4 Grupe sanguine, 4 Diete

Dieta

INDIVIDUALIZATA
cu soluii de meninere a
7 *
sntii, 7
de

prelungire a vieii i obinere a greutii ideale

Dr. Peter J. D'Adamo

cu Catherine Whitney
 Catherine Whitney
at Rîght4 YourTypc, Fetcr D’Adamo with
96-35510CIP
QP98.D33 1996
613 dc20
ISBN 0-399-1'425 5-X

on Data
Litrary of Congress Catalogingrin-Publicaf

G. P. IMJTNAM’S SONS
Pubiishcm since 183H
200 Madison Avemic
Me\v York, NY 10016

Fitzgerald,Lance P.] Copyrighl 1997 by Hoop-A-Juop, LLC

©
IFitzgerald, Lance R] Ci. ,

Pyblisbed by thc arrangemcut wilb

Lance P.J a divisiou of Penguin
Putivanfs Sons, [Fitzgerald,
Putnam Inc,, New York

Toate drepturile- sunt rezervate.

Reproducerea acestei c&ri uii a
face sub nici o forma tara
unei pri din aceasta nu se poate
permisiune.

limentai adecvat celor 4 grupe sanguine

eter D’Adamo cu Catherine Whitney

raâucctc din limba englez

radu ce re: Du t, meci, Brchar-Cioflec Darul

pnsuitant tiinific probleme
ledicalo i dc nutriie uman - Du t mod, Gatta-Daranyi Gabrrt
lonsultant tiinific Biochimic - Prof Univ, Du tmrban Z.eno

!opyright © Bdiiaîn limba român, 2001

S.C, California Fitncss România S R L

iditura ROATA, Bucureti, 2004

SRN 973-7807-03-0
 în memoria bunului meu prieten,
JOHN J. MOSJCO (1919-1992)

Aceast t:l eaLc numita ospul iui Crispian:

Cel care supravieuiete acea Lei
zile i ajunge acas în
siguran,
Va umbla pe vârful picioarelor atunci
când aceast zi este
pomenit,
so va însuflei !a auzul nume lui dc Crispian."
 NOT IMPORTANT: Aceast carte nu este gândita ca substitut
pemm recomandrile de specialitate ale medicilor sau ale altor
persoane angajate în domeniul îngrijirii sntii. Mai curatul ea arc
scopul de a oferi informai care s-l ajute pe
t
cititor s
coopereze cu
?I cu din domeniul sanitar, între
încercare comun
oc optimizare a sntii.

idenmade P^oandor descrise în prezentrile de caz au fost

modi-
beate pentru a proteja confidenialitatea
pacienilor

Bditoml i autorul nu sunt responsabili pentru

nici un fol de bunuri
oteriL< sau citate în aeest carte
i îi
rt
expres delimitarea ai exprim
de îndeplinirea de cereri de orice
în mod
buim i/sau servicii
idude persoane sau proprieti
a astfel de
de orice daune, pierderi sau cheltuieli
decurgând din/sau corelfindu-se cu
acestea.

la'.

ur;
fiej
 Cuprins

INTRODUCERE; MUNCA a DOU VIEI xm

PARTEA I: Identitatea grupei sanguine 1

UNU: GRUPA SANGUIN:

Adevrate revoluie a evoluiei 3

DOI: CODUL SANGUIN:

Amprenta grupei sanguine ir>

TREI: GRUPA SANGUIN:

Un ghid 33

PARTEA A H A : Planul grupelor sanguine 49

PATRL;; planul grupei sanguine o 51

C1NC): PLANUL GRUPEI SANGUINE A 96

ASE: PLANUL GRUPEI SANGUINE B 344

APTE; PLANUL GRUPEI SANGUINE AB 186

 :

XII CUPRINS

partea a ui-A: Sntatea grupei sanguine 227

ori; STRATEGII MEDICALE

Conexiunea cu grupele sanguine 229

NOU; GRUPA SANGUIN:

Puterea asupra bolii 245

GRUPA SANGUIN I CANCERUL:

Lupta peni ni vindecare 302

EPILOG: O ÎNCREITUR A SCOAREI TERESTRE 324

POSTFA: UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE

DE JOSEPH PIZZO&NO, PREEDINTE,
UNWERSriATEA BASTYR 328

ANEXA A TABELE CU GRUPELE SANGUINE 333

ANEXA B: Întrebri uzuale 337

ANEXA C: GLOSAR 332

ANEXA JX- NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIEI

GRUPEI SANGUINE 356

ANEXA Fi: SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE 364

ANEXA J
J
; RESURSE:
( 'um s obinei ajutor 369

ANEXA O: BIBLIOGRAFIE 372

ANEXA H: CHESTIONAR;
Participai Iu revoluia grupelor sanguine 380

JNE>KX 3K5
 e

introducea
Munca
a dou viei

Am câ nu exist pe faa pmântului doi

oameni identici
nsucoua persoane cure s
aib aceleai amprente digitale, amprente
buzdorsii amprente vocale. Nu exist
dou fire de iarb sau doi
mjgi de zapadâ k Fel Deoarece
toi oamenii sunt diferii m-am
gwdii c
nu este logic ca ci s
mnânce aceleai feluri de alimente.
A devenit dar pentiu mine ca, de vreme
ce fiecare persoan este gz-
duit intr-un trup aparte, cu
diferite pri forte slbiciuni i
nevoi ,

nutriionale, singura modalitate

dc a menine sntatea sau de a vindeca
boala este ajustarea la nevoile specifice fiecrui pacient
în parte ,

James DvXdamo,
tatl meu

GRUPA dumneavoastr SANGUINA ESTE CHEIA CARE

descuie ua spre misterele sntii, belit, longevitii, vitalitii
mce putelii moionale. Grupa sanguin determin
^ suscepiibili-
a dumneavoastr
l

“f
la boal, alimentele pe care trebuie le s
mâncai i modul în oare trebuie s v
antrenai. Ea reprezint im
taetor in cadrul nivelurilor dumneavoastr energetice, al eficienei eu
care „ardeC caloriile, rspunsul dumneavoastr emoional
în
la stres
j poate în însi personalitatea dumneavoastr,
l-egâtura între grupa sanguin i alimentaie poate prea radical
™ nu cste ' Sunlcm contieni dc mult vreme dc
lipsa unei
înelegerea acestui proces, oare duce fie
in
spre starea tic
linie, fie la
îmbolnvire. Trebuia s
existe un motiv pentru care
apareau atatea paradoxuri în
studiile nutriionale ji în supravieuirea
ia tura boldor.
Trebuia, dc asemenea, sa existe
o explicaie a
ruptului ca unj, oameni
erau capabili s
piard în greutate urmând
XIV introducere
îi menineau
anumite diete, întimp ce alii nu, ea unii oarnetn
ce alii se deteriorau mental
i
vitalitatea la vârste înaintate, în timp
sanguine ue-a furnizat o modalitate de
a
fizic Analiza grupelor
i eu cât explorm mai mult conexiunea,
explica aceste paradoxuri.
cu atât ea devine mai valid. ,
.
=

precum însi creaia. Ln

Grupele sanguine sunt fundamentale
sanguine urmeaz un traseu
logica suprema a naturii, grupele
neîntrerupt de la cel mai timpuriu
moment ai creaiei umane pan m
prezent. Ele sunt semntura strmoilor notri pe indestructibilul
drum al istoriei. '
, _
grupa sanguina
Acum am începui sa descoperim cum sa folosim
ca amprent celulara care
dezvluie multe din misterele majore ce
sntii. Aceasta lucrare
marcheaz demersul nostru de stabilire a a
descoperiri fundamentate cu privire
este o prelungire a recentelor
uman. Accepiunea noastr despre
acidul dezoxiribomidcic (ADM)
sanguine duce tiina geneticii cu
un pas înainte, prin atn-
ojupele
marea fr echivoc a faptului c fiecare fiin umani este absolut
piuni
unic. Nu exist stiluri de sau diete corecte sau greite.
via
noastre genetice
corecte sau greim se pot face doar în baza codurilor

individuale,

Cum am descoperit
veriga absent

desvâr-
MUNCA MEA în domeniul analizei grupelor sanguine este
tatlui mem
cutri de o via - nu numai a mea, dar i a
ire* unei
generaie. Dr. James D Adamo,
Sunt un medic naturist de a doua
naturist (un program postuniversitar
tat! meu, a absolvit un colegiu
Europa la câteva dintre marile
de 4 ani) în 1957 i apoi a studiat în

staiuni balneare. El a observat ca,

dei muli pacieni evoluau lave-
i hipohpidice, care suim
mbil sub regimuri strict vegetariene
44
parte dintre ei nu paieau
emblema „buctriei balneoclimaterice o ,

Fund un oir
s fac progrese, iar unii evoluau chiar nefavorabil. tatl mei
sensibil i cu serioase abiliti
de deducie i ptrundere,

gândit c trebuie s de marcaj pe care S-ar pute;

existe un fel
s _a
între necesitile de alimentaie
al-
folosi pentru a stabili diferenele
vreme ce sângele era surs
pacienilor si. El s-a gândit c, do
 INTRODUCERE XV
nutriional principal a organismul ui* poate
uncie caracteristici c
a ie sângelui ar putea ajuta
!a identificarea acestor diferente. Tatl
meu a început s-i testeze teoria prin determinarea grupelor
sanguine ale pacienilor si i observând reaciile individuale la
diferite diete prescrise.

De-a lungul anilor i studiind nenumrai pacieni, a început s

se contureze uu model. El a observat c pacienii care aveau grupa
sanguin A parcau s evolueze nefavorabil la diete hiperproleice,
care includeau cantiti generoase de carne* dar evoluau foarte bine-
cu proteine vegetale, cum ar fi soia i io fu. Produsele lactate tindeau
s determine producerea unor cantiti apreciabile
de secreii
mucoase în sinusurile i cile respiratorii ale celor cu grupa sanguina
A. Atunci când erau sftuii s
creasc nivelul activitii i
exercii ilor fizice, pacienii eu grupa sanguin
A simeau oboseal i
stare de ru. când efectuau forme mai
uoare de exerciii, cum ar fi
yoga, ci se simeau vioi i plini de energie.

l e de alt parte* pacienii cu grupa O se simeau mai bine cu

diete hi per proteice i erau înviorai de activiti fizice intense, cum
ar fi jogging i aerobic. Cu cât tatl meu testa diferite grupe
sanguine, cu atât mai mare era convingerea sa c fiecare dintre ei
parcurgea tiu drum însntoire.
diferit spre
Inspirat de zicala „Mâncarea unui om este otrava altuia", tatl
meu i -a structurat observaiilei recomandrile privitoare la diet
intr-o cane intitulat Âlimijt&ia Unui Om. L-a publicarea cii In ii

1980, eu eram în al treilea an de studii naturiste

la Colegiul John
Bîisiyr din Seattle, în
aceast perioad se observau reuite revolu-
Itomtrc îndomeniul educaiei naturiste. elul Colegiului Bastyr
era
niri mai mult, nici mai puin
decât de a erea medicul alternativ
compiet, egal din punct de vedere
intelectual i tiinific cu un medic
iâtemist, dai eu pregtire naturist de specialitate. Pentru prima dat,
tehnicile. procedeele i substanele naturiste puteau fi evaluate
tiinific cu ajutorul tehnologiei modeme. Am ateptat o ocazie de a
cerceta leoria tatlui meu cu privire la grupele sanguine. Doream s
ni asigur c avea validitate tiinific,. ansa mea s-a ivit în I9&2,
anul în care am absolvit, când, în cadrul stagiului clinic, am început
s studiez literatura medical pentru a vedea dac puteam gsi vreo
corelaie intre grupele sanguine ABC i predilecia pentru anumite
boli, i dac una dintre acestea susinea teoria tatlui meu
cu privire
XVI INTK ODUCf'RE

curând pe
la alimentaie. Deoarece- cartea tatlui meu se baza mai
decât pe o
impresiile sale subiective asupra grupelor sanguine
metod obiectiva de evaluare, nu eram sigur c
voi putea sâ gsesc

o baza tiinific pentru teoriile sale. Dar am rmas surprins de

ce aveam s aflu.

Primul progres a constal în descoperirea fptuit»

meu dou c
grupa sanguin. Prima ci a
bol gastrice majore erau asociate cu
i

ticsea corelat cu niveluri peste medie ale

ulcerul pepite, stare
aciditii gastrice. Aceast stare a fost raportata mai frecvent la
persoanele eu grupa sanguin O decât la cele cu alte
grupe sanguine.

Am fost imediat intrigat, deoarece Lat! meu observase c pacienii

cu grupa sanguin evoluau favorabil eu diete pi oleice [te baz de
O
produse de origine animal alimente care necesit o cantitate mai

mare de acid gastric pentru o digestie adecvat.

A doua corelaie a fost asocierea intre grupa sanguin A i
legal de nivelurile
cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent
pernicioas, o
sczute ale secreiei acidului gastric, cum ar fi anemia
sanguin A.
alt tulburare depistat mai frecvent la indivizii cu grupa
ii- 12, Cie
Anemia pernicioas este legat de deficitul de vitamin
acidului gastric pentru a ri absorbit.
necesit un anumit nivel al

Studiind aceste fapte mi-am dat seama c, pe de o parte, persoa-

la o boal asociat cu
nele cu grupa sanguin O aveau predispoziie
în timp ce, pe de alt parte,
o cantitate prea mare de acid gastric,
la dou boli
persoanele cu grupa sanguin A aveau predispoziie
asociate cu cantiti prea reduse de acid gastric.
Aceasta era veriga de legtur pe care o cutasem.
Exista în mod
meu. Si asttei a
sigur o baz tiinific pentru observaiile tatlui
început relaia mea durabil cu tiina i
antropologia grupelor

sanguine. Cu timpul, am descoperit c cercetrile iniiate ale tatlui

asupra corelaiei între grupa sanguin, alimentaie
s sntate
meu
chiar cL
erau eu mult mai semnificative decât îi imaginase

Patru soluii simple pentru a dezlega

misterele vieii

AM CRESCUT intr-o familie în care predomina grupa sanguin A i,

datorit cercetrilor tatlui meu, eon summ, in principal, alimente de
 INTRODUCERE XVII

tip yegietarlaji constând

din tofti, legume fierte în aburi i salate.
Copil fiind, eram adesea stânjenii
j
deoarece moi unul dintre prietenii mei
m
simeam oarecum frustrat,
nu mâncau alimente ciudate
precum tofu, Dimpotriv, ci se angajau cu entuziasm intr-un alt tip
de alimentaie, considerat
„revoluionar" i de marc succes In anii
5Q; alimentaia lor consta din hamburgeri* hol
dogs, cartofi prjii în
grsime, acadele* îngheat i o mulime
de siropuri.
i astzi mnânc la fel ca atunci când eram copil, i îmi place la
nebunie. Iu fiecare zi mnânc alimentele dup care tânjete grupa
sanguin A i este deosebit de satisfctor,
în aceasta carte v voi relata despre relaia fundamental dintre
grupa sanguin a fiecrui individ în parte i opiunile de alimentaie
i si it de via care ar puica sv asigure o trire optim a vieii.
Eseaa corelaiei cu grupa sanguin rezid în urmtoarele aspecte:

* Grupa sanguin - O* A, 3 sau A3 - este o

puternic
amprenta genetic care identific la fel de sigur ca i ADN-ul.
# Daca utilizai caracteristicile individuale ale grupei
sanguine drept ghid pentru alimentaie i mod de via, vei fi
mai sntoi, vei atinge în mod natural greutatea corporal
ideala i
vei încetini procesul de îmbtrânire.
• Grupa sanguin reprezint
o msur
mur sigur a identitii
decât rasa, cultura sau factorul
geografic. Ea' este un marker
genetic al identitii* un ghid care arat cum putei tri în cel
mai sntos mod.
• Cheia semnificaiei grupei sanguine poate fi gsit în
povestea evoluiei umane: grupa O este cea mal veche; grupa
Aji evoluat în cursul societii agrari ene; grupa B a Etpârut pe
dud oamenii migrau spre nord, în teritorii mai reci* mai aspre;
gnipa AB a fost o adaptare minuioas* moderna, un rezultat al
amestecurilor combinate- ale grupurilor disparate. Aceast
istoric evolutiv
se coreleaz cu necesitile nutriionale
corespunztoare fiecrei grupe sanguine în
prezent.

Ce este acest factor remarcabil, grupa

sanguin?
Grupa sanguin este una dintre cele câteva
variaii recunoscute
mdieaJ, asemntoare cu culoarea
prului i a ochilor. Multe dintre
xvm INTRODUCERE

aceste variaii, cum ar tiparele amprentelor digitale i mai recenta

ti

analiza a AON, sunt folosite pe scar larg de ctre specialitii în

medicin legal i criminalistic* ca i de ctre cei care cerceteaz
cauzele i tratamentele bolilor. Grupa sanguin este, in toate

privinele, la fel de semnificativ ca alte variaii. Din multe puncte de

vedere, constituie un instrument de msur chiar mai util. Analiza
grupei sanguine este un sistem logic. Informaia este simplu de
însuit i uor de aplicat. Am transmis acest sistem multor medici
care îmi spun c obin rezultate bune cu pacienii care le urmeaz
recomandrile. Astzi vi-l voi transmite dumneavoastr, învând
principiile analizei grupelor sanguine, putei gsi alimentaia optim
pentru dumneavoastr i pentru membrii familiei Putei s stabilii

cu precizie alimentele care v fac ru, care contribuie la creterea

greutii corporale i oare rine la boli cronice.

Mai devreme* ini -am dai seama c analiza grupelor sanguine

oferea un mijloc puternic de a interpreta variaiile individuale în caz

de boala i în starea dc sntate. Dat fiind cantitatea de date

tiinifice disponibile, este surprinztor c efectele grupelor sanguine

asupra sntii noastre nu au primit atenia cuvenit- Dai' acum sunt
pregtit s fac disponibil aceast informaie nu doar pentru colegii
mei cercettori i pentru membrii comunitii medicale, ei i pentru
dumneavoastr.
La prima vedere, tiina grupelor sanguine poate 11 descura jant,
dai
-
v asigur c este la fel de simpl i fund a mental ca viaa însi,
Va voi povesti despre vechiul drum ai evoluiei grupelor sanguine (la

fel de consolidat ca povestea istoriei umane) i voi denii Liza tiina

grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar i simplu pe care
s-l putei urma.
îmi dau scama c aceasta este, poate, o idee complet nou pentru
dumneavoastr. Puini oameni se gândesc la implicaiile grupei lor
sanguine, dei aceasta reprezint o for genetic puternic. S-ar
putea s fii ovitori în a v
avânta într-un astfel de teritoriu
nefumiliar, chiar dac argumentele tiinifice par convingtoare. Va
mg s facei doar trei lucruri: discutai eu medicul înainte dc a
sanguin dac nu o cunoatei deja i încercai
începe, aflai -va grupa
dieta grupei sanguine timp dc cel puin dou sptmâni. Cei mai
muli dintre pacienii mei sesizeaz unele rezultate tu decursul
 INTRODUCERE XIX

licenei perioade dc timp - energie crescut, scdere în greutate o

reducere a acuzelor digestive l o ameliorare a pro hi cmc lor cronice
euin ar fi astmul, cefaleea i pirozisul,
O tor iii dietei grupei sanguine ansa de u va aduce beneficiile po
oare le-ain constatai la mai mult de patru mii de oameni care au
irraLLi o asemenea dicta. Convingei -v singuri c
sângele nu numai
ca asigur organismului dumneavoastr elementele nutritive cele
tatii impui lan te. dat se dovedete
acum. a li i un mijloc de pstrare a
sntii dumneavoastr în viitor.
 partea I

IDENTITATEA
GRUPEI
SANGUINE
 U N U

Grupa sanguina:

Adevraii
revbkiic x evoluiei

SÂNGELE ESTE ÎNSI VIAA. ESTE FORA PRIMORDIAL

care alimenteaz puterea t misterul manierii, ororile bolii, ale
rzboiului i ale morii violente. Civilizaii întregi au fost con si mite
pc baza legturilor do sânge. Triburi, clanuri i monarhii depind de
ele. Nu putem exista fr sânge - la propriu sau Ia figurat.
Sângele este magic. Sângele este mistic. Sângele este alchimic.
Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbol profund religios i
cu ll ural. Popoarele antice amestecau beau ca simbol
îl yi îl al unitii
t loialitii. Din ede mai vechi timpuri, vântorii efectuau ritualuri,
pentru a liniti spiritele animalelor ucise, adugând ca ofrand sân-
gele animal i mânjindu-i feele i trupurile cu acesta. Sângele
mielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei în Egipt astfel
iii.cdt îngerul Morii s treac peste ele. Se spune c Mo isc ar fi tran-
sformat apele Egiptului în sânge în lupta sa pentru a -i elibera
poporul. Sângele simbolic ai lui Esus Cri.stos a fost,
timp de aproape
dmi mii de ani* un punct central în majoritatea riturilor sacre ale
cretintii,
Sângele evoc o imagistic atât de bogat i sacra deoarece este
în realitate atât de extraordinar. Nu numai c el asigura sistemele
cnmpiexu de eliberare l aprare ce sum necesare pentru însui
4 ALIMENTAIA ADECVAT A CELOR 4 GRUPE SANGUINE

existena noastr dar este ,

i o piatr de temelie pentru umanitate
o oglind în oare putern recunoate slabele urme ale cltoriei
noastre.
în ultimii patruzeci de ani arn pulul utiliza niarkeri biologici*
cum ar fi grupele sanguine, pentru a întocmi o hart cu micrile i
gruprile strmoilor notri. Aflând modul cum aceti oameni din
vechime s-au adaptai la provocrile ridicate de clim, germeni i
hran, aflate în continu schimb turc, despre noi înine. învm
Modificrile climaterice i hrana disponibil au produs noi grupe
sanguine. Grupa sanguin este cordonul neîntrerupt care ne leag
unii de alii.
îi. ultim instan, diferenele între grupele sanguine reflect
capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitri din partea
mediului extern. în cea mai marc parte, aceste solicitri au avut
impact asupra sistemului digestiv i a celui imuni tar: de exemplu, o
singur bucat de carne stricat ar puica sv fie fatal, o tietur
sau o zgârietur ar putea evolua spre o infecie letal. Totui, rasa
uman a supravieuit. Iar povestea acestei supravieuiri este
indisolubil legat de sistemul nostru digestiv, precum i de cel

im unitar. în aceste dou zone se regsesc majoritatea diferenelor

dintre grupele sanguine.

Istoria umanitii

ISTORIA umanitii este istoria supravieuirii. Mai exact, este

povestea locurilor în care triau oamenii i a ceea ce puteau mânca

acolo. Este povestea hranei a gsirii i a deplasrii necesare pentru
descoperirea ei. Nu tim cu siguran când a început evoluia uman.
Ncanderthalienii, primii humanoizi pe care îi cunoatem, poate s se
fi dezvoltat cu 500.000 de ani în urm.
Ceea ce tim este c preistoria uman a început în Africa, unde
am evoluat dc la Viaa în timpurile strvechi era
fiinele h umanoide.
scurt, grea i brutal. Oamenii mureau într-o mic de feluri - de
infecii, parazii, atacitri ale animalelor, Fracturi osoase, natere - i
mureau tineri.

oameni trebuie s ti petrecut momente îngrozitoare

Primii
asigurndu-i existena în acest mediu slbatic. Dinii lor emu scuri
 )

GRUPA SANGUINA 5

$] neascuii - nepotrivii pentru a ataca. Spre deosebire de

majoritatea concurenilor lor în lanul trofic, ci nu posedau abilitai
speciale în ceea cc privete viteza, puterea sau
agilitatea. Iniial,
calitatea principala a
oamenilor a fost o viclenie înnscut, care mai
târziu s-a dezvoltat spre gândirea raionali
Ncandertha Jicnii probabil aveau o alimentaie constând din
Itfanu Cruda, respectiv din plante slbatice,
larve i resturi
descompuse ale victimelor animalelor de
prad, fii erau mai mult
prad decât prdtor, mai ales în
privina infeciilor .i a calamitii
reprezentate de parazii. (Muli
dintre paraziii, viermii, cpuele i
microorganismele infeci oase gsite în Africa
nu stimuleaz sistemul
imujibr pentru a produce anticorpi
specifici, deoarece probabil
primii oameni, având grupa sanguin O, beneficiau deja de protecie
ptiu anticorpii dobând ii a natere 1
.

1 c msur ce rasa umana a migrat i a fost forat sa- i adapteze

alimentaia la condiiile în schimbare,
noua alimentaie a provocat
adaptri la nivelulbutului digestiv i a! sistemului imunitar, iniial
necesare pentru supravieuire, iar apoi pentru fortificare, în
flecare
nou habitat Aceste modificri sunt
reflectate în dezvoltarea grupelor
sanguine, care par s fi survenit în momente critico ale dezvoltrii
umane:

L Ascensiunea oamenilor în vârful

lanului trufie (evoluia
gmptiO spre expresia sa deplin).
i. Schimbarea de via de la cel de vântor-culcgtor
stilului
l;i unul agrarian, mai domestic (apariia grupei A).
3. Fuziunea i migrarea raselor din Africa de batin spre
Europa, Asia i cele dou Amcrici (dezvoltarea grupei B).
4. Procesul contemporan de amestec al grupurilor disparate
(apariia grupei AB),

necare grup sanguin conine mesajul gâuette al alimentaiei

i
comportamentelor strmoilor notri i, dei ne gsim la o mare
distan de istoria timpurie, multe dintre caracterul ici Ic lor înc no
afecteaz.Cunoaterea acestor predispoziii ne ajut s înelegem
loyo alimentaiei corespunztoare
grupelor sanguine.
 : 1 i 1

6 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

Rtvoluiu fnH|!Vi v 1 1 1 : M 1

A, trupa
Molibcd umj
îiing.'-iinij LI
Tril™ j-ikiIii" u.rrrii.oh'r l'riiLYiil nraest-n
.VI Ijjriia
n UHiuL'.ii Ar- L^iiSj'* prinm npnri|ir :.l socicLitilur
luviiiMrilo.-
Cru-Mu^ram w:ni:ili Apar dtoirbiii u Iflrpt' ru |‘.i 1
Elrimiii ii.jnmi din
1 j

li'jînnnDiZj ijîib'.'iniili'rliscn AllItS! r.i:i 1 1 .n ranjpim A in uri pi III ii A -'

:u i vi ar 11 i'oiwiilci abili UlifijfflbS ?= cancuntanb'i lin. Illlirili iMToduptrca E5: ;iptih|in

cornul de U l.il .Tlil. H i;:i|I biigl jj:l c in fac forul fflflte iln grupul simjjuiw W'f^i
K«un [Scribul vjiililoni A*ip ui kjOp2 geauFnl.lt indtvfli 1 1 ill ulUKiililf AH
i 1 !
1
! i J
Grupa sasigmn O
Of ipa sanguin A
Grupa s&ffguinâ B
Grupa sanguini AB
— | 1 I I I
I I

(SG.C.KKKf iP.OClO f€ 20.000 TC 4!).(I(JU- 10.000- i.SM ÎC- 500 fC-

1 0.000 rc 3.500 iC i(Ki dC KKJ dC

temporal a corelaiei grup sanguinâ-suitropologie. începând din c

mai vechi (impuri, diagrama i?Lri !e diferite aspecte ale dezvoltrii urni
J
,
in lumin
în corelaie cu apariia grupelor sanguine, rite interesant ca schimbrile reve
1

donare ale grupelor sanguine prezint o încadrare cronologica aproape biblic,

timpuri le când toi oamenii aveau grupa sanguin O (perioada cea mai iudelungi
ocupau un :>p.:rf ri^ restrâns i consumau acelai tip de hran, nu era necesar ntt
schimbare ulterioar. Totui, o dat cu cteterea populaiei i cu migraii te conse
dve, variai» s-a accelerat. Urmtoarele grupe sanguine, A 8, nu dateaz de i i

mult de 15.000 pân la 25,000 de ani, iar grupa este eu mult mai recent. AB

ts
„O semnifica vechimea

APARIIA strmoilor notri do Crd-Magnon în jurul anului 40.0

înainte de Cristos, a propulsai specia uman in vârful lanului LroJ

f&cându-i pe acetia cei mai periculoi prdtori de pe pmânt. Ei

începui s vâneze m haite organizate- în scurt timp, au ci I

capabili s i fureasc, amic s foloseasc unelte. Aceste avans

majore le-au conferit putere i superioritate dincolo de capacitile
fizice naturale.
Vântori iscusii i de temui, in curând, oamenii de Cro- Magii
nu au mai avut multe motive s se team de nici unul dintre rivs
lor naturali. în lipsa altor prdtori naturali în afar de ei înii, a a
1

ioc o explozie a populaiei. Proteinele carnea. - reprezentau su

lor de energic i acesta a Ibs! momentul în care atributele digest
ale grupei sanguineau atins expresia cea mai deplin. O
Oamenii se simeau mai bine consumând came i le-a f
necesar o perioad remarcabil de scurt ca extermine vân s
marc din zona de vântoare. lor Numrul de oameni care trebu
hrnii era din ee în ce mai mare, încât competiia pentru ca
1

astfel
 u

GRUPA SANGUIN 7

Pase
(CHIC

0 0
Pi. J,i tii-y for du j rwîL'L^iJlr'rj i'f]
1
.fii
1
, ] .A/ncîl, prim!]'. vâ n rt>n - c leg d iori
1

cu grupa
«îjîgujnfc O rtceau pe iot întinsul Africii i ptrundeau m
Asia în Europa i în
(tfvlftre de noi surse de vânat. Când condiii de mediu in schitu bure. ci au
.")[/ întâlnit
început sâ dezvolte caracteristici rasiale moderne.

!or de vântoare. Ca întotdeauna, fiinele umane i-au gsit cel mai

una re duman în ei înii. Zonele bune de vântoare au devenit rare,
A început imigraia rasei umane.
în jurul anului
30.000 înainte de Cristos, bande de vân lori
cltoreau dinee în ce mai de pane în cutarea crnii. Alunei
când o
schimbare a vânturilor a secat ceea ec fusese uti teren fertil de vân-
tcftiu m Sahara i când zonele nordice anterior îngheate au începui
ud ne înclzeasc, ei au început s prseasc Africa, îndreptându-se
spre Europa i Asin.
Aceast micare a însmânat planeta cu populaia sa de baz*
cate avea grupa sanguin O, grupa sanguin predominant chiar i în
Miade astzi,
în jurul anului 20.000 înainte de Crîstos, oamenii de Cro-Magnon
sc mutaser în totalitate în Europa i Asia, decimând turmele nume-
de vânat în asemenea msur încât era necesar gsirea ailor
alimente. Cercetând frecare nou zon
în cutarea oricrui lucru
comestibil, este probabil c
oamenii carnivori au devenit rapid
omnivori, eu o alimentaie mixt de boabe, viermi,
nuci, rdcini i
animale mici. Populaiile au înflorii de-a
lungul coastelor lacurilor i
S AL1MEN TA i A A I >HC VA I A C EL.OR 4 GR U PE SA NG U N E 1

râurilor planetei* unde petii i alte surse de hran se gseau din

abunden. în jurul anului 10.000 înainte de Cristos, oamenii ocupau
în întregime principatele zone de uscat ale planetei, eu excepia
Antarcticii.
Micarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat pielea
de culoare mai deschis, structuri osoase mai puin masive i pâr mai
drept. Natura, de-a lungul timpului, i-a reacJimatizat la regiunile
terestre unde locuiau, O data cu deplasarea oamenilor spre nord s-a
dezvoltat pielea de culoare deschis, mai rezistent împotriva
degeraturilor decât pielea dc culoare închis. Pielea de culoare mai
deschis de asemenea, mai apta dc a metaboliza vitamina D,
era,
intr-un inut cu zile mai scurte i nopi mai lungi.
Uneori, oamenii de Cro-Magnon se epuizau total; succesul te
devenea un blestem. Suprapopularea a dus curând la epuizarea teri-
toriilor dc vântoare. Ceea ce pruse odat un depozit sfârit de fr
vânat s-a redus drastic. Aceasta a dus la o concurena crescut pentru
carnea rmas. Concurena a dus la rzboi, iar rzboiul a dus la
migraii ulterioare.

semnific agrarian

GRUPA SANGUIN A a aparul undeva în Asia sau în Orientul

Mijlociu între 25,000 i 15.000 înainte de Cristos, ea rspuns la noile
condiii de mediu, A aprut la apogeul perioadei Neoliticului, sau a
Noii Epoci dc Piatr, care a urmat dup Vechea Epoc de Piatr, sau
perioada Paleoliticului, a vântorilor Cro-Magnon, Agricultura i
domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade.
Cultivarea cerealelor i creterea vitelor a schimbat totul.

Capabili pentru întâia oar s-i anticipeze existena imediata i s se

întrein pe sine, oamenii au întemeiat comuniti stabile i structuri
de via permanente. Acest stil de viaa radical diferit, o modificare
major a hranei i a mediului înconjurtor, a determinat o mutaie eu
totul nou la nivelul tubului digestiv i al sistemului imuni tar ale
oamenilor neolitici. o mutaie care Ic-a permis s tolereze i s
asimileze mai bine cerealele cultivate i alte produse agricole. A
aprut grupa sanguina A.
Stabilirea în comuniti permanente de fermieri prezenta noi
provocri de dezvoltare. Aptitudinile necesare pont iu a vâna ÎP
comun au fcut acum loc unui nou tip de societate cooperatist.
 GRUPA SANGUINA 9

prima dat, îndemânarea specifica a unui individ

Pentru
do a face un
anumit lucru depindea de îndemânarea
altor indivizi pentru a
^

ÎTnâpLui un alt lucru, diferit. De

exemplu, morarul depindea de
caro aducea recolta
fermier,

îi macine frânele,
îi
fermierul depindea de morar ea
sa, s
Hrana nu mai era perceput doar ca surs imediat
de alimentaie sau uneori ea obiect.
Câmpurile trebuiau drenate i
cultivate anticipându-se o recompens
ulterioar. Planificarea i
iiiuiica colaborare cu alii au devenii lege. Din punct de
în
vedete
psihologic* acestea sunt caracteristici la
care cei eu grupa sanguin A
exceleaz - probabil o alt adaptare la mediu,
Gena pentru grupa sanguin A a început sâ se dezvolte în
societile agrari enc timpurii Mutaia genetic ce a produs grupa
sanguin A din grupa sanguin O s-a produs
rapid - atât de rapid
hol rata mutaiei era comparabil (chiar de
patru ori mai mare) cu
Ctia -lâtosopliî ici, musculia de oet,
deintoarea recordului în
domeniul ratei mutaiilor.
CiiT£ ar li putut li motivul pentru aceast extraordinar rat a
mutaiilor umane dc la grupa sanguin O la grupa A? Motivul era
supravieuirea. Supravieuirea celui mai puternic Intr-o societate
aglomerat. Deoarece grupa sanguin A a dovedii o rezisten mai
mare h infeciile obinuite în zonele
eu densitate mare a populaiei,
societile urbane, industrializate au devenit rapid dc
grup
sanguin A. Chiar astzi, supravieuitorii
ciumei* holerei i variolei
prezint o predominan a grupei sanguine
de grupa A fa O,
m final, gena pentru grupa sanguin A s-a rspândit dincolo dc
Asia i Orientul Mijlociu, pân în Europa de Vest, dus de indo-
europeni, care au ptruns
adânc în teritoriile populaiilor pre-
aeditice. Hoardele de indo -europeni au apâiut iniial în sudul
Rusiei
centrale, între 3.500 i 2.000 înainte de Cri? tos,
si au înaintat spre
sud pan. în vârful Asiei de sud-vcsl, dând natere populaiilor i
paparelor din Iran i Afganistan, Dezvoltându-se continuu, ci au
ÎMttUal mai departe spre vest, în Europa. Invazia
indo-eurepemlor a
constituit în fapt originara revoluionare a alimentai ci. Invazia a
iîiâoiuis noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului
kunitar i traetului digestiv mai puin complex al
vântori lor-
Culegtorl timpurii, iar aceste modificri au fost atât de profunde
nu provocat stres ui necesar rspândirii genei grupei sanguine A.
' ii timpul sistemul digestiv al vântori ior-eulegtori i -a pierdut
capacitatea dc a prelucra lira na carnivor prc-agricol.
10 AU MONTAT A ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUIN E
I

Astzi, sângele grupei A este înc întâlnit, cu frecvena cea mai

marc vcst-europcnl Frecvena grupei sanguine A scade pe

ia
msur
ce ne deplasm dinspre Europa vestic spre est,
clcând pe urmele
strvechilor tipare de migrare. Persoanele ou grupa sanguin
A se
în grupuri mari de-a lungul Medii crane i, Adrianei! i a
gsesc Mrii
£gec, mai ales în Corsica, Sardinia, Spania, ureia i în Balcani, I

Japonezii, de asemenea, prezint uncie ti ini re cele

mai mari
alturi
concentrri de indivizi cu grupa sanguin A din Asia de est,

de un numr mal mic de indivizi cu grupa sanguin B.

Grupa sanguin A a aprut in urma mutaiei grupei O, ea rspuns
la numrul mare de i provocate de extinderea numerica a
iritaii

populaiei i la modificrile majore ale alimentaiei. Pro filarea grupei

sanguine B a cunoscut o alt evoluie.

„B“ semnific echilibrul

GRUPA SANGUIN B s-a dezvoltat între 10.000 i 15,000 înainte

de Crisios, în zona podiului Mimalaya - actualmente parte

a

Pakistanului i Indici.
Africii de
Prin dislocarea din savanele fierbini, luxuriante ale
sc poate
Est în podiurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguin
Ei

s fi aprut iniial ca rspuns la modificrile de clim. A aprut mai

întâi in India sau în regiunea Ura! din Asia, m cadrul unui amestec
de triburi caucaziene i mongole. Aceast nou grup sanguin a
devenii în curând caracteristic marilor triburi de locuitori ai

stepelor, oare pân în momentul respectiv dominau câmpiile cum-

a si atice.
cu deplasarea mongolilor de- a lungul Asiei, gena grupei
O dat
sanguine R se înstpânea toi mai ferm. Mongolii s~au rspândit
spre

nord, construind o cultur dependent dc pstorit i domesticirea

animalelor - dup eum reflecta alimentaia lor compus din carne i

produse Iaci ale preparate.

Dou tipuri distincte dc indivizi cu grupa sanguin B au aprut
în timp ce nomazii pstori ptrundeau în Asia: un grup agrar, relativ
sedentar, în sud i sud-est i o societate nomad, rzboinic, oi
cucerea nordul i vestul.Nomazii erau clrei desvârii caic ar
ptruns adânc în Europa dc Est, iar gena pentru grup sanguin li
 „

GRUPA SANGUIN 11

gtJ

wii^irraj^ de Ntorf 0 rfe

™ ^ PW* s
sanguine
“^ ^
A i B. De ia apariia
a /tor

Vest, Alte
m As/,! / Oiwnfu/
cmjWtf de cfte juporafe jjhfo.
«„graii au transportat grup* sanguin
A In Mica de Nori, unde aceasta ** i%>Mr
^
''
rJ ™ >"mhr
v }
Hmmiaya, gn^n Ii a fost transportat
De te

de ctre popoarele
originile

tm^ek ta Asm de Sud-Est t fa câmpiile asiatice

sau stupe, Q migraic separam a
M^mor cu grupa sanguin li a penetrat Europa de Est. în acei moment,
nivelurile
iernam planetar crescuser. îndeprtând puntea de uscat dintre America
de Nord
i Asta.

™^
ang\m&
Acest fapt a împiedicat orice

o
Popite
micare
impurii au continuat si
a grupei sanguine
rmân
ii fa

fa exclusivitate
America de
cu grupa

SMistittue i £Lsta^i o dovad puternic a acestui fapt la multe dintre

popuUuk Europei de Est. între timp, o cultura în întregime bazat
|i agricultur se rspândise în China iAsia de Sud-Est. Tipul de
pamintttitentj-a determinat sa îl cultive, iar aceti oameni an creat
dubite unice în zon,
utilizând tehnici sofisticate de irigare
i
cultivare, carie dovedeau o combinaie impresionant de
creativitate,
inteligen i spirit tehnic.

Schisma între triburile rzboinice din

nord i fermierii panici
din sud era adânc, i reminisceneleexist i astzi în domeniul
ei
^-asiatice, caro folosete foarte puin sau
de loc alimente
k lnc°neepia asiatic, produsele lactate
sunt hrana barbarilor,
,
lutru care este regretabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu
k: potrivete la fel de bine grupei sanguine B.
12 ALIMENTAIA ADECVATA CEI OR 4 GR UPE SANGUINE

Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B

prezint cea mai clara distribuie geografica, înlinzându-se ea o mare
centura de-a lungul câmpiilor euro-asiatice i coborând în peninsula

Indian, grupa sanguin B se gsete în proporii crescute lei Japonia,

Mongolia, China i India, pân la Munii Urali. De acolo spre vest,
procentele scad pân Ea valori minime ia nivelul extremitii vestice
a Europei,
Numrul mic de indivizi cu grupa sanguin B în rundul vechilor
vest-europeni ilustreaz migrai ia spre vest a popoarelor nomade
asiatice. Acest lucru se observ cei mai bine ia europenii do la limita

estic a Europei de Veât, germanii i austriecii, care prezint o

ineidena neateptat de mare a grupei sanguine B în comparaie cu
vecinii lor de la Cea mai marc inciden a grupei sanguine B la
vest.

germani se gsete în zona de sus i mijloc a râului Elba, care a fost

desemnat drept linia de demarcaie între civilizaie i barbarism în
vechime.
Indienii subcontinentali contemporani, un popor de ras alb,
prezint im a dintre frecvenele cele mai ridicate ale grupei sanguine

B din lume. Chinezii i coreenii de nord prezint rate foarte ridicate

ale grupei sanguine B i foarte sczute pentru grupa sanguin A,
Caracteristicile de grup sanguin la diferitele populaii de evrei
au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Cei

regul general, indiferent de naionalitate sau ras, exist o tendin

spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii i sefarzii au
în comun o marc frecven a grupei sanguine B i par s prezinte

toarte puine diferene. Evreii, înainte de diaspora babilonian,

difereau considerabil fa de populaia arab, preponderent de grupa
sanguin O din Irak (localizarea Rabi Ionului biblic), prin aceea cei ia
ei este dominant grupa sanguin B i o oarecare frecven a grupei A.

„AB“ semnific epoca modern

GRUPA SANGUIN AB este rar. Provenind din. amestecul

populaiilor de ras alb eu grupa sanguin A, eu mongolii eu grupa
sanguin B, ea este întâlnit la mai puin de 5% din populaie i este

cea mai nou dintre grupele sanguine.

 GRUPA SANGUINA 13

Piii/m £LCQ]n zece su dousprezece secole, uu exista

sânge eu
gi Lipit sanguin AB. Apoi hoardele barbare au strpuns punctele
sensibile ale multor civilizaii aflate în declin, invadând în lung i în
H Imperiu! Roman. Ca rezultat al amestecului acestor invadatori
estici cu ultimele i slabele vestigii ale civilizaiei europene, a aprut
sângele rfe grup AB Nu exist dovezi privitoare la existena acestei
r

^nupe sanguine, pân acum noua sute pân Ja o mic de ani, când a
avut o mare migrai e spre vest a popoarelor estice. Grupa
Eoc

sanguin AB este rar întâlnit în mormintele europene înainte de

900
C. Studii asupra exhumrilor mormintelor preistorice din
rf.
Ungaria
araii o absen distinct a acestei grupe sanguine în epoca
'

Longobard pân în secolul al VI Mea d.C.).

(din secolul al IV- ba
Aeesi fapt parc a c
arta x pân în acel moment, populaiile europene
ca grupa sanguin A si B nu veniser în contact sau, dac acest
lucru
s-a întâmplat, jiu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte.
Deoarece indivizii cu grupa sanguin AII motenesc atât
tolerana grupei A, cât i pe cea a grupei B, sistemul lor imuni tar
prezint o capacitate crescut de a produce anticorpi cu specificitate
pentru infeciile mierobiene. Aceast calitate unic de a nu posed ei

nici anticorpi anti-A, nici attti-B te reduce proba bi li tatca de a fi

predispusi la alergii i alte boli autoimune cum ar li artrita,

inflamaia i lupusul eritematos diseminat. Exist, totui, o mai mare
predispoziie la anumite forme de cancer, deoarece grupa AB
i&piinde la orice structur „A-3ikc“ sau J3-likir\ ca i cum ar fi

structuri proprii (seif), astfel încât anticorpii protectori nu sunt

produi.

Grupa sanguin AB prezint o identitate multilateral i uneori

surprinztoare. Este prima grup sanguin care preia un amalgam de
caractere imunitare. dintre care unele se poteneaz, iar altele sunt în
emiliei, Roate ci grupa AB reprezint metafora perfect a vieii
modeme; complex i nesigura.

Originile amalgamate

GRUIV\ SANGUIN, factorul geografic i rasa se întreptrund

îotru a forma identitatea uman. Intre noi pot exista diferene
culturale, dar examinând grupa sanguin se poate observa cât de
14 Al JMHNTA'I IA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

superficiale suni acestea.Grupa sanguin este mai veche decât rasa

.i mai fundamental decât etnia. Grupele sanguine nu au fost rezul-
tatul întâmpltor al unei activiti genetice haotice. Fiecare grup

sanguin a constituit un rspuns evoluionist la o serie de reacii cata-

dismice în lan, extins i asupra eonilor prefacerilor i schimbri lor
mediului extern.
Dei primele modificri rasiale par s se fi produs intr-o lume
compus aproape în exclusivitate din indivizi eu grupa sanguin O,
diversificrile rasiale - combinate cu adaptrile la alimentaie* la

mediu i la factorul geografic fceau parte din motorul evolu-

ionist, care, în final* a produs celelalte grupe sanguine.
Unii antropologi consider c a clasifica oamenii în rase invit
la suprasimplifiearo. Grupa sanguin este un determinant cu mult
mai important al individualitii i similaritii decât rasa. De
exemplu, un african i un alb cu grupa sanguin O pot face schimb
de sânge i organe i au multe aptitudini* funcii digestive i structuri

imuno logice similare - caracteristici pe care nu le-ar avea în comun

cu llu membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguin U.
Deosebirile rasiale bazate pe culoarea pielii, pe practicile etnice,

originile geografice sau pe rdcinile culturale nu constituie o

modalitate valid de difereniere a oamenilor, Membrii rasei umane
au cu mult mai multe în comun decât putem noi bnui, Suntem cu
toii poteniali frai i surori. întru sânge.

în prezent, privind în urm spre aceast remarcabil revoluie a

evoluiei* este clar c strmoii notri prezentau amprente biologice
unice, complementare mediului lor înconjurtor. Aceasta este lecia
pe tare o purtm cu noi în înelegerea actual a grupelor sanguine*
deoarece caracterele genetice ale strmoilor notri triesc astzi în
sângele nostru.

* Grupa sanguin O: Grupa sanguini cea mai veche i cea

mai de baz, supravieuitorul din vârful lanului trofic, eu un
sistem imuni tar puternic i bine înzestrat, dornic i capabil s
distrug pe oneino* prieten sau duman,
* Grapa sanguin A: Primii imigrani* forai de necesitatea
migrrii s se adapteze la moduri mai agrare de via i
alimentaie* eu o personalitate mai cooperant, care s-i ajute
la integrarea în comuniti aglomerate,
 GR U PA SANGUIN 15

* Grupa sanguin B: Asimilatorul, adaptândiu-.se

lu noi condiii
climaterice i amestecul populaiilor, reprezentând iupia
Iei

naturii pentru un echilibru de fore mai bun între tensiunile

minii i solicitrile si sternul ti i imuni tar,
* Grupa Aht; Urmaii delicai ai unei fuziuni deosebite între
toleranta grup A i grupa B, iniial barbar, dar mai
echilibrat.

Strmoii rte-au lsat fiecruia dintre noi o motenire special,

imprimat in grupele sanguine-. Aceast motenire exist permanent
iri nud cui fiecare celule. Aici este Jocul în care antropologia
i
i
hematologia se întâlnesc.
 CODUL SANGUIN 17

Acest complex fluid viu conine i proteine - care duc

substanele nutritive la nivelul esuturilor, plachete oare ajut la

DOI coagularea sângelui i plasma - care conine gardienii sistemului

nostru imuni tur.

Importana grupei sanguine

Codul sanguin:
S-AR PUTEA S NU V CUNOATEI grupa sanguin decât

Amprenta dac ai donat sânge sau ai avut nevoie de o transfuzie. Majoritatea

oamenilor consider grupa sanguin urept un factor inert, ceva care
grupei sanguine
dobândete importan doar în cazul unei urgene medicale. Dac
ah citii dramatica poveste a evoluiei grupelor sanguine, vei începe
s înelegei c grupa sanguin a fost întotdeauna fora motrice ee a

stat la baza supravieuirii umane, sebimbându-se i adaptându-se la

noi condiii, medii înconjurtoare i rezerve de hran.

De ce este grupa sanguin atât de puternic? Care este voiul
esenial pe care îl joac in supravieuirea omului - nu doar cu mii de
ani in urm, ci i în prezent?
SÂNGELE ESTE O FOR A NATURII ELANUL VITAL CARE Grupa sanguin este cheia întregului sistem imunitar al
T3 C-a susinut din timpuri imemoriale. O singur pictur de sânge, organismului. Ea controleaz in fluena virusurilor, bacteriilor, a altor
prea mica pentru a +1 vizibil eu udnul liber, conine întregul cod
infecii, a substanelor chimice, a stresului i a întregii game de
genei ie iii unei fiine umane. Amprenta ADN este intact i replicat factori i condiii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar.
în noi la nesfârit - prin sânge. Cuvântul imun provine din lalinescul immunis, care desemna un
Sângele conine i eonii memoriei genetice - frâme i buci de ora în imperiul Roman care nu era obligat s plteasc laxe. (Ce
programare specific, transmise de la strmoii notri sub form de bine ar fi dac grupa sanguin nc-ar putea da o astfel de imunitate!)
înc încercm s le
coduri T pe care descifrm. Un astfel de cod Sistemul imunitar acioneaz pentru a defini structurile proprii —
determin i grupa noastr sanguin. Probabil este cel mai important „seif '
i a Ie distruge pe cele ir ine - „non-self Aceasta reprezint
l

cod pe care îl putem descifra în încercarea noastr de a dezvlui o funcie eseniala, deoarece, fr ca, sistemul imuni tai ar putea ataca
misterele legale de sânge i de rolul su vital in existena noastr. din greeal propriile dumneavoastr esuturi sau ar putea permite
Pentru ochiul liber, sângele este un lichid rou omogen. La Q nor organisme primejdioase sa ptrund in zone vitale ale
microscop îns el se compus din multe clemente
dovedete a fi organismului. In ciuda complexitii sale. sistemul imuni tar se
diferite. Numeroasele celule roii conin un lip .special de fier pe care reduce, în ultim instan, la dou funcii de baz: a ne recunoate pe
1

organismele noastre îl folosesc pentru a transporta oxigenul i care ‘noi i Li

’
ari ucide pe „ci . în aceast privin organismul nostru este
va o petrecere
dau culoarea ruginie, caracteristic sângelui. Celulele sanguine albe, cu accesul doar pe baz de invitaie. Dac potenialul
a iu satir
eu mult mai puin numeroase decât cele roii, patruleaz tn fluxul prezint invitaia corect, grzile responsabile eu securitatea
nostru sanguin asemenea unor trupe venic vigilente, protcjându-n^
J1
Petrnil s mire i s se simt bine. Dac invitaia lipsete sau este
de infecii. fieatâ, oaspetele este iniaturai eu fora.
 ÎS ALIMEN TA 1A AD E C VAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE CODUL SANGUIN 19

antigen real". Aceast anten servete, dc asemenea, ca baz pentru

Accesai grupa sanguin c-deîalle grupe sanguine: A, R i AB.

• Grupa sanguin A se formeaz atunci când amigenului O, sau

NATURA A ÎNZESTRAT sistemul imuni tar ou metode foarte sofia altur un alt glucid numit N-acetil-galacto-
fueozci, i se
ULii-.o pentru a stabili
strin sau dac o substan din organism este zaminâ. Astfel, fucoza plus N-acetij-galactozamina dau
nu. Una dintre metode implic existena de
markeri chimici denumii grupa sanguin A,
an tigaie, care se gsesc pe suprafaa celulelor
organismului nostru,
Fiecare form de via, de b cel mai simplu
virus pân la oamenii 9 Grupa sanguin B se bazeaz, de asemenea, pe antigenul O, sau
rn^îi, posed an ci gene unice cure formeaz o parte a amprentei adaug un. alt glucid, numit D-galac-
fucoza, dar la care se
chimice proprii. Unul dintre cele mai pute mice antîgene
ale organis- iozamina. Astfel, fucoza plus D-galclozamina dau grupa
mului uman este cel care determin grupa sanguin.
Diferitele anti- sanguin B,
gene ale grupelor sanguine sunt atât de
sensibile încât, atunci când
opereaz eficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai impor-
tante ale organismului.
» Grupa sanguin AB se bazeaz pe antigenul O, fucoza, la care
Când sistemul imunitar sesizeaz un personaj
suspect (adic,
se adaug cele dou glucide, N-acetil-gaiaciozatnina i
un antjgen bac ten an strin) unul dintre primele
D'galactozamina, Astfel, fucoza plus N-acetii-gaiaetozamiua
lucruri pe oare le caut
este an ti genul grupei sanguine, pentru a
plus D-galactozamina dau grupa sanguin AR,
stabili dac intrusul este prieten sau duman.
Fiecare grup sanguin posed un alt antigen, iar fiecare antigen
o structur chimic proprie. Grupa dumneavoastr
are
Cele patru grupe sanguine i antigenele lor
sanguin este
denumit dup antigenul de grup sanguin pe care îl posedai pe
hematii.

DAC AVEI POSEDAI ACE3T(E) ANTIGEN(E)

PE CELULELE
V- '
•
i
:
i •
•
*<: :
. ,
' V .y . i
v
j.’
DUMNEAVOASTR
GRUPA SANGUIN A A
grupa sanguin b B
GRUPA SANGUIN AB AiB
GRUPA SANGUIN 0 NICI UN ANT1GEN CELULA H-K[î^sli doEarrra > A iihjf

Imaginai v
s ftrcasj. > zghBJd( bazl DrgaliUoîjrrinB > Bzai’.a.'

chimic a gioipelor sanguine ca nite

antene ale speciilor, proîectându-se spre
iiructura
Q rtaa*iil-g3lîH«anina * O-gaCadwaTiir a > Afl Mht
exterior, de la suprafaa
celulelor în spaiul adânc. Aceste antene patru grupe sanguine i
sunt construite din lanuri antigenele lor. Grupa O este tulpina,
lungi la care se leag doar o g lucid
numit Fueoz, formând cea mai A e.src fucoza plus ghicidu N-a cetii -ga lac toza ni i t a;
simpla grup sanguin, grupa O. Primii descoperitori
q
^rup,, B este fucoza plus glucide
r

ai grupelor D-gaîaciozmina; Grupa AB este

sanguine au denumit-o ,XT‘ pentru a sugera „zcro“ sau „nici un ^ Us gfccîda. grupei A i glucida grupei B.
20 AL IMEN TA A AD EC VAT CELOR 4 GRUPE SANGUIN
I CODUL SANGUIN 21

în acest moment v-ai putea întreba despre al ti determinani de periculoi decât atunci când sunt lsai liberi Cu ratând sistemul de
grupe sanguine. Cum ar fi pozitiv i negativ sau secretor/non-
celula neobinuite,
de virusuri, parazii i bacterii, anticorpii adun
seeretor. De obicei, când oamenii îi declara grupa sanguin ci spun: nedorite laolalt pentru o identificare i
aceste elemente o debarasare
»,Aîh grupa A pozitiv" sau „Am “rup O negativ". Aceste variante,
uoar.
sau subgrupe, in interiorul grupelor sanguine joac roluri relativ Sistemul de an ti gene i anticorpi de grup sanguin are i alic
nesemnificative. Mai mult de 90% dintre toi factorii asociai eu
roluri pe lâng detectarea intruilor microbi cm i intruilor de alt
grupa sanguin sunt legai de grupa principal - O, A, R sau AR natur. Cu aproape o sut dc ani in urma, Dr. Karl Landsteincr, un
(vezi anexa D pentru detalii privitoare la semnificaia subgrupelor),
strlucit medic i om dc tiin austriac, a descoperit c grupele
Ne vom concentra asupra grupei sanguine propriu-zise.
sanguine produc anticorpi i pentru alte grupe sanguine.
Revoluionara sa descoperire a explicai de ce unii oameni puteau
face schimb de sânge, în timp ce alii nu. Pân la descoperirea Dr.

Anti genele genereaz formarea de anticorpi Landa tei ner, transfuziile de sânge erau un domeniu cu reuite

(bombe inteligente ale sistemului imunitar) sporadice. Uneori erau „acceptate", alteori nu i nimeni nu tia de ce.
Mulumit Dr. Landstcincr, tim acum cane dintre grupele sanguine
este recunoscut drept prieten i oaie drept duman, de ctre alic
ATUNCI CÂND ANT1 GENUL GRUPEI DUMNEAVOASTR grupe sanguine,
sanguine simte c un antigen strin a ptruns lii sistem, primul lucru
Dr. Landsteiner a aflat c:
pe care îl face este s formeze anticorpi fa de aed aniigen. Aceti
anticorpL substane chimice specifice produse de celulele sistemului
s
* Grupa sanguin A prezint anticorpi anti-R. Grupa sanguin B
imunitar, sunt construite în aa fel încât se ataeze i s urm-
reasc antigenul strai n pentru a fi distrus.
ar fi respinsa de grupa A t

• Grupa sanguin R prezint anticorpi anti-A. Grupa sanguin A

Anticorpii sunt echivalentul celular al bombei inteligente din
ar fi respins de grupa J=S.
domeniul militar. Celulele sistemului nostru imunitar produc nenu-
mrate varieti de anticorpi i fiecare dintre acetia este construit
Astfel, indivizii
specia] pentru a identifica i a se ataa la un an umil antigen strin. Sc
cu grupa sanguin Aiceicugrupa sanguin R nu
ar putea face schimb de sânge.
poart o btlie continu între sistemul imuni rar i intruii care
încearc sa schimbe sau s produc mutaii la nivelul antigen el or
Grupa sanguin
proprii, pentru a Ic transforma în structuri noi care s nu fie recu- AR nu prezint anticorpi. Receptor universal,
ea^ar accepta orice alt
noscute de organism. Sistemul imunitar rspunde ia aceast provo- grup sanguin! Dar deoarece prezint
a tât antigene
care cn un inventar mereu crescut de anticorpi. A, cât i B, ar fi respins de oriee alt grup
sanguin.
Când un anticorp întâlnete antigenul unui intrus microbi am se
produce o reacie numit aglutinare (propriu- zis, o lipire). Anticorpul
^stfel, indivizii
se ataeaz auti genului mîcrobian, faeându-l foarte adeziv. Când eu grupa sanguin AR ar putea primi sânge de ia
ncme, ^ aj nu '

ar putea
celulele, virusurile, paraziii i bacteriile sunt aglutinate, ele ader dona nimnui. Cu excepia unui alt individ
gnaP a sanguin
unele la altele i
aglomereaz, ceea ce uureaz mult îndeprtarea
se AB, desigur.
lor. Deoarece microbii trebuie s
se bazeze pe versatil lor capacitate
Grupa sanguin
de /iune, acesta reprezint un mecanism de aprare foarte O prezint anticorpi anfi-A i anti-B, Grupele
nguineA,
puternic. Este ea i punerea ctuelor la criminali: ei devin mai puin ^ Î AR ar fi respinse.
22 AL M EN TA A AD E C VATA CE LQ R 4 G R UPE S AN G U N E
I 1 E
CODUL SANGUIN 23

Astfel, indivizii cu grupa sanguin O nu ar puica primi sânge

tSecâl dc Ea ali indivizi cu grupa sanguin O. Dar* lip si li fiind de Lectineie: Conexiunea cu dieta
antigene A-like i B-likc. indivizii cu grupa sanguina O ar putea dona
sânge tuturor celorlali. Grupa sanguin O este donatorul universal:'
DUMNEAVOASTR ALIMENTELE
ÎNTRE SÂNGELE $1 pe
.arc le consumai se produce o reacie chimic. Aceast reacie face
parte din motenirea genetic. Este surprinztor dar adevrat c
jiSiâzi, la sfâritul secol oloi XX. sistemul digestiv i cel imuni tar

DAC AVEI POSEDAI ANTICORPI FA DE favorizeaz

cu aceeai grup sanguin
în continuare alimentele pe care
ea a dumneavoastr.
le consumau strmoii

GRUPA SANGUIN A GRUPA SANGUINA B l im acest lucru datorit unui fac for denumit cetin. Leet inele, 1

G RUP S ANG UIN B G RU PA SANGUIN A proteine abundente i diverse, care se gsesc în alimente, au proprie-
GRUPA SANGUIN AE NfCJ UN FEL DE ANTICORPI ti aglutinanfe caic afecteaz sângele. Leet inele reprezint pentru
GRUPA SANGUIN O GRUPELE SANGUINE A SI R organismele din natur o modalitate sigur dc a se ataa altor orga-
nisme. O mulime de germeni i chiar propriul nostru sistem imuni tar

11
folosesc acest super- adeziv spre beneficiul propriu. De exemplu,
Anticorpii „fa dc alic grupe sanguine sunt cei mai puternici
celulele din cile biliare hepatice prezint Ia suprafaa lor loctine care
anticorpi din sistemul nostru imunitar, iar capacitatea lor de a aglo-
le ajut s prind bacterii i parazii, Bacteriile i posed,
ali microbi
mera-aglutina - celulele sanguine ale unei grupe sanguine opuse este
de asemenea, lectine pe suprafeele lor. acestea funcionând mai
atât de puremicâ încât poale Ti imediat observat cu ochiul liber, pe
curând ca nite ventuze* astfel încât de se pot ataa la alunecoasele
o lam de sticl. Majoritatea celorlali anticorpi pe care îi posedm straturi mucoase ale organismului. Adesea, lectinele utilizate de viru-
au nevoie de un fel de stimulare (cum ar fi o vaccinare sau o infecie) suri sau bacterii pot avea .specificitate de grup sanguin, ceea ce
pentru a fi produi. Anticorpii fa de grupele sanguine sunt diferii: tace ca de s fie i mai duntoare în cazul persoanelor având acea
ci surii produi automat, adesea aprând la natere i atingând grup sanguin.
niveluri apropiate dc cele ale vârstei adulte pân la vârsta de 4 luni. La fel este situaia in cazul lectine lor din alimente. Pe scurt,
Dar povestea aglutinrii implic i alte aspecte. S-a descoperit atunci când mâncai un aliment ce conine lectine incompatibile cu
de asemenea, c multe alimente aglutineaz celulele anumitor grupe antigenul grupei sanguine, acestea intesc asupra unui organ sau
sanguine (asemntor* intr-un fel, cu fenomenul de respingere) i ne aparat al organismului (rinichi, ficat, creier, stomac etc.) i încep s
aglutineaz celulele altor grupe sanguine; ceea ce înseamn c uri aglutineze celulele sanguine în zona respectiv.
aliment care poate fi nociv pentru celulele aparinând unei grupe Multe lectine alimentare prezint caracteristici destul dc
sanguine poate fi benefic pentru celulele aparinând altei grupe apropiate de un anumit an-igen de grup sanguin încât ei s devin
sanguine. Nu mai reprezint astfel o surpriz faptul c multe dintre «dumani 14
De exemplu, laptele are caliti R-likc, deci duc o
.

antigcnele din aceste alimente prezentau caracteristici A-iiko sac Persoan cu grupa sanguin A îl bea, organismul su va începe
B-like. Aceast descoperire oferea legtura tiinific între grup -'i-tliat procesul
dc aglutinare în scopul respingerii.
sanguin i alimentaie. Totui, în mod remarcabil* implicaiile el Utâ un exemplu asupra modului cum o Lectin aglutineaz în
revoluionare umiau s rmân în stare latent, prfoindu-sc pe Ql^amsm,
S
presupunem c
o persoan eu grupa sanguin A
durata celei mai mari pri a acestui secol - pân când un grup ds Mnânc o farfurie de fasole lima. Boabele sunt digerate în stomac
oameni de tiina, medici i nutriie niti, a început s exploreze prin procesul
de hidroliz acid. .cetina este îns rezistent la hidro-
1

conexiunea. ^ acid. Ea nu este digerat, ci rmâne intact. Poate interaeiona

24 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE CODUL SANGUIN 25

Li i rect cu înveliul gastric sau cu cd al tractului intestinal sau poate

capabil s aglutineze un imens numr de celule dac grupa sanguin
de substanele nutritive digerate din
trece în torentul sanguin alaiuri r^pccEiv este reactiv.
boabele de fasole lima. Lee tine diferite vizeaz organe i sisteme Aceasta nu înseamn c trebuie s va apuce din senin îngrijo-
diferite ale organismului.
ra pentru fiecare aliment pe care consumai. în definitiv, lecti-
ÎI

Odat ce lectina intact se localizeaz la un anumit nivel din nde suni foarte abundente în leguminoase, molute, gram in ce i
organism, ea are realmente un efect magnetic asupra celulelor din vegetale. Este greu s le ocolim. Solit îa este s evitm 1 ceti ude care
regiunea respectiv. Ea aglomereaz celulele i acestea sunt inti ta aglutineaz celulele fiecruia dintre noi în funcie de grupa -
fi distruse, ca i când ar
spre a i ele. elemente strine invadatoare
fir, sanguin. De exemplu, glutenul, cea mai comun Lectina prezent în
Aceast aglomerare poate cauza sindromul de iritaie la nivel intes- grâu i alte grauri ne e se ,
leag la mucoasa intestinului subire, deter-
tinal sau ciroza hepatica sau poale determina blocarea fluxului minând o in fia ma ie apreciabil i o iritaie dureroas la indivizii cu

sanguin renal pentru a enumera doar câteva dintre efecte. anumite grupe sanguine mai ales la ceî cu grupa sanguin O.
Lec ti nele variaz, în funcie de surs. Dc exemplu, lec tina care

se gsete în grâu are o form diferit de lectîna din soia si sc

ataeaz o combinaie gliteidic diferit;

Lectinele: Un adeziv periculos la fiecare dintre aceste
alimente sunt periculoase pentru unde grupe sanguine, dar benefice
pentru altele.
POATE VÂ AMINTII ciudata asasinare a lui Gyorgi Markov in
în general, esutul nervos este foarte sensibil la efectul aglu-
1
978 pc o strad din Londra. Markov a fost ucis de un agent necu- tinri t al lectinclor alimentare. Aceasta ar putea explica de ce unii
noscut al KGB -ului sovietic* în timp ce atepta autobuzul, fn ii ai.
cercettori consider c dietele anti-alergice pot fi utile în tratarea
autopsia nu a putut indica precis cum s-a procedat. Dup o cutare anumitor tipuri dc tulburri nervoase* cum ar fi hipcrachviLuea.
minuioas, ud minuscul bob auriu a fost gsit implantat în pic io mi Cercettorii rui au observat c creierul schizofrenicilor este mai
lui Markov. Bobul s-a dovedit a fi impregnat eu o substan chimic sensibil la ataarea anumitor lec tine din alimente uzuale.
numit ricin, oare este o 1 ce tin toxic extras din boabeie de oetar. Injeciile cu lcctina din linte în cavitile articulare ale
Rieinul esle o aglutinîn atât de puternic încât chiar o cantitate genunchiului la iepuri nesensibilizai au determinai dezvoltarea miei
infinitezimal poate provoca moartea prin rapida transformare & artrite cu artrita roumatoid. Multe persoane cu artrit
identice
hematiilor din organism in cheaguri mari care blocheaz arterele. consider ca evitarea vegetalelor de tip sol an ic, cum sunt roiile,
Ricinul ucide rnstac raneu. vuietelei cartofii* pare s
fie benefic pentru ei. Acest lucru nu este
Din fericire, majoritatea lectinclor ce se gsesc în alimentaie nu serptinztor, deoarece majoritatea vegetalelor solanice sunt foarte
sunt chiar atât de periculoase, dei de pot cauza o varietate de alte bogate în Iccclnc.
probleme, daca suni specifice unei anumite grupe sanguine.
tu ai ales Lectinde alimentare pot. de asemenea, interaciona cu receptorii
In cea mai marc parte din cazuri sistemul noastru imunitar ne prote- 5U P rtL fa
ai leucoc ielor, determinând multiplicarea rapid a
jeaz de leetine, Nouzeci i cinci la sut din îect inele pe care te acestora. Aceste
Icctîne sunt numim tniLogcni. deoarece determin
ingerm prin alimentele noastre tipice utit îndeprtate dc organism- intrarea leticodtdor
în mitozâ, in procesul de reproducere. Ele nu
Totui* cd puin 5% dintre lec tinde pc care Le mâncm trec ut voaguleaz sângele
prin alipirea celulelor unele dc altele, ci se
torentu! sanguin, unde de reacioneaz, distrugând hematiile i Aeaz de diferite suprafee, ca i puricii pe câine. Uneori, un
leucocttelc, Aciunile [colinelor în tractul digestiv pot fi chiar mei s
^ ÎC de la serviciul dc urgen va fi confruntat cu un copil foarte
puternice. La acest nivel ele creeaz adesea o puternic inflamaii
mucoasei intestinale, iar aeeaslâ aciune aglutinant poate mima
alerg ii le alimentare. Chiar o cantitate minuscul d intr-o lec tin esU'
 26 AL! M ENTA IA AD ECVATA CE LOR 4 GRU P E S ANG tJJNE CODUL SANGUIN 27

Lectkie alimentare specifice grupelor sanguine

Cum s detectai lectinele nocive
pentru organismul dumneavoastr

ADESEA am auzit pacieni susinând c urmeaz întocmai dieta

arup-cî sanguine i ca evit toate lectinele care intesc grupa lor
sanguin — dar eu tiu tiu c este aa. Când le pun la îndoial
afirmaiile, de obicei ci renun ta orice semn de protest i spun cu
uimire: „De unde tii V
Eu tiu, deoarece efectele lectînelor asupra diferitelor grupe san-

guine nu sunt doar o teorie. Sc bazeaz pe tiin. Am testat virtual

toate alimentele uzuale pentru reactivitate cn grupele sanguine,

folosind atât metode clinice, cât i dc laborator. Pot procura lectine
izolate din alimente, cum ar E alunele, lintea, carnea sau grâul, uin
laboratoare dc chimie i rezultase lc sunt vizibile la microscop: pol
vedea cum aglutineaz celulele grupei sanguine afectate.
ele

Exist i un barometru tiinific mai direct care poate fi folosit

Deoarece fiecare untigest de grup sanguin poseda o
form un icfi, multe
pentru a msur prezena lectînelor in organism. Barometrul este un
lectine mterac doneaz cu o anumit grup sanguin deoarece simplu iest dc urin denumit testul indîcan. Testul indicau msoar
ele se
potrivesc cu forma acelei grupe sanguine, In exemplul de an factor numit putrefacia intestinal. Când
mai sus, îectindc ficatul i intestinele nu
alimentare dlntr-o fus iu ne herb inie cu fasole intttacioneaz i aglutineaz metabolizeaz adecvat proteinele, ele produc reziduuri toxice numite
ceiuhîe dc grup sanguin A (în stânga) deoarece se potrivesc formei indoli. Nivelul acestor reziduuri toxice este artat de testul indîcan.
antigemilui A. Antigcnu grupei sanguine B (în dreapta), o molecul Dac
evitat! alimentele coninând lectine toxice sau alimentele
glucidicâ diferit cu o forme diferit, nu este afectat
Din contr, o lectic care sunt greu digerate in cazul
aiimeu tar (cum ar fi hric) cure grupei dumneavoastr sanguine,
se poale ataa si ponte aglutina celulele dc
testul indîcan va arta valori mici.
grup sanguin B. nu sc va potrivi grupei sanguine A.
Dac,
pe de alta pane, consumai în mod regulat alimente cu un
coninui ridicat de lectine
sau alimente greu digerabile, testul indicau
Vl1
valori crescute — denotând c organismul dumneavoastr
estt Predispus
bolnav^ cu o leucoeitoza extrem de ridicat, dar în ia afeciuni cancerigene,
rest normal Dei
leucemia pediatric este, în general primul diagnostic la .
^oienii mei ea valori crescute ale titlului de indoli (test
care ne
îcan)
gândim, iun medic perspicace ti va întreba pe printe:
,,S-a jucat
protesteaz adesea spunând c
ei de obicei urmeaz dieta,
atândmye doar ocazional
dumneavoastr în curte?". Dac rspunsul este afirmativ; ,A
eopilid
^d!Eu] indican
de ia ea. Ei nu pot crede cifrele c
mâneai semine de vreun fel sat! îi -a introdus plante în li sunt atât de mari.
gur?
Adesea se va dovedi c
respectivul copil a consumat frunze sau
ta ]
a tâ
motivul: lestul indican arat c efectul unei substane
muguri dc „Traista ciobanului {„pokcvveed plani
1 gCrLe CaRÎ ” KrTUn
), o buruian care
1

nou?°
este amplificat dc pân la
conine o iectîn ce arc capacitatea de a stimula produci de iit £, e
eci l;e °n fa dc cazul unui organism pentru care nu este toxic.
leucocite. exemplu^ dac o persoan cu grup sanguin A consum un
2S ALIM ENTA1A AP ECVAT C E LOR 4 GRUPE S AN G U N I

CODUL SANGUIN 29
aliment preparat sau tratat, cum ar fi salamul, nîriii sunt multiplicai
de 90 de ori în privina impactului lor negativ, deoarece indivizii cu
grupa sanguin A sunt in mod special susceptibili la cancer gastric la O lecie a grupei sanguine:
efectele toxice ale nunilor.
In general persoanele care vin la cabinetul
povestea rabinului
meu prezint valori
de 2 1/2- o toxicitate mai mult decât suficient pentru a indica 0
problem. Vestea bun este c. DE-A LUNGUL AN! LOR, am fost martorul multor transformri ca
dup numai doua sptmâni de
respectare a dietei grupei sanguine, numrul valoric al testului
rezultat al dietei grupei sanguine.
micat i inspirat atât de mult ca
Puine au fost îns cele care s m
indicau va scdea la I sau chiar la fi.
fi experiena mea cu un rabin btrân
înelept din Brooklyn,
S-ar putea ca aceasta s prima dat când auzii de testul
fie
$j

indicau, La începutul anului 1990, am primit un telefon de urgen de la

dar ea a fost folosit pe scar larga îu medicina
un medic din New York care îmi aprecia munca. El m-a întrebat dac
convenional în u. ti mii 50 dc am i toate laboratoarele efectueaz
ac csi In mod cu numai un au
pot s vin s examinez un pacient de a! su, un renumit rabin hasidio
test. ironic, în urm, câteva importante
care era intuit la pal.
laboratoare au încetat s utilizeze scala, deoarece numrul de
Rabinul Jaeob este un om ibade deosebit, mi -a spus
solicitri nu era destul de mare. .Sunt sigur c pe msur ce oamenii o
„
experien interesant pentru dumneavoastr —
ci, va fi

vor începe s
îneleag mai bine asocierea grup sanguin -lectine. i, sper. i pentru
Lestul indicau va reintra în uz. între timp, mgai-1 pe medicul curant
elf' El a continuat, spunându-mi c
rabinul, în vârst de 7.3 de ani,

sau pc naturist s v efectueze testul. era un pacient suferind dc mult timp de diabet i terapia prin c
injectare eu insul in
nu avea prea mare efect în cazul su. Un
accident vascular cerebral masiv j] lsase parial paralizat,
Când am ajuns s îl vd, la domiciliul su din Brooklyn, am aflai
Testul indican Cc rabinul Jaeob era, cu, adevrat, un om impresionant care degaja un
ac, de profund înelegere spiritual i dc
compasiune tcut.
Odinioar o persoana înalt i robust, rabinul în acel
moment zcea
emariat i extenuat în pat, bogata sa barb alb ajungându-î pân la
piept. în ciuda strii sale medicale, ochii ij erau limpezi, blânzi i
p:mi de via. Principalul su interes era sa se scoale din pat ca s îi
continue munca, Dar am puiu observat avea dureri teribile. Chiar
maime de accident, tui-a spus el, picioarele i-au creat probleme.
Circulaia deficitar îi cauzase edeme i mfiamaic La ambele
Picioare,^
determinând crize dureroase sub form de „înepturi * 1

^unci când încerca s

umble. Acum, piciorul su stâng nu mai
]
aspundea ia comenzi.
Etapa E: Etapa 2: trapa 3r
Nu am fost surprins s aflu c rabinul Jaeob avea grupa sanguin
Sc amestec uring cu Se hs amestecul în Se apreciaz culoarea £>*
^
acid ciorii ier ic $i fier; repaus timp de 2 minute, Testul indican; t^mp sanguin este relativ rar în America, ea este
f0 ^l.
rezultatul va tl a reacia apoi sc adaug trei pic- 0*2 - bine obinuit h evreii hasidiei, majoritatea dintre acetia emigrând
CU degajare de fum, aia Europ a de
turidc cloroform, 5e va A -
21 probleme; est.
degaja din nou fum - dc 3*4 - pericol. 11 ' 3111
Seama ca P entru a_l Hi Ltta P e trebuie mai întâi
culoare albastru deschis s afi Uc Va despre modul su
’

pai Iu albastra ijicîiis, ^ dc via

i despre alimentaia sa,
entaia este intim legat
dc ritualuri în tradiia evreiasc.
 30 AL1MENTA EA ADECVAT A CE LOR 4 G R UPE S A N G U NE I
CODUL SANGUIN 3i

Am stat dc vorb cu soia i fiica rabinului Jacob, nici una din puiul de gin, hric, fasolea i porumbul (ca sa nu mai vorbim de
ele ne fiind familiarizate cu tratamentele naturiste. Dârele doreau determinau aglutinarea celulelor sale sanguine i
s$
îl ajute pe rabin i erau receptive s învee. atesta a fost,
probabil, un factor major implicat în accidentul
su
w Povestii-mi despre alimentaia rabinului, am spus eu. vascular cerebral. Acest tip de lectine pot bloca i efectele insulinei,
- De obicei consum aceleai alimente in fiecare zi, mi de ce diabetul rabinului Jacob devenea din ce
-a ceea ce explic în ce
rspuns fiica sa. Acele alimente erau pui fiert, cholent» un tel de pasta de controlat.
jnai dificil
de fasole i kasha, un preparat de hric. Pui, fasole, hric ou tlcî Arn îneles c ortodoci se supuneau legilor kashrut
evreii
- acestea sunt alimente foarte normale. principii vechi dc diet enunate pentru prima dat
kosher în
- Deci, cum se prepar kasha? am întrebat eu cu nevinovie.
A Vechiul Testament din Biblie. Conform acestor Eegi alimentare, un
avut loc o conversaie rapid între i fiic în idi. punctat de mam numr de alimente sunt interzise, iar produsele lactate i carnea nu
zâmbete fermectoare în direcia mea, i chicote li.
suni niciodat consumate ia aceeai mas. Dc fapt, în casele kosber.
— Ei bine, a spus fiica, tmr-o englez ncwyork-ez perfect, mai exist vase, i cuite separate pentru produse lactate i
tigâi, farfurii
întâi se gtete kasha
hric - apoi se amestec cu tieii, Apoi se
-
came. i, de asemenea, chiuvete separate pentru splarea acestor
servete, se spune rugciunea i se mnânc,
obiecte.
- Se asezoneaz în vreun fel kasha? am întrebat eu,
din nou, cu Astfel, am abordat cu grij subiectul schimbrilor de diet
naivitate. O
alt izbucnire de idi. Apoi. fiica rabinului a început.
fa
dc ce ie dou femei. Nedorind s
tulbur ritualul i asociaiile
- Kasha, domnule doctor, ei hÎEic.x se ia toata grsimea care s-a religioase, care însemnau atât de mult. Am fost, de asemenea,
scos dm pui ca s devin kosher,
pune grsimea într-o tigaie marc
se
puintel de ceap tocat i sc pune pe foc. Se extrage grsimea pe
predea în a i
nn sugera alimente despre care tiam sunt considerate c
impure în tradiia lor.
msur cc se topete i se obine o minunat grsime de pui pur. Le- ,JI1 - gaj Mau suDsmuifî permisimie.
o dm
ceEor mici pe o bucat de i â inc challah proaspt cu sare, Eslc ,
J MU- i J_r Sf

atât 'de delicioas incit îi vine s mori!"

rabinului Jacob s aduc variaie în alimentaia familiei, reducând
felurile tipice ale rabinului la o
Da, da, data pc sptmân, cu ocazia mesei
al puica muri, tn-am gândit cu. întunecat.
pmpriu-zisc de Sabbaih. Pentru celelalte
Oricum, a continuat fiica rabinului, iei ceva din „gribbimcs",
mese am rugat -o îi s
prepare miel, pete sau curcan
adic ceea cc rmâne în Eoc de pui, orez sau mei în loc de
dup ce prjeti grsimea. Este bun. bine
rumenii i crocant, cu ceapa caramelizat, i se pune alturi de kasha
kiisha î s alterneze fasolea pentru prepararea diolcnl-uiui. în
* aru, aro prescris câteva
pentru o mic gustare. Are un gust mai bun decât cartofii prjii. combinaii de vitamine i plante pentru
at:ce fora vindecarea.
Rabinului îi place la nebunie! Grsimea de pui care se extrage se
amestec cu kasha i cu Pân în anul urmtor, rabinul a fcui progrese uimitoare.
tieii. O, este de-a dreptul delicios. En
^cLirs de opt
Delicios!
1 "
sptmâni mergea i fcea exerciii fizice moderate,
Am aflai c acestea sunt feluri dc mâncare hasidice foarte
*u ajutat mult
la ameliorarea circulaiei sanguine. Prezenta o

obinuite,
era mai muh
c ele compuneau o mas tipic în familie de Sabbath.
pios, care îi petrecea cea
decât un ntual sptmânal
mat marc parte a timpului în rugciune,
rabinul nu punea marc pre pe mâncare i. pur i simplu,
acelai foi de dou ori pe zi.
i fcea
consuma
pentru rabin. Fiind un

parte dintr-o tradiie secular, alimentaia rabinului

Dar
om
^
Jf?C
cu

Unei^^
e Piso
'
tB

ri"
e dt:
remarcabil pentru un

^
su vascular

inând scama
^ in bulin

accidente vasculare cerebrale

om dc vârsta sa
La ase
a fos * înlocuit cu un tratament antidiabeiîc

c
injectabil.

i
oral - o
i s-a debarasat
luni tratamentul injectabil

fusese supus timp dc

Nu au mai
muli
survenit noi
diabetul rabinului Jacob
de

ani.

nu cm optim pentru grupa sanguin B Lectinele din alimente cu în sfârii, snb control.
32 AL IMENTA'J IA ADEC VAT C E LQ R 4 G R UPE SA N GUIN K
"

]] aia re a rabinului mi-a oferit o nou perspectiv asupra

caracterului fundamentai ai grupelor sanguine. De asemenea, acest
TREI
fapt a ilustrat c alimentele alese din motive culturale sau religioase
pot s nu fie întotdeauna cele mai sntoase pentru anumite persoane
aparinând acelor culturii O tradiie veche de cinci sau ase mii de Soluia
ani poate prea strveche, dar multe din caracteristicile grupelor
noastre sanguine sunt cu mii de ani mai vechi. grupei sanguine:
Când studiaidieta grupei sanguine, luai o lecie de la rabin.
Dietele grupelor sanguine nu sum o încercare de a
impune o v Un ghid
formul rigida în alimentaia dumneavoastr sau de a v
jefui de
alimentele ce sunt importante pentm cultura creia aparinei. Mai
îi

degrab, ete utii o modalitate de a susine pe deplin identitatea

fundamental - de a conduce înapoi Ia adevrurile eseniale ce
triesc in flecare celul a organ ismu lui i care se leag de
ascendena
istorici, evoluionist.
PLANUL GRUPEI SANGUINE V DEZVLUIE informaii legate
de sntate i nutriia corespunztoare profilului biologic exact,
înarmai eu aceste noi informaii, vei putea opta în privina alimen-
taiei, a regimului de exerciii fizice i a sntii generale, care se

bazeaz pe forele naturale dinamice existente în organism. Urm-

toarele patru seciuni ofer planuri foarte precise de diet, suplimente
alimentare i exerciii fizice pentru Fiecare dintre grupele sanguine.
Aceste seciuni sunt urmate. în Partea a [JLa, de o dezbatere minu-
ioas a fiecrei stri obinuite de sntate i boal, inclusiv a suscep-
tibilitilor specifice fiecrei
i a remediilor existente.
grupe sanguine
D^e umilii eu grij planul grupei sanguine proprii, putei s:

* Evitai numeroase viroze i infecii obinuite.

* Scâdei în greutate, deoarece organismul dumneavoastr se

debaraseaz de toxine i grsimi.

*
Ripostai împotriva bolilor cu potenial letal, cum ar fi
cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul si insuficien
hepatic.

* Evitai
muli dintre factorii care determin distracia
celular rapid, încetinind astfel procesul de îmbâlrânire.
 34 ALIMENTAIA ADEC VAT CELOR 4 GRUPE S ANG U IN SOLUIA GRUPEI SANGUINE 35

PLimiJ grupai sanguine nu este un panaceu. Dar este

o moda, insecte, boabe, rdcini i frunze. Gama de opiuni privind
litaLvdea reface fimeiiie proiective naturale alo sistemului imunitar animate,

de a regla ceasul metabolic i ne a epura sângele de tainele aghj.-. alimentaia a fost extins când oamenii au învat cum s creasc

nsuc peri cui oaie. Este cu

animale pentru propria lor folosin i cum s
cultive recolte. Dar no
adevrat cei mai bun luciu pc care
fpt neaprat un proces lin i ordonat, deoarece nu fiecare societate
îl puter
.ace pentru a opri rapida deteriorare celui ara care
determin si mp te- , Captat bine la aceast modificare, in multe dintre societile
mele îmbtrânirii. i dac avei probleme medicale, acest plan poate
a
eu grup sanguin O, cum ar fi indienii de pe valea râului
jj m
puni
determina o schimbare crucial. în funcie de gravitatea st
ni i de yiissouri, schimbarea de la o alimentaie carnivor la una agrar a
msura încarc este respectai planul, fiecare persoan va obine unele
fosi însoita de modificri în formarea craniului i de prima apariie
beneficii. Aceasta a fost experiena mea i experiena colegilor m c
a ariilor dentare. Organismele lor pur t simplu nu se potriveau eu
care folosesc acest sistem cu inii do pacieni. Are o coerent
perfect alimentele nou introduse.
din punct de vedere tiinific.
toate acestea, pentru o lung perioad de timp, alimentaia
Cu
In acest capitol voi prezenta elementele pe care le
vei gsi în
agrar tradiional furnizat o multitudine de substane nutritive
planul grapei sanguine. Ele includ :
pentru a evita mal nutriia î a .susine populaii numeroase. Acest
• DIETA GRUPEI SANGUINE lucru s-a schimbat pe msur ee progresele în tehnicile agricole i Je
preparare a alimentelor au început s modifice alimentele i s le
• PLANIFICAREA MESELOR schimbe din ce în ce mai mult starea lor natural. De exemplu, rafi-
* FACTORUL DE SCDERE 3N GREUTATE narea orezului eu noi tehnici de morrit în Asia secol ului XX a
RECOMANDRI PRIVIND SUPLIMENTELE provocat calamitatea denumit beri beri. o boal datorat deficitului
A 1.1 ME NTA RE de tiaminâ. care a dus la milioane de decese.

“ PROFILUL STRES I EXERCIIU FIZIC Un exemplu mai actual este trecerea de la alptare la hrni rea
copilului eu biberonul in rile în curs de dezvoltare din lumea a
* CHESTIUNEA PERSONALITII
treia. Aceast trecere la o formul înalt rafinat i preparat de ali-
mentaie a copsului a fostresponsabil de un mare numr de cazuri
D ap cc vei cili acest capitol i va vei revizui planul grupei de malnutQie, diaree i de o scdere a factorilor naturali imuni nari
sanguine, v sugerez sa citii Partea a JIT-a pentru a obine o imagine transmii prin laptele matern.
mae complet asupra implicaiilor medicale specifice planului
cazul dumneavoastr.
în Astzi, este general acceptat idoca c nutriia sau alimentele
pe care le consumam are un impact
-
direct asupra strii noastre de
sntate i confort. Dar, informaiile confuze i adesea contradictorii
despre nutriie au creai un virtual
câmp minat pentru consumatorii
Dieta grupei sanguine preocupai dc sntate.
Cum s alegem recomandrile pe care s le urmm i care este
DIETA GRUPEI SANGUINE
voastr genetic
constituie refacerea ritmului dumnea- Ieiy corect? Adevrul esie nu mai putem cs alegem alimentaia
natura!. Terenul pentru dietele grupelor sanguine corect, aa cum
nu ne mai putem alege culoarea prului sau sexul.
ne-a fost pregtii cu mii de ani în urm. Poate dac am ieslea au fost deja alese
fi continuat pentru noi cu multe mii de ani în urm.
s urmm mesajele instinctive, inerente ale naturii noastre biologice, f-red c
o mare parte din confuzie este rezultatul îngduitoarei
condiia noastr prezent ar ft foarte diferit. Oricum, diversitate premise „o singur
dict se potrivete tuturor**. Dei am vzut eu
uman i torele covâritoare ale tehnologiei au intervenit. Dupriii notri ochi
ca anumii oameni rspund foarte bine la anumite
Dup cum tim, majoritatea primilor oameni, dac nu ioi. erau Et0 ’ n ^m alii nu,niciodat nu ne am asumat sarcina - în igiena
P
vântori i culegtori cu grupa sanguin O, oare se hrneau cu
|,

emaiei sau nutriiei - s studiem caracteristicile specializate ale

36 AII MENTAIA ADECVATA C H .OR 4 3 GRUPE S AKG U IN H SOLUIA GRUPEI SANGUINE 37

populaiilor sau indivizilor care ar putea explica varietatea de rspun-

suri Ia orice diet dat. Am
font atât de preocupai de caracteristicile
""'^grupa SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
alimentelor încât am omis s examinm caracteristicile oamenilor
S^HGUîNO DUMNEAVOASTR ESTE
Dieta grupei sanguine funcioneaz deoarece suntei capabili s Al/menf Raie African Dc rasa alb Asiatic
urmai un plan de diet clan logic, tiinific cercetat i demonstrat,
'^__ TOATE 120-180 g 1-4 x 3-5 x 4-6 x
bazat pe profilul dumneavoastr. alimentele 'v
:
L' A :

Fiecare dintre dietele grupelor sanguine include aisprezece marine

grupe de alimente:

Sugestiile cu privire la raie, în conformitate cu ascendena, nu

* Produse din carne i came de * Graminee i paste
ferme. Scopul meu aici este de a prezenta o
*unt gândite ca reguli
pasre
* Molute l peti
* Vegetale
modalitate de a v
potrivi suplimentar dieta, în concordan eu ceea
* Fructe
cunoatem despre particularitile ascendenei dumneavoastr.
* Produse lactate i ou * Sucuri i fluide
Dei persoaite aparinând diferitor rase t culturi pot avea aceeai
* Uleiurii grsimi * Mirodenii
grup sanguin, ele nu au întotdeauna aceeai frecven a genei. De
* Nuci i semine * Condimente
exemplu, o persoan eu grupa sanguin A poate fi AA, ceea ce
* Fasole i legume * Ceaiuri de ierburi
înseamn c ambii prini au avut grupa sanguin A, sau poate fi AO„
* Cereale * Diverse buturi
ceea ce înseamn c
unul dintre prini a avut grupa sanguin O. în
* Produse de panificaie
general, persoanele cu ascenden de ras alb tind s posede mai

multe gene AA, persoanele eu ascenden african tind s posede

mai multe gene 00 i persoanele eu ascenden asiatic tind s
Fiecare dintre aceste grupe împarte alimentele în trei categorii:
posede mai multe gene BB sau AA, Acesta este unul dintre motivele
DEOSEBIT DE BENEFICE, NEUTRE I DE EVITAI'. Gândii -v pemm care muli descendeni africani prezint intoleran la lactoz,
la aceste categorii astfel :
chiar dac au grupa sanguin B (grup sanguin eare este influenat
benefic de produsele lactate).
1 . DEOSEBIT DE BENEFIC esie ud aliment care acioneaz ca Exist atât variaii geografice, cât i culturale. De exemplu,
un medicament. persoanele de ascenden asiatic nu utit expuse în mod tradiional
2. NEUTRU este un aliment care acioneaz ea un ALIMENT. a produse lactate, astfel încât descendenii asiatici cn grupa sanguin
3. DE EVITAT este un aliment oare acioneaz ca o OTRAV B ar putea necesita o încorporare mai lent a acestor produse în
dietele lor, pe msur ce îi adapteaz organismele la acestea.
Fiecare dict cuprinde o larg varietate de alimente, aa încât nu A ceste rafinamente iau. de asemenea, în calcul diferenele tipice
trebuie s v temei de îngrdiri. Când este posibil, manifestai -v e dimensiune i greutate dintre diferite populaii. Folosii rafina-
preferina pentru alimentele deosebit de benefice în detrimentul mentele dac le considerai utile, ignorai -le daca credei e nu sunt.
alimentelor neutre, dar simii-v liberi s v bucurai de ] t 0:rice caz, încercai s v formulai propriul plan în privina dimen-
alimentele neutre care vi se potrivesc. Acestea din urm nu v fac SîUn ilor
raiei,
ru din punct de vedere al lectinelor i conin substane nutritive Ea finele fiecrei diete a grupei
sanguine sunt trei mostre de
rne niu]
necesare pentru o diet echilibrat.
,

i
câteva reete pentru a
i
v
da o idee asupra felului cum v
La începutul fiecrei categorii de alimente, vei vedea un gratie introduce alimentaia adecvat în modul dumneavoastr de
care arat cam aa: vta.
 38 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE
SOLU I A GRU PE I SA N G U IN 39

]n ultim instan; Dc fiecare dat când vedei un plan de dieta

Factorul de scdere în greutate e
funcioneaz la fel pentru toat lumea, fii
care susine

oeptici*
Ascultai-vâ grupa sanguin, Apreciahv individualitatea.

lsai -m s v povestesc 'despre potenialul

S UPftA PQNDE RA L f TAT EA a fost blestemul strmoi loc tioEri,
:
' scderii în greutate
cror trupuri erau maini ca ir consumau i cheltuiau
combustibilul -\ fiecreia dintre dietele grupelor sanguine, Dc fapt. oca mai mare
lIc care aveau nevoie. Astzi, obezitatea a devenit una dintre cele pe care o întâmpin majoritatea pacienilor mei este aceea
n^i problema
mari probleme de sntate în majoritatea societarilor industrializate.
ca ei scad prea mult în greutate foarte rapid i eu trebuie s fac ajus-
Din acest motiv, scderea io greutate a devenit o obsesie i pentru a încetini rata scderii greutii, O scdere
bine, tri în dietele lor
înides c
muli din pacienii mei sunt interesai de aspectele privi, p^a mitre în greutate poate parca cea mai mic dintre probleme dac
toare la scderea in greutate ale dietei grupei sanguine. Eu le spun v-ai zbtut întotdeauna pentru greutatea ideal. Dar, inei minte c
întotdeauna ca aceast dict nu a fost conceput special periau scopul dumneavoastr final este performana i sntatea optim i
scderea în greutate, ea a fost conceput pentru performan optim. aceasta înseamn realizarea unui echilibru între greutatea, înlimea i
Dup cc spun acest lucru, eu adaug c
scderea în greutate este unui fiirma dumneavoastr. Scderea excesiv în greutate indic o stane de
dini re efectele
secundare naturale ale refacerii organismului, malnutriie care v va slbi sistemul im un ii ar - exact ceea ce încercai
Deoarece dicta grupei sanguine este ajustat la compoziia celular
a s evitai. Aa c folosii aceste recomandri cu înelepciune.
organismului (spre deosebire de o recomandare generic, universal Dinamica scderii în greutate este legata de modificrile pe care
valabil), anuni te alimente vor determina creterea sau scderea ' organismul dumneavoastr Ic face atunci când v urmai dieta
greutate, chiar dac ele ar puica avea un efect diferit asupra ur.ri ajustat genetic. Exist doi factori.
persoane cu alt grup sanguin. în primul rând, în timp ce organismul face dramatica schimbare
Pacienii met mîntreab adesea despre planuri actuale tic d;eî de a elimina alimentele care sunt incomplet digerate sau toxice,
care sun: la mod.. Cele mai recente sunt d ie Lele biperprotciee,, care primul lucra pe care îl Tace este s încerce s elimine toxinele deja
au avut un reviriment recent. Prin limitarea sever a ca rbohi draci lor, existente. Acele toxine sunt depozitate în principal în esutul gras.
(jjeteJe hiperprotdee foreaz arderea grsimilor pentru
obinerea
astfel c procesul dc eliminare a toxinelor înseamn totodat
energiei i producerea de cetone, care indic o rat crescut de eliminarea grsimii.

activitate metabolic. Nu m surprinde faptul c pacienii care inii

Al doilea factor este reprezentat dc efectele pe care anumite
declar e au sczut în greutate cu diete biperproteice au de obicei alimente le au asupra sistemelor organismului care controleaz greu-

grapa sanguin O sau EL Nu vei îns Ini multe persoane cu £i"up£

:a'ca. în funcie de grupa sanguin, activitatea iectinelor din anumite
Edimente poate determina urmtoarele
sanguin A care evoiuez hi ne
cu aceste diete, organismele lor fiind :

nepotrivite din punct de vedere biologic pentru a met aboli za carnea

la fel de eficient ca cei cu grupa sanguin G sau R,
p S produc inflamat iu mucoasei tfactului digestiv;
Nici cei eu grupa ^ interfereze cu procesul digestiei, cauzând balonarea;
sanguin AES nu scad în greu tute cu diete biperproteice, deoarece
Sa încetineasc rata metabolismului alimentelor, astfel încât
aceste diete sunt lipsite dc echilibrul alimentelor A-like de care ac
arderea caloriilor pentru obinerea energiei s nu fie eficient;
nevoie cei cu grupa sanguin AR,
S compromit producia de insulina;
Re dc alt parte, principiile unei alimentaii macrobiotice. care pioducâ tulburri ale echilibrului hormonal, delerminând
încurajeaz consumul de alimente naturale, cum sunt legumele retenia hidric (edeme),
tulburri tiroidtcnc i alic probleme,
orezul, grumineclc integrale, .Tuctele i soia, ar putea
il cele mai
potrivite pentru persoanele cu grupa sanguin A, cu
condiia ca ci s . H m pâ sanguin are propriile reacii la anumite alimente,
consume gnuninede i legumele recomandate. niate m dieta grupei sanguine. în primele câteva sptmâni, va
40 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE
SOLUIA GRUPEI SANGUINE 41
fi do voie sâ experimentai recomandrile. Am observat c mult e
persoane îi abordeaz dieta cu religiozitate consum la început. Ei Oricum, exist multe substane naturale în plante, numite
doar alimente DEOSEBIT DE BENEFICE i nu consum nici mcar biochimice, care sunt mai eficiente i mai puin duntoare decât

alimente NEU1 RE. Rezultatul este in mod inevitabil o scdere vitaminei i srurile minerale. Planul grapei sanguine recomand
greutate mai curând nesntoas. Ei arar emadaî i nesntos, mimuri fiioclumice individualizate pentru fiecare grup sanguin.
deoarece nu obin întreaga gam de substane nutritive necesare unei Poate c termenul dc substane fîtochimicc nu v este cunoscut,
di ere sntoase. O abordare mai bun este eliminarea tuturor alimen- fiina modern a descoperit c multe dintre acesre substane fito-
1

^himice, denumite odat „ buruieni sau Jerburi

"
sunt surse dc
telor de pe lista DE EVITAT i reducerea sau eliminarea acelor
compui Aceti compui sunt
biologic activi cu concentraii crescute.
alimente NEUTRE care sunt predispuse s determine creterea în
disponibili pe scar larg t în alic plante, dar în cantiti mult mai
greutate pentru grupa dumneavoastr sanguin. Astfel vei obine o
ni ici. Multe substane fitoebimice - pe care prefer s le consider
diet echilibrat i o metod mai sntoas de scdere în greutate.
drept concentrate alimentare
- sunt an ti oxidani i uncie dintre ele
sunt dc câteva ori mai puternice decât vitaminele. Este interesant c
aceti anti oxidani fitochimiei prezint un remarcabil grad de afini-
Rolul suplimentelor alimentare
tate tisular, de care vitaminele nu se bucur. De exemplu, ciulinul

de lapte (S/fybiim marianum) i mirodenia ofran dc India (Curcuma

PLANUL GRUPEI SANGUINE include i recomandri cu privire la
îonga) prezint o capacitate antioxidante de sute dc ori mai puternic
suplimentele de vitamine, minerale i plante medicinale, care pot
decât vitamina E, au un grad înalt de afinitate pentru esutul hepatic,
spori efectele dietei. Acesta este un ah domeniu în care exist mult depozitând u-se cu predilecie în ficat. Aceste plante sunt deosebit de
confuzie i informare greit. Pomparea de vitamine, minerale, prepa-
benefice în tulburri caracterizate prin inflamat ia ficatului, cum ar fi
rate exotice i fineturi de plante medicinale este o aciune popular hepatita i ciroza.
astzi. Este gneu s nu fii cucerit de vasta zon de remedii ce se revars Administrarea special de vitamine, sruri minerale i substane
de pe rafturile magazinului alimentar din cartier. Promiând energie biochimice va completa dieta dumneavoastr.
scdere în greutate, înlturarea durerilor, potent sexual, putere,
longevitate i for mental - împreun cu tratamente pentru durerile
de cap, rceli, nervozitate, dureri de stomac, artriE. oboseal cronic, Legtura srtres/exerciiu fizic
boli cardiace, cancer i orice alt indispoziie posibil aceste pana-
uri tentante par a fi rspunsul pe care l-am cutat cu toii.
NU NUMAI alimentele consumate determina starea de confort, ci i
Dar, ca i in cazul alimentelor, suplimentele nutriionale nu Rodiii în care organismul utilizeaz acele substane nutritive spre
funcioneaz întotdeauna la fel pentru toat lumea. Fiecare supliment
ne sau spre râu.
Aici trebuie vorbim s i despre stres. Conceptul
te stres este
vjtaminic, mineral i flecare plant medicinal joac un rol specific predominant în societatea modern. Adesea auzim
oamenii remarcând „Sunt aa
în organism. Remediul miraculos de care este încântat un om cu dc strcsal" sau „Problema mea este
grupa sanguina B poate fi inert sau chiar duntor pentru nn altul cu
stresul exces iv <r intr-adevr, este adevrat
. c
reaciile n ecoul rulate ia
grupa sanguin A. suni asociate cit multe
Puini oameni îi dau seama, lotui,
boli.
ntt ^eml
Autoproserierea de suplimente vitaminice i minerale poate fi .
în sine, ci reacia la stresul din mediul extern este cea
£lre ne
periculoas - multe dintre acestea acioneaz ca medicamente ic afecteaz sistemul im uni tar i duce ta boal. Aceasta reacie
^
^^
organism. De exemplu, dei ele sunt toate disponibile, vitamina Ah
vitamina D, vitamina K i vitamina B n (ni aci na) trebuie administrat
^^ 1
5
vec h e ca istoria umanitii. Este cauzat dc un rspuns
percepia pericolului. Cea mai bun modalitate dc
c natural la
^
^rie reacia dc stres este de a ne forma o imagine mental asupra
.

doar sub observaie medical. P I

u te
cum rspunde organismul la stres.
42 AL M EN TAI A AD ECVAT CELOR
1 4 GR U P E SA NGU IN E SOLUIA GRUPEI SANGUINE 43

Imaginai- v urma tocire a situaie: Suntei un om înainte de zorile foametea no\

trim intr-o lume eu tensiuni înalte, rap id- schimb â-

civilizaiei. In noaptea întunecat, stai ghemuit i înghesuit între a roare. care

impune stresul cronic, prelungit. Dei rspunsul la stres
dumneavoastr, dormind. Deodat, In mijlocul dumneavoastr, apar? poate fi mai
puin acut decât cel al strmoilor, faptul se prodttce c
un animal slbatic uria. îi simii pe pielea dumneavoastr rsufla ret, .-oi'iinuu poare
face ea urmrile s
fie chiar mai rde. Experii sunt

fierbinte, ru mi roi toane. Vedei cum înfac pe tovarul dumnea-

îl ^neral de acord stresul societi c contemporane i bolile i

voastr cu labele sale puternice i cum il sfâie în buci cu dinii si consecutive - ale trupului, minii i spiritului - suul în fbarEc mare

arm i s msur un produs a! culturii noastre industrializate i

fioroi. Punei mâna pe o încercai luptai? Sau v stilului nostru
întoarcei i fugii s v salvai viaa? de via nenatural.

Rspunsul organismului ia stres a fost dezvoltat i cizelat de-

Stresurile i presiunile artificiale ale unei societi modeme,
lungul a noii de ani. Este un reflex, un instinct animalic, mecanismul tehnologic, epuizeaz mecanismele noastre înnscute de supra-

nostru de supravieuire pentru a face fa în situaii de via i vieuire i ne copleesc. Am

devenit obligai social i cultural sâ ne
de
moarte. Când pericolul de orice fel este simit, ne mobilizm rs- inhibm i s ne opunem reaciilor noastre cele mai naturale, in
sângde nostru sunt eliberai mai muli hormoni de stres decât am
punsul de lupt sau fug i fie ne confruntm cu, fie fugim dc cect
putea folosi.
ce ne alarmeaz - mental sau fizic,
Care este urmarea? Tulburrile legare dc cauzeaz între
Acum imaginai-v un ah scenariu. Suntei în pat, adormit, lotul
stres

este panic i tcut. Deodat, are ioc o explozie tuntoare în apro-

>0% i 80% dintre toate bolile vieii moderne. hm acum ci dc
puternic influeneaz mintea organismul i cât de mult influeneaz
piere. Zidurile, acoperiul t ferestrele se ou tremur. Suntei treaz
acum sau na suntei? i cum v simii? Probabil foarte înspimântat organismul mintea. întreaga gam a acestor interaciuni este înc
ncexpl urat, Afeciunile cunoscute ca fiind exacerbate de stres i de
i sd mod cert cu inima bubuitul, gaLa s sc sfrâme.
conexiunea minîc-organi.stn sunt: ulcerul; hipertensiunea arterial;
Alarmate, glandele pi tui tar i suprarenale v inund torc ritul
bolile cardiovasculare; migrenele; artrita
sanguin cu hormonii lor excitani. Pulsul i alte boli inflamatorii;
vi se accelereaz. Plmânii
astitiul i alte boli respiratorii; insomnia i
sisg mai mult oxigen pentru a v alimenta muchii. Glicemia crete rn- Li i, anorexia nervoas i
alte tulburri ale so tu-

pentru a asigura o izbucnire de energie. Digestia se încetinete. i o varietate

alte tulburri de alimentaie
de afeciuni dermatologice,
variind de la uriicarie la herpes, dc la
Transpirai abundent. Toate aceste reacii biologice se produc intr-un
eczem la psoriazis. St re sui este
dezastruos pentru sistemul imunitar,
mo meni, fiind declanate de stres. Ele v pregtesc - la fel cum Ii
a * ând 0 f£anisrmjl expus la o multitudine
de afeciuni,
pregteau i pe strmoii notri — pentru lupta sau fug.
Oricum, anumite stresuri, cum ar fi activitatea
Momentul se sfârete. Pericolul trece. Organismul începe s sc fizic sau crea-
arc,
produc stri emoionale plcute pe care
schi robe din nou. în stadiul secundar* sau de rezisten la stres,
organismul le percepe
ur£pi o
experien mental sau fizic plcut.
organismul începe s se liniteasc t s se domoleasc dup toat
Dei fiecare dintre noj reacioneaz la stres
nebunia cauzar de eliberarea atâtor substane chimice. Stadiul de înlr-un mod unic,
^ mc nu
rezisten este de obicei atins când motivul care a cauzat alarma este
i|
csi c imun la efectele sale, mai ales dac ele sunt prelungite
^

^
^ MultC dimrc
te
identificat i i se face fa. $i apoi, dac ceea ce a cauzat stresul h
re;iC c noastre interne la stres sunt melodii
iniial se rezolv, toate reaciile dispar i totul este din nou suc readuse i cântate de organismele noastre - stresu-
ate d °
controlul sistemului complex de rspuns al organismului. edillJ ext c™ care an modelat evoluia diferitelor grupe
sanp^1GCj
Dac ceea ce a cauzat stresul iniial coniinu, totui, abilitatea -
drile cataclism icc în arealul geografic, climat i
^iiin
dXlaceste modele de sires in memoria genetic
organismului de a se adapta la stres se epuizeaz. Se oprete. a
.cam] grupe
Spre deosebire de strmoii notri, care sc confruntau cu stresen sanguine i chiar astzi determin rspunsul lor
stres.
acuto intermitente, cum ar fi ameninarea animalelor de prad stai
44 AL M E N TA LA AD E CVATA C Ei .0 R
I 4 GRU PE SANGl J r NE SOLUIA GRUPEI SANGUINE 45

Tatl meu i-a dedicat ultimii Lreizcci i cinci de ani studiului c anumite trsturi motenite, manierisme, caliti emo-
jdeca
modelelor de sire* i nivelurilor de energie natural ale diform
i preferine dc via sunt îngropate în constituia genetic a
ionale
telor grupe sanguine i elaborrii programelor de exerciii fizi^
onndui este
bine acceptat, dei nu suntem siguri cum s msurm
specifice grupelor sanguine care provin din profilul, biologie a
| east motenire în mod tiinific. Nu tim (înc!) de existena nici
fiecreia, în cursul acestui proces, el a observat mii dc oameni, personalitii.
stai une gene a
j

aduli* cat i copii i observaiile sale empirice au dobândit o ftjrin Unii ar putea argumenta c modul în care ne purtm are mai
valid. Descoperirile sale concord cu toi ceea oe tim despic ceea c e mult dc a face cu
educaia decât cu natura. Dar, poate c ambele
face ca fiecare grup sanguin s funcioneze bine. variante sunt corecte.
Cel mai revoluionar aspect al muncii tatlui meu este
Recent, Bcveriy, o pacient veche, i -a adus fiica la mine.
descoperirea e grupe sanguine diferite necesit forme diferite dz
Bevcrly îmi spusese mai devreme c ea era tânr nemritat când
:i

activitate fizic sau exerciiu, pentru a tace fa la rspunsurile s-a nscut fiica ei i c o dduse spre a fi adoptat. Timp de 3 U de ani*
lor b
stres. ttaveriy nu a tiut niciodat ce se întâmplase cu fiica ei - pân în ziua

Planul grupei sanguine include o descriere a modelelor de în cnre o tânr cu înfiare cunoscut a aprut ia ua ei, gâsindu-i
stres
marna natural prin intermediul unei organizaii dc cutare. S-a
specifice grupei dumneavoastr sanguine, împreun cu setul

recomandat de exerciii fizice care s transforme stresul într-o for

dovedit c fiica Iii Beverly fusese crescut pe Coasta do Vest,
într-un mediu foarte diferit de cel al lui Beverly. Totui, am fost
pozitiv. Acest element furnizeaz o completare crucial la

alimentaia dumneavoastr.
surprins s le privesc pc cele dou împreun. Erau mam i fiic în
îeaie privinele. Aveau exact aceleai manicrisme i accente (dei
Bevcrly era newyork-ezâ i ca fonii an) i preau s aib
fiica ci era li

aceiai sim al umorului. în mod surprinztor, fiica lui Beverly îi

Problema personalitii
alesese aceeai profesie ca i mama ei. Ambele erau directori
responsabili ou resursele umane la companiile unde lucrau. Dac a
AVÂND ÎN VEDERE TOATE aceste conexiuni de baz, nu ar ii

c
deloc surprinztor ca oamenii s fac speculaii pe marginea aceast dovad edea in biroul meu.
caracteristicilor mat puin tangibile, ce ar putea fi atribuite grupei Desigur, îmi dau seama aceast c dovad este anecdotic, nu
sanguine - cum ar fi personalitatea, atitudinile i comportamentul. tiinific. Majoritatea cercetrilor
in acest domeniu al grupelor
Eu am trit acest fapt în multe situaii. Oamenii adesea sanguine ae rezum doar la atât. Totui, conexiunea nc intrig
fac remarci asupra faptului c am clcat pe unneîe tatlui meu coanece pare într-un
fel logic s existe o relaie cauzal intre ceea ee
pentru a deveni naturist. „Eti o achie din vechea piatr^ ar spune - pe, rece în
fiina noastr la nivel celular i tendinele mentale,
unii. Sau „Presupun c ai motenit pasiunea tatlui tau dc ^
tztCu i emoionale exprimate de grupele s angui ne.

tmdui l

\ i uneori, „Se pare c cei din familia D'Adamo au gene Modîficri evoluioniste au schimbai sistemele
imuni tare i
medicale
1
". etniile digestive
ale oamenilor* ducând la dezvoltarea grupelor
^
jnguine. Dar
Chiar când observaia este fcuta parjial în glum, eu simt c sistemele de rspuns mental t emoional au fost, de
oamenii cred cu adevrat c am motenit ceva, pe lâng caracf^ ^ modificrile evoluioniste i, cu aceast
risticile fiziologice, de la tatal meu - c nu este doar o întâmplare ^ 5 &U a ^ l:irut ^^P^damente modele psihologice foarte
d’Terif.^
sunt atras spre aceeai munc dc oare era el atras.
46 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE SOLUIA GRUPEI SANGUINE 47

Mai mult, ca m cazul

tuturor încercrilor de a eticheta oamenii,
Pi cc ari; grupa sanguin a purtat o btlie dificil i foa^
distinct pentru existenta sa cu mult timp în urma. Grupa sanguin Q aceasta are
tent absolui st. O dat ce spui „Grupa A este aa" sau
ajuns singur ar fi euat in mediul ordonai, de cooperare al grupei Grupa B este aUfelA pasul urmtor inevitabil este s spui „Grupa B
sanguine A- condiie esenial pentru adaptarea grupei sanguine ]j] ^[f superioar'"
sau „Numai un individ cu grupa sanguin O poate fi

primul rând. Ar rl oare o surpriz atât de mare s gsim multe d intre preedinte A Se dezvolt sistemele de caste. O variant a acestora se
aceste caracteristici primitive ascunse pe o treapt adânc zi în Japonia - de exemplu, când o companie
^ produce în fiecare
psihicului nostru?
anun c este în cutarea de persoane eu grupa sanguin B pentru a
Credina c personal irare a este determinat de grupa sanguin a
ocupa poziii medii de conducere.
unui individ este foarte respectat io Japonia. Denumit keteu-e^.
i am
Deci care este valoarea acestei speculaii de ce inclus-o
gate, analiza grupei sanguine în Japonia este o problem a.
seri o
aici? Este foarte simplu. Dei cred c ketsu-eki-gsta japonez este
Managerii corporaiilor o folosesc pentru angaja muncitori, cerce-
a
txnreni, nu pot nega c exist probabil un adevr esenial in teoriile
ttorii pieei o folosesc pemru a prezice obiceiurile de cumprare i
despre o relaie între celulele i personalitile noastre.
majoritatea oamenii or o folosesc pentru a-i aiege prietenii,
Oamenii de tiin i medicii moderni au recunoscut în mod clar
partenerii romantici i
tovarii de via. Automatele care ofer
analiza grupei sanguine pe loc sunt larg rspândite in gri, magazine,
existena miei conexiuni biologice minte-trup i noi deja am demon-
strai mai sus, în acest capitol, relaia între grupa sanguin i
restaurante t alte locuri publice. Exist chiar o organizaie foarte
respectat. Societatea ABO, dedicat ajutorului acordat indivizilor i
rspunsul la stres, Ideea c grupa sanguin poate fi legat de
organizaiilor in personalitate nu este de fapt chiar atât dc ciudat, intr-adevr, dac
a lua decizii corecte, în concordant cu grupa
sanguin. privii fiecare dintre grupele sanguine, putei vedea conturându-sc

Principalul susintor al conexiunii gmp sanguin-pcrsonalilsli; câte o personalitate distinct - motenirea puterilor noastre
este un om numii fosili taka Nomi, al crui iat a fost primul care i:
ancestrale. Poate c aceasta este doar o alt modalitate de a intra în

introdus teoria. !n 1980, Nomi i A tex arid er Bcshcr au scris o cane armonie cu aceste puteri.
intitulat Ybu Are Your Bboâ Tvpc care s-a vândut în peste ,
Caracterizrile t sugestiile pe care le voi face despre
6 milioane de exemplare în Japonia. Ea conine profiluri de persona- „personalitatea grupei dumneavoastr sanguine" se bazeaz pe
litate i sugestii pentru diferite grupe sanguine, de exemplu: ce impresiile
cumulate obinute din observaii cmpince asupra a mii de
meserie s v alegei, eu cine s v cstorii i consecinele pe care oameni în decursul câtorva ani. Poate
aceste date vor oferi o c
le putei suporta dac ignorai acesEe sfaturi. imagine mai complet u forei vitale a grupei sanguine. Numai s nu
Este hun amuzament
ea lectur de ii*' fel ca astrologia, 0
devin o surs de im ilare; mai bine lsa i-o s fie o surs
1

numerologia sau ahc metode de a- gsi locul Li in ordinea nesigur a de împlinire.

lucrurilor. Cred, oricum, c majoritatea sfaturilor din carte nu ar
fotrivmdu-v puterile în conformitate eu grupa dumneavoastr
trebui luate în serios. De exemplu, nu cred c un partener spirt luai afegub, ai putea
s ajungei la o mai mare eficien i acuratee în
sau romantic trebuie ales dup grupa sanguin, fiu am grupa D uiuc i la
sanguin Ai sune foarte îndrgostit de soia mea, Marlha, caic arc
o ni ai mare fericire i securitate emoional în viat
b* *
m m prezent nu
-

s justifice vreo
grupa O. Mi-ar displcea profund s cred c am fi putut fi desprii '
- lL hizic
exist suficiente dovezi care
cu privite
la influena grupei sanguine în conturarea
pentru totdeauna din cauza unor incompatibiliti psihice intrt
f- tonaliti f dar numeroase
grupele noastre sanguine. Ne descurcm destul de bine, dei orele di Informaii din acest domeniu ateapt
a tie
roas sunt uneori puin haotice.
prelucrate i utilizate. O înelegere deplin a funcionalitii
43 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

celulelor organismului scap înc odor mai ample sondaje ap

noastre.
Poate în secolul urmtor vom fi în sfârii în stare sexaminau
un plan magistral, o hurta care ne va arta rum s ajungem de aici
pân acolo, în interiorul nosiru. Exist atât de multe pe care iul U

înelegem, atât de multe pe care s-ar putea sa nu le înelegea’

niciodat. Dar putem specula, reflecta i lua în consideraie mu iu
posibiliti. De aceea am dezvoltai, ca specie, o inteligen atât de

aseuitâ.

Putem conchide c alimentaia, controlul greutii corporale

suplimentarea alimentaiei, controlul stresului i personalitate*

formeaz elementele eseniale ale planului individual al grupe

sanguine. Consultai-le des atunci când începei s v familiarizai a
calitile specifice ale grupei dumneavoastr sanguine.
Dar înainte de a merge mai departe, v sugerez s mai facei ur

lucru: cunoatei -v grupa sanguin!

 1

Partea 1

-r*>

PLANUL
GRUPEI
SANGUINE
 PATRU

Planul
Grupei sanguine

O
grupa o: Vântorul

* CONSUMATOR DE CARNE
• TRACT DIGESTIV VIGUROS
• 1MUMTAR HIPERACTÎV
SISTEM
* INTOLERANT FA
DE ADAPTRILE LA DIETA
I LA MEDIUL ÎNCONJURTOR
RSPUNDE OPTIM LA STRES PRINTR-0
ACTIVITATE FIZIC INTENS
* NECESIT UN METABOLISM EFICIENT
PENTRU A SE MENINE SUPLU I ENERGIC

Di eta grupei sanguin e O 52

Planificarea meselor pentru grupa sanguin O 76
Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguin O £6
1
^!uî stres/cx erei iu pvn teu grupa sang uin O 9 1
[

Aofy fîna!$; Chestiunea personalitii 94

 .

52 PLANUL GRUPE] SANGUINE O DIETA DE TIP O 53

Factorul de scdere în greutate

Dieta grupei sanguine 0
URMÂND DIETA GRUPE] SANGUINE O, vei scdea iniial în
reducerea consumului de cereale, pâine, legume i
PERSOAN ELE CU GRUPA SANGUIN O se simt mai bine eu cu tatC prin
ur Factorul principal de cretere in greutate pentru persoanele eu
fasole.
regim de exerciii consumând
fizice intense, respectiv proteine sanguin O
este g Iute nul, care sc gsete în germenii i în toate
animale. Trac tul digestiv persoanelor cu grupa sanguin O produsele de grâu. Acesta acioneaz asupra metabolismului rcali-
al

pstreaz memoria vremurilor strvechi. Alimentaia hiperproteici zâîid exact

opusul strii de cetoz. In loc s v menin
supli i
vântor-culegtomlui i enormele solicitri fizice exercitate asupra într-o atare hîpercnergetic, kctinele din gin teri inhib metabolizarea
insulinei, interferând cu utilizarea eficient a caloriilor, pentru obi-
organismului primilor oameni cu grupa sanguin O îimenineau
Consumul glurenutui este similar cu alimentarea
nerea de energie.
probabil pe majoritatea dintre ei Intr-o moderat stare de cetoz -
mainii dumneavoastr eu o benzin cu cifr octanic neadecvat. în
stare în care metabolismul se modific. Cetoza este rezultatul unei
|oc s alimenteze motorul, înfund mecanismul (într-o mai mic
alimentaii hipeiproteice, hiperlipidîcc, care include o cantitatu msur, porumbul are acelai efect, dei nu are o influen atât de
foarte mic de glucide. Organismul metabolizeaz proteinele i marc ca i grâul iu a grbi creterea în greutate a persoanelor cu
lipidele, transformând u-le in cetone, care sunt folosite în loc de grupa sanguin O). Am vzut persoane supraponderale eu grupa
sanguin O, oare euaser cu diverse alte diete, sczând îns rapid în
glucide în încercarea de a menine stabil nivelul glicemici.
greutate doar prin eliminarea grâului din alimentaia lor.
Combinaia între cetoz, aport caloric insuficient l ae ti vitale fizic Mat exist i ali factori care contribuie la creterea în greutate a
constant ducea la constituirea unei abile i josnice maini de vânat persoanelor cu grapa sanguin O. Astfel, anumite tipuri de fasole i
- cheta supravieuirii rasei umane. legume, mai ales lintea i fasolea mare conin lectinc care sc depun
Recomandrile de în esuturile musculare, fâcându-le mai alcaline i mai puin ,.încr-
legate alimentaie in zina de astzi
cate“ pentru activitate fizic. Persoanele cu grupa sanguin
descurajeaz în general consumul excesiv de proteine animate, suni O
mai supte când esuturile musculare se gsesc într-o stare de uoar
deoarece grsimile saturate s-au dovedit a fi un factor de risc în cazul
acidoz^ metabolica. în aceast stare, caloriile suni utilizate mai
afeciunilor cardiace i a cancerului. Desigur, cea mai mare parte a rapid. In Elin te de a trage concluzii generale despre al te grupe
crnii consumate în prezent este injectat cu grsimi i deteriorat de sanguine, amintii-v c
fiecare grup sanguin are un ser unic de
folosirea fr discernmânt a hormonilor i antibioticelor. Sintagma Tacturi. Aci doza metabolic nu este bun pentru toac lumea.
„Eti ceea ce mnânci** poate avea un îneles amenintor atunci când Un al treilea factor în creterea în greutate a celor cu grupa
este vorba de aportul de carne din epoca modern.
sanguin O este legat de reglarea tiroid ian . Persoanele cu grupa
sanguin O au tendina s prezinte niveluri sczuse ale hormonilor
Din fericire, carnea ncpoluat devine din ce în cc mai accesibil. ’Sroidieni. Aceast stare, numit produce deoarece
Eiipociroidism, se
Succesul dieEci grupei sanguine O depinde de utilizarea crnurifor Persoanele cu grupa sanginâ O nu produc suficient iod un element
slabe, fr adaos de chimicale, a crnii de pasre i de pete. n
]ttl]u l
crui singur scop este producerea de hormoni tiroidiem.
Persoanele cu grupa sanguin O nu consider, precum o fac Diplomele hipotimidismului Includ creterea
în greutate, retenia
majoritatea indivizilor din celelalte grupe sanguine, produsele lactate ^
'

3Câtierea masei musculare i oboseala.

pe
i moderarea raiilor alimentare i alegerea produselor
cerealele ca fiind atractive, deoarece sistemul lor digestiv nu f
Triate mai slabe, pentru a obine un control eficient al greutii,
s-a adaptat înc pe deplin la ele. Aceste alimente nu au devenit aQC ^ CU
ma. prime ale alimentaiei decât muU mai. târziu, cursul alim°
eî
sanguin O trebuie s pun accent pe anumite
în
l 0 ^
e P s nma efectele lor benefice i
s
evite altele pentru efectele
evoluiei noastre. nefavorabile. Iat un ghid de utilizare rapid:

f
ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ CRETEREA IN
GREUTATE PRODUSE DEN CARNE I CARNE DE PASRE
CLUTENUL DIN GRÂU afecteaz eficiena insulinei
-^S^KîtnN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
încetinete m etaboliza rea DUMNEAVOASTR ESTE
PORUMBUL afecteaz eficien insulinei
Raie* A rticanâ De ras alb Asiatic
încetinete metaboîiza.rca
FASOLEA MARE afecteaz utilizarea caloriilor ““'TrHduse de 1 20-1 80
g 5"7 x 4-6 x 3-5 x
FASOLEA NAVY afecteaz utilizarea caloriilor carne roie (brbai)
LINTEA snhibâ metabolismul adecvai SLAB 60-150 g
al substanelor nutritive (femei i
VARZA inhib hormonul tiroid ian copii) **

VARZA DE BRUXELLES inhib hormonul tiroidian

T^SFdE PASRE 320-180 g 1-2 x 2-3 x
CONOPIDA inhibahormonul tiroidian (brbai)
MUTARUL inhib producia tiroidi&n 60-150 g
(femei i
copii)
ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ SCDEREA ÎN
GREUTATE
^Recomandrile legale dc raie sunt doar linii directoare care pot ajuta la

VARECUL co/ît/ne iod ajustarea alimentaiei în concordan ce; înclinaiile ancestrale.

creste producia de hormon

tiroidian Consumai c de des dorii came slab dc vit, miel* curcan, pui*
t

HRANA MARINA conine iod precum i speciile de pete recomandate. Cll cât slujba dumneavoastr
creste producia de hormon este mai stFesant sau programul de exerciii fizice mai solicitant, cu
tiroidian atât mai ridicat este calitatea proteinelor pe care trebuie le consu- s
*SAREA IQDATÂ conine iod mai. Dar tiE ateni la mrimea raiilor. Strmoii notri nu se desftau
creste producia de hormon uli fripturi de
500 g, carnea fiind atunci prea preioas i prea rar.
tiroidian
[cercai s
nu consumai mai mult de ISO g la oricare dintre mese.
FICATUL surs dc vitamina B
fa voriz.caz m ctubol ism ui
Persoanele cu grupa sanguin O
pot digera i metaboNza eficient
produsele din came, deoarece ele tind si aib
eficient un coninut mai ridicat
de acul gastric.
CARNEA ROIE fa v oriz caz metabolismul Aceasta a Ibst o component esena a la in supravieuirea
Primilor oameni cu
eficient grupa sanguin O. Totui, trebuie sa fii prudeni în
a v*
NAPUL, SPANACUL, BROCCOLI fa vorizeaz «i era bolism ej /
1 i;L,
hilibra aportul de proteine: ede provenite din carne eu cele din
eficient vegetale i fructe adecvare, pentru a evita biperaeidi fierea. care poare
tauza utane
i gastme,
*Bstc preferabils se obin iodul din surse cum ar fi hrana marin f emarc^ ^ ac avei grupa sanguin
:
O dc descenden african,
varecul. deoarece sodiu 1 poate contribui la hipertensiune arterial S pun p ycc:cm produse de came roie i înlturai variantele mat grase.
retenie hidrie. cum
sau Pmul - Gena grupei sanguine O s-a dezvoltat în
Afric ^
INCLUDEI ACESTE LINII DIRECTOARE ÎN TABLOUL £uh^ dumneavoastr au fost primii oameni cu grupa san-
GENERAL AL DIETEI GRUPEI SANGUINE O CARE ^et °Lmc avantaje ajustându-v consumul
-'
proteic în favoarea
URMEAZ. ]
°r de came oare erau disponibile pentru strmoii africani.
56 plnui, grupei sanguine o
DIETA DE TIP O 57

Deosebit de benefice iiatflV aceast influen ena pe care o au

(prin adeziunea
VIT INIM OAIE _ foarte clic lente in
VIT TOCATA MIEL VITEI. ^ajuentul bolilor intestinale inflamatorii, cum ar fi colita sau boala
BIVOL FICAT CPRIOAR ’-din. de care
eet cu grupa sanguin O
sunt susceptibili. Multe

Hmeatc marine sunt, de asemenea, surse excelente de iod, ce

Neutre . eaZ 3 funcia
|
tirokiianâ. Persoanele cu grupa sanguin O prezint
în mod caracteristic instabilitatea funciilor tiroidiene, ceea ce
Pui metabolice i cretere în greutate,
Potârniche Curcan cauzeaz probleme
Gini de Cornwall Fazan Prepeli Facei din hrana marin o component major a dietei grapei
Ra iepure sanguine O.

De evitat

Costi unc r^nsebit de benefice

Gâsc Porc
BLUEFlSH PSTRA V CURCUBEU BIBAN DUNGAT
Alimente marine COD PSTRV PETE SABIE
1IAKE RED SNAPPER TILEFISH
GRUPA SANGUIN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA HALIBUT SNAPPER BIBAN ALB
0 DUMNEAVOASTR ESTE HERING SARDÎN BIBAN GALBEN
Aliment Raie Africana De ts alb Ariabc MACROU SCRUMBIE YELLOWTA1L
TOATE 120-LS0 g 1-4 x 3-5 x 4-6 x TRJC CALCAN RPI TOR PETE CU CARNE ALB
ALIMENTELE SOMON STURION
MARINE

Alimentele marine, o a Îl sur s

de proteine animale, din punerii
ii
Neutre
de vedere ai concentraiei, suni eele mai potrivite pentru persoanei
cu grupa sanguin 0 de descenden asiatic i curo -asiatici Abalone
Calcan cenuiu Scoici
deoarece alimentele marine au fosi o materie prim pentru alienez A Ibacore (Ton) Grnuper Biban de mare
taia strmoilor care triau pe malul mrii. Anoa
Petii de ap rece, bogai în uleiuri, cum ar fi codul, heringul S|
Egrefin Pstrv marin
Mamn a fb
macroul, sunt exceleni pentru cei cu grupa sanguin O. Anutri 1
Uumar Rechin
Slbaa cu
branliii albastre Mahimahi
factori de coagulare sângelui au evoluat pe msur ce oamenii
ai
Crap
Crevei
adaptat ia modificrile de mediu. Ei nu erau componente inerente Munltfish Biban argintiu
Molute
sângelui primilor oameni cu grupa sanguin G. Din acest motA Midii Barbun (cpemus)
Crab
persoanele cu grupa sanguin O au un sânge „subire 14 oc rezist , Biban oceanic Melc
coagulrii. Dei uleiurile de. pete tind s
aib un efect de subfete - cii plato Stridii Calmar
sângelui, ele sunt foarte bune pentru cei eu grupa sanguin O. Tipar
Sîiucl Broasc estoasa
de prere c datoreaz modului în care genele acc? Eel
acest lucru se Pl&ticâ

grupe sanguine influeneaz „grosimea 14 sângelui (prin factor] Porgy Weakfish

Saillisb
 p

DIETA DE TIP O 59

cjj incerte ale organismului. Este justificat ideea c atro-

^^ricanii ar putea prezenta intoleran Ea laetoz, de vreme ce

strmoilor lor (vântori- culegtori) africani nu conineau
atim^otele
^aracuda Hering (în saramur) lactoz.
5omn î-GX (somon afum ac) Ali indivizi cu grup sanguin O pot consuma patru sau cinei
Caviar Caracati gu pe sptmân i cantiti mici de produse lactate, da]- în general

Scoici de [Tiare aceasta' este o surs sracde proteine pentru grupa sanguin O,
Asigurai- v, totui, ingeslia zilnic a unui supliment alimentar de

cadefu,- mâi ales dacsuntei femeie, deoarece alimentele lactate sunt

Produse lactate i ou cea mai bun surs natural de calciu absorbabil*

M eu l re
GRUPA SANGUIN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
° DUMNEAVOASTR ESTE
Mozzarella
Aliment African D? ras ai'h Asiatic
Brânz farmer Brânz de soia*

Brânz feta Lapte de soia*

brânzeturi 0 0-3 X

IAURT Brânz de capr

0 0-2 x
LAPTE I 20- ISO 0 0-1 x
‘Rime alternative Iac late.

‘ crsoanele cu grupa sanguin O trebuie s reduc d rstit

folosirea produselor lactate. Organismul [or este inadecvat pentru
(pciabolizarca corespunztoare a acestora. Brânz american
în cazul acestei grupe tiu
Brânz olandeza Brânz Neufchalel
produse lactate deosebit de benefice.
g-jcîsta
Eiue cheese
Dac avei grupa sanguin Q de ascenden african, trebuie s Edam Ricotta
Brânz do Brie Brânz Emtnenthal
^minai total produsele tac late i oule. Ele tind fie chiar ;nai s Lapte ecremat sau 2%
Lapte btut
igeu digerabile pentru dumneavoastr’ intr-adevr, muli afro* Lapte do capr String cheese
^ a niember|
niitcrican; prezint intoleran la Eacloz. Laptele de soia i brânza tfc Brânz Gouda Sefaweitzer
i Liia sunt alternative hipcrproteice excelente, feeinâ Brânz Gruyere Zer
Alergiile alimentare tiu sunt probleme digestive. Ele sunt u c ii
Brânz Cheddar
re;
îngheat Lapte integral
sistemului imuni tar fa anumite alimente. Sistemul imunii Colby Brânz J ari s burg fauri (toate varietile)
treaz, în adevratul îneles al cuvântului, un anticorp care I
u de vaci
împotriva ptrunderii Kefir
alimentului în organism. Intoleranei (
Pasat)
cimentare, pc de alt parte, sunt reacii digestive
care se pot produc^ Brânz de Munster
B^nz topit Parmezan
Br ^z Munster Brânz Provolone
60 PLANUL GRUPEI SANGUINE O dieta de tip o 61

Uleiuri i grsimi Nuci i semine

GRUPA SANGUIN !

SPTMÂNAL- - DAC ASCENDENA ^SUPASNGUIN SPTMÂNAL -DAC ASCENDENA

O DUMNEAVOASTR ESTE O DUMNEAVOASTR ESTE
Aliment

Uleiuri
Raie
Lingur 1-5 x 4-8 x 3-7 x
«MSi Nuci i semine 6-8 nuci
African De ras aib
2-5 X 3-4 x 2-3 x

Unt de nuc Lingur 3-4 x 3-7 x 2-A x

Persoanele cu grupa sanguin O reacioneaz bine la uleiuri.

Acestea pot fi o surs nutritiv important i pot ajuta digestia. Vei sanguin O gsesc surs bun
Persoanele eu grupa o de proteine
crete valoarea lor în organism dac v limitai ia utilizarea
vegetale suplimentare în unde varieti de nuci i semine. Totui,
uleiurilor mononcs al urate, cum ar fi msline i uleiul de m,
uleiul de
nu trebuie sub niei o form s eâm urilor eu
aceste alimente ia locui
Aceste uleiuri au efecte pozitive asupra inimii i arterelor i pot ajuta
coninut ridicat de proteine. Cu siguran nu avei nevoie de de în
la reducerea colesterolului sanguin.
alimentaie i s fii foarte selectivi
trebuie îti utilizarea lor, deoarece
sunt bogate în grsime. Desigur, trebuie s le evitai dac încercai s
scdei in greutate.
Deosebit de benefice Deoarece nucile pot uneori s determine probleme digestive.
as5gura|uv c le mestecai bine sau folosii unt de nuc, mai uor de
ULEI DE IN digerat, mai ales dac avei probleme {frecvente la cei ou grupa
sanguin O)
ULEI DE MSLINE la nivelul colonului.

Deosebit de benefice
Neutre

SEMINE DB DOVLEAC
Ulei de Canola NUCI
Ulei din ficat de cod

Ulei de susan

De evitat Macadu: Semine de susan

Unt
- ug
de migdale Nuci pe. Unt de floarea- soarelui
Castan
Pignota Semine de floarea-soareluî
Ulei de porumb Ulei do arahide Alinte
ti Unt
unt ue
de $
Uci sniericauc
Ulei de semine de bumbac Ulei de ofhui (tahini;
 62 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DE TIP O 63

De evitat

Nuci braziliene neagr Fasole jicama Fasole crtoare

Unt de arahide p aSoJe
boabe late Fasole lima Fasole alb
Nuci de mahon (Acaju) Fistic fasole eu

fasole canfldlim
Fasole nordic Mazre verde
Semine de mac
Fasole fava
Fasole roie Mazre psti
Arahide
Soia cu boabe roii
Fasole garbarizo

Fasole verde
Fasole sltrea
Fasole i legume
De ovilii

GRUPA SANGUIN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA

0 DUMNEAVOASTR ESTE Fasole armie Linte de cas
Aliment Raie African Dtn ras Fasole mare Linte verde
alba Asiatic
TOATE Fasole navy Linte roie
1 ceac, 1-2 x 1-2 x 2-6 x
TIPURILE DE sub form busole Tamarind
FASOLE I uscat
LEGUME
RECOMANDATE Cereale

Persoanele cu grupa sanguin O nu diger foarte bine fasolea,

dei
r
grupa sanguin SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
cei cu ascendent asiatic se descurc ceva mai bine datorit
0 DUMNEAVOASTR ESTE
experienei lor culturale. în general, fasolea inhib metabo liza rea
AJimrit Raie African Dc ras Asiatic
altorsubstane nutritive mai importante, cum ar fi cele din came. De
asemenea, fasolea tinde s scad uor aciditatea esutului muscular, TOATE 1 ceac, 2-3 x 2-3 x 2-4 x
iai cci eu grupa sanguina O se descurc, de obicei, mai bine când CEREALELE sub form
esuturile musculare sunt, intr-un fel, mai acide. Aeest lucru nu RECOMANDATE uscat
trebuie confundat eu reacia aeid/alcalin oare se
produce în stomac.
!n accsl caz, puinele tipuri de fasole cu
proprieti foarte sunt utile
excepii. Ele efectiv sprijin fortificarea traetului digestiv i susii Persoanele cu grupa sanguin O nu tolereaz deloc produsele

Vindecarea ulceraiilor — care sunt o problem a grupei sanguine 0 grâu integral t ar trebui s
le elimine complet din alimentaie.
e
din cauza nivelurilor ridicate ale acidului gastric. lectinc ce atât cli sânge te, cât i cu traci ui
reacioneaz
Cu toate acestea, .,

consumai cu moderaie igestiv j

fasolea, sub form de garnitur ocazional. interfereaz cu absorbia adecvata a alimentelor benefice.
Usc c de grâu sunt
'

_
. vinovatul principal în creterea în greutate la
Deosebit de benefice '
111
t'Lipa sanguin O. Glntenul din germenii de grâu interfereaz
Re ^ e met ^oIice la grupa sanguin O. Metabolismul ineficient
:
fasole aduke fasole pinto
Sau
„
nc ^ dt î
face ca bruna s se transforme mai lent în energie i
a e s se
PASO L E AZU K I M AZ RE N E AG R stocheze sub form de grsime.
 64 PLANUL GRUPEI SANGUINE O
DIETA OH TIP O 65

Neutre
Spre deosebire de pâinile, germinate produse
1 $ c germinare.
E>LjL
Amrunt Karnut pâinile Ezekiel i Essene sunt alimente vii, cu multe
j
Orez expandai ’rcial,
Orz K asini Secar aib benefice intacte.
^ozLrne
Hric Mei expandai
Crem de orez Târâe de orez henefice

De evitat PÂINE ESSE1NE

PÂINE EZEKIEL
Fulgi de porumb Fin de cartofi Cereale combinate
Fin de poiumb Grape nuts Grâu mcinat
Heure
Crem de grâu Trâe de ovz Trâe de grâu Mei Secar
pâine neagr de orez Vita
Familia Fin de ovz Germeni de grâu Fin Crisp Prjituri de orez Paine din fina de soia
Pâine fr gluten Pâine de secar 100% Pâine de secar alb
Lip ie ideal Fulgi crocani de secara Pâine Wasa
Produse de panificaie
Dc evitat

Covrigi din grâu Matzos din grâu Brioe din trâe dc grâu
GRUPA SANGUIN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA Brioe din porumb Pâine poJi-cerealierâ Pâine din grâu integral
0 1

dumneavoastr ESTE Grâu amant Brioe din ovz

Aliment Rafie Africana Dc nis alb Brioe englezeti Pumpemickel
Asiatic
Pâine hiperproteic Pâine din grâu germinat
PÂINE, I FELIE CMx 0-2 x . 0-4 x
BISCUII
brioe 1 BRIO 0-2 x 0-1 x (M x Cereale i paste finoase

Esie evident c produsele de panificaie poE fi problematice pentru GRUPA SANGUIN SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
cei cu grupa sanguin 0, deoarece majoritatea O
acestor produse conin DUMNEAVOASTR ESTE
grâu. Ar il dificil la început s elimine brioa de diminea sau AJimcju Raie Africani De ras iu ba] Asiatic
1

sandviul au devenit produsele principale în alimentaia

zilnic; acestea

de tip american. Chiar i pâinile fr

grâu pot crea probleme celor cu
1 CEAC, 0-3 x .

grupa sanguin O, dac le consum destul de des. SUB FORM

deoarece constituia
lor genetic nu este adaptat la consumul de cereale. USCAT
paste finoase CEAC, 0-3 x
Excepii sunt pâinea Essenc i pâinea Ezekid, 1
care sc gsesc de
obiect in raionul de produse congelate SUB FORMA
din magazinul de produse
alimentare Aceste pâini din semine germinate sunt
dietetice.
USCAT
asimilabile penirn cei cu grupa sanguin
gluten (aflate în principal în
O. deoarece lectindc din
coaja seminelor) sunt distruse în ^- r -
£Xi5lâ Cer ^le sau pas 1c finoase care
mi ie pentru persoanele cu grupa
poal
sanguin O.
s fi încadrate ca
66 PLANUL GRUPEI SANGUINE O dieta de tip o 67

Majoritatea pastelor finoase sunt fcute cu gris, aa c va tre^-

. deja Intr-o oarecare msur slab la cei cu grupa

s alegei cu foarte mare grij dac v dorii o mas ocazional di-

ac e stea. Pastele fcute din hric, anglii nare de Ierusalim sau fâj L1 j Lnie [ e cu frunze verzi bogate in vitamina K., cum suni napul,
de orez sunt mai bine tolerate de eci cu grupa sanguin O. Dar aceste ioturile ^lollard, lptucile, broecoli i spanacul, sunt foarte bune
vcr
alimente nu sunt eseniale pentru diet i trebuie reduse in favoare cu grupa sanguin O. Aceast vitamin are
un singur scop
altora- mai eficient e, de origine animal i, mai ales, pe baz de pete coagularea sângelui. Persoanele cu grupa sanguin O, dup
^s ajute
Neutre "ura m menionat anterior, duc lips de câiva
pentru procesul.
factori ai coagulrii

de vitamina K. a ajuta
i au nevoie
Mugurii de lucerna conin componente cane, pnti iritarea tr ac-
Fina de orz Quinoa Fin de orez ra! ui
digestiv, pot agrava probleme le -de hipersensibilitate ale grupei
Hric Basmati de orez Fin dc secar sanguine O. Mucegaiuri
lc din ciupercile domestice i shîîtaake, ca i

Kasha Orez brun Fin de secar alb mslinele fermentate, tind s

declaneze reacii alcrgiee ia cei cu
Paste finoase din Orez alb erup sanguin O. Toate aceste alimente sunt strine organismului eu
aughinarc Orez slbatic "mpa sanguin O, care nu a fost „construit pentru a le face fa.
Legumele solamnice, cum ar fi vinetele l cartofii, detreminâ
De evitat stri artritice la cei cu grupa sanguin O, deoarece ceti n ele se !

depoziteaz în esutul ce înconjoar articulaiile.

Fin de grâu Fin de grâu Fin graham Le ct inele din porumb afecteaz producia de insulina, ducând
Bulgur germinat Fin alb adesea ta diabet i obezitate. Toi cei cu grupa sanguin O ar trebui

Fin de cu-cu Fin de ovz Fin de grâu integral s evite porumbul — mai ales dac au o problem legat de greutatea

Fin de grâu ama ut fiei soba corporal sau antecedente familiale de diabet.

Fin cu gluten Paste finoase de gn

Roiile sunt un caz special. Coninând lectine puternice, numite
panhemaglutinante (care aglutineaz toate grupele sanguine), roiile

Legume creeaz probleme pentru traci ul digestiv la cei cu grupa sanguin A

i B. Totui, cei cu grupa sanguin O, pot consuma roii. Ele devin
neutre în organism.

ZILNIC - TOATE TIPURILE

GRUPA SANGUIN 0
ANCESTRALE
.Qcosebjt de benefice
Aliment Tîap'e

CRUDE 1 CEAC, PREPARATE 3-5 x

FIERTE SAU OPRITE 1 CEAC, PREPARATE 3-5 x

AN GHIN ARE VERDEURI LPTUC
domestica COLLARD GRILA
Exist uti numr imens de legume disponibile pentru cei ce ANGHINA RE DE PPDIE CEAF ROIE
grupa sanguin O i ele constituie o component foarte important a IERUSALIM USTUROI CEAP SPANIOL
dietei. Nu putei, totui, s mâncai toate legumele tar discriminare f ^UNZE
DE HREAN NAP
Câteva clase de legume determin probleme mari pentru cei eu gmp -

SFECLA
1

sanguin O. De exemplu, anumite legume din familia Brassica -

BROCCOL1 ALGE
C IUQAR£
varza, varza de Bruxelles, conopida i mutarul pot inhiba funcia
GULIE
 6S PLANUL GRUPEI SANGUINE O
DIETA DE TJF O 69

CEAPA GALBENA ARDEI ROII SPANAC

PTRUNJEL CARTOFI DULCI SFECLA MANGOLd Fructe
PÂSTÂRNAC dovleac RIDICHI

lture ZILNIC — TOATE

grota sanguin o TIPURILE ancestrale
Aliaeat
Arugula Ghimber Ridichi
Sparanghel Lptuci bibb TOATE FRUCTELE I FRUCT SAU 90-150 g 3-4 x
Rappttii
recomandate
j
1
- Muguri de bambus Lptuci de Boston Nap suedez
Sfecl Lptuci ice betg Praz
Multe fructe minunate sunt disponibile pentru dieta grupei
Bok choy Lptuci mese Iun afote sanguine O, Fructele sunt nu doar o important surs de fibre,
Chimen Fasole iima Mazre zpad i
de vitamine minerale, ei ele pot ti o alternativ excelent
Ja pâine i
Morcovi Ciuperci aba tone Muguri de mung paste finoase pcmm cu grupa sanguin O. Dac mâneai mai
cei

elin degrab un fruct decât o felie de pâine, organismul va avea

A&tnui
Ciuperci enoki

Ciuperci PortobeEto
Muguri de ridiche

Dovlecel, roate tipurile

— —
'‘“Y 1 "“‘fj uLu^uvcig uumucavuasira pnvino
beneficii

scderea în greutate vor putea ti atinse mai uor.

Corindru Ciuperci iree oysler Tempeh S-ar putea s fii surprini gsind unele dintre fructe Je
Castravete Msline verzi Tofu duni ti ea voastr favorite pe lista „de
evitai" ciudate i unele opiuni
Ridichi Daiknn pe lista„deosebit de benefice" Motivul pentru
Ceap verde Roii care prunele, pruncie
a[e i smochinele sunt
Mrar
Andive
Ardei verzi Castane de ap ^
dumneavoastr sanguin este
deosebii de benefice pentru grupa
majoritatea fructelor roii, albastre c
Ardei jalapeno Mcri de balt !' pUrpu ™ nnd s
produc o reacie mai degrab alcalin
Chimen dulce decât acid
Ardei galbeni Toate tipurile de irigam a
iti-îHvî
11

ura e ridicata i are

Pnactld digestiv
prezint o Ea grupa sanguina O
Ferigi fiddlehead Radiccbio Zucchiui nevoie de echilibrul substanelor alcaline;
^ m
a reduce
ulcerele i iritaule înveliului gastric.

De evitat
^
dumnl
UD frUCL alcaliil ^
PepCniî
Totui, doar
ni] IllReami] â c bun pcmru
este

catititrf^-T r
SLint? dc omenea, alcalini, dar
ei conin
muc grupa sanguin O prezint
Avocado
0 acnsihriF ,*?
& * d ° Vecjlta j ? aiuri * la CEire
MaJ 0ritatea
CCri

Vinete Cartofi roii

'
pepenilor trebuie consumai cu
moderaie
Varz chinezeasc Ciuperci domestice Cartofi albi
im,' \
Jâr

™
cania u M
ambrozia, care prezint cantitile cele
?i
uceS ai dintre toi, ar trebui complet
Varz roie f evitai,
Ciuperci Port
silii Lake Muguri dc lucem '
"* mandarinde V cpunelc ar trebui
Va 12; a alb îoallul^ J* fQlJ£ evitate, din cauza
Mutar Varz de Bruxelles
3
atdd '
Grapethiit-ul ar ^' asemenea, mi coninut
ticid
Conopid Msline negre
ridicai
1
^ -

pUie -' consuma cu moderaie, deoarece prezint

PtoprW*;
Porumb alb Msline greceti boabe & *
i

dup digestie. Majoritatea cclorJalic fructe cu

mt .cni-v de mure, care conin o lectini care
Porumb galben Msline spaniole
^ r| ivea 7
dai
[
L^tsa la grupa sanguin O. Cei cu grupa sanguin
O au,
70 PLANUL GRUPEI SANGUINE O dieta de tip o 71

de asemenea, o .sensibili Ui te extrem la nuca de cocos i k prodig

ce conin nuca de cocos. Ferii -v de acestea i întotdc^
verificai Sucuri i lichide
etichetele de pe alimente, pentru a v asigura c nu consumai
UL
dc cocos. Acest ulei este bogat in grsimi saturate i asigur
n- ZILNIC -TOAD8
beneficiu nutriional redus.
GRUPA TIPURILE ANCESTRALE

AtijjneuJ

""n^ATESLCL^^^H
recomandate
SMOC H IN E USCATE P RUNE NEGRII PRU N E RO TI
SMOCHINE PROASPETE PRUNE VERZI PRUNE USCATE

Sucurile de legume sunt preferabile sucurilor de fructe pentru

alealinitii lor. Dac bei suc de
Neutre -[ cu grupa sanguin O, datorit
fmcte T alegei o varietate srac în glucide. Evitai sucurile eu con-
de zabr. cum sunt sucul de mere sau ciurul de mere.
Mere d-iut ridicat
Struguri Concord Pepene turkestan
Sucul dc ananas poate fi deosebit de folositor în evitarea recen-
Caise Struguri verzi I.ubeniâ
ii bidricc i a ba lo nrii, ambele fiind factori care contribuie la
Banane Struguri roii Pepene spaniol
creterea în greul ale. Sucul de ciree negre este, de asemenea, un suc
Afine G u ave Nectarine benefic, cu alcuhmtate ridicat.
Boysenberrios Kiwi Papaya
Ciree Kuraquat Piersici

Merior Lmâi Pere

Stafide negre Fructe de tei Curmale japoneze CIREE NEGRE
Stafide roii Loganberries Ananas
ANANAS
PRUNE USCATE
Curmale roii Mango Rodii

Boabe de soc Pepene cansng Friclcly pear

Agrie Pepene ca sa ba Stafide

Grape fruit Pepene Crenshaw Zmeur Cais Strugure Suc de legume

Struguri negri Pepene de Crciun Carambol a Morcov Grapethiii (vezi legumele indicate)
Felin Castravete
Papaya
Meritor Zeam de roii leu lmâie)
De evitai

Mure Pepene de ambro? ie Rubarba

Nuce de cocos Portocale Cpune Mr Varz
Cidru de
Pepene cmin lup Banane Mandarine Portocala
 .

72 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DE TIP O 73

Mirodenii Piper boabe Sueanat

Boia do ardei Zahr alb

Usturoi
Opiunea pentru mirodenii poate efectiv ameliora sistemul Mcntha pjperita Zahr
dîgtsf '

simpl brun
i imuni tar. De exemplu, asezonârile pe baz de varec Gelatii™
sunt fbarb- Ardei cap ia Tamari
bune pentru cei cu grupa sanguin O, deoarece sunt surse Miere
bogate d- Sirop de orez Tamartnd
iod, cheia reglrii glandei tiroide. Sarea iodat este o alt 3-Lreun
surs bm Rozmarin api oca
de iod, dar fol ost i-o ou economie.
la
Sjrap de
arar
ofran Tarhon
Va re cui tinde s so opunhiperaciditii traclului digestiv Major*10
a ]

grupa sanguin O reducând predispoziia la ulcere. Cantitatea Mentba aguatica

Salvio Thimiau
s

abundent de fiicoz din varec protejeaz înveliul Msso

Sare Perior
mucos a]
stomacului la grupa sanguin O, împiedicând aderena Cimbru Ardei iute
bacteriilor Melas
cauzatoare de ulcer, j inei minte, de asemenea, c varceul este foane Mu?iar (uscat) Sos de soia Mentha spicata
eficient ca reglator metabolic pentru cei cu grupa sanguin Oi ^le
un ajutor important pentru scderea în greutate. De evitat
Ptrunjelul este calmant pentru tractul digestiv, aa
cum suni
anumite mirodenii iui, precum arde iui rou i Cspere Piper alb
euny. Fii y.ccn :

lomb la faptul c piperul negru i cei alb, dar i oelul sunt iritani
Scorioar Piper negru
penau stomacul celor cu grupa sanguin O. Vanilie Oet din cidru de mere
V redus de zaharoase, cum ar fi mierea i zahrul, nu vor Amidon de porumb Oet {împsiiens balxmnina; n trvd.)
face r

ru. Nici ciocolata. Dar acestea ar trebui s Sirop de porumb Oel din vin rou
fie strict limitate la o
utilizare
ocazional, pe post de condimente. Evitai siropul Nucoar
tir Oet alb
porumb In calitate de îndulcitor.

Condimente

ROCOVE VAREC ARDEI ROU

^ exist Condimente benefice peniru cei cu grupa sanguin O, Dac
CURKY PTRUNJEL OFRAN DE INDIA
trebuie s
consumai mutar sau condimente pentru salat pe
a mente, foJos[i-lc cu moderaie
DULSE i fimitai-v la varietile srace în
tP'astmi i hi glucide.

persoanele cu grupa sanguin O pot consuma roit

' ev ^' kcichup-ul. care conine printre ingrediente i
QetuT
Agar Busuioc Arpagic
alimentele murate sunt indigeste pentru cei cu grupa
Cuioare en gleze ti Frunze de da fi n Cioc o Ea tâ s
Uinâ
Extract de migdale Pere pergamute Cuioarc s î ^ grav înveliul gastric. Recomandarea mea este
Anason Sirop de orez brun Coriandni
V3 -btinctL de la condimente sau le înlocuii cu s
Arrowroot
Ur ‘ m ai ^ntoase, cum
'

ar uleiul de msline, sucul de lmâie

Nucoar Crem de tartru si ii ! fi

Mal du orz
Croiul,
Asmâui Chimion
 n
74 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA D H Tf P O 15

Neutre Sal vie Verbin

pil ucel
Gura lupului Mesteacn alb
Uni de mere Sos Wordiestershîre yprouic
de toi^duLce
Ment Coaj de stejar alb
Gem (din fructe permise) Condimente pentru salat
Jeleu (din fructe permise) (cu coninui srac de lipide, ui
l.ucnâr^ 1^ Thimian Coada oricelului
Mutar ingrediente permise) zmeuriî Valuri an
frunz de

De evitat

Murturi acre Eebinacca Iarba Sfanului Ion

Ketchup Muraturi kosher Lucerna
Murturi cu mrar Murturi dulci Condimente Alee
Geni an a Sen na
Maionez Brusture Goldenscal Traista ciobanului

piciorul mânzului Trifoi rou Frunza de cpun

Ceaiuri de plante Mtasea porumbului Rubarba te vie galben

Recomandrile legate de ceaiurile de plante se bazeaz p;

cunotinele generale despre ceea ce duneaz celor cll grupa Diverse buturi
sanguin O, Gândii- v la ceaiurile dc plani e ea la o modal itaie ds u

v aduna puterile împotriva slbiciunilor dumneavoastr naturale. Exist foarte puine buturi permise pentru cei cu grupa sanguin O.
Pentru cei eu grupa sanguin O, accentul primordial se pune pc Trebuie s v cam limitai la efectele nevinovate ale sifonului,

ea! marea sistemului digestiv i a celui imuni tar.

siropului cu sifon t ceaiului. Berea este bun în cantiti moderate,
Plante ca menta, ptrunjelul, mceul i sa rs apari la au toate
dar nu este o alegere fericit dac dorii scadei. în greutate. s
acest efect. Pe de alt parte, plante ea lucerna, aloc. brusturele t
Cantiti modeste de vin suni permise, dar nu nebuie constituie un s
obicei zilnic. Ceaiul verde este permis ca un substitut acceptabil
mtasea porumbului stimuleaz sistemul imunitar. îns produc
pentru alte produse cofe in ale, dar ctnu posed proprieti curative
subierea sângelui - problema celor cu grupa sanguin O.
speciale pentru cei J
eu grupa sanguin O. roblema pe care o pune
S

cafeaua este dat de nivelurile crescute ale acidului gastric pe care lc

produce. Persoanele cu grupa sanguin O au suficient de mult acid
ARDEI ROU HAMEI MCEE fsinc propriu. Dac
suntei butor de cafea, ai putea încerca s
STUDENIÂ

^ s
TEI SARSAPARILA reducei treptat
consumul în fiecare zi. elul final ar trebui fie
PPDIE DUDE ULM ALUNECOS ^ mu nare a
total a consumului de cafea. Simple rade comune dc
FENUGREEK PTRUNJEL cum ar fi durerile de cap. oboseala i iri labilitatea, nu se
GHIMBER MENT r

aite
produce daca vdezobinuii treptat. Ceaiul verde este o bun
mativa a cafelei.
Neutre
^^l&kiLds. benefice
larba-tnaei Dong quat Ginseng
SIPON
Mueei Soc Ceai verde

I
76 PLANUL GRUPEI SANGUINE O dieta de tip o 77

Neutre
ALTERNATIVE CU
Bere Vin rou igNl u STANDARD CONTROLUL GREUTII
Ceai verde Vin alb CORPORALE

exbmplu de plan al MESELOR 1

Cafea obinuit Cota Ceai negru decofeiiuzat Mic dejun

Cafea decofeinizat Sifon dietetic Ceai negru obinuit
2 feiiî de pâine Ezekîel prjit 1 felie de pâine Ezekiel prjit
Buturi d îs (ilare Alte tipuri de sifon
.
.j uni sau unt de migdale cu gem iniegral-oaturafi

2U di suc de legume cu coninui sczut de zahr

banan
Planificarea meselor pentru grupa saj&guinâ 0 vnrde sau ceai de plante
ceai

Asteriscul (*) indic fptui c urmeaz refera. Prânz.

URMTOARELE reete i mostre de meniu va vor da o idee cu

f fripturii de vil. ISO g friptur de vit,
privire Ia o diet benefic tipica pentru cei cu grupa sanguin O. EL salat de spanac 60 gpân la 120 g
au fost elaborate de Dina Kharîer, M.S., R.D., o nutrii on ist canea feli i de mr sau de ananas
folosit cu succes dietele grupelor sanguine la pacienii si. ap sau sifon
Aceste meniuri au un coninut moderat în calorii i sunt echili-

brate. pentru a asigura eficiena metabolic la cei cu grupa sanguina

Gustare de dup-amiazâ
O. Individul obinuit va fi capabil s îi menin cu uurin greu-

tatea corporal i chiar s scad în greutate urmând aceste sugestii. *1 felie de prjitur quinoa cu felii de morcov i baghete de
Totui, sunt oferite opt iutii alimentare alternative, dac preferai de mere elinti
mâncruri mai uoare sau dorii sv
limitai aportul caloric i totui L-eai verde sau de plante felii de fructe
s consumai o diet echilibrat., mulumitoare. Hrana alternativa prjituri de orez cu un sirop de
este prezentat alturi de alimentul pc care îl înlocuiete. miere
Uneori vei observa un ingredient dintr-o reet care apare [W

lista de evitat. Dac este un ingredient in cantitate foarte mic (.-coiri

.Cina
ar fi un pic de piper), s-ar putea s fii capabili s îl tolerai, în fune^
de stricteea cu care urmai Totui, alegerea mâncrurilor vC2]lâ
dicta. piei cu sparanghel
reetelor este în general menii s funcioneze foarlc bine pentru ^ |

.
'' Cî 1

°prite an ah
v
1
i tiare opri ta cu suc de lmâi c
,

cu grupa sanguin O. ^Qf dulce

Pc msur ce v familiarizai cu recomandrile dietei grup*'
1
fructe
proaspete iimes tocate -
sanguine O, vei fi capabili s v creat! cu uurin propriul plan
Ll
^vi,- struguri, piersici
meniu i s adaptai reetele preferate pentru a le face favorabil
.i-
n " aii
pi an te evitai berea i vinul
pentru grupa sanguin O. ei_e s &u vifor-
permise)
78 PLANUL GRUPEI SANGUINE O dieta de T)H o 79

EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 2 exemplu de plan AL MESELOR 3

Mic dejun
2 felii de pâine Essene sau t felie de pâine Essene sau
Ezek^i
Ezekid eu unt dulce, gem sau cu unt de mere Mic
unt de mere dc arar i nuc cu orez expandat cu lapte de soia
1 ou fiert (ochi românesc) t
2 oua fierte [ochi romanesc) "apte de soia
2 di suc de ananas (ochi românesc)
2 QU fiert

ceai verde sau ceai de pltite 2 5 dl

suc de ananas sau prune

uscate
ceai de plante
cC3 verde sau
Prânz
salat depui - felii de piept de piept de pui fiert
pui, maionez, struguri verzi, andive i roii Prânz
nuc foi de salat !
20-1 80 g pateu de came de 120 g de pateu de came de vit
1 tel ie de pâine de secat sau vita tocat tocat (fr pâine)
salat de legume verzi 2 felii de pâine Essecc

2 prune salat de verdeuri asortat

ap sau sifon lptuci, ptrunjei, ceap roie,
morcovi, castravete
asezonar cu ulei de msline/
Gustare de dup- amiaz suc de lmâie
semine de dovleac i nuci sau 2 di suc dc legume
ap sau ceai de plante

prjituri de orez cu unt de 2 fm crisp sau prjituri de orez cu

migdale sau smochine, jeleu natural, cu continui sczut de
curmale, prune uscate zahr Gustare de dupâ-amiaza
prjituri din fulgi de fructe amestecate
rocove
Cin - n verde sau ceai
de plante
* friptur de pete arbeasc * friptur de pete
^salat de fasole verde (fasole
crtoare).' Cin
*kifta
verdeuri Collard oprite i salat dc andive
1
L le iP4ine
perpelite cu suc de lmâie prjite
ceai verde sau ceai de plante brun cu un strat de unt
c eai
i de plante
i berea vinul - permise dar evitai berea i vinul eviiai berea i vinul
nu în fiecare sau vin permise
zi) -
)
80 planul grupei sanguine o dieta de tip o 81

m de copt, sarea i cuioarclc eu restul de fain de quinoa.

^Jiu. P
i unlul sau uleiul, zahrul i oul. Combinai toate
ai;QesEi;t;a

Reete ^ e dieteU- adugând fructele i nucile la sfârit. unei eu lingura 3

]

^
ul îdtr-o tav de 20 x 20 em i eoacei 40-45 minute sau pan
irl

SlB
bito area
ÎQ ^P E
*
in m ^ ocuS prjiturii este extras curat.
FRIPTUR DF VIT r

1500 g came de vit tocana de miel cu sparanghel

sare, piper i cuioare englezeti dup gust
r ”-
1

6 cei de usturoi 500 g de frunze proaspete de sparanghel

ulei de msline 150 & came dc mici. tiat sub form de cuburi
frrnzc de dafin 1 ceap de dimensiuni medii, tiat

3 lingurie de unt dulce nesrat

Se îndeprteaz grsimea i se pune carnea în tigaie. Se
1 ceac de ap
asezoneaz i se tac despicrii: 1

i, introducând cei de usturoi tiai i sare piper

,
i cuioare englezeti dup gust
frunze de dafin. Se unge carnea cu ulei de msline. sucul de ia 1 lmâie
Se pune friptura neacoperit în cuptor la 1 75 °C timp de 00 de
minute sau pân când se înmoaie carnea. Tiai frunzele de sparanghel în buci de 5 cm lungime,
Suficient pentru G persoane. aruncând poriunea âre de la baz. Spl ai -le i uscai-Ie.

e ceapa
Perpelii carnea in unt pân devin dc culoare brun
deschis. Adugai ap, sare i mirodenii, Coacei pân se înmoaie.
Adugai sparanghelul. Fierberi 3a foc mie 15 minute sau pân când
PRJITURÂ QUINOA CU SOS DE MERE se înmoaie. Adugai sucul de lmâie.
Rezulta 2 porii,
3/4 ceac de tain de quinoa
I

I ceac de stafide sau alte fructe uscate (permise)

1/2 ceac de nuci pecan tiate
SALAT DE SPANAC
1/2 linguri de bicarbonat de sodiu
1/2 linguri de praf de copt
2 grmezi de spanac proaspt
1/2 linguri de sare
! grmad praz tiat

1/2 linguri de cuioare

sucul de la 1 lmâie
1/2 ceac de unt dulce, nesrat sau 1/2 ceac de ulei de eanote 1/4 linguri de ulei de msline
1 ceac de zahr de sucanat sau zahr de arar sare i piper dup gust
î o u de cas
2 ceti de sos de mere, neindulcit Splai spanacul bine. Scurgei -1 i tocai -1, Presari cu sare.
uPâ câteva
m in ute, stoarceri excesul de ap. Adugai prazul, iueul
Pi'dn c Ezii cuptoml !a 175°C, Presrai 1/4 ceac dc fâioâ
e
^toâie, uleiul, sarea i piperul. Se servete imediat,
Re ^lt
peste stafide i mici i punei-le deoparte. Amestecai bicarbonatul & 6 porii.
 L

S2 PLANUL GRUPE! SANGUINE O dieta de tip o 83

FRIPTURA DE PETE
FRIPTUR ARBEASC DE PETE
pemsie cu came alb (1000-1500 g) sau alt pete
j
l hulitul sau pete mare cu came alb (1500-2000 g) suc de lmâie i sare dup gust

i piper dup gust

tare 1/4 ceac dc ulei
1/4 ceac dc suc de lmâie 1 linguri boia
2 lingurie ulei de msline 1 linguri chimion (opional)
2 cepe mari, tocate fi perpelite în ulei de msline
S
2-2 1/2 ceti de sos tahini (vezi mai jos) Preînc Ezii cuptorul la I75 C.
Splai petele. Presrai- 1 cu sare i suc de lmâie. Lsai-
astfel30 minute. Scurgei -i.
Prcîncâlzii cuptorul la 2G5°C,
pflgej petele cu ulei i mirodenii i punei-! într-o tav de
Splai petele i uscai-l bine. Presârai-1 cu sare i suc de cu o uor
cuptor. Pentru a preveni uscarea petelui, învelii- 1 folie
lmâie.
urn cu ulei, Coacei 30-40 minute sau pân când pete Le osie moale
Lsai s stea astfel 30 de minute. Scurgei petele. Ungei-, ea i prinde o uoar crusta.
ulei i punei-I în tava de cuptor. Coacei-i 30 minute.
Rezult 4-3 porii.
Acoperii-1 cu cepe perpelite i sos de tahini. Presrai deasupra
sare i piper Repun ei-1 în cuptor i coaeei-l pân când petele este
uor strpuns cu o furculi (30-40 minute).
Servii petele pe un platou i garnisii T cu ptrunjel i felii de
lmâie. UMPLUTUR PENTRU PETE
Rezult 6-8 puriî.
î/3 ceac nuci de pin sau migdale- tocate
2 lingurie unt dulce, nesrat
ceac ptrunjel tocat
S

cei de usturoi zdrobii

3 ,

SOS DE TAHINI sare i cuioarc englezeti dup gust

I ceac de tahini Prjii nucile în unt pân devin uor maronii. Adugai ptrunjel
O mirodenii i prjii un minut. Umplei petele crud eu amestecul
sucul de la 3 lmâi
2 c ei de usturoi,
\ zdrobii
2-3 lingurie de sare
1/4 ceac de ptrunjel uscat sau ptrunjel proaspt, tocat mrunt,
ap

într-un castron, amestecai tahini cusnc de lmâie, usturoi, sar£r

i ptrunjel. Adugai ap suficient pentru a realiza un sos grei-

V
 84 PI. ANUL GRUPE] SANGUINE O DIETA DE TIP O 85

tril 0 prjite uniform pân când amestecul este brun-

SALAT DL FASOLE VERDE jTtiltU^ P*
<[ uscat.

bine Î stocai într-un recipient ermetic închis.

Viuj
500 g de fasole verde
sucul dintr-o lmâie
3 lingurie ulei de msline PRJITURI din fulgi dl rocove
2 calei de usturoi zdrobii
.

2-3 lingurie sure

î/3 ceac ulei de cânoîa
1/2 ceac sirop curat dc arar
Splai fasolea verde proaspt, îndeprtai aele. Tiai ps^u ! linguri de. esen de vanilie
în buci de 5 cm.
1 ou dc cas
Ficrbei pân Ia înmuiere în ap
mult. Scurgei. Dup rcii fin de ovz sau de orez brun
-

1 3/4 ceti de
punei fasolea într-un castron de salat. Asezonai dup gui
cu sac î linguri dc bicarbonat de sodiu
de lmâie, ulei de msline, usturoi i sure.
1/2 ceac de fulgi de rocove (neînduicii)
Rezult 4 porii.
ernoarc englezeti pisate (opional)

Ungei eu ulei 2 coli de hârtie de copt i predica iz ii cuptorul la

mX. într-un castron de dimensiuni medii, combinai uleiul, siropul

GRANOLA DTN NUC I ARAR de arar i vanilia. Biei oul i amestecai- cu mixtura dc
1 ulei.

Adugai treptat fina i bicarbonatul de sodiu pentru a forma un

4 ceti de rulouri de ovz aluat eapn. înglobai fulgii dc rocove i punei cu linguria aluatul
ceac de târâte de orez
1 pe coli le de hârtie de copt. Coacei 10-15 minute, pân când
I ceac de semine de susan prjiturile devin uor maronii, Scoatei -le din cuptor i raci i -le.
1/2 ceac de merior uscat Rezult 3 1/2-4 duzini.
1/2 ceac de stafide uscate
1 cercai de nuci tiate
1/4 ulei de cano la KdFTA
1/2 ceac de sirop de arar
1/4 ceac de miere 1000 g de carne de miel tocat fin
1 linguri esena de vanilie î ceap marc, tocat mrunt

2-2 1/2 lingurie dc sare

Ibeînealzii cuptorul ia E20°C. Intr-un castron mare amestecai l 1/2 lingurie de piper i cuioare englezeti
ovzul, târaele de orez, seminele, i nucile. Adugi
fructele uscate 1 ceac dc ptrunjel, tocai mrunt
uleiul i amestecai constant.
1/2 ceac suc de lmâie
urna i înuntru stropul de arar, mierea .i vanilia
i amestecau
bine pân când se umceteaz in mod uniform. Amestecul trebuie Amestecai bine toate ingredientele (folosind o main de io cat
s ttL rrâmicios i lipicios. întindei amestecul într-o tav ce l?
71,6
-
avei). Pstrai i separai atât ptrunjel cât i suc de
cuptor i coacei-1 timp de 9U minute, amestecând din 15 în 1-
laniâie.
 DIETA DE TIP O S7
S6 PLANUL GRUPEI SANGUINE O

Pentru frigrui: Luai buci de came i mulai- Ic pe trigârui

Benefice
asigurându-v c sunt bine fixate.
came t mudelai-le sub furaj
Pentru prjire: L.uai poriuni de
de rulouri, eu lungimea do 7-B cm. Punei -le pe o tigaie- i prjii^ descoperi: cS persoanele eu grupa
sanguinii O evoluau
Tfnleu
Tata
a

în cuptorul preîncâlzit ia 2$f)°C. Când devin

brune pe o par^
cu un complex de vitamine
6 ou eficien ridicata. Exista
hil

întemeiate pentru aceasta. Cei

cu grupa sanguin O au
prjii -le câteva minute pe cealalt parte.
lent - o tafet transmis
de strmoii
Se servete fierbinte. Se stropete cu suc de lmâie i s e de metabolism
pminjcL caic au fcut eforturi pentru a conserva energia m
garnisete cu flcavoastr
_ era disponibil. Deoarece in
lt perioade lor în oare hrana nu
C în condiii foarte
ruodem cei cu grupa sanguin Q triesc
nnca
de conservare, dar el rmâne
Ghidul suplimentelor alimentara mUe. ei au au nevoie de acest efect
complex de vitamine B poate avea
memoria grupei sanguine. Un
pentru grupa sanguin O în
a proceselor metabolice.
Ueetul de supraîncrcare
nu
sanguin O care urmeaz dieta corecta
Persoanele eu grupa
ROLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE - fie ele vitamine, suplimentare special cu vitamina El-
necesit aproape niciodat o
minerale sau pltite — este de a aduga substanele nutritive care
&au acid folie. Tiu,
Lotui, am tratat cu succes depresia, biperacti-
alimentaia dumneavoastr i de a furniza protecie de atenie (TD.A) ia multe peroane cu
lipsesc din vliatea i tulburrile cu deficit
v este necesara. de acid folio i
suplimentar acolo unde ,rnipasanguin G prin folosirea dozelor crescute
grupa sanguin O csie: grupei sanguine O l cu
vitamina B12 în combinaie cu
Scopul suplimentelor alimentare la dieta

programul de exerciii fizice. Aceste

vitamine sunt responsabile de

* Accelerarea metabolismului; dezvoltarea ABN

experimentai un complex de vitamine B
cu
* Creterea activitii de coagulare a sângelui; Dac doriu
eficien ridicat, asigurai- v c este lipsit de adaosuri i umpluturi.
» Prevenirea infi&maiei;
i comprimarea neadecvat put face ca oi u a
Adaosurile improprii
« Stabilizarea activitii tiroidei.
s fie dificil organismul dumneavoastr. De asemenea,
de absorbit în
drojdie sau de gram
o formul care conine germeni de
ali-
Recomandrile care urmeaz pun accent pe suplimentele evitai

mentare care întrunesc aceste eluri i atrag atenia asupra supliniri în sfârit, abunden alimente bogaie m vitamine E.
consumai din

te lor alimentaro care pul ft contraproductive sau periculoase penie

cei cu grupa sanguin O,

Anumite vitamine i minerale obinuite sunt atât de abundente

alimentele corespunztoare pentru grupa sanguin O încât

j
ele i-

în
alimentate- Carne Nuci
sunt necesare în mod normal sub form de .suplimente frunze de
s luai ,L - nca L rinichi, crnuri Legume recomandate, cu
Acestea includ vitamina C i fierul dei tiu stric
musculoase culoare verde închis
supliment zilnic de vitamina C mg. Suplimentele de vitamit^
de 500
Fructe
D nu suni necesare. Multe alimente sunt îmbogite eu vitamina L
d
%tc
cea mat bun surs dintre toate este lumina solar.
Toate aceste recomandri se bazeaz pe acceptarea dietei grup-

sanguine O de ctre dumneavoastr.

88 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DH T E F
J
O 89

e ,elementul cheie necesar producerii hormonului tiroid! am

VITAMINA K '
bucatele alimentare cu iod nu suni recomandate, cânii tai
-un !i

Cei cu grupa sanguin O prezint niveluri mai sczute ale factori]^ iod pot gsite în dieta grupei sanguine O.
^dcevate de
fi

de coagulare, ceea ce duce la tulburri hemoragipare. Asigurai -v « "

avei o mure dc vitamina K. în diet. Deoarece nu este
cânii rate -

r fliiffljw ffiile
bog ajv ^ iod optime nentm cel cn grupa sanguin Q
general recomandat ca supliment alimentar, fii ateni la aliment^ mente marine (mai ales pete de ap srat)
pe care lc consumai i alegei-le pe acelea care sunt bogate je ace^- nap (alg e )
nutrient esenial pentru grupa sanguin O. f sare i odat

Alimente bogate în vitamina K optime pen tru cel eu

*cu moderaie
,

sanguini Q
ficat MANO ANUL (cu precauie)
glbenu de ou [Are dificil pentru eci cu grupa sanguin Os includ mangnul în

legume cu frunze verzi - nap, spanac i sfecl mangold diet deoarece manganui se gsete în principal în cereale integrale

i în legume. în cea mai mare parte aceasta nu este o problem i

CALCIUL suplimentarea cu mangan este rar recomandat. Totui, o parte
Cei cu grupa sanguin O ar trebui s-i suplimenteze continuu di da
surprinztor de mare dintre durerde articulare cronice (mai ales 3a
cu calciu, deoarece dicta grupei sanguine O nu include produc
nivelul poriunii inferioare ti coloanei vertebrale i genunchilor) la
lactate care sunt cea mai bun surs a acestui mineral. Cu tendina
grupei sanguine O de a dezvolta probleme inflamatorii articulare i pacienii cu grapa sanguin O au evoluat favorabil dup o scurt

artrite,nevoia unei suplimentri consistente de calciu devine clar. perioad de suplimentare eu mangan. Nu facei niciodat acest
Suplimentarea cu calciu în doze mari (60(1-1,100 mg calciu, lucru singurii Toxicitatea manganului poate rezulta în urma
elementar) este probabil de dorit la toi eci cu grupa sanguin O. dar administrrii neadecvate i el ar trebui folosit doar sub supraveghere
este in mod special util la copiii cu grupa sanguin O în cursul medical.
perioadelor lor de cretere (de la 2 ia 5 ani i de ia 9 la 16 ani) i la

femeile dup menopauz. Plante/ substane fitodrimtee;

Dei sursele non-Iactule de calciu nu sunt la fd de utile, cei ca
grupa sanguin O ar trebui s le utilizeze drept un sprijin temeinic l Reco mandate pentru cei cn grupa sanguin O
alimentaiei lor.
Letnn-dulce (Glycyrrhîza glabra)- Nivelul ridicat al aciditii

Alimentele bogate în calciu oprime pentru cei cu grupa sanguin Q

gas in ce tipic la cei cu grupa sanguin O poate duce Ea iritaii gastrice
i Ulcer. Un preparai de Ie tu n-dulce numit DGL (lemn 'dulce de-
sardete (dezosate) g idirizLnal) v poate reduce discomfortul i ajuta vindecarea. DG1.
somon conservat (dezosat) este disponibil
pe scar larg în magazine alimentare dietetice sub
broccoli fcitim
form de
unei pulberi cu gust plcui sau sub pastile. Spre
verdeuri Col lard ^osebire de majoritatea medicamente! or pentru ulcer, DGL vindec
^ectiv înveliul
IODUL gastric i ÎI protejeaz împotriva acizilor gastrici.
Vila
Cei cu gnipa sanguin O tind s aib un metabolism tiroid
COîI
tf preparatele de lemn- dulce crude, deoarece ele conin un
datorit unui deficit de iod.
instabil, Acesta cauzeaz multe ck^ rponeni al plantei care poate cauza hipertensiune arterial. Acest
secundare, inclusiv creterea în greutate, retenia hidricâ i oboseal 0
-
Oponent a fost îndeprtat din DGL.
90 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DE TIP O 91

ALGELE BRUNE {Fucus vesiculosus). Algele brune constituie^ îr ri&gaga A ar-eeprahite pentru cel cu muma
nulrieni. excelent pentru cei cu grupa sanguini O, Aceasta p] an
^
cure este tic fapt o planta marin, arc câteva componente interesant^ galbene, portocalii i cele cu frunze de coloare verde

inclusiv iod i cantiti mari de fucoz, Dup cum poate c închis,

recomandate
amintii, fucoza este glucidul constitutiv dc baz al anii genul zi
q
Fucoza gsit în algele brune ajut la protecia mucoasei tracic VITAMINA *’ j
. .

Uj
-bl nu a
recomanda suplimente alimentare de vitamina E la ces
digestiv la coi eu grupa sanguin O mai ales împotriva bacteriei

generatoare de ulcer. H. pylori, care se ataeaz fucoza care cpn;, _p a sanguin O, deoarece ele ar putea, de asemenea, amplifica
Ia
ttfidinele de
coagulare sanguin mai lent, în loc de aceast, v
e^te stomacul persoanelor cu grupa sanguin O. Fucoza din aW e
E din alimentele recomandate.
brune acioneaz asupra H, pylori foarte asemntor cu felul în care putei lua vitamina

ar aciona praful asupra miei buci de band adeziv: astupând

cupele de sueiuoc dc pe bacterie. împiedicând-o s se ataeze dc
^yjjY ^ntp. fropaie în vitamina E acceptabile__ pentni cei eu mm
stomac.
uleiuri de legume
Am descoperii, dc asemenea, c algele brune sunt fdarle efi-
ficat
ciente ca ajutor m controlarea greutii corporale la cci cu grupa
nuci
sanguin O - mai ales la cei care sufer de disfuncii tiroid lene.
legume cu frunze verzi, recomandate
Fucoza din algele brune parc s ajute la normalizarea ratei
metabolice lente i produce scderea în greutate. Notai, totui, c3
dei algele brune au o reputaie confirmat de timp ca ajutor in Profilul stres/exerciiu pentru grupa
scderea iu greutate la cei cu grupa sanguin O, ele nu funcioneaz sanguina O
în acest mod ia alte grupe sanguine.
CAPACITATEA de a deturna efectele negative ale stresului se
EN ZI MELE FA NC RE ATI UE. Dac suntei o persoan cu grapa gsete în grupa sanguin. Dup cum am discutai în capitolul 3,
sanguin O care nu obinuit eu dicta tuperproieic,
este sugerez v stresul nu esle în sine problema; problema este cum se rspunde la
s luai o enzim pancreatic împreun cu mesele abundente pentru stres. Fiecare grup sanguin arc un instinct diferii, programat
o perioad de timp sau cel puul pân când organismul începe sa se genetic penlrn a depi stresul.
adapteze la proteine mai concentrate. Suplimentele de cznite Duca avei grupa sanguin O, posedai rspunsul imediat i fizic

pancreatice sunt disponibile la multe magazine alimentare dietetice, al strmoilor vântori: stresul este dirijaL direct Ia muchii
de obicei sub form cvadrupl. dumneavoastr. Grupa sanguin O posed lui model de rspuns la
a iarmâ
care permite explozii dc energie fizic intens.
Gând întâlnii stres ui, organismul preia comanda. In timp ce
Evitai dan de le suprarenale îi pompeaz substanele chimice în torentul
sanguin; devenii extrem de încrcai. în cazul unei eliberri fizice în
VITAMINA A
Deoarece aceast grup sanguin este predispus la o coagulare moment, orice stres nociv pe care îl suportai poate fi convertit
“° e *perienâ
*T
lent, nu a recomanda suplimente alimentare de vitamina A dercv a te pozitiv.
din uleiuri de pete, fr a consulta mai întâi un medic. Aceste sup- 1
'
Persoanele sntoase cu grupa sanguin O trebuie ia elibereze
' u rt 2 le
mente pol amplifica subierea sângelui, in loc de aceasta, profitai dc hormonale constituite prin intermediul exerciiului fizic
' J

sursele bogate de vitamina A sau beta-caroten din dieta grap

el
pLiriis i intens. Organismele lor sunt efectiv potrivite pentru
3ce asta.
sanguine O.
92 PLANUL GRUPEI SANGUINE O DIETA DE TIP O 93

Exerciiul este crucial pentru sntatea celor cu

fizic

sanguin O, deoarece impactul stresului eto direct i fizic.

^
"
.

3-4 x pe sptmân
Nu numai c
un program de exerciii Fizice intens i 20-30 minute
ridic moralul, dar furnizeaz capacitatea grupei sanguine Q
el 60 minute 2-3 x pe sptmân

menine controlul greutii corporale, echilibrul emoional i u 60 minute 2-3 x pe sptmân

gine puternic despre sine. Cei cu giupa sanguin O rsp^j
Favorabil la exerciii fizice grele - în aproape orice mod. sptmâna
3 x pe
Cei cu grupa sanguin O care doresc s scad îsi greutate trebui
x pesptmân
3
s participe la exerciii fizice la nivel ridicat. Aceasta deoarece
5 xpc sptmân
acest
lip de exerciii crete aciditatea esutului muscular
mai ridicat a
i produce o
activitii de ardere a grsimilor. esutul muscular s.-^
^ 3 x pe sptmân
este rezultatul ceia zei, care. dup cum am discutat, era cheia succe- 3-4 x pe sptmân
sului strmoilor cu grupa sanguin O. îndrzni s spun c ^ A
exista nici un Crd-Magnon supraponderal pe planet]
Cei cu grupa sanguin O care nu îi manifest constitui. ia bj
fizic printr-o activitate adecvat ca rspuns la stres suni pân L
urm copleii în cursul stadiului de extenuare ai rspunsului la strei. Ghid de exerciii fizice pentru
Acest stadiu de extenuare se caracterizeaz printr-o varietate Jg grapa sanguin O
manifestri psihice cauzate de o rat mai lent a metabolismului,
cum ar fi depresia, oboseala sau insomnia. Dac nu se produce nici COMPONENTE ale unui program intens de exerciii
rpL.fi TREI
o schimbare? vor rmâne vulnerabili la un numr de tulburri infla- perioada de exerciii aerobice ?i
zice suni perioada de înclzire,
matorii i au (o imune, cum ar fi artrita i astmul, ea i o cretere foane i^ponan* peomu»
considerabil în greutate i în final, la obezitate.
Urmtoarele exerciii sunt recomandate pe n nu cei cu grupa san-
la

m
perioada do relaxare.
leziunilor,
înclzirea este
deoarece aduce sângele
neutru exerciiul tizic, fie c
este vorba de mers
m
^ £
guin O. Acordai o atenie deosebit lungimii sesiunilor. Pentru a obin'? unui joc sportiv. Înclzirea trebuie
bicicleta, înot sat. practicarea
un efect metabolic semnificativ; trebuie s pentru a preveni rupturi
cretei frecvena cardiac- includ micri de întindere 5 flexibilitate,
i

Putei combina oricare dintre aceste exerciii, dar asigurai- v c musculare i la nivelul tendoane Lor. ,

efectuai unul sau câteva dintre ele, cel nuin de 4 on pe sptmân Exerciiile pot fî împrite în dou
tip™ de baza. exerciii
pentru rezultate op Linie, izomclrice, în care tensiunea se creeaz îli
muchii s aticu
fuga sau moul care produc
izotonice, cum ar fi gimnastica suedez,
de micri. Exerciii e zome
n
tensiune muscular printr-o gam
EXERCIIU muchi cam po u jL ^
folosite pentru a acorda anumii
1

put fi
izometnce po
AEROBIC 40-60 minute 3-4 x pe sptmân întrii prin exerciiu izotonic activ. Exerciiile
obiect imobil sau pv
efectuate prin împingere sau tragere a unui
ÎNOT 3G-46 minute 3-4 x pe sptmân
contractarea sau încordarea muchilor opui.
JOGGING 30 minite 3-4 x pe sptmân cardiovasculare maxime d,
Pentru a obine efecte benefice
ANTRENAMENT 30 minute 3 x pe sptmân exerciiile aerobice, trebuie s v
cretei frecvena cardiaca la
maxima, O dam ce aceasta
PENTRU CONTROLUL aproximativ 70 % din frecvena cardiac
exersai
GREUTII - ridicat este obinut în cursul exerciiului, continuai sa
raf

C
MUN MEC AN I C 30 minu e1 3_x pe sptmân.
pentru a menine acea. rat timp de 30 minute. Acest
repetat de eoL puin 3 ori în fiecare sptmân.
regim trebuie
94 PLANUL GRUPE! SANGUINE dieta de tip o 95
O
capabili s apreciai
Pentru a v calcula frecvena cardiac maxim :
p grupa sanguin O, ai putea
lucrurile care v
ti

fac s fii sntoi, v

Menire deoarece
^ ^ energie sunti puternic,
^asta o1
similare cu cele care influenau pe
1. Sc&dci- v vârsta din 220. r alimentat dc
îi

o diet hiper-
2. înmulii diferena cu 70% (cu 0,70). Dac avei vârsta
Eflspi
SuirtB|' recent
de ani sau suntei intr-o condiie fizic precar, înmulii
'
peste
restul
^
^
^^
p]X}tc ] t&.
Rsnundci optim ia exerciiu fizic intens
j supraponderal când suntei
- de fapt, devenii
privat de
60% (0,60).
3. înmulii resml cu 50% (0,50), De exemplu, o femeie sntoi
acflsj 3-
in0 tcnit, de asemenea,
dorina de reuit i calitile
de 50 de ani va scdea 50 din 220. pentru o frecven ^ -

cardiaci
ale eelor eu grupa sanguin O - robutLsiguri i
maxim de 170, înmulind 170 cu 0,70 va obine 119 conductor
bti de
sntate i optimism.
pB „„ ic plesnind de
minut., care este nivelul maxim la care trebuie s tind. înmulind i

preedinte Ronald Reagan este un individ cu

grupa
170 cu 0.50 va obine 35 bti f os ul :

pe min ut, cea mai sczut cifr dc bine eu modelul.

Ir
nmiijiâ care sc potrivete
O destul
gama
caracterizat printr-o siguran, echilibra i un
sa.
Administraia sa s-a
cu privire Ia viitor. Niciodat nu ai simit c
ooiimism neostentativ
Indivizii activi, sntoi sub vârsta de 40 de aru i persoanele mari probleme legate de îndoieli cu privire la sine.
R^oan ar fi avut
sub 60 de ani cu un risc cardiovascular sczut îi pot alege propriul asemenea, o persoan
eiYmers înainte, Ia b ine i la râu, A fost, de
program de exerciii fizice din cele de pe lista de recomandri. aa cum este felul celor cu grupa sanguin O.
care îi asuma riscuri,
inei minte c scopul dumneavoastr este s contracarai Oamenii obinuiau îl s
numeasc „Preedintele de Teii o n ,

stresul cn aciunea. în mod remarcabil, pentru cei cu grupa sanguin pe care i le asuma.
deoarece nu a fost niciodat doborât dc riscurile
O, cei mat bun antidot împotriva oboselii i stilul ascuit,
depresiei este munca Desigur, Reagan nu manifesta (cel puin public)
fizic, Gândii-v la metabolismul propriu ca la un foc. Un foc se rigid, aproape brutal al unor conductori. Dc
exemplu, nu este foarte
pornete mai întâi prin folosirea de buci mici de lemn numite surprinztor c
unii mafioi faimoi au avut grupa satiguinâ O, Al
surcele i apoi treptat adugând buci din ce în ee mai mari pân Lapone avea grupa sanguin O. lat un exemplu de conducere du>a
când obinei un infera. Dac suntei prea obosit ca s facei aerobic la extrem.
timp dc 45 de minute sau o or. începei prin a face altceva! Pe i, lîmdc vorbeam de cei ea re îi asum riscuri, penultimul
v
msur ce simii mai bine, adugai mai mult. La sfârit, nivelul juc&ior de noroc, Jimmy Grecul, avea grupa sanguin O. La fel i

stresului va fi redus, dispoziia va ti mai bun i vei avea o energie fostul preedinte sovietic Mihail Gorbaeiov — unul dintre cei mai
înnoit. mari curajoi în asumarea riscurilor din timpuri ie modeme,
Regina Elisabeta a li -a a Marii Britanii are nrapa sanguin G ;
la

fel ca î fiul su Charles, Principe de Wales. Consider c este

Nor finala:
interesant c în Casa de Wlndsor exist antecedente de tulburri
hen;oragp are Poate arc o legtur cu grupa sanguin O.
Chestiunea personalitii

FIECARE PERSOAN cu grupa sanguin O poart o memoria

genetic de putere, rezisten, bizuire pe fore proprii, îndrzneal,
Intuiie i un optimism înnscut. Primii oameni cu grupa sanguina O
se caracterizau prin putere de concentrare, aciune t un dezvoltat
instinct de autoconservare. Ei credeau în ei înii.
 DIETA DE TiP A 97

CINCI
Dieta grupei sanguine A
Planul
_ftSQAN£LE Qy GRUPA SANGUIN A se simt bine dac
Grupei sanguine ^
t*z£ o
alimentai £ vegetri an - motenirea strmoilor lor fer-

A
î aezai
d13
i mai puin rzboinici. Dac suntei un american
ll
sanguin A, s-ar putea ca renunarea hrana tipic,
^v- cu grup
la

^ cartofi, îtt favoarea proteinelor din soia. gramineelor t

v‘gefcalder f
s vi se par o schimbare prea marc. De asemenea, s-ar

v
r
î se par dificil s eliminai alimentele suprapreparate i
i-r
:
uare. deoarece alimentele noastre civilizate sunt din ce în cc mai

iT]U t
compuse din toxine convenabile împachetate In ambalaje
strlucitoare. Dat, în mod deosebit, este importat! e pentru sensibilele
GRUPA A: Cultivatorul
persoane cu grupa sanguin As consume alimentele în cea mai
natural stare posibil: proaspete, pure i organice.

PRIMUL VEGETARIAN
* Nu pot sublinia îndeajuns cât de important poate fi aceast
1

a alimentaiei pentru sistemul imunitar sensibil al grupei

* CULEGE CEEA CE SDETE
'
„aiu stare

sanguine A. Dup cum vei vedea în capitolul 9, persoanele cu grupa

* TRACT DIGESTIV SENSIBIL
sanguin A sunt biologic predispuse la boli cardiace i diabet, Cu aste
* SISTEM IMUNITAR TOLERANT
cuvinte, acetia sunt factorii de Dar nu trebuie ca
risc. ei s fie
• SE ADAPTEAZ BINE LA CONDIII DE DIET destinul dumneavoastr. Dac urmai aceast diet, v putei
T MEDIU ÎNCONJURTOR STABILITE schimba radical sistemul imunitur i putei ocoli dezvoltarea afeciu-
* RSPUNDE CEL MAI BINE LA STRES miorcu potenial letal. Un aspect pozitiv al ascendenei genetice pe
wire o avei este posibilitatea dumneavoastr de a utiliza ce are
PRIN ACIUNI DE CALMARE tot
iiararu ni ai bun de oferit. Sarcina dumneavoastr va fi de a reînvaa
NECESIT DIETA AGRAR
*
ee sângele tie deja.
PENTRU A RMÂNE ZVELT l PRODUCTIV

Factorul de scdere în greutate

£1
Dicta grupei sanguin e A 97
Fl IN MOD NATURAL mai zveli eu dicta grupei sanguine A.

Planificarea meselor pentru grupa sanguinii A j 2

^3 suntei
JJ
obinuii s consumai came, vei slbi destul de rapid
de la început, prin eliminarea alimentelor toxice din diet,
Gh idul suplimentelor a iimen tare pen îru grupa sanguin A 1 3
_
multe privine, grupa sanguin A este exact opusul grupei
Profilul stres/exerciiu pentru grupa sanguin A 1 38 Uune
.

O din punctul de vedere al metabolismului, in vreme ee

l^ota final: Ch es (lunea personnîit ii \ 41 acorde de origine animal accelereaz rata metabolica la
fban^-
^ O l le fac mai eficiente, de au un efect
sanguin
asupra cdorcu grupa sanguin A. Poate c ai observat
fa-
consumai carne roie, v
si iuii moleii i cu mai puin
1
®e decât dac consumai proteine vegetale. Unde persoane cu
98 PLANUL GRUPE* SANGUINE A dieta de tip a 99

grupa sanguin A prezint retenie hidric. Sistemul lor din

CARE FAVORIZEAZ SCDEREA IN
prelucreaz lem alimentele greu suportabile. Cei eu grupa san^!^' ^jTATE
îsjî ard hrana ea im combustibil. Cei cu
grupa sanguin A depozit'Q
gK
in final carnea sub form de grsime. Cauza acestei VEGETAL ajut digestia eficient
diferene^ jptlUP-1 previn retenia hidricâ
acidul gastric, In timp ce persoanele eu grupa sanguin O eiu
ridicat al acidului gastric, care promoveaz digestia uoar
Lai

a jtnvTE PE BAZ DF. SOLA ajut digestia eficient

AUT'* sc metabolizeaz rapid
oeî cu grupa sanguin A
au un coninut de acid gastric redus _ U
‘

optimizeaz funcia imunoîogic

"'
adaptare a strmoilor lor, care au supravieuit cu o diet aur *
?
ri
ajut metabolismul eficient
Produsele lactate sunt, de asemenea, slab digerate de kGL'HF
te| 1

grupa sanguini Ai ele provoac reaeii msulinice - un alt fnctr. \

n c ret&Ji tilizarea caloriiI or
încetinirea metabolic, în plus, produsele lactate sunt foarte b
0y .^
ananas
grsimi saturate, tip de grsimi care afecteaz inima i
îti
crete mo tili taica intestinal
al
consum duce la obezitate i diabet. COMPLET
Grâul este un factor mixt in dicta grupei sanguine A. Persoan
INCLUDEI ACESTE LINTT di REC; IOARE ÎN TABLOUL-
u DIETEI GRUPEI SANGUINE A. CARE URMEAZ:
cu grupa sanguin A pot s
mnânce grâu, dar trebuie aib grij s a
rtu consume prea rttulL pentru c,caz contrar, esutul lor muscular
în
va deveni Iii per acid. Spre deosebire dc cei cn grupa sanguin 0.
cax Produse din came i came de pasre
evoluezi favorabil cu o uoar aciditate a esutului muscular, cei cu
grupa sanguin A nu pot utiliza energia la fel de rapid i GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
metabolismul caloric este inhibat. Aceast reacie alimentai SANGUIN A dumneavoastr este
particular este un bun exemplu privind modul în care diverae
Aliment African De ras alb Asiatic
alimente reacioneaz diferit lh funcie de grupa sanguin. Grâul eti
alcalin pentru cei cu grupa sanguin O i acid pentru cel cu gnrpi
PRODUSE DE 120-180 g 0- 1 X : 0X 0-1 >:

sanguin A. CARNE ROIE (îyii'bai)

Pe lâng consumul unei varieti largi de alimente sntoase, SLAB 60-150 g _

:
V "
]; y‘.
'

liipo-lipidiee i edtiEibrarca legumelor i cerealelor, cei cu grupt

(ibmei i !

sanguin A trebuie s fie ateni ia anumite alimente pentru efecte-

lor benefice sau stânjenitoare, lat un ghid rapid ;
CARNE DE 120-180 g 0-3 x 0-3 x Ux
PASRE (brbai)
ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ CRETEREA ÎN 60-150 g
GREUTATE (refuzi i
CARNE slab digerat popii) j

depozitat sub forma t/e grsime

crete nivelul toxinelor digestive Recomandrile iegatc de raie sun r dour linii directoare care pot ajuta la
P R ODUS L LAC.TAT E in h ih metabolismul subsUmeîor nutritiv hîsfara alimentaiei in concordan cu predispoziiile ancestrale.
sporesc secreiile mucoase
FASOLE MAILL interfereaz cu enzimeie digestive Pentru a obine cele mai mari beneficii, cei ou grupa sanguin A
rat metabolic lent d '
ebui s elimine toate produsele de came din alimentaie, lotui,
EA SOLE LIMA interfereaz cu enzimeie digestive s ^fim realiti Alimentaia occidental â este înc axat în mod hotrât
raiametabolic lent P e P™iemc.
p proteine. Preferina pentru produsele mai bogate în
—
m grsimi i
'
J

G.RAU (IN CANTITI inhib eficiena insulinei - ^ lori

i din restaurantele fasl-food pare a fi mai mare decât oricând.
EXCESIVE) afecteaz utilizarea caloriilor

f
 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 101

Dar, în ciuda acestei tendine actuale, v rog s privii liniile dive-

Ct
,
g rLl pa
sanguin A pot consuma alimente marine în

toate ale dietei grupei sanguine A fr prejudeci. Acesta este u - modeste de trei sau patru ori pe sptmân, dar ar trebui s
mod In care putei începe s reducei prin diet factorii de ri^c eu came alb, cum ar
ti calcanul i Acetia conin
pi atica.
cVltC ?
grupei sanguine A în privina bolilor cardiace i a cancerului. ' -
poate irita trclul digestiv la cei cu grupa sanguin A.
Acestea fiind spuse, dai -mi voie s
recunosc c
probabil vqj U
femeie eu grupa sanguin A, cu antecedente fami-
JTac suntei o
avea nevoie de timp ea sa trecei la o alimentaie vegetarian total*
cancer mamar, gândit i-vâ s
introducei melcii în alimentaia
începei prin a înlocui carnea cu petele de câteva ori pe sptmân. LJU dc
'

^voastr. Melcul comestibil (Hdix pomutiaic

oninc o lectin
Atunci când consumai came, alegei cele mai slabe buci pe care e >

aglutineaz specific i este atras de celulele mutante dc

putei gsi; carnea dc pasare este preferabil crnii roii. Preparai ^rnîcâ ce
A în cazul celor mai comune dou forme de cancer
carnea prin prji re sau coacere. mina sanguin
Evitai complet produsele din preparate de came. cum ar f
®
Aul cum vei vedea în capitolul 10. Acesta este un lip
L Hâlllaij t '
m , n

unca, frank. furierii i feliile de came rece. Acestea conin bolnave.

ni irii, cart de aglutinare, [cetina eliminând celulele
favorizeaz cancerul gastric la persoanele cu niveluri sczute
J

ale Alimentele marine ar trebui coapte, prjite sau fierte, pentru a

acidului gastric - o trstur a grupei sanguine A.
abine valoarea lor nutriional deplin.

Neutre

Pui de gin
Gini Cornwall CRAP PSTRV MARIN BIBAN ARGINTIU
Curcan COD PSTRV PETE CU CARNE
GROUPER CURCUBEU ALB
MACROU SOMON
MONKFISH SARCINA
Costi unc Fazan TIU C BIBAN GALBEN
Vit Inim Came de porc RED SNAPPER MELC
Came tocat de vit Miel Iepure
Bivol Ficat Carne de viel Neutre

Ra Oaie Vânat
Gâsc Potarnicbe Prepeli Abaione Sailfssh Pete spad
Albacore (ton) Biban de mare Weakfish
Mahimahi Rechin Biban alb
Alimente marine
biban oceanic Smelt Yellowtail
tirea Snapper
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA Pcjgy
Sturion
SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE
Aliment Asiatic

TOATE
ALIMENTELE '

Bluefish Caviar
MARINE ^ tac uda Biban cu branhii albastre Molusc
RECOMDANDATE Drue-de-rnare Scoic
102 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 103

glucidului primar din laptele

Crab Hering (proaspt) Scrumbie duce ^ticorpi împotriva
Rac eu plato Hering (murat) Crevei L. jjjctozamina. Dup
a
cum v
amintii din capitolul 2,
teWT
L
A
5
.

estc glucidul esenial care, împreun eu fecoza,

ipar Homar Calcan
sistemul tmumtar aJ
Plâtic kenul grupei sanguine B, Deoarece
Lu.x Calmar r respinge orice substan
Broasc Sa ^ e Aconstruit pentru a
(somon afumat) Biban dungat grt*P
ei
produce pentru a îndeprta indigenele B,
p pe care îi
a ||foi
ii
J

Pltic cenuie M:dii Tilefîsh „ e de asemenea, produsele de lapte

- integral.

F.greftn Caracati Broasc estoas suntei o persoan cu grupa

sanguin care sufer de A
Hake Scoici « aU prezentai
.. probleme respiratoriu fii contient produ- c
de mucus pe care o secretai. Cei cu
ilalibut Kkalîop ^^nriate cresc mult cantitatea
mas mult mucus decât
"A sanguin A produc tn mod normal
^Ualte smipe sanguine, probabil
pentru necesit o proiecie c
Produse lactate i ou lirneniar care V
acesUl 0 asi rft sistemdor

prea îngduitoare. Totui, prea mult

fel
lor bwnityr ^
^
mucus poate fi
vu-'un
diferite bacterii tind s triasc pe scama lui, O
'hoctou deoarece
mucus duce inevitabil la reacii alergice, ittTeciî
hjpe.p abunden de
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA ti probleme Acesta este un
respiratorii. alt motiv întemeiat pentru a
SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE v limita consumul de produse lactate.

Aliment Râpe African De ms alb Asiatic

OUA 1 ou Idx 1-J K

BRÂNZEI URI 60 g l-3x 2^î x BRÂNZ DE SOIA*

IAURT 1-2 di 0 1-3 x LAPTE de sola*
LAPTE 1-2 dl 0 *3anc alternative /a produsele lactate

Neutre
Cei cu pupa sanguina A pot tolera cantiti mici de produse
Jaclate fermentate, dar ar trebui sa evite orice produs preparat cu Brânza farrncr Strâng cheese Tun
tapLe integral i, de asemenea, s îi limiteze consumul de ou ia cele Brânz feta Mozzareîla, cu coninut Iaurt cu fructe
de iar. consumate ocazional. Aceasta va necesita o oarecare Brânz de capr sczut de grsimi ^aurt congelat

planificare, deoarece alimentaia

occidental esle orientat spre eu. Laprc de capr Ri cotea, cu coninut sczut
unt i frica - prjiturile, plcintele, fursecurile i înghea fiind Kefur de grsimi
marile favorite.
Opiunile pentru grupa sanguin A ar trebui fie iaurtul, s
kefirul,smântân aera tar grsimi i produsele lactate naturist
Lirâa^â american CamerabeiT Brânz cu smântân
Laptele crud de capr esle un bun substitut pentru laptele integral
bl as chee^e
Cazein Brânz Edum
Laptele de soia i brânzeturile din soia suni substitute excelent; V
briurâ de Brie Brânz Etnmerîtbal
foarte bune pentru cei cn grupa sanguin A. Brânz Cheddar
Unt Brânz Gouda
Majoritatea produselor lactate nu sunt digerabile de ctre c eL Brânz Gulby
Lapte btut
eu grupa sanguin A - pentru simplul motiv c sângele de gnJ]^ Brânz CoiUige Brânza Gruycne
104 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE Ti P A 105

îngheat Parmezan Lapte eerejnat

x
Brânz larlsberg Brânz Provolone Schweitzer
Ulei de ofran
orUn>t
Monte rey jaek Brânz Neufdiatd Zer rllpi&P
Ulei de susan
«minte do bumbac
Brânz Minister Brânz ^herbri Lapte integral [A jiJ
Aideariiludo

Nuci i semine
Uleiuri i grsimi
SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE
SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE Aliment Rafie Africana De ras alb Asiatic
Aliment Rafie Alrrban De ras a /b l APROX. 4-6 x 2-5 * 4-6 x
NUCI
ULEIURI 1 lingur 3-8 x 2-6 x 2-6 x SEMINE 0 MÂN
unt DE NUC LINGURI 3-5 x 2Mx

Cei cu grupa sanguin A au nevoie de toarte puine grsimi:, dar

i de
o lingur de ulei de
Multe nuci t semine, cum ar fi s emii el e de dovleac
msline pe salate sau pe legume oprite în fiecare
flnarea-soaiielm, migdalele i nucile pot asigura o suplimentare pozi-
zi îi va ajuta !a digestie i eliminare. Ca grsime mononesarurati sanguin
tiv pentru dieta grupei sanguine A. Deoarece cei cu grupa
uleiul de msline are un efect pozitiv asupra inimii i poate s reduc A consum foarte puine proteine animale, nucile i seminele
colesterolul.
asigur o component proteic importanta. ArahideLc sunt cele mai
Lectinele din uleiuri, de pild din uleiul de ofran, pol cauza utile. Consum ai -le des, deoarece ele conin o lectinâ ce Lupt împo-
probleme ia nivelul Pactului digestiv al celor cu grupa sanguin A triva cancerului. Putei consumai i pielia am hulelor (nu i coaja).
efect diametral opus ou cel al uleiurilor benefice. Seminele de dovleac sunt, de asemenea, deosebit de benefice.
Desigur, exist doar dou uleiuri oare sunt foarte utile t, Dac avei grupa sanguin A i avei probleme cu vezicula biliar,
neîndoios, uleiul de msline este cu mult ni ai gustos i mai potrivit limitai-vâ la cantiti mici de unt de nuc în loc de nuci întregi.

pentru gtit decât uleiul de semine de in.

S&Qgebit rfp.

Deosebit de benefice
ARAH1DE
; ^T DE
AR AH IDE
ULEI DE SEMINE DE IN SEMINE DE DOVLEAC
ULEI DE MSLINE
Neam: Ullt
migdale Alune Nuci Macadamia
Migdale
Ulei dc etinola Nuri americane Nuri pigriola (pin)
^ftaiie Semine de mac
Ulei din fieat de cod
Nuri litriii
Semine ele susan Unt de floarea-SGUrdui
Unt de susan (taliini) Semine de floa tea-a oare lui

Unei Mazre psti

Mazre de iarn

Nuci braziliene
Nuci de mahon
Fasole navy
Fistic
Fasole roie
Fasole fam rin d
Ei

Fasole i legume

GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA:

S ANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
Aliment Râpe African De ras alba :
SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE
Aiânenf A îrlcanâ De rasa alb Asiatic
! TOATE 1 CEAC. 4-7 X \

TIPURILE DE SUB FORM 1 CEAC.

. .FASOLE l USCAT SUB FORMA
LEGUME USCAT
RECOMANDATE >

PASTE 1 CEACA,
finoase SUB FORM
USCAT
Persoanele ou grupa sanguin A evolueaz foarte bine cu
proteinele vegetale din fasole i legume. Pe lâng boabele de soia i
e
e cu ' yan S
^ A se simt în general bine cuub
toate produsele înrudite eu acestea, multe tipuri de fasole i legume ^raiie P
-.ot]
con s tuna aceste alimente o dat sau de mai
mtl fe TI
furnizeaz o surs nutritiv de proteine. Fii a leni ioruE la t aptul ci pe ZL Alegei grânele integrale mai
$>. ? concentrare îd bcul
01I

preparate i prelucrate. J ni reducei în diet meiul,

nu toate tipurile de fasole i legume .sunt bune pentru dumneavoastr. soia r :
na '

porumb i
Unde. cum eoii' 0
'-, ovzul integral.
ar fi fasolea mare, lima, fasolea navy i gaibanzo,
^l^ 2 5an Lril in A, cu o secreie mucoas pronunat
o lectin care cauzeaz o scdere a produciei de insulina, farte
[
buzate
de ar trebuis-i limiteze
adesea implicat atât în obezitate, cât i în diabet. ^ ^ LliL
Va trebui V deoarece grâul determin producerea de mucus.
a ex e rimentai
grâu.
P dumneavoastr pentru a stabili cât de mult
r ai e e Cu ^ ru a sanguin A care suni consumatoare de grâu
'l

r:c: P
buie ^ 3 J
Un
FASOLE ADU RE FASOLE P1NTO LINTE VERDE atid. si
ÎEltrE consumul de grâu, formator

FASOLE AZUKI 'kspre *7 Q ei1tc alcalme (vezi fmctele). Nu

discutm aici
SOIA ROIE LINTE ROIF 'acidul
'^ as
.
triCs despre ecbilibrul aeid/alcalin la nivelul
fasole neagr LINTE MAZRE S^turiioj-
1
aE
^ci când Cei cu e^pa sanguina A se simt cel mai bine
FASOLE VERDE DOMESTIC NEAGR esuturile lor sunt uor —
alcaline în contrast direct cu
 dieta DE TIP A 109
108 PLANUL GRUPE! SANGUINE A
e^ite în comer
conin adesea cânii tai miei de grâu
persoanele care au grupa sanguin O. In vreme ce
miezul i nte L iD esen,
r*" pâini din grâu integral. Citii etichetele cu
gruntelui de grâu este alcaiin la cei eu grupa sanguin Jr
%
: î5U
O.' ^ ^ -nN^ pâinile Essene i Fzekiel (care se gsesc în maga-
'

acid Ia cei cu grupa sanguin A.

; L
Dei
16
SîtgT^ ? dietetice) sunt pâini din grâu germinat, lectina din
ellEaie
a
Deosebit de benefice
.
-

j-guii: s în procesul de germinare.

AMARANT
HRIC :ice

PRJITURI PÂINE DIN GRÂU

Neutre DE OREZ - GERMINAT
essene
p4lKE
PÂINE DIN
Orz Hamut Orez expandat ezekiel FIN
DE SOIA
Fulgi de porumb Met expandat Târâte dc ore?
Fin de porumb T irige de ovz Secar alb Neiiie
Crem de orez Fin de ovz
Jir orez brun Lipie ideal Fulgi crocani de secar
p-,irE ;

De evitai gn'oe de porumb Mei Secar Vita

Pin Crup Briose din târâte de ovz Pâine dc secar alb

Crem de grâu Granola Cereale combinate Pii-jC fr gluten Pâine de secar 100% Pâine Wasa
Familia Grape nuts Grâu dceorticat
Fin de cartofi Germeni de grâu Târâ-c de grâu
De evitai

Grâu amâut Matzos de grâu Brioe din tarâe de grâu

Pâine i brioe Ario.-c englezetii Pâine pol i-ce reali er Pâine din grâu integra!
Dine tispeiproseicâ Pumpenncke!

GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA

SANGUIN A DUMNEAVOASTR ESTE Cereale i paste finoase
Aliment Rntic
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
1 FELIE.
T~
2-4 x
lipi _ANGUINA DUMNEAVOASTR ESTE
1 BRJO mm :
'

i •_
.
] X
A linitit
grâne 1
Rafie

CEAC,
Afeesnâ
2-3 x 2-4 x
Asiatic

24 x

iniile directoare pentru grupa sanguini

SUB FORM %
I

A. în privina pâinii i

briodor sunt sun ii are eu cele referitoare la

USCAT
cereale i srâne. Acesten
sunt generai alimente favorabile, dar dac producei ntncns fa
în
faste ] CEAC, 2-3 x
-*v - ,
2-4 x 24 x
exces sau suntei supraponderali^ aceste stri fac
ea grâul integral ^
finoase SUB FORM u. Y;
-

nu fie recomandabil, bnia de

USCAT L .L i'Y f.! V'l
soia i de orez suni buni înlocuit
1

pentru dumneavoastr. Totui, fii ateni la faptul eâ pâinile din grâu

 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DEETA DE TIP A 111

Persoanele eu grupa sanguin A au Ia dispoziie o larg

Legume
opiuni privind cerealele i pastele finoase. Aceste alimente
'

surse excelente de proteine vegetale. Ele pol furniza multe -grupa ZILNIC - DAC ASCENDENA
substanele nutritive pe care grupa sanguin A nu le
primete h- g^GUlNA DUMNEAVOASTR ESTE
proteine animale, Feriii-v de produsele prelucrate, cum ar E5 a jj
Raie African De ras alb Asiatic
te le congelate, Licii preparai cn sosuri sau amestecurile de
or^' 1 CEAC, 3-6 x 2-5 x 2-5 x
legume ambalate; în schimb, câtigai beneficii nutriionale
dep]^ crude GTITF.
din produsele de grâu integral. Coaceî-v propriile prjituri,
rai’Vâ singuri pastele finoase sau fterbei-v orezul, folosind
ci legume 1 CEAC, Mx 3-6 s 3-6x
mai pure ingrediente. gtite GTITE
produse de lâ0-240 g 4-6 x 4-6 x 5-1 x
SOIA pe pe pe
sptmân sptmân sptmâna

HRIC FINA DE SECAR Legumele sunt vitale pentru dieta grupei sanguine A, furnizând
minerale, enzime i antioxidani. Consumai legumele în sîare cât
FIN DE OVZ TÂIE1 SOBA mâi natural posibil (crude sau oprite) pentru a menine pe deplin
FIN DE QR.FZ PASTE FINOASE DE AN GHIN ARE beneficiile pe oare Ic aduc.
Majoritatea legumelor sunt disponibile pentru cei cu grupa
sanguin A, cu câteva observaii: piperul agraveaz sensibilitatea
gastric, Ia fel ea mucegai uri le din mslinele fermentate. Cei cn
Neutre grupa sanguin A sunt foarte sensibili i la lectinde din cartofii de
cas, cartofii ingame i varz. Evitai
dulci, roiile, deoarece
ac tinde lor au un pute mie efect duntor asupra
trac tu lui digestiv.
Fin de cq-cusj Fin graham Ea sama Li de orez
Roiile sunt panbem^glutinance. Aceasta
înseamn lectinde sale c
Fin de orz Fin de secar alb Orez brun ag.utineaz fiecare grup sanguin. Totui* grupa
sanguin O nu
produce anticorpi
Fulâ de grâu bulgur Fin de grâu germinat Orez alb Sa roii i le poate coti suma, la fel ca i grupa
sângum AH, Sunt, îns, foarte
nocive pentru cei cu grupa sanguin
Fin dc grâu am aut TfieL de secar alb Orez slbatic A cei cu
grupa sanguin B.
Fin cu gluten Quinoa Bmccoli este recomandai pentru efectele sale benefice antioxi-
A^rioxidanii întresc sistemul imunilor i previn diviziunea
aca ari ormal.
Alte legume care suni excelente pentru cei cu
a
H 0vî A sunt morcovii, verdeuri le Col lard* napul,
Dc evitat ^l i spanacul
L
-
1 usturoi din belug. Este un antibiotic natural, un întritor
al
Fin alb Paste finoase scmnlina 17 :
UlUlUt
U1Ul lmilnitar
Lmunitflr P^ÎP bun npfltm Osângele
hllll pentru fl ui'U’ llnmnpuvrtntlr
dumneavoastr,
Fui de grâu integral
fiecare
po^ _^ mpâ sanguin are dc câtigat din folosirea usturoiului, dar
Paste finoase cu spanac Ca Ce *
U
011grupa sanguin A au cel mai tnuli de câtigat dintre
d
Qan;ce sistemul lor
CM re imuni tar este vulnerabil la câteva boli pe
'iuioiul le amelioreaz. Cepele galbene sunt, de asemenea,
 112 PLANUL GRUPEi SANGUINE A
DIETA DE TIP A 113
foartebune întritoare iile sistemului imuni tar. Ele
Cl> .

antioxidant numit querdrin.

'
lE
M- Msline verzi Varz dc Bruxelles
i, desigur, tofu este produsul principal al dietei grupei
A. Tofu este un aliment complet din punct de vedere
sa ,

nak
'
Ceap verde Varz mung
-=
nutrit J
ne inii de sa
stio^
'

^5
este pe cai jos, np
pe atac Hj>
ai-âr de ieftin. Multe persoane din SO ci
-i.. ii

Cinici
naMOo Radkdiio Radi sli sprouts
occidentale au o aversiune automat fa
de tofu. Cred c » ro •
rtvslsr Ridichi Dovlecel, oale lipunle
reai legat de tofu este modul cum este expus in piee
de obiSîS Castane de ap
mari dc plastic cu ap rece. Nn arat prea R ap pi ni
albii
descoperit c apetisant
tofu expus în acest mod nu este La fel de
bun ca
^cS Nap suedez Nsturel (meri dc balt)
congelat. De asemenea, încercai s cutai tofu în Arpagic Zucchini
alimentare dietetice, unde este posibil s fie mai proaspt decv'
magazin de universale. Tofu nu are gust, el preia aromele Teguilv
i mirodeniilor folosite la gtit. Cea mai bun modalitate de iii
prepara este de a-1 prji împreun cu legume i aromatizanie, preaJ
" 01
usturoiul, ghimbirul i sosul de soia. Msline negre Ardei galbeni
Varz chinezeasc
Varz roie Msline greceti Cartofi dulci

Varz alb Msline spaniole Cartof! roii

ANGHINARE HREAN USTUROI Ardei verzi Cartofi albi
Vinete
DOMESTIC NAP (GALBEN)
Fasole lima Ardei jalpeno Roii
PTRUNJEL
ANGHINARE DE LPTUCI Ciuperci dc cas Ardei roii Engame
DOVLEAC
JERUSALIM ROMAINE RIDICHI
FRUNZE DE SFECL GULIE SPANAC
BROCCOU PRAZ MUGURI DE Fructe
MORCOVI OKRA AL FA L FA
VERDEURI CEPE ROII SFECL
COLLARD CEPE SPANIOLE MANGOLD ZILNIC - TOATE
CICOARE GRUPA SANGUIN A
CEPE GALBENE TEM PE H TIPURILE ANCESTRALE
PPDIE USTUROI TOFU
ESCAROLE Z_ Alim ent Raie
(SPANIOL)
"Neutre
toate fructele 1 LEU CT SAU 90- i 50 g 3 Ax
Recoman date
Arugula Conopid Ridichi Daikon
Sparanghel din Andive
Avocado Asmuî Chimion dulce }
^ banele cu grupa sanguin A
ar trebui s
consume fructe de
Muguri de bambus Cori and ai Ferici fiddkhe^
C] 0ri PC zi.
Majoritatea fructelor sunt admisibile, dei ar trebui s
Sfecl Porumb alb accent pe cele mai alcaline, cum ar fi fructele cu boabe i
Lptuci Bibb
Panele.,
Bok choy Porumb galben Lptuci Boston
care pot ajuta la echilibrarea cerealelor care sunt genera-

Chimion de acid în esuturile musculare. i pepenii sunt alcalini, dar

Castravete Lptuci iecherg
Lptuci mesei un Mutar alot (hame) un coninut crescut dc mucegaiuri sunt greu digerai dc cei
^
Cu grup a sanguin
A. Pepenii cantalup i pepenii dulci ar trebui
 114 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 115

evitai complet, deoarece ei

au coninutul cel mai mare
de milLs
Ali pepeni (listai ca neutri) pot fi
consuli ocazional. I

ent ru cei eu grupa sanguin A nu .sunt necom andate fruct, -r Kiwi Piersici de toamn cu
cale cura ar mango i
fi
papaya. Dei aceste fructe conin 0 u&e
digestiv bun pentru alte
digestiv af persoanelor cu
este un excelent ajutor
grupe sanguine, ea nu fbucioneU
grupa sanguin A. .Ananasul
pe de alr>C
1 >
»

^ jiatide

Stafide
negr^
Cpuni
Kumquat
coaj neted
Piersici

digestiv pentru cei eu grapa Fructe de tei Pere

sanguin A Stafide
tuii
ortocalele ar trebui, de
asemenea, evitate, dei ek
s-ar D m n Loganberries Curmale japoneze
figureze printre favoritele ***' Cucin^D
dumneavoastr. Portocalele suni i»
un Pepene canang Rodii
gasme pentru cd eu grupa sanguin i

* Boabe de soc
A i interferai, cu it[)
T minerale importante. Ca ntt

-
Pml “™ C, “
cum™ s
se
v zpcii, dai-Sf
P^ uue în doua mcj'-i
Agrt.'e

yimguri negri
Pepene casaba
Pepene de Crciun
Prickly pear

Zmeur
n ?i m
tcsutl,rlle ““sculare. Atunci
când spun ci Pepene cren&haw Carambola
Yi'
rt ocalele Biroguri verzi
P acide sunt un iritant gastric
pentru cei cu grupa
A, ni a refer la intaia gastric sansuia Siruguri roii Pepene spaniol
pe care de o por cauza
la niVeiJ
0,ndLu[l
“ cslbli al celor cu grupa sanguin tiuava Lubeni
i
dstric este
f
m
’

general sczut la persoanele

A. Dei acidul
cu grupa sanguina

culm.
7”
eului Grapefhut-ul, strâns
°
T
anre p0rto,;alde lrit
'
^eliul
Aiu
delicat ai stoma-
înrudit eu portocalele este. De evitat
de asemenea
un fruct aed, dar eu efecte
pozitive asupra stomacului celor
sanguina A, manifestând tendine
cu <™
alcaline du P a digestie. Si lmâile
sunt excelente pentru cei cu Banane Pepene c an ia lup Papa y
grupa sanguin A, ajutând la favorizarea I

aigesLiei t la eliminarea mucosului din organism. N" uci de cocos Pepene dulce Rubarb
Deoarece vitamina C este un antioxidant important, mai Mango Portocale Mandari:
ales
pen ru prevenirea cancerului
gastric, consumai alte fructe bogate in
vitamina t_cum ar fi grapefruit sau kiwi.
,

Lectina din banan interfereaz

eu digestia grupa sanguin A
Recomand înlocuirea bananei cu alte fructe
la
Sucuri i lichide
bogate în potasiu cum ia
li caisele, smochinele i anumii
pepeni.

GRUPA sanguin a ZILNIC -TOATE

TIPURILE ANCESTRALE
CAISE grapefruit Aliment
\
- L. '
-i ;:-Y
ANANAS . Rafie : ,v

MURE .

AFINE
SMOCHINE PRUNE NEGRE fTE SUCURILE 2,5 dl 4-5 x
USCATE PRUNE VERZI RECOMANDATE '

;
sjT

UOYSEN BER.RIE SMOCHINE

CIREE
PRUNE ROII LMÂIE SI AP 2,5 dl i x (dimincaii)
PROASPETE PRUNE USCATE
MERIOR LMÂI 2.5 dl 1-2 x
116 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 117

Cei cu grupa sanguin A ar trebui Sil înceap fiecare ,: j „ jVlelasa „blackstrap“ este o foarte bun surs de fier, mineral
u
pahar mic cu apa cald în care s stoarc sucul une? ^ în dicta grupei sanguine A. VarecuE este o surs
jnmtâr „ este deficitar
lmâie. Aceasta v va ajura la reducerea muc u suini care s-a acum f" ^elent tie iod i de multe alte minerale. Oetul trebuie evitat
peste noapte în tractul digestiv mai lent al grupei sanguine A
^
vL
purece acizii tind s produc irita [ia înveliului gastric.
stimularea eliminrii normale. ^
^
Zahrul i ciocolata sunt permise îri dieta grupei sanguine A, dar
Sucurile de fructe alcaline, cum ar ii concentra ml de suc deeW primai în cnii
tai foarte sczute. Folosii-le la fel ca pe un eondi-
negre diluat cu ap, ar trebuiconsumate mal des decât sucurile Limitai -v consumul de zahr alb prelucrat. Studii recente au
DlliEJtn
coninui ridicat de zahr, care sunt mai generatoare de acid.
dovedit c sistemul imun ilar funcioneaz foarte lent câteva ore de la
ingerarea acestuia.
Deosebit de benefice

pPfuiebit de benefice
CAISE GRAPE FRU1T
MORCOV ANANAS
ELIN PRUNE USCATE
MAL DE ORZ GHIMBER SOS DE SOIA
ME LA SA „BL AC K.STR A F‘ MISO TA M A R
CIREE NEGRE AP (CU LMÂIE)
USTUROI
Neutre

Neutre
Mr Struguri
Cidru de mere Suc de legume (corespunzând cu Agar Sirop dc porumb Cuioare
Varz legumele recomandate) Cuioare englezeti Crem de tarlru Sirop de orez
Castravete Merior Esen de migdale Chimion Rozmarin
Ana&on Curry ofhm
De evitat
Artuwroot Mrar Salvie
Portocal Busuioc Dulse Sare
Papaya frunze dc dafin Miere Cimbru
Roie Pergamut Hrean Mentha crispa
Sîtop de orez
brun Va rec Zahr brun
Nucoyni Sirop de arar Zahr alb
Mirodenii Rocove M aioran Ta mrind
Asmui Mentha aguatica Tapioca
Persoanele eu grupa sanguin A trebuie s priveasc mirodenii^ c3
Arpagic
uimi mai mult decât aromai zanle. O combinaie adecvat d e Mutar (uscat) Tarhon
Ciocolat
mirodenii poale constitui un întritor puternic al sistemului imunii"; Nucoar Cimbru
^c
De exemplu, °rîoar Oregano ofran dc India
mirodeniile pe baz de soia cum ar taman, mi* £
fi L1

Cu ^oare
sosu’ O soia aduc beneficii enorme pentru cei cu grupa sanguin A Boia Van Ei ie
c °riandm
Da._ ,j preocup aportul de sodiu, toate aceste produse sun
1
Ptrunjel
disponibile în variante cu coninut redus dc sodiu. ^^îdon de porumb Mentha piperita
118 PLANUL GRUPH1 SANGUINE A dieta de tip a 119

De evitat

Cape re Piper boabe Oet ba Îs amic

r Ceaiuri de plante

sanguine A
anumite ceaiuri de plante este exaet
la
Gelatin simpl Boia de ardei Oet din vin rou ^ 'ia rnupet
- celei a grupei sanguine 0. în timp ce persoanele eu
grupa
Piper negRj mcinat Piper alb Oet alb fie temperate, cele eu grupa sanguin A an
s
Ajuns 0 au nevoie
J
Piper Cayenne Oet din cidru de mere Perior
'

eficieni zeze sistemul imuni tar.

(e s-i
Majoritatea factorilor de risc privind sntatea
persoanelor cu

sanguin A suni legai de sistemul imunitar lent t i anumite

n na
Condimente Oprite pot avea un efect puternic. De exemplu, pducelui este un

tcaic
cardiovascular; aloe, alfalfa, brusturele i ediinaceele sunt
ale sistemului imunitar. iar ceaiul verde posed
Mu tarul este singurul condiment util pentru persoanele cu crupa iritri toare
digestiv, asigurând
importante efecte antioxidante asupra tr actului
sanguin A datorita proprietilor sale de stimulare a sistemului
protecie împotriva cancerului.
im unitar. Puteri consuma canin ai mici ce gem, condimente pentru
Este important petit ru cei cu grupa sanguin A s îi creasc
salat cu coninui sczut de grsimi i chiar murtura ocazionala. Dar deoarece în mod obinuit ei au
nivelul secreiei gastrice acide,
fii prudeni, deoarece alimentele murate au fost corelate eu cancerul ghimberul i ulmul alunecos
niveluri foarte sczute de acid. Plante ca
gastric la persoanele cu niveluri sczute ale acidului gastric. cresc secreia gastric acid.
Eliminai ketchupml din alimentaie. Cei cn grupa sanguin A Relaxantele pe baz de plante, cum ar fl mueelul i rdcina de
nu pot digera roiile i oetul. valori an, sunt un remediu perfect pentru stres. Urmtoarea dala
când v vei simi in dispui, bei o ceac de ceai bun.

Neutre

Gem (din tinete permise) Condimente pentru salat (cu coninut

ALFALFA GHIMBER IARBA SFANULUI ION
ALGE GINSENG ULM ALUNECOS
Jeleu (din fructe permise) sczut de grsimi, din ingrediente
brusture CEAI VERDE VALER1AN
Mutar permise) mueel PDUCEL STONE ROOT
ECHrNACEE CIULIN LPTOS
SCRIN DU F MCEE
Dc evitat
Ldilitre

ICetchup Murturi
Studcniâ Hamei Mciîtha ci'i.spa
Maionez Murturi picante Podbal Vorouic Frunze de zmeur
Sos Wbrehestershire Ppdie Rdcin de lemn-dulcc Sal vie
°L>ng quai
rr Tei Sarsaparila
Soc
Dude 5 inimic hic
Lumânri c Traista ciobanului
 120 planul grupei sanguine a DIETA DE TIPA 121

Golricnseal Verbin Gura lupului

Mentha pîperita Mesteacn
planificarea meselor pentru grupa sanguin A
alb Cnaj de stejar alb
L im bru F ru nze d c cpuni Coada oricelului Asteriscul (*) semnific faptul c urmeaz reeta.
Ptrunjel

De evilat URMTOARELE exemple de meniuri i reete vor lmuri cu v

privire: la 0 <fet Lipic ce ie este benefica celor cu grupa sanguin A.
elaborate de Dina Khader, MS* RD. o nutrii o ni s f care
Iarba matei Mtasea porumbului Ele au fbs i a
Rubarb
Ardei rou Trifoi rou fdorit cu succes dietele grupelor sanguine la pacienii si.
levie galben
Aceste meniuri sunt moderate
în privina aportului caloric i

echilibrate înprivina eficienei metabolice la cei eu grupa sanguin

Diverse buturi
A. Individul obinuit va fi capabil s-i menin cu uurin greutatea

inul rou corporal i chiar s. scad în greutate urmând aceste sugestii. Totui,
este bun pentru persoanele cu grupa sanguin A datoria opiunile alimentare alternative suni oferite în cazul în care preferai
efectelor sale cardiovasculare
pozitive. Sc consider
vin rou în fiecare ?A scade riscul
c un pali ar de mese mai uoare sau dorii s v limitai aportul caloric i totui s
afeciunilor cardiace atât 3a brbai consumai o diet echilibrat, mulumitoare. Hrana alternativ este
cat i la temei. '

prezentat alturi de alimentul pe care îl înlocuiete.

Cafeaua poate fi eu adevrat bun pentru
cu grupa sanguin
cei
Ocazional* vei observa în cate o
A. Ea crete aciditatea gastric t reet uti ingredient care apare
conine aceleai enzîmc gsite Ea
sma. Alternai cafeaua i
pc lista celor de evitat. Dac este un ingredient în cantitate foarte
cea ml verde pentru a obine cea mai buni
redus (cum ar
combinaie de efecte benefice.
ti un strop de mirodenie), ai putea s îl tolerai, în
funcie dc starea dumneavoastr i dac urmai cu
Toase celelalte buturi trebuie evitate. Ele strictee dicta.
nu se potrivesc eu Lotui, alegerea felurilor
sistemul digestiv al celor cu grupa
de mâncare i a reetelor este în general
sanguin A i nici nu susin menit s funcioneze foarte bine pentru cei eu grupa sanguin A,
st sternul imuni tar.
Re msur ce devenii mai
familiarizai eu recomandrile di clei
Ap a p roa sp * cu ral â rrcbu ie de ase menea, fr capabili s v creai cn uurin propriile
i
.
consum a t grupei sanguine A, vei fi
restriefii.
Porniri de meniuri i s v adaptai reetele favorite* pentru a face le
favorabile grupei sanguine
Deosebit de benefice A.

CAFEA DECOFEl MIZAT CEAJ VERDE

MEMU STANDARD * ALTERNATIVE PENTRU
CAFEA OBINUITA VJN ROU CONTROLUL GREUTII
Neutre
CORPORALE *
A v‘‘
Vin alb
« v ,
EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR î

De evitat
Mic deprn

Bere ^ Ceai negru de cofei iu£ [

ltL^lmâie(la smlarc)
4
cu lapte de soia i
fulgi de porumb cu soia
Buturi distilate Mlon dietetic
lapte i afine
Ceai negru obinuit J
-'P de arar sau melas
Apa carbogazoasâ Alte tipuri de sifon
122 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TM A J
123

suc- de grape fruit

prâîtf
cafea sau ceai de plante
^L deWÎS
verde asorta
de secart
fj.ic pâine
Prânz plante
sau ceai dt
salat greceasca (lptuci tocate, 3? î

elina, ceap verde, castravete,

presrate cu brânz OustaredecWiamiazil
teta, lmâie k
tofu dip cu legume crude
i ment proaspt} ‘pâjitei.eu felii ie rocove
iaurt cu fructe
mâr
ccEii de plante
1 felie de: pâine de grâu
germinat
ceai de plante Cina
Uiiftduc de curcan cu lofu
tjcebin; oprii
Gustare de dup amiaz + iajat de fasole crtoare
2 prjituri de orez cu unt de 2 prjituri de urez cu inicre iaurt congelat, cu coninut
aralude
sczut de grsimi
2 pnme cafea sau ceai de plante
ceai verde sau ap (v in rou, dac dorii)

Cina
* Liisagna Tofu-Pesto io fu prjit cu 'fasole verde, praz, EXEMPLU DE PLAN AL. MESELOR 3
broccoli mazre de iarn i muguri de
iaurt congelat alfa! fa
cafea sau ceai de plante Mic dejun
(vin rou, dac dorii) apa cu lmâie (la sculare) orez expandat cu lapte de soia
^granula de arar i nuc cu
Epte de soia
prune uscate, morcovi, sau suc
EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 2
de legume

sau ceai de plante

Mic dejun
ap cu lmâie (la sculare) I ou fiert (ochi românesc)
Prânz
^omlet cu tofu 5dpa de somon rece pe frunze de salat
1/2 ceac de ia uri cu coninut fasole, neagr
suc de grapefru i t sczut de grsimi, cu b ucâ i de verde asortat cu suc de lmâie i ulei de
cafea sau ceai de plante fructe msline
 124 PLANUL GRUPEI SANGUINE A
DIETA DE TIP A 125

Gustare de dup-ainiaz
• âin
e dc.™»
PRJITURI CU FELII DE ROCOVE
p 1/2 ceaca de iaurt simplu „^
c^it-a sau ceai oc plante un strop de miere J/3 cec de ulei de cano la

’
~ '•' - - •
-;
1/2 ceac de sirop curat de apar
! Unguri de esen de vanilie
Cum l ou. de ar
* friptura arbeasca de pete * friptur de peste i 3/4 ceti de fin
de secar aib sau de orez brun
* saJatâ de spanac
1 linguri de bicarbonat de sodiu
fructe proaspete amestecate
1/2 ceaca de felii de rocove (ne îndulcite)
cu ianrt praf de cuiore englezeti (opional)
ceai do plante
fvin rou, dac dorin)
i '^T / "
'
'
•
_
Lingei cu ulei dou tvi i preînelzii cuptorul ia 1 91VC. înlr-un
castron de dimensiuni medii, amestecai uleiul, siropul de arar i
yiimlia. Barei oul i adugai-] la amestecul de ulei. înglobai treptat
[lina i bicarbonatul de sodiu, pentru a forma un aluat tare. învelii

Reete in el feliile de rocove si p une i cu linguria aluatul în tvi. Coace i

timp dc 30-15 minute, pân când prjiturile sunt uor rumenite.
LASAGNA TOFU-PESTO Scoatei- Ic din cuptor i râciide.
Rezult 3 1/2—4 duzini.
500 g de tofa moale, zdrobit, cu
2 linguri de citi de msline
l ceac
de brânz mozzareîa parial degresat
Su ricotta parial degresat TOFU DIP
I ou de ar (opional)

2 pachete de spanac congelat tocai sau spanac proaspt tocat ceac de tofi zdrobit
l ,

l linguria de sare
1 ceac de iaurt simplu degresat
i lingur de ulei de msline
i linguri oregano
4 veti de sos pesto (putei folosi mai puin) sucul de la o lmâie
9 ti oi lasiigna de orez sau de secar alb, 2 linguri de arpagic tocat sau i ceac dc pntz
fieri
1 ceac de ap usturoi i sare pentru asezonate

Amestecai Mestecai tofu, iaurtul, uleiul tie msline i sucul de lmâie

Lufu i brânza cu oul., spanacul i mirodeniile. Punei ,

T Qq
1 ceac de sos intr-o tav de eupt de 22 x 32 cm. e^
3 a vitez tu a re. pân când materialul devine uniform.
Aezai în tav un ^Pebi
stratde tieg apoi o parte din amestecul cu
în arpagic sau praz i mirodenii. Transferai amestecul într-
brânz, apoi sosul.
Repetai operaia i terminai cu un strat — ct>n ^ e l a i“l- Dac amestecul este prea gros pentru ase mixa
superior de liei si sos.
Coacei în cuptor la LStfrC, lirrtp de 3LM5 minute
% adogii câteva picturi de ap.
sau pân când bervji-l într-un vas de
este copt, tiel plasat în centrul unui platou cu
proaspete,
Rezult 4 pân la 6 porii. ^ uJt aproximativ 3
ceti.
126 P LAXUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 127

OMLETA CU TOFU SALAT DE FASOLE CRTOARE

500 g dc fasole verde crtoare
500 g de o fu moale,
t stors i zdrobit sucul dc hi o lmâie
5-6 ciuperci trec oystcr, tiate felii
3 linguri de ulei dc msline
200 g de ridichi roii sau albe, rase
2 cei de usturoi, zdrobii
1 linguri de mirin sau vin de Xeres pentru gtit
2-3 lingurie de sare
î linguri de sos de soia taman

/ linguri de ptrunjel proaspt

splai cu gnj fasolea verde proaspt. îndeprtai aele. Tiai
1 linguri de fainii de orez brun
D bucele dc 5 cm.
4 ou de ar, uor btute
Ficrbci-o in ap mult, pân la înmuiere. Scurgei -o. Dup ce
1 linguri de ulei canoht sau ulei de msline
w rcit, punei -o intr-un castron pentru salat. Asezonai, dup gust,
ca suc dc lmâie, nl el de msline, usturoi i sare.
Amestecai toate ingredientele într-un castron, cu excepjg porii.
Rezult 4
uleiului. înclzii uleiul într-o tigaie mare. Turnai înuntru jumtate
din amestec i acoperii tigaia, inând-o la temperatur sczut timp
de aproximativ 15 minute. Scoatei coninutul din tigaie si meninei GRANOLA DE ARAR I NUC
amestecul cald.
Repetai operaiunea folosind restul amestecului. 4 ceti de ovz
Rezult 3-4 porii. ceac târâie dc orez
I

1 ceac de semine de susan

1/2 ceac de fructe de merioc, uscate

CHIFTELUE DE CURCAN CU TOFU 1/2 ceac stafide negre uscate
1 ceac nuci tocate

500 g de came de curcan tocat linguri esen de vanilie

l

1 pachet de 500 g de o fu solidt 1/4 ceac ulei organic de canola

1/2 ceac fin de castane 3/4 ceac sirop de arar

11/2 ceti de fina dc secar alb
1 ceap mare tocat mrunt Premclzii cuptorul
la 2 0°C. .'Amestecai intr-un castron marc
1
^

ceac tarâeic de orez, seminele, fructele uscate, nucile

î/4 ptrunjei proaspt, tocai i vanilia.
a Rcai
2 lingurie sare marin uleiul t amestecai constant.
tsm ai
4 linguri usturoi proaspt, zdrobii siropul de arar i omogenizai bine, pân când
Ccu
mirodenii permise, dup preferin S
fc I
Se umezete în mod uniform. Amestecul trebuie s fie
5* lipicios. Intimici amestecul mir-o tav de cuptor uns
eu
0 SIrat ^tiire de ulei i eoaeei timp de 90 minute, amestecând
Amestecai bine ingredientele. Congelai amestecul timp L^’ |
a p^, 6 n DUtc pentru a asigura o prji re uniform, pân când
om. Facei chiftelue miei din amestecul respectiv. Le putei prjj :i '

ame^^ .
-

ulei pân când devin rumene i crocante sau le putei coace Iu cup :
'-
devifie bnjn -auriu i uscat.
^eimim
la 175 S C, timp de aproximativ i or.
^ ine
l
'
3
i pstrai-l intr-un recipient etan.
 dieta de tip a 129

SUP DE FASOLE NEAGR 1 lingur nucoar pisat

1 î/4 linguri bicarbonat de sodiu
500 g do fasole neagr l ceac caise tocate, uscate
2 litri de apa ceac sta Ude negre
I

1/S ceac de bulion de legume

50 g de ceap alb tiat cuburi tigaie de dimensiuni obinuite i înclzii cuptorul la
Ungei u
50 g de ceap verde castron de dimensiuni medii, amestecai iaurtul oul i
|- 'C într-un
L

100 g clin Adugai ceac de fin i .jumtate din mirodenii, plus

1
,.,
3
'.
lrd
50 g praz tiat cuburi Amestecai pân când aluatul este umezit
bicarbonatul de sodiu.
5 g de sare
uniform.
20 g chimion de Bina i de mirodenii. Dac amestecul este
Adugai restul
l ceac ptrunjel uscat
putei aduga câteva pic tun de ap rece sau lapte de
prea consistent,
20 g usturoi înglobai în aluat caise i stafide negre.
so a vani lat..
j

I legtur medie de tarhon proaspt (tocat) in tigaia greit i inei la cuptor timp de 30-45
Turnai aluatul
î legtur medie de busuioc proaspt (toca/) i rcii-o pe
minute, pân când este copt. Scoatei pâinea din tigaie
1 legtur medie de arpagic
un grtar de sârm.

Lsai fasolea la înmuiat în ap, peste noapte. Aruncai apa i

cltii. Adugai 3 litri de ap re aducei fasolea la fierbere. FRIPTUR ARBEASC DE PETE
Aruncai licEiidul i adugai bulionul de legume. Fierbe i la foc
mic. 1 biban mare sau alt pete cu came alb (1500-2000 g)
Perpdii ceapa, eliua, prazul, mirodeniile i usturoiul într-o sare dup gust
tigaie. Adugai acest amestec la fasole si continuai fierberea. 1/4 ceac de suc de lmâie
Adugai arpagicul la sfârit. pentru a garnisi. 2 linguri de ulei de msline
Rezult aproximativ 8 porii. 2 cepe mari. tocate i perpelite in ulei de msline
2 pan ia 2 1/2 ceti de sos dc Sabini (vezi mai jos)

Splai pestele t uscat i-l bine. Prusârai-1 cu sare i stropii-

Cu de lmâie. Lsai-S astfel 30 de minute. Scurgei petele.
PÂINE DE CAISE
Punei- 1 îti tigaie dup ce l-ai uns cu ulei. Coaceii-i în cuptorul
Prunc IziL timp de 30 de minute, la 2H5 D C.
i 1/4 ceac de iaurt simplu degrcsal Acoperii cu cepe perpelite i sos de tabini i adugai un praf de
l ou de tar ^' rt -
Reui troducci-1 în cuptor i eoacei-l pân când petele poate fi
1 ceac caise conservate (Îndulcite cu suc de fructe) ^rpuoy cu uurin de furculi (la aproximativ 30-40 de minute),
2 ceti de fin de orez brun i
Servii petele pe un platou t gamisii-1 cu ptrunjel felii dc
l linguri de scorioar pisat Jâtnâiej

i linguri de cuioare englezeti, pisate %ziiltâ 6-8

porii.
130 PLANUL GRUPEI SANGUINE A

2
SOS DE TAUINJ

sucul de

[
ceac de tehwi
la 3
c ci de usturoi, zdrobii
lmâi
X '

Rezult 4 sau 5
porii.
....
DIETA DE TI P

prjii nucile în ulei de msline pân devin uor rumenite.

Adugai ptrunjel' 2^ mirodenii i prjii timp de 1 minut. Umplei
paiele crud
cu amestecul.
A 131

2-3 lingurie de sare

SALATA DE SPANAC
1/4 ceac de fulgi de ptrunjel uscat sau ptrunjei
proaspt, tocat mrunt legturi de spanac proaspt
i legtur arpagic, tocat
Amestecai într-un castron labtnt cu sucuE de lmâie, usturoiul,
sucul dc la 1 lmâie
i ptrunjelul. Adugai ap suficient pentru a obine ira sos grus
lingur de
1/4 ulei de msline
Rezult aproximativ 2 ceti. sare i piper, dup gust

Splai bine spanacul. Scurgci-1 i tocai-I. Presrai-] eu sare.

FRIPTUR DE PETE Dup câteva minute, stoarcei excesul de ap. Adugai arpagicul,
sucul de lmâie, uleiul, sarea i piperul. .Servii imediat.
I peste mare cu came alb (1000 sau 1500 g) sau ah pete
Rezult 6 porii.
suc delmâie i sare dup gust
1/4 ceac de ulei de msline
1 linguria de piper cayenne (opional)
Ghidul suplimentelor alimentare
1 linguri piper (opional)
l linguri, chimion (opional)
pentru grupa sanguina A

Splai petele. Presrai- 1 cu sare t suc de lmâie. Adugai

taiderale sau plante - este de aduga sub stane nutritive care lipsesc
mirodenîj dac dorii. Lsai-1 astfel timp de 1/2 or. Scurgei 4 '
a
bn alimentaie sau dc a furniza protecie suplimentar acolo unde
Acoperii petele cu ulei i punei- 1 intr-o tav de copt. Pentru a
e $te necesar.
preveni uscarea petelui, învelii-! cu o folie, uor gresatâ eu uter
Scopul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguin A este:
Coaeei-1 la 175°C într-un cuptor prcînclzil, timp de 30-40
sau pâri a când petele este moale i uor de strpuns. * sup reangajarea sistemului imuni tur;
Rezult 4 sau 5 porii.
furnizarea de an ti oxidani împotriva cancerului;
1
Prevenirea infeciilor.
*
întrirea inimii.
UMPLUTUR PENTRU PETE
1/3 ceac de nuci de pin sau migdale pisate
Recomandrile urmtoare pun accent pe suplimentele altmen-
2 linguri de ulei dc msline tare
Care ajut atingerea acestor scopuri i atrag atenia asupra
ceac de ptrunjei tocat
î
^plimentdot alimentare ce [iot avea efecte negative sau chiar
3 cei de usturoi zâmbii, ' cll îoase
pentru cei cu grupa sanguin A.
sare. piper i cuiocre englezeti, dup gust
132 PLNUI- GRUPEI SANGUINE A w DIETA DE TIP A 133

Benefice lindc s le deranjeze stomacul. Luat pe parcursul unei zile,

^ p a tru
capsule a 250 mg de supliment, preferabil derivat
VITAMINA B
pacc e QU ur trebui
s determine probleme digestive.
s fie ateni
:

Cei cu grupa sanguin A trebuie la deficitul de din

B-12. Nu numai c dicta grupei A este lipsit în oarecaj-,

sanguine fn vitamina C. optime pentru cei cu grapa
msur de acest nutri eng care se gsete cu precdere în proteinele
animale, dar cei eu grupa sanguin A au tendina de a absorbi Cu
boabe ciree
dificultate i vitamina B-12 pe care totui o consum, deoarece f^cte cu
ei
lmâie
suni lipsii de factor intrinsec gastric. (Factorul intrinsec este o sub- grap^ finit
broccoii-
stan produs de înveliul stomacului i care ajut la absorbia aiiaaas

vitaminei B-12 în sânge.) La persoanele în vârst, care au grupa

sanguin A, deficiena de vitamin B-12 poate cauza demena senil V TAM
1
1NA E
i alte tulburri neurologice. lAist unde dovezi care arat c vitamina protejeaz
E atât

Majoritatea celorlalte vitamine B sunt coninute in mod adecvat împotriva cancerului cât i împotriva bolilor cardiace - dou
în dieta grupei sanguine A. Dac, totui, suferii de anemie ai putea susceptibiliti ale grupei sanguine A. Ai putea s ingerai un
avea nevoie de uu eu ic supliment de acid folie. Pacienii cardiac 1

ca supliment zilnic, nu mai mult de 400 UI (uniti internaionale).

grupa sanguina A. ar trebui s se intereseze la medicii care îi trateaz
despre suplimente in doze mici de n iaci na, dat fiind c ni aci na are
A limentele bogate în. .vitamina E. optime neutru cei CU Emul
proprieti de scdere a colesterolului
san guinlA

Alimentele bogate în vitamine K ontime pentru cei cu erup ulei de legume

fiSflSffnfr A cereale integrale

arahide
cercai c i n tegral e (n ac n
i I
) tempeh (B-12)
legume cu frunze verzi
sos de soia (B-12) pete
miso (B-12) oua
calciul
VITAMINA C Deoarece dieta grupei sanguine A include uncie produse lactate,
nevoia de suplimentare de calciu nu este atât de acut ca în cazul
Persoanele cu grupa sanguin A, care prezint frecvene mai ridicate

ale cancerului gastric datorit aciditii gastrice sczute, pot obine

^lur cu grupa sanguin O. dar totui o cantitate mic de calciu

beneficii din îngestia de suplimente alimentare de vitamina C.

supltmeniar (300-600 mg calciu elementar) este indicat începând cu
v'ârsta
mijlocie.
exemplu, un compus ce rezult diu a filmarea i conservarea preda-
problem la ccl
l'J Conform experienei mele, cei cu grupa sanguin A se simt mai
sclor tic came ar putea reprezenta o deosebita
-i^e cu anumite produse dc calciu. Cea mai inferioar surs de calciu
grupa sanguin A, deoarece potenialul su cancerigen este mai
P-niru cei cu
la persoane cu niveluri mai sczute ale aciditii gastrice. C* grupa sanguin A este cea mai simpl i cea in ai
^penibil cartonam! de calciu (adesea gsit in an ti ac ide). Aceast
antioxidant, vitamina C este cunoscut ca blocam al acestei rea-’U :

ortîi
necesit o cantitate foarte mare de acid gastric pentru a tl
(dei ar trebui, totui, s evitai alimentele afumate sau conservate)-
sorbit. în
Totui, nu înelegei prin aceasta c trebuie s ingerai eaflU 1 ^
1
general, cei cu grupa sanguin A tolereaz giuconatul
^
masive. Am descoperit c cei cu grupa sanguin A nu se siml - a |J Sleiri, se simt bine cu cifrat de calciu i se simt cel mai bine cu
a ^t dc calciu.
dc bine cu doze mari (1000 mg i peste) de vitamina C, deoarcc
134 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA UE T [ P A 135

Alimentele hogate în calciu, optime pentru cei cu grupa

g r realmente, nu ar trebui s îi folosii fr recomandarea
^
,
£

san guin A eiitaF

„oui
iaurt somon conservai, nedezosat
pentru SSJ3L
lapte de soia sardine ncdezosate , îl- hnc°" ?P

o uit broccoli
lapte de capr spanac
oua
tegeme
FIERUL
Dicta grupei sanguine A este în mod natural srac în fi cp cy
gsete în cea mai mare
s ^

abunden în carnea roie. Femeile cu gnj^

r
culMUL (cu grij) - T
LA uuJ cate parc s acioneze ea un component al sistemului
sanguin A, mai ales acelea eu sângerri menstruale abundente, ar al organismului, poate valoros pentru cei cu
iiioxidant propriu
fi

trebui s aib în mod special grij cu privire la meninerea rezervele

sanguin A predispui Ia cancer. Dar consultai -v cu modicul
trupa
de fier în cantitate suficient.
^tm'ntaintc de a lua suplimente cu seleniu pe cont propriu: cazuri
Dac avei nevoie de suplimentare cu fier, fiicei-o sub supraveghea
seleniu lui au fost raportate la persoane care au luat
de toxicitate a
medical, aslfel încât progresele s v poat fi monitorizate pe baza
suplimente in exces.
testelor sanguine.
în general, folosii doze cât mai sczute posibil i evitai

perioadele prelungite ds suplimentare. încercai s evitai preparatele CROMUL (cu grij)

Datorit unei susceptibiliti Ia diabet, cei cu grupa

sanguin A cu
de fier brut cum ar fi sulfatul feros, care v pot irita stomacul. în
antecedente familiale de diabet ar putea fi interesai de
faptul c
schimb pot fi utilizate formele mai uoare de suplimente, cum ar fi

cromul amplific eficiena factorului de tolerana a organismului

la
ci traiul de fier sau melasa neagr. Floradix, nu supliment de fier i
glucoza, care crete eficiena insulinei, lotui, cunoatem toarte
plante, poate fi gsit ia majoritatea magazinelor alimentare dietetic
pu iri
crom i eu
despre efectele pe termen lung ale suplimentrii cu
i este foarte bine asimilat de cei cn grupa sanguin A,
jiu a recomanda folosirea sa îtt acest moment. Cei cu grupa sanguin

Alimentel e bogate îtt iod, optime pentru cei cu A se pot proteja ecl mai bine de complicaii diabetice urmând dicta
fiHPA&n gumS A grupei sanguine.

cereale integrale Hante/Sub stane rit o chimice

fasole Bsccmanfl ate pentru cei cu grup? sflnqnin A
smochine
melasa neagr î
]

ADUCELUL (Crdtnegus oxyacanthz). Pâduedul este un foarte bun

tenie cardiovascular.
Cei eu grupa sanguin A ar trebui cu sigurana
ZINCUL (cu grij)
^ includ în regimul duc sau membri ai familiilor lor
Am descoperit c supli meni a rea cu zinc în cantitate mic (3 rogzv
'1

Prezint antecedente familiale de boli

dietetic, ei

cardiace. Aceast substan

este adesea foarte important în protecia copiilor import v*
Ji Biochimic, aflat în arborele de pdueel (Crataegus oxyacantha),
infeciilor, mai ales a celor otice. Suplimentarea eu zinc este, tottb
o sabie cu dou tiuri, în timp ce dozele miei. periodice amplt^
3 ^ eslitâî preventive excepionale. Efectele sale cardiovasculare

imunitatea, dozele mai mari, pe termen lung, o deprim t p0

5UDt remarcabile.
Pdueel ul crete elasticitatea arterelor i întrete
interfera cu absorbia altor minerale. Avei grij cu zincul !
- W
i
ltll]
na. sczând în acelai timp tensiunea arterial i exercitând un
complet eres trie i omit i este disponibil pe scar larg ca suplii
1
^ 0r efeci asemntor unui solvent asupra plcilor arteriale.
 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 137
136

Oficial aprobat pentru uz farmaceutic iit Germani a, aetj de obicei sub form de capsule de 100 pân La 500 mg.
UQ -j
antioxidant foarte puternic, de multe sute de ori
pducelului sunt virtual necunoscute în alte pri. Extractele *
'na £ S [e un
Q«f' LL^jnic decât vitamina E. El poate constitui un aditiv foarte
fineturile sunt disponibile prin medici naturiti, în rnaga^!
alimentare dietetice i farmacii. Nu pot lauda îndeajuns acea^
^ mic în
strategiile de prevenire a cancerului la grupa sanguin A,

plant. Monografii oficiale guvernamentale germane arat c p\^

este complet lipsita de efecte secundare. Dac ar fi dup -
L-,
n
...
BULINUL DE LAPTE (Silyhum marianum). Ca i quercetina,

lapte este un antioxidant eficient, cu proprietatea supli-

extractele de pâducel ar ft folosite pentru a fortifica cerealele de j- L
jfnui de
special de a atinge concentrai foarte ridicate în ficat i in
''
i.

micul dejun, la fel ca vitaminele. ntara

v. vliare, Cei eu grupa sanguin A pot suferi de tulburri hepatice
biliare. Dac în familie exist antecedente dc pro-
.

aje veziculei
PLANTE CARE CRESC IMUNITATEA. Deoarece capacitatea
l'crac hepabce, panere ari ce sau biliare, gândii- v s adugai un
sistemului imuni tar al celor eu grupa sanguin A este mai redus fa$ lapte (gsit cu uurin în majoritatea snaga-
supliment de ciulin dc
de infecii, plantele eu efect de uoar stimulare a imuni talii, uutn nr
Tinelnr alimentare dietetice) ia dieta dumneavoastr. Pacienii cu
fi Echinacca purpurea, pot ajuta la prevenirea rcelilor i strilor
C3Jlccr uare primesc
cbimiorerapice ar trebui s foloseasc un supli-
gripale i pot contribui la optimizarea supravegherii imunologice
-îetjt eu ciulin de lapte pentru a favoriza proiecia hepatic.
antieartceroase. Muli oameni iau eebinaceea sub form lichid hm
în tablete. Este disponibil pe scar larg. Planta chinezeasc nu mil BROMELAINA (enztma din ananas). Dac avei grupa sanguin A
huangki (Astmgahn incmbra-twceaus) este. de asemenea, adminis- i suferii dc bal o nri sau alte sîmptome legate de absorbia deficit ur
trat ca ionic al sistemului imuni tar, dar nu este la fel de uor de a pm temelor, luai un supliment dc bromclainl Aceast cnziin are
gsit. în cazul ambelor plante, principiile active sunt glucide a o abilitate moderat de a descompune proteinele din alimente,
acioneaz ea mitogeni, stimulând proliferarea kueooitclor. care ajutând tractuL digestiv al celor eu grupa sanguin A s asimileze mai
acioneaz în aprarea sistemelor imumlare. bine proteinele.

PLANTE CU EFECT CALMANT. Cei eu grupa sanguin A pot SUPLIMENTELE PRO-BIOTICE. Dac dieta grupei sanguine A
folosi relaxante uoare pe baz de plante, cum ar fi mueelul s esîe D ^u pentru dumneavoastr, s-ar putea s constatai c adaptarea
ta Q diet vegetarian este neplcut i produce gaze sau balonri
rdcina de va Ieri an, ca factori anlistrcs. Aceste plante sunt dispo-

nibile sub form de ceaiuri i trebuie administrate frecvent. Valeriaiw excesive. Un supliment pro-bioSic poale contracara acest efect pnn
uor miros îneptor, care devine cu adevrat plcut udau ^ ^mizarea de bacterii .,bune l

are un ‘, care se gsesc de obicei în trac tui

te obinuieti eu el. Exist un zvon, auzit ud cori în magazinele

’gesiiv. Cutai suplimente alimentare bogate în „factor bifîdus‘%
^arece
alimentare dietetice, c vaier ian a este forma natural a Va u tunuri
1
aceast
nanismului eu grupa sanguin A.
tulpin bac teri an este cea mat adecvat
(diazepam), un tranchilizant eliberat pe baz de reet. Nu
L i-
l;-

J
adevrat. Va ieri ana a fost denumit dup un împrat roman
avut ghinionul s fie capturat în lupt de ctre persani. A fost u^-
impiat, vopsit în rou i expus într-un muzeu persan. Evitai

a h Li-
.J^MENa a - BETA CAROTEN
QUERCETINA. Quercctitia este un bioflavonoid gsit din rn " U

dera in legume, mai ales în ceapa galben. Suplimentele »

ev ^a întotdeauna s prescrie beta-caroten pacienilor si
P3 sanguin A. spunând ca acesta le irita vasele sanguine. Am
queree tin- sunt disponibile pe scar larg în magazinele aliment
138 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 139

pus îndoial aceast observaie, deoarece nu a fost tiici^

la i relaxare. Persoanele cu grupa sanguin A nu rspund
floare
dovedit. Din contr, dovezile sugerau bcta-caratenul ar c confruntarea continua i au nevoie s ia în considerare i
Cu
pu
toate acestea, au aparat recent studii c
^ ^V
bîl Ja
preveni arleriopauile. ^ re ^cuce art n imobilitii
ca metod calmant.
sugereaz c
beta-carotenul în doze mari poate aciona ea
p [Q ^Dac cei cu grup sanguin A rmân în starea lor natural
oxidant, mai degrab accelerând alterrile tisulare decât oprindu-[t i-a stresul poate produce afeciuni cardiace i diferite forme
Poate c
observaia tatlui meu era corecii, cel puin în czui c=j Ur '

canecu Exerciiile care asigur calmul i concentrarea sunt

eu grupa sanguin A. Daca este aa, poate persoane ic cu c L e '

’Jj-jji car0 poate scoate grupa sanguin A din ghearele stresului.

sanguin A ar trebui s
renune la suplimentele de beta -caro ten i ^
^Tas chi rimam modelul lent, rimai al boxului chinezesc i hatha
consuni e în schimb cantiti mari de carotenoizi în dietele îo t sistemul atemporal indian de întindere, sunt experiene
Un avertisment: Pc msur ec înaintm în vârst, capaci tatua de
dc concentrare. Exerciiile izoîomce moderate, cum ar fi
^manie,
a asimila vitaminele ltposolubile poale ti diminuat. Pers o unde cu grupa
tnai
i ciclismul, sunt favorabile pentru cei
vimbarca, înotul
în vârst cu gr tapa sanguina A ar putea obine beneficii din mici doze L-iguinâ A, Atunci când
recomand exerciii calmante, aceasta nu
suplimentare de vitamina A ( 10*000 UI pe zi) peniru a ajuta la
c nu putei s transpirai puin. Cheia este realmente
înseamn
contracararea efectelor îmbtrânirii asupra sistemului i murdar,
angajarea mental tn activitatea fizica.

De exemplu, sporturile i exerciiile înalt competitive nu vor

fare decât sv
epuizeze energia nervoas, v
vor tensiona din nou
ou spanac
i vor lsa sistemul imuni tar descoperit în faa bolilor.
dovlecel galben broccoli
Urmtoarele exerciii sunt recomandate pentru cei cu grupa
morcovi sanguin A, Acordai o atenie special duratei sesiunilor. Pentru a
realiza o eliberare suficient de tensiune i o revigorare a energiei,

Profilul stres /exerciiu avei nevoie s efectuai unul sau mai multe dintre aceste exerciii,

pentru grupa sanguin A ce trei sau patru ori pe sptmân.

se
CAPACITATEA de a transforma efectele negative ale stresului
regsete dumneavoastr sanguin. Dun
din plin in grupa cant am EXERCIIU DURAT FRECVEN
discutai m capitolul 3, stresul nu este o problem în sine,
problema TAI CITI 30-45 min. 3-5 x pe sptmân
grup sanguin arc mi hatha voga 3-5 xpe sptmân
este modul cum se rspunde la stres. Fiecare 30 imn.
instinct aparte, programat genetic pentru a depi stresul. ^TE MARIALE 60 mm. 2-3 x pe sptmân
a
Persoanele eu grupa sanguin A reacioneaz la primul stadiu golf 60 min. 2-3 x pe sptmân
produce
stresului - stadiul de alarm - în plan intelectual. Stresul
mar 20-40 min. 2-3 x pe sptmân
anxietate, irilabilttate i hiperactivitate. Pc msur ce semnale! * A

mai sleO' jkot 30 min. 3-4 x pe sptmân

stres pulseaz în sistemul imuni tar persoanele devin
Sensibilitatea amplificat a sistemului nervos uzeaza tropi- 1 dans 30-45 min. 2-3 x pe sptmân
anticorpii protectori. Ei sunt prea epuizai pentru a lupta
unpoir^
mirobic 30-45 min. 2-3 x pe sptmân
infeciilor i bacteriilor care ateapt s intervin, asemeni bandiU c (Impact sczut)
care urmresc o victim. *
.

inemt- exerciii de 15 min. 3-5 x pe sptmân

Totui, dac se adopt tehnici de linitire, cum ar fi

yoga, se pot realiza beneficii mari contracarând stresul P ^tindere

140 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA D E T l P A 141

Cea mai bun poziie pentru relaxare este culcat pe spate.

Ghid de exerciii fizice pentru jAranjai-v braele i picioarele astfel încât s v simii perfect
confortabil nivelul coapselor, umerilor i spate Lui. Relaxarea
grupa sanguin A
la

profund se realizeaz lsând u- v corpul i miniea s ating calmul

iilintor* în acelai fel în care apa dîntr-un vas. cave a fost iniial
Tai chi chan* sau lai chi. este un exerciiu care amplific Tlex ibiliiaiiELi
agitat, se linitete i devine imobil.
micrilor corpului. Gesturile lente* graioase* elegante ale
începei cu respiraia de tip abdominal. Când bebeluul respir,
exercii ilor tai chi ehuan par s mascheze loviturile rapide cu mâna
su mic, nu Totui, muli dintre noi ajung
abdomenul se toracele.
sau piciorul, blocrile i parrile pe care Le reprezint. în China, -
a:

adun piee publice

s adopte în mod incontient obiceiul nenatural i ineficient de
chi este practicat zilnic de grupuri care se in

unison. Tai chi poale b tehnic de

respiraie toracic restrâns. Unul dintre scopurile yoga este de a v
pentru efectua niierile ia fi
a

rbdare
face contieni de adevratul centru al respiraiei. Observ ai- v tipul
relaxare foarte eficient* dei necesit concentrare si pentru
de respirai ie. Respirai rapid, superficial i neregulat sau avei
stpânit.
a fi
ten dina s v inei respiraia? Lsai -v respiraia s revin la un tip
Yoga este, de asemenea, bun pentru rî pui de stres al grupei
mai natural profund, adânc, regulat i fr constrângere. încercai
sanguine A. Ea combin rectitudinea interioar cu controlul respi-
fr
s v izolai doar muchii respiratori inferiori; încercai s respirai
raiei i cu poziii menite s permit concentrarea complet,
fr s v micai toracele. Exerciiile de respiraie sunt întotdeauna
distragere din partea Lumii exterioare. Hatba yoga este cea mal
efectuate uor i iar ici o constrângere. Punei -v o
ti mân pe
obinuit form de yoga practicat în Vest.

baz din yoga, putei crea o rutin

ombilic i simii -v micrile respiratorii. Relaxai- v umerii.
Dac învai poziiile de
începei exerciiul prin expiraii complete. Când inspirai,
optim pentru stilul dumneavoastr de via. Multe persoane cu
c facei -o ca i când o greu Late marc, cum ar fi o carte voluminoas, se
grupa sanguin A care au adopit relaxarea yoga înn spun jiu
afl pe ombilic i. inspirând, încercai s ridicai aceast greutate
prsesc casa pân când nu îi efectueaz exerciiile yoga.
imaginar pân ia tavan.
Totuî, unii pacieni mi-au spus c sunt preocupai de tupml c
Apoi* când expirai, lsai pur i simplu aceast greutate
adoptarea practicilor yoga ar putea intra în contradicie cu credinele
c yoga implic faptul c ei au
imaginar s v preseze abdomenul, ajulâudu-v s expirai. Expirai
lor religioase. Ei se tem practicarea
mai mult aer decât mod normal, ca i cum ai încerca s v
în
adoptat misticismul orientai. Eu le rspund; ,,L>ac mâncai manuaLv L

^unt
>,stoarccf mai mult aer din plmâni. Aceasta va aciona ca o
i tal icneasc, devenii prin aceasta italieni^'. Meditaia si yoga
întindere yoga pentru diafragm i ulterior va ajuta la eliberarea
ceea cc facei dîn ele. Vizualizai i meditai- a supta subiectelor care
tensiunii din acest muchi. Pune i -v muchii abdominali în aciune
sunt relevante pentru dumneavoastr. Poziiile sunt neutre* ele sm.-
pentru a ajuta. Când inspirai, direeionai-v rsuflarea atât de
doar micri atemporale i dovedite.
profund ca î cum ai ridica o greutate imaginar spre tavan. încercai

YOGA
s coordonai i s izolai complet respiraia abdominal tar nici o
TEHNICI SIMPLE Db RELAXARE
Ne contractm muchii mod ^care toracic sau costal.
Yoga începe i se termin eu relaxare. în

constant dar numai arareori ne gândim s facem opusul - s® Chiar dac efectuai exerciii de aerobic în cursul sptmânii,

renunm i s ne relaxam. Ne putem simi mai bine i putem fi m® 1

utcej-cai s integrai juetodelc obinuite de relaxare i linitire, care

sntoi dac ne eliberm regulat de tensiunile ramase în muchi m

v vor ajuta s v stpânii in mod optim tipurile de stres ca raderi s-
tiee grupei sanguine A,
urma stresurilor i încercrilor vieii.
142 PLANUL GRUPEI SANGUINE A DIETA DE TIP A 143

paranoici, punând totul la mim. In final, aceste reacii caracteristice

Not final: pupei sanguine A au fost cele caie i-au scos din funcie.
Chestiunea personalitii Poate cea mai notorie persoan eu grupa sanguin A
a fost Adolf

fjitler. în vreme ce majoritatea oamenilor bar putea asocia cu stilul

GRUPA SANGUIN A a fost iniial adaptat ca s fac fa unor hotrât de conducere i cu sigurana brutal de sine a liderului cu

mari concentrri de populaie i stresurilor unui stil de viaa mai grup sanguin O, trstura predominant a lut Hitlercra în realitate
sedentar, dar mai intens urbanizat. Anumite trsturi psihologice o extraordinar b iper sensibil ir atc, care l-a dus în final la nebunie.
se
prezenta multe anomalii. Obsesia sa cu privire
vor dezvolta la persoanele care trebuie s tolereze solicitrile unui pTiller Ea o societate

mediu aglomerat. ordonat pe baze genetice este cea a unei personaliti cu crupa

Probabil cea mai important calitate pe care o persoan trebuie

sanguin A, deformate de o viziune de comar.

s o aib în aeesi decor este o fire cooperant. Primii oameni eu

grupa sanguin A trebuie s fi fost deceni, ordonai, eu respect fa
de legi i capabili de autocontrol. Comunitile nu pot exista dac nu
exist respect pentru ceilali i pentru proprietatea acestora. Singu-
raticii adapteaz greu în grupuri. Dac trsturile caracteristice ale
se
celor eu grupa sanguin O nu ar fi evoluat ca se adapteze unei s
societi agrari e ne, rezultatul ar fî fost haosul - i în final condam-
narea. Din nou. mulumit strmoilor notri eu grupa sanguin A.
s-a realizat supravieuirea oamenilor.
Primii oameni cu grupa s fost inteligeni;
sanguin A trebuie fi

sensibili pasionai i foarte istei, pentru a face fa unei viei mai com-

plexe, Dar toate aceste caliti trebuie s existat intr-un anumit cadru.
fi

Acesta ar putea fi motivul pentru care cei cu grupa sanguin A, chiar i

astzi, au tendina sa aib organisme- mai tensionate. Ei îi reprim

anxietatea - deoarece acesta este lucrul pe care îl fad când încerci s ti

înelegi eu ceilali d ar arunc când explodeaz,
i feri i-' v ! Antidotu file
pentru acest enorm stres interior simt. dup cum am discutai, exerciiile

mai linititoare i contemplative din yoga i tai chi ehuan.

S-ar prea c persoanele eu grupa sanguin A nu sunt bine adap-

tate l posturile de conducere cu solicitare intens in care cei cu
grupa sanguin O exceleaz. Aceasta nu înseamn c ei nu pot t?

a
conductori. Dar ei resping instinctiv maniera lipsit de scrupule
modului contemporan de conducere. Când cei eu grupa sanguin A
ajung în astfel de funcii, ei au tendina de a fi coreci. Fotii pree-
dini americani Lyndon B. Johnson, Richard Nixon i Jtmmy Cartet

aveau toi grupa sanguin A. în timp ce fiecare dintre au adus 0 ei

incontestabil strlucire i pasiune în funcie, ou toii posedau

defecte fatale. Când stresul ajungea prea mare, eî deveneau anxios V t
 n
DIETA DE TIP B 145

ASE Dicta grupei sanguine B

Planul GRUPA SANGUIN O I GRUPA SANGUIN A par a fi doi poli

opui Iii multe privine. Dar grupa sanguin B poate ti cel mai bine
Grupei sanguine descris ca idiosmevazic - cu trsturi cu adevrat unice t uneori
camelcoiuce, în multe privine, grupa sanguin B se aseamn cu

B grupa sanguin O atât de rmilr Încât cele dou par înrudite. Apoi.
deodat, grupa sanguin B

R reprezint
efort
în
un
ia

sofisticai

de a împreuna persoane
ansamblu, robttlîi i
in
o

i
neobinuit - una care
este în mod definitoriu proprie; S-ar putea spune
rafinament
form

cltoria
total

grupa sanguin
evoluionist, un
cuiburi divergente.

agerii indivizi
c

cu grupa sanguin B
îi.

sunt

GRUPA 8: Nomadul de obicei capabili s reziste Sa multe dintre cele mai severe boli carac-

ter! stiee vieii moderne, cum ar Pi cardiopatiile i cancerul. Chiar i

alunei când contracteaz aceste boli. ei le vor supravieui aproape
sigur. Totui, deoarece persoanele cu grupa sanguin B sunt inir-un iei

ECHILIBRAT
*
neobinuite, organismeLc lor par mai predispuse la tulburri rare ale
* SISTEM IMUNITAR PUTERNIC sistemului imunitar, cum ar fi scleroza multipl, lupusul erîrematos
* SISTEM DIGESTIV TOLERANT diseminai i sindromul de oboseal cronica (vezi capitolul 9).

* OPIUNILE CELE MAI FLEXIBILE PRIVIND DIETA persoan cu grupa sanguin R care urmeaz
în experiena mea, o
CONSUMATOR DE PRODUSE LACTATE cu grij dieta recomandat poate adesea s ocoleasc bolile severe i
* CEL MAI BSNE LA STRES
EGA SPUN DE s triasc o via lung i sntoas.
PRIN CREATIVITATE Dieta grupei sanguine B este echilibra t i ootnpîer, incluzând
» NECESIT UN ECHILIBRU ÎNTRE ACTIVITATEA FIZICA o larg varietaie de alimente. Dup cum spunea tatl meu, ea repre-
$1 MENTAL PENTRU A SE MENINE
SUPLU l AGIL zint „cel mai bun dintre regnurile animal i vegetal
11
. Gândii-v c
B vine de la balan balana de fore iui re A i O.

I A
Factorul de scdere în greutate
Dieta grupei sanguine B
Planificarea meselor pentru, grup sanguina B PENTRU CEI CU GRUPA SANGUIN B, cei mai importani
Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguin
B factori de cretere a greutii corporale sunt porumbul, hric, lintea,
Profilul s tres/excrci.iu pe iru grupa sanguin B
* posed
I
arahldele i seminele de susan. Fiecare dintre aceste alimente
Moii final: Chestiunea personalitii o lectur proprie, dar toate afecteaz eficiena proceselor metabolice,
1

ducând la oboseal, retenie hidric i hlpoglicemie - o scdere

accentuat a glicemiei dup consumarea unei mese. Pacienii mei cu
hipoglicemie m
înlrcab adesea dac ar trebui s urmeze sfaturile
standard de a consum zilnic mese reduse cantitativ pentru a
împiedica scderea brusc a glicemiei. Eu descurajez, aceste practici.
 146 PLANUL GRUPE! SANGUINE B DIETA DE TIP B 147

Consider c
problema principala este ce anume mnânc e nu ^jMENTE care favorizeaz creterea in
momentul în care mnânc. Anumite alimente declaneaz o scdere jjlEUTATE
brusc a glicemiei - mai ales la cei cu grupa sanguin R, Atunci când
eliminai aceste alimente i începei s consumai dieta adecvat pORUMB inhib eficiena insulinei
limiteaz rata metabolic
grupei sanguine, nivelurile glicemiei ai trebui s
se menin normale
determin hipoglicemi
dup mese. Problema cu „ciuguli tur consumarea multor mese inhib aportul adecvat de substane
linte
reduse cantitativ în cursul zilei - este c interfereaz cn sistemul nutritive
natural de semnalare a senzaiei de foame; s -ar putea s începei s limiteaz eficiena metabolic
constatai c v este foame tot timpul - o si mai c nu tocmai determin hipoglicemie
favorabil dac încercai s scderi în greutate. .arahjde limiteaz eficiena metabolic
determin h ipogjiccniic
Cei cu grupa sanguina B se aseamn
sanguina cu cei de grup
inhib funcia hepatic
O înprivina reaciei lor la glutcnul din germenii de grâu i din
SEMTNE DE SUSAN limiteaz eficiena metabolic
produsele din grâu integral. Leerina din gluten se adaug la proble-
determin hipoglicemie
mele cauzate de celelalte alimente care îneerinesc metabolismul. HRIC inhib digestia
Cnd mâncarea un este eficient digerat i nu este ars ea un com- limiteaz eficiena metabolic
bustibil pentru organism, ca se depoziteaz sub form de grsime, determin hipoglicemia
G lu tenul din gram în rine, nu atac persoanele cu
GRÂU încetinete procesele digestive si
grupa
metabolice
sanguin B atât de sever ca în czu] celor cu grupa sanguin O,
determin depozitarea alimentelor ca
lotui, atunci când adugai grâul la amestecul de porumb, linte, grsimi, nu arderea lor pcnîm a obine
hric i arab ide, rezultatul final este la fel de duntor. Persoanele energie
cu grupa sanguin B care vor s scad în greulale trebuie cu inhib eficiena insulinei
siguran s evite grâul.
Când aceste alimente sunt evitate, alturi de altele care conin ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ SCDEREA ÎN
lectine toxice, am constatat c cei eu grupa sanguin R au mare GREUTATE
succes în a-i controla greutatea corporal. Nu avei nici o barier
fiziologic natural împotriva scderii în greutate, cum ar fi LEGUME VERZI favorizeaz metabolismul eficient
problemele riroidiene, care îi pot stânjeni pe cei cn grupa sanguin CARNE favorizeaz metabolismul eficient
O- Nici nn su feriri de tulburri digestive. Tot ceea ce trebuie v ficat favorizeaz metabolismul efiden r
pentru a scdea în greutate este s v urmai dieta, ou Â/PRO DUSE LACTATE favorizeaz metabolismul eficient
Unii sunt surprini de faptul c
persoanele eu grupa sanguin B CU CONINU T REDUS DL
no sunt mai predispuse probleme legate de controlul greutii
la grsimi
corporale, din moment ce consumul dc produse lactate este încurajat CEAI DE LEMN-DULCE contracareaz h ipoglicemia
în dieta lor. Desigur, dac excelai în consumul alimentelor biper-
ealoj’icc, vei crete in greutate] Dar consumul moderat de produse UVlJ luai niciodat suplimente alimentare dc lemn -dulce fra fi
supravegheai dc medic. Ceaiul de îetim-dulce nu. intr în categoria
lactate- îi ajut realmente pe cei cu grupa sanguin li realizeze un s
echilibru metabolic. menionat.
Adevraii vinovai suni acele alimente care
inhib folosirea eficient a energiei i care favorizeaz depozitarei
caloriilor sub form dc grsimi. INCLUDEI aceste linii directoare în tabloul
Acestea sunt liniile directoare pentru scderea în greutate la
COMPLET AL DIETEI GRUPEI SANGUTNE R, CARE
grupa sanguin B: URMEAZ,
 B
PLACUL GRUPE] SANGUINE B

gste vorba despre pulsaii unei lectine aglutinaiite ca posibili-

Produse din a-
je a cauza accidente vasculare cerebrale i tulburri imune,
dei carnea de pui poate ti un aliment foarte agreat, ar fi bine
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDEN' consumai în cantiti reduse.
SANGUIN DUMNEAVOASTR ESTE
AJjjtient *
African De ras a !bâ ~sîa r/^~1
|

CARNE ROIE 120-iSO | IEPURE

SLAB (brbai] VÂNAT
60-L50.&
(ifaner i

CARNE DE 120-1 BO i Came de vit 1 azais

PASRE (brbai) Came tocat de vit; Curcan

60-150 g Biv el Came dc viel
(femei i Ficat

copiii

:
ic&uu: ue rupe suni doar imn directoare care
pol aiuta fe
ajustarea dietei în concordan cu predispoziiile
ancestrale. Costi Gfisca Carne de pere
Parc sa exii o o legtur direct Intre stres, tulburrile au ta im uns
Came de pui unc Prepeli
i carnea roie In organismul eu grnpa sanguin B. Gini Cornwall Inima Ram
Aceasta deoarece
Potâmiche
strmoii cu grupa sanguin B s-au adaptai mai bine la
alte tipuri de
carne, (in definitiv, nu existau prea multe vite in tundra siberiana!)
Dac suntei obosii sau suferii de deficiene ale sistemului Alimenta marina
imuni Iar,
ar trebui s
consumai came roie, cum ar fi cea lîc miel sau de iepure,
de câteva ori pe sptmân, în ioc de vil sau
curcan, GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
n experiena mea, una dintre cele
mai dificile ajustri pe care SANGUIN B DUMNEAVOASTR ESTE
cei eu grupa sanguin B trebuie s
Ic fac este renunarea la carnea
Aliment Râpe 'African De ra.sm alb Asiatica
de puf Carnea de pui eunpnc în esutul muscular
o cetin care ]

aglutineaz sângele cu grupa sanguin B. Dac suntei

obinuii s TOATE 120- ISO g 4-6 x 3-5 x 3-5 x
consumai mai mult came de pasre decâi came
roie, putei
ALIMENTELE
consuma alte varieti de carne dc pasre cum ar fi
curcanul sau
marine
fazanul. Dei de surii similare cu puiul de RE C GMD AN DATE
gin în multe privine,
mei una nu conine periculoasa cetin. 1

Âc-.ile despre puiul de gin

li deranjeaz pe
muli, deoarece a ferso nele cu grupa sanguin B ar fi bine s
foloseasc alimente
devenit o parte de baz
multor diete. în plus, oamenii au fost
a brbie, mai ales peii oceaniei de ap adânc, precum, codul i
sftuii s
consume pui de gin în loc de came de vita, pentru este c Sturionul, care sunt bogai în uleiuri nutritive. Petii cu carne alb,
-n<- n atoas I4_ Dar
iat un alt caz în care liniile directoare ale tUni a r fi
p] atica, hali bis tul i calcanul sunt. de asemenea, excelente
dlcl - Potrivesc tuturor. Carnea tic pui poate ti mai slab (dei ^tse de proteine de calitate pentru cei cu grupa sanguin B. Evitai
;
tivi întotdeauna) decât came* roie, dar nu despre
acest lucru este crustaceele crabii, homarii, creveii, melcii etc. Ele conin
150 PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIP B 151

iectine nocive pentru organismul eu grupa sanguin B. ]f-, Produse lactate i ou

interesant de observat c majoritatea primilor oameni cu grupa
sanguin R erau triburi de evrei, care interziceau consumul
crustacee.Poate aceast lege privitoare la diet constituia
de
'“^GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
0
recunoatere a faptului c
cei eu grupa sanguini R diger SANGUIN B DUMNEAVOASTR ESTE
crustacecle. Rafie African De 'ias alb Asiatica

ou 1 ou 3-4 x 3-4 x 5-5 x

Deosebit de benefice ^RÂNZETTJRr GO g 3-4 x 3-5 x 2-3 x

IAURT 3-2 dl
(H* 2-4 x [-3 x
COD MAHIMAHI PSTRV MARIN lapte 1-2 dl IT3* 4-5 x 2-3 x
PLÂTICÂ MONKFISH SCRUMBIE
GROLIPER BIBAN OCEANIC CALCAN
Grupa sanguin B este singura grup sanguin care se poate
EGREFIN TTUCA TÂNR STURION
HAKE TIU C ICRE DE STURION
bucura pe deplin de o varietate de produse
Unei da primar din aniigenul grupei sanguine
lactate.

B
Aceasta deoarece
este D-galactoza,
HALI BUT PORGY {CAVIAR}
exact aceeai glucid prezente în lapte. Produsele lactate au fost
MACROU S ARD! NE introduse în alimentaia uman în perioada apogeul ui dezvoltri i

Neutre grupei sanguine B, o dat eu domesticirea animalelor. (Oule nu

conin lectina care se gsete in esuturile musculare ale puilor de

Abalone Red soapper Pete spad gin.)

Albacore (ton) Sailfish Tilcrisb Totui, exist idiosincrazii ancestrale. Dac suntei de origine

Biuefîsli Scaii op Weakfish

asiatic, s-ar putea. ca iniial sa avei o problem ou adaptarea Ia

Crap Ftechiti Biban alli

produsele lactate - nu pentru c organismul este rezistent ia ele, ci

Drac-de-mare
deoarece cultura dumneavoastr le-a respins în mod constant.
Biban argintiu Pete eu carne alb
Produsele lactate au fost introduse pentru prima dal în societile
Hering (proaspt) Smelt Biban galben
asiatice o dal cu invazia hoardelor mongole. Pentru modul de gân-
Hering murat)
( Snapper Somon dire asiatic, produsele lactate erau alimentul barbarilor, prin urmare
Pstrv curcubeu Calmar niJ tirau consum. Acest stigmat se pstreaz i astzi,
potrivite pentru

De evitat
dei exist în Asia numeroi indivizi eu grupa sanguin R, a cror
alimentaie pe baz nociv penlru organismele lor.
de soia este
Anoa Rac cu plato Stridii i persoanele cu grupa sanguin B de descendena african ar
Baracuda ipar Biban de mare ptea avea probleme în ce privete adaptarea la produsele lactate.
Beltiga broate Crcvei Cel eu grupa sanguin B sunt slab reprezentai în Africa i muli
Biban cu branhii albastre Homar Melci africani prezint intoleran la lacîozâ.

Clean Lox (somon afumai) Biban dungat Aceste intolerane nu trebuie confundate cu alergii le alimentare,
Stoici Midii Broasc estoas ^ ^ sunt rspunsuri ale sistemului imuni tar ce determin producia
Crab Caracati Yellowtail anticorpi fa de alimentul respectiv. Intoleranele sunt probleme
152 PLANLL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE Tir B 153

digestive pe cate le putei avea la tuni mite alimente, Intoler^^

11 Brânz de soia Zer
psrrtfP
sunt cauzate de migraie, asimilri culturale i ali facturi - cum Provokme Lapte de soia Lapte integral
petrecut atunci când cei cu grupa sanguin B au ptruns îq AtVi^
unde produsele lactate nu erau foarte rspândite.
Ce putei face? Dac prezentai intoleran h Iaci uz. începui

prin a folosi un preparai enzimatic cu lactazâ, care va face posihî]- îngheat

^iz Binericanâ
digesiia produselor lactate. Apoi, dup ce ai urmat dieta SLring cEieese
gmp^ :^luf
chcese
sanguine B timp de câteva sptmâni, introducei treptat produc
lactate, începând cu produse lactate prelucrate sau acrite, cum
ar -Pj Uleiuri i grsimi
iaurtul i ketirul, care ar putea fi mai bine tolerate decât produsele
din lapte proaspt, cum sunt îngheata, laptele integral i brânza cu
smântân. Am descoperit ea persoanele eu grupa sanguin B
GRUPA
care
prezint in toleran la iactoz sunt adesea capabile s asimila
sanguin b
produsele lactate dup ce i-au corectat problemele globale din diete, Aliment
Alimentele pe baz de soia sunt adesea recomandase ea
ULEIURI
înlocuitoare ale produselor Lactate, Persoanele cu grupa sanguini fî

pot consuma alimente pc baz de soia, dei nu prezint multiplele

efecte benefice pentru sntate, ca Introducei uleiul de msline in dieta dumneavoastr, pentru a
în cazul celor et: grupa sanguin
A. O parte din precauiile melc legate dc recomandarea alimentelor favoriza digestia adecvat i eliminarea sntoas. Folosii cei puin
din soia celor cu gmpa Sanguin B se datoreaz pericolului o lingur Ea dou zile, Gliee, un preparat indian din unt purificat,

oamenii Ic vor substitui adesea felurilor principale, în loc de a poate fî folosit, dc asemenea, la gtit. E vi lai uleiurile de susan,

consuma came, pete i lactate, care sunt eu adevrat necesare pentru tloarea-soareku i porumb, car c conin leciine duntoare pentru

sntatea optim a celor eu grupa sanguin B. tactul digestiv la persoanele cu grupa sanguin B.

Deosebit de benefice Deosebit de benefice

BRÂNZ COTTAGE .MOZZARFU.A IAURT CU ULEI DE MSLINE

BRÂNZ FARMER BRÂNZ R SCOT TA FRUCTE
BRÂNZ FETA LAPTE ECREMAT IAURT
BRÂNZA DE CAPR SAU 2% CONGELAT
LAPTE DE CAPR IAURT KEFTR Ulei din ficat de cod
Ulei din semine de in
Neutre

Brânz de Brie Brânz Cbeddar Brânz Gnuda Q? evitat

Unt Brânz Colby Brânz Gruyere
Lapte btut Brânz cu smântân Brânz JarEberg Ulei de canola Ulei dc ofran
Camembert Brânz Edam MunLerey Jack Ulei de porumb Ulei de susan
Cazeisi Brânz Hmmcntbal Brânz Munsier Ule din semine de bumbac Ulei dc floareu-soarclui
Brânz N eufeh a tel Brânz -'lierbeE Schwcitzer Ulei dc arab ide
 .

dieta de tip b 155

Fasole i legume
Nuci i semine
i^^GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA |

GRUPA c âNGUîN b
DUMNEAVOASTR ESTE
SPTMÂNAL - DAC ASCQ^DEfSTi
^
1 -
, .
,

De na aib A sia zic

,

SANGUIN B DUMNEAVOASTR ESTE Rzpc Africana

J _ i

Aliment Râpe A frican De ras aib TOATE 1 ceac, sub 3-4 x 2“ 3 x 4o x

NUCI I 6-8 nuci 3-5 x TIPURILE de form uscat

2-5 x
3- .:U

—
SEMINE
:

SBS^Slr^Sr *-
FASOLE ] •

untde 1 lingi] r 2-3 x

.egume
1
1

2-3 x
NUC s P,rOM AND ATE

sanguin B pot consuma doar unele tipuri de

Persoanele cu grupa
Majoritatea nucilor i
seminelor nu sunt recomandate
p&nru
legume, dar multe varieti
de fasole. Lintea, fasolea garbanzu,
cu grupa sanguin B. Arahidelc, seminele
de susan i seminele^ interfereaz eu
ntp i mazrea neagr conin lectine oare
fasolea pi
IToaiea-soareiui. printre altele, conin lecrine care inter Len;a?:â
ca producia de insulina,
producia de nan lin, grupa sanguin B.
i la sanguin B tolereaz fasolea î
în general, asiaticii cu grupa
Ar putea ti di ficil pentru asiaticii eu grupa sanguin sanguin B, deoarece
B s renune legumele mai bine decât ali indivizi cu grapa
la seminele de susan i baz Dar i asiaticii ar trebui
la produsele pe de susan, dar în acest ./sunt tradiional învai cu acestea. chiar
caz grupa sanguin pe cele care
are un cuvânt mai hotrâtor decât
midiia. s-i limiteze con suin ul acesLor mâncruri, prefer&ndu-le
sunt foarte utile, i s le consume cu moderaie.

Neutre Deosebit de benefice

Ude de migdale FASOLE MARE FASOLE N AVY

Castane Nuci macadam ia
FASOLE LIMA
Migdale Nuci americane Nuci pecan
Nuci braziliene Nuci htebi N entre
Nuci

Fasole cu boabe late Fasole jicâma Fasole lamannd

De evitat Fasole ca nn el lini Fasole nordic Fasole alb
Fasole armie Fasolo roi e Mazre verde
Fasole fava Fasole sltrea Mazre psti
Nuci de mahon (auajul Uni de ffoareasoarelui
Fasole verde Fasole crtoare Fasole soy
Alune Semiîic de floarea
Nuci pignola (pin) -soarelui Dc evitat
Boabe de fistic Semine de dovleac
Fasole adukc Fasole garbanzo Linte verde
Arab ide Semine de mac Linie roie
Fasole azuki Fasole pinto
Unt de arahide Unt dc susan (tahini) Fasole nea^rj Linte domestic Mazre neagr
156 PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIP B 157

Cereale

GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDEN garant Crem de grâu Grâu decorticat

SANGUIN B DUMNEAVOASTR este Ori
Kamut Trâe de grâu

A liwat African \De rasa alb

K_asha Germeni de grn
porumb Secar
TOATE 1 CEACA, Fu]gî de

CEREALELE SUB Fin porumb

de Cereale combinate

FORM Pâine i brioe

USCAT

Când gmpa sanguin R este bine echilibrat - adic urmeaz GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
principiile fundamentale ale dietei - grâul, dei nu este bine tolerat, SANGUIN B DUMNEAVOASTR ESTE
poate s nu constituie o problem. Lee rina din grâu se poate ataa [a Aliment Raie African De ras alb Asiatic
receptorii insul iniei din artipocîte, împiedicând astfel ataarea insu-
linei. Rezultatul este o eficien redus a insulinei i eecul stimulrii i FELIE 0-1 OG x 0-1 x
„arderii
41
grsimilor. •BISCUII
Cet cu grupa sanguin B ar trebui, de asemenea., s evite secara, BRIOE 1BRIO DE 0-1 K O-l.-x 0-1 x
care conine o lecrin ce se localizeaz în sistemul vascular, deter- DIMENSIUNI
minând tulburri sanguine i posibile accidente vasculare. (Este MEDII
interesant de observat c principalele victime ale afeciunilor vascu-
numite uneori focul Sfântului Antoniu, sunt populaiile de evrei
lare,
Recomandrile acestea sunt similare cu cele pentru cereale.
la care predomin grupa sanguin B. Pâinea de
din estul Europei,
secar este o parte rspândii â a tradiiei lor.)
Evitai grâul, porumbul, hric i secara. V rmâne totui o varietate

Porumbul i hric sunt factori majori implicai în creterea în

Urgâ de sortimente de pâine din care s alegei. în cercai pâinea
Esserje sau Ezekiel, pe care le gsii în magazine alimentare diete-
greutate la cei eu grupa sanguin B. Mal mult decât orice ude
rice.Aceste pâini „vii” suni foarte nutritive. Dei ele sunt pâini din
alimente, acestea încetinesc metabolismul* determin tulburri “rim germinat, nucleul problematic este distrus în procesul de germi-
insulinîce, retenie hidric i oboseala. nare i ele sunt perfect sntoase.
Din nou pentru
.
cei cu gmpa sanguin \\ cheia este reprezentat
de echilibru. Consuma li o varietate de grâne i cereale. Orezul i
ovzul sunt opiuni excelente. încercai, de asemenea, secara alb,
care este foarte util pentru cei cu gmpa sanguin B.
Faine de orez pâine prjituri de
_ brun ezekiel orez
faine essene fin crisp pâine wasa
MEI F NA DE O V ÂZ TÂ R Â ED F, OR bZ mei
T E D E O V ÂZ B
1

RÂ OREZ EXPAN DA [
' S EC A RÂ AL
Neutre

Crem de orez Granula

!>
âine fr gluten I .ipie ideal Pâine de secar alb
Familia Grape nuts hiperproteic Brioe din trâe Pâine din tain
Fin de carto ti fr grn de ovz de soia
15 S PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIPB 159

fin ou giuten Fina dc secar Orez slbaric

Dc evita Fina de grâu bulgur
piit de grâu

Covrigi de grâu Facne poli- c creai icr Secar Vita

Brioe de porumb Pâine de secar 100% Oriile din târâre de grâu Legume
Grâu amut Fulgi dc secar Pâine din grâu integral

ZILNIC - TOATE TIPURILE

Cereale i paste finoase GRUPA sanguin b
ANCESTRALE
Aîimeat
GRUPA Sptmânal - dac ascendena
SANGUIN B DUMNEAVOASTR ESTE CRUDE 1 CEAC, PREPARATE 3 o *
Aliment Rifie African 1 CEAC, PREPARATE 3-5 x
GRÂNI. 1 CEAC, 3-4 x
SUB FORM Exist multe legume de buna calitate., nutritive i benefice pentru
USCAT
gmpa sanguin B, aa ca profitai de acestea din plin, consumând de
PASTE 1CEAC, 3-4 x
fa trei pân la cinei porii pe zi. Cei cu grupa sanguin E ar trebui s
FINOASE SUB FORM
evite doar calc va legume. Respectai în tocmai liniile direct oare
; 1
USCAT
redate mai jos.
Eliminai complet roiile din dieta dumneavoastr. Roia osie o
Opiunile de paste lai no ase i gratie pentru grupa sanguin D
suni în concordan absolut cu recomandrile pentru cereale i
legum panhemaglutinant. Aceasta înseamn c ea conine lecttne
care pot aglutina fiecare grup sanguin. în vreme ce 1 cetina din
pâine. Totui, v-a recomanda sv moderai aportul dc pas le fi-
roie are un efect redus asupra grupei sanguine
noase i o [07. Nu vei avea nevoie de aceste substane nutritive dac O sau AB, atât grupa
vei consuma carnea, hrana marin i produsele lactate recomandate.
sanguin B cât i grupa sanguin A prezint reacii puternice, de
obiceisub forma tritaiei mucoasei gastrice.

Deosebit de benefice Porumbul ’rebuie. de asemenea, eliminat din dicta dumnea-

voastr, deoarece conine acele leetine
anterior menionate, cam
FINA DE OVZ afecteaz insulina i metabolismul. Evitai i mslinele, deoarece
FAIN DE OREZ ninccgamrile lor pol declana reacii alergice.

Neutre Deoarece persoanele cu grupa sanguin B au tendina s fieniai

Fin graham Pate finoase semolina Basamati dc orez

Vulnerabile virusuri i boli auto imune, trebuie s consume din
Lt-g.
legume cu frunze verzi, care conin magneziu, un agent
Fin de secar alb Paste finoase cu spanac Orez brun jS^viral important. Magneziu! este. de asemenea, util pentru copii
Fin alb Quinoa Orez alb £rupa sanguin B oare prezinlâ eczeme,

De evitat
Putem spune c majoritatea legumelor sunt recomandate pentru
^ S n Jp sanguina. Spre deosebire de alte grupe sanguine, putei
.-Va bucurai din
Kuisba dc hric Fain de cu-cu Pate finoase cu anghina 1
plin de cartofi i mgame, varz i ciuperci i tmihe
Fin de grâu arnut Fain de orz Tilci soba ^itnente delicioase dintre darurile naturii.
160 PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIP B 161

Deosebit de benefice

SFECL VINETE CARTOFI DULCI ^ginare Dovleac Muguri de tnung

FRUNZE DE NAP VARZ DE domestic Roii Muguri de ridichi
SFECL FASOLE LIMA BRUXELLES Msline negre Tempeh
Aughinarc de
VARZ CIUPERCI TNGAME, TOATE
Msline
Ierusalim verzi Tofu
CHINEZEASC SHTETAKE TIPURILE
^vocado Msline greceti
VARZ ROIE MUTAR
Msline
VARZ ALB PTRUNJEL porumb alb spaniole

MORCOVI PSTÂRNAC Porumb galben Ridichi

CONOPID ARDE] verzi

BROCCOL1 arde] jai.apf.no
Fructe
VERDEURI ardei rou
COLLARD ardei galbeni
ZILNIC - TOATE TIPURILE
Neutre (mUPA SANGUIN B
ANCESTRALE
Alimcm Ra ie
Aruguki Gulie Cartofi roii

Sparanghel Praz Cartofa albi ;

:f0ATE FRUCTELE 1 FRUCT SAU 90-150 g
Muguri de bambus Lptuci Bibb Radicchio RECOMANDATE 3-4 x

Bok choy Lptuci Boston Rappini

'1 elin Lptuci îecberg Ruta baga Vei observa c exista foarte puine fructe pe care o persoan cu
Asmtii Lptuci romaine Arpagic
grupa sanguin B trebuie s le evite - i în orice caz acestea sunt

Cicoare Lptuci mesclun

destul de rare. Majoritatea celor eu grupa sanguin B tiu vor duce
Alge
dpsa curmatelor japoneze, rodiilor sau perelor eu spini din dietele lor.
Castravete Ciuperci abalonc Shallots
Ananasul poate fi deosebit de bun pentru cei cu grupa sanguin
Ridiche daikon Ciuperci domestice Mazre de iarn B care sunt susceptibili la bakmare - mai ales dac nu suni obinuii
Ppdie Ciuperci enoki Spanac consume produsele lactate i earaate din diet. Rromelaina, o
Mrar Ciuperci Portobcllo Muguri de alfalfa enzim. din ananas, ajut ia digera rea mai uoar a hranei.
Andive Ciuperci tree oystcr Dovlecei, toate tipurile in ansamblu, se pot alege liber fructele din listele urmtoare.
Persoanele eu grupa sanguin B au tendina de a avea sisteme
Ts caro Ic Okra Sfecl mangold
digestive foarte echilibrate, cu un raport acid/alcalin corespunztor,
Chimen dulce Ceap verde Nap
^Tel încât se pot consuma unele dintre fructele care sunt prea acide
Usturoi Ceap roie Castane de ap Patrii ape grupe sanguine.
Ghimber Ceap spaniol Nsturel (meri de
s
încercai includei în fiecare ?\ ed puin unul sau dou fructe
Hrean Ceap galben balt) ^ Lista celor foarte utile, pentru a profita de calitile Eor medicinale
Zucchini ^vorabîle grupei sanguine R.
 162 PLANUL GRUP HI SANGUINE B DIETA DE TIP B 163

Deosebit dg benefica
Sucuri i lichide

BANANE STRUGURI PRUNE NEGRE

ZILNIC - TOATE TIPURILE
FRUCTE DE MERI OR VERZI PRUNE VERZI GRUPA sanguin b
ANCESTRALE
ANANAS STRUGURI PRUNE ROU
PAPAYA Ah'msnt Raie
ROIT
.

STRUGURI STRUGURI SUCURILE 2,5 dl 2-3 x

NEGRI CONCORD recomandate

AP 2,5 dl 4-7 x

Neutre
Majoritatea fructelor i sucurilor de legume sunt bune pentru eei

Mere Mandarine C anta lup erup sanguin B. Dac preferai zilnic un suc care s conin
Caise Grava Pepene spaniol întritoare pentru sistemul dumneavoastr imuni rar i digestiv,

Mure Kiwi încercai urmtoarea butur în fiecare diminea La sculare. Eu îi

Lubenl
Afine Kumquat Piersici de toamn spun „eocktail fluidizam membra stri', dar v asigur c este eu muie
Boyscnbemcs mai atrgtor decât sugereaz numele.
Stafide cu coaj neted
Ciree Lmâi Amestecai I lingur dc ulei de semine de in, [ linguri de
Portocale
Coacze negre granule de lecitinâ de cea mai hun calitate i 2 >5 dl dc suc de fusele.
Loganberrics Piersici
Coacze roii Agitai amestecul i consumai-L Lecitinâ este o lipid, ce se gsete
Maugo Pere
Curmale
in animale i plante, cu proprieti dc accelerare a metabolismului i
Pepeoe canang Ptlagin
întrire a sistemului imumîar. Putei gsi granule de lecitinâ în
Boabe de soc Pepene cantalup Prune uscate
magazinul alimentar dietetic local i îu unele magazine universale.
Smochine uscate Pepene oasaba Zmeur
„Cocktail-ul fluidizam membrana/' asigur niveluri ridicate dc
Smochine proaspete Pepene de Crciun Cpune
Agrie
colin, serinâ i e tanc ia min (ibsfolipide), care sunt de mare valoare
Pepene Crenshaw
Grapefruit
pentru cei cu grupa sanguin B. S-ar putea s. fii surprini aflând e
Pepene dulce
este destui dc gustos, deoarece lecitinâ emul si oue uz uleiul,
permiându-i s se amestece eu sucul.
De evitat
ds benefice
Nuci de cocos Rubarb
C u rmal c j aponez e Carambola
^ARZÂ PAPAYA
Rodii D E M ERI OR
fRUC'fE ANANAS
Prickly pear ^KUguri
L
 PLANUL GRUP Bl SANGUINE B
DIETA de Tir B 165
\ suire

Mr Ciree negre Ap (cu lmâie) Boia dc ardei Zahr brun

Cidru de mere Piper boabe Zahr alb
Castravete Suc de legume (conform
Paine uscate Cu Fulgi de piper rou Tamarin d
elin legumele .subliniate)
Caise Menrha piperi ta Tarhou
Grapefruit
Morcov Varec Cuioare Ti mi an
Portocal
.Sirop de arar Sirop de ore?. Vanilie
De evitat Majorau Rozmarin Cidru din oet de mere
Msntha agutica ofam Oet. balsamic
Roia Mise Salvie Oet din vin rou
Melas Sare Oet alb
Mirodenii Mutar (uscat) Cimbru Perior
Nucoar Sos de soia

plante ™
Pmoaneis cu grupa , rogn in* B
llte fi
se simt cel
ghimberul, hreanul, cuny
mai bine consumând
i
’
Oregno Mentîia crispa

PIPe ml alb
Pe dc alta parte, plantele ,

doici tind sa
Si l,Cgnl - “ re ™ !m
ardeiul
iecline Problematice
Dc evitat

fie iritante gastric

11 dli
4 ^ 0n: dC porumb ^onul *
Cu ioare en gl czett S rop de porum b
i

rniZbTs
1
rnb scorioara.
rt";t
‘
r
Excepiile
sunt zahrul alb si brun
' Slrt>!)111
'
Esen de migdale Gelatin simpl

^
mierea si
melasa, care dau o reacie
neutri în sistemul digesriv al
Mal de orz Piper negru mcinat
pianelor
ZTT
™ Tj
ngUm B Ht0li C ° nSUini1 3Ce5te
de asemenea, consuma
considerai -o un condiment, nu
-

moderaie.
cantiti mici de ciocolat dar
™ Scorioar
Amidon de porumb
Piper alb
Tapioca
un fel principal.

Deosebit dq h*n^W Condimente

ARDEI ROU URBAN Conii meritele sunt în esen
fie neutre fie nocive pentru
CURRY toate

GHIMBER
PTRUNJEL
fî
,ek- S!m gume. Persoanele cu grupa
Proape tuturor condimentelor
sanguin B pot face
obinuite cu excepia ketchupuiui (ou
a
periculoasele sale leetirte din
roii), dar bunul sim din punct de
Neutre
flere nutriional
ar sugera s
va limitai consumul de alimente care
1
n.Lmize&^ beneficii reale.
Agar Sirop de orez brun
Arpagic
An as o n Capere Ciocolat
Atmwnoot Chimcn Cuioare
Busuioc Nucoar Coriandrti
Frunze de d
fin Rocove Crem de
de mere
Maionez
Fere pergamute tartru Gem (din fructe permise)
Asauui Chimion
Mutar
e ^ eu (din fructe
permise) Murturi eu mrar
166 PLANUL GRUPEI SANGUINE B

Murturi kosher Condimente pentru salat (cu coninut

de grsimi, din ingrediente permise)
Murturi dulci Sos Worcetershltc
Condimente picante Soc Frunze dc cpuni
AUlta
Brusture Ceai verde Ti mi an
De evitai
Pdueel Valei an
Jarba-mâei
Kctchup rou Voronic Verbin
Ardei

Mueel Mentba crispa Mesteacn alb

Studeniâ Dud Scoar dc stejar alb

Ceaiuri de plante
ppdie Iarba Sfântului Ion Coada oricelului
Gong cjuai Sarsaparila Bre vie galbena
Cei cu grupa sanguin B nu obiu beneficii extrem dc mar: din
majoritatea ceaiurilor de plante
Eebinacea Uhu alunecos
si doar cate va le sunt nocive. Pi
ramau echilibrai cu ceaiuri obinuite - ghimber pentru înclzire,
evitat
ment pentru lini tirea iractului digestiv i aa mai departe.
Ginseng este foarte recomandai pentru cei cu guma sanguin B,
Aloe Hamei Siminidrie
deoarece se pare c ar avea un efect pozitiv asupra sistemului nervos.
Firi, totui, ateni la faptul c el poale aciona ca stimulent, deci
podbai Tei Traista ciobanului

consumai -1 în prima parte a zi tei. Mtasea porumbului Lumimiieâ Gura-lupului

Lemnu l-dulce este in mod special benefic pentru cei cu giupa Schmduf Trifoi rou Goldenseal
sanguin B. Are proprieti ani ivir le care contribuie la reducerea Geni an Rubarb
susceptibilitii la boli auto imune, Dc asemenea, inul te persoane cu
grupa sanguin 13 prezint o scdere brusc a glicemiei dup mese
(hlpog licemieh iar lemnul- dulce ajut Sa reglarea nivelurilor Diverse buturi
glicemiei.
Mai recent, am descoperit c lemnul -dulce este un elixir des iul Persoanele cu grupa sanguin B se simt cel mai bine când îi
de puternic pentru cei care sufer de sindromul de oboseal cronic limiteaz consumul de buturi la ceaiuri dc plante i ceai verde, ap
(vezi capitolul 9), mc. Dei buturile cum sunt cafeaua, ceaiul obinuit i vinul nu au
ri

efecte cu adevrat nocive, elul dietei grupei sanguine este de a v

Deosebit de ben sfios maximiza performana, nu de a o menine neutr. Dac suntei butor
dc cafea sau de ceai eofeinat, încearcai s înlocuii aceste buturi, cu

GH M BE R
I
M E N TH A PIPER TA 1
ceai verde, oare conine cofein, dar asigur i uncie efecte
antioxidante.
GINSENG FRUNZE DE ZMEUR
RDCINA DE LEMN-DJLCE* MCEE -Geosebi de benefice
PTRUNJEL SA LVI E t

^nu folosii iar permisiunea medicului c fiA! VERDE

L
 16S PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIP B 169

MBNXU standard alternative pentru

Neutre CONTROLUL GREUTII
Berc Ceai negru obinuit CORPORALE
Cafea decofeinizat Vin rou
Cafea obinuit Vin alb

Ceai negru decofeinizar EXEMPLU DE PLAN AL. MESELOR 1

Buturi distilate Cola Alte tipuri de sifon

Mic dejun
' - Ap carbo gazoas Eifon dietetic
Cocktaii Fluidizam Membrana?
•(opional)
Planificarea meselor pentru grupa sanguin B 2 felii. de pâine Ezekicl 1 felie de pâine Ezekiel
eu
Asteriscul (*) semnific faptul c urmeaz reete. •iaurt cu mirodenii
ochiuri de oua
URMTOARELE exemple de meniuri i reete v vor da o idee cu ceai verde
privire la o diet tipic ce este util pentru cei cu grupa sanguin B.

Ele au fost elaborase do Dina Khadcr, MS, RD, o nutrit ioni st care a
folosit cu succes dietele grupelor sanguine la pacienii si.
Prânz
Aceste meniuri sunt moderate în privina aportului caloric i
salat greceasc: lptuci,
echilibrate în privina eficienei metabolice la cei cu grupa sanguin
castravete, arpagic, elin,
B. Orice persoana cu grupa sanguin B va putea s-i menin cu
b nin za fcLt, ulei i lmâie
uurin greutatea corporal i chiar s scad în greutate turnând
banana
aceste sugestii. Totui, opiunile alimentare alternative sunt oferite în
cazul în care preferai mese mai uoare sau dorii s v limitai
ceai de plante cu ghea
aportul caloric i totui s consumai o diet echilibrat,
Gustare de dupâ-amiaz
mulumitoare. Hrana alternativ este prezentata alturi de alimentul
•prjitur quiuoa cu sos de. mere brânza cottage cu coninut soSzut
pe care ii înlocuiete.
ceai dc plante de grsimi, cu felii de pere
Uneori vei observa un ingredient în câte o reet care apare pe
lista celor de evitat. Dac este un ingredient în cantitate toane redus
(cum ar fi uti strop de mirodenie), ai putea sa 11 tolerai, în funcie de
starea dumneavoastr i dac urmai cu strictee dieta. Totub Cina
alegerea felurilor de mâncare i a reetelor este în general menit s ":'jcana de miel eu sparanghel friptur de pulp de miel
funcioneze foarte bine pentru cei cu grupa sanguin B. •orez- brun cu ofran sparanghel
Pe msur ce devenii mai familiarizai cu recomandrile diete] legume oprite (broccbli,
grupei sanguine B. vei fi capabili sa v creai eu uurin propriile Vârzâ chinezeasc etcO

planuri de meniuri i s v adaptai reetele favorite pentru a le face

l£ urt congelat

favorabile grupei sanguine B, rin, dac dorii

 m planul grupei sanguine b DIETA DE TIP B 171

EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR .2 EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 3

I
;= -

- -
• ...
MictUgim Mie dejun
Gocktaii Elu&ant Membrantir Cocktail Fluidizam Membranar
(opional) (opional)'

cereale cu târâte dc orez ou banana ^jraijota de arar i nuda cu crez expandat cu lapte de capr
PI > - i lapte ecremai lapte de capr
suc do struguri J uu moale
cafea .ne de grapefruit

ceai verde

Prânz
2 de piept dc curcan
I felie subire .de brânz felii
Maz
brânz Munsterj felie de pâine de secai îi alb
(Schweitzer sau 1
Calat de spanac
subire de piept dc curcan numai mutar
1 folie 1/2 ceac de ton cu ap i i/2 ceac de ton simplu
2 felii de pâine de secam alb maionez Essene
i felie dc pâine
mutar sau maionez 1 prjituri de orez
salata verde
ceai de pliante
ceai de plante

Gustare de dupa-amiaz
Gustera de dup-amiaz '"pâine de caise iaurt cu con; inul sczut de
iaurt îndulcit ou suc do fructe
mâr grsime eu satfide
ceai dc plante
cafea sau ceai

Cina Ciru;
^petu prjit :i
î4Fettueme Alfredo Delicioase
legume oprite
N" :
ai verde
^ingamc prjite cu rozmarin
iavu congelat
fructe proaspete amestecate
ceai de plante
ceai dc plante sau cafea '

v iu'Ton sau
vin rou sau alb. dac dorii alb, dac dorii
 172 pianul grupei sanguine b DIETA DE TIP B
173

l'reînclzii cuptorul la I75°C.

Presrai 1/4 ceac de faina
Reete peste stafide i nuci t lsai-lc astfel deoparte. Amestecai
bicarbonatul ne sodiu, praful dc copt. sarea i cuioarcle cu rostul d-
de quinoa.
fSiirâ
IAURT CU MIRODENII
Adugai amestecul de fructe uscate i uuei i sosul de mere.
Batei i înglobai oui \ adugai la amestec
zahrul t untul
2 de iaurt simplu, degtcsat
lltn ‘

Punei amestecul cu linguria intr-o tigaie de

2 cei oe usturoi tocat
22 'X 32 cm, uns
mrunt ^ulci, i coacei timp dc 40-45 minute sau
pân când scobitoarea eu
1 linguri dc firman u-arc încercm prjitura rmâne curat.
1 linguri de busuioc
1 linguri de oregano
nare i piper dup gust
/ lingur de ulei de msline
TOCANA DH IVUEL CU SPARANGHEL

nJ^T
^
5
™ S“ 1
° u !ins
T înir'lin tif0i5 '
SCUrga deasu ra chiuvetei
I’ timp de 4 1/2
Legai iifonLl1 cu *&«* ?i
pân |,
500 g de frunze proaspete de sparanghel
250 g de came de iniei, tiat cuburi
ceap de
'

dimensiuni mediit tocat

Scoatei j Unguri dc unt dulce, nesrat
i
iaurt.il din tifon
" d“
“
l >— ”*»- *>*-»
* -
—M
1 t««
amestecai-] cu toate

"»« b» J>,
,i
mirodeniile
Mft ZT, '
JCZtJ
i
1

sare,

sucul de
ceac
piper
de apa
dup gust
la o lmâie

Tiai frunzele de sparanghel buci de

în 5 cm Solati-l
1 si
v
scurgei-],
PRJITURA DH QUfflOA CU SOS
D£ MURE -
L amea uea P a ui pân se rumenesc uor. Adugai
unt
.
ar>
S ar mErtxlcD]]
Ari, !,
?J - Coaceji pân se înmoaie. Adugai sparan-
1 3/4 de fain de qumoa eu,
T
-lerbci Ja foc mic timp de 15 minute sau pân când se
1 ceac ds stafide sau a fte fructe L
moaie, Adugai suc de lmâie.
uscate (pornise)
1/2 ceac du nuci pccao zdrobite Rezult 2 porii,
L-2 linguri de bicarbonat
de sodiu
1/2 hn
^t
â de praf de copt
fr aluminiu
i/2
linguri de sare DRHZ BRUN CU OFRAN
1/2 linguri praf dc
cuioare
3 linguri de ulei dc msline
^
2 c t! de & os de mere,
neîndulcit
i ceapa spaniol sau roie, mare
1 ou dc ar i îingui de coriandm tocai
1 ceac dc zahr sucanat sau zahr de
arar Ilinguri dc nucoar
1/2 ceac dc unt dulce, nesrat 2 psti dc nucoar (folosii doar seminele din interior)
174 PLANUL GRUPEI SANGUINE B DIETA DE TIP B 175

linguri de ofran
1 INGAME PRJITE CU ROZMARIN
2 linguri do ap de trandafiri (gsit m magazinele ou specific
orientai) 5-6 ingame de dimensiuni medii tiate , în patru
2 ceti de orez brun î/4 ceac de ulei de msline
4 ceti dc ap filtrat (kt fierbere)
lingur de rozmarin proaspt sau 2 lingurie de rozmarin uscat
I

praf de ardei rou sau mirodenii C&jun

încingei uleiul i perpelii ceapa cu mirodeniile, cu excepia

otranului, timp de 10 minute Ia foc mie. I ntr-un vas separai zdrobii

Amestecai toate ingredientele i punefi-le într-un vas termo-
firele de ofran i adugai- ie ia ames recul care fierbe la foc mir.
rezistent. Coaceri în cuplor la I75-19GT timp dc I or. Este o
Adugai jumtate diti apa de trandafiri La amestecul cu ceap.
mâncare minunat servit cu salata verde sau legume perpelite.
Fierbe i la foc mic ahe I 5 minute i apoi adugai orezul cu ap la

Rezult 4 porii.
fierbere. Coace i timp de 35-40 minute. Chiar înainte dc servire,
adugai restul apei de trandafiri.

Rezult 4 porii.

GRANOLA DE ARAR I NUCA

4 ceti de ovz
FRIPTUR DE PETE
* REET CREAT DE CHERYL MILLER ceac do tre de orez
1

1/2 ceac de fructe de merior uscate

6 linguri de unt nesrat, ghee sau ulei 1/2 ceac de stafide uscate

î linguri de sos de ardei iute 1 ceac de nuci zdrobite

I Unguri de usturoi brun proasp t

1 linguri de esen dc vanilie
4 felii de fileu din petele dumneavoastr proferat
1/4 ceac de ulei de canola
l ceac de cereale cu orez expandat, zdrobit
3/4 ceac de sirop de apar
2 linguri de ptrunjel proaspt tocat

Preînclzi cuptorul la I20°C. Amestecai într-un castron mare

Topii untul, adugai sosul de ardei iute a usturoiul brun.
DvzuL ta rae le de orez. fructele uscate, nucile i vanilia. Adâncai
Turnai 4 lingurie întrun vas dreptunghiular termorezisteut. cleiul i amestecai uniform.
Aranjai Ticurile, presraji-Ie eu pesmet. Adugai restul amestecului
Turnai siropul de arar i amestecai bine pân eând se umee-
cu unt peste fileuri. l
£az uniform. Amestecul trebuie s fie crocant i lipicios. întindei
Prjii 10-15 nainuie. Presrai cu ptrunjel. Se servete imediat.
^.estecul înir-0 tav dc cuptor i coacci ti top de 90 de minute,
Rezult 4 porii.
Mestecând La fiecare 15 minute pentru a asigura o prjire uniform.
P^uâ când amestecul
*Pscicnta i prietena mea Chetyl Milîer este o buctreas minunat, f-.s este brun -aur iu i uscat. Rci fi-! bine i
Pstrai-] într-un recipient etan.
furnizat aceast reet care este absolut delicioas.

k
 planul grupei sanguine b DIETA DE TIP B 177
176

SALAT DE SPANAC „FETTUCfNE ALFRfiDCT DELICIOASE

2 legtun dc spanac proaspt 250 g de fettucm e/iinguin e de orez sau de secar aib
un strop dc sare, dup gust îingur de ulei de msline
i

j legtur de arpagic, tocat 3/4 ceac lapte btut

sucul de lmâie
ia o 1/3 cearc plus 2 linguri de brânz parmezan (ras)
1/4 lingur de ulei dc msline i/4 ceac dc arpagic tiat felii

piper dup gust Huzuri de busuioc proaspt; tocat sau 1 linguri

de busuioc uscat
2

1/4 linguri de praf dc usturoi su usdiroi proaspt zdrobit

Presraii wu tare.
Splai bine spân acul. Scurgei-1 i tocai-I. 1/4 linguri dc coaj dc lmâie proaspt ro cat

câteva minute, stoarc ei excesul dc apa.

Adugai ceapa verde,
Dup
suc de lmâie, ulei, sare si piper. Servii imediat. Pierdei pastele finoase dup indicaiile de pe pachet, pân la

Rezulta 6 porii. înmuiere. Scurgei apa, repunei-lc imediat în tigaie. Adugai ulei

de msline, apoi amestecai pentru ca pastele s fie acoperim.

în aceeai rigaie adugai lapte btut, 1/3 ceac de parmezan,
PÂINE DE CAISE busuioc i usturoi. Prjii tom! împreun la foc moderat,
arpagic,

pân când amestecul d în clocot, amestecând continuu.

ceac dc iaurt simplu, degresat
1 1/4
Decorai cu 2 lingurie de parmezan i busuioc proaspt.
i ou de ar
Se servete cu lmâie.
îndulcit)
1/2 ceac dc conserv de caise (suc de fructe
Rezult 4 porii.
2 ceti de tain de orez biur?
I linguria de nucoar tocat

! 1/4 linguri dc bicarbonat de sodiu

1 ceac de caise tiate,
uscate
Ghidul suplimentelor alimentare
(sau orice alte fructe uscatei
î/2 ceac dc stafide pentru grupa sanguina B

cuptor de dimensiuni obinuite?

1

Ungei uor cu uni o iavS .ie HOLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE - fie de vitamine,
medii,
castron dc dimensiuni -completa substanele nutritive care
«reînclzii cuptorul la 115°C. Intr-un minerale sau plante este de a
Adugai ceaca
amestecai iaurtul, oul si conserva de caise.
l
lipsesc din alimentaie i de a furniza o protecie suplimentar acolo
bicarbonat..
fain i jumtate din cautiiaiea de mirodenii, plus _ tide avei nevoie.
umectat uniform. ia
-

sodiu. Amestecai pân când amestecul

este
.

Scopul suplimentelor alimentare la grupa sanguin B este:

m Dac amestecul arc o consistai/
gai restul de fin i de irod cu ii.

aduga câteva picturi de ap rece. Înglobai caut-

prea mare, putei —^ * reglarea unei diete deja echilibrate;
dc 4
Turnai amestecul în tava uns i eoacci timp
.

i stafidele. 8 ameliorarea eficienei insulinei;

pâinea din tava i rcii
minute, pân când se rumenete. Scoatei
întrirea imunitii an ti virale;
pe un grila] de sârm.
* ameliorarea claritii i concentrrii mentale.
Rezult aproximativ 8 popii.
178 planul, grupe e sanguine b DIETA DE TIP B 179

Cei cu grupa sanguini B sunt un caz special (am putea

gjggg/tftstaiie fitocbîmîce
norocos), In cea mai mare parte, putei evita afeciunile n^ajor
urmând Deoarece de bogata
j^ftCTiftrtdate pentru cei cu grupa sanguin B
dieta grupei sanguine. dicta ea le alai
bi
vitamina A, vitamina B, vitamina E, vitamina C, calciu i nu etr
Lemnul -dulce (Glycyirhiza- glabra). Lemnul -dulce este o plant larg
fier,

nevoie s suplimentai aceste vitamine i minerale. Deci bucurai'-

va stilizat de specialitii în
plante din lumea întreag. Are cel puin
de statutul unic - dar respect ai -v dieta! - ca tratament pentru ulcerele gastrice, ca agent
patru efecte benefice
Mai jos sunt cele câteva suplimente alimentare care pot avea ^idviral împotriva virusului licrpeiic. în tratamentul sindromului dc
efecte bene fi ce asupra celor cu grupa sanguin B, oboseal cronic i în combaterea hipoglicemiei.
Lemnul-dulce case o plant dc respectat: dozele mari la persoane
nepotrivite pot cauza receni e de sodiu i hipertensiune arterial.
Benefice avei gnupa sanguin E i suferii de hipoglicemîe, stare în care
Dac
glicemia scade brusc dup consumul unei mese, bei o ceac sau
MAGNEZIUL âou de ceas de lemn-dulce dup mese. Dac suferii de sindromul
In timp ce celelalte grupe sanguine risc un deficit de calciu,
dc oboseal cronic, sfatul meu este s folosii preparatele dc lemn-
persoanele cu grupa sanguin Fi risc deficitul de magneziu. duice. altele decât DGL i ceaiul de lcmn-duke, doar sub observaie
Magnetul este catalizatorul mecanismului metabolic la cei eu grupa medical. Lemnul -nul ce utilizat sub form de supliment alimentar
sanguin B. Este cei mai adecvat - ceea ce îi face pe cei cu grupa poate fi toxic.
sanguin B s metabolizeze mai e Hc icni carbo hidra fii. Dc vreme ce

suntei atât dc eficieni în a asimila calc iul. riscai s ajungei la un ENZIM'E DIGESTIVE. Dac avei grupa sanguin B i nu suntei
dezechilibru între nivelurile calciului i magneziului. Dac acest obinuit cu consumul crnii sau al produselor lactate, s-ar putea sv
lucru s-ar întâmpla, ai fi mai expui virusurilor (sau cu alte cuvinte, confruntai cu unele dificulti iniiale în adaptarea la diet. Luai o
cu o imunitate sczut), oboselii, depresiei i. posibil, tulburrilor enzim digestiv la tneselc principale, pentru, un timp, i vvei
nervoase. In aceste situaii, poate c o cur de suplimentare eu adapta mai uor la proteinele concentrate. Bromelaina, o enzim care
magneziu ar trebui Luat in considerare (300-500 mg). De asemenea, se gsete în ananas, este disponibil sub form de supliment
muli copii cu grupa sanguin B sunt afectai de eczeme i alimentar în multe magazine alimentare dietetice, de obicei sub

suplimentarea cu magneziu poate fi adesea benefic. forma cvadruplu concentrat.

Orice form de magneziu este buna, dei mai muli pacieni

relateaz un efect luxai v al cifratului de magneziu fa de celelalte PLANTE ADAPTQGEN1CE. Plantele adaplogencricc cresc
forme. O cantitate excesiva de magneziu ar putea, cel puin teoretic, i dc
capacitatea de concentrare memorie, care constituie uneori
s determine tulburri ale nivelurilor calciului, deci avei grij s probleme pentru cei eu grupa sanguin B cu tulburri nervoase sau
consumai i alimente bogate in calciu, cum ar fi produsele lactate. infecii virale. Cele mai bune suni ginsengul siberian
Echilibrul este cheia! Efeutherococcus senticosus) i Gînkgo bilvhu, ambele disponibile
pe scar larg în farmacii i magazine alimentare dietetice. 5-a
A mante le
Ti bogate în magneziu, optime pentru cei cu gmP£ dovedit în studii ruseti c ginsengul siberian crete viteza i
Sanguin Et acurateea operatorilor tel edac filo grafi. Gsnkgo bslobu csle în mod
curent cel mai frecvent prescris medicament în Germania, tinde peste
toate vcrdeurile,
*
milioane de persoane îi iau zilnic.
cerealele i legumele recomandate
180 planul grupei sanguine b DIETA DE TIP B 1S1

Ginkgo îmbuntete microeireulLiia cerebral, motiv pentru atunci când sportul este extrem de competitiv cum ar fi squahuf
este adesea prescris la vârstnici. în mod curent este utilizai e^ fotbalul sau baschetul.
stimulator cerebral. Orarul ce] mai eficient de exerciii pentru grupa sanguin B ar
trebui s constea din 3 zile pe sptmân de activitate fizic intens
LEC1TSNA. Lecitina, un stimulent sanguin gsit in principal în soia
i 2 zile pe sptmân de exerciii de relaxare.
permite anrigenetar suprafeei celulare s se deplaseze mai uor i
protejeze mai bine sistemul imun imn Cei cu grupa sanguin B ar
trebui sa caute acest efect benefic în granulele de lecitinâ, nu in soia EXERCIIU DURATA FRECVENA
însi, deoarece soia nu arc efectul concentrat. Folosirea AEROBICA 45-60 min. 3 x pe sptmân
„eockiailului fluidizam membranaf', pe care l-am menionat in dieta
TENIS 45-60 min. 3 x pe sptmân
grupei sanguine B, este un obicei care merit s fie dobândit, ARTE MARIALE 30-60 min. 3 x pe sptmân
s obinei un stimulent excelent pentru
deoarece va permite sistemul GIMNASTIC SUEDEZ 30-45 min. 3 x pe sptmân
dumneavoastr imuni tar. Intr-un mod destul de plcut. PLIMBARE 30-60 mm. 3 x pe sptmân
CICLISM 45-6Q mi el .3 xpe sptmân

Profilul stres/exerciiu la grupa sanguin B ÎNOT 30-45 min. 3 x pe sptmân

MAR 30-60 min. 3 x pe sptmân

RSPUNSUL PERSOANELOR CU GRUPA SANGUIN B la

JOCGING 30-45 min. 3 x pe sptmân

stres reprezint un echilibru între activitatea mentala a grupei

GIMNASTICA DE 3.0445 min. 3 x pe spl amân
sanguine A i reaciile mai agresive din punct de vedere fizic aie
ÎNTREINERE (A OREUT'îil
grupei sanguine O. Cei cu grupa sanguin
CORPORALE}
B tempereaz fiecare
GOLF 60 min. 2 x sptmân
pe
dintre aceste caliti i astfel rspund prin armonie i echilibru
valorificând cele mai bune însuiri ale cel ori al te grupe sanguine.
TAICHI 45 nu.-. 2 X pe sptmân

Rspunsul grupei sanguine B Ia stres este o sofisticare evolutiv

RAHAYQGÂ 45 min. 1 x pe sptmân

solicitat de un mediu multidimensional. Fiinele umane aveau

nevoie de rezistena fizic pentru a cuceri noi teritorii i, de
asemenea, de pricepere i rbdare pentru a le dezvolta. Amintii- v
c primii oameni eu gripa sanguin B erau reprezentai atât de Ghidul cu exerciii pentru grupa sanguin B
nomazi, cât i de agricultori.

Ca persoan eu grupa sanguin B, rezistai. în cea mai mare PENTRU EXERCIII FIZICE
parte, foarte bine stresului, deoarece v adaptai mat uor în situaii Cele trei componente ale unui program intens de exerciii sunt
nefamiliare. Suntei mai puin combativ decât cei cu gaipa sanguin
perioada de înclzire, perioada de exerciii aerobice i perioada de
O, dar mai încrcai fizic decât eei eu grupa sanguin A.
linitire. înclzirea este foarte important pentru a preveni leziunile,
Persoanele cu grupa sanguin B se simt bine cu exerciii care iui

deoarece aduce sângele la niveiitl muchilor, pregti ndu-i pentru

suni nici prea intens aerobice, nici in totalitate destinate relaxrii
mentale. Echilibrul ideal pentru multe persoane cu grupa sanguin B exerciiu, indiferent dac este vorba de plimbare, alergare, mers cu
co m activiti moderato, care implic alte persoane - cum ar tî bicicleta sau practicarea unui sport. înclzirea trebuie s includ
ph. . .ile în grup, excursiile eu bicicleta, artele mariale mai puu' micri de întindere i fiexibibzare, pentru a preveni rupturile
agresive, tenisul i orele de aerobic. Nu v simii la fel de bine musculare i tendinoase.
 DIETA Dl. TIP B
1S2 PLANUL GRUPEI SANGUINE B 183

poate fi o tehnic de relaxare foarte eficient, dei necesita concen-

Exerciiile pol fi împrite în dou tipuri de baz: exerciii
i rbdare pentru a fi stpânit.
trare
izometrice, în care solicitarea este direcionatâ spre muchii statici,
Voga combin rectitudinea interioar cu controlul respiraiei
i
t exerciii tzotooice, cum ar fi gimnastica suedez, alergarea sau
cu poziii menite s
permit concentrarea complet rar distragere
înotul, careproduc rezistena muscular printr-o gam dc micri,
din partea. lumii exterioare. Hal ha yoga este cea mai obinuit form
Exerciiile Ezomctrice pot fi folosite peniru a acorda anumii muchi,
Je yoga practicat în occideEit.
apoi întrii prir exerciii izotonice active. Exerciiile
oare pot ti

efectuate prin împingerea sau traciunea unui obiect

Dac învai poziiile de baz din yoga. v putei crea rutina cca
izo metrice pot fi
inai potrivit stilului dumneavoastr de via. Totui, unii pacieni
imobil sau prin contractarea iau strângerea muchilor opui. c sunt preocupai de faptul c adoptarea practicilor yoga
mi -au spus
Pentru a obine beneficii cardiovasculare maxime din exerciiile
ar putea intra in contradicie cn credinele lor religioase. Ei se tem e
'
- a erobice, trebuie s v ridica i ritmul b t ilo r cârd ace
s 1 a aprox i mai v
practicarea yoga implic faptul c ei au adoptat misticismul oriental.
70% din ritmul cardiac mrim. G dat ce acest ritm ridicat ete
rspund: „Daca mâncai mâncare italieneasc, devenii prin
Eu Ic
obinut în cursul exerciiului, continuai exersai pentru a-1 s italieni T Meditaia i yoga sunt ceea ce facei din ele. Vizualizai i
(

menine timp de 30 minute. Acest regim trebuie repetat cel puin de meditai asupra acelor subiecte cane suni, relevante pentru dumnea-
trei ori pe sptmân. voastr. Poziiile sunt neutre, ele sunt doar micri atemporale i
verificate.
Pentru a v calcula ritmul cardiac maxim:
. S cdei -v vârsta din 220.
1

Dae avei peste 60 de am TEHNICI SIMPLE DE RELAXARE YOGA

2. înmulii diferena cn 70% (0,70).
cu 60%
Yoga începe i se termin cu relaxare. Ne contractm muchii tot
sau suntei intr-o form fizic precara, înmulii restul
thjSpul, dar rareori ne gândim s facem opusul - s ne relaxm. Ne
(0.60),
De exemplu, o femeie
putem simi mai bine i mai sntoi dac eliberm regulat tensiunile
3. înmulii rezultatul cu 50% (0,50).
restante în muchi în urma stresurilor i încercrilor vieii,
scdea >0 ni: rit o
sntoas de 50 de aoi, va din 220, pentru
Cea mai bun poziie pentru relaxare este cea culcat pe spate.
cardiac maxim de 170. înmulind 170 cu 0,70 va obine 1 10
Aianjai-v braele i picioarele astfel încât s v simii perfect
bti pe minut, ceea ce reprezint nivelul maxim pentru care
confortabil la nivelul coapselor, umerilor i spatelui. elul de a
trebuie s se strduiasc. înmulind ! 70 eu 0,50 va obine cifra
obine relaxarea profund se realizeaz lsându-v corpul i mintea
cca mai sczut din gama sa.
s ating calmul al in aton in aceiai lei în cate apa d intr-un vas care
s tos( agitat se linitete i devine imobil.
Începei eu respiraia de tip abdominal. Când bebeluul respir,
PENI RU EXERCIII DE RELAXARE abdomenul su mic,
se nu toracele. Totui, muli dintre noi ajung
Tai ehi î yoga sunt modalitatea perfect de echilibrare fa de
s adopte în mod incontient obiceiul nenatural i ineficient de
activ Eti lemai intens fiz.iecale sptmânii.
amputai
respiraie toraeio restrâns. Unul dintre scopurile yoga este de a v
Tai ehi chuan sau tai chi este un exerciiu care face
elegante
contieni de adevratul centru al respiraiei. Obs creai -v tipul
flexibilitatea micrilor corpului. Gesturile lente, graioase, de respiraie. Respirai rapid, superficial
Ai i neregulat sau avei icn-
ale tai chi chuan se aseamn foarte puin cu loviturile puternice
i paradele originale pe care
le
it s v ineri respiraia? Lâsarvâ respiraia s revin la firesc
mâna sau piciorul, cn blocrile Profund, adânc, regulat i fr constrângere. încercai s v izolai
reprezint. Tu China, chi esre practicat zilnic de grupuri care
tai

unison. Tai chi

muchii respiratori inferiori: încercai s respirai fr sâ v
adun în piee publice pentru a executa micrile la
184 PLANUL GRUPE] SANGUINE B DIETA DE TIP B Ig5

micai toracele. Exerciiile de respiraie sunt întotdeauna efectua reacii lc preponderent fizice i agresive asemenea celor eu grupa

uor i tar nici o constrângere. Punei -v o mân pe ombilic ^ Jângumâ O. Poaie c cei cu grupa sanguin B se adapteaz mai uor
tipuri personalitate, deoarece suni
simii-v. micrile respiratorii. Relaxai-v umerii. a diferite o^. îq genera! cuprini
et

Începei exercii ol prin expiraii complete. Când inspirai, de armonie i astfel se simt mai puin înclinai la provocri i con-

facei -o ca i când o greutate mare. cum o carte voluminoas, fruntri. Ei por înelege punctele de vedere ale altora, sunt empatiei.
ar fi
^
afl pe ombilic i, inspirând, încercai s ridicai aceast greutate O statistic demn
de reinut: în timp ce sângele cu grupa

imaginar pân la tavan. sanguin B reprezint doar 9% din populaia Statelor Unire. în jur "de

Apoi. când expirai, lsai pur i simplu aceast greutate imagi-

3040% dintre milionarii care au reuit prin tore proprii au grupa

nar s v preseze abdomenul, ajntindu-v s expirai. Expirai mas

sanguin Bf

mult aer decât în mod normal, ca i cum ai încerca s v „stoarcefr Chinezii, japonezii i multe alte societii asiatice se compun
dintr-un mare numr dc indivizi cu grupa
sanguin B, Medicina
mai mult aer din plmâni. Aceasta va aciona ea o întindere yoga
chinezeasc - veche, natural i complex - pune un deosebit accent
pentru diafragm i, ulterior, va ajuta la eliberarea tensiunii din acesi
i emoionale. Bucuria nestvilit
pe echilibrarea strilor fiziologice
muchi. Punei -vâ muchii abdominali in aciune, pentru a ajuta. Câne
(o staredczirabil pentru muli occidentali) este privita de medicii
inspirai, direcionri- v rsuflarea a(ât dc profund ca i când ridicai o
chinezi ca fiind periculoas pentru echilibrul inimii. Echilibru i
greutate imaginar spre tavan. încercai s coordonai i s izolai
-
armonie acesta este un lip de medicin foarte adecvat grupei
complet respiraia abdominal, fr nici o micare toracic sau costal.
sanguine B,
Populaiile tradiionale evreieti sunt în esen cu grupa
sanguin E, indiferent de localizarea Iot geografic. Religia i
Nota final:
cultura iudaic reprezint amestecul de minte, suflet i materie.
în
Chestiunea personalitii tradiia evreiasc* inteligena, pacea i spiritualitatea se regsesc
alturi de un fizic robust i de o disponibilitate pentru lupt. Pentru
PRIMII OAMENI CI GRUPA SANGUIN B, confruntai cu muli oameni, aceasta pare o contradicie. Este vorba în realitate dc
noi teritorii, condiii climatice nefamiliare i cu amestecul raselor, au energiile armonioase ale grupei sanguine B în aciune.
fost nevoii s fie flexibil: i creatori, pentru a supravieui. Cei cu

grupa sanguin R aveau nevoie de o rânduial mai puin aezat i

armonioas decât persoanele cu grupa A i. dc asemenea, nu mai
aveau nevoie de motivaia complex a vântorului, ce îi caracteriza
pe cei cu grupa sanguin O.
Aceste caracteristici exist chiar în celulele celor cu grupa
sanguin B. Din punct de vedere biologic* persoanele cu grup
sanguin B sun? mai flexibile decât cei cu grupa sanguin O, A sau
AB — mai puin vulnerabili la multe boli comune celorlali. Persoana
cu grup sanguin B care are o via armonioas, care muncete, face
exerciii i se hrnete intr-un mod echilibrat, reprezint esena
supravieuitorului.
Din multe puncte de vedere, cei cu grupa sanguin B se bucur
de cea mai bun dintre lumile posibile. Ei au elementele activiti
mei] laic, mai agitate sensibil decât ale celor cu grupa sanguin A, i
 DIETA DE TIP AB 187

APTE Dieta grupei sanguine AB

Planul
GRUP SANGUIN AB arc mai puin de o mie de uni vechime,

Grupei sanguine riJj$

(2-5% din populaie) i complexa din punct de vedere
A..]
0 aie. Nu se încadreaz bine în nici una dintre celelalte categorii,

AB ^jjg^nele multiple îi fac pe cei cu grupa sanguini AB

Jujgtiti

Aceast multitudine de însuiri poate

fie uneori

asemntori cu grupa sanguin A, alteori cu grupa sanguin Ei i

o fuziune a ambelor - un fel

funcie de circumstane, astfel încât dicta grupei sanguine AB

de grup sanguin
fi

necesit o lectur foarte atent a Eistei de alimente i o familiarizare

s
1
„centaur
pozitiv sau negativ, în
".

cu dieta grupei sanguine A. cât i cu cea grupei sanguine B,

grupa ab Enigmaticul
:
atât

pentru o mai bun înelegere a parametrilor dietei proprii.

a

Iu esen, majori taica alimentelor care sunt contraindicate, fie

pentru grupa sanguin A, fie pentru grupa sanguin B, sunt probabil
* FUZIUNEA MODERN ÎNTRE GRUPELE SANGUINE AI 3 nocive pentru grupa sanguin AB - dei exist unele excepii
- RSPUNS DE TIP CAMEI. EON IC LA CONDIII Pa nhemaglutin antele, leetine capabile de a aglutina toate grupele
SCHIMBTOARE DE MEDIU I DE DIETA sanguine, par a fi mai bine tolerate de cei cu grupa sanguin AB,
TRACT DIGESTIV SENSIBIL
-* probabil deoarece reacia lectinelor este diminuat de anticorpii
• SISTEM M UNITAR EXCESIV DE TOLERANT
I dubli anti-A i anti-B. Eî.oiiEe smit un excelent exemplu. Persoanele
• RSPUNDE OPTIM LA STRES ÎN PLAN SPIRITUAL, FIZIC cu erup sanguina Ai cu grupa sanguin B nu pot tolera leet inele
i LA NIVEL DE ENERGIE CREATOARE din roii, în timp ce persoanele eu grupa sanguin AB consum roii
-• UN MISTER EVOLUIONIST fr niciun efect decelabil.
Cei eu grupa sanguin AB sunt adesea mai puternici i mai
a( d lv decât persoanele cu grupa
i
sanguin A t care sunt mai sedentare.
Acest surplus de etan vital se poate daiora faptului ea memoria lor
genetici conine reminiscene des ml de recente ale strmoilor lor cu
Bietu grupei sanguine AH W sanguin B, locuitori ai s iepelor.

AB 208
Planificarea, meselor pentru grup, sanguinii
Ghidul suplimentelor alimentare pentru grupa sanguin AB 218
Factorul de scdere în greutate
225
Profilul stresfexerciiu pentru grupa sanguin AB
225 ibCEEACE PRIVETE
Nota final: Chestiunea personalitii creterea în greutate, eei cu grupa sanguina
' r<-dleetâ
motenirea mixt a genelor de grup A i B. Uneori
înseamn probleme speciale. De exemplu, avei hipoaciditatea
® neâ a grupei sanguine A, împreun cu adaptarea ia produse din
mea- grupai sanguine B. Prin urmare* dei suntei
genetic programai
rjlj u consumul de produse din
came, nu avei suficient acid gastric
1 3L1 a -e metaboliza eficient i carnea pe care o consumai ti mie s
 planul grupei sanguine ab

se depoziteze sub forma de grsime. Pentru scderea în greutate. ar Amelioreaz producia de insulina

trebui sv restrângei aportul de carne, consumând cantiti inicL Ajut digestia

oare pot fi suplimentate cu legume i lofu. Stimuleaz mo tiîita tea in estinal

t

înclinaiiledumneavoastr de tip B determin aceeai reacie

[I ACESTE LINII DIRECTOARE ÎMPREUNA CU
insulinic atunci când consumai fasole mare sau ras ol e linia
porumb, hric sau semine de susan (cu toate c latura dumnea- RECOMANDRILE DIETEI GRUPE! SANGUINE AB
voastr de tip A v
determin, s fii mai deschii faa de linie *[
arahidej. Producia insulinic inhibat determin hipoglicemie, u Produse din came i came de pasre
scdere a nivelului glucozei sanguine dup ine se i duce la.

met aboli zare mai puin eficient a alimentelor.

a
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
Cei cu grupa sanguin AB sunt lipsii de reacia severa a oeior ; ;
^GLTDTAB DUMNEAVOASTR ESTE
în scopul scderii
cu grupa sanguin O l B la gluienui din grâu. Dar. MIhleni |
A hican De ras alb Asiatic
greutii corporale, ar trebui s evitai grâul, care tinde sa v
CARNE ROIE 120UgOg 1-3 x 1-3 x 1-3 x
acidifsezc esutul muscular. Cei cu grupa sanguin AB utilizeaz mai "
IA N

uor alcaline.
SLAB (brbai)
eficient caloriile atunci când esuturile sunt - ,
60-150 g
femei i
ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ CRETEREA ÎN
(

GREUTATE
CARNE DE 120-! S0 y;
0-2 x 0-2 x 0-2 x

CARNE ROIE Slab digerat

’

PASRF. (brbai)
Stocat .sub form de grsime 60-150 g
Toxitic tractu! intestinal (ismei i
FASOLE MARE Inhib eficiena insulinic
Determin hipogîicemîe
încetin ete rata metabolic ^Recomandrile legate de raie .s-uni doar linii directoare care v pot
FASOLE LIMA Inhib eficiente insuHnkâ njuta. sa v adaptai alimentaia Ia predileciile ancestrale.
Determin hipogîicemîe Iu ceea ce privete consumul de produse din came i carne de
încetinete ritmul metabolic Pasre, persoanele cu gruna sanguini AB împrumuta caracteristici atât

Determin hipogîicemîe f la grupa sanguin A, cât i de La grupa sanguin R. Asemntor

SEMINE
Inhib eficiena insulinic oriur cu grupa sanguin A, cei din grupa AB nu produc suficient acid
PORUMB
HRIC Determin hipogîicemie Eattrc pentru a digera eficient cantiti prea mari de proteine animale.

GRÂU Scade metabolismul în aceste cazuri rezid în dimensionarea i frecven riilor.

Utilizare ineficient a calo

mior '-ri cu grupa sanguin AB au nevoie de unele proteine din carne* mai
de
Inhib eficiena insulinic
^
.
tipiirile de came ce reprezint motenirea dumneavoastr de
rcbd, oaie, iepure i curcan. în ioc de carne de vit. Lecrina care
tip

ALIMENTE CARE FAVORIZEAZ SCDEREA ÎN .

^ s&ngcle i tractul digestiv la cei cu grupa sanguin B arc acelai
’
iect asupt^a
GREUTATE dm
grupa sanguin AB* deci evitai carnea de pui.
celor

TOFU Sus râie eficien ta metabolic Evitai, de asemenea* toate produsele de came afumat sau
Susin eficiena metabolica ^tiseryat. Aceste alimente pot determina cancer gastric la
ALIMENTE MARINE d ^

Amelioreaz producia de inau ^fsoaude cu nivel sczut al acidului gaslrie* trstura comun cu
PRODUSE LACTATE
rnsUiboh^ de Pninn (snmimâ A
LEGUME VERZI Amelioreaz eficienta
 DIETA DH TIP AB 191
PLANUL GRUPEI SANGUINE AB

TCK: STURION SAILF1SH

MIEL IEPURE jOBAOf»®
•

OAIE CURCAN TI UC A TÂNRA PSTRV

CO»
oceanic TFUCÂ MARIN
b ,bAN
Neu ire SARD1NE SCRUMBIE
GB.DOPER
PORCY MELCI
Ficat ha®.
Fazan macroli PSTRV
mahimahi CURCUBEU
e evitat ivfONKFISH RED SNA PPL R
Costi Gini Cornwall Potarn iche

Came de vit Ra Came de porc

Neutre
Came tocat de vit Gâsc Carne de viel
Bivol unc Cume de vânai
Scoici Tilcfîsh
Came de pui Inim Prepeli Aba Ion e

Blucfish Rechin Weakfish

Alimente marine Crap Biban argintiu Somn

Drac-de-mare Smell Biban alb

GRUPA SF^ÂMNAL-BACkASCBmm^ Caviar Snapper Biban galben

SANGUIN AB DUMNEAVOASTR ESTE Hering (proaspt) Calmar Somon
Raite AJrjean De ras albii As/jl^
Alim ent i I
I

Midie Pete spad

TOATE
alimentele De evitai
RECOMDANOATE
Atioa Pltic Caracati
Exist o larg de alimente marine pentru cei cu^
varietate
C ^araeuda Broasc Stridii
sanguin AB, acestea fiind i o excelent surs de proteine.
i

Icctinelo Beluga Calcan cenuiu Biban marin

cazul grupei sanguine A, exist dificulti în digestia
se gsesc în calcan i pitieâ. Cei din grupa sanguin AB Biban eu branhii
a lb astre E g re fin V' Crcvci
mamar. J '

comun eu grupa sanguin A susceptibilitatea la cancer Molute comcstibiLe Halibut Biban dungat
recoi
de antecedente here do -colaterale de cancer marinar se Scoici de mare Hering (murat) Broasc estoas
introducerea melcilor în diet, Melcul comestibil,
Hdix po.
Crab
tain care aglutineaz specific celulele m Homar Ydlowtail
conine o puternic
A-lifce la dou dintre cele mas obinuite forme de cancer maini
^ cu plato Lox [somon afumat)
lectu Tipar
capi io Iul 10). Acesta este un tip de aglutinare pozitiv, Calcan
melc elimin celulele bolnave,
 DIETA DE TIP AB 193

Produse lactate i ou bRaNZÂ .

LAPTE SMÂNTÂN
PARKER DE CAPR ACR
(DEGRESAT A)
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDEN gftÂNZÂ KHF1R
SANGUIN AB DUMNEAVOASTR ESTE feta MOZZARELLA
Aliment Raie Africana De ras alb AsiafjQ
-
OUA 1 OU 3-5 x 3-4 x

BRÂNZETURI 60 g 2-3 x 3Ax Cafeina Brânz Gouda Lapte ecremat sau 2%

IAURT ) 20- i SG g 2-2 x 3A x Brânz Cheddar Brânz Grnyefe Brânz de sol*

LAPTE 120-150 g Brânz Colby Brânz Jarîsbutg Lapte de soia*

JA> x 3-6 x
Brânz cu Montercy Jack String cheese
smântân
[n privina produselor lactate, cei cu grupa sanguin AR se pot Brânz Edam Brânz Munster Schweitzcr
identifica cu grupa sanguin R Produsele lactate sunt benefice, mai
r
Brânz Hmmenthal Brânz Zer
ales produsele preparate i acrite - iaurt, kefir si smântân aer Ncufchatel
degresatâ - care sunt mai uor de digera *Bune alternative la produsele lactate.
Factorul principal cruia trebuie s îi acordai atenie este

producia excesiv de mucos. Ca i la persoanele eu grupa sanguin De evitat

A, se produce o cantitate mare de mucus. Apariia de tulburri

respiratorii, sinusale sau infecii otice indica necesitatea reducerii Brânz american Lapte btut Pro voi otic

consumului de produse lactate.

Bine chcese Camembert Brânz sherbet
Brânc de Brie îngheat Lapte integral
Oule surs
sunt o foarte bun de proteine pentru cei
But Parmezan
cu grupa sanguin AB, Dei ele sunt foarte bogate in colesterol i cei

cu grupa sanguin AB (la tel ca cei cu grupa sanguin A} au o

oarecare susceptibilitate c Uleiuri i grsimi
la probleme cardiace, cercetri te au artat
cei mai mari vinovai nu sunt alimentele cu coninut de colesterol ei

mai degrab grsimile saturate.

GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
SANGUIN AB DUMNEAVOASTR ESTE
'lotui, când consumai ou, putei crete aportul proteic i puteri
Aliment Raie Africana De rasa alba Asiatic
scdea aportul de colesterol folosind dou albuuri de ou la fiecare

glbenu. Reinei c lectina care se gsete în muchiul de pui uu ULErURI 1 LINGUR l-j X 4-5' 3-7 x
j

este prezent în ou.

Cei eu grupa sanguin AR ar trebui s utilizeze uleiul de msline

locul grsimilor animale, a grsimilor vegetale hidrogenate sau a
BRÂNZ BRANZA
w uleiuri vegetale. Uleiul de msline este o grsime mononesa-
BRANZA
COTTAGE DH CAPR RICOTTA
u ^t,
care se crede c
ar eon trib ui ia scderea colesterolului
-^guin. Putei, de asemenea, folosi 3a gaiit cantiti uici de gliee, un
IAURT Utlt
clari rial semi fluid mult folosit în India.
194 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA DE TIP AB 195

Nuci de mahon Nuci macadamia

ULEI DE MSLINE (acaju)
Nud hickory Nuci de pignola
(pin)

Ulei de canola
Nuci lilchi Boabe de fistic
Ulei din semine de in
Uki din ti cat de cod Ulei de arahide

De evitai Unt dc susan ftahini) Unt de floarea-

s oare lui
Ulei de porumb Ui ci de susan Semine dc
Semine de Semine de susan floarea-
Ulei din sein irite de LI lei de floarea- soarelui
dovleac Semine de mac soarclui
bumbac
Ulei de ofran
Fasole i legume

Nuci i semine GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA

GRUPA DUMNEAVOASTR ESTE
SANGUIN AB A siatic
Aliment 445 x

NUCI I
semine FOIALA

Goabele de linte suni un aliment important anticaneeros pentru

Nucile i seminele prezint un tablou mixt peni ni cei cu grup;!
cu grupa sanguin. AB, dei ele nu sunt recomandate pentru cei
sanguin AB. Consmnai-lc In cantiti mici i cu precauie. Dei de n grupa sanguin B. c
lintea conine anti-
în particular, se tie
'

pot constitui o bun surs de proteine suplimentare, toate seminele oxidatii antineoplazici,Pe de alt parte fasolea marc i fasolea sima,
t

conin le cri ne cu efect de inhibare a insulinei, ceea ce le face probii ^re încetinesc producia de insulina la cei cu grupa sanguin A, au
matice penrru cd cu giupa sanguin B. Fc de alt pane, avei fa acelai efect asupra celor cu grupa sanguin AB.

comun cu grupa sanguin A preferina pentru arahide, care sunt

ua
ugfis ebit de benefice
superi puternic pentru sistemul imuni tur.
Cei cu grupa sanguin AB au, de asemenea, tendine la afteite
1
fasole NAVY SOIA
ale veziculei biliare, astfel c
untul dc nuci, cu diversele sale soit* fasole pinto LINTE VERDE
mente, este preferabil nucilor integrale. fasole roie
i^Ll^

^nle cu boabe Fasolo armie Fasole verde

CASTANE UNT DE ARAHIDE late
asole
ARAHIDE Cnnellini Fasole nordic Fasole jicama
NUCI
 196 planul grupei sanguine ab
DIETA DE TEP AB
Fasole sltrea Fasole alb Mazre verde )it de benefice
Fasole cltoare Linte Mazre psti
domestic ftfOEt FINA DE OVZ OREZ
Fasole tamariud Linte roie EXPANDAT
jptÂEDE TRÂE DE SECAR ALB
De evitat OVZ OREZ
Fasole aduko Fasole fava Fasole lima
gOABE DE SECAR
Fasole azuki
Mazre neagr
garbanzo N^îie
Fasole neagr Fasole mare Amarant Fin de cartofi Fulgi de soia
Orz Granola Granule de soia
Cereale Crem de orez Grape nuts 3 râe do grâti
Crema de grâu Cereale combinate
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA Germeni de grâu
SANGUIN AB Familia Grâu tocat
DUMNEAVOASTR este
Aliment Rsic A frican De ras alb Asiatica e evitat
TOATE :

1 2 -ax 2-4 x Hric Ramul

CEREAI .ELE
Fulgi porumb de FCasha
FORM Fin de porumb
USCAT

iniile directoare pentru cei cu

grupa sanguin AB favorizeaz
'

art recomandrile pentru grupa sanguin A, cât i

pe cele pentru grupa
sanguin B. In general, v fac bine cerealele, chiar i grâul, dar trebuie ! GRUPA '

SPTMÂNAL ~ DAC ASCENDENA

s limitai consumul de grâu, deoarece miezul intern al bobului est?
SANGUIN AB DUMNEA^
deosebii de acidifiant pentru cei cu grupa sanguin AB, De asemenea, _
Aliment Râpe Afticat Asiatic
gratii nu este recomandai dac scdei în greutate. Cei ca
încercai sa ._Pjj N£. BISCUII i LE[i~ ~l~
Q-f x
grupa sanguin AR care au o pronunat stare legat de mucus,
provocata de astm sau do infecii frecvente, ar
BRJQE T i HRiQgA Q-i 7
trebui îi limiteze s
consumul dc grâu, deoarece grâul determin producia
de muous. Va
trebui s
experimentai individual pentru a stabili cat £râu putei ii e directoaie pentru grupa sanguin AB în privina coqsli-
consuma. Aici nti este vorba tic acidul gastric, 1
de pâine i bi ioe sunt
ei despre
echilibrai similare cu cele pentru cereale i grâne.
acid- alcalin din esuturile musculare. Cei eu grupa sanguin AB se su ut, în general,
alimente favorabile, dar dac avei o
sm.i cel mai bine atunci când esuturile secreie de mueus shle suntei
lor sunt uor alcaline. în vreme supraponderali, grâul integral nu
cc miezul intern zi bobului dc grâu este
alcalin la cei eu tjrupa sanguin ecomandabil. Fina de soia i de orez sunt
O i R, ci devine acid la ed cu grupa sanguin A i AR. bune substitute. Fii
la faptul ca
pâinile din grâu germinat disponibile
Li mu a i- v
aportul de germeni i trâe de grâu la o dal pc
în comer
° adesea cantiti mici de grâu germinai
sptmân. Fina i suni în realitate
de ovz, fulgii de soia, meiul, taina de cartofi,
gnâ,j integrai. Ciiii etichetele
orezul pisat t eu ingrediente. Evitai
granulele de soia suni cereale benefice pentru gt*Up a 'lc dc porumb i pâinea de porumb. Dei Essene i
sanguin AB, dar trebuie s
evitai hric i porumbul. el icitte se unsese în
pâinile
manazine rdimpmînv
 DIETA DE TIP AB 199

Evitai porumbul i hric i înlocuit Mc cu ovzul i -v

secara, Limitai
din £râu germinat;, Icetina din gluten osie
distrus sn procesul de
consumul de trae i germeni de grâu la o singura dat pe sptmân.
germinare.

Deosebit de benefice

PAINE DE OREZ PRÂJETUR] DE PÂINE DEN GRÂU fin de ovz basamati de orez
BRUN OREZ GERMINAT fin de orez orez brun
SECA RÂ P Â NE D N FJ N
PÂINE ESSENE PÂ N E D
E H
DE SOIA
1 l

fin de sec: ar a orez alb

PÂrNE EZEKIEL 100% Fin DIN ORAL OREZ SLBATIC
FIN CRISP BISCUII DE GERMINAT
MEI SECAR
PÂINE WASA SECAR VITA Neutre

Neutre
Pâine de secar alb
Fain de cu-c-u Fin graham Paste finoase
Covrigi de grâu Lîpie ideala
Bemoli na.
Grâu aniut Matzos de grâu Brioe din trâe de grâu
Pâine din grâu integral
Fin de grâu Fin de secar Paste finoase cn
Pâine fr gluten Pâine poli-
bulgur alb spanac
eerealier
Fain de grâu amul Fin aib Quînoa
Pâine hiperprutcic Bnoe din târâie de
Fina cu gluten Fin din grâu
Purnpemickd ovz
integr 1
De evitat

Brioe de porumb

Cereale i paste finoase Kasha dehrie Paste finoase cn angli in are

Tieî soba Fin de orz
GRUPA SPTMÂNAL - DAC ASCENDENA
SANGUIN AB DUMNEAVOASTR ESTE
Aliment Rafie African De ras alba Âffâir/ci
Legume
CEREALE I CEAC, 2-3 x 3-4 x

SUB FORM
'

USCAT ZILNIC - TOATE TIPURILE

CEACA, 2-3 x 3-4 x
®A SANGUIN AB ANCESTRALE
PASTE 1

FINOASE SUB FORM llm&nt

USCAT
legume CRUDE ! CEAC, PREPARATE 3-5 x
GTITE SAU I CEACA, PREPARATE 3-5 x
OPRITE
 DIETA DE TIP AB
200 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB 201

Bok choy Morcovi Andive

Le gumele proaspete simt o surs important de substane
care au ral în prevenirea
Varz chinezeasc Asmui Esearole
filo eh mice, substane naturale din alimente
i

- Chiraen dulce Ciuperci uree Rappini

cancerului i afeciunilor cardiace boli care îi afecteaz pe eei cu
Ferigi fiddlohead Ciuperci oyscer Rutaba°a
grupa sanguin Ai B mai des, ca rezultat al unor sisteme imuni tare
Ghimber Ciuperci Euoki Scaii ion
mai slabe. Acestea ar trebui consumate de câteva ori pe zi. Cei cu
Hrean Okra Alge
yjupa sanguin AB au la dispoziie o gam iarg de opiuni — aproape
Gulie Msline verzi alote
toate legumele care sunt bune fie pcnLru gi"upa sanguin A, tie pentru
praz Msline greceti Mazre de iarn
grupa sanguin B sunt bune i pentru dumneavoastr.
Lptuci Bibb Msline spaniole Spanac
Singura excepie este panhemagLulinantul din roii, care atec-
Lptuci Boston Ceap verde Varz dc Bruxelles
- teaz toate grupele sanguine. Întrucât cei cu grupa sanguin AB au
c ceti na nu Lptuci iceberg Ceap roie Dovlecel, toate tipurile
multe demente de grup sanguin i pentru 1 esie
Lptuci mese Iun Ceap spaniol Sfecla mangold
specific, s-ar prea c sun teii capabili s evitai efectele nocive. Am
AB consumau cantiti mari Lptuci românie Ceap galben Roii
testat persoane cu grupa sanguin care
Ciuperci domestice Cartofi roii Ridichi
de roii i scala Indicau era limpede.
Cei cu grupa sanguin AB ar trebui s mod
includ tofii în Ciuperci Portobello Cartofi albi Castan de ap
combinaie cu mici cantiti dc carne i Ciuperci abalonc Dovleac Micri de balt
regulat în dieta lor, în
(N âsturel)
produse lactate. i tofii are caliti antineoplazicc recunoscute.
cu grupa sanguin B, cei cu grupa sanguin AB trebuie Ciuperci shiitake Radicehio Zuechim
Ca i cei
evite porumbul proaspt i toate produsele pe baz de
s porumb.
De evitat

Anghinare domestica Fasole lima Ardei galbeni

FRUNZE DE PPDIE CARTOFI DULCI Anghina re de Msline negre Ridichi
SFECLA Ierusalim
SFECL VINETE MUGURI DE Avocado Ardei verzi Muguri de mung
CASTRAVETE PTRUNJEL ALFALFA Porumb alb Ardei jalapeno Muguri de ridichi
BROCCOLI USTUROI TEMPEH Porumb galben Ardei roii
CONOPID NAP TOFU
TE LI NA MUTAR IN GAME, TOATE
PSTÂRNAC VERDE TIPURILE
Fructe
VERDEURI CIUPERCI
COLT. ARD MA1TAKE
ZILNIC - TOATE TIPURILE
UPA SANGUIN AB
Neutre ANCESTRALE
Arugula Varz roie Cicoare Aliment
Asparagus Varz alb Conandru SOAE FRUCTELE 1 FRUCT SAU 90-150 g- 3-4 x
Muguri de Chimion Ridichi Daikon recomandate
bambus
202 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB

Cei cu grupa sanguin AB motenesc

mare parte intolerana
in

i preferinele grupei sanguine A pentru anumite fructe. Punei accent

pe fructele mai alcaline, cum ar fi strugurii, prunele i fructele cj
Pepene canang Piersici de toamn
boabe, care v pot ajura s echilibrai cerealele, care sunt generatoare Mere
Pepene cantalup coaj neted
eu

de acid în esuturile musculare. Tei

Pepene casaba Papaya
Celor cu grupa sanguin AB nu le este recomandat consumul Caise
Mute Pepene de Crciun Piersici
anumitor fructe tropicale - mai ales mângu i guava,. Dar ananasul
Aline Pepene Crensbaw Pere
este un excelent ajutor digestiv pentru cei cu grupa sanguina AB.
Pepene boneydew Ptlagin
Portocalele ar trebui, de asemenea, evitate, cu toate c ele pot
goysenberrics
'
Coacze Pepene musk Prusie uscare
se încadreze printre favoritele dumneavoastr. Portocalele sunt un
Coacze roii Pepene spaniol Stafide
irit ani gastric pentru persoanele ou grupa .sanguin AB i de inter’
Curmale Lubeni Zmeur
fereazâ, do asemenea, absorbia unor substane minerale importante,
înainte de a deveni dezorientai, das-mî voie s reiterez c reacia
Boabe de soc Cpime
Kumquat Mandarine
acid/alcalin se produce în dou moduri diferite - in stomac i h
esuturile musculare. Atunci când spun c portocalele acide sunt un
iritant gastric pentru cei cu grupa sanguin AB. m refer la iritaia
De evitat

gastric pc care o produc la nivelul stomacului sensibil, alcalin al

Portocale Rubarb
Banane
celor cu grupa sanguin AB, Dei acidul gastric este în general redus Nuci de cocos Curmale japoneze Carambola
la cei eu grupa sanguin .'AB, acidul coninut în portocale irit Guava Rodii
mucoas gastric. Grapefmit-ul este strâns înrudit cu portoca Ide,
Mango Prickly pear
fiind de asemenea lui fruct acid, dar cu efecte pozitive asupra stoma-
cului celor cu gmpa sanguin AB, manifestând tendine alcaline dup
digestie. Lmâile sunt, de asemenea, excelente pentru cei cu grupa
Sucuri i lichide
sanguin AB, ajutând digestia i eliminând mucusul din organism.
Deoarece vitamina C
un antioxidant important, mai ales
este în
ZILNIC - TOATE TIPURILE
prevenirea cancerului gastric, consumai i alte fructe bogate în ^RUPA SANGUIN AB
ANCESTRALE
vitamina C, cum ar fi grapefruit-ul sau kiwi.
Lcctjna din banane interfereaz eu digestia la gmpa sanguin AB. Rafie

Eu recomand substituirea cu alre fructe bogate în potasiu cum ar u

toate sucurile 250 g 2-3' x
caisele, smochinele i unii pepeni.
RECOMANDATE
Deosebit de benefice
AP 250 g 4-7 x
CIREE STRUGURI CONCORD LMÂI
FRUCTE DE STRUGURI VERZI LOGANRERRIES
MERIOR STRUGURI NEGRI AGRIE
Cei cu grupa sanguin AB ar trebui s înceap fiecare zi eu un

STRUGURI ROU PRUNE NEGRE

bahar de ap cald, amestec l eu sucul proaspt stors al unei
SMOCHINE Jumti de lmâie, pentru acura. organismul de mucusul acumulat
USCATE ANANAS PRUNE VERZI
SMOCHINE GRAPEFRUTT PRUNE ROU
!n timpul somnului. i apa cu lmâie ajut eliminarea. Continuai cu

PROASPETE
^ pahar de suc de grapefxuit sau de papay diluat.
KIWI
 204 FI-ANUL GRUPE] SANGUINE
AB D [ETA DE TIP AB 205

Punei accent pe sucuri de fructe ca

alcalinitate ridicata
fi ciree negre, merior sau struguri. ’ Cu m ar bR^_bej
;

AURY MISO
VARZ-A meriqr jgfURGl PTRUNJEL
MORCOV STRUGURI !

TE LINA HREAN
PA PAVA
CIREE NEGRE

Neutre
Agat Dulse Vanilie
Ananas Miere Sare
Arrowroot
Cidn] de in ere Prune uscate
Busuioc Va rec Cimbru
C * isc Ap (cu lmâie) Frunze de dafin Sirop de arar Sos de soia
Castravete Suc de legume (în conformitate
Grapetruit Puie pergamutc Maioran Meni ha crispa
cu legumele recomandate)
Sirjp dc oi'e? brun Mentha aguatica Zahr brun
De evitai Nucoar Sal vie Zahr alb
Portocal Rocove Melas Tain ari
Afimâui Mutar (uscat) '
['amari nd

Arpagic Nucoar Tarhon

Ciocolat Ardei Timian
Mirodenii
Scorioar Mentha piperita Turmeric
Sarea marin si varecul ar trebui folosite în ioc Cuioare Ardei capia Perior
de sare
Coninutul lor de sodiu este sczul - Coriandru
un aspect important pentru Sirop de orez Oet din vin rou
grupa sanguin AB - iar varecul
arc efecte pozitive deosebite asupra Gem de tartrti Rozmarin Oel din cidru de
cordului i sistemului imumtar. El este, de asemenea
mii în Chimion ofran Oel balsamic
controlarea greutii corporale.
Miso, fcut din soia. este foarte hun Mrar
pentru cei cu grapa sanguin
AB i este delicios sub form ce sup
r '

sau sos.
Evitai total piperul Bg-gvitaT
i oetul, deoarece sunt acide. în loc
^ ^^ pentrU a
de oel.
asczona ^gumele sau
salatele™ Cuioajc englezeti Oet alb Piper boabe
î nu v temei sa ioiosii cu genere? usture Este un itate iul. tonic
Esen de migdale Sirop de porumb Piper aib
l m inUbl0tic * ™J ai® pentru cei cu grupa senin
[1 îurai Anason Pulbere de Roia dc ardei
2#
>

Zaharu! i ciocolata sunt

Mal de orz Gel al m simpl Tapioca
permise m cantiiâi mici. Folosii-le 3a Cape re Piper negru
iu La pc condimente.
Amidon de porumb Piper cayenne
 DIETA DE TIP AB 207
PLANUL GRUPEI SA N OU l N H AB

ggsiisE
Condimente mâei Dude Mentha crispa
Iarba-
Evitai tu tit e condimentele murate, din cauz suscept Ptrunjel
Ardei rou Turban
cancer gastric. Evitai i ketchupul, care conine oet. Mont ba piperi ta Va Ieri an
gtudcnî
ppdie Frunze de zmeur Verbin
Neutre Salvie Mesteacn alb
Rong
Gem (din fructe permise) Condimente pentru salata (cu Soc Iarba Sfanului Ion Scoar de stejar alb
Jeleu (din fructe coninut sczut de grsime, din gpldcnseal Sarsapariila Coada oricelului
permise) ingrediente permise) Voronic U Im alunecos tevie galben
Maioneza
Mutar Ti? evitat

Alee Hamei Sinii mda te

De evitat podbal Tei Traista ciobanului

Kctchup Murturi acre Mtasea porumbului Lu mnânc Gura- lupului

Murturi cu mrar Condimente picante Schi adu f rou

Trifoi

Muraturi kosher Sos Worcestershire Genian Rubarb

Murturi dulci
Diverse buturi
Ceaiuri de plante
Vinul rou este bun pentru cei eu grupa sanguin AB datorit
efectelor sale pozitive asupra aparatului cardiovascular. Se consider
Ceaiul de plante trebuie folosit de cei eu grupa sanguin AB
ca un pahar de vin rou în fi cearc zi scade riscul afeciunilor cardiace
pentru a stimula sistemul imun itar i a construi protecie împotriva
nat la brbai, cât i la femei.
bolilor cardiovasculare i cancerului. Alfalfa. brusturele, mueelul i
O ceac sau dou do cafea obinuita sau decofcinizat ridica
cchiuacca suni întritoare ale sistemului i Pducelul i
numitor.
nivelul acidului gastric i conine aceleai enzime ce se gsesc în
rdcina de lemn- dulce sunt foarte benefice pentru sntate*
suia. Alternai cafeaua cu ceaiul verde pentm a obine efecte
sistemului cardiovascular. Ceaiul verde are efecte pozitive excelente
'
pozitive.
asupra sistemului imunitar. Ceaiurile de ppdie, rdcina JL

i cpuni vor ajuta absorbia i vor

brusture frunzele de la fierului
iebitde benefice
preveni anemia.
cafea obinuita
C al F a D ECO FEIN1Z ATÂ
Deosebit de benefice
C EAI VERDE
ALFALFA GHIMBER RÂDCTNA DE LEMN*
ECH1NACEA PDUCEL DULCE*
BRUSTURE GINSENG MCEE Vin rou
MUEEL CEAI VERDE FRUNZE DE CPt N '^pti carbogitzoas Vin alb
Sifon
* nu folosii Lir permisiunea medicului
208 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA DE TIP AB 209

De evitat MENIU STANDARD ALTERNATIVE

PENTRU CONTROLUL
Buturi distilate Sifon dietetic Ceai negru greutii CORPORALE
de cofei irizat
Cola eu sifon Alte tipuri de sifon Ceai negru obinuit EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 1

Mic dejun
Ap eu lmâie (la sculare)

Planificarea meselor pentru grupa 2,P dl de suc de grapcfhiit 1 fdie de pâine Ezckîel
sanguina AB diluat 1 ou (ochi românesc)
2 felii do pâine Ezekiel
Asteriscul (?) semnific faptul c urmeaz reeta. *briinzâ eu iaurt i plante
cafea

URMTOARELE EXEMPLE dc meniuri i reete v vor da o idee

cu privire la o diet tipic, util pentru cei cu grupa sanguin AB. EL Prânz
au fost elabora le do Dina Khader. MS. RD, o nutri don ist care a DU g de felii de piept de curcan felie de pâine dc secar sau doi
\.

folosit cu succes dietele grupelor sanguine la pacienii si. dc pâine de secar

2 felii biscuii de secar
Aceste meniuri unt moderate în privina aportului caloric i salat ^Cacsar'
echilibrate in privina eficienei metabolice la cei cu grupa sanguin 2. prunc
AB. Individul obinuit va fi capabil s-i menin cu uurin ceai de plante
greutatea corporala i chiar sa scad in greutate urmând aceste
sugestii. Totui, opiunile alimentare alternative sunt oferite în cazul Gustare de dupâ-amiaz
în care preferai mee mai uoare sau dorii sv limitai aptului ^prjitura cu brânz i tofu % ceaca de iaurt
caloric i totui s consumai o diet echilibrat, mulumitoare. Ce ai dc plante cu ghea fructe
Hrana alternativ este prezentat alturi de alimentul pe care îl

înlocuiete. flirta

Ocazional vei observa un ingredient în câte o reeta car£ omlet cu tofu

apare pc lista celor de evitat. Dac este un ingredient în cantitate legume' perpelite

toarte redus (cum ar fi un sirop de mirodenie), s-ar putea sa ^aiâ combinat dc fructe
îl tolerai, în funcie de starea dumneavoastr i dac urmai cu cafea decofeinizat

strictee dieta. Totui, alegerea felurilor de mâncare i a reetelor esie •

iLi
rou, dac dorii
în generaimenit s funcioneze foarte bine pentru cei cu grup*
sanguin AR,
EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 2
Pe msur ce devenii mai familiarizai cu recomandrile dietei
grupei sanguine AB, vei fi capabili s v creai cu uurin propriii
planuri de meniuri i sa v adaptai reetele favorite pentru a le eu lmâie (la sculare)
favorabile grupei sanguine AB, ^ grapefruit diluat
210 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA DE TIP AB 211

Apranoia de arar i nuci cu lapte 2

prunc
ceai dc
de soia
cafea

tauri îndulcit cu suc de fructe

Prânz
*iabbouleh
ciorchine dc;
-struguri s au mar gm
ceai dc plante cu ghea somon prjit cu mrar pimspâi sparanghel

si lmâie

Gustare de dup- amiaz 'urc? brun cu ofran

^prjituri cu felii do rocove pepene dulce cu brânz ‘salat, de spanac
cafea au ceai de plante coctage esfea decofdnizatf

CM
* friptura de iepure broocoli i conopid oprite
Mulat du fasole crtoare
b asumai de orez
iaurt congelat
Reete
cafea decofeinizata
vin rou, dac dorii

IAURT CU MIRODENII
EXEMPLU DE PLAN AL MESELOR 3
2 litri dc iaurt simplu, degresat
Mic dejun
- V-. vf '

2 cei dc usturoi tocat

ap cu lmâie (la- sculare j

l linguri timian
suc- de grsp efori diluat
t

1 oii fiert (ochi românesc) l felie de pâine Essene cu l linguri busuioc

2 felii dc pâine Essene cu uni gem cu coninui sczut de l linguri oregano
organic de migdale zahr I lingur dc ulei de msline
cafea

Punei iaurtul cu lingura Intr-un tifon. Legai tifonul cu sfoar i

Prânz lsai iaurtul s
se scurg deasupra chiuvetei timp dc 4 pân la -
1

*ddte cu tofh i sardine

5 ore.
sau tofu i legume perpelire
Scoatei iaurtul din tifon i amestecai-1 cu luate mirodeniile
Uasagna tofu- peste
^ cu uleiul înlr-un cast rom Acoperii amestecul i rcii -1 mp dc Li

L 2 uie înainte dc a -1 servi. Este foarte bun servit cu legume crude.

salat verde asortat
 212 planul grupei sanguine ab DIETA DE TIP AB 213

PRJITUR (COAPT) CU BRÂNZ I TOFU / linguri de fin de orez brun

(REET DE YVONNE CHAPMAN) 4 ou de iar, btute
mirodenii permise, pentru asezonare3 dup gust
700 g de tofu stors 2 lingurie de ui ei de msline
2/3 ceac de lapte de soia
linguri de sare (opional Amestecai toate ingredientele cu excepia uleiului. înclzii
2 lingurie de suc proaspt de lmâie uleiul mir-o tigaie mare. Turnai m ca jumtate din amestec i
coaja ras de la o lmâie acoperii tigaia. Coacei la ioc mic timp de aproximativ 15 minute,

î linguri de esen de vanilie pân când oul este copt. Scoatei din tigaie i meninei amestecul

cald.
Amestecai toate ingredientele, Repetai operaiunile cu restul de amestec.
Rezult 3-4 porii.

PRJITUR CU TOFU
Y4 ceac de fain integrala (sau fain de secar)
Yz ceac de fin de o vz
GRANOLA DE ARAR I NUC
4 linguri de sare
14ceac ulei 4 ceti de o vz
2 linguri de ap rece ceac de tara te de orez
1

14 ceac de fructe de merior uscate

Amestecai ingredientele: turnai uleiul, apoi apa, pân când 14 ceac de stafide uscate
amestecul devine omogen. întindei-t pe fund ui i marginile unei ceac de nuci zdrobite
1

tigi de 20 cm. înepai aluatul de câteva ori cu

furculia. Turnai 1 linguri de esen de vanilie
peste acest aluat amestecul de tofu i coacei la
5Q°C timp de 30-45
]
% ceac de ulei de canola
minute.
?i ceac de snop de arar
Rezult aproximativ 8 porii.

^reînclzii cuptorul la 120°C. Amestecai intr-un castron mare

OMLET CU TOFU ovzul, trâele de orez, fructele uscate, nucile i vanilia. Adugai
uleiul i amestecai uniform.
500 g de tofu moale, scurs i tocat Turnai siropul de arar i amestecai binepân când se umeeteazâ
5-6 ciuperci Porto bel Io, tiate felii uniform, Amestecul sa fie crocant i lipicios. întindei
trebuie
-00 g de arpagic tocat amestecul tntr-o tav de cuptor i coacei timp de 90 minute,
1 linguri de mirin sau vin de Xeres pentru gtit amestecând ia fiecare 15 minute pentru a asigura o prajire uniform,
1linguri sos de soia cu tamarind, tar grâu pân când amestecul este brun -a urm i uscat. Rcii- 1 bine i
lingur de ptrunjel proaspt, tocai
1 pstrai “1 îmr-un recipient etan.
214 PLANU E. GRUPEI SANGUINE AB

TABBOULEH FRIPTUR DE IEPURE

l cearc de mei copt ? 2 iepuri
1 legtur de ceap verde foca/ *
1 ceac de oet din cidru de mere
4 legturi de ptrunjei, tocai
1 ceap mic, tocat
1 legtur dc ment tocat sau 2 Unguri de ment uscai
2 lingurie de sare
1 castravete marc, cojit i tocat (opional) A ceac de ap
l

1/3 ceac dc ulei dc msline

1 ceac dc fain de orez sau pesmet din pâine iar grâu
sucul de ia 3 lmâi
iu linguri de piper
i lingur de sare
un praf de scorioar
Punei meiul într-uD castrau mare. Adugai toate legumele 1/3 ceac de margarina
tocate amestecai bine. Adugai uleiul, sucul de lmâie i sa re li.

Se servete pe Lptuci verzi, proaspete. Consumai cu frunze de Curai i tranai iepurii. Marinai carnea iu oet, ceap i ap
lptuci, frunze moi de vi de vie sau eu furculia. Este un aperitiv srat, timp de câteva orc înaime dc a o gali. Stoarcei carnea.
rcoritor sau o salat de picnic. Amestecai faina, sarea i mirodeniile intr-o farfurie. Tvlii
Rezult 4 porii. bucile de carne în margarina topit, apoi în fin sau In amestecul
dc pesmet, pân când este bine acoperit.
PRJITURI CU FELII DE ROCOVE Coace i în cuptor la 190^0 timp de 30-40 minute.
Rezult 4-6 porii-
ceac de ulei de canola
1/3
14 ceac de sirop curai de arar

1 linguri de esena de vanilie

SALAT DE FASOLE CRTOARE
ou de ara
1

1 tu ceti dc fin dc secar alb sau de orez brun 500 g dc fasole verde crtoare
i linguri dc bicarbonat de sodiu
sucul de la o lmâie
H ceac de felii tic rocove (neîndulcite)
3 linguri de ulei de msline
praf de cuiaare englezeti (opional)
2 cei dc usturoi zdrobii ,

2-3 lingurie de sare

Ungei eu ulei dou foi dc copt si preînclzii cuptorul la
::

I90 C.
intr-un castron de dimensiuni medii amestecai uleiul, siropul dc

aslar i vanilia. Batei oui i amestecai 4 cu amestecul de ulei. Splai cll grij fasolea verde proaspt. în depnai psti k i
înglobai treptat faina i bicarbonatul de sodiu pentru a forma uu aele.T ai ai-o în bucele dc 5 cm.
aluat eapn. învelii în el feliile de rocove i punei aluatul pe foile Gtii-o pân la înmuiere prin fierbere în ap mult. Scurgei-o,
dc copt cu linguria. Coace i timp dc 10 pân la 5 minute pân când 1 Dup ce s-a rcit, punei -o într-un castron pentm salat. Asezonai
prjiturile sunt uor rumenite. Scoatei -le din cuptor i rcii- ts. dup gui ou suc de lmâie, ulei de msline, usturoi i sure.
Rezult 3 Vi pân la 4 duzini. Rezult 4 porii.
216 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA de TIP AB
217
3
2
CLTITE CU TOFU I S ARD INE OREZ BRUN CU OFRAN
(REET DE YVONNE CHAPMAN)
linguri de ulei de msline
/ cutie de sardine dczosate 4 1 ceap mare spaniol sau roie
felii de 5 cm de tofu de consisten medie sau ferm / linguria de coriandru pisat
h linguri dc praf de hrean 1 linguri nucoara
un strop de oet de cidru 2 psti dc nucoar (folosii doar seminele din interior)
ulei de msline
1 linguri' de ofran
2 Unguri de ap de trandafiri (se gsete in magazinele cu
Zdrobii sardinele cu furcnlia pân devin pstoase. Zdrobii io fu
specific oriental)
în pasta de sardine. Presrai praful do hrean. Adugai
un sirop de
s
amestecai ingredientele prui la omogenizare. 2 ceti de orez brun
oet. Continuai
Portionai amestecul în pri
mici. înclzii o cantitate dc nuc ceti de ap filtrat (la fierbere)
ulei de msline într-o erai t groas. Rumenii Euriiele pc ambele
pri sau rumetrii-le la gnL Aceast reet se asorteaz bine cu o încingei uleiul i perpelii ceapa cu
mirodeniile cu excepia
salat. ofranului timp de [0 mituite la foc mic.
intr-un vas separai zdrobii
Rezult ofranul i adugai-] Ia amestecul care
2 porcii. fierbe la foc mic,
Adugai jumtate din apa de trandafiri 3a amestecul cu
ceap.
LAS AGNA TOFU-PESTO Fterbet la foc mic alte 15 minute i apoi adugai
orezul cu ap h
Leroere. Coacei timp de 35-40 minute. Chiar
500 g de rofu moale, zdrobit cu 2 linguri dc ulei dc msline înainte de servire
t
adugai restul apei de trandafiri.
1 ceaca de brânz mozzarella parial degrevat Rezult 4 portic
sau ricotta parial degresat
l ou de ar (opional)
SALAT DE SPANAC
2 pachete de spanac congelat tocat sau spanac proaspt,,
tocat

î ceac dc ap 2 legturi dc spanac proaspt

I linguri dc sare
un strop de sare . dup gust
linguri oregano
î
1 legtur dc arpagic, tocat
9 tiei lasagna de orez sau de secara alb, gtii
sucul dc la o lmâie
4 ceti de sos peste (putei folosi mai puin)
ti lingura de ulei dc msline
Amestecai tofu i brânza cu oul, spanacul i mirodeniile. Punct
1 piper dup gust
1 ceac de sos într-o tav de copt dc 22 x 32 cm. Aezai în tava -
: -

sosul Splai bine spanacul. Scurgci-l i tocai-1.

strat de tiei, apoi o parte din amestecul cu brânz, apoi Prcsriti-I cu sare
Repetai operaia i terminai cu un strat superior de tiei r s0S ‘
j* “‘A
ue
4 n,lnute’ SIO:lrL' eîl “
cesul de m- Adugai ceap verde.
C o ace în cuptor la
i
75 t timp d e 3 0-4 5 minu te sau
1
:
pân cân t lat na ie. ulei, sare i piper Servii imediat.
™*ult 6 porii.
este copt.
 DîETA DH TIP AB 219

consumai eantili mari. Am descoperit e

cei cu grupa sanguina AB
Ghidul suplimentelor alimentare nu se simt de bine eu doze mari (1.000 mg i mai mult) de
la fel

pentru grupa sanguina AB vitamina C, deoarece aceasta tinde s

le cauzeze tulburri gastrice,

Luat în cursul zilei, dou pân la patru capsule de 250 mg de

ROLUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE fie de vitamine,

suplimente, preferabil derivat din mcee, nu ar trebui s cauzeze
probleme digestive.
minerale sau plante - este de a aduga substanele nutritive a a ne po
dumneavoastr i de
fi deficitare în alimentaia
suplimentar acolo unde este necesar. inta suplimentelor alimen-
a furniza o protecie
ftimine bogate în vitamin o C optime pentru cei cu grupa
sanjgu i-nL
. AB
tare pentru eei eu grupa sanguin AR este:

> supraan gaj arca sistemului imuni tar;

Fructe cu boabe Ciree
> furnizarea de an ii oxidani anime op laz ici;
y întrirea inimii.
Grape fruit Lmâie
Ananas Broscoii
Cei eu grupa sanguin AB prezint un tablou oarecum amestecat
io ceea ce privete suplimentele alimentare. Dei avei vulnerabi- ZINC (CU PRUDEN)
litatea sistemului imunitar i susceptibilitatea la boli în comun cu cei Am descoperit c suplimentarea eu zinc în cantitate mic (3 mg/zi 1

cu grupa sanguin A, dieta grupei sanguine AB asigur din fericire o conteaz adesea mul t în protejarea copiilor cu grupa sanguin AB
larg varietate de substane nutritive cu care s ripostai. împotriva infeciilor, mai ales a infeciilor otice. Suplimentarea cu
De exemplu, cei AB
obin o mare cantitate de
eu grupa sanguin zinc este, totui, o spad eu dou tiuri. în timp ce doze mici, perio-
vitamina A, vitamina B-12, macin i vitamina E din alimentaia Ion dice amplific Imunitatea, dozele mai
mari, pe termen lung o
având asigurat o protecie prin dieta împotriva cancerului i afec- deprim i pot interfera eu absorbia ailor minerale. Fii ateni cu
iunilor cardiace. A
sugera suplimentarea doar dac, din anumite zincul! Este complet ne standardizat, disponibil pe scar larg sub
motive, o persoan cu grupa sanguina AB nu respect dieta. Chiar form de supliment alimentar i nu ar trebui folosit recoman- fr
fierul, care lipsete în mod evident din dieta veget arian a grupei darea medicului.
sanguine A. este larg disponibil în alimentele peni ni grupa sanguin
AB. Exist, totui, unele suplimente alimentare care pot fi benefice
Alimente bogate în zinc, optime pentru cei cu grupa
celor cu grupa sanguin AB, sanguin AB
tipurile de carne recomandate (mai
VITAMINA C ales carnea de curcan, de
c-uloare închis)
Cei cu grupa sanguin AB, care prezint rate mai ridicate ale

cancerului gastric datorit nivelului sczut al aciditii gastrice, pot

ou
obine efecte favorabile din folosirea de suplimente eu vitamina C legume
De exemplu, nitrîii, compui care rezult din afumarea 51

conservarea produselor din came, ar putea ft o problem special în

SELHNIUL
S elen iul poate valoros pentru eei eu grupa
cazul grupei sanguine AB, deoarece potenialul oncogen al acestora fi sanguin AB, deoarece
este mai ridicat la persoanele cu niveluri sczute ale aciditii
pare s acioneze ca un component al sistemelor de aprare antioxi-
daiîvâ proprii organismului. Totui, s-au
gastrice. Ca i antioxidant, vitamina C este cunoscut drept blocat raportat cazuri de toxicitate
a seleniu! ui la
al acestei reacii (dei ar trebui s evitai totui alimentele afumate i persoane care au luat suplimente cu seleniu în exces.
conservate). Cu toate acestea, nu tragei concluzia c ar trebui s Consultai- v medicul înainte de a lua acest mineral.
220 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA DE TIP AB 221

Plante/Substane fitochimice ar mueelul i rdcina de valerian. Aceste plante sunt dispo-

fi

Recomandate centru cei cu grupa sanguin AB nibile sub form dc ceaiuri i ar trebui administrate frecvent.
Vâteriana are un uor miros îneptor, care devine cu adevrat plcut

DaL D dat ce te obinuieti cu el.

PDUCELUL (Qafacîgus oxyacantha). fiind predispoziia l a

afeciuni cardiace, persoanele cu grapa sanguin AB vor dori s ia îh

qUERCITINA, Quercitina este un bioflavotioid gsit din
Respectarea dietei
serios protecia sistemului lor cardiovascular. abunden. legume, mai ales în ceapa galben. Suplimentele cu
în
grapei sanguine AB va reduce substanial riscul, dar dac avei
qiicrcirin sunt disponibile pe scar larg în magazinele alimentare
membri ai familiei cu afeciuni cardiace sau cu rigidizarca arterelor, dietetice, de obicei sub form 500 mg;
de capsule dc 100 pân la

s-ar putea s dorii s v

ducei cu un pas mai de pane în programul Quercitina este un antioxidant foarte' puternic, de multe sute dc ori
"dumneavoastr de prevenire, O substan fitochimici ce arc capaciti mai puternic decât vitamina E. El poale constitui un aditiv foarte
preventive excepionale se gsete în arborele de pducul (t r&teegus
puternic în strategiile de prevenire a cancerului.
oxyacantha). Pducelui arc câteva efecte antioxidante remarcabile. EL

create elasticitatea arterelor i întrete inima, sczând în acelai timp CIULINUL DE LAPTE (Siîybum marianuni). Ca i querciitna,
tensiunea arterial i exercitând un discret efect dizolvant asupra ciulinul de lapte este un antioxidant eficient, cn proprietatea supli-

plcilor de atemm din artere. Oficial aprobat pentru uz farmaceutic m mentar special de a atinge concentraii foarte ridicate în ficat i în

Germania, aciunile pâdueelului sunt practic necunoscute

pri.
în alte cile biliare. Cei cn grupa sanguina AB pol suferi de tulburri hepa-

Extracte i tincturi sunt disponibile prin medicii naturiti,

magazine tice i ale veziculei biliare. Dac în familie exist antecedente de boli
alimentare dietetice i farmacii. îndeajuns aceast plant.
Nu pol luda hepatice, paner calice sau biliare, gândii-vâ s adugai an supliment
Monografii oficiale ale guvernului german arat ca aceast p lans vsu de ciulin de lapte (gsit cu uurin în majoritatea magazinelor

complet lipsit de orice efecte secundare. Dac ar fi dup mine, alimentare dietetice) la dicta dumneavoastr. Pacienii cu cancer care
pducei folosite pentru a fortifica cerealele de la
primesc ehimioterapice ar trebui sa foloseasc un supliment cu ciulin
extrasele dc ar fi

micul dejun, ia fel cum sunt folosite vitaminele. de lapte pentru a favoriza protecia hepatic.

PLANTE CARE CRESC IMUNITATEA, Deoarece sistemul RROMELAINA (enzimâ din ananas). Dac avei grapa sanguin
imuni tar al celor cu grupa sanguin AB are tendina s fie vulnerabil AB i suferii de baionri sau alic simptome legate de absorbia
la virusuri i cu compromiterea imunitii, plantele cu efect
infecii, deficitar a proteinelor, luai un supliment de bromelainâ. Aceast
de amplificare uoar a imunitii, cum ar ti Echîn&cca. purpure o,
pot enzimâ are o abilitate moderat dc a descompune proteinele din
ajuta la prevenirea rcelilor i strilor gripale i pol contribui la opti- alimente, ajutând tractui digestiv al celor cu grupa sanguin AB s
miza rea supravegherii antic anceroase. Muli oameni iau echinacea asimileze mai bine proteinele.

sub form lichid sau în lablete. Este disponibil pe scar larga,

p Luni a chinezeasc numit huang-ki (Astraga/us znamaîibranac&ousj

Profilul stres/exerciiu la grupa sanguin AB
este, dc asemenea, administrat ca tonic al sistemului
hnunitar, dai CAPACITATEA de a contracara cfcctclc negative ale stresului se

nu este la fel de uor de gsit. în cazul ambelor plante principiile regsete în grupa sanguin. Dup cum am discutat tn capitolul 3.

active lc constituie glicezidele cure acioneaz ca mitog.cn i, stimu- stresul nu problem; problema este cum rspundei la
este in sine o

Dup cum va amintii, Ic ucoc stele stres. Cei cu grupa sanguin AB au motenit cu exactitate modelul dc
lând proliferarea leueoc ielor.
apr organismul. tâspuns la stres al grupei sanguine A. in aceast privin nu v
asemnai dc loc cu grapa sanguin B.
PLANTE CU EFECT CALMANT. Cei cu grupa sanguin AB se
Cei cu grapa sanguin AB reacioneaz la primul stadiu al
vor simi bine dac folosesc calmante uoare pe baz de plante, cu..- stres ului - stadiul de alarm - la nivelul intelectului. Stresul produce
 dieta de tip ab
PLNUI. GRUPEI SANGUINE AB

anxietate, iritabi filai c i Pe

hiperacfivitate. msur
ce semnalele
je
2-
z-i x pe sptmân
3-
stres sunt propulsate în sistemul imuni tar, devenii mai sAbjj CICLISM 60 nrin 2-3 x pe sptmân
Sensibilitatea amplificat a sistemului nervos uzeaz treptat delicaii 20-40 r 3 x pe sptmâna:
anticorpi protectori. Suntei prea epuizai pentru a lupta împotriva 30 mia.
s
intervin ca bandiii cate
4 x pe sptmân
infeciilor i bacteriilor care ateapt 2-
30-45 r 2-3 x pe sptmân;
urmresc o victim. 3-
aerobic â[M5 ri 2-3 x pe sptmân
Totui, dac adoptai telurici de linitire, eum ar fi meditaia yoga,
i IMPACT
putei realiza beneficii mari, prin contracararea stresurilor negative
SCZUT)
cu con centrare i relaxare. Persoanele cu grupa sanguin AB na
PLIMBARE mm
rspund favorabil la confruntarea continu i au nevoie s la în 3 x pe sptmâna.
EXERCIII DE 5 x pe sptmân
consideraie i s practice arta imobilitii ca vraj calmant.
ÎNTINDERE
Dac cei cu grupa sanguin AB rmân în starea lor natural

tensionat, stresul poate produce afeciuni cardiace i diferite

i Ghidul cu exerciii fizice pentru

forme de cancer. Exerciiile care asigur calmul concentrarea

sunt remediul ce poare scoate grupa sanguin AB din ghearele grupa sanguina AB
stresului.

Tai chi chuan, modelul lent, ritual, al boxului chinezesc i hatha

sau tai cm, este un exerciiu care
'

amplific
atemporal indian de întindere, sunt experiene
.

yoga, sistemul flexibilitateartricribr corpului Gesturile lente, graioase,

elegante
calmante, de concentrare. Exerciiile izotonice moderate, cum
ar fi

grupa
ale exerciiile r tai chi
chuan par s
mascheze loviturile rapide cu
plimbarea, înotul i ciclismul sunt favorabile pentru cei cu mana sau piciorul blocrile i
parrile pe care le reprezint. în
sanguin AB. Atunci când recomand exerciii calmante, aceasta nu Umia, rai chi este practicat zilnic
de grupuri care se adun în piee
înseamn c nu puie i ya transpirai puin. Cheia este realmente publice pentm a efectua micrile la unison. Tai chi poate fi o tehnic
angajarea mental in activitatea tiztc. T axare toarne eficient, dei necesit concentrare i rbdare
face pentru a
De exemplu, sporturile i exerciiile înalt competitive nu vor fî stpânit,
nou i l^ a Voga
decât s eouizeze energia nervoas, vor tensiona cin vo.
_
este, do asemenea, bun pentru tipul de stres al grupei
> gnme AB. Combin rectitudinea interioar cu controlul
respi-
V * poziii menite s riprmir;i * .=

EXERCIIU DURAT FRECVEN

TAI CHI 30-45 imit 3-5 x pe sptmâna
HATHA YOGA 30 mirt. 3-5 x pe sâptM&lâ
AIKIDO 60 min. 2-3 x pe sptâifl^
224 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB DIETA DE TI F
j
AB 225

italieneasc, devenii italieni?" Meditaia

.
yoga sunt ceea ce facei
îi
eliberarea tensiunii din acest muchi. Punei- v
muchii abdominali
jEi aciune pentru a ajuta. Când inspirai, di rec donai -v rsuflarea
care sum
din de. Vizualizai i meditai asupra acelor subiecte
atât de profund ca i
când ai ridica o greutate imaginar spre tavan,
relevante. Poziiile sunt neutre, de sunt doar micri
atemporale i
încercai s coordonai is izolai complet respiraia abdominal,
dovedite.
fr nici o micare toracic sau costal.

Chiar dac efectuai exerciii de gen aerobic în cursul

sptmânii, încercai s integrai în program nit in ele de relaxare
TEHNICI SIMPLE DE RELAXARE YOGA i
linitire, care v. vor ajuta sv stpânii în mod optim tipurile de
Yoga începe i termin cu relaxare. Ne contractm muchi, în mod
se stres caracteristice grupei dumneavoastr.
opusul - s
constant, dar numai arareori ne gândim s faeem
renunm i s ne relaxm. Ne putem simi mai bine i putem ii mai
sntoi dac ne eliberam regulat de tensiunile rmase în muchi în
urma stresurilor i încercrilor vieii. Not final:
Cea mai bun poziie pentru relaxare este culcat pe spate. Chestiunea personalitii
Aranjai- vbraele i picioarele astfel încât s simii perfectv
confortabil la nivelul coapselor, umerilor i spatelui. Relaxarea
PERSOANELOR. CU GRUPA
s ating calmul
SANGUIN AB le place s se
profund obine lsându-v corpul i mintea
se
fost agitai se
mândreasc cu faptul e Isus Cristos avea grupa sanguin AB.
alintor, în acelai fd în oare apa d intr-un vas care a Dovezile lor provin dsn testele sanguine efectuate pe Giulgiul din
linitete i devine imobil. Torino. Este o idee provocatoare, dei eu am dubiile
mele, având în
abdominal. Când bebeluul respir,
începei eu respiraia de tip
muli dintre noi ajung
vedere c se presupune c Isus a trit eu o mie de ani înainte de
abdomenul su se mic, nu toracele. Totui,
apariia grupei sanguine AB.
s adopte în mod incontient obiceiul nenatural i ineficient
v Dar aceasta este grupa sanguin AB pentru dumneavoastr. Nu
respiraie toracic restrâns. Unul dintre scopurile
yoga este de a
întotdeauna sunt îndulcite detaliile. Grupa sanguin AB este ud
Observai- va tipul
face contieni de adevratul centru al respiraiei. amestec intre abrupta, sensibila gr pa sanguin A i grupa
neregulat sau avei sanguina
de respiraie. Respirai rapid, superficial i
li

Ti, mai
echilibrat i mai moderata. Rezultatul este o fre spirituala,
tendina s v
inei respiraia? Las ai -v respiraia redevin mai s
va s oarecum uuratic, ce abordeaz oale aspectele vieii fr
încercai
natural profund, adânc, regulat i necons trans.
a tl în
tiod special contienta
]

izolai doar muchii respiratori inferiori, încercai s respirai rara sa de consecine. Aceste caracteristici sunt
evidente în mod clar grupa sanguin AB.
v micai toracele. Exerciiile de respiraie sunt întotdeauna
AB
la Sistemitl imuni tar al

uor i fr nici o constrângere. Punei- v

grupei sanguine
efectuate
o mân P e esie ce. mai bun prieten pentru aproape orice tip
de virus sau
boala de pe pmânt. Dac grupa sanguin O dispune de
i simi i-v micrile respiratorii. Relaxai -v
umeni.
ombilic
mspma P^rt înalt securizate la nivelul
începei exerciiul prin expiraii complete. Land sistemului imuni tar, grupa sanguin
E nu arc nici mcar o încuietoare la u.
facei-o ca i când o greutate mare, cum ar fi o carte voluminoas,

afl pe ombilic i inspirând, încercai s ridicai aceasl

greaa e Natural c fac pe cei cu grupa sanguin AB
aceste însuiri
îi

tavan. Apoi, când expirai, lsai pur i s

simp atrgtori i populari. Esre uor
imaginar pân la îi placi pe oamenii care te

sv
^ i1 Stupin cu braele deschise, nu îi
aceast greutate imaginar preseze abdomenul, ajutâudu- poart ranchiun atunci când îi
^
^zTîigetî i spun întotdeauna lucrurile cele mai diplomatice în
expirai. Expirai mai mult aer decât m mod normal, ca
i cUDl
^ Ce ^braie.
încerca s v
"stoarce i" mai mult aer din plmâni.
Aceasta
^ ^
,
Nu este surprinztor c muli tmduitori i învtori
va ajut- P^tuali au grupa
aciona ca o întindere yoga pentru diafragm i ulterior sanguin AB.
226 PLANUL GRUPEI SANGUINE AB

Problema este c, de vreme ce persoanele cu grupa sanguina

au sistemul imuni tar atât de Tiediscriminatoriu, începeai
Aa
yju . Vt ,
^
de loialitatea Lor în general. Se spune c
Benedict Amotd. cel J’-
iaimos trdtor al americanilor, avea grupa sanguin AB.
Partea bun este c cei cu grupa sanguin AB sunt cunsi^ .

mai captivani i interesani indivizi, fa de cei cu

unii dintre cei
alfc
grupe sanguine. Dar barul lor natural poate adesea cauza dureri nar
|

John F. Kcnnedy .i Marilyn Ivlonroe aveau grupa sanguin AB y

dei a disprut de mult dintre noi. ambii rmân figuri proeminente
le

Legtura dintre ci i public a fost atât de intens, încât bântuie

psihicul american i astzi. Dar pentru toat senzualitatea, harul lor
a pretins un pre greu de pltit.
PARTEA III

SNTATEA
GRUPEI
SANGUINE
 Conexiunea cu
grupele saqgumc

SUNTEI DEJA FAMILIARIZAI CU LEGTURA SOLID

dintre grupa sanguini i starea dumneavoastr de Unitate. Sper ca
începei s înelegei el putei exercite un las cm nat control, du ar
alunei când prezentai o susceptibilitate la o anumite stere. Planul
jfUpeî dumneavoastr sanguine este punctul de rscruce ctre o via
jiniipas-
tn urmtoarele trei capitole vom discuta mai în detaliu despre
aspectele medicale specifice fiecruia i despre cum putei folosi
informaiile privitoare la grupa dumneavoastr sanguina pentru a
^ee opiunile cele mai bune pentru sntatea dumneavoastr,
începem cu medicamentele i terapiile uzuale în epoca modern.
Drogurile au fost folosite ea medicamente dc mii de ani. Când
110 aman sau x raci fierbea o poiune* acea pu iu ne avea nu doar
^teritate medical, ci i putere spiritual. Dei infuzia era adesea ru
Mirositoare i dezgusttoare, ea coninea magie i pacientul a but
fcueuno* amara butur speran
in unei tmduiri.
Lucrurile nu s-au schimbat chiar atât de mult.
Astzi, medicii prescriu medicamente în exces i noi Ic utilizm
1
exces. Este o problem serioas. Totui, spre deosebire de
^turiiL care resping in torni iiatefarm aeop cea modern* eu cred
trebuie s adoptm un punct de vedere mai raional i mai
 e

230 ALIMENTAT EA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE STRATEGI] MEDICALE 231

flexibil. Majoritatea preparate Lor medicamentoase sun! menite se fj.;

eficiente asupra unui segment larg de populaie i ar 1 rebut folosit; Proprieti -e aspirinei de a subia sângele pot cauza neajunsuri
pentru a trata cele mai severe i potenial periculoase stan.
celor cu grupa sanguina O, care au i aa un sânge mai subire.
Mai mult, simptomde unei infecii sau ale alEei afeciuni, mai
Dar s privim medicaia în perspectiv: toate medicamente]
severe, pot E mascate.
sunt otrvuri. Medicamentele bune pe care omul le-a descoperii
* AntiMstamimcee pot crete tensiunea arterial - un pericol
de-a lungul secolelor soni otrvuri selective. Multe altele sunt
deosebit pentru cei cu grupa sanguin A i AB. Ele put cauza
otrvuri cu spectru mai larg, mai puin selective. Un excelent insomnie i pot exacerba problemele legate de prostat,
exemplu din ultima categorie este arsenalul di tur de medicament? * Utilizarea habiruali a fixativelor poate efectiv s cauzeze coriti-
folosi io de oncologi in chimioterapie. în procesul de distrugeri- ;i
pat te. întrerupând procesul natural de eliminare. Ele pot fi, de
- celulelor canceroase, multe din aceste medicamente atac fr asemenea, nocive pentru persoanele cu boala Iui Cruhn o
discriminare i celule sntoase. Nu este intenia mea s îi ponegrise problem la grupa sanguin O.
* Remediile pentru tuse, dureri faringicne i toracice au adesea
pe oncologi. Aceasta este doar situaia de fapt
efecte secundare, printre care hipertensiunea arterial, somno-
Vestea bun este efi uneori chimioterapie reuete. Vestea rea
len i ameeli
este c uneori chimiu terapia reuete, dar pacientul decedeaz din

cauza complicaiilor legate de tratament Este n enigm teribil. medicament O IX pentru a trata durerea dc
înainte dc a lua un
tiina modern n confruntat comunitatea medical cu o gam cap, crampele sau orice alt boal, cercetai posibilele cauze ale
enorm de terapii, care toate sunt prescrise de medici bine- in teu
problemei dumneavoastr. Adesea ca este legat du alimentaie sau
ionai, de pe toate meridianele. I tor am fost noi suficient de precaui de stres. Dc exemplu, v
putei întreba:
în utilizarea antibioticelor i a vaccinurilor'? De unde tii n.-

medica mente sunt ede moi bune pentru dumneavoastr, pentru

1
Este durerea mea dc cap cauzata dc stres?
familia dumneavoastr, pentru copiii dumneavoastr?
* Eseu disconfortulmeu gastric determinai do consumul alimentelor
nedigerabde pentru grupa mea sanguin?
Din nou grupa sanguina arc rspunsul.
s
* Sunt problemele mele simisale un rezultat al mueusului provocat
dc consumul prea multor alimente generatoare dc mucos? Sau dc
consumul alimentelor eliberatoare de histamin (cum ar fi grind,

Tratamente fr prescripie medical *

în cazul grupei sanguine G>?

Este gripa mea rezultatul unei slbiciuni a sistemului imuni tar?

* Este congestia sau broniia mea determinat de supraproducia de
EXIST o gam larg de medicamente lar-prcscrip ie -medical mucus în cile respiratorii?

OTC) pentru tulburrile obinuite - de Ja

* Este durerea mea de dini cauzat de
(over-the-coumer o infecie care necesit

articulare, dc la congestie ia indigestie-

pitament medical imediat?
duren
durerile de cap,
cm
la
* Faptul bazez prea mult pe laxntivele disponibile în comer
Ca s fim sinceri, acestea pur a fi remedii ieftine, convenabile >t

nu interfereaz oare cu excreia naturala, cauzând diaree'?

eficiente.

Ca medic naturist, eu încerc s evit prescrierea medicament :or

Apelai la îngrijiri medicale dac si mp t omele sunt cronice sau
OTC de câte ori pot. în majoritatea cazurilor, exist alternativ deosebit de severe. Durerea, slbiciunea, tuea, febra, congestia i
h-
naturale care funcioneaz la fel de bine sau chiar mai bine- lareea pot fi toate semne ale unor probleme mul profunde. Pe
plus, exist pericole inerente iu folosirea multor preparate O ^estea le putei camufla eu medicamente, dar nu v
vei adresa
printre cane; originale.
 232 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE STRATEGII MEDICALE 233

Pentru dureri ocazionale i neregularitt, urmtoarele remedii

sunt înlocuitoare naturale excelente ale
medicamentelor QTC pURERl DENTARE
F'
sunt disponibile .sub multe forme rn
magazinul alimentar dietetic di r.
msij gin ci val cu usturoi zdrubit masaj gingîval cu ulei de euioare
earder sau la centrul Je nutriie naturala incluzând eea ]Un
comprese, ti neuri lichide, esene, pulberi i capsule.
indigestie, ARSURI
Pentru a Vii prepara singuri un ceai de plante, fierbei
apa
inversai plantele în apa, limp de aproximativ goldenseal
5 minute. alge brune
^ â reg s reinei simbolul din legenda de mai jos, care indic
bromelainâ (din ananas i ment
s

recomandai speciale pe tu rit fiecare grup sanguin. geni anii -*T\ ,.4* ghimber

LEGEND CRAMPE, BALONÂRI

r DE EVITAT PENTR U GRU PA SANDU IN A O
-
ceai dc mueel ceai de menta
„2" DE EVITAT PENTRU GRUPA SANGUINA A ceai de feriga supliment alimentar pro biol ie cu
„3“ - DE EVITAT PENTRU GRUPA SANGUINA B factor hiftdus

,.4
1
’
- DE EVITAT PENTRU GRUPA SANGUINA AB ghimber
,J“ - NOTA SPECIAL PENTRU TOATE GRUPELE SANGUINI
GREURI
DURERE DE CAP
cayemie - ,*2^ ceai dirt rdcin dc lemn -dul ce

mueel ghimber
valentin
d am i ari ,* J
" sqq a r de salcie a ba
I

GRIP
iarba moale
ilrabinu ga betan
SINUZ1T eehinaceea
usturoi ceai de mcee
schlndut - „3“ t
„4" timian
goldeiuseat

ARTRIT
FEBR
al fal ia - „1 11
ba e de sare am ar
i

brba-mei - „2" verbin

boawella comprese cu ceai de rozmarin alb
iarb moaie scoan de salcie
calciu

TUSE
DURERI DE URECHI
" iS
podbal - „T t
T T ,3 tei -
picturi otice cu usturoi, Jumânric i ulei de msline voronic
 )

234 A M E N A.1A ADE C VA ’ CE LOR 4 GRUPE S ANG U IN v

1. J (
[
STRATEGII MEDICALE 235

ANGIN Vaccinuri: Sensibilitile grupelor

sanguine
gargar cu ceai dc suhinduf - „.V' rdcin dc dmpâ
gargar ci] ceai de rdcin de încrctur emoionala
VACCINAREA este un subiect cu atât în
go [den se ai i sal vie
i cele alternative.
tomimitâilc medicale convenionale, cât în

PîniT-un punct de vedere mai ortodox, vaccinarea reprezint prima

CONGESTIE
linie de aprare în medicina
preventiv. Un accent din ce în cc mai

ceai dc lemn- dulce puternic se pune pe vaccinarea universal obligatorie efectuata de

urzici
nivel federal statal i local. Care sunt consecinele unei
* _l umân ari c - T ,3
1
'
verbin autoriti la

astfel dc strategii ?

Vaccinurile au fost de o utilitate indiscutabil pentru omenire,

CONSTlPATfE
salvând mit de viei ;s prevenind suferine inutile In rarele împre-
suc dc aloc vera - ,3'\ „4” Psylliiim jurri când au existat probleme, vaccinurile au reacionat
oarecum
* I
",

fibre - ,*5'
L

h
„5" Ulm alunecos nefavorabil ia indivizi hipersensibili Curioii-tiele noastre
despic
Scoar de lari ce (AR A -ii) - ,S' sistemul imunitar nu releva înc daca vaccinurile uu repercusiuni

mai profunde* diminuând poate unde din mecanismele noastre

DIAREE imuni tare înnscute împotriva cancerului. Totui multe oficialiti
din domeniul sntii publice ’i al cercetrii tiinifice medicale
se
Aine L acîdopbiîw (cultur oarecum nepatriodc s dezbai prob lu jiu,
comport dc parc ar fi

dc iaurt) nou vaccin torentul sanguin colectiv naional.

injectrii fiecrui în
boabe de soc frunze dc zmeurii i ie
în acest timp, publicul rmâne nedumerit. Prinii doresc sâ
lor
ce vaccinuri daci exist vreunele, ar trebui administra te copiilor
DURERI MENSTRUALE „

Vârstnicii, hipertensivii, femeile însrcinate i alte categorii

.sunt

eo rn amaican (f lom js sp. n traci

îngrijorai de efectele vaccinrilor. Nu ar trebui s v surprind faptul
j i
; ,
.

ci nu exist un rspuns unic pentru toat lumea. Reacia dumnea-

iJ
*r5 în prezent autorizat, substana din scoara de lance sub voastr la vaccinuri are foarte mult de a face eu grupa sanguin.
form de pulbere este disponibil la cabinetul meu sub
denumirea dc ARA-6. Testele au dovedit eâ osie ur
Sensibiliti vaccinate ale grupei sanguine O
excelent întritor natural al sistemului Imunitar. Mai mult*
o substan aflat în scoara ele Lirice* numit butirat, în cazul tuturor vaccinurilor, prinii copiilor cu grupa sanguin O ar
este
surs natural sigur i eficient de fibre pentru toate trebui s fie atent: la orice semn de inflamaie. cum ar fi febra sau

grupele sanguine. Pentru informaii suplimentare i durerile articulare, deoarece sistemul imunitar al grupei sanguine O
comenzi vezi Anexa E este predispus la astfel de reacii.
„5“ „5" Fibrele naturale sunt prezente la copiii
în multe fructe* legume i Evitai forma injectabil a vaccinului anti-poliomielitic
cereale. Asigurai- v ca ai verificat lista dc alimente cores- cu grupa sanguin O i alegei preparatul cu administrare orala,
punztoare grupei dumneavoastr sanguine înainte dc a v Deoarece cei eu grupa sanguin G au sisteme imun» ta re
biperreachve,
alege sursa de puternic a vaccinului.
fibre. ei se simt eel mas bine cu o form mai puin
 236 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGU[Nf_ STRATEGII MEDICALE 237

Copiii cu grapa sanguin O

recent vaccinai ar trebui sunt*. Dc ce au cei cu grupa sanguin B tendina de a reaciona atât de
. eglieai cu grij Limp de câteva zile pentru
a asigura uit ruj e v nefavorabil la vaccinuri? Cei cu grupa sanguin B produc un numr
complicaii. Nu Ic administrai aoetominofen, cei mai freovC-
- - .

enorm dc anii gene B la nivelul sistemului nun- os. Eu cred se pro- c

prescris medicament OJC m cazurile de probleme legate duce o reacie încruciat în sistemul imuni tar al celor cu grupa
vaccinare (substan prezen în Tylenol). Din H^aguin B atunci când este introdus un vaccin, reacie care determin
experiena mea,
cu grapa sanguini O par a reaciona slab
ta acest medicament
organismul s îi atace propriile esuturi. S-ar putea ca însui vaccinul
V cel cur-, cauzeaz aceast reacie încracial. Sau poate câ este
remediu natural care va aciona la cei cu grupa 53 fie
sanguina O
disponibil în majori lai ea magazinelor alimentare vorba de una din substanele chimice folosite pentru a amplifica
plant numit iarba moale, derivat din floarea
dietetice. Este
eficiena vaccinului. S-ar putea chiar s
fie vorba de mediul dc cultur
obinuit de crizan- creterea vaccinului Pur i simplu înc nu tim.
tem (Chtysanthetnum piirthcnitim). Sub forma de tincturit folosit la
lichid Temei Ic însrcinate care au grupa sanguin B ar trebui, dc
Nerba moale se poate administra unui copil la fiecare
câteva ore. patra s evite vaccinul amigripal, mai ales dac tatl copilului
asemenea,
pân a opt picturi din aceast tincturâ inlr-uu pahar de suc
J

sun: iire grupa sanguin A sau AB. Vaccinul unti-gripal ar putea crelc
suiicumie pentra a obine un efect pozitiv.
producia de anticorpi anii- A. care ar putea interfera cu dezvoltarea
1 ?ucâ suntei însrcinat i avei grupa sanguina O, vaccinul sntoas a ftului.
antigripal poale fi în mod special periculos, mai ales dac ia; al
copilului are grupa sanguin A sau ALT Vaccinul antigripa] ar puica
amplifica prezena anticorpilor anli-A din organismul domnea- Argumentele pro i contra terapiei
voasirâ, iar acetia ar putea ataca i afecta ftul.
cu antibiotice
Sensibiliti vaccinai © b grupele sanguine A i AB DAC MEDICUL DUMNEAVOASTR sau pediatrul copi-
cu grapa sanguin A i
t oprii
AB rspund bine lului durnnea voastr va prescrie frecvent antibiotice pentru simple
la vaccinuri. L n
program complet dc vaccinare incluzând vaccinul împotriva tusei rceli i afeciuni gripale, am un sfiit: gsii un alt medici
convulsive nu produc multe efecte secundare.
ar trebui sa Folosirea în mod constant ncadecval a antibioticelor constituie
Spre deosebire dc cu grupa sanguin O, cel eu grupa
copiii un factor important in scderea capaciuu.ri dc a eradic bolile.
sanguin A sau AB ur trebui s primeasc forma Utilizarea în exces a unor astfel dc medicamente miraculoase promo-
injectabila a
vaccinului anti-polinmieliric* deoarece
mucosul din tractul lut veaz dezvoltarea unor ageni patogeni din ce in ce mai rezisteni,
digestiv nu reacioneaz bine Li forma care necesita antibiotice i mai polemice pentru tratament. Cu mull
oral a acestui vaccin.
mas puternic decât oricare dintre antibioticele prescrise în mod
Sensibiliti vaccinule curent este recomand re a unei alimentaii sntoase, a odihnei
la grapa sanguin B
adecvare i a reducerii stresului.
Copiii eu grupa sanguin B prezint uneori reacii
neurologice în mod caracteristic, exist o perioad de laten Ini re momentul
severe la vaccinri. Prinii trebuie fie deosebit de ateni la s orice în care se dezvolt o infecie ri momentul în care se produce rs-
semn ce
ar putea indica o complicaie, fie c este vorba de o punsul din partea sistemului im uni tar al organismului. Este ca atunci
modificare a mersului sau a mersului în
palm labe al copilului când formai numrul de la urgene: tii ei nu vor c Ia ua fi.

dumneavoastr sau de o modificare de orice dumneavoastr în secunda în care rspund fon. Antibioticele
fel a personalitii, Dac la rele
intenionai s vaccinai un copil eu grupa, sanguin B, este imperam por ajunge mai rapid la Socul unei infecii* dar ele întrerup legtura
necesar s v asigurai
mai întâi c
este deplin sntos - fr rceli, telefonic cu serviciul de urgen
organismului - sistemul imu-
al
grip sau infecii orice. Ca i copiii cu grapa sanguin. ni iar. Antibiotic dc. în esen, decupleaz rspunsul irnumtar, respon-
O. cei eu grupa
sanguina B ar trebui s primeasc forma sabilitatea organismului de a lupta cu o infecie fiind preluat de
cu administrare oral a
vaccin u lui unri-po iiomi elitîc. medicaie.
 a

238 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGU^e STRATEGII MEDICALE 239

Ne grbim s tratm febra eu

febra este un semnal de care trebuie
cu toate c antibiotice, dar

s
inem cont. Ea indiei fapi^
^ t^flsîbilitai ale grupei sanguine

persoanele eu grupa sanguin. O

O la antibiotice
ar trebui s evite antibioticele din
c rata metabolic a organismului a ajuns ia epuizare, distrug"^
c usa
penicilin Sistemul imuni tar al grupei sanguine O este alergic
invadatorii prin realizarea unui mediu câl mat inospitalier
j5 ^ceasta clas dc medicamente.
pentm microorganismele infeci oase, EvilaL de asemenea, clasa sulfamidelor, cum ar fi Bactrimul.
în practica mea am descoperit ca majoritatea persoane], Ele piu cauza erupii cutanate la cei cu grupa sanguin O.
elimina u infecie iar utilizarea unui antibiotic. tiai ca
r

ancibiuii
po t
încercai s evitai antibioticele din clasa mcrolidelot
cele reduc doar nivelul infeciei? Este necesar ca sistemul dun\i Eritmmirina i
macrolidele mai noi, Bia.xin i Zkhromiix, pot agrava
tendinele hem oragi pare la cci cu grupa sanguin O. Fii în mod
voastr imuni Iar s îi continue btlia. Atunci când permitei
special ateni la aceast problem dac luai în mod curcul
organismului s porneasc la lupt in condiiile ^alc proprii,
medicamente ca re subiaz sângele râm [coagulante, n. trad,)* cum ar
intervenia antibioticelor* acesta dezvolt nu numai o memorie
a fi Coumadin sau Warferin.
anticorpilor specifici împotriva respectivei infecii i a oricrei
infecii similare, dar t abilitatea de a lupta mai eficient Iu Sensibiliti ale grupei sanguine A la antibiotice
urmtoarea ocazie în care este solicitat sau atacai. Clasa antibioticelor de tip Carhacephcni, cum ar fi Lorabid, par a fi

Unii oameni sunt alergici la diferite antibiotice, dar, de regul, ei grupa sanguina A. Exist foarte puine efecte secundare.
eficiente la
dezvolt un numilr redus de afeciuni medicale severe. Foarte des, Majoritatea celor cu grupa sanguin A rspund bine la antibioticele
lotui, uzul continuu i mu siv de amibiuiice distruge nu num ui din clasa penicilinelor i a sul fam idelor» Aceste it sunt preferabile
agentul infeci os, ci i toate bacteriile benefice din trjctul digestiv. td raci dinei sau antibioticelor mai noi din clasa macro! idelor.
Multe persoane prezint diaree i dealul de des femeile prezint Daco un antibiotic din clasa mac rol ide lor este prescris unei

infecii micui ce recurente i put sisteme, Suplimentele alimentare

persoane cu grupa sanguina A, Eriirumtcina este preferabilii
Lithromaxului sau Cfvyihromy cinci. Fiecare dintre aceste ultime
coninând o bacterie digestiva he ridic, L ticidophilus, jxn fc luau*
doua antibiotice pol cauza probleme digestive i pot interfera eu
rle sub l'ormâ dc tablete, fie sub firm de iaurt, pciuru a re>tabtli
metabolismul fierului în organismul cu grupa sanguin A.
echilibrul adecvai a] bacteriilor ui traerul digestiv.
Exist, desigur, situaii iu cure un ani ib iot ic adecvai este necesar Sensibiliti ale grupelor sanguine AB i B la antibiotice
i trebuie folosit. Dac vi sc administreaz un antibiotic* luai un
dac putei, antibioticele
‘tai. din clasa chino ton el or cum ar fi
supliment alimentar de bmmdaiuâ. pentru a v ariuuru cu Hoxin i Cipra (Ciprofioxacin. n. trad ). Dac trebuie s tc folosii*
antibioticuldil uzeaz rapid i ptrunde mai eficient In esuturi lua l-Ic în doze mu miei decât cele prescrise (aa
cum fae europenii).
Ananasul conine aceasta onzim, deci putei bej suc dc ananas cjli Când suntei sub o cur de antibiotice, fii ateni la orice semn al unei
putei lua tablete de bromdain, atunci când vi se administreaz o tulburrii a sistemului nervos cum ^r fi vederea înceoat* confuzia,
cur de antibiotice. ameeala sau insomnia. Cei cu grupa sanguin AB sau B ar trebui s
Prinii copiilor bolnavi care primesc antibiotice ar trebui *a iii
întrerup imediat administrarea unei astfel de medicaii i s îi
contacteze medicul.
pun ceasul s sune la ora 3 sau 4 u,m., pentru a administra o do ?
suplimentara în cursul somnului. Aceasta asigura o concentrare mai
Terapia cu antibiotice în cabinetul stomatologic
rapida a medicamentului pentru a lupta cu infecia
Repet: dac avei nevoie dc antibiotice, luai-le. Daca o infecie
e ste o practic standard pentru stomatologi s
foloseasc antibiotice
msur preventiv împotriva infeciilor. Pacienilor cu prolaps de
se extinde, cu siguran trebuie s v gândii la utilizarea uniri '^vâ mural, c afeciune cardiaca* lise administreaz întotdeauna o
antibiotic. Eu cred c sistemul imun ilar al organismului ar trebui dc antibiotice pentm a evita orice posibilitate de infecie
lsat s îndeplineasc aciunea pentru care a fost creat - s rezi>te. D 'ictetian£
cu afectare \ al vular consecutiv.
240 AL MENTA1A AD ECVAT CELOR 4 GRU PE 3 A KG l INE STRATEGII
I

MED £Cale
241
un studiu recent aprut in revista medical britanic
'JuîU^i. puia 4 s-au 5 zile înainte de opera -
o
Luneci uu a gsit nici un beneficiu al curei de antibiotice premer- sptmân dup C° ntinijd
aceasta. Toi psciem-jf' 7 îi cel puin o
gtoare unor proceduri stomatologice invazive, la majoritatea recomandare rel.iieaz c atât ei. cat 7 re aLi u wat aceast
pacienilor. Dac suntei un non-secretor (vezi Anexa E), sun ie i irL[r u Jo
‘ 3

rapidi tulea v indecâri l

'

£ L au tbs t u im
j fde
expus unui risc cu mult mai mare la infecii consecutive interven-
iilor chirurgi cate stomatologice, fa de un secrete r. Exist muli :r,a:

multe situaii in care streptococii determin endocardite (inflamai

ale înveliului intem al muchiului cardiac) si reumatism la non- PROTOCOL. DE SUpr
secretori. deoarece produc niveluri mai sczute de anticorpi
ei

protectori ta nivelul mucoaselor bucate i bringo-faringienc. Seu re-

« riFjA u nrrru m â
i
Grup# r
sanguin i .

A <*?'ih»
torii, pc de aha parte, prezint niveluri mai crescute ale acest- z
cde AporS zilnic de
anticorpi din clasa IgA, care captureaz bacteriile i le distrug înainte
GRUPA 5ANGUINÂ Q vitamina A
ca cte sa poala ptrunde in torentul sanguin,
s
primeasc terapie GRUPA S ANGLI NA A 30.000 UI
Nort-scc retorii ar trebui Întotdeauna anii- 5c W ntg
biotic preventiv, înaintea oricrei proceduri stomat o legice GRUPA SANGUINA AB 10.000 Ui

invazive Uda detariraj la chirurgia oral. GRUPA SANGUINA 3 20.000 t r[

Dac avei grupa sanguin O ai putea dori sâ optai împotriva

terapiei antibiotice, eu excepia situaiilor de infecie ££verii Su
probabilitatea unor hemoragii masive, în loc de aceasta, încercai s
Utilizai meditaia pe baz de plante cu uciunc unli-suepiocodeâ, fn&mn chirurgi tale ptntnj gnipa sanguin
Cd cu grupa sanguin O prezint Q
cum ar fi goldenscal [Hydrastis amademais).
adesea »
Cei eu grupa sanguin A» B i AB ar putea lua în discuie eu decât cu alte grupe sanguine în
e-ei
limpm £ 7 .
^ niwi tmri
stomatologul sau medicul terapii alternative, dac rspund slab Ij zicale, deoarece ci
prezint niveluri r^j 7.
Upa l, ‘ teTv pniile
dumr-
coagula rr Am g ara - y a c di; (iJlJt0rj
^ricj
t .
j
avei un ai
organism înainte de intervenia
tormarea cheagului. Napul,
chinte
^ ^ enJkl
te
de v ^m i hi in

.spanacul pentru
'X&W mari drn aceast vitamin a
C ° UiiTâ ^nîu
^plimentai dicta cu dorofil lichid.
s?,7 CllîeIe
U putea dori s v
ciomfilâ sunt disponibile la al Remarc
orice mag^j n ^
dc
Coi cu grupa sanguin O uneatar Static,
Chirurgia: O recuperare mai bun mea
care au a^,'.!
UD ^Limern cu anti
^ edjcii ? coagulante 7 7^7°
bui ^
^arc
^
uurin acest aspect, chiar dac este vorba
^-^na de
lor in
privina oricror recomsJ,
c ^ du> SuPJ datare,
consulte cu
privii niciodat cu
v
notat sângele mai subire a
[ ^ CU ® rupîl San
Este
intervenie chirurgical minor. Reglai- mai întâi i!*-
? protejeaz neaprat împotriva
cheaw,
"
7 ° r de sân
guina O
imunitar, indiferent de grupa sanguin. ca o stare luflamatorie S e Hebita
pb qitokia anelor care
Vitaminele AiC au un efect profund asupra vindecrii sângelui. afecteaz
minimizeaz formarea esutului ciuturi ceai. Fiecare grup -^n c ^î cu grupa sanguin
O pot T de
poate beneficia de pc urma suplimentrii cu aceste vitamine t^raul en:ene ^
im unitar i metabolismul pnW n 5& îi susfin
de intervenia chirurgical. începei s luai vitamina A ri ' |J
posibil sâ îndeplinii aceast
^ 7
[vvita te

înainte
fizic intens.
de operaie,
 STRATEGII MEDICALE 243
242 AL MENTA IA AD ECVATÂ C E LOR 4 G RUP E SANGU \ r

^
I |

de relaxare, cum meditaia i vizualizarea, pot fi de un

ar fi
dumneavoastr s fac fat
[£110
exerciiul fizic va permite organismului
î folos hiper-tensiouatului pacient eu grupa
sanguina A sau AB.
stresului chirurgical cu mult mai marc eficien i sa sc vindece n :aj
rapid.
poetic and aceste tehnici, v
putei influena profund procesul de
Gndecare. Unit anesteziti vor lucra eu pacienii m privina
vizualizrii in timp ce acetia sunt sub anestezic. Este o metod
Precauii chirurgicale pentru grupa sanguin B
perfect pentru cei eu crupa sanguin A.
c
Cei cu grupa sanguin
predispus i Ia

vitamine trebuie respectat,

R suni norocoi prin Faptul
complicaii post-opera lorii Protocolul administt
dup cum s-a artat mai sus.
sunt nmi p'j-

irti i. mt
Perioada postoperatorie
Cei cu grupa sanguin R care prezint o stare de slbiciune ar
Caîendufa .-uccus (glbenele se utilizeaz pentru a ajuta vindecarea
putea, de asemenea, dori s utilizeze ceaiuri de plante întritoare ale t

sistemului imujiitar înainte de operaie. Rdcina de brusture plgii i a o menine curat, O soluie din aceast plant homeopatic
(Arrmmr Iappa) i ruj ii prapuri (Echinacea puqjutvn) suni exielemv:
i
- o form a florilor de glbenele - este un leac mi nu nul pentru km le
întritoare ale sistemului im un ilar. Câteva cuti dc cea] în fiecare ii neuri le i zgârieturile in general. Sucul are proprieti antibiotice
/i

timp dc câteva sptmâni pol fi un sumulcnt pozitiv pentru sistemul moderate i poate tî meninut la locui aplicrii. Asigurai-v c ai

imuni tar. achiziionat sucul, sau sucuus, nu indura de câlcndu J, care arc un
i i

coninui ridicai du alcool. Tinctura vy produce usturime mare Llac

Precauii chirurgicale pentru grupele sanguine A i AB
încercai s curai cu ea u rait.
Grupa sanguin A i grupa sanguina AS sunt ambele mai predispuse
Pe msura ce incizia vi se vindec i v suni îndeprtate firele
la infecii bacteriene postoperatorii. Aceste infecii pot deveni un
sau agrafele, un preparat topic de vitamina E va reduce formarea
obstacol major In calea viinRvarii :,u pui exacerba o situaie deja
esutului i mgreareti tegumentului. Multe persoane
ui ea ine cal
dificil, Eu sugerez insistent ca cei cu grupa sanguin A i AL
deschid pur i simplu o capsul de vitamina E i o presar pe plag,
urmeze, conform grupei sanguine, întrirea sistemului imuniiar prin

utilizarea de suplimente cu vitamine, timp de una sau dou spt- dar suplimentele eu adrainsurare oral nu sunt preparate pentru
mâni înainte dc intervenia chirurgical. Suplimentarea cu vitamina terapie cutanat. Folosii un unguent topic sau o loiune preparat
B-12, acid folie i fier ar trebui ap lî ea te zilnic împreun cu dozele special în acest scop.
deja sugerale du vitamina A i C. Concentraia de vitamine pe care
irehuie s o atingei este greu dc extras din dietele grupelor sanguine
A i AB, astfel c suplimentarea este cel mai bun lucru. Ascultaî-v grupa sanguin
Floradix este o surs de fier lichid i uor suportat de
du plante,
tractul digestiv i foarte asimilabil. Eu recomand eu cldur utili- Exislâ multe vitamine i suplimente alimentare, pe buz de
zarea sa pentru suplimentarea cu fier, deoarece fierul este, dc . Inc ei, plante, care ajut organismul mâl in procesul de aprare cât i în cel

un iritam pentru traci ui digestiv al celor cu grupa sanguin A sau A R- de vindecare. Suplimentarea recomandat pentru intervenii chirur-
Flonidix se gsete în majoritatea magazinelor alimentare diuretice gicale este doar cea mai minori din ceea ce ar irebui fcui pentru s
Folosii-vâ de ode dou ceaiuri de plante eu efect excelent îa
a v proteja i fortifiea.
întârirea sistemului imun har, care sunt rdcina de brusture L Fiecare dintre dietele grup ei or sanguine conine informaii
cu
echinaceea. Consumai câteva cuti dtn aceste ceaiuri in fiecare zi.
pertinente, care v permit s facei alegeri înelepte cu privire la ce
cei puin dou sptmâni înainte de operaie. v'â putei î cc nu v putei permite s mâncai i s bei. oare i nu este
în msur mai mare decât persoanele cu alte grupe sanguine, cei opiuni pot avea un efect profund asupra sntii i asupra calitii
cu grupa sanguina A i AB prezint adesea fenomene accentuate ce
vieii dumneavoastr.
stres fizic, mental A emoional din cauza traumatismului chirurgical
^OR4 GHUpe i

Grupa sanguin
v acc(nafCj Putere asupra bolii
p CfTSl ,

l5e
^pui <**
f imi.
£iiD t-Hnoaî^ ^fiilor
Cori
n aiea eil
brunii
_
-
rezolv
^isienij
tr atttîji
Enf

ORICINE SE ÎMBOLNVETE VREA SA TIE „DE CE EU?*.

C hiar i cu enormul nostru arsenal tehnologic, adesea nu avem nici

un rspuns sigur la aceasta întrebare,

A devenii, totui, dar ci exist individ care sum mai predispus
]j anumite boli datorita grupei lor sanguine, Poate ca aceasta este
veriga care ip senI modul In care putem înelege cauze te celulare ale
bolii i în care putem concepe modali lip de combatere i eliminare
mai etici cut ale acestei a.

De ce unii oameni sunt susceptibili,,, i alii nu

V AMINTII situai) in care erai tineri i aveai un prieten

"apropiat, care dorea sa facei ceva cu care nu erai ele acord? S
tragei un fum dintr-o igar interzisa? S bei un pahar de whisky din
dulapul cu buturi al tatlui? Ai tras acel fum de igar? Ai but aed
pahar de whisky?
246 ALIMENTAIA ADECVAI' A CELOR 4 GRUPE SANGL INl PUTERE ASUPRA BOLII 247

Dac ai fcut -o. v-aj manifestat slbiciunea - lipsa de re^. jfsecri bizare, care nu se manifest ani dc zile - cum ar fi scleroza
ten - ia sugestia unui prieten. fjiidnpla i tulburri neurologice rare declanate uneori dc lecurj^lu

Susceptibilitatea sau lipsa de rezisten, reprezint subiecru'- ^ alimente cum cam de

Cei cu grupa sanguin AR an
ar fi ea pui i porumbul.
profilul patologic cel mai
principal in cazul majori taii bolilor. Muli microbi au capji, itat, :
coru-

a simula antigcnc. care sunt considerate ea inofensive de ci re pi deoarece ei posed atât sntigene de tip A, cât i B, Majoritatea

de securitate ale anumite grupe sanguine. Aceti ctnrriî

unei susceptibilitilor lor la boli sunt asemntoare cu cele ale grupei

inteligeni ocolesc grzile de sigurana i reuesc s intre Odati , ii anine A. deci. dac ar trebui s Se categorisii, ai putea spune ca
ajuni in organism* ei ÎS copleesc rapid i preiau controlul e j
iLidt mai mult A decât B.

Nu v-ai întrebai niciodat de ce o persoan rmâne perfid

Conexiunea grupei sanguine intre starea de sntate i cea de
sntoas, atunci când Iui ceilali cad prad ultimei rceli -m. eripe'? boal este un instrument puternic in procesul nostru dc cutare a
Motivul este c grupa sanguin a persoanei sntoase ne et edei mai bune modaliti de a trata organismul, aa cum este el menit

susceptibil la acei invadatori. ji ne tratat,

Totui, trebuie s adaug un avertisment, ca s nu credei c

propun o formul magic. Exist muli factori care contribuie In
Conexiunea eu grupa sanguin boala iu viaa fiecrui individ. Ar fi super-rimplist t cu siguran o
prostie s sugerez c grupa sanguin este unicul factor determinant.

EXIST MULI FACTORI ce cauzeaz diverse boli cmc suni în Duc un sanguin O. unul cu grupa sanguin A,
individ cu grupa

mod dur influenai de grupa sanguin, De exemplu* cei cu grupa urnii cu grupa sanguina B i
unul cu grupa sanguin Alt tir bea
îl L-car o o ceaca dc arsenic, fiecare dintre ci ar muri. Mat mult, duca
sanguin A care prezint antecedente familiale de boli c ard beat-
patru persoane cu grupe sanguine diferite ar fi fumtori înveterai. ci
CU Urc ar trebui s Îi examineze dietele eu marc grij. Carnea roie
ar cu toii predispus la cancer pulmonar.
i grsimile sutura Ic dc lotrlc tipurile sunt opiuni neadeevate pentru
fi

h Informaiile legate du grupa sanguina nu sunt un panaceu, ci o

un tract digestiv nepotrivit pentru prelucrarea lor, ceea ce duce
nivelurimai erescute atât ale trigliceridclor. cât i ale colesterolului
ajutare pertinent, care va va fiice capabili s funcionai optim.

h cei cu grupa sanguin A. Sistemul imuni iar aderam al grupei mai obinuite i suprtoare afeciuni i
Sa ne întoarcem ia cele
stri pentru care putem identifica o relaie cu grupa sanguin. Uncie
sanguine A este, dc asemenea, mai predispus la cancer, dc \ rente cc
kgâmri între grupa sanguin .i boli sunt mai dar definite decât
are dificulti iu a recunoate dumanii.
-brie. înc învm, cu toii. Dar jg fiecare zi grupa sanguin se
Cei eu grupa sanguin O., dup cum am spus* sunt toarte '.cita-
dovedete a fi uri factor dominant legtura care anterior lipsea in
bili ta lectina agi utln ant, care se gsete în grâul integral. Aceasta
^ruinul nostru ctre descoperirea strii dc sntate.
lecfin interacioncaz cu înveliul teatrului intestinal ai celor cu

grupa sanguin O i produce inflamic suplimentar. Dac ave-.i

categorii*
grupa sanguin O i suferii de boala lui Chron, colit sau smdroaj
de intestin iritabil, grâul acioneaz ca o otrav in organism^

dumneavoastr. Dei sistemul imn ni tar al grupei sanguine O — -

*
1
AFECIUNI legate de procesul de îmbtrânire
general robust, el este totodat i limitat- Primii oameni eu crup-
ALERGII
sanguina mai puini microbi i grupa sanguin
O aveau de învins
1
ASTM RINIT ALERGIC
* T -'LBURÂR|
se adapteaz uor la virusurile complexe care predomina J
1

autoimune
Profilurile patologice ale celor cu grupa sanguin B sunt
de cele ale grupelor sanguine O t A in virtutea antigendor B Cancerul este un subiect art dc complex. încât i-m dedicat

cnttice. Ei tind s fie susceptibili la afeciuni virale lent-progr^

j£rfrt: * capitol, care umiesz dup acesta
 GRU PE SANGL) INE
ALIMENTAIA ADECVAT CELOR
4
Î4S
vârsta de I de ani, rinichii sai funcioneaz la doar 25% din
capacitate*
TULBURRI sanguine _ Funcia renala este u reflectare a volumului de sânge care este
\F EC EU N I CA RD OVASCl
1. . L A &E rccireulat iu torentul sanguin. Acest sistem de filtrare este
epura î si

BOU ALE COPILRIEI foarte delicat - destul de mare pentru ca diferitele elemente sanguine
DIABET s ptrund, dar destul de mic pentru a Împiedica trecerea celulelor
AFECIUNI DIGESTIVE integrale.

[NtECQ Gândi i- v la modul în care aciunea adu t in ant a kc lin dor

AFECTfTUNl HEPATICE cnlmateaz filtrul Deoarece rinichii joac un rol centrul in fi li narea
AFECIUNI DERMAl GLOtiU E sângelui, aciunile multor kctuie puf.' cu timpul, s tulbure acest
FUNCIA REPRODUCT1V FEMININA proces delict! Acele lcetine ce reuesc s ptrund în torentul
sanguin sfâresc prin a aglutina i a se depozita în rinichi. Procesul
este similar cu a avea o scurgere udat. Cu timpul, sistemul dc
în fii

de îmbtrânire s mas funcioneze. Pe msur ce aghititntnrt se

Afeciuni legate de procesul
fiii rare înceteaz
accentueaz, din ce ce mai puin sânge poate un

TOT! OAMENII ÎMBTRÂNESC, indiferent <k 8™P°

^
™ proces lent, dar îti
in

cele din urma letal.

li

Insuficiena renal este una din

epurat. Este

principalele cau/e de deteriorare Ll/icâ Iu vârstnici.

Cea. de a duma asociere fiziologicii importau la ou îmbtrânirea se
produce la nivel cerebral. Aici kc tine le joac un rol la fel dc
distructivOamenii de tiin au observat eâ diferena între un creier
w* Wjg
despre laUoni iSSU*
cunotine Mire Lun,]lLU 1, îmbâtrânire, sumcnnwi îmbtrânit t unul tânr este aceea ei într-uu creier îmbtrânit multe
elemente neuronale sunt degradate. Aceasta degradare, care duce hi

demen i deteriorare global (l ar putea chiar un factor implicat

*«<d*gS»«l
jggsssss L boala Altzheimer) se produce foarte gradat in cursul a zeci de ani
fi

individuale de îmbtrânire?
Dc ce
w d
'

Jj, * din viaa adult

.îecedeaza bruac u> urma
•
form,
aparent în
vreme ce femei» de I» dc am.
ei, rmâne sinatoasâ
i
“re nu a Tacul
robusta? Dc cc unu oamu»
“
;
“uu “
,
^^
vi8 p
pi^/iniâ
Cum

suficient
ajung kc unele Antmtii-vS ca ket inele se
iu creier',
1

sub o mare varietate Je forme t dimensiuni; unde suni

dc mici pentru a trece bariera b e ma Lo cr.ce falicâ. Odat cc
timp ce alpt nu/ La ce
-

Altzheimer sau dement*, ta au ajuns In creier ele încep sa aglutineze celulele sanguine,
mtviialuli deteriorarea psihica» jivaiiap'
Gem. ma joaca m
înelegem unele pariale enigme].
_ .

^
unice la nivel cromozomial
contribuie la auscepu

mai rapida la o persoana

aa u - ^^
-

determin* deteriorarea
aceste studii sunt incomplete-
Am descoperit, nnyi, o legaturi eseniala
,

m c Pj^
sani^
a
,

mtro
o corelaie J<- “
i îmbtrânire, i anume mibitrnir52
'

, i k-7 j-i rtcnr^ maiore ou uuoaL^

 , c

250 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGL']ke PUTERE ASUPRA BOL II 251

bine dovedit faptul ca pc msur ce oamenii îmbtrânesc. ei -ea rapid i violent - erupii, edeme, crampe sau alte simptome
pinâ dificulti din ce Îd ce mai mari în absorbia i metaboSi/ar
"
.pitice, care indic faptul c organismul lupt s scape de
e
substanelor nutritive, Acesta este unul dintre motivele pentru s
bpeotul otrvitor.
l---
vârstnicii devin adesea roalnulrii, chiar atunci când ano alimtm^. [n natur nu este totul perfect. Uneori întâlnesc persoane care

normal. Liniile directoare privitoare .la diet necesit în mod slUu

alergice la un anumit aliment ce se gsete in dieta grupei lor
nomul
un plus de suplimentare b cei în vârst. Dar dac lecthei .jugiiine. Soluia este s
îndepânai T pur i simplu, elementul nociv.
aglutinantc nu copleesc organismul î nu interfereaz activu^
e
Trebuie sv temei mai mult de lectînele camuflate care ptrund în
hormonal, este probabil c
persoanele in vârsta sa poat a bsv
irbi
..Tjanisim decât de dergiile alimentare. S-ar putea s nu v simii
substanele nutritive dc eficient ca atunci când erau mai tiu^
la fol jâu atunci când consumai alimentul, dar. cu toate astea, el s v
Nu sugerez ca soluii grupei sanguine este "(antâna tinCreii'1
Nu afecteze organismul. Cei cu grupa, sanguin A ar trebui s fie
este o formul pentru anularea efectelor îmbtrânirii cane s-au instalai
contieni c. dac produc mucos in exces, acest lucru s-ar putea
deja. Dar putei reduce afectarea celular prin reducerea inc, est] ei de confunda cu o alergie alimentar, când, în realitate, ei ar trebui doar
betino la orice vârsta, în primul rând. planul grupei dumneavoastr u
;
evite alimentele cart- produc mucus.
sanguine este alctui I
pentru a crua vârsta - iâcându-v capabili sj

Astmul i rinita alergic

CEi CU GRUPA SANGUIN O câtig de departe loteria alergii lor. Ei
Alergiilc simt mai prcdispui ta astm bronit i chiar la rinitâ alergic, urgia
Alergii alimentare numeroase probleme pârând a fi specific sângelui cu grup Oh
•DCStor

Dup pârema mea* nici utt domeniu al medicinii alternative nu este atât O gam larg de polenuri conin lectine cam stimuleaz di berar ea puter-
de plin de arlatanii ca noiunea de
akdor hisiaminc, i dtutr-o dat apar toate simpiomde de alergic: pmrit,
alergic iiiimentarit. Teste complexe
strnut, nnoree, respiraie uiertoare,
i costisitoare sunt efectuate în cazul fiecrui pacient, concrei zându -se tuse, ochi roii, înlcrimai.
Multe lectinc alimentare* mai ales cele din grâu, irtEcracioncaz
dc UrneptC la care acea persoana este „dedic".
înlr-o list
eu anticorpii IgE (imunuglobttJma E) din sânge. Aceti anticorpi
mei pacieni denumesc do obicei orice reacie la ceva pe
Propriii
care l-au consumat drept alergic alimentari ', dei în majorii ai e
,
1 stimuleaz teueuciteie numite buzorile elibereze nu doar s
cazurilor ceea ce ci descriu nu este o alergic, ^lamina, ci i ali dergeni chiuitei puternici numii Irinine. Acetia
ci mai degrab o
p°l determina reacii alergice severe producând
Intoleran alimeutr. Dac avei probleme cu lacto/ din Lp:v. de edema fierea.
,

Iciuiunlor faringodaringicne
exemplu, aceasta nu înseamn c
suntei alergie Ea ca; Jipse o v i contractând plmânii.
enzimâ pentru a o descompune. Avei intoleran la la auz,-, in± Cej suferinzi de astm
i rinit alergic se simt eu adevrat ed
alergie la lactoz. Aceast intolerana nu înseamn ncaparat c -'i
tac
atunci când respect dieta recomandata pentru grupa lor

vei îmbolnvi dac bei

^iguin. De exemplu* cei cu grupa sanguina care elimin grâul îi O
lapte. Cei eu grupa sanguin B care prez uit
Intoleran la lactoz, de exemplu, por adesea aii introduc trep-t
ptur multe dintre simpiomele. cum ar
strnutul, problemele fi

produse lactate în dietele lor. Exista,

^piraterii, sforitul sau tulburrile digestive persistente.
de asemenea, produse bcitfs
care conin enzîma care descompune lactoza, eeea ce Cei cu grupa sanguiniA au o problem diferita. în Joc de reacii
le face mai
acceptabile pentru cei intolerani. mediul extern, adesea dezvolta astmul corelat cu stresul, ea
ei

O alergie alimentar este un tip cu totul diferit de reacie, cart >v‘ o* 81 ® 11 intenselor lor profiluri de stres vezi Planul grupei sanguine
produce, nu în trac tul digestiv, ei în sistemul imuni tar. Sistemul Iuqcî când cei eu grupa sanguin A sufer de producie excesiv
imuniiar creeaz efectiv utt anticorp împotriva unui aliment. Reacia ‘-mucus determinat de opiunile neadecvate de
diet* se agraveaz
252 ALIM EN 1 AI A AD ECVAT Â C H 1 .OR 4 GRUPE SANGUINI PUTERE ASUPRA BOLIT 255

astmul corelat cu stresul. Cei cu grupa sanguin A, dup cum Tatl meu a observat eu muli ani în urm eâ cei cu grupa
amintii, produc în mod natural cantiti mari de niucus. iar alune]
0 aveau tendina s dezvolte
sanguina o form rugoas de artrit, o
când consum alimente care produc muetis (cum ar fs produsele deteriorarecronic a cartilajul ni osos. Aceasta este forma de afec-
lactatei, ci vor mucusului în exces, dar i prohiemek
suferi din cauza iune articular numit osteoanrit, întâlnit în mod tipic la btrâni.
respiratorii se vor exacerba. în acest caz, atunci
când cei cu grupa
Cei cu grupa sanguin A tind s dezvolte o artrit edematoas, care
sanguin A au grij s evite alimentele ee produc nmcus i atunci
este forma mai acuta reumatoid a bolii - deteriorare dureroas i
si mp tom ci?
când cauzele stresului sunt abordate în mod pozitiv, debilitant a mai multor articulaii.
astmului se amelioreaz întotdeauna sau sunt el c- 1 mim în practica mat. majoritatea pacienilor cEtre sufer de artrit
Prin structur, cei eu grupa sanguin B nu sunt predispus la reimiatoidit eîu grupa sanguin Anomalia celor eu grupa sanguin
alergi!. Ei au un prag alergic ridicat, cu excepia cazurilor în care
im unitare tolerante, în dezvoltarea acestei forme
A. cu sistemele lor
consuma alimente neadecvate. De exemplu, lectinele din porumb L
j
de armia poate corelat cu lec tinde specifice pentru grupa san-
tl

din carnea de pui. care sunt otrvitoare pentru cei cu grupa sanguini guin A. Animalele de laborator injectate cu ceti ne specifice grupei E

B, vor declana alergii chiar la cele mat rezistente persoane cu sanguine A au dezvoltat inflamaii i distrugeri articulare, care nu uu
aceast grup sanguin. putut fi difereniale de artrita reumatoidâ.
Cei cu grupa sanguin AB pr s aib ce le mai puine probleme La
de probabil este faptul
tel c
exista o legtur cu stresul.
cu iilergiile, probabil deoarece sistemul lor imumtar este cd mai bine Unde arat ca persoanele cu artrit reumutoidâ au tendin s
studii

adaptat la mediul extern, Combinaia de anugcrie A-Jikc

i B-like Ic tic mai tensionai j mai puin robuti din
punct de vedere emoionat,
da celor eu grupa sanguin AB o doz dubl do antigenc cu care -a Atunci când ei au mecanisme slabe de adaptare la stresul existenial,
combat intruziunile din mediul extern, boala progreseaz mai rapid. Aceasta idee are o oarecare logicii în
lumina ©ciur pe care le cunoatem despre factorii de stres i despre
cei cu grupa sanguin A care sunt inerent tensionai. Cei eu grup
Tulbuî&ri aut o imune Sanguina A care prezint artrit raummoid ar trebui eu siguran s
adopte tehnicile de relaxare .ulm ca, precum i exerciii de calmnre.
TULBURRILE AUTOIMUNE sunt prbuiri ale sistemului

imumiar. Sistemele de aprare dezvolt ceea ce se aseamn eu u

Sindroniul de oboseal cronic
este vi
amnezie grav; nu se mai recunosc pe de Insele. Rezultatul In ultimii am, am tratat multe persoane care sufereau de derutanta
lor
de înnebunesc, producând auto anticorp], care atac propriile boal numit sindrom de iboseal cronic ic hronic falîgue syndrome
structuri. Aceti auto anticorpi rzboi tuci cred îi protejeaz c CES). Simptomul principal este o mare oboseala. Alte simptom
c
ograda, dar în realitate ei îi distrug propriile organe i declaneaz ulterioare includ dureri musculare i articulare, dureri fhringo-
rspunsuri inflamatorii. Exemple de bob auto imune sunt; annta laringiene persistente» probleme digestive, alergii i sensibiliti la
reumatoidâ, nefrita lupi c. sindromul de oboseal cronic-
tp^A Substane chimice.
Barr, scleroza multipl i scleroza amictrofic laterala (boala Im l-° 1J Cei mai important lucru pe care l-atn învat îti urma cercetrilor
Gebrig).
ntete i practicii clinice este c CFS ar putea s nu fie deloc o boal
auîninmn, mai curând o afeciune hepatic. Tratez subiectul in
ci
Artrita
.suni obinuii s îi caute aici.
3eest ^pitol deoarece oamenii
Cei cu grupa sanguin O sunt cel mai frecvent afectai de artrita T
L-FS simuleaz o afeciune viral sau autoimun, cauza
-

tulburri autuimunc, cu grupa

Sistemele imuni tare ale celor
. .

^nuLim este ttsiiî prohab d o problem

legata de un metabolism
O sunt intolerante de mediul extern i exist multe aliment
fa îuefleieni la nivel hepatic. C u. alte cuvinte,
ficatul nu este capabil s
printre care cerealele i cartofii — ale cror lecrine produc toxifkc substanele chimice. Dup prerea mea, doar acesL tip de
inflamatorii la nivel articular. ^ bumre hepatic ar putea produce efecte imuno logice, precum si
 K
;

254 ALIMEN I'AIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SAMCA PUTERE ASUPRA BOLI! 255
r, F

efecte caracteristice altor sisteme, cum ar fi cel digestiv

Lomului de exerciii fizice ale grupei sanguine B, Atât eL cit i
osteomiiscular,
Sa J '
;Tj
reD au fost uimii s observe c în doar o sptmân ca a prezentat
Am descoperii cu mai ales pacienii cu CFS care au grupa v - enorm cretere a energiei. în câteva sptmâni, majoritatea
,.

gum O se simt Ioane bine cu suplimente de lem n-dulce p ^cnptbmelor erau rezolvate,
si ftt ,

alt om, „Este ca un

adugate dietei grupei sanguine O, Lemnul -dulce produce TTÎU ]J^
0 r Premie? îmi spune ca astzi Karen esie
A^msin de c casA spune el, „Atunci când se abate de la diet,
efecte în organism, darEa nivel hepatic este cu adevrat

C i Ic
extraordinar
(unde arc loc detoxîficrca) devin mai eficiente, uu --,
biliare nanismul ei îi amintete acest lucra prin si mp teme severe, aa c
r îndeaproape dieta”. El mi -a artat o scrisoare pe care ea
-jj rtspcctâ
marc protecie împotriva efectelor negative ale substanelor chimice
adresase: ,Am o via nun, Toate simpla mc ic melc au disprut
Aceast îndeprtare preliminar a stresului la nivel hepatic p^ a
*î ani dou slujbe, având energie timp de 14 ore pe zi. Cred c dieta
influena pozitiv glandele suprarenale 51 nivelul glicemiei, crescând
este cheia acestei modificri radicale. Sunt extrem de activa i simt
i producând
energia o stare de bine. Exerciiile fizice specifice
pentru grupele sanguine par a servi, de asemenea, drept un \ ah
c nimic nu m-ar putea opri. V
mulumesc foarte mult!
14

ghid pentru revenirea la forme adecvate de activitate fizic Ni 1

Vâ wg s nu folosii lom nul -dulce fur supraveghere medicala

j,
Scleroza multipli. Boala lui Lou Gehrig
„VtâE scleroza multipl, ci i boala lui Loti Geltrig (scleroza
amtotroficâ lateral j sunt foarte frecvente U cei cu grupa sanguina B.
PREZENTARE DE CAZ: SINDROM DE OBOSEALA CRONIC Este un exemplu al tendinei grupei sanguine 8 tic a contracte
sursa: Dr John Ptvniia c, livcrcu. Washington tulburri neurologice i
afeciuni virale neobinuite* cu evoluie
Karen, 44 de ani, grupa sanguin B
lent. Corelaia eu grupa sanguina B ar putea explica de cc muli
evrei, la sanguin B este
care grupa toarte frecvent, uiera dc aceste
Colegul meu, Dr. John Prenlice, a îoccroat sa aplice planul grupei afeciuni mat des decât alte pri .de populaiei. I !
nii cercettori
sanguine pentru prima dal la uu pacient eu o font] sever de CVS, fi consider ea seteto/n multiplu i boala lui Lou Gchrig sunt cauzate
El nu era total convins cft va funciona, dar toate eforturile de a ajuta de un virus, contractai în tineree, care urc un aspect de tip 8. Acest
aceast pacient foarte bolnav euaser i ci m-a contactai când a virus nu poate fi anihilat de sistemul imunitar al grupei sanguine B
auzit despre munca mea în cazurile pacienilor cu GFS. de vreme ce acesta nu poate produce anticorpi anti-L!. Virusul se
Karen era un caz dinei!. Ea suferise de o oboseal teribili în tu dezvolt lent i ^simptomatic timp de peste 20 de ani de la momentul
cursul vieii sale adulte i avusese nevoie de 32 orc de somn pe în care a intrat in organism.
noapte din adolescen. Obinuia sa aipeasc de câte ori putea. în Cei cu gnipa sanguin AR sunt* de asemenea, supui riscului de
ultimii 7 ani extenuarea o împiedicase s îi pstreze o slujb în a dezvolta aceste afeciuni de tip IC deoarece organismele lor nu
plus, ceata, umerii i spatele o dureau permanent i suferea de durer produc anticorpi anti-B Cei cu grupa sanguin O i A par a fi relativ
de cap debilitrile. Recent, Karen începuse sa sufere de îngrozitoare imuni, datorit puternicilor lor anticorpi anti-B.
atacuri de anxietate, cu palpitaii cardiace atât de severe încât era
necesar s cheme serviciul de urgene medicale. Avea senzaia ca
PREZENTARE DE CAZ: TULBURARE AUTGLVUJNÂ
circulaia sanguin se oprea, împreun cu întregul organism
i
Joan, 55 de ani. grupa sanguin
Karen era o femeie bogata, dar cea mai mare parte a motenirii
d a cheltuit-o pe consultaii medicale. A fost consultat de peste 5 '.

Joao. de vârst medie, soite de stomatolog, a fost un exemplu clasic

de medici, atât practicieni ai medicinii convenionale, ci i ai celei
alternative, în ajute de a apela la Dr. P re atice.
al ravagiilor cauzate de tulburrile autoimnne. Ea prezenta simptom?

Dr. Premiee a început prin a o introduce pe Karen într-un

severe ale sindromului de oboseal cronic- Epsiein-Barrt artrit i un
program de respectare strict a dietei, a suplimentelor alimentare i --
disconfort teribil, determinat de flatulcn i baionri. Sistemul ci
 a

256 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE PUTERE ASUPRA BOU! 257

digestiv era atât de deranjat, încât practic orice consuma îi prodig *Uuzd a studiat istoricul bolii i a aflat
Dr. c
dieta Mrci ei era

accese de diaree. Când a ajuns în cabinetul meu. ea se luptai .

foarte bogat în produse lactate, grâu i came roie — toate acestea
alimente periculoase pentru o persoan eu grupa sanguin A
aceste simptome timp de peste un an. Nu mai esle nevoie s gpu n ...

aflat in starea ei El i-a recomandat o diet vegetarian â strict com-

era foarte slbit i avea dureri mari. Era, de asemenea, i fb ar
binat cu hidro îe mp ie i preparate homeopatice. în dou sptmâni,
descurajat. Deoarece tulburrile auto imune pot fs greu de învi^
starea Mrci ei se ameliorase i nevoia de dializ sczuse. în mod
multe persoane (chiar un ii med ici nu cred ) c pacienii cu sindrom . remarcabil intr-o perioad de dou luni, Marcia a fost complet
oboseal cronic suni cu adevrat bolnavi, imaginai-vâ umilina i j&as de sub dializ i programarea anterioar pentru transplant
sentimentul do frustrare do a te simi foarte bolnav în m p Lc i i

renal a fost anulat. Dup trei ani. ca se simte înc bine.

oamenii ii spun c totul se petrece doar în capul tu]
Mai râu decât atât, medicii lui Joan încercaser câteva terapii

medicamentoase, inclusiv stcroîzî ,

care o îmbolnviser i mai tare
Tulburri sanguine
i contribuiser la balonarea ei. se spusese, de ase menea, s urmele
I

o dict bogat în eereale t vegetale i s îi limiteze sau si elimine NU AR 1 REBUI s ne surprind faptul c
afeciunile sanguine, cum
ar ft anemia i tulburrile de coagulare, au specificitate de grup
consumul de carne roie exact opusul celor pe care aceast
sanguin.
persoan cu grupa sanguin O ar II trebuit s le fac.
Oricât dc grave ar 11 fost simptomekr lui Joan, tratamentul a fnsi Anemia pernicioas
destul dc simplu un program de dezintoxicare, dieta grupei san- Cei cu grupa sanguin A constituie grupul cel mai numeros în
guine O i îiii regim de suplimente alimentare, iu deci ii s de 2 sapi, : - cadrul persoanelor care sufer dc anemie, dar aceast si arcnu are
mâni, Joau a prezentat o am ci iuti re semnificai v. Dup pragul celor nici 0 legtur cu dieta vegetarian a a grupei sanguine A. Anemia
11 pernicioas este rezultatul unui deficit de vitamina B-12, iar cei cu
6 luni. ca se sin iea din nou „normal Lâna astzi, nivelul energetic
grupa sanguin A au cele mai mari dificulti In absorbia acestei
al lui Joan eslc bun. digestia d este sntoas i al ac uri le ei dc ari nu
vitamine din alimente Cei eu gmpa sanguin AU ju, de asemenea, o
apar doar când se desfat cu un sandvi sau cu o îngheat,
tendin spre anemia pernicioasa, det tiu atât de pronunat ca in
cazul persoanelor eu grupa sanguin A

PREZENTARE DE CAZ: LUPUS Motivul acestei deiieiene este acela c

utilizarea vitaminei B-12
de ctre organism necesita niveluri crescute ale aciditii gastrice i
sursa: Dr. 'l'htrniîui Kruzd t jV.il. Urcxluim. Dragon
prezena factorului intrinsec* o substan chimic produs de înve-
Marc ia. 30 dc ani. grupa sanguin A
liul gastric care este responsabil de asimilarea vitaminei li- 12, Cei
Colegul meu. Dr. Kruzel, a fost interesat s încerce aplicare^
cu grupa sanguin A i AB prezint niveluri mai sczute ale fac tu-
rului intrinsec
comparativ eu persoanele cu alte grupe sanguine i ei
terapiilor corelate cu grupele sanguine, dar a fost iniial sceptic. L n
nu produc arid de mult acid gastric. Diri acest motiv, majoritatea
c 32 de nefrita lupieâ a fost cel oare t-a demonstrat valoarea real a
celor cu grupa sanguin A i .-AB care sufer de anemic
pernicioas
scrot ipizâ rit in cazul tratamentelor,
rspund optim la tratament atunci când vitamina B-12 se
Marcia, o tânr fragil care suferea dc lupus, a fost dmispLirtata administreaz injectabil. Elini iriând necesitatea proceselor digestive
în cabinetul Dr. Kruzel de fratele es, dup ce fusese externat din P^niru asimilarea acestei sub tiine nutritive vitale i puternice, ca
secia de terapie intensiv. Ea prezentase insuficiena renal prin 'Are oieritâ organismului sub form mai concentrat. Acesta este un
complexe imune circulante pe fondul afeciunii sale de baz. Marc: in care soluiile legate de diet nu funcioneaz izolat, dei cei cu
era diidizat de câteva luni i era programata pentru transplant renal grupa sanguin A i AÎ3 sunt capabili s absoarb Floradix, un
în urmtoarele ase luni.
Preparat Lichid de fier i plante
25S ALIMENTAIA ADKCVAT CELOR 4 GRUPE SANGUlN]- FUTER E ASUPRA BOLII 259

Cei cu grupa sanguin O 13 nu au tendina la anemie: ei a ,

p;fn accentul pe alimente care conin clorofil, pentru a ajuta la

concentraii mari dc acid gastric i niveluri suficiente de ^edificarea factorilor coagulrii. Clorofila sa gsete în aproape toate
imrinsec. lfgumele verzi i poate fi administrat ea supliment alimentar.
Cei eu grupa sanguin A i AB nu prezint tulburri de coagu-
li, dar sângele mas vâscos poate aciona în defavoarea lor în alte
PREZENTARE DE CAZ: ANEMIE r'cluri. Sângele mai vâscos este mai predispus s
depoziteze plci la
sursa; Jomthan V, Wright, M.D.. KvnU Washington nivel arterial - un motiv pentru care persoanele cu grupa sanguin A
Carul, 35 de ani, grupa sanguin O j AH sunt mai predispuse Ia afeciuni cardiovasculare. Femeile cu
grupa san cuin V i AB ar putea avea probleme legate de cheaguri
Dietele grupelor sanguine au început s câtige teren in medicina sanguine abundente în cursul menstruaiei. dac nu îi respect
convenional, deoarece lo-am împrtii colegilor mei medici D r dietele.
Wright a fost unul dintre cei care au folosit cu succes dicta pentru > Cei eu grupa sanguin U nu au tendina de a prezenta tulburri
turta o femeie cu nivelul cronic sczut al flerului sanguin (liipu* de coagulare sau tulburri legate de vâseozhatea crescut a sângelui.
s iderenue trad, Caro] încerc usc orice forma disponibili
cronic, n, Atâia timp cât respect dieta grupei sanguine I. organismele lor
de supliment alimentar cu fier, litra succes. Dr. Wright a încurcai alte echilibrate funcioneaz eficient.

câteva t rai am cute, tul furii succes. Singura metod care a funcii unu
- fierul injectabil - a fost doar o soluie temporara. Nivelurile
sidcrcEiiiei scdeau inevitabil din nou, Afeciuni cardiovasculare
Eu discutasem anterior cu Dr, Wright despre munca mea risferi-

Luare la leeilne i grupele sanguine i el m-a contactat ecran du mi BOULE. ( aRDIOVASCUI ARE sunt extrem de frecvente în
mal multe detalii. S-a decis s încerce dieta grupei sanguine n în SOCictâîk occidentale, muli Iaduri putând fi iticrimmaL inclusiv
cazul lui C arol. Dup eliminarea 1 camelor incompatibile, care alimentaia, lipsa cxerciiilor fizice, fumatul i stresul.

puteau s il fost nocive pentru hematiile ei, i urmând o dieta boem Exist oare u legturi între giupa dumneavoastr sanguin i
în proteine animale, nivelul fierului serie in cazul lui Carol a început Susceptibilitatea la afeciuni cardiovasculare? Atunci când celebrul
y eresul, iar suplimentarea, anterior ineficient, a început s fie Studiu Cardiologie Frammgham (MassachueUS) a examinai
util. Dr, Wright împreun uu mine am fost de acord eu faptul ea conexiunea între grupa sanguina i cardiopatii, uu s-a putut tace o
aglutinarea tu nivelul fructului intestinal produs de lectinele distincie clari legat de grupele sanguine, care s arate cine va

aliment are incompatibile împiedicase asimilarea fierului. dezvolta o afeciune cardiac. Studiul a relevat, totui, o conexiune
puternic intregrupa >angusnâ i supravieuirea în urma cardio-
Tulburri do coagulare patii lor. Studiul a descoperit faptul c
pacienii cu grupa sanguina O
Cei cu grupa sanguin O se confrunt cu cele mai mari probleme ir cu vârste cuprins- între 39 i 72 de am tiu avut o rat mult mai
privina coagulrii sanguine. Cei cu grupa sanguin O nu posed ridicat de supravieuire decât pacienii cu grupa sanguin A din
cantiti suficiente ds diferii factori ai coagulrii. Aceasta poate avea aceeai grup de vârst. Acest fapt a fost certificat mai ales în cazul
consecine grave, mai ales în cursul interveniilor chirurgicale sau în brbailor cu vârste cuprinse între 50 i 59 de ani.
si Luaii în care se produc hemoragii. Femeile eu grupa sanguin 0. de Dei Studiul Cardiologie Framingham nu a explorat acest

exemplu, au tendina Jc a pierde cantiti semnificativ mai mari de subiect în profunzime, se pare c factorii implicai în supravieuirea
sânge dup natere decât femeile cu alte grupe sanguine. în bolile cardiace ofer i o oarecare protecie împotriva contractrii
Persoanele cu grupa sanguin O care prezint antecedente de acestei afeciuni. Arând in vedere aceti factori, exist in mod dur un
tulburri bemoragpare i de accidente vasculare cerebrale ar trebui risc mai marc pentru cei cu .grapa sanguin A i AB. Su îi examinm.
 ' )

260 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE

SANCIJIM PUTERE ASUPRA BOLII 261

Ce! mai semnificativ factor etiologic

în boala coronarii-
colesterolul Cea mai mare cantitate Cste
Wilma consumase întotdeauna dieta tradiional libanez,
a colesterolului
din o-"- cantiti mari dc ulei dc msline, pete i cereale, pe care
nostru este produsa la nivel hepatic, ‘
lnui
dar exist o enzinf
latea medicilor le consideri utile pentru sistemul circulator.
tosfataz, fabricat la uivdul imestitmlui
subire, zcspJLfcffi?? urm, la vârsta de 47 de ani. ea a început sa
absorbia grsimilor alimentare. Nivelurile de
1- . 1.
1
^ _
gu cinci ani în
crescute ale fiJ' i nivelul braelor. Nici nu s-a gândii la o
alcaline, care accelereaz absorbia dureri cervicale la
i metabolizarea B re s jn.jî alb
la n.velun sczute ale colesterolului !' duc caJî
iiopade! Ea a presupus ta durerile erau date de artrit i a Fost

O posed
scrie. Sângele de mim <•
când medicul a pus diagnosticul de angin pectoral,
în moi normal
cele mai crescute niveluri
^ftpefiatâ
a|c cauzat de un aport neadecvat de sânge i oxigen la nivelul
tmzime. La cei «u grupa sanguin B. durere
i cnzirna fosfataza AB A a?<L
lin este decelat m niveluri descresctoare, cei cu grupa sanguina n fljuebiului cardiac.
.ai, and cel mat ridicat niveldup cei cu grupa sanguina O Pup angioplstie, cardiologul Wi Iniei a sftui t-o s înceap trata-
Un all factor implicat în cu un medicament hipocolestcnolemiani numit Mevticur. Fiind
crescut de supravieuire a t ata
celor
grapa sanguina O este legal dc factorii persoan informat în pn vi nu problemelor de sntate, Wjlma fost ei

de coagulare. Dup cum

-,
L

discutat anloncir cei cu grupa an, cu privire h neajunsurile legate de terapia medicamentoas
ingrij urat
sanguin O au cantiti mai
prelungit i a dorit s încerce o abordare natural înainte dc u opiu
factori ai coagulant in sânge.
mici dc
Acest deficit a! sângelui
dc anim
sanguina O ar putea electiv funcioneze ca un avantaj, deoarece s pentrumedicamente Acesta este momentul când s-o prczeniat Iei mine.
acest sânge mu, subire este
mai puin predispus la depunerea Deoarece Wilma avea grupa sanguin O t i-am sugerat adauge s
dc Având fost pe
pfâu cure sa stânjeneasc fluxul carnea roie slabii in dieia vi in vedere starea m, ea es
arterial. Pe de alt
parte, gnnu
sanguin A t, îtt mai mica msur, buni dreptate îngrijorat eu privire k consumul de aii mente care
grupa sanguin AB prcz'im u„
C ma a C0]L“ilW0lulL sunt dc obicei prohibite la persoanele cu h pgfco Ies lero I cm i e sau
" Si a! Irigliceridelur i

senbc
SCflLC [mdc
Tboid Sa El LilJ J 3
\
IC \ cîr'fVil
!
usimir-l.* ...... Ea i-a consultat imediat cardiologul, care a fost - nici o
cardiopatii.

surpriz inspaimmat de nlee. Din nou. cl & implorat-o ia s

Mcvacor. Dar Wilma era huiârt eu privire la evitarea terapiei
PREZENTARE DE CAZ: CARDIOPAT medicamentoase, jsit'el ca j decis s urmeze dict grupei sanguine (

Wilma* 52 d am. grupa sunguinâ O

*“
timp de 3 luni* dup care s îi controleze nivelul colesterolului.
Wilma a confirmat multe dintre teoriile mele despre suscep-
Wilma ere o libanez de 52 de ani eu o cardiopatie
avansat Când tibilitatea la hipercolesterolemie. Adesea, pe fond ereditar sau prin
P™» ** ea fusese recent externat ddpâ .. alte mecanisme* oamenii prezint niveluri crescute ale colesterolului
angieplasue tu balon, o procedura
folosit pentru a trata arterele in sânge* în ciuda unei diete foarte restrictive. Dc obicei ci prezint
tatonare obsLruatu. Ea nu -a relatat
c nivelul colesterolului sau o deficien in controlul metabolismului colesterolului. Suspiciunea
“
!^
S
? Am * ** d
" 10metllul Agnosticului
’'
iniial (valori normale
UrC flnt:rele d de
mea este c
atunci când cei cu grupa sanguin O consum cantiti
mari din anumii carbufaidrus (Je obicei produse din grâu), acest
peste 80%
lucru modific eficiena insulinei, ducând la intensificarea aciunii
Deoarece Wilma avea grupa sanguina O,
afeciunea sa era destul acesteia i 3a un efect mai îndelungat în urma activitii insulinice
surpi locatoare, luând in constderaie
ib-
faptul in mod normal cei c crescute, organismul stocheaz mai multe grsimi in esuturi i ridic

d
j“^' QD ? re7lntâ 0 inddCDta a ^diopatiilor mai sczut nivelul rezervelor de triglicerida
"*• Mewcnc# ,ulin ,nai
femeilor t ' * **« decât majoritatea Pe lâng recomandarea de a crete ponderea produselor de carne
astfd blocaje severe - femeile au roie m dieia ei. am ajutat-o pe Wilma s gseasc înlocui ton pentru
n nn . „
“ ^t ™ “*«*1 1
la mult timp dup cantitile mari de grâu pe care le consuma i I-am pre scris un extract
.icnopauza. Reinei, lotui, c întotdeauna exist excepii
B Suscep- dc pducel (o plant folosit ca tonic cardiac i arterial) i o doz mic
abilitile nu sunt certitudinii.
de vitamina 8, macin, care ajut la reducerea nivelului colesterolului.
 j

262 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANgu^ PUTERE ASUPRA BOLII 263

Wilma era secretar ef, având o slujb stresanto si f johJi urmase un timp o dict vegetarianâ prescris de cardio-
puine exerciii fizice. A fost intrigata atunci când iWdJcri^^' -\n El a recunoscut, totui, c
se simea mai mult ru decât
dintre stres i activitatea fizica la persoanele cu grup li - j- j.
-La cu aceast dieli. .

precum i relaia r rj sptmâni cu dicta grupei sanguine O,

dintre
^ Dup numai câteva
'
stres bolile cardiace. Ea niI
r
|
niciodat exerciii fizice in mod
nu prea tia regulat, aa c j^zultaiele au fost uimitoare. în decurs de cinci luni, colestc-

s înceap, l-am recomandat începerea unui program de ^ (rigflceridemia i glicemia lui John au sczut toate l niveluri
pentru a-i crete treptat adaptabilitatea la aerobic.
Dup ^jjtphkv Un profil sexologie repetat dup trei luni a relevat rezultate
sptmâni, Wilma mi -a spus c plimbarea era un dur ^*5
Dumnezeu, c nu se simise niciodat mai bine, Dac John continua s urmeze dieta grupei sanguine O, s tac
in decurs de 6 sptmâni euksteralcmia Wi Iniei a sczut, exerciii fizice i s suplimente alimentare, exista o marc
ia

medicaie, la \ %1, niveJ la care s-a stabil izal. Ea era în culmea fericirii probabiliste s îi înving ghinionul motenirii genetice.
c are colesterolul în limite normale. J
J
âmsc un lucru mipHi ssli i

Internistul naturist care lucra în cabinetul meu a foi uimit. g,, Jk Hipertensiunea arterial
dalele convenionale indica faptul c persoanele Cu depind de fora dinamic a inimilor noastre,
ji nu>d constant auritele
hiperco Ieste m Ic mic ttr trebui s evite carnea roie i lotui Wilma pompând ritmic sângele tn organism. Procesul este în mod
norma!
înflorea. Grupa sanguin era veriga care lipsea. aceea. pi vsiuii'.a U
alt de discret. încât rar ne gftfldim la ttecsi
hn'Tii. I

sanguin ridicat (sau hipertensiunea) este denumit ucigaul

tcut.

Este posibil sa o tensiune arterial periculos dc crescut

ai
i sa fii

PREZENTARE DE CAZ: CQLESTEKOLEMJE PERU L l >s DE total incontient de aceasta.

RIDICATA
Când se msoar tensiunea arterial* se citesc dou cifre Citirea
John, 23 de ani t grupa sanguin O
de sus) reprezint presiunea din artere atunci
valorii sistolice (cifra
de
JoJin, un proaspt absolvent de când inima expulzeaz sângele. Citirea valorii diastotiee (cilra
facultate, avea un nivel Ioane ridicat
jljsî reprezint presiunea existent în artere atunci
cnii mima se
«i! colesterolului scrie* Iiipertriglicorid etnic i lupei glicemic A curie;:
cnm mp ton ie odihnete intre bti.
si I buric neobinuite la un om tânr mm ales c avea
normal este 120* iar cea diastolicâ normal
Tensiunea sistolic
grupa sanguin U„ Având în vedere c cl avea importante
Presiune sanguini ridicat (sau
80 - deci 120 cu &0
antecedente familiale în ceea ce privete cardiopatiile, prtinii ^ este { 120/80).
i U
hipertensiune arterial) este 140:90 sub vârsta de 4U de am,
60.-
erau alarmai. Dup evaluri complete efectuate de cardiologi de I-
1

Universitatca Vale, lui John î s-a spus c predispoziia sa genetic

peste aceast vârst.
era atât de pregnant, încât chiar i medicamentele hipaedes-
funcie de se ieri ia te i durat, hipertensiunea arterial
în
te rol cm ian ie ur fi inutile. De fapt, iui John s-a spus câ urma s t
ne tratat deschide ua unui cortegiu de probleme, inclusiv infarctul
dezvolte boala coronarian — mai degrab mai curând decât mai miocardic i accidentele vasculare cerebrale.
târziu. Se cunosc puine lucruri despre factorii de risc ai hipertensiunii
produce
in cabinet, John era deprimat i letargic. El s-a plâns de o obo- tncorelaie cu grupele sanguine, lotui, hipertensiunea se
sanguin A
seal sever. „îmi plcea s muncesc mult 14
a spus eL „dar acum p-i adesea în corelaie cu bolile cardiace, deci cei cu grupa
?isimplu nu mai am energie John suferea, de asemenea, frecvent
1
'. i AB ar trebui s fie în mod special vigileni.

Hipertensiunea este legat Je aceiai factori de risc ca t

de anginc i ileno patii, Antecedentele sale bolile
personale au rele’ra.
mononudeoz i dou episoade separare de cardiovasculare. Fumtorii, diabeticii, femeile dup
menopauz*
boal Lyrae (borelinzâ
rt. tracL). obezii, sedentarii persoanele cu funcii stres ame ar trebui
i acorde s
264 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE
PUTERE ASUPRA BOLII 265

o atenie suplimentar detaliilor programului grupei lor sanguin

mai ales recomandrilor privind dieta i exerciiile fizice.
Canj nutri vita
Conjunctivita, numit uzual ..ochi înroii" este de obicei cauzat
de
tran > tr. n e ix a sUjilococilor ne la un eopri la altul, Copiii cu grupa
PREZENTARE DE CAZ: HIPERTENSIUNE ARTERIAL A i
sanguin A
sanguin cei cu grupa sanguin AB sunt mai susceptibili la
BilU 54 de ani, grupa
conjunctivit decât ed cu grupa sanguina O sau B, probabil din
cauza sistemului lor imuni tar mai slab.
Bill vârst mijlocie cu hipertensiune
era un agent comercial de
Unguentele sau picturile cu antibiotice sunt folosite pentru a
arterial. Când l-am examinat prima data în cabinetul meu. in manii:
îr^a :n mod convenional aceast siare. Dar
1991, tensiunea sa arterial era aproape exploziv, inia’ 5 Ci f 5 i 1
*'

I 1
o alternativ linititoare
[35/95. Nu mi-a trebuit mult timp s gsesc indicii legate de acetic j surprinztoare o
este felie do roie proaspt tiat, (Nu încercai
valori ridicate în viaa sa incredibil de sttesantâ, care includea an acest lucru cu suc de roii’). Lichidul din roia proaspt tiat
partener ia inlr-u l, firm putem c i un cortegiu de probleme domes-
i
conine o lectinâ care poate aglutina i distruge stafîlocqciL Uoara
tice. împotriva rugminilor disperate ale medicului sau. Brii ii aciditate a roiei pare a \: toarte apropiat ele aciditatea secreiilor
întrerup s esc meditaia pentru tratamentul hipertensiunii, deoarece îi
oculare. Stoarcerea sinului apus al unei ruii proaspete pe im tampon
cauza ameeli i oonstipaie El dorea s încerce o tenipie mai de tifon i aplicarea pe ochiul afectat arc i un efect calmant.
degrab mnurislii, dar aceasta trebuia aplicat imediat. Acesta este un exemplu al modului cum Ecclinrio dintr-un
T-am recomandat kn Bill dicta grupei sanguine A - o ajustare aliment pe care
uri a pentru acest baiu -american voinic. i am început imediat s i ratarea u * lc î
îl

boli.
fac periculos pentru

Mai târziu, vom

consum put
discuta multe alte
ti foarte utile în
exemplu de
acionez asupra stresului Lu! Bill cu regimul de exerciii fizice pentru moduri în care led inele pot juca un rol dublu în organismul
nostru,
grupa sanguin A, El a fost iniia! stânjenit practice yoga i tehnici s Mai ales îti rzboiul împotriva cancerului.
rie relaxare, dat fost cuiami convertii când a observai ca se simea

cu mult mai calm î mai optimist.

La prima sa vizit, Bill rai-a mrturisit, de asemenea. c avea o Diareea
problem deosebit, de alt natur. El si partenerii si erau in curs de
Diare&a poate n o stare deranjanta t
a negocia planul pcnlni sntate al biroului i daca hipertensiunea rx
periculoas pentru copii. Nu
ar ti fost semnalat in asigurarea de sntate, firma ar fi trebuii s
numai c este debilitant i deosebii de neplcut, ilar poate duce la
deshidratare sever, cauzând slbiciune i febr.
plteasc o rat de asigurare mult mai marc. Folosind tehnicile de
Majoritatea diareelor la copii sunt legate de alimentaie i
reducere a stresului, dicta grupei sanguine A i câteva preparate aici

vegetale, Bill a fost capabil s depeasc problema asigurrii de

dietei :j grupelor sanguine ofer linii directoare foarte specifice cu
privire la tipul de alimente care pui declana probleme digestive
sntate. la
fiecare grup sanguin.
sanguin O prezint adesea diaree uoar pân
Copiii cu grupa
Boli ale copilriei îa niode rat ca o reacie
la consumul de produse lactate.

Copiii cu grupa sanguin A i AB sunt predîspui Ia infestare

cu
UN MARE NUMR de pacieni care trec prin cabinetul meu suni (jzanjia lambîia, mai cunoscut sub denumirea
de Rzbunarea lui
copii ce sufer de o multitudine de tulburri - de la diaree cronica la MoiUezuma. deoarece parazitul simuleaz însuiri de tip A.
infeci otice repetate. Mamele lor sun! de obicei la limita disperam
i
Copiii cu grupa sanguin B vor contracta diaree dac abuzeaz
U nde dintre cele mai satisfctoare rezultate pe cure le-am obinui de Pitise de grâu sau ca reacie la consumul de came de pui i
u li fost la cop iL
Porumb.
 . -

266 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANCjl PLTERE AS L ERA BOLII 267

Daca mareea este cauzat de intolerane aîimenatru san i

&rtbleme respiratorii, care pot migra ades cu la nivelul urechii
^^tPil
copilul dumneavosait va prejma adesea alte simptome. ardi^-f.j \
1
|r-
ttrLxc sistemul
imuni iar al copiilor cu grupa sanguin A i AB
cearcne negre, edemaiate sub ochi, pan la eczeme, psoriazj- C fa de o gam mai larga de bacterii, unele dintre
la

astm.
^ ||LemeIe
iolcrant
I° r ti au originea In lipsa unui rspuns agresiv la ageni
Cu excepia cazului când diareea este rezultam] miei au-,
itn
Câteva studii au artat c secreiile otice la copiii cu
mai severe, cum ar ti o infestare parazitar, un blocaj n Le s| ente de infecii otice cronice sunt deficitare în anumite
i
jitfcced
tn^l
parial sau o in flama ie, ea se corecteaz de obicei de
la gjje Agjanc chimice numite complement, care sunt necesare pentru a
timpul. Totui, tu cazul în care scaunul copilului conine sânge s
c

au
i distruge bacteriile. Un alt studiu arat o cetin seric c I

inucus. solicitai asisten medical imediat. Diareea acut ar u numit proteina care Leag Mauoza lipsete din secreiile otice ale
p £a j

ti,de asemenea, contagioas. Pentru a proteja restul familiei .>

^ pi:Uir
T
cu infecii cronice. Se pare v aceast lectinâ se leag Ea

contaminare, este cel mai bine s

instituii reguli stricte de curenii glucidul manozâ de pe suprafaa bacteriilor e le aglutineaz, permi-
Pentru a restabili echilibrul adecvat al copilului i:i L‘eea ee ând îndeprtarea lor mai rapid. Amândoi factorii murii se dezvutlâ i

privete lichidele în cursul episoadelor diareice, evitai consumul dc ^ final în cantiti adecvate, ceea ce ajut ta explicarea motivului
sucuri de fructe. In loc de aceasta, hrni i- copilul cu legume suu v - nai dare frecvena infeciilor otice scade treptat pe msur ce

came din supe. Iaurtul care arc culturi active de L- acidaphilm njutâ copilul crete. Pe lâng diet, tratarea infeciilor otice ta copii eu
Ju meninerea bacteriilor benefice în inelul intestinal grupa sanguina A i AB implic aproape întotdeauna amplificarea
imunitii. Ceu mai simpl modalitate dc a amplifica imuni tai ea
Ia lecii otice oricrui copil este sâ se reduc ingestia de zahr. Numeroase studii

Poate c pân lu patru din fiecare zece copii sub vâr sus de fi ani juarâiat c glucide ic deprima sistemul im im ilar, fcând leucocîtclc
prezint infecii otice cronice, Prin cronice, îneleg cinci, zece, lente i fr tendine de a ataca organismele invadatoare.
cincisprezece, chiar douzeci de infecii in fiecare sezon reci', uns Naturitii utilizeaz dc muli ani un stimulent imun uor pc baz
dup alta. Majori la tea acestor copii prezint alergii al fu la particule ie plante, Echinuvcca purpurca . Iniial folosit de b:i ti naii ume-
din mediul extern, cât i la particule alimentare. Cea mai bun soluie ricani, cchinaceea are extraordinarele însuiri dc a li pe cât de
este dieta grupei sanguine. sigura, pe atât de eficient Iu întrirea imunitii organismului
Protocolul convenional pentru infeciile otice esic terapia cu împotriva bacteriilor i virusurilor. Deoarece multe dintre funciile
antibiotice. Dai aceasta evident eueaz atunci când exist j o infecie sistemului iimmitar pe care ie amplific echmacoc depind de
cronic. Dac atacm mai iul fii cauzele care stau la baza problema niveluri adecvate de vitamina C, eu adesea prescriu un extract de
in loc s alergm in cel mai la mod panaceu - i prin aceasta m :r -cee bogat in v Lamina C. In ultimii 3 ani ani folosit un extract
i

refer ta din ce In ce mai sofisticatele i recentele clase dc antibiotic* de lemn -dulce occidental ea pe un soi de su per- eeliina ceea. Acest
- avem oportunitatea de a permite organismului s îi construia** F°dus s-a dezvoltat iniial din industria hârtiei i conine mult mâi
mLdî componeni activi decât cei pe care îs obinei din echinaeeea.
puternicul su rspuns propriu. Pentru începtori, este ulilS

cunoate rea s usccpt ibiii tailor grupelo r sanguine prerea mea. acest produs este un element incitam, oare mi-a
-tpâ
•’

nun cu
Copiii care au grupa sanguin A i AR au probleme mai Nvnînionat [ratam entui Intr-o varietate de deficiene imune. inclusiv
secreia dc muc tis cauzat de 0 diet improprie - un factor împi^ 5 j
D--qiilor otice, bum sigur c vei mai auzs mult mai mult despre
*Ceast
in infeciile otice. La copiii cu grupa sanguina A, produsele în viitorul foarte apropiat. 1 Vezi Anexa F pentru mai multe
suuî principalul vinovat, în timp ce persoanele cu grupa sanguin.- A 1 deialiiy

pot prezenta sensibiliti porumb, pe lâng ode cauzate de Dl-

la
lc
infeciile otice sunt deosebit de dure rose pentru un copil i nu
‘-i prea plcute nici pentru pânni. Majoritatea acestor infecii suiti
în general, aceti copii sunt. de asemenea, mai susceptibili la arcgN-
268 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRI: PE SANGUINE PUTERE ASUPRA BOLIT 269

însoite de secreii i gaze nocive în urechea medie din ca u? .

L biberonul Alptarea pentru u perioad de aproximativ un Ein permite
obstruciei unui conduct de legtura, trompa lui Eustachiu ^ternului iiri unitar al copilului i tr actului su digestiv
\ Cesi
s se
conduci se poate inflama din cauza unei reacii Eilergice. a u^,.; Uzvolte. Copiii cu grupa sanguina O
nu vor contacta infecii
K

slbiciuni a esuturilor înconjurtoare sau a unei infecii. otice dac din alimentaia lor v^i elimina produsele de grâu i
Muli prini au devenii frustrai de ineficienta sporit lactatele. Ei sunt de obicei sensibili la aceste alimente
vârste
.

fa
antibioticelor in faa infeciilor otice. Exist un inotri pentru at. fragede, dar imunitatea iot este uor amplificat de folosirea protei-
lucru. Prima infecie otic la un bebelu este tratat in mod tipic -n; nelor v sunare hieu ridicat, cum ar Ii cele din pete i came roie
un antibiotic cum ar fi Amoxicilina, La urmtoarea infecie otic se slab.
administreaz din nou Amoxicilinâ, in final, infecia din ce in ce mai Modificrile de dict sunt adesea dificile în familiile cu copii
rezist cu ui revine i A maxi ci
li na nu mai este eficient. Fenomenul
de care uier infecii otice repetate. Suferina lor adesea ii tenteaz pe
escaladare procedeul folosirii de medicamente din ce în ce mai printele anxios s îi lase s mnânce orice doresc, gândindu-se c
puternice i trata men ic din ce în ec mai învazive - a început. accgsia va alina. Mvdi dintre aceti copii ajung
îi
a [Ic mofturoi,
Când antibioticele nu mai sunt eficiente i dureroasele infecii mâncând doar o gam
foarte restrâns de alimente i adesea chiar
continuii, se efectueaz o miringolomic. Acesta este un procedeu în alimentele care Jc provoac boala!
care tuburi minuscule sunt împlânt ei (c chirurgical prin timpan pentru
tt crete drenajul secrei i lor din urechea medie în gât.

Când tratez infecii otice cronice, pun accentul pe muduliuiifr PREZENTARE DE CAZ: INFECIE OTIC A
de prevenire a recurene Ion Este inutil s
încerci s rezolvi un episod idny, 1 ani, grupa sanguin B
cu o do/â rapid de antibiotice, când i ii o alt infecie ut ic a c
pregtete. Aproape întotdeauna gsesc o soluie în dieta. Tutiy era un biat de 7 am care suferea de infecii otice repemte,
Vd muli copii în cabinetul meu, reprezentând toate grupele t.ând mama sa l-a adus prima dat in cabinetul meu, în ianuarie
sanguine. Am descoperit c orice copil poale contrau ta u infecie IW, era disperat. Tony dezvolta o nou infecie otic. imediat
otic cronic dac alimentele pe care le consum reacioneaz dupâ oprirea tratamentului antibiotic folosit pentru
a trata infecia
neadeevat în organismul su Nu am vzul niciodat un cm in l-jic anterioar - la o rum ac 10-15 infecii in fiecare iarn,
se fcuse I

s nu existe o legtur evident eu uu aliment preferai al copilului tratament chirurgical de doua ori, tar rezultat.Er un exemplu
Copiii cu grupa sanguin O i ti par s dezvolte mai puin perfect de copil cu ruîina am ibi otic - niveluri crescânde de
frecvent infecii orice, iar atunci când o fac. acestea sunt Je obicei antibiotice cu rezultate din cc în ce mai reduse.
mai uor de tratat. Mai frecvent, o modificare in diet este suficient Primele mele întrebri adresate mamei lui Tony au fost
cu
pentru a elimina problema. pnvire la alimentaia lui. Ea a fost puin în defensiv,
„O, nu cred c
La copiii cu grupa sanguin B, vinovatul este de obicei o inie-i ,c --casta este problema", a spus ca. „Mâncm foarte
bane - mult put i
viral care duce apoi la numit hemophilus, i
infecia cu o bacterie -
P^te, fructe i legumeU
care cei cu grupa sanguin B sunt de obicei susceptibili. Reglai M-anî In tora ctre Tony: „Care sunt mâncrurile tale favorite?",
dietei implic restricii ale consumului de roii, porumb i came întrebai,
pui. Lectinclc clin aceste alimente reacioneaz eu suprafaa trac: ului — Rulpele de put, a rspuns e[
entuzi asmut.
digestiv, determinând edem i secreie de muens, care de otifr-' - Ii plac iiideil de porumb?
ajunge la ureche i gât. - O, da l

Prerea mea este c

infeciile otice por fi prevenite la copiii
c 1- 1

-i acolo se ga-eîe problema, i-am spus mamei lui Tony. Fiul

grupa sanguin O pur i simplu prin alptare cu
în loc de alimentarea dumneavoastr este alergic ia pui i la porumb.
270 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUIN

-Da? M-a
- Pentru
privit neîncreztoare.

conexiunea cu grupele sanguine i, dei mama lui Ton> at

De unde tii
c are grupa sanguin B, i-am rspuns eu. l-am cxpli
v
convins, i-am sugerai s îl hrneasc in conformitate cu dieta irnp=.
?
j:

4
-
L
sanguin
^oar
flfl

rezolvat.
O
anemie,
a fost

frpimstiat suplimente
Dar mania
PUTERE ASUPRA BOLII

adus la mine suferind

l-am recomandat o diet hiperproteje

a
de vitamina B-12 i acid
a observat de asemenea* o
atât de ADD.

folie
cât

i anemia
îmbuntire
i
271

i de
i-am
o

s-a
evi-
sanguine B timp de dou sau trei luni, pentru vedea ce se întâmpl
a dent a capac lii dc atenie
i a copilului ei. Am tratat in conin tiare
Restul, cum se aîv& copii cu grupa sanguin O care prezentau ADD cu doze miei
spune, este istoric. în urmtorii doi ani Tonv
simit foarte bine. dezvoltând de obicei câte o singur infecie or rj
( c

dm aceste vitamin e i am constatai ameliorri variind de la uoare

pe sezon - spre deosebire de frecvena anterioar de 10-15. pânâ Ea spectaculoase.
Aceste
infecii izolate au fbst uor de tratat cu metode naturiste sau cu ck\c » Dac avei un copil cu ADD, discutai cu un specialist nutri-

un antibiotic blând. ionîst despre adaosul de suplimente de vitamina BU2 i acid Folie,
pe lâng dieta grupei sanguine.

Hipcractivitjitca t tulburrile de învare

Aaghia streptococ icâ, Mtmomicleoza i Orcionul
Deoarece simplumeEc precoce ale mononueleozei i cele ale angînei
Exista o varietate de cauze diferite ale tulburrilor cu deficit de
streptocorice sunt similare, este adesea dificil pentru prini sa iaca
atenie (altern ion deficit disorder -ADD) i avem înc nevoie dc mai
multe in formaii înainte de
diferena între cele dou. Un copil cu oricare dintre aceste boli poate
n face o conexiune cuticluziva cu t-m xde
sanguine, lotui, putem câtiga o privire în profunzime pe baza
prezenta una sau mai multe dintre urmtoarele si mp iunie: unghia,
indispoziie, febr, frisoane, dureri dc cap, a de no pat ie (ganglioni
cunotinelor asupra modului cum diferite grupe sanguine rspund
mediul înconjurtor. Dc exemplu, inflamai) ^au umîgdale inflamate. Un test sanguin i un cx sudat
la latal meu a observat de-a
(cultur micrubian din secreiile farîngienc) sunt necesare
lungul unei practici dc 35 de ani c acei copii cu grapa sanguin O jffcringiim

pentru a stabili care este boala care determin problemele,

sunt mai fericii i mai activi când li se di ocazia s exerseze la

potenialul lor maxim. Copilul cu grupa sanguin O cu ADD ; 3 r

Angma streptucocic, determinat de streptococi, este o infecie

trebui încurajat sa exerseze cât mai mult bacterian Adesea este însoita de simptome adiionale, cum ar fi
posibil. Aceasta ar putea
include orc suplimenatarc de educaie fizic, spori uri de scurgeri nazale, tuse, dureri auriculare (dureri dc urechi), pete albe
echip iau
gimnastic, Copiii cu grapa sanguina A t AB, pe dc alt parte,
sau galbene în partea posterioarâ a faringdui {gâtului) i o erupie
par sa dc pe urma activitilor care încurajeaz
beneficieze care începe la nivelul gatului t toracelui î sc extinde la abdomen i
dezvoltarea îndemânrii senzoriale i tactile, cum ar ti sculptura sau extremiti Diagnosticul dc an gin a s trepte codea se bazeaz pe
al te arte, i a tehnicilor de relaxare* cum ar fi respiraia ampl. Copiii simptom e clinice e pe exs udatul faringin. Tratamentul standard
cu grupa sanguin B se simt bine practicând înotul include antibiotice, repaus la pat, aii rin i lichide pentru dureri i
j gimnastica
suedez. pentru febr.
Exista unele speculaii printre cercettori asupra faptului c Din nou, accentul este pus pe urmarea infeciei imediate, nu pe
ADD sunt rezultatul dereglrii metabolismului glucid ic sau u! rezolvarea aspectelor de sntate mai ample i mai de durat* Mai
alergi Hor la vopsele sau la alte chimicale. Nu exist o concluzie ales arunci când copilul dumneavoastr sufer infecii repetate,
realist care s poat fi tras în acest moment, dei am obsen at terapia st aud ard este ineficient,
acei copii eu ADD au tendina s fie consumatori incredibil de în general copiii cu grupa sanguin Oi
B eo ui tracteaz ting ine
pretenioi - ceea ce sugereaz o conexiune eu dicta. streptoeoeke mai des decât cei eu grupa sanguin A i AB, din cauza
.Am descoperit recent o conexiune interesant care ar putea lega vulnerabilitii lor crescute Ia infecii bacteriene. Totui, cei cu grupa
mai strâns copiii eu grupa sanguin O de ADD. Un copil cu grupa sanguin O i B se i refac mai uor i mai complet. O dal ce
272 ALIMENTAIA AOHC VAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE PUTERE ASUPRA BOLII 273

Diabetul

DIETELE GRUPELOR SANGUINE pot ft eficiente în tratamentul

tibetului de tip I (al copilului) i în tratamentul si prevenirea
diabetului dc tip II lai adultului).

Cei cu grupa sanguina Ai B sunt mai predispui la diabetul de

tipb cauzat de un deficit de insulina, hormon fabricat de pancreas»
responsabil de ptrunderea glucozes in celulele organismului. Cauza
deficitului dc insul inâ este distrugerea celulelor beta ale pancrea-
sului, care sunt singurele celule capabile s produc insulina.
Dei nu exist itt prezent nici o alternativ terapeutica naturist
pentru înlocuirea terapiei injectabile cu insulina la diabeticii de lip I.

un remediu natural important de luat în consideraie este cuerdtina, un

aratoxidani derivat din plante. Qu erei ti na s-a dovedit a fi util în
prevenirea multor complicaii care îi au originea in diabetul eu durat
lunga, cum ar fi eauracta. neurupatia i problemele cardiovasculare.
Dac avei de gând si folosii mcdicaie naturist pentru diabet,
discutai cu un nuiriionist califica' în utilizarea substanelor fiiu-
«bimiec. S-ar putea si fii nevoii s vâ reajusi ai duzele de insulina,
Diabeticii de tip 11 prezint în mod caracteristic niveluri crescute
L dc iasufina iu .Gnge, dar esuturile lor sunt lipsite de sensibilitate la
insulina. Aceast stare se dezvolt în timp i este de obicei rezultatul
unei diete neadecvaie. Diabetul de tip II este adesea observat la cei
m ^P a sanguin O care au consumat produse lactate i produse din
porumb timp de muli ani; apare i la cei cu grupa sanguin A care
consuma cantiti mari Je came i produse lcuite. Diabeticii dc lip
R sunt de obicei supraponderali, având adesea hi pere o lest endemic i
hipertensiune arterial — semne ale unei viei pline de opiuni alimen-
3ilc scdem ate i lipsite de exerciii fizice. în aceasta privin, orice
grap sanguin poale dezvoha d ta bei de lip ii.

Singurul tratament pentru diabeticii de tip II este dieta i

real
exerciiul Dicta grupei dumnfea voastre sanguine i regimul de
fizic.

exerciii fizice vor da rezultate dac respectai

liniile directoare. Un
complex cc eticienâ ridicat de vitamine B poate, de asemenea,
ajcta împotriva in toi era iei la
insulina. Din num sftui i -v cu un
n^dic si un mitriionrai înainte
dc a utiliza orice substan pentru
fra-tamentul diabetului S-ar putea s trebuiasc s v ajustai dozajul
^edic a iei an t diab etice.
i
 274 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE PUTERE ASUPRA BOLII 275
S-Vvr- -

qu pa sanguin Ai AB, boala lui Croim i colita

T ^esea
5
-
^ avei Dac
o component major legat de
stres.
Boli digestive suferii de o afeciune intestinal
nauinâ A sau AB i
La care suntei supus i
Dîir- atent la tipul de stres
zpjp-
f
Couatipaia X ni toiul despre stres din planul grupei dumneavoastr
Pnn constipaic înelegem scaunele neobinuit de ari
sau câ
intestin al al unei
persoane se modifica i scaunele devin v.V/
n
ri
!
’
,j!

^^'cu grupa sanguin O au tendina s dezvolte forma mai

frecvente. Majoritatea cazurilor de cons *>L
ipai e cronic suni c- ^Q defecaie. Aceast sc
colitei, care cauzeaz sân geruri
la
rivâ a
de obiceiuri intcsiinate neadecvate
i mese neregulate, cu q'T'* probabil deficitului de factori ai coagulrii în sângele lor,

sraca in fibre i coninut de ap. Câteva

alte cauze suni Am erup sanguini A, AB i B mi tendina s dezvolte o form
r fie^in.
habituala a laxativdor, un program
zilnic precipitai i slresa^ mucoas de colit, care nu este atât de sângerând, in
mai
cltorii care necesit ajustiiri brute la *? urmai dieta pentru grupa dumneavoastr sanguina.
programe alimentare f in; Ifljiiri;
i pot
somn- Lipsa de exerciiu fizic, boala acuta,
durerile rcclale i W $ capabili s evitai mu Sie dintru loc linele alimentare care
medicalii pot, de asemenea* cauza cunstipuia.
une^ i

jflravj starea i s-ar putea s constatai c simptomclc se

Fiecare grup sanguin este susceptibil ia consfipaie .imctioreaz
jn
tmumuc situaii. Corist tpaia nu este atât o boal, cât un averi Lmeni
ca ceva nu csJc m regul cu sistemul digestiv. Vei gsi majoritate
IRITABIL
indiciilor In diet. PREZENTARE DE CAZ: SINDROM DE INTESTIN
Consumai suficiente alimente care au un coninui Virgin ia, 26 de am. grupa sanguin O
ridicai de
fibre? Bei destule lichide mai ales ap i sucuri? Facei regulai
26 dc uni cu
exerciii fizice? Am examinat-u prima dat pe Virgin ia, o femeie de
Multe persoane iau pur cnniioe, acum trei ani T dup ce
primise nume
i
simplu un laxallv când utii coosfipsL 'ulburâri intestinale
Dur acesta nu rezolva cauzele sisteuiiec o mulime de gastroenleralogi convenionali.
naturale ale eonsiipu|id. mase iraiamemc dc la
cu eoustipaie
Soluia pe leitnen lung se gsete Problemele ei includeau sindromul de colon iritabil,
dict. Fotuji, cei
in erup;i
aproape explozive* dc
sanguin A, B i AB îi pol suplimenta dietele cu trâe fibroase cronic aliemând cu episoade imprevizibile,
a iei din casa, Ea suferea,
nep re lucrate. Cei cu grupa sanguin diaree, care o puneau în imposibilitatea de
O, pe lâng consumul unei
cantiti suficiente de fructe i legume dc asemenea, de de o anemie cronic uoar. Medicii ei
oboseal i
fibroase din dietele lor. pul
la cifra de 27.000
uni un supli meni de b mirat, un ante nori au efectuat o mulime de teste (pân
agent expndant natural. ca substitui o doz
pumni trae, care uu sunt recomandabile pentru ei. USD! i au putut doar sugera medicamente spasmolitice i
i

neconclu-
zilnica Testele pentru alergii alimentare au fost
de fibre.
care urma o dieta an
stricta macro-
Boala dente. Virgin ia era o vegetri
iui Croim i colita
ti cauzau
Acestea sunt boii consumpttve, suprtoare* biotieâ imediat am decelai alimentele din Jieia ei care
i eu
care adaug demente de din diet era un factor principal. Ea era* de
nesiguran* durere* suferina. Absena crnii
pierderi de sânge i suferin procesului de finoase
eliminare. Multe lectinc alimentare temenea, incapabil s digere adecvat cerealele i p asiei e
pot cauza iritaie digestiv pnn
ataarea pe care Ie consuma drept iei principal.
la membranele mucoase ale traclulul digestii Deoarece sugera: o diet
multe dintre leainelc alimentare au Deoarece Virgini a avea grupa sanguin O. i-am
specificitate de grup sanguin* hjperproteie. incluzând came roie slab, pete,
came lL i
=- c,
este posibil ca la fiecare grup
s
dezvolte aceeai problem cauzat proaspete. Deoarece trac tul digestiv al
celor cu
de alimente diferite.
finele i legume

1
 276 AL IMENTA1A ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGL |\;
PUTERE ASUPRA BOLII 277

grupa sanguin O nu tolereaz foarte bine majoritatea cercai:..:, jpferveaii chirurgicale suplimentare, dei gastroenteroiogul su
i-am sugerat s evite iota! grâul integral î s limiteze tir-;--.' spusese anterior c acestea erau inevitabile.
consumul altor cereale.

Im iu L Vi r^mia s-a opus ideii de a tace aceste modificri

aL
dietei. Era vegetri an i credea c dieta ei curent era cu adevrat PREZENTARE DE CAZ; BOALA LUT CROHN
mai sntoas. Dar cu am implorat-o s chibzuiascâ. Cum ;p.-. saiab. 35 de ani. grupa sanguin B
ajutataceast diet. Virgini a T\ am
11
întrebat. „Pari s fii destul de
bolnav. Sandi era o femeie de 35 de ani de aseccndcnâ est- european. Ea a
In cele din urm am convins-o s încerce variands mea pentru o venii prima dat în cabinetul meu în iunie 15)93 suferind de boala
j _ perioad limitat de timp. în opt sptmâni Virgin ia s-î* îotors Croim- Fusese deja supus câtorva intervenii chirurgicale de
artând sntoas i robust, eu un ten rumen. Ea sc mândre.! c.- îndeprtare a esutului cicatricea! intestinal, en: anemic i suferea de
problemele 9Wa ameliorate. Teslele sanguine au
ei intestinale erau diaree cronic.
artat o rezolvare completa a anemiei, iar ea spunea energu, ]; c l-am prescris o diet de baz pentru grupa sanguin B.
revenise aproape lu normal, O a doua vizilâ de control, o lun mai recomandând ca Snrah s elimin* carnea de pui i alte alimente
târziu, a conchis eliberarea Virginei de sub îngrijirea muu, complet coninând lecîinc specifice peni ni grupa sanguin Ei. Am folosii, de
v n dcea tâ de pro b Icmele ales tina le.
i
i asemenea, suplimentarea cu lemn -dulce i acizi grai ca parte a
schemei terapeutice.
Sarah a fost foarte cooperanta în decurs tic 4 luni, majori taica
PREZENTARE DE CAZ: BOALA LUI CROHN simptom clor ei digestive, inclusiv di a re ea, erau eliminate. Deoarece
Yehuda, 51) de ani, grupa sanguin O mai dorea s aib copii, Sarah fusc.se supus unei intervenii

chirurgicale recente de îndeprtare a esutului cicatriceal intestinal,

L-am examinai prima dat pe Yehuda* un evreu de vârst medie, iu care fusese aderent de uter. Chirurgul ei i-a spus c nu era nici un
iulie J992, pentru o forma acul a de boal Li ulm. Pân in aed semn de activitate a bolii C roim iu abdomenul ci.

moment ci fusese supus câtorva intervenii chirurgicale pe intestin,

pentru a îndeprta segmentele obstruate. J-am recomandat lui TCpriinfccii alimentare
Yehuda u diet cu accent pe carnea slaba i legume fierte
fSrâ grâu,
Oricine se poate intoxica. Dar .umi uite grupe sanguine sunt natural
l-am prescris, de asemenea, un extract puternic de lemn -dulce i d mai susceptibile, da toii tâ existenei unui sistem imunitar inai slab. In
bulina t
special, grupele sanguine A i AB sunt mai predispuse a cdea prad
Cooperarea lui Yehuda a fost exemplar, o dovada â preocupm toxi infeciilor alimentare cu Simonella, care sunt de obicei rezul-
pe care atât el cât i familia sa o aveau pentru sntatea lui De tatul mâncrurilor lsate acaeoperite i ne refrigerate pentru perioade
exemplu, soia sa, fiica unui brutar, i-a copt o pâine speciali fr lungi de timp. Mai mult, bacteriile vor fi mai greu dc eliminat pentru
grâu. Yehuda i-a luat suplimentele alimentare, inclusiv lemnul - cei cu grupa sanguin A i AB. o dat ce i-au gsit locul în
dulce, cu seriozitatea sa binecunoscut. organismele acestor persoane.
De la început, starea lui Yehuda s-a ameliorat simitor. Pân în Cei cu grupa sanguin B, în general mai susceptibili la afeciuni
ziu" " 1
astzi ei continu s fie a simptomatic, dei trebuie înc s fie inflamatorii, sunt. mai susceptibili de a fi sever afectai daca consum
a:,. a privire la folosirea anumitor produse lactate, deoarece alimente cure sunt contaminate cu microbul shigdJu, o bacterie care
acestea ii deranjeaz digestia. El nu a mai necesitat niciodat se gsete pe plante i care cauzeaz dizenteria.
 PUTERE ASUPRA BOLII 279
27S ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE

Gastrita PREZENTARE DE CAZ: ULCER GASTRIC

Multe persoane confund gastrila cu ulcerul, dur este exact opusu
peter, 34 de ani. grupa sanguin O
-
Ulcerele se produc prin hipemddltaie mai frecvent
la grupa sanguina

O i B. Gastrita este cauzat de niveluri foarte sczute aSe acidului ! L^am întâlnit pentru prima dat pc Peier în aprilie 1 992. El suferea

gastric - situaie comun la grupa sanguin Ai AB. Gastrita se produce de ulcer gastric din copilrie i folosise toate tipurile de med i calic

când acidul gastric atinge un nivel atât de sczut încât nu mai funcio. afluuleeroasâ convenional disponibile, cu rezultate modeste. Am
ncaz ca barier microbiana. Fr niveluri adecvate de acid, microbi] început prin a proscrie dieta de baza hiperproteic a grupei sanguine

vor supravieui în stomac i vor cauza o infiamaic

grav. O. accentuând asupra evitrii produselor de grâu integral caro fuse-

Cea mai buna conduit pentru cci cu grupa sanguin A i AB ser întotdeauna o component major a hranei sale. Am proscris de ,

'

“este punerea accentului pc opiuni alimentare

mai acide in dietele asemenea* un supliment de alge brune i o combinaie de lem n-dulce
grupelor lor sanguine. i bismut.
tu sptmâni Pcter fcuse progrese considerabile. La o vizita
fi

Ulcerul gastric i duodenal de control h gustrounterulogul su, d a fost examinat endoscopie i

începutul anilor 9_{) c ulcerul gastric este mai îrtx veni a auzit vestea bun c 60% din înveliul su gastric avea acum uu
Se tie de ia I

la grupa sanguin O, eu cc mai mare inciden la

pon-secrctorii cu aspect normal. O 4 doua examinare in iunie 1993 a relevat o vinde-

grupa sanguin O, Cci cu grupa sanguin O prezint o

rat mai care complet a ulceraiilor gastrice.

ridicata a perforaiilor i hemoragiilor care

nu s-au dovedii m .j

i aon-seurotori, Motivul ar fii niveluri mai

diferite între secretari
cu grupa sanguin O i camii&i Infecii
ridicate ale aciditii gastrice 9a cci
nmi ridicate de pepsi nogen cnzimu care produce ulceraii De
«MULTE BACTERII prefer amintite grupe sanguine. fapl, un
i un motiv pentru caro «.ci
Cercetri inai recente au relevat alt

-
studiu a artat c peste 50% dîn 2b 2 dc bacterii transportau antîgene
cu grupa sanguin O sunt predispui la ulcer, în decembrie I

ale uneia sau alteia dintre grupele sanguine.

Medicin Washington din St,
cercettorii de la Universitatea de S-a observat c infeciile virale în general para fi mai frecvente
Louis au raportat în Joitm&I of' Science
persoanele cu grupa c ta cei cu grupa sanguin O deoarece ei nu posed nici un anîigen.
sunt o int favorit pentru bacteria care tim
O acum ea
sanguin Aceste infecii sunt mm puin frecvente i mai. uoare la cei cu grupa
determin ulcerul, S~ti dovedit c
aceast bacterie, tf. pyfon, “" L 1

sanguin A, B sau AB.

capabil s se ui aeze la an li genul O care cptuete stomacul i apoi

Dup cum am vzui* anti genul t J csv Sindromul imuno-d^ficienei dobândite

sâ ptrund în înveliul gastric.
le de (StDA)
glucida fucoz. Cercettorii au descoperit un inhibitor in lapte
mam* care aparent a blocat ataarea bacteriei la suprafaa gastric. Am tratat multe persoane HlV-pozitivc sau bolnave de SIDA i
de fucoz gs^e îucâ nu am gsii o conexiune clar intre grupa sanguin i suscepti-
Fr îndoial acesta este unul dini re multele tipuri
bilitatea la HIV Acestea fiind spuse, s aruncm o privire asupra
în laptele matern uman. J modului
C oninutul tk informaiile din aceast cane pot fi folosite pentru
în care
Algele brune au efect inhibitor asupra H. pyion,
fucoz din aceste alge este atât de marc încât acest lucru est--
3-t oameni
ajuta pe s
lupte cu virusul.

Dac avei grupa In vreme ce toate grupele sanguine par a fi egal susceptibile la
în denumirea sa latin - Fucus vesiculosus.
SIDA, dat fiind expunerea la boal* exist variaii în privina
sanguin O i suferii de ulcer sau dorii s
prove oi i. folosire^ îl

pylori. sa uu Aiscepiîbiiiiii lor la in feerii oportuniste {cum ar ti pneumonia i

acestei alge va face ea bacteria cauzatoare de ulcer, H,
tuberculozei ia care cade prud sistemul Lor imun slbit.
adere la înveliul stomacului dumneavoastr.
 2S0 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUIN"!-. PUTERE ASUPRA BOLII 281

Dac suntei HlV-poziriv sau avei SIDA, modificai- dieig v jjnie sntos. Aspectul de protecie celulara al dietelor grupelor
pentru a cuprinde sugestiile specifice grupei dumneavoastr san- ^rjugnne le face de nepreuit pentru o persoan cu STDA care are

guine. De exemplu, dac avei grupa sanguin O,

începei creti s anemic sau un ni vet sczut al celulelor T-hdper.
aportul de proteine animale din diet i elaborai- un program lUv Dtetde grupelor sanguine adaug o pies puternic pe tabla
exerciii fizice.Respectarea programului grupei sanguine va va ajuta dumneavoastr die ah* ajutând Sa conservarea preioaselor celule
s vâ mobilizai i s v optimizai pe deplin funciile imune punând jmune împotriva leziunilor inutile. Acest lucru poate fi esenial, mai
accentul pe alimentele cu valoarea maxim pentru necesitile
c
nu exist tratamente cu adevrat reuite
s les datorit faptului
dumneavoastr specifice. Fii ateul s Umil ai aport ui de grsimi,
împotriva infeciei HIV.
fiecv cui
alegând feliile slabe de came. deoarece paraziii intestinali,
Li persoanele cu SIDA, interfereaz
cu digestia lipidelor î duc ri
Acesta conine
diaree. Evitai, de asemenea, alimente cum ar ti
- grâul.
imun ilar i PREZENTARE DE. CAZ: SIDA
lectine care ar putea compromite sistemul dumneavoastr
Amukf 46 de uni. grupa sanguin AB
fluxul sanguin,
Deoarece multe dintre infeciile oportuniste cauzeaz grea,
consum- Amold era un om de afaceri de vârst medie care avea SIDA Era
diaree i inflamaii bucale, SIDA este adesea o afeciune
ptiv. Cei eu grupa sanguin A vor li nevoii sa se preocupe
mai mult Cstorii i credea c fusese infectat cu HIV cu 12 ani în urm. Când
deoarece multe l-am vzut prima dat, numrul dc celule T, cure constituie
pentru asigurarea aportului lor caloric ridicat,
grup sanguin A sunt hîpoca lorice. barometrul distraciei virale* era 6* valorile normate fiind între 650 i
alimente recomandate pentru
Eliminai eu rigurozitate orice alimente* cum ur 11 carnea poste- m 1.700. Avea o afeciune îegu menta râ numit mol însoim, care este
cm ac tel
sc le lactate, care pot cauza probleme digi-siive. Sistemul dumnea- frecvent întâlnite în stadiile finale ate SIDA i era extrem Je

voastr imun ilar este în mod natural sensibil. Nu daî lectînclor ansa în urma unei di urci însoite dc greuri care durau de luni de zile,

de a ptrunde i dc a va slbi i mi mult. îmre timp, cretei raia

de Amold s apeleze la un naturist, ea un ultim i disperai
s-a decis
ah mente „bune" pentru grupa sanguina A. cum ar li iofu i bruna
efort Jc a supravieui. Am vzut pe aa lui nu credea cu adevrat
cll

marina. ca aceasta metod ^a avea dec te pozitive, iar cu nu s-am putut

Cei eu grupa sanguina B ar trebui s evite alimentele care promite rezultate spectaculoase, deoarece mx tiam intr-adevr te cc
cum ar carnea de pui, porumbul s
s m atept.
1

creeaz probleme evidente, 11

hric. Dar, de asemenea, trebuie s eliminai nucile, care sunt greu

Primul meu da fost s împiedic ptrunderea Sectineter toxice
din dte&
digerabile i «fi reducei cantitatea de produse dc grâu sistemului sau imuni tar in organismul pacientului meu de grup
evitai produ-
domnea vustrâ. Dac
prezentai intoleran la tectozâ.
Sanguin AB. Pe lâng aceasta, era urgent s stopez scderea pon-
se le lactate. Chiar i persoanele cu grupa sanguin B i rar
deral a lui Amold, astfel încâi ei s fie suficient de puternic pentru
la
produsese
intoleran laetoz, dar cu sistemul imun itar compromis,
La
Acesta este un caz în care a lupte cu infecia.
lactate pol cauza irita ia iractului digestiv.

boala interzice alimentul favorit.

Am începui prin a ajusta dicta grupei sanguine AB 1a necesitile
speciale ridieaie dc prezena SIDA Aceasta a indus eliminarea
Cei cu gm pa sanguin AB ur trebui sa îi limiteze consumul
..-

s
elimine nucile din diet. Sursa tuturor produselor de came de pasre, cu excepia curcanului, intro-
fasole i legume bogate în leciine i
proteic principal pentru dumneavoastr ar trebui fie pete s ducerea produselor de carne hipolipidie, a alimentelor marine dc
pentru eu grupa sanguin •

câteva ori pe sptmân, a orezului, dar i a unei mri cantiti de

exisL o larg varietate disponibil cei ^
Poriile ocazionale de came i lactate sunt în regul, dar avei grij
1
legume i finee. Am redus consumul majoritii legumelor i prepu-
grsimi. ilimitai -v consumul dc grâu. de
ratelor fasole* am eliminat untul, frica, brânzeturile prelucrate,
Iefti-
în general, indiferent dc grupa sanguina, trebuie sa evitai porumbul i hric, în plus, am prescris plante stimulatoare siste-
nele care v-ar putea leza celulele sistemului imuni te r din ic--- 1

mului imuni tu sub form tie tablete sau ceaiuri, inclusiv al alfa, I

sanguin. Aceste celule au pot fi atât tic uor înlocuite ea in cazul

cnu
pâducel, echinaceea* mnseug si ghimber.
 PUTERE ASUPRA BOLII 283
282 ALIMENTAI IA ADECVAT CELOR 4 GRUPE 5ANGU T\'£
oemai începem descoperim akc conexiuni cu grupele sanguine,
sa
In trei luni, infecia cu mqltuscum s-a vindecat i Araold ^ conexiuni care nu suni atât de uor de soluionat. De exemplu, se
uia de gimnastic, Pân astzi continu s ^
reîntors in
pirec acei copii cu grupa sanguin A ai cror tai au grupa sanguin
asimptomtic, dei numrul dc celule T nu a crescut. Muncete ^
mamele având grupa sanguin 0 decedeaz frecvent de bronho-
A, T

duce o via destul de activ. Medicii de la centrul dc boli infeciu^

ppeumonii prima perioad a vie fii- Se crede
în se produce o c
sunt mirai. Acesta este un om tar sistem imuni tar:
oarecare form de sensibilizare la natere intre nou-nscutul cu
grupa sanguin Ai anticorpii antî-A ai mamei, care inhib capaci-
tatea copilului de a lupta cu pneumococii. Nu exist înc date solid
PREZENTARE DE CAZ: SIDA fundamentate oare s
confirme motivul pentru care se produce acest
Susan, 27 de ani, grupa sanguina O fenomen, dar informaii de acest tip pol suscita interesul cercetrii
spre obinerea unui vaccin. Va trebui s adunm mult mai multe date
Dup ce a aflat c soul ci era Ml V-puzitiv, Susan a fost testat, Ea a
înainte dc a trage o concluzie valid din punct dc vedere tiinific.
fost îngrozita când a tifla! c era infectat cu HIV. Testele cit

laborator au relevai un numr foarte sczut de celule I. Susan m-a Candid oza (Infecia fungic.)
implorat s o ajut. Nu durea s moar i se temea sa ia AZ sau orice
I
Dei ciuperca ce determin candidoza nu prezint nici o preferin
aii medicament recomandat pentru HIV, legat de grupele sanguine, am observat c cei cu grupa sanguin A
început eu 0 dict pentru drapa sanguina O» împreun cu
Am >i AB au greuti mai mari în eradicarea unei înmuliri excesive a
suplimente alimentare i un program regulat dc exerciii
lîzicc,
unor ciuperci o dur ce
acestea se instaleaz în organismele lor
recurnamitmdu-i s respecte întocmai programul
s
Câteva luni mai târziu, Susan a sunat s m informeze l a
tolerante. Candiduza devine ca musafirul nedorit care nu vrea
plece. Cci cu grupa sanguin A t AB dezvolt, de asemenea, mal
normale intre 500 i
numrul de celule T era în jur de «00 {valori
frecvent infecii fungsee dup tratament cu antibiotice, ceea ce este
1.700), De alunei esLe usimpioinuiiea.
logic, deoarece antibioticele distrug sistemele lor de aprare i aa
Deoarece în prezentexist tratament curativ pentru HIV sau
tiu
slbite.
Dar eu
SIDA, nu putem prognostic^ durata strii dc bine a lui Susan Cei cu grupa sanguin O. pe de alt parte, dezvolt mai degrab
cred ca pe msur ce descoperim mai multe despre
misterele ses te-
mult de momentul
o hipersensibilitate de tip alergic fa de infecia candidozicâ, mai
mu lui imuni tar, nu vom apropia din cu în ce mai
SIDA boal mortal intr-o boala eu
a ies în cazul în care consum prea multe cereale. Aceasta a constituit
In care vom transforma d intr-o
baza unei teorii denumite sindromul lung ic ia unei varieti dc diete
care se poate trai.
reconmndate în eandidozâ. Aceste diete accentueaz ingeslia

Bronita $i pneumonia hi perpro teac i evitarea cerealelor, dar efe tind s nu in cont dc
în general, cci eu gmpa sanguin A i AB prezint mai multe mfeciu grupele sanguine, atunci când se parc c doar cei cu grupa sanguin
puica
broniee decât cu grupa sanguin O i B. Acest lucru s-ar
cei O prezint aecsi tip tic hipersensibilitate la fujvgi. Dac avei grupa
datora dietelor neadecvate care produc un exces du
mucos în ciule
sanguin A sau V B. evitarea lungilor nu va fs eficient în prevenirea
bacteriilor cape mi-
respiratorii. Acu st mucus faciliteaz creterea
Le
infeciilor ningi ce t uu vei face decât s v compromitei i mai
meaz antigene ale grupelor sanguine, cum ai fi pneumo cocii A- li
midi sistemul imuni tar.
A) la cci uu grupa sanguin A i AB i hemophilus
H-like - J
(de tip la general, eei cu grupa sanguin B sunt mai puin predispui la
cei cu grupa sanguin B i AB, Deoarece grupa sanguin AB r^zmi andtdoze. atâta timp cât respect dieta grupei sanguine B. Dac
atât caractere A-likc cât i B-like, riscul este dublu. a^ei grupa sanguin B i averi antecedente de candidoz. trebuie sa
Dietele grupelor sanguine par s reduc substanial incident reducei consumul dc grâu.
grupele sanguine, foi ui.
bronitelor i pneumoniilor la toate
 PUTERE ASUPRA BOLII 2S5
284 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SÂNGE \\ L
infecii frecvente i ar putea chiar scurta durata rcelilor i
gripelor pe care Ic contractai.
Holera
2 Respectai protocolul de baz al dietei corespunztoare grupei
Un studiu din Peru publicul recent în Lancet atribuia severitatea unei
epidemii recente de b of er - u infecie caracterizata prin diaree
dumneavoastr sanguine. Acesta v va optimiza rspunsul
imun i va ajuta la scurtarea evoluiei rcelii sau gripei,
extrem de grava cu depleic masiv de lichide i minerale - inci-
-*
Luai vitamina C [250-500 mg) sau cretei aportul de surse de
denei ridicate a grupei sanguine O in populaia pemvian, Din pune!
vitamina C dumneavoastr. Multe persoane simt
in dicta c
dc vedere istorie, susceptibilitatea grupei sanguine O Sa holer a
acetia unor doze miei de ceh in aceea ajut la prevenirea
probabil responsabil de decimarea populaiei multor orae antice,
i

rcelilor sau cel puin ajut la scurtarea duratei acestora,

Lsând ca supravieuitori pe cei cu grupa sanguin A mai rezisteni la
j Cretei gradul dc umiditate din camer cu un vapori za tor sau
.
_ holer. i
lumdificator, pentru a preveni uscarea esuturilor faringicne
frazate
Guturaiul i gripa
ap O
determin guturaiul i 5. Dac avei dureri faringicne. facei gargara cu srat.
Exist suie de tulpini diferite de virusuri care
jumtate de linguri de sare de mas obinuit intr-un pahar
ar fi imposibil s se observe specifici nuca de grupa sanguin pentru
ap cldua asigur o clti re care uureaz i cur &-
militari brii an: ei
marc cu
toate acestea. Totui, studii efectuate pe recrui nu
global uor mai sczut a virusuri lot cure
Q alt gargara util, mai ales dac suntei predtspui Iu
artat o iitcidenîi
amigdaht, este un ceai din pri egale de rdcin de
cauzeaz guturai hi recruii cu grupa sanguina A. ceea ou usiu m
Hydmstit cana dens jx i sal vie. Facei gargar cu acest amestec
concordan cu cele descoperite de noi re ieri tor la faptul ca grupa
la interval de câteva ore.
sanguin A s-a dezvoltai, pentru a rezista acestor virusuri obinuita.

sczut asupra persoanelor

6. Daca v curge mt-sul sau va este înfundat, folosii un
Virusurile du, de asemenea* un impact mai
anttiusLamimc pentru a reduce reacia esuturilor la virusul
cu grupa sanguin AB. Anli&cnul A, prezent atât hi grupa sanguin
de
infectant i pentru u uura congestia nazal. Fii ateni mas ales
A, cât i la grupa sanguina A Li, blocheaz ataarea diferitor tulpini Iu aniihistamimcde de tip efedrina, cum sunt cele care se
virusuri care cauzeaz guturai la membranele Eariiigelui i cilor
gsesc magazinele alimentare dietetice i în unde
în

dec o ng est io sume care se elibereaz fr reet. Acestea pot

respiratorii.

etuzat de un virus mai periculos, lovete de preferin

Gripa,
crete tensiunea arterial, pot provoca insomnii i pol
persoanele cu grupa sanguin O i B fa de cete cu grupa sanguin
complica problemele legate de prostat.
A sau AB. în stadiile iniiale, gripa se poale manifesta prin multe Jui 7. Antibiotice le nu sorit eficiente împotriva virusurilor, aa c
simptomele unei rceli banale. Totui* gripa cauzeaz deshidrata-ru, dac cineva v ofer resturi de antibiotice (rmase dup alte
dureri musculare i slbiciune accentuat. tratamente I
sau dac avei chiar dumneavoastr câteva prin
Simptomele unei rceli banale sunt neplcute, dar de sunt de cos, nu k IftaL
sa
fapt un seu ui ca sistemul dumneavoastr imuni tar încearc
înving agresorul viral. în timp ce sistemul dumneavoastr imunii a- Ciuma, Febra tifoida, Variola i Malaria

îi face datoria, exist masuri pe care le putei lua pentru a v Cunoscut în Evul Mediu ca Moanea Neagr, c ruina este o in fee ne

mai confortabil coexistena pe câmpul de btlie; bacterian transmis in mare parte de roztoare. Persoanele cu grupa
sanguin O suni mai susceptibile iu cium. Dei ciuma este rar în
1. Meninei starea general de sntate cu un regim adecvat Je societile industrializate, ea continu s fie o problem în rile
odihn i exerciii fizice, învând totodat s facei fa Lumii 3 Treia. Un raport recent al Organizaiei Mondiale a Sntii
slbirea
stresurilor vieii. Slresul este un factor major in
prevenea asupra faptului c s-ar putea s ne confruntm .:u o criz
resurselor sistemului imuni iar. Aceasta v-ar putea proteja de
 PUTERE ASUPRA BOLII 287
286 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGTjj^
jvieiiingiîeL' virale, infecii cu frecveni i severitate crescând
cauzat dc apariia ciumei i a altor boli infect ioase ca
rezult-» Kw sistemului nervos, sunt prezente mai semnificativ la grupa
c
folosirii exagerate a antibioticelor i a altor medicamente, a! . .j .

1 u
î

^miiii O comparativ de alte grupe sanguine, probabil din cauza

omului in zone anterior ncîocuite, al migraiet populaiei ji n
/_
-pWciunii grupei sanguine O fal de infecii agresive. Fii ateni la
spaiu în altul i al srciei. Faptul c societile Occidentale ^ s \ita febra ridicat i o caracteristic a meningitei
simptom- ca oboseala,
confruntate cu aceste boli nu ar Lrebui s ne fac s ne simim
imuni .
^jâ rigiditate nueal, o înepenire a muchilor cefei
la costurile lor sociale, economice, culturale i umane. Ocazion [ ^
produce câte o epidemie i în occident aa cum s-a întâmplat sinus trad.
infecii feimiule
i- ( i te, n. i

Seatlle ia începu Lui anilor '80, când oamenii au consumat tofu

Cei cu grupa sanguin
O
t B sunt mai predispus la infecii sinus ale
infectat, care nu fusese pas leurizat. Tofti disponibil i comercializai
ervmice. Foarte des. medicii le
vor prescrie un aport aproape
in pachete sigilate nu ar trebui s cauzeze îngrijorare alung temporar problema, Ekir infec-
continuu dc antibiotice, care
Variola a fost oficial eradicata prin imunizare generali? ar a
iile simisale revin inevitabil,
atrgând uzul a mai multe antibiotice
plan mondial* dei evoluia sa a influenai probabil istoria omenirii
iim în final, u3 interveniilor chirurgicale.
intr-un grad înc neevaluat, Grupa sanguin O este în mod spo^al
Am descoperit c planta numit collmsonia (Stane Rool
susceptibil lavariol ceea ce explic probabil de ce populai
radâcma de drupâ)* care sc folosete ta tratarea problemelor iu ti a
btina american a fost decimat de acesta boala atunci când a
maiorii cum ar îl vâri culc ajut, de asemenea, in rinusitâ -
ajuns pentru prima dat în contact eu europenii cu grupa sanguinii \
problem veno asii
probabil deoarece sinusita cronic este un fel de
t B care au adus-o. Americanii btinai au aproape 100% grupa
hemoroidala sau varicoasa la nivelul capului. Land prescriu aceast
sanguin O.
planta pacienilor mei cu sinus itâ cronic* rezultatele sunt adesea
Febra tifoid* o infecie obinuit în zone eu igien deduci tu nis
uimitoare. Muli dintre aceti pacieni nu mai nu nevoie de antibio-
sau în vremuri dc rzboi* afecteaz de obicei sângele i trac iul
tice pentru tratarea infeciilor, deoarece coMinsonia u îndeprtat
digestiv. Grupa sanguin O este, de asemenea, cea mai susceptibila
cauza problemei inflamaii esutului sinusal. Dac avei probleme
la infecia rifoîdtoft. febra tifoid prezint, dc asemenea o conexiune Collinsonia nu
,
spusak ai putea încerca sa folosii aceasta planta
eu grupele sanguine în sistemul kh, îniâlnindu-se mai frecvent la
este uor de gsii* dar multe dintre magazin de dietetice mai mari o
indivizii Rh- negat ivi.
dein sub form de tîneiur. O doz tipic esie de 20-25 de picturi
Exist teoria c ânarul anofel* ce rspândete malaria, tinde > în ap cald pe cale oral, de dou sau dc trei on pe zi. Nu v
mute de preferina persoane eu grupa sanguin B i O i mai puin
îngrijorai ia privina toxicitii; eollinsonia este o planul sigur.
pe ode cu grupa sanguin A i AB, dei ânarul obinui! pare s
Ocazional eâie o persoan cu grupa sanguin A sau AB va
prefere grupele sanguine A i AB. Malaria este, de asemenea, o boal dezvolta o stnusita* dei acesta este aproape întotdeauna rezultatul
neobinuit lumea occidentala* dar cu toate acestea impactul su
in
unei diete cedetermin formarea de mucus în exces. Sinurita ia cei
pe plan mondial este imens. Conform Organizaiei Mondiale a cu grupa sanguin A rspunde de obicei bine la modificri ale dietei,
Sntii, peste 2J milioane de persoane contracteaz anual malaria neînsuitc de alte msuri.

Folio mj elita i meningitele virale

Paraziteze
Poliomielita, este o infecie viral a sistemului nervos, eu frecven (disenteria ameebîaiii, giaidiaza,
mare la cei cu grupa sanguin R. Acetia sunt mai susceptibili L teniaza i astaridioza)
tulburrile sistemului nervos cauzate de virusuri. Poliomielita
Când li se oterâ condiii oprime, paraziii pot tri destul de bine în
era epidemic i a cauzat majoritatea cazurilor de paralizie infantil
trucuri diaestiv aS oricrei persoane. în general, ins tu ci par s aib o
înainte de dezvoltarea vaccinurilor Salk i Sabin,
 "

288 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUliy

£
PUTERE ASUPRA BOI 11 289
afinitate specific pentru tractul digestiv ai celor
eu grupa yam-
"
A i AB, mimând de obicei autigenul grupei sanguine A. pemr '
l
1

iuigum A Sarcoidoza este o afeciune inflamatori e a plmânilor i

[
ti detectai. De exemplu, parazitul numit amoeba prezint^ lutului conjunctiv care poate fi efectiv o form de rspuns imun Sa
preferina pentru cei cu grupa sanguin AiA 13. în plus, se pilre '
rjberculozâ. Se credea odinioar c
aceast afeciune este mu Ir mai
grupele sanguine A i AB sunt mai predispuse la complicaii in caziji levent la afro -americani decât k populaia majoritar, dar in
în care chisiele amoebiene se localizeaz in ficat, Persoanele cu prezent este diagnosticat mai frecvent la persoanele de ras alb,
grupa sanguin A i A 13 care prezint dizenterie amoebtan ar ircbui nai ales la frecven mai ridicat la coi cu grupa
femei. Prezint o
s adopte msuri drastice pentru a lupta cu infecia, înainte ca ;icea$i a sanguin A, fa de cei cu grupa sanguin O. Indivizii Rh-negativi
s aib ansa de a migra i a sc rspândi in organism. par a fi mai susceptibili atât la tuberculoz, cât i la sarcoidoz.
Cei eu grupa sanguin A i AB suni, dc asemenea, victime
neajutorate în faa unui contaminant obinuit al apei. pa raz du]
Gi$rdi;i hmbiîu. care determin afeepunea cunoscut ea Rzbunarea Sifilisul i infeciile truc tub i urinar
lui Montezutna. Acest parazit viclean mimeaz aspectul grupei Grupa sanguin A parc a fi mai susceptibil k boala veneric numit
sanguine A. ceea ce ii permite s ptrund în sistemele imuni Nu c ale sifi]i> i adesea contracteaz tulpini mai virulente. Acesta este înc
celor cu grupa sanguin A i A li i apoi rapid in intestine, Persoanele un muliv pentru practicarea sexului protejat, mai ales dac avei
cu grupa sanguin A i AH care cltoresc ar trebui s se echipeze u grupa sanguin A.
planta „GoldenseaD sau cu "Pepto Bisinuf. pentru a împiedica Exist dovezi s .
ide câ daca ai grupa sanguin B sau AB, eti
infecia, C 'ei cu grupa sanguin Ai AB care consum ap de lamânu mai susceptibil la infecii recurente ale vezicii urinare (ei st ile),
ar trebui, de asemenea, s fie ateni In pericolul fcp rezon Lai ile Aceasta deoarece cele mai comune bacterii productoare de infecii,
parazitul Ciordii hmbîitL cum suni ! coli, pseudomonas i kltîbsiella, posed un aspect
Muli dintre viermii parazii, cum ar fi tenis i asearizii, .iu u B-likc, iar grupa sanguin B t grupa sanguin AB nu produc
asemnare eu grupa sanguina Ai B i sc gsesc cu o frecvena mai and corpi anti-B,
mare la persoanele eu aceste grupe sanguine. Deoarece grupa Cei ca gmpa sangum.i U prezint, de asemenea, frecvene mai
sanguin AB prezint duble caracteristici A-like i H-likc, cei cu mari ale infeciilor renale, cum ar fi pielonefritele. Acest lucru cate
grupa sanguin AB sunt în mod special susceptibili. în mod special valabil pentru nomsec retorii cu grupa sanguin 11
Am utilizat o plant numit Artemesia .muuii (pelin chinezesc Daca avei grupa sanguin B i suferii de tulburri urinare recurente,
pentru a trata pacienii i am obinut succese notabile. întrebai -I pe încercai s bei unul sau doua pahare de amestec de suc de metis or
medicul dumneavoastr naturist despre aecasl planta. i ananas în fiecare zi.

Tuberculoza i sarcoidoza

Odat considerat aproape complet eradicai a în societile occi- Boli hepatice

dentale industrializate, tuberculoza :i devenit acum mai frecvent
Acest fapt se datoreaz în mare parte incidenei ridicate a boli- U
persoanele cu SIDA i la cei fr adpost, O infecie oportunist, Bolile hepatice legare de alcoolism
tuberculoza se dezvolt bine în organisme cu sistem imuni tar slbit,
Alcoolismul afecteaz multe dintre sistemele organismului, dar
în condiii de igien deficitar i boli cronice. Tuberculoza pulmo- poate c cel mai dramatic impact ii are asupra ficatului. Indivizii
nar este mai obinuit la cei cu grupa sanguin O, timp ce tuber- d
îei
(20 /o din populaie) care sunt no n-sec ret ori (vezi Anexa E) par a fi

culoza cu alte localizri prezint o frecven mai marc la cei cu grupa cei mai predispus! Iu alcoolism, dar susceptibilitatea lor nu are prea

mult de -a face eu statutul ce secresor. Fiintr-o particularitate celular

 .

290 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANG;-\-

PUTERE ASUPRA BOLII 291
f

nefericit
non-sccrctor este
i probabil întâmpltoare, gena care determina

alcoolismului. Pacienii
lo ca Uzat in aceeai zona
mei care sunt non-secrctori
încrcate in ceea
a ADN-ului
; " spxiapc
k ies- De exemplu,
ia

^ezitatea. Ciroza poate

^jliare
icterul

persoane cu hepatite,
fi

sau alte boli care afecteaz ficatul.

sau înglbeni rea
sar litiaza

cauzat de
pielii,

infecii, afeciuni ale

este adesea
biliar a fost corelat cu
cilor

întotdeauna antecedente rainiliaSe c

’ Privete
Din motive pe care nu le înelegem pe deplin, cei cu grupa
alcoolismul
gtiinâ A, B 53 AB tind s prezinte mai frecvent litiaz
biliar, boli
Destul de ciudat esle faptul cA tot non-secreturu suni cei tarC :s;aJ1
p ar biliare, icter i ciroz hepatic sanguin
decât cei cu grupa
s beneficieze cel mai mult din punct de vedere cardiac in urma ale cilor
unui
grupa sanguin A prezentând frecvena cea mai
consum moderat de alcool Un sl ud iu danez care arta e 0^ persoanele cu
aun-
iridieai Cei cu grupa sun min A sunt. dc asemenea, mai susceptibili
secrcturii sunt supui unui risc mai mare de afeciuni cardiace ;>cbe.
tumori panurcaticc.
mice (flux sanguin deficitar in artere) susinea ideea c un ccirsum ,:i

moderat de alcool modific rata fluxului insulinic, încetinind acumu- hepatic Dîatomum heparicum, n. trad.) i alte infecii
Gfllbesza t

larea grfisimîlor în vasele sanguine. Acest mesaj contradictoriu est?

tropicale
greu tlC descifrat tropicale ide ficatului care determin tibro/a sau leziuni
Infeci iie
Rspunsul este probabil acela c deciziile cu privire hi my m câine cade apar cu o frecven miu ridicat la cei cu grup sanguin
alcoolului ar trebui Iutile în mod individual i in ni pori dc grupa
A i in mai mic msuri la cei cu grupa sanguin B i AB. Crupa
sanguin. Din cauza efectelor alcoolului asupra sistemului digestiv j iuinâ O, care ar puica s
fi dezvoltat Anticorpi and- A i anli-B ta

.acelui ini un ilar. nici Una dintre d ielele grupelor sanguine nu permite o rtisum precoce dc protecie împotriva acestor parazii, este
relativ

buturi tari. imun la et.

Este, de asemenea dur p

c ftfcboli sinul am o component majori în cabinetul meu am tratai cu succes multe cazuri dc boli
lugai de sires. O echip de cercetiuri japonezi a descoperi? ea hepatice, folosind muli dintre compuii obinui din plante $i discu-

tratamentul pentru alcoolism s-a administrat Iu un numr mai marc tai în capitolul 10. în majoritatea cazurilor, pacienii care dezvolt

de persoane cu grupa sanguina A faa de cei cu grupa .sanguin sau 1 1

boli hepatice au grupa sanguin A sau A 13 i sunt non-secrcluri

13, Sc crede c cei cu grupa sanguin A ar putea avea o predilecie

pentru cutarea relaxrii în urma stresului în ingestia substanelor

PREZENTARE DE CAZ: BOAL HEPATIC
chimice deziuhibantc, Cu siguran este bme dovedii ea omul utili-
Gcrard, 3fe de am, grupa sanguin B
zezi! de mult timp substanele imoxicame pentru obinerea plcem,
pentru alinarea durerii, pentru transferul în alte dimensiuni i in >i-op
Gernrd era un brbat Je 5K de ani cu antecedente dc c o lungit sclero-
medical zau tip o afeciune inflamatorii: u cilor biliare hepatice, determinând
Doar aproximau v 3% din alcoolul pe care îl consumai trece
cicatrizri. Dc obicei aceast afeciune duce la necesi taica unui
este exeretaL Resiul este melabulizat de
’
prin organism i iic.-c
transplant hepatic Când l-am vzut prima dat pcGerard, în iulie 994, J

prelucrat în stomac i in intestinul subire. De- a lungul timpului, ut

ora iclcric i avea un pruni îngrozitori. mâncri me) cauzai de depozitele
caz de consum abundent i regulat, t icatul începe sa se deteriorez de bilirubin, un pigment biliar, localizate în piele,. Din cauz acesici
Rezultând final poate li ciroz hepatic, makmiriia sever din eau boli, colesterolul su era, de asemenea, ridicat (325). Genuni prezenta

unei absorbii improprii a alimentelor i. in cele din urm. dece>-'- un nivel al acizilor biliari in ser peste 2.000 (valori normale sub 100),
avea un nivel al bîlirubmcmiei de 4,1 (valori normale sub I)
i toate
enzimck hepatice erau foarte crescute, indicând degradarea extins -i

Litiaza biliar, ciroza i icterul

esutului hepatic. Gerard era un tip destul de ptrunzLor, care tia care
Desigur, nu toate bolile hepatice sunt legate de consumul de alcool
erau ansele lui t, sincer, se pregtea sa moar-
Infeciile, aleigiile i tulburrile metabolice poi loate cauza atee pur
 e c

292 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE Sa îs cu PUTERE ASUPRA BOLII 292

> -

A [îi început prin a-l pune sa urmeze dieta grupei

saogu^
i-am recomandat uti protocol terapeutic pe baza dc
p] am ajEZENTARE DE CAZ: DEGRADARE HEPAl iC.A
antioxîdani eu spcct fi ci taie hepatic. Acetia sunt
antioxidant 70 de ani T grapa sanguin A
Sâadr3,
ie depoziteaz preferenial în ficat, Gerurd s-a simit
tbariu
anul care a urmat, prezentând doar un singur episod de m meu în ianuarie 1993, suferind dc o
prurit 5i
Ggndrs a ajuns in cabinetul
Recent, Gerard a fost supus interveniei chirurgicale diagnosticat, luate enzimele hepidice erau
r>^' afeciune hepatic greu de
îndeprtarea veziculei biliare. Dup ce chirurgul ia examinat luf^cuie i ca avea ascit, o
cantitate mare de lichid reinut în
i cile biliare principale, i-a spus e acestea aveau un aspect ncrir-M ^onicn. Ascita este obinuit multe cazuri de insuficien
în

dc$i esutul din jurul cilor biliare era puin mai subire decât ,
hepatic avansat. Internistul S andrei
no ti trata degradarea hepatic,
in mod ,

normat.
ateptând probabil cu ea s
necesite un transplant hepatic. Acesta ii
la îndeprtarea lichidului din
prese ri a diuretice pentru a ajuta
cantiti muri de
abdomen, dar diureticele u cauzau pierderea unor
PREZENTARE DE GAZ: CIROZA * covâritoare.
potasiu, ceea ce era probabil cauza oboselii
ei
Est el, 67 de fini, grupa sanguin» A specifice poniru
I-am prescris dicta grupei sanguine A, cu plante
ficat, tn 4 luni, toate semnele
dc rute n ie lîcbidionâ ale Satul rci au
J'.std era o femeie de 67
ani, cate n venii prima dal în cabinetul Sandra era iniial
disprut i enzimele hepatice au revenit La normal.
tic

meu in octombrie I99| pentru o afeciune iuflanialoric a ficatului un hemsîoont dc 27, faa de valoarea normal
destul dc anemic 1 .

numit ciroz biliar primitiva, oare determin distrugerea Udatului februarie 1994
pentru o femeie care este peste 38* Lâna în
Majoritatea cazurilor ajung în final la transplant hepatic.
heniaiec ritul ei s-a ridicat la 40, S. lut continua s
lie asimptomatic.
1 .sici a recunoscui c fusese odut u marc consumatoare .J

alcool, dar acum renunase, Starea sa era probabil lopata de cu ti

suinul îndelungat dc alcool. Estd sc poate s nici nu fi ib>i ,
<

Afeciuni dermatologice
alcoolic îri sens strict. Trei sau patru pahare pe zi, zilnic, timp de -tu
de ani, pol duce la ciroz.
Estul prezenta un nivel PÂN EN PREZENT, exist puine informaii cu specificitate de
foarte cresc lji al enzimelor hepatice
fbsfataza alcalin, de exemplu, era în jur de SOC). grupi sanguin cu privire tu afeciunile dermatologice. Spn t tomi,
Valori le normale
simt sub fu). Deoarece avea grupa sanguina A c stri cum ar ft dermiitele i psoriazisul sunt de obicei cauzate de
non-s cere tor, am
trecu t-o imediat pe dieta grupei sanguine
A i i-am prescris un substane chimice alerge nice care acioneaz în sânge. Este demn uc
protocol terapeutic de ntioxidani eu specificitate hepatic, RezuJ- menionat dm nou c
inul te dintre lec unele alimentare specifice
sângele i eu
tatL-le au aprut aproape imediat
i starea ei a continuat >e s pentru o grup sanguin sau aha [iot intemeiona eu
digestive, cauzând eliberarea de bis ta min i alte
amelioreze. substane
esuturile
Ia septembrie 1
992, la aproape un un de la prima vizit, chimice inflamatorii, _ s

fbsfataza alcalin sczuse la 500. Reaciile alergice cutanate substane chimice sau abrazivi
la

Dei sanguine A t
ficatul ei nu a prezentat semne Jc deteriorare suplimentar prezint cea mai ridicat inciden la cei cu grupele
din acel moment, se întâie eic mai frecvent la cei cu grupa sanguina
Este! a dezvoltat o inflamare a venelor din junii AB. Psoriazisul
esofagului, stare frecvent la cei cu boli c
multe persoane cu grupa sanguina
art O
hepatice, care a fost tratat O. Experiena mea
cu succes. Ea continu s care dezvolta psoriazis consum diete prea
bogate in cereale sau
se simt bice i nu prezint semne care s
sugereze necesitatea transplantului hepatic.
produse lactate,
 !

294 AL IME N TA IA AI>E C VATA CELOR 4 GR UPE S AN G n pi. TERF ASUPRA BOLII 295

una dintre ele nu era speciile

‘«ceste diete erau bine intenionate, nici
flt
PREZENTARE DE CAZ: PSORIAZIS cu sângele lui Mriei. Dietn
yc’ai pentru a asigura compatibilitatea
De la Amic Mrie Lambert. N.D llonolulu. .
,
Hawaii sanguine O a putut asigura nutriia fr
a cauza probleme de

Mriei, 66 Je ani, grupa sanguin O Antatc m

urma alimentelor care fie s
incompatibile cu sângele lui
minore a durerilor, obinute cu
- Mriei- Cu excepia unei ameliorri
Colega mea, Dr. Lanibert, a folosit protocolul meu corelai cu a rilD ,
unul dintre celelalte tratamente nu avusese
plante chinezeti, nici
sanguine pentru a un caz complicat de psoriazis
trata 3a o femeie
h succes. Mriei considera c
progresul ei era un miracol
vârst.
Mriei a apelai la Dr. Lamberl în martie 1994. Sîmplomde
includeau o dispnee sever, mers dificil* cu limitarea mobilitii
tuturor articulaiilor, leziuni psoriazice acoperind 70% din suprafaa Funcia reproductivâ feminin
cutanai i dureri arztoare iu toi corpul, mai ales în muchi i articu-
laii. Antecedentele ei erau un volum de probleme medicale con-
Sarcina i infcrtiUtatea
stante: plastii vag itiale/ vezica] d ini cetina e (1944-'45), apendicec-
I

Multe dintre tulburrile legata de sarcin

sum obuze* ic tic o loc (L m
tomie ( 1 949),, hi stereo torni e (1947). antecedente de chisic o variate,
incompatibili uite legal de grupa sanguin fie intre i DU tio mam
psoriazis (I97&), spitalizare pentru pneumonie (J9g7j arinii iniiale
i

înuc mama i uit. Din nefericire, avem doar stodu in >tadil

psoiiîme 1991 i osteoporoza 1992).
nu tim prea multe despre implicaiile sale
(
(
)
asupra «cestui fenomen i
Mriei i-a spus Dr. Laiubert c alimentaia ei obinuit era
bogat In produse lactate, grâu, porumb, nud i alimente procesate, jpultim instan. Eu v propun scitii acest capitol în ideea de ti

panic. Uneori o cantitate mic

adum: informaii, nu pentru a intru In
cu un coninut bogat de glucide l grsimi. Ea a spus c iubea perspectiva,
de cunotine poale ti periculoas dac nu este privit in
dulciurile, nucile i bananele. Aceasta era Q alimentaie îngrozitoare
aproape pentru oricine, dar era un blestem pentru cineva eu i'jufu

sanguin a lui Mriei, TOXFMI A G RAVimCA

Du Lauibert a început imediat cu o dieta moderata pentru grupa inc din 1905 s-.t vehiculat ideea c e\Uta un
de sensibilizare cu
lip

sanguin f), care a exclus iniiat carnea roie t studie, cu adaos .ie
specificitate de erup sanguin care determina
toxemia gravidicâ - o
vitamine i dou parte a sare iun i
minerale, în luni, s-a constatai o .scdere marcata otrvire a sângelui cane se poate produce în ultima
n

inilamaiibr studiu ulterior, un

articulare, o ameliorare a respiraiei, iar leziunile p^-ria-
poate cauza o boal grav i chiar moartea. Intr-un
Pân diagnosticate lu
zice se vindecau. în iunie, psoriazisul lui Mriei acoperea doar mare numr de femei cu grupa sanguin O au fost
20% din corp, iar leziunile erau aproape vindecate, Se constata o
cauzal posibil de o reacie la un tal cu grupa sanguin A
toxemic,
ameliorare a respiraiei, intensitatea durerilor sczuse la jurnuic. au B.
mobilitatea articular continua s sv îmbunteasc, Pân in raite,

psoriazisul lui Manei nu mai era observabil, se constatau doar uoare

inflamai» ale spaiilor articulare i respiraia ci nu mai era dificil
DEFECTE CONGENITALE
La o vizit de control la Dr. Lumbert, in 10 octombrie 1 994. res- Incompatibilitatea dc gmp sanguin, care se poate produce mire o
iest
piraia lui Mriei se ameliorase i femeia nu mai prezenta leziuni no: mama cu grupa sanguin O i -mi tat cu grupa sanguin A, a
cum ar b ni o ia
pe piele. implicat in câteva defecte congenitale obinuite,
C.âteva
hidatifonn. coriocaremomub spina bifida i
anencefalia.
Mriei muli medici de când se îmbolnvise. încercase
fusese la
materne
toate opurile de crapii convenionale i alternative, inclusiv planuri
i studii sugereaz c
aceste tulburri par a fi incompatibiliti

alimentare special elaborare pentru artrita psoriazicâ i astm. De?! I In sistemul ABO cu esutul nervos i cu sângele fetal.
 L | .

FU ERE ASUPRA BOLII

I
297
296 Ai . I MENTA LA A D EC VAT A C ELOR 4 GRUPE SANGUIN
p
L^njparibili lii dintre mame (având grupa sanguin O) i
gjjiiearpii lor anti- A i anti-B.
BOALA 1TEMOLITTC A NOU -NSCUTULUI Ud grup mare de familii studiate a artat c rata avorturilor

Boala bemol it toi (de distrugere a sângelui) a mama i tatl erau incompatibili în
nou-nscutului spontane era mai mare când
es ^
starea principal, corelat cu aspectul
pozitiv/negativ ai .
v . . ; ritmul ABO. ca în cazul unei mame cu grupa sanguina Oi un tat
(descris în Anexa E). Este o boala care afecteaz doar A. La mamele i africane, feii cu grupa
ca grup 3 sanguin
albe
femeilor Rb -negative, dac O
pozitiv* nu este problema
deci

ta.
ai grupa sanguin O. A, Fi sau ^ jangtiin B* incompatibili cu grupa sanguin matern sau A, au

ftisî mai. frecvent întâlnii in cazurile de avort spontan.

Cu aproximativ 50 de ani urm,
cercettorii au descoperit
in
ci Aceast legtur eu in fertilitatea nu este încpu deplin stabilit.
Femeile Rh -negative,
nscui
Sa cane lipsea un anti gen i care aveau
[ n practica mea, am descoperit c exist multe motive pentru
Rh-pozîtîvi, aveau o situaie unic, Feii Rh-pnzitivj
problemele legale dc fertilitate, inclusiv alergi tk alimentare, dietele
prezentau an ti genul Rh pe
celulele lor sanguine. Spre deosebire
de nedecvatc, obezitatea i stresul,
sistemul grupelor sanguine principale, în cei re
anticorpii de .di fa
grup sanguin se dezvolt de la natere, persoanele Rh -negative mi
produc anticorpi fa de antigcnul Rh decât duc sunt iniial
sensibilizate. Aueasi sensibilizare se produce de obicei atunci când PREZENTARE DE CAZ: AVORTURI REPETATE
iirc schimbul de sânge între mam i ft. in cursul naterii, jîsifcl
Una. 42 dc ani, grupa sanguina A
încât sistemul imunihir mamei nu
al arc timp suficient s
reacioneze la primul copil i acel copil nu suport nici un fel de Una a venii în cabinetul meu în septembrie I
W, dup o perioad
consecine. lotui, în cazul în care survine o nou sarcin cu un di lung de avortun spontane repetate. Mia spus ca auzise despre
copil Rh-pozitiv, muma, acum sensibilizat, va produce anticorpi mine de iu cineva cu care discutase în sala de ateptare u modicului
împotriva grupei sanguine a copilului, putând cauza defecte ei specialist. în fertilitate Lan a era disperat. în ultimii zece ani
congenitale i doar decesul nou-n ascut ului. Uni fericire, v i^-s lui i pe punctul de a renuna
e .

avusese peste 20 de avorturi spontane era

sccist pentru aceast situaie, cure se administreaz
\
femeilor R]v ii mai încerce ia îi întemeieze o familie, î-ant sugerat s încerce
uegtive dup naterea primului copil t dup tiecrc natere Lana
dieta grupa sanguine A. în urmtorul an, a urmat cu asiduitate
ulterioar, Nu ar trebui sa apar probleme, Jar este cel mai bine sa
dicta grupei sanguine, consumând, de asemenea, i câteva preparate
vj cunoatei Irii-ul, astfel încât sv putei asigura ca vei pruni
de plante, pentru a întri tonusul muscular uterin. La sfâritul
vaccinul.
anului ca a rmas însrcinat. Era bucuroasa, dar i foarte nervoas.
IN FERTILITATEA Acum* pe lâng precedentele ei avorturi, Lana era îngrijorata eu
$J AVORTUL SPONTAN HA Bl TU AL
1 imp de 40 de ani, oamenii de tiin au studiat motivele pentru care
privire In vârsta ci. i la posibilitatea ca ftul s aib sindromul
lipsa copiilor pare a Down. Obstetric ian ul i-a recomandat anmioccnteza, care se face în
fî mai frecvent Ja femeile cu grupa sanguin A,
B i A 13 dec ai la cele cu grupa sanguin O. Muli cercettori au mod uzual la femei pete 40 de ani, dar eu am fost împotriv,
sugerat c in fertili ta tea i avortul spontan habiluat ar putea fi
deoarece procedura poate cauza avortul. Dup ce a discutat cu

rezultatul anticorpilor din secreiile

vaginale care reacioneaz cu soul ei. Lana a decis s evite anini ocemeza. acceptând posibilitatea
anti genele de grupa sanguin din sperma soului. Un studiu unui defect congenital, în ianuarie 1995 ea a nscut un biec;
din 1975
efectuat pe 288 de fei avortai a sntos.
artat o predominan a grupelor perfect
.-'an gume A,
8 i AR la aceti fei, ceea ce ar fî putut fî rezultatul
29S ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SaNGI PUTERE ASUPRA BOLII 299

PREZENTARE DE CAZ' ^FERTILITATE jn lumina noilor aspecte cu privire la riscurile asociate cu

Nicvcs, 44 de tmi, grupa sanguin B ;
.-4eda hormonal, muli medici prescriu tratamente hormonale
^bstimtive. cu doze mari de estrogeni i uneori de progestoron.
piuite femei sunt îngrijorate de terapia convenional estrogenica,
Nicves, o maseuz sud-americanâ de 44 de ani. a venit prima data
mine în 1991 cu o varietate de probleme digestive.
la
deoarece unde studii urat un risc mai mare de cancer mamar hi
în decurs da
un.
femeile care folosesc aceti hormoni - în primul rând când exista
mu Jup începerea dietei grupei sanguine B, majoritatea simptom -

antecedente familiale de cancer mamar. Constituie o dilem dac

ei digestive erau rezolvate.
hormoni sintetici trebuie sau nu administrai.
intr-o zi Nieves m-a anunat cu timiditate c era însrcinata aceti
v poate ajuta s rezolvai
Cunoaterea grupei sanguine
Dei nu inii spusese înainte, ea acum declara c ea soul
încercaser muli ani sa aib un copil, ilar renunaser
y.

in final,
ej
conflictul i s decidei ce abordare este optim pentru necesitile
Ea
dumneavoastr.
credea ca dieta grupei sanguine B era responsabil de refacerea
Dac avei grupa sanguin O sau B i apare debutul meno-
fertilitii ei Dup aproximativ 9 luni, Nicves a nscut o feij â
pauzei, începei un program de exerciii Te zice recomandate pentru
sntoas. A Ini botezat Nas ha, ca re înseamn „Darul j.
grupa dumneavoastr sanguin, intr-un mod adecvai condiiei fizice
Dumnezeu",
i siilulut dumneavoastr de via* Consumai o dicta hiperpru teic.
Tratamentul .subsiituiiv esirogcmc convenional funcioneaz în
NOT- RAPORTUL ÎNTIU- CELE DOUA SEXE sanguin O i B, cu
general destul de bine la femeile cu grupa
Atât în populaiile europene, cât i în cele necum pene. ram
excepia situaiilor in care exist factori de risc pentru cancerul
prodigilor de concepie de sex masculin este mai ridicat la copiii cu
mamut
grupa sanguin 0 mame eu grupa sanguin O.
din Acest lucru este,
Dac avei grupa sanguin A sau AU, ai trebui s evitai traia-
de asemenea, adevrat dac atât copilul, e:ii i mania an grupa
menuil substitut!’* estrogeme convenional, din cauza susceptibi-
sanguin B. Opusul este valabil pentru copiii cu grupa sanguin A litii neobinuit de ridic jte ta cancer mamar (vezi capitolul 10), în
din mame cu grupa sanguin A, ai?, in care este mai frecvent sexul loc de acea s- a, folosii fitoc&liagcnii recent aprui,, care sunt
feminin l produsului de concepie preparate asemntoare eu estrogenii i prugesteiunuf derivate din
plante. în principal din boabe de soi ei, al falia i in game. Multe dintre
aceste preparate sunt disponibile sub forma de creme, care pol fi

Menopauza i prob Ic mei o menstruale

aplicate pe piele de ctev u un pe zi. Fitoestmgenii din plante sunt
Menopauza afecteaz fiecare femeie de vârst medie, indiferent de bogai în fraciunea esirogeme numit estriol, In timp ce estrogeni i

grupa sanguin. O scdere a es Eugenilor i progestcnonului - cei di t chimici se bazeaz pe estradioL Literatura medical conchide c
hormoni feminini principali - cauzeaz probleme mentale profunde suplimentarea cu estriol inhib apariia cancerului mamar.
i fizice la multe femei, incluzând bufeuri de cldura, pierderea Fitoes tro genii sunt lipsii de puterea csuogenilor dumici. Jar
li b ido ului, depresie, cderea prului i mo di Scri tegumeniare. sunt eu siguran eficieni împotriva multor simptome deranjante ale
Scderea hormonilor feminini creeaz, de asemenea, un risc menopauzei, indui * bufeuri le de cldur i uscciunea vaginal,
pentru boli cardiovasculare, deoarece se pare c estrogemi asigur Deoarece ei sunt doar estrogeni slabi, rrn vor inhiba producia
protecia inimii i scad nivelul col este rol ului. Osteoporoza, o slbire estrogenicâ a organismului, spre deosebire de estrogeni i chimici.

a rezistenei oaselor - care duce la fragilitate i chiar la deces, este Pentru femeia care nu ia nici nu fel de suplimentaro estrogeni c din
uq alt rezultai al deficitului estrogenie. cauza unor antecedente familiale de cancer mamar, fitoestrogenii
300 ALIMfcN IAIA ADECVAT CELOR 4 GR UPE SANGUINE
PU bRE ASUPRA BOLI!
1
301

sunt un dar dc Dumnezeu, Discutai eu ginecologul dumnea,

la
care le-atu oferit în aceast discuie despre grupele sanguine i boli
voastr despre utilizarea acestor preparate. Daca nu prezentai faeton
ait dovedit aceast relaie.
de risc deosebii pentru cancerul mamur, esLrugcnul chimic Enai
puternic este mai eficient pentru reducerea bolilor cardiace i a v v
Dac cunoatei ansele, stabilii factorii de risc i înele-
osteoporozei, pe lâng cea a simptomelor menopauzei.
gei situaia, avei cel puin posibilitatea de a aciona pozitiv fa
Este interesam c in Japonia, unde dieta tipic este bogat iu forei .pot adesea deruta.
fitoestrogenî, tiu exist un cuvânt explicit in limba japoneza care s Acum s aruncm o privire asupra cancerului. Cancerul este o
desemneze menopauza. Tara îndoial folosirea pe scara larga
cauz major a decesului i îmbolnvirii - i este
a legat in mod
produselor de sota T care conine Ittocstrogcnii gencs tain i di azi den. evident de grupele sanguine - aa încât dedic un întreg capitol
ajut la modularea simptomelor severe de menopauz, sceid discuii.

PREZENTARE DE CAZ: PROBLEME MENSTRUALE

Patty, 45 du ani, grupa sanguin O

Patty era o afro-americtinâ de 45 Uo ani cu o gum largâ de probleme*

inclusiv artrit, hipertensiune arterial i un sindrom prcmenstmal
sever cu sângerâri abundente. Am întâlni t-o pe Patty prima datit îa

decembrie l AM
f
când a venit în cabine iul meu însoit dc soul ei iu

acel moment, ea era irutat cu diferite medicamente. Am atbl c

Patty a avut o dieta în general vegetri an, astfel c nu era

surprinztor c era i anemic, l-am recomandai începerea exer-

ciii lor lizkx, adoptarea dietei hipcrproLcice pentru grupa sanguin O
i i-iini prescris o cur de medicamente pe baza dc plante
în dou Junt, cll Patty s-a produs o schimbare spectaculoas-
Artrita: vindecat. Hipertensiunea: controlat. Sindromul premen-
stmaL în ultimele dou cicluri, toate problemele disprute. Flux
menstrual: normal.

A dori s fie posibil s v furnizez o list complet i ev a nuri

detaliat de boli. Poate c atunci am putea estima mai bine legtura

lor cu grupele sanguine.
Cauzele i efectele bolilor depesc adesea toate limitele.

Cancerul, de exemplu, pare s loveasc atât tinerii, cat i btrâim.

fr discriminare i fr a ine cont de împrejurri su expunere
Este clar, io tui, c exist multe boli care prezint o predis-
poziie puternic pentru anumite grupe sanguine. Sper c datele p-
 GRUPA SANGUIN l CANCERUL 303

mr în sistemul ei imunitar. în Final, nu s-a mai putut faee nimic,

ZECE a câtigat.

j jL anii care au urmat deces le lui marnei melc, oi -a eu surprins

Atorcându-mâ mereu la misterele cancerului. M-am întrebat

.^ca dac mama mea ar Fi fost cruat, în cazul în care ar fi aderat

Grupa sanguin ,^'d dict a grupei sanguine A, sau dac fusese mtr-un fel selectat

luetic s g lupte i s piard aceast btlie.

Mi -am dedicat activitatea
i cancerul; ;^ jrii acestor rspunsuri. S-ar puica spune plnuiesc c s m
-Liban în stil catalan pe cancerul mamar, m comparaie eu
Lupta pentru vindecare -fjiamenUiI pe care-E aplic celorlalte forme de cancer.
Gsete cancerul un teren fertil peniru crete i a se dezvolta

^ organismul unor persoane cu o anumit gmp sanguin fa de

altele? Rspunsul este un da hotrât.

Exist dovezi incontestabile persoanele cu grupa sanguin A c

a uAB o frecven u
global mai ridicai â a cancerului i anse mai

re J ase de supravieuire decât cei cu grupa sanguin O sau B. De fapt,

înc din anii 1940. Asociaia Medical American a afirmat c
persoanele cu grupa sanguin AB au rata ec mai crescut a

cancerului dintre roate grupele sanguine, dar tirea nu a ajuns în

UN SENTIMENT INTENS M PTRUNDE ORI DE CÂTE ORI prima pagin, probabil pentru cei cu grupa sanguin AR e
studiez conexiunea terapeutici între grupa sanguin i cancer. Mama reprezint un procent atât de sczut din populaie. Statistic, numrul
inc a a decedat de cancer mamar cu zece ani in urm, dup suferine rnurs cauzeaz aceeai alarm cu informaia cu privire
de cazuri nu
extreme. :
-i mai grup sanguin A, Dar, din punct de vedere
frecventa
Mama era o femeie minunat â. ale crei principii simple, personal, acest lucru este destul de puin linititor pentru persoanele

spaniole ne fereau de orice pretenii sau infaturi. ni. grupa sanguin AB. Cercettorii pol trat cancerul ca pe un joc al

Mamti era o „anomalie'' în familia noastr o persoan cu grupa tiflelor; eu prefer s îl tratez ea pe o criz personal.
sanguin A care consuma ceea ce dorea. Avea binecunoscuta voin Cei cu grupele sanguine O i R prezint incidene mult mai
catalana puternic, fn casa (prinii mei erau divorai}, ea servea
ei
Sczute ale cancerului, dar nu avem înc suficiente informaii pentru
o alimentaie de baz mediteranean, compus din carne, salute t “spune exact de ce. lotui, exist indicii importante pe care le putem
unele alimente procesate. în ciuda cercetrilor tatlui meu privind -*p!ora, în activitatea anii gen -anticorp a diferitelor grupe sanguine.
grupele sanguine, nu vedeam nici o boab de soia i nici o legutf#
Acestea fiind spuse, conexiunea grup sanguin -cancer este

atunci când stteam mama.

la
i,::i
ric complex i în multe privine misterioas. Fii convini c a

Oricine a vzut un membru al familiei sau un prieten angaja

avea grupa
sanguin A El sau A nu înseamn eâ este sigur i ni ei
r
i&car cum avea grupa sanguin
btlie temerar, dar în cele din urm fr
în’r-o rezultat - împotriv
probabil eâ vei face cancer, la fel a

nu exist nimic mai dureros. Vzând -o pe mam-

cancerului, tie eâ
^ sau B
nu înseamn c vei ti absolut cruai. Cauzele cancerului
J3U
cum a fost supus mastectomiei, apoi chimic te rapid, trecând de multiple i suntem înc obsedai de misterul privitor la motivele

scurte ameliorri ta cderi, aproape c

am putut vizualiza bc^ : ‘
L
|

^tru 0 ^ unii oameni, fara factori de risc apareni, contracteaz

sfi
furisElndu-se în celulele ci sntoase si câtigând teren înainte de a
304 ALIMENTAIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUim GRUPA SANGUINA l CANCERUL 305
£

Din cc în cc mai mult, grupa sanguin evideni ai ca r-

s-a "
:d '

M.r
vital, dar este doar o parle a întregului. Exista multe
cauze Legtura între cancer i lectine
cancerului crei nogeni di mici, radiaii
i i ali fac Lori

pentru a numi doar câiva. Aceti factori sunt în marc rug^î

independeni de grupa sanguin i, ca atare, nu vor aciona suflci^
de difereniat în populaie penlru a putea fî prezii doar do
sanguin. De exemplu, fumatul ar putea uor masca sau atenua
0
asociere cu grupa sanguina deoarece este un earcinogen suficient <j
£
puternic pentru a cauza singur cancerul - indiferent de suscepiib;.
litatea inerent sau de lipsa acesteia.
Exista un imens numr de cercetri tiinifice asupra leg tarii ] a

nivel molecular între grupa sanguina i cancer. Dar cercetarea a

igtiorat, practic, chcs Lumea privitoare Sa ansa mai bun de supravie- fece 'aglutineaz lectinele celulele canceroase? Celulele desena Ic în
uire a unei persoane eu o anumit form de eaneer în funcie de ri^rics stâng a imaginii reprezint celule normale. Deoarece

grupa sanguin. producia de glucide de suprafa este controlat de ctre materialul

Cine moare i cine supravieuiete? Aceasta este, dup mine, penet ie intact, perei ii celulari normali prezint glucide, de suprafa

veriga lips cea mai important în cercetarea cancerului i grupelor •iranjate în mod ordonat. Dar celulele maligne prezint mult mai
multe gi ucide de suprafa, deoarece materialul lor genetic este
sanguine. Adevrata legtur între cancer i grupa sanguin rezid

rata incidenei
dereglat, producia de ctre celulele maligne a unor
ceea ce duce la
mat curând în rata vindecrilor decât in la diferite
cantiti necontrolate de astfel de glucide. Daca sc adaug o fectin
grupe sanguine. i aceast legtur ar putea fi lec Linele.
cu specificitate de grup sanguin ia o suspensiv dc celule normale

i maligne, aceasta va inlcraciona mai agresiv cu celulele maligne

1 “
,
r goasc* decar cu celulele normale
i'u mai netede
..

Legtura între cancer i lectine

b"ât o celul normal. Celulele canceroase sunt mai predispuse la

SHAKESPEARE a scris odat: „Exist un strop dc buntate in uneb dereglri fa de cele normale dac vin in contact cu [cetina adecvat.
lucruri rdcA în unele situaii, cum ar fi tratamentele chimiote^- Celulele maligne canceroase sunt de H)U de ori mai sensibile

peutice pentru învingerea cancerului, este expeditiv t chiar mai ta.i tlecst celulele normale la efectele aglutinau te ale lectinelor. Dac se
servea prepar doua lame, una eu celule normale i cealalt cu celule
s sc foloseasc o otrav. în legtur cu cancerul, lectine le
folosise pentru a aglutina celulele canceroasa
' maligne, o doz egal din lectura adecvat va transforma lama cu
dou scopuri: pot ft
^l-ilc
apel maligne înîr-un ghem uria încâlcit, în timp ce lama cu celule
acioneaz ca un catalizator pentru sistemul imuni tar - un
Anuale va prezenta modificri puine sau chiar nici una.
trezire pentru declanarea proteciei celulei or bune.
f ând celulele maligne sunt aglutinate în conglomerate uriae dc
Cum se întâmpl acest lucru? în condiii normale, biossn^
mii sau milioane dc celule canceroase, sistemul imuni tar se
i control^
glucidelor de suprafa de ctre o celul este specific Stiveaz. Acum conglomeratele de celule
L
anticorpii pot inti
Nu este i cazul celulei canceroase. Deoarece materialul ^ceroase, identificândude pentm a le distruge. Aceast misiune de
dereglat, celulele canceroase pierd controlul asupra produciei g -
^tare-dîstmgere este de obicei îndeplinit de celulele epuratoare
mat 1
^
delor lor de suprafaa l le fabric, dc obicei, în cantiti Pontice, care c gsesc în ficat.
306 ALIMENTAIA ADECVA T CELOR 4 GRUPE SANGUlNp GRUPA SANGUINA .I CANCERUL 307

Dac ai cerceta o baz

de date medicale, eulând dup ^uuine. Exist, de asemenea, unele terapii nat uri.ic inovatoare,
t .

u
r câtig din ce în ce mai mult teren i sunt respectate.
’,'

tele-chcie .decline" i 11
„cancer , imprimanta ar lucra zile ir
^
.

obinute. Lcctinde suni folosite pe scar larga -t'

listarea datelor Cercetrile continu, dar este un proces mult prea lent. Chiar
^
a studia biologia moleculara a cancerului, deoarece ele
cotii]^- T ,, inl j,
când scriu aceste rânduri, m aflu la începutul celui de al
sonde excelente, ajutând la identificarea de antîgetic unice. unui studiu de zece ani asupra carcerelor sistemului
n optulea an al

markeri. situate pe suprafaa celulelor canceroase. Dincolo ^productiv, folosind dietele grupelor sanguine. Rezultatele melc
aceasta, folosirea lor este limitat, ceea ce este pcat, deoarece Pân acum* femeile din meu au o
^ L
,

.] [
încurajatoare. studiul raia de
sunt omniprezente în alimentele obinuite. Determinând
supravieuire dubl fa de cea publicat dc Societatea American dc
sanguin a unei persoane cu o anumit form de cancer i momentul când voi face publice rezultatele peste doi
folosind Oncologie. în
nou
leoLinelc adecvate pe baza dietei grupei sanguine, o
puternic poate ti
uierii
folosit de orice pacient cu cancer pentru - -
a31 T m aiepL s pot demonstra tiinific c „dieta grupei sanguine"
S ;J
joac un rol în remis iun ea cancerului.
ameliora ansele dc supravieuire.
Munca de cercetare continu. Cu cât aflm mai mult, cu atât

trim mai mult. Lsai va spun ce -m s am descoperit despre

Accesai grupa sanguin cancer i despre ce putei face.

UN NUMR IMENS de diviziuni celulare se produc în cursul vieii

Cancerul mamar
unui individ. Având în vedere aceste premise, este de mirare c nu.
Cu câiva ani in urm, fcând anamnezele noilor pacieni, am început
apare mai frecvent cancerul. Aceasta se datoreaz probabil faptului
s observ ea multe femei care suferiser de cancer mamar în trecut i
c sistemul imunitar are o capacitate special dc a detecta i a
se refecaser deplin aveau grupa sanguin O sau B, Rata lor dc
elimina marea majoritate a mulailor care au loc zilnic. Cancerul se
vindecare era categoric impresionant, deoarece majoritatea mi- au
produce probabil în urma unei prbuiri a acesrei supravegheri,
celula canceroas, care are succes, reuind s pcleasc sistemul
relatat c tratamentul nu fusese foarte agresiv - de obicei nu mai
mult decât excizia chirurgi caia, doar rar incluzând radio- sau
imunitar i s îl impoten, mimând celule normale. Dup
aduc la
chimioterapie.
cum am vzut deja, grapele sanguine posed puteri unice în privina
Cum era posibil? Statis licite asupra cancerului mamar arat c,
supravegherii, dependente de forma i înfiarea intrusului.
chiar cu cel mai agresiv tratament, doar \9%-25% dintre temei
Aceasta v d o idee generala asupra modului In cart:
supravieuiesc cinci pân ia zece ani de la diagnosticare. Totui,
interacioncaz grupele sanguine, iectinele aglutinante i cancerul.

Urmtoarea
aceste femei supravieui sera mult mai mult cu terapie minim. Era
întrebare este evident: ce înseamn aceasta'? Si daca
suntei personal îngrijorat cu privire la cancer, ce înseamn acesl
posibil ca, având grupa sanguin Q sau B, acest lucra s ie ajute s
^ protejeze împotriva rspândirii bolii sau împotriva recurenelor?
lucru pentru dumneavoastr?
Am s v explic: Pân în prezent, singura form dc caucs
r Dc-a lungul anilor, am început s observ, o tendin distinct atât
a femeile cn grupa sanguin A, care aveau cancer mamar. cât t la
despre care avem informaii substaniale în privina conexiunii ca
femeile cu grupa sanguin AB, dei nu am vzut multe eu aceast
grupa sanguin este cancerul mamar. Voi discuta despre acesta destul

de detaliat. Celelalte forme de cancer nu sunt atât dc bine definii [r- sanguin rar dc a suferi de forme ma: agresive de cancer, cu
0 mai sczut de supravieuire, chiar atunci când biopsiile din
cee&cc privete grupele sanguine, dar avem totui informaii hmuate
pe care vi le voi împrti. tim, de asemenea, c exist tn l -
j|v £ ai tglionii limfatici artau c acetia nu erau canceroi. Pe baza

legturi eu alimentaia, care se aplic îndoial tuturor fr experienei melc clinice i a studierii literaturii de specialitate, am
închis ea exist o legtur major între supravieuirea in cancerul
majoritii formelor de cancer i le vom studia pe acestea cu griU'
lumina celor pe care le cunoatem despre nutriie i grep L
^ ^JimaF i grupa sanguin.
308 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANCL-]^ GRUPA SANGUIN l CANCERUL 309

Evident, intruii A-likc ar putea mai uor detectai i eli-

fi
în 1991, s-a publicat „LanectA o revista medical*
un studiu în c
ylar
daci ar ptrunde înlr-iin organism cu grupa sanguin O sau B.
pane a rspunsului. Cenj^
:
r

englezeasc, in care s-ar fi putut alia o jfltt&V* -

Jr ,

Markerii de cancer mani ar sunt

„
tu marc msur A-like,
A - A
Acesta
Ltorii raportau c
prea posibil s prezici dac un cancer niamar ^
întrebarea mea cu privire
!

.a ratele diferite de
rspunsul la
va extinde la ganglionii limfatici sau nu, în Urne ie de caracteristicile
pacientele melc. Dei pacientele mele cu grupa sanguin
salesub tratament cu un colorant care coninea o ieetin din mcLy] recuren la
cancer matnar, anticorpii lor anti-A au fost mai
comestibil Heltx pomatia. Ei an raportat o asociere pulemic în^ q 3aU 3 dezvoltaser
capabili s lupte
cu el i s îl înving, înconjurând primele celule
in gest ia ied, mei din melc i dezvoltarea ulterioar a metastazelor
în

Cu alte cuvinte, antigendc de pe suprafaa rtancerp'sei distrugându-le. Pe de alt parte, pacientele mele cu
ganglionii limfatici.
i aceast sanguin A i AB nu au putut lupta atât de bine, deoarece nu
celulelor de cancer maniat primitiv se modificau modi- jL-upa
Oriunde cutau, celulei e parcau la fel cu
ficare pe miilea rspândirea cancerului în ganglionii im atici. Dar I l
aU putui vedea adversari l.

aici vine lovitura: leciîna din Hdix pomatia este specific în cel mai ^ or i au fost incapabile s detecteze celulele mutante canceroase

înalt grad pentru grupa sanguin A, ascunse sub vicSende lor mti.

Cercettorii care studiaz cancerul mani as au descoperit c pu

1

msura mo edificri lot celulelor canceroase, eLc deveneau treptat

A-likc. Aceasta le permitea s ocoleasc toate sistemele de aparate PREZENTARE DE CAZ: PREVENI SULA CANCERULUI
ale organismului i s ptrund nestânjenite în ganglionii limfatici MAMAR
lipsii de aprare. Aline, 47 de ani, grupa sanguin A
SupravicULser oare pacientele melc deoarece aveau grupa
sanguin O? Supravieui ser pacientele mele cu grupa sanguin B Cu pa'tm ani în urm. Aine a venit în cabinetul meu pentru un
pentru aveau grupa sanguin li? Cu siguran aa prea.
c control medical general, fr acuze clinice deosebite. Dar în timp ce
i exist o confirmare in înelegerea de ctre noi a cancerului.
fceam anamneza, aut aflat c
îi familia Antteî avea o inciden cres-
Multe celule tumorale au anligene unice sau mrkerg pc
suprafaa
cut a cancerului mamar atât pe linie matern, cât i patern, iar rata

lor. De exemplu, pacientele cu cancer mamar prezint adesea

mortalitii la cei care avuseser boala cm foarte crescut.
dc Antigen Canceros 15-3 (CA 15-3), un mar*
crai
niveluri crescute
Aline îi cunotea factorii genetici de risc, dar a tost surprins s
nivelau
cancerului mu mar, p ac icni ele cu cancer o variau au adesea c sângele
Jlle ei cu grupa A reprezenta un factor de risc suplimentar.
cadcerelo de
crescute dc Antigen Canceros 125 (CA 125), în timp ce
fi o '-.atu
..Totui, nu cred c arc importan”, a spus Anne. „Sau voi avea
prostat pot prezenta uu nivel crescut al unui Antigen
sunt adesea
cancer mâmar sau nu. Nu pol face nimic.-
Specific (PSA) i aa mai departe. Aceste antigenc i
Am sftuit-o pe Anne s ia câteva msuri pe care le putei lua
folosite pentru a urmri progres lunca bolii i eficiena tratameuiQjia
du m nea voastr. în primul rând, din cauza antecedentelor ei
Muli markeri po Lutrtorali sec
i sunt denumite markeri tumora! i.
auUgtii-
familiale,trebuia s fie Etipervigi lent cu privire la formaiunile
activitate dc grup sanguin. Uneori markerii tu morali sunt
ua Datare suspecte, s îsi fac frecvent uutoexaminri niamarc i s i

degrup sanguin incomplete sau modt icate, ceea ee la o ce

^ S£ fac în
sistemul de grup sanguin al ai- e mod constant mamografti.
normal ar duce la integrarea in
>s Câjid vi s-a f oul ultima mamo grafic ?' am întrebat -o. Anne
1

persoane,
Nu este surprinztor c muli dtnirc aceti markeri
tumora
ji
11 -a spus uu nevinovie c ultima mamo grafic rusesc efectuat cu îi

permit un acces uor in organism^ ^pte ani în urm. S-a dovedii ca Anne nu era dc loc încântat s se
p re :
t’ 1
în su irf A-likc, care le
Supun tehnicilor medicale convenionale. Ea se auto-eduua.se cu
cu Lujj sanguin A sau AB, Acolo ci suni binevenii i considera

la nivel nu 1 Privire la plante i vitamine i fe folosea adesea pentru a se tra.a

4
drept „seif (structuri proprii) - supremul Cal Troian
 ALIMENTAIA ADECVATA CHI OR 4 GRUPE SANGUIN
GRUPA SANGUINA l CANCERUL 311
310

^]e în acest domeniu sunt fenomenale. Munca sa cu privire ia

eficient,Dar când venea vorba de tratamente medicale mai invaziy e
T a fost foarte promitoare,
ea se eschiva. Totui, mi-a promis c
îi va programa o mamogTafie
aruigenul
T este un marker umoral comun, gsii multe forme
Antigem.il t in
Mamografia Annei era curat i ea a începui un program
A je cancer, mai ales în cancerul mamar. Persoanele sntoase, tar
concentrai de evitare a cancerului. Dicta grupei a an gume a fost
o
r.-ncer mamar, prezint anticorpi împotriva an" [genului T astfel încât s

tranziie uoar pentru Aurie, deoarece ea deja consuma o

niciodat decelat
acesta nu este ia cL
vegetri an. S-am ajustat dieta cu alimente anticanceroase, mai
Springer consider c un vaccin compus din anti genul T i
crescând cantitatea de soia i adugând pi ante naturiste specific.
Tiiarkcrul tumora! CA 15-3 ar putea ajuta la zdruncinarea i apoi
An ne a început s studieze yoga. Mi~a spus c, pentru prima dat în
..rcirezirea'
1

sistemului imuni tar supresai al pacienilor cu cancer,

viaa sa adult, nu era constant preocupat eu privire la cancer. ajutându-i s atace i s distrug celulele canceroase. In ultimii 20 dc
Dup un an, Annei i s-a efectuat o a doua mamografie. De ani, Springer i colegii sâi au utilizat un vaccin derivat din anti genul
data aceasta un se tun suspect a fost delectat la nivelul sânului durat împotriva recurenelor formelor avansate de
f ca tratament de
stâng. Biopsia a artat c era vorba de o leziune precanceroas,
cancer mamar. Dei grupul de studiu este mic - mai puin de 25 de
cunoscut ea metaplazie. în esen, metapluzia const in prezena
femei - rezultatele sunt impresionante. Toate cele 11 paeienie cil

de celule mutante. Nu este cancer, dar poate deveni cancer dac cancer mamar eu forme foarte avansate (Stadiul III i Stadiul IV) au
celulele continu s se deterioreze i s se multiplice. In cursul
supravieuit mai mult de 5 ani - fapt remarcabil în cazurile consi-
biopsiei* medicul Annei a îndeprtat complet leziunea precanceroas derate cancer în stadiu terminal; îti vreme ce 6 dintre ele (3 în Stadiul

a Annei. Sil i 3 în stadiu] IV) au supravieuit de la 10 la 18 uni. Aceste

Dup trei uni, nu se detectaser noi leziuni, dei o supravegheam rezultate nu sunt departe de miracole.
pe- An ne cu foarte mare grij. Ea continu s urmeze dieta grupei Munca neîntrerupt a Iui Springer cu privire la sistemul grupelor
sanguine A cu religiozitate i spune c nu s-a simit niciodat mai sanguine i cancerului m
convinge c evoluia fireasc a înelegerii
sntoas. noastre cu privire la grupele sanguine va furniza, în final* nu numai
Dintre toate funciile pe care îc poate îndeplini un medie, nici informaii asupra factorilor de risc, ci t vindecarea pentru fiecare

una nu este mai elegant decât prezicerea i intervenia reuita. Eram manifestare a acestei boli.

bucuros c
Amte venise la mine* atunci când a venii i a fcui toi c
paii adecvai.
Alte forme de cancer

Vaccinul antigenic PATOLOGIA acestei boli, similar tâlharilor slbatici pornii noaptea
sâ jefuiasc oraul, este în esen aceeai in toate formele de cancer.

CANCERUL MAMAR continu s fie complicat i prea adesea foLui exist variaii legate atât de cauze, cât i de grupa sanguin.
poate Marker ll tumora li A-like sau B-like exercit un control remarcabil
mortal Dar exist unele semne pentru care grapa sanguin
B ^upra
modului în care sistemul imun ai organismului reacioneaz
reprezenta cheia vindecrii.
Oncolog b invazia i dezvoltarea cancerului.
Di', George Springer, un cercettor de la Centrul
Din nou, aproape toate formele de cancer prezint o preferin
Rligh as Universitii de Medicin din Chicago* a investigat efec.tL
unui vaccin a crui baz o constituie o molecul numit antigciv
pentru grupa sanguina At AB, dei exist uneori ferme care sunt
^4ike* cum ar cancerde sistemului «productiv feminin i
mai importau
1
fi
înc din anii 1951}, Springer a fost printre cei
Contribuii cancerete vezicule. Cei eu grupa sanguin O par s fie cu mult mai
cerce Lturi ai rolului grupei sanguine asupra bolilor.
312 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUINE GRUPA SANGUIN $1 CANCERUI 313

rezisteni la aproape orice form de cancer. Intolerant i ostili, Cr .

CANCERE BUCALE $1 ALE TUBULUI DIGESTI V SUPERIOR.
"
c glucidele mai simple ale grupei sanguine O (fucoza) îi ajut v Cancerul buzei, al limbii, gingiilor t al obrazului, tumorile glandelor
elimine celulele canceroase A-like - sau în unele cazuri B-likc - i cancerul esofagian legate de grupa
sunt toate strâns
^ salivare
s dezvolte anticorpi an ti -A sau an ti- IU sanguin A i AB. Majoritatea acestor cane ere sunt autogencrate, m
Din pcate tim puine despre implicaiile complete ale sensul e riscul poate redus dac v abinei de la LuLun. dac v
fl

conexiunii cu grupa sanguin în alte forme de cancer în a fa de ecj moderai consumul de alcool i v supravegheai dieta.
mamar. Totui, acestea urmeaz eu cea mat mare probabilitate o
evoluie similar. S examinm câteva dintre cele mai comune fom^ CANCERUL GASTRIC l ESOFAGIAN, Cancerul gastric este
de cancer. de nivduri sczute ale aciditii gaslriec, o trstur
favorizat
comun grupelor sanguine A i AB. Din peste 63.000 cazuri de
TUMORILE CEREBRAI , Majori La teu eancere lor cerebrale i ale cancer gastric studiate, grupele sanguine A i AB erau predominante.
sistemului nervos, eum ar fi gliomul multiform i astrocîtomu!, Cancerul gastric este epidemie in China, Japonia i JCorea,
prezint o preferin pentru grupa sanguin A si AB. Markerii tor deoarece dieta lipiea este bogat în alimente afumate, murate i
tumora] i sunt A-like. fermentate. Aceste tipuri de diete asiatice par s contracareze orice
efect benefic al boabelor de soia. probabil pentru c sunt Însoite de
CANCERE ALE SIS TEM Ui. UI REPRODUCTIV FEMININ. nitrai earcinogeni, Asiaticii cu grupa sanguin B, care prezint
Caneerele sistemului repnoductiv feminin (uterin, cervical, ovarian i niveluri mai crescute ale aciditii gastrice, mi sunt atât de pred isp ui
prezint o preferin pentru femeile eu grupa sanguin A i
lahial)
la cancer gastric, chiar dac mnânc unele alimente similare.
AB. Totui, exist, de asemenea, utt numr mare de femei eu grupa
sanguin B care sufer de astfel de forme de cancer. Aceasta implic CANCERE PANCRE ATICE, ALE VEZICULEI l CAILOR
existena unor markeri Lutnorali diferii, creai Iu funcie de BILIAS^E. Aceste forme de cancer sunt rare la cei eu grup sanguin
circumstane, Cbistele ov arie ne i tlbroamele uterine, care sunt de O, cu sistemele lor digestive robuste. Cei cu grupa sanguin A i AR
obicei benigne dar pot constitui un semn de susceptibili tute la cancer,
utii supui unui risc crescut, cei eu grupa sanguin B având o
genereaz cantiti enorme de antigene de grup A i de grup E.
oarecare susceptibilitate - mai ales iu cazul consumului multor
Dup cum am menionat mai sus. sunt tn prezent în al optulea an alimente „tari", cum ar fi nucile i seminele.
al unui studiu clinic incluzând femei cu caucere ale sistemului terapiile iniiale pentru aceste forme de cancer
Câteva dintre
re pro duc tiv. Majoritatea pacientelor mele au grupa sanguin A i includeau porii mari de ficat proaspt de oaie, cal i bivol. Ele
câteva au grupa sanguin B. Doar ocazional tratez câte o femeie cu
preau s ajute, dar nimeni nu tia de ce. S-a descoperit mai târziu c
grupa sanguin AB. deoarece, probabil, nu exist foarte multe. i
ficatul acestor animale coninea led ine care încetineau creterea
rspândirea e ancorei or pancreati.ee., hepatice* ale veziculei s cailor
CANCERUL DE CQLQN. Grupa sanguin nu este determinantul
biliare.
cel mat puternic pentru di feritele forme de cancer de colon.
Adevraii factori de risc pentru strile patologice oare
duc la cancer
de colon sunt legate de diet, si îl de via i temperament. Colita
ulceroas, boala lui Crohn i sindromul de intestin iritabil netratate PREZENTARE DE CAZ: CANCER HEPATIC
duc în final la dcpkia organismului, care devine vulnerabil pentru Cathy, 49 de am. grupa sanguin A
cancer. O
dict hipejlipidicâ. combinat cu fumatul t consumul de
creeaz mediul idea! pentru cancere digestive. Riscul este
alcool, Caihy a solicitat Iniial ajutor medical la sfâritul anului 1980 pentru
mai mure dac avei antecedente familiale de cancer de colon. o formaiune abdominal suspect, care s-a dovedit a fi o forma
 grupa sanguin e cancerul 315
GRUPE SANGUINE
314 ALIMENTAT^ ADECVAT CELOR 4

Apropo, costul toial al terapiei naturiste pentru Cathy a fost sub

Spitalul Harvard’s
agresiva de cancer
hepatic. A fost tratata la
1.500 USD, fa de zecile de mii dc dolari pe oare i-ar fi putut cheltui
MBwdmKtt. v ode din urma
in a fost
Deauoness din Boston, cu tratamentul convenional.
A fost mitusa la mine m 1 90.
sunusa transplantului hepatic.
'

in urmtorii doi

"cutele
„iau, s
ani, cea mai mare

concentrat asupra folosirii

tehnicilor
parte

hnunosupresoare „anti-recr
pstreze ficatul transplantat.
Starea lu,
capabil
naturiste

s
a

~
ateniei
pentru

Cathy
mele a

s-a

îi mtrerupa terapia
a

pettru a o
mloeui

am eh o, a,
.ost
UMFOAME, LEUCEMII l BOALA HGDGKIK.
forme de cancer
aceste forme

pe cei cu grupa
la

de cancer
cave sunt predispus cei cu giupa

sanguin O,
ale sângelui i
ele ar putea
r

limfei îi
Acestea suin
sanguin O. Dei
afecteaz cu precdere
s nu fie eaneene adevrate* ci
p^na la punctul în care era mai degrab infecii virale ea re au luat-o ra?na, Aceasta ar avea o

med la controlul
oarecare logic, inând cont dc lucrurile pe care le cunoatem cu
“talW2, Cathy a observat o oarecare dispnee
leziuni suspecte
,i.

pe privire la cei cu grupa sanguin O' ei sunt cu adevrat destul de puter-

med.cii au observat
efectuat la' spitalul Harvard,
Xmfta I toracic, Acestea s-au
dovedi, a ft de natur o*—* nici în lupta cu majoritatea formelor de cancer, dar an ti genul grupei

1’lamunii u erau
sanguine O nu este structurat adecvat pentru a lupta cu virusurile.
'
afiau intr-o dilema.
C.athv i medicii ei se ^uie
chirurgicala teea din
încât intervenie
de invadat! de cancer - CANCERUL PULMONAR. Cancerul pulmonar este eu adevrat
t-a spus chirurgul
1
culege ciree'
(„.Ar fi ea i când ai
,

ne specific. Este una dintre putinele forme de cancer care nu are nici
transplantul hepatic fcea imposibil chiimo terapia.
dieta de baza a grt^e o legtur special eu grupele sanguine. Cel mai frecvent cancer
Ne-am apucat dc treab, folosind
ale imuniti]. An, pulmonar este cel cauzat de fumat,
„„oui ne A - leciile i alte plante amplificatoare

SKi
s
L
Cafliv
asemenea, un
po culc oral i sub forma
ÎL ia
preparat din cartilaj de rechin
dc elisme,
pc care Desigur, cancerul pulmonar este cauzat
Exist persoane care nu au fumat niciodat i care decedeaz de
de multe alte lucruri.

spitalul Htrvari m-a mut la cur en

_ _

cancer pulmonar chiar i acum. Dar tim cu toii c fumatul este

Echipa dc chirurgi de la o
datal 3 septembrie 19M. am cauza covâritoare a cancerului pulmonar. Tutunul este el însui un
evoluia lui Cathy, lntt-o scrisoare restrânseser care ino gen atât de puternic* încât ocolete orice clement evident.
pulmonare ale lui Ct„hy se
leziunile
fo ,
ulterioare au
mi esut cica.rieeal, Serison
mult ca un
ârltlu
confirmat aceste date. în
1593, esutul cieatrieeal
mcepuse » CANCERUL DE PROSTAT. Se pare c exist un nivel mai rid ie al

al cane emiui de prostat Anexa F). în experiena

la sec retori (vezi
diSP posibila
uimit i foarte fencitâ. „Când mi-au anunat mea, un numr mai mare de brbai cu giupa sanguin A i AB sufer
Cffiy era
de parc a dc caneer de prostata tat de cei cu grupa sanguina O sau B. Un
«misiune cancerului, m-am simi,
fi

sa tfuft* rar
^' P individ s cere tor eu grupa sanguin A sau AB este expus ia cei mai
a spus dumneaei
Fericit. Cathy a continuat
i mai tara -
reactivai mare
Din nefericire, cancerul s-a risc,
timp de trei ani.

3
motive: în primul
“tizul este în mod special interesau, din dom, CANCER ELE CUTANATE I OSOASE. Ciineerele cutanate sunt
tratament in
rând în lot acest timp Cathy nu a primit mei un alt
f
unice prin faptul c exist un numr mai mare dc persoane en grupa
spilâlul Tlarvard a
de'celnalurisl, în al doilea rând. echipa de;U
un m o
sanguin O care sunt afectate. Probabil e pielea mai subire a
susinut ideca e. de a apela la
- O
lipsita de prejudeci si a
-
europenilor de nord care au predominant grupa sanguin
scurt pr.
în acest caz este o
naturist. Poate e ceea ce am vzut
cooperând puntr
reacioneaz la nivelurile crescânde de radiaii ultraviolete cauzate
aruncat in viitor: toate sistemele medicale poluarea mediului.
ameliorarea strii pacientului.
 TA A AD HC VA 'A CEI OR 4 G R U P E SA NO UE Ni-'.
GRUPA SANGUINA l CANCERUL 317
3 16 ALl MEN 1
L .

sanguin A i AB, dar nu îi vor ajuta neaprat pe cel cu grupa

Melanomul malign esie cea mai grav form de
cancer cutanat.
celui mai mare risc pentru
sanguin B sau O. De fapt. majoritatea acestor alimente (ara hule,
Cei eu grupa sanguin A i AB sunt supui
linte i germeni de grâu) cauzeaz alic probleme pentru aceste dou
aceast boal* dei nici cei. eu grupa
sanguin O sau R nu sunt imuni.
pronunata pentru tjrupe sanguine.
C ancorele osoase par a prezenta o preferin Studiile clinice pe ea re le conduc în prezent. împreuna cu munca
pentru cei ou grupa sanguin A
grupa sanguin B-, dei exist nse i oameni de tiin i cercettori, ne vor da inlr-o bun o
altor 7.1

i AB. înelegere triat deplina a legturii dintre cancer i diet, pentru oale

Cancerul vezi cat, al l la

grupele sanguine. Intre timp* cei cu grupa sanguin B i O pot
CANCERUL TR ACTULUI URINAR. reduce ansa mulai ilor celulare cârc duc la cancer respectând
brbai, cât i la femei, se produce cel mat frecvent la cei eu grupa
dieta grupei sanguine. Dac prezentai deja o afeciune canceroas,
sanguin AR* oare au dublul
sanguin A i B. Persoanele cu grupa fii în mod special ateni la alte terapii din acest capitol, mai ales
probabil supui celui mai
„deoohC al' caracteristicilor A i B, sunt la vaccinul Rneunaovax, Cercetri ulterioare vor oferi un tablou
marc risc. mai complet.
cei cu grupa sungu,™
Mai mult decât cei cu grupa sanguin A,
renale recurente ar trebui sa Le
B care sufer de infecii vezicale i
aceast problem, deoarece ea duce m
moo
în mod special ateni la
mai grave.
I Trieti aa cum mnânci
inevitabil la afeciuni
care trebuie înc descifrat: agluitmna din Persoanele cu grupa sanguin A au tuburi digestive ea re întâmpin
O legtur derutant
descompune grsimi i proteine animale* Cei grupa
aciona favorabil atât împotriva dificulti în a eti
leolina oare poate

Lncerdor m»
«ennenifdc -râu,
lobulara. cât

paradoxal accelereaz creterea

i
numrului de cclraeic
a cdor tatnriucftb mod
tti

canccmac
sanguin
în
A i AB
produse animale.
ar irebui sa adere la o diet bogat în flire i srac

Exista anumite alimente earora trebuie s li se acorde o atenie

vezicule*
suplimentar, ele având capacitatea de a preveni cancerul.

BOABELE DE SOIA... DIN NOU

Riposta
Trei pân h 11% din fiecare prjitur de tofu este compusa din

descurajam. îmi aglutinine din boabe de soia. Aceste agi u tini ne sunt capabile s
CANCERUL pare s prezinte întotdeauna nn tablou identifice selectiv celulele mutante precoce care produc anii gen Ai
imaginez c dac avei grupa sanguin A sau AB, s-ar puica s lc elimine din organism neafectând celulele normale ou grupa A.
gânduri negre. inei minte, totui,
c suaceptibibiatm este un iac o Dei alimentele din soia sunt o surs bogat de aglutinine. doar o
singular printre muli alii. Cred
c dac v cunoatei predilecia cantitate minuscul este necesara pentru aglutinare.
dumneavoastr sanguin-
pentru cancer i înelegei aciunile grupei Aglutinioa din soia este în mod special discriminatorie în
Uimitoarele strategii va pot da
.

avei mai multe anse sa ripostai. privina celulelor de cancer mamar; este atât de specific, încât a fost
sanguin i
cale de a v schimba soarta, mai ales dac vei grupa a.

adaptate ace^oi E r'T -

r folosit pentru îndeprta celulele canceroase din probele de
a
AR Multe dintre alimentele sugerate sunt mduv osoas recoltate. în „experimentele" tcute pe paciente cu
prunul rând pe markem
sanguine. Cercetarea curent s-a axai în cancer mamar, mduva lor osoas a fost îndeprtat. Ele au fost apoi
s-au fcut cupnvirc
A-hkeai cancerului mani ar i puine investigaii bombardate cu doze mari de eliimioterapeuticc i radiaii. .Aceste
la caticerele B-like, Din nefericire, aceasta înseamn c alimentele
grup 8 instrumente oncologice ar distruge in mod normal mduva osoasa. Jn
anti canceroase sugerate aici pot fi foarte eficiente pentru cei eu
31 S ALIMENTAIA ADECVAT CELOR a GRUPE SANGUfNp

Ioc de aceasta* probele de mduv

recoltate - curate de
lectba din soia - au fost apoi reintroduse pacientei. Aceste
Cailri
UNTBA
terapii .

g^ciiiui diu Leus cu li na tis, prezent in lintea obinuit bruna sau

artat câteva rezultate foarte butic. Lectîna din soia conine.
^ verde, arc o afinitate puternic i specific pentru formele lobul are,
asemenea, compui [ntudii eu estrogeiiii numii genesteinâ medulare, in traduc ta le i st roma le de cancer mamar i probabil
di azi den. Aceli compui nu numai c ajut la echilibrarea
efectul^ afecteaz i alte forme de cancer c A-likc.
nivelurilor estrogenilor, dar posed i alte proprieti
care at p
contribui Ia reducerea aportului sanguin ia celulele tumora le.
Boabele de soia sub toate formele sunt ut de pentru persoan FASOLEA LIMA
fasolea lima este una dintre cele mai puternice ag lut mante ale celu-
cu grupa sanguin A i AB, in profilaxia general a cancerul
ni.
lelor cu grupa A, canceroase sauriu. Când suntei
sntos, fasolea
mai uor de utilizat de ctre aeescu
Proteinele vegetale din soia sunt
grupe sanguine i deci. este foarte recomandabil ca persoanele
lima v va face mu deci ea nu trebuie inclus în strategiile de
;
eu prevenie. Totui, dac suferii deun cancer A-like, consumai fasole
aceste grupe sanguine s îi reconsidere orice aversiune pe care ar lima, Lectina va aglutina nenumrate celule canceroase. Va distinge,
putea-o avea fa de ta fu i produsele dm tu fii. Gândii- v la tofu nu de asemenea, un anumit numr de celule „nevinovate
11
specifice
numai ca la un i
medicament puternic. Dei cei
aii meni. ci ca la un gnipei A care îi stau în cale, dar merit.
cu grupa sanguin AB
consuma alimente din soia. nu este si Liri-
pot
c ele au aceeai aciune i în fluxul sanguin al celor cu grupa
GERMENII DE GRÂU
sanguin B.
Aglulinina din germenii de grâu prezint o marc afinitate pentru
Japonezele prezint o inciden redus a cancerului mamar
afeciunile canceroase cu grupa A. Aglulinina din germenii de grâu
deoarece folosirea o iii- lui i a altor produse de soia ocup înc un
t
este concentrat în înveliul seminelor i în coaja exterioar, oaie de
loc important in dieta global japonez. Pe ce dieta devine msur obicei se arunc. Trâcîe de grâu neprelucrat vor furniza cea mai
mai occidentali za t, este pos ibil s asistm la o înmuli re semnificativ cantitate de lectine, dei putei folosi, de asemenea,
proporional a anumitor forme de cancer. Un studiu pe japoneze preparate comerciale din germeni de grâu.
imigrante care triau în San Francisco a artat c acestea prezentau o
rat de dou on mai mare a îmbolnvirii de cancer mamar decât MELCII
verioarele lor din Japonia - fr îndoial din cauza modificrii Dac avei grupa sanguin A sau AB. dala viitoare când luai masa la
obiceiurilor alimentare. un restaurant franuzesc comandai escargot. Considerai este un c
medicament ambalat intr- o form seductoare, delicioas.
ARAHTDELE Melcul comestibil Helix pomatia este o ag lut min puternic
S-a dovedit, de asemenea, c aglutinina din arah ide con; ine o lectina împotriva cancerului mamar, capabil s
decid dac celulele cance-
specific receptiv celulele roase vor metastaza în ganglionii limfatici.
la canceroase, mai ales în forma
medular. Lectina dm arab ide prezint o activitate mai restrâns
Dac gândul de a consuma melci nu v dezgust (i ei suni cu

împotriva altor forme, cum ar encerele n -amare intra ductale,

fi
adevrat delicioi), ce ru pot face? v
Jobuiare i schjroase. Aceast legtur este probabil valabil i în
privina altor forme de cancer A-like. 2 . Alte strategii
Consumai arabi de proaspete eu toi cu pielie; pieliele, nu AVEI GRIJA DE FICATUL I COLONUL DUMNEAVOASTR
cojile, dmul de arahide nu este prohab e! o bun surs de cetin, 1
Femeile ar trebui s fie atente la faptul c ficatul t colonul suni doua

deoarece majoritatea produselor sunt prelucrate sedii principale unde estrogenii pot fi degradai, iar dac funciile lor
i omogenizate.
320 ALIMENTAIA ADECVAT CELOR 4 GRUPE SANGUIN p
GRUPA SANGUIN l CANCERUL 321

sucit deranjate, nivelurile estrogeniîor în organism pot crete. .

taica etnogenic ridicata poale stimula creterea celulelor cancerua^" Grupei e sanguine A i AB ar trebui s se re vaccineze mai des, la

Adoptai o dict bogat in fibre alimentare, pentru a decane 5 ani.

Crese
nivelul buri latul ui în celulele din peretele colonului. Buti raii -

cum va amintii probabil - favorizeaz normalizarea

esuturilor antjgxtdani
Cereala numit a mânuit conine, de asemenea, o lectic care existat atât de multe informaii contradictorii despre
are Au anii oxidani,
o afinitate specific pentru celulele canceroase co Ionice i care despre benefic iile aduse de acetia sau de lipsa
L Va lor, încât este dificil
distruge.
s recomanzi cele mai bune combinaii.
A nti oxidau ii visaminki au fost studiai pentru cancerul mamar.
Jar nu s-au dovedit a. fi prea eficieni în prevenirea acestei boli.
VACCINUL PNEUMOVAX Vitamina E i 13-eaio tenii nu se depoziteaz în concentraii suficient

Pneumovax (vaccinul pneumococic) crete nivelul anticorpilor de mari în esutul' le i m am arc incâl s asigure modificri pozitive.
O i B au produs niveluri crescute de
aaii-A. Cei eu gripa sanguina Antioxidanii pe baz de plante par
ari mai eficieni, dar trebuie

anticorpi anti-A dup administrarea acestui vaccin A-like. Acesta combinai cu surse suplimentare de vitamina C pentru a obine
poate fi considerat primul tratament promitor pentru cei cu grupa efectul sinergie maxim. Ceapa galben conine niveluri foarte cres-

sanguin B i O care au cancer. De fapt, v permite s v întrii cute de quercitin, un antioxidant deosebii de puternic. Nu posed

sistemele de aprare împotriva mutaiilor canceroase A-like, mei unul dintre efectele eslrogcmzante ale vitaminei E i este de sute

facându-v chiar mai pregâlit s luptai împotriva anumitor forme de de ori mai puternic decât antioxidanii vitaminici, Quercitin este
cancer, cum ar fi cel mamar, gastric, hepatic i panere atic. disponibil sub forma de supliment alimentar în multe magazine
Cei cu grupa sanguin A, evident nu vor produce anticorpi anti-A, alimentare dietetice.
dar Pneumovax ar putea realiza o stimulare a sistemului lor imunitar, Femeile eu factori de risc pentru cancerul mamar earc se
ajut an duri s recunoasc celulele canceroase care în mod obinuit gândesc la (sau chiar sunt sub) terapie eslrogonic de substituie ar
rmân incognito. Deoarece majoritatea cancerelor au tendine A-like. trebui s utilizeze fitoestrogeuii derivai din produse nai ura le, în loc

Pneumovax ar putea - pri n creterea ni velu lui ant [corpilor anti-A s de estrogeni sintetici. Estrogenii din plante conin niveluri crescute
mobilizeze sistemul Imunitar al tucuror grupelor sanguine. de etriol o form mai slab de hormon estrogenie deeât esi ra-
Câteva alte efecte favorabile ale vaccinului Pneumovax: esie di o Iul, care este un produs sintetic, Esfriolul pare s scad ansele de
sigur, nu oslo scump, previne unele forme de pneumonie i - cel mai a dezvolta un cancer mamar. Produsele sintetice cresc riscul
important lucru - genereaz izohemaglutinine. Tamoxifenul. un medicament blocam estrogenie prescris
Izohcmagl ut urinele sunt anticorpi cu mult mai puternici decât pacientelor ou cancer mamar care prezint tumori estrogeno-sensi-
cei produi împotriva unui virus sau a unei bacterii. Izolienia- bilc, este o form mai slaba de estrogen. Gen este ina este un compus
gluti ninclc sunt „Terminatori". Ele îi aglutineaz i îi ucid prada înrudii eu estiogenii i se gsete în lectina din soia. Acest fito
singure, neavând nevoie de ajutorul altor celule „killer" ale siste- estrogen inhib angiogenezu, interferând ou producerea vaselor
mului im uni lan [zo hem agi ut in in ele plutesc în torentul sanguin ca sanguine noi necesare pentru creterea tumorilor canceroase,
nite fulgi de zpada nevinovai, dar atunci când se ataeaz la celule

îi schimb forma devenind anticorpi tridimensionali. Sunt atât de

evidente* încât pot tl detectate b microscop.
PALEATIVE GENERALE
Grupele sanguine OiB se pot baza pe anticorpii lor anti-A daca
i'cei frecvent exerciii fizico. Odihnii- v corespunztor. Evitai
li sc administreaz cate un vaccin Pneumovax ia fiecare 8 sau 10 ans.
Poluanii i peti cuiele cunoscute. Consumai fructe i legume. Cei
Ai grupa sanguin A si AB trebuie s consume cantiti mari de tolu.
 GRUPA SANGUIN l CANCERUL 323
322 ALIMENTAIA AD EC VAT CH OR 4 G R.U P K S A N G U 1 . I
N

tenisului y [DA i multor forme de cancer.

fr discern amâni. Dac v
a Progresul acesta
Nu îmbolnvi^
folosii antibiotice emoionant ne ajut s explicm de ce unii oameni infectai cu
l&sai-v sistemul imuni tar s lupte cu boala.- Vei fi cu mult iri^j
SIDA rmân sntoi
vini sul ani dc zile, in timp cc alii decedeaz
sntoi dac facei aa, decât dac v bizuii pc injecii împoi-jy^
rapid. Nu ar fi remarcabil dac tragica poveste a SIDA ne- ar duce la
gripei sau pe antibiotice. Ele inhib rspunsul natural ai sistemului
gsirea tratamentului împotriva cancerului?
imun it ap care poate ti toane puternic, dac i se d ansa s acioneze. Cancerul a fost dc mult timp printre cele mai temute boli ale

omenirii. Prem lipsii ue puteri pentru a ne proteja pe noi înine i

P REZENTAR E DE CAZ: CANCER M AM A R AVA N S AT pe ces pc care îi iubim dc încletarea sa necrutoare. Analiza grupei
Jane, 50 de ani, grupa sanguin A B sanguine ne permite o înelegere mai profund a susceptibilitilor

vzut-o pentru prima dat pe Jane în cabinetul în aprilie meu noastre. Examinindu-ne riguros expunerea art la produse crei-
Am
cure de chimioterapie nogene din mediul extern, cât e laude din alimentaie i schimbând
1993. se fcuse deja mastcctomic i
1
câteva
metastazase extensiv unde aspecte ale stilului nostru de via i ale opiunilor alimentare,
pentru un cancer rnamar ductal mfiltradv care
La momentul diagnosticului iniial, putem minimiza efectel e lez iun i 1 or celulare.
la nivelul ganglionilor limfatici.
una de 4 e;n i Analiza grupelor sanguine asigur, de asemenea, o modalitate
Jane avusese tumori separate în sânul stâng
dou
mari sperane iu privina de a uitri capacitatea sistemului imuni tar, in sensul depistrii i
cealalt de 1,5 om. Nimeni nu îi Tcea prea
distrugeri] celulelor canceroase i celulelor mutante când de sunt
supravieuirii ci mult timp.
Jane dicta grupei sanguine AB mod i ti caia înc puine. Pacienii cu cancer îi pot folosi cunotinele cu privire
l-am recomandat lui
A), la grupele sanguine pumni a dezvolta pc deplin capacitatea siste-
pentru cancer, cu accent pe soia (bogat în lectine i-uiti

administrat Pncumovax i am instituit protocolul de plante pe caic .1 mului lor numit ar de a Supta eu boala. Ei pot
i dobândeasc o s
înelegere mai profund a mecanismelor implicate în creterea i
folosesc pentru cei cu grupa sanguin AB care prezint cancer
nune rs pând rea cancerul ni.
Markemi tumora! CA 15-3, care era 166 când a venii la
i

rnamar.
aproape imediat la 37 tn Tratamentele pentru cancer suni înc departe du a fi perfecte,
(valoarea normal este sub 10}, a sczut
s mearg ia Du Oeorge dei muli oameni au fost salvai de ultimele cuceriri ale terapiei i
iunie i la 34 în august, l-am recomandat
ale cunotinelor tiinifice medicale. Pentru aceia dintre dumnea-
Chicago, pentru a fi eventual indus în studiul lui cu
Springer la

i tcut.
voastr care au cancer i pentru cei care au antecedente familiale de
privire ia vaccin, ceea oc a
prezent, toate semnele, inc Iu siv tomografiile
o s oase, cancer, sfatul esre clar: schimbai -v dieta, atitudinile i începei s
Pân tu
sanguin Ab - nu folosii suplimente de anlioxidani. Daca urmai aceste sugestii, vei
arat promitor, dei - fiind o persoan eu grupa
s
o declar vindecata în acest moment.
Timpul va fi capabili s câtigai mai mult stpânire dc sine i o mare linite
m-a hazarda sufleteasc. toii suntem îngrozii de aceast boal oribil, dar
Cu
elucida cazul „
imunitar natur
j i

putem totui înireprinde ceva împotriva ei.

Profilaxia cancerului i amplificarea sistemului
tare a gen-tt^
ofer cc ie mai luminoase sperane pentru viilor, C urce
într-o zi sau di ier
$
nu aduce uhiar mai aproape de a înelege poate
celulare ale acestor mainrii uimite am - ,1

conlrolm mecanismele
sunt org a n ismelc nnas Iru unii
Naional pentru Alergii i
. - - -

Oamenii de tiin dc la Institutul

mai 996 ,oa^
Tnfecioasc din Bethcsda, Maryl and, an anunau în 9
!

cc
gsit o protein pentru a permite ptrunderea virusului
Aceast descoperire ar putea fi
SIDA în sistemul imuni tar.
într-o zi pentru a testa noi. medicamente i vaccinuri impi-i
 EPILOG 325

EPILOG fr sfârit, ascuns m galaxii neexplorate, oamenii de

^ pare

tiin anun apoi oâ exist înc 400 sau 500 dc miliarde de galaxii
O încreitura a -

r3 y de numrul pe care îl calcul sacr anterior. Ei anun, de

asemenea, c universul observabil se întinde la cel puin 15 miliarde

scoarei terestre anî-lumin - în toate direciile.

Reeaua World Wide Web pulseaz. Comunicarea a devenit

cunoaterii toate
aproape instantanee. S-a produs o explozie a în

domeniile i mai urmeaz altele. Suntem sofisticai i din ce in ce

1 mai urbanizai! Suntem la apogeul nostru genetic!

'
r

Ei bine, aa au fost odat i oamenii de Keandertbal. i timp de

mii de ani. oamenii de Cro-Magtiou au dominat aceast planet.

Când hoardele barbare au venit în tromb prin Europa, în valuri,

succesive de invazie, celor invadai trebuie s li se fi prut c nu se

va termina niciodat. Dar vieile noastre i memoria sunt scurte.
CLTORIA UMAN A ÎNCEPUT SUB FORMA UNUI POPOR
Revoluia nu s-a terminat înc. Ea este In desfurare.
eu o singuri gnip sanguin - grupa sanguin O t sângele primilor
i
Evoluia este foarte subtil. Constituiile noastre genetice cele
notri strmoi. Exist un mister cu privire momentul exact când a
la
ale copiilor notri i cele ale copiilor copiilor notri continu s se
aprui primul individ cu grupa sanguin A sau mama i tatl grupei
modifice în moduri infinitezimale i necunoscute, dc care suntem
sanguine B; tot „.neclar
14
este i momentul foarte recent când s-a creat
grupa sanguin AR. Pur i simplu nu tim; putem doar s vedem total incontieni. Unii ar putea crede c revoluia evoluiei s-a

urmele largi ale istoriei, tar detalii precise.

terminat. Eu sunt convins c este uo proces cinetic continuu.
Dar învm tot timpul Astzi, Proiectul Gen omului Uman -

PGU implic cele mai sofisticate tehnologii în încercarea de a

„clasifica"' întreaga structur genetic a organismului uman pentru Revoluia continu

a denumi fiecare gen i fiecare cromozom, pentru a defini scopul

fiecrei celule vii in marea schem a unui Mare Constructor. Pân DE UNDE izvorte puterea viei i? Ce ne dinamizeaz i ne
acum, multe cuceriri au contribuit ta înelegerea vastelor reele impulsioneaz sa supravieuim?
celulare din care suntem constituii - printre acestea: descoperirea Sângele nostru. Fora noastr vitala.

unei gene a cancerului mamar. La sfâritul lunii mai 1 9% cercet' S-au produs izbucniri recente ale unor virusuri rare i ale unor
tor ii implicai în PGU au anunat c tocmai izolaser i identificaser koli infecioasc pe msur ce am pair uns forat In zone de jungl
gena responsabil de artrit. în curând, vom fi capabili, ca niciodat virgine ale acestei planele. Aceste boli sfideaz intervenia medical.
pân acum, s ne controlm soarta genetic. âjr reui organismele noastre s rspund la provocrile lansate tic

Sau nu ? flecunoseut?
Evoluia poate fi definit ca o desfurare de-a lungul timpul lat cu ce ne confruntm;
a 1 stratului dc
în zilele secolului XX, ce ne- a mai rmas de dezvluit? Telescop
J

Creterea radiaiei ultraviolete de tcmunaiâ de depleia

Hubble privete în zonele cele mai îndeprtate ale unui univer- ozon;
 326 E3 J ! LOG EPILOG 327

* Poluari crescut a aerului i a apei;

Ca i tatl meu, sunt un medic practician naturist. IVf-um dedicai
* Contaminarea crescând a alimentelor;
urmririi cunotinelor i cercetrii naturiste i aceast munc a fost
* Suprapopula ie i foamete;
pasiunea mea timp de muli ani. A început ea un dar de la tatl meu
* Roii infecîoasc care ne depesc capacitatea de control;
a devenit, pentru mine. un dar al meu pentru el. Aceasta este
Boli necunoscute izvodind din toate cele dc mai sas.
oluia oferit de grupa sanguin, cucerirea revoluionar care va
schimba modul in care mâncai i trii.
Vom supravieui. Am fac ui -o întotdeauna . Ce form va îmbrca
aceast supravieuire i cum vor arta lumea i motivele ei du ytre.j
pentru coi oare vor supravieui, nu tim.
E^ate c
va aprea o nou grup sanguin - o numim s urapa
sanguina C. Aceast nou grup sanguin va fi capabil sa creeze
anticorpi pentru a învinge orice amigen existent astzi i
orice
permutare viitoare de antigene. fntr-o lume supraaglomerat,
poluat, cu puine resurse naturale râmase, nou indivizi cu grupa
sanguin C vor ajunge s domine Strvechile grupe
societatea.
sanguine vor începe s dispar intr-un mediu din ce în cc mat ostil,
pentru care nu mai sunt adaptai. In final, cei cu grupa sanguin C
vor conduce lumea.
Sau poate sc va derula un scenariu diferii, unul in care cuno-
tinele noastre tiinifice ne vor penmlc în sfârit sa câtigm domi-
naia asupra celor mai nocive impulsuri ale umanitii i civilizaia
va fi capabil s
se distaneze de impulsurile suicid are care par s o
fac s pleasc.
Cunotinele noastre sunt cu adevrat vaste i exist toate
motivele s sperm c cele mai rafinate i altruiste mini i suflete ale
veacului nostru s-ar putea concentra asupra unui mort tic a face "a
realitilor lumii noastre - violen, rzboi, crime, ignoran,
intolerana, ur i boal - i astfel s
ne salveze din acest vârtej
otrvitor.
Nimic nu este terminat. Aceast lume i sensul existenei noastre
în ea constituie o mereu schimbtoare ecuaie în care flecare dintre
noi este pe moment parte integrant. Revoluia continu cu .sau fr
noi. 1 impui ne privete doar ea pc o clipa i aceasta lipsa de
permanen este cea care face ca vieile noastre sa fie a Lai d
L
*

preioase.
Imprtindu-vi fascinaia tatalui meu i munca mea tiinific
privind dietele grupelor sanguine, sper s produc un impact poz-'
asupra vieilor tuturor celor ea re citesc aceast carre.
 POSTFA 329

pionierat ar putea schimba practica medical pcni.ru secolele ce vor

POST F A A urma. Inspirat de teoriile preliminare
aic tatlui su cu privire la
importana grupei sanguine in prezicerea biochimici unui organism,
Petcr a muncit cu studenii la Bastyr timp de peste un deceniu,
elaborând peste LOGO de lucrri de literatur tiinific. Acest studiu
.'exhaustiv de cercetare medicala i antropologic, combinat cu
O cucerire medical observaii clinice i cercetri tiinifice, s-a desvârit într-o teorie
coerent, credibil fundamentat. Liniile directoare raionale elabo-
pentru secole omenirii i vor
rate de Pcter vor îmbunti fundamental sntatea

permite o mai adânca înelegere a modului in care zestrea genetic

de Dr. Joseph Pizzomo, individual determin procesele biochimice i dicteaz susceptibi-
Rector\ Universitatea Bastyr litatea la boli i factori de mediu, inclusiv la diet. Aceast lucrare

ofer. în mod sigur, judeci

valoroase, de profunzime, Luturor
medicilor responsabili cu tratamentul multora dintre ce!e mai
provocatoare boli la mo meniul actual.
Atunci când Peter era student la Bastyr, am fost mai întâi
confruntai cu conceptul unic al folosirii grupelor sanguine, pentru a
înelege mai bine necesitile individuale unice privind dicta i
procesele biochimice. Unul dintre cursurile pc care le predam în

ACEASTA ESTE O ER INCREDIBIL DE INC1TANT pentru cadrul programului de medicin naturist le cerea studenilor s
medicina naturist. 1 11 sfârit, tiina medical modem a elaborat cerceteze cu grij un subiect dc ini eres pentru ei i apoi s ii prezinte,

instrumentele analitice l baza informaional pentru înelegerea atât în scris, cât i oral, clasei. In timpul unei ore memorabile dc curs

mecanismelor secularei înelepciuni curative. En timp cc multe teorii din 1981, Petcr a stârnit un interes considerabil i discuii aprinse

asupra vindecrii sunt enunate pe plan mondial, doar o mic parlc când a prezentai neateptata concepie pe care latâl su o dezvoltase
din clc au fost supuse testrii tiinifice, deoarece puini terapeui în mod intuitiv — c grupa sanguini ar putea fi un factor determinant
naturiti posed Re aptitudinile tehnice; Pic înclinaia emoional de în sntate. Dup cum se poale presupune, lui Pcter i

a studia literatura tiinific. Pentru ea medicina naturist s devin s-au pus mult mai multe întrebri decât ar fi putut el s rspund.
parte integrant a sistemelor contemporane de îngrijire a sntii, Nivelul crescut dc interes i numrul marc de întrebri profunde au
ea trebuie s îndeplineasc ateptrile lumii modeme în ceea ce prut s ii suscite în mod special curiozitalea intelectual,
privete credibilitatea i sigurana. stimulau du- 1
pe Peter s îi asume aceast sarcin important.
Uni veri lea Bastyr din Seat t le, Washington, a ar tai cum sc în urmtorii câiva ani. s-a angajai înlr-uu numr considerabil dc
procedeaz. înfiinata în 1978. aceast universitate a avut misiunea Studii i cercetri. îmi amintesc multe conversaii fascinante cu el.
de a aduce omenirii beneficiile unei medicini naturiste credibile, cam rti-au tcut s
aleg câiva dintre cei buni absolveni de la mi
tiinific fundamentate. Bastyr asigur o educaie acreditat, Bastyr pentru a-l ajuta s trieze revistele tiinifice medicale i de
proeminent, cercetri aprofundate i servicii medicale eficiente m anlropq Ipgie. Odat suna adesea pentru
cu trecerea anilor. Pcter m
domeniul medicinii naturiste. Absolvenii si suni lideri' i: a -tui împrti emoia ne msur ce fcea din ec in ce mai multe i

domeniile lor. impresionante descoperiri relevante intr-o vâsl gam de discipline,

Dr. Peter D’ Aclame un absolvent al primei noastre promoii dc frar pân la Petcr, nimeni nu sintetizase i nici nu meditase asupra

medici naturiti în i 982, este un ceea ce

exemplu remarcabil de tot ittip li câi ilor rezultatelor d i feri te lor cerce ri
poate oferi Universitatea Bastyr mai bun. 1 licitanta sa munc de
330 POSTFAA FQSTFA"] A 331

internaional „A Textbook of Natural Medici ne* (Tratat de Medicina

1
Studiile sale au culminat cu prezentarea lucrrii lui de rscruce
la Conferina anual Asociaiei Americane a Medicilor Naturiti
a gaturi st; n. trad.) i ai bestseîîer-uhii „Encyclopcdia of Nai ural
din 1989, de sa Ripplmg Rivcr, Oregon. Auditoriul a fost extrem de Medici nc“ (Enciclopedie de Medicin Naturist; n. trad ), d a
impresionat de aplicabilitatea elinic i a urmat o discuie însufleit contribuit la definirea standardelor de îngrijire in domeniul medicinii
De atunci, muli ci in ic ie ni emineni au adoptat protocoalele lui Pcter sja turiste, a documentat valid ita tea t Un liric a medicinii naturiste i
bazate pe grupele sanguine. a lrgit graniele tratamentelor naturale.
Se spune c Hippnerate tir fi spus: ,, Facei alimente din In 1993. Dr. Pizzomo a Post invitat s fac o prezentare asupra
medicamentele voastre s medicamente din alimentele voastre". Dar roiului medicinii naturiste In îngriji re a medical, adresat Serviciului
cum s faci acest lucru? Una dintre cele mai semnificative încercri însrcinat vu Reforma Sanitar ai Primei Doamne. HiHary Ci imun. A
cu care se confrunt medicul pasionat este cum. s stabileasc dicta fost numit în Birou! Congresului Statelor Unite însrcinat cu
optim pe care s o recomande pacienilor si. In vreme ce este Consultanta asupra Aspectelor Tehnologice implicate în sigurana i
relativ uor s spui tuturor s aib o alimentaie echilibrat, compus eficacitatea suplimentelor alimentare i a devenit consultant al
din alimente într-o form cât mai natural posibil, aceast Comisiei Federale do Comer a SUA.
recomandare ignor unicitatea biochimic a fiecrui individ. Factori

genetici i de mediu modific dramatic metabolismul unei persoane

i, iar modaliti de a stabili obiectiv aceste modificri, tot ce poate
face un medic este s ghiceasc sau s aplice orbete ultima teorie,

De-a lungul secolelor, multe teorii cu privire la optimizarea dietei au

aprut i au disprut, dar nici una nu a trecut testul timpului,
deoarece niei una un s-a bazat pe cercetare tiinific. Mulumit
muncii de pionierat a Dr Petcr D' Adamo i a tatlui su, Dr. James
D'Adamo. acest lucru s-a schimbat, lata dovada faptului c ideile

originale, combinate cu o abordare riguros tiinific, pot schimba

evoluia medicinii.

Joseph Pizzomo, h'-D.

Seaitle, Washington
iunie 1996

-
Dr. Fizs.orno, Rector al Universitii Bastyr din Scaldei Washington
primu! colegiu multidisdpîinar de medicin naturist acreditat W
Statele Unite este o igar central în domeniu medicinii natunste.
i

Ca editor principal i coautor a! lucrrii apreciate pc phu>

 .

ANEXA A
Harta grapelor sanguine
Grupa sanguin O

puternic
se bizuie pe el însui
lider

CHEIA •
- vj" i£ j .
- ”!

EEGIM Rli.
! IF Dlî
.
EXERCIII
FEZDCE

—
tiî Uijt^livj lnîoLerpjii T'u |
:.i 1. 1 'i n. H:jx:e- Os' ovilii; vjîi'i.i:ia Ii lyserdU
TL-'j'Jir tip&mfjjfi protcLi:: Cfâu inBn rn-tnn i: fb.io-

r.:i da dibl ouuliire CjfiaL- p37JJTjt LiAiil iDr-=o=c. ea:

f'i'jl-i" i riri^ii j £jiL'-[lii

" nî.'lQri d; fasole rjipfip IdiI
.
• -

I FITUZ] Llaj
’fl.TjC
'

• !
pUlGnlii Euli j

niw’le nnvv vaie “spnturi d-;

imihâtar inilnmnUDin linie LUilLdu .

? ponts [2 - uclnLn po=- c vn ™ aSirgarc

c tis J lipeau Li v vacii l|l-

*1 a^pflîDi Fraducli; frucie Erj.^ci:.

lv:i lutcafcrca umii hunii coiwpjdii

sciij A LicuLlm: ILiLvlaj

fiit&afc

Crgapiflm TJ;L-dr JSbdGc

'

idicvaî ^ t -' • •

JlTiiii marinii
:n - !
aba]iiaj
_
-[
jci«ir i

rr . ii

i-JOJliO

Lriaiedj
334 HARTA GRUPELOR SANGUINE HARTA GRUPELOR SANGUINE 335

Grupa sanguin A Grupa sanguin B

*r>

Nomadul
echilibrat
aezat
flexibil
cooperant
creator
ordonat

FORTE
«w
'SLAB?.
l!

££i.
.

njT „
CALE
,1ÎDE
CHEIA
scAde-

m
raT *"*
“*r
3EGIMDE
KS|
PWi-TE »
n s
nai'"
M m ™
REeWDE

TATE
taie
Dsevitat: vIsJgfoZju i:Lor! tiTic
S? T-nzi |
qpUfjpaîiji De evitiil: v^TflIXiLD ,1

liiL-Liem cu
ade.ptcLp didiiiiv
ponilUD lemn-;iul\te ecMîibrj
otite ta sensibil [-?'
linte -f.'- 30 TienTnl -

schi mScii uCstl folie I

L-Olicenuare.
jmhiric i'.LLiJigo
de dletâ l Sistem vurzalîlâ ]j, uluzâjizE
de. mediu icvuniA" tcJ:um|a ja t#CUJ5H
vuhienib:!. lilSburdri

Sistema j descins ^ vitamina !.

tClCUsîTt
iiAuisitiir ifjVid 1 I veziculei
KKEryS i raieroDsaEi-3 ! cerii le
metebali-
zesza
^ubilaiteLe
li.idlnrttive

DLLujîltt

Egî -
nî

A
- -
;
336 HARTA GRUPELOR SANGUINE

Grupa sanguin AB

charismatic
misterios

“
i.M-WMmy'i
punct: puncte
wscust
tip de
CiaESA
SCDE- REHM tic
MEDT- PJIÎN
S -^ B
v
F0RlC D]7ît 1
'
MENTE
CALE C-HEU- FIZICO

C :?_isr jj=iit Dieiî De eyiUt: I .vitainiiia C E-\srcii,u tic

lllîîLliL C*J ca llll ate/fi

moderaie eoi’^n r.:Lre

TsiiiJlnLL In came fasole itlMî; Mchjr;ECC!L

iiQLtmtar hrub fast.'LS Sima ^ lilsfian-

HieeîM
si-ojjiie ciiercimit
lactate CQinbiîisU
LD.VEZIU porumb ciulii dc qu eJi-=n:iii

beuâl'ciile mi-LTub] LLoa tnfu lapte ftiiirc

tnojjcfru-c
.
1

sanguine A ra&nie :
: '*41®
'KCOri-ii

fe^urne 'citii sin

* LcJita

Ctreale

vegetale

fructe
 ANEXA B

întrebri uzuale

[HM EXPERIENA MEA AM CONSTATAT CA MAJORITATEA

oamenilor au o atitudine pi mii de entuziasm i
curiozitate atunci când
grupele sanguine. Totui,
afl despre conexiunea strii de sntate cu
este cu mult mai uor s
accepi o idee provocatoare decât sa te
adânceti în detalii mrunte.
Hanul grupei sanguine este revoluionar i, ca date, necesita

multe ajustri fundamentale, Pentru unii este mai

uor decât pentru
alii. în msura tn care ei deja
Lriesc în conformitate cu necesitile

grupei lor sanguine. Majoritatea întrebrilor pe care mi le pun

oamenii sunt pe teme similare. Le-am inclus aici pe cc.e mai uzuale.

Ele v-ar putea ajuta s înelegei mai dar sensul ceea ce va însemna

aceast diet pentru voi.

De tinde vine grupa niea sanguin?

Sângele este universal i totui este unic. Ea fel ca i culoarea

-
ochi top grupasanguin es^e determinat de duna seturi de gene
motenirea pe care o primete fiecare de lu mama i tatl
su.
începând de la acele gene, este selectat grupa sanguin, deci din
momentul tn cure omul este conceput.
Ca i genele, unde grupe sanguine sunt dominante fa tk altele,
în procesul de creaie celular a unei noi fiine umane, grupa

•sanguin A i grupa sanguina B sunt dominante fa de grapa

concepiei embrionului se dau o
ptLguinâ O, Dac in momentul i

gen A de la mam i o gen O de la iat, copilul va avea grupa

sanguin A, dei va continua s O
poarte în ADN-ul sau gena a
îi transmite
tatlui, neexprimat. Când copilul crete i devine adult.
gene urmând a pentru sâng^ o.
gende urmailor, jumtate dintre fi

de grupa sanguina O.
grupa sanguin A i jumtate pentru sânge
 ÎNTREBRI UZUALE 339
33 S ÎNTREBRI UZUALE
D fia medical. Dac dorii vâ testai gmpa sanguin, puiui face
Deoarece genele A i B sunt la fel de puternice, avei grup i

comandând un digital de urmtoarea adres:

a acest lucru test la
sanguina AB dac ai primit o gen A de la unul dintre prini
i 0
gen B de la cellalt. în final, deoarece gena O este reeesiv faa Feter D’Adamo, N/D.
coate celelalte, avei grupa sanguin O doar dac primii o gen Q pO, Box 2106
la fiecare printe. Norwalfc, CT 06852-2106
prini cu grupa sanguin A s conceap un
Este posibil ca doi
copii cu grupa sanguin O. Aceasta se întâmpl când fiecare dintre
Trebuie s fac deodat tonte schimbrile, pentru ca dieta grupei
prini o gen A i gen O i
ambii transmit urmaului
o
sanguine s funcioneze?
cei doi arc

gena O. In acelai mod, doi prini cu ochi cprui pot concepe UQ

urma cu ochi albatri, dac fiecare dintre prinp poariâ gena
i Nu. Dimpotriv, v sugerez s începei lent, eliminând treptat
recesivâ {neexpnmal} pentru ochi albatri. alimentele care nu sunt bune pentru dumneavoastr i crescând
Genetica grupelor sanguine poate fi uneori folosit pentru a aportul celor care sunt foarte utile. Multe programe dietetice v
aiuta la stabilirea paternitii unui copil. Exist, totui, o capcan. indic si vâ schimbai radical i rapid sti lul de via. Cred este mai c
Grupa sanguin poate dovedi doar faptul c un brbat nu este tatl
T praede i, în cele din urm, mai eficient sâ v angajai în procesul de
unui copil. Nu poate fi folosit pentru a dovedi c brbatul este tatl învare. Nu trebuie doar s m credei pe cuvânt. Trebuie s aflai
acelui copil (dei mai noua tehnologic ADN poate tace acest lucru). aceasta, încercând pe propriul organism.
Gândii-v la acest exemplu de caz de paternitate: un copil are grapa înainte de a începe dieta grupei sanguine, s-ar putea s avei
sanguin A, mama are grupa sanguin 0, iar brbatul presupus a fi
foanc puine cunotine despre alimentele care sunt benefice sau
tatl are grupa sanguin B. Deoarece atât gena A. cât i gena B sunt duntoare pentru dumneavoastr. Suntei obinuit s facei propriile
dominante fa de gena O, tatl copilului nu ar putea avea gmpa alegeri dup dumneavoastr, tradiia familial i manualele
gustul
sanguin B. Gândi i- v! Gena A a copilului nu ar fi putui veni de la dietetice pretenioase.Exist posibilitatea ca consumai unde s
iat, care, deoarece are gmpa sanguin B. arc fie dou gene B, tic o alimente care sunt bune pentru dumneavoastr, dar dieta grupei
I
gena B i o gen O. Gena A nu ar ft mam,
putut veni nici de ia sanguine vâ asigur o unealt puternic pentru a face opiuni m
deoarece persoanele cu gmpa sanguin O poart întotdeauna dou cunotin de cauza tot timpul.
gene O, Gena A trebuie s fi provenit de la altcineva. Acestea au fu st O dal ce tii care v este planul alimentar optim, avei

exact circumstanele faimosului proces de paternitate intentat Im Libertatea s v îndeprtai ocaziona» de la diet. Rigiditatea este

Charlie C hap lin în 1944. Din nefericire, Chaplin a fost supus unu
:

dumanul bucuriei; eu nu sunt cu siguran un susintor al ei. Dieta

proces tumultuos, deoarece folosirea grupei sanguine pentru stabi- grupei sanguine este pentru a
al câini tâ face vvâ simii s excelent,
I tm mizerabil i Evident, vor veni momente când bunul -sim
lirea paternitii nu era înc acceptat în tribunalele din California. frustrat.

Dei grupa sanguin ajutase clar c Chaplin nu era tatl copilului, vâ va spune s v abatei puin de la reguli cazul când luai masa
îâLeasc* în casa unei rude.
juriul a decis totui în favoarea mamei i el a fost obligat p
întreinerea copilului.
fiu am gmpa sanguin A i soul meu urc gmpa sanguin O. Cum
gtim i cum mâncm împreun? Nu vreau s gtesc dou mese
separate,
Cum vâ putei alin grupa sanguin?

Soia mea, Martha, i cu mine ne aflm în aceeai situaie.

Pentru a afta gmpa sanguin, putei dona sânge sau putui sâ îj
Marthti are grupa sanguin O i eu am grupa sanguin A. Constatm
întrebai pe medicul dumneavoastr dac grupa sanguin figurs^
3
i
 '

340 ÎN I RHBÂRI UZUALE ÎNTREBRI UZUALE 341

c putem avea fn comun cam dou treimi dintr-o mas. p rL r -

„ fcxist cumva o modalitate de a introduce o dict, fr prea mult
diferen osie sursa de proteine, De exemplu, dac facem o agitaie?'
ivlartha ar puica s gteasc separat came de pui, iar cu sa aca j.-
gtit. Am descoperit, de asemenea, c multe alimente sunt benef^'f Nu este uor s schimbai radical dieta ia 70 de ani motiv
atâi pentru grupa sanguin O. cât i pentru care probabil soul dumneavoastr a avut atâtea dificulti în
pentru grupa sanguin A k^-
puncm accentul pe acele alimenta De exemplu, am putea avea a se alimenta sntos, chiar dup operaie. Decât s îl enervai' ceea

mas care s cuprind somon, orez i broccoli. A devenii relativ

o ce este contraproduotiv, începei s introducei treptat alimentele
,0 j.
ndic pentru grupa sanguin B hi dieta soului, elinunndu-le
pentru noi, deoarece suntem destul de familiarizai eu
specificul
concomitent i
pc acelea care nu sunt bune pezitru cei eu grupa
leni
fiecreia dintre grupe Le noastre sanguine. Este mi] petrecui s câtva
tuup pentru a v familiariza cu lista de alimente a partenerului
sanguin B. Este posib ea soul..dumneavoastr s aib preferine
1

chiar s facei i o list en alimentele pe care ie

p-jtctî
putei fu]o 5
pentru alimentele bune, pe msur ce tractul su digestiv sc va
]

împreun. S-ar puica s tui surprini de numrul adapta la calitile lor pozitive.
lor marc. I
Oamenii sunt preocupai de faptul vor fi c restricii imposibil
De ec trecei recomandri privitoare, la raii, difereniat, m funcie de
de respectai in dieta grupei sanguine. Dar gndii-vf Exist
uiu- sdoiiden?
mul! de dou sute de alimente enumerate pentru fiecare diet -
multe
compatibile peste granie. tiind o persoan obinuit consum c Listele cu raii dependente de ascenden sunt doar ajustri ale
Crn 25 de feluri de alimente, di cm grupei sanguine ofer de fapt mai dietei, pc cam o vei gsi benefic. în aceiai mod cum brbaii,
multe, nu mai puine opiuni. femeile i copiii au standarde diferite dc raie, la fel este cazul

Provin dinir-o îami e do italieni; sunt convins oii dumneavoastr

r
' .
persoanelor cll diferite dimensiuni corporale i greuti, oare locuiesc

cunoatei tipul do aliment o pe care ue place s le mâncm. Având

în diferite regiuni geografice i au preferine alimentare legate de

grupa sanguin A nu vd cum a putea lotui s

, bucur de m tradiii. Aceste sugestii v vor ajuta pân în momentul în care vei v
alimentele mele italieneti favorite - mm ales fr sos de roii!
simi destul de bine cu dicta pentru a consuma in mod natural raia
adecvat.
Avem tendina sa asoeiem alimentele tradiionale cn unul sau Recomandrile privitoare la raie in cont, dc asemenea, dc
dou dintre cele mai disponibile în mod obinuit, cum ar fi spaghetti problemele specifice pe care tind s le prezinte persoanele pro veni ud
cu dîi fiole i sos de roii. Dar mâncrurile italieneti, la fel ca dm strmoi diferii. Afro -americanii, de exemplu, prezint adesea
majoritatea celorlahe, includ o larg varietate de alimente diferite. intoleran ia lactoz; majoritatea asiaticilor nu sunt obinuii cu
Multe feluri de mâncare din Italia dc sud, de obicei preparate ci: alei consumul de produse lactate, ei fiind nevoii s introduc lent aceste
de msline în loc de sosuri grele, sunt opiuni minunate* atât pentru alimente, pentru a evita reaciile negai ive.
grupa sanguin A, cat i pentru grupa sanguin AB. în Ioc de o
Sunt alergic la arahide. dar dumneavoatr spunei cii dc sunt uri aii-
farfurie de paste finoase înecate în sos rou. încercai arome
delicata de ulei de msline i usturoi, un pesto complex sau un sos Brerjf sntos, benefic pentru grupa mea sanguin. Suntei dc prere
uor de vin alb. Prudele proaspete sau îngheatele aromate italieneti
câ ar trebui s le. consum? Am grupa sanguin .4.

suni de preferat produselor bogate tic patiserie.

Nu. Cei cu grupa sanguin A a ti o mulime de surse proteice,
Soul de 70 dc ani, are antecedente cardiace i a fost
meni. în vârst ’ a râ a fi necesar s apeleze la arahide. Aceste reacii sunt generate de
supu- unei operaii de bvpass. Are înc dificulti fn a se abine de 18 S] sternul
imuni tar, care creeaz anticorpi ce se opun alimentului.
a în.. :e nepotriviteAre grupa sanguin,
/? i cred c dieta acestei ansele sunt mari ea o persoan cu grupa sanguin A nu fie s
.grupe sr fi perfect pentru el. Dar el este foarte refractar la diete. alergic la arahide, care au proprieti amicale, A-Iike. Ai putea.
 ?

ÎNTREBRI UZUALE ÎNTREBRI UZUALE 343

342

c avei tulbu- a|0 ge culorile în diferite

nuane i combinaii. Totui, încercai s
totui* s fiu intolerant la aiahidc. Aceasta înseamn
aducei cantitatea sptmânal din diferitele grupuri de alimente,
rri digestive când consumai, tulburri care s-ar putea datora unui
le
este posibil. Frecvena este probabil mai important dec fu
mare de factori, inclusiv o diet global neadecvat. Poate ai
dac
numr dac avei grupa sanguin O i
dimensiunile raiei individuale, deci
consumat odat a rahitic. împreun cu alic alimente problematice i s consumai proteine ani-
avei o constituie foarte mic, încearcai
ai dat vina pe arab ide.
male dc cinci pân la dc apte ori pe sptmân, dar
reducei poriile,
înc o dat, nu trebuie s includei arabideie în diet, dar y-ar asigur
v folosind eventual 60-90 g în loc dc 120-150 g. Aceasta
putea sv dai scama c
le tolerai destul de bine când vei adapta
aportul continuu dc substane nutritive în torentul sanguin intr-un
la dieta grupei sanguine A.
ritm constant.

A grupa sanguin B i produsele din carne pentru care opta îmi par
m util combinarea alimentelor în dieta grupei sanguine?
nu pot mânca decât mici oaie, vânat i iepure -
JEste
ciudate. Se pure c
ceea ce nu mnânc NICIODAT. De ce nu este permis consumul
Unele manuale de diet recomand combinarea alimentelor,
ceea ce implic consumul anumitor grupuri de alimente
crnii de pui? în

combinaie pentru o mai bun digestie.

Eliminarea puiului este cea mai dificil ajustare pentru Multe dintre aceste cri sunt pline de vorbrie i prostii, cu o
au grupa sanguin
majoritatea persoanelor pe care le-am tratat i oare mulime dc principii i reguli inutile. Poate singura regul real dc
B. Nu numai c
puiul este o surs principal de proteine pentru multe combinare a alimentelor este de a evita consumul de proteine ani-
grupuri etnice, dar cei mai muli dintre noi s-au învat s cread c male.cum ar fi carnea, combinând-o cu mari cantiti de alimente cu
came. înc nu .xjSki
puiul este mai sntos decât vita i alte tipuri dc amidon, cum ar fi pâinea i cartofii. Aceasta regul este important,
nici o regul care s
funcioneze pentru toat lumea. Carnea dc pui deoarece produsele dc origine animali suni in stomac digerate

conine o lectic în esutul muscular care este foarte

nociv pentru
mrr-uD mediu cu aciditate ridicat, în timp ce produsele coninând
putei consuma curcan i o
oct cu grupa sanguin B. Din fericire, amidon sunt digerate la nivel intestinal într-un mediu cu aleahnitnte
larg varietate de alimente marine. înalt. Atunci când aceste alimente sunt combinate, organismul folo-
sete puin, i alternativ din proteine, apoi din amidon, apoi se
Aceste alimente sunt bune penim mne?
Ce înseamn „netrfi'u"?
întoarce la proteine, apoi înapoi Sa amidon; nu este o metod prea

eficient. Meninând aceste grupe de alimente separate, stomacul se

categorii sunt structurate pentru a pune
accen lui pe
Cele trei
poate concentra pe deplin La funciile sale. Preparatele dc came vor
pentru
alimentele care sunt de utilitate i, respectiv, minim
maxim
^umue fi mai bine digerate dac lc vei combina cu garnituri de legume
dumneavoastr, în funcie de reacia grupei sanguine
la
bogate în fibre i cu coninut redus dc amidon, de exemplu verde-
comport ca medicamente; auraen
lectine. Alimentele toarte utile se i proteine
urîîe. Evitarea amidonului nu se refer Sa rofii alte
tele de evitat acioneaz ca otrvuri.
Alimentele neutre acioneaz
vegetale, care sunt în esen p nedigerate.
neutre ar putea
s
pur i simplu ca alimente. în vreme ce alimentele
aduc a £l

nu aduc beneficiile speciale pentru sntate pe care le

Ce s fio dac un „aliment de evitat este al patrulea sau ai cine ii eu

alimente, ele sunt cu siguran bune, în sensul c au multe subsian

-
in lista de ingrediente a unei reete
organismul dumneavoastr are nevoie,
nutritive de oare
H I

(J?
Depinde de starea dumneavoastr de sntate sau dc gradul dc
utrf
Trebuie s mnânc toate alimentele enunate ca
„foarte
maleabili talc. Dac suferii dc alergii alimentare sau colit, s-ar putea

preferai evitarea complet. Muli pacieni evit total aceste ali-

Ar imposibil s mâncai toate alimentele din dieta
exagerat, Cu
fi

voastr! Privii dieia grupei sanguine ca pe o palet de pe cajt P

L1 mente , dei cred c aceast atitudine ar putea ti
 .

344 ÎNTREBRI UZUALE întrebri uzuale 345

excepta situaiei m care 3 leT er de 0 alergie specifici, nu le-ar greutate într-o oarecare msur Unii chiar se plâng ca slbesc prea
mu majoritii oamenilor s consume ocazionai un aliment care
nu mult. Exist o perioad de adaptare In aceast diet i, cu timpul, vei
este inclus în dieta lor.
fi capabili s slabilii cantitile de alimente adecvate propriilor
jievos. lotui, tabelele de la fiecare categorie de alimente v da le uq
Vo; scdea în greuiaic cinând dicla gntpci sanguine? punct de plecare.
Este important s
contieni de dimensiunea raiilor,
fii

indiferent ce mâncai, dac mâncai prea mult v vei îngra. Acest

Când citii planul grupei dumneavoastr sanguine* vei eâsi
recomandri specifice pentru scderea în greutate. Ele difer de la o lucru parc atât de evidem încât nici nu merit menionat. Dar
grupa sanguin la alta. Aceasta deoarece Icctinclc din diverse mâncatul în exces a devenii una dintre problemele de sntate cele
alimente an efecte diferite. De exemplu, pentru grupa sanguin mai dificile i periculoase din America. Milioane de americani sunt
O, carnea este digerat i metabolizate eficient, în vreme ce balo nai i dispeptici din cauza caii Li taii de alimente pe care le

pentru grupa sanguin A ea încetinete procesele digestive $ consum. Când mâncat: în exces, pereii gastrici se întind ca un
metabolice. balon umflat. Dei muchii stomacului sunt elastici i <ilî fost creai
Dieta grupei sanguine este croit pentru a elimina orice balast pentru a se contracta i a se întinde, arunci când sunt mult
mrii,
care duce la creterea m greutate. Dac respectai dieta grupei san- celulele din peretele abdominal suport o presiune enorm. Dac
guine, metabolismul se va ajusta la nivelul s le normal i veri arde
mâncai pân la saturaie i io mod normal va simii greoi dup o
caloriile mat eficient; siscefiul digestiv va prelucra substanele
mas, încercai s reducei dimensiunea poriilor. învai s ascultai
nutritive i va reduce re ceti i a hidric. Vei scad eu iu greu iute imediat.
ceea ce v spune organismul.
In practica mea. am con s tarat c majoritatea pacienilor cure au
probleme cu greutatea au, de asemenea, antecedente de cute de
slbire inute in mod greit,. Ai putea crede c a ine constant cure de Am probleme cardiace si mi s-a spus sa ev/f fetid orice grsune t
slbire duce scderea greutate* dar nu este adevrat, dac Am
la in colesterolul grupa sanguin O- Corn pol s mnânc csrne?
structura dietei i alimentele din ea se opun oricrei logici în cazul
o rgii n ismu iu: dumn e avo a st r In primul rând, cerealele i nu carnea sunt vinovate pentru
Iii tradiia noastr, tindem s susinem programele de slbire de
problemele cardiovasculare la cei cu grupa sanguin O. Acest lucru
dimensiune se potrivete tuturor^ i
tip .,0 apoi ne mirm de ce re
este în mod special interesant, deoarece aproape toat lumea care are
funcioneaz. Rspunsul este evident! Grupe sanguine d fieri ie rs-
pund la aceleai alimente în moduri diferite. în corelaie eu exer-
sau încearc s previn cardiopatia este sftuit s consume o dict

ciiile fizice recomandate, ar trebui s obinei foarte rapid rezultate

bazat în marc msur pe glucide complexe!
Pentru cei eu grupa sanguin O, o ingesiîe crescute do anumite
mul umitoare.
glucide^ de obicei pâine de grâu. crete nivelurile dc insulina. Ca
Conteaz caloriile în dieta grupei sanguine? rspuns, organismul dumneavoastr va stoca mai mult grsime tu
esuturi i va crete nivelul grsimilor în sânge.
La Tei ca in cazul majoritii subiectelor legate de dict* preocu- Nu uitai, de asemenea, c nivelul colesterolului sanguin este
parea cu privire la calorii este rezolvat automat de respedarea ilictes doar moderai controlat de ingestia de alimente bogate in colesterol.

specifice pentru grupa sanguin. Majoritatea pacienilor noi, eafc Aproximativ 85-90% osie controlat dc produc i a r metabolismul
n
urmeaz liniile directoare privind dieta i exerciiile fizice* scad
'

colesterolului în ficat.
346 ÎNTREBRI UZUALE ÎNTREBRI UZUALE 347

Am grup sanguin O i nu vreau s consuni multe grsimi '

r> -
sntoase. Totui, dac avei un venit fix i nu putei gsi un produs
*****
sugerai? bine curat i
organic la un pre accesibil, produsul neorganic
proaspt va fi foarte bun.
O diet hiperproteie nu înseamn în mod necesar o diet bogat stocheze produse s
Din ce mai multe supermarkduri par
în ce
în grsimi, mai ales dac evitai produsele din came înalt prelucrate
organice, majoritatea din California, un stat cu legi precise în
Dei sunt mai scumpe, încercai s
procurai astfel de produse
uite de la
p rt?v ^ privina folosirii termenului de organ/a Este interesant c, într-un
animale crescute tar folosirea excesiv de antibiotic-
^ supermarket din cârti e ml meu, vegetalele i fructele organice sunt
alte substane chimice. Strmoii notri consumau mai
degrab vânat
slab sau animale domestice care se hrneau ou alfalfa i alte supuse lâng variantele lor neorgamcc, la acelai pre! Presupun c
produsele de cai' ne cu coninut crescut de grsime de astzi
plmty
presiunea pic ii va continua s
împing pc un numr din ce în ce mai
se produc
mare de cultivatori dc vegetale i fructe spre modalitatea organic,
folosind mari cantiti de nutreuri pe baz de porumb.
Dac nu v putui permite s cumprai produsele din came mei
dac nu din alt motiv atunci mcar pentru c preul îngrmintelor
-
comer, fcute din substane petrochimice, va face în final produ-
iionate mai sus, alegei feliile cele mai slabe i îndeprtai excesul dt din
j

natural.
grsime înainte de a gti, Cce cu grupa sanguin O au, de asemenea, sele tratate mai costisitoare decât produsele cultivate

multe alte opiuni proteice, care sunt în mod natural mai srace în
grsimi - cum ar fi carnea de pui sau hrana marin. Grsimile din CoJisnzmi/ do alimente, conservate duneaz dietei mele?
petii bogai în uleiuri sunt compuse din acizi grai omega-3, care par
s favorizeze scderea colesterolului si un cord mai sntos. Alimentele conservate disponibile în comer, supuse la tempe-
raturi i presiuni ridicate, îi pierd cea mai mare parte a
coninutului
Cum pot fi sigur ca îmi cumpr cule mai naturale i mai proaspete de vitamine, mai ales cele antioxidante, cum este vitamina C. Ele
alimente? pstreaz vitaminele care nu sunt teimosensibile, cum este vitamina

A, Alimentele conservate sunt mai srace în fibre decât variantele

In ultimii ani* muli consumatori s-au unit pentru a crea
coopera ii ve alimentare, gmpuri de oameni care cumpr în bloc. proaspete i mai bogate în sare, adugat de obicei pentru a com-
pensa pierderea aromelor în cursul procesrii. Umectate, cu puin din
Foarte adesea aceast for de grup determin mari economii i
1

„viaa' pe care o gsim în alimentele i legumele proaspete i cu

produse de înalt calitate. Majoritatea cooperativelor alimentare
puine enzime naturale (care sunt distruse de procese, de conser-
necesit o lax de participare redus i câteva ore de. munc pe iu na
vare), alimentele conservate ar trebui foîosite rar sau de ioc. Pltii
ia cooperativ. Economiile, în special Ea produse cum ar fi cerealele,
un pre î nu
mai marc pc aceeai cantitate dc aliment conserva:
mirodeniile, fasolea, vegetalele i uleiurile, pot fi substaniale.
Magazinele alimentare dietetice pot un loc valoros de
obinei prea mult în schimb.
fi achizi-
a doua
în afar de cele proaspete, alimentele congelate sunt
ionare a alimentelor proaspete, dar nu cdei in capcana ideii c
puteti s v
slbii vigilena pentru c v magazia
opiune favorabil. Congelarea nu schimb coninutul nutritiv al
gsii intr-un
sa
alimentar dietetic. Multe magazine alimentare dietetice, mai alei alimentului prea mult (prepararea sa înainte dc congelare ar putea

cete mici, tiu au rulajul unei bcnii sau unui supermarket aglomerai
o fac), dei gustul i consistenta sunt adesea estompate.
i alimentele lor s-ar putea s nu fie atât de proaspete.
Sunt alimentele organice mai sntoase decât cele neorganice? Dc ce este atât de benefic prâjiica?

O
buna regul general este de a folosi vegetale organice dac Prji rea rapid specific buctriei de sul orienta,
este mai

nu sunt Sa ud pre exorbitant. Au un gust mai bun i sunt mai sntoas decât prji rea în profunzime. Se tuioscie mai puin ulei.
34E Întrebri uzuale ÎNTREBA RJ UZUALE 349

iai' uleiul de susan (în special) este mai rezistent la majoritatea acestora. Cei ou grupa
temperaturi sanguin ,AB pot folosi protocoa-
ridicate decât cel dc floarea- soarelui sau de canola, Iduea prji cu lelede plante descrise pentru ee; cu grupa sanguin A, eu specificaia
Iui
rapid este rumenirea rapid a hranei ia exterior, eecu ce are efectul suplimentar c
cei cu grupa sanguin AB trebuie evite acele plante s
suplimentar de a pstra în interior aromele. care sunt de evitat atât pentru cei cu grupa sanguin A, cât i B.
Majoritatea tipurilor de hran se poi prepara astfel folosind un
„wok“ (tigaie oriental). Forma adânc, conic a „wok'Mdui concen-
treaz cldura într-o zon mica do la baza sa. ceea ee permite ea Dc cc este atât de restrâns consumul dc uleiuri vegetale în dieta
alimentul s fie prjii acolo i apoi mutat pe marginea mai rece a
grupei sanguine? Credeam c
toate uleiurile vegetale sunt bune.

tigiL Gtitul în wok“ combin, de obicei, legume i hran marin

sau came. Prjii
, n

la început carnea i legumele care necesit o încl-

Ceea ee ai auzit probabil sorit reclamele care susin ideea c
uleiurile vegetale „Nu au colesterol!" Fi bine, acest lucru nu este nou
ziremai de durat, apoi mutai do spre exteriorul igri, adugând ia f pentru nimeni care are un minim de cunotine despre nutriie.
centru legumele care necesita un timp mai scurt dc prjire.
Plantele i
gumele nu produc colesterol, cure se gsete doar în
ie
Opârirea legumelor este, de asemenea, o metod rapid i eficient
produsele de origine animal. Uleiul tar colesterol ar putea avea
de gtit i ajut ia meninerea substanelor nutritive in aliment. Folosii
puine alte caliti.
o sit simpl, cumprat de la orice magazin, fixat într-o oal mare
plin cu ap pân la nivelul fundului sitei. Punei legumele h: sit.
iatâ faptele. Evitai întotdeauna uleiurile tropicale, cum ar fi

uleiul de nuc de cocos, deoarece sunt bogate în grsimi saturare,

acoperii i înclzii. Nu lîcrbei pân la înmuiere! Crocant înseamn un
J care pot ti nocive pentru sistemul cardiovascular. Majoritatea
gust mai bum o consisten mai buna i o nutriie mai bun.
uleiurilor care se comercializeaz astzi, inclusiv uleiul dc ofran i
dc rani, sunt polincsalurate, ceea ce le face s fie mai bune fa de
Ar trebui sâ sau zilnic o mul tivi tanvn împreun cu dieta grupe j
untur i uleiurile tropicale, Totui, exist o oarecare îngrijorare eu
sanguine? privire la faptul c excesul consumului de grâ-simi polinesatunite ar
putea fi legat de anumite tipuri de cancer, rari ales dac ele sunt

Dac suntei sEitos i respectai dieta grupei sanguine, nu ar supuse la temperaturi înalte în cursul gtii ului. în general, prefer s
trebuis avei nevoie de suplimente alimentare, dei exist excepii. folosesc uleiul de msline cât mai mult posibil la gtit. Cred c uleiul
Femeile însrcinate ar trebui s îi suplimenteze alimentaia cu fier. de msline s-a dovedit a ri cri mai bine tolerat t benefic dintre
calciu i acid folie. Majoritatea femeilor au, de asemenea, nevoie de grsimi. Ca ulei monon osatura! ol pare s aib efecte pozitive asupra
calciu suplimentar - mai ales dac alimentaia lor nu include multe inimii i arterelor. Exist multe sortimente disponibile de ulei dc
produse lactate. msline. Cea mai bun calitate o are uleiul extra virgin. Este uor
Cei angajai m activitate fizic intens, persoanele cu ocupaii verzui i
aproape inodor - dei când este uor înclzit, parfumul de
siresante, vârstnicii, bolnavii, fumtorii înv eterai - eu toii ar trebui msline este senzaional. Uleiul de msline este de obicei extras la
s foloseasc suplimente alimentare. Detalii mai precise sunt dispo- rece, mai degrab, decât extras cu ajutorul cldurii sau chimicalelor.
nibile în planul individual al grupei sanguine. Cu cât un ulei este mai puin prelucrat, cu atât este mai calitativ.

Cât dc importante sunt plantele i ceaiurile de plante? Tofu pare o mâncare foarte neapetisant. Trebuie s îl consum dac
am grupa sanguin A?
Depinde de grupa sanguina. Cei ou grupa sanguin O rspund
bine Sa plante calmante, cei cu grup sanguin A -
la ode mai stimu- Multe persoane cu grupa san gin A i AB ridic din sprâncene
latoare* iar ori cu grupa sanguin B se descurc
foarte bine rar i se strâmb eu dezgust când Ie recomand s fric din tofu un aliment
 350 ÎNTREBRI UZUALE ÎNTREBRI UZUALE 351

baz canLkaîe de grâu germinat i au în cea mai mare parte grâu integral.
de în dietele lor. Ei bine, tofu nu este un aliment delicios
Pâinea germinat arc uti gust dulceag, deoarece procesul de germi-
Recunosc aceasta. Pe vremea când eram un student srac cu grup*
sanguin A, am mâncat tofu cu legume i orez brun aproape zilnic nare elibereaz i glucide, este umectat i greu dc mestecat. Aceast
pâine devine foarte gustoas dac este prjit.
Limp de ani de zile. Era ieftin i efectiv îmi plcea.
Cred c adevrata problema cu io fu este modul de expunere în
magazine. Tofu - sub form de prjituri moi sau tari st alturi de
alte produse intr-un tub mare de plastic, cufundat în ap
Am grupa sanguin A l am font alergtor am de zi te. Alergarea pare
Când
rece.
a fi o modalitate grozav de reducere a stresului. Suni derutat cu
oamenii reuesc s îi
înving aversiunea iniiala i s cumpere una
privire hi s finul dumneavoastr de a evita exerciiile fizice intense.
sau dou prji tun de tofu (a le numi prjituri arc un strop de ironie
- amar), muli îl iau acas, il pun pe o farfurie i mp o bucat, de
Exist multe dovezi asupra faptului c grupa sanguin A
o modalitate greit de a încerca Ar putea
încercare. Este tofu! li
determin o reacie unic la stres i cet cu gr tipa sanguin A auc
asemntoare cu a zdrobi un ou crud în gur i a mesteca... o
tendina dc a sc simi mai bine cu exerciii mai puin intense. Tatl
experiena nit tocmai plcut.
meu a observat acest lucru dc mii dc cri în cei 35 dc ani de studiere
Dac doriu s folosii tofu, este cel rnai bun gtii i combinai eu
a acestei conexiuni, "lotui, exist multe aspecte pe care nu !s
legume i arome puternice care v plac, cum ar fi usturoiul, cunoatem înc, deci a ezita s dedai' în mod absolut câ nu ar trebui
ghimbirul i sosul de se ia.
s alergai.
Tofu este un aliment complet din punel do vedere nutriional:
V-a ruga sâ v reevaluai starea de sntate i nivelul energetic.
este sios i foarte ieftin,
Am adesea pacieni care spun lucruri de genul ,,Am fost îd totdeauna
un alergtor
1
'
sau „Am consumat întotdeauna came de pui ca i
Afa am auzit niciodat de multe dintre cerealele pe care le menionai când acestea ar fi unicele dovezi necesare pentru ca o activitate sau
Unde pot afla mai multe? un aliment s fie socotite benefice. Adesea, aceiai oameni sufer de
un cortegiu de probleme fizice i stresuri pe care nu s-au gândit
Dac suntei în cutarea cerealelor alternative, magazinele niciodat s le asocieze cu activiti sau alimente specifice. Ai putea
alimentare dietetice sunt o min de aur. în ultimii ani. multe cereale fi o persoan cu grupa sanguin A care s prezinte o modificare -
strvechi, în mare msur uitate, au fost redescoperite i suntacum unul care se simte bine cu o activitate ti zic intens. Sau s-ar putea
alimente. Exemple: amara mul o cereal din Mexic, secara alb - o s descoperii c suntei pe ciric dc a fi epuizat.
varietate de grâu care pare a fi lipsit de problemele pe care le ridic
grâul integral- Tneereai-le: Nu sunt rele. Din faina de sceaiâ alb se
face o pâine sntoas, gustoas, care este destul de aromat, iar

câteva sortimente de cereale pentru micul dejun sunt preparate acum

cu amaram. O alternativ este folosirea pâinii din grâu germinat,
denumit uneori pâine Ezekiel sau Essenc, deoarece leclinele
glutenice care se gsesc mai ales în înveliul
seminelor sunt distruse
de procesul de germinare. Aceste sortimente de pâine se deterioreaz
rapid si se gsesc de obicei in congelatoarele din magazinele alimen-
tare dietetice. Ele ‘sunt ovariant de tiran vie, cu multe enzime
benefice pstrate intacte. Fii ateni la sortimentele de pâine de grâu
germinat produse comercial. Acestea conin de obicei o redus
 GLOSAR DE TERMENI 353

ANEXA C sunt folosite pe scar larga de ctre antropologi pentru studierea

primelor populaii umane.

An corp; O
de substane chimice, numite imuuoglobuime,
clasE;
Glosar de termeni IJ

produse de celulele sistemului imuni tar pentru a capta sau

identifica
materialul strin în interiorul organismului gazd. Anticorpii
se Isauâ
de mrite ri specifici antigene - care se gsesc pe suprafaa virusu-
rilor, bacteriilor sau a unor toxine i le aglutineaz. Sistemul
imumtar
SISTEMUL GRUPELOR SANGUINE ABC: CEL [y?AJ este capabil s fabrice milioane de anticorpi diferii împotriva
unei
IMPORTANT dintre sistemele de grupre sanguin, sistemul ABO iargi varieti de invadatori poteniali. Indivizii cu grupa sanguin O.
osie hotrâtor pentru reaciile trans fuziona te i transplantul de A sau B prezint anticorpi rar de alte grupe sanguine. Grupa
organe. Spre deosebire de celelalte sisteme de clasificare sanguin AB, primitorul
ale universal, nu fabric anticorpi fa de
sângelui* grupele sanguine ABO au o semnificaie mult mai extins celelalte grupe sanguine.
decât cea in domeniul transfuziei i transplantului, incluzând deter-
minarea multor caracteristici digestive i imuni tare ale organismului.
Antigen: Orice substan chimic
ce genereaz un anticorp fabricat
Sistemul sanguin ABO este oonslituil din patru grupe sanguine: O. rspuns fa de ea. Markerii chimici care
de sistemul im unitar ca

A B i O nu posed nici un antigen

determin grupa sanguin sunt considerai antigene de
,
AB. Grupa sanguin real, dar grup
sanguin,
poart anticorpi atât fa de sângele cu grupa A. cât i fa de cel ca
LÎeuareL.e alte grupe sanguine pot prez cm a
anticorpi fa de
Antigenele se gsesc de obicei pe suprafaa germenilor
grupa B Grupele sanguine AiB poart antigenele denumite dup fi
i sunt
Folosite de ctre sistemul imun itar pentru
grupa sanguin respectiv i produc anticorpi una tat de alta. Grupa a detecta materialul
strin.
Aiti gene specializate sunt adesea fabricate de ctre
sanguina AB nu produce nici un fel de an li corpi fa de alic erupe celulele cance-

sanguine, deoarece posed atât antigene A, cât i B

roase* acestea fiind denumite antigene mm
orale. Multe antigene
mietobiene i turn orale sunt impostori vicleni care pot
Antropologii folosesc grupele sanguine ABO pe scar larg, ea mima grupa
sanguin a gazdei, în încercarea de a scpa de detectare.
ghid pentru dezvoltarea primelor populaii. Multe boli, mai ales

tulburri digestive-, cancer i infecii, prezint preferine, in funcie

de grupele sanguine ABO. Aceste expresii nu sunt în general înelese
Antioxidant; Vitamine care se consider întresc sistemul imu-c
i previn cancerul, înlturând compuii toxici {numii radicali
sau apreciate nici de medici, nici de populaia general. hberi) care atac celulele. Vitaminele C* E i beta-caro tenul sunt
considerate cei mai puternici antioxidani.
Agf urinarea; Termen derivat din cuvântul latin ,.a lipi". Procesul prin
care celulele ader una la cealalt, de obicei prin intermediul aeiuini Crd-Magnon: Prima fiin uman modern. Având originile intre
unei a gini ni ne, cum ar fi un anticorp sau o lectin. Anumite virusuri LnOO i 40,000 î. C.., oamenii de Cro-Magnon au migrat
masiv din
i bacterii sunt capabile s aglutineze i celulele sanguine. Multe Africa în Europa i Asia. Vântor
foarte iscusit, omul de Ctd-
aglutmme, mai ales colinele din alimente, an specificitate de gmpâ
1 VagDon ducea o existen de vân tor-culeg tor. MajoriLUca
caracte-
sanguina. Anumite alimente aglomereaz doar celulele auuinde- risticilor digestive ale oamenilor cu grupa sanguina O sunt derivate
grupe sanguine i nu reacioneaz ou celulele altei grupe sanguin- de la omul de Cro-Magnon.

Antropologia: Studiul rasei umane în corela ie cu distribui-*' Pifertnicrs: Prr icosul celular prin care celulele îi dezvolt
originea i clasificarea. Antropologii studiaz caracteristicile f^^acieristicile ^ otiile specializate. Diferenierea este controlat
relaiile dintre rase, relaiile cu mediul extern i relaiile sociala ^mecanismul genetic al celulei. Celulele canceroase care au adesea
oarecum i relaiile culturale. Grupele sanguine din sistemul A BO jip
1 ^ defective. învoi ueaz de obicei i pierd
multe din caracteris-
354 GLOSAR DE TERMENI GLOSAR DE termeni 355

ticile Linei celule noima le transfbnnându-se

,
în forme entbriofogj,^ efectueaz o pregtire postuniversitar de 4 ani la un colegiu sau la
mai timpurii, îndelung reprimate. din stadiile iniiale ale dezvolt^ o universitate acreditat i funcioneaz ca medici de reea sanitar
primai'.
Gena: O component a celulei care controleaz transmiterea
oarac
terefor ereditare specificând construirea unei anumite enzinie ; -,
a Neolitic: Perioada de dezvoltare uman timpurie earaetenzat prin
proteine. Genele simtcompuse din lungi lanuri de acid rîeoxirib - dezvoltarea agriculturii, folosirea oalelor i a uneltelor lefuite. .Schim-
nucleic (ÂD'N) coninut în cromozomii nucleului celulei. barea radical a stilului de via uman, de la precedenta existena de
vântor- ouleg top a fost probabil un stimul major pentru dezvoltarea
/udo -european: O
populaie timpurie de ras alb care a migrat spre
grupei sanguine A.
vest în Europa pornind din zonele originare iniiale din Asia i

Orientul Mijlociu în perioada 7,000-3,500 î. C. Indo-euio penii au

Panhsuwgiutwaiit: L coline care aglutineaz toare grupele sanguine.
fost probabil strmoii persoanelor cu grupa sanguin A în Europa Un exemplu este Sectfoa din roii,
do vest.

Po/imoriîsm: Litera] înseamn „multe forme”. Polimorfismul este

Cetuzâ; O sSrc oare sc realizeaz cu o dielâ biperproteic si cu orice manifestare fizic la o specie de organisme vii care este
coninut sczut de glucide. Dietele hiperproteice ale strmoilor variabil prin influen genetic. Grupele sanguine sunt un exemplu
notri îndopri ai cu grupa sanguin O fora ll arderea grsimilor bine cunoscut de polimorfism.
pentru a obine energie i producerea de cetone - un semn de
activitate metabolic rapid. Starea de eetoz ie permitea primilor Sufocau ps fhochsmtc: Orice produs natural cu aplicaii specifice in
oameni s îi menin un nivel energetic ridicat, eficiena metabolic domeniul sntii Majoritatea substanelor fi rochi mice sunt plante
i puterea fizic - caliti necesare pentru vântoare. i ierburi tradiionale.

Lectin: Orice compus, de obicei o protein, care se gsete în natura Triglsoendc: Depozitele de grsimi ale organismului, prezente i in

i care poate interaciona cu antigeneie de suprafa de pe celulele torentul sanguin. Nivelul crescut al Lriglieeriddor sau nivelul
organismului, determinând aglutinarea acestora. Lect inele sunt crescut al grsimilor în sânge - este considerat un risc pentru
adesea prezente în aEimcnlele obinuite i multe dintre ele au afeciunile cardiace.
specificitate de grup sanguin. Deoarece celulele canceroase adesea
produc cantiti imense de aut gene de suprafa, multe lectinc
i
le vor

aglutina preferenial fa de celulele norruale.

Mucus: Seereie produs de esuturi specializate, care este folosita

pentru a lubrefia i proteja delicatele înveliuri interne ale organis-
mului, Mueusul conine anticorpi protectori împotriva microbilor Lj
secretari, mari cantiti de aut gene de i
grup sanguin suni secretau
în mucus. oeea ce servete la filtrarea bacteriilor, a lungilor i a

paraziilor cu caracteristici opuse de grup sanguin.

n
Medic mtusist iengl naturopathlc dovtor - S.D.): Medic pregti J

domeniul metodelor naturale de vindecare. Medicii naturi ri

 NOTE 357

Este posibil cartarea incidenei diferitelor grupe sanguine în

AN E XA D populaiile strvechi prin analiza grapelor sanguinele probele obinute
la exhumri. Mici cantiti de materiale ds grup sanguin por fi

reconstituite din rmie i se poate determina grupa sanguin. Prin

Note asupra studierea grupelor sanguine ale populaiilor umane, antropologii obin
informaii cu privire la Istoria local a unei populaii: micare
antropologiei
popu la tonal, cstorii în cadrul grupului populaionzl i diversificare.
grupei sanguine Multe grupuri naionale i etnice prezint distribuii unice ale
grupelor sanguine. în cadrul anumitor grupuri culturale mai izolate,
sc poate înc observa o predominana clar a unei grupe sanguine
fa do celelalte. în alte societi, distribuia poate fi mai uniform,
ANTROPOLOGIA ESTE STUDIUL DIFERENELOR în Statele Unite, de exemplu, proporiile egale de sânge cu grupa
CULTURALE i biologice intre oameni, Majoritatea antropologilor sanguin O i A reflect valurile de imigrare. în Stare ie Unite exist,

împart domeniul în dou categorii: antropologia cultural de asemenea, un procent mai ridicat de sânge cu grupa B decât tu
, care se
adreseaz manifestrilor culturale, cum ar fi limbajul sau ritualurile, rile din Europa de vest, ceea ce reflect, probabil, infuzia de
i antropologia fizic. studiul biologiei evoluioniste a
naionaliti estice.
speciei
noastre, Homo sapiens. Specialitii ce antropologic fizic încearc s In scopul acestei analize, putem împri specia umana în dou
detecteze de zvol tarea istoric uman prin metode tiinifice solide,
rase de baz - Etiopiana i Cea pakarctic poate fi la
Pal caret îcâ.

cum ar fi grupele sanguine. O sarcini central a antropologiei fizke rândul siu clasificat în Mongoli i Rasa Alb ^Caucazieni' în
1

orig.,

a fost documentarea succesiunii de evenimente ale evoluiei ! iniei

n. trad.), dei majoritatea oamenilor se încadreaz undeva mire
umane din primele primate originare. Folosirea grupelor sanguine acestea. Fiecare ras sC caracterizeaz fizic prin intermediul
pentru studierea societilor timpurii a fost denumit paledsero logic, mediului înconjurtor i ocup zone geografice distincte. Etiopienii

studiul sângelui strvechi. — probabil cea mai veche ras - sunt africani cu pielea închis la
Antropologia fizic este, de asemenea, preocupat de modul c u lo are, care ocupi treimea sudic a Arabici i Africa sub- Saharian.
cum oamenii s-au adaptat la presiunea mediului extern. Antropologia Regiunea Pai caret ica cuprinde zona Africii situat la nord de Sahara,
i
TizicI tradiional s-a bazat mull pe msurarea formei craniului, apoi Europa, cea mai mare pane a Asiei (cu excepia sudului
staturii i altor caracteristici fizice. Grupa sanguin a devenit o Arabici), India, Asia de sud-et i sudul Chinei.
unealt puternic pentru acest tip de analiz. în anii 1 950. pe msur Deducia cea mai grosier plaseaz începuturile migrai ei umane
ce cretea accentul pus pe caracteristici genetice, interesul s-a din Africa spre Asia cam cu milion dc ani în urm. în Asia, foarte
I

(
concentrat asupra grupelor sanguine i a altor markeri cu baze probabil, specia modern Homo sapiens s-a desprins dmtr-un trunchi
genetice cunoscute. M curant A.E., medic i antropolog, a publicat l strmoilor alb i cea mongol, dar nu
etiopieni, rezultând rasa
dou lucrri de baz. Crupele sanguine i boala ( 1 978) i Corela ii tirn aproape nimic ou privire la momentul i. motivele pentru care
sanguine: Grupele sanguine i Antropologia ( 985), care au adunat !
i
s-a produs acest lucru.
mult din mai coaiele disponibile cu privire la acest subiect. Fiecare dintre rasele dc baz arc propria sa zon natal o zon
Pe lâng Mouran eu am folosii o varietate de alic materiale geografic în care predomin. Zona natal etiopiana era Africa, cea
bibliografice pentru a elabora aceast anex, inclusiv surse an trupe- a rasei albe - Europa i Asia dc nord, iar cea mongol - Asia central
logice mal timpurii, cum ar rl lucrarea lui William Bovd. Genetica i i do sud.
rasele umane (1950), i o serie de studii care au fost publicate în Pe msur ce grupurile umane au migrat i s-au amestecat, au
diferite reviste dc medicin legal, începând din \92\) pân în 194> evoluai populaii intermediare pe crestele si crevasele dintre aceste
 %
358 NOTH NOTE 359

zone natale ancestrale. Zona delimitat de Sahara, sczut

Orientul Mtf G decât ruii, turcii l evreii, care la rândul lor prezentau o
Somalia, de exemplu, a constituit leagnul unui
african i cea aib; subcontinentul indian,
amestec înt^ ^ inciden, mai
AR
sczut decât vietnamezii i indienii. Distribuia grupei
o combinaie între
alb situat mai ia nord i mongolii situai mai la sud.
2S sanguine urma în esena acelai tipar, cu 3-5 la europenii
Aceste gnm^^ occidentali i 8,5% la indieni.
care apoi s-au separat în nenumrate populaii, adesea tempo
rare ^ In india, persoanele cu grupa sanguin AB reprezint 8,5% din
fost

^.ic ar
supuse presiunii bolilor, celor legate de surse de hran
putut exista mii de ani în spaiile dintre zonele
fi
natale Dea'
j cJ ^ populaie
de la 2 la
-
5%
un procent ridicat pentru o grup sanguin care variaz
pe plan mondial. Aceast pre valen a persoanelor cu
rezultatul migraiei a fost rspândirea grupei
sanguine O la jr, ;
J
grupa sanguin AB este probabil datorat localizrii Indiei
distane t pe arii largi ale globului, din aceste spatii au subconL mentale, care era o cale de invazie între
aprut mai teritoriile cucerite la
târziu grupele sanguine mai recente. vest i zonele natale mongole de la est,
Ar putea exista mai multe diferene fizice între africani Grupele sanguine C i A erau In esen opusul grupelor sanguine
i L ute
rase, dar diferenele de grup sanguin între rasa alb i cea mongol B i AR. Procentul de indivizi cu gmpa sanguin A a rmas detul de
sunt mai evidente - un bun motiv de a reexamina stereotipurile consistent (40%) Ea europeni, slavii din Balcani i arabi, fiind în
rasiale,
acelai timp destul de sczut la africanii de vest, vietnamezi i
Ar fi, de asemenea, o greeal credem c primii oameni cu irtdienî. Din populaia englez testat 46% a avui grupa sanguin O,
grupa sanguin O erau primitivi. în era Crâ-MagEon frecven
s-an produs care a fost doar de 31,3% la indienii testai.
procese de dezvoltate intelectual mai numeroase decât
în orice alt Analiza modern (în marc parte rezultatul datelor pstrate de
perioad, înainte sau dup aceea. Oamenii de Cro-Magnon au con- bncile de sânge j cuprinde grupele sanguine a peste 20 de milioane
tribuit la creai ea societilor i a ritualurilor
noastre timpurii, tnai mult de indivizi ai globului. Totui, aceste cifre mari nu pot face aho ev a
decât rudimentele de comunicare i
dorul de duc originar. Det dccâi s confirme observaiile iniiale ale soilor Hirszfeld. Nici o
depistm motenirea genetica a sângelui cn grupa O
pan in preistorie, revist tiinific nu a considerat potrivit s
publice materialul lor în
aceasta rmâne înc o chimie foarte fezanda, în mare pa;re datorit acea epoc. Pentru un timp, studiul soilor Hirszfeld a zcut intr-o
simplitii ei i faptului ca dietele cu proteine
animale suni înc revist obscur dc antropologie; Limp de pete 30 tic ari aceast
responsabile de o mare parte din mgestia alimentar
curent. munc fascinant i important a fost trecut cu vederea.
Prima încerca re de a folosi grupa sanguin pentru a descrie
Aparent, exist prea puin interes pentru ud zarea acestor
Ei

caracterele rasiale i de naionalitate a fost efectuat de o echip cunotine asupra grupelor sanguine ca sond antropologic în istoria
format din doi medici, so i soie, familia Hirszfeld, în 1918. în omenirii.
timpul Primului Rzboi Mondial ambii lucraser ca mediei în
Armatele Aliate care se concentraser în zona oraului Saionik din
Grecia.
Clasificri rasiale pe baza
Lucrând ou o for multinaional i cu un mare numr de
refugiai de diferite proveniene etnice, soii Hirszfeld grupei sanguine
au determinat
sistematic unui numr mare de persoane grupa
sanguina, notând
simultan rasa i naionalitatea acestora. Fiecare gmp cuprindea peste 3n anii 1920 câiva antropologi au încercat pentru prima dat o
500 de subieci. clasificare a raselor pe baz grupelor sanguine. în 1929, Laurance
au descoperit, de exemplu,
Fi c
frecvena grupei sanguine B Snyder a publicat o carte intitulat Clasificarea grupelor sanguine în
varia de la 7,2% în populaia de subieci
englezi, fa 4-1,2% ]a indieni corela pe cu medicina clinic i cu medicina legate: în ea, Snyder
: c europenii occidentali prezentau o inciden mai sczuta a grupai propunea un sistem cuprinztor de clasific are bazat pe grupa
sanguine B decât slavii din Balcani, care aveau o inciden mal sanguina. Acesta este în mod special interesant, deoarece se
 a )

36Q NOTE NOTE 361

concentreaz mult pe distribuia grupelor sanguine AR O, occidental), lipsa aproape complet

Ufl | c 1
a grupei sanguine B i o
instrument disponibil în acel timp inciden crescur a grupei sanguine O, dei nu atât de ridicaii
Clasificarea raselor — dup cum le vedea 55nvder — era: ca cea întâlnit la lipul pacific-american

TlPLL EUROPEAN: Frecven crescut a grupei sanguine

A Deoarece ci s-a putut baza doar pe sistemul AEO, clasificarea lui
frecven sczut a grupei sanguine B, probabil rezulta:
Snydcr a realizat unele alturri ciudate, cum ar fi tipul bunic care
faptului c grupa sanguin A îi are originea în Europa de vest
Aceast
includea atât coreeni, cât i evrei români. Mai târziu, cercettorii au
categorie includea englezi, scoieni,
belgieni, italieni i germani.
francezi începui s utilizeze în clasificri grupele sanguine în sistem Rh i
MN, pe lâng sistemul ABG, încercând s perfecioneze aceste
TIPUL INTERMEDIAR: Un fel de amestec între populaiile
categorii, Ei erau contieni de faptul c o clasificare a raselor bazat
europene occidentale (frecven crescut a grupei sanguine
A
doar pe grupele sanguine ABG ar da, in multe cazuri, rezultate care
i centrale (frecven crescut a grupei sanguine B). Inciden nu ar coincide eu ideile mai vechi despre rase, astfel încât ei au
mai crescut m mod global a grupei sanguine O. Aceast îneoiporat, dc asemenea, grupele sanguine MN i ocazional ali
categorie includea finlandezi, arabi, rui, evrei spanioli, faeton sanguini (vezi Anexa E) pentru a tace distincia între populaii
armeni i liman ieni. care nu erau clar difereniate de sistemul AR O.
O clasificare bazat pe aceste cri toni mai noi fcea distincia
11 PUL HUN IC:Grupuri orientale eu o inciden crescut a intre urmtoarele rase :

grupei sanguine A, rezultat posibil al unei infuzii de elemente

caucaziene, incluzând ucraineni, polonezi, unguri, japonezi,
Europeni (Nordici i Alpini din Europa/Oricntul Apropiat)
evrei, români, coreeni .i chinezi din sud.
Mcdi teraneeni
TIPUL INDOMANCiURIAN: Conine grupuri popul ai onaie Mongoli (Asia Central i Eurasia)
cu o inciden crescur a grupei sanguine B fa de gmp'a Africani

sanguin A. Acest tip include indieni subcont ineriali, igani, Indonezieni

chinezi de nord i manei u jicni. Indieni americani (Amerindieni’ n. craci,)

Oceanieni (locuitori din Oceania; n. trad.) (inclusiv japonezii)

TIPUL AP RO-M AL AY EZ AN I : Inciden global moderat Australieni

mai crescut a grupelor sanguine Ai 3. cu inciden normat
a grupei sanguine O. Aceast categorie include locuitori din
Java, Sumatra, africani i
O alt clasificare a raselor bazat în mare msur pc factori ai
marocani.
sistemelor ABO i kh;

TIPUL PAC F C -AME RI C AN Incluzând filininezi. indieni

1 I :

nord* i sud-meneani i eschimoi. Inciden extrem de GRUPUL CAUCAZIAN: Cea mat mare inciden a persoa-
ridicat a grapelor sanguine O i Rb pozitiv, inciden foarte nelorRb -negative, inciden relativ ridicat a grupei sanguine
sczut a grupei sanguine A, iar grupa sanguin B aproape A, inciden [moderar a tuturor celorlalte grape sanguine.
absent.
GRUPUL NEGROID: Incidena cea mai crescut a grupelor
-1PUL AUSTRALIAN: Cuprinzând în principal aborigenii rare Rb, frecven moderat a indivizilor Rh- negat ivi,
australieni aecasl încadrare arar o inciden crescut a inciden relativ ridicat a grupei sanguine A2 i tt formelor
grupei sanguine A (aproape echivalent cu cea din Europa intermediare rare ale grupei sanguine A -Ax i A-Bantu.
362 NOTE NOTE 363

GRUPUL AUS7 RALOID: Prezentând o inciden crescut a

GRUPUL MONGOL: Absena, virtuala a grupelor sanguine grupei sanguine Al, dar lipsii de grupa sanguin A2 sau
Rfwicgativi A2. Folosirea datelor MN
a realii încadrarea Rh-negativ. Inciden crescut a genei pentru subgrupa N.
ulterioar a grupului mongol în grupul asiatic, grupul
insular
Pacific i australian, grupul indian american (amerindian;
r..
Rad.) i gJTipul eschimos, Clasificarea lui Boyd era mai logic decât sistemele [interioare
de clasificare, deoarece ca se potrivea mai bine ou distribuia
Williani Boyd, în cartea sa din 1950 intitulata Genetica geografic a diferitelor rase.
ai
rasele umane, propunea o clasificare mai dar bazat pe Cercetri recente efectuate de Dr. Luigi Cavalli-Sforza de la
cea
anterioar: Universitatea Stantord au detectat devierea genetic a migrai il or
umane strvechi, folosind metode i mai sofisticate bazate pe noua
GRUPUL EUROPEAN TIMPURIU: Prezentând cea mai tehnologie AON. Multe dintre descoperirile sale au confirmat
ridicat inciden a grupei Rh-negativ (peste 30%) i probabil observaiile anterioare fcute de .Vlourant, soii Hirszfckl, Snyder i

lipsit de grupa sanguin B. O inciden relativ ridicat a Boyd, cu privire la distribuia grupelor sanguine pc pian mondial.

grupei sanguine O. Gena pentru subgrupa N posibil mai

rspândit decât ia europeni 1 de astzi. Reprezentat astzi de
descendenii moderni, bascii.

GRUPUL EUROPEAN (CAUCA20JD): Prezentând urm-

toarea inciden în ordinea descresctoare a mrimii în privina
genei Rh-negativ i o inciden relativ ridicat a grupei
sanguine A2, cu frecvene moderate ale altor getic de grup
sanguin. Frecvene normale ale genei pentru subgrupa M.

GRUPUL AFRICAN (NEGROID): Prezentând o inciden

enorm a une: gene Rh rare, gena RhO i o frecven moderat
a genei Rh-negativ; inciden relativ crescut a grupei
sanguine A2 i a formelor intermediare ture ale grupei
sanguine Ai o inciden destul de mare a grupei sanguine B.

GRUPUL ASIATIC (MONGOL): Prezentând frecvene ridi-

cate ale grupei sanguine B, dar o frecven sczut sau chiar
absenta genelor pentru grupele sanguine A2 i Rh-negativ.

GRUPUL INDIAN AMERICAN (AMERTNDIAN; n. tradjî

Prezentând o frecven sczut sau chiar absena grupei
sanguine A i probabil lipsa grupei sanguine R sau Rh-negativ
Frecvene foarte ridicate ak grupei sanguine O.
 SU ti Ci R iJ P I- L L GRUPELOR SANGUINE 365

cc retor i dac grupa sa sanguin se poiriveie cu grupa sanguin

identificat în sperma. Totui, dac d se încadreaz în populaia mic
ANEXA E de no n-secret ort, grupa lui sanguin nu poate fi identificat din nici
im fluid, cu excepia sângelui.

Subgrupele Persoanele care nu îi secret antigenelc de

grup sanguin în
cute .luide in
grupelor sanguine I afara sângelui sunt denumii nou-secreluri.
Statutul de
sec retor sau de non-secretor este imîepcndem de
gmpa sanguin în
sistem ABO; acest stal ut este controlat de
o alt gen. Astfel, o
persoan ar putea avea grupa sanguina A sec re tor, iar
o aha grup
l sanguin A non-secretor,
- PESTE 90% DINTRE TOI FACTORII ASOCIAI CU GRUPA Deoarece sec retorii posed mai multe locuri în oare
s îi
sanguin sunt legai de sistemul major ABO. Exist, lotui, midie plaseze anii gene le dc grup sanguin, ei prezint
o expresie mai
subgrupe sanguine minore, acestea jucând roluri nesemnificative pronunat a grupei sanguine in organism decât nou -sec re lorii. A
afla
Dintre toate subgrupele, doar trei vor avea impact asupra profilului daci suntei sacrelor sau nou -s cere tor este la fel de
dumneavoastr sau v vor afecta sntatea i
uor cu a v afla
dieta, f c menionez grupa sanguin în sistem ABC). Cea mai obinuit calc de a deter-
doar pentru oâ eie apar ocazionai ca ajustri ulile în planul mina statutul de sec retor
implic testarea salt vei pentru prezena
s Î
dumneavoastr de sntate. Dar permitei -mi accentuez: s tii activitii de grup sanguin. Nu osie un lest uzual, dei
exist câteva
dac avei grupa O, A, B sau AB oslo unica inform ai o legat de labotaLoare (enumerate la sfâritul crii) care efectueaz
acesi lest la
grupele sanguine de care avei cu adevrat nevoie.
un pi e mic. V sugerez ca, pân când aflai cu certitudine statutul v
Cele subgrupe care joac minore sunt:
trei roluri
scc re top s apelai la calculul probabilitii i s v considerai
secret or.
* S' TU t DE S EC R ETQR/N ON S EC RLTO R
TAT 1 J -
Dac v prezentai la testare pentru alia rea statutului secretar -
* RE POZITIV (Rh+) I Rb NEGATIV (Rh-) non-secretor, se va folosi probabil ceea ce se numete
* SISTEMUL GRUPELOR SANGUINE MN ..sistem
LcwisL Este un mod rapid i simplu de a deosebi secretori de non- i

sec retori i menionez aici doar ea s

îl
îl recunoatei dac îl vedei
trecut pe un buletin de grup sanguin.
Secretori i non-secretori In sistemul Lcwis. exisi dou aniigene ce pol fî produse, numite
Lcwis a i Lewis b (a nu se confunda cu A si B din sistemul ABO),
DEI TOATA LUMEA poart un an gen do grup sanguina în ti
î interaciunea între ele determin
celulele sanguine, unii oameni au i anligene de grup sanguin care
statutul secret or. LF.WJS »+ b-
înseamn non-secretor. LLWLS a- b înseamn sectelor.
plutesc liber In secreiile organismului. Aceti oameni sunt numii
secretori, deoarece ei îi secret anti genele de grup sanguin în
saliv, mucus. sperm i aice fluide ale organismului. Pe lâng sânge, Pozitiv sau negativ
grupa sanguin a unui secretar se poate afla i din aceste fluide,
Sec re corii reprezint aproximativ 80% din populaie, iar uou- (. aiiLi testm giupa sanguin a pacienilor în cabinetul meu, ei
sec retorii 20%. înucfibo aproape imediat dac suni negativi sau pozitivi. Muli
Statutul de sccretor are implicaii importante în aplicarea oameni nu îi dau seama ea acesta este un sistem individual separat
legii. O proba de sperm de la victima an ui
recoltai a viol poate fi
de clasificare sanguin numit Rhesus sau sistem Rh i nu are nici o
folosit pentru a ajuta la condamnarea violatorului, dac el este
366 SUBGRUPELE GRUPEI OR SANGUINE SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE 367

legtur cu grupa sanguin în sistemul ABO - dei are o k\ Uri

important pentru femei te însrcinate. Sistemul grupelor sanguine MN
Sistemul Rh este denumit dup maimua Rhesus, un animal de
laborator folosit în mod curent, în al crei sânge a fost descoperii Sistemul grupelor sanguine MN este virtual necunoscut, deoarece nu

prima dat. Muli ani a rmas un mister pentru medici motivul este un factor major in transfuzii sau în transplantul de organe, i este

pentru care unele femei eu o prim s aroma normala dezvoltau de interes redus în practica medical cotidian. Ace&t lucru este

complicaii la cea de a doua, ajungând u-sc adesea Sa avort i chiar la totui îneltor, deoarece o varietate de boli sunt asociate ou acest

decesul mamei. în 1940, s-a descoperit (din nou dc ctre Dr.

sistem MN - chiar i numai în mic msur,
sistem, o persoan poate fi MM, NN sau MN, în funcie
Limdstciner) c aceste femei aveau o grup sanguin diferit de cea în acest
doar a a eugenului M (ceea ce face s
dc prezena in celulele sale îl
a copiilor lor. care preluau grupa sanguin de la tat. Copiii erau
MM), N (NN), sau a ambelor an ti gene (MN). Acest sistem va
Rh+. ceea ce însemna c ei purtau aut genul Rli
i
în celulele lor
fie

aprea ocazional în discuiile noastre, mai ales când vom vorbi

sanguine. Mamele lor erau Rh-negative, ceea ce însemna c despre cancer i boli cardiace. Aproximativ 2S% din populaie este
acest antigen lipsea din sângele lor. Spre deosebire de sistemul
clasificat ea MM, 22% ca NN, i 50% ca MN.
ABO. în care anticorpii fa de alte grupe sanguine se dezvolta dr ia
natere, persoanele Rh-negaitve nu produc anticorpi fa de
antigem.it Rh decât dac sunt Iniiat sensibilizate. Aceast DAC AVEI DAR NU AVEI AVEI
sensibilizare se produce de obicei atunci când se produce schimbul Antigen M Antigen N Grupa MM
de sânge între mam i flit în timpul naterii, astfel c sistemul
Antigen N Antigen M Grupa NN
[munitar al mamei nu are destul timp s reacioneze la primul copil
MN
copil Rhx,
Antigen MiN Grupa
lotui, daci se produce o sarcin ulterioar cu un alt

mama, deja sensibilizat* va produce anticorpi fa dc grupa

sanguin a copilului- Reaciile ia factorul Rh se pot produce doar la
femeile Rh-negative care concep copii ou lai Rhk Femeile Rh-,

80 % din rândul populaiei, nu au de ce s se îngrijoreze. Dei Arborele genealogic al grupei sanguine

sistemul Rh nu are importan prea mare în privina dietelor sau

bolilor, el este cu siguran un factor important pentru femeile meu

Aceste trei sisteme de subgrup sun' adesea folosite în cabinetul
însrcinate care sunt Rh-negative, ele sunt adesea o parte a vânatelor tablouri dc analize pe care
î ic

folosesc ali medici. Dei putei gsi aproape toate informaiile de

care vei avea vreodat nevoie cunosc and u- v por l simplu grupa
DAC AVEI DAU NU AVEI SUNTEI
sanguin în sistemul ABO, aceste sisteme ofer o ajustare supli-

Antigen Rh Anticorpi anti-Rh Rh-pozitiv mentar, care permite o înelegere mu li rnai p rotund a a caracteris-

Anticorpi anti-Rh Antigen Rb Rh- nega tiv ticilor sângelui dumneavoastr.

Aceasta duce la ceea ce cu numesc arborele genealogic al grupei

red profilul pacientului, in multe

sanguine, o îniruire dc litere care

privine, ci este ia Fcî de specific ca o amprent digitala. O privire

aruncat asupra arborelui genealogic îmi indica direcia adecvat în

m SUB G K U P EL E GR U PE LOR SANGUIN V

elaborarea unei diete i ti miei strategii de prevenire a bolilor i

exemplu de arbore genealogie al unei persoane ea te:

GRUPA STATUS NEGATIV/ MN

SANGUIN SECRETOR pozitiv
0 Lewis 1

a- - b- Rli-negativ MM
(non-secretor)

Un aiUil este:

GRUPA STATUS NEGATIV/ MN

SANGUIN SECRETOR pozmv
0 Lewis '- b-r RJi-pozitiv MM
(secrete r)

Dac dorii s v
perfecionai programul în asemenea msur,
ved descoperi date de laborator i alte resurse la s far irul acestei
cârti. Totui, nu v
lsai distrai de la punctul principal: cunoaterea
grupei dumneavoastr sanguine în sistem A! 10 v
vu furniza 90%
din informaiile de care avei nevoie, iar acesta ar trebui s fie el al
d timneavoas t r princi pai.
 ANEXA F

Resurse:
cum s obinei ajutor

PENTRl CONSULTAII despre terapiile specifice grupelor

sanguine, con tac Lai- pe Dr. 1
D'Adamo la cabinetul su din Siamford.

Pentru in, formai ii generale, transmisibile prin pot, sau pentru comen-
tarii cu privire la propriile experiene legate de dieta grupei sanguine,
folosii, v rog, numrul csuei potale sau adresa de pe Internet.

PETEI* D'ADAMO, N.D.

2009 Summer St re el
Siamfbrdx CI 06905

P.O. Box 2106

Norwalk. CT 06852^2106
http ://www,da d amu coi n -

Materiale disponibile

Vizitai web site- ui Dr. D'Adamo pentru a obine ce Le mai recente

informaii eu privire la grapele sanguine:
http ://ourworld, compuserve.com/huTncpages/P_Dadamo_N D /
Comandai materiale audio care explic mai detaliat conceptele
de grup sanguin: O caseta audio a prezentrii de referin fcut de
Dr. D'Adamo în 1989 ia Asociaia American a Medicilor Naturiti
esie disponibil prin:

THE AMERICAN ASSQCJATIQN OF NATUROPATIUC

PHYS1CIANS
P.O, Box 20386
Se aule, WA 98 102
206-223-7610
370 SURSE AJUTTOARE DE INFORMARE SURSE A.JUTAT0ARE DE INFORMARE 371

O casc ca cu Dr. D'Adamo adresându-se Societii Oncolom^

Americane i o caseta audio de 90 de minute., cate explic conceptele
Rugai-1 pe medicul dumneavoastr s solicite setul „D Adamo :

Seroîvpe Panel (DSP-I)'\ Meridian Valley Labs, Rene, Washington

de grup sanguina simt disponibile la adresa sa de csua poieV
1

ofer medicilor acest, set de testare a grupelor sanguine.

Setul
efectueaz teste pentru grupele sanguine ABC. AI-A 2
PETER D’ADAMO, N.D, Lewis . MNS,
Box 2106
a i b, Rh i Pr i titreaz în
sccretor salivar, bloc (IgM i
P.O. igG)
izob cmagîuti n iude ami-A i anti-B. Alturi de
Norvvalk, CT 06852-2106 rezultate, se afl o
list de alimente stabilit pe baza parametrilor pe
care i-am
programa- (Sero-sort). Aceast list are menirea de a
Pentru informaii i/sau comenzi de ARA-6, derivatul occidental fi utilizat de
de lance, menionai ca substituent al modicaiei EPM (vezi capimkd medici pentru stabilirea sugestiilor dietetice finale, dup
includerea
8), luai legtura cu:
unui numr de factori pe care ii consider adecvai (cum ar fi testarea
alerg iilor ). Costul : 125 USD.
NORTH AMERICAN PHARMACAL, INC.
10 Morgan A venue
NonvalL CT 06851 Medici naturiti

Tubil lui Pctcr D Adamo, care a Jost unui dintre pionierii cercetrilor
Testri iniiale i a studiului clinic al grapelor sanguine, practic i astzi
medicina. îl putei contacta pe James D’Adamo, N.D., la:
Pentru a v informa despre cum putei comanda o trus de
testare a grupei sanguine la domiciliu, scriei pe adresa; 44-46 Bridge St.

Portsmouth, NH G38UI
PETER D’ADAMO, N.D.
Blood Type Test I cidru a gâi lui medic naturi l liceniat, in zona în care locuii, luali
P.O. Box 2106 legtura cu;
Noixvalk. CT 06852-2106
THE AMERICAN ASSOCIATJON OF NATUROPATHIC
Medicii care doresc s aplice sistemul grupelor sanguine pot
PHYSICIANS
comanda teste la;
P.O. Box 20386
Seatde, WA 98102
DR. THOMAS KRU2EL, N.D„ M.T.
(206) 323-7610
800 SE ISlsiAve
Gresham, OR 97233
(503) 667-196 î

M ER D A N VA LLEY LA E S
I 1

515 W H a m son
Hem. WA 98032
(206)859-8700
 d

BIBLIOGRAFIE 373

Grupele sanguine i antropologia

ANEXA G Boyd, W.C, Genetic* and The Race* of Man: An Introduci son to
Modem Phydcai A nthsopology. Boston: Linie, Brown, 1951,'
Brues, A.M. „Tcst of Biood Group Sclection", Amur. J.Foretmc
Bibliografie Mediane, 1929: 287-289
Chit de, V.G., Makes Ilimsclf London: Watts, 1936
Atfarr

C oon, C.S., The Race* of Europe, New York: Macmillan, 1939

GaEes, R.R,, Rumân A n cextry, C umbri dgc, MA: Harvard fuivcrsîty
Press, 1948
Hirazfdd, L,, and Hirsz.fetd, II. Luneci, 2(1919): 675
AM PREFERAI’ CA, ÎN LOC 3 A UMPLU ACEASTA CARTE cu DL case and Gngoing Human
Livingstone, F.R. „Natural Select ion
interminabile note de subsol, adun cele mai importante lucrri
sil
Ev oluri ou as lllustniled by the ABO GoupsA surs necunoscut
care au stat la baza ci i s Ic enumr aici, unde pot fi mai uor
(copia în posesia autorului)
consultate. Sunt grupate :n câteva categorii i enumerate în ordinea
New York: Douhlcdav/Andior.
MeNeil, W.H., Plagues and Pcoptes.
alfabetic a numelor primilor autori. 1975
Blond Reiat ion*; Bîood Group* and AtHhsopoIogy,
VI ou rni, A.E.,
Grupele sanguine, informaii generale Oxford, England: Oxford Uni vers Uy Press. 3983
American Association of Biood Banks, Tectonica! Manual. 1 Oth cil K_upec, A-C. and Domaniewska - Sobezae. R- Bîood
,

1990 Group* and Discase, Oxford E nula nd: Oxford U ni veri ty Press, 41 h
D’Adamo, P. „Ciut Eeosistems III: The ABO and Othcr Polymorphic cd, 1984
MuscheL L „Biood Croups, Dssease and Select ion", Bacteriologicul
Systems \ Townsend Ltr. for Doctor*, Aug. 1990
1

M arcu, D.A. „The ABO and T ewis Bîood Group System

14
, New Rev.. 30, 2 (1966): 427-441
Race, R.R. and Sânger, R. Bîood Group* in Man. Oxford England;
EnghmdJ. Med., 280 (1969): 994-1005
Blackwell Sciemific. 1975
L
Shcppard. P.M.., Biood Groups and Natural Select ion‘ BhL Med.
Dieta i stilul de via ,, ,

New BuIL 15 (1959): 132439

Alkins, R., Hcrwood, R. W., Dr. Atkîns’s Diet Revolut ion.
Soulsby, „Antigen-Antibody Reacttons in Hei mint h
E.K.L.,
York: Bantam. 1972
TnfcctinnsA Adv. îmmunol
, 2 (1962):
265-308
D’Adamo, J. The D' Aclama Diet, MontreaE McGraw - Hi 11 Ryerson.
Wyman, L.C. and Boyd, W.C., „Biood Group De ce imuna ho ns ol
1989 Prcb istoric American indiana", Amer. Anihropoi, 39 (1937): 5 8 3- 9 2
T ..,. Man's Food. New York: M-arck. 1980
r ..Orie Pilim an Bîood Groups and AnthropologyA Amor.
Kushi, M-, and Jack, A., The Cancer Preveni ion Diet, New York: 31-
AnthropoL 37 (1935): 181
Martin’s, 1983
Nomi. T.. and Beshcr, A., You'Are Your Bîood Typc. New York: Grupele sanguine i lectmele
Pocket, 1983 D’Adamo, „Gut Ecosisteme El: Lccrins and otber mitogensA
Tritikin. 13., and McGrady, P., The Pritikin Program Tor Di ei Au j -
To\vn*end Ltr. for Doctor*. 1991
Excrcise, New York: Gros set & Dunlap, 1979 Kreed, D.L.F,. „Dictary Lectins and DiseascA Food Alicrgy ars

3 c tu R . ,
Tnt ditional Food* Are Yo ur B c.s f A- Intohrunec, 1987: 375-400
Ballanrine 1987 „Lectins", British Med 290 (1985): 585-586
374 BIBLIOGRAFIE BEBL10GRA1 IE 375

Helin, R. and Froese A.. „Btnding of Receptare tor IgE by

Variuus
Asocieri între boli i grupele sanguine
l

Leotins \ }nt Arch. Aîlergy Appl. îmmunology, 65 (19811:

r
fti -84
Addi, G.J,, „Blood Group s Acute RheumatismA Scoi ish
Naebbar, M.S., et al, „Lectins in the US Diet: Esolation and
in Med t

4(1959): 547
Charac teri zal iun of a Lee lin ffom the Tom atu {Lycdpt;rsj\:ei n
And, 1. „Blood Group* in Relation to P.eptic Uleeradon and
et al.,
esculcntum/', J, Biol. Chem., 255 ( 1980 ): 2056-2061 C are noma of the Breasi, Colon. Bronchus and Rectum Ll £Jrjf Med
i
.

Nachbar, M.S. er ai, „Leat ins in the US Diet: A Survey of Lee tins in J., 1954: 315-342

Coinmanly Consumed Foods and a RevicwoT the Literaturo

1
',
Amar Al lan, T.V1. and Dawsoa, A.A., „ABC Blood Groups and Ischemic
Jr Clin. NuL, 33 ( 1980 ): 233845
EEeart Discase
Mcn‘\ Brit. Henri l, 30 (1968): 377-382
in

Norn, al, „Inirinsic asthma and buelcrial liistaminc release

S. el „Note on ihq,Distribution of ABC Blood Groups in
E3il!ington, B.P.
via
Eectîn effeer., Agents and Action, 12, 2/3 (1983)
Bronchiectasis and Portal Cirrhosis iL Australian Ann Med ,

5(1956): 20-22
S baron, N. and Haiina, L,, „The Biocliemtslty uf Ham Leetins „Blood Groups and the Intestin" (editorial), Luncet, 7475 (Dec 3
Ll
(pbyEohemagluLmins A) . Ann. Rev. Biochem ,, 42 (1973): 541-574
1966)
- „Leetins; Ceti Aglutina ting and Sugar Specific Proloins'y Buciumam IA. and
h
FT., „The Rcfabonship of Blood
Highley,
Science 177 (1972): 949-959 Groups lo DiseascA 1 1921): 247-253
Brit. J. Expcf.Patho!., 2
Shcchtcu Y., „Bound Leetins that Mîrriic Insuliii Produce Persistam Buekwalter, ci al, „Etimologic Aspects oflhe ABO Blood Groups:
tnsulin-like EiîecEsA Endocrmology, Diseasc AssociationsT JAMA, 1957: 327
1 13 (1983): 1921-1926
Triadou, \. and Audron, F„, „lnleraction of ihc Bmsh IÎQrdcr
Buckwy 1 ter, et al . , „ AB O B nod Groups
1 an d D i s ca se", 74 MA 1956'
1210-1214
Hydrolases of the Rumân Sm al] Intestine with Leetins" Digesiion,
Camps, E,L. and Dodd, B.E, „Frequeneies of Secretare and Non-
27 (1983): 1-7
secrclors ol ABH Group Substanees among 1000 AEccholic
Ublendruck, G. et aL„ „Lovc tu Leetins: Personal lEistory an Paiicnts". Brit Med. J. 4 ( 969): 457-459 t 1

1
Priority r
I lysteries ', Leetins am/ Gîyeoconjugatcs in Oneology ,
New Jncidencc of Non-secretors of ABH
„hiereasc in the
York: Springer-VcrEag, date Blood Group Substanees amemg Alcoholie PatientsH Brii. Med '

Limes; AJ. et al., „Stimulat ion of Colonv Format ion and Grawth (1967): 30-31

Factor Product ion of Human D .Adamo, R, „Blood Types and Diseases, A review'
1

Cllnîcal
Lytnphocytes by Whcal Germ LcclinA ,

Roirnds Pre eutat ion, Bastyr University E9S2

inmunulogy, 47 ( 1982 ): 551-556
- „Combina (ion Naturopaihic Treatment of Primary
Wagner, H, „Tmmunostimulant Act ion of Polysaecaridcs
et al..
Biliary CtrrhosisA J. Naturvpathic Med.., 4 (1993): 24-25 1
,

(hc(erogtycans) from llighcr PiantsA Amicimittelfat'schung, 34 a nd Zampteron. E„ „Does ABO Bias in Natural
)

(1984): 659-661 (rezumat în limba englez) Irmmmity Imply an Innatc DtfTerence in T-edl Response?
1
", J.

WaxdaL M.i-, Jsolation, Charactcrizalion and Biolog tea Aci ivit ies o f 3
Naturopathic Med., 2 (1991): 11-17
Pive Miîogcns ffom PokwcedA Biochcmistiy, 3671-3675 „REood Groups and SniceptEbility tu Disease: A Review". Brit J.
13 (1974):
Prcv. Soc. Med., El 0957): 107-125
Zafrini, D. el al., ,Jntubilory Actîvjty of Crannberry Juicc on
Fraser Roberts, J.A. -Aornc AssociatfiOrts belween Blood Jypes and
Aderente oi Type 1 and Type P Fimbriated E , coli to Lisearyotic
Disease", Brit. Med. BulL. 15 (1959): 129-133
Cells", Anti microbiniAgents and Chemotherapy, 33 (1989): 92-^ Hartis, R. et ai., „Vaccine Virus and Human Blood Group A
The Leetins; Pmpcrtics, Funciona and Applications in Biology and Su b stance
114

,
A c ta Genetica. 13 ( 963 ): 44 -5 7 1

Medic inc, New York: Harcourt Bmce Jovanavich/Academic Hess HaviiL R. el al., „Blood Groups and Coronaiy lioart Discase",
1986 (letter), Gnrtîi, Aug. 2, 1969: 269-270
 ,

BIBI. [OG R A I [ K
376 BIBLIOGRAF]]]
Grupele sanguine i cancerul
Hein, O. fi. ci al, „Alcnhol Cunsumption, Lcwis Phenotypes, and
th,e
Risk uf Ischemic Heurt Diseasc", Luncet Fch |j 1993; 592-5Q( r L Atrd, 1. ci al., „ABC Blood Groups and Cancer of the Esopbagi
+ ,An Tnsighl Jh Cained un How Ulcere Develop The New York Cancer of tbe Pancreas, and Piruitary Adonoma" Brii Med I
Times, Dec. I
7, 1993 (1960): 1163-1166
Kosliins, L.C. et al., „Degradai on of Blond Group Antîgens hi
Aud, H,. ol al., „Blood Groups in Relatio.nship io Pop tic
Ulcerai*
Num an Colon Eeosystcms", J. Clin, In vest.. 57 (1976): 63-73 and Cârd noma of the Colon, Rcctum. Brunat, and
Bronduvr lh
Langman, M.J.S, et al,, „ARO and Lewts Blood Groups aud Scrum Med 1. 2 (1954): 515-321
CholesterolT Lance, Sept. 21), 1969; 697-609 Aijd, E. et ai.. L „Reiat ionship bclween ABC Group and Cancer of ti
1

Lini, W. et al-, „A asocia* ion of Secretor Statua and Rhemnalic Fever StomaciT , Brii Med. J., 1,(1954); 799-803
in 106 Familie s“. Amer. J. Epidcmiology 82 (1965): 103-11]
Bazeeâ M.A, „Effect of Lee tins on KK-47 BFadder
ut al.,
t
Cane
McConndl, „Blood Groups and DtabeEcs mdlilusC, Brii
JAB. et al,, Gcll Line", Urology, 32,2 (1938): 333-135
Med J., f 1956): 772-776 Boltind) C.R., „Scarching for tho Face of
Cancer J. Cit
1

McDufTie and Har, „The llehavior in the Coombs Test of Anii-A and Gastrocti i croi ogy, 10. 6 (1983): 599-604

Arni-B iToduced hy Im murii talion with Various Blood Group Brooks, S.A., „Predictive Valuc of Leetin Binrfirig
on Ereast Canei
Specific Substanccs and hy Heicrospecific Progiiancy“, J. Rcourrencc and SurvivalL A; încet, May 9 1987; 1054-1056
t

Immunobgy, 77 (1956): 6 [-71 > Lcathein, A.J.K., of Lympfi Noc ,,E

J
redietion
M art:in, N ,G . ol al., Do the MN and J K. S y s tem $ î n fi uence
Involverncnt in B retu Cancer by De cot son of Alt cred Glycoylatic
t t

Environmental Variability in Sorum Lipid Levois? 1

in the Pri m a ty T umoY\ L ancei, 8759, 33 8 1 99 7 - 74" )
*, Clinicul (
1 : 1

Genetica,
Camerun, C, olul., „Aoquisition of a B-like Antigcn by Red Bloc
24 (1983): 1-14
CclIs“ T Brii. Med. .L July II, 1959: 29-34
Myrianthopolous N.C. „Relation of Blood Groups and
ol al.,
D' Adarno, P., „PossibleAftcnition ofABO Blood Group Observed
Secret or Fac lorAmyotrophie La icra Sclerosis 11 Amer. J. lluman
tu J
, T
i

Non-FIodgk3n s Lymphoma**» J. Natuwputh. Med„ (1990): 39-4

Genetics, 19(1967); 607-616 1

Dahiya, R, et al. „ABf 1 Blood Group Antigeu Express ion, Synthesii

„O! MyAching StomacblL Witby Republican, Dec. 12, 1993
and Degradat ion in Iltitnan C.olonie Ad e n oca roiji orna
R amor o! aJ. ,...4130 Group Uropalbogens Goli Lines’
a iui Urinary fruct hiiection".
Cancer Res., 49, 16 989): 4550-4556
Amer. J. Med Sci. „ 292 (1996): 84-92
Dahiya, R. et al., .,ABH Blood Group Andgen
]

Roath, S. Synthesis in Huma

et ac, „Transicnl Aqusred Blood. Group R Antigcn Colonie Adcnoearctnoma Gcll Lines" (meetiug abstract),
Associaled witli Diverticular Bowd K Pnx
Disease ,
Acta Haematofogkd A nn Mrg. A rncr. A .ssol Cancer Ii es. 30 ( 1 9 89); A 14 0 5
.
,

77 (1987): 188-190 ,

Dav3 $. D.L. cl ak, „Medical lypothesis: Xonoestrogcns 1

as Preventabl
Springor, G.F^ „ Re talion of Blood Group Active Plant Substanccs îo of B rea st Cancer", Taviron, Health Pcr$p. 101
:

f.’aosos
Hum.au Blood tiraups", Acta f 5 (1993
Hae/n., 20 (1958); 147-155 372-777
- îuid Horton, R.E. „Erythrocyle Sens itiza don by Blood
<
Feinmesser, R. et a;., „Lectin Bittding Cbaractcristics of Larynges
Group Specific Bacterial AnligensL J. Con. FJhvsio .. 47 (J964): 1229- Cancer*’, Qtoiaryngeal Hcad Ncck Surgcry, 100, 3 (1989): 207-20'
1249 Fenlon, S. et al., ,JIchx pomda and UIcx europeus Lectin Bindin;
Stnjtlier, D., „ABO
Groups of Infanta and Children Dying in the West tn Human Broast Cardnoma**, J. Pathology, 152 (.1987): 69- 7i 1 1

of Scol land (1949-1951)“ Brii J. Soc. Prcv. Med. 5 (1951 ): 223-228 Kvjst. E. et al., „ Reiat iunship betweeu Blood Groups and Tumors o
Young, W.iVL, Gillenu El.G., and Akeroyd, J.FL Sens iti za don of the Llpper Urinay TmctL Scund.
,, J. Vroi NcphroL 22, 4 (1988)
Infam Red Cel Îs by Bacterial Polysyccarides of E. coli Dun'ng 289-291
Ententis", j. psd 60 (1962): 172-176
T
 378 BIBLIOGRAFIE bibliografie 379

UngLiltk, N.C. ci ai, Jîinding of Wbcat and Peanut Lecîins T/ingounis, V.A. ct al., „Estriol in the Management of Menopausc -1

Ifum an Transitiona] Cd] Crei noma 11 Cancer, 64, 4 (1939): 849-851

, JAMA, 239, 16 (1978): 1638
Lemon, H. „Clini cal and Experimental Aspecte of Aiiti-mammary Wolf, G.T. ci ah, „A 9 and AE3H An ti gen Express ion
Pred ic ty
Cardnogenic Activity of LstriolA Front fbrmone Res 4 Gpp&y Ou: come in Head and Neck Cancer’', Rmc. Ann. Mtg. Anier. Assoc,
155“ 173
Cancer Res. T 30 ( 939): A902
1

‘
„PalhophysioIogieuJ Cousid erai ons în ihe Treatment
--n
of Mcnopausal Paiients with Estrogens; The Role of Estriol
in the
Preveni ion of Mammary Canei noma A Acta Endocrin Supd
23 i '

(1980): 17-27
Mante £,. and Daxenbichîler, G,, „Peanut Agglutinin Inhibits
Pro! iferat ion of Cuftured Rreasl Cancer CcllsA Oncohey 45 1988 V i

47-50
Morecki, S. et al. t „Removal of Breast Cancer Cells by Soy R can
Agglutinin in Experimental Model for Purging Iluman Marrow' 1,

Cane 48 (1988): 4573-4577

. Rcs,.
Motzer, R, et al., „Rloud Group Rdated Aniigens in
.1,
fumau Germ I

Cdl TumorsA Cancer Rcs. 48, 8 (1988): 5342-5347 t I

Murata, K, „Express ion of Bl cod Group Reiat cd Antigerts

ct al,
ABH, Lewîs Lewis b Lewîs x, Lewis y. Ca 19-9 and CSLEX^î in
a,

Early Cancer Intestinal Met ap! asia and Uninvolvcd Mucos a of the
StomachA Amor. J. Clin PaiL, 98 (1992): 67-75 r

Os borne, R.H. and DeGeorge, F,V„ „ABO Bloud Groups and

Ncopbstic Diseasc of the QvarvA Amor. J. Iluman Genetics 15
(1963): 330-588
Renton. P.H. et al., „Red Cells of AII Four ABO Group in a Case of
LeiikemiaA Bric Med. A, Feb. 2, 1962: 294-297
Roberts, T.E. et ah, „Rlood Groups and Lung CancerA (Ictter) Brii
J. Cancer., 58, 2 1988): 278 (

Rotnodanov, S,A. et al., „EfHcacy of Chemo and Jmniunochcmistry

in N euro-o ncol ogical PatienLs with DîlTerent
ABO System Blood
Group' 3 ZH-Vopr-Neirkhiir im Nn Bunicnko, 53/.
|, 17-20 (1989)
Stachura, J. cL al., „Blood Group Antigens in the Distribution oi'
Pancrcatîc CancerA Folia Histoc hem. Cytohioî 27,
( 989): 49-55 l 1

Springcr, G. et aL, „Blood Group MN Antigens and

Prccursurs in
Nonnal and Malignant Rumân Breasî Glandular TissueA J, Nat.
Cancer Inutil, 54, 2 (1975): 335-339
Springer, G. et al., „T.Tn Antigen Vaccine îs Effectivc
and Safe in
Preveni ting Recurtenee of Advanced R rea st
Cancer A Cancer
Deteelion and Preventiva, (in press 993) 1

Tryggvadotiir, L. et al,, „Familial and Sporadic Breasî

Cancer Cases
11J tedand: A Compari
.
son Related tu ABO
Bîoud Groups uf Risk of
Bilateral Breast Cancer" l

Intre. J. Cancer 42. 4 (1988): 499-501

T
 chestionar 331

anexa h Arborele genealogic al grupei sanguine

CHESTIONAR: Dac putei afla grupele sanguine de mai jos, aceasta va

amplifica
moierii, grupei
h gradul dumneavoastr de înelegere a semnificaiei
ii
participai
revoluia ginpvi sanguine sanguine.

LINIA PATERN LINIA MATERN

bunicul.,... bunicul

bunica.., bunica

REVOLUIA GRUPEI SANGUINE CONTINU PTN l'RU TOÎ tatl -,...

mama -*

cet care fac din dieta grupei sanguine u

component a vieii lor'. Ta
crora se adreseaz dieta (dac sc poate, soul/soia:
cercetez în continuare ilari ie speciale
li )

particulare care par a

grupei sanguine i. de asemenea ascendenele ,

fi legare de anumite grupe

sanguine $1 anumite boli. LINIA PATERN LINIA MATERN
Sunt foarte dornic primesc si constatrile dumneavoastr.
s bunicul bunicul

Dupâ ce ai unnat dieta grupei sanguine timp de ed

puin 3 'uni sau bunica bunica —
s-a întâmplat. mama
mai mult, mi-ar fî binevenit o relatare a ceea ce vi
tatl mama......
interesat de eventualele adaptri pe care le-au
Sunt. de asemenea,
i reelelor, adaptri care ar putea ti utile i altora. soul/ soia.
fcut meniurilor Dvs
Implicarea dumneavoastr in aceast munc este o contribuie

important pentru vieile i sntatea altor persoane. V mulumesc Copiii dvs

l ui
Ascendena tal dvs.: ,..

c luai parte la revoluiei

Ascendena tatlui so ului/ soiei dvs.: ...

Partea I: Antecedente familiale

Ascendena mamei dvs.:

Vârst
Ascendena mamei soul ui/so ici dvs.: ..

Sex M T

Grup sanguin O ........ A - —^ R AB Exist anumite stri patologice sau

Da Nu
boli în familia dvs. sau a soului;

-
soiei dvs.'?
aceast
Dac v cunoatei subgrupa sanguin, includei aici
Dac da, v rog dezvoltai subiectul.
informatic:

Grupa R bestia Rh 1 R^~

Staius Sec re tor sec retor ,... non-secretor

Grupa sanguin MN MM MN NN
 382 CHESTIONAR CHESTIONAR 383

Partea a Il-a: Antecedente personale

Partea a IlI-a; Experiena dumneavoastr,
Suferii do atee i tini medicale pentru care urmai trata nmnP cu diata grupei sanguine
Da Nu ..

Dac da, v rog dezvoltai subiectul.

De ce v-aî decis s încercai dieta grupei sanguine? Dai cât mai
Ai multe detalii. De exemplu, ai avut dvs, sau un membru al familiei o
suferit de afeciuni medicale pentru care fost tratat în trecut"?
Da Nu
ari
afeciune medical despre care ap crezut c ar putut ameliorat?
fi ti

Dac da, v rog dezvoltai subiectul V-ai decis dup citirea acestei cri c aceast abordare o tet
oportunitatea de a controla mai mult opiunile ps care Ic facei în

Ai suferit intervenii chirurgicale? Da Nu

prezent i care v vor afecta în viitori?

Dac da. v rug dezvoltai subiectul.

De cât timp urmai dieta grupei sanguine'? .

Primii sau ai primit vreodat tratamente medicamentoase?

Care au fost cele mai dificile ajustri pe care a trebuit s le facei'?

Dac da. v rog dezvoltai subiectul

Ai respectat i recomandrile privind exerciiile fizice? Dac da, ee
Va considerai: supraponderal ai observat ou privire la nivelul stresului i al condiiei fizice

de greutate medic subponderal generale? Dac fcut o schimbare radical fa de stilul de

ai
exerciii cu care ai fost obinuit (adic, de exemplu, de la alergam la
Care este profesia dvs,? yoga), descriei aceast schimbare. Avei senzaia a fost benefic c
penlTU Dvs. sau nu?
O considerai o profesie cu
stres intens ........ stres mediu Care a fost experiena dvs. globala în privina dietei grupei sanguine?
sItcs redus

Considerai c suntei o persoan care:

face exerciii fizice extrem de intense;
face exerciii fizice în mod regulat;
("Dac esto cazul) Partenerul i copiii dvs. au încercai i ci dieta
: mec exerciii fizice uoare;
grupei sanguine? Dac da. care a fosL experiena lor?
nu faee exerciii fizice.

Ai reete sau alimente alternative minunate, care an fcut ca

întâlnit,
Dac facei regulai exerciii fizice, ce de exerciii preferai?
funcioneze pentru dvs,? Dac este posibil
fel
dicta grupei sanguine s
Care este dieta dvs. tipic? Enumerai alimentele pe care lu
v rog enumerai -le.

consumai in mori obinuit.

Ai gsit modaliti bune pentru necesitile membri lot
a echilibra

Aii încercat vreodat un program dietetic special? Dac da, care a

familiei dumneavoastr eu diferilu grupe sanguine?
rog V
fosl programul i de ce l-ai început? Care au fost rezultatele? împârtii-mi-Ie,
384 CHESTIONAR

Avei observaii finale despre valoarea dietei grupei sanguine,

INDEX
pe
care ai don s le împrtii? Fu consider binevenite once comen-
tarii cure ar putea duce la o clari licre suplimentari a muncii mele

A anticorpi 20-22. 353

antigen {e) 18-20. 353

(opional) AOO — sistem e rupe ning ui ne jiitihistaminice 23 i. 285

352. 353 antiosidanji-l 321

w?ef "/ grupa sanguin AB; A; B. - definiie 353

Numele A
O pentru grupa sanguina Ui.
accident vascular cerebral 29A2, 149 114. 132. 135. !37

Adresa aceio&mrinofeii 236 - |>enmi grupa itangum AB 20.3.

AD[>, vezi lulbudtiî de delicii de atenpie 2 8 221 3 ,

r
246- veri grni>e specifice
Ora , Stat
afeciuni digestive, 22], 223, i

274-279. 312-313 Artcmesia ctonitP 288

Telefon
vezi "7 cancer gastric artrit 25, 67. 232, 252-254, 256.

afeciuni legate de tlncs 25 L, 253, antropologic 352-353, 356-359

Ai fi dispus s fii contactat cu privire 3a experiena dvs. cu dicta 262, 275, 290 arahide 105, 194. 35 8. 341-342
Arnnld, Benedict 226
grupei sanguine? Da Nu aglutinare 20-22, 24-25. 304. 305,
317,352, 354 anrii reumatoid 25. 253
n
alptare. 35, 260 urxir nucSU grannia 84-85. 127, 3
7:".

s
i

Ai dori fii trecui pe o list de adrese pentru a primi informaii alcoolism 2E9-29G.313 213
actualizate despre cercetrile si terapiile în domeniul grupelor alergii alimentare 25. 5£L 67. 3 51-1 52. ascendent african 55. 59, 289,
sanguine? 250-25 !. 341-343 ascendent asiatic 15 K 155. 135,

Da Nu alge 90, 27S 341;

, „

atgo brune 00. 278, 279 reri °\ usceridviipti ”i motenire

alimente conservate 347 genetic
Suntei interesat s primii informaii pentru a comanda acas truse alimente marine 5 6-5 ti, IO0 i 02, aspirin 23 I

de testare a grupelor sanguine? Da Nu „ [49-150, 190-191 astm 507. 196. 253-252

;i!i mente uruiiate i E H. 206 astm alergic 251 -252

V mulumesc! alimente ntuire 342

alimente organice 246-347
atilPîrnuuc,

166. 252-257
] ui Intrri 148. 149. 159.

alimente pe baz Je soia 102. feri "i gntpe speeijite

Trimitei ace .« chestionar
.
la:
317-318 avoit 296-297, 366
1U3. 152. 3 J0. 313,
PTTTR D'ADAMO, N.D. alimente pe baz tic soia - tutu 3 E2.

Survcy 20L. 307.321 349-350

P.O. Box 2106 alimente procesate 1G0, 110 R
amaram 350
320.
Norvvalk. CI 06852-2106
american, nativi 2S6 banan 202
amprenta A39M E6 buturi 75-76. 5 20, J 67- 68, 206- 203
3

°’\
ananas 71, 137. 361. 179, 202. 221. vezi '7 sucuri lichide

238 Beshcr, Alexunder 46

anemie 257-258-271 bcta-caroten, vezi citam in a A- |V

anemie pernicioasa 257-258 caioteu

anlibiulioc 237-240, 266, 268, 285. bis mut 279
287, 321-322 boal bernolitic 296
 INDEX 387
3SS INDEX
fibre 234
boli cardiace 290.340-541 Capone. Al 95 fibrom utenn 312
boli cardiace - la grupa sanguin A cardiopatii, vezi boli cardiace
dict vege uri an 97, 100, 310 Fier 56, 134.242, 25S
u
97, 100. 120. 133. 135, 139, 246 carne de pui 14H-149. 1S9, 252, 26t. depresie 87, 94, 14$ biochimice. substane, vfxf plante i

deserturi 30-St. 35, 125. 172-173. substane ntocbimice

bob cardiace - La grapa sanguin AB 269. 270. 342
192-193,207.220 212,214 filocstrugerîi 298-300, 32 I

Carter, Jimny 142

diabet 29-32, 97. 106, 135. 273 -274 acid $7. 242, 271
boli cardiace - la grupa sanguina O 345 caucazieni, vezi indoeuropem
folie,

boii cardiace — riscuri 259-263 265-266

diarte 234, 256. friptur dc iepure 210, 215
Caval Ei -S furca. Udgi 363
boli cardiace - Lriglsccride °i 355 dict - pentru grupa A 97, 99-120. frecven cardiac 93-94, 1 £2
ceaiuri de plante 25, 74, 119, 166 167.
Bnyd. Wllliam 356. 362-363 340. 349-350; fructe 69-70, 113-115, 161-162, 201-
206-207. 232. 242
n
bri£j c, vezi pi ne °i bria'^ - pemni grupa B 145. L4£- 203
ceaiuri 74-75. 119, 166- 167. 206-207.
168, 340-342 fumat 304, 313. 315
brocculi 11
232, 242. vezi ceaiuri de plante
brotnelairc 1.37, 161, 179
- peulru grupa O 25, 34-35.
cc fa cc
1 232 52. 55-76, 345-346, 354
hrori'it Zfi2-2«3
cereale 63-64, 107-108, 156 157. 196
brusture, ritdftciii de 242
- pentru grupa AB 187. 189- G
Citaii n, CharEie 338 20 S
Charles. Pnnb de Wales 95 vezi "i a im ente specifice pt. gastrit 278
C chiftele de cu re au cu tnfu [26 sanguine
di Teri Le grupe gen 354
chinuuterapie 157, 221, 230, 317.31$ diet ruLTobiotie ,38, 275 Ginkgn 179- 1 B0
cafea 1 20, 207 chirurgie 240-24-3 difereniere 353-354 ginseng 166, 3 79
calciu 59, 88, 133-134. E7£ ciroz 290-291, 292 durere articular $9 glLEten 25. 263. 266. 269, 276, 319
calorii 338-339 ciulin dc lapte 137, 221 durere dentar 233 vezi grâu °1 glutcn din grâu
cancer 235, 302-323 ciuma. 284 goldenseal 272.285. 2S3
cancer - forme de 3 1-3 3 1 class licri rasiale 14. 357. 359-363 Gorbaciov, Mihait 95
cancer - la grupa sanguin A 97-J05, 216
E grne paste finoase; 65-66. 109-
cltite dc surdine cu tote “i.

Li 3, 137 r 339,246, 303 clurofLia 24|, 259 130, 158-3 59, 193-199. 350-351
etiunacea 136, 220. 242. 267. 272. 285 a
AB
"’1

cari cer - !a grupa sanguin 195. cocldai! fluidizam membranar 163. Ifid ini "j pi ne L hriri'ei cereale: grâu i

eczem 159
200. 206. 221, 303^ colesterol [04,260,261-263. 345-546 gtutell din grâu
Elisabcta a [E-a. Regina 95
vezi
rl
J rbimiotcrapia; Forme cotit 274-275, 3 12. 343 granolis dc arar “i nuc 84-85, 127,
enzimc digestive 179
specifice de cancer 175, 213
cnl Im sa ut n 2 £7 enzime pan creai cc 90
cancer - leetfne
,:

3 [14-306 grâu “t glutcn cin grâu

cundi mente 72-73. 116-118. 164-
i

' 65. Rpstein-Barr. virus 256

cancer - lup La împotriva 316-323 - la grupa sanguin A 98. 1 07. 109
204-205 E&scne
,3
h/.ekEel, pun 64-65. 309.
AB
i

cancer °i grapele sanguine 303. 306-3 1

— J is grupa sanguin L8S, 196
congestie 234 I 57, 1 97-198, 350
cancer bucal 3 1
- la grupa sanguin ti 146, 156
conjunctivit 265 estriol 321
cancer de ci biliare 31 - fit grupn sanguin O 53, 65, 64,
consli pudic 234, 274 estrogeni 29$. 299-300, 519-320, 321
cancer de colon 5 12-3 13. 3 [9-320 246. 251
copii 59. 264-272, 296 evrei 12, 29-32, 150-156. 1.85, 255
cancer de prostat 30$, 5 15
L
gnp °i rceli 233, 284-285
•
antibiotice pentru 237-240 exerciiu 4 1-44. 91-94, 138-141. L$0- 324-32.'
cancer esofagian 3 1
grup sanguin 3-4£,
- infeci: otice 134. 219. 266-267 1 B4, 221-225. 262. 270. 351
cancer gsiri c 100. 1 14, 118, 132. -- antropologie 356-359
- sensibiliti vaccinate 235-237, vezi p rotii stres/cscnciii fizice
193, 206, 213, 313 - determinare 338-339
244 - grafice 333-336
cancer mamar .1 G l . J 90, 302-303, 306.
Cra-Mayncitt 6-8, 325. 353, 35 £ - inirebrErspunsuri 337-351
307-310, 317, 321. 322-323 F
cancer osos 3 1
Crobn. boala lui 231, 246, 274-275. grup sanguin - sistemul ABO 352
cancer ovarian 308, 3î2 276-277, 312 Fasole
0
! legume 62. 106-107. 155. [95-196 grup sanguin - sistemul grupelor
cancer pulmonar 315 crom 135 fasole lima 319 MN 367-368
00- 102. 149-1 50- grup sanguin - subgrupe 364-368;
eanecre ale sislcmuiu] reproducie cru stocee 56-58, 1 febr 233
307. 303.312 [90-291 febr, tifoid 2$ 5 -286 ve?J *1 grupele specifice

camJidO/, vei Infecii hangie vezi alimente mannc

388 INDF.X
INDEX 389
grupa sanguin A 96-143. 334 grupa sanguin B— Controlul greuti
grupu ruinii a A — am gene "i i corporale 145- 147. 3 56.
II L
a
anticorpi 19. 21 vezi i afeebiuni specifice
grapa sanguin A - earaclc riti ci 4, 1 1 grupa sanguin Ei -diet L45, 14,8- L63_ herpctsc, virus 179 lactate °i oua 23. 37, 265. 267. 269
gru pa sangu i nâ A - clip ru ul greu l|iii |
i 346-34 1 . 342 hiperactivitatc 25, 87, 270-271 lactate °i ou pentru grapa sanguin
-

curporaie 97-99, 106, E08, grupa sanguin B - han 335 hipertensiune 263-64 A 98. 102-104
i-f-zi "i afeciuni specifice grupa sanguin B - istoric 5. 10 12 hipogliceuiie 145- S46. 166, 179 lactate
p
î Ou - pentru grupa sanguin
crupa sanguin A - dicta 97. 99-130. grupa sanguin R - personali tale hiputiruidism 53 AB 192-193
340, 349-330 184 -IBS Hirszfcld, studiu 358-359 lAuiale '1 ou - penlru grupa sanguin
grupa sanguin A - frecvenei grupa sanguin B planificarea Hitîcr. Adolf 143 B 151-153
cancerului 303 meselor “i rebele L68-I77 HodgJtln, boala 315 lac Late
M
i ou - pentru grupa sanguin
grupa sanguin A - harta 334 giupa sanguin B - prezentare ce caz holer 284 O 58-59
grupa sanguin A - istoric 3. £-10. 29-32 h.ormo n i 249-2 5 0. 293 .319 -320. 3 2 D 3 .andsteiner, Karl 21. 366
a
334. 355 grupa sanguin B - probleme d-: iapte, vezi lactate i ou; intoic rrir ia

giupa sanguin A - personalitate 46. Sntate 236-237. 239. 246-247 lactoz

[42-143 grupa sanguin B - profil I
lasagna tofu-pcslo 124. 21 o
grupa sanguin A - fi lard li care a stre s/exerd |d i 11 zice L KG- S4
1
laxative 23
sanguin - suplimente iaurt 266 Icciiin 180
meseior "t refiece 12 1*1 31 grupa Eî

iaurt cu mirodenii 172, 21 23-28

grupa sanguin A - probleme de sntate alimentare 1 77- ISO lucii ne

grupa sanguin B - aruigene icter 290-291 legume 66-68, 113-1 359-161, 199-201
23 L. 236. 239. 242-243, 246 u L3,

grupa sanguin A - profil stres/ anticorpi 19,21 îmbtrânire - boli legate de ISO, legume. Vf.’î fasole “i legume
exerciii i fizice 133-14], 351 grupa sanguin MM 367-368 243-249, 253 lemn- dulce 89, 166, 179, 254, 2 76, 279

grupu sanguina A - suplimente grupa sanguin D 5E-95, 333 indu-curppeni 9. 354 leucemie 335
alimentare 131- 135 grupa sanguin O - anii gene
"
:
Enfecpie fimgic 23S. 283 îeucoeite 26
grupa sanguin AB 186-226, 336 anticorpi 18-19.21-22 infecii 279-282 lewis, sistemul 365
grupa sanguin AB - antigrne °i grupa sangu3ii O - caracteristici E4 infecii otice L54, 192. 219, 232, lichide 71, 115-116, 163-164,203-204.

anticorpi 19. 21 grupa sanguin O controlul greutii i 266-267 vezi sucuri "î lichide

grupa sanguin AB - cancer - corporale 53-54. 63, 71, 90. 92 infecii tropicale 291 limfom 315
frecven|î 303 ve:\
p
i ufecjmmi specifice i 295, 296-297,298
n fertil i lule linte 195, 319

gru pa s angu i n AB caraclcri stici 1 grupa sanguin O dieta 25.-34-35, 52. i ii game, prjite Cu rozmarin 17^ lipide 60. 104-105, 153, 193-194,345-346,

dmt?Llor 233, 239-240 349. rcrf uleiuri grsimi

grupa stmg u ri AB - controlul "i
i greuiu ff 55-76. 345-346 îngrijirea

torporalc L 87- 189, 196-197 grupa sanguin O donator uirivcraal 22 intoleranii la lacLoz 56, 59. 152, 250. Gchng. boa Iu 255
1 .li u

vezî
n
i afecfiiurti specifice grupa sanguin O - hart 333 341 lupus 256-257

grupa sanguin AB -diet 187. 189-208 grupa sanguin O — istoric 5. 6-8, 34- inlcitcranpe alimentare 53-59. 152, 250
grupa sanguin AB - hart 336 35. 353 iod 72, 83-89 M
grupa sanguin AB - istoric 5, 1
2- L 3 grupa sanguin O- personali late 46. jzjohemaglutuline 320
grupa sanguin A Ei - per.son ai i tale 94-95 magneziu 178
225-226 grupa sanguin O - planificarea malarie 285-286
grapa sanguin AB - planificarea meselor ‘ri rcjictc 76-86 J murgim 89
meselor "i repete 208-217 grupa sanguin O - plante
13
!
substantiv Marfcov, C^orgi 29
japonezi 46-47. 300, 3 18
grupa sanguin AB - primitor universal ritochimice 89-90 msline Ul. 159
sanguin O probleme de sntate Jimmy Grecul 95
21 gnjfia -
medic naturist 354
grupa sanguin AB 241. 246 Johnson, Lyndon B. 142
- probleme de 231. 235-236, 239, medicina chinezeasc 185
sntate 231, 236. 239, 242-243 grupa sanguin Q- p;oiii ^t rci'cxcTTci |ni i
melanom malign 316
grupa sanguin AB - prafil stres/ fizice 9 L '94 melci 101. 190. 319
exercii fizice 221-225 grupa sanguin G - suplimente
K meningit viral 286-38 t

grupa sanguin B 144-185,335 alimentare 86-91 meniuri vt:;f planificarea meselor

Keanedv, Jobn F. 226 i

grupa sanguin Ti - caracteristici 3 5 grupe de alimente 36-37 ketclmp 165, 206

,h
i nfjele

fciffa S5-S6 menopauz 298-300

 m 1 D HX I ND E: X 391

metaholism 94. 97
mirodenii 72-77, 1 ] G- J g, G4- It
paste finoase, vizi cereale n
i -legale dc grupa sanguin 245-301 re ten ie hi tlri c 71
| I
finoase - cancer legat dc tipul grupei Rh 20. 296, 565-366
204-205
paternitate 35
iturtenirc genetic 27 sanguine 302-323 Rh - 20, 365-366
. 77. 44. 45 97 ptrunjel 72 - strategii dc Biiâlale 229-244
248 762 309
.
, u
pc te prjit arbesc
- difereniere celular 353-354 n
£2 r 139. |
-^ vezi probleme de s nubile; rufii 20. 296, 365-366
pc te, vezi alimente marine
-întrebri afeciuni specifice
°i rspunsuri 337-338
personalitaic, lipuri de 44-+H. 94.95
JHunonuc]cyz 27 272 J -
probleme menstruale 134, 234, 259,
142-145, 84- 185, 225-226 298-300
Mcmroe, MariEyi 226 E
S
piper 1
Mourant, A .E.
35 fi
1

probleme panere ance 137.221. 3 13

pEanih curca meselor
muc ejîel 220-22 1
'3 repete probleme ponderate .38-40. 3-M salat de fasole crtoare 84, 1 27. 21
nuthivitgrnine 348
- pen Lru g n pa sangui na A 2 - j - la grupa sanguin A 97-99. 106.
1
J 1 J J salar de spanac Sl. 131. 176. 237
- pentru gmpa sanguin AR 208-217 108 salvie 272, 285
- pentru grupa sanguina H 168- 77 - grupa sanguin AR 187- 189.
1 32 Sntatea femeii 295-301).
N - pentru grupa sanguin O 76 86 96, 197
n
1
i't'-r i ascete specifice
vezi A' re [iese spccilicc, — Iu grupa sanguin B 145- i 47. 156 sarcin "i navete 236, 237, 258, 295
na^îere T vezi sarcina pl anlc/s ubstane
°i n adere a Irtochimice 4 1 , 89-90 - ta grupa sanguin O 53, 54, 63. 366
298, 348.
Nuaiufeitlpd 4 5. 325 179-130. 200. 220-221, 310, 348- 71, 90, 92 sarcoidoz 288-289
neolitic, periaada 555 349. vezi ri sortimente speeitlee probleme respiratorii 192 sare marm 204
niacin 262 plante ndaptogenc 79- 180
1
probleme si nu sale 192,232. 287 scdere in greutate 344. 345
nllril 132. 213 plcj tâ / prj tu r 2
ri
probleme tiroidicne 53. 67, 72
i
1

schizofrenie 25
Nixori. Ricnurd 142 pneumonie 282- 2S3 probleme vczicalc 2S9, 3E2, 316 scleroz multipl 247-255
Numi, Toshrtaka 46 Rneumovax, vaccin 320-32 E produse din came °i came dc put secar 56 1
ntjci °i semine 61 - 62 105-106, |54 polimorfism 355
,
55-56, 98- 00 1
secar alb 350
194-195 poliomielit 286 producie de mucus 260- 267 237, 354 .
secretari “ i non- sec retori 364-365
portocale 1 14. 202 producie de mucos - Ea grupa seleniu L35.219
O porumb 67. 159. 200. 252, 266. 267, sunguinâ A 103. 107, 108. 251-252 semine dc susan t54
269. 270 producie de muc as - Iu grupa semine. vezi nuci °t semine
potasiu 254 sanguin AB 192, 196. 197. 203
obuscaJ LTunic 166 179 253-255, 256 . ,
SIDA 279-282, 2££, 322-323
povestea Rabinului 29 32 Proiectul G enorme Uman 324
omleta cu tofii 126, 2\2-2\3 sifilis 289
drcion 27 271 prjitur cu sas de mere 80-81, 172-1 73 pro’ ei ne 33. 52, 55, 267. 346, 354
J sindrom de intestin iritabil 27f-276. 312
Orez 173-174, 198, 217 prjitur de brânz eu toi'u 212 proteine animale, vezi "/ produse dm sistem imani tar 17. 39, 43. [36. 246-
orez brun ou "ufrun 173-3 74, prjLturi eu l'ulgi de rocove 85, 125. carne carne pasre
2 7
i
"i de: 250-251,267
214 psoriazis 293-295
osteoartrit 253 si stei n muiiii ar - ar ui bi otice. °t 237-238
i

osteoporoz 29S Prenl îce, John 254-255 “1

sistem imuni tar— unt gene i anticorpi
oua, vep lactate n ou probleme ale tnictului urinai' 289, 3 16
i 18-22
probleme ale veziculei biliare 106. Q sistem im Lini tar - giupa sanguin A
137. 1 94 ,221. 290-29 292, 3
1
1
97, J03, 136
P probleme dc sntate 337-351 qucroclin 136-137. 221, 273. 321 ststcm imunii ar- vaccinuri
a
i. 235-336
- grupele sanguine 245-301
°i tjuinou cu sus de mere. prji larii rt'.7°i tulburri autoimune
pâducei 155- 136, 220, 262 - legtura cancer/ grup sanguin 80-8 i 172-173 sistemim un Etaj- grupa sanguin AB
pâine °t brio ne 64-65,
108-109, 302-23 225
200, 206. 220,
157-1 5S, J97-19S
-strategi' medicale pentm 229-244
pâine cu cai te
Snyden Laur ance 359-362
28-129. |?6
1
wzi
panbemagl utilii ne 555
afeciuni specifice R sos de tahini 82, 130
probleme l'aringiene 234, 271-272 supli miTFitf atimentun: dietcîice 40-41.
parazii 288
probleme hepatice 137, 221, 253-254. r
86-91. 131-1 38, 177-80, 2 [8-221.
pasare. vezi produse din cnnte l> rceli '[ grip 253. 284^285
i carne 289-293, 313, 314-315, 319-320 c
tipuri specifice
nidieali liberi, vezi anlioxidimi 243-244: veri r

de pasare
probleme medicale 337-55 SpriEiger. Gcurgs 310-311, 322
Reagan. Rcmald 95
 392 IN DE X

s* re s/exerd iu 4 -44, 9 -94, L 1 L 3 fc!-l 4 1 ulcer duodenal 270-2 ;9

150-1 84. 210-225, 2G2 r 270, 551 usturoi I I L-l 12
suc de lmâie 203
sucuri °i lichide 71, 1L5-II6, 163-
] 64, 203-204, vezi "i bu tuci V
sup de fasole neagr 128
suplimente alimentare pmbioîice 137 vaccinuri 235, 296, 3 LG-3 L 1 , 320-321
vulenan 136, 220-221
vyrcx 90, 2fr4
T
variol 2S5-2&6
vârstnic J&G. 248-249, 253
'
tabboulch 214
r'fcf îmb l rnire boli legate du
,
'îai dii r82-IB3,222, 223
vasc-ubpafic 156
lamoxifen 32
vin rn"u 120, 203
tehnici dc relaxare; nzi ’TTaichi: Voga
tensiune arterial, vezi hipertensiune
vitamina A 90-91, 240-242

terapie hormonal substitntjvâ 293-

vitamina A - beta-airotcn 137-133.
272, 321. 353
300, 321
testulindktan 24 -28
vitamina B S7, 132, 262
vitamina B, : 57. 132, 242. 257, 271
tocan de miel cu sparanghel 01. 173
vitamina C 267. 272, 285. 321
tofu - efecte benefice pentru grupa
vitamina - interveniile
sanguin A J AB EI2, 200. 317. i
C. °i

321. 349-350 chirurgicale 240-241. 242

(ofu — i n J Lciijn > i de preparare i L2, 350

vitamina C - pentru grupa sanguin A
tofu DLp 125 114. 132-133

Uremie 295 vitamina C — pentru grupa sanguin

taxi in feerii alimentare 277 AB 202, 218-219
ingliceride. 355 vi Ui ni na C - pentru grupa sanguin O
tuberculoza 288-289 06
tulburri de deficit de atenie lADDj vitamina C - ca am-oxidant 353
07. 270-27 Vitamina H 9|, 133, 243, 321. 353
tulburri de coagulare a sângelui vitamina K 67, 80, 24J-242
258-260 vitamine, muli- 348
tulburri de învjuar 270-27 J

tuibujji dermatologice 293-295, 3S5-3L6

tulburri nervoase 25, 1 7H
W
tulburri renale 243-249. 256 257, 209
tulburri sanguine 257-259
Win d or, dinastia 95

tumor cerebmi 312

tuse 233
Y
U yoga 1
40- 4 1 L ,
1 83- 54, 222- 22 3-225
i

ulcer gastric 179. 2 78-279

ulei dc msline IQ4, 153, 193, 340 Z
n
uleiuri i grsimi 60, 104-105, 153.
193-194. 345-346, 349 zaharuri 72, EI 7. L64, 204. 267
uleiuri tropicale 340 zinc 134-135, 2 19. 272
 Ent Rigbi 4 Yni ir Type este o c.utc absolut FascinanJ;l. Ccrces afl te jî descoperirile d octorulu
DA da mp deschiil o noua perspectiv, deosebit de mutant. asupra eo n ccptu Lu i de individual iute
biochimic, ofe rî n du-ne i n modal (tole exlrtiu d< eficient de a aplica aceste d r FcuperirL Eti vinr^L

noastr de n eu zi.'
CHEJSTIANE NORTHRUI MD.
AliLUire ;l VWiWJurj's Htnh, Vî 'anini ’.i V im lom
1
,

Prin preocuprile sate Legate de nutriie i sntate, PcLet j. D'AdamO a adus o Contribuie
remarcabil li demonstrând ci neea j iii c alimentare al fiecrui individ in
Lena Luni Je specii!:] Lite, i e i I

iurte Silfii- Li fel rle specifice cu ii amprentele sate digitale. ndicatilc tiare i uuriic urmat En acest seni I

Fac c.i aii mc n raia corect s devîrrâ o plcere ci oricare alta."

]OA\ RORI^l-NKO, PhD.,

Autoare iMindîng lm Budy. Mettdtttg thcMînd i :
.A Womnti'2 BookoJ Life

4 Grupe sanguine
4 Diete
4 Categorii de exerciii fizice
4 Stiluri de via

Dacv-ai pandit vreodat c nu icnit lumea 1 reintre s jc hrneasc identic Sau Si fac aceleai Lip lilî

de exerciii nu suntei departe de adevr. Grupa dumneavoastr sanguin reflecii anumite

fizice.

pin iculariiai] ale metabolismului sau. alliel spin, influeneaz absorbia elementelor nutritive în
organism. Fiecare gmp sanguin in parte favorizeaz -absorbia anumitor alimente i influeneaz modul
]n tare Luminismul late fa situaiilor de.stres. idtl Rigbt 4 YotU 4'ype v va ^fulA s elaborai un program de
sntate complet, în furteie de caracteristicile grupei dumneavoastr sanguine.

Dac avei grupa HaugLLÎcii H:

' Consumai mult carne hEpcip roteic-i, lilpeirg] ucid ici)

I î-l i nr-insi rj din alimentaia dvs. grâu] E majoritatea eelnrlalLv ce te ale
’ Practicai intens exerciiile aerobice
O aii mc nt ie neadeevat
mi grupei dvs. sanguine va crete Fac Lorii de ri*e ptmtru ule^r
ji h-ull influin udoni, ca artrita

Dac are ti grupa sanguini A:

“ Ar trebui si leu vegetarian
Braciieaji cxc teirii u-joarc, eoo 1 ai fi Yh iga -.1 u go IFnl
Folosii meditaia pen u li a Face fa * tresei! ui

O alimentaie incorect poate mri rir-LXLl da cancer i hol! de inim

Dac avei grupa vajiguinâ B:

* Ar uebui s
avei cea mai variat dLciS dintre maie grupeSu sanguEtu^ inducând i
carne; aceast grup este singura care poate consuma pmdust lacui us Cra pmMei ne
Practicai exerciii fizice modeme, aut ar iî ine ml sau plimbrile
- ft itlimtntanc- ne-îrfvcvatâ crete riscul inijcciilor virale lente care atac sistemul nervos

Dac avei grupa sanguin AB:

Avei m 3 jicnea ten ca rncîc ris clior l Lniolcr;mccLnî grupdot A i B
ri

* Faceri v^ancipi dd calmare i practicai diverse tcluiici de relaxare

* Avei eu! 111,1! Fragil siMîiiin nrnmiTar dinne toace grupele sanguine