Efectul vitaminelor şi mineralelor

asupra organismului uman!

Vitaminele:
Vitaminele sunt compuşi organici
bioactivi cu molecule mici,
indispensabile pentru organismul uman.
Sunt necesare funcţionării normale a
organismului nostru şi – cu câteva
ecepţii – acesta nu poate să le producă
singur, de aceea cererea de vitamine a
corpului trebuie acoperită prin
alimentaţie.
evoia de
evoia de vitamine
vitamine se
sepoate
poateacoperi
acopericu
cuoo
alimentaţie mită şi ec"ilibrată.
nevoie
#n ca$uldeunei
diferite
dietepreparate
incorectecu putem
vitamine,
avea
%nsă consumul ecesiv al acestora poate
duce la o suprado$ă de vitamine. &cest
lucru poate avea simptome grave, de
aceea trebuie să %ncercăm să asigurăm
necesarul de vitamine %n primul rând
prin alimente bogate %n a cestea!
Vitaminele se pot %mpărţi %n două grupe
ma'ore, %n funcţie de solubilitatea lor:
Vitamine solubile %n grăsimi: &, (, E, ),
Vitamine solubile %n apă: *, +.
*ele solubile
*ele solubile %n
%ngrăsimi
grăsimipot
potfifistocate
stocate
temporar de organism. *ele solubile %n
apă, %n sc"imb, trebuie suplimentate
$ilnic!
 Vitamina &: ,etinol

 *orectea$ă vederea slabă, nictalopia -cecitatea

nocturnă, are un rol %n tratarea multor alte
afecţiuni ale vederii.
 *reşte re$istenţa faţă de afecţiunile
respiratorii.
 /oate scurta perioada bolilor.
 /ăstrea$ă sănătatea stratului eterior al
ţesuturilor şi organelor $i de $i.
 &'ută la eliminarea petelor de %mbătrânire.
 0ortifică de$voltarea oaselor, accelerea$ă

creşterea.
/ăstrea$ă sănătatea pielii, dinţilor şi a gingiei.
 0olosită etern, serveşte la tratarea
pecinginei, a abceselor, a furunculilor şi a
le$iunilor ulcerate desc"ise.
 Sursele naturale ale vitaminei & – etinol:
 0icat, ouă, lapte şi alte produse lactate,
margarină, ma$ăre verde şi galbenă fiartă,
fructe galbene.
 (o$ă $ilnică recomandată: 12 mg
 &bsorbţia vitaminei & este mai scă$ută la cei
care iau medicamente sau alte preparate
pentru reducerea nivelului de colesterol, la ei
fiind recomandată suplimentarea acesteia.
 Vitamina +3:
+3: 4iamină

 Vitamină solubilă %n apă, care trebuie

suplimentată $ilnic.
 Vitaminele de tip + au efect mai bun dacă sunt
administrate %mpreună decât separat.
 /entru obţinerea efectului ideal, vitaminele
+3, +5 şi +6 trebuie luate %n do$e egale.
 evoia corpului de vitamina + este mai mare %n
ca$ul unor intervenţii c"irurgicale, al unor boli


sau efect
&re când suntem sub ra
po$itiv asup mult stres.
sistem ului nervos şi a
performanţei intelectuale.
 Sursele naturale ale vitaminei +3 – 4iamină:
 7re$ brun, nedecorticat, tărâţe de grâu, făină
de or$, grâu integral, dro'die uscată, ara"ide,
lapte şi ma'oritatea legumelor.
 (o$ă $ilnică recomandată: 12 mg
 0umătorii şi cei care consumă mult $a"ăr sau
alcool au nevoie de o do$ă mult mai mare de
vitamina +3.
 Vitamina +5 : ,iboflavină

 8a fel ca celelalte tipuri de vitamina +, nu se

stoc"ea$ă %n organism şi trebuie
suplimentată mereu prin "rană sau
preparate cu vitamine.
 Vitamină solubilă %n apă, absorbită uşor
 Vitamina +5 nu poate fi deteriorată de
temperatură, aci$i sau oidare.
 &re un efect bun asupra creşterii şi asupra
reproducerii.
 #nsănătoşeşte pielea, părul şi ung"iile.

educe des"idratare
%mbunătăţe şte vederaea.
oc"ilor şi
 *unoscută şi sub numele de vitamina 9.
 Sursele naturale ale vitaminei +5 
iboflavină:
 0icat, rinic"i, peşte, ouă, lapte, brân$eturi,
dro'die şi fierturi din legume cu frun$e ver$i.
 (o$ă $ilnică recomandată: 12 mg
 (acă consumaţi puţină carne şi lactate,
creşteţi administrarea de vitamina +5.
&re efect optim luată %mpreună cu vitamina
+6. 0emeile care iau contraceptive orale,
gravidele sau cele care alăptea$ă trebuie să
ia mai multă vitamina +5
 Vitamina +;
+;  !iacină

 Vitamină indispensabilă pentru formarea

"ormonilor.
 &'ută foarte mult la funcţionarea maimă a
sistemului nervos.
 /e lângă asta are un rol important %n procesul
de detoifiere a celulelor, %n funcţionarea
en$imelor care iau parte la respiraţia celulară,
respectiv la transportul de electroni a acestora
şi %n producţia de "emoglobină.
 &re un rol c"eie %n metabolismul energetic al
 celulelor
<ocă viisemnificativ
un rol şi %n corectarea erorilor din &(.
%n metabolismul
carbo"idraţilor, grăsimilor şi al proteinelor.
 Stimulea$ă sistemul digestiv.
 &re efect antiinflamator şi reduce nevoia de
insulină a organismului.
 Scade nivelul de colesterol.
 /ăstre$ă frumuseţea pielii.
 Sursele naturale ale vitaminei +; – iacină:
 *ereale, germeni, ara"ide, fructe confiate,
cartofi, legume cu frun$e ver$i, peşte, ouă,
ficat, cărnuri.
 (o$ă $ilnică recomandată: la copii, %n funcţie
de vârstă, %ntre = şi 31 mg>$i? la adulţi %ntre 31
şi 52 mg>$i.
 Vitamina +1 – &cid pantotenic
+1

 &'ută la tran$itul de aci$i graşi şi la

transformarea acestora %n energie utili$abilă a
corpului.
 *reşte producţia de "ormoni, stimulând
activitatea cerebrală, ameliorea$ă depresia şi
anietatea şi alte simptome ale stresului.
 &re efect de eliberare a energiei %n organism.
 8ipsa ei duce la anomalii ale părului şi a
scalpului, poate provoca oboseală, anemie,
tulburări ale somnului şi boli ale tractului
 digestiv.
&cidul pantotenic 'oacă un rol important %n
ameliorarea simptomelor depresiei, ale
anietăţii, ale migrenei şi %n combaterea
alcoolismului. &'ută şi la eliminarea
"erpesului.
 Sursele naturale ale vitaminei +1 – &cid
pantotenic:
 *ereale, legume păstăioase, cărnuri, ficat,
rinic"i, se găseşte %n special %n conopidă,
avocado, somon, pui, gălbenuş de ou,
brân$eturi.
 (o$ă $ilnică recomandată: la copii, %n funcţie
de vârstă, %ntre 5 şi 6 mg>$i, la adulţi 6 mg>$i.
 Vitamina +6  /iridoină
/iridoină

 Solubilă %n apă, se elimină din organism cu =

ore după digestie, de aceea este necesară
suplimentarea constantă prin "rană sau
preparate cu vitamine.
 (acă avem o dietă cu un conţinut ridicat de
proteine, creşte nevoia de vitamina +6.
 Este indispensabilă pentru producţia de
anticorpi şi %n formarea celulelor sanguine
roşii.
 Este nevoie de vitamina +6 pentru absorbţia
 adecvată
&'ută a vitamineibo+35.
la prevenirea lilor neurologice şi ale
pielii.
 &meliorea$ă sen$aţia de greaţă şi spasmele
musculare nocturne.
 Este un leac natural pentru stimularea urinării.
 Sursele naturale ale vitaminei +6 – /iridoină:
 4ărâţe de grâu, germeni de grâu, dro'die de
bere, ficat, rinic"i, inimă, melasă, lapte, var$ă,
carne de vită, ouă.
 (o$ă $ilnică recomandată: 12 mg
 &ceastă vitamină %şi optimi$ea$ă efectul luată
%mpreună cu vitaminele +3, +5, +1, * şi
magne$iu.
 Vitamina +35  *obalamină

 Solubilă %n apă, eficientă %n do$e foarte mici.

 Singura vitamină al cărei component
indispensabil este un ion metalic.
 Se absoarbe insuficient din stomac: este
nevoie să se lege cu calciul pentru a avea un
efect optim %n organism.
 &'ută la formarea şi regenerarea celulelor
sanguine roşii, prevenind astfel anemia.
 Stimulea$ă creşterea copiilor şi le creşte pofta
de mâncare.

*reşte energia
concentraţ organismului,
ia, memoria corectea$ă
şi ec"ilibrul.
 Sursele naturale ale vitaminei +35 –
*obalamină:
 0icat, rinic"i, lapte, brân$eturi, ouă, carne de
vită şi porc.
 (o$ă $ilnică recomandată: 12  322 @g
Vegetarienii care nu consumă ouă sau lactate
trebuie să suplimente$e do$a , alegerea perfecta
sunt cerealele fortificante pentru micul de'un.
+ăutorilor "abituali le este indispensabilă
vitamina +35. /oate a'ută %nainte şi %n timpul
menstruaţiei femeilor.
 Vitamina * – &cid ascorbic

 Vindecă sângerarea gingiilor şi accelerea$ă

vindecarea rănilor şi a arsurilor.
 Scade nivelul de colesterol din sânge.
 &'ută la prevenirea infecţiilor virale şi
bacteriene şi stimulea$ă sistemul imunitar.
 7feră protecţie %mpotriva substanţelor
cancerigene.
 #n cantităţi mai mari, are efect diuretic.
 educe frecvenţa formării c"eagurilor de
sânge %n vene.

&'ută la prevenirea şi tratarea răcelii.
 Scade efectul substanţelor alergene.
 #mpiedică apariţia scorbutului.
 Sursele naturale ale vitaminei * – acid
ascorbic:
 0ructe citrice, fructe boabe, fierturi din legume
ver$i şi cu frun$e, roşii, ardei, conopidă.
 (o$ă $ilnică recomandată: 122  3222 mg
 Vitamina * se elimină din organism %ntre 5 şi ;
ore, %n funcţie de conţinutul "ranei şi al
stomacului. E important să fie mereu o
concentraţie ridicată de vitamina * %n sânge,
de aceea recomandăm folosirea unor
preparate cu vitamina * cu absorbţie lentă.
 Vitamina (  *alciferol

 7 vitamină foarte specială, solubilă %n grăsime.

u se administrea$ă prin "rană, ci se formea$ă
%n organism cu a'utorul provitaminelor de
srcine animală şi vegetală -ca$ul vitaminei
(5. Vitamina (; se formea$ă %n piele, sub
influenţa luminii soarelui.
 &tât provitaminele, cât şi vitamina ( produsă
artificial se absorb %mpreună cu grăsimile din
intestinul subţire.
 &'ută la tratamentul con'unctivitei.


 Aăreştenaturale
Sursele absorbţiaale
vitaminei
vitaminei&.( – *alciferol:
 Blei din ficat de peşte, sardine, "ering, ton,
somon, lapte şi produse lactate.
 (o$ă $ilnică recomandată: C22 BD -32@g
 0ormarea de vitamina ( se opreşte %n pielea
arsă de soare. *ei care trăiesc %n oraşe mari
sau $one poluate ar trebui să crească
consumul $ilnic de vitamina (. 7amenii cu ten
%nc"is care trăiesc %n ţări nordice trebuie săşi
crească do$a $ilnică. *opiiilor care nu beau
lapte %mbogăţit cu vitamina ( li se recomandă
administrarea de porţii separate. Vitamina (
are efect optim administrată %mpreună cu
vitaminele & şi *, calciu şi fosfor.
 Vitamina E  4ocoferol
 &provi$ionea$ă organismul cu oigen,
crescândui astfel forma fi$ică.
 *ine ia %n mod regulat vitamina E, %şi păstrea$ă
tinereţea, deoarece această vitamină %ntâr$ie
%mbătrânirea provocată de oidaţie.
 #mpreună cu vitamina &, prote'ea$ă plămânii
de efectele dăunătoare ale aerului poluat.
 #mpiedică formarea c"eagurilor de sânge şi
a'ută la di$olvarea acestora.
 Scade sen$aţia de oboseală.


#mpiedicăatât
-groase formarea cicatricilor
la eterior cât şi lac"eloide
interior.
 &ccelerea$ă vindecarea arsurilor.
 Stimulea$ă urinarea, scade tensiunea arterială.
 &meliorea$ă cârceii la gambe.
 Sursele naturale ale vitaminei E – 4ocoferol:
 9ermeni de grâu, boabe de soia, uleiuri
vegetale, broccoli, var$ă de +uelles, spanac,
făină %mbogăţită, grâu integral, seminţe de
cereale integrale, ouă.
 (o$ă $ilnică recomandată: C22 BD
 (acă consumaţi apă potabilă cu clor, aveţi
nevoie de mai multă vitamină E. 0emeile
gravide şi cele care alăptea$ă sau folosesc
contraceptive orale au nevoie de mai multă
vitamină E.
 Vitamina 0

 &'ută la arderea grăsimilor saturate %n

organism.
 Stimulea$ă funcţionarea glandelor endocrine,
distribuie calciul %n organism.
 #mpiedică depunerea de colesterol pe peretele
vascular.
 /revine bolile cardiovasculare.
 &'ută creşterea şi alte procese fi$iologice ale
organismului.
 /entru că a'ută la a rderea grăsimilor saturate,

are un rol deosebit
*ontribuie la formarea%n slăbire.
şi creşterea sănătoasă
a părului şi a pielii.
 Sursele naturale ale aci$ilor graşi – vitamina 0:
 /eşti de mare, uleiuri vegetale -de eemplu
porumb, floarea soarelui, soia, seminţe
uleioase -de eemplu nucă, alune, migdale şi
%n avocado.
 (o$ă $ilnică recomandată: consumul $ilnic de
aci$i nesaturaţi pentru adulţi este de cca. C22
mg
 Vitamina  – +iotină
 &semănător vitaminelor +, 'oacă un rol
important %n procesul de desfacere a
grăsimilor, proteinelor şi carbo"idraţilor, din
care celulele câştigă energie.
 &'ută la producerea unor aci$i graşi, care sunt
indispensabili sănătăţii pielii, nervilor şi a
pilo$ităţii corporale.
 &re un rol şi %n procesele metabolice ale
organismului.
 *reşte sensibilitatea celulelor la insulină, de
diabetici
aceea este– bine%nţeteles
recomandat u$ulsub său
supraveg"erea
de către
medicului – pentru că le poate constitui un
avanta' %nsemnat.
 &sigură protecţie faţă de le$iunile nervilor ce
apar odată cu diabetul.
 &meliorea$ă durerile musculare.
 *ontribuie la vindecarea ec$emelor şi a
dermatitelor şi poate a'uta la reducerea
greutăţii corporale.
 Sursele naturale ale vitaminei  – +iotină:
&lune, migdale, nucă, seminţe de susan,
brân$ă, rinic"i, ficat de porc, dro'die, gălbenuş
de ou, pre$ent şi %n ma'oritatea legumelor,
precum: conopidă, ore$ brun nedecortificat,
spanac.
 Vitamina ) – Aenadionă
 &re un rol %nsemnat %n coagularea sângelui,
astfel, %n lipsa vitaminei ), se poate a'unge la
"emoragie fatală.
 *ontribuie la producerea unor proteine, care
sunt responsabile pentru formarea şi
menţinerea sănătoasă a oaselor. &cest lucru se
%ntâmplă datorită faptului că a'ută accelerarea
absorbţiei şi %ncorporării calciului şi potasiului.
 #mpiedică obstrucţia venoasă, prote'ând
pereţii venelor şi fortificând astfel sistemul
cardiovascular.

#n ca$ul nounăscuţilor şi la persoane care au
suferit o intervenţie c"irurgicală ma'oră poate
%mpiedica apariţia "emoragiei interne.
 Sursele naturale ale vitamine ) – Aenadionă:
 8egume cu frun$e ver$i, var$ă, broccoli,
spanac, ficat, lapte.
 (o$ă $ilnică recomandată:
7rganismul produce =2F din catitatea $ilnică
prin bacterii intestinale GprietenoaseH, astfel
administratrea $ilnică de vitamina ) %n ca$uri
normale nu este mai mare de I2 – =2 de
micrograme.
Sunt curios de cât sunteţi de atenţi!
 Vitamina 8  +ioflavonoide
 <oacă un rol deosebit de %nsemnat %n absorbţia
%n organism a acidului ascorbic, adică a
vitaminei *.
 8uate %mpreună, bioflavonoidele şi vitamina *
%şi %ntăresc reciproc efectul.
 &u proprietăţi antiinflamatorii şi antivirale.
 +ioflavonoidele sunt responsabile pentru forţa
şi re$istenţa peretelui vascular.
 Stimulea$ă funcţionarea bilei şi scad nivelul de
colesterol.



&'ută la tratarea
Scad riscul edemu
trombo$ei şi lui.
al arterosclero$ei.
 &u o influenţă benefică asupra metabolismului
lipidelor şi al colesterolului, precum şi asupra
funcţionării sistemelor en$imatice.
 Sursele naturale ale vitaminei 8 –
+ioflavonoide:
 *itricele ca lămâia, portocala, grepfrutul,
precum şi măceşe, caise, cireşe, mure,
coacă$e, struguri, prune, ardei.
 Vitamina 4  4roerutină
 (espre vitamina 4 – troerutină, se ştie numai
că ameliorea$ă simptomele edemului şi, pe
lângă asta, 'oacă un rol important %n
%mpiedicarea "emofiliei.
 Aedicina ştie %ncă foarte puţine despre această
vitamină, de aceea do$a $ilnică recomandată
na fost %ncă stabilită.
 Vitamina 4 se poate găsi %n gălbenuşul de ou şi
seminţele de susan.
 Vitamina B

 Stimulea$ă regenerarea mucoasei deteriorate

din stomac şi sistemul intestinal.
 /revine şi %nlătură inflamaţiile, atât pe cele
interioare, cât şi pe cele eterioare.
 4ratea$ă diabetul, ameliorândui simptomele.
 #nlătură ulceraţiile eterioare şi interioare fără
să lase %n urmă cicatrici.
 ecomandat %n mod deosebit femeilor,
deoarece a'ută la tratarea anumitor afecţiuni
ginecologice.



Vindecă "emoroi$ii.
&'ută la %ntărirea sistemului imunitar.
 &meliorea$ă dependenţa de alcool şi droguri,
prin urmare, %n astfel de ca$uri, este
recomandat consumul unei cantităţi mai mari,
sub supraveg"erea medicului.
 #ntăreşte funcţiile de detoifiere ale
organismului.
 0ortifică organismul slăbit.
 Sursele naturale ale vitamine B:
se regăseşte %n formă naturală %n var$a crudă.
 Aineralele
Aineralele sunt elemente de
construcţie foarte importante ale
organismului! Elementele care au o
pondere mai mare de 2,221F faţă
de masa corporală %n organism, se
numesc macroelemente. *ele care
au o pondere mai mică de această
valoare se numesc microelemente.
Aineralele alcătuiesc C1F din din
masa totală a organismului.
Sodiu:
Sodiul este un cation care are funcţia
principală de a reali$a ec"ilibrul de sare şi
apă %n organism. Ec"ilibrul de sare şi apă
constă %n relaţia dintre cantităţile absorbite
şi eliminate de apă şi sare, cu rolul de a
menţine stabilitatea mediului intern, a
ec"ilibrului acidoba$ic şi a osmo$ei, adică
a nivelului normal de presiune
intercelulară.
Donii de sodiu din organism -cca. =;JI g
sunt pre$enţi mai ales %n spaţiul
intercelular, %n plasma sanguină, %n lic"idul
Spaţiulţesuturi
dintre din interiorul
-1;Fcelulelor
şi %n oase
conţine
-CCF.
puţini ioni de sodiu -;F din cantitatea
totală. #ntre spaţiul etracelular şi
intestine se desfăşoară un sc"imb constant
de sodiu.
/otasiu:
Donul de potasiu este cationul principal
pre$ent %n spaţiul din interiorul celulelor
-intracelular, %n afara celulelor găsinduse
doar %n cantităţi nesemnificative -5,1g. Se
absoarbe din intestine, intrând %n stocul de
potasiu al organismului, care se
regenerea$ă mereu. /ătrunderea potasiului
%n celule este asociată cu absorbţia
reglementată de insulină a gluco$ei: de
eemplu %n ca$ul tratamentului
diabeticilor, odată cu scăderea glicemiei,
creşte absobţia de potasiu a celulelor -mai
suplimen
ales a celulelor
tării poate
musculare
duce la care
o scădere
%n li psa
a
nivelului de potasiu din plasma sanguină.
7rganismul -care conţine %n mediu cca. 312
g de potasiu elimină potasiul %n eces prin
sudoare, scaun şi mai ales prin urină. Bn
rol %nsemnat %n reglementarea eliminării
potasiului pe cale renală %l are "ormonul
aldosteron. ivelul de sodiu şi potasiu este
strâns legat de sc"imbul ionic, asigurând
astfel rapoartele de presiune osmotică
dintre celule -ec"ilibrul de sare şi apă.
*alciu:
Donul de calciu, fiind un cation, are un rol
central %n funcţionarea multor celule. &stfel
influenţea$ă celulele musculare, glandele
endocrine şi eocrine şi coagularea
sângelui. (e obicei are sarcina de a
stabili$a membrana celulelor şi de a
reglementa activitatea en$imelor. Este un
participant activ %n stabili$area structurii
osoase, sub forma de fosfat de calciu.
Aarea ma'oritate a calciului se elimină din
organism prin scaun, doar o cantitate mică
%ndepărtânduse prin urină. 7rganismul
calciu. &bsorbţia
conţine %n total cca.
dinI123522
intestine mg
a mineralului
de
calciu depinde de aprovi$ionarea cu
vitamina ( şi nevoia actuală a
organismului. *a efect al vitaminei (,
creşte absorbţia de calciu din sistemul
intestinal, prin urmare organismul %şi poate
mări provi$ia de calciu prin aceasta dacă
"rana conţine destul calciu: nevoia $ilnică
fiind de cca. =2235223122 mg.
*lor:

*lorul sau clorura este anionul principal

din spaţiul etracelular. 8egânduse cu
potasiul şi sodiul, are un rol important %n
menţinerea ec"ilibrului acidoba$ic şi
ec"ilibrului de sare şi apă. 7rganismul este
compus %n proporţie de cca. 2,31F din
clor, din care o cantitate %nsemnată a'unge
%n sucul gastric, fiind un component al
acidului clor"idric. /rin urmare are un rol
de clor este
important %nasigurată
digestie. *antitatea
organismului
necesară
pe
deplin de sarea de bucătărie, nefiind
nevoie de administrare separată.
Aagne$iu:
Aagne$iul este un cation care ia parte %n
formarea dinţilor şi oaselor şi %n
transmiterea impulsurilor, influenţând prin
urmare funcţionarea nervilor şi a
muşc"ilor. Aagne$iul se aşea$ă %n special
%n spaţiul din interiorul celulelor, fiind un
cofactor de en$ime important. Sursele
principale ale magne$iului sunt legumele
-clorofila, cerealele, carnea de oaie, var$a
murată, macul, seminţele de floarea
soarelui, migdalele, ara"idele, nucile,
fasolea, lintea, cacao. #n perioada creşterii
este oportună asigurarea suplimentării de
magne$iu, nevoia $ilnică fiind de cca. ;22
C22 mg.
Aagne$iul se elimină din organism %n
principal prin urină. #n ca$ul unei carenţe
de magne$iu poate apărea o sensibilitate
crescută la crampe şi funcţionarea aritmică
a inimii. &cestea pot fi %nsoţite şi de
insomnie, predispo$iţie la nervo$itate,
tensiune ridicată, constipare, depresie şi
funcţionare musculară slabă.
0ier:
0ormarea celulelor sanguine roşii este
strâns legată de tran$itul de fier din
organism.
Surse bine utili$abile de fier sunt carnea şi
ficatul, spanac, var$ă murată, mac, alune,
nuci, seminţe de floarea soarelui, porcini
-ciuperci, fulgi de ovă$, cacao, măceşe,
coacă$e negre şi roşii, fasole, linte, făină de
soia, gălbenuş de ou, sfeclă, ore$ brun,
curmal 'apone$, dovleac, ardei iute. 0ierul
se absoarbe din duoden, rata absorbţiei
depin$ând de nevoia organismului -%n stare
ec"ilibrată la bărbaţi
mg, presupunând că3"rana
mg, laconsumată
femei 5,1 a
conţinut destul fier.
#n mod normal ar trebui consumat de 32
ori mai mult fier $ilnic -cca. 3152 mg
decât cantitatea ce urmea$ă să fie
absorbită. ata absorbţiei de fier este
reglementată de faptul că se absoarbe din
intestine numai dacă se leagă de proteinele
din celulele epiteliale de la nivelul
mucoasei gastrice.
 *upru:

*uprul a'ută formarea celulelor sanguine

roşii, activitatea unora din en$ime şi
funcţionarea sistemului nervos. Efectul
estetic plăcut al cuprului este că reduce
%ncărunţirea, lipsa lui putând accelera acest
proces. *uprul se absoarbe %n intestine şi
circulă %n plasmă legat de o proteină.
Ecreţia lui se produce prin perete adică pe
cale renală. *antitatea totală a cuprului %n
organism este
fiind de cca. de cca.mg.
3,C3,= =2 #n
mg,"rană
nevoia
se $ilnică
găseşte %ndeosebi %n legumele păstăioase,
ficat, cereale, alune, seminţe de dovleac,
linte, lapte, dro'die, ciuperci, agrişe, ridic"i,
soia. Donii de cupru sunt necesari pentru
absorbţia fierului.
Kinc:

Kincul 'oacă un rol %n activarea a cca. I2

de en$ime. Este important pentru celulele
sanguine roşii şi pancreas, dar şi pentru
sinte$a de insulină şi pentru funcţionarea
en$imelor ce descompun gluco$a %n cadrul
metabolismului carbo"idraţilor. Surse
importante de $inc sunt carnea, ficatul,
laptele, pastele făinoase, ouăle, cartofii,
seminţele de floarea soarelui, seminţele de
dovleac,
morcovul,lintea,
var$ama$ărea, spanacul,
de +ruelles şi conopida.
*onţinutul de $inc al organismului este de
cca. 5; g, necesarul $ilnic la adulţi fiind de
cca. 3231 mg, dar %n ca$ul sarcinii şi al
alăptării poate creşte. Simptomele carenţei
severe de $inc sunt tulburări ale creşterii
-%n ca$ul copiilor, predispo$iţie la infecţii,
anemie, micşorarea testiculelor, scăderea
simţului gustativ.
0luor:
0luorul contribuie la formarea smalţului
dinţilor şi 'oacă un rol şi %n formarea
fondului osos. e putem alimenta
organismul cu fluor prin consumul de apă,
ceai, cartofi, seminţe vegetale şi prin
fluoridul din pasta de dinţi. (eoarece
oasele lor conţin acest mineral, peştii sunt
şi ei o sursă de fluor, putânduse
administra prin consumul de sardine. #n
perioada sarcinii şi a alăptării, nevoia
organismului de fluor creşte -necesarul
$ilnic normal fiind de cca. 3,1 mg, iar %n
ca$ul copiilor mici este important ca
organismul să aibă un conţinut
corespun$ător de fluorid, %ncă dinaintea
formării dinţilor, pentru că efectul său
asupra dinţilor se manifestă cel mai
propice %n această perioadă -protecţia sa
%mpotriva carierii dinţilor fiind de 62F!.
Suprado$a de fluor este strict
contraindicată, deoarece ar putea avea
efecte dăunătoare asupra oaselor şi a
rinic"ilor şi, %n acelaşi timp poate afecta şi
sistemul nervos şi ţesutul muscular,
provocând tulburări funcţionale.
Dod:
Se transformă %n componentul "ormonilor
glandei tiroide, tiroina şi triiodotironina,
iodul căpătând astfel un rol %nsemnat %n
procesele metabolice, %n creştere şi %n
funcţionarea sistemului nervos, deoarece
"ormonii glandei tiroide sunt principalii
factori %n reglementarea metabolismului şi
funcţiilor vitale ale celulelor. Bnele studii
susţin că, %n ca$ul %n care organismul este
aprovi$ionat optim cu iod, conţinutul total
%n organism este de 3152 mg. ecesarul
$ilnic de iod este de cca. 2,312,3= mg.
(eoarece organismul nu absoarbe iodul
radioaciv, acest mineral contribuie şi la
protecţia de ra$e radioactive. *elulele care
produc "ormonii tiroidieni au o afinitate
puternică pentru iod, adică se pot lega cu
uşurinţă acest mineral. Dodul luat din "rană
-e. spanac, peşti de mare, sare iodată,
varec, alge brune de mare respectiv din
apă şi apa minerală iodată, este absorbit %n
proporţie de J2F de celulele glandei
tiroide şi este %ncorporat %ntro proteină
formată %n celule: tireoglobulina.
+or:
*onform cercetărilor de ultimă oră, borul
are proprietăţi de fortificare a oaselor, fiind
inclus astfel şi %n programul pentru
prevenirea osteoporo$ei. Dnfluenţea$ă
nivelul de calciu, fosfor şi magne$iu %n aşa
fel %ncât reduce rata ecreţiei renale a
acestora. #n acelaşi timp, are un rol şi %n
activarea vitaminei (. /e lângă efectul său
de fortifiere a oaselor, sa dovedit a fi şi un
supliment eficace pentru tratarea anumitor
ca$uri de artrită -nivelul scă$ut de bor din
organism favori$ând cel mai probabil
apariţia inflamaţiei. (eoarece mineralul
bor stimulea$ă producţia de estrogen,
poate fi de folos pe timpul sau %naintea
apariţiei menopau$ei. Bnele studii au
confirmat şi faptul că are efect asupra
sistemului nervos, reducând somnolenţa.
/rincipalele surse de bor %n "rană sunt:
merele, stafidele, polenul de albine, apa
minerală, fructele de mare.
*obalt:

*obaltul este o parte integrantă a

vitaminei +35, dar colbaltul absorbit %n
stare anorganică nu poate fi utili$at de
organism.
#mpreună cu fierul, cobaltul ia parte la
producerea de celule sanguine roşii.
*rom:

*romul este pre$ent %ntro cantitate atât

de mică %n organism, %ncât nu avem
cunoştinţe eacte privind valoarea
aproimativă, dar sa demonstrat că, odată
cu %naintarea %n vârstă, nivelul cromului din
organism scade. *antităţi mai
seminificative de crom se găsesc %n: dro'dia
de bere, cerealele integrale, ficat, carne,
caşcaval, legumele păstăioase, ore$ul brun,
diferitele tipuri de var$ă, salată şi %n
cartofi, absorbţia optimă a cromului fiind %n
forma lui organică. ecesarul $ilnic este
estimat %ntre 12522 @g.
*romul este un factor important al %n
metabolismul carbo"idraţilor, facilitând
eficacitatea insulinei. 8ipsa de crom poate
favori$a apariţia diabetului 'uvenil şi a
bolilor coronariene.
Aangan:
Aanganul este un cofactor de en$ime şi ia
parte la procesele metabolice -proteine,
carbo"idraţi, lipide şi la sinte$a &(ului
şi a &ului. /re$enţa lui este necesară
pentru reproducere, creştere, vindecarea
rănilor şi stimulea$ă activitatea cerebrală.
Este pre$ent %n organism %ntro cantitate
de cca. 3152 mg, necesarul $ilnic fiind cca.
C1 mg. Aanganul se elimină din organism
odată cu bila. *arenţa de mangan poate
cau$a infertilitate, tulburări %n activitatea
musculară şi a de$voltării oaselor.
Simptomele cel mai des %ntâlnite %n ca$ul
carenţei de mangan sunt: dureri ale
genunc"ilor, ameţeală, probleme de au$,
lipsa ec"ilibrului. (acă se urmea$ă o dietă
mită ec"ilibrată, nu este necesară
suplimentarea de mangan. &limentele care
conţin cantităţi mai mari de mangan sunt:
cerealele integrale, legumele păstăioase şi
fructele sâmburoase.
Aolibden:
Aolibdenul este de asemenea pre$ent %ntr
o cantitate foarte mică %n organism şi are
efect de stimulare a en$imelor. Se elimină
din organism %mpreună cu urina.
Suplimentarea potrivită de molibden se
poate asigura prin dieta mită, consumând
lapte, carne şi cereale. ecesarul $ilnic este
de cca. 512 de micrograme -@g. Ecesul
de molibden %n organism %mpiedică
absorbţia de cupru. *arenţa poate duce la
apariţia tulburărilor nervoase şi vi$uale şi
poate scădea re$istenţa la stres.
Seleniu:
olul primar al seleniului %n organism este
stabili$area membranei celulare având şi
un efect antioidant, adică participă
eficace la neutrali$area radicalilor liberi.
Seleniul creşte %n mod semnificativ
re$istenţa organismului şi reduce stresul %n
aceeşi măsură. #n acelaşi timp, efectele
sale anticancerigene şi antiradiaţie sunt
supuse unor cercetări etinse. Seleniul
%mpiedică etinderea celulelor canceroase
şi creşte re$istenţa organismului faţă de
radiaţiile ce pot provoca cancer.
7rganismul
concentratestoc"ea$ă
de seleniucantităţi
%n special %n ficat,
rinic"i şi %n smalţul dinţilor, absorbândul
din "rană. *antitatea totală de seleniu din
organism este de cca. C2522 @g , iar
necesarul $ilnic este de cca. 2,62,I1 @g.
Vanadiu:
*antităţile mai %nsemnate de vanadiu sunt
toice pentru organismul uman, dar
conform noilor cercetări, cantitatea
măruntă de care are nevoie organismul
facilitea$ă efectul insulinei -imită efectul
acesteia, stimulea$ă procesele metabolice
ale carbo"idraţilor şi lipidelor, reduce
nivelul de colesterol şi stimulea$ă creşterea
masei musculare.

Vanadiul este pre$ent mai ales %n alimente

ca fructele de mare, seminţe şi fructe
oleaginoase, cereale, pătrun'el şi vin.
 Sumar:

Trei reguli de aur:

3. &limentaţia umană trebuie să fie alcătuită %n proporţie de
=2F din alimente vegetale, şi 52F din alimente de srcine
animală!
5. 4rebuie consumate mereu alimentele de se$on, care cresc %n
mediul nostru natural propriu!
;. 4rebuie consumate doar acele alimente despre care poate
spune, la prima vedere, şi un copil de C1 ani, ce au fost
alimentele cât %ncă au GtrăitH!
(acă vă ţineţi de aceste reguli şi menţineţi ec"ilibrul nu pot
apărea probleme ma'ore!

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată!