Teste Sanitar Amg

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
SCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDETUL PRAHOVA
ANUL 2013
1
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. DINU CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA
SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI
SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI
Ce este scris cu rosu, nu mai invatati, pentru ca, dupa

ultima corectura sunt intrebari scoase.
Pentru a va ajuta, cel mai bine este sa le scoteti fiecare
inainte de a le invata pentru a va fi mai usor de retinut.
2
MODULUL 13:BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau fals
cu „F” .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obtin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Observaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupun
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi
aplicate în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării interbenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
SUBIECTUL I
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

autonome
2 Problemă de dependenţă B flexie/extensie
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament
medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea datelor B observaţia, interviul
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de
realizare a obiectivelor
3
SUBIECTUL III
Indicati raspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista care:

a. respectă fiinţa umană ca entitate bio-psiho-socială în interrelaţii cu mediul înconjurător, cu
valorile şi principiile sale de viaţă;
b.acordă îngrijiri într-un mediu terapeutic securizant;
c. realizează cu familia şi aparţinătorii o relaţie funcşională de colaborare.
2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune:

a. pregătire socială, tehnică;
b. însuşirea componentelor de bază şi a atitudinilor potrivite faţă de pacient;
c. pregătire comportamentală.
3. Asistenta medicală:
a. răspunde de propria ei activitate, de practica ei;
b. supraveghează îngrijirile auxiliare şi pregătirea elevilor;
c. ambele.
4. Responsabilităţile care definesc direcţiile importante, descrise de,, Codul pentru asistentele medicale" sunt:
a. promovarea sănătăţii;
b. prevenirea îmbolnăvirilor;
c. restabilirea sănătăţii;
d. înlăturarea suferinţei.
5. Nursa generalistă presupune:

a. o pregătire pluridisciplinară;
b. însuşirea competenşelor de bază şi nu numai cunoştinţele;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie;
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de pacient şi familia sa ;
e. să aibă capacitate de empatie.
6. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :

a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :

a. independentă;
b. dependentă;
c. interdependentă.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:

a. stabilirea relaţiilor de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinătorii;
b.aplicarea metodelor de observaţie, de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiţii mai bune de viaţă şi sănătate.
4
9. Funcţia asistentei medicale, de natură dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a modificărilor produse de boală sau tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
10.Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:

a. actiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic sau social;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
11.Funcţiile specifice asistentei medicale şi care se regăsesc in cadrul funcţiilor de natură independentă,
dependentă şi interdependentă sunt:
a. funcţia profesională;
b. funcţia educativă;
c. funcţia economică;
d. funcţia de cercetare.
12.Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:

a. cunoaşterea unui model de îngrijire (nursing);
b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea demersului ştiinţific;
c. cunoaşterea pacientului.
13.Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura intervenţiilor aplicate beneficiarului şi consecinţele acestor intervenţii.
14.Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
b. etice, legislative;
c. ambele.
15.Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

a. un instrument de investigaţii, analiză;
b. un instrument de planificare şi evaluare a îngrijirilor;
c. un scop în sine.
16.Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

a. încredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectivă, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i depaşesc limitele de competenţă
17.Empatia – calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind:

a. identificarea asistentei cu persoana îngrijită;
b. transpunerea ,,în pielea pacientului" pentru a-i înţelege problemele, fără a pierde condiţia ,, ca şi
cum";
c. identificarea totală psihică, afectivă cu persoana îngrijită.
5
18.Funcţiile autonome ale asistentei medicaleconstau în:
a. asigurarea confortului fizic şi psihic al pacientului;
b. administrarea medicaţiei;
c. stabilirea relaţiilor de încredere cu pacientul şi aparţinătorii;
d. transmiterea de informaţii şi învăţăminte pacientului pentru păstrarea sănătăţii.
19.Rolul asistentei medicale este:

a. să asigure îngrijirea pacientului numai în raport cu indicaţiile medicului;
b. să ajute persoana bolnavă să-şi recapete sănătatea;
c. să suplinească persoana bolnavă pentru satisfacerea nevoilor sale.
20.Asistenta trebuie să ofere o orientare reală unui pacient internat prin:

a. luarea deciziilor în numele pacientului;
b. ignorarea pacientului care nu vorbeşte clar;
c. oferirea de informaţii pentru orientarea pacientului în timp şi spaţiu;
d. apostrofarea pacientului necooperant.
21.În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:
a. îngrijiri centrate pe sarcini;
b. îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;
c. ambele.
22.Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a. păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;
c. ambele.
23.Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a. promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;
b. îngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic,
precum si a persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.
24.Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.
25.Modelul de nursing privind autoângrijirea este elaborat de:

a. Dorotheea Orem;
b.Carista Roy;
c. Nancy Roper.
26.Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

a. punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariţia problemelor potenţiale.
6
27.Procesul de îngrijire reprezintă:
a. metodă care permite acordarea îngrijirilor;
b. un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului.
28.Interviul reprezintă:
a. forma specială de interacţiune verbală;
b. metodă de culegere a datelor variabile şi stabile;
c. instrument de personalizare a îngrijirilor.
29.Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

a. capacitatea de a formula întrebări inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv observaţiile şi de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activă a pacientului şi de a-l readuce la subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu pacientul datele obţinute.
30.Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire: a,c,b,e,d

a. culegerea datelor – assesmentul;
b. planificarea îngrijirilor;
c. analiza şi interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
31.Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt:

a. postulatele;
b. valorile;
c. elementele.
32.Postulatele sunt:
a. suportul teoretic şi ştiinţific al modelului conceptual;
b. enunţuri pentru susţinerea altor enunţuri;
c. recunoscute şi acceptate (nu trebuie demonstrate).
33.Modelul Virginiei Henderson este susţinut de următoarele valori:

a. asistenta posedă funcţii care sunt proprii;
b. când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcţiile sale unui personal
necalificat;
c. socientatea aşteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primească de la nici un
alt personal.
34.Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:

a. de forţă;
b. de voinţă;
c. de forţă, de voinţă, de cunoştinţe.
7
35.Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:
a. satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de gradul de
creştere şi dezvoltare al persoanei.
36.Manifestarea de dependenţă este:

a. semn observabil care permite identificare stării de dependenţă;
b. incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;
c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.
37.Problema de dependenţă este definită ca:

a. semn observabil defavorabil în starea pacientului;
b. schimbare defavorabilă de ordin biopsihosocial în satisfacerea unei nevoi fundamentale care se
manifestă prin semne observabile;
c. nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;
38.Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a. actuală, potenţială;
b. descrescândă, permanentă;
c. ambele.
39.Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;
b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;
c. ambele.
40.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;
b. toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;
c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ satisfacerea uneia
sau mai multor nevoi fundamentale.
41.Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei în raport cu:
a. anturajul său;
b. partenerul de viaţă;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de muncă.
42.Cunoaşterea pacientului presupne:

a. cunoaşterea deficienţelor pacientului;
b. cunoaşterea aşteptărilor acestuia în ce priveşte îngrijirea, sănătatea şi spitalizarea sa;
c. cunoaşterea propriilor resurse pentru a face faţă nevoilor de sănătate.
43.Mijloacele principale cele mai eficace de a obţine informaţiile dorite despre pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
8
44.Elementele de evitat în utilizarea observaţiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judecăţi preconcepute;
c. rutina şi superficialitatea:
d. lipsa de concentraţie şi continuitate.
45.Interviul:
a. este o formă de interacţiune verbală între asistentă şi pacient;
b. permite depistarea nevoilor nesatisfăcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare a îngrijirilor.
46.Pentru ca datele culese să poată orienta asistenta spre intervenţii individualizate este important ca ele să
fie:
a. analizate;
b. interpretate;
c. analizate şi interpretate.
47. Dificultatea în alaniza şi interpretarea datelor provine din:

a. numarul mare de date culese, varietatea surselor de informaţii;
b. caracterul schimbător al unui număr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care culege datele.
48.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a. descrierea procesului patologic;
b. enunţul problemei de dependenţă, a sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă;
c. enunţul manifestării de dependenţă.
49.Diagnosticul de îngrijire poate fi:

a. actual;
b. potenţial;
c. posibil.
50.Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

a. enunţul problemei;
b. enunţul sursei de dificultate;
c. ambele.
51.Diagnosticul de îngrijire:
a. orientează asistenta spre intervenţii autonome; ţine cont de problema de sănătate în sine a
pacientului;
b. orientează practicianul spre tratament.
52.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

a. stabilirea unui plan de intervenţie;
b. prevederea etapelor şi a mijloacelor de desfăşurare;
c. prevederea precauţiilor care trebuie luate.
9
53.Planul de intervenţie :
a. ţine cont şi de prescripţiile medicale;
b. cuprinde două componente: obiectivele şi intervenţiile;
c. nu ţine cont de toate sursele de informaţie.
54.Planul de intervenţie permite asistentei medicale :

a. să judece urgenţele şi importanţa problemelor de dependenţă ;
b. să decidă priorităţile de respectat în cursul unei zile de muncă;
c. ambele.
55.Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:

a. descrierea comportamentului pe care îl aşteptăm de la pacient;
b. activitatea pe care asistenta îşi propune să o îndeplinească;
c. ambele;
56.Obiectivul de ingrijire vizează:

a. atitudinea;
b. comportamentul sau acţiunea pacientului însuşi;
c. ambele.
57.Obiectivele de îngrijire se elaborează pe baza sistemului SPIRO:

a. specificitate, performanţă, realism;
b. idividualizare;
c. implicare, observabilitate.
58.Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

a. din punct de vedere al capacităţii persoanei;
b. din punct de vedere al abilităţii şi disponibilităţii asistentei pentru a-l ajuta să atingă obiectivul;
c. ambele.
59.Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
60.Obiectivele pot fi formulate pe termen:

a. scurt;
b. mediu;
c. lung.
61.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

a. răspund nevoilor specifice ale pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
d.
62.Intervenţiile trebuie să fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, măsurabile (evaluabile);
c. ambele.
10
63.Pentru ca intervenţiile să fie evaluabile trebuie:
a. să indice la ce oră, în care moment al zilei şi la ce interval, pe ce durată;
b. să aibe performanţă maximă;
c. să se aplice o singură dată, să nu fie repetabile.
64.Aplicarea îngrijirilor:
a. este strîns legată de planificarea îngrijirilor;
b. are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete independenţa su orice alt nivel de
independenţă;
c. ambele.
d.
65.Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:
a. înainte de intervenţie;
b. înainte, în timpul şi după intervenţie;
c. după intervenţie.
66.În formularea intervenţiei se va indica:

a. cui se adresează acţiunea;
b. orarul;
c. natura acţiunii cu verb activ, observabilă, măsurabilă;
d. semnătura asistentei care planifică, execută îngrijirile;
e. toate.
67.In executarea îngrijirilor se implică:

a. pacientul;
b.asistenta medicală;
c. echipa de îngrijire;
d.familia.
68.Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

a. intervenţii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenţii cu rol delegat.
69.În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:

a. când acesta ajunge la spital;
b. când se face interviul pentru culegerea datelor;
c. când se execută îngrijirile zilnice.
70.Evaluarea îngrijirilor:
a. este o condiţie absolută a calităţii îngrijirilor;
b. trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra progresului pacientului în raport cu intervenţiile asistentei medicale
11
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
SUBIECTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR.
RASPU
ÎNTREB BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
NS
ARE
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
SUBIECTUL II- ASOCIERE

NR.
ÎNT
NR.
RE RASPUNS BIBLIOGRAFIE
PAGINĂ
BA
RE
1-b, 2-d, 3-e, 4-a, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
A
5-c corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002 59
1 – b, 2 –d, 3- e, Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri
B 38
4 – c, 5 - a corespunzătoare nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
SUBIECTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ

NR. NR.
RASPU
ÎNTRE BIBLIOGRAFIE PAGI
NS
BARE NĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare
3 c 14
nevoilor fundamentale, L. Titircă, 2002
4 a,b,c,d 14
5 a,b,c,d,e 14
6 a,b,c 14
7 a,b,c 16
8 a,c 16
12
9 a 16
10 a,b,c 17
11 a,b,c,d 17
12 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
17 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
18 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
19 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
25 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
30 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
31 a,b,c 27
32 a,b,c 27
33 a,b,c 28
34 c 28
38 c 35
39 c 36
40 c 30
41 a,b,c,d,e 36
42 a,b,c 40
13
43 a,b,c 41
44 a,b,c,d 41
45 a,b,c 42
46 c 48
47 a,b,c 48
48 b 52
49 a,b,c 53
50 a 52
51 a 59
52 a,b,c 60
53 a,b 60
54 c 60
55 a 60
56 c 61
57 a,b,c 62
58 c 62
59 c 64
60 a,b,c 64
61 c 65
62 c 65
63 a 65
64 c 66
65 b 66
14
66 e 66
67 a,b,c,d 66
68 a,b,c 68
69 a,b,c 70
70 a,b,c 72
15
MODULUL 14 - FIINTA UMANA SI NURSING-UL
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau cu „F” fals .
1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

2. Respiratia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezinta accelerarea respiratiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arata lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului intre 370-
380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri fisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
SUBIECTUL II
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
16
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
SUBIECTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
17
b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile
9. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c) nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Globul vezical este o formatiune tumorala:

a) suprapubiana,dura,mobila la palparea bimanuala;
b) ovala,elastica,localizata in hipogastru;
c) suprapubiana,intens dureroasa la palpare,aderenta la peretele abdominal anterior.
13. Hipostenuria reprezinta:

a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
14. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
15. Vomica reprezinta:

a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
16. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
17. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
18. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
18
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
19. Subfebrilitatea reprezinta:

a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.
20. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
21. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
22.Echilibrul intre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prin mecanisme

fizice:
a) evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din organism.
23. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca

sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.
24. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
25. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a) escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;
b) alopecie;
c) vitiligo.
26.Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
27.Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
19
28. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
29. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
30. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;
c) a constientei,mobilitatii,sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii
vegetative.
31. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivel afectiv se poate manifesta prin:

a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b) fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
32. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari
de independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
33.Frecventa respiratiei variaza in functie de:

a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
34. Dispneea Kussmaul este:

a) o respiratie in patru timpi, o inspiratie profunda urmata de o scurta pauza si o
expiratie scurta, zgomotoasa, dupa care urmeaza o alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei.
35. Dispneea Cheyne- Stockes este:

a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum si apoi scazand pana la
apnee, ce dureaza 10-20 secunde.
36. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de

dependenta, cu exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
20
37. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
38. Factorii care determina tensiunea arteriala sunt;

a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
39. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
40. Valoarea normala a TA la adult este:

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150 max;peste 90mm Hg min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
41. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu

exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
42. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina diluata);
c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent
de regimul alimentar.
43. Ischiuria reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
44. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
45. Obiectivele asistentei medicale in ingrijirea pacientului care expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de microclimat optim.
46. Pacientul care satisface nevoia de recreere prezinta ca manifestari de independenta :

a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
21
47.La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
48.Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la preanz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
49.Pentru cresterea temepraturii la nou-nascut , se pot folosi:

a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
50. In planul de nursing al bolnavului cu hipertermie,se va evalua zilnic;

a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
51. Anxietatea reprezinta:

a) stare de neliniste, disconfort;
b) stare de incetinire a gandirii;
c) pierderea memoriei.
52.Bolnavul care comunica ineficient la nivel afectiv prezinta:

a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere in alte persoane;
c) fobie.
53.Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferiaore;
c) a unui singur membru.
54. Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:

a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor de simt;
c) reactiile afective in exces.
55. Afazia este tulburarea:

a) de sensibilitate a pielii;
b) scaderea volumului muscular;
c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.
56. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;
22
c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise
noaptea.
57. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:

a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
58. Anuria reprezinta:

a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
59. Poliuria reprezinta:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;
c) sete exagerata.
60. Vomica este:

a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.
23
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINTA UMANA SI NURSING
TESTUL A ADEVARAT/FALS
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A Ghid de nursing 109
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
II Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste 12
2 C 1150 de teste 12
3 A 1150 de teste 12
4 E 1150 de teste 12
5 D 1150 de teste 12
III
1 C Ghid de nursing
24
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU

1 B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 A 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
22 A,B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
31 A,B 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 A,B,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 A,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
35 B,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
25
46 A,C 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
49 A,B Ghid de nursing 187
50 A,C Ghid de nursing 187
52 A,C Ghid de nursing 215
54 A,B Ghid de nursing 216
26
MODULUL 16 -TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.

2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după permeabilizarea
căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Citoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi aspiratorul
mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în dimineaţa
examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
SUBIECTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false

2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice
4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
27
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn
2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon
5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic
2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii

bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea
pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si

medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
28
SUBIECTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
3. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180°C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mâna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
7.În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
Care este umiditatea admisă?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:

a) căldura,radiaţiilegamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
29
9. Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă:
a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
11. Ortopneea se defineşte ca o:

a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului
12. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:
a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
13. Drenajul postural inseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
14. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰
b) alcool 70˚
c) bromocet 1 g ‰
15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
16.Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia
muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente din metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
30
18.Dezinsecţia reprezintă:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;
c) distrugerea păduchilor.
19.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:

a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgenţă
23. Cand calea naturală eficientă in administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul
chirurgical, cel puţin in primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoasă;
c) sonda nazogastrică sau nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin:
a) înţepare în pulpa degetului:
b) înţepare pe faţa plantară a halucelui;
c) puncţie venoasă.
25. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza.

In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană varstnică:
a) 36°C;
b) 37,4°C;
c) 35,1°C.
26.Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) înţepare în pulpa degetului;
c) ambele.
31
27.Recoltarea sângelui pentru examene bacteriologice se face:
a) când se suspectează o bacteriemie;
b) când se suspectează o septicemie;
c) ori de câte ori pacientul are febră.
28.Recoltarea exsudatului faringian se face pentru:

a) depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afecţiuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:
b) spatulă linguală;
c) seringă şi ace de unică folosinţă.
30.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) la jumătatea micţiunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectată timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric avem nevoie de:

a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat în scop terapeutic se face pentru:

a) drenarea căilor biliare;
b) alimentaţie artificială;
c) evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare.
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
32
36.Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare;
c) evacuarea conţinutului
(când aceasta nu se face spontan).
37.Complicaţiile imediate ale sondajului vezical sunt:

a) lezarea traumatică a mucoasei uretrale:
b) crearea unei căi false prin forţarea sondei;
c) boli infecţioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre şi instrumente nesterile.
38.Spălătura gastrică este indicată în:

a) intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice;
b) pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă;
c) ulcer gastric în perioada dureroasă.
39.Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) intoxicaţii cu substanţe caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastrică însoţită de procese fermentative.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:

a) evacuarea conţinutului intestinului gros;
b) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectului;
c) pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determină prezenţa microbilor
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c) nu arată decat creşterea germenilor.
42.Pentru pregătirea copiilor in vederea explorării radiologice a colonului se efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;
c) in cadrul intim, alături de familie.
44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adanc, va tuşi şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală;
c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
33
45. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:
a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riză de astm bronşic;
d) anurie.
46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:

a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonară;
c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie administrarea de O2. Prima responsabilitate a asistentei este:

a) să explice pacientului de ce este necesar;
b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2;
c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei;
d) să observe atent reacţiile pacientului şi să adapteze debitul in funcţie de colorarea cianotică a
acestuia.
48 Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator
49. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
50. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
51.Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) substanţe medicamentoase uleioase.
52.Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:

a) faţa externă a braţului;
b) faţa supero-externă a coapsei;
c) regiunea deltoidiană.
34
53.Prin injecţia intramusculară se pot introduce în organism:
a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice;
c) soluţii uleioase.
54.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externă fesieră;
b) faţa externă a coapsei, treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară.
55.Pe cale intravenoasă se pot introduce în organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
56.Accidentele injecţiei subcutanate

a) sunt următoarele, cu excepţia:
b) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
c) hematom prin perforarea unui vas;
d) flebalgia.
57.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:

a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin înţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală într-un vas de sânge a unei substanţe uleioase.
58. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important să
se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pună cateva picături de apă distilată periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
59.Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;
c) emboliei gazoasă.
60. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;
b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;
c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.
61.În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
35
62. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
63.Paracenteza abdominal reprezintă:

a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.
64.Paracenteza abdominală se efectuează:

a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe - Richter;
b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
65.Toracocenteza reprezintă puncţia:

a) cavităţii peritoneale;
b) cavităţii pericardice;
c) cavităţii pleurale.
66. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
67.Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru:

a) evacuarea unei colecţii de lichid pleural;
b) introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural.
68.Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:

a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
69.Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:

a) lipotimiei şi colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
70.Puncţia pericardica se efectuează în scop terapeutic pentru:

a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanţelor medicamentoase.
36
71. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:
a) pătrunderii acului în miocard;
b) şocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.
72. Puncţia articulară este indicată în:

a) artrite acute şi cronice, serofibrinoase şi purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
73. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;
c) nu necesită îngrijire specială.
74. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
75. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică.
76. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală.
77. Locul puncţiei osoase este:

a) sternul;
b) creasta iliacă;
c) tibia, calcaneul.
78. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
79. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin:

a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
37
80. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:
a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
81.După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
82.Punctia rahidiană se execută în scop terapeutic pentru:

a) decomprimarea în cursul sindromului de HIC;
b) introducerea de substanţe medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR şi executarea mielografiilor.
83.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în funcţie de starea generală, pacientul se aşează în poziţie:
a) spate de pisică;
b) cocoş de puşcă;
c) pleurostotonus.
84.Accidentele puncţiei rahidiene sunt:

a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, greaţă, vărsături;
b) contractarea feţei, gâtului sau a unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului sciatic.
85.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
86.Accidentele puncţiei vezicii urinare sunt:

a) puncţie negativă;
b) hemoragie intravezicală;
c) hematemeza.
87.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);
b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
88. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;
b) intărească musculatura respiratorie;
c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator.
38
89. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:
a) urografia şi echografia;
b) laparoscopia şi sumarul de urină;
c) colecistocolangiografia şi endoscopia.
90. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat;
c) poziţia pacientului va fi in ortostatism
91.Hidratarea şi mineralizarea organismului are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit;
b) depurativ - diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
92. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este:

a) decubit lateral;
b) şezand;
c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale.
93. După puncţia lombară pacientul are voie:

a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;
b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;
c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice
94. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu:

a) apă şi săpun;
b) tinctură de iod;
c) alcool sanitar
95. Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratării;
b) simptomatologia deshidratării;
c) investigaţii de laborator.
96.Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:

a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită, edem
periferic);
c) ambele.
97. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie să
ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era modificat;
c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător
calitativ
39
98 In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R. (excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii
99. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sangelui şi a organelor hemato-formatoare se

află:
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare;
b) numărarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
100. La atingerea nervului sciatic, tradusă prin durere violentă se:

a) se retrage aerul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
101.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie.
102. Explorarea organelor hemato-formatoare se poate realiza prin:

a) puncţie osoasa
b) funcţie splenică
c) scintigramă hepatică şi splenică
103. Audiograma se efectuează cu:

a) vocea şoptită la diferite distanţe;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
104. Pentru determinarea grupelor sanguine în sistemul OAB şi Rh este necesar ca:
a) determinarea să se facă prin ambele metode (Beth - Vincent şi Simonin);
b) determinarea să se facă de doi tehnicieni;
c) să se folosească două serii de seruri test.
105. Efectuarea probelor de compatibilitate trasfuzională are drept scop:

a) reducerea la minimum a riscurilor accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare acute;
c) asigurarea că pacientul beneficiază de transfuzia pe care o primeşte.
106.Incompatibilitatea transfuzională se previne prin următoarele măsuri:

a) determinarea grupei în sistemul OAB şi Rh la primitor;
b) alegerea unui sânge de donator izogrup OAB şi Rh;
c) executarea probelor de compatibilitate directă (Jeanbereau) şi biologică Oelecker.
40
107. Prin transfuzie înţelegem:
a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;
b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;
c) ambele.
108. Transfuzia de sânge are drept scop:

a) restabilirea masei sanguine şi asigurarea numărului de globule roşii necesare transportului
oxigenului în caz de hemoragii, anemii, stări de şoc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienţelor.
109. Accidentele transfuziei sunt:

a) incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic;
b) transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice
c) hemoliză intravasculară prin transfuzarea sângelui neîncălzit.
110. Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:

a) ieşirea acului din venă;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonară cu cheaguri.
111. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.
112. Regimurile dietetice urmăresc:

a) punerea în repaus şi cruţarea unor organe, aparate şi sisteme;
b) echilibrul unor funcţii deficitare sau exagerate ale organismului;
c) îndepărtarea unor produse patologice de pe pereţii intestinali.
113. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
114. După efectuarea puncţiei, supravegherea bolnavului presupune in ordine:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;
b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;
c) hrănirea imediată a bolnavului.
115. Alimentarea activă la pat se face aşezând pacientul în poziţie:

a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
41
116. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de
contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare completă a tubului digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
117. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unei ulceraţii a tractului digestiv;
b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.
118. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;
b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale;
c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.
119.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
120.Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

a) inconştienţi;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicaţi cu substanţe caustice.
121. Pentru recoltarea de secreţie in cazul unei otoragii abundente folosim:

a) o seringă cu un ac scurt;
b) o compresă sterilă şi o pensă;
c) un porttampon intr-o eprubetă sterilă.
122.Corectarea deficitului de sodiu se va face cu:

a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) soluţie Ringer
123.Temperatura se măsoară în:

a) cavităţi semiînchise (axilă, plică inghinală, cavitatea bucală);
b) cavităţi închise (rect, vagin);
c) ambele.
124.Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40- 41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
42
125. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea, mirosul;
b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate;
c) prezenţa produselor patologice — puroi, sange, paraziţi.
126.Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:

a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
127. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de:

a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu în glicerină 1/20
128.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei respiraţiei:

a) se anunţă pacientul şi se linişteşte din punct de vedere psihic;
b) se preferă perioada de somn (pentru măsurare - observare);
c) nu se anunţă pacientul.
129. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află:

a) seringa Guyon;
b) sonda gastrică şi duodenală sterilă - de unică folosinţă;
c) pensa hemostatică
130.Calităţile pulsului depind de:

a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea şi presiunea arterială.
131.Pulsul de poate măsura manual (digital) la:

a) artera radială, cubitală;
b) artera carotidă;
c) vena jugulară.
132.Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
133. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare, asistenta medicală va

explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre, cu excepţia:
a) va incălzi apa pentru clismă (37,2° C) şi va aşeza bolnavul in decubit lateral;
b) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm in canalul anal;
c) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului
43
134. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas
vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
135. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;
b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică
puncţia;
c) şezand cu braţele pe langă corp.
136. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h;
b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
137. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a) in condiţii sterile, in recipient special;
b) un eşantion din cantitatea eliminată in 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
138. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza
interiorul bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
139. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după
examinare, cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:
a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;
b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;
c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.
140. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;
b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;
c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia in
ortostatism.
44
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
SUBIECTUL I- ADEVARAT/FALS
INTREBARII
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de 65
teste nursing
2 A 141
3 F 141
4. A 147
5 F 84
6 A 34
7 A 34
8 A 34
9 F 34
10 A 34
11 F 61
12 A 61
13 F 61
14 F 65
15 F 65
16 F 84
17 F 84
18 A 103
19 F 103
20 F 103
SUBIECTUL II- ASOCIERI

I
1 D l. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri 155
acordate de asistentii medicali
2 A 116
3 B 157
4 E 155
5 C 154
II
1 B 125
2 A 112
3 C 157
4 E 232
5 D 124
III
1 B 155
2 C 120
3 E 116
4 D 108
45
5 A 112
IV
1 e 155
2 b 145
3 d 112
4 c 156
5 a 141
SUBIECTUL III -RASPUNS MULTIPLU

1 a
2 b
3 a
4 c
5 a
6 a,c
7 a
8 a,c
9 a
10 a
11 b
12 b
13 b
14 a
15 b
16 a,b
17 a,c
18 b
19 a
20 c
21 a,b
22 b
23 a,b,c
24 a,b
25 a
26 c
27 a,b
28 a,b
29 c
30 a,b
31 a
32 a.b
33 a,b
34 a,b
35 c
36 a,b
46
37 a,b
38 a,b
39 a,b
40 a,b,c
41 b
42 a,b
43 b
44 a
45 b
46 b
47 a,c
48 d
49 c
50 c
51 a
52 a,b,c
53 a,c
54 a,b
55 a,b
56 c
57 a,c
58 c
59 c
60 a
61 a
62 c
63 a
64 a,c
65 c
66 b
67 a,b
68 b
69 b
70 b,c
71 a
72 a,b
73 b
74 c
75 c
76 c
77 a,b,c
78 c
79 a,c
80 b
81 a
47
82 a,b
83 a,b
84 a,b
85 c
86 a,b
87 c
88 d
89 a
90 b
91 a,b,c
92 a,b,c
93 b
94 b
95 a,b,c
96 c
97 c
98 b
99 a,b,c
100 a,b
101 a
102 a,b,c
103 c
104 a,b,c
105 a,b,c
106 a,b,c
107 c
108 a,b,c
109 a,b,c
110 c
111 c
112 a,b,c
113 a
114 a,b
115 a,b
116 b
117 b
118 c
119 a
120 a
121 c
122 a,b,c
123 c
124 a
125 a,b,c
126 b
48
127 a,b
128 b.c
129 b,c
130 a,b,c
131 a,b
132 c
133 a
134 b
135 b
136 b
137 e
138 b
139 c
140 a
49
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau adevarat
sau cu „F” fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe

obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient, iar
mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
SUBIECTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele umede
50
SUBIECTUL III
1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b)o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
51
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină:
a) nu prezintă importanţă în prevenirea infecţiilor cu transmitere sanguină;
b) uneori este singurul mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire a contaminării şi diseminării agenţilor microbieni.
12.În cazul expunerii profesionale cu produse patologice (inoculare percutană, înţepătură, tăietură) ce
atitudine luaţi?
a) stimularea sângerării locale;
b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este crescută în serviciile:

a) nou-născuţi;
b) terapie intensivă;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente în prevenirea infecţiilor nosocomiale sunt:

a) alegerea procedurilor de investigaţie şi tratament cu risc minim de infecţie;
b) măsuri de igienă spitalicească;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune.
15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:

a) pregătirea materialelor pentru sterilizare şi respectarea condiţiilor de păstrare şi utilizare a lor;
b) respectă şi răspunde de aplicarea regulilor de igienă şi regulilor de tehnică aseptică;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin tăiere , înţepare cu obiecte ascuţite, constau
în :
a) colectarea imediat după utilizare în containere rezistente la înţepare şi tăiere, amplasate la
îndemână şi marcate corespunzător;
b) reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c) recapişonarea acelor folosite.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminării cu agenţi microbieni, se efectuează:
a) înainte şi după aplicarea unui tratament pacienţilor;
b) numai la intrarea în serviciu.
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie;
52
18.Echipamentul de protecţie este :
a) bariera între lucrător şi sursa de infecţie ;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de spital;
c) utilizat în timpul activităţilor care presupun risc de infecţie.
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se referă la:

a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională;
b) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de bază în aplicarea Precauţiunilor Universale consideră:

a) toţi pacienţii potenţial infectaţi;
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi;
c) că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare.
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea infecţiilor nosocomiale cuprind:

a) respectarea regulilor de tehnică aseptică în efectuarea tratamentelor prescrise;
b) supravegherea menţinerii condiţiilor de igienă şi a toaletei bolnavilor imobilizaţi;
c) supravegherea aplicării tratamentului cu antibiotice în funcţie de antibiogramă şi evoluţia
clinică a bolnavului.
22. Infecţia nosocomială este:

a) infecţia contactată în spital sau alte unităţi sanitare cu paturi;
b) infecţia care se referă la orice boală datorată microorganismelor;
c) infecţia dobândită în spital şi uneori diagnosticată după ieşirea din spital.
23. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toţi;
c) numai bacteriile.
24. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de
către :
a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;
b) angajator, prin societăţile de asigurări;
c) nu este necesară protecţia asistentului medical.
25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:

a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină personalului , la locul de muncă;
b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;
c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.
26. Sterilizarea urmeşte:

a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe
obiecte cu utilizare medicală;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.
53
27. Infecţia de defineşte astfel:
a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în
organism;
b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor,
de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect;
c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.
29. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor şi instrumentelor sterile se poate utiliza:

a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun;
c) pensa de servit.
31. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează:

a) căldura, radiaţiile gamma;
b) radiaţiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;
b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;
c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.
34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei proceduri
invazive (ex. cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;
b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;
c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.
54
36. De la sala de pansamente septice aţi primit instrumentele pentru a le pregăti în vederea sterilizării.
Aşezaţi în ordine operaţiunile de execuţie a acestei manopere:
a) spălare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aşezare în trusă.
37. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:

a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;
b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;
c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.
38. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰;
b) alcool 70°;
c) bromocet 1 g ‰.
39. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:

a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.
40. Pentru manevrarea unor soluţii dezinfectante, personalul medical respectă măsurile de protecţia
muncii:
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var cloros se are în vedere:

a) preparare zilnică;
b) depozitare în recipiente de metal;
c) depozitare în recipiente închise la culoare din material plastic.
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;
b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;
c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.
43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării
sau după externare.
55
44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor nosocomiale:
a) pacienţii vârstnici, taraţi;
b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
45. Sursa de infecţie poate fi:

a) pacientul şi produsele sale patologice;
b) personalul medical şi echipamentul său de lucru;
c) apa şi alimentele
56
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
A. ADEVĂRAT / FALS
NR. ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A Chirurgie pentru cadre medii – F. 64
4 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 67
B. ASOCIERE
PAGINĂ
I. 1-c, 2-e, 3-b, Chirurgie pentru cadre medii – F. 82-83
4-a, 5-d Daschievici, M Mihăilescu, 2004
II. 1-b, 2-d, 3-a, Chirurgie pentru cadre medii – F. 87
4-e, 5-c Daschievici, M Mihăilescu, 2004
C. ÎNTREBĂRI TIP GRILĂ
PAGINĂ
1 b Chirurgie pentru cadre medii – F. 64
2 c Chirurgie pentru cadre medii – F. 75
3 a Chirurgie pentru cadre medii – F. 75
5 c Chirurgie pentru cadre medii – F. 76
57
11 b,c 1030 teste pentru examene şi 154
concursuri pentru asistenţii medicali –
OAMR, 2004
12 a,c 1030 teste pentru examene şi 154
OAMR, 2004
13 a,b 1030 teste pentru examene şi 154
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
OAMR, 2004
23 b 1030 teste pentru examene şi 70
OAMR, 2004
OAMR, 2004
25 a 1030 teste pentru examene şi 68
58
OAMR, 2004
OAMR, 2004
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
59
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
SUBIECTUL I
Stabiliti valoarea de adevar pentru urmatoarele enunturi. Notati adevarat cu „A” sau
adevarat sau cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează in muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
SUBIECTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
SUBIECTUL III
1. Administrarea medicamentelor pe cale orală se face pentru obţinerea urmatoarelor efecte

locale:
a) favorizarea cicatrizării ulceraţiilor mucoasei digestive;
b) protejarea mucoasei gastro-intestinale;
c) inlocuirea fermenţilor digestivi(cand aceştia lipsesc)
2.Este contraindicată administrarea medicamentelor pe cale orală atunci cand:

a)medicamentul este inactivat de secreţiile digestive;
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
3. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la:

a) pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
b) pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu intoleranţă digestivă;
c) pacienţii operaţi pe anus si rect.
60
4.Pe cale respiratorie se administrează medicamente sub forma de:
a) gaze sau substanţe gazeificate;
b) lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori;
c) pulberi fine.
5. Administrarea medicamentelor pe cale respiraţorie se face pentru:

a) decongestionarea mucoasei căilor respiratorii;
b) imbogaţirea in oxigen a aerului inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot administra medicamente sub formă de:

a) soluţii;
b) mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul de sac conjunctival si pe marginea ploapelor

folosim:
a) ansă de platină;
b) baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu un tampon de vată;
c) tampon montat pe o sondă butonată,comprese sterile.
8. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală are urmatoarele avantaje:

a) dozarea exactă a unui medicament ce ajunge in snge;
b) evitarea tractului digestiv;
c) posibilitatea administrarii medicamentelor bolnavilor inconştienţi.
9.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;
b) substanţe medicamentoase hipertonice;
c) subtanţe medicamentoase uleioase.
10.Prin injecţia intramusculară se pot introduce in organism:

a) soluţii izotonice;
b) soluţii hipertonice
c) soluţii uleioase.
11.Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:

a) regiunea supero-externa fesieră;
b) faţa externă a coapsei,treimea mijlocie;
c) regiunea subclaviculară
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce in organism:

a) substanţe izotonice;
b) substanţe hipertonice;
c) substanţe uleioase.
13. Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
61
14.Accidentele injecţiei intramusculare sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului sciatic;
b) paralizie prin inţeparea unui vas;
c) embolie prin introducerea accidentală intr-un vas de sange a unei substanţe uleioase
15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:

a) flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
b) hematomului prin străpungerea venei;
c) paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:

a) distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoasă
17.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a) desodat;
b) hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:

a) orală;
b) intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanată
20.Inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic este necesar:

a) să se identifice germenul patogen;
b) sa se determine sensibilitatea agentului patogen la antibiotic;
c) să se testeze sensibilitatea organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:

a) administrarea medicamentelor la care se urmăreste un efect prelungit;
b) efect depurativ-diluând si favorizând excreţia din organism a produsilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe cale intravenoasă se poate face prin:

a) ace metalice fixate direct in vena;
b) canule de material plastic introduse prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c) denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot introduce soluţii:

a) izotonice;
b) hipertonice;
c) uleioase
62
24.Accidentele perfuziei sunt:
a) hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b) embolia gazoasă prin patrunderea aerului in curentul circulator;
c) flebită, necroză
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi minerale ale organismului se face prin:

a) stabilirea felului deshidratarii;
b) simptomatologia deshidratarii;
c) investigaţii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul perfuziilor se individualizează dupa natura si concentraţia

soluţiei astfel:
a) soluţiile izotone se administrează cu un ritm de 60-150 picături pe minut (500 ml/ora)
b) soluţiile hipertone se administrează cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 ml/ora)
c) hidrolizatele de proteină se administrează cu un ritm de 40-60 picături/minut(50 ml/oră)
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie
cu glucoză 5%.Cum procedaţi?
a) injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;
b) asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;
c) introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?

a) penicilina;
b) tetraciclina;
c) ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii medicamentoase starea pacientului se modifică brusc,asistenta

medicala actioneaza astfel:
a) intrerupe perfuzia,scoate acul de puncţie;
b) intrerupe perfuzia si inlocuieşte flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c) anunţă imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:

a) perfuziile in venele membrului pelvin;
b) perfuziile pe cateter;
c) ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi:

a) local;
b) general;
c) numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se

utilizează:
a) inoforeza;
b) fricţionarea;
c) ambele metode.
63
33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după
deschidere cad cioburi in interior, procedăm astfel:
a) administrăm conţinutul fără reţinere;
b) filtram conţinutul inainte de administrare;
c) nu administram conţinutul
34.Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează

administrarea acestora.Pentru prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a) mănuşi;
b) mască;
c) este suficientă spalarea pe maini dupa efectuarea administrării
35.Calea naturală,comodă si foarte acceptată de bolnav (calea orală si bucală) prezintă şi

unele dezavantaje enumerate mai jos:
a) nu are acţiune imediată;
b) se poate folosi cand bolnavul varsă;
c) nu se folosesc la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus
36.Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub forma de supozitoare sau clisme
si este folosită:
a) dupa efectuarea unei clisme evacuatorii;
b) cand se urmăreşte o acţiune locală,in special;
c) cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si greţuri.
37.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este
acesta:
a) absorbţie rapidă,totală;
b) dozare precisă;
c) necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administrează:

a) anestezicele volatile;
b) aerosolii;
c) oxigenul
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si conjunctivelor se pot administra medicamente ce au

acţiune:
a) antiseptică;
b) antiinflamatoare;
c) epitelizantă;
d) antialgică
40.După administrarea medicamentelor,asistenta medicală va urmări efectele acestora:

a) modificarea comportamentului,a starii psihice si constipatiei;
b) eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c) greţuri,frisoane,transpiraţii;
d) modificări ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecţia intravenoasă se poate face:

a) numai in venele epicraniene;
b) păstrând cea mai buna venă pentru urgenţe;
c) in venele de la plica cotului
64
42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:
a) intravenoasă;
b) subcutanată;
c) intradermică
43.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai
putin:
a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;
c) calea orală
44.Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin:

a) administrare intravenoasă;
b) administrare intraarterială;
c) administrare subcutanată
45.Când un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros,asistenta medicală

trebuie să ştie că:
a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de
importantă;
b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau
modificate;
c) numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat;
d) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunzător calitativ
46.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:
a) infiltraţia intradermică cu novocaină;
b) I.D.R(excepţie la tuberculină);
c) desensibilizare in reacţii alergice
47.Injecţia subcutanată se efectuează:

a) zilnic in acelasi loc;
b) alternând locurile de elecţie;
c) nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se administrează:

a) soluţii izotone,uleioase,coloidale;
b) soluţii izotone,hipertone;
c) soluţii izotone
49.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:

a) după 5-10 minute de la administrare;
b) instantaneu;
c) imediat după injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă prin durere violentă se intervine astfel:

a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continuă injectarea
65
51.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:
a) embolie gazoasă;
b) hematom;
c) paralizie
52.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:

a) decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;
b) decubit dorsal;
c) poziţie genupectorală
53.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:

a) aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;
b) creşterii metabolismului energetic al organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.După administrarea medicamentelor, în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii

locale:
a) congestive;
b) lăcrimare,prurit;
c) ambele variante sunt corecte
55.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va

semnala medicului manifestările ieşite din comun:
a) diplopie;
b) palpitaţii;
c) ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:

a) se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
b) nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;
c) administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior
57.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:

a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stang;
c) ortostatism cu hiperextensia capului
58.Administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern respectă urmatoarele principii

cu excepţia:
a) se administrează soluţii la temperatura corpului;
b) se administrează soluţiile medicamentoase la temperaturi scazute pentru a preveni
lezarea timpanului
c) se administrează soluţii la temperaturi ridicate pentru a facilita procesul de absorbţie
59.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se

recomandă a fi:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral pe partea sănătoasă;
c) semişezând,cu capul in hiperextensie
66
60.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:
a) 4litri/minut;
b) 5litri/minut;
c) 6litri/minut
61.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:

a) retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă
prea profund, oxigenul poate ajunge în stomac);
b) schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;
c) verificarea funcţionării umidificatorului.
62.Administrarea medicamentelor în conductul auditiv extern poate avea drept scop:

a) obţinerea unui efect terapeutic;
b) înmuierea dopului de cerumen;
c) profilactic, în vederea prevenirii otitei medii supurante.
63.Nerespectarea căilor de administrare a medicamentelor:

a) nu influenţează efectul medicamentelor;
b) are efecte nedorite;
c) duce la complicaţii locale la locul de administrare a injecţiilor.
64.Asistenta medicală:
a) este nevoită să trezească bolnavul pentru administrarea medicamentelor simptomatice;
b) trezeşte bolnavul pentru administrarea medicamentelor etiologice;
c) stabileşte orarul de administrare respectând somnul pacientului.
65.Asocierea mai multor medicamente în aceeaşi seringă:

a) menajează bolnavul de înţepături;
b) duce la transformarea, precipitarea, degradarea acestora;
c) priveşte în mod direct medicul.
66.Când administrează tratamentul, asistenta medicală:

a) lasă la pacient întreaga doză zilnică;
b) administrează personal supozitoarele,picăturile pentru ochi şi nas;
c) administrează întîi tabletele,soluţiile şi picăturile apoi injecţiile
67.Asistenta medicală are grijă:

a) să informeze pacientul despre timpul în care se va instala efectul medicamentelor;
b) să atragă atenţia asupra efectelor secundare ale medicamentelor;
c) să corecteze dozele prescrise.
68.Regulile generale de pregătire şi administrare a injecţiilor prevăd:

a) injectare imediată a conţinutului seringii;
b) verificarea soluţiei injectabile;
c) pregătirea cu 30 min.înainte de administrare.
69.Accidentele survenite la administrarea injecţiilor intramusculare sunt:

a) atingerea nervului sciatic si a ramurilor sale;
b) atingerea nervului trigemen si a ramurilor sale;
c) patrunderea cu acul într-un vas sanguin.
67
70.Accidentele survenite în urma injecţiei intravenoase sunt:
a) flebalgia
b) supuraţia aseptică;
c) tumefierea bruscă a ţesutului perivenos,hematom.
71.Cu ocazia administrării antibioticelor, asistenta medicală trebuie să cunoască:

a) doza totală pe zi de antibiotic ce trebuie administrată unui pacient;
b) durata tratamentului;
c) cantitatea exactă a unei doze.
72.Personalul care manevrează antibiotic poate să se sensibilizeze fată de aceste

substante,fiind expus la:
a) dermite profesionale;
b) şoc anafilactic;
c) urticarie.
68
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
SUBIECTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
PAGINĂ
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali
Editura Viaţa Medicală Românească,2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing 107

3 F L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 140



asistentii medicali
6 F L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 150


Editura Viata Medicală Românească,2002

SUBIECTUL II 1
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGI
NĂ
1 1-E Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 150
medicali
Sub redacţia Lucreţia Titircă
2 2-A Tehnici de ingrijire pentru asistentii 146
medicali
69
3 3-B Tehnici de ingrijire pentru asistentii 159
medicali
Sub redactia Lucreţia Titircă
4 4-C Tehnici de ingrijire pentru asistentii 161
medicali
5 5-D Ghid de nursing 134-135
2.
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 139
catre asistenţii medicali
Editura Viaţa Medicală
Românească,2003
2 2-E Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 146
medicali
Românească,2002
3 3-A Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 140
medicali
Românească,2002
4 4-B Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 154
medicali
Românească,2002
5 5-C Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 150
medicali
Românească,2002
70
TESTUL C
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1. ABC 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. A BC idem 37
3. AB idem 37
4. AB idem 37
5. ABC idem 37
6. AC idem 37
7. BC idem 38
8. ABC idem 38
9. A idem 38
10. AC idem 38
11. AB idem 38
12. AB idem 38
13. C idem 39
14. AC idem 39
15. C idem 39
16. C idem 39
17. A idem 39
18. C idem 42
19. C idem 42
20. ABC idem 43
21. ABC idem 43
22. ABC idem 43
23. AB idem 43
24. ABC idem 43
25. ABC idem 43
26. AC idem 73
27. A idem 144
28. C idem 144
29. BC 147
30. C 147
31. AB 1555 teste de evaluare continuă in 49
nursing
Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. C idem 49
33. C idem 50
34. AB idem 50
35. AC idem 50
36. AB idem 50
37. C idem 51
38. ABC idem 51
39. ABCD idem 51
40. ABCD idem 71 51
41. BC idem 51
42. C idem 51
43. C idem 51
44. AB idem 52
45. D idem 52
46. B idem 52
47. B idem 52
48. A idem 53
49. C idem 53
50. AB idem 53
51. A idem 53
52. A Teste pentru asistenţii medicali 1114 40
intrebări
Editura Bucuresti 2009
53. A idem 40
54. C idem 39
55. C idem 39
56. B idem 39
57. A idem 39
58. BC idem 39
59. B idem 40
60. C idem 41
61. A idem 41
62. AB idem 60
63. BC 1030 teste pentru examene si concursuri 111
pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
64. BC idem 112
65. AB idem 112
66. BC idem 112
67. AB idem 112
68. AB idem 112
69. AC idem 112
70. AC idem 113
71. AC idem 113
72. AC idem 113
72
MODULUL 23. PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU FALSE.

NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor respiratorii.

2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de urgenţă
este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine timp
îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
B. ASOCIATI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE :
I.
1. astmul bronsic a. mucolitice

2. pneumonia pneumococica b. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica c. hepatizatie rosie
4. ftizia d. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa e. dispnee paroxistica
II.
1. tuberculoza primara a. caverna

2. pneumonia pneumococica b. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax c. febra in platou – 40 C
4. ftizia d. sancru de inoculare
5. astmul bronsic e. aer in cavitatea pleurala
73
C. INDICAŢI RĂSPUNSUL CORECT:
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:

a. frison solemn;
b. tuse seacă persistentă;
c. febră (39 -41°C);
d. junghi toracic.
e. expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :

a. drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;
b.administrarea corticoizilor;
c. tratament antibiotic.
3. Criza de astm bronşic are durată variabilă:

a. 15 min- 3 ore;
b.30 min;
c. 2 ore.
4. Sputa din astmul bronşic este:

a. mucopurulentă;
b.ruginie;
c. alb- sidefie cu aspect perlat.
5. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:

a. administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice;
b.administrarea de antitusive;
c. drenaj postural.
6. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a. vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;
b.expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;
c. frison unic, febră 39-40, junghi toracic.
7. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a. Penicilina G;
b. Tetraciclina;
c. Biseptol.
8. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia :

a. şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;
b.leziuni condensate;
c. leziuni cavitare.
74
9. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:
a. corticoterapie;
b.tuberculostatice;
c. antibiotice.
10. Complicaţiile pneumoniei sunt:

a. bronşita cronică;
b. emfizemul pulmonar;
c. pleurezia sero-fibrinoasă.
11. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a. şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;
b.congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
c. leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.
12. Tratamentul bronşitei cronice vizează:

a. reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b.chimioprofilaxia contacţilor;
c. administrarea miofilinului şi corticoterapie i.v.
13. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:

a. sindrom de condensare pulmonară;
b.leziuni cozeoase;
c. leziuni fibro-cavitare.
14. Leziunea primitivă in TBC se numeşte :

a. adenopatie traheo-bronşică;
b.tuberculoza miliară;
c. şancru de inoculare.
15. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:

a. medicaţie simpaticomimetică;
b.tratamentul infecţiei bacteriene;
c. medicaţie anticolinergică.
NURSING
16. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii, pacientul este sfătuit:
a. să evite mediul poluat, tabagismul;
b.să-şi păstreze greutatea corporală în limitele vârstei/sexului;
c. să evite practicarea sporturilor în timpul anotimpurilor reci.
17. Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire, asistenta va observa la un pacient
cu o afecţiune pulmonară:
a. aspectul abdomenului;
b.culoarea tegumentelor;
c. aspectul toracelui, mişcările celor două hemitorace.
75
18. Spirografia explorează:
a. volumele şi capacităţile pulmonare;
b. volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;
c. arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.
19. Bronhografia reprezintă examenul:

a. radiologic al aparatului respirator;
b. endoscopic al aparatului respirator;
c. radiologic al arborelui traheobronşic.
20. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul necesită ca pregătire:

a. clismă evacuatoare;
b. administrarea atropinei, cu 30 de minute înaintea examenului;
c. întreruperea alimentaţiei.
21. Intervenţiile autonome ale asistentei în hemoptizie sunt:

a. aşezarea pacientului în poziţie Trendelemburg;
b. instituirea repausului fizic, psihic şi vocal;
c. aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea retrosternală;
d. învăţarea pacientului să efectueze inspiraţii forţate;
e. aşezarea pacientului în poziţie semişezând.
22. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

a. semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;
b. decubit lateral;
c. Trendelemburg.
23. Ca intervenţii de urgenţă în criza de asm bronşic se vor aplica:

a. administrarea medicaţiei bronhodilatatoare şi antialergice;
b. educaţia pacientului cum să prevină crizele de astm;
c. oxigenoterapie.
24. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :

a. disfonie;
b. afonie;
c. răguşeală.
25. Tusea este un act util atunci când :

a. favorizează eliminarea corpilor stăini;
b. favoroizează eliminarea secreţiilor patologice din căile aeriene.
26. Efectul frecvent al fumatului este :

a. bronşita tabagică;
b. emfizemul pulmonar;
c. cancer bronhopulmonar;
d. gastrita tabagică.
76
27. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:
a. dispnee paroxistică expiratorie;
b. dispnee inspiratorie şi expiratorie;
c. dispnee paroxistică inspiratorie.
28. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:

a. restrictivă;
b. obstructivă;
c. mixtă.
29. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a. repaus la pat, regim hidro-zaharat bogat în vitamine;
b. regim alimentar desodat;
c. consum excesiv de lichide
30. Primoinfecţia TBC se face:

a. pe cale cutanată;
b. pe cale aeriană;
c. pe cale sexuală.
31. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:

a. IDR la antimicotice;
b. IDR la tuberculină;
c. IDR la antibiotice.
32. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:

a. întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;
b. vaccinare antituberculoasă;
c. vaccinare antigripală.
33. Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în :

a. scleroemfizem pulmonar;
b. corp străin în laringe sau trahee;
c. astm bronşic.
34. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează :

a. vaccinarea B.C.G.;
b. intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;
c. reacţia Cassoni.
35. Dispneea, în bolile pulmonare, este datorată:

a. scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor respiratorii;
b. contaminării cu pneumococ;
c. comprimării organelor abdominale .
77
36. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:
a. senzaţie de vomă;
b. caldură retrosternală şi jenă respiratorie;
c. vărsătură.
37. Durerea toracică poate avea drept cauze:

a. afecţiuni cardiovasculare;
b. afecţiuni pleuropulmonare;
c. ambele.
38. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:

a. reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;
b. dispnee expiratorie;
c. reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.
39. Spirografia explorează:

a. volumele pulmonare după efort;
b. arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de contrast;
c. volumele şi capacităţile pulmonare.
40. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:

a. IDR la tuberculină;
b. IDR Cassoni;
c. IDR Dick.
41. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit pentru :

a. a stabili amploarea reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice a unei persoane;
b.a stabili existenţa reacţiei de hipersensibilitate la antigene tuberculinice;
c. se citeşte la locul injectării intradermice după 72 de ore de la injectare .
42. Dispneea în bolile pulmonare este consecinţa:

a. scăderii aportului de oxigen, creşterii cantităţii de dioxid de carbon;
b.comprimării organelor abdominale;
c. obstrucţiei căilor respiratorii.
43. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:

a. suflu amfonic;
b.suflu tubar;
c. wheezing.
44. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:

a. ameliorarea condiţiilor de viaţă;
b.depistarea precoce a bolii;
c. vaccinarea antigripală.
78
45. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu
excepţia:
a. febră, frison;
b. transpiraţii nocturne;
c. febră de tip remitentă, durere toracică.
46. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:

a. dispnee paroxistică inspiratorie;
b. febră şi junghi toracic;
c. dispnee paroxistică expiratorie şi bradipnee.
47. Astmul bronşic este o afecţiune caracterizată prin crize de dispnee paroxistică de tip
expirator. Ce intervenţii delegate de urgenţă aplică asistenta medicală în criză :
a. administrarea de miofilin intravenos;
b. prednison oral;
c. antihistaminice;
d. sedative.
48. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:

a. administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;
b. administrarea de antibiotice;
c. drenaj postural.
49. Rolul delegat al asistentei medicale în tratarea crizei de astm bronşic este:
a. tratamentul, medicaţia bronhodilatatoare;
b. administrarea de oxigen pe sonda nazală sau mască;
c. cortico steroizi
50. Pentru prevenirea afecţiunilor respiratorii pacientul este sfătuit:

a. să întrerupă fumatul şi să evite mediul poluat,
b. să- şi păstreze greutatea corporala in raport cu varsta;
c. sa evite practicarea sporturilor de iarnă.
51. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:

a. combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;
b. administrarea penicilinei G;
c. administrarea de lichide calde.
52. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :

a. roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;
b. sidefie – perlată;
c. spumoasă , aerată.
53. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:

a. febra 39 – 40 grade C;
b. tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;
c. frison unic 30 – 40 minute.
79
54. Manifestările de dependenţă frecvente care pot ridica suspiciunea de cancer pulmonar la
fumătorii cronici sunt :
a. tuse persistentă rezistentă la tratament în formele avansate ;
b. hemoptizia ;
c. dispneea .
55. Pentru spirografie, pacientul necesită următoarea pregătire :

a. cu 24 ore înainte se întrerupe medicaţia excitantă sau sedativă a centrilor respiratori;
b. repaus fizic şi psihic cu 30 minute înaintea examenului;
c. nu necesită pregătire.
56. Valorile normale ale parametrilor cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT) normali în
raport cu tabelele CECO sunt:
a. 50% din valorile ideale;
b. 70-80% din valorile ideale;
c. 100% faţă de valorile ideale.
57. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri sterilă;
c. tăviţă renală.
58. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a. senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sângelui,
gust de sânge;
b. senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;
c. senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sînge.
59. Insuficienţa respiratorie acută poste fi determinată de:

a. expunerea la frig, căldură;
b. obstrucţia căilor respiratorii superioare;
c. bronhoalveolite de deglutiţie.
60. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la

recomandarea medicului următoarele examinări:
a. IDR la PPD;
b. testul Schick;
c. IDR Cassoni.
80
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
A. ADEVĂRAT / FALS
NR. ÎNTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
1 A 1150 teste nursing – L. 61
Titircă, 2008
2 F 1150 teste nursing – L. 61
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
B. ASOCIERE
I. 1-e, 2-c, 3-a, Medicină internă pentru 123,128,121,154,
4-d, 5-b cadre medii – C. Borundel, 149
2006
II. 1-d, 2-c, 3-e, Medicină internă pentru 152,129,161,154,123
4-a, 5-b cadre medii – C. Borundel,
2006
C. INTREBĂRI TIP GRILĂ
MEDICINĂ INTERNĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
1 e Medicină internă –
specialităţi înrudite şi terapii 90
paliative – Mioara Mincu,
2004
2 a Urgenţe medico- 33
chirurgicale – sinteze pentru
cadre medii – L. Titircă,
2012
81
2012
4 c Medicină internă pentru 278
cadre medii – C. Borundel,
2006
2012
2006
7 a Medicină internă pentru 288
2006
2006
9 b Medicină internă pentru 310
2006
2006
2006
2006
2006
2006
2006
NURSING
16 a,b 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
17 b,c 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
18 a 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
19 c 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
82
Titircă, 2008
21 b,c,e 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
Titircă, 2008
23 a,c 1150 teste nursing – L. 60
Titircă, 2008
24 b Medicină internă – 90
specialităţi înrudite şi terapii
2004
25 a,b Medicină internă – 90
2004
26 a,b,c,d Medicină internă – 91
2004
2012
2006
2006
2006
2006
2006
33 a,c Medicină internă pentru 249
2006
34 b Medicină internă – 91
2004
35 a,c Îngrijiri speciale acordate 37
pacienţilor de către asistenţii
83
medicali, L. Titircă, 2008
36 b Urgenţe medico- 29
2012
2006
2006
39 c Explorări funcţionale şi 12
îngrijiri speciale acordate
bolnavului – L. Titircă,
2008
Titircă, 2008
41 a,b,c Medicină internă – 91
2004
42 a,b,c 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
2006
2006
45 c 1150 teste nursing – L. 60
Titircă, 2008
2006
2004
48 a Medicină internă – 91
2004
2004
50 a Îngrijiri speciale acordate 36
84
medicali, L. Titircă, 2008
2012
2006
2006
54 a,b Medicină internă – 92
2004
55 a,b 1150 teste nursing – L. 58
Titircă, 2008
Titircă, 2008
57 b 1150 teste nursing – L. 59
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
Titircă, 2008
85
MODULUL 24- CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE
SUBIECTUL A.
Indicati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false:
Notati-le cu A sau F
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminazecrescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11.Factorii de risc major a arterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12.EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13.FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14.Presiunea venoasa masurata periferic are valoare de 110-140mmHg.
15.Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
16.Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
17.In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
18.Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
19.Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
20.Asezand membrele inferioare mai sus decat restul corpului, se asigura o circulatie venoasa
mai buna.
86
SUBIECTUL B.
Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
I.
1 Flebografie A Fragilitate capilara

2 Oscilometrie B Activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C Vene
4 E.K.G D Zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E Pulsatii arteriale
II.
1 H.T.A A Durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B Dilatari ale venelor
3 I.M.A C Claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D Durere precordiala mai mare de 30 minute
5 Varice E Durere occipitala matinala
III.
1 I.M.A A Combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B Purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C Evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D Evacuarea lichidului
5 Endocardita E Interzicerea oricarui efort fizic si psihic
87
SUBIECTUL C.
MEDICINA INTERNA CARDIOLOGIE
1. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:

a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:

a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se caracterizeaza prin:

a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:

a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:

a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:

a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:

a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;
c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .
88
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:

a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:

a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem afirma:

a) leziunile caracteristice sunt vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:

a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada cardiaca;
c) examenul radiologic nu este important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:

a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala consta in:

a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA este:

a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
89
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) Necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19. Principala cauza a anginei pectorale este:

a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20. Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:

a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21. In insuficienta cardiaca dreapta exista:

a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22 Perioada cea mai critica din IMA este:

a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23Despre varice se poate afirma:

a) sunt dilatari permanente ale venelor superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si senzatia de greutate la nivelul gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace globale consta in:

a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25Uruitura diastolica se intalneste in:

a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
90
SUBIECTUL C
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Incercuiti raspunsul corect:
26.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a) arteriale,venoase,capilare,mixte;
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale?

a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in concordanta cu tensiunea arteriala a accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea sau chiar o usoara crestere a TA in faza de inceput a
hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite (ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130 batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31 Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace;
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului,printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
91
32. Care dintre afectiunilecardiace pot provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?

a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34 Unde palpam in mod normal socul apexian?

a) saptiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?

a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din HTA?

a) apare spre seara,se accentueaza la miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei, transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim
in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagfiene
38. Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:

a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39. In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
92
40. Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardiovascular sunt metode
neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:

a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;
b) anticoagulante ,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43. Claudicatia intermitenta apare:

a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa o distanta aproximativ egala cu cea la care s-a
instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de urgenta cand cantitatea de lichid acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea lichidului acumulat.
45. Accidentele punctiei pericardice sunt:

a) socul pericardic;
b) socul apexian;
c) patrunderea acului in miocard.
93
SUBIECTUL C
CARDIO-NURSING
46. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:

a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
47. Boala varicoasa se caracterizeaza prin:

a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente ceanotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate
48. Flebografia reprezinta:

a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
49.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor periferice;
b)ometoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a amplitudinii pulsatiilor peretelui arterial.
50 Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.
51.IMA apare in urmatoarele circumstante,cu exceptia:

a) mesele copioase ,efortul fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
52. Durerea in IMA prezinta caracteristicile urmatoare:

a) cedeaza la administrarea nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c)dureaza peste 30 de minute.
53 Obiectivele imediate in ingrijirea pacientului cu IMA vizeaza:

a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala a pacientului.
94
54. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistenta va avea in vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
55. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
56. Persoanele cu risc in aparitia endocarditei infectioase sunt:

a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace congenitale.
57. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:

a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul stang;
c) hipocondrul stang accentuata de tuse.
58. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:

a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;
c) dispnee,poliurie.
59 Interventiile autonome ale asistentei pentru ingrijirea pacientului cu HTA constau in:
a) asigurarea regimului alimentar hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei antihipertensive.
60. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la

mers in gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-i sa intrerupa mersul pentru a-i ceda
durerea.
Care poate fi cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale periferice;
c) ambele.
61.Unui pacient care prezinta alterarea circulatiei arteriale periferice se recomanda:

a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
95
62.Pacientului care prezinta arterita obliteranta asistenta medicala ii recomanda la externare.:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
63. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita gambei drepte.I se acorda urmatoarele ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior drept ridicat pe o atela Braun.
64 Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
65 Pozitia pacientului cu insuficienta cardiaca este:

a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
66. In timpul administrarii digitalei, asistenta va urmari in mod deosebit :

a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:

a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;
b) reducerea numarului de mese / 24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.
68 Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca consta in:

a) mese mici, in numar de 4-5 / 24 h;
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
69. Interventiile zilnice ale asistentei medicale in evaluarea starii unui pacient cu anasarca
constau in:
a) notarea cantitatii de lichide ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a diurezei;
c) oxigenoterapie.
70. Palpitatiile ca menifestari de dependenta apar:

a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
96
c) ambele.
71Pulsul:-
a)se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c)este neregulat in aritmia extrasistolica.
72. Pulsul:-
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) Se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;
c) Nu se modifica in caz de febra.
73. Accidentele punctiei pericardice sunt:

a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
74. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
75. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:

a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
76. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
77. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:

a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
78In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
79In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:

c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.
97
80. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:
c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.
81 In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
83Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:

a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;
c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.
84 Durerea din infarct miocardic dureaza:

a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
85 Sunt indicate in infarct miocardic acut:

a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu punctu
98
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE SI NURSING IN
CARDIOLOGIE
INTREBARII
1 A Ingrijiri acordate bolnavului 53
2 F Ingrijiri acordate bolnavului 55
4. F Ingrijiri acordate bolnavului 55
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 F 1150 de teste 65
16 A 1150 de teste 65
17 F 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
20 A 1150 de teste 65
TESTUL B ASOCIERI
I
1 C Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 E Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 D Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 B Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
II
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
III Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
1 E Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
2 C Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
3 B Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
4 D Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
5 A Ingrijiri speciale acordate bolnavului 59
99
TESTUL C. RASPUNS MULTIPLU
MEDICINA INTERNA
1 A Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
2 B Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
3 A,B Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 34
5 C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 71
7 B,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 71
12 C Medicina interna- Borundel 340
13 A,C Medicina interna 341
14 A,B Medicina interna Borundel 355
15 D Medicina interna Borundel 372
16 A,B Medicina interna Borundel 368
17 C,D Medicina interna Borundel 371
18 A Medicina interna Borundel 370
19 B Medicina interna Borundel 366
21 B,C,D Medicina interna Borundel 378
23 A,B,C,D Medicina interna Borundel 414
24 B,C Medicina interna Borundel 381
25 C Medicina interna Borundel 347
CHIRURGIE
26 B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 A,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 A,B Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 B,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 A,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 A Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 B,C,D Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
100
43 B,C Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 A,B,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
45 A,C Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 146
NURSING
46 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
47 C 1150 de teste cap.2.2 61
48 B 1150 de teste cap.2.2 61
49 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
50 A 1150 de teste cap.2.2 61
51 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
52 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
53 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
54 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
55 A,B,D 1150 de teste cap.2.2 61
56 A 1150 de teste cap.2.2 61
57 B 1150 de teste cap.2.2 61
58 B 1150 de teste cap.2.2 61
59 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
60 B 1150 de teste cap.2.2 61
61 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
62 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
63 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
64 A 1150 de teste cap.2.2 61
65 B,C 1150 de teste cap.2.2 61
66 A,C 1150 de teste cap.2.2 61
67 C 1150 de teste cap.2.2 61
68 A,B,C 1150 de teste cap.2.2 61
69 A,B 1150 de teste cap.2.2 61
70 C 1150 de teste cap.2.2 61
73 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 11
85 A,C Tehnica ingrijirii bolnavului –Rogozea 33
101
MODULUL 25: GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU

FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii.
2. Proba de digestie e un examen ce explorează indirect pancreasul exocrin
3. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza
diareei.
4. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
5. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
6. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a
doua zi a operaţiei
7. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie
gastro-intestinală acută.
8. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale
orală şi intravenos.
9. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie,
tumefacţia amigdalelor, subfebrilitate
10. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
11. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
12. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
I.
1. Vărsături cu conţinut bilios a. Cancer gastric
2. Vărsături cu conţinut sanghinolent b. Dischinezie biliară
3. Vărsături cu conţinut fecaloid c. Alcoolici
4. Vărsături cu conţinut mucos d. Ocluzie intestinală
5. Vărsături cu conţinut alimentar e. Stenoză pilorică
II.
1.Vărsături matinale a. Stenoză pilorică
2. Vărsături postprandiale precoce b. Alcoolism
3. Vărsături postprandiale tardive c. Ulcer gastric
4.Vărsături la 24 h după masă d. Sindrom de HTIC
5.Vărsături în jet, neprecedate de greţuri e. Ulcer duodenal
102
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:
a) durere în flancul abdominal drept;
b) flatulenţă;
c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :

a) alcoolism;
b) paraziţi;
c) infecţii biliare.
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:

a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizează prin :

a) diaree postprandială;
b) scaun cu mucus, puroi, sânge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se caracterizează prin:

a) poliurie;
b) vărsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă în:

a) disurie;
b) steluţe vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:

a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;
b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la
administrare de antispastice;
c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.
8. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:

a) VSH crescut;
b) endoscopia gastrică;
c) hemoragii oculte.
9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este medical şi
în conducerea tratamentului se va ţine seama de:
103
a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;
c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.
10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
combătute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
CHIRURGIE
11. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul

unei pierderi de masă circulantă:
a) mică;
b) medie;
c) mare.
12. Sunt cauze de HDS:

a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul căilor biliare.
13. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:

a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,,abdomen de lemn”.
14. O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:

a) asimptomatică;
b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;
c) are semnele caracteristice şocului hemoragic.
15. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:

a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestivă;
c) gastrita cronică.
16. Care din elementele de mai jos pot produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
104
17. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni în pancreatita acută?

a) amilazemia şi amilazuria crescute în primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
19. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :

a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;
b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor
poate fi dată de :
a) inflamaţia peretelui colecistic;
b) prezenţa unui obstacol în coledoc;
c) un proces inflamator al căilor biliare.
21. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar

următoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroasă;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?

a) vărsăturile;
b) greţurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;
d) meteorismul.
23. Când apar mai frecvent colicile biliare?

a) dimineaţa pe nemâncate;
b) după amiază;
c) noaptea;
d) după masă bogată în grăsimi sau alimente colecistokinetice.
24. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr
şi spate, cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi
antialgice, poate fi produsă de :
a) colică renală;
b) colecistită acută;
c) colică hepatică;
d) apendicită acută subhepatică.
105
25. Care din examenele de laborator sunt utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
26. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:

a) hemoptizie;
b) hematemeză;
c) melenă.
NURSING
27. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:

a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este contraindicată la pacienţii cu :

a) HDS;
b) peritonită;
c) ulcer gastric.
29. În vederea efectuării irigoscopiei este necesar să:

a) se administreze regim hidric în preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin efectuare de clismă şi administrare de ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile alimentaţie bogată în celuloză .
30. Irigoscopia este :

a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;
b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;
c) examinarea endoscopică a colonului.
31. Colangiografia constă în :

a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale
orală;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de
contrast administrată pe cale intravenoasă;
c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de
contrast pe cale orală .
32. Colangiografia este contraindicată la pacienţii cu:

a) afecţiuni hepato-biliare acute;
b) reacţii alergice la iod;
c) insuficienţă renală.
106
33. Pentru efectuarea colangiografiei , testarea sensibilităţii organismului la substanţa de
contrast se face:
a) prin administrare ID a 1 ml de substanţă ;
b) prin administrare SC a 1 ml de substanţă;
c) prin injectarea IV foarte lent a 1 ml de substanţă omogenizată cu sânge.
34. În cazul colangiografiei , nu se administrează prânzul Boyden :

a) pacienţilor colecistectomizaţi ;
b) pacienţilor cu icter;
c) pacienţilor cu insuficienţă renală acută.
35. După efectuarea primei radiografii , în cazul colecistografiei medicul recomandă

administrarea de :
a) antihistaminice;
b) prânzul Boyden;
c) razebil.
36. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt
următoarele , cu excepţia:
a) asigură pacientului un climat calm , de căldură umană;
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa
investigaţiei;
c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.
37. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:

a) testul Addis- Hamburger;
b) testul Adler;
c) proba de digestie.
38. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
39. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:

a) constipaţie;
b) diaree cronică;
c) pusee hemoroidale acute.
40. Spălătura gastrică este contraindicată în:

a) cancer gastric;
b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
c) stază gastrică însoţită de procese fermentative.
107
41. Paracenteza abdominală se efectuează :
a) în fosa iliacă dreaptă;
b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-Richter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi simfiza pubiană.
42. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele
pancreatice se cercetează în:
a) sânge;
b) suc pancreatic;
c) sânge, urină, suc pancreatic.
43. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:

a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloză în cantităţi mici.
44. Următorele explorări ale ficatului au semnificaţie etiopatogenică:

a) determinarea imunoglobulinelor;
b) determinarea AgHBs, IDR Cassoni;
c) determinarea bilirubinemiei.
45. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:
a) lacto-făinos;
b) complet;
c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne.
46. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza pilorică.
47. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :

a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ;
c) nu are legătură cu alimentaţia
48. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer duodenal se recomandă respectarea unui regim
alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brânza de vaci;
c) pâine veche , soteuri de zarzavat.
49. La externarea din spital asistenta recomandă pacientului cu ulcer gastro-duodenal:

a) să respecte orarul meselor ;
b) să evite stresul fizic şi psihic;
c) să aibe o alimentaţie completă fără restricţii.
108
50. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este întâlnită
la pacienţii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiază biliară;
c) rectocolită.
51. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :

a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;
b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.

52. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;
b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;
c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.
53. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză
hepatică sunt:
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;
b) pregătirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.
54. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi operaţi pentru această afecţiune vor primi următoarele
recomandări:
a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi călduţe de şezut;
b) dietă adecvată pentru evitarea constipaţiei;
c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
55. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:
a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smântână , peşte.
56. Pacientul cu colecistectomie prezintă drenuri prin care se scurge bila. Asistenta medicală
va supraveghea:
a) cantitatea zilnică de secreţie ;
b) ca drenul să nu se cudeze;
c) aspectul secreţiilor.
57. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:

a) după mese;
b) în timpul meselor;
c) înaintea meselor.
109
58. Intervenţiile autonome ale asistentei medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
ulcero-hemoragică sunt următoarele:
a) asigură repaus fizic şi psihic complet;
b) asigură igienă corporală şi de pat;
c) administrează medicaţie hemostatică şi preparate de fier.
59. Pacientul cu rectocolită ulcero-hemoragică este educat :

a) să respecte un regim alimentar bazat pe alimente bogate în celuloză;
b) să consume alimente bogate în vitamine , uşor digerabile;
c) să –şi asigure un aport suficient proteic (carne slabă fiartă , brânza proaspătă).
60. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta în perioada de debut următoarele manifestări
de dependenţă:
a) balonări postprandiale, meteorism abdominal, flatulenţă;
b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
c) subicter, ascită.
61. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:

a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură
gastrică.
62. La externarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a se
autoîngriji:
a) să-şi schimbe aparatul colector;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei;
c) să-şi menţină igiena generală.
63. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:

a) bogat în proteine şi grăsimi;
b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;
c) sărac în lipide şi celuloză.
64. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare în

hipocondrul drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :
a) litiaza biliară;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolită.
65. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;

a) la 2 ore după mese;
b) înaintea meselor;
c) în timpul meselor.
110
66. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
administrează:
a) 1 fiolă Morfină;
b) 1 fiolă Mialgin;
c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.
111
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN
GASTROENTEROLOGIE
A. ADEVĂRAT / FALS
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 71
2008
2 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 71
2008
2008
2008
5 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 71
2008
2008
7 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri 210
acordate de asistenţii medicali-
L. Titircă, 2002
8 F Tehnici de evaluare şi îngrijiri 212
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
11 A Ghid de nursing – L. Titircă, 257
1998
12 F Ghid de nursing – L. Titircă, 257
1998
B. ASOCIERE
I. 1-b, 2-a, 3-d, 4- Ghid de nursing – L. Titircă, 139
c, 5-e 1998
II. 1-b, 2-c, 3-e, 4- Ghid de nursing – L. Titircă, 139
a, 5-d 1998
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea 77
asistenţilor medicali, Liliana
112
Rogozea 1997
2 a Teste pentru pregătirea 78
Rogozea 1997
3 d Medicină internă – specialităţi 246
înrudite şi terapii paliative –
Mioara Mincu, 2004
4 a Teste pentru pregătirea 80
Rogozea 1997
5 b,c Teste pentru pregătirea 81
Rogozea 1997
6 b,c Teste pentru pregătirea 82
Rogozea 1997

concursuri pentru asistenţii
medicali- OAMR, 2004
CHIRURGIE RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
11 b Chirurgie pentru cadre medii- 723
F.Daschievici, M. Mihăilescu,
2004
13 c 1030 teste pentru examene şi 9
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- 723
113
2004
17 c Chirurgie pentru cadre medii- 720
2004
18 a,b Chirurgie pentru cadre medii- 720
2004
21 c Teste pentru pregătirea 120
Rogozea 1997
22 c Chirurgie pentru cadre medii- 717
2004
23 c,d Chirurgie pentru cadre medii- 708
2004
24 b Chirurgie pentru cadre medii- 715
2004
25 b,d Chirurgie pentru cadre medii- 724
2004
26 b Teste pentru pregătirea 107
Rogozea 1997
NURSING RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINĂ
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri 210
L. Titircă, 2002
28 a,b Tehnici de evaluare şi îngrijiri 210
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
30 b Tehnici de evaluare şi îngrijiri 212
L. Titircă, 2002
114
L. Titircă, 2002
32 a,b ,c Tehnici de evaluare şi îngrijiri 214
L. Titircă, 2002
33 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri 216
L. Titircă, 2002
34 a,b,c Tehnici de evaluare şi îngrijiri 217
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
37 b Explorări funcţionale şi îngrijiri 59
speciale acordate bolnavului – L
Titircă, 2008
L. Titircă, 2002
L. Titircă, 2002
41 b,c Tehnici de evaluare şi îngrijiri 54
L. Titircă, 2002
42 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 68
2008
43 b Explorări funcţionale şi îngrijiri 59
Titircă, 2008
44 c Explorări funcţionale şi îngrijiri 54
Titircă, 2008
45 a Explorări funcţionale şi îngrijiri 59
Titircă, 2008
115
48 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 69
2008
49 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 69
2008
50 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 69
2008
2008
54 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 70
2008
2008
56 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 72
2008
2008
58 a,b Îngrijiri speciale acordate 84
medicali- Lucreţia Titircă, 2008
59 b,c Îngrijiri speciale acordate 84
60 a,b Îngrijiri speciale acordate 85
2008
62 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 71
2008
2008
64 a 1150 teste nursing – L.Titircă 69
,2008
65 c 1150 teste nursing – L.Titircă 71
,2008
66 c 1150 teste nursing – L.Titircă 71
,2008
116
MODULUL 26 Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
Testul A
Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false.

Notaţi-le cu A sau F:
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de
infecţie urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
Testul B.
Asociaţi noţiunile din prima coloană cu cele din a doua coloană :
1.
1 Semnul godeului A Urocultură

2 Examen bacteriologic B Sânge
3 Glomerulonefrită acută C Streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E Edem renal
2.
1 Urografie A Iodura Na 10%

2 Cistoscopie B Hemodializă
3 I.R.C. C Substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D Endoscopie
5 Hipostenurie E Urină diluată
117
Testul C Medicină internă
1.Durerea de origine renală:

a. se poate prezenta sub formă de durere lombară, durere pelviperineală şi cistalgie;
b. poate fi declanşată de trepidaţii, mers rapid, eforturi fizice;
c. este calmată prin găsirea unei poziţii antalgice.
2. Diureza normală este de :

a. 500 – 100 ml pe 24 ore;
b. 1500 – 2500 ml pe 24 ore;
c. 1000 – 2000 ml pe 24 ore.
3. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml pe 24 de ore se numeşte :

a. oligurie;
b. anurie;
c. disurie.
4. Glomerulonefrita acută :
a. apare in timpul unei infecţii streptococice;
b. se caracterizează prin leziuni renale datorate reacţiei antigen-anticorp, cu fixare de
complement la nivelul membranei bazale glomerulare;
c. se caracterizează prin hematurie, hipertensiune arterială şi edeme.
5. Hematuria :
a. modifică aspectul macroscopic al urinii care devine tulbure, cu depozit pe fundul vasului şi
miros fetid;
b. poate fi prezentă in purpura Henoch-Schonlein;
c. se pune în evidenţă numai prin examene de laborator.
6. Edemele de origine renală :

a. apar iniţial localizate la nivelul pleoapelor şi retromaleolar sunt mai accentuate dimineaţa şi
au tendinţa la regresie în timpul zilei;
b. sunt albe, moi, pufoase (păstrează godeu);
c. apar in glomerulonefrite acute şi cronice, în sindroamele nefrotice şi in insuficienţa renală
cronică.
7. Urografia intravenoasă :
a.apreciază secretia şi excreţia renală;
b.apreciează anomaliile prezente la nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii urinare (calculii,
dilataţii, malformaţii);
c.presupune testarea obligatorie a sensibilităţii la iod.
8. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :

a. afectarea interstiţiului renal ;
b. proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;
c. prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)
118
9. Sindromul nefritic acut presupune :
a. oligurie;
b. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c. hipertensiune arterială.
10. Sindromul nefrotic se defineşte prin :

a. proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b. hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c. hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
11.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :

a. poliurie şi polakiurie;
b. leucociturie masivă;
c. hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.
12. Insuficienţa renală acută poate sa apară în :

a. traumatisme pelviene cu ruptură de vezică şi extravazarea urinii;
b. scăderea volumului sanguin circulant;
c. necroză papilară.
13. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :

a. creşterea concentraţiei sărurilor urinare;
b. hipertiroidie;
c. solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
14. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :

a. febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;
b. durerea lombară colicativă;
c. bacteriuria semnificativă.
15. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :

a. tratamentul hemostatic cu vitamina K 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi,
adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
b. tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi
străini, etc);
c. inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitară.
Afecţiuni chirurgicale urologice
16.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?
a. 50 mmHg;
b. 60 mmHg;
c. 70 mmHg.
119
17. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind aspectul
anatomic si funcţia aparatului urinar ?
a. cistografie;
b. pielografie ascendentă;
c. urografie intravenoasa;
d. uretero-pielografie retrogradă.
18. Care dintre factorii de mai jos pot contribui la litogeneză?

a. staza urinară;
b. modificările de circulaţie;
c. infecţia urinară.
19. Cum iau naştere calculii?

a. prin precipitarea şi agregarea sărurilor urinare;
b. precipitarea are loc în jurul unui nucleu organic;
c. datorită concentraţiei crescute de săruri în urină,
d. precipitarea are loc în jurul unor microbi, leucocite, epitelii descuamate.
20. În ce situaţie se poate produce o insuficienţă renală cronică?

a. într-o litiază veche;
b. prin modificarea tensiunii arteriale, cu scleroză renală;
c. prin fenomene de obstrucţie şi infecţioase intermitente, se produce o degradare treptată, dar
avansată a funcţiei renale;
e. prin tulburări de filtrare glomerulară.
21. Colica renală este produsă de :

a. calculi mari care stagnează în bazinet;
b. calculi vezicali;
c. calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;
d. urini hiperconcentrate în săruri urinare.
22. Incercuiţi tumora malignă care ţine de rinichi:

a. adenocarcinom;
b. limfosarcom;
c. neuroblastom;
d. osteosarcom.
23. Hematuria produsă în cancerul renal are urmatoarele caractere :

a. este terminală;
b. unilaterală;
c. este insoţită de dureri;
d. este totală, spontană, capricioasă, nedureroasă.
24. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?
a. traumatism de bazin, cu fractură de pube;
b. litiază renală;
120
c. adenom de prostată;
d. prostatită cronică.
25. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?
a. tratamentul hormonal;
b. tratamentul fizioterapic;
c. cateterismul vezical;
d. tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau prin rezecţie
endoscopică transuretrală.
26. Tratamentul cancerului de prostată constă în :

a. citostatice si tratament imunoterapic;
b. extirparea prostatei în totalitate împreună cu limfatice pelvine;
c. alături de tratamentul chirurgical – estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d. citostatice şi cobaltoterapie.
27. Care dintre elementele de mai jos constituie factori locali care pot produce retenţia acută de
urină ?
a. adenom şi cancer de prostată;
b. afecţiuni neurologice: tabes, siringomielie;
c. compresiuni medulare;
d. calcul sau cheag care astupă colul vezical, traumatism de uretră, stricturi uretrale.
28. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de greu?
a. anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;
b. anuriile renale;
c. anuriile produse prin sindromul de deshidratare;
d. anuriile postrenale.
29. Absenţa micţiunilor inseamnă întotdeauna anurie?

a. da, absenţa micţiunilor este consecinţa anuriei;
b. nu, şi alte cauze pot produce absenţa micţiunilor, fără să fie anurie;
c. absenţa micţiunilor poate apărea în retenţia acută de urină;
d. în plăgile renale sau vezicale, urina produsă se elimină în afara căilor urinare sau normale.
30. Hidrocelul este o acumulare de lichid serocitrin între foiţele vaginale, testiculare, care din
semnele de mai jos le găsim?
a. creşterea de volum a hemiscrotului la nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
b. existenţa unei formaţiuni tumorale, care se reduce în clinostatism;
c. formaţiunea este nedureroasă, sub tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată la percuţie;
d. este opacă la transluminaţie.
121
Nursing
Incercuiţi răspunsurile corecte:
31.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel:

a. 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b. 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;
c. 2-3 zile alimentaţie desodată.
32. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :
a. prima urină de dimineaţă;
b. urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c. urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.
33. Urografia reprezintă :

a. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe bază de iod,
injectată intravenos;
b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură de sodiu 10%,
injectată prin cateterism ureteral;
c. examenul radiologic al vezicii urinare.
34. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :

a. suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;
b. clismă evacuatoare;
c. aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.
35. Proba Volhard explorează :

a. clearance-ul la uree;
b. capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;
c. sedimentul urinar.
36. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :

a. proba celor trei pahare;
b. proba Adiss – Hamburger;
c. proba Zimniţki.
37. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :

a. localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;
b. localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;
c. localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.
38. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru
care este pregătit astfel :
a. clismă evacuatoare;
b. spălătură vezicală;
c. nu se face pregătire.
122
39. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor
fi aplicate următoarele intervenţii:
a. creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;
b. măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
c. determinarea cantităţii de albumină in urină.
40. Intervenţiile asistentei medicale pentru supravegherea sondei vezicale permanente la un

pacient cu incontinenţă urinară constau in:
a. observarea aspectului urinei în vasul colector;
b. menţinerea permeabilităţii tuburilor prelungitoare;
c. golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în funcţie de volumul de urină.
41. Pacientul cu glomerulonefrită acută prezintă ca problemă de dependenţă :

a. comunicare ineficientă la nivel senzorial ;
b. potenţial de exces de volum lichidian;
c. deficit de autoîngrijire.
42. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :

a. examenul sumar de urină;
b. urocultură;
c. valoarea ureei şi a creatininei în sânge.
43. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă :
a. poliurie;
b. anurie;
c. disurie.
44. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A. sunt :

a. corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic;
b. suplinirea definitivă a funcţiei renale prin hemodializă;
c. reechilibrarea funcţiei renale.
45. Alimentaţia pacientului cu I.R.C.urmareşte :

a. creşterea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp;
b. reducerea cantităţii de proteine pe 24 de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei şi creatininei
din sânge;
c. asigurarea necesarului caloric al organismului prin glucide.
46. Intervenţiile autonome ale asistentei în îngrijirea pacientului cu edeme sunt :

a. măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;
b. dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
c. alimentaţie desodată.
123
47. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :
a. durere lombară;
b. hematurie macroscopică;
c. vărsături.
48. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de prostată întâlnim :

a. incontinenţă urinară;
b. jet urinar fără presiune, întrerupt;
c. retenţie acută de urină.
49. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :

a. vegetale cu restricţie de proteine;
b. sucuri de citrice;
c. produse lactate, carne.
50. Intervenţiile asistentei medicale la un pacient cu insuficienţă renală acută constau in:
a. efectuarea bilanţului hidric;
b. diminuarea catabolismului proteic prin epurarea extrarenală hemodializată şi dializă
peritoneală;
c. aplicaţii calde în regiunea lombară.
51. Care din urmatoarele manifestări de dependenţă sunt semnificative pentru o insuficienţă
renală acută?
a. oligo-anurie;
b. alterarea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c. hematuria.
52. Intervenţiile asistentei medicale în insuficienţa renală cronică este un element important al
activităţii medicale. Educarea pacieţilor se referă la :
a. exerciţii fizice intense;
b. necesitatea restricţiilor alimentare;
c. igiena riguroasă a tegumentelor.
53. Problemele pacientului cu insuficienţă renală cronică pot fi :

a. alterarea echilibrului acido-bazic prin degradarea funcţiei tubulare;
b. alterarea integrităţii pielii;
c. insomnia.
54. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite precizarea :
a. sediului hematuriei;
b. intensităţii hematuriei;
c. durata hematuriei.
124
55. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt :
a. monitorizarea diurezei;
b. administrarea tratamentului;
c. administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.
56. Edemele din bolile renale sunt :

a. albe, pufoase;
b. cianotice, indurate;
c. roşii, tegumentele prezentând teleagiectazii.
57. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:

a. administrarea de diuretice;
b. imobilizarea la pat;
c. montarea unei sonde urinare.
58. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al pacientului,

restricţiile vizând aportul de:
a. proteine;
b. lipide;
c. glucide.
59. Poliuria reprezintă :

a. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
b. dureri la micţiune;
c. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.
60. Polakiuria este :

a. cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b. incontinenţă urinară;
c. micţiuni dese cu cantitate mică de urină.
61. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :

a. administrarea de diuretice;
b. administrarea de antispastice;
c. sondaj vezical.
62. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :

a. în condiţii sterile, în recipient special;
b. un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;
c. numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.
63. Stabiliţi priorităţile in efectuarea sondajului vezical : (d, b, c, a e)

a. îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b. poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
c. toaleta organelor genitale externe;
d. pregătirea materialelor necesare sondajului;
125
e. introducerea sondei.
64. Ce intelegem prin sondă à Démeure:

a. sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.
65. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate
în îngrijire:
a. măsurarea debitului urinar, orar;
b. prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;
c. să fixeze bine tuburile de dren.
66. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :

a. absenţa urinei in vezica urinară:
b. scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
67. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia

pacientului :
a. decubit dorsal;
b. poziţia Fowler;
c. decubit lateral pe partea sănătoasă.
68. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei :

a. normală;
b. crescută;
c. scăzută.
69. Anuria reprezintă :

a. absenţa urinei in vezică;
b. scaderea cantităţii de urină;
c. eliminarea urinei cu dificultate.
70. Poliuria reprezintă :

a. micţiuni frecvente in cantităţi mici;
b. eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;
c. sete exagerată.
126
Nefrologie, urologie si nursing specific
BAREM DE CORECTARE
TESTUL A
Numar Răspuns Bibliografie Număr
întrebare pagină
1 F Teste grila – Nursing 1150 de teste 84
Autori : Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir
Editura Viata Medicala Românească 2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
BAREM DE CORECTARE
TESTUL B.
1.
întrebare pagină
1 1-E Ghid de nursing 145
Sub redacţia Lucreţia Titirică
2 2-A Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 94
Sub redactia Lucreţia Titirică
3 3–C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 112
medicali
4 4–B Ghid de nursing 145
5 5-D Ghid de nursing 143
127
2.
întrebare pagină
1 1–C Tehnici de ingrijire pentru asistenţii medicali 219
2 2–D Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 239
3 3–B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 108
medicali
4 4–A Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 218
5 5–E Ghid de nursing 145
TESTUL C.
MEDICINA INTERNĂ.
1.
întrebare pagină
1 A,B Medicină internă 283
Specialităţi înrudite şi terapii paliative
Ştiintă & Tehnică Bucureşti 1998
Coordonator Prof. Dr. docent Nicolae Crîngulescu
Prefată Dr. Mioara Mincu
2 C Idem 283
3 B Idem 283
4 A,B,C Idem 285
5 B Idem 284
6 A,B,C Idem 284
7 A,B,C Idem 284
8 B Idem 284
9 A,C Idem 285
10 A,B,C Idem 285
11 B Idem 285
12 A,B,C Idem 285
13 A Idem 286
14 C Idem 286
15 B Idem 287
128
Afecţiuni chirurgicale urologice

întrebare pagină
16 1–C Chirurgie 836
Specialităţi chirurgicale
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare postliceale
Autori :Dr. Silvian Daşchievici, Dr. Mihai Mihăilescu
Editura Medicală 2007
17 2–C Idem 837
18 3 – Idem 837
A,C,D,E
19 4 – B,D Idem 838
20 5 – A,C Idem 838
21 6–C Idem 838
22 7–D Idem 840
23 8 – B,D Idem 840
24 9–C Idem 841
25 10 – D Idem 841
26 11 – B,D Idem 841
27 12 – A,D Idem 841
28 13 – B Idem 842
29 14 – Idem 842
B,C,D
30 15 – A,C Idem 842
Nursing in nefrologie, urologie.
Număr Răspuns Bibliografie Număr

întrebare pagină
31 B Teste grilă– Nursing 1150 de teste. 81
Autorii : Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir.
Editura Viaţa Medicală Românească – anul apariţiei
2003.
32 C Idem 81
33 A Idem 81
34 C Idem 81
35 B Idem 81
36 A Idem 81
37 B Idem 82
38 C Idem 82
39 A Idem 82
40 A,B,C. Idem 82
41 B,C. Idem 82
129
42 B Idem 82
43 B Idem 83
44 A,C. Idem 83
45 B,C. Idem 83
46 A,C. Idem 83
47 B Idem 83
48 B Idem 83
49 A Idem 83
50 A,B 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
51 A,B Idem 121

52 B,C Idem 122
53 A,B Idem 122
54 A Teste pentru asistenţi medicali 1114 întrebări 91
Autori : Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe
Nicolae – 2009.
55 A Idem 105
56 A Idem 106
57 C Idem 142
58 A Idem 189
59 C Teste de evaluare continuă în nursing – 1555 90
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
60 C Idem 90
61 C Idem 91
62 A Idem 92
63 D,B,C,A, Idem 93
E.
64 A Idem 93
65 A Idem 96
66 A Idem 95
67 C idem 94
Sub redacţia Lucreţia Titirică
Editura Viata Medicală Românească
69 A Idem 146
70 B Idem 146
130
MODULUL 27/ ANUL II CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE
GENERALA
Testul A
Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
Notati raspunsul cu A sau F
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.

2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor
ce pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
Testul B
II. Faceti corespondenta datelor intre prima si a doua coloana
A.
1. melena a) varsatura
2. hematemeza b) sputa
3. hemoptizie c) urina
4. hematurie d) scaun
5. epistaxis e) rinoragie
B.
1. furuncul a. flictena cu continut serocitrin
2. abces cald b. agent etiologic streptococul
3. acnee c. inflamatie a aparatului polisebaceu
4. erizipel d. infectie purulenta bine delimitata
5. arsura gr II e. leziune inflamatorie a glandelor seboreice
131
Testul C
Indicati raspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie prezinta:
a. paloare
b. ameteli in ortostatism
c. transpiratii reci
d. lipotimie in clinostatism
2. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a

declansarii tromboemboliei in:
a. preoperator
b postoperator
c. preoperator, intraoperator si postoperator
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?

a. scaderea CO2 din sange si tesuturi
b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb
c. vasoconstrictia arteriala
d. scaderea hematocritului
4. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:

a. narcoza si iritatia peritoneala
b. aparitia unui ulcer de stres
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei
5. Cat dureaza etapa hematologica de refacere a organismului la situatia anterioara hemoragiei?

a. refacerea este imediata dupa oprirea hemoragiei
b. dureaza 3-4 luni
c. dupa tranfuzie de sange
d. etapa poate fi scurtata prin tratament adecvat
6. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)
b. pansament compresiv
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
d. aplicarea atenta a unui garou
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
d. producerea de cicatrici vicioase cu deficiente functionale
8. Care sunt regulile in ingrijirea preoperatorie a bolnavului?

a. crearea conditiilor care sa impiedice producerea de traume psihice
b. cunoasterea temeinica nu numai a bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in vederea stabilirii diagnosticului
132
d castigarea increderii bolnavului in personalul care il ingrijeste si il va opera
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?

a. streptococul, stafilococul
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
10. Care din manoperele de mai jos sunt necesare pentru pregatirea bolnavilor cu stenoza
esofagiana pentru operatie?
a. asigurarea alimentatiei pe cale parenterala
b. instituirea gastrostomiei pentru realimentare
c. corecatrea anemiei, hipoproteinemiei, asigurarea unei bune ventilatii pulmonare
d. spalaturi esofagiene si aspiratie pentru prevenirea infectiilor pulmonare
11. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,
consta in:
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei
12. In care din afectiunile pulmonare de mai jos este contraindicata o interventie pentru afectiuni
cronice?
a. pneumonie
b. emfizem pulmonar
c. astm bronsic
d. traheobronsite acute
13. Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului chirurgical internat?

a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si inlaturarea fricii de spital
b. convingerea ca interventia chirurgicala este benefica si dupa efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult mai bune
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
d. acomodarea cu personalul spitalului si respectarea disciplinei spitalicesti
14. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?

a. soc hemoragic
b. soc in arsuri si deshidratare
c. soc septic si alergii
d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala
15. Care sunt avantajele chirurgiei laparoscopice abdominale, fata de chirurgia clasica?
a. permite efectuarea oricarei interventii fara risc
b. evita inciziile mari- laparotomia
c. scuteste bolnavul de unele complicatii supurative ale peretelui
d. scurteaza mult durata de spitalizare si convalescenta
16. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie
133
b. abcesul fesier
c. infectarea plagii chirurgicale
17. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:

a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma
18. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate „hemoragii medicale”?
a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal
d. hemoragii medicamentoase
e. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare
19. Plagile prin muscatura de animal contaminat cu rabie sunt:

a. contuze
b. infectate
c. atone
d. cu marginile regulate
20. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii, debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
21. Care din fenomenele de mai jos se pot produce dupa intepaturile unor insecte (viespi,
albine)?
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de glota
b. anemii hemolitice
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului, cefalee
22. Care din cicatricile formate dupa arsuri sunt mai predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
b. dupa arsuri electrice
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si saruri
d. dupa arsuri cu fosfor
23. Care din masurile de mai jos nu se vor efectua la acordarea primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
b. stingerea vestimentatiei aprinse
c. indepartarea hainelor si schimbarea lor cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante grase sau dezinfectante: albastru de metilen, violet de
gentiana
134
24. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata
arsa si si greutatea corporala
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa
25. Socul cardiogen pote fi produs de:

a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
b. leziuni traumatice ale membrelor inferioare
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale vezicii urinare
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana dorsala cu compresiune asupra inimii, leziuni
obstructive ale marilor vase.
26. Ce masuri putem lua pentru prevenire socului anafilactic?

a. sa nu administram medicamentele si substantele care pot da reactii anafilactice
b. sa testam medicamentele (antibioticele, substantele iodate etc) inainte de administrare
c. sa facem o anamneza corecta
d. sa efectuam determinarea grupei sanguine si Rh, cat si probele de compatibilitate inainte de
transfuzii, sa evitam transfuzia de sange care nu este izogrup si izoRh.
27. Care din manoperele de mai jos trebuie intreprinse in serviciul de terapie pentru urmariea
bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului - EKG
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde permanente pentru masurarea debitului urinar
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si etapele socului
d. asigurarea functiei respiratorii si o oxigenare corecta
e. efectuarea de gastrostoma pentru alimentarea bolnavului
28. caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?

a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale
c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor
29. Care este limita de caldura nelezanta?

a. 45C
b. 38C
c. 55C
d. 80C
30. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezie, cum va fi asezat in pat bolnavul?

a. decubit dorsal, cu capul pe perna, putand schimba in anumite limite pozitia in pat, dupa dorinta
b. decubit dorsal fara perna
c. pozitie Fowler
31. Care din factorii de mai jos cresc riscul operator?

a. asociatia de boli
b. interventiile de urgenta
c. conditiile de munca si viata
135
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a deficientelor
32. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?
a. locurile libere existente in sectie
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din
urma
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare
33. In ce afectiuni putem avea o scadere a hematocritului?

a. socul prin arsuri
b. hiperhidratare
c. hemoragie digestiva mare
d. poliglobulie
34. Ce se produce in segmentul de sub garou?

a. vasoconstrictie arteriala
b. trombozarea vaselor
c. dilatarea paralitica
d. navalirea sangelui central in zona de dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, cu scaderea
brusca a TA
35. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins in jeturi discontinue.
a. la radacina coapsei
b. deasupra plagii
c. dedesubtul plagii
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
36. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana?

a. vasoconstrictia
b. formarea trombusului alb
c. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina
d. trombina actionand asupra fibrinogenului il transforma in fibrina
e. formarea coagului rosu
37. Cand este indicata aplicarea unui pansament umed?

a. in plagile recente
b. in plagile care secreta abundent
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
d. in tromboflebite
38. Care din conditiile de mai jos stau la baza efectuarii unui bun pansament?
a. sa acopere complet plaga
b. sa aiba o buna putere absorbanta
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa nu provoace dureri
136
39. Pentru desprinderea din plaga a compreselor, atunci cand acestea sunt foarte aderente,
folosim:
a. neofalina
b. eterul
c. apa oxigentata
d. bromocetul
40. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?

a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase
b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar
c. activarii circulatiei locale
41. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?

a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
42. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:

a. plagi iatrogene
b. plagi accidentale
c. plagi intentionate
d. plagi profunde
43.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul socului hipovolemic?

a. socul de garou, socul alergic medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
c. socul cardiogen, socul electric
d. socul prin arsura, socul operator
44. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si hematocritului?
a. soc hemoragic
b. soc traumatic
c. soc septic
d. soc prin arsura
45. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc
compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si a perfuziei tisulare
c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea
d. ridica tonusul bolnavului
46. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna?

a. hemoragia intratisulara
b. hematom la nivelul mezenterului
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
d. hemopericard
47. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii locale, este produsa de :

137
a. diapedeza leucocitelor
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea acestora
c. exsudatului lichidian ( extravazarea plasmei)
48. Ce intelegem prin plagi perforante?

a. plagi ale tegumentelor
b. plagi insotite de fracturi deschise
c. plagi care patrund in cavitatile naturale
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva
49. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:
a. cu soc hipovolemic
b. fara complicatii
c. cu soc toxicoseptic
50. Care din manoperele de mai jos trebuie evitate in cursul tratamentului unui socat?
a. restabilirea volemica si corectarea acidozei
b. intreruperea timpurie a reanimarii
c. interventia chirurgicala intempestiva inainte de desocarea bolnavului
d. excesul de desocare
51. Care din metodele de mai jos contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului?
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din preajma bolnavului
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la dispozitie in camera de zi a revistelor, ziarelor,
programelor de televiziune
c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa aiba un somn linistit, combaterea eventualelor tulburari
psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
e. crearea sigurantei ca interventia operatorie si urmarile postoperatorii vor merge bine
52. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:

a. regim alimenta obisnuit din prima zi, dupa operatie
b. regim hidric timp de 4-5zile
c. administrare de constipante 4-5 zile
d. clisma dupa 4-5 zile
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a , oleu de recin 20g
53. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?

a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie
b. in primele 3 zile dupa operatie,
c. in seara operatiei
d. a doua zi dupa operatie
54. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:

a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara
b. hiperemie locala
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene,
asupra terminatiilor nervoase
138
55. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?
a. tulburarile respiratorii
b. contractura maseterina si trismus
c. dureri abdominale
d. tulburari sfincteriene
56. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
b. proba celor 3 pahare
c. examenul macroscopic al sedimentului urinar
d. examenul clinic al bolnavului
57. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin
c. ligatura si sutura vaselor
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg
58. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?

a. arsuri gr I
b. arsuri gr II
c. arsura gr III
d. arsura gr IV
59. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele degr III ?

a. sunt de aceeasi intensitate
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII
60. Care din masurile de mai jos nu trebuie efectuate in cadrul primului ajutor si transportul unui
bolnav socat sau susceptibil de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei definitive la locul accidentului
c. administrarea de analgetice si punctia venoasa pentru a monta o perfuzie
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
e. scoaterea si schimbarea hainelor accidentatilor cu arsuri intinse
f. transportul la spital cu orice mijloc
61. De cele mai multe ori o HDS se

evidentiaza prin hematemeza ca zatul de cafea si melana neagra ca pacura. In ce imprejurari atat
hematemeza cat si melena pot fi cu sange rosu?
a. in hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac
b. in hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac
c. daca sangele este evacuat foarte repede
d. cand exista o enterocolita
62. In infectiile cronice avem o crestere

a. neutrofilelor
139
b. limfocitelor
c. eozinofilelor
d. reticulocitelor
63. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei
b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu
d. fragilitatea vasculara
e. deficiente ale factorilor de coagulare
64. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?
a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
65. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor alergici se va avea in vedere:

a. cunoasterea medicamentelor la care bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor care produc alergie
c. desensibilizare si tratament cu antihistaminice
d. tratament cu antialgice si anticoagulante
66. Care sunt manevrele la care sunt supusi bolnavii dupa trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si bratele
b. sa urineze
c. sa destinda abdomenul
d. sa bea lichide
67. Ce este furunculul?

a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
c. inflamatia glandelor sudoripare
68. Care din elementele de mai jos pot defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de cicatrizare
b. starea de intoxicare duce la epuizare fizica si psihica
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si tulburari metabolice grave
d. Hiperhidratare cu fenomene de insuficienta cardiaca
69. in ce perioada si in ce fel de soc postcobustional se va produce:

a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la producerea accidentului
b. socul hipovolemic se va dezvolta in primele 3 zile
c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in primele 3 zile
70. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid
b. abcesul
140
c. furunculul
d. foliculita
71. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?

a. regim alimentar obisnuit
b. regim hidric
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei
72. Mobilizarea precoce a bolnavului urmareste:

a. preintampinarea stazei venoase si producerea bolii tromboembolice
b. combaterea atelectaziei pulmonare si preintampinarea infectiilor pulmonare
c. combaterea durerii
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
73. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie

periferica, se va practica:
a. excizia copleta a escarelor
b. excizia partiala a escarelor
c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o
in tesut sanatos in profunzime
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica
74. Plagile netratate la timp se pot complica cu:

a. lipotimie
b. oligoanurie
c. supuratii locale
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
75. Ce complicatii pot aparea in cazul soculuitoxico –septic postcombustional?

a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de stres
b. HTA , cardipopatie ischemica
c. complicatii tromboembolice, insuficienta renala
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, ocluzie intestinala
76. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice sunt abolite
b. imiedicam staza gastrica
c. la nivelul anastomozelor se produce de multe ori un edem important care, alaturi de lipsa
peristalticii produce staza
d. prevenim varsaturile
77. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmareste compensarea cordului prin:

a. regim alimentar cu multe lichide
b. repaus la pat
c. oxigenoterapie
d. medicatie tonicardiaca
e. administarea preoperatorie de atropina
141
78. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii
se va efectua:
a. dezobstructia cailor respiratorii
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie
c. traheostomie
79. In care din situatiile de mai jos, alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare
in aparat gipsat?
a. plagi cu hemoragie mare
b. plagi in care sunt interesate mase mari vasculare si tendoane
c. plagi supurate
d. plagi cu leziuni osteo-articulare
80. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?
a. invazia apei din tesuturi in circulatie
b. vasoconstrictiei
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
d. cresterii diurezei
81. Ce constatam in tetanos?

a. leziuni distructive masive la locul de inoculare
b. semnele locale sunt neinsemnate
c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice
82. O ascensiune a febrei in ziua a treia, dupa operatie, poate fi data de:
a. febra de resorbtie
b. supuratia plagii operatorii
c. infectie pulmonara sau urinara
d. afectiune intercurenta
83. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:
a. 2000-3000 cal
b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
d. 3000-4000 cal
84. Intr-o deshidratare mare putem gasi:

a. edem cerebral
b. agitatie, confuzii, halucinatii
c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta
85. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:

a. bandaj lipit cu material adeziv
b. prastia
c. bandaj in T
d. infasarea sub forma de evantai
142
86. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:
a. coloana vertebrala
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene
c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior
d. bolnavii operati cu rahianestezie
87. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?

a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde
b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat
d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV
88. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient
pregatiti preoerator
b. cauzat de componenta anestezica
c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac etc
89. Aspiratia continua a secretiilor care se evacueaza prin tubul de dren se poate folosi in
urmatoarele operatii:
a. rezectia gastrica
b. operatii ce se executa in cavitatea toracica
c. amputatia de mamela
d. tiroidectomie subtotala
90. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare capelina
d. fixare cu galifix
91. Care din semnele clinice si de laborator le intalnim in socul traumatic decompensat?
a. paloare a buzelor si cianoza a extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie periferica
insuficienta si lenta
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, hemodilutie
c. cresterea masei circulante, a debitului cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, starea de prostratie, hipovolemie, diminuarea debitului
cardiac.
92. Cum facem pregatirea preoperatorie a unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu tendinta la
soc?
a. instituim sonda gastrica si administram pansamente gastrice si trombine
b. transfuzie cu sange, interventie precoce
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. C, Ca, adrenostazin
d. transfuzie intra si postoperatorie
143
93. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram
deshidratarea:
a. normala
b. moderata
c. medie
d. grava
94. Combaterea durerii in soc se face cu:

a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5 – 1%
c. mialgin
95. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?

a. pleurezie purulenta
b. abcces pulmonar
c. tromboza a sinusurilor cavernoase
96. Tabloul de laborator din socul arsilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie
b. hemodilutie
c. scaderea numarului de hematii si leucocite, a hematocritului
d. cresterea numarului de hematii si a hematocritului
97. Care din cauzele generatoare de soc se incadreaza in hemoragii medicale?

a. hemoragii produse in trombocitopenii, fibrinoliza
b. metroragii, hemotorax
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina rupta
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si coagulopatiilor
98. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta
anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi il operam
b. operam si apoi corectam postoperator;
c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator
d. corectarea se va face in functie de starea generala
99. In reechilibrarea hidrica, care din criteriile de mai jos trebuie respectate?
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
b. administrarea sa fie facuta in functie de bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
bolnavului
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in plus sau in minus 1000 ml, limita pana la care nu se
dezechilibreaza hemodinamica
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o cantitate mai mare de lichide, fata de pierderi
100. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de

neoformatie si un strat intern numit membrana piogena este:
a. chist hidatic
b. abces cald
c. abces rece
144
d. flegmon
101. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura intinsa?

a. soc hipovolemic
b. enterocolita, dischinezie biliara
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva
d. colica saturniana, colica renala, apendicita acuta
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi crebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta,
paralizii
102. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii cu:

a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
b. peritonite ale etajului abdominal inferior
c. operatii esofagiene
d. irigatie cerebrala deficitara
103. Socul hemoragic se poate produce cand:

a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba
hemoragiei oculte
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta
d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic
104. La ce bonavi trebuie sa fim atenti pentru a evita hiperhidratarea?

a. bolnavi varstnici
b. tineri si copii
c. hipertensivi, cardiaci
d. bolnavi cu diabet insipid
105. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos
c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generala
106. Care din manifestarile si semnele de mai jos le intalnim in stadiul I de soc compensat?
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
b. bolnav agitat, activitate psihica exagerata, piele si mucoase palide
c. TA normala, puls rapid, pupile normale
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
107. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la terapie intensiva permite:

a. urmarirea evolutiei bolnavilor
b. aparitia eventuala a unor complicatii
c. eficienta tratamentului aplicat
d. necesitatea schimbarii conduitei terapeutice in functie de evolutie
108. Genunchiera se poate folosi in:

a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
b. entorse ale genunchiului
145
c. tuberculoza a genunchiului
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor genunchiului
109. Care din factorii de mai jos sunt fazorizanti in aparitia socului?
a. frigul si caldura excesiva
b. antrenamentul la efort fizic
c. denutritia si oboseala fizica
d. moralul si starea psihica buna
110. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:

a. streptococul hemolitic
b. stafilococul auriu
c. Haemophilus influenzae
d. germeni anaerobi
111. Care din semnele de mai jos le gasim intr-o hemoragie intraperitoneala?
a. aparare musculara
b. meteorism accentuat
c. matitate deplasabila in flancuri
d. hematemeza si melena
112. Cum pregatim preoperator colonul?

a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
b. regim sarac in reziduuri, administrare de oleu de parafina, clisme repetate
c. administrarea de purgative drastice de tipul sulfatului de magneziu
d. tratament cu neomicina sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
113. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?
a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie
c. la 48-78 ore
d. depinde de tipul anesteziei efectuate
114. Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul pansamentului?

a. sa fie sangeranda
b. sa fie curata, fara secretii
c. sa nu aiba sfaceluri
d. sa aiba tesut de granulatie abundent
115. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:

a. la locul accidentului
b. la dispensarul medical
c. in camera de garda a spitalului
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie
116. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura?

a. pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului
b. pierderea este de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea hematocritului si Hb
c. pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitatii sangelui
146
d. irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei
117. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon va fi stimulata dupa operatie prin:

a. dilatatie anala facuta la sfarsitul interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in doua reprize zilnic, din prima zi dupa operatie
d. administrare de purgative saline
118. Cand se executa infasarea sub forma de spica?

a. Pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la nivelul barbiei si nasului
119. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
120. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o peroada de timp ca pansamentul il
strange, la ce ne putem gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
147
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
10 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 573
11 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
12 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
18 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
23 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
33 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
34 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
148
36 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
51 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
52 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
60 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
63 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
65 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
149
101 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
107 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
116 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
150
MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
Notati cu “ADEVARAT” sau “FALS” enunturile de mai jos:
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumothorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana “B”

1.
A B
1. F.O. a. stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si
simptomelor unor boli
2. Semiologie b. document medical si medico legal
3. Transfuzie c. examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” d. soc hemoragic
5. Cefalee e. e. durere de cap
2.
A B
1. Hematom intracranian a. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de constienta post b. respiratie paradoxala
traumatism cranio cerebral
3. Volet costal c. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + crepitatii osoase d. fractura
5. LCR limpede la punctia rahidiana e. comotie cerebrala
3.
A B
1. Pneumotorax traumatic a. capelina
2. Hemotorax masiv b. manitol 20%
3. Edem cerebral c. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la nivelul capului d. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie
acuta
5. Trusa pentru reanimare cardiaca e. defribilator electric, stimulator
electrosistolic, electrocardioscop
151
4.
A B
1. Incizie a. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara b. luxatii
3. Ruptura de ligamente c. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza d. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer e. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5.
A B
1. Atele Cramer a. pretratamentul socului incepe la locul
accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura b. intreruperea partiala sau totala a
continuitatii unui os
3. Soc traumatic c. segmentele osoase sunt acoperite integral
de piele
4. Fracturi inchise d. folosite pentru imobilizarea provizorie a
fracturilor
5. Leziune medulara la nivelul C6C7 e. paralizia membrelor inferioare
6.
A B
1. Accidentatii inconstienti (in stare de a. pozitie semisezanda cu capul inclinat
coma) inainte
2. Bandaj circular in jurul fruntii b. pozitie orizontala cu capul mai declin
3. Transportul unui accidentat constient cu c. transportul se face in pozitie laterala sau
epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie d. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a mandibulei e. plagile regiunii frontale
7.
A B
1. Soc hemoragic a. pierderile depasesc peste 30% din masa
circulanta
2. Prevenirea socului operator b. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in concentratii c. anestezie bine aleasa, dozata si condusa
ridicate in oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie d. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-
respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala e. leziune distructiva, cu lipsa de
152
continuitate a substantei cerebrale
8.
A B
1. Aparat respirator a. pneumonie hipostatica
2. Pielea b. tromboze
3. Aparatul digestiv c. deformari articulare
4. Aparatul circulator d. incetinirea tranzitului
5.Aparatul locomotor e. escare de decubit
9.
A B
1. Contuzie medulara a. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara b. leziune mai grava a coloanei vertebrale,
in care sunt implicate vase si fibre
nervoase componente ale maduvei
3. Fractura costala c. insuficienta respiratorie acuta
manifestata prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu volet costal d. durere ce se intensifica in timpul
miscarilor respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat e. tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si
depresibil, transpiratii reci
10.
A B
1. Placa penetranta abdominala a. este police in “cocos de pusca” sau “cap
de rata”
2. Luxatie scapulo-humerala b. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui c. sunt lezate toate straturile peretelui
abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura postoperator d. cu cat ne indepartam de cord cu atat
firele se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie chirurgicala e. spontan dupa 4-6 ore
bolnavul urineaza
Marcati cu “x” raspunsul corect:
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este:

a. obligatoriu
b. nu este absolut necesar
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta
2. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:
153
a. mai importante decat la entorse
b. mai putin importante decat la entorse
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgezice majore
b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala
c. se administreaza sedative
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:

a. articulatia de deasupra zonei fracturate
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo-articulare mai frecventa la copii si mai putin grava
este:
a. fractura in “lemn verde”
b. luxatia deschisa a cotului
c. fractura diafizei peroneului
6. Prin fractura deschisa se intelege:

a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor
b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale
c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura in “varf de clarinet”
b. fractura in “lemn verde”
c. fractura prin infundare
8. Fractura cominutiva reprezinta:

a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru
b. fracturi multiple ale oaselor
c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:

a. echimozele si hematomul
b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase
c. deformarea regiunii
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:

a. numai focarul de fractura
b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt
c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura
11. Prin plagi perforante intelegem:
154
a. plagi ale tegumentelor
b. plagi care patrund in cavitatile naturale
c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva
12. Prin plagi recente intelegem:

a. plagi produse in ziua respective
b. plagi produse in urma cu 6-8 ore
c. plagi produse in ultimele 48 ore
13. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:

a. plagile recente
b. plagile cu secretii abundente
c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast
b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fixare cu basma (capelina)
15. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati
datorita:
a. pozitiei incorecte
b. din cauza imobilizarii indelungate
c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator
16. Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. intindere a ligamentelor si capsulei articulare
b. rupturi ale ligamentelor
c. afectiune cronica a articulatiei
17. Simptomele entorsei sunt:

a. durerea
b. impotenta functionala
c. febra
18. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta sangelui in cavitatea articulatiei
b. prezenta apei in cavitatea articulatiei
c. este evidentiata clinic numai in articulatia genunchiului
19. Masurile de urgenta intr-o entorsa constau in :

a. calmarea durerii
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa simpla sau gipsata
c. aplicarea unei atele
20. Luxatia se caracterizeaza prin:
155
a. durere vie si impotenta functionala
b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare
c. febra
21. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :

a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea
c. in fractura nu apare deformarea regiunii
22. In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:

a. intreruperea continuitatii osului
b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase
c. hipotermii
23. Masurile de prim ajutor la locul accidentului in cazul unor fracturi ale membrului:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu
b. se va administra un calmant pentru combaterea durerii
c. oxigenoterapie
24. Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:

a. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv
b. se vor strange moderat intre ele cu un bandaj
c. se va face un pansament compresiv
25. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:

a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament
steril, se face imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital
b. reducerea focarului de fractura
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate
26. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:

a. la pat
b. la cabinetul EKG
c. la cabinetul asistentelor
27. Care din urmatoarele sunt malformatii congenitale:

a. varus equin
b. scolioza
c. luxatia de sold
d. lordoza
28. Unei paciente cu osteoporoza, in afara tratamentului medicamentos prescris de medic,

asistenta ii recomanda:
a. sa efectueze zilnic miscare (mers pe jos)
b. sa se odihneasca cat mai mult
c. sa-si ofere o alimentatie bogata in calciu si vitamine
156
29. Bursita se manifesta prin:
a. sindrom inflamator
b. varsaturi
c. ameteli
d. febra
e. limitarea miscarilor in articulatie
30.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:
a. potential de complicatii
b. anxietate
c. perturbarea imaginii corporale
31.La ce se refera suportul psihic oferit de asistenta pacientului cu amputatie:

a. incurajarea sa-si priveasca bontul
b. existenta posibilitatii de protezare
c. existenta fenomenului de “membru fantoma”
d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
32.Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:

a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza
c. fetite
d. baieti
33. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a. durere intensa aparuta brusc
b. impotenta functionala
c. deformarea regiunii la distanta
d. echimoza
34. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat
este consecinta:
a. imobilizarii segmentelor corpului
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. schimbarii locului de munca
35. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:

a. aparat gipsat gambiero-podal
b. aparat gipsat pelvi-podal
c. atela gipsata femuro-podala
d. atela gipsata gambiero-podala
36. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala

a. umar in epolet
b. usoara abductie a bratului
157
c. umar globular
37.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:

a. atela gipsata brahio-palmara
b. aparat gipsat brahio-palmar
c. atela gipsata antebrahio-palmara
38. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat
b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii
c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
39. Pacientul cu aparat gipsat este invatat sa anunte daca apar:

a. furnicaturi, amorteli
b. cefalee, ameteli
c. presiune la nivelul membrului afectat
40. In cazul unui pacient cu extensie, tractiune, internat in sectia de ortopedie, asistenta isi
propune ca interventii:
a. verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
b. urmarirea culorii si temperaturii membrelor
c. incurajarea pacientului
d. interzicerea vizitatorilor
e. program de mobilizare la 8 ore
41. Cum se va proceda in cazul unor parti sectionate la nivelul mainii:

a. se alipesc cele doua segmente
b. se recupereaza imediat segmentele, se spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-o compresa
si se pune intr-un sac de plastic
c. se panseaza cu comprese umede/solutie cloramina
d. se introduce intr-un recipient cu gheata
42. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:

a. punctie osoasa
b. biopsie osoasa
c. scintigrafie osoasa
43. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat,
care din urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute
44.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?
a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor
158
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut
c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor
45 In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:

a. executa miscarile permise
b. este ajutat de apartinatori
c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
46. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:

a. greturi si varsaturi
b. escare
c. anchiloze
47. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de
circulatie, cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:
a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv
b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare
c. masurarea pulsului si TA
d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte
48. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta
unui pacient imobilizat la pat cu o afectiune locomotorie:
a. potential de complicatii
b. deficit de autoingrijire
c. discomfort
d. durere
49. Care din urmatoarele obiective vizeaza educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor
locomotorii:
a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati
b. evitarea ortostatismului prelungit
c. respectarea unei alimentatii echilibrate
d. evitarea sedentarismului
50. Din planul de ingrijire a unui pacient cu bursita fac parte urmatoarele interventii:
a. repausul regiunii
b. observarea unor semne legate de limitarea miscarilor
c. captarea varsaturilor pe 24 h
d. masaj al regiunii
51. Respiratia paradoxala este caracteristica:

a. traumatismelor cranio-cerebrale
b. insuficientei cardio-respiratorii
c. traumatismelor toracice cu volet costal
d. astm bronsic
159
52. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate
b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase
c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate
53. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza:
a. lipsei de continuitate a pielii
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi,
tendoane sau a integritatii osoase.
54. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:
a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament
protector, transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos
c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv,
administrarea unui antibiotic cu spectru larg , transport la spital
55. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care
fixeaza pansamentul sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de
tifon, care poate fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata
c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon
de vata steril ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara.
Pansamentul va fi suficient de strans de un bandaj pentru a opri si sangerarea.
56. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:

a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital
b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat
c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital
57. Contuzia se caracterizeaza prin:

a. leziuni tisulare
b. integritatea tegumentelor
c. hemoragie externa
58.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:

a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil
b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu
c. suprainfectie cu germeni patogeni
59. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:
a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul
b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza
c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa
160
d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase
60. Imobilizarea prelungita a unei fracturi are urmatoarele consecinte:

a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
61. Profilaxia plagilor tetanigene se face:

a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare
active cu anatoxina antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate
in prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau
tetraciclina
62. Calusul vicios se produce atunci cand:

a. fractura nu a fost redusa corect
b. cand in focarul de fractura s-a produs o infectie
c. la persoanele adulte
63. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data
de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
64. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie
continua si este nevoie de reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
161
BAREM MODULUL 32: ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC
ADEVARAT / FALS
NR INTREBARE RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA

1. F S. Daschievici- 369
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
3. A S. Daschievici- 320
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului 72
bolnav si a omului sanatos
Chirurgie 2007
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului 75
bolnav si a omului sanatos
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
1.
1. b S. Daschievici- 488
Chirurgie 2007
2. a S. Daschievici- 487
Chirurgie 2007
3. d S. Daschievici- 399
Chirurgie 2007
4. c S. Daschievici- 369
Chirurgie 2007
5. e S. Daschievici- 499
Chirurgie 2007
2.
162
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
4. d S. Daschievici- 370-371
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
3.
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
4.
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
5. e L. Titirca – Urgente medico- 350
chirurgicale
5.
1. d L. Titirca – Urgente medico- 350
chirurgicale
2. b L. Titirca – Urgente medico- 312
chirurgicale
3. a L. Titirca – Urgente medico- 264
chirurgicale
4. c L. Titirca – Urgente medico- 312
163
chirurgicale
chirurgicale
6.
1. c L. Titirca – Urgente medico- 290
chirurgicale
chirurgicale
3. a L. Titirca – Urgente medico- 291
chirurgicale
4. b L. Titirca – Urgente medico- 290
chirurgicale
5. d L. Titirca – Urgente medico- 293
chirurgicale
7.
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
chirurgicale
8.
1. a Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
2. e Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
3. d Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
4. b Mozes- Tehnica ingrijirii 1129
bolnavului
5. c Mozes- Tehnica ingrijirii 118-119
bolnavului
9.
164
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
10.
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Chirurgie 2007
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1 c S. Daschievici 364
Chirurgie-2007
2 a S. Daschievici 365
Chirurgie-2007
3 b S. Daschievici 365
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
165
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
16 a,b S. Daschievici 362
Chirurgie-2007
17 a.b S. Daschievici 363
Chirurgie-2007
18 a,c S. Daschievici 363
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
26 a Mozes – Tehnica ingrijirii 1131
bolnavului
27 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
28 a,b,d C. Borundel- Manual de 916
Medicina interna pentru cadre
medii
29 a,c L. Titirca- 20
medicali
166
30 c L. Titirca- 22
medicali
31 a,b,c L. Titirca- 29
medicali
32 c L. Titirca- 18
medicali
Chirurgie-2007
34 a,b L. Titirca- 22
medicali
35 c L. Titirca- 367
medicali
Chirurgie-2007
Chirurgie-2007
38 d L. Titirca- 25
medicali
medicali
medicali
41 b,d L. Titirca- 321
medicali
42 c C. Borundel- Manual de 137
medii
43 b C. Borundel- Manual de 921
167
medii
44 b L. Titirca- 25
medicali
45 a L. Titirca- 25
medicali
46 a C. Borundel- Manual de 918
medii
47 b L. Titirca- 19
medicali
48 a,b,c,d L. Titirca- 22
medicali
49 a,b,c,d L. Titirca- 8
medicali
medicali
51 c S. Daschievici- Chirurgie 752
52 a S. Daschievici- Chirurgie 363
57 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
59 d S. Daschievici- Chirurgie 365
60 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
62 a, c S. Daschievici- Chirurgie 373
64 d S. Daschievici- Chirurgie 386
168
MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru
rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma
in cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei
cu HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a
tumorilor, afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10. Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi
va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.

1.
A B
1. Angina streptococica a. 10-11 zile
2.Perioada de incubatie in rujeola b. scarlatina
3.Masca Filatov c. penicilina
4.Streptococ β hemolitic grup A d. hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5.Semn Pastia-Grozovici f. e. angina streptococica
169
2.
A B
1. Rubeola a. varicela
2. Febra+catar oculo nazal+ adenopatie b. varsaturi, colici abdominale, scaune diareice,
muco-sanguinolente
3. Eruptie pruriginoasa c. efect teratogen asupra produsului de conceptie
4.Dizenterie d. tetanos
5. Risus sardonicus g. e. rubeola
3.
A B
1. Difterie a. scarlatina
2. R. Dick b. R. Schick
3. IDR la PPD c. se utilizeaza pentru diagnosticul tuberculozei
4. R. Widal d. punerea in evidenta a anticorpilor specifici
5. Examene serologice h. e. febra tifoida
4.
A B
1. Raze ultraviolete a. masura ce se ia pentru a evita transmiterea
infectiilor pe cale digestiva
2. Controlul bacteriologic b. dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la personalul ce
lucreza la instalatiile centrale de apa
3. Cloramina 0,5 % c. metoda de dezinfectare a aerului
4. Imunizare activa d. seruri, imunoglobuline
5. Imunizare pasiva i. e. vaccin , profilaxie
5.
A B
1. Seroprofilaxie a. toxiinfectie alimentara
2. Produse alimentare intens b. hepatita A
contaminate cu bacterii sau toxinele
acestora
3. Cale de transmitere digestiva c. utilizarea serurilor in scop profilactic
4. Icter d. test imunoenzimatic
5. Test Elisa e. coloratia galbena a tegumentelor si a sclerelor
6.
A B
1. Semnul Koplik a. meningococ
2. Meningita cerebrospinala b. recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua treimi
superior cu o treime inferior
170
3. Medulocultura c.rujeola
4. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN) d. Mycobacterium tuberculosis
5.B.C.G. j. e. bacilul Calmette-Guerin
1. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:

a. penicilina
b.tetraciclina si cloramfenicol
c. doxicilina
2. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:

a. streptococul beta-hemolitic din grupa A
b.stafilococul auriu
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B
3. Eruptia in scarlatina este:

a. micropapuloasa, aspra la pipait
b.micropapuloasa, catifelata la pipait
c. veziculara
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:

a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal
b.Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa
bucala opusa celui de-al doilea molar
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual
5. Angina rosie + febra + eruptie micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:

a. varicela
b.rujeola
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:

a. 3-6 zile
b.8-11 zile
c. 14-21 zile
7. Evolutia eruptiei in rujeola:

a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive
b.nu lasa urme
c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina
8. Importanta rubeolei este data de :

a.efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale
b.complicatiile toxice, septice postinfectioase
171
c.evolutia asimptomatica
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:

a.macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare
b.micropapuloasa, pe fond congestiv
c.maculopapuloasa, cu tendinte la confluare
10. Incubatia in rubeola dureaza :

a.2-3 sapatamani
b.1-2 saptamani
c.1 saptamana
11. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :

a.rujeola
b.rubeola
c.scarlatina
12. Eruptia este pruriginoasa in :

a. scarlatina
b. rubeola
c. varicela
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si sub numele de :

a. oreion
b. varsat
c. pojar
14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :

a. hepatita acuta virala
b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
15. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :
a. tetanos
b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :

a. aerogena
b. fecal-orala
c. parenterala
17. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :

a. contaminarea hainelor
b. mainile murdare
172
c. mustele
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :
a. anatoxina tetanica
b. verorab
c. anatoxina difterica
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri musculare la nivelul plagii
este semn patognomonic pentru:
a. scarlatina
b. tetanos
c. dizenterie
20. “Rasul sardonic” apare in:

a. scarlatina
b. rujeola
c. tetanos
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin:

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enentem
b. catar nazal, febra inalta, diaree
c. febra+catar+semnul koplick
22. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin:

a. cresterea mare a febrei
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile
c. eruptie micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait
23.Patognomonic pentru rujeola este:

a. semnul Barsieri
b.semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
24. Rujeola eruptiva :

a. este insotita de prurit
b. nu este insotita de prurit
c. nu produce prurit
25. Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt :

a. febra, frisoane, tahipnee
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
c. apatie, imobilitate
26. Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :

a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
173
c. imobilizarea pacientului in perioada eruptiva
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :

a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii
c. hipotermie
28. Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil, cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si
febra inconstanta
b. cu izolare la domiciliu
c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliadenopatia
b. uneori splenomegalie
c.ciclul lingual
30. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome :

a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav
b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi toracic
c. in zilele premergatoare, exista adeseori o discreta infectie rinofarigiana
31. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :

a. tetraciclina
b. penicilina G
c. ampicilina
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice
c. cand toate elementele de pe piele au cruste
d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie sa fie prezente pentru producerea unei infectii :
a. calea de transmitere
b. gazda receptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :

a. rubeola
b. zona zooster
c. rujeola
d. parotidita epidemica
174
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. ceaiul de musetel
b. alcool iodat
c. alcool mentolat
d. pudra de talc cu mentol
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire-nursing este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati
b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui
37.In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :
a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei
b. durere la inghitit alimente solide
c. nerespectarea regimului alimentar impus
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana se face :

a. prin coloane de aer
b. prin picaturile lui Pflügge
c. prin mainile murdare duse la gura
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Calea de transmitere in bolile infectioase poate fi :

a. directa
b. mixta
c. indirecta
41. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :

a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
42. Hepatita cronica survine in proportie de :

a. 30% dupa hepatita virala de tip A
b. 40-50% dupa hepatita de tip C
c. 60% dupa hepatita de tip E
43. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :

a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
175
44. Incubatia in hepatita B este de :
a. 2-6 saptamani
b. 1 ½ - 6 saptamani
c. 2-23 saptamani
45. Virusul hepatitei B este prezent :

a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
46. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :

a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
47. Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
48. Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :

a. coma de gr.I
b. coma de gr.II
c. coma de gr. IV
49. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar
crescut se pot administra :
a. sedative
b. coleretice
c. antibiotice
50. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :

a. repausul
b. consumul de lipide de origine animala
c. consumul de sucuri carbogazoase
176
BAREM MODULUL 35: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
Întrebarea Rezolvarea Bibliografia Pagina

L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
1 A de catre asistentii medicali 253
2 F L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor
de catre asistentii medicali 277
3 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 280
de catre asistentii medicali
4 F L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 278
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 73
–vol III
9 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 79
–vol III

1.
NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREB
ARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 281
catre asistentii medicali
3. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 278
4. e F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 88
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de 278
2.
INTREBARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 335
177
2. e F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 335
3. a F. Caruntu- Vademecum de boli infectioase 338
4. b L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
pacientilor de catre asistentii medicali
5. d M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
3.
INTREBARE
2. a L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
3. c L. Titirca- Ingrijiri special acordate 263
4. e L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
5. d L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
4.
INTREBARE
5.
INTREBARE
178
6.
INTREBARE
1. c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
2. a Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si
parazitologie medicala
3. b Gh. Dimache si D. Panaitescu - 135
4. d Gh. Dimache si D. Panaitescu - 162
5. e Gh. Dimache si D. Panaitescu - 164
Marcati cu “x” raspunsul corect

INTREBARE
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca- 277
Ingrijiri special acordate pacientilor de
3 a L. Titirca- 278
4 c L. Titirca- 278
5 c L. Titirca- 278
6 b L. Titirca- 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
infectioase
179
infectioase
infectioase
11 b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
12 c F. Caruntu- Vademecum de boli 338
infectioase
infectioase
14 b L. Titirca- 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
vol II

vol II
18 a M. Voiculescu- Boli infectioase 572
vol II
vol II
20 c M. Voiculescu- Boli infectioase 576
vol II
24 b,c L. Titirca- 281
180
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
30 b,c L. Titirca- 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca- 280
33 a,b si d L. Titirca- 253
35 c si d L. Titirca- 280

infectioase
37 a L. Titirca- 285
38 a,b si c L. Titirca- 266
41 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
42 b C. Bocarnea -Boli infectioase si 173
epidemiologie
epidemiologie
epidemiologie
181
epidemiologie
46 c C. Bocarnea -Boli infectioase si 173
epidemiologie
epidemiologie-
epidemiologie
epidemiologie
epidemiologie
182
MODUL 37/ANUL II – BOLI METABOLICE, DE NUTRITIE SI NURSING SPECIFIC –
Diabetul zaharat.
A. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false. Notati cu A sau F
afirmatiile urmatoare
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul
zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu
15-30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4
orala mg florura de sodium, sau cu sistemul
vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de
trei zile, in alimentatie o cantitate fixa
de glucide, se recolteaza zilnic urina
din 24 de ore si sange pentru dozarea
glucozei, se face media glicozuriei pe
cele 3 zile si se scade din cantitatea de
glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75
gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml
de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu
sistemul vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul
alimentar din DZ
183
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in
regimul alimentar din DZ
C. Incercuiti raspunsurile corecte
MEDICINA INTERNA
1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:
a) acută;
b) cronică;
c) mixtă.
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului include factori:

a) ereditari;
b) de mediu;
c) numai a şi b;
d) hormonali.
3.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:

a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
b) polipnee, poliurie, tahicardie;
c) polifagie, polidipsie, poliurie.
4.Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) afectarea metabolismului bazai;
b) hiperglicemie şi glicozurie;
c) creşterea lipidelor in sange.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt:

a) diabet esenţial şi neesenţial;
b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent;
c) diabet major şi diabet minor.
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:

a) obezitatea;
b) deshidratarea;
c) angiopatia diabetică.
7.Din punct de vedere clinic deosebim:

a) diabet zaharat de tip juvenil (intre 0-20 ani);
b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate);
c) diabet zaharat numai de tip adult (intre 22-30 ani).
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu dinamica acţiunii lor insuline:
184
a) cu acţiune rapidă (scurtă);
b) lente;
c) intermediare;
d) premixte.
9.Insulina cristalină are acţiune:

a) intermediară;
b) lentă;
c) rapidă.
10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune in 90-120 minute, au o durată a efectului de:
a) 10 h;
b) 24 h;
c) 5 h.
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia
de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
12.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:

a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se caracterizeaza prin:

a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
15.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:

a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
16.Coma diabetic hiperosmolara se caracterizeaza prin:

a) respiratie Cheyne-Stockes
b) halena uremica
c) glicozurie
185
17.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
18.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:

a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
19.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina

a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol

a) maninil
b) manitol
c) marisang

a) meguan
b) metaspar
c) mecopar

a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
NURSING
24. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii
hiperglicemianţi sunt:
a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;
b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
25. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurături, piele uscată;
b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;
186
c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.
26. Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:

a) întreruperea activităţii profesionale;
b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;
c) nu are restricţii privind efortul fizic.
27. În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de

glicozuria exprimată în grame astfel:
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi.
28. Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi
intravenoase?
a) insulina cristalină, actrapid;
b) insulina semilentă MC;
c) insulina lentă MC.
29. Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;
b) să mănânce după una-două ore;
c) nu are importanţă când va mânca.
30. Alimentele permise cântărite în diabetul zaharat sunt următoarele cu excepţia:

a) fructele;
b) brânza;
c) zarzavaturile;
d) făinoasele;
e) carnea;
f) oul.
31. Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:

a) halenă acetonică;
b) tremurături, transpiraţii;
c) semne de deshidratare.
32. Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:

a) pectine;
b) glicogen;
c) amidon.
33.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele răspunsuri sunt false.
187
34.Necesarul glucidic la adulţi este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
35.La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii:
a) carnea, peştele;
b) merele dulci, stafidele;
c) bomboanele cu alune;
d) caşcavalul, branza topită.
36.La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cantărite:

a)merele, caisele, portocalele;
b) pastele făinoase, mămăliga;
c) carnea, mezelurile.
37.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt interzise:

a) bomboanele de orice fel;
b) carnea de vită;
c) jeleurile;
d) uleiurile vegetale.
38.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:

a) pentru painea prăjită, după prăjire;
b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;
c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.
39.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:

a) urină;
b) LCR;
c) plasmă.
40.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:

a) glicozuria de 24 h;
b) glicozuria din 8 h;
c) glicozuria din urina spontană;
d) glicozuria din 48 h.
41.Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză - cea mai

frecventă complicaţie a diabetului zaharat?
a) polidipsie, polifagie, poliurie;
b) greţuri, vărsături, dureri abdominale;
c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii;
188
d) hipertensiune, bradicardie.
42.Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:

a) hipotensiune arterială;
b) semne de deshidratare;
c) convulsii, mioclonii, tremurături;
d) halenă acetonică.
43.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital. Care este
ingrijirea prioritară in cazul lui la internare?
a) inregistrarea observaţiilor făcute;
b) menţinerea căilor respiratorii libere;
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.
44.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru
un pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.
45.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea
in loc de zaharină. Ce va răspunde asistenta?
a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu are voie
să o folosească.
46.Domnul S.I. a fost adus la camera de gardă de către soţie, care a relatat că soţul ei este
suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi dietă; astăzi
dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă,
nelinişte, transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
a) administrarea incorectă a sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
189
BAREM DE CORECTARE
A.
Nr. Raspuns Bibliografie Pagina
intrebare corect
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 411
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale,
sub redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
3. F Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
190
B.
intrebare corect
1. B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
medicali, manual pntru colegiile si scolile postliceale, sub
redactia Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
2. D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
2006
3. E Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 412
2006
2006
5. C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 413
2006

intrebare corect
1. B Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
2006
2006
3. E Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 415
2006
4. C Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 416
2006
5. D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 416
2006
191
C.MEDICINA INTERNA
Nr. Raspuns corect Bibliografie Pagina
intrebare
1. B 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. A,B,D 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
Bucuresti, 2002
3. C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
7. A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing – 136
Bucuresti, 2002
8. A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 136
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
11. B Medicina interna – M. Mincu 430
12. B Medicina interna – M. Mincu 430
13. B,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. A,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
15. B Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
17. C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
192
21. A Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
NURSING
intrebare
24. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 75
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
25. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Romaneasca, 2006
26. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Romaneasca, 2006
27. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
30. B,E,F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Romaneasca, 2006
31. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 76
Romaneasca, 2006
Bucuresti, 2002
193
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
35. A,D 1555 teste de evaluare continua in nursing – 45
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
37. A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 45
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
39. A 1555 teste de evaluare continua in nursing – 137
Bucuresti, 2002
40. A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 136
Bucuresti, 2002
41. D 1555 teste de evaluare continua in nursing – 140
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
46. A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 141
Bucuresti, 2002
194
MODUL 41/ANUL III – DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe
ideea de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale
într-un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale,
bazate pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de
a hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
B. Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a

nu-i minti sau insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine
promisiunile si confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa
se aduca prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari
asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a
preveni ca o persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei

persoane, fara a trece prin intalnirea
unui ovocit feminin cu un
spermatozoid masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se
ghideaza o organizatie, institutie,
profesie sau o parte a acesteia, prin
intermediul organizatiilor profesionale
care devin instanta de elaborare,
aplicare si supraveghere a aplicarii
195
acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce,
nedureroasa, a unui pacient, bolnav
incurabil pentru a-I curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana
care ar mai putea trai isi provoaca
moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a
unei sarcini in evolutie
NURSING
1. Etica este disciplina ce se ocupă de:

a)sistemul valorilor;
b)normele şi categoriile morale;
c) conţinutul, modul de intercorelare şi realizare în viaţă a acestora.
2. Etica nursingului reprezintă analiza filosofică a:

a)fenomenelor morale întâlnite în nursing;
b)limbajului moral;
c) fundamentului etic al practicii nursing.
3. Morala este o formă de reglementare:

a) a convieţuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
4. Deontologia este definită ca:

a) parte a eticii care studiază problema datoriei;
b) doctrină despre bine şi rău;
c) reprezentând normele şi preceptele morale.
5. Valoarea morală este:

a)o credinţă;
b)un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii
politice, educative şi religioase cu care se identifică cineva;
c) ambele.
6. Dilema morala:
a) situatie in care exista doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;
c) ambele.
196
7. Reflectia etica implica:
a) cunoasterea valorilor etice de baza;
b) cunoasterea situatiei concrete;
c) ambele.
8. Cand o femeie doreste sa i se provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze la urmatoarele valori
etice:
a) sa nu ucizi;
b) viata este inviolabila;
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a-si conduce viata si dreptul asupra propriului corp.
9. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i
minti si insela pe altii:
a) fidelitatea
b) veracitatea
c) dreptatea
10. Binefacerea este principiul etic care se traduce prin:

a) obligatia de a face bine;
b) obligatia de a evita prejudiciile;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa obtina ceea ce le este benefic si a reduce riscurile
daunatoare fizic si psihic.
11. Factorii interni care ingradesc autonomia pacientului sunt urmatorii cu exceptia:
a) abilitatea mentala;
b) nivelul de cunostinte;
c) resursele de ingrijire.
12. Codul de Etica pentru asistentii medicali cuprinde urmatoarele capitole:

a) asistenta medicala si persoana ingrijita;
b) asistenta medicala si profesia;
c) asistenta medicala si societatea.
13. Codul de etica arata:

a) acceptarea responsabilitatii profesionale;
b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;
c) ambele.
14. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:

a) de ordin legal;
b) de ordin moral;
c) ambele.
197
15. Pentru realizarea unei relatii functionale de colaborare cu familia si cu apartinatorii este
obligatoriu ca informatiile oferite pacientului sa fie:
a) exacte;
b) adecvate situatiei;
c) in limitele de competenta ale asistentei medicale.
16. Informatiile de natura confidentiala pot fi dezvaluite in anumite situatii:

a) cu acordul pacientului;
b) in instantele de judecata;
c) cand sunt de interes public.
17. Conform Codului de Etica, asistenta medicala are abilitatea de a aplica in practica:
a) cunostintele;
b) deprinderile;
c) atitudinile dobandite pe parcursul formarii sale ca profesionist.
18. Codul ICN afirma ca nursele sunt obligate sa:

a) promoveze sanatatea;
b) impiedice imbolnavirile;
c) restabileasca sanatatea si sa aline suferinta.
19. In ingrijirea paliativa asistenta va respecta drepturile pacientului:

a) de a nu fi vatamat;
b) informare deplina;
c) intimitate, anonimat, confidentialitate.
20. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor fata de familie – se defineste ca fiind:

a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a uneia sau mai multor persoane din familie
fata de care persoana care paraseste are obligatia de intretinere;
b) neindeplinirea cu buna stiinta a obligatiilor de intretinere prevazute de lege;
c) supunerea la rele tratamente care pot duce chiar la crime.
21. Suicidul reprezintă:

a) un act conştient pe care individul l-a săvârşit pentru a se vătăma şi care s-a soldat cu
moartea;
b) un act intenţionat autodistructiv care duce la moarte;
c) o autovătămare care se sfârşeşte fatal prin moarte.
22. În decursul vieţii fiecare persoană suferă pierderi:

a) necesare;
b) importante;
c) ambele.
23. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt urmatoarele cu
exceptia:
198
a) durerea acută;
b) şocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurătate;
e) indiferenta
24. Primul cod deontologic pentru medici a fost:

a) jurământul lui Hipocrate;
b) jurământul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
25. Sunt recunoscute de lege următoarele drepturi ale pacienţilor:

a) dreptul la autodeterminare/consimţământ;
b) dreptul la îngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate.
26. Principiile eticii sunt urmatoarele:

a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
27. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
28. Avortul poate fi de mai multe tipuri:

a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
29. Clonarea poate fi:

a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.
199
BAREM DE CORECTARE
A.
intrebare corect
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
6. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
10. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 30
Romaneasca, 2006
B.
intrebare corect
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 45
3. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 45
4. E Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 42
200
5. D Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 39

intrebare corect
1. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 8
2. D Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 91
3. A Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
4. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 194
5. E Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
C. NURSING
intrebare
1. A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
3. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 26
9. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
201
12. A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 27
23. E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
24. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 29
202
26. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii 12,13
medicali, Asociatia de Nursing
27. B Ghid de etica in nursing pentru asistentii 97
28. A,B,C,D Ghid de etica in nursing pentru asistentii 163
29. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii 155
203
MODULUL 46. OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU

FALSE. NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE
AFIRMATII:
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de obstetrică
, dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.

I.
1.Disgravidie precoce a.Contracţii uterine, dureri pelvine,
metroragie
2.Disgravidie tardivă b.Anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3.Avort c.Vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4.Placenta Praevia d.Febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5. Infecţie puerperală e. Edeme , HTA, albuminurie
II.
1.Lohii sanguinolente a. Până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie
2. Lohii serosanguinolente b. Până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3. Lohii seroase c. Subinvoluţie uterină
4. Retenţie de lohii d. Conformaţie anormală a mamelonului
5. Infecţii ale glandei mamare e. Primele 2-3 zile de lehuzie

1. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să
le cunoască:
a. modificări generale ale organismului;
b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;
c. ambele.
204
2. Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:
a. creşte;
b. scade;
c. se menţine constant.
3. Aparatul cardiovascular suferă cele mai multe modificări anatomice, funcţionale,

hemodinamice în timpul sarcinii:
a. creşte ritmul cardiac;
b. scade volumul sangui;
c. creşte presiunea venoasă în membrele inferioare, creşte coagulabilitatea
sângelui , predispunând la tromboză.
4. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

a. oligurie;
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie.
5. La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc:

a. creşteri de volum ale sânilor cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi modificări
pigmentare;
b. apare secreţia lactată;
c. apare secreţia de colostru.
6. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcină prin testul imunologic se recoltează :

a. urina femeii gravide;
b. 5ml sânge venos;
c. sânge capilar.
7. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
a. data ultimei menstruaţii;
b. înălţimea fundului uterin;
c. primele mişcări fetale.
8. Problemele gravidei legate de sarcină pot fi:

a. alterarea confortului, manifestată prin greţuri ,vărsături;
b. alterarea eliminărilor urinare, manifestată prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situat astfel:

a. ca organ pelvin;
b. la nivelul ombilicului;
c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza pubiană.
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:

a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale,
data raportului sexual fecundant;
b. data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;
c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.
205
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :
a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;
b. mediu ambiant dezinfectat, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;
c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia
persoanei care asistă naşterea, dezinfecţia parturientei.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , asistenta medicală aplică următoarele intervenţii

autonome:
a. măsoară TA,puls, greutate corporală , înălţimea fundului uterin;
b. administrează tratamentul cu preparate de Fe şi Ca ;
c. educă gravida cu privire la autoîngrijire.
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile asistentei medicale constau în :

a. asigurarea igienei gravidei;
b. golirea vezicii urinare, clismă evacuatoare;
c. urmărirea ritmicităţii contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
14. În primele două ore după naştere, lehuza poate prezenta ca manifestări normale:
a. oboseală, tendinţă la somn, bradicardie;
b. tahicardie,hipotensiune arterială;
c. uter dur, contractat.
15. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:
a. precoce, în primele 6-12 ore;
b. la 2 zile după naştere;
c. nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.
16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac următoarele recomandări:

a. să consume lichide în primele 24 ore;
b. să evite alimentele flatulente;
c. nu sunt restricţii alimentare.
17. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:

a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;
b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;
c. asigură repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul gravidei cu disgravidie tardivă se recomandă :

a. regim hiposodat;
b. asigurarea unui regim desodat cu reducerea lichidelor;
c. internarea gravidei în spital pentru supraveghere.
19. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :

a. disgravidie precoce;
b. disgravidie tardivă;
c. iminenţă de avort.
206
20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. Se constată că
involuţia uterină este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:
a. normală;
b. subinvoluţie;
c. rapidă.
21. În primul trimestru de sarcină gravida poate prezenta ca manifestări:

a. sialoree;
b. scădere în greutate;
c. greţuri ,vărsături.
22. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul ise pune pe baza:

a. mişcărilor active fetale;
b. examenului ecografic;
c. BCF-urilor.
23. Următoarele manifestări ale gravidei ne pot face să suspectăm începerea travaliului:
a. durerile epigastrice;
b. pierderea dopului gelatinos;
c. apariţia contracţiilor uterine dureroase.
24. Perioadele naşterii sunt :

a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;
b. dilataţia , expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea
inferioară.
25. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:

a. 75 cm;
b. 95cm;
c. 125cm.
26. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în trimestrul II se pune pe :

a. mişcări active fetale;
b. bătăile cardiace fetale;
c. ecografie.
27. Data naşterii se poate calcula :

a. DUM + 10 zile + 9 luni;
b. DUM – 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM – data ultimei menstruaţii)
28. Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în
primele 6 luni de sarcină:
a. bilunar;
b. săptămânal;
c. lunar.
207
29. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:
a. mică( sub 500 ml) ;
b. normală;
c. mare( peste 2000 ml).
30. Prima consultaţie prenatală urmăreşte:

a. verificarea diagnosticului de sarcină;
b. stabilirea bilanţului de sănătate al femeii;
c. pregătirea femeii în vederea asistării naşterii.
31. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele
ombilicale se foloseşte ca investigaţie:
a. ecografia;
b. auscultaţia Dopller;
c. amnioscopia.
32. Fenomenele specifice perioadei de lehuzie sunt:

a. lohiile, secreţia lactată;
b. involuţia uterină;
c. vărsăturile.
33. În trimestrul III , gravida cu sarcină normală poate prezenta următoarele manifestări
determinate de adaptarea organismului la sarcină:
a. dispnee;
b. constipaţie;
c. insomnie .
34. Intervenţiile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepţia:
a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;
b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
c. reducerea sării din alimentaţie.
35. În travaliu gravida poate prezenta următoarele semne:

a. contracţii uterine dureroase, ritmice, cu frecvenţă şi intensitate crescândă;
b. ruperea membranelor;
c. contracţii uterine dureroase, rare.
36. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană cuprinde următoarele laturi:

a. îngrijirea sânilor;
b. îngrijirea igienică şi urmărirea evoluţiei aparatului genital;
c. îngrijiri acordate operaţiei pe abdomen.
37. Furia laptelui se manifestă prin :

a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
208
38. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri mamelonare) se recomandă:
a. punerea sânului respectiv în repaus;
b. aşezarea la sân a nou-născutului cât mai des;
c. golirea sânului prin muls cu un dispozitiv special.
209
BAREM DE CORECTARE
MODUL:Obstetrică şi nursing specific
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
A. ADEVĂRAT / FALS
1 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
2 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 99
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 202
de către asistenţii medicali- Lucreţia
Titircă, 2008
9 A Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 223
Titircă, 2008
Titircă, 2008
11 A Tehnici speciale de îngrijire a 111
bolnavilor, Dr. Georgeta –Aurelia
Baltă, 1988
Titircă, 2008
B. ASOCIERE
I. 1-c; Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 220
Titircă, 2008
2-e; Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 221
Titircă, 2008
3-a; Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 222
Titircă, 2008
4-b; Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 223
Titircă, 2008
5-d. Tehnici speciale de îngrijire a 123
Baltă, 1988
II. 1-e; Tehnici speciale de îngrijire a 124

210
Baltă, 1988
2-a; Tehnici speciale de îngrijire a 124
Baltă, 1988
3-b; Tehnici speciale de îngrijire a 124
Baltă, 1988
4-c; Tehnici speciale de îngrijire a 123
Baltă, 1988
5-d. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor 225
Titircă, 2008
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina
întrebare
1 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 94
2 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
3 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 95
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 115
Dr. Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
8 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 96
14 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 216
către asistenţii medicali- Lucreţia Titircă,
2008
16 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
2008
22 b Teste pentru pregătirea asistenţilor 131
medicali, Liliana Rogozea,1997
23 b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor 132
24 b Teste pentru pregătirea asistenţilor 132
211
25 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 113
26 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor 131
27 a,c Teste pentru pregătirea asistenţilor 131
28 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 204
2008
29 c Teste pentru pregătirea asistenţilor 131
30 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 205
2008
31 b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 203
2008
32 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 123
33 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 210
2008
34 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 212
2008
35 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 213
2008
36 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de 224
2008
37 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, 125
2008
212
MODULUL 45 ANUL III - GINECOLOGIE SI NURSING IN GINECOLOGIE
TESTUL A
I. Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false.
Notati-le cu A sau F:
1 Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma

fetitei deprinderi si comportamente igienice.
2 Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3 Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4 Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5 Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna
anchiloza si atrofia musculara.
6 Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice
zi a ciclului ovarian.
7 Masurarea temperaturii bazate (masurate bucal sau rectal) poate decela la
momentul ovulatiei.
8 Colposcopia= explorare prin care se masoara activitatea uterina.
9 In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura
vaginala.
TESTUL B . Asociati prima coloana cu cea de a doua coloana
I.
1 Amenoree A menstruatie dureroasa

2 Menoragie B intervale lungi intre menstre
3 Oligomenore C absenta menstruatiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite intre 2
menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
II.
1 Colposcopia A autoexaminarea sanului ramas pentru
depistarea unei eventuale
tumori;
2 Histerectomie B examenul endoscopic al colului uterin
3 Mastectomie C masurarea cavitatii uterine;
4 Histerosalpingografie D schimbarea tamponului perineal de 2
ori pe zi;
5 Histerometria E examenul radiologic al corpului,
istmului si trompelor uterine
213
III.
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis
2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonoocica E secretie memelonara sanghinolenta
TESTUL C.
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:

a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.
2.Histerosalpingografia reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii uterine;
b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.
3.Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor

ginecologice si foloseste:
a)inspectia, palparea;
b) inspectia, percutia,palparea;
c) palparea.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:

a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5.Care sunt semnele de alarma pentru cancerul de san?

a) retractia pielii sau a mamelonului;
b) prezenta unei secretii mamelonare unilaterale;
c) aparitia unei secretii lactate.
6. Leucoreea reprezinta:
a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
b) scurgere usor rosiatica premestrual;
c) pierdere abundenta de sange menstrual.
7. Tulburarile de flux menstrual sunt:

a) dismenoreea;
b) hipermenoreea;
c) hipomenoreea.
214
8. Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:
a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) dureri in hipogastru;
c) ambele.
9. In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:

a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;
b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;
c) nu se face pregatire.
10. Repausul la pat este obligatoriu in:

a) chistul ovarian;
b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
c) prolaps genital gradul I.
11. Secretia vaginala se recolteaza pentru examene de laborator:

a) hormonal, bacteriologic;
b) parazitologic;
c) hematologic.
12. Asistenta educa pacienta pentru prevenirea bolilor transmise pe cale sexuala:
a) sa respecte controalele medicale periodice;
b) sa evite contactele sexuale cu parteneri multiplii;
c) sa pastreze masurile igienice.
13. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) disurie, polakiurie;
b) poliurie;
c) anurie.
14. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:

a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
b) cauterizare;
c) ambele.
15. Combaterea meteorismului abdominal in perioada postoperatorie se realizeaza astfel:

a) alimentatie bogata in celuloza;
b) mobilizare precoce;
c) introducerea tubului de gaze.
16. Alimentatia postoperatorie dupa interventii chirurgicale ginecologice va fi in primele zile:

a) bogata in celuloza in interventii pe perineu si vagin;
b) mai abundenta si variata dupa reluarea tranzitului intestinal;
c) fara restrictii in toate situatiile;
d) cu multe lichide in interventiile pe perineu si vagin.
17. Supravegherea eliminarilor in perioada postoperatorie dupa histerectomie consta in :

a) verificarea permeabilitatii sondei urinare permanente;
215
b) asigurarea unui aport suficient de lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale ginecologice pot aparea probleme ale pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot depista:

a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20. Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:

a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha
216
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE SI NURSING IN
GINECOLOGIE
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
TESTUL B ASOCIERI
I
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
II ″ ″
1 B Ghid de nursing 307-317
2 D Manual de ingrijiri 147-148
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 C ″ ″
III ″ ″
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″ ″
217
TESTUL C RASPUNS MULTIPLU
1 A 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 B ″
3 B ″ ″
4 B ″ ″
5 A,B ″ ″
6 A ″ ″
7 B,C ″ ″
8 C ″ ″
9 B ″ ″
10 B ″ ″
11 A,B ″ ″
12 A,B ″ ″
13 A ″ ″
14 C ″ ″
15 B,C ″ ″
16 B,D ″ ″
17 A,B ″ ″
18 A,C ″ ″
19 B,C ″ ″
218
MODULUL 47. PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
A. INDICAŢI DACĂ URMĂTOARELE AFIRMAŢII SUNT ADEVĂRATE SAU FALSE.

NOTATI CU A (ADEVARAT) SAU F (FALS) URMATOARELE AFIRMATII:
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.
2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool 70
grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat( umanizat).

I.
1. icter fiziologic al n.născutului a. glande mamare tumefiate
2. criza genitală b. urina , scaun normal colorate
3. involuţia cordonului ombilical c. scaun verzui eliminat după naştere
4.febra tranzitorie a n. născutului d. mumificarea treptată a bontului ligaturat
5. meconiu e. ascensiune termică de 1-3 zile, moderată
II.
1. bont ombilical a. perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2. lanugo b. nitrat de Ag 1%
3. vernix caseosa c. alcool 70 grade
4.scădere fiziologică în greutate d. substanţă grasă pe tegumente
5. profilaxia oftalmiei gonococice e. după eliminarea meconiului

1. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc:

a) reflexele arhaice;
b) frecvenţa cardiacă;
c) mişcările respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
219
e) greutatea la naştere;
f) tonicitatea musculară.
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:

a) după 24 ore;
b) în primele 4 ore;
c) în primele 6-12 ore.
4. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:

a) Se efectuează respiraţie artificială;
b) Se dezobstruează căile respiratorii superioare;
c) S e aşează nou-născutul în poziţie declivă;
d) Se efectuează intubaţie artificială.
e) Se administrează oxigen.
5. Principalul icter al nou-născutului este:

a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat după supt, sugarul trebuie:

a) aşezat în decubit ventral;
b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea
eructaţiei;
c) aşezat în decubit lateral.
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt:

a) starea febrilă a sugarului;
b) curba ponderală descrescătoare;
c) hipogalactia reală a mamei.
8. Prima baie a nou-nascutului se face:

a) imediat după naştere;
b) la 2-3 zile după căderea bontului ombilical;
c) la 30 zile de la naştere.
9. Alimentaţia artificială constă în :

a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.
10. Dezavantajele alimentaţiei artificiale sunt :

a) intoleranţa la lapte;
b) supraalimentaţia;
c) posibilitatea apariţiei infecţiilor digestive.
220
11. Recoltarea scaunului pentru coprocultură la copil se efectuează astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusă prin anus şi rect;
c) se administrează purgativ salin şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.
12. Indicaţiile probei suptului sunt:

a) diareea sugarului;
b) plânsul, agitaţia la puţin timp după supt;
c) curba ponderală staţionară sau în scădere;
13. Meconiul este:

a) o malformaţie congenitală;
b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde.
14. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:

a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
15. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:

a) la toţi nou-născuţii , fără excepţie;
b) după aprecierile medicului;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.
16. La un sugar de 7 luni în convulsii , cu temperatura de 40 grade C, se acordă următoarele

îngrijiri:
a) hidratare pe cale orală;
b) administrare de Diazepam 0,10 – ½ fiolă;
c) anunţarea medicului;
d) administrare de supozitor antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o tabletă per os.
17. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii:

a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I şi II.
18. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:

a) în prima zi după naştere;
b) la nou-născuţii agitaţi ;
c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.
19. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi :

a) cu biberonul;
b) la sân;
221
c) cu linguriţa;
d) prin gavaj.
20. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:

a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagră.
21. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:

a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;
b) în plica axilară;
c) în cavitatea bucală , cu termometru special.
22. Un copil cu deshidratare acută prezintă:

a) tegumente şi mucoase umede;
b) persistenţa pliului cutanat;
c) deprimarea fontanelei;
d) cianoza peri-oro-nazală.
23. Î n boala diareică acută sugarul prezintă:

a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide şi/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
24. Temperatura copilului măsurată în rect este:

a) egală cu cea măsurată în axilă;
b) mai mică decât cea măsurată în axilă;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
25. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:

a) aplicarea de unguente protectoare;
b) toaleta locală de apă şi săpun;
c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi
schimbarea ritmică a lenjeriei de corp.
26. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :

a) la vârsta de 6 luni;
b) la nou- născut în maternitate;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.
27. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:

a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;
c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.
222
28. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în:
a) regim alimentar echilibrat, bogat în lichide şi vitamine;
b) somn corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ;
c) plimbări zilnice în aer liber;
d) nu prezintă importanţă pentru sugar.
29. Principiile diversificării alimentaţiei la copil sunt următoarele :

a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranţei digestive a sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a două alimente noi o dată;
e) primul aliment este obligatoriu făinosul în late.
30. La nou- născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura:
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
31. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele:

a) infecţii acute digestive, respiratorii;
b) supraalimentaţia;
c) alimentaţia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe cale orală.
32. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele , cu excepţia:

a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofică de pilor;
c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;
d) ingerarea unor medicamente.
33. Cea mai frecventă formă de anemie înâlnită la sugar este:

a) anemie posthemoragică;
b) anemie feriprivă prin carenţă de fier exogenă;
c) anemie hemolitică.
34. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:

a) musculatura fesieră;
b) musculatura coapsei;
c) în muşchiul deltoid.
35. Prin vernix caseosa înţelegem:

a) prezenţa unor peri fini;
b) prezenţa unor puncte albicioase ;
c) strat grăsos.
36. Icterul fiziologic se caracterizează prin :
223
a) urini hipercrome;
b) tegument galben deschis;
c) scaune decolorate.
37. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :

a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
38. În icterul fiziologic :

a) se administrează obligatoriu hepatoprotectoare;
b) se administrează obligatoriu gamaglobulină;
c) nu necesită tratament special.
39. Criza genitală a nou-născutului necesită :

a) administrare de hormoni;
b) curăţarea secreţiilor;
c) oprirea alimentaţiei la sân.
40. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;

a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
41. O contraindicaţie a supei de morcov este:

a) diareea cu scaune apoase;
b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
42. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:

a) spălarea cu detergent;
b) clătirea cu apă rece;
c) fierberea.
43. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:

a) la 2 zile;
b) ori de câte ori este nevoie;
c) după cicatrizarea plăgii.
44. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:

a) înainte de 18 luni;
b) după 2 ani;
c) după 4 ani.
45. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?

a) la 9-12 luni;
224
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
46. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :

a) la vârsta de 2 luni ;
b) în primele zile după naştere;
c) la vârsta de 1 an.
47. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;

a) paracetamol, ampicilină;
b) tetraciclină;
c) penicilină.
48. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;
a) şezăndă;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
49. Îngrijirile plăgii ombilicale care prezintă granulom se realizează prin:

a) badijonări cu tinctură de iod;
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag 5%;
d) se introduce pulbere cu sulfamidă în plagă.
50. În caz de gangrenă umedă a plăgii ombilicale se indică:

a) toaleta plăgii ombilicale cu apă oxigenată;
b) atingerea bontului cu o compresă înmuiată în tinctură de iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
225
BAREM DE CORECTARE
MODUL:Puericultură , Pediatrie şi nursing specific
Nr. Răspuns Bibliografie Nr. pagină

întrebare
A. ADEVĂRAT / FALS
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
9 A Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
B. ASOCIERE
Nr. Răspuns Bibliografie Nr. pagină
întrebare
I 1- b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu,
Dr. Arghir Popescu, 1997
2- a Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
3- d Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
226
4- e Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
5- c Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
II 1- c Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
2- a Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
3- d Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 19
4- e Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 21
5- b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25

2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
11 b Proceduri de nursing 208
16 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
227
19 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
31 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
35 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 143
Liliana Rogozea , 1997
36 a, b, c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 72
38 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144
39 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144
40 a Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 144

44 c Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 107
228
50 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
229
MODULUL 48: NEUROLOGIE SI NURSING IN NEUROLOGIE
TESTUL A
Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false.Notaţi-le cu A sau F:
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL B
Asociaţi noţiunile din cele două coloane:
1.
1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului
2.
1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow
3.
1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
230
TESTUL C
Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte:
1.Pneumoencefalografia reprezintă:
a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast aerul;
b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de contrast iodul;
c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.
2.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele materiale:

a)electroencefalograful;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii dezinfectante;
c)nu sunt necesare materiale.
3.EEG reprezintă:
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;
c)examen radiologic al conţinutului cranian.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul necesită următoarele pregătiri:

a)trei zile regim alimentar hiposodat;
b)spălarea părului;
c)intreruperea medicaţiei sedative sau excitante.
5.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:

a)tremurăturile,convulsiile;
b)ataxia statică şi locomotorie;
c)monoplegia.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:

a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
b)paresteziile;
c)ambele.
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:

a) anosmie,hiposmie;
b)lipsa vederii;
c)midriază.
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:

a)au totdeauna conţinut alimentar;
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;
c)sunt precedate de greţuri.
9.Problemele pacientului cu maladie Parkinson sunt:

a)diminuarea mobilităţii;
b)eliminări necontrolate de urină;
231
c)euforie;
d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie pot fi:

a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
b)alimentaţia bogată în glucide;
c)nerespectarea tratamentului.
11.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele ,in afară de:
a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;
b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;
c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele.
12.Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi :

a)oprirea respiraţiei;
b)riscul de traumatizare;
c)depresia.
13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:

a)stare comatoasă profundă;
b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
c)pareze,paralizii.
14.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană,se va

proceda astfel:
a)aplicarea unui pansament compresiv;
b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;
c)nu se efectueaza tamponare.
15.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac următoarele
manevre,în afară de:
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;
b)observarea stării de conştienţă;
c)examinarea plăgilor craniene;
d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă ca manifestări de dependenţă specifice:

a)hipotensiune arterială;
b)ameţeli,vărsături,urmate de stare comatoasă;
c)hipotermie;
d)hemiplegie.
17.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:

a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive;
c)la 1-2 luni de la debut.
232
18.Pregătirea locală în vederea intervenţiilor chirurgicale craniene constă în:
a)spălarea părului ;
b)raderea părului pe toata suprafaţa craniana;
c)raderea părului numai în zona în care se va face operatia.
19.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :

a)decubit dorsal;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral;
c)Trendelenburg.
20.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă în primul rậnd
de:
a)preferinţele pacientului;
b)prezenţa reflexului de deglutiţie;
c)starea de conştienţă a pacientului.
21.Pentru reducerea HTIC,asistenta va aplica pacientului următoarele intervenţii autonome:

a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita mişcările în pat;
b)limitează consumul de lichide;
c)instalează perfuzie cu soluţie de Manitol,Glucoză.
22.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:

a)pierderea controlului sfincterelor;
b)hipertermie;
c)alterarea tranzitului intestinal.
23.Pentru stabilirea gradului de comă se utilizează scala Glasgow,care constă în:

a)examinarea reacţiei oculare la diverşi stimuli;
b)examinarea controlului eliminărilor;
c)examinarea răspunsului verbal,motor la un stimul.
24.Îngrijirea mucoaselor oculare la un pacient comatos constă în:

a)instilarea soluţiilor de antibiotice;
b)acoperirea ochiului cu o compresă îmbibata în ser fiziologic;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”.
25.Aşezaţi in ordine primele îngrijiri ce se acordă pacientului comatos:

a)recoltarea produselor pentru examene de laborator;
b)curăţarea cavităţii bucale;
c)introducerea pipei Gueddel;
d)măsurarea TA,pulsului;
e)instalarea unei perfuzii.
26.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :
233
a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;
b)şezậnd,susţinut de două persoane;
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.
27.Starea de comă se defineşte astfel:

a)pierderea parţială sau totală a conştienţei;
b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;
c)pierderea parţială sau totală a conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu conservarea celor mai
importante funcţii vegetative.
28.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:

a)ambliopie,amauroză;
b)îngustarea cậmpului vizual;
c)ambele.
29.Pacientul care prezintă paralizia nervului facial are ca manifestări de dependenţă:

a)asimetrie facială;
b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
c)afazie.
30.Obiectivele imediate ale îngrijirii pacientului cu HTIC constau în :

a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in limite fiziologice;
b)prevenirea complicaţiilor;
c)reducerea presiunii HTIC.
31.Convulsia reprezintă:
a)pierderea conştienţei;
b)mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare;
c)contracţii musculare urmate de relaxare.
32.Pareza reprezintă:
a)contractură musculară;
b)diminuarea forţei musculare;
c)rigiditate vasculară.
33.Hemiplegia reprezintă:
a)absenţa forţei musculare;
b)paralizie generalizată;
c)paralizia unei jumătăţi de corp.
34.Paraplegia reprezintă:
a)paralizia unui singur membru;
b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)paralizia celor patru membre.
35.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:
234
a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
b)tulburări de echilibru;
c)paralizie masticatorie.
36.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:

a)febră;
b)antecedente heredocolaterale;
c)traumatisme craniene.
37.Tremurătura degetelor mậinii la un parkinsonian seamănă cu:

a)mişcarea de pendulare;
b)mişcarea de numărare a banilor;
c)mişcarea de întors ceasul.
38.Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită:

a)mişcarea de pedalare;
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale;
c)mişcarea de balansare.
39.Narcolepsia reprezintă:
a)nevoia bruscă de somn;
b)somn superficial cu treziri dese;
c)somn cu durată peste limitele normale.
40.Pacientul cu parkinson prezintă:

a)tremurătură;
b)rigiditate;
c)mers încet cu paşi mici.
41.Accesul epileptic major are ca manifestări:

a)relaxare sfincteriană;
b)incontinenţă de fecale;
c)muşcarea limbii.
42.În timpul crizei grand-mall pacientul prezintă :

a)pierderea conştienţei;
b)risc de accidente;
c)alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale.
43.În AVC semnele de debut sunt:

a)vertij;
b)cefalee occipitală;
c)valori tensionale crescute.
44.La pacienţii cu AVC nu efectuăm:

a)trecerea rapidă în ortostatism;
235
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului;
c)transport pe distanţe mari.
45.Pentru examinarea radiologica a cutiei craniene a pacientului:

a)părul lung îl vom lega pe creştet;
b)îndepărtăm obiectele radioopace;
c)dezbrăcăm regiunea de examinat.
46.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei lombare:

a)steril;
b)nesteril;
c)îl depune în sacul colector.
47.După efectuarea puncţiei occipitale:

a)se asigură 8h repaus total pacientului;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;
c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.
48.Unui bolnav cu epilepsie,i se interzic următoarele profesiuni,cu excepţia:

a)conducător auto;
b)macaragiu;
c)conducător metrou;
e)economist.
49.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:

a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
c)începerea precoce a intervenţiilor de reeducare;
d)efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte.
50.Capacitatea de autoservire generală constă în:

a)igienă personală;
b)activităţi manuale diverse;
c)îmbrăcat-dezbrăcat.
51.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:

a)menţinerea corectă a membrelor paralizate;
b)menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
c)evitarea mişcării.
52.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:

a)începậnd cu membrul sănătos;
b)începậnd cu membrul plegic;
c)nu contează.
53.Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie:
236
a)tonic,clonic,automatism,comă;
b)aură,clonic,tonic,somn;
c)clonic,tonic,somn,automatism;
d)aură,tonic,clonic,somn.
54.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC (pareză)cea
mai importantă acţiune este :
a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;
b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;
c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
55.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :

a)stare comatoasă;
b)pareze şi paralizii;
c)obnubilare.
56.Coma este reprezentată de următoarele semne:

a)tulburări circulatorii şi respiratorii;
b)pierderea conştienţei cu păstrarea respiraţiei şi circulaţiei;
c)pierderea imaginii de sine.
57.Paraplegia se defineşte ca pierdere totală a forţei motorii :

a)a jumătăţii drepte a corpului;
b)a membrelor inferioare;
c)a unui singur membru.
58.Obiectivele îngrijirii pacientului care comunică deficitar la nivel senzorial şi motor sunt:
a)echilibrarea psihică a bolnavului;
b)orientarea lui în timp si spaţiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare specifice deficitului senzorial.
59.Afazia este tulburarea:

a)de sensibilitate a pielii;
b)scăderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
60.Puncţia lombară se execută de către:

a)asistenta medicală de salon;
b)asistenta medicală de laborator;
c)medic.
237
BAREM DE CORECTARE MODULUL NEFROLOGIE SI NURSING SPECIFIC
TESTUL I – ADEVARAT/FALS
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
PAGINĂ
medicali
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A Chirugie 106
Editura medicala
Silivian Daşchievici
Mihai Mihăilscu
medicali
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F Tehnici de ingrijire pentru asistentii medicali 62
12. F Idem 62
TESTUL II – ASOCIERI
NR.ÎNTREBARE RĂSPUN BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
S Ă
1.
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 302
medicali
2 2-E Idem 305
3 3-A Idem 306
4 4-C Ghid de nursing 319
5 5-B Idem 318
2.
1 1-D Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 316
medicali
238
2 2-E Idem 328
3 3-A Idem 308
4 4-B Idem 313
5 5-C Idem 313
3.
1 1-D Ghid de nursing 319
2 2-C Idem 320
3 3-A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 316
medicali
4 4-E Idem 318
5 5-B Idem 311
TEST III - GRILA

PAGINĂ
(nume,autor,editura,an apariţie)
1. A 1150 de teste nursing-Elena Dororbantu,Valeria 104

Ghidu,Maria Zamfir,editura Viata Medicala
Romậnească-2003
2. B Idem 104
3. A Idem 104
4. BC Idem 104
5. B Idem 104
6. B Idem 104
7. A Idem 105
8. B Idem 105
9. AD Idem 105
10. AC Idem 105
11. A Idem 105
12. AB Idem 105
13. B Idem 105
239
14. C Idem 105
15. A Idem 106
16. BD Idem 106
17. B Idem 106
18. BC Idem 106
19. B Idem 106
20. B Idem 106
21. AB Idem 106
22. A Idem 106
23. AC Idem 107
24. BC Idem 107
25. BCDAE Idem 107
26. C Idem 107
27. C Idem 107
28. C Idem 107
29. AB Idem 107
30. ABC Idem 107
31. C Teste de evaluare continuă în nursing- 99

Coordonator colectie:Dr.Mioara Mincu
32. B Idem 99
33. C Idem 99
34. B Idem 100
35. B Idem 101
36. ABC Idem 101
37. BC Idem 101
38. AB Idem 101
39. A Idem 102
40. ABC Idem 102
240
41. ABC Idem 103
42. ABC Idem 103
43. ABC Idem 104
44. ABC Idem 104
45. ABC Idem 105
46. A Idem 106
47. B Idem 106
48. D Idem 108
49. ABCD Idem 108
50. ABC Idem 108
51. A Idem 108
52. B Idem 108
53. B Idem 109
54. B Idem 110
55. B Ghid de Nursing-sub redacţia Lucreţia 215

Titircă,editura Viaţa Medicală Romậnească-1996
56. B Idem 215
57. B Idem 215
58. AC Idem 215
59. C Idem 216
60. C Teste de evaluare continuă în nursing- 106

Coordonator colectie:Dr.Mioara Mincu

PAGINĂ
(nume,autor,editura,an apariţie)
61. A 1150 de teste nursing-Elena Dororbantu,Valeria 104

Ghidu,Maria Zamfir,editura Viata Medicala
Romậnească-2003
62. B Idem 104
241
MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza
la excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica
de locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa,
expresia fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza
deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii
exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica,
progresiva ce distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent:
pierderea memoriei, a orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
242
1.
A B
1.Comunicarea eficienta a.tratarea cu seriozitate a gandurilor,
sentimentelor si experientelor pacientului
2. Respectul b. sursa principala de informatie
3. Dialogul cu bolnavul c.ticuri
4. Gesturi scurte, repetate involuntar d.transmitere de mesaje simple, clare, precise din
fara necesitate obiectiva punct de vedere al continutului, al timpului si
spatiului alocat
5.Mimica k. e. tip de comunicare nonverbala folosind drept
suport expresia faciala si modificarile acesteia
2.
A B
1.Hipoestezia a.perceperea eronata a gustului si mirosului
2. Iluziile gustative si olfactive b.cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent
in psihopatologie
3. Hiperprosexia c.scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4. Amnezie d.pierderea totala a memoriei
5.Gandirea l. e.functia cea mai complexa a creierului
3.
A B
1.Fuga de idei a.teama de spatii deschise sau locuri publice
2.Agorafobie b.frica de obiecte ascutite
3.Oxifobia c.bolnavul nu poate exprima de la inceput pana
la sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la
alta fara legatura intre ele
4.Euforia d.scaderea pana la lipsa totala a poftei de
mancare
5.Anorexie m. e.stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
4.
A B
1.Instinct de aparare a.activitate psihica orientata spre atingerea unor
scopuri propuse constient prin activitati
nervoase superioare
2.Vointa b.impulsivitate
3.Lipsa de stapanire a c.instinct individual care asigura supravietuirea
comportamentului prin scaderea acestuia
controlului voluntar
243
4.Insomnia d.transsexualitate
5.Tulburare in care un individ este n. e.scaderea timpului total de somn
genetic si anatomic barbat sau femeie
crede ca el/ ea apartine sexului opus si
ca atare, traieste ca un membru al
sexului opus ori de cate ori este posibil
5.
A B
1.Atacul de panica a.sindrom de stres posttraumatic
2.Raspunsul la expunerea unui b.boala psihica caracterizata prin doua sau mai
eveniment traumatic care implica multe simptome ca: idei delirante, halucinatii,
vatamare corporala, amenintarea cu vorbire dezorganizata, simptome negative
moartea etc.
3.Schizofrenia c.suicid
4.Suprimarea voluntara a cursului vietii d.dependenta de droguri
datorita unor tulburari psihice
5.Risc de suicid o. e.este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
6.
A B
1.Amfetamina a.clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu
cearceafuri umede
2.Hiperpirexia la adultii consumatori de b.drog psihostimulent al SNC
droguri
3.Violenta c.inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4. Probleme de ingrijire ale unui pacient d.manifestari ce reprezinta un pericol pentru
depresiv ceilalti
5.Anorexie p. e.lipsa poftei de mancare
7.
A B
1.Alimentatie inadecvata prin deficit se a.se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa
corecteaza spuna ce-l preocupa
2.Combaterea constipatiei b.se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3.Comunicarea eficienta c.apatie
4.Starea de indiferenta si de absenta a d.pacientul trebuie sa consume alimente si
emotiilor lichide in conformitate cu necesitatile
organismului
5.Bulimie q. e.nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
244
8.
A B
1.Pierderea posibilitatii de a vorbi sau a.comportament ritualic pe care un individ se
de a intelege limbajul vorbit in urma simte obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde
unei leziuni corticale fortat in constiinta si e contrar dorintelor sale
2.Compulsie b.afazie
3.Ecolalie c.repetarea automata a sunetelor, cuvintelor,
frazelor emise de alta persoana
4.Impulsivitate d.stare de anxietate care este atat de puternica
incat dezorganizeaza personalitatea individului
5.Panica r. e.tendinta de a efectua un act violent,
imprevizibil, negandit

1. Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:
a) 18-35 de ani;
b) după 50 de ani;
c) dupa 65 de ani,
2. Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:

a) formării protrombinei;
b) sistemului nervos;
c) circulaţiei sanguine;
d) diurezei.
3. Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?
a) pancreasul;
b) ficatul;
c) rinichii;
d) plămânii
4. Pacientul cu delirum tremens, te întreabă, speriat, dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său,
Răspunsul optim este:
a) dau cu spray şi vă scap de ei;
b) nu văd niciun gândac;
c) stau cu dvs,, până sunteţi mai calm;
d) aceşti gândaci, sunt o manifestare a bolii dvs. ;
e) taci din gură, beţivule !
5. Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare,
contradictorii şi lipsite de consecvenţă:
a) confabulează;
b) minte;
245
c) are halucinaţii.
6. Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin:

a) anorexie, greata, tremor accentuat la degete
b) transpiratii, tahicardie, HTA
c) iritabilitate, impulsivitate
7. La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate,

acest exemplu ilustrează:
a) halucinaţie;
b) idee delirantă de autoacuzare;
c) delir de persecuţie.
8. Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:

a) optimism, exaltare timică;
b) tristeţe, depresie;
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.
9. Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:

a) autism;
b) ecopraxie;
c) ecolalie;
d) balbism.
10. Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când
scot televizorul din priză”, exemplifică:
a) gândirea autistă;
b) iluzia;
c) ideea delirantă de influenţă exterioară.
11. Indicaţi răspunsul fals:

a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;
b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării
depresiei endogene;
c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.
12. Ce este comunicarea?

a. activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o
reactie complexa ce poate deveni un nou subiect pentru discutie
b. o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect
c. o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala
13. Comunicarea este eficienta daca:

a. se desfasoara dupa un ritual bine definit
b. mesajele sunt simple, clare si precise
c. se desfasoara verbal
246
14. Diazepamul este contraindicat în:
a) starea de comă;
b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă;
c) sevrajul etanolic;
d) tulburările psihosomatice.
15. Indicaţi cemedicament are efect miorelaxantpe musculatura somatică:

a. Antideprin;
b. Diazepam;
c. Meprobamat;
d. Clordelazin.
16.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu Fenobarbital:

a. contraceptive orale;
b. sterilet;
c. vasectomie.
17. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:

a. boala Parkinson;
b. demenţă senilă;
c. boala Alzheimer.
18. Care din urmatoarele principii de nursing sunt caracteristice nursingului psihiatric:
a. se ajute la reducerea starii de anxietate a pacientului
b. sa respecte gradul de confidentialitate
c. sa-si aminteasca faptul ca exista o explicatie pentru fiecare comportament
19. Atributiile asistentei medicale in sectia de psihiatrie sunt:

a. informarea pacientului asupra sanatatii
b. prevenirea unor accidente, prin supraveghere
c. aplicarea unor interventii in situatii de criza
20. Dementa etanolica este:

a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala
b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
c. scleroza hepatica
21. Tulburarea afectivităţii, constând în trăirea simultană şi paradoxală a unor sentimente şi

afecte diametral opuse faţă de acelaşi subiect, semnifică:
a. ambivalenţă;
b. autism;
c. catatonie;
d. negativism
e. şi se întâlneşte în:
f. schizofrenie (simptom pricipal);
247
g. paranoia;
h. depresie endogenă;
i. nevroza obsesională (impulsiune şi compulsiune).
22. Ce elemente caracterizează eclampsia?

a. HTA;
b. edeme periferice;
c. edem cerebral;
d. hipotensiune arterială;
e. apare după 45 de zile de la naştere;
f. apare numai după a patra sarcină.
23. Notaţi răspunsul fals: tabesul şi PGP apar în:

a. perioada şancrului cerebral;
b. faza secundară a infecţiei luetice;
c. faza terţiară a infecţiei sifilitice.
24. Care din urmatoarele probleme sunt specice nursingului psihiatric?

a. mentinerea unei sanatati optime si prevenirea bolilor psiho biologice
b. deficientele in functionarea unor sisteme emotionale
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : anxietate, manie, singuratate, tristete
25. Care din semnele următoare, nu caracterizează delirium tremens?

a. delir oniric cu halucinaţii terifiante;
b. transpiraţii şi tremurături;
c. puseu hipertensiv;
d. hipotensiune cu tendinţă de colaps.
26. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor,
are si variate modificari psihice care au la baza:
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;
b. sclerozei cerebrale
c. avitaminozei PP si B6
27. Sindromul discordant este carcateristicpentru:

a. schizofrenie;
b. alcoolism;
c. demenţă;
28. Ce este respectul?

a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor
b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent
c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor
29. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:
248
a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea
aplicarii ingrijirilor
b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac pe
pacient pasibil de a fi pedepsit
c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza
un plan de ingrijire
30. In boli depresive, dementa, schizofrenie pot apare:

a. semne ale unei capacitati deficitare de autoingrijire (barba nerasa, miros de transpiratie, haine
patate)
b. fuga de idei
c. tulburari ale constientei precum obnubilare, stupoare
31. Hipoestezia reprezinta:

a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
b. perceptia distorsionata a unui obiect
c. aparitia de asa zise dureri migratorii
32. Ce este agorafobia

a. teama de spatii deschise
b. teama de obiecte ascutite
c. frica de apa
33. Ipohondria este:

a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile
b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii
c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii
34. Bulimia este:

a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente
c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde
35. Ce este impulsivitatea?

a. incapacitatea totala de a actiona
b. scaderea fortei de a se adapta
c. lipsa de stapanire a comportamentului
36. Ce este senzatia:

a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare
c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive
37. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:

a. halucinaţie;
b. iluzie;
249
c. compulsiune;
d. stupor.
38. Fobia sociala este:

a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
39. Interventiile in schizofrenie au ca scop:

a. scaderea anxietatii pacientului
b. diminuarea comportamentului agresiv
c. protejarea pacientului de agresiunile zilnice atunci cand acesta are tulburari de perceptie
40. Care din urmatoarele particularitati de ingrijire sunt specifice in depresie:

a. se determina sustragerea pacientului de la preocupari negative
b. implicarea pacientului in activitati recreative
c. se incurajeaza exprimarea verbala si non-verbala a sentimentelor pacientului, se evita
discutiile in contradictoriu
41. Dementa de tip Alzheimer este:

a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea
memoriei, a orientarii, controlului asupra impulsurilor si emotiilor
b. determinata de abuzul de alcool
c. determinata de consumul de droguri
42. In postpartumul precoce, pot apărea:

a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice;
b. stări depresive, cu idei de autoliză;
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în doi (mama şi nou-născutul).
43. Manifestarile clinice datorate efectului alcoolului asupra SNC sunt:

a. agresivitate, labilitate afectiva
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca
c. tulburari cognitive
44. Abstinenta alcoolica este:

a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool
b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei
c. deficit de autoingrijire
45. Care din urmatoarele ingrijiri sunt acordate pacientului in abstinenta de alcool:
a. se masoara functiile vitale
b. se monitorizeaza echilibrul hidroelectrolitic
c. se administreaza sulfat de magneziu pentru scaderea iritabilitatii si prevenirea convulsiilor
46. In cazul cenestopatiilor care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
250
a. cenestopatiile din nevroze nu au corespondent somatic patologic
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, senzatii dureroase difuze, mutante
c. cenestopatiile sunt halucinatii visceroceptive ca de exemplu „sarcina fantoma”
47. Psihopatiile apar la vârsta:

a. copilăriei;
b. adolescenţei;
c. adultului.
48.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in dementa pugilistica:

a. survine secundar traumatismelor craniene repetate
b. este un sindrom subiectiv al traumatismului cranian
c. este cunoscut cazul celebrului boxer Casius Clay care sufera de sindrom parkinsonian
posttraumatic
49. PGP (paralizia generala progresiva) se datoreaza:
a. afectarii encefalului in luesul tertiar
b. consumului de droguri
c. dementei progresive in boala Alzheimer
50. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:

a. promovarea autoingrijirii si dobandirea independentei
b. construirea si mentinerea unui mediu terapeutic adecvat
c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a comunicarii
51. Dementa vasculara are ce substrat anatomo-patologic

a. se instaleaza secundar consumului cronic de etanol
b. agiopatia hipertensiva si ateroscleroza arterelor craniene
c. degencrescenta neurofribriloza
52. Disprosexiile sunt:

a. tulburari ale atentiei
b. tulburari de vorbire
c. tulburari de memorie
53. Ambivalenta afectiva reprezinta:

a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana
apropiate din familie
b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana
c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul
54.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:

a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
b. crize epileptice, ticuri
c. afazie si dezorientare
55. Teama de microbi se numeste:
251
a. tanatofobie
b. zoofobie
c. bacilofobie
56. Sindromul oniric este :

a. stare de vis patologica ce invadeaza realitatea bolnavului
b. usoara dezorientare, apatie
c. dificultate de intelegere si sinteza
57. Rationalizarea este un mecanism de aparare prin care un individ

a. justifica idei, sentimente, comportamente si motive inacceptabile
b. o relatie reciproca intre doi indivizi care sunt dependenti unul de altul
c. proceseaza stimulii din mediul inconjurator
58. Pedofilia reprezinta:

a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
b. dragoste exagerata pentru membri familiei
c. profanarea cadavrelor
59. Sanatatea mintala este:

a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului
c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a
integritatii personale, a exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice
60. Frustrarea este:

a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale
b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un anumit
scop sau de a realiza o anumita dorinta
c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie
61. Fobia este:

a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari
majore in viata subiectului
b. teama cumplita de intuneric
c. teama de a ramane fara baterie la telefon
62. Dementa este :

a. alterarea constientei memoriei depersonalizare
b. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa se ingrijeasca
c. tulburare mentala grava caracterizata printr-o scadere progresiva si ireversibila a functiilor
intelectuale
63. Dezorientarea este:

a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului „eu” cu timpul,
spatiul, celelalte persoane
252
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice
64. Angozia este o tulburare cerebrala datorita careia:

a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre
morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca
organele de simt si nervii functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul
65. Hiperprosexia reprezinta :

a. cresterea ritmului cardiac
b. cresterea exagerata a unor dorinte
c. cresterea atentiei
66. Sitiofobia este:

a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
67. Starea confuzionala poate fi definita ca:

a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la
un moment dat
b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate,
perceptii senzoriale gresite
68. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:

a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul
simptomatologiei si frecventa cu care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce
pot produce accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul
inconjurator
69. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:

a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala
c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului
70. Prin ecolalie se intelege:

a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti
b. bilbiiala
c. refuzul de a vorbi
253
BAREM MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE

1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34

1.

1. d Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. a Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. b Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. c Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. e Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
2.
INTREBARE
3.
INTREBARE
254
4.
INTREBARE
5.
INTREBARE
6.
7.
INTREBARE
1. d L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor 336
3. a L.Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor 337
255
8.
INTREBA
RE
Marcati cu “x” raspunsul corect
Întrebarea Rezolvarea Bibliografia Pagina

1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
4 d A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
6 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 220
7 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
12 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
13 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 286, 265
18 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
19 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
21 a,e, f A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 206
22 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
30 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
256
40 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
46 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
48 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
59 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
62 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 133
69 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
257
MODUL 51/ANUL III – CONDUITA IN URGENTE MEDICO – CHIRURGICALE
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric faţa,
depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
B Asociati elementele din prima coloana cu cele din a doua coloana:
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata
2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
258
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala
care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de

sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc

dupa un effort, o chinta de tuse, durere
comparata cu “o lovitura de pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator prelungit

, urmata de tuse si expectoratie
mucoasa, filanta, eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-15
minute si cedeaza la nitroglicerina

MEDICINA INTERNA
1. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:

a) TA 160/90 mmHg;
b) poliurie;
c) extremitatilor reci.
2. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina pectoral consta in administrare de :

a) izoket;
b) nitroglicerina;
c) carbocromen.
5. Tabloul clinic in infarctul miocardic se caracterizeaza prin:

a) hipertensiune arterial;
259
b) poliurie, polifagie;
c) tahicardie.
6. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:

a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o
criza de polipnee expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este
rozata;
c) nu este nici o diferenta.
7. Infarctul miocardic este produs de:

a) indigestie;
b) scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
8.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive,

anxietate, dispnee i se pot administra:
a) mialgin;
b) nitroglicerina;
c) cofedol.
9. Tabloul clinic in angina pectorala se caracterizeaza prin;

a) precordialgii sub forma de gheara ce dureaza peste 30 de minute;
b) precordialgii ce iradiaza in membrul superior;
c) diaree.
10. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.
11.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) bradipnee;
b) bradicardie;
c) hipotensiune arteriala.
12. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) junghi toracic;
b) matitate toracica;
c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar
13. Tabloul clinic in insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin:

a) bradipnee;
b) cianoza;
c) bradicardie.
14. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:
260
a) oxigen;
b) dioxid de carbon;
c) ambele afirmatii sunt adevarate.
15. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:

a) administrarea de antibotice;
b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.
16. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:

a) tubul digestive;
b) aparatul excretor;
c) caile respiratorii.
17. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:

a) miofilin;
b) morfina;
c) mincortid.
18. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:

a) decubit lateral cu membrele flectate pe abdomen;
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate,
jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.
19. Hemoptizia poate fi difentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia:

a) contine resturi alimentare;
b) sangele este aerat;
c) apare in timpul unui efort de varsatura.
20. Tratamentul hemoptiziei se face cu vitamina:

a) D;
b) C;
c) K.
21. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:

a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
22. Semnele elementare precoce ale mortii sunt:

a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
23.Semnele elementare tardive ale mortii sunt:
261
a) racirea cadaverica progresiva;
b) oprirea respiratiei;
c) relaxarea sfincterelor.
24. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:

a) suprimarea reflexului cornean;
b) mioza urmata de midriaza;
c) lividitatea cadaverica.
25. Semnele elementare tardive ale mortii sunt:

a) oprirea batailor inimii;
b) putrefactia cadaverica;
c) disparitia sensibilitatii.
CHIRURGIE
26. Ce intelegem prin ressucitarea cardio –respiratorie:

a) combaterea si tratarea insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la nivelul plamanului, printr-o ventilatie pulmonara
artificiala.
27. Cand este indicata ressucitarea cardio-respiratorie:

a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii si ritmului respirator.
28. Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:

a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.
29. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.
30. Dupa dezobstruarea cailor respiratorii superioare, ce manevre trebuie sa facem pentru a
impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie accentuata;
262
b) sa realizam o hiperflexie a capului, sa impinge mandibula inainte si apoi s-o ridicam
in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel pana in orofaringe.
31. In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si
mandibulei, cu insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
32. Dupa asigurarea libertatii cailor respiratorii si executarea hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face reanimatorul in respiratie gura la gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a mandibulei, astfel ca gura accidentatului sa fie
deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine fruntea, penseaza nasul ca sa impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat in gura accidentatului si observa miscarea de
expansiune a toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul accidentatului si datorita elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
33. Care din semnele de mai jos le avem in stopul cardiac:

a) pierderea cunostintei, care revine dupa asezarea bolnavului in pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza pupilara progresiva.
34. Care sunt etapele tratamentului stopului cardiac:

a) de instituire a respiratiei artificial si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardio-respiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
35. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:

a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
36. Care sunt semnele unui masaj cardiac extern eficace:

a) aparitia pulsului sincron cu compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
263
37. Masajul cardiac extern este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
38. Ce complicatii se pot produce in timpul masajului cardiac:

a) fracturi condro-costale cu hemopneumotorax;
b) hemoragii ale tubului digestiv;
c) embolii gazoase;
d) rupturi de ficat, splina, inima.
39. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
a) disparitia contractiei normale a cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in atrii si ventricule din care pornesc impulsuri care
contracta muschiul cardiac dezordonat, anarhic, neregulat;
c) marirea fortei de contractie a miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale.
40. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:

a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu
avem posibilitatea efectuarii EKG.
41. Care din semnele de mai jos ne conduc la abandonarea resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta respiratiei spontane, absenta pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza intensa, tegumente marmorate.
42. Dupa masajul cardiac eficient,ce obiective urmarim pentru consolidarea tratamentului:
a) restabilirea volemica;
b) combaterea acidozei prin medicatie alcalinizanta;
c) administratia medicatiei simpaticolitice si vasodilatatoare;
d) medicatia de restabilire a activitatii cardiac spontane ( simpaticomimetice,
cadiodepresoare, saruri de Ca, atropine).
43. Care din simptomele de mai jos le intalnim in degeraturile de gradul I:

a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
264
44. Care sunt factorii care agaveaza ischemia la nivelul extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si agregarea hematiilor si trombocitelor;
c) scaderea tensiunii arteriale, consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze intravasculare.
45. In degeratura de gradul III apar:

a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
46. Ce fenomene generale putem intalni in degeraturile de gradul III si IV:

a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls rapid, apoi bradicardic.
47. Ce fenomene gasim in faza de reactive in cazul hipotermiei:

a) somnolenta, astenie, hiporeactivitate;
b) areactivitate, diminuarea reflexelor tendinoase;
c) excitatie nervoasa, tahicardie;
d) tegumente rosii, tahipnee.
48. Care dintre elementele de mai jos se aplica in cazul tratamentului hipotermiei:
a) incalzire rapida in baie de 40-45 grade C;
b) sedative, antialgice;
c) antitermice, vasoconstrictoare;
d) perfuzii, vasodilatatoare, anticoagulante, corticoterapie.
49. Care din elementele de mai jos intervin in producerea socului la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi intermediari proteici si insuficienta hepato-renala precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
50. Gravitatea socului electric depinde de:

a) intensitatea, tesiunea si natura curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
d) durata de actiune si starea sistemului nervos si a organismului.
51. Ce modificari hemodinamice se produc in socul decompensate?

a) cresterea patului vascular prin vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si staza sangvina;
265
d) cresterea vascozitatii sangelui care duce la coagulare intravasculara diseminata.
52. In ce tip de soc avem valori normale sau chiar crescute ale hemoglobinei si
hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
53. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
54. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:

a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;
d) administrarea de vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si indepartarea sursei de infectie.
55. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin arsura:

a) pierderi de masa circulanta in primele ore de la producerea accidentului;
b) pierderea de sange integral si vom avea o hemodilutie, scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom avea hemoconcentratie si cresterea vascozitati
sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la tulburari metabolice importante si aparitia acidozei.
56. Ce simptome specifice gasim in socul anafilactic:

a) scaderea diurezei, hipotensiune;
b) constrictii si spasme glotice, laringiene, bronsice de tip asmatic;
c) prurit, senzatia accentuate de caldura, hipersalivatie;
d) stare de prostratie, areactivitate, midriaza.
57. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;
b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;
d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice.
58. In ce tipuri de soc este indicate administrarea de antibiotice:

a) socul toxico-septic, socul prin arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de stomac, socul hemoragic;
266
d) Socul traumatic insotit de delabrari mari.
59. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de soc.
60. Care sunt conditiile de incetare a terapiei antisoc:

a) cresterea TA, regularizarea pulsului, normalizarea culorii tegumentelor si mucoaselor
care devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia midriazei, iesirea pacientului din starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, bolnavul este constient, cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte valori de laborator revin la normal.
NURSING
61.Manifestările de dependentă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:

a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterială;
c) hipertensiune arterială, bradicardie.
62.Imobilizarea provizorie a fracturilor are drept scop:

a) prevenirea complicaţiilor - paralizii, hemoragii;
b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
c) reducerea durerii.
63.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:

a) atele Kramer sau din lemn;
b) basma;
c) ambele procedee.
64.Tratamentul de urgentă în cazul unei fracturi de coastă vizează:

a) imobilizarea cât mai solidă a fracturii;
b) transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţia;
c) calmarea durerii.
65.Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:

a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
b) în decubit ventral pe o targa obişnuită;
c) semişezând cu spatele sprijinit.
66.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu

excepţia:
267
a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie.
67.Respiraţia artificială se poate realiza la locul accidentului astfel:

a) prin metode interne - gură la gură, gură la nas;
b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
68.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:

a) în decubit lateral stâng;
b) în decubit dorsal pe un plan dur;
c) în poziţie Trendelenburg.
69.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:

a) în 1/3 medie a sternului;
b) în 1/3 superioară a sternului;
c) în 1/3 inferioară a sternului.
70. Controlul eficienţei manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie se face la două minute de la

începerea reanimării prin:
a) cercetarea pulsului la artera carotidă;
b) cercetarea pulsului la artera pedioasă;
c) observarea mişcărilor cutiei toracice.
71.Semnele sigure de moarte sunt:

a) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 15 min;
b) absenţa activităţii electrice a inimii timp de 60 min;
c) midriază, opacitatea corneei;
d) mioză;
e) cianoză cu lividităţi.
72.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:

a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;
b) apare la locul de intrare a curentului electric;
c) ambele.
73.Pentru acordarea corectă a primului ajutor în electrocutare se are în vedere:

a) să fie acordat în primele 5 min de la producere;
b) sursele de curent nu se ating cu mâna neprotejată;
c) sursa de curent se îndepărtează cu orice obiect în timp util.
268
74.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două
persoane. Care este prima măsură luată?
a) examinarea victimelor;
b) deschiderea ferestrelor;
c) închiderea surselor de încălzire.
75.Dl I. C. este victima unuia accident la locul de muncă: explozia unei instalaţii. Asistenta
sosită cu salvarea constată prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe. Hainele sunt arse pe
toracele anterior. Execută imediat:
a) dezbrăcarea hainelor arse;
b) acoperirea suprafeţelor arse ale mâinilor cu comprese sterile ;
c) transportul pacientului la spital.
76.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;
c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.
77.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;
b) aplicare soluţiilor antibiotice;
c) prevenirea infecţiilor.
78.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:

a) temperatură 23°-24° C;
b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;
c) umiditatea aerului 75%.
79.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:

a) menţinerea căldurii corpului;
b) menţinerea mişcării;
c) ambele.
80.Pentru epurarea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel:

a) se provoacă vărsătura;
b) se administrează antidoturi specifice;
c) se efectuează spălătură gastrică în primele ore;
d) se administrează antidoturi generale.
81. În intoxicaţiile cu substanţe necunoscute se utilizează pentru neutralizarea toxicului

următoarele antidoturi:
a) alcool etilic;
269
b) cărbune animal;
c) apă albuminoasă.
82.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:

a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
83.În insuficienţa respiratorie acută oxigenoterapia se aplică în toate formele respectând

următoarele principii:
a) dezobstruarea căilor respiratorii;
b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;
c) umidificarea oxigenului;
d) introducerea sondei nazale pe o lungime egală cu distanţa dintre tragus şi fosa nazală;
e) stabilirea debitului pe minut.
84.Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile subglotice se realizează:

a) prin poziţie de drenaj postural;
b) aspirarea secreţiilor cu seringa Guyon;
c) aşezarea pacientului în decubit dorsal cu capul în hiperextensie.
85.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în criza de astm bronşic constau în:

a) asigurarea şi menţinerea în poziţie şezând a pacientului
b) oxigenoterapiaterapia
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal.
86.Conduita de urgenţă în criza de astm bronşic constă în:

a) sângerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor bronhodilatatoare şi antialergice.
87..Manifestările de dependenţă în insuficienţa respiratorie acută a copilului sunt:

a) dispnee ,cianoză;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandială.
88.Conduita de urgenţă în colapsul vascular al copilului constă în:

a) comprese calde pe abdomen;
b) permeabilizarea căilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene periferice şi instituirea unei perfuzii.
89.Accesul eclamptic în faza de convulsii tonice se caracterizează prin:

a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizată - inclusiv a muşchilor respiratori;
c) trismus;
270
d) hipotensiune;
e) relaxare musculară.
90.În fracturile de coloană cervicală se aplică următoarele măsuri de urgenţă:

a) fixare suplimentară pe targa a capului faţă de trunchi;
b) confecţionarea unui guler rigid aşezat în jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziţiei semişezând.
91.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) cărbune animal;
b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.
92.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu ciuperci sunt:

a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea conştientei.
93.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului
ajutor, asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:
a) priveşte victimele;
b) priveşte şi ascultă victimele;
c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.
94.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:
a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
b) cei inerţi;
c) nu au importanţă aceste elemente.
95.Pentru a interveni în mod eficient în cazul unei persoane ce pare „lipsită de viaţă" e necesar:
a) să te asiguri că locul e sigur;
b) să nu te supui unui pericol vital, să te protejezi;
c) să-ţi rişti propria viaţă pentru a salva pacientul.
96.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:

a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;
c) ambele.
97.Semnele specifice prezenţei unui corp străin în căile respiratorii superioare sunt:
a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
b) pacientul e cuprins de panică;
c) pacientul duce mâna la gât.
98.Primul ajutor în cazul corpilor străini supraglotici constă în:

a) prinderea victimei din spate cu pumnul în regiunea epigastrică şi apăsarea regiunii
271
(manevra Heimlich);
b) aşezarea victimei în decubit lateral stâng;
c) aplicarea unei lovituri interscapular.
99.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:

a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;
b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;
c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.
100.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:

a) să eliberăm căile respiratorii;
b) să o punem in poziţia de siguranţă;
c) să-i controlăm respiraţia.
101.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:
a) să oprească motorul;
b) să controleze respiraţia;
c) să scoată persoana afară din garaj.
102.Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este:

a) executarea unui baraj de securitate;
b) evaluarea rapidă a situaţiei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor;
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie.
103.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis:
a) administrare de calmante;
b) transport de urgenţă la spital;
c) hemostază locală.
104.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:
a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase.
105.Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:
a) cu stare de şoc hipovolemic;
b) fără complicaţii;
c) cu stare de şoc toxicoseptic.
106.Primul ajutor in caz de arsură constă in:

a) administrarea de antialgice;
b) administrarea de antialergice;
c) administrarea de antiinflamatoare steroide.
272
107.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.
a) eritem;
b) flictene;
c) gangrena.
108.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:

a) frigul umed;
b) frigul uscat;
c) imobilitatea prelungită;
d) incălţămintea lejeră.
109.Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutării:

a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură;
b) se indepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie;
c) se transportă victima la spital.
110.Care din următoarele manevre se practică in cazul muşcăturilor de şarpe veninos:

a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona lezată;
b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos.
111.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:

a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;
c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.
112.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:
a) acordul pacientului;
b) să caştigi increderea pacientului;
c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
113.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se

face prin compresiune directă pe:
a) regiunea preauriculară;
b) marginea inferioară a mandibulei;
c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
114.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
115.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:

a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
273
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare
sfincteriană.
116.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
117.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?

a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
118.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
119.Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putand fi incă
resuscitat:
a) midriază fixă;
b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.
120.Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin:

a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale;
b) dispariţia midriazei;
c) recolorarea tegumentelor.
121.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:

a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.
122.Pentru intervenţiile de urgenţă in edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte:

a) instrumente pentru sangerare şi oxigenoterapie;
b) medicaţie tonică cardiacă;
c) trusa pentru traheostomie.
123.In starea de şoc indiferent de cauza sa se produce:

a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabolice la nivelul ţesuturilor;
b) tulburări renale;
c) tulburări respiratorii.
124.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:

a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
274
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
125.Criza de angină pectorală durează in general sub:

a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
126.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
127.Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
128.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:

a) decubit dorsal tară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
129.In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral:

a) poziţia decubit dorsal;
b) poziţia decubit ventral;
c) poziţia semişezandă;
d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
130.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:

a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
131.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:

a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
132.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:

a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
133.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
275
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
134.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:

a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.
276
BAREM DE CORECTARE
A.

intrebare corect
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
Maria Zamfir, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. F 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 141
B.

intrebare corect
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
2. C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
3. E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137
5. D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria Ghidu, 137

intrebare corect
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 32
Editura Medicala, 1999
277
2. A Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 42,43
3. B Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 37
4. D Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 25
5. E Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia Titirca, 79,81
C. MEDICINA INTERNA

intrebare
278
20. B,C Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 36
CHIRURGIE

intrebare
26. B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
27. A,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
Medicala, 2007
28. D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
Medicala, 2007
29. A Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
Medicala, 2007
Medicala, 2007
31. C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 461
Medicala, 2007
32. A,C,D,E Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 463
Medicala, 2007
33. B,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 465
279
Medicala, 2007
34. A,C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 465
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
37. C,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
Medicala, 2007
Medicala, 2007
39. A,B Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 467
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
42. A,B,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
Medicala, 2007
43. B,C Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
Medicala, 2007
Medicala, 2007
45. A Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 351
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
48. A,D Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 352
280
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
54. B,C,E Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 418
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
Medicala, 2007
NURSING

intrebare
61 A,B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Romaneasca, 2006
281
62 A,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Romaneasca, 2006
63 C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Romaneasca, 2006
64 B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 132
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
68 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 133
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
71 B,C,D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 134
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
282
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
83 A,C,D,E 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 137
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
88 B,C,D 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Romaneasca, 2006
89 A,B,C 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 138
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
283
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
Romaneasca, 2006
100 C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
102 A,B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
103 B 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
106 A 1555 teste de evaluare continua in nursing – 210

Bucuresti, 2002
284
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
109 B,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 211
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
122 A,B 1555 teste de evaluare continua in nursing – 214
Bucuresti, 2002
285
123 A,C 1555 teste de evaluare continua in nursing – 214
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
129 B,D 1555 teste de evaluare continua in nursing – 215
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
Bucuresti, 2002
286
SINTEZA 2015
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE.

 definitie
 semne
 simptomatologie
 interventiile autonome si delagate ale asistentei medicale
2. PREGATIREA PACIENTULUI SI INGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZA

3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
5. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ
6. LEHUZIA
7. PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI.
8. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA EKG.
 definitie, indicatii
 pregatirea pacientului pentru EKG
 aplicarea electrozilor
 prestatia asistentei medicale
9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A I.M.A.

10.CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
11.PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE
COMPATIBILITATE IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE
12.PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE PRIN TAIERE
13.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
14.PERFUZIA INTRAVENOASA
 definitie,
 scop
 accidente
 masuri de prevenire
15.CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
287
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Definitie,semne, simptomatologie – 2 puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:

 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte
 Cameră bine aerisită – 1 punct
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte
 Inghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct;
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a
pacientului – 2 puncte
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de
prezentare – tablete, picături) – 2 puncte
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone
(exemple, cale de administrare) – 2 puncte
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte
3. Redacterea eseului – 3 puncte.
 organizarea logica a ideilor in scris,

 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
 lizibilitatea, ortografie si punctuatie
Total = 20 puncte.
288
2. BAREM DE CORECTARE/NOTARE – PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI
ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Definitie, indicatii – 2 puncte.

2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag.
54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit
în lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează – 1 punct (pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare,
 utilizarea terminologiei de specialitate,
 lizibilitatea
Total = 20 puncte.
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,

Editura Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
289
3. BAREM DE CORECTARE/NOTARE – PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI
ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE

2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1
punct (pag.233)
3. Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:

 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon (atenţie la cei cu hemoragie digestivă superioară
în curs)– 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente
fierbinţi – 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză
dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag.
234).

 lizibilitatea
Total = 20 puncte.

290
ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra
riscului pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat această
examinare – 1 punct (pag.228)
3.Pregătirea fizică:
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie
la acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi scoate
limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2 puncte
(pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază
limba, orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi laringiene
– 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct
(pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în
cazul unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)
 lizibilitatea
291
Total = 20 puncte.

292
ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ

2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a
preveni accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite
pe un scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea
opusă sau cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu
mâinile la ceafă, coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea săbătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic)
– 1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)

 lizibilitatea
Total = 20 puncte.

293
6. BAREM DE CORECTARE/NOTARE – ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie, semne, intervenţii)
1. Defineşte lăuzia imediată - 2 puncte

lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează hemostaza
2. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte

(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
3. Precizează intervenţiile asistentei medicale :

 masaj uterin , transabdominal, pentru favorizarea retracţiei uterine şi formarea globului
de siguranţă –4 puncte
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct

 lizibilitatea
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii

medicali, Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală
Românească- 2008
294
7. BAREM DE CORECTARE/ NOTARE – AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE
ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA DE NAŞTERE
1. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
2. aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 3 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
3. pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-15
cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
4. ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
5. pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
6. stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
7. examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5
puncte
8. prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
9. determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
10. îngrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, încălzit;
- 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
11. înfăşarea cu scutece sterile – 1 punct
12. transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în condiţii
de protecţie termică. - 1 punct
13. pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 2
puncte
 lizibilitatea
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.
295
8. BAREM DE CORECTARE/NOTARE –ROLUL ASISTENTULUI
MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
BAREM DE CORECTARE
1. Definitie; indicatii (2 p)
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-15
minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce contractii
musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica conductibilitatea
pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina pentru
asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati (1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea, greutatea,ora
si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
6. . Redacterea eseului – 3 puncte.

 lizibilitatea
Total: 20 puncte
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
296
9. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE
1. Definitie 2 puncte
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA (1 punct) – valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii (1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
9 . Redacterea eseului – 3 puncte.

 lizibilitatea
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
297
10. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI
IMOBILIZAREA PROVIZORIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Definitia fracturii; definitia imobilizarii provizorii – 2 puncte

2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 puncte ;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
4 . Redacterea eseului – 3 puncte.

 lizibilitatea
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
298
11. PRECIZATI SCOPUL SI MODUL DE EFECTUARE AL PROBEI DE COMPATIBILITATE
IN VIVO- OELECKER- IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- Pregateste materialele specifice transfuziei si medicamentele necesare pentru
eventualele accidente (2 puncte)
- Pregateste fizic si psihic pacientul si instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de
asepsie (1 punct)
- lasa sa se scurga prin picurator primii 20 ml de sange ,/regleaza ritmul de scurgere la
10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute /si supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5
minute (3 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup - senzatie de frig ,frison, cefalee ,dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei- (2 puncte pentru 4 din cele 7 semne)
intrerupe transfuzia si anunta medicul (1p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,(1 puncte)
- dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza pacientul timp de 5
minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(2p).
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5

puncte.
Sunt acceptate formulari similare cu cele prezentate.
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
299
12. PRIMUL AJUTOR ACORDAT IN CAZUL PLAGILOR RECENTE PRIN TAIERE
- DEFINITI NOTIUNEA DE PLAGA RECENTA

- ENUMERATI CARACTERISTICILE PLAGILOR PRIN TAIERE
- PRECIZATI TIMPII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR IN SERVICIUL DE SPECIALITATE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica, se utilizeaza termeni medicali. 5p
2. Defineste notiunea de plaga recenta. 1p

Plaga recenta este plaga care nu a depasit 6 h de la accident.
3. Enumera caracteristicile plagilor prin taiere 1p

Caracteristicile plagilor prin taiere:
- au margini regulate - 0,25p
- sunt limitate - 0,25p
- se vindeca repede - 0,25p
- cele operatorii sunt de obicei aseptice – 0,25p
4. Acordarea primului ajutor 11p

 Hemostaza - 1p
 Calmarea durerii - 1p
 Toaleta locala -9p
- indepartarea pilozitatii daca este cazul - 0,5p
- spalarea tegumentelor din jurul plagii (1p) cu apa si sapun ( 0,5p), apoi cu ser
fiziologic- 0,5p
- dezinfectia tegumentelor din jurul plagii –(1p), prin badijonare –( 0,5p), care incepe de
langa plaga si se indeparteaza de aceasta –( 0,5p), cu alcool – (0,25p) sau cu tinctura de
iod – (0,25p).
- curatarea plagii – (1p), cu rivanol 10/00 , cloramina 40/00 , apa oxigenata .
Pentru enumerarea solutiilor – 0,5p pentru fiecare solutie.enumerata
Pentru precizarea concentratiei fiecarei solutii – 0,5p.
Pentru precizarea rolului apei oxigenate – 1p.
 Aplicarea unui pansament protector 1p.
 Profilaxia tetanosului 1p.
Bibliografie
,,Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamnetale
Coordonator Lucretia Titirca, Editura Viata Medicala Romaneasca – 2001, pag 270- 275.
13. PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
300
BAREM DE CORECTARE
1. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase - 1pct

 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 – 3 pct
 se va recolta sange (1 pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1 pct) - 2 pct
 se va administra medicatia recomandata de medic – 1 pct
 se va monta sonda vezicala permanenta - 2 pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1 pct) si se vor proteja foarte atent (1 pct) - 2p
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1 pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii – 1
pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1 pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). – 3 pct
2. Redactarea eseului – 3 puncte.

 lizibilitatea
301
14. PERFUZIA INTRAVENOASĂ
(DEFINIŢIE, SCOP, ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
1. Definiţia perfuziei intravenoase - 3p

 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură, a soluţiilor medicamentoase.
2. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului - 1p
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit - 1p
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici - 1p
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine - 1p
 alimentarea pe cale parenterală - 1p
3. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) - 1p
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator - 1p
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase - 1p
 coagularea sângelui pe ac sau branulă - 1p
4. Măsuri de prevenire (5p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei - 2p
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la acul
de puncţie - 1p
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei - 1p
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină. - 1p

 exprimarea corecta , utilizarea limbii literare si terminologiei de specialitate
 lizibilitatea, ortografie si punctuatie
Total = 20 puncte.
302
15. CONDUITA DE URGENTA IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
1. Asezarea bolnavului in pozitie sezand ( 1 punct )
2. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
3. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
4. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )

 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
5. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 3 puncte )

 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
6. Oxigenoterapie ( 2 puncte )
 mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
 umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
 administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )

 lizibilitatea
Total = 20 puncte.
303

Teste Sanitar Amg

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Sanitar Amg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA FEG PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA LOUIS PASTEUR CAMPINA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. APOSTOL ANDREI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE PLOIESTI

SCOALA POSTLICEALA SANITARA THOMA IONESCU PLOIESTI

Ce este scris cu rosu, nu mai invatati, pentru ca, dupa

1 Manifestare de independenţă A orientează asistenta spre intervenţii

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista care:

2. Pregătirea pluridisciplinară a asistentei presupune:

5. Nursa generalistă presupune:

6. Fenomenele urmărite de asistenta medicală sunt reacţiile :

7. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură :

8. Funcţia asistentei medicale, de natură independenta, presupune:

10.Funcţia asistentei medicale, de natură interdependenta, presupune:

12.Elementele de competenţă pentru practicarea unor îngrijiri de calitate constau în:

13.Cadrul conceptual al îngrijirilor cuprinde următoarele elemente:

14.Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

15.Demersul ştiinţific al îngrijirilor constituie pentru asistentă:

16.Relaţia asistentă-pacient reprezintă un proces bazat pe:

17.Empatia – calitate esenţială în nursing, se defineşte ca fiind:

19.Rolul asistentei medicale este:

20.Asistenta trebuie să ofere o orientare reală unui pacient internat prin:

22.Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

23.Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

24.Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

25.Modelul de nursing privind autoângrijirea este elaborat de:

26.Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

29.Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita un interviu sunt:

30.Aşezaţi în ordine etapele procesului de îngrijire: a,c,b,e,d

31.Componentele esenţiale ale unui model conceptual sunt:

33.Modelul Virginiei Henderson este susţinut de următoarele valori:

34.Dificultăţile întâlnite la pacient sunt cauzate de o lipsă:

36.Manifestarea de dependenţă este:

37.Problema de dependenţă este definită ca:

38.Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

39.Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

40.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

42.Cunoaşterea pacientului presupne:

47. Dificultatea în alaniza şi interpretarea datelor provine din:

48.Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

49.Diagnosticul de îngrijire poate fi:

50.Prima parte a diagnosticului de îngrijire constă în:

52.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a procesului de ingrijire, presupune:

54.Planul de intervenţie permite asistentei medicale :

55.Obiectivul de îngrijire poate fi definit astfel:

56.Obiectivul de ingrijire vizează:

57.Obiectivele de îngrijire se elaborează pe baza sistemului SPIRO:

58.Pentru a fi aplicabil, obiectivul trebuie să fie realist:

59.Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

60.Obiectivele pot fi formulate pe termen:

61.Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

66.În formularea intervenţiei se va indica:

67.In executarea îngrijirilor se implică:

68.Fiecare plan de îngrijire va fi completat cu:

69.În munca sa pentru pacient, asistenta trebuie să comunice cu el în multiple circumstanţe:

SUBIECTUL I - ADEVĂRAT / FALS

SUBIECTUL II- ASOCIERE

SUBIECTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ

1. Respiratia este influentata de postura, somn,exercitiul fizic;

B. Asociati notiunile din cele doua coloane