Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Coordonatori:
Conf. Dr. Nastasia Belc
CSII Dr. biolog Tatiana Onisei
Colectivul de realizare
CS II Dr. biolog Tatiana Onisei
CS III Dr. Ing. Adina Elena Răducanu
CS Psiholog Manuela Răscol
Ing. Ion Buzoianu Florian
CSII Dr. Biochim. Cristina Mateescu
CSII Dr. Ing. Radu Stoianov
Consultant nutriționist Adelina Teodorescu
Ing. Ovidiu Mărculescu
2
- ANMDM – Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor
Medicale
- ANPC – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului
- ANSVSA - Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța
Alimentelor
- CAER - Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
- CAP - Cooperativa Agricolă de Producție
- CE - Comisia Europeană
- CNA – Consiliul Național al Audiovizualului
- CRSP – Centrul Regional de Sănătate Publică
- CTPMAPS - Comitet Tehnic
- DSP – Direcția de Sănătate Publică
- ECJ - Curtea Europeană de Justiție
- EAS - Experimental & Applied Sciences
- EFSA - Autoritatea Europeană de Siguranță Alimentară
- EMA - Agenția Europeană a Medicamentului
- FDA – Food and Drug Administration
- GMP - Good Manufacturing Practice
- HACCP - Hazard Analysis. Critical Control Point
- HMF – hidroximetifurfural
- IBA, INCDBA – IBA București – Institutul Național de Cercetare-
Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București
- ICCJ – Înalta Curte de Casație și Justiție
- IGPR - Inspectoratul General al Poliţiei Române
- IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii
- INCDCF - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Chimico-
Farmaceutică
- INSP - Institutului Național de Sănătate Publică
- ISO - International Organization for Standardization
- MADR – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- MS – Ministerul Sănătății
- PMA - plante medicinale și aromatice
- PRISA - Patronatului Român al Industriei de Suplimente Alimentare
- RASFF – Sistemul de Alertă Rapidă pentru Alimente și Furaje
- SNPMAPS - Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice
și Produse ale Stupului
- UE – Uniunea Europeană
3
CUPRINS
Introducere 5
4
Introducere
Interesul crescut din ultimele două decenii în plante medicinale și terapii
naturale atât în țări dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare se manifestă și
în țara noastră. Produsele pe bază de plante medicinale și aromatice sunt
disponibile în farmacii, în magazine specializate (“naturiste”) și chiar în rețelele
de retail (supermarket), metodele de tratament cu preparate botanice fiind
percepute de majoritatea consumatorilor ca moderate și echilibrate, accesibile și
ușor de pus în practică, deoarece plantele sunt prelucrate simplu, iar preparatele
botanice pot fi făcute în casă ori cumpărate fără rețetă. Studiile de piață arată că
populația optează preponderent pentru produsele naturale datorită beneficiilor
recunoscute ale fitoterapiei (reacții adverse aproape inexistente, asimilarea
perfectă a acestora de către organismul uman și, nu în ultimul rând, faptul că
aceste produse pot fi asociate cu un tratament alopat (adjuvante), aducând
organismului beneficii în acest caz, diminuând uneori, nu doar simptomele
minore, ci chiar efectele adverse ale medicamentelor).
5
către personalități cu notorietate din lumea sportului, modei sau artei; muzică;
desene animate) și argumente de ordin concurențial (caracteristici unice ale
produselor), fără a se face referire, însă, la efecte secundare, vulnerabilități ale
consumatorilor, doze maxime permise, limitări ale duratei administrării,
interacțiuni cu diverse alimente și medicamente, etc.
6
„Ghidul suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale,
aromatice și produse ale stupului” este unul dintre rezultatele finale ale
proiectului ADER 14.1.2. „Studii şi cercetări privind riscurile şi beneficiile
consumului de suplimente alimentare pe bază de plante medicinale şi
aromatice”, desfășurat în cadrul Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare
din domeniul agricol și de dezvoltare rurală al MADR pe anii 2015-2018,
intitulat "Agricultură și Dezvoltare Rurală – ADER 2020", iar realizarea acestuia
nu ar fi fost posibilă fără sprijinul și susținerea financiară a MADR, autoritate
competentă în domeniul plantelor medicinale, aromatice și produselor stupului,
care a înțeles necesitatea clarificărilor bazate pe cercetare științifică într-un
domeniu atât de complex și controversat, în același timp.
7
CAPITOLUL I
Plantele medicinale și aromatice din flora României și
tradițiile de utilizare a acestora
8
Din cele peste 3500 specii de plante superioare existente pe teritoriul
României, în jur de 730 au fost utilizate de medicina tradițională din cele mai
vechi timpuri (Panțu, 1906, Grințescu, 1945, Anastasiu, 1968, Constantinescu și
Antim, 1967, Borza, 1968). Cele cca. 324 specii la care s-au demostrat științific
proprietățile terapeutice (Laza și Racz, 1975) au fost folosite în industria
farmaceutică pentru extragerea de substanțe necesare preparării medicamentelor
sau în fabricarea de suplimente alimentare, datorită conținutului lor în vitamine,
uleiuri volatile, glucide, heterozide fenolice, cumarine, flavonozide, antociani,
derivați ai acizilor polifenolcarboxilici, heterozide sterolice, heterozide
triterpenice, lipide, rezine, principii amare, alcaloizi și alte principii active. Mai
trebuie subliniat și faptul că în jur de 180 specii medicinale au putut fi furnizate
anual din bazinele naturale pentru a fi procesate industrial (Racz, Laza și Coiciu,
1970).
9
înainte de deschidere: brad (Abies alba), plop (Populus spp., nuc
(Juglans regia), coacăz (Ribes nigrum), etc;
scoarța - se recoltează primăvara, după începerea circulației sevei,
deoarece în această perioadă se desprinde mai ușor de pe ramurile și
tulpinile plantelor mature (de cel puțin 3 ani), prin incizii circulare
practicate la distanțe de 20 - 30 cm și apoi longitudinal: crușin (Rhamnus
frangula), salcie (Salix alba), tei (Tilia cordata, T. tomentosa), castan
(Aesculus hippocastanus), dracilă (Berberis vulgaris), lemn-câinesc
(Ligustrum vulgare), stejar (Quecus robur), dud (Morus alba, M. nigra),
nuc (Juglans regia), păr (Pyrus communis), fag (Fagus sylvatica), soc
(Sambucus nigra), etc;
frunze - se recoltează numai pe timp frumos și uscat, în perioada de
dinainte și pe toată durata înfloririi plantei, prelevându-se doar frunzele
ajunse la maturitate, întregi și sănătoase: pătlagină (Plantago major, P.
lanceolata), salvie (Salvia officinalis), isop (Hyssopus officinalis), roiniță
(Melissa officinalis), anghinare (Cynara scolymus), podbal (Tussilago
farfara), mentă (Mentha piperita), păpădie (Taraxacum officinale), etc;
părți aeriene (herba) - se recoltează în perioada de înflorire a plantei:
sunătoare (Hypericum perforatum), rostopască (Chelidonium majus),
mentă (Mentha piperita), etc;
flori - se recoltează la un anumit stadiu de îmbobocire în funcție de
nivelul de principii active acumulate: salcâm (Robinia pseudoacacia),
trandafir (Rosa damascena, R. centifolia), soc (Sambucus nigra), crăițe
(Tagetes erecta), gălbenele (Calendula officinalis), etc;
semințe, fructe - se recoltează la maturitatea deplină, moment recunoscut
după culoare și formă: coriandru (Coriandrum sativum), muștar (Sinapis
alba), fenicul (Foeniculum vulgare), armurariu (Silybum marianum),
schinduf (Trigonella foenum-graecum), afin (Vaccinium myrtilus),
măceș (Rosa canina), cătină (Hypophae rhamnoides), păducel (Crategus
monogyna) și altele;
rădăcini, stoloni, rizomi, bulbi, tuberculi - se recoltează toamna, la
sfârșitul perioadei de vegetație, când sunt mai bogate în principii active
sau primăvara, înainte de intrare în vegetație: valeriană (Valeriana
officinalis), lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra), obligeană (Acorus
calamus), stânjenel (Iris spp.), brândușă-de-toamnă (Colchicum
autumnale), tătăneasă (Symphytum officinale), brusture (Arctium lappa),
cicoare (Cichorium intybus), etc.
10
Fig.1 - Părţile de plantă cel mai frecvent recoltate
5 2,5 2
frunze
11 30
flori
herba
fructe
rădăcini
semințe
13
scoarță
16 muguri
15
Prin prelucrare simplă s-au obţinut din cele mai vechi timpuri preparate
manufacturiere folosite aproape în fiecare casă, cum ar fi ceaiuri (infuzii şi
decocturi), macerate, tincturi (extracte hidro-alcoolice), creme şi unguente,
oţeturi aromatice, băi de plante, pulberi pentru comprese, etc, în a căror valoare
şi utilitate românii cred şi în ziua de azi.
11
Tabel 1 - Specii şi soiuri de plante medicinale şi aromatice obţinute şi
cultivate în România
52 specii
cultivate
20 tehnologii de
cultivare
80 secvente
tehnologice
29 soiuri
omologate
24 specii
preluate in
cultura din flora
spontana
10 specii
aclimatizate
31 rase locale
certificate
12
Cantitativ (siguranţă în asigurarea materiei prime)
recoltare la epoca optimă
uscare corespunzătoare
livrare centralizată
Protecţia mediului
- Fitoremediere
- Conservare ex situ a biodiversităţii
13
Fig. 2 - Dinamica suprafetelor cultivate cu plante medicinale
(1990-2010)
14
se limitase la nivelul a câteva sute de tone; din locul 5 în lume la exportul de
plante medicinale (pe care România le trimitea în 20 de ţări) şi locul 8 în privinţa
volumului de plante procesate (Stoianov, 2003), n-a mai rămas decât amintirea.
15
Tabel 2 – Plante medicinale rare sau ameninţate cu dispariţia din flora spontană
Nr. Specie plantă
crt. Denumire Denumire Observații
ştiinţifică populară
1 Acorus Obligeană Specie permisă în suplimentele
calamus alimentare
2 Angelica Angelică Specie permisă în suplimentele
archagelica alimentare
3 Arnica Arnică Specie interzisă în suplimentele
montana alimentare
4 Primula Ciuboțica Specie permisă în suplimentele
officinalis cucului alimentare; prezentă în top 15
5 Tussilago Podbal Specie interzisă în suplimentele
farfara alimentare
6 Allium Leurdă Specie permisă în suplimentele
ursinum alimentare
7 Atropa Mătrăgună Specie interzisă în suplimentele
belladonna alimentare
8 Althaea Nalbă-mare Specie permisă în suplimentele
officinalis alimentare
9 Adonis Rușcuță de Specie interzisă în suplimentele
vernalis primăvară alimentare
10 Galium verum Sânziană Specie permisă în suplimentele
alimentare; prezenta în top 5 tiroida
11 Lycopodium Pedicuță Specie permisă în suplimentele
clavatum alimentare
12 Heleborus Spânz comun Specie interzisă în suplimentele
purpurascens alimentare
13 Dictamnus Frăsinel Specie interzisă în suplimentele
albus alimentare
16
14 Ephedra Cârcel Specie interzisă în suplimentele
distachya alimentare
15 Gentiana lutea Ghințură- Specie permisă în suplimentele
galbenă alimentare
16 Plumbago Plumbago Specie interzisă în suplimentele
europaea alimentare
17 Hyoscyamus Măselariță Specie interzisă în suplimentele
niger alimentare
18 Laburnum Salcâm Specie interzisă în suplimentele
anagyroides galben alimentare
19 Ruta Virnanț Specie interzisă în suplimentele
graveolens alimentare
20 Salvia sclarea Iarba Specie permisă în suplimentele
Sfântului Ion alimentare
21 Gypsophila Floarea- Specie interzisă în suplimentele
paniculata miresei alimentare
22 Taxus bacata Tisă Specie interzisă în suplimentele
alimentare
23 Hepatica Crucea Specie interzisă în suplimentele
transilvanica Voinicului alimentare
24 Iris sintenisii Stânjenel Specie interzisă în suplimentele
alimentare
25 Periploca Periploca Specie interzisă în suplimentele
graeca alimentare
26 Polemonium Scara Specie interzisă în suplimentele
coeruleum Domnului alimentare
17
exotice sau ingrediente vegetale noi, ce vizează acelaşi tip de efecte fiziologice
si se adresează aceluiaşi segment de consumatori.
Specii din flora spontană: brad (Abies alba, Pinacee); cătină (Hypophae
rhamnoides, Eleagnaceae) - top 5 imunitate; cimbrişor (Thymus serpyllum,
Lamiaceae); ciuboţica cucului (Primula officinalis, Primulaceae) - protejată;
coada-calului (Equisetum arvense, Equisetaceae) - top 5 uro-genital; urinar;
osteo-articular; diuretic; tiroida; piele, păr, unghii; codiţa şoricelului (Achillea
millefolium, Asteraceae) - top 5 genital; creţuşcă (Filipendula ulmaria,
Rosaceae); genţiană (Gentiana lutea, Gentianaceae) - protejată; gheara mâţei
(Uncaria tomentosa, Rubiaceae); ghimpe (Xanthium spinosus, Asteraceae) - top
5 prostată; iarbă mare (Inula helenium, Asteraceae); ienupăr (Juniperus
communis, Cupresaceae) - top 5 urinar; măceş (Rosa canina, Rosacee) - top 5
imunitate; mesteacăn (Betula pendula, Betulaceae) - top 5 uro-genital; urinar;
18
diuretic; lichen de piatră (Cetraria islandica, Parmeliaceae); păducel
(Crataegus monogyna, Rosaceae) - top 5 circulator; nervos; păpădie
(Taraxacum officinale, Asteraceae) - top 5 diuretic; pin (Pinus sylvestris,
Pinaceae) - top 5 respirator; pufuliţă cu flori mici (Epilobium parviflorum,
Onagraceae) - top 5 uro-genital; top 5 urinar; top 5 prostata; salcie (Salix
pendula, Salicaceae) - top 5 osteo-articular; scai vânăt (Eryngium campestre,
Apiaceae); soc (Sambucus nigra, Adoxaceae) - top 5 imunitate; şovârv
(Origanum vulgare, Lamiaceae) - top 5 imunitate; splinuţă (Solidago,
virgaureea, Asteraceae); sulfină (Meliotus officinalis, Fabaceae); sunătoare
(Hypericum perforatum, Hyperaceae); urzică (Urtica dioica, Lamiaceae) - top
5- uro-genital; prostata; urzică moartă albă (Lamium album, Lamiaceae); talpa
gâştei (Leonurus cardiaca, Lamiaceae) - top5 circulator; tei (Tilia cordata,
Malvacee); traista ciobanului (Capsella bursa pastoris, Brasicaceae) - top 5
genital; tiroidă; valeriană (Valeriana officinalis, Caprifoliaceae) - top 5 nervos;
vâsc (Viscum album, Santalaceae) - top 5 circulator.
19
salvia (Savia officinalis, Lamiaceae) - top 5 tiroida; roiniţă (Melissa officinalis,
Lamiacee) - top 5 nervos; usturoi (Allium sativum, Liliaceae); viţă de vie (Vitis
vinifera, Vitaceaee) - top 5 ochi.
O singură specie din cele trei aclimatizate, adică 33% din total apare în
top 5 plante folosite în suplimente alimentare.
Deşi pot creşte în condiţiile climatice ale ţării noastre, subliniem faptul
că nu există furnizori locali de materie primă obţinută din specii aclimatizate
care să fie prelucrată local pentru fabricare de suplimente alimentare.
20
Piperaceae); Pygeum africanum (Rosaceae); scortişoară (Cinamomum spp.,
Lauraceae); turmeric (Curcuma longa, Zingiberaceae) - top 5 osteo-articular.
21
CAPITOLUL II
Ce sunt suplimentele alimentare?
Practic, un regim alimentar adecvat și variat ar putea oferi, în condiții
normale, toți nutrienții necesari dezvoltării normale și asigurării unei vieți
sănătoase dar, din cauza schimbărilor produse în ultimele decenii în stilul de
viață, mulți consumatori aleg să-și completeze dieta prin suplimente alimentare,
ușor de administrat și procurat (acces liber, fără prescripție medicală), de multe
ori din aceleași unități de desfacere a alimentelor (magazine specializate, rețele
de retail/supermarket).
2.1. Definiție
22
„suplimenta regimul alimentar și care reprezintă surse concentrate de nutrienți
sau alte substanțe cu efect nutritiv sau fiziologic, separate sau în combinație,
comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule și
alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător și alte
forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în
cantități mici, unitare, măsurabile”.
2.2. Compoziție
La nivelul Uniunii Europene (UE) situația pieței de suplimente
alimentare este echilibrată, existând un raport relativ egal între produsele în a
căror compoziție se află vitamine și minerale și cele care conțin alte substanțe cu
efect nutrițional sau fiziologic. Se remarcă, în plus, că băuturile tonic-
energizante sunt considerate tot suplimente alimentare (fig. 4)
23
Un studiu comandat de Comisia Europeană (CE) privind utilizarea în
suplimente alimentare a altor substanțe cu efect nutrițional și fiziologic decât
vitamine și minerale (Experimental & Applied Sciences, 2007), arată că în
statele Uniunii Europene s-au identificat peste 400 de astfel de substanțe, în care
au fost incluse atât plantele medicinale, cât și extractele vegetale, dar și multe
alte categorii de ingrediente active considerate relevante. Astfel, au fost luate în
studiu și caracterizate o serie de substanțe, cum ar fi:
- aminoacizii (esențiali și neesențiali; L-arginina a fost aleasă ca studiu de
caz deoarece este larg răspandită în multe suplimente pentru sportivi și în
băuturi energizante);
- enzimele (lactaza și papaina fiind considerate cel mai frecvent întâlnite);
- pre- și probioticele (cum ar fi inulina, speciile de drojdie de bere sau
microorganisme ca Lactobacillis acidophilus ori speciile de
Bifidobacterium);
- acizii grași esențiali (acidul gamma-linoleic, acidul eicosapentaenoic/
EPA, acidul docosahexaenoic/DHA, uleiul de luminița nopții (Oenothera
biennis), uleiul de limba mielului (Borago officinalis) și uleiul de in
(Linum usitatissimum);
- plantele medicinale și extractele vegetale (au fost alese pentru
monitorizare și analiză specii considerate “ambivalente” sau
“multifuncționale”, care se întâlnesc atât în medicamente, cât și în
suplimente alimentare, cum ar fi: Aloe vera, Ginkgo biloba, Panax
ginseng, Allium sativum (usturoiul), Camellia sinensis (ceaiul verde),
Garcinia cambogia și Paulinia cupana (guarana);
- alte substanțe bioactive, cum ar fi: licopenul, luteina, coenzima Q10,
taurina, carnitina, inozitolul, glucozamina, chitosanul, spirulina și
izoflavonele din soia, sunt întâlnite in multe formule de suplimente
alimentare.
24
considerat importantă inventarierea altor substanțe cu efect nutrițional și
fiziologic decât vitaminele și mineralele, întrucât acestea reprezintă în jur de
43% din piață și au un regim juridic diferit de la o țară la alta, nefiind armonizate
nici în acest moment.
13%
51%
36%
Vitamine si minerale
Plante
Extracte de plante si alte substante cu efect nutritional si fiziologic
25
aromatice și produse ale stupului se menține în jur de 180 (incluzându-i și pe cei
care fac doar ambalarea în România, folosind formule și ingrediente importate),
dar este mult depășit de cel al importatorilor și distribuitorilor de produse
fabricate în UE (în jur de 400 de companii, răspândite pe întreg teritoriul
României, dar concentrate în capitală și împrejurimi).
26
- pulberi și granule, ambalate în pachete/flacoane de diverse dimensiuni sau
introduse în capsule;
- comprimate, care provin din tabletarea pulberilor, putând fi filmate sau
glazurate (drajeuri), pentru a fi protejate de acțiunea rapidă a enzimelor
digestive;
- capsule, care în functie de conținut sunt moi (de regulă conțin soluții lichide,
cum ar fi uleiurile grase sau esențiale) sau dure (conțin extracte liofilizate,
pulberi sau granule);
- dropsuri, acadele, gume comercializate în forme și culori atractive, create în
special pentru copii mici;
- jeleuri, paste, batoane cu valoare nutritivă superioară, de consistență
semisolidă, preferate de copii și sportivi;
- diverse extracte lichide, care în functie de modul de preparare pot fi tincturi
(soluții hidroalcoolice, rezultate în urma macerării plantelor), extracte
glicerinate (cum ar fi gemoderivatele, obținute din mugurii anumitor specii
de plante), sucuri (extracte vegetale stabilizate), siropuri (bogate în zahăr),
uleiuri vegetale (surse valoroase de acizi grași omega-3, omega-6) sau
esențiale (ades folosite pentru aromatizarea altor produse), soluții buvabile,
ambalate în fiole, flacoane, doze de aluminiu sau recipiente mai mari, din
sticlă sau plastic.
27
menținere în limite normale ale unor parametri importanți: colesterol, tensiune
arterială sau glucoză în sânge.
28
Pe cale de consecința, rezultă că anumite ingrediente alimentare de care
este legat un efect fiziologic, iar mențiunile de sănătate cu care sunt prezentate
nu fac referire la starea de boală (ci la scăderea unui parametru biochimic, de
exemplu colesterolul), determină ca produsele în a căror formulă sunt incluse sa
intre sub incidența alimentului/supliment alimentar, si nu a medicamentului.
29
acesta e folosit, la ce nivel este vândut, cât de familiarizat este
consumatorul cu privire la produs și riscurile la care acesta se poate
expune;
• ca urmare, este posibil ca un produs să poată fi considerat într-un stat
membru ca aliment (supliment alimentar), iar în altul ca medicament;
• evaluarea trebuie făcută caz cu caz.
30
2003) că acțiunea sa farmacologică determină creșterea presiunii sistolice și
diastolice la doze de peste 250 mg/zi ingerate de o persoană adultă, indiferent de
sexul, vârsta, rasa, și statusul curent al tensiunii acesteia. Doza de 64 mg/zi are,
însă, doar efecte stimulatoare (o ceașcă de ceai, cafea, cola). În plus, se consideră
că prezența unei cantități mai mari de 150 mg/l în băuturi obligă la etichetare și
avertizarea consumatorilor (European Parliament and European Council, 2011).
31
CAPITOLUL III
Cadrul legal de comercializare a suplimentelor
alimentare
32
Autoritățile competente implicate în activitatea de notificare,
supraveghere și control a suplimentelor alimentare sunt:
- Ministerul Sănătății (Croația, Cipru, Italia, Luxemburg, Slovenia)
- Ministerul Agriculturii (Cehia, Letonia, Danemarca)
- Autorități de Siguranță Alimentară și Veterinară (Bulgaria, Estonia,
Finlanada, Irlanda, Lituania, Portugalia, Spania)
- Institute de cercetări alimentare și nutriție (Ungaria, Lituania, România).
33
procedura de departajare a suplimentelor alimentare față de produsele
medicinale pe bază de plante și extracte vegetale.
Lista plantelor (permise sau interzise în suplimente alimentare) face
diferența între statele membre, intrucât există țări care au adoptat în legislația
natională doar lista negativă (specii vegetale nepermise în suplimente
alimentare: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Ungaria, Lituania, Olanda,
Suedia), altele care se raportează la lista pozitivă (plante permise: Croația,
Franța, Italia), în timp ce o serie de state membre au atât liste pozitive și negative
de plante (Belgia, România), cât și condiții de uz limitate la anumite părți/
organe ale plantei sau niveluri maxime admise ale unor metaboliți secundari
(Cehia, Belgia).
Criteriile de evaluare a siguranței produselor diferă, de asemenea, între
statele membre, în principal la suplimentele alimentare care, din cauza
compoziției, necesită evaluare caz cu caz (Grecia se ghidează după monografiile
EMA; Cipru ia în considerare opiniile EFSA; Letonia se consultă cu Agenția
Medicamentului pentru substanțele de graniță; Slovenia folosește ghidurile
emise de EMA).
Recunoașterea mutuală (Reg. (CE) 764/2008 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a unor proceduri de
aplicare a anumitor norme tehnice naționale pentru produsele comercializate în
mod legal în alt stat membru și de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE se aplică
în majoritatea statelor membre cu precauție la suplimentele alimentare care
conțin alte substanțe bioactive (cu efect nutrițional și fiziologic) și doar în
anumite condiții: după evaluare suplimentară (Croația), prezentarea de dovezi că
produsul este conform cu reglementările naționale (Cehia), după verificare, dacă
există suspiciuni de nesiguranță (Danemarca), după consultări cu Agenția
Medicamentului (Estonia), cu anumite restricții (Germania), cu documente
probatorii - notificarea în alt stat membru (Polonia). În România solicităm
informații suplimentare pentru a ne asigura că produsul care va intra pe piață
este în conformitate cu cerințele legale: dovada notificării în alt stat al UE,
declarația producătorului referitoare la siguranța produsului și buletine de
analiză/ rapoarte de testare/ încercare în cazul unor metaboliți secundari cu
potențial toxic prezenți în plantă, pentru a se dovedi că aceștia nu se află și în
produsul finit.
Recunoașterea mutuală nu se aplică în unele state membre, autoritățile
considerând că trebuie să se analizeze caz cu caz absolut toate produsele care
intră pe piață, în special cele care conțin plante și alte substanțe bioactive (Cipru,
34
Bulgaria, Belgia, Danemarca, Ungaria, Lituania, Luxemburg), dar au fost situații
când și la vitamine și minerale au fost probleme, datorită limitelor maxime
permise (Olanda).
Taxa de notificare există în multe state membre, iar valoarea ei variază
semnificativ de la o țară la alta: 10 Euro (Malta); 50 euro (Slovacia, Cipru), 60
euro (Ungaria), 65 euro (Croația, România), 130 euro (Danemarca); 160 euro
(Italia); 180 euro (Belgia); 260 euro - pentru ingrediente necuprinse în listele
permise și acordarea derogării (Croația); 300 euro pentru vitamine și minerale,
respectiv 600 euro pentru alte substanțe cu efect nutrițional și fizologic (Grecia).
Există și state membre care percep o taxă pentru reînnoirea notificării:
50 euro, o dată la 5 ani (Cipru); 100 euro pentru verificarea conformității în
vederea menținerii pe piață a produsului și 50 euro pentru eliberarea
certificatului de liberă vânzare (Grecia); o sumă anuală proporțională cu cifra
de afaceri, în medie de 800-1600 euro (Danemarca).
35
3.1.1. Legislația comunitară generală, referitoare la toate tipurile de
alimente
Întrucât suplimentele alimentare fac parte din categoria produselor
alimentare, acestea se supun automat cerințelor generale de calitate și siguranță
impuse alimentelor. La nivelul UE există o legislație orizontală, reprezentată de
peste 130 de reglementări cadru pentru bunurile alimentare, care se referă la:
tratarea alimentelor cu radiaţii ionizante; contaminanţi alimentari (chimici,
biologici); aditivi alimentari; etichetarea şi prezentarea alimentelor; mențiuni de
sănătate; igiena alimentelor; alimente provenite din organisme modificate
genetic (OMG); alimente și ingrediente noi („novel food”); alimente pentru
utilizări nutriţionale speciale; materiale care intră în contact cu alimentele;
controlul oficial al bunurilor alimentare, etc. Lista celor mai importante
reglementări comunitare, care se aplică direct în toate statele membre UE, deci
și în țara noastră cuprinde:
Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor
generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru
Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței
produselor alimentare.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32002R0178&qid=1531908124078&from=EN
Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 privind materialele și obiectele destinate
să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor
80/590/CEE și 89/109/CEE
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004R1935&qid=1531908398792&from=EN
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 si Directive 93/43/CEE privind igiena
produselor alimentare;
http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/leg_igiena/Regulament-852_2004-privind-
igiena-produselor-alimentare-forma-consolidata_10095ro.pdf
Regulamentul (CE) nr. 882/2004 privind controalele oficiale pentru
verificarea conformităţii produselor alimentare, înlocuit de noul Reg. (UE)
625 /2017,care intră în vigoare din anul 2019
http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/nutritie/ctrl-ofic-882-din-2004.pdf;
http://www.madr.ro/docs/fitosanitar/legislatie-europeana/Regulamentul-UE-
2017_625_.pdf
36
Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru
produsele alimentare
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32005R2073&qid=1531908789485&from=EN
Regulamentul (CE) nr. 369/2005 privind nivele maxime de reziduuri de
pesticide
https://eur-lex.europa.eu/legal
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32005R0396&from=RO
Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru
anumiți contaminanți din produsele alimentare, modificat de Reg. (CE) nr.
629/2008 de modificare a Reg. (CE) 1881/2006 de stabilire a nivelurilor
maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1881&qid=1531908858023&from=EN;
https://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:173:0006:0009:RO:PDF
Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale si de
sănătate înscrise pe produsele alimentare https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006R1924&qid=1531910136684&from=RO
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului de stabilire a unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari
https://www.infocons.ro/vault/upload/afiles/1453121893301-aditivialimentari.pdf
37
Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 – privind aromele şi anumite ingrediente
alimentare cu proprietăţi aromatizante destinate utilizării în şi pe produsele
alimentare
https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008R1334&from=ro
Regulamentul (CE) nr. 764/2008 de stabilire a unor proceduri de aplicare
a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod
legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE
http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/regulamente/Reg%20764_2008/regulament%2
0764_2008.pdf
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu
privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.
1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale
Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei
90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei
2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor
2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr.
608/2004 al Comisiei
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011R1169&qid=1531910363640&from=RO
Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 de modificare a anexei II la
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011R1129&qid=1531910596231&from=RO
Regulamentul (UE) nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de
sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se
referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea
copiilor
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R0432&qid=1531910439457&from=RO
Regulamentul (UE) nr. 2015/2283 privind alimentele noi, de modificare a
Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al
Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al
Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr.
1852/2001 al Comisiei.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R2283&from=ro
Regulamentul (CE) nr. 119/2014 de modificare a Directivei 2002/46/CE a
Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr.
1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce provește
38
drojdia îmbogățită cu crom utilizată la producerea suplimentelor alimentare
și lactatul de crom (III) trihidrat adăugat în produsele alimentare.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0119&from=RO
39
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32015R0414&from=EN
Regulamentului (CE) nr. 1203/2017 de modificare a Directivei
2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului
(CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește siliciul organic (monometilsilanetriol) și oligozaharidele de calciu
fosforil (Pos-Ca®) adăugate în produsele alimentare și utilizate la
producerea suplimentelor alimentare.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017R1203&from=EN
Regulamentul (CE) nr. 1161/2011 de modificare a Directivei 2002/46/CE
a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr.
1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului
(CE) nr. 953/2009 al Comisiei în ceea ce privește listele substanțelor
minerale care pot fi adăugate în produsele alimentare.
https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011R1161&from=RO
40
Definiția suplimentelor alimentare din Directiva 2002/46 a deschis
posibilitatea încadrării multor produse „tip PLAFAR” de pe piață (ceaiuri,
siropuri, tincturi, uleiuri vegetale, produse apicole) în categoria suplimentelor
alimentare în a căror formule se găseau, ca ingrediente bioactive, diverse
substanțe cu efect nutrițional și fiziologic, altele decât vitamine și minerale,
majoritatea fiind, însă, plante și extracte vegetale.
Legea 491/2003 a plantelor medicinale și aromatice a fost completată de
un prim act normativ privind comercializarea plantelor medicinale și aromatice
ca atare sau sub forme procesate și predozate, ca suplimente alimentare,
respectiv Ord. 244/2005 privind prelucrarea, procesarea și comercializarea
plantelor medicinale și aromatice utilizate ca atare, parțial procesate sau
procesate sub formă de suplimente alimentare predozate, ce conținea listele de
plante permise și interzise (preluate din legislația unui stat membru UE, respectiv
Belgia).
Montorizarea intrării pe piață a produselor prin notificarea autorității
desemnate în cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare (Serviciul de
Notificări) a scos repede la iveală atât numărul din ce în ce mai mare de produse
care intrau pe piață, cât și diversitatea formulelor de produs și complexitatea
evaluării acestora.
Această situație a determinat apariția, la sfârșitul anului 2005, a Ord.
1228/2005/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice de producere și
comercializare a suplimentelor alimentare predozate de origine animală și
vegetală și/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale și alți nutrienți.
Prin acest act normativ a fost lărgită sfera autorităților implicate în domeniul
suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice, prin
includerea, alături de MADR și MS a Autorității Naționale Sanitar Veterinară și
pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorului (ANPC), iar pentru a veni în sprijinul operatorilor și a
realiza o mai bună acoperire teritorială, pe lângă Institutul de Bioresurse
Alimentare (IBA), au primit atribuții în notificare și Institutele de Sănătate
Publică din Iași, Cluj și Timișoara.
Abia doi ani mai târziu, Ord. 1069/2007 pentru aprobarea Normelor
privind suplimentele alimentare, emis de Ministerul Sănătății a transpus în
legislația națională Directiva 2002/46 și a stabilit competența exclusivă a MS în
domeniul suplimentelor alimentare pe bază de vitamine și minerale.
41
De-a lungul timpului, Legea 491/2003 a suferit modificări (Legea
239/2010 și Ordonanța Guvernului 15/2011, aprobată prin Legea 207/2012)
când, în acord cu tendințele pieței și problemele specifice ale domeniului
suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și produse ale stupului, a
fost organizat în cadrul INCDBA-IBA București un serviciu specializat
Serviciul Național pentru Plante Medicinale, Aromatice și Produse ale Stupului
(SNPMAPS) care se ocupă, pe lângă notificare, de supravegherea și controlul
pieței și gestionarea propunerilor de utilizare a mențiunilor nutriționale și de
sănătate venite din partea operatorilor. Procedurile de lucru ale SNPMAPS sunt
aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Prin aceeași
lege, 239/2010 a fost înființat și un Comitet Tehnic (CTPMAPS), cu atribuții de
consultare și colaborare cu SNPMAPS, care este format din reprezentanți ai
autorităților (MADR, MS, Ministerul Mediului), instituțiilor academice și de
cercetare (Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice,
Academia de Științe Medicale, Institutul de cercetare-dezvoltare pentru
Apicultură, INCDBA-IBA București) și operatorilor (Patronatul „Planta
Romanica”, Organizația interprofesională a plantelor medicinale si aromatice -
OIPMA). Comitetul Tehnic este responsabil de actualizarea listelor de plante
permise sau interzise a fi folosite in suplimente alimentare și acordarea
derogărilor (emiterea de avize consultative), pentru deblocarea unor situații
atipice apărute în activitatea de notificare a SNPMAPS (plante care nu sunt
prezente pe lista speciilor permise, dar nici pe cea a speciilor interzise; organe/
părți de plantă neprecizate la unele specii din lista permisă; produse finite care
conțin cantități infime, nepericuloase dintr-un metabolit secundar potențial toxic
prezent într-o specie interzisă, etc.).
Ord. MADR 1946/2014 pentru aprobarea Procedurii privind modul de
realizare a notificării produselor finite pe bază de plante medicinale, aromatice
și produse ale stupului care se notifică de către operatorii din domeniu și se
încadrează ca suplimente alimentare, produse de uz intern sau extern, exclusiv
produsele cosmetice a actualizat procedura de notificare, prevăzând atât
verificarea conformității produselor cu cerințele legislației naționale și
comunitare, cât și prezentarea mostrei și analiza produsului (în caz de suspiciuni
de neconformitate), tocmai pentru a se preveni intrarea pe piață a unor
suplimente alimentare potențial fraudate sau cu probleme de siguranță
alimentară.
42
3.2.1. Cadrul legal național specific suplimentelor alimentare
Legile și actele
normative specifice
suplimentelor alimentare,
aflate în vigoare în acest
moment sunt:
Legea 491/2003 privind
plantele medicinale și
aromatice, precum și
produsele stupului,
republicată (modificată și
completată prin Legea
239/2010 și Ordonanța de
Guvern 15/2011, aprobată
prin Legea 207/2012) -
http://bioresurse.ro/wordpress/wp-
content/uploads/2017/03/Legea-
491-din-2003-privind-plantele-medicinale-si-aromatice.pdf
43
domeniu și se încadrează ca suplimente alimentare, produse de uz intern
sau extern, exclusiv produsele cosmetice http://bioresurse.ro/wordpress/wp-
content/uploads/2017/03/Ordinul-nr.-1946-2014.pdf
44
HG nr. 681/2009 pentru aplicarea anumitor norme tehnice naţionale
pentru produsele comercializate în mod legal în alt stat membru şi de
abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE (recunoaștere mutuală);
45
202/2013, dau atribuții clare și ANPC, care poate aplica de asemenea
sancțiuni în acest domeniu;
Codul de reglementare a conținutului audiovizual a fost amendat în
anul 2017, cu art. 120, care face referire directă la suplimente alimentare
(impune folosirea în publicitate și teleshopping la suplimente alimentare
“exclusiv a datelor din etichetă, cutie, flacon, prospect care au fost, după
caz, avizate de către institutele de sănătate publică din subordinea
Ministerului Sănătătii sau notificate INSP sau notificate de către
Institutul de Bioresurse Alimentare, precum și mențiunile nutriționale
aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1924/2006”).
46
CAPITOLUL IV
Notificarea si punerea pe piață a suplimentelor
alimentare
47
Conform Ordinului MS nr. 1069/2007, suplimentele alimentare care
conțin exclusiv vitamine și minerale se notifică la Ministerul Sănătății prin
completarea unui formular care poate fi descărcat de pe site-ul www.ms.ro
Formularul completat cu semnătură şi ştampilă, însoţit de eticheta in folio a
produsului respectiv se trimit prin poştă la Ministerul Sănătăţii – Direcţia
Generală de Control în Sănătate Publică. Notificarea se finalizează prin
încărcarea pe site-ul MS a datelor produsului pentru care s-a solicitat notificarea,
completând astfel registrul naţional de suplimente alimentare pe bază de
vitamine şi minerale.
48
Tabel 3. Numărul total al notificărilor înregistrate până la sfârșitul anului 2017
Total MS 8328
SNPMAPS 10071
Ord. 244/2005 Plante medicinale
49
4.2. Procedura de notificare a SNPMAPS
50
Dosarul de notificare trebuie să conțină:
1. CERERE NOTIFICARE
51
12. ETICHETA – macheta în limba română, ștampilată și semnată. Eticheta
va cuprinde în mod obligatoriu:
precizarea că produsul este supliment alimentar
forma de comercializare și cantitatea predozată
lista ingredientelor active, cantitativ sau procentual (cu specificarea,
acolo unde este cazul, a procentului din doza zilnică recomandată)
informații nutriționale (categoriile de nutrienți sau de substanțe ce
caracterizează produsul ori o indicație a naturii acestor nutrienți sau
substanțe exprimate numeric și/sau procentual)
denumirile științifice și/sau populare/comerciale ale plantelor-
ingrediente active, cu precizările cantitative sau procentuale pentru
fiecare; pentru excipienți, se menționează doar denumirile, nu și
cantitățile acestora
doza recomandată pentru consumul zilnic
greutatea netă
modul de administrare/ utilizare/ preparare
atenționări: “A nu se depăși doza recomandată pentru consumul
zilnic”; “Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să
înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos”; “A
nu se lăsa la îndemâna și la vederea copiilor mici”; alte atenționări pot
fi: “A nu se consuma dupa orele …”; “Poate interacționa cu ...” și
altele similare
condițiile de păstrare
denumirea firmei producătoare, precum și datele de contact ale
acesteia
data fabricației și data durabiliății minimale (termen de valabilitate a
produsului, data limită pentru consum)
seria și numărul dosarului de notificare (același cu cel de înregistrare
a Cererii de notificare), precum și numele instituției care a eliberat
Certificatul de notificare
52
Reg. (UE) 432/2012 sau să fie înregistrate în Registrul European al mențiunilor
nutiționale și de sănătate și care nu au fost încă evaluate, figurând în „pending”
(așteptare), cu condiția să respecte cerințele specifice de utilizare, precizate în
Reg. (CE) 1924/2006.
http://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/register/public/?event=regist
er.home&CFID=366889&CFTOKEN=966e4bf4be5d55e7-A90C598A-F416-829D-
6910A8B206CDF93A
53
- Clarificării statutului unor produse care conțin ingrediente ambivalente
(„de graniță”), utilizate atât în suplimente alimentare, cât și în produse
medicinale, cărora li se permite intrarea pe piață prin notificare (ca
aliment, în unele state membre UE) sau prin autorizare (ca medicament,
în alte state membre); la intrarea pe piața din România ar trebui supuse
unei metodologii care să respecte prevederile regulamentului de
recunoaștere mutuală (Reg. (CE) 764/2008 de stabilire a unor proceduri
de aplicare a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele
comercializate în mod legal în alt stat membru) și să fie agreată de toate
autoritățile, pentru a se elimina posibilele controverse și dispute privind
încadrarea produselor, anume cu Agenția Națională a Medicamentului și
Dispozitivelor Medicale sau cu Agenția Națională Anti Doping;
54
Fig. 8. Aviz de notificare
55
Fig. 9. Certificat de notificare
56
CAPITOLUL V
57
dorind să se implice activ în managementul propriei lor sănătăți. Multe companii
au reacţionat investind în cercetarea şi producerea diferitelor suplimente
nutritive, dovedindu-se interesate nu doar de vânzarea unor produse, ci şi de
educarea oamenilor în spiritul promovării unui stil de viaţă sănătos.
Cu o piață de cca 72 mil euro în anul 2015, România pare capabilă să-și
crească vânzările cu 41% până în 2020, depășind 100 mil euro
http://www.roaliment.ro/stiri-industria-alimentara/suplimentele-alimentare-in-europa-prezent-
si-viitor/.
Deși s-a remarcat încă din anul 2010 cu cea mai mare creștere (fig. 10),
România era menționată ca având cele mai mici cheltuieli la capitolul suplimente
alimentare pe cap de locuitor. La polul opus se află Cehia, care a înregistrat cele
mai mari cheltuieli pe cap de locuitor, deși a avut cea mai mică rată de creștere
(doar 3,5%). În acest sens, se arăta că Cehia va continua să fie cea mai dezvoltată
piață de suplimente din regiune, în timp ce România va deveni cea mai atractivă
piață în creștere până în anul 2014.
58
Fig. 10. Evoluția piețelor de suplimente alimentare în Europa Centrală și de Est
59
Rețeaua de distribuitori de suplimente alimentare (fabricate în UE și țări
terțe UE) s-a dezvoltat spectaculos, odată cu deschiderea pieței comunitare și
aderarea României la UE, în anul 2007. Numărul acestora este de aproape 3 ori
mai mare (402 operatori) decât cel al producătorilor români, iar în București și
împrejurimi funcționează mai mult decât jumătate dintre aceștia (peste 250
operatori), care distribuie produse fabricate în numeroase țări ale lumii, destinate
consumului de masă sau de lux. Practic, cele câteva sute de produse tradiționale
românești s-au pierdut printre miile de produse noi, fabricate în zeci de țări de
pe toate continentele, dar mai ales din Asia (preponderent din China) si America
de Nord (SUA și Canada). În teritoriu, distribuitorii de suplimente alimentare
importate din țări terțe sau membre ale UE sunt prezenți în 31 de județe
(acoperind 75 % din teritoriul țării) și sunt relativ uniform distribuiți pe regiuni
de dezvoltare și județe (5 - 6 operatori/ județ).
60
slăbit și menținerea greutății corporale, fortificare, sporirea masei musculare,
sporirea rezistenței la efort și la stres etc).
61
Fig. 12. Specificul operatorilor de pe piața de suplimente alimentare
62
Astfel, s-a constatat o discrepanță majoră între nivelul de responsabilitate
al producătorilor locali și distribuitorilor de suplimente alimentare: 70 % dintre
distribuitorii de suplimente alimentare (provenite din țări terțe și state membre
UE) nu implementaseră până la acea dată nici un sistem de calitate și siguranță
(HACCP, ISO, GMP). Prin comparație, aproape un sfert din rândul
producătorilor autohtoni (27 %) nu se conformaseră cerințelor legislative
naționale (Legea nr. 150/2004) și reglementărilor europene (Regulamentul (CE)
nr. 178/ 2002), ce impuneau, începând cu data de 1 ianuarie 2007, obligativitatea
operatorilor de pe piața produselor alimentare de a dovedi implementarea
sistemului de management al siguranţei alimentelor conform principiilor privind
analiza riscurilor şi punctelor critice de control (Hazard Analysis and Critical
Control Point - HACCP), în toate etapele producerii, prelucrării şi distribuţiei
alimentelor, implicit a suplimentelor alimentare (fig 13).
63
Operatorii cu posibilități de dezvoltare mai redusă, dar cu preocupări
legate de calitatea și siguranța materiei prime s-au limitat la instruirea echipelor
de culegători pentru recoltarea corectă a speciilor din flora spontană și obținerea
unui material vegetal de calitate optimă, în special pentru fabricarea de ceaiuri.
2000
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
200 200 200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201
5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7
Ordinul 244 754 584 641 791 829 710 890 992 1055 771 552 785 487
Ordinul 1228 0 649 713 949 746 679 807 675 903 782 818 983 671
64
Fig 15. Dinamica notificărilor suplimentelor alimentare pe baza de produse
apicole (2005-2017)
Total notificări
300
250
200
150
100
50
0
Total notificări
65
CAPITOLUL VI
66
Lista elementelor motivatoare pentru consumul de suplimente
alimentare, cuprinde:
- probleme reale de sănătate (funcționalitate);
- recuperarea handicapurilor fizice (suplimentele vitaminice, proteice
consumate de tineri doritori să-și remodeleze corpul);
- menținerea potențialului vital dincolo de limitele vârstei active (toată
gama de suplimente ce vizează sporirea performanțelor sexuale, căutate
de bărbații vârstnici);
- îmbunătățirea rezistenței fizice și psihice (suplimentele de potențare
fizică și mentală, de creștere a capacității de efort fizic și intelectual),
- nevoile de recunoaștere și acceptare, de stimă și de statut social, tendința
de dominare (suplimentele pe care și le administrează în general
consumatorii tineri grăbiți să arate bine, să slăbească sau, dimpotrivă, să
arate impresionant, impunător) ș.a.m.d.
67
România, lărgind în permanență sortimentul și întărind competiția cu
producătorii locali.
http://www.sciencecodex.com/trends_in_food_supplements_differ_from_country_to_country_
new_study_finds-129934
68
suplimente alimentare diferite este utilizat în Italia și Spania, România nefiind
în top, nici în ceea ce privește numărul de produse, nici în privința consumului
curent. Preferințele pentru anumite plante s-au manifestat diferit de la o țară la
alta, britanicii preferând luminița nopții (Oenothera biennis), ginseng și
sunătoare, în timp ce românii au declarat că preferă Ginkgo biloba, Aloe și
Ginseng. Alt amănunt important poate fi considerat cel legat de percepție: 22,2%
dintre participanți au declarat că folosesc suplimente alimentare din plante atunci
când se confruntă cu febră sau cu agravarea stării de sanatate și că cele mai
frecvente forme folosite sunt capsulele și comprimatele. Cât privește sortimentul
agreat, 83,7% dintre respondenți au declarat că se rezumă la a consuma doar un
singur produs, iar 51,5% dintre produsele folosite sunt monocomponente,
conținând, de regulă, un ingredient botanic unic (Revista PLOS ONE, 2011).
69
(glucosamina și condroitina); cu rol antioxidant (resveratrol, acizi grași
esențiali); susținerea funcțiilor cognitive (Gingko biloba); îmbunătățirea
aspectului (coenzima Q10) și suplimentarea aportului de minerale
(calciu, magneziu și zinc);
În ceea ce privește achiziția, se observă încrederea consumatorilor în
farmacii, ca loc de procurare a suplimentelor (aproape o treime alegând-
o ca loc unic de cumpărare), dar într-un procent similar au fost alese de
consumatori magazinele specializate, tip Plafar, iar restul au optat pentru
alte rețele, cum ar fi multi-level-marketing, teleshopping, distribuitori
individuali;
Referitor la decizia de consum, majoritatea respondenților consideră că
suplimentele alimentare sunt necesare pentru toate vârstele (dar jumătate
dintre ei nu știu dacă suplimentele pot fi adresate specific femeilor sau
bărbaților), având, în general, o percepție greșită: doar 3% din
respondenți au susținut că își administrează suplimente alimentare pentru
a suplini carențele din alimentație, în timp ce 26% consideră ca acestea
pot preveni îmbolnăvirile și ameliora simptomele unor afecțiuni, iar peste
30% cred că această categorie de produse chiar tratează afecțiuni și
vindecă boli. Mulți consumatori par a fi dispuși să transfere încrederea în
produsele medicinale asupra suplimentelor alimentare din plante, în
special datorită modului de prezentare a acestora (fome dozate) și a
mențiunilor de sănătate cu care sunt promovate;
Cât privește impactul asupra sănătății și siguranța consumului, 47,1%
dintre respondenții studiului au declarat că suplimentele alimentare sunt
inofensive pentru sănătate (în special vitaminele și mineralele sunt
considerate lipsite de risc), 33,9% nu sunt siguri ca există un impact, iar
19% consideră că acestea pot prezenta un risc pentru sănătate, în anumite
condiții (devin periculoase administrate concomitent cu unele
medicamente; au efecte diferite dacă se administrează femeilor
insarcinate);
Un procent de 14% dintre consumatori au corelat o serie de efecte
secundare cu suplimentele alimentare, cum ar fi: dureri de cap; tinnitus,
agitație, iritabilitate; tulburări gastro-intestinale (vomă, diaree) în cazul
produselor pentru slăbit; scăderea capacității de concetrare și dureri
epigastrice (în cazul unui produs împotriva căderii părului); creștere în
greutate (asociată cu administrarea de multivitamine); diverse reacții
alergice epidermice;
Cunoștințele referitoare la cadrul legal și siguranța alimentară par a fi
insuficiente, deși nivelul de educație al respondenților a fost mediu spre
70
superior; practic, mai mult de jumătate dintre aceștia nu dețin informații
corecte privind reglementările sub incidența cărora intră suplimentele
alimentare, cred că ingredientele folosite sunt chimic pure și au efectul
înscris pe etichetă, 39,2% considerându-le necesare (în special pentru
creșterea performantelor fizice și intelectuale, scăderea în greutate sau
creșterea masei musculare) iar 3,8% cred că sunt indispensabile
organismului pentru buna sa functionare;
Pentru informare, consumatorii aleg să se adreseaze medicului și
farmaciștilor, să acceseze internet-ul, să citească eticheta (deși jumate
dintre ei recunosc ca înteleg doar parțial mesajele transmise), să se
consulte cu vânzătorul, nutriționistul sau apropiații, să urmărească
publicitatea în mass-media.
71
Fig. 16. Comparație intre opțiunile de consum, rural vs. Urban
72
consolidarea sănătății și recuperarea prin diete sănătoase a pierderilor de energie
și vitalitate în activitățile solicitante impuse de ritmul vieții cotidiene.
73
CAPITOLUL VII
Mesaje transmise către consumatori prin modul de
prezentare a produselor
74
alimentar și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau
manșetă care însoțesc sau se referă la respectivul produs”.
75
urmă fiind specifică și chiar restricționată cantitativ, în funcție de
matricea (solidă sau lichidă) a suplimentului alimentar respectiv.
► Informaţii nutriţionale:
- cantitatea de nutrienţi (vitamine și minerale) sau alte substanţe cu efect
nutriţional ori fiziologic prezentă în produs este declarată pe etichetă
sub formă numerică;
- cantităţile de ingrediete active declarate pe etichetă se referă la o porţie
de produs/ doza recomandată pentru consumul zilnic, după caz;
- informaţiile privind vitaminele şi mineralele sunt exprimate şi sub
formă de procent din valoarea nutrițională de referinţă, exprimând cât la
sută din necesarul zilnic este acoperit de suplimentul respectiv;
- procentul valorilor de referinţă pentru vitaminele şi mineralele poate fi
prezentat și sub formă grafică;
76
► Denumirea şi sediul producătorului și/sau al distribuitorului. În
cazul produselor din import se înscriu numele şi sediul importatorului sau ale
distribuitorului înregistrat în România.
77
Mențiunile sunt definite ca orice mesaje sau reprezentări (pictograme,
grafice sau simboluri) care sugerează sau implică faptul că un produs alimentar
are anumite caracteristici nutriționale (proprietăți nutritive particulare, benefice)
sau legate de menținerea stării de sănătate (existența unei relații între aliment, un
ingredient al acestuia și sănătate).
Pentru a asigura protecția consumatorului, regulamentul interzice
folosirea informațiilor false, dificil de înțeles sau înșelătoare (de exemplu
atribuirea de proprietăți medicinale produselor alimentare în mod greșit sau fără
existența unor dovezi științifice relevante), precum și a celor care încurajează
consumul excesiv sau sugerează că dieta echilibrată nu poate asigura întregul
necesar de nutrienți, indirect îndemnând la utilizarea curentă de suplimente
alimentare. Ca urmare, etichetarea suplimentelor alimentare nu trebuie să facă
referiri la proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli și, mai mult
decât atât, acolo unde compoziția sau prezentarea produsului este similară
aceleia unui produs medicinal tradițional, se recomandă folosirea atenționării
“Acesta nu este un medicament”, ca în cazul unor preparate obținute din
sunătoare, comercializate pe piața finlandeză (fig.17).
Figura 17. Etichearea unui produs medicinal traditional obtinut din sunatoare
78
Folosirea mențiunilor nutriționale la etichetare și în prezentarea
produselor este condiționată de anumite criterii:
- prezența, absența sau conținutul redus al unui nutrient (sau a altei
substanțe pentru care se face o mențiune) trebuie dovedită prin analize,
iar efectul nutrițional sau fiziologic benefic trebuie susținut prin dovezi
științifice;
- nutrientul sau substanța pentru care se face mențiunea, este prezent (ă) în
cantități semnificative pentru a produce efectul nutritiv sau fiziologic
menționat;
- nutrientul sau substanța pentru care se face mențiunea este prezent (ă)
într-o formă biodisponibilă;
- condițiile specifice de utilizare sunt respectate (conforme); substanțele
active (acizi grasi, vitamine, fibre, etc.) trebuie sa fie prezente în anumite
proporții și cantități pentru ca mențiunea legată de sănătate să poată fi
înscrisă pe produs și efectul benefic să se obțină în urma consumului.
Mențiunile nutriționale comparative pot fi făcute numai pentru produse
din aceeași categorie, trebuie să se refere la o cantitate identică de ingredient
activ și să indice diferența fata de produsul cu care se compară, în ceea ce
privește conținutul de nutrient și/sau valoarea energetică.
Regulamentul interzice mențiunile de sănătate care se referă la
rata/cantitatea de pierdere în greutate sau sugerează că neconsumarea unui
anumit tip de aliment este în detrimentul sănătății, referiri la un anumit medic
sau terapeut (profesionist medical), precum și afirmații care sugerează că
sănătatea ar putea fi afectată prin neconsumarea respectivului aliment.
Totuși, Regulamentul autorizează mențiuni privitoare la reducerea
factorilor de risc care creaza condiții pentru dezvoltarea unei boli (de exemplu
nivelul superior de colesterol corelat cu bolile cardiovasculare), cu condiția ca
cererea de autorizare să fi fost aprobată de EFSA.
Trebuie subliniat faptul că începând cu anul 2014, a intrat în vigoare
Regulamentul (UE) no. 432/2012 ce conține lista mențiunilor nutriționale și de
sănătate autorizate la nivelul UE și condițiile de utilizare a acestora, multe
ingrediente alimentare folosite în diverse categorii de produse având, în cazul
suplimentelor alimentare, precizări clare (forme chimice; cantități). An de an,
acesta a fost completat cu noi decizii de autorizare sau respingere a unor
mențiuni evaluate de EFSA.
79
7.3. Gestionarea propunerilor de utilizare a mențiunilor nutriționale
și de sănătate venite din partea operatorilor
80
Formularea mențiunilor nutriționale și de sănătate, modul de etichetare și
promovare al produselor trebuie să fie realist, în concordanță cu rezultatele
științifice și tradițiile legate de utilizarea îndelungată a plantelor medicinale și
produselor stupului în țara noastră și să reflecte efectele pozitive ale consumului/
utilizării acestora asupra sănătății organismului.
Propunerile de mențiuni nutriționale și de sănătate sunt acceptate ca atare
sau pot fi reformulate, atunci cand este cazul, pentru a fi puse în acord cu
reglementările legislative naționale și comunitare
Monitorizarea - prin activitatea de notificare - a intrării pe piață a
suplimentelor alimentare a permis IBA să constituie o bază de date (în
permanentă actualizare) în care sunt înregistrate și mențiunile folosite de
operatori la etichetare.
81
Prin consultarea Registrului European și a actelor de reglementare emise
de Comisia Europeana și Parlamentul European (care vin în completarea Reg.
(UE) 432/2012), SNPMAPS verifică conformitatea propunerilor formulate de
operatori și le comunică acestora sugestiile de reformulare a mențiunilor, după
ce le-a pus în acord cu prevederile comunitare. În mod similar se face analiza
materialelor publicitare și se emit recomandări, furnizând operatorului, prin
adresa oficială, trimiterile la prevederile legale pe care trebuie să le respecte. În
plus, pentru facilitarea activității de control a autorităților care au atribuții în
domeniul mențiunilor de sănătate (ANPC, MS), începând cu anul 2017,
Certificatul de notificare emis de SNPMAPS are imprimat pe verso și modelul
aprobat al etichetei.
O serie de state membre UE (Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda,
Franța, Germania, Estonia, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda,
Norvegia, Polonia, Portugalia, Suedia, Marea Britanie) au emis un document-
ghid privind flexibilitatea în exprimare a mențiunilor și oferă exemple concrete
ale modului corect de formulare ale acestora.
82
prescripție medicală și de automedicație. Acest obicei îi poate
transforma, însa, în consumatori vulnerabili, ușor de influențat (mai
degrabă iau decizii după ce aud la TV, radio, vecini, fiind departe de dieta
și medicina personalizată, noul concept european de abordare specifică a
pacientului);
- locuitorii din mediul rural (cca 44% din populația țării) cunosc plantele
(daca recunosc un simbol sau văd floarea de gălbenele pe cutie, de
exemplu, știu la ce e bun ceaiul), le cultivă pe lângă casă sau le colectează
din împrejurimi (păduri, fânețe), au încredere în produsele “tip
PLAFAR”, dar au un buget limitat;
- publicitatea, mai ales in zona vizuală, caută formule de inducere a unor
avantaje competitive (Dr. X recomandă; halat alb=incredere=medic;
vedete TV care au folosit Y produs cu efecte miraculoase, etc.);
- pe de altă parte, materialele promoționale și prospectele sunt “încărcate”
cu referințe științifice în sprijinul mențiunilor de sănătate (multe
tradiționale, dar neautorizate), asociate unor ingrediente de sorginte
naturală, îmbogățite cu simboluri (în special produsele de import) și
imagini fotografice (natură, flori etc); în lipsa mesajelor verbale,
simbolurile nu pot induce prea mult în eroare deoarece trimit la o țintă
clară, ușor de reprezentat grafic: organ, ajustarea siluetei, musculatură
etc;
- publicitatea se adresează în special persoanelor cu un stil de viață alert -
care nu au timp suficient să se documenteze aprofundat sau nu au studii
de specialitate - și are efectele scontate (deși costurile sunt mari, există
firme care își pot permite să lanseze campanii publicitare susținute),
consumul de suplimente alimentare câștigând tot mai mulți adepți.
83
7.4. Codul de bune practici în comunicarea comercială
Pentru a reduce la minim confuzia în rândul consumatorilor, operatorii
de pe piața suplimentelor alimentare trebuie să se manifeste responsabil (să
respecte reglementările europene privind modul de informare corectă a
consumatorului) și loial din punct de vedere concurențial (să nu practice
publicitatea comparativă și înșelătoare în dauna competitorilor de pe piață).
Astfel:
1. Denumirea care să reflecte adevărata natură a produselor alimentare este de
„supliment alimentar” și trebuie să se aplice tuturor suplimentelor alimentare;
84
6. Comunicările comerciale care au în vedere grupuri specifice de persoane, care
pot beneficia de suplimentarea alimentației zilnice trebuie să menționeze în
mod clar grupul țintă, de exemplu: „acele persoane care au mese nutriționale
inadecvate, bătrânii, copii, sportivii în formare, persoanele care alăptează și
femeile gravide”;
85
CAPITOLUL VIII
Aspecte specifice de siguranță alimentară
Statele Membre ale UE nu pot interzice sau restricționa comerțul cu
suplimente alimentare care respectă prevederile Directivei (CEE) 2002/46, cu
excepția cazului în care constată că ele reprezintă un risc pentru sănătatea publică
și justifică informarea rapidă a celorlalte state membre (alertă europeană).
86
comercializat să se efectueze analizele specifice, în conformitate cu
reglementările cu privire la alimente;
- ambalajele folosite să fie destinate special pentru produse alimentare
sau farmaceutice, iar etichetarea se face obligatoriu în limba română.
87
- planta, anumite părți sau organe ale acesteia ce sintetizează și
acumulează metaboliți secundari în cantități variabile, depinzând de
condițiile pedo-climatice în care s-a dezvoltat;
- lipsa de stabilitate în timp a unor indicatori de calitate, ce suferă alterări
datorită activiții enzimatice (degradarea substantelor bioactive) sau
microbiene (generatoare de toxine) pe perioada depozitării, până la
procesare;
- posibila confundare a unor plante utile cu specii asemănătoare, care din
punct de vedere fenotipic sunt similare;
- activitatea farmacologică a unor metaboliți secundari sintetizați în
cantități mari speciile cu utilizari multiple, ceea ce impune stabilirea,
dozei zilnice recomandate, durata de consum, granița cu medicamentul;
- folosirea plantelor pentru alte scopuri decât alimentare (cosmetice, alte
industrii procesatoare);
- rapoarte privind toxicitatea umană;
- evaluari ale riscurilor asociate cu absorbția (efecte secundare, reacții
adverse).
88
Australia, Germania) a utilizării acestei plante, prezentă în formula
unor suplimente alimentare pentru slăbit; în Romania au fost
semnalate, de asemenea, cazuri de nefropatii și sunt raportate 14
cazuri de cancer renal datorate consumului de faină de grâu
contaminată cu specia endemică de Aristolochia clematis, răspândită
în Balcani (Turesky și colab., 2015); precizăm că toate speciile de
Aristolochia figurează pe lista negativă (Anexa la Ord. 244/2005),
fiind interzise în suplimente alimentare;
89
Prin Regulamentul (CE) 1925/2006 al Parlamentului European și al
Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale,
precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare a fost interzisă
folosirea în produse alimentare a speciilor de Ephedra spp. și pusă sub control
comunitar specia yohimbe (Pusinystalia yohimbe).
90
Tabel 4. Specii a căror utilizare este restricționată în produse alimentare din
cauza prezenței unor compuși bioactivi cu potențial toxic
Nr. Compuși Observații/Limite/
cu
crt. potențial Specie de plante Parte/produs Recomandări
toxic
1 Sinefrină, Citrus aurantium Plante și Recomandarea vine
(portocal amar); extracte de la Ministerul
Hipericină vegetale Sănătații din Italia:
Hypericum spp. Cantitatea consumată
zilnic să fie cât mai
redusă
2 Cumarină Eryngium campestre, Plante Doza tolerabilă: 1.3-
Ferulla foetida, 1.5 mg/zi (0.02
Anthoxanthum mg/kgc/zi)
odoratum, Gallium
odoratum, Melittis
melissophyllum,
Herniaria glabra
3 Estragol Anethum graveolens, Plante Recomandare:
Foeniculum vulgare, Cantitatea consumată
Glycyrrhiza glabra, Ulei esențial zilnic să fie cât mai
Hyssopus officinalis, redusă
Melilotus officinalis,
Ocimum basilicum,
Pimpinella anisum,
Salvia sclarea
4 Eucaliptol Achillea millefolium, Plante Limita acceptată în
Artemisia alimente: 10 mg/kg
absinthium, Crocus Ulei esențial (cu anumite excepții)
sativus, Cuminum
cyminum, Curcuma Consum acceptabil:
longa, Eucaliptus 4.5 mg/zi/persoană
citriodora, Laurus adultă
nobilis, Melissa
officinalis, Mentha
piperita, Rosmarinus
officinalis, Satureja
91
montana, Thymus
serpillum, T. vulgaris
5 Eugenol Croton eluteria, Esențe Toxicitate redusă în
Dianthus studii clinice
caryophyllus,
Ocimum gratissimum Limita acceptabilă: 0-
02.5 mg/kgc/zi
6 Acid Glycyrrhiza glabra Extract din Prudență: ingestia
glicirizic rădăcină regulată să nu
depașească 100 mg/zi
7 Acid Amygdalus Migdale, Limită: 0.5 mg/kg în
cianhidric/ communis, Linum sâmburi de produse alimentare
usitatissimum, caise, prune și
glicozide Prunus armeriaca, piersici
cianogenice Prunus persica,
Sambucus nigra, S.
ebulus
8 Mentofuran Nepeta cataria, Plante Maxim 2% în uleiul
și pulegona Mentha arvensis, volatil
Mentha piperita, Ulei esențial
Barosma betulina Alimente: 20 mg/kg
(excepție băuturi,
limita maxima
precizată specific în
Reg. (CE)
1334/2008, pe
categorii de produse)
9 Mentol Mentha piperita, Plante Doza admisă de
consum: 0.2-2
M. arvensis Ulei esențial mg/kgc/zi
10 Saponine Quillaria saponaria Extract apos Doza admisă de
triterpenice din scoarță consum: 0-1
mg/kgc/zi
11 Chinina Cinchona spp. Scoarță Doza maximă
admisă: 0.1mg/kgc/zi
Recomandare: a nu
se face exces de
92
băuturi care conțin
chinină
12 Safrol Hamamelis Nuci Limita maximă
virginiana, Illicium pentru anumite
verum, Myristica Uleiuri categorii de alimente
fragrans, esențiale stabilită în Reg.
scortisoara, piper, 1334/2008
unele varietati de
busuioc
13 Saponine Saponaria officinalis Rădăcină Limita maximă de
terpenice consum: 1 mg/kgc/zi
14 Saponine Smilax spp. Interacțiuni cu
steroidale medicamente; limita
maximă de consum:
1 mg/kgc/zi
15 Tujonă Achillea millefolium, Plante Limita maximă în
Artemisia spp., alimente și băuturi:
(izomeri α Salvia officinalis, 0.1 mg/kg
și β) Satureja montana
Interzisă ca aditiv în
SUA
16 Trans- Pimpinella anisum, Fructe Doza de
anetol Foeniculum vulgare, admisibilitate: 0-2
Artemisia Plante mg/kgc
dracunculus, Ulei esențial
Anethum graveolens, Atenționare:
Coriandrum sativum, consumatorii de
Apium graveolens, băuturi alcoolice
Origanum majorana aromatizate
93
8.1.1.3. Restricții la administrare - efecte adverse și interacțiuni
O părere unanim acceptată în UE este aceea că este nevoie ca plantele
care conțin antrachinone să fie tratate cu atenție sporită, iar suplimentele
alimentare în a căror compoziție intră, să fie consumate cu precauție. Este vorba
de speciile genurilor: Aloe, Cassia, Rhamnus, Rheum, Picramnia, Harungana.
Anumite specii cu notorietate, care sunt consumate pe scară largă (în
multe state și în diverse produse) pot oferi, de asemenea, surprize, Astfel,
ginseng, frecvent întâlnită în diferite elixiruri, extracte, ceaiuri, capsule și
tablete obținute din rădăcină uscată, care conține peste 30 ginsenoside, cunoscute
pentru efecte antiinflamtoare benefice și siguranță alimentară, poate da efecte
secundare: dureri de cap, amețeli, greață, neliniste, vomă, diaree și sensibilitate
dermică, iar consumul în exces are ca efect: nervozitate, insomnie, incapacitate
de concentrare, epistaxis. Specia Ginkgo biloba s-a dovedit capabilă de
inhibarea activității plachetare și modificarea timpului de sângerare, ceea ce
impune precauții de administrare la pacienții aflați sub tratament cu
anticoagulante. Sunătoarea, folosită în depresii, poate da reacții alergice și
fotosensibilitate, dar și dureri de cap, ameteală, neliniște, oboseală, gură uscată,
greață, vărsături, constipație.
Tabel 5. Categorii de substanțe farmaceutice care interacționează cu anumite
specii de plante medicinale (contraindicații și precauții de asociere)
94
95
O descriere detaliată a efectelor fiziologice așteptate și a consecințelor
neașteptate ale interacțiunilor unor specii de plante folosite destul de des în
suplimente alimentare sunt prezentate în tabelul 6.
Tabel 6. Specii de plante medicinale cunoscute pentru efectele adverse datorate
interacțiunilor cu anumite alimente și categorii de medicamente
Planta Recomandari Interacțiuni si consecințe
Acțiune
Scade eficiența
contraceptivelor;
fotosensibilizare (persoane
Sunatoare Ameliorare blonde), contraindicat în
(Hypericum perforatum) depresie paralel cu alte medicamente
fotosensibilizatoare
(tetracicline și
clorpromazina);
Interacționează cu digoxina
(scade nivelul seric de
cardiotonice); nu se asociază
96
cu alte antidepresive (vomă,
oboseală, neliniște, anxietate)
Ginkgo Îmbunatățirea Asociat cu aspirină sau
(Ginkgo biloba) memoriei; anticoagulante poate cauza
prevenirea hemoragii
demenței senile;
astm; disfuncții
sexuale,
îmbunătățirea
circulației sângelui
Echinaceea Profilaxie și tratare Crize de astm, dureri
(Echinacea purpurea; E. răceli; întărire abdominale, șoc anafilactic la
pallida; E. angustifolia) sistem imunitar astmatici; contraindicat în
afecțiunile autoimune,
tuberculoză, scleroză
multiplă, SIDA; la
administrare parenterală:
frisoane, febră, grețuri și
vărsături
Lemn dulce Asociat cu medicamente
(Glycyrrhiza glabra) Combate tusea poate crește tensiunea
arterială și produce tulburări
de ritm cardiac
Ghimbir (Zingiber Calmare stare de Administrat concomitent cu
officinale) greață, vomă, anticoagulante poate produce
diaree, durere de hemoragii
stomac
Contraindicat în afecțiuni
Aloe Laxativ renale; sarcină (poate
(Aloe ferox; A. provoca avort); afecțiuni
barbadensis) inflamatorii intestinale (colită
ulceroasă, apendicită);
menstruație (accentuează
sângerarile); mame care
alăptează; poate provoca
pierderi masive de K;
accentuează și accelerează
acțiunea cardiotonicelor, nu
se administrează concomitent
cu cardioglicozidele (se
absorb greu în intestin, sunt
97
eliminate înainte de a se fi
absorbit)
Tonic amar; Efecte adverse datorită
Angelică proprietăți furanocumarinelor; contactul
(Angelica archangelica) carminative, cu pielea declanșează
stomahice; tratare fotodermatoze
anorexii, dispepsii (fotosensibilizare derma);
cu secreție gastrică containdicat persoanelor cu
insuficientă, ulcer duodenal
anaciditate
Contraindicat în insuficiența
Amni majus cardiacă și renală; în
Vitiligo, psoriasis tratemente cu acid nalidixic,
sulfamide, tetracicline,
grizeofulvină, fenotiazine
(fotosensibilizare)
Anason Stimulare secreții Efecte adverse: reacții
(Pimpinella anisum) gastrice, alergice cutanate, respiratorii
intestinale, biliare sau gastrointestinale;
și mamare contraindicat în cazul
(digestiv, alergicilor la anason sau
galactogog) anetol; supradozele dau stări
de agitație, insomnie,
hiperexcitabilitate; în cantități
mari produce iritație gastrică
Țelină Diuretic și Contraindicat în afecțiuni
(Apium graveolens) adjuvant în inflamatorii ale rinichilor,
tratament artrită, efect iritant asupra epiteliului
afecțiuni renal; furanocumarinele pot
reumatismale induce fotodermatoze
Arnică Antiseptic, Efecte adverse: dermatite de
(Arnica montana) cicatrizant, contact la administrare timp
antireumatic, îndelungat; Contraindicat
analgezic, uz alergicilor la Compositae
extern luxații, (coada soricelului, musețel);
entorse, flebite, în doze mari provoacă
hematoame gastroenterite; foarte mari:
stop cardiac și respirator
Obligeană Disfuncții Administrare cu prudență și
(Acorus calamus) gastrointestinale, pentru perioade scurte (nu
atonii gastrice, mai mult de 6 săptămâni);
tratament anorexie
98
efect mutagen/cancerigen la
șobolani
Camfor Depresia centrului Supradozare: amețeli,
(Cinnamomum camphora) respirator, acțiune vomismente, delir, convulsii,
revulsivă, comă
tratament afecțiuni
reumatice,
degerături
Rostopască Disfuncții biliare și Efecte adverse: apa de gura
(Chelidonium majus) gastrointestinale cu sanguinarina administrată
(spasmolitic) pe termen lung poate provoca
apariția glaucomului
Coriandru Dispepsie, colici Efecte adverse: potențial
(Coriandrum sativum) gastrointestinale, alergen
flatulență,
inapetență
Curcuma Tulburări Doze mari: iritația mucoasei
(Curcuma xanthorrhiza) dispeptice și gastrice, greață;
biliare, acțiune Contraindicații: icter,
coleretică obstrucția căilor biliare
(colangita acută)
Cârcel Stimulare Risc de hipertensiune, aritmie
(Ephedra distachya) musculatură cardiacă și vasocostricție (nu
striată, relaxare se administrează împreună cu
musculatura glicozide cardiotonice;
uterină, antidepresive triciclice;
vasodilatație, ocitocină); utilizarea timp
bronhodilatație îndelungat crează riscuri de
cumulare și apariția
tahifilaxiei (toleranță)
Podbal Astm, bronșită, Contraindicat în sarcină și
(Tussilago farfara) emfizem pulmonar alăptare; cazuri de sugari
(antitusiv) intoxicați, pentru că mama a
luat sirop de tuse; cure scurte,
nu mai lungi de 4-6
săptămâni
Ferigă Tratament Contraindicat concomitent cu
(Dryopteris filix-mas) parazitoze ulei de ricin sau alcool (crește
intestinale pragul de absorbție a
(vermifug) phloroglucinolului, riscu de
efecte spasmogene)
99
Crușin Laxativ, purgativ Contraindicat: copii, bătrâni,
(Rhamnus frangula) femei însărcinate, care
alăptează; efecte adverse:
pierderi masive de apă și
electroliți; pigmentarea
peretelui colonului
(melanosis coli)
Gențiană Stimulare apetit, Nu se administrează în ulcer
(Gentiana lutea) secreție gastrică și gastric și duodenal, la
pancreatică persoane cu sensibilitate la
substanțe amare; efecte
secundare: dureri de cap
Castan porcesc Antiinflamator, Contraindicat în caz de
(Aesculus hippocastanum) crește tonus insuficiență renală;
vascular, rezistența interacțiuni: nu se
peretelui capilar, administrează concomitent cu
scade medicamente cu potențial
permeabilitatea nefrotoxic (gentamicină) și
capilară cu anticoagulante
* Multe din interacțiunile suplimentelor alimentare cu medicamentele rezultă din
faptul că plantele conțin cumarine, care sunt anticoagulante
100
reglementate prin stabilirea de limite maxime admise în produse alimentare si
materii prime vegetale:
101
Raportările din UE privind contaminările cu aflatoxine includ specii de
plante aromatice și condimente folosite ca materii prime în suplimente: ardei,
piper, nucșoară (60% provenite din India), monitorizate pentru limite maxime
permise fiind speciile de Capsicum, Piper, Myristica fragrans (nucșoara);
ghimbir (Zingiber officinale); turmeric (Curcuma longa) la care nivelul maxim
admis al contaminării este de numai 5 mg/kg). Pentru ochratoxină limitele sunt
superioare, respectiv 20 mg/kg la Capsicum și 15 mg/kg la plantele aromatice
menționate mai sus.
102
ce Haumaniastrum robertii acumulează Co, iar Sebertia acuminata a fost
capabilă să acumuleze Ni până la un procent semnificativ din greutatea plantei.
103
microorganismele care au fost subiect al alertelor europene (RASFF) în perioada
2004-2014.
104
Tabel 9. Raportări prin RASFF legate de specii aromatice și condimentare
(01/01/2004 and 01/01/2014). Sursa: J.L. Banach, I. Stratakou, H.J. van der Fels-Klerx,
H.M.W. den Besten, M.H. Zwietering, European alerting and monitoring data as inputs for the
risk assessment of microbiological and chemical hazards in spices and herbs.
105
Calitatea și siguranța materiilor prime, alături de modul de prelucrare/
procesare influențează în mod decisiv calitatea și siguranța produsului finit,
respectiv a suplimentului alimentar.
Cerințe Criterii
Selecția și alegerea Impactul ecologic (asupra mediului) și social
locului de cultivare Date climatice și edafice (legate de influența solului)
Germoplasmă Autentiticitate botanică la taxonii vegetali (specii,
subspecii, varietăți, soiuri)
Păatrarea unor specimene de colecție (ierbar)
Date privind omogenitatea, puritatea și răspândirea
semințelor/propagulelor (formațiuni filamentoase în cazul
algelor sau mușchilor de pămant)
Date privind irigarea
106
Managementul Aplicarea de îngrășăminte (fertilizatori)
cultivării Tratamente cu pesticide/fungicide/ierbicide
Recoltare, prelucrare, Timpul optim pentru recoltare (pe baza raportului
procesare și depozitare biomasă/compuși activi)
Metode de prelucrare fizică (sortare, uscare, mărunțire)
Metode de ambalare și depozitare
Controlul de calitate al Identificarea materialului sortat și procesat (conform
materiilor prime metodelor din Farmacopee sau altor metode)
Analiza umidității, corpurilor străine, conținutului de
cenușă
Determinarea impurităților (reziduurilor) de metale grele,
pesticide, micotoxine
Documentație Prelucrarea și procesarea materialului vegetal brut –
documentație pentru fiecare lot de la alegerea locului de
cultivare până la controlul de calitate
Păstrarea documentației pentru fiecare lot pentru audit
(până la data expirării)
107
prezentarea materialului vegetal), achizitor (denotă preocupare pentru a se
introduce materii prime de calitate în procesul de producție) și autorități (pot
verifica conformitatea cu declarațiile).
108
Contaminarea microbiologică se poate datora și insectelor sau
rozătoarelor, de aceea trebuie să existe și o procedură de menținere a acestor
specii departe de spațiile de lucru.
109
propriile laboratoare pentru controlul calității și siguranței materiilor prime și a
produselor finite.
110
Fusarium, Mucor, Penicillium şi Rhizopus), dintre care predomină
genurile Aspergillus și Alternaria. În ceea ce privește speciile de
Aspergillus, cel mai frecvent a fost întâlnită contaminarea cu A. flavus,
(incidență de 27.27 %), deosebit de grav fiind faptul că, în plus,
micotoxina AFB1 a fost detectată în toate probele analizate (concentrație
medie de 8.61 μg/kg);
alcaloizii, metaboliți secundari responsabili de toxicitatea unor specii de
plante, pot fi „transferați” nectarului și implicit mierii care devine toxică,
în cazul în care zonele de unde colectează albinele sunt populate
predominat cu astfel de specii. Sunt binecunoscute cazurile de miere în
care au fost detectați alcaloizi ca morfina, proveniți din cultura de mac
(Papaver somniferum), atropina și hiosciamina (Atropa belladona și
Hyoscyamus niger) raportate în Ungaria, Brazilia (Serjania lethalis), S-
V Statelor Unite (Gelsemim sempervirensa), Noua Zeelanda (Coriaria
arborea) și Polonia (Datura innoxia). Mierea de Rhododendron
ponticum mai este numită „mierea nebună” din cauza conțintului în
grayanatoxina, compus toxic care se găsește și în mierea de Pieris
japonica (plantă denumită popular Andromeda). O situație similară se
întâlnește și la mierea de mană, produsă de o specie de afide (Scolypopa
australis) care se hrănește cu nectarul plantelor de Coriaria arborea (ce
conține o toxină naturală, tutin, a cărei concentrație poate atinge chiar 0,7
mg/kg). Și alcaloizii pirolizidinici pot fi întâlniți în produsele stupului. În
rândul populației adulte, principala cale de expunere cronică se datorează
consumului de miere, expunere care a oscilat între 0,1 și 7,4 ng/ kgc/zi.
La populația tânără, pentru consumatorul mediu de miere, se estimează
o expunere de 0,3 – 27 ng/kg corp/zi, iar pentru marii consumatori se
consideră ca expunerea este de 0,7 – 31 ng/kg corp/zi (EFSA, 2016).
Sunt cunoscute și situațiile unor suplimente alimentare pe bază de
produse apicole: polen, propolis și lăptișor de matcă în care au fost
detectați alcaloizi prirolizidinici în concentrații diverse. Astfel, în 11 din
12 produse cu polen analizate s-a găsit o concentrație medie de 576,0
μg/kg, în timp ce în produse cu propolis și lăptișor de matcă s-au detectat
cantități de 0,6 și 15,5 μg/kg (Muldera și colab., 2015). Scenariile de
expunere pentru consumul de suplimente alimentare pe bază de polen au
arătat o expunere cronică la alcaloizi pirolizidinici care variază între 0,7
– 12 ng/kg. corp/zi, în timp ce expunerea acută se situează între 2,8 – 44
ng/kg.corp/zi.
111
8.3.2. Riscuri legate de prelucrarea și procesarea produselor stupului
Un alt parametru testat ca indicator al siguranței alimentare, hidroximetil
furfurolul (HMF) atestă modificările produse prin încălzirea și depozitarea
mierii. Acesta se produce în mod natural la multe sortimente de miere prin
dezintegrarea zaharurilor simple în prezența unui acid. Încălzirea aplicată în
timpul procesării mierii este un factor ce crește viteza de reacție exponențială
cu ridicarea temperaturii. Producerea și acumularea de HMF în miere este
variabilă în funcție de tipul de miere (în mod normal valoarea acestuia se
situează sub valoarea de 1 mg/kg in mierea proaspătă) dar începe să crească de
îndată ce temperatura ambientală depașeste 20°C. Cum în timpul lunilor de
vară (când culesul și recoltarea mierii sunt în plin proces) temperaturile din
stup pot crește peste 40°C, valorile HMF pot atinge în jur de 10 mg/kg. Deși
la nivelurile obişnuite prezente în alimente, HMF nu este o substanță
periculoasă, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC,
1995) a clasificat compușii chimici ce au la bază furani drept “posibil
carcinogeni pentru om” și chiar dacă hidroximetafuranul (HMF) din mierea de
albine este citotoxic numai la concentrații mari (peste 80 mg/kg), există
rezultate experimentale care confirmă potențialul sau genotoxic (Capuano și
Fogliano, 2011).
În Uniunea Europeană, pentru mierea de consum (de masă) nivelul
maxim admis al HMF este 40 mg/kg (Standardul Codex Alimentarius pentru
112
miere, 1981) Totuși, în cazul mierii cu origine declarată din țări sau regiuni cu
temperaturi tropicale și amestecuri cu astfel de sotimente de miere, se acceptă
un conținut de HMF mai ridicat, care nu trebuie, însă, să depășească 80 mg/kg.
113
lăptișor de matcă sau produse apicole. De aceea, pentru a evita astfel de situații
se recomandă consumatorilor efectuarea unui test-cutanat la un alergolog, pentru
a se asigura că nu prezintă reacție alergică nici la polen, nici la lăptișorul de
matcă.
Exista și pacienți alergici la miere, care au prezentat simptome specifice
după ingestia mierii sau a unor produse alimentare ce conțineau miere
(manifestate prin arsuri ale mucoasei orale până la simptome sistemice severe
sau chiar șoc anafilactic), descoperindu-se faptul că proteinele provenite din
glandele faringiene și salivare ale albinelor, precum și cele din polenul conținut
de miere ar fi responsabile de declanșarea acestor reacții (Bauer și colab., 1996).
Efectuarea unor teste alergologice cu diverși alergeni: trei feluri de miere
(de păpădie, pădure și rapiță), polen de la specii de plante Compositae, rădăcină
de țelină, extract din glandele faringiene ale albinelor, venin de albine și un
extract obținut din corpul întreg al albinelor au arătat că ¾ din persoanele
alergice la miere au fost sensibile la mierea de păpădie, puțin peste ½ din
pacienții testați manifestând sensibilitate la polenul speciilor de plante
aparținând familiei Compositae. S-a sugerat astfel că originea mierii este
importantă, sensibilizarea primară în alergiile determinate de ingestia mierii
putându-se produce fie din cauza ei înșeși, fie din cauza polenului speciilor de
Compositae purtat de vânt sau chiar prin reacție încrucișată.
Alergia la propolis se manifestă prin dermatită, persoanele afectate
manifestând o formă de eczemă a mâinilor, căpătată fie în urma desfășurării
activității de albinarit, fie a utilizării unor creme pe bază de propolis. Dacă la 10
flavonoide izolate din propolis, analizate ca potențiali factori de declanșare a
reacțiilor alergice, pacienții s-au arătat indiferenți și nu au reacționat, la un ester
al acidului cinamic izolat din propolis și din muguri de plop s-a obținut reacție
pozitivă la 2 din 3 pacienți, ceea ce a confirmat că acesta ar putea fi alergenul
major din propolis (Schuler și Frosch, 1988). De aceea, nu se recomandă
utilizarea propolisului de către persoane alergice la oricare dintre produsele
apicole (inclusiv miere), la polenul plantelor (conifere, plop) și la salicilați.
114
Interacțiunile cu substanțe medicamentoase pot fi moderate sau minore.
Interacțiunea moderată apare în cazul consumului mierii simultan cu:
115
Interacțiuni moderate pot avea loc la consumul concomitent cu
medicamente anticoagulante, cum ar fi: aspirină, Plavix, dalteparin, enoxaparin,
heparină, ticlopidină (Ticlid), warfarină (Coumadin) și altele asemenea.
Au fost raportate o serie de efecte secundare ca urmare a consumului de
lăptișor de matcă, între care cele mai frecvente sunt efectele gastrointestinale.
Aceste simptome cuprind greață și chiar diaree la persoanele sensibile la produs.
În puține cazuri, consumul de lăptișor de matcă a provocat hemoragie intestinală.
www.eVitamins.com
116
8.3.3. Bunele practici apicole
117
CAPITOLUL IX
118
fraudulos pe piață, contrafăcute, însoțite de mențiuni de sănătate care îi pot
induce în eroare.
119
Ministerului Sănătății și înșeală cetățenii îndemnându-i la achiziționarea de
remedii naturale, „eficiente pentru toate bolile“.
120
alimentare pot fi gasite metale grele (arsenic, cadmiu, plumb și mercur), ceea ce
pune în discuție siguranța alimentară a acestora. www.consumerreport.org
În toate cazurile, produsul final pus pe piață este departe de ceea ce cred
consumatorii că achiziționează, respectiv un produs natural valoros, precum și
de definiția legală a mierii din UE.
121
umplutură, nu este recomandată persoanelor care suferă de boala celiacă si au
intoleranță la gluten).
122
problemele legate de autenticiate și încălcările voluntare de lege nefiind luate în
seamă prea mult.
Schemele de fraudă transfrontalieră descoperite au arătat slăbiciunea
sistemului de control, dar și globalizarea fenomenului, ceea ce necesită întărirea
capacității autorităților naționale de detectare a fraudelor potențiale, de evaluare
în stadii timpurii a riscurilor și vulnerabilităților consumatorilor și sistemului,
îmbunătățirea cooperării la graniță și mobilizarea în acțiunile anti-fraudă nu
numai a inspecției sanitar-veterinare și de sănătate publică, ci și instituțiilor de
forță (poliție, vamă) și inspecției judiciare din statele membre.
Sistemul de cooperare și asistență administrativă, o aplicație IT
funcțională din 18 noiembrie 2015 are ca misiune menținerea la standarde
ridicate a siguranței alimentelor și furajelor, prin funcționarea sinergică cu
sistemul de alertă europeană RASFF/ Sistemul de Alertă Rapidă pentru Alimente
și Furaje.
Ca o noutate, la nivelul UE s-a organizat, pe lângă rețeaua de asistență
administrativă și o rețea pentru frauda alimentară din care face parte și ANSVSA
din țara noastră, alături de autorități din alte state membre: Ministerul Sănătății
- Departamentul de Sănătate a Consumatorului (Austria); Direcția de Control a
Calității și Securității Produselor Alimentare (Belgia); Ministerul Agriculturii -
Directoratul pentru Siguranța Alimentară și Sănătatea Animalelor (Bulgaria,
Croatia); Ministerul Sănătății (Cipru); Oficiul pentru Protecția Consumatorilor
și Siguranța Alimentară (Germania); Oficiul Național al Lanțului Alimentar
(Ungaria); Ministerul Agriculturii - Inspectoratul pentru Controlul Calității și
Antifraudă la Produse Alimentare și Agricole (Italia); Ministerul Economiei -
Autoritatea Economică și de Siguranță Alimentară (Portugalia); Agenția
Națională a Alimentului (Suedia); Agenția de Standarde Alimentare - Unitatea
Națională pentru Frauda Alimentară (UK).
Din cele 243 schimburi de informații purtate între autoritățile partenere
din rețeaua antifraudă în cursul anului 2016, a reieșit că abaterile identificate
converg către 4 direcții:
încălcare a reglementărilor europene;
intenție clară de fraudare (dacă contaminarea e posibil să fie
accidentală, fără intenție, substituția denotă clar cunoaștere și rea
intenție);
câștiguri economice obținute din vânzarea mărfurilor
neconforme;
123
dezinformarea și înșelarea consumatorilor (etichetare
neconformă, lipsa unor informații importante).
În topul înregistrărilor de neconformități s-au plasat cazurile de fraudă
alimentară (147 au vizat alimentele, inclusiv suplimente alimentare, alimente
fortifiate sau cu destinație medicală și 9 s-au înregistrat la furaje), cele mai multe
încălcări ale reglementărilor alimentare fiind legate de compoziția înșelătoare, dar
și de documente false sau folosirea unor procedee de prelucrare și aplicarea de
tratamente nepermise.
S-a remarcat, totodată, la nivelul întregii UE și tendința de creștere a
ofertei și a vânzării de produse alimentare prin internet (mai puțin transparent,
mai dificil de controlat, expunând mai mult consumatorii la practicile înșelătoare
și achiziția de produse care nu prezintă siguranță), altă provocare pentru
autoritățile competente din statele membre, obișnuite cu desfășurarea
controalelor concepute pentru locuri fizice.
În ceea ce privește segmentul de suplimente alimentare, s-a arătat că în
perioada 2010-2015 s-a dublat numărul alertelor rapide, în special datorită
comecializării cu declarații înșelătoare a produselor prin internet și a încălcării
prevederilor Regulamnetul (CE) nr. 1169/2011, intrat în vigoare în anul 2013.
Nivelul ridicat de protecție a sănătății și a intereselor consumatorilor
impun evaluarea științifică permanentă a riscurilor legate de siguranța
alimentelor, inclusiv ingrediente alimentare noi (novel food), domeniu în care se
aplică din ianuarie 2018 un nou regulament privind alimentele noi,
Regulamentul (UE) nr. 2015/2283
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32015R2283
124
comercializate prin internet produse/ ingrediente „novel food” neautorizate sau
daca sunt folosite mentiuni de sanatate interzise la promovarea produselor
alimnetare.
In acest sens, până la sfarșitul anului 2019, toate statele membre trebuie
să-și desemneze autoritățile coordonatoare și să asigure instruirea personalului
și dotarea corespunzatoare a instituțiilor implicate în controlul oficial al
suplimentelor alimentare pentru a putea asigura respectarea legislației alimentare
și colaborarea, în caz de nevoie, cu autoritățile din celelalte state membre, cu
scopul final de protejare a sănătătii și intereselor consumatorilor.
125
CAPITOLUL X
126
precum și asocierea acestora între ele, dar și cu alți nutrienți (vitamine și
minerale), fac extrem de dificilă clasificarea produselor pe categorii de risc și
caracterizarea acestora prin markeri specifici ai calității și siguranței, dincolo de
dificultatea analizării acestora în laborator.
10.1.1. Matrici solide
Ceaiurile și pulberile din plante sunt ușor de fabricat, motiv pentru care
și reprezintă o mare parte din producția internă de suplimente alimentare,
prelucrarea primară (uscare, mărunțire, ambalare) fiind mult mai simplu de
realizat, comparativ cu procesarea plantelor medicinale (extracție totală sau
selectivă, standardizare, concentrare, purificare), operațiuni care necesită spații
și linii de producție adecvate, utilități și echipamente tehnologice specifice.
Majoritatea producătorilor de ceaiuri din plante sunt întreprinderi mici, chiar
persoane fizice sau asociații
familiale, care lucrează dupa
metode tradiționale și rețete
străvechi și nu sunt la curent cu
ultimele reglementări
comunitare ori cu cerințele
actuale de calitate și siguranță
alimentară. Putem remarca
faptul că datorită formelor
simple de condiționare,
ceaiurile sunt mai susceptibile
la alterarea în timp a calității
(instabilitatea proprietăților
organoleptice, fizice, chimice,
generare de condiții optime pentru dezvoltarea microorganismelor) decât alte
categorii de suplimente alimentare.
Forma de prezentare a ceaiurilor poate fi reprezentată atât de produsul
vrac ambalat în pungi/cutii de diferite gramaje, cât și de preparate
precondiționate în sachete/pliculețe ambalate, la rândul lor, în cutii sau pungi.
Această categorie de suplimente alimentare este compusă din fragmente de
plante mărunțite, de dimensiuni variabile, provenind de la una sau mai multe
specii; cel mai aproape de forma originală (planta) sunt ceaiurile simple (obținute
dintr-o singură specie) și ceaiurile combinate (realizate din amestecul mai multor
specii cu acțiune sinergică/complementară), comercializate vrac, în pungi/
pachete/cutii de hârtie cu fereastră sau predozate (sachet/pliculeț), care pot fi
127
achiziționate din farmacii, magazine specializate, tip Plafar, supermarket, on-
line. Există, însă și forma de ceai instant, realizat din pulberi măcinate foarte fin,
care se dizolvă complet în apă și care poartă denumiri netradiționale („slimming
tea”, de exemplu).
Consumatori: ceaiurile sunt de mare interes în țara noastră, fiind
consumate la micul dejun sau ca infuzii înainte de culcare, ca adjuvante în
răceală, gripă și diverse afecțiuni ușoare, pentru efecte lor tonic amare, digestive,
sedative, diuretice, laxative, șamd. În toate sondajele de opinie, ceaiurile apar
printre preferințele consumatorilor români (de la copii si până la vârstnici),
menta și mușețelul fiind doar două dintre speciile favorite.
Potențiale riscuri: alterări ale caracteristicilor senzoriale (aspect,
culoare, miros, gust), impurități (corpuri străine), dar în special contaminanți de
natura microbiană (număr total de germeni, drojdii și mucegaiuri,
enterobacterii), metalele potențial toxice și micotoxine. În ultima vreme, însă,
sunt luate în calcul și posibile fraudări, mai ușor de realizat la pulberile instant
și la ceaiurile ambalate în pliculețe (substituția unor părți de plantă cu altele sau
adăugarea de substanțe adulterante). În plus, nerespectarea reglementărilor noi
privind etichetarea, fac din ceaiuri produse medicinale, promovate cu mențiuni
de sănătate neautorizate (plante de leac) vândute mai ales în zona rurală, în
târguri și oboare.
Capsulele, comprimatele (tablete) și drajeurile reprezintă o categorie
heterogenă de produse care, datorită unor caracteristici conjuncturale, sunt din
ce in ce mai solicitate pe piață și, implicit, tot mai bine reprezentate numeric:
volum mic, ușor de transportat, ușor de administrat, etc.
Capsulele pot fi gelatinoase (tari), vegetale (Vcaps) sau moi (softgels),
de mărimi standardizate, capabile să cuprindă în interiorul lor o cantitate relativ
mică de produs (rareori mai mare de 1000 mg), condiționată în stare solidă, sub
formă de pulbere (în capsule tari) sau lichidă (în capsule moi). Capsulele pot fi
blisterizate (și ambalate secundar în cutii de carton), sau se pot ambala în
flacoane din material plastic, cu unul sau mai multe elemente de siguranță (care
să asigure etanșeitatea produsului). O variantă nouă, utilizată mai ales în cazul
kit-urilor, este punga de material plastic (astfel producătorul vine în întâmpinarea
beneficiarului și-i asigură acestuia ambalarea individuală a dozei/prizei de
administrare).
128
Comprimatele (tabletele) sunt preparate solide care conțin doze unitare
din unul sau mai multe ingrediente active, asociate, sau nu, cu substanțe
auxiliare. După prezența unui strat suplimentar de protecție, comprimatele pot fi
acoperite (filmate), iar după particularitățile de administrare pot fi înghițite ca
atare, dizolvate sau dispersate în prealabil în gură, masticabile, de supt, etc.
Indiferent de natura acestora, modurile comune de ambalare rămân blisterele și
flacoanele.
Dropsurile sunt o categorie specială de comprimate, deseori ambalate
individual și administrate pe cale orală (de supt). Ambalarea secundară se poate
face în pungă, flacon sau cutie. Numărul de unități/ambalaj primar este foarte
variabil și reprezintă un parametru de marketing.
Analizele necesare pentru verificarea conformității vizează caracteristici
senzoriale/organoleptice (aspect, culoare, miros, gust), fizico-chimice
(uniformitatea masei, timpul de dezagregare) și microbiologice (număr total de
germeni, drojdii și mucegaiuri, bacterii tolerante la bilă, Salmonella,
Staphylococcus). Ambele analize fizico-chimice sunt importante și ar trebui
cerute de către organele de inspecție, întrucât reflectă indirect nivelul tehnologic
al producătorului și oferă indicii asupra stabilității produsului.
129
Consumatori: Capsulele și tabletele se află în topul preferințelor
consumatorilor din România, mai ales că pot fi achiziționate din farmacii, unde,
de regulă se primește și consiliere gratuită. Este posibil ca forma de prezentare
să întărească încrederea în eficiența produsului (ambalaje similare produselor
farmaceutice), iar etichetarea, prin grafica atractivă, să contribuie la luarea
deciziei de cumpărare. Drajeurile sunt agreate de copii, în special, categorie ale
cărei vulnerabilități generale vor fi descrise la sfârșitul acestui capitol.
Potențiale riscuri: supradozarea prin nerespectarea recomandărilor sau
prelungirea duratei curei de administrare, acumularea de compuși toxici sau
apariția unor reacții adverse; lipsa de eficiență în cazul folosirii de materii prime
cu nivel scăzut de principii active; fraudarea prin adulterare și includerea în
formulă a unor substanțe farmaceutice, în legătură cu care consumatorul nu este
avertizat; interacțiuni (sinergice sau antagonice) cu medicamentele, scăderea sau
exacerbarea efectului acestora (lipsa avertizărilor); etichetare incorectă,
inducerea în eroare prin folosirea de mențiuni nutriționale și de sănătate
neautorizate.
130
maceratele glicerohidro-alcoolice sau gemoderivatele. Produsele se ambalează
numai în flacoane de sticlă, ale căror dimensiuni rareori depășesc 50 ml.
Potențiale riscuri: în cazul acestora, verificarea siguranței trebuie să
urmărească sursele de materii prime (materiale vegetale în stare proaspătă,
respectiv organe de plantă cu activitate fiziologică intensă) și asigurarea
transportului până la secția de procesare în condiții de maximă siguranță, ținând
cont de perisabilitatea acestora.
Consumatori: având în vedere formularea produselor, persoanele cu
intoleranță la alcool trebuie să evite consumul tincturilor, iar copiii nu trebuie să
depășească doza zilnică recomandată (un anumit număr de picături, dizolvate în
apă); pe de altă parte, avantajul tincturilor este acela că sub această formă pot fi
consumate plante care în stare proaspătă sunt greu de tolerat pentru anumite
persoane (usturoi, de exemplu).
Siropurile și sucurile - Siropurile sunt preparate lichide cu conținut
crescut de zahăr(peste 60%), miere sau îndulcitori, de consistență vâscoasă,
destinate administrării ca atare sau diluate. Sucurile sunt preparate lichide cu
consistența mai apoasă, obținute, de cele mai multe ori din fructe sau organe
vegetale bogate în apă (frunze, tulpini), uneori fără alți aditivi, doar cu cantități
mici de conservanți, bine specificate în Farmacopee. Îndulcirea lor este
facultativă, iar concentrația de edulcoranți este, evident, mai mică decât la
siropuri. Forma de prezentare preferată este, de regulă, în recipiente de cel mult
1000 ml, bine închise și complet umplute; pot fi, de asemenea, ambalate în fiole
buvabile ce asigură o singură doză de administrare recomandată.
Potențiale riscuri: Analizele vizează caracteristicile senzoriale (aspect,
culoare, miros, gust), fizico-chimice (indice de refracție, densitate relativă,
reziduu sec la evaporare) sau microbiologice (număr total de germeni, drojdii și
mucegaiuri, enterobacterii). Dintre analizele calitative, cea mai importantă este
testarea concentrației de zaharuri, a cărei variație trebuie să se încadreze în
limitele specificate de producător. Pornind de la aceasta, se pot obține rezultate
indirect legate de valoarea nutrițională și energetică a produsului. Eventualele
depuneri pe fundul recipientului nu constituie, de fapt, un defect de calitate, ci
reprezintă dovada caracterului “natural” al ingredientelor folosite.
Consumatori: gustul dulce, plăcut sporește tentația consumului în
cantități mai mari decât cele recomandate, în special dacă sunt combinate cu apă
carbogazoasă; nu trebuie uitat, însă, că sunt produse cu valoare energetică
ridicată (risc în cazul persoanelor supraponderale și obeze); o atenție specială
131
trebuie acordată produselor “fără zahăr”, care pot conține, fie alți îndulcitori, fie
zaharuri naturale (de ex. fructoză), ceea ce nu le recomandă diabeticilor; la aceste
produse este importantă și declararea corectă a ingredientelor (mai ales a
conconcentrației de produse naturale, inclusiv a agenților de aromatizare).
Uleiurile vegetale reprezintă preparate lichide de consistență mai mult
sau mai puțin vâscoasă, obtinuțe prin presarea semințelor sau a altor organe ale
plantelor care conțin cantități mari de substanțe grase sau prin extracția acestora
prin diverse proceduri tehnologice, cu folosirea unor reactivi specifici.
În ultima vreme, produsele obținute prin “presare la rece” sunt tot mai
solicitate de cumpărători datorită calităților sanogenetice superioare.
Cunoașterea metodei de extracție este foarte importantă, întrucât influențează
termenul de valabilitate.
Uleiurile sunt ambalate în flacoane de dimensiuni mici și medii (de la 50
ml la 500 ml, rareori mai mari), din sticlă sau din diverse materiale plastice
omologate pentru produsele alimentare și/sau farmaceutice. Dopul cu picurător
se folosește mai rar, frecvent fiind dopul cu infiletare normală. Uneori, flaconul
prezintă și un al doilea capac, detașabil și gradat, care servește la administrarea
cât mai exactă a dozei recomandate.
132
indice de refracție, indice de saponificare, solubilitate, conținut în acizi grași) și
microbiologice (număr total de germeni, drojdii și mucegaiuri, bacterii tolerante
la bilă Salmonella, Staphylococcus). Dintre analizele calitative, cea mai
importantă este testarea conținutului în lipide totale care servește, indirect, la
calcularea valorii energetice a produsului. Importantă la această categorie de
produse este autenticitatea (unele uleiuri scumpe pot fi înlocuite cu alte
sortimente, mai ieftine) și prospețimea (au o perioadă scurtă de valabilitate, căci
se oxidează rapid în contact cu aerul și mai ales dacă sunt bogate în proteine);
consumate în cantități mari pot provoca deranjamente intestinale (efect laxativ).
Consumatori: preferința față de uleurile vegetale obținute prin presare la
rece se manifestă la persoane care agrează dietele vegetariană și vegană, ce
folosesc aceste produse ca sursă de acizi grași omega-3, omega-6; trebuie știut,
însă că din sursele vegetale sunt acoperite doar parțial nevoile zilnice ale
organismului.
Uleiurile esențiale, denumite și uleiuri eterice sau volatile, sunt
amestecuri de substanțe volatile și lipofile, cu miros aromat, aparținând
diferitelor clase de compuși organici, obținute prin antrenare cu vapori de apă,
prin distilare sau prin alte procedee extractive. De regulă, uleiurile esențiale sunt
lichide limpezi, incolore sau ușor colorate, cu miros aromat, caracteristic
componentelor majore, cu gust arzător, solubile în alcool.
Uleiurile esențiale sunt rareori folosite ca atare în suplimente alimentare,
astfel încât și numărul produselor de acest gen este considerabil mai mic. În
general, produsul comercial cunoscut drept “ulei esențial” reprezintă un amestec
de ulei și alcool în proporții variabile, uneori standardizat (obligatoriu de precizat
în documentația tehnică a produsului).
Produsele sunt ambalate în flacoane de mici dimensiuni (10-30 ml,
rareori mai mari), obligatoriu din sticlă, de culoare închisă și prevăzute cu dop
dublu (uleiurile esențiale sunt corozive și-și schimbă deseori caracteristicile
fizice la aer și lumină, iar unele dintre ele chiar cristalizează, reversibil, la
temperaturi scăzute).
Mai nou, uleiurile esențiale sunt încapsulate (capsule moi) pt a evita
efectele iritative asupra mucoasei bucale și gastrice.
Potențiale riscuri: Verificarea siguranței alimentare vizează o serie de
proprietăți organoleptice (aspect, culoare, miros, gust) și fizico-chimice
(densitate relativă, punct de solidificare, putere rotatorie, indice de refracție,
solubilitate în alcool, aciditate-alcalinitate). La acest tip de produse, analizele
133
microbiologice nu sunt necesare. Dintre analizele calitative, cele mai importante
sunt solubilitatea în alcool și punctul de solidificare pentru că ele pot influența
direct modul de administrare și caracteristicile produsului pe parcursul perioadei
de valabilitate. În afară de potențialul de fraudare (lipsa de
autenticitate/substituție), uleiurile esențiale trebuie administrate pe cale orală cu
precauție, datorită efectelor secundare (iritații, reacții alergice).
10.1.3. Matrici semisolide
Batoanele, caramelele, gumele, pastele și jeleurile reprezintă o
categorie de produse aflate la granița cu alimentele, fiind destinate sportivilor,
pentru suplimentarea necesarului de nutrienți și alte substante biologic active, în
condițiile unui consum energetic sporit (antrenament, întreținere), copiilor
(forme mai atractive) și bătrânilor (ușor de ingerat, nu trebuie mestecate).
Batoanele și
caramelele se
ambalează în folie
de hârtie cerată
sau de aluminiu,
iar pastele și
jeleurile, în
borcane de sticlă
sau de material
plastic.
134
(conținut în zaharuri, conținut în lipide, proteine, aminoacizi, etc.) și
microbiologice (controlul impune efectuarea setului complet de analize).
Consumatori: depășirea cantității recomandate; valoarea energetică
mare; ingrediente cu proprietăți stimulate (taurina; cofeina, altele similare),
găsite și în băuturile energizante, ciocolată, cafea (ale căror efecte se pot
însuma).
135
Tabel 11. Incidenta sp in formulele de sa utilizate pentru sustinerea functiilor
vitale ale organismului.
ȘTIINTIFICĂ
UTILIZATĂ
UTILIZARE
POPULARĂ
DENUMIRE
DENUMIRE
Nr. produse
Ord. 1228
FORMA
Ord. 244
PARTE,
TOTAL
Nr.
crt
TOTAL
ulei aparat 36 25 61
esențial digestiv
1 Mentă Mentha
piperita (64) aparat 6 30 36
respirator 11
părți 0
aeriene sistem 6 2 8
imunitar
(46)
sistem nervos 5 0 5
2 Urzică Urtica părți aparat uro- 43 33 76 97
dioica aeriene, genital
frunze
aparat cardio- 20 1 21
(97) vascular
3 Coada Equisetum părți aparat uro- 56 9 65 90
arvense aeriene genital
calului
(90) sistem osteo- 3 6 9
articular
aparat cardio- 14 2 16
vascular
4 Palmier Serenoa Fructe aparat uro- 26 55 81 81
pitic repens genital;
(81) prostata
5 Echinacea Echinacea Rădăcini 22 56 78 78
purpurea
(24) sistem
imunitar
părți
aeriene
136
(54)
137
(54)
13 Talpa Leonurus părți aparat cardio- 44 3 47 54
gâștei cardiaca aeriene vascular
(54) sistem nervos 7 0 7
14 Ghimber Zingiber Rizomi aparat uro- 3 2 21 50
officinale genital
(50)
sistem osteo- 2 7 9
articular
aparat 15 5 20
digestiv
15 Pufulița cu Epilobium părți aparat uro- 43 6 49 49
flori mici parviflorum aeriene genital
(49)
138
bolnavii ce suferă de diverse afecțiuni asociate, care au nevoie de suplimente
alimentare și trebuie avertizați asupra potențialelor riscuri ale consumului
acestora.
Pentru un număr considerabil de plante și preparate botanice se cunosc
deja riscurile în cazul în care sunt folosite de anumiți consumatori, considerați
vulnerabili. Se apreciază că pentru produsele care se îndepartează de modul
tradițional de utilizare (anumite părți ale plantei, mod de extragere a principiilor
biologic active) trebuie luate măsuri de precauție și efectuate analize de risc care
să se finalizeze cu avertizarea categoriilor de populație expuse. Mulți dintre
operatorii de pe piața din România cunosc aceste lucruri și acționează
responsabil, atât în momentul formulării produselor (selectează ingrediente
potrivite, stabilesc corect dozele zilnice recomandate), cât și la etichetare (includ
avertizări voluntare).
COPIII SUNT CONSIDERAȚI UN GRUP POPULAȚIONAL EXPUS
LA RISC DATORITĂ UNOR CONSIDERENTE IMPORTANTE:
- Greutatea lor corporală este mai mică decât a adulților, ceea ce
presupune diminuarea proporțională a dozelor/kgc în cazul în care
consumă produse dozate pentru adulți;
- Starea lor fiziologică, datorată creșterii și dezvoltării specifice vârstei
poate da naștere la efecte adverse care nu se întâlnesc la adulți (tulburări
ale dezvoltării oaselor și scheletului, afectarea maturării sexuale);
- Compoziția corporală și capacitățile metabolice sunt diferite de ale
adulților (de exemplu conținutul crescut de apă, activitate enzimatică
imatură, aciditate gastrică diferită) ceea ce poate influența
farmacocinetica ingredientelor active folosite în suplimente alimentare.
Dificultățile în protejarea adecvată a acestui grup vulnerabil împotriva
potențialelor riscuri de îmbolnăvire derivă din lipsa certitudinilor științifice,
întrucât pentru cea mai mare parte a preparatelor din plante sau substanțelor
izolate din acestea, care sunt folosite ca ingrediente în suplimente alimentare, nu
există suficiente date despre utilizarea în siguranță de către copii. Pe de altă parte,
este dificil să se extrapoleze rezultatele studiilor desfășurate pe adulți la copii,
deoarece aceștia se află în creștere și nu se știe ce efecte adverse pot apărea din
această cauză. De aici rezidă necesitatea unor avertizări specifice, legate de copii,
așa cum există deja le unele produse alimentare (cum ar fi doze/porții ce
reprezintă fracții din cele recomandate adulților). Iar acolo unde nici pentru
adulți, nici pentru copii nu există suficiente informații despre siguranța unui
ingredient/produs, este necesar să se respecte principiul precauției.
139
Adolescenții par o țintă potrivită de marketing pentru produsele naturale
ce menționează beneficii pentru performanță sportivă, nivel energetic sporit și
rezistența prelungită la efort (băieți) sau pierdere în greutate/ slăbit (fete).
https://nccih.nih.gov/health/providers/digest/children-science#children
140
- Plantele cunoscute pentru proprietățile emenagoge sau abortive;
- Plantele cu activitate fitoestrogenică, care pot dezechilibra balanța
hormonală a femeii însărcinate, dar și a fetusului, influențând dezvoltarea
ulterioară a organelor reproductive și fertilității acestuia.
141
recunoscut, utilizată foarte des de pacientele cu cancer de sân. S-a demonstrat că
această plantă determină creșterea toxicității Doxorubicinului și Docetaxelului,
dar scade citotoxicitatea cisplatinului (substanța citostatică). Un alt exemplu este
cel al sunătorii, plantă care în anumite experimente a scăzut cu 42% nivelul
plasmatic al citostaticelor Irinotecan și Imatinib. Ținând cont că sunătoarea este
uzual consumată ca “remediu natural” eficient pentru depresie și anxietate,
pacienții trebuie avertizați despre efectele sus-menționate.
Desigur, pacienții trebuie chestionați cu privire la toate medicamentele și
suplimentele pe care le consumă și mai ales, trebuie atenționați că alimente
(grapefruit) sau suplimente alimentare foarte populare, ca extractele de usturoi,
ginseng sau ginkgo interacționează cu medicamente des folosite în terapia
oncologică: anticoagulante, diuretice și tranchilizante.
Există și plante care necesită avertizări speciale, în special în legătură cu
utilizarea de doze mari sau pe o perioadă îndelungată, despre care se presupune
că sunt responsabile de toxicitatea prin acumulare sau de reacții adverse
semnificative, cum ar fi speciile care conțin antrachinone (Aloe, Cassia, Rheum,
Rhamnus) care trebuie administrate, de asemenea, cu precauție.
142
CAPITOLUL XI
Organizarea activităţii de supraveghere şi control
143
a) să fie descrise exact atribuţiile pe care organul de control le poate
desfăşura;
b) să existe dovezi că organul de control:
(i) dispune de expertiza, echipamentele şi infrastructura necesară
atribuţiilor care i se deleagă;
(ii) dispune de un personal suficient ca număr şi cu calificările şi
expertiza corespunzătoare;
(iii) este imparţial şi în cadrul său nu există nici un conflict de interese cu
privire la exercitarea atribuţiilor
c) organul de control comunică cu autoritatea competentă rezultatele
controalelor efectuate cu regularitate şi ori de câte ori autoritatea solicită;
d) există o coordonare efectivă şi eficace între autoritatea competentă
care deleagă atribuţia şi organul de control.
Înfiinţarea SNPMAPS cu atribuţii în notificarea, supravegherea şi
controlul liniilor de productie şi depozitare a materiilor prime şi produselor
finite, a impus constituirea unui Compartiment de Supraveghere şi Control prin
cooptarea de specialişti care, prin expertiza şi abordarea interdisciplinară
comună, puteau să acopere un domeniu atât de complex şi plin de provocări:
- biologi (cunoscători ai plantelor, capabili să le identifice şi să confirme
autenticitatea speciilor, organelor şi părţilor de plantă folosite ca materii
prime);
- ecologi şi agronomi (familiarizaţi cu bunele practici agricole şi probleme
de mediu, în special cu potenţialele riscuri de contaminare chimică şi
impurificare fizică a materialului vegetal);
- biotehnologi şi ingineri de tehnologii alimentare (având cunoştinţe în
domeniul procesării plantelor şi modului de organizare a fluxului
tehnologic, înţelegerea specificaţiilor tehnice şi a importanţei acestora în
stabilirea trasabilităţii pe lanţul alimentar);
- chimişti, biochimişti şi microbiologi (capabili să identifice şi să
determine cantitativ anumiţi compuşi pentru care există limite maxime
admise, să pună la punct metode rapide de screening, să cupleze tehnici
de analiză (GC, MS,HPLC, RMN) şi să descopere, în matricile extrem
de complexe ce trebuiau analizate, substanţe străine sau indicatori ai
substituirii unor specii/ extracte vegetale cu altele;
- nutriţionişti (pentru stabilirea corelaţiilor dintre ingredientele active şi
efectele lor fiziologice, legătura acestora cu buna funcţionare a
organismului şi prezentarea produselor cu menţiunile nutriţionale şi de
sănătate corespunzătoare compoziţiei şi organului ţintă).
144
Această nouă direcţie tematică a impus schimbarea organigramei IBA în
anul 2011 si a permis, în următorii ani, nu numai diversificarea activităţilor
conexe notificării, ci şi colaborarea institutului cu numeroase autorităţi,
implicate la nivel naţional în controlul produselor alimentare, inclusiv
suplimente alimentare, dar şi cu instituţii/organizaţii implicate în descoperirea şi
sancţionarea fraudelor: Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR),
Parchetele de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Autoritatea
Vamală, Judecătorii.
145
suspiciuni rezonabile de neconformitate) au condus la depistarea unor substante
nedeclarate (în special la produsele pentru slăbit şi a celor de stimulare a
performanțelor sexuale). În acest sens, colaborarea SNPMAPS cu IGPR
(Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor) şi cu Laboratoarele
Wessling Romania (pentru a doua opinie), au contribuit la diminuarea
semnificativă a numărului de produse fraudate intrate pe piaţă, prin depistarea
lor timpurie, chiar în momentul notificării (zeci de produse/ an).
146
consumului unor suplimente alimentare, ceea ce a permis inventarierea anumitor
reacţii adverse reclamate sau lipsa de eficienţă), precum şi ale asociaţiilor
patronale şi profesionale (reţinând nemulţumirile privind concurenţa neloială, în
principal în promovarea produselor cu menţiuni de sănătate comparative şi
înşelătoare, lipsa de puritate a unor ingrediente active, comercializarea ilegală a
unor produse, nerespectarea proprietăţii intelectuale şi a dreptului exclusiv de
folosire a unor mărci înregistrate, etc).
147
- Siguranţa alimentară – obligă la controlul conformităţilor (metale
potențial toxice, reziduuri de pesticide, microorganisme toxigene),
identificarea produselor fabricate sau contrafăcute (compoziție
modificată intenționat, prezența unor ingrediente nedeclarate),
interzicerea utilizării și comercializării de materii prime și produse finite
care nu se supun legislației în vigoare privind calitatea și siguranța,
punerea pe piață doar a acelor produse care sunt sănătoase și sigure
pentru consumul uman;
148
deplină cunostință de cauză. Atunci când produsul și, implicit, eticheta
au dimensiuni reduse și înscrisul devine ilizibil, informațiile
suplimentare despre produs vor fi incluse într-un prospect care va însoți
produsul la vânzare.
149
Siguranță alimentară
- Contaminanți chimici: Pb și Cd (cu precădere la plantele cultivate,
folosite pentru obținerea de ceaiuri: mentă, echinaceea, iar dintre
produsele stupului, la propolis);
- Contaminanți microbiologici (NTG; Drojdii și mucegaiuri întâlnite
la plante și polen; E.coli, depistată la mușețel și gălbenele prelucrate
în condiții neigienice);
- Micotoxine (patulina, în sucul de mere; aflatoxina; dioxina);
- Impurități (organice și anorganice, la diverse materii prime vegetale);
- Compuși interziși (THC, identificat în ingrediente, cum ar fi făina și
uleiul obținut din semințe de cânepă sau în suplimente alimnetare
importate);
Calitate, autenticitate
Fraudă
150
- contaminanți microbiologici găsiți la nivele peste cele admise in 10%
din cele 115 probe analizate (NTG, Drojdii și mucegaiuri, E. coli,
bacterii coliforme);
- metale potențial toxice, depășiri peste limitele maxime admise la 8%
din cele 87 probe analizate;
- nitriți și nitrați, depășiri peste limitele maxime admise la 6% din cele
97 probe analizate.
151
Fig 18. Situația comparativă a rezultatelor obținute de SNPMAPS în urma
desfășurării de anchete și verificării conformității produselor reclamate
152
Tabel 12. Modul de utilizare a mențiunilor nutriționale și de sănătate
Produse analizate Număr % Observații
produse
Compartiment Notificări
Produse nou intrate pe piață,
etichetate conform noilor
Notificate 2013 1855 64 reglementări comunitare
Notificate 2005-2012 1062 36 Produse ale căror etichete au
fost revizuite și reformulate
Compartiment Supraveghere și Control
6 11 Mențiuni nutriționale
neconforme
Comercializate în farmacii
48 89 Mențiuni de sănătate
neconforme
68 48 Mențiuni de sănătate interzise
(boli, proprietăți terapeutice)
Comercializate on-line
73 52 Produse comercializate ilegal
(fără a fi notificate)
5 56 Posturi TV care au difuzat
spoturi publicitare cu mesaje
Publicitate TV înșelătoare
3 33 Posturi TV care practică
publicitatea mascată
1 11 Teleshoping (promovare
produse cu mențiuni de sănătate
interzise)
153
Reprezentarea grafică a rezultatelor este și mai concludentă (fig. 19-22)
Fig. 19. Rezultatul activității de etichetare și reetichetare a Compartimentului
Notificari (2013)
154
mai mare de etichete au fost revizuite și multe materiale publicitare au fost aduse
la verificare pentru punerea în acord cu cerințele legale.
155
Fig. 20. Tipuri de neconformități observate la suplimente alimentare
comercializate on-line (2013)
156
Practicarea publicității mascate, invitarea la dezbateri a unor persoane cu
notorietate, care “împărtășesc” din propria experiență și atestă eficiența unor
produse, precum și ofertele atractive de cumpărare prin Teleshopping a două
produse la preț de unu determină, de asemenea, unii cumpărători naivi să le
comande imediat, pentru ca ulterior să apeleze la Autoritatea de Protecție a
Consumatorului pentru a-și recupera banii, reclamând adesea lipsa efectelor
așteptate.
11.3. Complementaritatea domeniilor de expertiză și partajarea
atribuțiilor legale ale autorităților
Toate actele normative care se referă la suplimentele alimentare pe bază
de plante medicinale, aromatice și produse ale stupului, alătură autorității
competente (MADR), atât autoritatea în domeniul sănătății publice (MS), cât și
pe cele pentru siguranța alimentelor (ANSVSA) și protecția consumatorului
(ANPC), analiza cadrului legal scoțând în evidență partajarea atribuțiilor
conform expertizei diferite a acestora și necesității acoperirii tuturor aspectelor
cerute de supravegherea si controlul oficial al domeniului.
Astfel, analiza rezultatelor concrete ale activității de supraveghere și
control a suplimentelor alimentare desfășurată de SNPMAPS și Direcțiile de
Sănătate Publică (DSP) denotă, pe de o parte, un paralelism evident (dovadă a
controlului necoordonat), dar și instituirea implicită a unui dublu filtru de
control (înainte și după intrarea pe piață a produselor), cu consecințe benefice
și efecte orientate clar în favoarea consumatorului: număr mai mare de unități
de producție și desfacere controlate; număr dublu de produse testate (atât materii
prime, cât și produse finite); verificarea unui număr superior de indicatori ai
calității (mai multe tipuri de contaminanți); analizarea complexă a etichetării
(ingrediente autorizate, mențiuni de sănătate, avertizări). Astfel:
- SNPMAPS este implicat în verificarea conformității produselor înainte de
intrarea pe piață; DSP din subordinea MS acționează după intrarea pe piață
și începerea comercializării;
- Obiectul controlului SNPMAPS e reprezentat de liniile de producție și
depozitare în timp ce inspecțiile MS sunt axate pe unitățile de distribuție,
prezente pe piață într-un număr semnificativ mai mare;
- În unitățile de producție, SNPMAPS verifică: autenticitatea materiilor
prime; conformitatea fluxului de producție și specificațiilor tehnice ale
produselor cu cele declarate la notificare; acuratețea etichetării, în special
formularea mențiunilor de sănătate și prezența avertizărilor, așa cum au
fost ele asumate la notificare; în aceleași unități de producție, inspectorii
157
DSP verifică modul de respectare a condițiilor de igienă în unitate (teste de
sanitație), starea de sănătate a personalului (analize periodice), respectarea
condițiilor de mediu (regimul deșeurilor), etc.;
- Probele prelevate de inspectorii MS pentru analiză au provenit, cu
preponderență de la distribuitori (85% importuri), în timp ce SNPMAPS are
în atribuție supravegherea produselor fabricate de producătorii autohtoni;
- Contaminanții majori (metale grele, microorganisme) au fost verificați de
SNPMAPS la materiile prime și produsele finite înainte de intrarea pe piață
a produselor (mostre prezentate la notificare; probe provenite din unități de
producție); aceiași contaminanți au fost verificați și în laboratoarele DSP în
probele prelevate de pe piață; dacă prin verificările de laborator ale MS au
fost analizați în plus nitrații și nitriții, prin verificarea suspiciunilor de
fraudare, SNPMAPS a depistat adulteranți și produse contrafăcute
împiedicandu-le să ajungă pe piață.
Puse împreună, rezultatele activității SNPMAPS și ale inspectorilor DSP
contribuie la asigurarea protecției consumatorilor, iar alăturarea celorlalte
autorități cu atribuții complementare nu fac decât să permită acoperirea
întregului spectru de probleme specifice ale domeniului. Argumente in acest sens
aduce chiar Raportul Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor,
elaborat în urma controlului tematic desfășurat in anul 2016, care s-a axat pe
verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind comercializarea,
etichetarea, prezentarea și publicitatea suplimentelor alimentare. Astfel, s-a
constatat că din cei 455 operatori economici din rețeaua de distribuție și
comercializare care au fost controlați, un procent de 59% dintre aceștia nu
respectau prevederile legale privind protecția consumatorilor, iar din cantitatea
de 8201 kg suplimente alimentare verificată, 1511 kg nu se încadrau în
prevederile actelor normative în vigoare (19%).
Principalele abateri constatate au fost:
158
alimentare nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat și
echilibrat”;
înscrierea de mențiuni de sănătate care atribuiau suplimentelor
alimentare proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli;
lipsa înscrierii informațiilor suplimentare în cazul prezenței în produse
a coloranților/aditivilor alimentari, respectiv înscrierea sintagmei „poate
afecta negativ activitatea copiilor și atenția acestora”;
neînscrierea denumirii categoriei aditivilor în lista ingredientelor;
lipsa înscrierii denumirii producătorului sau a distribuitorului/
importatorului;
lipsa înscrierii denumirii produsului, a cantității nete și data durabilității
minimale în acelașii câmp vizual;
lipsa traducerii în limba româna a elementelor de identificare și
caracterizare;
abateri privind afișarea prețurilor;
abateri privind desfășurarea promoțiilor (pachete promoționale de tipul
1+1 gratuit sau 1+1 cadou, fără a exista și produsul singular pentru a
putea verifica corectitudinea informațiilor).
159
neconformitate), contribuie la intrarea legală pe piață a unor suplimente
alimentare sigure pentru consum.
- Protecția consumatorilor și sănătății publice care vizează produsele
(după intrarea lor pe piață), activitățile de marketing și interesele
consumatorilor.
Controlul suplimentelor alimentare aflate la vânzare (prelevate de pe raft)
se desfașoară asupra produselor deja intrate pe piață și vine în completarea
activității de supraveghere a lanțului alimentar, axându-se pe verificarea
legalității comercializării, a calității și siguranței alimentare a produselor
(DSP), respectarea termenelor de garanție și corectitudinea mesajelor transmise
către consumatori (ANPC, MS), modul de promovare și publicitatea (ANAF,
CNA), concurența loială (Consiliul Concurenței), etc.
160
d. Coerenţă, eficienţă, dinamism şi transparenţă – principiu care susţine
ca politica alimentară să fie analizată permanent, să fie îmbunătăţită pe parcurs
şi adaptată la evoluţiile din domeniul producţiei de alimente;
e. Analiza riscurilor – constituie unul din principiile fundamentale ale
politicii de siguranţă a alimentelor.
Politica de siguranţă alimentară are la bază informaţiile ştiinţifice, prin
urmare derularea de studii şi cercetări pentru evaluarea potenţialelor riscuri de
consum, a gradului de expunere a populaţiei, elaborarea unor metode rapide de
screening şi testarea indicatorilor specifici ai calităţii si siguranţei alimentare
prin implicarea unor institute cu expertiză in domeniu (IBA, INSP), nu poate fi
decât benefică activităţii de supraveghere a pieţei de suplimente alimentare şi
sporirii încrederii consumatorilor în autorităţile statului.
161
- Rezultatul controlului a scos în evidență faptul că 192 de site-uri web
ofereau spre vânzare agmatina, un aliment nou, dar și mai surprinzătoare
a fost constatarea că plantele de Acacia rigidula și Hoodia gordonii au
fost oferite spre vânzare de 71 și respectiv 59 de site-uri, Hoodia nefiind
doar un aliment nou, ci și o specie protejată, inclusă în Convenția privind
comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de
dispariție (CITES);
162
terțe UE și desfășurarea unor planuri coordonate de control sunt măsuri concrete
ale CE, ce creează noi oportunități pentru investigarea eficientă și sancționarea
corespunzătoare a fraudelor.
163
calitate si siguranță alimentară, gestionarea neconformităților,
având atribuții de sancționare a comercianților care nu respectă
cerințele legale etc;
- Agentia Națională Antidoping (comercializare în săli de culturism
și fitness, restricții de utilizare pentru sportivii de performanță, lista
substanțelor interzise sportivilor);
- Autoritate pentru supravegherea comercializării on-line (trebuie
inființată, sau atribuite responsabilități unor instituții existente).
164
Bibliografie selectivă
165
16. Grințescu, G.P., 1945 - Cultura și recolta plantelor farmaceutice, Editura
Universul, Bucuresti
17. Gueguen, N., 2006 - Psihologia consumatorului – factorii care ne
influenţează comportamentul de consum, Editura Polirom, Iaşi,
18. Huang, S., Zhang, C-P., Li, G.Q., Sun, Y-Y., Wang, K., Hu, F-L., 2014-
Identification of Catechol as a New Marker for Detecting Propolis
Adulteration. Molecules, 2014; 19(7):10208-10217
19. IARC Monographs on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans
Volume 64 (1995)
20. Laza, A., Racz, G., 1975 - Plante medicinale și aromatice, Ed. Ceres,
Bucuresti
21. Mulder, P.P.J, López-Sánchez, P., These, A., Preiss-Weigert, A., Castellari,
M., 2015-Occurrence of Pyrrolizidine Alkaloids in food. EFSA Supporting
Publication 2015; 12(8):EN-859, 114 pp. doi:10.2903/sp.efsa.2015.EN-859
22. Nawrot, P., Jorda, S., Eastwood, J., Rotstein, J., Hugenholtz, A., Feeley, M.,
2003 - Effects of caffeine on human health. Food Addit.Contam. 20, 1-30
23. Onisei, T., Nicolae, S., Stoianov, R., Panzaru, G., Anastasiu, P., Cucu, M.
(2006). Wilde and cultivated medicinal plants –an important potential for the
sustainable economic development of Romania. Proceedings of 4th
Conference on Medicinal and Aromatic plants of South–East European
Countries: 194-198
24. Parle, M., Bansal, N., 2006 - Herbal medicines: Are they seif ? Natural
Product Radiance, 5(1), 6-14
25. Phattanawasin, P., Sotanaphun, U., Sukwattanasinit, T., Akkarawaranthorn,
J., Kitchaiya, S., 2012 - Quantitative determination of sibutramine in
adulterated herbal slimming formulations by TLC-image analysis method. –
Forensic. Sci. Int., 10;219(1-3):96-100. doi: 10.1016/j.forsciint.2011.12.004.
26. Racz, G., Laza, A., Coiciu, E., 1970 - Plante medicinale si aromatice, Ed.
Ceres, Bucuresti
27. Schrenk, D., 2011 - Lebensmittel-Nahrungsergänzungsmittel-Arzneimittel.
Toxicologische Bewertung und Abgrenzung, Pharm.Unserer Zeit 40, 316-
324
28. Schuler, T. M., Frosch, P. J., 1988 - Propolis-induced contact allergy, 1988
Mar., 39(3):1.39-42.
29. Stoia, M., Oancea, S., 2013 - Consumul de suplimente alimentare vegetale
în România din perspectiva sănătății publice și a educației, Acta Medica
Transilvanica, 18 (2)
30. Stoianov R., 2003, Farmacia din gradina - Vol. I, Ed. Cartea de buzunar,
Bucuresti
166
31. Turesky, R.J., Byeong, H., Y., Brennan, P., Mates, D., Jinga, V., Harnden,
P., Banks, E.R., Blanche, H., Bihoreanu, M-T., Chopard, P., Letourneau, L.,
Lathrop, G.M., Scela, G., 2015 - Aristolochic acid exposure in Romania and
implications for renal cell carcinoma, British Journal of Cancer, volume 114,
76–80
32. Vatanparast, H., Bailey, D., Baxter-Jones, A., Whiting, S., 2010– Calcium
requirements for bone growth in Canadian boys and girls during adolescence,
British Journal of Nutrition, 103(4), 575-580.
doi:10.1017/S0007114509992522
33. Vatanparast, H., Calvo, M.S., Green,T.J., Whiting, S.J., 2010 - Despite
mandatory fortification of staple foods, vitamin D intakes of Canadian
children and adults are inadequate, Journal of Steroid Biochemistry &
Molecular Biology 121, 301–303, 2010 doi:10.1016/j.jsbmb.2010.03.079
34. Wheatley, V. M., Spink, J., 2013-Defining the public health threat of dietary
supplement fraud. Comprehensive Reviews in Food Science and Food
Safety, 12(6), 599-613.
35. Winters., J., 2011. Rechtiliche Abgrenzung von Lebensmittel und
Arneimitteln unter besonderer Berücksichtigung naturwissenschaftlicher
Aspekte. Dissertation. Shaker Verlag, Aachen, Germany
36. Panțu, C.Z., 1906-Plantele cunoscute de poporul român Ed. I Princeps,
Institutul de Arte Grafice și Editura Minerva, București.
167
5. Directiva 2004/24/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31
martie 2004 de modificare, în ceea ce priveşte produsele medicamentoase
tradiţionale din plante, a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod
comunitar cu privire la produsele medicamentoase de uz uman https://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:136:0085:0090:en:PDF
6. Directiva 2004/27/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31
martie 2004 de modificare a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod
comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, http://www.it-
asso.com/gxp/eudralex_v27/contents/vol 1/dir_2004_27/dir_2004_27_ro.pdf
7. Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6
noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la
medicamentele de uz uman
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/files/eudralex/vol-
1/dir_2001_83_cons2009/2001_83_cons2009_ro.pdf
8. EAS, 2007 – Use of substances with nutritional or physiological effect
other than vitamins and minerals in food supplements
https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/labelling_nutrition-supplements-
2007_a540169_study_other_substances_en.pdf
9. European Food Safety Authority, 2016 - Dietary exposure assessment to
pyrrolizidine alkaloids in the European population. Parma, Italy: (The EFSA
Journal; No. 4572, Vol. 14(8)). DOI: 10.2903/j.efsa.2016.4572)
10. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA), 2011-
Scientific opinion on the substantiation of a health claim related to melatonin
and reduction of sleep onset latency (ID 1698, ,1780, 4080) pursuant to
Article 13(1) of Regulation (EC) no. 1924/2006. EFSA J. 9, 2241
11. European Commission, 2001 – Medical Devices: Guidance Document.
European Commission, Brussels, Belgium
12. European Pharmacopoeia, 2005, Microbiological quality of pharmaceutical
preparations. În: Maisonneuve (ed) Moulins-Metz
13. Good manufacturing Practice for Food Supplement (edited by International
Alliance of Dietary / Food Supplement Associations), 2011.
14. Hotararea Guvernului 590//2018 privind stabilirea cadrului instituțional și a
unor măsuri pentru punerea în aplicare a Reg (UE) 2015/2283 privind
etapele procedurale ale procesului de consultare pentru stabilirea statutului
de aliment nou în conformitate cu regulamentul –
https://lege5.ro/Gratuit/gi4tanrtgu4q/hotararea-nr-590-2018-privind-stabilirea-cadrului-
institutional-si-a-unor-masuri-pentru-punerea-in-aplicare-a-regulamentului-ue-2015-2283-
al-parlamentului-european-si-al-consiliului-din-25-noiembrie-2
15. Legea nr. 150 din 14 mai 2004 (*republicata*) privind siguranta
alimentelor si a hranei pentru animale
168
http://www.fia.usv.ro/avizier/files/Legislatie/LEGEA%20150%20din%202004%20Sigura
nta%20alimentara.pdf
16. Legea nr. 239/2010 privind modificarea și completarea Legii plantelor
medicinale și aromatice nr. 491/2003 - https://lege5.ro/Gratuit/geztsmbsha/legea-
nr-239-2010-privind-modificarea-si-completarea-legii-plantelor-medicinale-si-aromatice-
nr-491-2003
17. Legea nr. 207/2012 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2011
pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 491/2003 privind
plantele medicinale și aromatice, precum și produsele stupului -
https://lege5.ro/Gratuit/gmztenzwhe/legea-nr-207-2012-privind-aprobarea-ordonantei-
guvernului-nr-15-2011-pentru-modificarea-si-completarea-art-3-din-legea-nr-491-2003-
privind-plantele-medicinale-si-aromatice-precum-si-produsele-stupului
18. Legea audiovizualului 504/2002, cu modificări și completări (actualizare
2018) precum și normele de reglementare emise în aplicarea acesteia
(autoritate competentă CNA) -
http://www.cna.ro/IMG/pdf/LEGEA_AUDIOVIZUALULUI_CU_MODIFICARI_SI_CO
MPLETARI_DIN_2014.pdf
19. Legea nr. 158 din 18 iulie 2008 (*republicată*) privind publicitatea
înşelătoare şi publicitatea comparativă
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95934
20. Legea 202/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 158/2008
privind publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa. Lege nr.
202/2013http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_202_2013_modificare_legea_158_2
008_publicitatea_inselatoare_comparativa.php
21. Ordonanţă nr. 59/2006 din 30/08/2006 privind utilizarea suplimentelor
nutritive de către sportivi http://anad.gov.ro/web/wp-
content/uploads/2017/05/Ordonanta-59-2006-republicata-in2007.pdf
22. Quality guide for food supplements - Guidance for the manufacture of safe
and consistent supplements across the EU, European Federation of
Associations of Health Product Manufacturers (EHPM), 2007
http://www.bezpecnostpotravin.cz/UserFiles/File/Publikace/EHPM_quality.pdf
23. Registrul European al mențiunilor nutiționale și de sănătate -
http://ec.europa.eu/food/safety/labelling_nutrition/claims/register/public/?event=register.h
ome&CFID=366889&CFTOKEN=966e4bf4be5d55e7-A90C598A-F416-829D-
6910A8B206CDF93A
24. Regulation (EU) No 1169/2011 of The European Parliament and of The
Council of 25 October 2011 on the provision of food information to
consumers, amending Regulations (EC) No 1924/2006 and (EC) No
1925/2006 of the European Parliament and of the Council, and repealing
Commission Directive 87/250/EEC, Council Directive 90/496/EEC,
Commission Directive 1999/10/EC, Directive 2000/13/EC of the European
Parliament and of the Council, Commission Directives 2002/67/EC and
169
2008/5/EC and Commission Regulation (EC) No 608/2004 - http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011R1169&from=en
25. Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 - privind materialele și obiectele
destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a
Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE - https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32004R1935&qid=1531908398792&from=EN
26. Regulamentul (CE) nr. 764/2008 - de stabilire a unor proceduri de aplicare
a anumitor norme tehnice naţionale pentru produsele comercializate în mod
legal în alt stat membru şi de abrogare a Deciziei nr. 3052/95/CE
http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/regulamente/Reg%20764_2008/regulament%20
764_2008.pdf
Site-uri internet
1. http://bioresurse.ro/proceduri-notificare/.
2. http://www.consumerreport.org.
3. http://www.efsa.europa.eu/en/af040930/docs/af040930-ax2.pdf
4. http://www.efsa.europa.eu
5. http://www.euromonitor.com
6. http://www.eVitamins.com.
7. http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0092265
8. www.ms.ro
9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22960033
10. http://www.pmrpublications.com/product/Dietary-supplements-market-in-
Central-Europe-2012
11. http://www.roaliment.ro/stiri-industria-alimentara/suplimentele-alimentare-
in-europa-prezent-si-viitor/.
12. https://www.scribd.com/doc/295824946/Ghid-Suplimente-Alimentare-pdf
13. http://www.sciencecodex.com/trends_in_food_supplements_differ_from_c
ountry_to_country_new_study_finds-129934
170
ANEXA 1
STUDIU DE CAZ - MENTA (Mentha piperita) ÎN SUPLIMENTELE
ALIMENTARE COMERCIALIZARE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA
171
1. Parte de plantă utilizată: părți aeriene, frunze
5. Forme de utilizare ale plantei: pulbere din plantă, extracte din plantă, ulei
esențial
ȚĂRI TERȚE
ROMÂNIA ȚĂRI UE UE TOTAL
FORMA DE
COMERCIALIZARE 244 1228 244 1228 244 1228 244 1228 TOTAL
Ceai 128 1 51 3 8 0 187 4 191
Pulbere pentru
soluție buvabilă 0 7 1 2 1 2 2 11 13
Pulbere 3 0 3 3 1 1 7 4 11
Comprimate 40 35 8 6 15 12 63 53 116
Capsule gelatină 26 6 5 4 10 12 41 22 63
Casule moi 2 1 1 4 11 0 14 5 19
Capsule vegetale 3 1 0 2 2 6 5 9 14
Ulei esențial 11 0 4 0 2 0 17 0 17
Bitter 12 0 1 0 0 0 13 0 13
Sirop 15 21 5 6 7 8 27 35 62
172
Soluție/ tinctură 46 19 17 5 8 2 71 26 97
Fiole buvabile 0 0 0 2 0 0 0 2 2
Spray 0 6 0 3 1 1 1 10 11
Comprimate
masticabile/
dropsuri 5 16 2 7 8 3 15 26 41
Acadele 0 0 2 1 0 0 2 1 3
Gumă 0 0 0 0 0 3 0 3 3
TOTAL 291 113 100 48 74 50 465 211 676
TOTAL 404 148 124 676 676
173
Ca și grad de mărunțire, în ceaiuri, planta se regăsește întreagă sau mărunțită
grosier (în plicuri), în timp ce, în comprimate, pulberi și pulberi pentru soluții
buvabile, precum și în capsulele din gelatină și în capsulele vegetale, planta este
mătrunțită fin. În capsulele moi se folosește uleiul esențial, dispersat în ulei
vegetal (din floarea-soarelui sau din soia). În celelalte tipuri de produse (siropuri,
tincturi, fiole buvabile), menta se folosește ca extract în diferiți solvenți (în
general extracte hidro-alcoolice).
%
15
10
5
0
CEAI COMPRIMATE TINCTURI/ CAPSULE SIROP ALTELE*
SOLUȚII
Forme predozate
* pulberi, bitter, spray, ulei esențial
174
după utilizare:
TOTAL TOTAL
UTILIZARE 244 1228 TOTAL
Digestiv 64 41 105
Respirator 72 68 140
Hepato-biliar 46 2 48
Colon/ laxativ/ antibalonare 42 2 44
Tonic general 40 20 60
Imuno 16 27 43
Somn 1 0 1
Copii 21 13 34
Antifumat 6 4 10
Antifebril 6 1 7
Analgezic 11 0 11
Antiemetic 2 0 2
Antistres/ memorie 28 7 35
Diuretic/ drenaj 39 0 39
Antiparazitar 10 0 10
Prostată/ renal 4 1 5
Potență 4 0 4
Cardio/ tensiune 13 1 14
Antdiabetic 5 0 5
Anticolesterol 4 0 4
Renal 11 0 11
Antialcool 1 0 1
Slăbit 18 12 30
Vitaminizant 0 9 9
Reglare hormonală femei 0 3 3
Beauty 0 1 1
TOTAL 466 212 676
TOTAL 676
175
Din studiul bazei de date, Menta este plata cel mai des utilizată în
suplimentele alimentare comerializate pe piața din România.
cantitatea netă
176
NR. 1129/2011 AL COMISIEI din 11 noiembrie 2011 de modificare a
anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului
European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor
alimentari
o pentru alți nutrienți, așa cum sunt specificați în Reg. nr. 432,
mențiunile se folosesc exact așa cum sunt listate
177
178
179
atenționări:
obligatorii - “A nu se depăși doza recomandată pentru consumul
zilnic”, “Produsul este un supliment alimentar și nu trebuie să
înlocuiască o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos”,
“A nu se lăsa la îndemana și la vederea copiilor mici”, “Produsul
conține subsțante cu potential alergen (… nominalizate)
specifice compoziției suplimentului alimentar - “Produsul este
contraindicat/ interzis, restricționat pentru persoanele… (cu
diverse afecțiuni: diabet, hipertensiune arterială, etc., femei
însărcinate sau care alăptează, etc.)”, precum și alte atenționari (“
A nu se consuma dupa orele …”, “ Se interzice consumul alcoolului
în timpul utilizarii produsului”, “Poate interacționa cu ...”, Poate
modifica reflexele conducătorilor auto și ale persoanelor care
manipulează utilaje”)
condiții de păstrare –. în general suplimentele alimentare se pastrează
la temperatura camerei, în locuri uscate, ferite de lumina directă a
soarelui, în ambalajul original. Pentru unele suplimente, trebuie asigurate
anumite condiții de păstrare, după deschiderea flaconului (siropurile
trebuie păstrate la frigider, consumate în maximum 30 zile de la
deschidere)
data durabilității minimale/ data limita pentru consum este indicată
astfel:
„A se consuma, de preferință, înainte de…” – când data conține
indicarea zilei
„A se consuma, de preferință, înainte de sfârșitul…” – în celelalte
cazuri.
Mențiunile trebuie însoțite de data însăși sau de o indicare a locului în
care se află imprimata data pe etichetă.
denumirea producătorului și/ sau țara de origine
denumirea deținătorului notificării
instituția notificatoare, numărul dosarului de notificare, anul
înregistrării dosarului de notificare – „Notificat S.N.P.M.A.P.S
nr….../ AA nr…./ an”
180
sistem digestiv contribuie la menținerea digestiei normale/ contribuie
la menținerea sănătații și stării de bine a sistemului digestiv
relaxare contribuie la relaxarea optimă/ susține relaxarea/ contribuie
la menținerea unui somn sănătos
sănătatea sistemului imunitar contribuie la apărarea naturală a
organismului/ susține apărarea organismului/ susține sistemul imunitar
sănătatea digestiei și a intestinelor/ sănătatea stomacului susține
sănătatea digestiei/ are o influență pozitivă asupra sanatății intestinale/
contribuie la funcția digestivă/ contribuie la funcționarea normală a
tractului intestinal/ menține sănătatea stomacului
181
respirator (141 produse), sistemului digestiv (105 produse), tonice generale,
intrând în compozitia bitter-elor (60 produse), urmând efectul asupra ficatului și
vezicii biliare (48 produse) și colonului/ efectului laxativ (44 produse).
140
120
100
80
60
40
20
0
Respirator Digestiv Tonic general Hepato -biliar Colon/ laxativ/
antibalonare
182
Precauții/ contraindicații la utilizare:
uleiul esențial încapsulat în capsule gelatinoase, nu se utilizează la
persoanele care suferă de afecțiuni gastrice, colon iritabil, colite de
fermentație, constipație.
mentolul și uleiul esențial de Mentă nu se utilizează la fabricarea
suplimentelor alimentare destinate sugarilor și copiilor cu vârsta de 5-7
ani, datorită riscului de asfixie.
Interacțiuni cu medicamentele: suplimentele alimentare care conțin ulei
esențial de Mentă nu se utilizează concomitent cu medicamentele
antiacide.
183
a se consuma cu precauție de
către persoanele în vârstă
Lucerna/ Medicago a nu se consuma
sativa concomitent cu
anticoagulante,
ciclosporine,
prednisone
Ulei de pește a se consuma cu prudență de poate interacționa
către diabetici, de către cu medicamente
persoanele cu afecțiuni de antiinflamatoare,
coagulare ale sângelui, afecțiuni neuroleptice,
neurologice sau psihice grave anticoagulante
contraindicat femeilor a se consumă la 2
însărcinate sau care alăptează ore distanță de orice
a nu se consuma de către medicament pe bază
persoanele alergice la pește de fier
Produse apicole contraindicat/ a se consuma cu
prudență de către persoanele cu
intoleranță la fructoză (pentru
produsele care conțin miere)
a nu se consuma de către
persoanele alergice la produsele
apicole (polen, lăptișor de matcă,
propolis etc)
a se consuma cu prudență de
către diabetici
Vitamine și supradozarea poate cauza
minerale intoxicații severe/ mortale la
copiii sub 6 ani (Fe)
184
zahăr (siropuri, dropsuri, acadele):
Precauții/ contraindicații la utilizare: produsul se va consuma cu
precauție/ este contraindicat persoanelor care suferă de diabet.
îndulcitori (comprimate masticabile, siropuri, acadele, comprimate):
consumul excesiv poate avea efect laxativ. Mentiunea „conține
aspartam (o sursă de fenilalanină)”
coloranți (tartrazină/ E102): consumul poate afecta negativ activitatea
și atenția copiilor
alte substanțe (lemn-dulce, cafeina, gluten, ulei de soia) -
mențiunea „conține lemn dulce – persoanele care suferă de
hipertensiune ar trebui să evite consumul excesiv”.
mențiunea „Conținut ridicat de cafeină. Nu se recomandă pentru
copii sau femeile însărcinate sau care alăptează” – în acest caz se
impune și atenționarea de a nu se consuma dupa ora 17.00.
pentru ulei de soia, gluten sau oricare altă substanță care cauzează
alergii și intoleranțe, așa cum este specificat în Regulamentul nr.
1169/ 2011, Anexa II, – „A nu se consuma de către persoanele
alergiceoricare dintre ingredientele produsului”.
185
Anexa 2
Extras din catalogul „Top 5” Plante medicinale și
aromatice -beneficii și riscuri de consum
186
187
Mentha piperita L.
(mentă-parti aeriene)
Specia:
Mentha piperita L., Fam. Lamiaceae, Gen
Mentha
188
Beneficii:
Mentha piperita are efect antispastic, antivomitiv, carminativ, coleretic, colagog,
antidiareic, astringent, spasmolitic, diuretic, depurativ (Alankar S., 2009; Grigoleit H.-
G. et al., 2005; Punit S. and Mello P.M., 2004). Astfel, aceasta este indicată în
tratamentul afecţiunilor digestive (balonări, colită spastică, indigestie, dureri
abdominale, diskinezie biliară, litiază biliară, greaţă, diaree).
Efect antiemetic
Compușii uleiului volatil din Mentha piperita prezintă efect antiemetic prin acțiunea
asupra receptorului serotoninergic 5-HT. Proprietățile antispastice ale mentolului
conduc la o blocare imediată a sfincterului Oddi (localizat la nivelul tractului intestinal
la animale) și astfel este indus influxul de Ca2+ la nivelul neuronilor senzitivi din
ganglionii dorsali de profunzime și trigemeni, datorită activării canalelor ionice TRPM8
(Transient Receptor Potential Cation Channel subfamily M member 8). De asemenea,
studiile in vivo, pe animale, au aratat că extractul de mentă are un efect de relaxare
asupra țesutului tractului gastro-intestinal și un efect analgezic-anestezic asupra SNC și
SNP (Alankar S., 2009; Heimes K. et al., 2011).
Efect antispastic
Proprietătile antispastice se explică printr-un mecanism de relaxare a musculaturii
netede (antispastice musculotrope); mentolul acționează direct asupra musculaturii
netede din peretele digestiv, producând un efect de relaxare și având un timpul de latență
este aproximativ 30-60 minute.
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu hipersenzitivitate la
aceasta plantă; este contraindicată în timpul sarcinii și alăptării conform OMS.
Nu este recomandată în constipaţia cronică conform OMS (WHO, 1999).
Toxicitate și doze: Doză zilnică maximă recomandată în UE este 1,2 ml ulei
de mentă, adică 1,080 mg ulei de menta, care conține maxim 140 mg pulegon
si mentofuran conform Farmacopei Europene (European Pharmacopoeia,
2007).
189
Nivel toxicitate * : 4 (*Slab toxic 500-5000 mg/kg corp)
Reacții adverse: poate produce alergii de contact; produsele pe bază de Mentha
piperita cu conţinut foarte mare de ulei volatil (în special mentol) pot cauza
dureri abdominale, greaţă, vărsături, rigiditate musculară. Nu se cunoaste
frecvența acestor reacții.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost raportate interacțiuni cu alte
medicamente.
Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
Potențiali alergeni: nu se cunosc.
190
191
Crataegus oxyacantha L.
(păducel – fructe/frunze)
Specia:
Crataegus oxyacantha L., Crataegus
monogyna, Fam. Rosaceae, Gen Crataegus
Denumire populară: păducel
Origine și aria de răspândire: Păducelul
este originar din regiunile nordic-temperate ale
Europei, Asiei și Americii de Sud. Cele mai
comune specii (din cele aproximativ 280) sunt
Crategus oxyacantha, Crataegus monogyna și
Crataegus laevigata. În România, păducelul crește
mai mult în sudul și estul țării, din zona de câmpie până la zonele submontane, în liziere,
crânguri, tufărișuri, poieni, la periferia pădurilor și pe versanții însoriți (Dahmer S. and
Scott E., 2010).
192
Taninuri de natură catehică
Vitamine B1 și C
Antociani
Flavonoizi
Acizii: tartric, citric, ursolic, oxalic, nicotinic, clorogenic
2. Fructe Sorbitol
Colină, acetilcolină
Glucoză, fructoză
Pectine
Ceară
Ulei gras
Substanțe minerale
3. Semințe Nu conțin substanțe active
Beneficii:
Efect antioxidant
Stresul oxidativ reprezintă unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai
patogeniei ischemiei miocardice (Taimor G. et.al., 2000). Un mecanism posibil al
tincturii de Crataegus ar fi inhibarea activității peroxidării lipidelor și a activității unor
markeri enzimatici, prevenind astfel descreșterea isproterenolului (prezent în enzimele
antioxidante la nivelul miocardului) și mărirea concentrației de ADP (Jayalakshmi R. et
al., 2004). De asemenea afecțiunile cardiovasculare (CVDs) sunt asociate cu modificări
structurale și funcționale ale mitocondriei mușchiului miocardic. Mitocondria – în
general – produce 95% din energia necesară funcționării normale a miocardului și din
acest motiv se acordă o importanță deosebită agenților terapeutici care influențează
activitatea mitocondriei. Astfel, pentru profilaxie se folosește extractul alcoolic de
Crataegus, care menține statusul antioxidant al mitocondriei, previne peroxidarea
lipidică, reduce potențialul membranar al mitocondriei cu 1,2-4,4 mV și scade producția
de H2O2 (Jayalahsmi R. et al., 2006). De asemenea, în urma unor studii s-a observat o
inhibare la nivelul lanțului respirator mitocondrial dintre flavoproteine și citocrom, cu
o minimizare ușoară în activitatea de stimulare a ADP-ului, iar extractele standardizate
(conținând 18,75% procianidine oligomerice) inhib peroxidarea lipidelor (Bernatoniene
J. et al., 2009; Bojor O., 2003).
193
În general ATP-aza menține gradientul de concentrație transmembranar al K + și
Na , potențialul de repaus al membranei și excitabilitatea electrică a celulei. Dacă o
+
Efect antiaritmic
Extractul de păducel are acțiune antiaritmică similară blocantelor canalelor de
potasiu (clasa III de antiaritmice). Mecanismul constă blocarea canalelor membranare
de potasiu cu inhibarea efluxului de K+ și prelungirea duratei repolarizării, a perioadei
refractare și a potențialului de acțiune (mai ales la nivelul sistemului conducător His-
Purkinje și a miocardului contractil ventricular). Din punct de vedere farmacoterapeutic,
extractul de Crataegus este folosit în cazul tahiaritmiilor ventriculare (tahicardii,
fibrilații) (Chang W.-T. et al., 2005; Garjani A. et al., 2000).
194
prevenind astfel formarea de tromboxan A2. Ca urmare a acetilării reversibile a
ciclooxigenazei plachetare, acțiunea antiagregantă este de scurtă durată; influențează în
mică măsură agregarea indusă de ADP (Dutta-Roy A.K., 2002).
Efect vasodilatator
Protecția vasculară poate fi asociată unei acțiuni directe asupra celulelor endoteliale.
Endoteliul reglează contractilitatea musculaturii vasculare netede prin eliberarea unor
factori, dintre care se numără oxidul nitric (NO) și EDHF (endhotelium derived
hyperpolarizing factor), cu un rol special în menținerea homeostaziei vasculare (Busse
R. et al., 2002). În urma unui experiment pe o aortă izolată de la șoarece, procianidele
din extractul de păducel au fost responsabile de vasorelaxarea mediată de eliberarea de
NO și a activării canalelor de K+ tetraetilamoniu senzitive (Brixius K. et al., 2006). Un
alt studiu a arătat că păducelul are acțiune veno- și arteriodilatatoare datorită inhibării
enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) (Anselm E., 2009; Poredos P., 2002).
Siguranța
Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții hipotensivi; cu precauție în
timpul sarcinii și alăptării conform OMS.
Toxicitate și doze
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Crataegus, sunt
foarte puține rapoarte. Anumite studii au demonstrat că după administrarea timp de 6
luni consecutive a 300 mg/kg/zi (100 x doza standard), niciun organ nu a fost afectat in
sensul negativ (studiile au fost realizate pe pisici și câini). De asemenea testele
mutagenice și clastogenice au fost negative (Basch E. t al., 2012). Într-un alt studiu cu
5577 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă congestivă, mai puțin de 3% (166)
au raportat reacții adverse. Un studiu preclinic pentru evaluarea toxicologică a
păducelului pe un model animal a demonstrat lipsa oricărei reacții toxice atât la
utilizarea acută, cât și cea cronică a extractului uscat de Crataegus, ceea ce sugerează
siguranța administrării la om (Tabach R. et al., 2009).
Nivel toxicitate * : 5 (* Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp)
195
Produse pe bază de Crataegus oxyacantha prezente pe piața farmaceutică din
România
Bibliografie
Abdullah S.S., Hesham S., Fahaid A.H. (2012) “Effect of hawthorn (Crataegus aronia syn. Azarolus (L))
on platelet function in albino Wistar rats,” Thrombosis Research, vol. 130, no. 1, pp. 75–80.
Anselm E., Socorro V.F.M., Dal-Ros S., Schott C., Bronner C., Schini-Kerth V.B. (2009)
“Crataegus special extract WS 1442 causes endothelium-dependent relaxation via a redox-sensitive Src-
and Akt-dependent activation of endothelial NO synthase but not via activation of estrogen
receptors,” Journal of Cardiovascular Pharmacology, vol. 59, no. 3, pp. 253–260.
Basch E., Dacey C., Ernst E., Foppa I., Grimes Serrano J.M., Hammerness P., Kerbel B., Nummy K.,
Seamon E., Shaffer M., Tanguay‐Colucci S., Vora M., Ulbricht C., Weissner W. Hawthorn (2012)
(Crataegus laevigata, C. oxyacantha,C.monogyna,C. pentagyna). Natural Standard Professional
Monograph.
196
Bernatoniene J., Trumbeckaite S., Majiene D. (2009) “The effect of Crataegus fruit extract and some of its
flavonoids on mitochondrial oxidative phosphorylation in the heart,” Phytotherapy Research, vol. 23, no.
12, pp. 1701–1707.
Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag. 182.
Busse R., Edwards G., Félétou M., Fleming I., Vanhoutte P.M., Weston A.H. (2002) “EDHF: bringing the
concepts together,” Trends in Pharmacological Sciences, vol. 23, no. 8, pp. 374–380.
Chang W.-T., Dao J., Shao Z.-H. (2005) “Hawthorn: potential roles in cardiovascular disease”, The
American Journal of Chinese Medicine, vol. 33, no. 1, pp. 1–10.
Dutta-Roy A. K. (2002) “Dietary components and human platelet activity,” Platelets, vol. 13, no. 2, pp. 67–
75.
Dahmer S., Scott E. (2010) “Health effects of hawthorn,” American Family Physician, vol. 81, no. 4, pp.
465–469.
European Pharmacopoeia 7.0 (2007), vol. 1, Council of Europe, Strasbourg, France, 7th edition.
Garjani A., Nazemiyeh H., Maleki N., Valizadeh H. (2000) “Effects of extracts from flowering tops
of Crataegus meyeri A. Pojark. on ischaemic arrhythmias in anaesthetized rats,” Phytotherapy Research,
vol. 14, no. 6, pp. 428–431.
Jayalakshmi R., Devaraj S.N. (2004) “Cardioprotective effect of tincture of Crataegus on isoproterenol-
induced myocardial infarction in rats,” Journal of Pharmacy and Pharmacology, vol. 56, no. 7, pp. 921–
926.
Jayalakshmi R., Thirupurasundari C. J., Devaraj S. N. (2006) “Pretreatment with alcoholic extract of
shape Crataegus oxycantha (AEC) activates mitochondrial protection during isoproterenol-induced
myocardial infarction in rats,” Molecular and Cellular Biochemistry, vol. 292, no. 1-2, pp. 59–67.
Lullmann H., Mohr K., Hein L. (2011) Color Atlas of Pharmacology, Editura FarmaMedia, vol. 6,
pag.130-133.
Mehta S. R. (2002) “Appropriate antiplatelet and antithrombotic therapy in patients with acute coronary
syndromes: recent updates to the ACC/AHA guidelines,” Journal of Invasive Cardiology, vol. 14, no. 1-2,
pp. 27–34.
Min B. S., Kim Y. H., Lee S. M. (2000) “Cytotoxic triterpenes from Crataegus pinnatifida,” Archives of
Pharmacal Research, vol. 23, no. 2, pp. 155–158.
Poredos P. (2002) “Endothelial dysfunction in the pathogenesis of atherosclerosis,” International
Angiology, vol. 21, no. 2, pp. 109–116.
Rayyan S., Fossen T., Solheim H., Andersen M. (2005) “Isolation and identification of flavonoids,
including flavone rotamers, from the herbal drug (hawthorn),” Phytochemical Analysis, vol. 16, no. 5, pp.
334–341.
Rodriguez M. E., Poindexter B. J., Bick R. J., Dasgupta A. (2008) “A comparison of the effects of
commercially available hawthorn preparations on calcium transients of isolated cardiomyocytes,” Journal
of Medicinal Food, vol. 11, no. 4, pp. 680–686.
Schwinger R. H. G., Pietsch M., Frank K., Brixius K. (2000) “Crataegus special extract WS 1442 increases
force of contraction in human myocardium cAMP-independently,” Journal of Cardiovascular
Pharmacology, vol. 35, no. 5, pp. 700–707.
Tabach R, Rodrigues E, Carlini EA. (2009) Preclinical toxicological assessment of a phytotherapeutic
product--CPV (based on dry extracts of Crataegus oxyacantha L., Passiflora incarnata L., and Valeriana
officinalis L.).Phytother Res., 23(1):33-40.
Taimor G., Hofstaetter B., Piper H. M. (2000) “Apoptosis induction by nitric oxide in adult cardiomyocytes
via cGMP- signaling and its impairment after simulated ischemia,” Cardiovascular Research, vol. 45, no.
3, pp. 588–594.
Verma S.K., Jain V., Verma D., Khamesra R. (2007) Crataegus oxyacantha - a cardioprotective herb,
Journal of Herbal Medicine and Toxicology 1(1), pp. 65-71.
Wittig J., Leipolz I., Graefe E. U., Jaki B., Treutter D., Veit M. (2002) “Quantification of procyanidins in
oral herbal medicinal products containing extracts of Crataegus species,” Arzneimittel-Forschung, vol. 52,
no. 2, pp. 89–96.
197
198
Plantago lanceolata L.
(pătlagina îngustă - frunze)
Specia: Plantago lanceolata L., Fam.
Plantaginaceae, gen. Plantago L
Denumiri populare: pătlagină îngustă, limba
oii, mama ploii, iarba tăieturii, limba bălţilor, limba
mânzului
Origine și aria de răspândire: Speciile de
pătlagină sunt răspândite în Europa și Asia. Principalii
furnizori ai produsului vegetal sunt țările fostei Uniuni
Sovietice, țările fostei Iugoslavii, Bulgaria, România,
Polonia, Ungaria, Olanda, Germania (Parvu 2006).
199
În plus, extractul de pătlagină mai conține (într-o cantitate foarte mică): saponine,
zaharuri, ulei volatil, rezine, substanțe proteice, carotenoizi, filochinona, vitaminele A,
C si K, substanțe antibiotice etc.; toate aceste substanțe se găsesc în extractul de frunze
(Bajer, Janda et al. 2016). Pe de altă parte, semințele conțin proteine, ulei gras, taninuri
etc.
Beneficii:
Efectul expectorant este realizat prin două cai, în funcție de cantitatea de extract
(cantitatea de compuși activi) administrată pacientului (Kolliker, Bassin et al. 2008,
Gonda, Toth et al. 2012):
200
La nivel histologic, pătlagina scade edemul mucoasei, scade hipersecreția de mucus
și fibroza subepitelială. (Bajer T., 2016).
Siguranța
Toxicitate și doze
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Plantago
lanceolata, sunt foarte puține rapoarte. Cele câteva studii pe animale de laborator au
arătat că extractele din frunze nu sunt toxice asupra organismului
(EMA/HMPC/437858/2010 2014).
201
Metode de extractie și solventi: se recomandă folosirea de extracte apoase din
Plantaginis folium (infuzie, decoct, macerat, sirop, suc de presare din produsul vegetal
proaspăt) și extracte hidroalcoolice (tincturi, extract fluid); solvenții folosiți: apă
purificată, amestec apă-etanol de diverse concentrații (Bajer, Janda et al. 2016).
Bibliografie
Bajer T., Janda V., Bajerová P., Kremr D., Eisner A., Ventura K. (2016) Chemical composition of essential
oils from plantago lanceolata L. leaves extracted by hydrodistillation. Journal of Food Science and
Technology, Vol. 53(3), pag.1576-1584.
EMA/HMPC/437858/2010 (2014). "Community herbal monograph on Plantago lanceolata L., folium."
Gonda, S., L. Toth, G. Gyemant, M. Braun, T. Emri and G. Vasas (2012). "Effect of high relative humidity
on dried Plantago lanceolata L. leaves during long-term storage: effects on chemical composition, colour
and microbiological quality." Phytochem Anal 23(1): 88-93.
Kolliker, R., S. Bassin, D. Schneider, F. Widmer and J. Fuhrer (2008). "Elevated ozone affects the genetic
composition of Plantago lanceolata L. populations." Environ Pollut 152(2): 380-386.
Mansoor, K., F. Qadan, M. Schmidt, E. Mallah, W. Abudayyih and K. Matalka (2017). "Stability Study
and a 14-Day Oral Dose Toxicity in Rats of Plantain Leaf Extract (Plantago lanceolata L.) Syrup." Sci
Pharm 85(1).
Parvu, C. (2006). "Universul plantelor."
202
203
Boswellia serrata
(tamaie - rășină)
Specia: Boswellia serrata, Fam.
Burseraceae, Gen serrata
Beneficii:
204
direct la IKK și să prevină activarea IkBa și p65 (care previne apoi inducerea
NF-kB) și poate de asemenea să se lege direct la lipopolizaharide , care induc
NF-kB) (Henkel si altii, 2012). Acidul boswellic a fost capabil să sechestreze
LPS cu o IC50 de 1,8 uM, care a avut o performanță insuficientă a controlului
activ al polimixinei B care a izolat în totalitate LPS la 100nM (Morrison si
Jacobs, 1976). Acest lucru pare să fie un mecanism principal al antiinflamării,
deoarece reducerea inducției iNOS observată în macrofage se datorează în
întregime legării la LPS (cu acizi Boswellic care nu se leagă de LPS, cum ar fi
AKBA, fiind ineficienți). Ambele studii au remarcat faptul că translocarea NF-
kB indusă de interferoni (IFN-γ) nu a fost afectată de acizi Boswellic.
Efect antiaritmic: O proteină cunoscută sub numele de RANKL este capabilă
să inducă osteoclastogeneza prin activarea NF-kB (Dai si altii, 2004; Abu-Amer
si altii, 1997) iar Boswellia serrata (prin AKBA) poate suprima
osteclagenogeneza indusă de RANKL secundar inhibării NF-kB la o
concentrație de 300nM (75% inhibarea in vitro); AKBA a împiedicat, de
asemenea, TNF-a să activeze NF-kB (3μM). Nu pare să interfereze în mod
direct cu complexarea NF-kB indusă de TNF-α, dar interferează cu transcripția
genomică a NF-kB (Takada si altii, 2006).
Efect antioxidant: extractul de BS a fost capabil să suprime mediatorii pro-
inflamatori și să îmbunătățească statutul antioxidant, așa cum este reflectat de
lactoperoxidază, mieloperoxidază, catalază, superoxid dismutază (SOD),
glutation (GSH), oxid nitric (NO).
Siguranta
Categorii de consumatori vulnerabili: boli autoimune, transplant de organe,
sarcină, alergie la boswellia
Toxicitate și doze: Dozele orale standard au fost supuse testelor toxicologice și
apar sigure și nongenotoxice
Nivel toxicitate * : 5 (* Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp)
Reactii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
tulburări digestive manifestate prin greaţă, diaree, hiperaciditate gastrică.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte
medicamente
Potentiali contaminanti: impuritati minerale, pesticide, metale grele
Potentiali alergeni: nu se cunosc
Produse pe bază de Boswellia serrata prezente pe piața farmaceutică din
România:
205
Nr.crt. Forma de prezentare Firma
producătoare
1. Comprimate DaciaPlant
2. Capsule DVR Pharm
Fares
Health Nutrition
Ayurvedic Pharma
2. Crema DVR Pharm
Bibliografie:
Martínez-Clemente M, Clària J, Titos E. The 5-lipoxygenase/leukotriene pathway in obesity, insulin
resistance, and fatty liver disease. Curr Opin Clin Nutr Metab Care. (2011)
Gupta I, et al. Effects of Boswellia serrata gum resin in patients with ulcerative colitis. Eur J Med Res.
(1997)
Sailer ER, et al. Acetyl-11-keto-beta-boswellic acid (AKBA): structure requirements for binding and 5-
lipoxygenase inhibitory activity. Br J Pharmacol. (1996)
Poeckel D, Werz O. Boswellic acids: biological actions and molecular targets. Curr Med Chem. (2006)
Cuaz-Pérolin C, et al. Antiinflammatory and antiatherogenic effects of the NF-kappaB inhibitor acetyl-11-
keto-beta-boswellic acid in LPS-challenged ApoE-/- mice. Arterioscler Thromb Vasc Biol. (2008)
Tatiana Syrovets, et al. Inhibition of IκB Kinase Activity by Acetyl-boswellic Acids Promotes Apoptosis
in Androgen-independent PC-3 Prostate Cancer Cells in Vitro and in Vivo. The Journal of Biological
Chemistry 280, 6170-6180 (2004)
Henkel A, et al. Boswellic acids from frankincense inhibit lipopolysaccharide functionality through direct
molecular interference. Biochem Pharmacol. (2012)
Morrison DC, Jacobs DM. Binding of polymyxin B to the lipid A portion of bacterial
lipopolysaccharides. Immunochemistry. (1976)
Simon Dai si altii The IκB Kinase (IKK) Inhibitor, NEMO-binding Domain Peptide, Blocks
Osteoclastogenesis and Bone Erosion in Inflammatory Arthritis, The Journal of Biological
Chemistry279, 37219-37222 (2004)
Abu-Amer Y, Tondravi MM. NF-kappaB and bone: the breaking point. Nat Med. (1997)
Takada Y, et al. Acetyl-11-keto-beta-boswellic acid potentiates apoptosis, inhibits invasion, and abolishes
osteoclastogenesis by suppressing NF-kappa B and NF-kappa B-regulated gene expression. J Immunol.
(2006)
Niebler,J.; Buttner,A. Unraveling the smell of frankincense: Identification of potent odorants in Boswellia
sacra resin and pyrolysate. Abs. Pap. Am. Chem. Soc. 2014, 248, 159.
Singh, B.; Kumar, R.; Bhandari, S.; Pathania, S.; Lal, B. Volatile constituents of natural Boswellia serrata
oleo-gum-resin and commercial samples. Flav. Fragr. J. 2007, 22, 145–147. [CrossRef]
Pollastro, F.; Golin, S.; Chianese, G.; Putra, M.Y.; Moriello, A.S.; de Petrocellis, L.; Garcia, V.; Munoz,
E.; Taglialatela-Scafati, O.; Appendino, G. Neuractive and anti-inflammatory Frankincense cembranes: A
structure-activity study. J. Nat. Prod. 2016, 79, 1762–1768. [CrossRef] [PubMed]
Herrmann, A.; Lechtenberg, M.; Hensel, A. Comparative isolation and structural investigations of
polysaccharides from Boswellia serrata ROXB and Boswellia carteri BIRDW. Planta Med. 2007, 73, 815–
815. [CrossRef]
206
207
Crataegus oxyacantha L.
(păducel – fructe/frunze)
Specia:
Crataegus oxyacantha L., Crataegus
monogyna, Fam. Rosaceae, Gen Crataegus
208
Glucoză, fructoză
Pectine
Ceară
Ulei gras
Substanțe minerale
Beneficii:
Extractele de Crataegus oxyacantha, prin efectul lor puternic antioxidant, ajută la
profilaxia unor afecțiuni pe sistemul nervos, chiar intervenind ca adjuvant și în
patologiile neurodegenerative.
Stresul oxidativ reprezintă unul dintre cei mai importanți factori declanșatori ai
patogeniei ischemiei miocardice, dar și cerebrale (Taimor G. et.al., 2000). Un mecanism
posibil al tincturii de Crataegus ar fi inhibarea activității peroxidării lipidelor și a
activității unor markeri enzimatici, prevenind astfel descreșterea isproterenolului
(prezent în enzimele antioxidante) și mărirea concentrației de ADP (Jayalakshmi R. et
al., 2004). De asemenea afecțiunile cerebro-cardiovasculare (CVDs) sunt asociate cu
modificări structurale și funcționale ale mitocondriei mușchilor implicați. Astfel, pentru
profilaxie se folosește extractul alcoolic de Crataegus, care menține statusul antioxidant
al mitocondriei, previne peroxidarea lipidică, reduce potențialul membranar al
mitocondriei cu 1,2-4,4 mV și scade producția de H2O2 (Jayalahsmi R. et al., 2006). De
asemenea, în urma unor studii s-a observat o inhibare la nivelul lanțului respirator
mitocondrial dintre flavoproteine și citocrom, cu o minimizare ușoară în activitatea de
stimulare a ADP-ului, iar extractele standardizate (conținând 18,75% procianidine
oligomerice) inhib peroxidarea lipidelor (Bernatoniene J. et al., 2009; Bojor O., 2003).
209
Extractele de Crataegus oxyacantha susțin sistemul nervos și sistemul cardio-
circulator și contribuie la atenuarea stării de iritare instalată pe fond nervos. Tonifiant
al celulei nervoase, Crataegus oxyacantha reduce starea de oboseală psihică. Totodată,
administrat seara, exractul hidroalcoolic de păducel îmbunătățește calitatea somnului,
ameliorează disconfortul creat de durerile de cap, ajută la normalizarea tensiunii
arteriale, ajutând astfel la ameliorarea durerii provocată de cefalee.
Indicații: în cazul persoanelor emotive, bolnavilor de insomnii, cefalee, migrene,
nevralgii.
Siguranța
Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții hipotensivi; cu precauție în
timpul sarcinii și alăptării conform OMS.
Toxicitate și doze
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Crataegus, sunt
foarte puține rapoarte. Anumite studii au demonstrat că după administrarea timp de 6
luni consecutive a 300 mg/kg/zi (100 x doza standard), niciun organ nu a fost afectat in
sensul negativ (studiile au fost realizate pe pisici și câini). De asemenea testele
mutagenice și clastogenice au fost negative (Basch E. t al., 2012). Într-un alt studiu cu
5577 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă congestivă, mai puțin de 3% (166)
au raportat reacții adverse. Un studiu preclinic pentru evaluarea toxicologică a
păducelului pe un model animal a demonstrat lipsa oricărei reacții toxice atât la
utilizarea acută, cât și cea cronică a extractului uscat de Crataegus, ceea ce sugerează
siguranța administrării la om (Tabach R. et al., 2009).
Nivel toxicitate * : 5 (* Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp)
Reactii adverse: amețeală/vertij, migrene, cefalee, reacții gastrointestinale,
palpitații (Verma S.K. et al., 2007).
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte
medicamente (Verma S.K. et al., 2007).
Potentiali contaminanti: impurități minerale, pesticide, metale grele
(European Pharmacopoeia 7.0, 2007).
Potentiali alergeni: nu se cunosc.
210
3. Ceai de Crataegi folium cum flore Hofigal, Fares, Dacia Plant
Plafar, Alevia, Larix, Solaris
AdNatura
4. Capsule de Crataegus oxyacantha Hofigal, Fares , Rotta Natura
Herbagetica, Parapharm
Favisan, Laboratoarele Remedia
Bibliografie
Basch E., Dacey C., Ernst E., Foppa I., Grimes Serrano J.M., Hammerness P., Kerbel B., Nummy K.,
Seamon E., Shaffer M., Tanguay‐Colucci S., Vora M., Ulbricht C., Weissner W. Hawthorn (2012)
(Crataegus laevigata, C. oxyacantha,C.monogyna,C. pentagyna). Natural Standard Professional
Monograph.
Bernatoniene J., Trumbeckaite S., Majiene D. (2009) “The effect of Crataegus fruit extract and some
of its flavonoids on mitochondrial oxidative phosphorylation in the heart,” Phytotherapy Research,
vol. 23, no. 12, pp. 1701–1707.
Bojor O. (2003) Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București, pag.
182.
Dahmer S., Scott E. (2010) “Health effects of hawthorn,” American Family Physician, vol. 81, no. 4,
pp. 465–469.
European Pharmacopoeia 7.0 (2007), vol. 1, Council of Europe, Strasbourg, France, 7th edition.
Jayalakshmi R., Devaraj S.N. (2004) “Cardioprotective effect of tincture of Crataegus on
isoproterenol-induced myocardial infarction in rats,” Journal of Pharmacy and Pharmacology, vol. 56,
no. 7, pp. 921–926.
Jayalakshmi R., Thirupurasundari C. J., Devaraj S. N. (2006) “Pretreatment with alcoholic extract of
shape Crataegus oxycantha (AEC) activates mitochondrial protection during isoproterenol—induced
myocardial infarction in rats,” Molecular and Cellular Biochemistry, vol. 292, no. 1-2, pp. 59–67.
Min B. S., Kim Y. H., Lee S. M. (2000) “Cytotoxic triterpenes from Crataegus pinnatifida,” Archives
of Pharmacal Research, vol. 23, no. 2, pp. 155–158.
Rayyan S., Fossen T., Solheim H., Andersen M. (2005) “Isolation and identification of flavonoids,
including flavone rotamers, from the herbal drug (hawthorn),” Phytochemical Analysis, vol. 16, no. 5,
pp. 334–341.
Tabach R, Rodrigues E, Carlini EA. (2009) Preclinical toxicological assessment of a phytotherapeutic
product--CPV (based on dry extracts of Crataegus oxyacantha L., Passiflora incarnata L., and
Valeriana officinalis L.).Phytother Res., 23(1):33-40.
Taimor G., Hofstaetter B., Piper H. M. (2000) “Apoptosis induction by nitric oxide in adult
cardiomyocytes via cGMP- signaling and its impairment after simulated ischemia,” Cardiovascular
Research, vol. 45, no. 3, pp. 588–594.
Verma S.K., Jain V., Verma D., Khamesra R. (2007) Crataegus oxyacantha - a cardioprotective herb,
Journal of Herbal Medicine and Toxicology 1(1), pp. 65-71.
Wittig J., Leipolz I., Graefe E. U., Jaki B., Treutter D., Veit M. (2002) “Quantification of procyanidins
in oral herbal medicinal products containing extracts of Crataegus species,” Arzneimittel-Forschung,
vol. 52, no. 2, pp. 89–96.
211
212
Equisetum arvense L.
(Coada calului – părți aeriene)
Beneficii:
Efect diuretic: Principiile exacte responsabile pentru diuretic efectele
extractelor plantei nu sunt cunoscute. Dar, conform unor analize fitochimice
efectuate cu extractele, există mai mulți compuși care ar putea fi responsabilă
de efectele diuretice ale plantelor, cum ar fi flavonoidele, saponine sau acizi
organici (Maghrani si altii, 2005). Acest efect ar putea fi produsă prin stimularea
fluxului sanguin sau a vasodilatației inițiale sau prin producerea inhibării
reabsorbției tubulare a apei și ionii (Martin Herrera si altii, 2008).
Siguranta
Categorii de consumatori vulnerabili: gastrită hiperacidă şi ulcer gastric şi
duodenal Toxicitate și doze: Dozele orale standard au fost supuse testelor
toxicologice și apar sigure și nongenotoxice
Nivel toxicitate * : 5 (* Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp)
Reactii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
tulburări digestive manifestate prin greaţă, diaree, hiperaciditate gastrică.
213
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte
medicamente
Potentiali contaminanti: impuritati minerale, pesticide, metale grele
Potentiali alergeni: nu se cunosc
Bibliografie:
Maghrani, M., Zeggwagh, N.A., Haloui, M. and Eddouks, M. Acute diuretic effect of aqueous extract of
Retama raetam in normal rats. J Ethnopharmacol, 99, 31-35, (2005).
Martin-Herrera, D., Abdala, S., Benjumea, D. and Gutierrez-Luis, J, Diuretic activity of some Withania
aristata Ait. fractions. J Ethnopharmacol, 117, 496-499 (2008).
Sandhu NS, Kaur S si Chopra D. Pharmacognostic evaluation of Equisetum arvense Linn. Int J
PharmTech Res 2010; 2(2): 1460-1464.
Dos Santos Jr JG si altii. Sedative and anticonvulsant effects of hydroalcoholic extract of Equisetum
arvense. Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
Mimica-Dukic N si altii. Phenolic compounds in field horsetail (Equisetum arvense L) as natural
antioxidants. Molecule 2008; 13: 1455-1464.
Sinha NS. In vitro antibacterial activity of ethanolic extract of Equisetum arvense L. International Journal
of Pharmaceutical and Biological Research 2012; 3(1): 19121.
214
215
Achillea millefolium L.
(coada șoricelului - părți aeriene)
Specia:
Achillea millefolium L.,
Fam. Asteraceae, Gen Achillea
216
Săruri minerale: fosfati, nitrati, cloruri, ioni de K, Fe, Mg, Cu, Mn,
Ni, Zn, Si.
Beneficii:
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: pacienții cu hipersenzitivitate la
aceasta plantă sau la plante din familia Asteraceae (Compositae); este
contraindicat în timpul sarcinii și alăptării conform OMS si EMA (WHO, 1999;
EMA/HMPC, 2009).
Toxicitate și doze
În ceea ce privește toxicitatea utilizării produselor pe bază de Achillea
millefolium sunt foarte puține studii. La aministrarea intraperitoneală a unui extract
apos din părțile aeriene pe animale de laborator (șobolanii) valoarea DL50 a fost de 1.5
g/kg greutate corporală. La administrarea neuniformă intragastrică sau subcutată a unui
extract apos din inflorescențe pe animale de laborator (șoareci) valoarea DL50 a fost
de 1 g/kg greutate corporală (EMA/HMPC, 2010).
Nivel toxicitate * : 4 (* Slab toxic 500 - 5000 mg/kg corp)
Reacții adverse: la aplicare externă, poate produce alergii de contact.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost raportate interacțiuni cu alte
medicamente.
Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
Potențiali alergeni: nu se cunosc.
217
Produse pe bază de Achillea millefolium prezente pe piața farmaceutică din
România
Nr.crt. Forma de prezentare Firma
producătoare
1. Tinctură de Achillea millefolium (extract vegetal PlantExtrakt
concentrat in solutie hidroalcolica) Hofigal
Dacia Plant
Bibliografie
Bojor O. (2003), Ghidul plantelor medicinal și aromatice de la A la Z, Editura Fiat Lux, București,
pag. 219-220.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2010),
Assessment report on Achillea millefolium L. flos. and herba.
European Medicines Agency / Committee on Herbal Medicinal Products (EMA/HMPC) (2009),
Community herbal monograph on Achillea millefolium L., herba.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol. 1-4, WHO Library Cataloguing in Publication
Data, 1999.
218
219
Serenoa repens (Bartram) J.K.Small
(Palmier-pitic - fructe)
Specia: Serenoa repens (Bartram) J.K.Small, Fam.
Arecaceae, Gen Serenoa
Beneficii:
Utilizarea palmierului pitic în tratamentul adenomului de prostată este susţinută de
următoarele efecte ale extractelor de palmier dovedite in vitro şi confirmate in vivo
pentru punctele 2 şi 6 EMA/HMPC/137250/2013).
(1) inhibarea 5-alfa-reductazei;
(2) influența asupra legării androgen-receptor;
220
(3) inhibarea legării receptorului alfa;
(4) inhibarea sintezei eicosanoidului;
(5) efecte spasmolitice;
(6) efecte antiinflamatorii.
Indicaţii terapeutice
Medicină umană
Extractul de palmier pitic este prescris pentru adenomul de prostată, atâta timp cât
acesta nu a atins dimensiuni mari, care să necesite o intervenţie chirurgicală.
În Cosmetică
Pentru combaterea alopeciei androgenice. Utilizarea palmierului pitic în
tratamentul pentru căderea părului este legată de activitatea lui de inhibare a enzimei 5-
alfa-reductază care are ca efect împiedicarea formării hormonului dihidrotestosteron
(DHT), cunoscut ca fiind responsabil pentru apariţia alopeciei androgenetice atât la
barbaţi, cât şi la femei (https://cadereaparului.info.ro).
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: datorită efectelor sale hormonale
folosirea extractelor de palmier pitic in timpul sarcinii, alaptării sau de copii sub 12 ani
este contraindicată
Toxicitate și doze
LD50 orală a unui extract de palmier pitic în hexan a fost determinată ca fiind
54 ml / kg la șobolani masculi. Nu s-au găsit date privind genotoxicitatea sau
carcinogenitatea (EMA/HMPC/137250/2013).
Nivel toxicitate * : 3 (* Moderat toxic 50 - 500 mg/kg corp)
Reactii adverse:
Extractul din fructe de palmier pitic este foarte bine tolerat la om, conform studiilor
clinice, fiind raportate numai câteva efecte secundare minore la nivel gastro intestinal
greață, diaree
Extractul de palmier pitic poate crea o senzatie de disconfort în stomac, de aceea e
recomandat să îl iei după masă.
221
Planta are efecte hormonale și poate interfera cu pilulele contraceptive sau cu
tratamentele hormonale de substituție.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite date disponibile privind
interacțiuni cu alte medicamente (WHO Monografs, 2001).
Potențiali contaminanți: impurități minerale, pesticide, metale grele.
Potentiali alergeni: nu se cunosc.
Bibliografie
EMA/HMPC/137250/2013, Assessment report on Serenoa repens (W. Bartram) Small, fructus
Farmacia naturii. Un ghid al plantelor medicinale.,Ed.Reader Digest, Bucureşti 2007
Hansel R., Keller K.,Rimpler H., Schneider G. (Hrsg) 1994 Hager Handbuch der Phatmaziotischen Praxis,
5 Ausflage, Band 6, Drogen P+Z, Springer Verlag Berlin Heidelberg New York, 680+687
https://cadereaparului.info.ro/
WHO Monographs on selected medicinal plants, vol.2, 2001
222
223
Vaccinium macrocarpon Aiton
(afin american - fructe)
Specia:
Vaccinium macrocarpon Aiton, Fam.
Ericacea, Gen Vaccinium
Denumire populară: afin american
Descriere:
Tulpini verzi până la 15 cm în înălţime; rizomatoasă.
Lujer: subţire, lăptoasă şi păroasă, înrădăcinată la noduri.
frunze: simplu, alternativ, sub-sesil; lama foarte eliptica, rareori alungita, (5-)
7-10 (-18) mm lungime, (2-) 3-4 (-5) mm latime, apex rotund; piele, suprafața superioară
verde, suprafaţa inferioară glaucoasă; margini întregi, rareori revoltaţi.
Inflorescență: flori solitare în axila frunzei de pe lăstarii noi; 2 bractee verzi, 1-
2 mm lăţime; pediceluri de 2-3 cm, repecurbate, îmbinate la floare.
Floare: simetrică radial cu un disc nectarifer ce înconjoară pistilul; calice cu 4
loi; corolă albă-roz, în formă de cupă, cu 4 mai lungi decât floarea; 8 stamine, 1 pistilul.
Fruct: fructe de padure, globuloase, cu diametrul de 9-20 mm, roşii sau roşu
închis spre negru, cu multe seminţe. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).
Părţi folosite:
Fructul uscat este de culoare roșu închis la aproape negru, cu lăţimea de 7,0-
11,5 mm şi lungimea de 10-15 mm, cu o suprafaţă netedă, dar adânc înrădăcinată, ușor
lucioasă. (Upton R, Graff A, Swisher D, eds., 2002.).
224
- antocianinele și compușii înrudiți pe bază de
antocianidine, cianidină și peonidină
- galactozidele de peonidină și cianidină predomină, cu
cantități moderate de arabinozide..
Beneficii:
Efect antimicrobian
Un extract concentrat brut din sucul fructelor brut a fost testat pentru activitate
antimicrobiană asupra î următorilor agenţi patogeni: Alcaligenes faecalis, Clostridium
perfringens, Enterococcus faecalis, Escherichia coli, Mycobacterium phlei,
Pseudomonas aeruginosa, Salmonella california, Salmonella enteritidis, Salmonella
typhimurium, Shigella sonnei, Staphylococcus aureus şi S. aureus rezistente la
meticilină, precum şi Candida albicans. Concentratul brut nu a inhibat creşterea C.
albicans, dar a avut activitate variabilă împotriva bacteriilor la diluții de 1: 5 şi 1:10
(Cavanagh HMA, Hipwell M, Wilkinson JM. 2003).
Efect antioxidant
Activităţile antioxidante ale fructului de afin american şi ale constituenţilor săi
fenolici au fost evaluate in vitro. Fructele au prezentat o concentrație de antocianină de
0,32 mg / g greutate proaspătă şi o concentraţie fenolică totală de 3,15 mg/g greutate
proaspătă. Fructele au prezentat efecte antioxidante in vitro la o concentraţie de 18,5
μmol/g greutate proaspătă. Acidul clorogenic, 3-galactozidul peonidină, 3-galactozidul
de cianidină şi 3-galactozidul de cianidină au fost cei mai importanţi antioxidanţi din
fruct (Zheng W, Wang SY. 2003). Extractele de metanol din fruct au fost testate pentru
activitatea de captare radicală şi inhibarea creşterii celulare folosind şapte linii de celule
tumorale. Un extract de metanol din fruct a determinat inhibarea proliferării liniilor
celulare K562 și HT-29 la concentraţii cuprinse între 16,0 şi 125,0 μg / ml. Activitatea
de captare a radiaţiilor a fost cea mai mare într-un extract compus în principal din
glicozide flavonolice.
225
betagalactoside, quercetin 3-beta-galactoside, quercetin 3-alpha-arabinofuranoside şi
quercetin 3-alpha-rhamnopyranoside au fost evaluate pentru activitatea de captare a
radicalului liber 1,1-difenil-2-picrilhidrazil şi pentru capacitatea de inhibare a oxidării
lipoproteinelor cu densitate mică in vitro. Majoritatea flavonol glicozidelor au o
activitate antioxidantă comparabilă sau superioară vitaminei E. Cyanidin 3-galactosidul
a prezentat o activitate superioară flavonoidelor şi vitaminei E sau unui analog de
vitamina E solubil în apă în ambele studii de activitate antioxidantă (Yan X et al. 2002).
Efect urolitic
Influenţa potenţială a sucului de afine asupra factorilor de risc biochimici şi fizico-
chimici urinar pentru litiazei urinare (oxalat de calciu) a fost evaluată într-un studiu
randomizat, încrucişat. Parametrii urinari au fost evaluaţi la un grup de 20 de bărbaţi din
Africa de Sud ce nu prezentau istoric de litiază urinară. Primul grup de 10 subiecți a
consumat 500 ml suc de afine diluat cu 1500 ml apă de la robinet în fiecare zi timp de
2 săptămâni, în timp ce al doilea grup a consumat 2000 ml de apă de la robinet zilnic în
aceeaşi perioadă. A urmat o perioadă de wash-out de 2 săptămâni înainte ca cele două
grupuri să fie evaluate. În timpul fazei experimentale, subiecţii au ţinut un jurnal
alimentar de 3 zile pentru a-şi evalua aportul alimentar şi de lichide; Probele de urină
pe 24 de ore au fost colectate la momentul iniţial şi în ziua 14 a perioadei de studiu şi
au fost analizate. Datele obţinute au fost utilizate pentru a calcula suprasaturaţiile
urinare relative de oxalat de calciu, acid uric şi fosfat de calciu. Rezultatele au
demonstrat că ingestia de suc de afine a redus excreţia de oxalat şi fosfat şi a crescut
excreţia citratului. De asemenea, a existat o scădere a suprasaturaţiei relative a
oxalatului de calciu, cu tendinţa de a fi semnificativ mai scăzută decât cea indusă doar
de apa de robinet (McHarg T, Rodgers A, Charlton K. 2003)
Efectul sucului de afin american asupra factorilor de risc pentru apariţiei litiazei
urinare a fost evaluat într-un studiu care a implicat 12 subiecţi sănătoşi de sex masculin.
Subiecţii au oferit probe de urină timp de 24 de ore (trei probe de la fiecare pacient în
timpul celor trei faze de încărcare numai cu apă). În fiecare fază de încărcare, o cantitate
de apă minerală neutră a fost înlocuită cu 330 ml de suc. Sucul de afine a scăzut pH-ul
urinar, în timp ce excreția acidului oxalic şi suprasaturaţia relativă a acidului uric au
crescut, indicând potenţialul de dezvoltare a pietrelor urinare (Kessler T, Jansen B,
Hesse A 2002).
Siguranta
Categorii de consumatori vulnerabili: Utilizarea afinelor americane în
tratamentul afeţiunilor tractului urinar la copii este ineficientă şi nerecomandată
(Hrastinger A et al. 2005, Terris MK et al 2001). Pacienţii cu litiază renală sau
cu funcţia renală afectată trebuie să consume planta numai la recomandarea
medicală (Nowack R. 2003).
Toxicitate și doze
226
Administrarea extractului de etanol din afinul american la șoarecii masculi și femele
a fost considerat sigur deoarece DL50 s-a situat la doze mai mari de 15 g / kgc. Testarea
toxicităţii subcronice în doze zilnice unice a extractului etanolic din afine în doză de
500 mg/kgc la șobolanii femele Wistar nu a evidenţiat efecte toxice. (Resmi Mustarichie
et al 2015)
Nivel toxicitate * : 5 (* Practic netoxic peste 5000 mg/kg corp)
Reactii adverse: A fost raportat un singur caz de trobocitopenie la un pacient
de 68 ani (Davies JK et al 2001). În cazul unui copil de 4 luni căruia i-a fost
administrat 180 ml suc de afin american s-au raportat vărsături severe. (Garcia-
Calatayud S et al 2002)
Interacţiuni medicamentoase:
Creşterea efectulu Warfarinei:
A fost raportat un caz de hemoragie internă cu deces la un pacient având INR > 50
după tratatament de 2 saptămâni cu cefalexin, digoxin, fenitoin şi warfarină, precum şi
suc de afin american. (Suvarna R et al, 2003) Un alt caz raportat de posibilă interacţiune
cu warfarina a fost al unui pacient 69 ani cu înlocuire de valvă mitrală, care a consumat
2 litri de suc de afin american pe zi, asociat warfarinei, la care s-a constatat o creştere
INR între 8-11. După stoparea consumului de suc, valoarea INR a revenit la normal (=3)
după 3 zile. (Grant P. 2004) Agenţia de regelementare a medicamentelor şi produselor
pentru sănătate din Marea Britanie a raportat numeroase cazuri de posibilă interacţiune
între warfarină şi sucul de afin american, cu influenţarea valorilor INR sau a sângerării.
(Suvarna R et al, 2003)
Potentiali contaminanti: impuritati minerale, pesticide, metale grele sau
izotopi radioactivi (WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines
with reference to contaminants and residues. Geneva, World Health
Organization, 2007)
Potentiali alergeni: nu se cunosc
227
Aesculap
3. Capsule
Urinal Walmark
Urinal Balance Walmark
UroForte Cosmopharm
NoCist Prevent Speccihasol
Uractiv Mami Fiterman Pharma
Merisor & D-Manoza + Vitamina C Herbal Plus GNC
Cran Clearance Jarrow Formulas Secom
Uro-Care CranActin Solaray Secom
Calm Urin Forte Biopol
Urimer Forte, Herbagetica
Cistorenal Remedia
Urosuport Naturalis
Uroforte Doppelherz
4. Ceai
Ceai de cirese si acerola Naturavit
Urinal Express pH Walmark
Urinal Express Walmark
Urifin rapid Alevia
Cistorenal Remedia
5. Suc organic
Suc organic de Mangostan Alevia
Suc organic goji (combinaţii) Alevia
Suc organic de Acai Alevia
6. Macerat glicerinic
Mladite de Merisor, 15 ml Plant Extrakt
7. Soluţie
Solutie impotriva aftelor Aphtaplus (combinaţii) Vitrobio
Bibliografie
"Biota of North America Program 2014 county distribution map". BONAP.net. Retrieved 13 June 2017
Upton R, Graff A, Swisher D, eds. Cranberry fruit. Vaccinium macrocarpon Aiton. In: American herbal
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002.
WHO monographs on selected medicinal plants, vol 4 Fructus Macrocarponii
WHO guidelines on assessing quality of herbal medicines with reference to contaminants and residues.
Geneva, World Health Organization, 2007
Cavanagh HMA, Hipwell M, Wilkinson JM. Antibacterial activity of berry fruits used for culinary
purposes. Journal of Medicinal Food, 2003, 6:57–61
Ahuja S, Kaack B, Roberts J. Loss of fimbrial adhesion with the addition of Vaccinum macrocarpon to the
growth medium of P-fimbriated Escherichia coli. Journal of Urology, 1998, 159:559–562. 26.
Howell AB et al. Inhibition of the adherence of P-fimbriated Escherichia coli to uroepithelial cell surfaces
by proanthocyanidin extracts from cranberries. New England Journal of Medicine, 1998, 339:1085–1086.
27.
228
Ofek I et al. Anti-Escherichia adhesin activity of cranberry and blueberry juices. New England Journal of
Medicine, 1991, 324:1599.
Zafriri D et al. Inhibitory activity of cranberry juice on adherence of type 1 and type P fimbriated
Escherichia coli to eucaryotic cells. Antimicrobial Agents Chemotherapy, 1989, 33:92–98.
Zheng W, Wang SY. Oxygen radical absorbing capacity of phenolics in blueberries, cranberries,
chokeberries, and lingonberries. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2003, 51:502–509.
Yan X et al. Antioxidant activities and antitumor screening of extracts from cranberry fruit (Vaccinium
macrocarpon). Journal of Agricultural and Food Chemistry, 2002, 50:5844–5849.
McHarg T, Rodgers A, Charlton K. Influence of cranberry juice on the urinary risk factors for calcium
oxalate kidney stone formation. British Journal of Urology International, 2003, 92:765–768.
Kessler T, Jansen B, Hesse A. Effect of blackcurrant-, cranberry- and plum juice consumption on risk
factors associated with kidney stone formation. European Journal of Clinical Nutrition, 2002, 56:1020–
1023
https://www.sigmaaldrich.com/life-science/nutrition-research/learning-center/plant-profiler/vaccinium-
macrocarpon.html Sigma+Aldrich /Merck Plant Profiler > Cranberry (Vaccinium macrocarpon)
Hrastinger A et al. Is there clinical evidence supporting the use of botanical dietary supplements in children?
Journal of Pediatrics, 2005, 146:311–317
Terris MK, Issa MM, Tacker JR. Dietary supplementation with cranberry concentrate tablets may increase
the risk of nephrolithiasis. Urology, 2001, 57:26–29
Nowack R. Die amerikanische Cranberry (Vaccinum macrocarpon Aiton). Zeitschrift für Phytotherapie,
2003, 24:40–46.
Upton R, Graff A, Swisher D, eds. Cranberry fruit. Vaccinium macrocarpon Aiton. In: American herbal
pharmacopeia. Santa Cruz, CA, American Herbal Pharmacopeia, 2002. Farnsworth NR, ed. NAPRALERT
database. Chicago, University of Illinois
at Chicago, IL (an online database available directly through the University of Illinois at Chicago or through
the Scientific and Technical Network [STN]of Chemical Abstracts Services), 30 June 2005.
Davies JK, Ahktar N, Ranasinge E. A juicy problem. The Lancet, 2001, 358:216
Garcia-Calatayud S, Larreina Córdoba JJ, Lozano de la Torre MJ. Intoxicación grave por zumo de
arándanos [Cranberry intoxication in a 4-monthold infant]. Anales Espanoles de Pediatriá, 2002, 56:72–73
[in Spanish]
Suvarna R, Pirmohamed M, Henderson L. Possible interaction between warfarin and cranberry juice.
British Medical Journal, 2003, 327:20–27
Grant P. Warfarin and cranberry: an interaction? Journal of Heart Valve Disease, 2004, 13:25–26.
Resmi Mustarichie*, Sohadi Warya, Yoga Windhu Wardhana, Acute and subchronic toxicities of ethanol
extract herb cranberry (vaccinium macrocarpum l.) in the white rat wistar strain, World Journal Of
Pharmacy And Pharmaceutical Sciences Volume 4, Issue 12, 79-90, 2015
229
230
Tagetes erecta L.
(crăiţe - flori)
Specia:
Tagetes erecta L., Fam. Asteraceae
Denumire populară: crăiţe
Beneficii:
Efect de contracarare a îmbătrânirii oculare
Luteina este un carotenoid cu proprietăți antioxidante și este frecvent prezent în
multe fructe, legume și gălbenuș de ou. Luteina oferă protecție împotriva dezvoltării
celor două boli oculare comune ale îmbătrânirii: cataractă și degenerare maculară.
Deoarece concentrația de luteină din dietă este mult mai scăzută în comparație cu cerința
reală de a reduce degenerarea maculară, se ia în considerare administrarea suplimentară
de luteină (Harikumar et al., 2008). Heleniena are acţiune favorabilă în miopie,
hemeralopie, etc., în forme neevoluate de retinită pigmentară, ameliorează viteza de
adaptare şi sensibilitate a ochiului normal. Patuletina produce scăderea permeabilităţii
capilarelor, cu acţiune antispastică şi hipotensivă (Pirvu.
Efect antibacterian
Florile de Tagetes erecta conţin compuşi cu activitate inhibitoare asupra unor
bacterii precum Alcaligens faecalis, Bacillus cereus, Campylobacter coli, Escherchia
coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, proteus vulgaris, Streptococcus
mutans și Streptococcus pyogenes. Efectul se datorează, se pare, patuletinei (Priyanka
et al., 2013).
231
Efect antioxidant
Ochiul uman este expus în mod constant la diferite lungimi de undă și intensități
ale luminii. Stresul oxidativ are ca rezultat modificări distincte ale organelor și
țesuturilor retiniene. Pigmenții maculari (luteină și zeaxantină), prezenți în regiunea
maculară centrală, asigură protecție prin absorbția de lumină albastră intensă și, de
asemenea, datorită activității lor antioxidante. Extractul etanolic de flori de crăiţe
demonstrează efect antioxidant în mai multe teste in vitro, având efect similar sau
superior acidului ascorbic sau superoxidului. Uleiul de crăiţe, bogat în luteină și trans-
zeaxantină, induce, de asemenea, o creștere semnificativă a nivelurilor enzimelor
antioxidante la animalele tratate în mod dependent de doză, precum şi o expresie
semnificativă a pigmenților maculari (Madhavan et al, 2018).
Siguranta
Categorii de consumatori vulnerabili: Florile de crăiţe sunt contraindicate la
pacienţii alergici la plante din familia Asteraceae.
Toxicitate și doze
Există puține date despre toxicitatea luteinei. În studiul de față, autorii au
evaluat profilul de toxicitate pe termen scurt și lung al luteinei și forma sa esterificată
la șobolani masculi și femele adulți tineri Wistar. Luteina și forma sa de ester izolată
din flori de crăiţe (Tagetes erecta) administrate oral la şobolani în doze de 4, 40 și 400
mg / kg greutate corporală timp de 4 săptămâni pentru studiul de toxicitate pe termen
scurt și 13 săptămâni pentru un studiu de toxicitate subcronică nu a produs nici o
mortalitate, modelul de consum, greutatea organelor și alte reacții adverse adverse.
Administrarea luteinei și a formei esterificate nu a modificat funcția hepatică și renală
și nu a produs nicio modificare a parametrilor hematologici și a profilului lipidic.
Analiza histopatologică a organelor a susținut netoxicitatea luteinei și a formei sale de
ester (Harikumar et al., 2008).
232
3. Capsule cu extract de crăiţe Rotta Natura
Hypericum Plant
Farmaclass
Fares
4. Comprimate – combinaţii Plantextrakt
Dacia Plant
Biofarm
Bibliografie
Pârvu C. (1997). Universul plantelor-mică enciclopedie. Ed. Enciclopedică, p. 167
Siriamornpun S., Kaisoon O., Meeso N. (2012). Changes in colour, antioxidant activities and carotenoids
(lycopene, β-carotene, lutein) of marigold flower (Tagetes erecta L.) resulting from different drying
processes. Journal of Functional Foods. 4(4):757-766
U.S. Department of Agriculture, Agricultural Research Service. 1992-2016. Dr. Duke's Phytochemical and
Ethnobotanical Databases. Home Page, http://phytochem.nal.usda.gov/
http://dx.doi.org/10.15482/USDA.ADC/1239279
Priyanka D., Shalini T., Navneet V. (2013). A brief study on marigold (Tagetes species): a review. IRJP 4
(1):43-48
Harikumar K., Nimita C., Prrethi K., Kuttan R., Shankaranarayana M., Deshpande J. (2008). Toxicity
Profile of Lutein and Lutein Ester Isolated From Marigold Flowers (Tagetes erecta). Internațional Journal
of toxicology volume: 27 issue: 1, page(s): 1-9
Madhavan J., Chandrasekharan S., Priya M., Godavarthi A. (2018). Modulatory Effect of Carotenoid
Supplement Constituting Lutein and Zeaxanthin (10:1) on Anti-oxidant Enzymes and Macular Pigments
Level in Rats. Pharmacogn Mag. 14(54):268-274
233
234
Serenoa repens (Bartram) J.K.Small
(Palmier-pitic - fructe)
Specia: Serenoa repens (Bartram) J.K.Small,
Fam. Arecaceae, Gen Serenoa
Denumire populară: palmier pitic
Beneficii:
Utilizarea palmierului pitic în tratamentul adenomului de prostată este susţinută de
următoarele efecte ale extractelor de palmier dovedite in vitro şi confirmate in vivo
pentru punctele 2 şi 6 EMA/HMPC/137250/2013).
(7) inhibarea 5-alfa-reductazei;
(8) influența asupra legării androgen-receptor;
(9) inhibarea legării receptorului alfa;
235
(10) inhibarea sintezei eicosanoidului;
(11) efecte spasmolitice;
(12) efecte antiinflamatorii.
Indicaţii terapeutice
Medicină umană.
Pentru tratamentul afecţiunilor urinare legate de hiperplazia benignă de prostată
(HBP) tulburări moderate de micțiune, retenţie urinară, pollakiuria, disuria, scăderea
volumului și a forței urinării, senzația de golire incompletă a vezicii urinare și a tensiunii
perineale dureroase. Prin efectele sale, palmierul pitic ameliorează starea pacientului
facilitând terapia chirurgicală (EMA/HMPC/137250/2013).
Planta stimulează apetitul alimentar şi digestia, fiind un supliment alimentar util pentru
convalescenţi. Palmierul pitic are efecte hormonale, iar femeile îl folosesc pentru
mărirea sânilor (Farmacia naturii, 2007).
El mai este prescris pentru tulburări precum scăderea libidoului şi impotenţă.
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: datorită efectelor sale hormonale
folosirea extractelor de palmier pitic in timpul sarcinii, alaptării sau de copii sub 12 ani
este contraindicată
Toxicitate și doze
LD50 orală a unui extract de palmier pitic în hexan a fost determinată ca fiind
54 ml / kg la șobolani masculi. Nu s-au găsit date privind genotoxicitatea sau
carcinogenitatea (EMA/HMPC/137250/2013).
Reactii adverse:
Extractul din fructe de palmier pitic este foarte bine tolerat la om, conform studiilor
clinice, fiind raportate numai câteva efecte secundare minore la nivel gastro intestinal
greață, diaree
236
Produse pe bază de Serenoa repens prezente pe piața farmaceutică din România
Nr.crt. Forma de prezentare Firma producătoare
1. Capsule de extract standardizat Serenoa repens GNC Herbal Plus
Capsule de fructe Serenoa repens Jarrow Formulas
Adam Vision
Medica
Pronatura
Solgar
2. Comprimate – extract Serenoa repens si fructe Dacia Plant
Serenoa repens
Bibliografie
EMA/HMPC/137250/2013, Assessment report on Serenoa repens (W. Bartram) Small, fructus
Farmacia naturii. Un ghid al plantelor medicinale.,Ed.Reader Digest, Bucureşti 2007
Hansel R., Keller K.,Rimpler H., Schneider G. (Hrsg) 1994 Hager Handbuch der Phatmaziotischen Praxis,
5 Ausflage, Band 6, Drogen P+Z, Springer Verlag Berlin Heidelberg New York, 680+687
https://cadereaparului.info.ro/
WHO Monographs on selected medicinal plants, vol.2, 2001
237
238
Galium verum L.
(sânziene - flori)
Specia: Galium verum L., Fam. Rubiaceae, Gen
Galium
Denumiri populare: drăgaică, sânziene,
smântânică, închegătoare, floarea lui Sfântul Ion
Origine și aria de răspândire: Specia este
foarte răspândită în Europa, nordul Africii și în Asia.
Principalii furnizori ai produsului vegetal sunt țările din
Europa de Est (Parvu 2006).
Părți folosite: În scopuri medicinale se
recoltează vârfurile înflorite ale tulpinilor, în toată
perioada înfloririi, din luna iunie până în septembrie
(Parvu 2006).
Beneficii:
Sânzienele sunt în primul rând cunoscute pentru acţiunea de echilibrare a
funcţiei tiroidiene; mai au de asemenea acţiune: diuretică, antispastică, depurativă, uşor
sedativă, uşor laxativă, cicatrizantă, coleretică (stimulează eliminarea bilei din vezica
biliară), colagogă (stimulează secreţia hepatică de bilă), afrodisiacă.
239
hemostatice, antiinflamatoare şi vulnerare (cu grăbirea vindecării rănilor externe şi
interne), sedative, calmante şi antispastice în afecţiunile neurovegetative, aperitive şi
aromatizante (Zhao, Shao et al. 2009, Schmidt, Scholz et al. 2014).
Siguranță
Categorii de consumatori vulnerabili: Tinctura de sânziene se administrează cu
prudenţă la persoanele cu gastrită hiperacidă şi ulcer gastric şi duodenal (datorită
conţinutului în alcool, poate creşte aciditatea gastrică). Din cauza conţinutului de alcool
la produsele pe bază de extracte sau tincture de sânziene, nu se recomandă administrarea
în: hepatite virale, toxice şi metabolice, steatoză hepatică, ciroză hepatică, sarcină şi
alăptare.Alergie la sânziene, tratamente care nu permit consumul de alcool (Schmidt,
Scholz et al. 2014).
240
Toxicitate și doze
Consumul exagerat poate determina fenomene de hepatotoxicitate, induse
prezența mare a taninurilor. Nu există studii științifice care să marcheze un interval de
doze privind toxicitatea acestui produs vegetal (Matei, Gatea et al. 2015).
Bibliografie:
Dong, J. M., Y. L. Ma, Z. Y. Zhang, R. Li, Y. L. Zhu and L. Ma (2016). "[Effects and related mechanism
of flavone from Galium verum L on peroxide induced oxidative injury in human umbilical vein endothelial
cells]." Zhonghua Xin Xue Guan Bing Za Zhi44(7): 610-615.
Matei, A. O., F. Gatea and G. L. Radu (2015). "Analysis of Phenolic Compounds in Some Medicinal Herbs
by LC-MS." J Chromatogr Sci53(7): 1147-1154.
Parvu, C. (2006). "Universul plantelor." 1.
Schmidt, M., C. J. Scholz, G. L. Gavril, C. Otto, C. Polednik, J. Roller and R. Hagen (2014). "Effect of
Galium verum aqueous extract on growth, motility and gene expression in drug-sensitive and -resistant
laryngeal carcinoma cell lines." Int J Oncol44(3): 745-760.
Zhao, C., J. Shao, D. Cao, Y. Zhang and X. Li (2009). "[Chemical constituents of Galium verum]."
Zhongguo Zhong Yao Za Zhi34(21): 2761-2764.
Zhao, C. C., J. H. Shao, X. Li, X. D. Kang, Y. W. Zhang, D. L. Meng and N. Li (2008). "Flavonoids from
Galium verum L." J Asian Nat Prod Res10(7-8): 613-617.
Zhao, C. C., J. H. Shao, X. Li, J. Xu and J. H. Wang (2006). "A new anthraquinone from Galium verum
L." Nat Prod Res20(11): 981-984.
241
242
Echinacea spp.,
(Echinacea – flori/ părți aeriene/rădăcini)
Specia: Există 9 specii, cu mai multe
varietăţi, ale genului Echinacea, însă de interes
medical sunt doar 3 specii: Echinacea purpurea
(L.) Moench, Echinacea pallida (Nutt.) Nutt şi
Echinacea angustifolia (D.C.) Hell.
243
Beneficii:
Efect imunomodulator și imunostimulator
Activitate antivirală
Preparatele cu echinacea sunt puternici agenţi antivirali împotriva virusurilor
herpex simplex 1 şi 2, influenza şi virusului stomatitei veziculare. De asemenea
s-a demonsatrat că aceste fitopreparate inactivează în cultură atât virusul uman
H1N1-tip IV, cât şi virusurile gripale de origine aviară sau suină.
Activitate anti-inflamatorie
Alcamidele din rădăcina speciilor de Echinacea manifestă efecte antiinflamatorii
in vitro, inhibând activitatea COX-1 şi COX-2, iar preparate din părţile aeriene
sau rădăcină inhibă activitatea LOX-5.
Contraindicații:
Echinacea este contraindicată persoanelor care urmează tratamente imunospresoare,
celor care suferă de boli autoimmune (lupus eritematos, scleroză în plăci, tiroidită
Hashimoto), TBC şi SIDA, în perioada activă.
244
Echinacea - Ceai Echinacea S.C. Laboratoarele Fares Bio
Vital S.R.L.
S.C. Hofigal Export - Import
S.A.
S.C Dacia Plant S.R.L.
Tincturi Tisofit – extract de Echinacea S.C. Tis farmaceutic S.A.
Extract hidroalcoolic de Echinacea S.C. Florsan plantprod
Florsan S.R.L.
Tinctura Echinacea S.C. Fares drinks S.R.L.
Echinacea extract hidroalcoolic, S.C. Faunus plant S.R.L.
Tinctura de Echinacea, S.C. Viola Tricolor Prodcom
Extract alcoolic de Echinacea S.R.L.
Tinctura Echinacea S.C. Naturalia impex S.R.L.
S.C. Hypericum impex
S.R.L.
Capsule Echinacea extract 500 mg Cosmopharm
Echinacea S.C. Vitaminking S.R.L.
Forever Echinacea Suprem® S.C. Forever living products
Echinacea Romania S.R.L.
Solgar Echinacea (Echinacea Purpurea) S.C. Suplimed Invest S.R.L.
60 capsule vegetale S.C. ISO plus natural
Nutrilite™ Echinacea Plus products Ro S.R.L
Biovita Echinacea Bio 120 CPS
Echinacea 500 mg, S.C. Amway Romania
Echinacea – capsule, Marketing S.R.L.
Echinacea complex , S.C. Plafar Retail S.R.L.
Arkocapsule Echinacea S.C. Alevia S.R.L.
Alfa vitamins® Echinacea 1000 mg, S.C. Hofigal Export-Import
Echinacea capsule, S.A.
Echinacea C®, capsule, S.C. Secom Productie
Echinacea extract Servicii S.R.L.
Laboratoires Arkopharma
S.C. Plafar Retail S.R.L.
S.C. Pronatura S.R.L.
Aboca SPA Societa Agricola
S.C. Rotta Natura S.A.
Macerate extract gliceric de Echinacea , S.C. Adserv S.R.L.
glicerice Extract de Echinacea fără alcool S.C. Dacia Plant S.R.L.
(Echinacea purpurea),
Comprimate Echinacea – comprimate S.C. Laboratoarele Remedia
Echinacea comprimate S.R.L.S.C. Dacia Plant
S.R.L.
Siropuri/ Faringo Tusiv Patlagina Si Echinacea Terapia
combinaţii Echinacea sirop S.C. Faunus Plant S.R.L.
Tisofit – sirop cu Echinacea, S.C. Tis Farmaceutic S.A.
Sirop de Patlagina si Echinacea, S.C. Bio Eel S.R.L.
S.C. Favisan S.R.L.
245
Faviimun 2 – sirop natural din sirop cu S.C. Manicos S.R.L.
Echinacea, Patlagina, muguri de pin
Alte Extract natural din echinacea și catină S.C. Natura Plant S.A
combinaţii fără alcool
Capsule moi cu Echinacea, S.C. Laboratoarele Fares Bio
Imunogrip, Imunorezista Vital S.R.L.
Bibliografie:
Wichtl M. (ed), Herbal drugs and phytopharmaceuticals. A handbook for practice on a scientific basis,
3rd edn. Medpharm Scientific Publishers, Stuttgart, 2004.
Wagner L, Cramer H, Klose P, Lauche R, Gass F, Dobos G, Langhorst J., Herbal medicine for Cough. A
Systematic Review and Meta-Analysis, Forsch Komplementmed;22(6):359-68, 2015.
Burger A., Torres A. R., Echinacea-induced cytokine production by human macrophages. Int. J.
Immunopharmacol. 19: 371-379, 1997.
Binns S.E., Hudson J., Antiviral activity of characterized extracts of Echinacea spp.against Herpes
simplex virus (HSV-1), Planta Med., 68:780:783, 2002b.
Pleschka S., Anti-viral properties and mode of action of standardized Echinacea purpurea extract against
hightly pathogenic avian Influenza virus (H5N1, H7N7) and swine-origin H1N1 (S-OIV), Virol. J., 6:197,
2009.
Merali S, Binns S, Paulin LM, et al. Antifungal and antiinflammatory activity of the genus Echinacea.
Pharm Biol. 2003;41:412–20.
246
247
Equisetum arvense L.
(Coada calului - părți aeriene)
Beneficii:
Efect antioxidant: Planta conține o cantitate mare de polifenoli. Activitatea
antioxidantă (analiza ABTS) a fost estimată la 98,13 ± 3,84 (echivalentul
Trolox pM / g greutate uscată) [76]. Conținutul total de fenol, capacitatea totală
de antioxidant și cantitatea de acid silicic s-au dovedit a fi 18,67%, 123 mg acid
galic / g extract de greutate uscată, 1608 pM TEAC / mg extract uscat în greutate
și 0,0049 mg acid silicic / [77]
248
explica parțial proprietățile sale analgezice. Un studiu in vitro a arătat că acidul
kynurenic este capabil să inhibe proliferarea sinoviocitelor [66]. Nivelul său a
fost semnificativ mai scăzut la subiecții umani cu AR decât la cei cu OA [67],
ceea ce sugerează potențialul benefic al suplimentelor acidului kynurenic la
pacienții cu RA.
Siguranta
Categorii de consumatori vulnerabili: gastrită hiperacidă şi ulcer gastric şi
duodenal Toxicitate și doze: Dozele orale standard au fost supuse testelor
toxicologice și apar sigure și nongenotoxice
Reactii adverse: produsul este în general bine tolerat, rareori putând apărea
tulburări digestive manifestate prin greaţă, diaree, hiperaciditate gastrică.
Interacțiuni medicamentoase: nu au fost găsite interacțiuni cu alte
medicamente
Potentiali contaminanti: impuritati minerale, pesticide, metale grele
Potentiali alergeni: nu se cunosc
Bibliografie
Zgrajka, W.; Turska, M.; Rajtar, G.; Majdan, M.; Parada-Turska, J. Kynurenic acid content in anti-
rheumatic herbs. Ann. Agric. Environ. Med., 20, 800–802, 2013
Jiang, X.; Qu, Q.; Li, M.; Miao, S.; Li, X.; Cai, W. Horsetail mixture on rheumatoid arthritis and its
regulation on TNF-α and IL-10. Pak. J. Pharm. Sci., 27, 2019–2023, 2014
Parada-Turska, J.; Rzeski, W.; Zgrajka, W.; Majdan, M.; Kandefer-Szerszen, M.; Turski, W. Kynurenic
acid, an endogenous constituent of rheumatoid arthritis synovial fluid, inhibits proliferation of synoviocytes
in vitro. Rheumatol. Int., 26, 422–426, 2006
Parada-Turska, J.; Zgrajka, W.; Majdan, M. Kynurenic acid in synovial fluid and serum of patients with
rheumatoid arthritis, spondyloarthropathy, and osteoarthritis. J. Rheumatol., 40, 903–909, 2013
Sandhu NS, Kaur S si Chopra D. Pharmacognostic evaluation of Equisetum arvense Linn. Int J PharmTech
Res 2010; 2(2): 1460-1464.
249
Dos Santos Jr JG si altii. Sedative and anticonvulsant effects of hydroalcoholic extract of Equisetum
arvense. Fitoterapia 2005; 76(6): 508–513.
Mimica-Dukic N si altii. Phenolic compounds in field horsetail (Equisetum arvense L) as natural
antioxidants. Molecule 2008; 13: 1455-1464.Sinha NS. In vitro antibacterial activity of ethanolic extract of
Equisetum arvense L. International Journal of Pharmaceutical and Biological Research 2012; 3(1): 19121.
250
Prezentul material a fost elaborat în cadrul proiectului ADER 14.1.2 cu titlul ‘’STUDII ȘI
CERCETĂRI PRIVIND RISCURILE ȘI BENEFICIILE CONSUMULUI DE SUPLIMENTE
ALIMENTARE PE BAZĂ DE PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE’’, desfășurat în
cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București
(INCDBA-IBA București), în perioada octombrie 2015 – octombrie 2018.
251