TESTELE PSIHOMETRICE

Testele psihometrice sunt adesea instrumente folosite la interviurile de angajare

sau in evaluarea obiectivelor de cariera. Ele pot oferi o imagine comprehensive (daca sunt
efectuate corect) a abilitatilor tale, competentelor, personalitatii, intereselor si valorilor.

Exista mai multe tipuri de teste psihometrice, prin care te poti cunoaste mai bine
si iti poti da seama unde este cazul sa iei masuri pentru ameliorarea punctelor slabe. Iti
prezentam mai jos cateva dintre testele pe care le poti intalni, spre exemplu, la un interviu
de angajare.

Teste de abilitati

Astfel de chestionare au raspunsuri corecte si gresite si sunt oarecum

asemanatoare cu testele de intelignta. Exemplele pot include diagrame, rationamente
numerice, spatiale, verbale, mecanice si cunostinte matematice. Pentru a-ti testa abilitatea
in pregatirea unui interviu, incearca un test IQ sau unul de logica.

Teste de aptitudini

Aptitudinea tine de talent, abilitatea este ceva dobandit. Ca si testele de abilitati,

cele de aptitudini au raspunsuri adevarate si false si sunt contra cronometru.
Chestionarele de acest gen masoara aptitudini specifice mai mult decat abilitati
intelectuale generale. Sunt utilizate pentru a intelege cat de probabil este ca o persoana
nou angajata sa aiba nevoie de un program de training mai degraba decat jobul in sine.
Testele includ, spre exemplu, aptitudini de lucru cu calculatorul, acuratete si
viteza de adaptare.

Chestionare de personalitate

Astfel de teste nu contin raspunsuri corecte sau gresite, dar sunt date in conditii
care garanteaza acuratetea si obiectivitatea. Sunt folosite atunci cand comportamentul la
job si stilul de munca reprezinta interese ale companiei recrutoare. Alti factori care pot fi
masurati sunt relatiile cu ceilalti si aspecte ale motivatiei. Poate ai intalnit OPQ 32
(Ocupational Presonality Questionare cu 32 de scale, procedura transparenta prin care se
capteaza imaginea personala in mediul ocupational al unui individ) sau 16 PF (Testul
Cattell cu 16 factori de personalitate).

Inventarierea intereselor

Acestea sunt utilizate pentru a determina ce preferinte are persoana testate pentru
diverse sectoare ale muncii. Testele pot evalua interese generale (de genul, lucru cu
oamenii sau cu obiectele) sau pot identifica ce sarcini ti-ar placea sau in ce cultura
organizationala te-ai potrivi cel mai bine.
Teste motivationale si inventarierea valorilor
Personalitatea ta va ramane probabil stabila de-a lungul perioadei de munca, insa
valorile si motivatiile se pot modifica si depind de stadiul in care te afli (varsta, cariera,
familie). Testele motivationale se concentreaza asupra a ceea ce motiveaza o persoana la
munca (autonomie, recompense materiale etc.).

Tipuri de teste

Uneori se folosesc teste psihologice pentru a ajuta la evaluarea starii bolnavilor

neurologici. Rezultatele trebuie apreciate prin prisma istoricului si datelor clinice ale
subiectului testat. Cel mai bine este ca testele psihologice sa fie utilizate in asociere sau
sub forma de baterii de teste, astfel incat deficientele testelor individuale sa fie reduse la
minimum.
Eficienta functiei cerebrale poate fi diminuata in afectiunile cerebrale, dar gradul
diminuarii nu este neaparat legat de gravitatea afectiunii organice, in special cand
leziunile sunt mici. Nu exista un test specific pentru bolile cerebrale, desi subiectii cu
leziuni cerebrale pot prezenta o perturbare a intelectului si o labilitate emotionala
crescuta.
Un deficit relativ mai mare la testele privind memoria, rapiditatea sau invatarea de
elemente noi, decat la testele referitoare la vocabular si la informatie este considerat ca o
dovada de deteriorare intelectuala. Bolnavii cu o deteriorare datorita unor leziuni
cerebrale organice, precum si bolnavii schizofrenici, prezinta tendinta de a fi rigizi,
stereotipi si concreti in ceea ce priveste conceptele lor si sunt incapabili sa efectueze
adecvat teste de clasificare, categorisire sau inductie.
Testele de activitate intelectuala pot furniza uneori cea mai buna dovada de
afectiune cerebrala organica. Pot fi utilizate diverse teste pentru stabilirea capacitatii
subiectului de a sintetiza, de a folosi simboluri si de a evalua experiente noi pe baza
experientei trecute. Tulburarile cerebrale difuze si cele cu modificari bilaterale ale lobilor
frontali sunt cel mai frecvent asociate cu perturbarea activitatii intelectuale.
Bolnavul cu o afectiune cerebrala organica tinde sa prezinte capacitate diminuata
de a sesiza esenta unei situatii si de a decela diferenta sau modificari mici, are dificultati
in a-si aminti doua sau mai multe comenzi sau de a urma o anumita directie, perioada de
concentrare a atentiei este diminuata, are o judecata defectuoasa, tulburari de memorie si,
in cazurile grave, o pierdere accentuata a memoriei si confuzie.
O disfunctie evidente mintala sau a vorbirii poate necesita teste speciale pentru
precizarea naturii si gravitatii tulburarii. Indicatiile pentru efectuarea unor astfel de teste
pot reiesi din istoric sau examinare. De exemplu, o testare simpla a activitatii intelectuale
in cursul examenului neurologic poate evidentia defecte de memorie, de calculare, de
judecata sau de informatie generala.
Se cunosc doua tipuri generale de teste psihometrice. Testele obiective sunt
standardizate pe baza unor loturi reprezentative de populatie si se folosesc pentru
evaluarea “cantitativa “ a caracterelor personalitatii in raport cu normele stabilite. Testele
standarde de inteligenta si “inventarele“ de personalitate sunt exemple tipice. Testele
proiective sunt menite sa evalueze raspunsurile subiectului la stimuli sau sarcini
“amorfe”, ambigue sau nestructurate. Se considera ca raspunsurile sunt considerabil
influentate de personalitatea subiectului.
Desi raspunsurile pot fi comparate cu norme stabilite anterior, o importanta
variabila este interpretarea subiectiva pe care le-o da examinatorul. Testele Rorsebach, de
aperceptie tematica si de completare a frazelor, constituie exemple de acest tip.

TESTE OBIECTIVE

TESTUL WECHSLER DE INTELIGENTA A ADULTULUI.

Acest test este larg folosit pentru masurarea inteligentei populatiei adulte si
prezinta cunoscutul avantaj ca fondul educational formal trecut nu modifica in mare
masura rezultatele testului. Coeficientii de inteligenta pot fi calculati cu luarea in
considerare a regresului inteligentei care este de asteptat odata cu inaintarea in varsta.
“Inteligenta globala “ se masoara prin folosirea a 11 subteste diversificate. Sase din
acestea constituie o scara de inteligenta verbala si masoara capacitatile in domeniul
verbal, in cel aritmetic si in domeniile dependentede rationamentul abstract ( de exemplu,
capacitatea de a percepe relatiile logice si de a folosi simboluri ). Restul de 5 subteste
cuprinde scara inteligentei de performanta si ele depind de capacitatea subiectului de a
rezolva situatii practice care cer capacitati de executare si manuire (manipulare ). Cele 6
subteste incluse in scopul verbal sunt informarea, intelegerea, aritmetica, asemanari,
distanta intre degete ( “digit span “ )si vocabularul. Cele 5 subteste cuprinse in scorul de
performanta ( “performance score “ ) sunt simbolul digital, completarea imaginilor, desen
de grup, aranjarea imaginilor si asamblarea de obiecte.

TESTUL DE INTELIGENTA STANFORD – BINET.

Acesta este unul din testele de inteligenta cele mai larg utilizate si el este deosebit
de adecvat pentru copii. El consta in selectionarea unor probleme scurte adaptate pentru
varstele 2-14 ani pe niveluri de 6 luni si un an, cu trei niveluri de dificultate “adulte “. Se
testeaza o gama larga de functii psihologice, cu predominanta functii verbale si de limbaj.
Problemele – test variaza la diferite niveluri de varsta sau apar sub forme mai dificile la
nivelurile superioare. Performanta (executia) este exprimata in termeni de varsta mintala
si coeficient de inteligenta. Din cauza standardizarii sale si a caracterului problemelor pe
care le cuprinde, acest test pare adecvat pentru copiii de scoala si adolescenti.

“GESTALT”- TESTUL “BENDER”.

Acesta este considerat un test al functiei motorii vizuale si depinde de

raspunsurile provocate de 9 modele (descrise) standard. Desenele sunt prezentate separat,
cate unul, subiectului caruia i se cere sa le copieze pe o foaie de hartie. Interpretarea
rezultatelor testelor depinde de multi factori, printre care de modul in care sunt reproduse
dosarele de relatiile intre ele, de fondul spatial si de reproducerea desenului in timp.

TESTUL LABIRINTULUI AL LUI PORTEUS.

 In acest test de performanta i se cere subiectului sa traseze o carare (o linie) printr-
o serie de labirinte de un grad de dificultate crescanda pe niveluri anuale. In acest test,
performanta pare sa fie legata de coeficientul de inteligenta traditional. Desemnarea cu
succes in complexitatea labirintelor dovedeste capacitatea: modul in care este rezolvat
testul este legat de aspecte ale personalitatii.

TESTUL GOODENONGH DE DESENARE A UNUI OM.

Acesta este un test de performanta prin care se testeaza capacitatea unui subiect
de a descrie imaginea unui om. Desenul este notat conform unor standarde stabilite.

INDICELE MINNESOTA MULTIFAZIC AL PERSONALITATII.

Acest test obiectiv standardizat al personalitatii, larg utilizat, consta din mai multe
sute de diverse formulari despre sentimente, probleme familiale, atitudini, intamplari si
reactii pe care subiectul este solicitat sa le clasifice in “corecte”, “gresite” sau ” nu pot sa
spun”. Profilul personalitatii poate fi stabilit pe baza a 9-a categorii: ipohondrie,
depresiune, isterie, deviere psihopata, masculinitate, feminitate, paranoia, psihastenie,
schizofrenie si hipomanie. Interpretarea este de obicei bazata pe profil ca un ansamblu.

TESTUL BENTON DE MEMORIZARE VIZUALA.

Acest test are ca obiectiv evaluarea perceptiei vizuale, a memoriei vizuale si a

capacitatii de reconstituire vizuala. O serie de desene simple si complexe sunt prezentate
timp de 5-10 secunde. Subiectul trebuie sa reproduca desenul dupa diverse intervale de
timp (copiere directa, reproducere imediata si reproducere dupa un interval de 15
secunde).

TESTUL HALSTED- REITAN.

Aceasta a devenit una din bateriile de teste neuropshilogice cele mai cunoscute si
mai larg utilizate. Este vorba despre un ansamblu cuprinzator de teste ale capacitatii
cognitive si adaptative. Sunt incluse teste de inteligenta verbala si neverbala, de formare a
conceptelor, de limbaj expresiv si receptiv, de memorie, de perceptie auditiva, de
perceptie a timpului, de performanta tactila, viteza motorie perceputa, relatii spatiale,
gnosis digital si dubla stimulare concomitenta.

TESTE PROIECTIVE

TESTUL RORSCHACH.

Acest test proiectiv consta in a da subiectului sa examineze 10 cartonase standard

cu desene, fiecare continand o pata de cerneala. Diferite aspecte ale raspunsurilor
subiectului contribuie la interpratare: continutul asocierelor libere ale subiectului cu
privire la petele de cerneala; factori ca forma, culoare sau umbre; faptul daca se foloseste
culoarea intrega sau numai o parte din ea, fiecare pata de cerneala are semnificatii
conventionalizate minime; raspunsurile reprezinta functii ale personalitatii proprii
bolnavului. Sentimente si motivatii care sunt profunde sau inconstiente pot stimula
raspunsuri deformate la test. Sustinerea utilitatii unei astfel de tehnici proiective pentru
evaluarea unei leziuni cerebrale organice se bazeaza pe constatarile de repetare,
perplexitate, raspunsuri stereotipe si confuzie la astfel de bolnavi.

TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA (TAT).

Acesta este un test proiectiv care se bazeaza pe povestirea relatata de subiect la

vizualizarea materialului- test constand din 20 cartonase cu imagini selectionate adecvat
pentru varsta si sex. Imaginile difera unele de altele si sunt in mod intentionat neclare si
ambigue.
Pentru fiecare imagine subiectul construieste o intriga (actiune) sau o povestire
imaginara. Temele acestor povestiri pot dezvalui atitudini, tendinte si conflicte, deoarece
temele transpuse in povestiri sunt deseori legate de teme analoage din viata subiectului.
Continutul povestirilor da indicatii cu privire la modul de a percepe si de a gandi al
subiectului, precum si la temerile, nevoile si sperantele subiectului. Pentru utilizarea la
copii s-a elaborat o varianta cunoscuta sub denumirea de Test de aperceptie la copii
(CAT).

TESTUL DE COMPLETARE A FAZELOR.

Subiectului i se cere sa completeze un numar de fraze incomplete. Se considera ca

modul in care sunt completate frazele dezvaluie dorintele, nevoile si sentimentele
subiectului. Deoarece personalitatile prezinta diferente caracteristice de performanta si
deoarece testul in sine este simplu, de scurta durata si flexibil, este larg utilizat ca test de
coroborare.

TESTUL “CONSTRUITI UN TABLOU POVESTIRE”

( MAPS=Make a Picture- Story Test).

Materialele- test constau dintr-un mare numar de figuri decupate. Bolnavul

selectioneaza figurile, le aranjeaza si apoi spune o povestire in legatura cu aranjamentul.
Selectionarea si aranjarea materialelor de catre subiect si povestirile inventate pot
dezvalui nevoile si sentimentele constiente si inconstiente ale subiectului.

TESTUL DE ASOCIERE A CUVINTELOR.

Subiectului i se prezinta o serie de cuvinte stimuli si se consemneaza timpul de

reactie, continutul raspunsului si emotia asociata cu fiecare cuvant. Cuvintele selectionate
sunt neutre si alese pentru a da un ajutor diagnostic pe baza raportului intre raspunsurile
normale si cele anormale. Exemple de cuvinte folosite la aceste teste sunt alb, intuneric,
femeie, doctor, suparare, speriat.

TESTUL “CASA- POM- PERSOANA”

 (H-T-P= House-Tree-Person Test).
Subiectului i se cere sa deseneze cu mana libera o casa, un pom si o persoana. Pe
baza desenelor se pot deduce informatii privind maturitatea, sensibilitatea, flexibilitatea si
integrarea personalitatii subiectului.

BIBLIOGRAFIE:

COMPENDIU DE ANATOMIE, EDITURA STIINTIFICA SI

ENCICLOPEDICA- BUCURESTI, 1988;