1. Ce spune Andrei Laslau despre dieta.

In urma cu ceva vreme am incercat o serie de articole care incercau reabilitarea

grasimilor si sustineau ca o dieta care exclude grasimile este complet nesanatoasa.
Intre timp am facut cunostiinta cu medicul Andrei Laslau care este dovada vie a
faptului ca o dieta bogata in grasimi (dar nu orice fel de grasimi), este utila si, mai
mult decat atat, te poate ajuta sa slabesti.

Cu sinceritate recunoastem ca ceea ce ne-a atras atentia a fost motto

folosit demolez toate miturile nutritionale si te fac sa slabesti mancand regeste!

L-am
pe urmarit oCea
"aceboo#. vreme
mai pe
bunaAndrei Laslau,
dovada si am citit
a e$cientei cu mare
dietei atentie postarile
ketogenice sale
este c%iar medicul
Andrei Laslau & a slabit ' #ilograme intr-o luna si jumatate (  *ile ).

Ce este dieta #etogenica, care sunt regulile, care sunt efectele, si cine poate aborda o
astfel de dieta ne-a spus c%iar Andrei Laslau, in interviul acordat
pentru +++.dieteti#.ro. A*i prima parte.

e pare bine ca ai venit pe pagina dietetik.ro si iti multumim in numele

cititorilor ca ne divulgi toate secretele tale. Dat find aptul ca arati superb
si ca esti un mare, oarte mare mancator de grasimi, te intrebam intr-un
glas ce inseamna dieta ketogenica?

ieta #etogenica este o dieta in care corpul arde grasimi pentru energie. e fapt,
#eto*a este o stare $*iologica si inseamna exact arderea aci*ilor grasi in mitocondrii
(u*inele energetice ale organismului) prin beta-oxidare si formarea de corpi cetonici
sau #etone
#etone, (acetona,
de unde acidulde
si numele aceto-acetic
#etogenica).si acidul-%idroxi-butiric
e $ecare data cand &ardem
acestea sunt
aci*i grasi,
arderea se produce prin #eto*a. ieta #etogenica este o dieta in care active*i foarte
mult fenomenul #eto*ei, sau al arderii grasimilor. e obtine aceelasi efect ca in ca*ul
unui post negru de sapte *ile, in conditiile in care mananci *i de *i.

Deci mancam si slabim? Adica nu doar ca mancam, dar mancam unt, carne,
branza si smantana si slabim. E un el de vis. Du-ne mai mult in visul asta!

ite, daca ultima masa din *i este la ora 1/., iar prima la ora 0 dimineata, este deja
in plina dieta #eto. e fapt, probabil toata planeta asta tine dieta #eto, intr-un fel sau
altul. e la masa de seara, pana dimineata ai consumat toate glucidele usor
disponibile corpului tau, iar dimineata esti intr-o #eto*a usoara (acetona se elimina
prin respiratie si are miros de mere ver*i), dar strici totul cu un bol de cereale cu
lapte, un sfat conventional gresit, daca ma intrebi pe mine. eto*a apare si dupa un
antrenament intens, si este destul de pronuntata.

mi place mirosul de mere verzi!

a! "ii atenta dieta #etogenica presupune ca din totalul caloriilor 23 sa provina din
grasime, 43 din proteina si 3 din glucide. 5entru a $ mai usor de tinut si pentru ca
pana la urma si glucidele au avantajele lor, eu am urcat aceste glucide spre  grame
1
pe *i (in *ilele cu antrenament, pentru ca eu merg la sala), si le-am limitat la 4 de
grame pe *i in *ilele fara antrenament. e ce am facut asta6 5entru a se putea manca
si legume su$ciente, si nuci si c%iar si fructe de padure. 5entru ca glucidele vin cu
$bre, cu $tonutrienti, cu antioxidanti, cu vitamine, cu minerale, adica cu foarte multe
bene$cii. 7lucidele nu sunt complet rele si trebuie sa existe in dieta, insa excesul de
glucide ra$nate (*a%ar, sirop de fructo*a extras din porumb) duce la de*astru &
obe*itate, diabet, boala cardiovasculara si c%iar cancer.

Dupa cat timp apar primele rezultate?

8ste cel mai bine sa ne uitam in oglinda, la talie, la %ainele care ne raman mari si abia
dupa aceea sa ne urcam pe cantar. 8xista variatiile individuale raportate la tipul
metabolismului, la particularitatile $ecaruia, dar au fost si ca*uri in care s-au pierdut
realmente c%iar si 1 #ilograme in prima luna de dieta, din care intradevar o mare
parte este apa, dar si ' #ilograme intr-o luna si jumatate sau '' de #ilograme in cinci
saptamani. epinde de foarte multi factori & aderenta la dieta, cat de jos ne-am dus
cu glucidele, daca am trisat, daca am facut si sport, cate calorii se consuma, iarasi,
lucrurile trebuie privite individuali*at, dupa parerea mea.

Deci eliminam glucidele si le inlocuim cu grasimi?

9data cu diminuarea glucidelor in dieta, scade nivelul de insulina. Acest lucru duce la
activarea lipa*ei. Aceasta desface trigliceridele din tesutul adipos in aci*i grasi.
Acestia ajung
unde sunt in sange,
oxidati sunt tranferati
si se formea*a #etone,in pe
mitocondrie & u*ina
care le poate energetica
folosi a celulei,
organismul pentru
energie. Contrar ideii ca este absolut necesara gluco*a pentru creier, acesta poate
functiona foarte bine si cu corpi cetonici, el $ind un mare consumator ai acestora in
#eto*a.

e benefcii are dieta pe langa scaderea secretiei de insulina?

Intrebarea corecta este ce bene$cii are dieta #etogenica pe langa scaderea secretiei
de insulina si scaderea masiva in gerutate. Alte bene$cii sunt pastrarea masei
musculare. caderea trigliceridelor, mentinerea glicemiei in limite foarte bune,
scaderea colesterolului rau si cresterea colesterolului bun, scaderea in:amatiei
sistemice. 8ste utila ca tratament in sindromul metabolic, steato*a %epatica, diabet
de tip II, dislipidemie, epilepsie, 5ar#inson, sclero*a multipla, Al*%eimer, mai nou
restrictia de glucide $ind privita ca o arma in preventia si tratamentul cancerului.
(Adaug aici toate referintele & sunt recente din '11 & '14, si au fost publicate pe
pagina mea o$ciala
'11 9ctober & un exemplu
'2 Is t%ere a role for ;utr <etab (Lond).
carbo%>drate '11=in/t%e
restriction 0.treatment
5ublis%ed and
online
prevention of cancer6 ?ainer @ lement and lri#e mmerer).

at timp se poate respecta dieta ketogenica?

'
ieta se poate tine de la o luna la trei luni, sau c%iar mai mult, pana cand omul ajunge
la o greutate normala. lterior, va putea sa alterne*e trei *ile cu glucide putine, cu o
*i cu ceva mai multe glucide sau sa tina un regim redus in carbo%idrati si cu ceva mai
multe glucide. In general, lucrurile astea trebuie individuali*ate foarte bine. 5entru
re*ultate maxime trebuie si sport individuali*at. Celor care vor sa obtina re*ultate
rapide, precum cele obtinute de mine, le pot oferi contra cost consultanta
personali*ata si ma gasesc cel mai rapid si mai usor pe pagina mea de "aceboo#.

Este periculoasa o astel de dieta? "au mai corect spus e#ista persoane
carora nu le este indicata?

ieta dintre
multi #etogenica
noi leeste o dieta8u
mananca. care
nu exclude din alimentatie
cred ca poate mi*eriile
sa $e periculos pe care ceio mai
sa excludem
categorie total toxica de alimente si mai ales pe cele foarte bogate in *a%ar, cele care
contin margarina si ale porcarii. Botusi, exista bolnavi & cu diverse boli cronice, asupra
carora trebuie sa se pronunte intai medicii curanti & endocrinolog, diabetolog,
cardiolog, etc. 8u nu o pot recomanda gravidelor sau mamicilor care alaptea*a,
pentru ca anumite toxine din tesutul adipos care se subtia*a destul de repede vor
ajunge la bebelus. arcina nu este un moment bun ca sa slabim. ar despre asta
putem vorbi mai pe larg.

'.

Grafcul arata legatura intre cresterea consumului de carbohidrati si

obezitate

Duminica m-am uitat pe pagina ta de acebook si m-am speriat. placinta cu

branza si stafde de la bunica $ am vazut si spunem asta ca sa stii ca ne-am
uitat cu ma#ima atentie, caea cu lapte, caise uscate, c%eesecake cu
ciocolata, ki&i, struguri si o alta placinta $ adica numai keto nu era'.

uminica estein*iua
saptamanala, dese
care incarcare cu carbo%idrati.
pot consuma Adica exista
mai multe glucide, o *ilimitea*a
dar se de trisatD
grasimile.
;u o recomand in primele saptamani nimanui, pentru ca il va da inapoi de la dieta.
Botodata, cum probabil ai citit in textul meu, inainte sa ma apuc de incarcare, m-am E
descarcat E cu un antrenament intens la sala de forta. 8u imi permit sa fac lucrurile
astea pentru ca le-am testat pe pielea mea. ;u trebuie uitat ca pe pagina mea este
4
 experienta mea personala. Adica dieta dr. Andrei Laslau pentru pacientul Andrei
Laslau. eci lumea nu trebuie sa copie*e adliteram ceea ce fac eu acolo. 5entru ca eu
am 1./ m si /F #g, sunt barbat, trag de $are, si sunt in sistemul asta nutritional de
anul trecut de prin noiembrie. ;u ma pot compara cu o doamna de 1.2 cu 0 de
#ilograme, care merge pe jos cu masina, urca scarile cu liftul si butonea*a tastatura
sau se duce la sala odata pe saptamana si atunci alearga pe bicicleta atat de relaxata
incat poate citi o revista. ieta asta trebuie sa devina un stil de viata, sa includa
antrenament, altfel bene$ciile nu vor $ atat de usor de atins. ;utritionismul a scos
nutrimentul din aliment, alimentul din dieta si dieta din stilul de viata, lucru ce a dus
la foarte multe probleme. ar despre asta cred ca vom discuta cu alta oca*ie.

'.Lectiile de dieta de la Andrei Laslau

in dialogurile precedente cu medicul Andrei Laslaune-a placut cel mai tare faptul ca putem
manca imparateste (regeste, cum spune, pe pagina sa de "aceboo#, dr. Andrei Laslau) si
putem slabi. In plus dieta #eto iti da voie sa mananci orice aliment permis, la orice ore, daca iti
este foame. 9amenii cred ca mancand putine grasimi slabesc, desi este exact pe dos.

Cea mai buna metoda de a slabi este sa mananci mai multe grasimi si sa restrictione*i la maximum
carbo%idratii, in special *a%arurile simpleD, spune medicul Andrei Laslau.

ieta #etogenica cere ca din totalul caloriilor *ilnice 23 sa provina din grasimi, 43 din proteina si
3 din glucide. iminuarea glucidelor in dieta, scade nivelul de insulina, iar aceasta duce la activarea
lipa*ei. Aceasta desface trigliceridele din tesutul adipos in aci*i grasi. Acestia ajung in sange, sunt
tranferati in mitocondrie & u*ina energetica a celulei, unde sunt oxidati si se formea*a #etone, pe care
le poate folosi organismul pentru energie. Contrar parerii unor nutritionisti ca sistemul nervos
functionea*a numai cu gluco*a, creierul este un mare consumat de #etone in dieta #eto. 8xista niste
studii experimentale pe animal care au obtinut re*ultate bune tratand tumori cerebrale cu dieta #eto
si iradiere.

ieta #etogenica permite scaderea semni$cativa in greutate, dar pastrea*a G3 din masa musculara,
determina scaderea trigliceridelor, mentine glicemia in limite foarte bune, scade colesterolului rau si
creste colesterolului bun si determina scaderea in:amatiei sistemice. ieta #eto este utila ca
tratament in sindromul metabolic, steato*a %epatica, diabet de tip II, dislipidemie, epilepsie,
5ar#inson, sclero*a multipla, Al*%eimer, poate previni cancerul conform unor studii recente.

Dieta keto inseamna sa mananci grasimi? ate grasimi? ate calorii in dieta zilnica?

;u! ;utritionismul a gresit. A scos nutientii din alimente, alimentele din dieta si dieta din stilul de
viata. Au permis sa apara margarina cu omega 4 care este buna pentru inima. Be doare capul efectiv
cand ve*i reclamele. ieta #eto H lo+ carb trebuie sa devina un stil de viata. 8u nu recomand sa
mananci nelimitat grasimi (si in nici un ca* grasimi animale). ;u recomand nici excesul de proteine.
Aici, dupa umila mea parere, s-a facut o greseala. i provine de la At#ins, pe care nu-l putem noi
judeca. 8l a recomandat consumul fara limita de proteine si grasimi. Aia a fost greseala majora dupa
parerea multora. 8u recomand moderatie. ?egula de aur este sa mananci doar cand iti e foame, pana
te saturi asa pe la vreo /-G3, sa incerci sa alegi alimente permise, in combinatii intuitive, sa stai la
masa, cu o companie placuta, sa mananci calm si relaxat, fara nervi, fara stres. 8ste necesar ca
alimente permise sa $e in cel mai bun raport pretHcalitate pe care ti-l permiti, si sa respecti orele de
masa. Conditiile de relaxare si companie placuta se intalnesc doar la a*il, dar trebuie sa incercam sa
facem tot ce putem pentru noi si in viata de *i cu *i. ieta #eto are avantajul iesirii din Cercul
Carbo%idratilor sau Cercul "oamei, astfel ca vei avea o dieta cu un de$cit caloric semni$cativ, pentru
ca nu te poti indopa cu mancare adevarata. 5oti sa ra*i o caserola de ing%etata de 0 grame in
cateva minute. Asa suntem construiti. ar incearca sa te indopi cu salate, legume, carne $arta sau la
F
cuptor, peste, bran*eturi, oua, oleaginoase sau fructe putin dulci si ai sa ve*i ca este imponsibil.
rana adevarata nu se poate manca in cantitati industriale. Asa ca nu este necesar sa stabilim un
barem caloric, pentru ca daca respecti alimentele permise si pe cele inter*ise, restul vine de la sine.
8u totusi recomand la inceput celor cu care lucre* in mod personali*at sa-si faca jurnal alimentar si sa
monitori*e*e la calorie si gram, macar in primele saptamani.

Este admirabila pledoaria pe care o aci (si demna de lauda audienta de care benefciaza),
impotriva alimentelor procesate, pline de za%ar si*sau grasimi trans.

Brebuie sa mancam alimente, nu surogate sau copii de alimente. Bot ceea ce este procesat este o
copie a alimentului srcinal. 8ste o mare diferenta intre a manca si a te %rani. 8u vorbesc despre
%rana, adica mancare pe care ar recunoaste-o si strabunica ta. 9 masa sanatoasa #eto este gata in 4
minute sau cel mult 4. Asta e fast-food adevarat. <ancare, nu jeguri frumos ambalate cu reclame pe
pereti. 5latesti si mancarea, si reclama, si medicul care o sa-ti ingrijeasca sanatatea subre*ita de
porcariile din mancare. tii cam cat mai costa un #ilogram de nic#er6 <ai mult decat un #ilogram de
carne, nuca sau bran*a. ndeva peste 4 de lei. i contine *a%ar si grasimi vegetale %idrogenate
(adica margarina). unt un lux la pretul asta. aca ti le permiti, inseamna ca iti permiti si o sanatate
subreda, si tot felul de probleme peste ani, poate un diabet, poate un cancer, poate o boala
cardiovasculara.

O masa de pranz: patru pulpite de pui la tigaie, in ulei de palmier, o rosie, doi castraveti si o mana de
nuci, plus ceva cascaval ras.

Adica vrei sa spui ca este mai mult decat necesar sa eveluam raportul corect intre pret si
calitate si sa citim etic%etele. +u? entru asta pledam si noi.

a, asta spun. 7rasimile %idrogenate (margarina) si glucidele ra$nate sunt raspun*atoare pentru
maladiile mentionate, ajunse la acest moment adevarate epidemii. ;iste greseliHde$ciente in
recomandarile nutritionale propagate de-a lungul timpului au demoni*at untul si au pus la loc de
cinste margarina. Inca i se mai face si a*i reclama. i este snistru! 5roblema este ca ea nu e numai in
cutie, unde o poti evita, ci si in tot ce inseamna cofetarie, patiserie, fainoase, dulciuri, *a%aroase.
9riunde scrie grasime vegetala %idrogenata, sau grasime vegetala & fara sa mai continue, sa tii minte
ca mai bine lasi produsul pe raft si iti ei altceva.

Andrei Laslau si dieta ketogenica

Am luat la rand toate meniurile tale. Dupa parerea mea sunt oarte gustoase. oate ca as
adauga ceva mai multe ierburi, piper, un pic de usturoi, poate ceva suc de rosii, in rest nu
am ce sa zic cu o singura e#ceptie. Acest stil alimentar nu este prea scump?

<ulta lume sustine ca dieta mea este scumpa, ca nu este pentru oameni normali, ca e numai pentru
oameni cu bani. Am postat pe contul meu de "aceboo# bonul de casa al unei liste scurte de
cumparaturi, toate alimentele cumparate mergand perfect pe #eto. Bot ce am cumparat pot manca la
orice ora din *i sau din noapte, pentru ca se incadrea*a perfect in regulile dietei, iar in restul timpului
stiu sa fac alegeri bune. eci avem in po*a aia ',0 #ilograme de cascaval traditional, 4/ grame de
smantana 43, F1 grame de mascarpone, F grame de telemea maturata,  grame de caju (din
pacate
pac%et prajit si sarat),
de biscuiti oreo',2
& pe#gcare
de fructe de deja),
i-am dat paduretotul
congelate,
cu vreo
144grame
lei farade masline
biscuiti. naturale
aca si un
as manca
singur din ele mi-ar ajunge toate astea cel putin 1 *ile. Asta inseamna cam 14.4 leiH*i. Cam cat F de
grame de baton bio din ore* cu ciocolata si fara gluten & jeg nutritional bio la 'F0.F ronH#g. au cam
cat un meniu la fast-food, poate (eu nu intru acolo & dar si daca as intra tot as stii ce sa mananc & un
dublu c%eeseburger fara c%i:a, o salata si o cafea fara *a%ar), si mai putin decat o saorma la ristor.


.egulile dietei keto de Andrei Laslau/

9amenii cred ca mancand putine grasimi slabesc, desi este exact pe dos. Cea mai buna metoda de a
slabi este sa mananci mai multe grasimi si sa restrictione*i la maximum carbo%idratii, in special
*a%arurile simple.

i functionea*a, in conditiile in care putem manca delicios salate cu avocado, nuca de cocos, nuci si
smantana, oua prajite in unt, supa de pui a la grec, musc%iulet de vita in sos de bran*a gorgon*ola,
alune de padure, migdale, seminte si asa mai departe. 8ste vorba despre o in$nitate de combinatii,
multe extrem de usor de gatit. ar este cam greu sa te creada cineva ca slabesti mancand nuci si
smantana. Dar eu am un echilibru intre grasimile animale si vegetale in dieta mea, mananc zilnic
salate de cruditati, legume si fructe putini dulci, pentru ca toate astea vin cu putine glucide care sunt
insotite de bre, vitamine, minerale si antioxidanti D, povesteste medicul Andrei Laslau pe pagina sa
de "aceboo#.

are sunt alimentele permise in dieta ketogenica?

unt o multitudine de alimente permise. 5e categorii de alimente inseamna asa carne de pui, porc,
vita, oaie, miel, capra, berbec, ied. Adauga orice fel de peste. in categorie sunt complet excluse
me*eluri, carnati, alte carnuri procesate industrial sau acasa, dar si carnurile afumate. La capitolul
bran*eturi telemea maturata, cascaval, bran*eturi frantu*esti sau italienesti. 5ractic toate
bran*eturile exclu*and bran*a topita care este plina de 8-uri. 8ste permisa smantana si este de
preferat sa $e grasa, este buna si bran*a mascarpone, dar si untul & de preferat de tara, din surse
locale si gras. unt permise ouale, iar eu le recomand pe cele de la tara si abia apoi pe cele bio.
rmea*a o categorie de mixuri de nuci si seminte, unde intra alune de padure, migdale, nuca
romaneasca, nucile bra*iliene, caju & acesta din urma nu in cantitate foarte mare pentru ca are
destule glucide, macadamia, $sticul, seminte de in si de :oarea soarelui, semintele de dovleac,
samburi de caisa si seminte de susan. 8ste bine ca aceste oleaginoase sa $e crude, neprajite si fara
sare. Boate trebuie pastrate la rece. In dieta este permis si necesar avocado, nuca de cocos si uleiul
de cocos, maslinele si uleiul de masline. La toate acestea se mai adauga legume putin glucidice
precum broccoli, conopida, spanac, fasole verde, var*a, ardei, castravete, rosie, morcov, ceapa,
usturoi, dovlecei, vinete, salata verde, ridic%e, telina si fructe de padure, #i+i, ananas, mere, fructe de
se*on, in limita glucidelor permise *ilnic.

Lic%ide?

Apa plata, minerala, ceai verde, ceai negru si cafea, de preferat bio, de preferat preparate in casa,
fara *a%ar.

Da-ne cateva saturi in plus legate de aceste alimente permise.

Indiferent de tipul de alimente, recomandarea mea este ca acestea sa $e din surse naturale, de la
animale crescute traditional, de preferat de la tara, locale, se*oniere, cat mai proaspete, cat mai putin
procesate. Apoi daca de la tara nu se poate, oricine poate merge in piata si oricine se poate
imprieteni cu un producator local de bran*a si oua. II gasesti si pe "aceboo# sau pe internet.
8xista producatori care iti aduc marfa la usa. ?ecomand abia apoi variantele bio si la $nal alimente
conventionale, ca solutie de avarie. Este evident ca trebuie luat in calcul si raportul pret calitate,
usurinta in procurare si usurinta in utilizare. Nu suntem roboti si nu traim in carti, unde dieta este
ideala si noi suntem perfecti. e multe ori ai alegeri limitate, iar atunci c%iar si alimentele
conventionale, intr-un raport corect pretHcalitate si o disponibilitate decenta pot $ bune. n ou, c%iar
si conventional, este mai bun decat un batonas cu ciocolata.

2
Absolut corect! 0ricine poate merge in piata si poate cumpara produse naturale, sau cu
certitudine mai bune decat cele din marile magazine, iar pretul este uneori sensibil
identic. +oi avem oarte multi prieteni vegetarieni. eva saturi pentru ei?

ieta aceasta poate $ tinuta si de vegetarieni (sau de ovo-lacto-vegetarieni), cat si de vegani.

Alimentele permise sunt c%iar alimente. ;utritionismul a gresit, dupa parerea mea. -a scos
nutrimentul (vitamina, mineral, polifenol etc.) din aliment, s-a scos alimentul din dieta si dieta din
stilul de viata. Asta a dus la imitatiile de alimente pe care lestie toata lumea precum margarina
pentru unt, bran*a topita pentru bran*a, me*elurile pentru carne. i la posibilitatea ca unele
alimente, daca au in continut o substanta considerata sanogena, sa $e brusc si el considerat
sanogen.

Micul dejun salata de cruditati (salata verde, ceapa verde, castravete, kapia, o rosie),
zeama de lamaie si nuci, doua elii extrem de subtiri de paine cu seminte, pate de fcat de
pui adevarat, acut in casa (fcat de pui, unt 8!, cimbru, nucsoara, piper si vin " ara
porcariile din comert), cascaval de capra, nuci (iar), masline si castraveciori murati#
$dica% &ii mai limpede'#e exemplu margarina cu omega 4 care are mar#eting cum ca ar $ buna

pentru inima. 5arerea mea este ca nu este, intrucat contine grasimea %idrogenata care ramane si
este daunatoare indiferent de cantitatea de omega 4, iar despre grasimea %idrogenata, despre care s-
au pronuntat toate studiile & nivelul ei in alimentatie trebuie sa $e *ero. 8ste un aliment daunator!
"oarte danunator!are sunt alimentele interzise?Categoric inter*ise painea, pastele, carto$i,
ore*ul, cereale, porumb, fructele prea dulci sau cele uscate sau cele con$ate & mere golden, pere,
struguri, banane, mango, sta$dele, curmalele, smoc%inele. 8ste inter*is si laptele, iaurtul cu fructe,
*a%aroasele, fainoasele, produsele de cofetarie si patiserie, c%ipsuri, diverse batonase si batoane din
comert, cornuri cu ciocolata, ciocolata cu foarte mult *a%ar. De unde vin glucidele zilnice
necesare? utine, dar si ele parte a dietei.9 cantitate foarte mica de glucide bune este permisa,
in limita glucidelor *ilnice. ;u patim nimic de la doua feliute de paine foarte subtiri *ilnic, sau de la o
jumatate de
Botodata, mar,alimente
aceste desi mai sunt
bine permise
luam cele  grame
o *i de glucide
pe saptamana. din 1
8xista o *i grame de fructe
pe saptamana, de apadure.
din doua
luna de dieta, in care se poate trisaD & in sensul ca in timpul saptamanii tinem dieta, iar duminica,
sa *icem, ne facem poftele.

%iar asa, povesteste-ne mai mult desre ziua de 1incarcare2'

nii au re*ultate si cu o *i de incarcare dupa trei *ile de dieta. In *iua respectiva limitam grasimile si
consumam mai multe glucide, la inceput simple & *a%aruri, iar apoi mai complexe & amidonoase &
cartof, ore*, paste etc. Inaintea acestui festin ar $ bine sa ne antrenam intens si sa ne golimD
complet. In felul asta glucidele vor lua calea musc%iului si ne vor ajuta sa crestem in masa musculara.
;u se incarca cu glucide mai mult de 'F de ore si nu mancam grasimi decat in cantitate mica in
aceasta *i. 5roteine raman in dieta. 8ste bine sa ne facem niste calcule pentru aceasta *i, dar sunt
elemente complexe care nu-si au locul in acestscurt interviu.

nii au re*ultate bune pur si simplu mancand ce vor, fara sa se indoape & c%iar daca asta include
c%eeseca#e, pi**a, lasagna etc, in conditiile in care a doua *i o iau de la capat. Cel mai corect este sa
mancam totusi fructe de care nu am avut voie si care ne plac & mere, banane, piersici, mango,
eventual sa bem o bautura cu dextro*a si ceva proteina imediat dupa antrenamentul ala de care am
pomenit, iar in cursul *ilei mesele sa $e cu carne slaba si carto$Hore*. ar, repet, lucrurile trebuie
individuali*ate daca vrem sa facem profesionist lucrurile astea. <erge si amatoriceste, insa.

0
Gustare de seara o elie de paine cu seminte, unt de tara, branza de tara, mac si niste
caju crud#

e mananci tu la micul de3un?

andvisuri gustoase cu bran*a telemea, felii de castraveti pe deasupra, decorate cu rosii si alune. au
cateva feliute de #i+i, bran*a, cascaval, caju, cateva migdale si alune de padure, trei patratele de
ciocolata neagra cu /3 cacao, o cafea ar# umatra (asta e pasiunea mea vinovata ). ;u cred ca
exista om caruia sa nu-i placa asa ceva si nu se poate compara cu un bol de cereale cu lapte, pline de
*a%arJ. Ce mai mananc eu dimineata6 9mleta din trei oua de tara, cascaval, caju, nuci, putin
patrunjel. Cateva rosii c%err> pentru decorD. Asta imi aduce proteine de foarte buna calitate, grasimi
su$ciente pentru #eto, aci*i grasi buni, $bre, $tonutrienti, antioxidanti, minim de carbo%idrati si,
foarte important o foarte confortabila sen*atie de satietate. 5lus ca este foarte, foarte gustos. Adica
slabesc si mananc imparateste. ;u doar imparateste, dar si sanatos!
Krei sa slabesti, dar te-ai saturat de tot soiul de sfaturi care la tine nu tin6 9ricat de mult ai incerca,
nu poti slabi nici macar un gram si atunci devine frustrant. bebe.ro a stat de vorba cu un medic care
a slabit ' #g in aproape doua luni.

uprin*ator, dieta sa a inclus mancaruri delicioase carne, unt, smantana, nuci, fructeJ una
imposibil, dar daca el a reusit, tu de ce n-ai face-o6

Atentie insa, nu este pentru mamici care alapteaza!

Cine este ndrei !aslau"

Andrei Laslau este medic re*ident (c%irurgie generala) la pitalul Clinic de rgenta f. IoanD
Mucuresti. A scris articole de specialitate in *iarul @urnalul ;ationalD si pe diverse site-uri. A slabit '
#g intr-o luna si jumatate cu ajutorul dietei #eto (?aspund la intrebari si comentarii. Ajut gratuit in
limita timpului meu disponibil. Celor care doresc re*ultate foarte rapide, similare celor obtinute de
mine, le pot oferi contra cost consultanta personali*ataD).
Nutritia este o pasiune pentru mine, vroiam sa ma specializez ori in nutritie si metabolism, ori in
chirurgie plastica, acum voi a#unge chirurg generalist si poate o sa ma supraspecilizez in chirurgia
obezitatii $ gastroplastii, abdominoplastii%

5e la sfarsitul lui noiembrie '11 era un om cu greutate 445 kg. In special carbo%idratii mancati pe
la spital m-au facut de 11 #g & *ile de nastere, gar*i cu mancare proasta, pi**a, covrigiD, povesteste
el.

upa nici doua luni, surpri*a & Andrei cantarea G #g, diferenta su$cient de mare incat una din colege
de la spital sa-l intrebe daca si-a facut operatie de micsorare a stomacului. esi nu ma operasem,
re*ultatele erau cam similare, am slabit ' #g in 1, luni, lucru care se intampla si dupa o operatie de
genul alaD, explica el.

Care a fost secretul slabirii6 -a infometat6 i-a cantarit mancarea6 i-a numarat cu mare preci*ie
caloriile6 A luat pastile6 ?aspunsul este neasteptat a mancat proteine, grasimi (sanatoase!) si a
redus la minim consumul de carbo%idrati. Cu alte cuvinte, a tinut o dieta #etogenica.

9amenii cred ca mancand putine grasimi slabesti, desi este exact pe dos. Cea mai buna metoda de
a slabi este sa mananci mai multe grasimi si sa restrictione*i la maxim carbo%idratii, in special
*a%arurile simple. i functionea*a, cu niste bene$cii delicioase.

/
alate cu avocado, nuca de cocos, nuci cu smantana, oua prajite in unt, supa de pui a la grec,
musc%iulet de vita in sos de bran*a gorgon*ola, alune de padure, migdale, seminte etc J o in$nitate
de posibilitati, multe extrem de usor de gatit. ar este cam greu sa te creada cineva ca slabesti
mancand nuci cu smantanaD, povesteste Andrei.

e inseamna dieta ketogenica?Ideea e ca trebuie sa mananci grasimi! 23 grasimi, 43

proteine, 3 carbo%idrati sau c%iar deloc. ieta e extrem de sanatoasa!D, considera Andrei. Aceasta
dieta te ajuta sa scapi de colaceii si aripioarele din jurul taliei, sa obtii un abdomen mai plat si
e$cienta ei nu depinde de conformatia corporala pentru ca ataca o cale metabolica pe care o are
orice om normal & activea*a la maxim BA7 lipa*a %ormonosensibilaD, explica dr. Andrei.

De ce un ctioneaza? Corpul are nevoie de energie, si de regula si-o ia din carbo%idrati (dulciuri,
paine, ore*, carto$). ar daca nu-i mai dam carbo%idrati, atunci pentru a produce energie incepe sa
arda grasimile. In asta consta toata smec%eria! e fapt, sunt numeroase tipuri de diete #etogenice
(sau At#ins, lo+ carb, anabolic), diete in care corpul incepe sa arda grasimi pentru energieD, spune
Andrei.

Cei mai multi dintre noi nu stim exact cum functionea*a organismul nostru, ce il face sa se ingrase
sau sa slabeasca, de aceea dr. Andrei Ladislau ne explica ieta #etogenica permite sa mananci
oricand, orice este permis, oricat. 8ste o mica smec%erie aici & daca incepi sa ar*i grasimi, apar
corpii cetonici in sange sau 8B9;8 & de unde si numele de #etogenica. Acestia taie enorm
sen*atia de foame si nu vei mai manca, te surprin*i pe tine cand lasi jumate din ce ti-ai pus in
farfurieD, explica Andrei.

eci la scurt timp de la tinerea acestei diete, va scadea si apetitul tau, lucru ce va ajuta evident la
pierderea #ilogramelor. Acest lucru nu se intampla daca ai o alimentatie bogata in carbo%idrati,
dimpotriva, cu cat mananci mai multi, cu atat iti creste apetitul.

1red ca cel mai prost obicei posibil e sa incerci sa tii dieta, dar sa o comiti masiv la locul
de munca, de obicei cand este ziua cuiva (La multi ani, 6eorgica), cu mancare oarte buna,
gatita cu dragoste, dar care nu ti se potriveste. "i cel mai rau este $ pentru ca e mancare
gratis si probabil avem o conditionare psi%ologica de pe vremea cand nu se gasea mai
nimic in omanica $ sa te indopi. Adica azi dimineata puteam sa ma duc inapoi cu 7
saptamani de dieta $ rapid. Am ing%itit in sec, pareau delicioase pra3iturile, am baut doua
cani mari de apa si am avut gri3a sa nu stau in prea3ma lor. Asta e dierenta intre cei care
intradevar vor sa tina o dieta si cei care o tin pe %artie. ti trebuie putina vointa.2 (Andrei
Laslau)

5entru ca a tinut el insusi aceasta dieta #etogenica si pentru ca are cunostinte medicale despre ea,
Andrei Laslau raspunde celor mai frecvente intrebari ale mamicilor bebe dornice sa slabeasca.

4. La cat timp dupa nastere se poate tine aceasta dieta? upa ce termina de alaptat. aca
alaptea*a eu nu cred ca este corect sa slabeasca imediat. Boate toxinele liposolubile din tesutul
adipos vor ajunge in laptele matern odata cu scaderea rapida a astuia. Iti dai seama ca acele toxine
nu ii vor face bine bebelusului. Mine este sa mananci corect in sarcina si sa nu pui prea mult pe tine.

7. e ructe sunt indicate in dieta keto? Ideea este simpla & f ructe mai mici cu densitate
nutritionala maxima si glucide minime. eci atata timp cat nu te indopi cu struguri, banane, merge
golden eu *ic ca in
sau inainteHdupa cantitate limitata
antrenament. fructele
in acelasi suntmerge
motiv c%iar o# & anumite
si putina fructeneagra
ciocolata & de preferat dimineata
sau cateva felii de
paine.

G
ecomandari de ructe/

N 1 grame de a$ne H mureH coaca*e au 3 glucide. In limita a  grame carbo%idrati este
recomandat o jumatate de #ilogram. N 1-' #i+i pe *i sunt o#. N 5utin ananas pus langa carne care sa
usure*e digestia.

In plus, Andrei alege mai degraba sa manance legume decat fructe. e ce6 5entru ca legumele au
*ero carbo%idrati, adica *ero *a%aruri si sunt bogate in $bre, $nonutrienti, polifenoli, antioxidanti,
vitamine, minerale, pe cand fructele, mai ales anumite tipuri de fructe, sunt doldora de *a%aruri
concentrate si mai sunt si super c%imi*ateD.

. La ce alimente ai renuntat complet pentru a tine dieta keto? C%iar daca aceasta dieta
presupune reducerea la minim a carbo%idratilor, Andrei nu a renuntat complet la niciun aliment, ba
c%iar de 5aste si-a permis si cateva *ile in care nu a tinut dieta. Eu  tin o orma de 8keto9 in care 
grame de carbo%idratiH*i este limita. 5rimele '-4 saptamani totusi am consumat c%iar mai putine. ar
1-'-4 felii de paine pe *i (integrala facuta in casa & felii subtiri ) nu repre*inta o problema. La fel,
ramane loc pentru putina ciocolata neagra, niste a$ne, un #i+i, un mar mic & aici se poate jongla
usorD, explica el.

esi meniul lui este alcatuit in principal si smantana si nuci, Andrei savurea*a cu placere si ciorba de
pui a la grec sau ciorba de vacuta. 9rice ciorba fara carto$, paste si ore* merge. e pot scoate usor
ingredientele cu carbo%idrati din retete, mai spune el.

:. Este scumpa dieta keto?epinde cu ce o comparam & daca o compari cu dieta americana tipica
iesi mai ieftin. <ancarea are o densitate nutritionala mai ridicata, dar in total mananci mai putin,
c%eltuiesti mai putin & #etonele din sange, scaderea insulinei, cresterea leptinei reduc sen*atia de
foame. ar poate depinde de la persoana la persoana. La ce pret au ajuns cerealele integrale cu '3
*a%ar, mai bine iti iei carne, bran*a. <arile costuri sunt cu nucile, alunele de padure, migdalele,
carne, bran*a & dar nu mananci tone.
;. Este periculoasa dieta keto? 8u cred ca nu pateste nimeni nimic daca exclude din alimentatie
fainoase, rantarusi, prajeli, dulciuri, fructele prea dulci, painea prea multa, patiseria, cofetaria,
sucurile dulci si mi*eriile din comert care sunt pline de *a%ar sau fructo*a. In principiu sunt
recomandari o# pentru oricine care poate manca niste carne, niste bran*a si niste nuci, ceva
smantana, oua & ca majoritatea meselor din asta vor proveni. ;u cred ca are contraindicatii evidente,
mai ales in forma destul de permisiva in care o tin eu.

<. La dieta keto se numara caloriile? 8u nu numar caloriile si nu recomand nimanui. Alegerile
trebuie sa devina intuitive la un moment dat. 5oti controla portiile & iti iei farfurii mai mici daca nu poti
sa nu mananci tot din farfurie, mananci mai incet. 5roblema nu este la ce mananci din ce iti cumperi
pentru dieta, ci la obiceiurile proaste.

=. at timp se tine dieta keto?e poate tine inde$nit. upa 4 saptamani, se poate trisa o *i pe
saptamana, cu conditia ca in *iua in care bagi carbo%idrati sa $e pe cat posbil complecsi (adica ;
LCI?I) & si atunci sa nu mananci grasimi multe. au se poate trisa in $ecare *i, inainte sau dupa
efort intens se pot baga carbo%idrati & daca tragi o ora ca lumea de $are & nu patesti nimic. (se
numeste targeted #etogenic diet)
>. are poate f efcienta ma#ima a dietei keto?8u am dat jos ' #g in 1, luni. Am pe cineva la
consultanta care a dat jos 1 #g in 1 *ile. ar primele #ilograme (sa *ic primele ) sunt glicogenul
din musc%i si $cat cu ceva apa (o molecula de *a%ar tine doua de apa), ulterior se arde grasimea &
stare similara cu cea din inanitie & doar daca bagam grasimi il facem sa arda grasimi & atat ce ii dai
1
cat si ce are in depo*ite. 5roteinele sunt necesare pentru a minimi*a pierderea masei musculare.
upa ce ai slabit mai repede la inceput, se incetineste ritmul si iti trebuie si sport, eventual alergat,
adica adoptarea unui stil de viata mai sanatos.

. "unt indicate suplimentele alimentare in dieta keto?8u oricum recomand si iau suplimente
nutritionale omega 4 (F-1' capsule pe *i), vitamina C O *n 1mg & 'mg, M-uri & complex,
multivitamina, seleniu, magne*iu, poate si altele daca face sport.

45. Dieta keto are nevoie de e#ercitii fzice?Ajuta mult exercitiile. eto O alergat O sala P
efecte dementiale

E0@A+DA E+B @BL DECB+

<icul dejun este cea mai importanta masa a *ilei, iar lipsa acesteia are efecte grave consumarea a
excesiv de multe calorii pe la ora 1 si pe la pran*, sau si mai grav, consumarea a excesiv de
multe calorii la o ora tar*ie. aca acele calorii sunt predominant repre*entate de carbo%idrati,
de*astrul este inevitabil. in aceste considerente, micul dejun este 9MLI7AB9?I. Iar el trebuie sa
contina su$ciente proteine si grasimi sanatoase si nu excesiv de multi carbo%idrati.D(Andrei Laslau pe
pagina sa de "aceboo#)

e recomanda medicul Andrei Laslau/

oua $erte, oc%iuri sau omleta in diferite combinatii cu diverse tipuri de nuci si bran*a, eventual si cu
legume,

branza telemea & de preferat maturata, cascaval, iaurt simplu, smantana, unt /-/'3,

salam crud uscat & cu limitele de mai sus,

una & doua asta

cantitatea felii de
nu paine integrala
e o mare (deindiferent
problema preferat facuta
de tip),in casa, din grau intreg din comert, dar in

legume (castravete, rosie, ardei & cele mai usor de folosit),

toate tipurile de nuci si seminte existente pe planeta asta

ructe cu continut redus de *a%aruri (#i+i, grepfruit, portocala, mar, fructe de padure, ananas crud)=

cateva felii de carne $arta H la cuptor H prajita (eventual sub forma de sendvis & eu prefer pentru
usurinta in utili*are bran*a H cascavalul cu mentiunea ca imi place sa $e de obicei mai groase ca felia
de paine)

e +B recomanda medicul Andrei Laslau

+B 1EEALE B LAE2 care inseamna de fapt cereale procesate, nu integrale, cu minim '3
*a%ar vandute la pret de carne & 4 ron pe #gD

+B ABB B BE din comert & sunt la fel de proaste, daca nu c%iar mai proaste & cu un
continut de *a%ar incredibil de mare, similar cu al ing%etatei. aca vrei iaurt cu fructe, iti pui singur
fructe de padure in iaurt integral si este o combinatie decenta.

@EELBLE EFBE EGAE, desi uneori pot $ o solutie acceptabila & la limita avariei, dar de 1-'
ori pe luna, si atunci sa $e vorba de ceva salam crud-uscat de buna calitate si de preferat sa consumi
11
pe langa el si alimente care sa contina vitamina C & nitratul de sodiu din me*eluri nu se mai
transforma in nitriti si nitro*amine cancerigene.

E@GB" pentru copii sunt o mare <IQ8?I8. La pret de carne ti se vinde o bataie de joc
nutritionala, din carne de pe oase si resturi de oase (carne de*osata mecanic), gelatina, 8-uri,
proteina vegetala.

FA+A 0A ; 8B8 M;A. Kei gasi multe 8-uri pe etic%eta & mult prea multe pentru un
aliment care necesita doar sare pentru conservare.

DE E+B @BL DECB+

"andvisuri gustoase cu bran*a telemea, felii de castraveti pe deasupra, decorate cu rosii si alune.

e dimineata & cateva eliute de ki&i, bran*a, cascaval, caju, cateva migdale si alune de padure, 4
patratele de ciocolata neagra /3, o cafea ar# umatra (asta e pasiunea mea vinovata). ;u cred ca
exista om caruia sa nu-i placa asa ceva. ;u se poate compara cu un bol de cereale cu lapte.

imineata asta. <ancatul asta nu e asa de simplu cum crede lumea & e mult mai simplu. ascaval,
ca3u, alune de padure, migdale. 5erfecte pentru #eto. 5roteine de buna calitate, grasimi su$ciente
& gust, satietate, aci*i grasi esentiali, carbo putini, $bre, antioxidanti, $tonutrienti.

in seria LI8 A M9. 0mleta din  oua de tara, cascaval, caju, nuci, putin patrunjel. Cateva rosii
c%err> pentru decorD. 5roteine de foarte buna calitate, grasimi su$ciente pentru #eto & satietate,
gust, aci*i grasi buni, $bre, $tonutrienti, antioxidanti, minim de carbo. A fost delicios.
e a*i dimineata doua elii subtiri de paine, unt /'3, bran*a, pate de $cat de gasca, migdale,
nuci. Mran*a e mai groasa decat painea. Combinatia de pate si migdale a fost excelenta, mai buna
decat mi-as $ imaginat. 5roteine bune, grasimi de calitate, $bre, vitamine, minerale. 5ateul intra la
categoria me*eluri si nu este recomandat, dar merge asa odata pe luna, ca tot a fost cu 5astele si cu
co*onacul (deci oricum au fost cateva *ile de trisat).

' felii de paine, unt /' 3, telemea maturata de vaca, niste nuci si migdale, cateva feliute de
castravete si ridic%e. uper fast food durea*a 4 minute sa le aranje*i & proteine de calitate, grasimi
destule, putini carbo, satietate si gust, $bre, antioxidanti, minerale, vitamine.

DE E+B A+ " +A

iept de pui, putina ma*are, caju, nuci & maruntite, unt /'3 & proteine de buna calitate, putini
carbs, destule grasimi pentru #eto, $bre, antioxidanti, $tonutrienti, vitamine, minerale. <a*area poate
$ una din sursele acceptabile de carbo pe #eto & lo+ carb, mai ales daca faci si efort (are cam G3
*a%aruri, 1-1 de grame nu vor omori pe nimeni). i fasolea verde este o sursa, dar mie nu-mi
place deloc ).

n pran* pe cinste. 5o*a nu mi-a iesit prea bine, dar a fost foarte bun. icat de pui prajit in ulei, cu
apa si usturoi, legume la cuptor gratinate cu unt /'3, cascaval, smantana si ou. 5roteine de mare
calitate, grasimi su$ciente, $bre, $tonutrienti, vitamine, minerale. etogenic. elicios. atios. nde
1'
mai pui ca nu ingrasa, ci slabeste, contrar a ceea ce ati mai au*it pe la BK de la tot felul de
nutritionisti.

e post. Cea mai buna leguma e porcul.@usc%iuletul de porc facut in unt. Cu nuci si caju. Cum
altfel decat Li#e a Moss )

in farfurie direct pe "aceboo#.@usc%iulet de porc, migdale, avocado, sfecla rosie. 5roteine,
grasimi bune, foarte putini carbo, $bre, $tonutrienti, vitamine.

In seara asta am mancat ceva super oua, mo**arella, nuci, caju, marar si patrunjel, putina sare &
batute bine si aruncate cateva minute in tigaie unde pusesem niste unt. i inca vreo cateva minute
niste musc%iulet de porc facut tot in unt. Am prajit si o felie de paine si am pus pe ea unt si deasupra
untului musc%iuletul.

per sa nu uit nimic & cascaval cu somon pe deasupra, masline ver*i cu migdale, alune de padure,
migdale, caju, ' patratele mici de ciocolata neagra, un #i+i mic, o cafea neagra. Am bifat la toate
capitolele proteine de mare calitate nutritionala, grasimi in cantitate su$cienta pentru #eto &
satietate, gust, aci*i grasi bene$ci, putini carbo, antioxidanti, $bre, $tonutrienti, vitamine, minerale .
Combinatia asta merge la orice ora.

DE DE EGA DBLE

lacinta de la bunica . <erita sa trise*i cu o bucatica din asta (c%iar daca n-am sarit de  grame
carbs ). A pus foarte putin *a%ar, putina faina, dar mai multa bran*ica. A fost delicioasa.

el mai bun cozonac este ala facut de bunica. Cele din comert sunt sinistrosenii cu nume de
co*onac doar pe %artie, in rest o paine dulce afanata cu putin continut, si ala de o calitate indoielnica.
e ce este cel mai bun6 5entru ca a pus 1 oua (de tara) la #g de faina, pentru ca a pus unt /' 3 (2
pac%ete), pentru ca a pus jumatate de #ilogram de cacao din aia cu multa grasime (''3), pentru ca a
pus multa nuca (1, #g) si pentru ca este muncit.

A*i am avut pofta de ceva dulce. Am facutmascarpone cu ructe de padure  4-F linguri de
mascarpone si 4-F linguri de fructe de padure puse intr-o ceasca si amestecate bine. <ie mi-a placut.
In total -1 grame de *a%aruri. "ructele de padure sunt avantajoase intrucat au un raport foarte bun
de nutrienti ($tonutrienti, antioxidanti, minerale, vitamine) raportat la dimensiunea lor si la cantitatea
de *a%aruri. unt considerate superfructe.

5entru cei care nu pot re*ista fara ceva dulce exista o solutie delicioasa
ciocolata neagra. 8u am
combinat un mar mic, un #i+i feliat, o mana de migdale si una de alune de padure cu 4 patratele de
ciocolata /3 cacao. 5roteine de calitate, grasimi bune & inclusiv faimoasele omega 4, $bre,
minerale, vitamina C, antioxidanti si doar vreo 1 grame de *a%aruri (acceptabil c%iar si pe #eto).

upa o saptamana de dieta #etogenica, a*i am facut o mica incarcare vinovata cu

carbo%idrati.%eesecake acut in casa. 9 tava intreaga. Botusi, are o cantitate minima de

carbo%idrati
maiJ c%iar sisibiscuitii
numai c%estii
au fostbune *a%ar
bio, fara brun bio,
grasimi oua de tara
%idrogenate. bio, bran*a
Contine dede
si alune vaci bio, unt
padure (nonbio,
bioce
casa
dadeam faliment).

Cosmarul unui nutritionist conventional mai putin informat & o simonie de nuci, migdale, caju,
seminte si de pofta putina ciocolata neagra /3 cacao si 4 caise uscate. nde mai pui ca nici nu
ingrasa (pe #eto). Am lins acum cateva secunde ultimele seminte. elicios
14
Dieta ketogenica nu este ultimul trend in materie de slabire, asa cum ar
putea parea la o prima vedere, ci este, probabil, cea mai buna solutie gasita de
medicina & inca de la inceputul secolului RR & pentru a tine sub control boli
precum epilepsiile in diferite forme, o serie de tipuri de cancer, bolile
in:amatorii, diabet, obe*itatea etc. 8xista nenumarate studii (1, ', 4, F etc.)
care sa ateste bene$ciile mai sus mentionate, urmand ca acestea sa $e tratate
separat si detaliat in articole ulterioare.

In esenta,pana
ingerata dieta grame presupune
ketogenica
la '- minimi*area
pe *i (cantitatea depindecantitatii de carbo%idrati
de telul celui care
adopta acest stil alimentar), alaturata unei cantitati medii de proteine (.
pana la 1. grameH#ilogram corp) si a uneia ridicate de lipide.

Atunci cand dieta noastra este una normala, cu un consum de peste 3 din
alimentele *ilnice sub forma de carbo%idrati, organismul optea*a pentru acest
macronutrient ca sursa primara de energie. Ceea ce ramane neconsumat se
depune sub forma de grasime viscerala si subcutanata, prima $ind deosebit de
periculoasa pentru sanatate. In momentul in care ne sc%imbam stilul alimentar
si optam pentru o dieta cu un consum redus de carbo%idrati, organismul se
reorientea*a si transforma in energie urmatoarea cea mai la indemana sursa,
respectiv grasimea depusa. In termeni stiinti$ci, intra in stare de ceto*a, un
proces natural care se initia*a, generic, in momentul in care organismul nu
primeste su$cienta mancare sau, in ca*ul de fata, su$cienti carbo%idrati. A:at
in acest stadiu, organismul incepe sa produca corpi cetonici (re*ultati din
desfacerea celulelor grase la nivelul $catului), pe care ii va folosi ca sursa
primara de energie.

Cel mai dorit efect al acestui mod alimentar este pierderea in greutate.
Aceasta are loc insa doar in anumite conditii, respectiv in situatia reducerii
numarului de calorii de la B88 (total energie consumata pe *i cu activitati
incluse) sau c%iar peste, la ?<M (rata metabolica ba*ala, respectiv numarul de
calorii consumate *ilnic in stare de repaos & parametru calculat cu de$cit de
calorii pentru slabire). aca B88 include orice activitate prestea*a o persoana

intr-o
implica*i,varsta,
rata metabolica bazala este re*ultatul unui calcul matematic ce
inaltimea si greutatea.

Fenefciile adoptarii acestui stil alimentar

1F
 Dieta keto ajuta la reglarea colesterolului total prin reducerea
trigliceridelor
 Dieta keto are rol antiin:amator

 Adaptarea la #eto confera o stare permanenta de energie, intrucat

grasimea este o sursa mult mai stabila decat carbo%idratii


Lipsasen*atia
intervine sen*atiei
dede foame.
foame Intrucat
data alimentele
de consumul #eto sunt satioase, nu mai
de carbo%idrati

 studii care dovedesc efcienta adaptarii la dieta ketogenica

nul dintre multiplele bene$cii pe care le aduce implementarea unui stil de
viata #etogenic il repre*inta slabirea fara di$cultati si fara infometare, spre
deosebire de alte diete.

In cele ce urmea*a vom anali*a re*ultatele unor studii care probea*a e$cienta
dietei #etogenice, din punctul de vedere al slabirii, dar alaturand si alte
bene$cii ale adoptarii dietei, cum ar $ reducerea naturala a apetitului,
normali*area parametrilor de risc cardiovascular si conservarea sau cresterea
masei musculare.

1. Eectele mentinerii unei diete oarte sarace in carbo%idrati pe o

perioada de < luni.

ursa  %ttpHH+++.ncbi.nlm.ni%.govHpubmedH1'122'
tudiul anali*ea*a efectele adoptarii unei diete #etogenice pe o perioada de 2
luni. 1 de subiecti supraponderali si obe*i sanatosi au adoptat o dieta
#etogenica (S' g carbo%o%idrati totaliH*i). In acest timp s-a observat ca
subiectii si-au redus semni$cativ masa adipoasa cu 4,F #g sisi-au crescut
semni$cativ masa musculara cu 1,1 #g. e asemenea, pe parcursul celor 2
luni, colesterolul total seric s-a redus in medie cu 11 OH- '2 mgHdL, nivelul LL
a sca*ut cu 1 OH- ' mgHdL. ;ivelul L (colesterolul cardioprotector) a fost
crescut cu 1 OH- / mgHdL. Cea mai spectaculoasa reducere a fost observata la
nivelul trigliceridelor care au inregistrat o scadere in medie cu 2 OH- F mgHdL.

1
 7. "tudiu randomizat realizat pe emei sanatoase care compara
eectele asupra greutatii si actorilor de risc cardiovasculari a unei
diete cu un aport de carbo%idrati redus cu eectele G". o dieta
restrictiva caloric cu aport scazut de grasime

ursa  %ttpHHpress.endocrine.orgHdoiHfullH1.1'1Hjc.''-'1F/
4 de femei au fost impartite aleator in doua grupuri, unul care a adoptat o
dieta #etogenica ad libitum &nerestrictionata caloric decat de bunul simt',
aproximativ 03 grasime, '/3 proteine si 13 carbo%idrati si celalalt ale carui
ratii de macronutrienti au fost de 3 carbo%idrati, 43 grasime si 13
proteine.

in cele 0G3 (F' de femei) care au ajuns pana la $nali*area studiului, ' au
fost in grupul cu dieta saraca in grasimi, iar '' in grupul care consuma o dieta
lo+-carb. In cadrul studiului, femeile au consumat in medie 100 T 1F cal
(grupul cu dieta saraca in grasimi) si 12/ T 1'4 #cal (grupul cu dieta lo+-
carb). Informativ, dieta #etogenica implica alimente satioase si depasirea M<?
sau B88 (in ca*ul persoanelor active) este destul de di$cila.

In privinta ritmului de slabire, dupa 2 luni, in grupul cu dieta lo+-carb,

reducerea in greutate a fost in medie de /. T 1. #g, iar in grupul cu dieta
saraca in grasimi scaderea in greutate a fost de 4.G T 1. #g. e observa astfel
ca grupul cu o dieta e restrictionea*a carbo%idratii a slabit de aproximativ de
doua ori mai mult decat cel care a urmat dieta bogata in carbo%idrati.

;u au existat modi$cari de tipul deminerali*arii oaselor la niciuna dintre

subiecte.

Cu privire la factorii de risc cardiovascular, nu s-au inregistrat efecte negative

in niciunul dintre grupurile anali*ate.

n efect interesant al adoptarii dietei #etogenice este restrictia naturala a

apetitului, femeile din acest grupa restrictionandu-si consumul caloric ca
urmare a starii de satietate.

. Eectele adoptarii unei diete ketogenice proteice nerestritionata

caloric asupra apetitului, senzatiei de oame si slabirii, studiu
eectuat pe barbati obezi
12
 ursa  %ttpHHajcn.nutrition.orgHcontentH/0H1HFF.full.pdfO%tml
10 barbati obe*i au fost integrati intr-un studiu re*idential, in conditiile
furni*arii *ilnice a mancarii. ubiectii au urmarit doua diete nerestrictionate
caloric, $ecare pentru cate F saptamani, dupa cum urmea*a 

1. o dieta #etogenica & F3 carbo%idrati, 43 proteine, 223 grasime

'. o dieta cu aport mediu de carbo%idrati & 4F3 carbo%idrati, 43 proteine,
423 grasimi

In cele F saptamani s-a observat ca, in ca*ul dietei #etogenice, aportul caloric
a fost mai sca*ut, iar sen*atia de foame a fost mai diminuata, dovada in acest
sens $ind consumul caloric mai reduc cu aprox. 'GF cal in ca*ul acestei diete.
e asemenea, subiectii au slabit mai mult in ca*ul dietei #etogenice (2.4F OH-
'.'F vs. F.4 OH-'.21 #g).

5otrivit studiilor pre*entate, adoptarea unei diete #etogenice favori*ea*a

procesul de slabire prin cresterea satietatii care conduce la reducerea
apetitului si ajuta la imbunatatirea factorilor de risc cardiovasculari. esigur,
suntem diferiti iar acest lucru impune adaptarea procentelor de macronutrienti
si a numarului de calorii ingerate la $ecare individ.

tudiile pre*entate mai sus sunt doar cateva dintr-o pleiada de anali*e pe
subiecti umani, efectuate pentru a demonstra bene$ciile acestei diete, atat in
procesul de slabire cat si pentru imbunatatirea unor parametri de buna
functionare a organismului.

Colecistul este un organ de dimensiuni mici, situat in fata $catului. Acesta

stoc%ea*a bila, un lic%id de culoare ver*uie, care ajuta la digerarea lipidelor
ingerate.

In mod curent, pacientilor cu tendinta de a forma pietre sau nisip in colecist li

se impun regimuri cu un continut sca*ut de grasimi, $rul logic, nu neaparat si
corect, $ind urmatorul cu cat consumam mai putine grasimi, cu atat se varsa
mai putina bila in sistemul digestiv. ?epercusiunile sunt insa altele. Mila, ne$ind

necesara in procesul
grasimi, ramane de digestia
in colecist, undeprin prismapietre.
formea*a dietei cu un continut sca*ut in

ormarea pietrelor la nivelul colecistului

10
e altfel, medicina conventionala considera ca dietele bogate in grasimi
formea*a pietre pornind de la o premisa eronata, respectiv studiind pacienti
care au deja o astfel de problema. aca un pacient are deja pietre formate si
este trecut pe o dieta #etogenica, apare imediat si nevoia de bila in sistemul
digestiv, iar pietrele existente, antrenate de acest lic%id, se pot bloca in drumul
catre intestin, cau*and cri*e ale colecistului.

9 serie de studii publicate in ultimii *eci de ani releva faptul ca, in realitate,
pietrele care apar in colecist au drept cau*a dietele sarace in lipide si bogate in
carbo%idrati. n anume studiu in particular, desfasurat pe o perioada de 1' ani
si care a implicat monitori*area a peste 1/ de barbati de diferite varste a
conclu*ionat nu numai ca dietele bogate in glucide si cu ingerare redusa de
grasimi duc la formarea pietrelor la colecist, ci si ca astfel de diete nu ar trebui
sa $e recomandate nici in scopuri estetice (pierderi in greutate).
ietele KLC (ver> lo+ caloric diet) au fost asociate cu incetinirea activitatii
colecistului, ca o consecinta a reducerii stimularii acestuia prin continutul
sca*ut in grasimi al acestor diete. -a conclu*ionat, stiinti$c, ca este nevoie de
o cantitate minima de 1 grame de lipide pentru a determina golirea e$cienta
a colecistului de bila. 7olirea acestuia se face intr-un ritm mult mai lent atunci
cand pacientul consuma mese %ipolipidice, fata de testele in cadrul carora
mesele, $e ele si KLC, sunt bogate in grasimi. n continut adecvat de

grasimi,
pietrelor c%iar si pecolecistului,
la nivelul o dieta slabmentinand
calorica (KLC), ar putea
o motilitate preveni
adecvata formarea
a acestuia.

Dietele LH dupa e#tirparea colecistului

e-a lungul ultimilor ' de ani, au fost raportate nenumarate ca*uri de

persoane care au decis adoptarea unui stil alimentar #etogenic la scurt timp
dupa colecistectomie. esi primul impuls poate $ acela de a ocoli o dieta
bogata in lipide, avand in vedere ca bila evacuata de colecist are rol in
digerarea grasimilor, la o anali*a mai amanuntita lucrurile devin clare in
favoarea dietei #etogenice. Astfel, avand in vedere ca ve*icula biliara doar
stoc%ea*a bila, aceasta $ind secretata de $cat, sunt indicate mesele mai dese
(-2 mese pe *i), in cantitati mici, pentru a asigura digerarea optima a lipidelor.

1/
 upa operatia in sine, grasimile trebuiesc reintroduse treptat, primul pas $ind
adoptarea unei diete sarace in carbo%idrati si moderat lipidica. <ai mult de
3 din lipidele care vor $ introduse in alimentatie dupa colecistectomie
trebuie sa $e de natura vegetala, $ind demonstrat faptul ca uleiul de cocos
(grasimi cu lant mediu), de exemplu, este digerat mult mai usor. 9ricum, exista
studii care releva ca lipsa colecistului nu impiedica absorbtia lipidelor la nivelul
sistemului digestiv.
n rol important il pot avea, pentru persoanele care nu mai au colecist, si
en*imele digestive si suplimentele de bila prescrise de medic. Cand acestea
insotesc o masa, ofera pacientului o sursa concentrata de bila care ia locul
celei ce ar $ fost varsata in sistemul digestiv de catre colescist.

e poti ace pentru a a3uta procesul de recuperare si reintrarea in

cetoza

Consuma mai multe grasimi de lant mediu, precum <CB si ulei de cocos,
intrucat sunt mai usor de digerat si nu necesita pre*enta bilei.
Consuma carne fara grasimi, careia sa ii adaugi ulei de cocos, pana cand
organismul tau devine tolerant cu grasimile.
Alimente de evitat

 lei de masline in cantitati excesive, crud. Il poti utili*a la gatit la

temperaturi reduse, cel mult medii.
 9rice alte uleiuri care la temperatura camerei sunt lic%ide

 7rasimile %idrogenate

 5rodusele care imita untul

 5rodusele din soia

Alimente recomandate dupa adaptare/

 nt de provenienta biologica, g%ee, ulei de cocos, untura

9ua de tara
 KitaHporc gras fed

 Lapte de capra gras

1G
 Mran*eturi, iaurturi grase

 uplimente de ulei de peste

 "run*e ver*i, insotite de grasimi sanatoase (spanac, salate, frun*e de

telina, stevie etc)
"aturi/ Incepe usor #eto si adauga treptat grasimile.
Consuma mese mici si mai dese.
timulea*a digestia grasimilor luand suplimente de saruri biliare si en*ime, mai
ales inainte de mesele mai concentrate in grasimi.

Alimente interzise in dieta ketogenica

9 prietena, tot #eto, are o mantra foarte logica in ceea ce priveste dieta
#etogenica ;u invata lista de alimente permise, intrucat sunt o multime, invat-
o pe cea de alimente inter*ise si evita-le. In felul asta o sa iti dai seama ca
dieta nu este deloc restrictiva.

ieta #etogenica limitea*a, prin de$nitie, ingestia de carbo%idrati, insa exista

si alimenteamidonului,
(pre*enta cu relativ putine
indice glucide
glicemiccare nu etc).
ridicat sunt #eto din varii motive

Alimente interzise in keto

 Cerealele (inclusiv taratele si fainurile integrale, dar si pseudo-cerealele,

precum Uuinoa si amarant%)
 Anumite legume (carto$i, sfecla rosie, morcovii si telina & admise cu
moderatie in perioada de mentinere, carto$i dulci, pastarnacul, radacina de
patrunjel)
 "ructele dulci (in esenta, sunt neindicate aproape toate fructele cu
exceptia celor de padure)
 "ainoasele (paine si derivate, produse de patiserie, produse de cofetarie
clasica, feliile crocante tip +assa, pastele)
 Leguminoasele (fasolea, ma*area, nautul, ara%idele, soia, caju)
'
 Qa%arul in orice forma (fructo*a, *a%aro*a, lacto*a)

 Mauturile dulci (bauturile racoritoare, fres%-urile de fructe, ceaiurile

indulcite, cafeaua indulcita)
 Merea si derivatele acesteia

 Kinurile dulci (sunt permise in cantitati limitate, oca*ional, vinul alb si

vinul ro*e seci si demiseci)


Laptele
cremele dulce si
de bran*a o serie de
& acestea derivate
pre*inta (bran*a
lacto*a in dulce, casul dulce, iaurturile,
compo*itie)
 Legumele rosii in perioada de slabire (rosiile, ardeii & permise in cantitati
limitate in perioada de mentinere)

5oate o sa ti se para lunga lista de mai sus. 5oate nu. Insa iti promit ca cea cu
alimente permise va $ in$nit mai bogata si plina de gust si sanatate.

Fenefciile uleiului de cocos

leiul extras din pulpa nucii de cocos are numeroase aplicatii medicale,
cosmetice si industriale.
vegetale, acesta atorita
are un punct de continutului ridicat
ardere de 100 de grasimi
VC, ceea saturate
ce il face o buna
alegere pentru gatit. In plus, aceste grasimi oxidea*a lent, asa ca valabilitatea
unui ulei de cocos virgin, organic si nera$nat poate ajunge pana la ' ani.

Continutul de aci*i grasi ai uleiului extras din nuca de cocos este, cu

aproximatie, urmatorul (%ttpHH+++.c%empro.inHfatt>acid.%tm)

 G3 acid caprilic (octanoic) & acest acid are remarcabile proprietati

antifungice si este folosit cu precadere in tratarea copiilor care sufera de
convulsii epileptice re*istente la medicamente in cadrul dietei <CB care
contine pana la /13 acid caprilic
 13 acid capric( decanoic) & de asemenea antifungic
(%ttpHHpubc%em.ncbi.nlm.ni%.govHcompoundHecanoicWacidXsectionP5%armac
olog>-and-Mioc%emistr>)

'1
 ' 3 acid lauric & acesta este metaboli*at de catre $cat sub forma de
trigliceride, ceea ce il face o sursa excelenta de energie, mai ales in cadrul
dietei #etogenice
 'G3 acid miristic, palmitic, oleic si alti aci*i grasi

in punct de vedere medical, utili*arile uleiului de cocos sunt urmatoarele

in cadrul dietei <CB pentru convulsiile re*istente la medicatie

 adjuvant in cadrul dietei #etogenice, datorita rapidei asimilari a acestuia.
upa perioada de adaptare la dieta #eto, acesta repre*inta o sursa excelenta
de energie
 adjuvant in tratamentul elicobacter p>lori
(%ttpHHlin#.springer.comHarticleH1.10Hs110F2-1F-'2'-0 ,
%ttpHHaac.asm.orgHcontentHFH'H4'.s%ort)
5oti folosi uleiul de cocos pentru tratamente cosmetice, deoarece %idratea*a si
catifelea*a pielea, inlaturand sen*atia de piele uscata si calmea*a in:amatiile
usoare. 8ste recunoscut si pentru efectul de toni$ere si stralucire pe care il
confera pielii si parului.

Cum aleg uleiul de cocos potrivit6

leiurile de cocos care se gasesc sunt ra$nate si, respectiv, nera$nate. Ai grija
cum le alegi, de regula exista diferente de pret semni$cative intre cele doua.

aca urmaresti bene$ciile medicale si cosmetice, alege un ulei de cocos virgin,

organic si nera$nat, intrucat acesta pastrea*a caracteristicile terapeutice
mentionate mai sus. Adauga-l in cafea si si in retetele care nu necesita
preparare termica pentru a-i conserva proprietatile.

aca vrei sa prajesti in ulei de cocos, este mai convenabil sa opte*i pentru
uleiul ra$nat si de*odori*at pentru ca mancarea sa nu imprumute gustul si
mirosul de cocos. leiul ra$nat este potrivit pentru prajit si pentru ca prin
procesul de ra$nare, punctul de ardere creste pana la 'F VC.

Cum il poti integra in dieta6

''
 9 prima varianta ar $ sa adaugi cafelei de dimineata o lingurita de ulei de
cocos virgin, organic, nera$nat. aca scopul tau curent este slabirea prin dieta
#etogenica, ai grija sa te mentii in limita caloriilor *ilnice.

5oti folosi uleiul de cocos pentru a praji, datorita cantitatii mari de aci*i grasi
saturati pe care ii contine. Il poti adauga in retete pentru a inlocui uleiurile
ra$nate si pentru a te bucura de aroma nucii de cocos.

leiul de cocos iti poate aduce numeroase bene$cii, atat utili*at in dieta, cat si
in cosmetica si este absolut savuros.
Incearca asta*i cafeaua cu ulei de cocos si spune-ne cum a fost!

Despre colesterol si actori de risc cardiovascular

5entru ca dieta #etogenica este caracteri*ata de un aport de grasimi de minim
23 din totalul macronutrientilor, o ingrijorare manifestata frecvent in legatura
cu dieta se refera la impactul acesteia asupra factorilor de risc cardiovascular.
In acest articol vom discuta aproape tot ce trebuie sa stii despre colesterol,
fara a avea insa pretentia ex%austivitatii.

5e scurt, factorii de risc cardiovascular sunt


factori asupra carora nu putem interveni & varsta, sex si factori ereditari &
 factori care pot $ modi$cati, cum ar $ %ipertensiunea, intoleranta la
gluco*a, fumatul, obe*itatea, diabetul si un nivel ridicat al colesterolului seric
total ridicat.
Ce este, in fapt, colesterolul6

Colesterolul este o molecula organica avand '0 atomi de carbon si este parte
din clasa lipidelor, alaturi de aci*ii grasi si trigliceride.

Ce tipuri de colesterol exista6

8ste necesar sa facem distinctia intre tipurile de colesterol pre*ente in

organism pentru a intelege corect cat si cum in:uentea*a acestea factorii de
risc cardiovascular. Colesterolul este

'4
 03 endogen sinteti*at la nivelul $catului & '3, conform acestui studiu&
si /3 la nivelul intestinului si a majoritatii celulelor
 '3 exogen, aproximativ 4- mg *ilnic, asimilat din alimentatie

Ce functii are colesterolul6

5re*enta colesterolului in organismul uman este vitala, ca urmare a rolurilor

acestuia in

 mentinerea integritatii celulare si refacerea celulara

 sinte*a aci*ilor biliari

 metabolismul si asimilarea vitaminelor liposolubile A, , , 8

 sinte*a vitaminei , intrucat sub actiunea luminii solare aceasta este

produsa din colesterolul cutanat
 productia %ormonilor steroi*i & corti*ol si aldosteron la nivelul glandelor
suprarenale &
 productia %ormonilor sexuali progesteron, estrogen Yi testosteron

 sinapsele neuronale

 in sistemul imunitar, inclusiv impotriva cancerului, deoarece excesul de

colesterol celular declansea*a procesul de apopto*a
Ca urmare a necesitatii ridicate de colesterol a organismului, atunci cand
aportul de colesterol alimentar este sca*ut, corpul va sinteti*a endogen si va
absorbi mai mult colesterol la nivelul intestinului. Astfel se explica existenta
ca*urilor in care o persoana consuma foarte putin colesterol in alimentatie si
totusi manifesta dislipidemie.

Colesterolul, ZbunD sau ZrauD6

'F
 In limbaj colocvial, colesterolul a fost categorisit in ZbunD si ZrauD, desi aceste
denumiri se refera in fapt la lipoproteinele transportoare de colesterol. Acestea
se categorisesc dupa densitate in 

 KLL & lipoproteine de densitate foarte mica

 LL & lipoproteine de densitate mica

 IL & lipoproteine de densitate intermediara


L & lipoproteine de densitate mare
intre acestea, sunt recunoscute ca avand potential aterogenic lipoproteinele
cu densitate foarte mica (KLL) si cele cu densitate mica (LL).

L-ul, lipoproteina transportoare cu densitate mare, este consemnata de

literatura medicala ca avand rol cardioprotector intrucat functia sa este de a
elimina excesul de colesterol si il transporta catre $cat impiedicand astfel
depunerea de colesterol pe peretii vaselor sub forma de ateroame.

La ce sa $i atent cand iti faci anali*ele6

Kalorile recomandate pentru pro$lul lipidic sunt

 Colesterol total situat intre 1-' mgHdl

 L & minim F mgHdl pentru femei si minim  mgHdl pentru barbati

 LL maximum 1 mgHdl

 Brigliceride situate intre -1 mgHdl

In general, in cadrul unei diete #eto bine formulate, urmata corect, valorile L
cresc semni$cativ, iar trigliceridele tind sa se apropie de limita minima. Botusi,
este notabil faptul ca, in majoritatea anali*elor, LL-ul este determinat prin
deducerea L si a trigliceridelor din colesterolul total.

in acest motiv, se mai anali*ea*a si raportul B7HL, considerat in acest

studiu a $ un excelent predictor cu privire la probabilitatea de a de*volta boli
cardiovasculare. 9 valoare sub ' a raportului B7HL este considerat ideala.
Kalorile B7HL peste F si, respectiv 2, sunt asociate cu un risc ridicat de
boala cardiovasculara.
'
ieta #eto este recunoscuta pentru efectele sale asupra factorilor de risc
modi$cabili, dupa cum notea*a si acest studiu al niversitatii din C[rdoba.
5otrivit acestuia, acest stil de viata promovea*a un pro$l lipidic sanatos pentru
inima, care nu conduce la aterogene*a, pe langa bene$ciile acestuia cu privire
la reducerea %ipertensiunii, reducerea re*istentei la insulina, alaturi de
imbunatarirea nivelurilor de insulina si gluco*a.

6ripa keto $ simptome

<ajoritatea persoanelor care adopta un stil de viata #etogenic, sca*and astfel
drastic numarul carbo%idratilor ingerati, experimentea*a stari similare racelii,
denumite generic gripa #eto sau gripa de inductie.

5rintre simptome se numara durerile de cap, greata, durerile musculare si

oboseala, insa nu repre*inta un motiv de ingrijorare. Boate acestea fac parte
din procesul natural de adaptare a organismului de la consumul de
carbo%idrati, la consumul de corpi cetonici pentru generarea de energie. In
plus, pierderea de apa din organism din prima parte a dietei duce si la
pierderea de electroliti (sodiu, potasiu, magne*iu), acest fapt contribuind la
starea de gripa #eto.

urata unei gripe #eto varia*a de la o persoana la alta, si poate tine intre doua
*ile si, rar, doua saptamani. imptomele acesteia pot $ insa ameliorate
consumand cantitati ridicate de apa (minim 4 litri) si de minerale (potasiu,
sodiu, magne*iu). Cea mai simpla metoda, desi poate parea ciudata la prima
vedere, este aceea de a consuma mai multa sare la mesele *ilnice sau de a
manca muraturi.

La fel de important este sa ridicati procentul de grasimi. Cafeaua cu unt de

dimineata, bran*eturile foarte grase, avocado si toate celelalte alimente
bogate in lipide vor grabi procesul de tran*itie catre starea de ceto*a. In
acelasi timp, scadeti numarul de proteine ingerate, pentru a nu determina
organismul sa demare*e procesul de gluconeogene*a.

upa trecerea fa*ei de gripa #eto, nivelul de energie va reveni in parametri

normali, ba c%iar se va imbunatati. Kei experimenta o stare de claritate
mentala superioara, iar organismul va $ perfect adaptat pentru a arde
grasimile adipoase si subcutanate.

'2
6rasimi sanatoase in dieta ketogenica
ieta #etogenica este ba*ata pe consumul ridicat de grasimi, mediu de
proteine si sca*ut de carbo%idrati. esi fra*a anterioara trebuie sa repre*inta
motto-ul tau, daca ai inceput aceasta dieta, nu inseamna ca sursele acestora
pot $ oricare. 8xista surse de grasimi nesanatoase, care trebuie evitate,
precum si surse de grasimi sanatoase, poate acolo unde te-ai astepta mai

putin.
1. 5referatul meu, avocado ocupa un loc important in dieta #etogenica, $ind o
sursa vegetala de grasimi fantastica. Cu un usor i* de nuca, avocado e un fruct
versatil, care poate $ transformat in sosuri, paste tartinabile, croc%ete sau
poate $ consumat ca atare. 1 de grame de avocado contin 1.F grame de
lipide si doar ' grame de carbo%idrati, precum si ' de proteine.

'. +uca de cocos, o alta sursa aromata de grasimi sanatoase, contine 44.
grame grasimi si 2.' grame de glucide. en*atia de satietate pe care o confera
nu te va face sa iti depasesti ratia *ilnica de carbo%idrati.

4. Bntul, obligatoriu grass fed (glumesc, nu e obligatoriu, insa e notabil mai

gustos si 5oate
animala. mai sanatos), este,cainatare,
$ consumat opiniainmea, cea
cafea, inmai buna sursa
mancare de grasima
sau poate $
transformat in g%ee pentru a $ folosit la prajit sau la sosuri.

F. 6albenusul de ou, cea mai gustoasa parte a acestui aliment, este o sursa
de grasimi excelenta. tiu, pana acum ti s-a spus ca din ou, partea cea mai
sanatoasa intr-o dieta destinata slabirii este albusul, dar acesta e %iperproteic,
iar dietele %iperproteice vin la pac%et cu o serie de probleme de sanatate.

. 0leaginoasele. <igdalele, nucile, nuca de bra*ilia, macadamia sau alunele

de padure, toate isi pot aduce aportul in ceea ce priveste procentul de grasimi
pe care trebuie sa il consumi *ilnic. Ai grija sa le %idrate*i si sa le decojesti
ulterior, pentru a scapa de acidul $tic din coaja, un antinutrient care nu
permite absorbtia mineralelor si vitaminelor.
2. Bleiurile presate la rece sunt o sursa minunata de grasimi in dieta #eto si
pot $ folosite in salate, sosuri sau maione*e. Citeste cu atentie etic%etele,
pentru a te asigura ca iei uleiuri de buna calitate.
'0
0. iocolata neagra cu /3 cacao are peste  de grame de lipide, provenite
din untul de cacao. i e #eto!

/. arnea de porc, blamata in mod eronat pentru aportul de colesterol (;.M.

Colesterolul din mancare nu il afectea*a pe cel din sange), este una dintre cele
mai bune optiuni #eto, atunci cand vine vorba de carne. "ie ca vorbim de
sunca, $e de un cotlet sau c%iar de untura, carnea de porc nu trebuie evitata in
dieta #etogenica. esigur, e important sa alaturam legume.

G. Blei @. e mare ajutor in oxidarea grasimilor, <CB este folosit la scara
larga atat de sportivii de anduranta, cat si de persoanele care isi doresc sa
piarda in greutate, acest ulei $ind cunoscut si pentru scaderea apetitului.

1. Franzeturile nedegresate. <ascarpone, gorgon*ola, brie, cascavalul,

camembert, toate sunt alimente #eto care, combinate cu alte grasimi
sanatoase din aceasta lista, precum si cu legume ver*i, pot repre*enta
exemple de mese delicioase.

Mineinteles, lista poate continua, $ind dependenta si de *ona locuita, precum si

de gusturile $ecaruia. Important este sa nu consideram ca orice grasime este
sanatoasa, doar pentru ca am adoptat un stil de viata #etogenic.

ndulcitori sanatosi in dieta keto

Intrucat dietele #etogenice limitea*a mult consumul carbo%idratilor, au fost
gasite, de-a lungul timpului, diferite variante de indulcitori sanatosi care sa se
incadre*e in dieta, fara a exista riscul iesirii din starea de ceto*a.

5oate cel mai cunoscut dintre toate, stevia este un indulcitor natural, extras
din frun*ele de tevia ?ebaudiana. Cu o putere de indulcire ridicata, acesta nu
da oscilatii glicemice si nu adauga calorii bauturilor sau dulciurilor dietetice.
Amploarea pe care a luat-o insa numele acestui indulcitor l-a transformat intr-o
arma de mar#eting, si o multitudine de companii aleg sa se foloseasca de

denumirea de stevia
alaturata unor pentru
indulcitori maia putin
etic%eta produse
sanatosi saucare
c%iaro sintetici.
contin in cantitati in$me,

Eritritolul, un alcool de *a%ar cu indice glicemic 1, este si el permis in dieta

#eto, $ind absorbit de organism inainte de a ajunge in colon. Acesta nu poate $
'/
descompus de bacteriile bucale, motiv pentru care nu afectea*a sanatatea
dintilor, si este utili*at pe scara larga in indulcirea gumei de mestecat. 8ste
unul dintre cei mai siguri alcooli de *a%ar, intrucat, spre deosebire de maltitol,
lactitol sau sorbitol, nu cau*ea*a probleme digestive.

agatoza este singurul indulcitor natural care, tratat termic, poate $

carameli*at, putand $ folosit in dulciuri dietetice care necesita acest procedeu.
Cu doar 4/3 din caloriile din *a%ar, dar cu aceeasi putere de indulcire, are
efecte minime asupra nivelurilor de insulina si a gluco*ei din sange (indice
glicemic 4). Ca si eritritolul, nu afectea*a sanatatea bucala. Are un gust similar
*a%arului, spre deosebire de eritritol, care are un after taste usor mentolat.
Ceea ce nu e rau deloc, nu6

Iilitolul este tot un indulcitor natural (alcool de *a%ar), insa, spre deosebire
de primii trei indulcitori pre*entati, are un indice glicemic ceva mai mare (1')
si efecte secundare nocive atunci cand este folosit in cantitati de peste -1
grame pe *i.

La polul opus se a:a o serie de alcooli de *a%ar cu indice glicemic ridicat, peste
cel al siropului de agave (4). 8ste vorba despre maltitol (Indice glicemic 4) si
 (Indice glicemic 4), indulcitori care sunt folositi la scara larga in procesul
de productie al dulciurilor dietetice. Cu efecte adverse deranjante, precum
balonarea si alterarea tran*itului intestinal, acestia pot crea si oscilatii
glicemice, consumati in cantitati de peste  de grame.

Fenefcii avocado $ perect pentru dieta keto

Am gustat prima oara avocado acum multi ani, intr-o salata. 8ra taiat cubulete
mici si amestecat cu rosii si ceapa verde. <i-a placut din prima, si probabil
este genul de fruct pe care >ou eit%er li#e it or %ate it, precum durianul, pentru
ca nu prea mai cunosc lume care sa il foloseasca. ar cum sa nu imi placa un
fruct cu textura de unt si gust de nuca6

Avocado, considerat, ca si oul, un super-aliment, contine o multime de

vitamine, minerale si grasimi sanatoase. Kitamina , C, potasiul, vitaminele M
si magne*iul sunt doar cateva dintre ele, iar un avocado intreg poate aduce
pana la 3 din do*a *ilnica recomandata din toate acestea. esi contine G
grame de carbo%idrati per 1 grame fruct, 0 grame sunt $bre, in $nal avand
de fapt doar ' grame de *a%ar.
'G
Avocado nu contine colesterol sau grasimi saturate, si desi in pre*ent stim ca
asta nu contea*a, grasimile saturate ne$ind periculoase, $x acest lucru l-a
facut popular printre nutritionistii old-sc%ool, determinandu-i sa il recomande in
diete.

Avocado si uleiul de avocado sunt bogate in acid oleic monosaturat, acid care
protejea*a inima si pe care il regasim si in uleiul de masline. pre deosebire de
uleiul de masline, uleiul de avocado este insa perfect pentru gatit la
temperaturi inalte, avand un punct de ardere ridicat.

esi este unul dintre fructele cu cel mai mare continut de grasimi, avocado
ajuta la scaderea colesterolului (sic!) si a trigliceridelor, fapt dovedit in / studii
clinice.

Fenefciile avocado sunt in$nit mai multe. -a conclu*ionat ca acesta ajuta
la absorbtia mai rapida a nutrientilor din legume, atunci cand este folosit in
bucatarie. tudiile au aratat ca alaturarea uleiului sau fructului de avocado
legumelor creste cantitatea de antioxidanti asimilata de organism.

"aptul ca este si un aliment perfect de dieta este deja cunoscut. 9 dovada in

plus ca grasimile te pot ajuta sa slabesti, atunci cand asocierile culinare sunt
corect facute.

Dependenta de za%ar
tii de ce simti nevoia sa mananci paine, mai ales alba si pufoasa6 in acelasi
motiv pentru care uneori ai ucide pentru ceva dulce.

Lumea cumpara enorm de multa paine, si o face *ilnic. <a uit la ei si ma intreb
cati membri de familie trebuie sa ai ca sa iei F fran*ele, apoi imi amintesc de o
ruda care mi-a spus intr-o *i ca a luat trei paini dimineata, si mai avea una. 8ra
ora 1, iar ea era acasa doar cu un copil. ;u trebuie sa $e multa lume in casa,
trebuie doar sa ai creata o dependenta, partial indusa de expresia
binecunoscuta <ananca cu paine, ca o sa ti se faca foame mai tar*iuD.

5oate e greu
patiserie de digerat
cu cereale informatia
integrale, care asta,
tie itidar
parun covrig cu
o optiune mac sau un
sanatoasa, produs de
repre*inta
$x acelasi lucru cu o tableta de ciocolata cu lapte sau o punga de <\< sauJ
>ou got t%e point.

4
Carbo%idratii sunt pur si simplu *a%aruri legate in lant. Atunci cand un carb
este simplu (doua molecule de *a%ar simple) il denumim *a%ar, iar atunci cand
este format din mai multe *a%aruri simple, il denumim amidon. 5otato,
potatoJ e $x acelasi lucru. Carbo%idratii sunt toti *a%aruri pe care corpul tau ii
metaboli*ea*a in *a%aruri simple inainte de a-i folosi. i unde mai pui ca
painea mai are si un grad ridicat de retentie al apei in organism!

5rimul pas pe care il poti face atunci cand vrei sa ai un pic mai multa grija de
sanatatea si greutatea ta este sa veri$ci pe ambalaje indicele glicemic al
alimentelor. Indicele glicemic este modul de a masura rapiditatea cu care
*a%arul dintr-un aliment apare in sistemul nostru sanguin dupa ce il ingeram.
Cu cat acesta este mai ridicat, cu atat e mai urata treaba pentru intreg
organismul nostru (insulina secretata in exces, $cat luat prin surprindere,
depo*itare instanta sub forma de grasime daca nu consumam energia imediat,
>ou name it).

5rin urmare, desi tu poate cre*i ca mananci sanatos, e foarte posibil sa nu $e

asa, si sa nu faci decat sa iti cree*i o dependenta de *a%ar. 9re*ul, atat de
folosit in diete de 1, 1F, o tona de *ile (banuiesc ca este vreo urmare a
studiului C%ina), are un indice glicemic de 2F, mai mare decat o cola, iar
cerealele mar#etate pentru dieta au indicele glicemic cu cateva *eci de
procente mai mare decat un baton de ciocolata cu alune (/ vs. ).

Asadar, carbo%idratii creea*a dependenta din doua directii in primu rand,

pentru ca sunt pur si simplu *a%aruri, si primim aceeasi do*a de *a%ar si daca
mancam paine, si daca mancam o cantitate ec%ivalenta de
bomboaneHciocolata. In al doilea rand, pentru ca *a%arul stimulea*a cresterea
nivelurilor de dopamina si serotonina pe termen scurt si, ca in ca*ul oricarui
drog care creea*a dependenta, starea de bine se diminunea*a in scurt timp, si
ramanem cu impulsul de a manca iarasi carbo%idrati (o stiti pe aia cu as
manca ceva bun, da6 ;iciodata ceva-ul bun nu e vreo salata sau un gratarJ).

AICI puteti vi*uali*a indicele glicemic pentru o varietate mare de alimente. 5rin
urmare, data viitoare cand veti simti nevoie de ceva dulce, puteti a:a foarte
usor daca o prajitura de la cofetarie e mai in regula de cat un sandvis cu paine
pufoasa.

41
 Ameliorarea durerilor cu a3utorul dietei ketogenice
upa ce in urma cu aproape un secol specialistii au conclu*ionat ca dieta
#etogenica are un rol terapeutic in tratarea si tinerea sub control a epilepsiei,
recent au fost demarate si $nali*ate studii care releva rolul dietei #etogenice in
ameliorarea durerilor.

ove*ile e$cientei dietei #etogenice in tratarea diferitelor afectiuni & epilepsie,

tumori cerebrale, diabet de tip II, boli neurodegenerative & sunt coplesitoare
(studiu I si studiu II, de pilda). Kreme de decenii, dieta #etogenica a fost
utili*ata cu succes in tratarea epilepsiei, in mod particular pe cea infantila, iar
e$cacitatea sa a fost validata de o pleiada de studii clinice.
Continutul sarac in carbo%idrati al unei astfel de dieta minimi*ea*a
metabolismul glucidic si ampli$ca procesul de #etoli*a, respectiv utili*area
corpilor cetonici (acetona, acetoacetat, beta %idroxibutirat) ca surse alternative
de energie. rmarile celulare, precum si mecanismele dietei #etogenice
stabilite recent sugerea*a ca un metabolism ba*at predominant pe corpi
cetonici poate reduce in:amatia si capacitatea de perceptie a durerii, in
comparatie cu un metabolism ba*at pe glicoli*a.

8xista o serie de de dove*i, detaliate mai jos, care sugerea*a ca o abordare

metabolica a durerii ar putea repre*enta noi oportunitati clinice. nele dintre
aceste mecanisme au fost testate, iar cercetari clinice conexe se desfasoara in
continuare.

 Ca si cri*ele epileptice, durerile cronice implica excitabilitatea crescuta a

neuronilor. ?eferitor strict la factorul durere, acesta poate implica neuronii
periferici sau centrali, re*ultand astfel intr-o similaritate a biologiei de la ba*a.
 <edicamentele anticonvulsive sunt adesea prescrise pentru dureri
neuropatice, acestea avand raspunsuri slabe in fata medicamentelor
analge*ice normale. 5rin urmare, daca exista puncte comune in actiunile
medicamentelor anticonvulsive si dieta #etogenica (ve*i aplicatii in terapia
anti-epileptica), acest stil alimentar poate avea efecte de ameliorare in ca*ul
durerilor neuropatice.
 A fost dovedit ca reducerea metabolismului glucidic are efect
anticonvulsiv, $e ca este obtinut prin post, restrictie calorica, cresterea
numarului de lipide cumulat cu resitrcitionarea carbo%idratilor (dieta
4'
 #etogenica) sau prin blocarea glicoli*ei cu '-deoxigluco*a (in%ibitor glicolitic).
Adiacent, atat postul cat si '-deoxigluco*a sunt analge*ice, astfel incat, prin
paralelism, si dieta #etogenica are capacitati terapeutice similare.
 Adeno*ina (un nucleo*id neuromodulator) poate avea efecte analge*ice.
9 serie de studii clinice au evidentiat ca sc%imbarile metabolice, precum postul
si dieta #etogenica, cresc semnalarea adeno*inei.
Astfel, indicatorii mentionati mai sus identi$ca dietele #etogenice ca $ind un
domeniu care merita explorat si exploatat in domeniul minimi*arii durerilor in
viitorul apropiat.
cat un sandvis cu paine pufoasa.

Dieta ketogenica in raport cu colecistectomia

Colecistul este un organ de dimensiuni mici, situat in fata $catului. Acesta
stoc%ea*a bila, un lic%id de culoare ver*uie, care ajuta la digerarea lipidelor
ingerate.

In mod curent, pacientilor cu tendinta de a forma pietre sau nisip in colecist li

se impun regimuri cu un continut sca*ut de grasimi, $rul logic, nu neaparat si
corect, $ind urmatorul cu cat consumam mai putine grasimi, cu atat se varsa

mai putinainbila
necesara in sistemul
procesul digestiv.
de digestia prin?epercusiunile sunt
prisma dietei cu insa altele.
un continut Mila,inne$ind
sca*ut
grasimi, ramane in colecist, unde formea*a pietre.

ormarea pietrelor la nivelul colecistului

e altfel, medicina conventionala considera ca dietele bogate in grasimi

formea*a pietre pornind de la o premisa eronata, respectiv studiind pacienti
care au deja o astfel de problema. aca un pacient are deja pietre formate si
este trecut pe o dieta #etogenica, apare imediat si nevoia de bila in sistemul
digestiv, iar pietrele existente, antrenate de acest lic%id, se pot bloca in drumul
catre intestin, cau*and cri*e ale colecistului.

9 serie de
pietrele studii
care aparpublicate in ultimii
in colecist au drept*eci de ani
cau*a relevasarace
dietele faptul in
ca,lipide
in realitate,
si bogate in
carbo%idrati. n anume studiu in particular, desfasurat pe o perioada de 1' ani
si care a implicat monitori*area a peste 1/ de barbati de diferite varste a
conclu*ionat nu numai ca dietele bogate in glucide si cu ingerare redusa de
44
grasimi duc la formarea pietrelor la colecist, ci si ca astfel de diete nu ar trebui
sa $e recomandate nici in scopuri estetice (pierderi in greutate).
ietele KLC (ver> lo+ caloric diet) au fost asociate cu incetinirea activitatii
colecistului, ca o consecinta a reducerii stimularii acestuia prin continutul
sca*ut in grasimi al acestor diete. -a conclu*ionat, stiinti$c, ca este nevoie de
o cantitate minima de 1 grame de lipide pentru a determina golirea e$cienta
a colecistului de bila. 7olirea acestuia se face intr-un ritm mult mai lent atunci
cand pacientul consuma mese %ipolipidice, fata de testele in cadrul carora
mesele, $e ele si KLC, sunt bogate in grasimi. n continut adecvat de
grasimi, c%iar si pe o dieta slab calorica (KLC), ar putea preveni formarea
pietrelor la nivelul colecistului, mentinand o motilitate adecvata a acestuia.

Dietele LH dupa e#tirparea colecistului

e-a lungul ultimilor ' de ani, au fost raportate nenumarate ca*uri de

persoane care au decis adoptarea unui stil alimentar #etogenic la scurt timp
dupa colecistectomie. esi primul impuls poate $ acela de a ocoli o dieta
bogata in lipide, avand in vedere ca bila evacuata de colecist are rol in
digerarea grasimilor, la o anali*a mai amanuntita lucrurile devin clare in
favoarea dietei #etogenice. Astfel, avand in vedere ca ve*icula biliara doar
stoc%ea*a bila, aceasta $ind secretata de $cat, sunt indicate mesele mai dese
(-2 mese pe *i), in cantitati mici, pentru a asigura digerarea optima a lipidelor.

upa operatia in sine, grasimile trebuiesc reintroduse treptat, primul pas $ind
adoptarea unei diete sarace in carbo%idrati si moderat lipidica. <ai mult de
3 din lipidele care vor $ introduse in alimentatie dupa colecistectomie
trebuie sa $e de natura vegetala, $ind demonstrat faptul ca uleiul de cocos
(grasimi cu lant mediu), de exemplu, este digerat mult mai usor. 9ricum, exista
studii care releva ca lipsa colecistului nu impiedica absorbtia lipidelor la nivelul
sistemului digestiv.
n rol important il pot avea, pentru persoanele care nu mai au colecist, si
en*imele digestive si suplimentele de bila prescrise de medic. Cand acestea
insotesc o masa, ofera pacientului o sursa concentrata de bila care ia locul
celei ce ar $ fost varsata in sistemul digestiv de catre colescist.

4F
 e poti ace pentru a a3uta procesul de recuperare si reintrarea in
cetoza

Consuma mai multe grasimi de lant mediu, precum <CB si ulei de cocos,
intrucat sunt mai usor de digerat si nu necesita pre*enta bilei.
Consuma carne fara grasimi, careia sa ii adaugi ulei de cocos, pana cand
organismul tau devine tolerant cu grasimile.
Alimente de evitat

lei
temperaturi de masline
reduse, in cantitati
cel mult medii. excesive, crud. Il poti utili*a la gatit la
 9rice alte uleiuri care la temperatura camerei sunt lic%ide

 7rasimile %idrogenate

 5rodusele care imita untul

 5rodusele din soia

Alimente recomandate dupa adaptare/

 nt de provenienta biologica, g%ee, ulei de cocos, untura

 9ua de tara
 KitaHporc gras fed

 Lapte de capra gras

 Mran*eturi, iaurturi grase

 uplimente de ulei de peste

 "run*e ver*i, insotite de grasimi sanatoase (spanac, salate, frun*e de

telina, stevie etc)
"aturi/ Incepe usor #eto si adauga treptat grasimile.
Consuma mese mici si mai dese.
timulea*a digestia grasimilor luand suplimente de saruri biliare si en*ime, mai
ales inainte de mesele mai concentrate in grasimi.

4
 Dieta ketogenica amelioreaza steatoza %epatica nonalcoolica
9 dieta keto corect formulata poate aduce imbunatatiri in afectiunile ce au
legatura cu metabolismul de$citar al carbo%idratilor prin restrictia acestora.

Lipogene*a este procesul prin care, sub actiunea insulinei, $catul converteste
*a%arurile simple in aci*i grasi care sunt, mai apoi, esteri$cati cu glicerol
pentru a forma trigliceridele. urplusul de trigliceride se depo*itea*a in
adipocite, dar si la nivelul $catului.

Intrucat restrictia
trigliceridelor carbo%idratilor
si a re*istentei printr-oaceasta
la insulina, dieta #eto conduce
a studiata ca la reducerea
metoda de
tratament pentru steatoza %epatica nonalcoolica.

Ce este steato*a %epatica6

teato*a %epatica repre*inta acumularea trigliceridelor si a altor aci*i grasi la

nivelul celulelor $catului, ca urmare manifestarii unor factori de risc. Cau*ele
nu sunt pe deplin consemnate de literatura medicala, ca urmare a diversitatii
factorilor de risc cu care este asociata steato*a %epatica.

intre factorii de risc asociati steato*ei %epatice, enumeram 

de tipelemente asociate
II, obe*itatea sindromului
centrala, metabolic
dislipidemia re*istenta
(niveluri crescutelade
insulina, diabetul
colesterol si
trigliceride in sange) sau %ipertensiunea arteriala
 sindromul ovarelor polic%istice

 consumul de alcool

 obe*itatea

 apneea in somn

 %ipotiroidim

 %ipopituitarism

 scaderea rapida in greutate, inclusiv cea datorata c%irurgiei bariatrice

 tulburari metabolice care se materiali*ea*a printr-un metabolism de$citar

al grasimilor
42
 "ormele steato*ei %epatice non alcoolice sunt

 steato*a %epatica non-alcoolica & se refera la acumularea grasimii la

nivelul %epatocitului. 8ste deseori asimptomatica si destul de frecventa.
 steato%epatita & in acest ca* acumularea grasimii in $cat generea*a
in:amatie la nivelul acestuia. Aceasta poate deteriora functionalitatea $catului
si are potentialul de a conduce la ciro*a %epatica.
 ciro*a %epatica asociata steato*ei %epatice & in:amarea $catului produce
le*iuni ale $catului
insu$cienta care, cu timpul, devin atat de severe incat se ajunge la
%epatica.
tudii care indica dieta #eto ca tratament pentru steato*a %epatica

ieta #eto a fost studiata pentru tratamentul steato*ei %epatice nonalcoolice

ca urmare a actiunii acesteia asupra reducerii trigliceridelor si a re*istentei la
insulina.

Acest studiu, din anul '2, a testat e$cienta dietei #eto pe  pacienti
diagnosticati cu steato*a %epatica nonalcoolica. Acestia au urmat timp de 2
luni o dieta #eto cu aport de carbo%idrati S ' grame pe *i. ieta #etogenica
nerestrictionata caloric urmata de subiecti a fost constituita din carne (vita,

porc, pui, curcan,

carbo%idrati. pestelasidieta
Aderenta crustacee), oua, bran*a,
a fost testata legume cutestelor
prin intermediul aport sca*ut de
de urina
cetonica.
?e*ultatele studiului au aratat urmatoarele conclu*ii, valabile pentru F din cei 
participanti

 reducerea, in medie, a greutatii cu ] 1'./ #g (-1.G3 din greutatea

corporarala)
 reducerea cu G.3 a a tensiunii sistolice si cu 2.43 a tensiunii diastolice

 imbunatarirea scorului de activitate necro in:amatorie si a scorului de

$bro*a


scaderea gradului de steato*a
nul dintre cei  participanti nu a urmat corespun*ator dieta, $ind po*itiv o
singura data la testarea corpilor cetonici din urina= acesta nu a obtinut
ameliorarile experimentate de ceilalti F participanti.
40
 Acest studiu vine sa con$rme ipote*a potrivit careia dieta #etogenica aduce
imbunatatiri in steato*a %epatica prin efectele acesteia asupra re*istentei la
insulina.

n alt studiu, reali*at in anul '11 pe 1/ subiecti ( barbati si 14 femei)

con$rma e$cienta restrictiei carbo%idratilor in ameliorarea steato*ei %epatice.
5articipantii au fost impartiti in doua grupuri, unul consumand o dieta
#etogenica cu aport de carbo%idrati sub ' de grame pe *i, iar celalalt grup
urmand o dieta %ipocalorica (1'-1 calH*i).
upa doua saptamani de urmare a dietelor, ambele grupuri au slabit (-F. OH-
1. #g cu dieta %ipocalorica si -F.2 OH- 1. #g cu dieta #etogenica). In ceea ce
priveste nivelurile trigliceridelor %epatice, subiectii care au urmat dieta
#etogenica au experimentat o reducere a acestora aproximativ dubla fata de
grupul cu dieta %ipocalorica - OH- 1F3 fata de -'/ OH- '43.

Cel de-al treilea studiu a cautat sa investig%e*e e$cienta unei diete #etogenice
in care principala sursa de grasimi este uleiul de masline. tudiu, reali*at pe 1F
barbati supraponderali, aratat urmatoarele

 reducerea greutatii, in medie, de la 1G.0G # #g la G./2 #g

 reducerea LL, in medie, de la 1'4.F4 mgHdL la 1.4 mgHdL

 scaderea I<C de la 42.GG #gHm' la 4'.F' #gHm'

 scaderea glicemiei de la 11/.0 mgHdL la G.1F mgHdL

 reducerea trigliceridelor de la '4'.2F mgHdL la 111.'1 mgHdL

 cresterea L de la F'./1 mgHdL la /.01 mgHdL

 reducerea tensiunii sistolice de la 1F'./2mm g la 1'.42 mm g si a

cele diastolice de la /G.2F mm g la 00./2 mm g
 reducerea sau eliminarea steato*ei %epatice

Cu privire la steato*a %epatica, merita mentionata eliminarea totala a acesteia

in '1,F3 dintre subiecti si reducerea gradului acesteia in G',/23 din ca*uri.

Cele 4 studii probea*a e$cienta dietei #etogenice in tratamentul steato*ei

%epatice, cu conditia aderentei stricte la aceasta.
4/
"uplimentele alimentare in dieta ketogenica $ artea 
Atunci cand decidem sa renuntam la vec%ile obiceiuri alimentare si sa le
inlocuim cu unele sanatoase, noi pentru organismul nostru, pot aparea de$cite
de vitamine si minerale. e cele mai multe ori, acestea pot $ reglate strict din
alimentatie, insa in anumite situatii, sunt necesare suplimentele alimentare.

intre acestea, cele mai importante categorii sunt vitaminele, mineralele,

aminoaci*ii, en*imele, probioticele si probioticele, aci*ii grasi esentiali, primele
doua avand o pondere de 3 din piata de pro$l.

Cel mai des utili*ate dintre suplimente, respectiv vitaminele si mineralele, sunt
necesare bunei functionari a organismului, fara a avea insa un rol energetic.
<ajoritatea dintre acestea nu pot $ sinteti*ate de catre organism, motiv pentru
care trebuie intervenit din exterior.

Gitamina , unul dintre cei mai puternici antioxidanti, ajuta la cresterea

imunitatii, dar si la absorbtia $erului in organism. In dieta #etogenica, aceasta
poate $ absorbita din alimente precum spanacul, patrunjel, conopida, ardei
gras, sparang%el sau fructe de padure, toate $ind alimente permise.

Gitamina D, adjuvant in absorbtia calciului si a fosforului, este un compus

liposolubil care se sinteti*ea*a in pre*enta ra*elor soarelui. ;u este
recomandata suplimentarea acesteia, intrucat excesul poate determina
intoxicatie, caracteri*ata prin varsaturi sau insu$cienta renala. Asadar, daca ai
fost diagnosticat cu o lipsa de calciu si ti-a fost recomandata suplimentarea
acestuia, nu alege o varianta de calciu cu vitamina , ci una simpla, si incearca
sa petreci cat mai mult timp in aer liber, pentru a determina $xarea acestuia in
oase.

alciul, mineralul cu cea mai mare proportie din corpul nostru, prin pre*enta
sa in structura oaselor, intervine inclusiv in contractia musculara si conducerea
nervoasa. In dieta #etogenica, acesta poate $ absorbit din alimente precum
bran*eturi maturate, smantana, seminte de susan, ta%ini sau legume ver*i.

Gitamina F (cunoscuta sub numele de acid folic) are un rol crucial in

divi*iunea, cresterea si maturarea celulelor, $ind indicat in mod special in
perioada de sarcina si alaptare. In restul timpului, alimentele consumate
asigura necesarul *ilnic al unui adult. intre acestea, mentionam avocado,
sparang%elul si broccoli.
4G
 ierul este o alta componenta importanta a organismului, regasindu-se in
%emoglobina si mioglobina. Alimentar, acesta poate $ absorbit din $catul de
porc, spanac sau ciocolata neagra.

@agneziul, un mineral care intervine in buna functionare a sistemului nervos,

dar si a celor osos si cardiac, se regaseste din plin intr-o multime de alimente
permise in dieta #etogenica. intre acestea, notabile sunt oleaginoasele (nuci,
migdale, nuca de Mra*ilia, $stic), avocado, pestele gras, ciocolata neagra sau
ierburile aromatice.

esigur, necesarele *ilnice difera de la un organism la altul, in functie de

varsta, sex sau greutate, insa de cele mai multe ori, sunt su$ciente cantitatile
existente in alimente naturale. A lua suplimente alimentare de minerale si
vitamine doar pentru ca e la moda ec%ivalea*a cu a nu lua un tratament atunci
cand ne este prescris, intrucat excesele, c%iar si doar vitaminice, pot $ la fel de
daunatoare ca si lipsa acestora din organism.

Dieta keto si sindromul ovarelor polic%istice

ieta #eto are numeroase indicatii terapeutice, in afara efectului de slabire
pentru care dieta este recunoscuta. ieta #eto este utili*ata in tratamentul
pentru sindromul ovarelor polic%istice ca urmare bene$ciilor aduse de
aceasta in reducerea re*istentei la insulina, datorita aportului sca*ut de
carbo%idrati prin care se caracteri*ea*a aceasta dieta.

e este sindromul ovarelor polic%istice?

indromul ovarelor polic%istice (95) este caracteri*at de un de*ec%ilibru

%ormonal materiali*at prin faptul ca ovarele produc un nivel ridicat de %ormoni
masculini androgeni.

are sunt cauzele sindromului ovarelor polic%istice?

Cau*ele sindromului ovarelor polic%istice nu au fost pe deplin eluciditate de

medicina, dar se cunoaste faptul ca 95 este asociat cu

 rezistenta la insulina & conduce la producerea excesiva de insulina.

?e*istenta la insulina se manifesta prin reducerea treptata si continua a
sensibilitatii celulare la actiunea insulinei. ?e*istenta la insulina se constituie in

F
 precursor al diabetului de tip II. <ai multe detalii despre corelatia dintre
sindromul ovarelor polic%istice si re*istenta la insulina poti citi in acest articol.
 obezitate & majoritatea femeilor diagnosticate cu 95 de*volta obe*itate
ca urmare a deteriorararii capacitatii celulare de raspuns la actiunea insulinei
 ereditatea & in ca*ul in care mama sau sora sufera de sindromul
ovarelor polic%istice, probabilitatea de a suferi de 95 se majorea*a cu 3.
 inJamatia & celulele sanguine albe reactionea*a sub forma in:amatiei

atunci cand trebuie sa combata o infectie.

Ca urmare a faptului ca medicina inca nu are raspunsul complet asupra
cau*elor sindromului ovarelor polic%istice, se presupune ca intre 1-'3 din
femei sufera de 95. 5rocentul difera in functie de ceea ce se include in tabloul
clinic.

um se maniesta sindromul ovarelor polic%istice?

in cau*a %iperproductiei de testosteron, apar simptome ale sindromului

ovarelor polic%istice, cum ar $

 cicluri menstruale neregulate & aceasta este cel mai frecvent simptom


exces de %ormoni androgeni & se poate manifesta prin exces de par facial
si corporal (%irsutism), acnee sau alopecie androgenica la femei
 ovare polic%istice- ovarele polic%istice cresc in dimensiunic si contin
numeroase c%isturi de mici dimensiuni. Aceste c%isturi sunt foliculi
subde*voltati care nu ating maturitatea si atunci nu pot $ eliberati, de aici si
absenta si neregularitatea menstruatiei.
e complicatii aduce sindromul ovarelor polic%istice?

;etratat, sindromul ovarelor polic%istice evoluea*a, generand complicatii cum

sunt

 diabetul de tip II & urmare a re*istentei la insulina asociata 95

 diabet gestational

 boli cardiovasculare

F1
 aterosclero*a

 %ipertensiune

 dislipidemii

 sindrom metabolic

 infertilitate

depresie
 steato*a %epatica nonalcoolica

 %iperpla*ie endometriala

 neopla*ie endometriala

"tudii care atesta efcienta dietei in tratamentul sindromului ovarelor

polic%istice

Ca urmare a faptului ca 95 se a:a in stransa corelatie cu re*istenta la

insulina, dieta #etogenica a fost studiata pentru tratamentul 95. Intrucat
cercetarea in acest domeniu se a:a inca in fa*a de inceput, majoritatatea
studiilor au cercetat efectele asupra 95 cu abordare unei diete lo+-carb
(carbo%idrati S 1 grame *ilnic).

Cel mai semni$cativ studiu privind e$cienta dietei #eto pentru tratamentul
sindromului ovarelor polic%istice a fost reali*at pe femei cu varste intre 1/ si F
de ani, avand un indice de masa corporala(I<C) peste '0 #gHm', anterior
diagnosticate cu 95. Acestea au urmat timp de 2 luni o dieta #eto
nerestrictionata caloric cu aport de carbo%idrati de ' de grame *ilnic.
?e*ultatele studiului con$rma e$cienta dietei #eto pentru tratamentul 95 prin
imbunatatirea urmatorilor parametri

 scaderea in greutate inregistata a fost, in medie, de -1'3 din greutatea

initiala
 I<C a sca*ut, in medie, cu F #gHm'

 testosteronul liber s-a redus cu 43, de la '.1G la 1.0

F'
 raportul LH" s-a a sca*ut cu 4.03 de la '.'4 to 1.'1

 insulina a sca*ut de la '4. la /.'

?educerea inregistrata la nivelul insulinei coroborata cu valori constante ale

gluco*ei si %emoglobinei glicate sugerea*a o ameliorare semni$cativa a
re*istentei la insulina. 5articipantele la studiu au resimtit si ameliorarea
%ipertensiunii.

intre cercetarile construite in jurul dietelor lo+ carb, acest studiu, publicat in
'1, reali*at pe femei cu varsta intre 1/ si F ani, diagnosticate cu 95,
consemnea*a o reducere medie statistic semni$cativa pentru 

 greutate -/.21 T '.4F #g,

 I<C & 4.' T .// #gHm'

 insulinei -10. T 14.2 ^gHmL

 testosteron total -1. T 10. ngHdL

 testosteron liber -1./ pgHdL

5articipantele au avut o dieta ba*ata pe proteina animala, peste si fructe de

mare, oua, legume fara amidon, avocado, masline, nuci si seminte, ulei de
masline si de cocos, precum si fructe cu continut sca*ut de glucide (fructe de
padure). in dieta au fost excluse cerealele si *a%arul sub toate formele,
inclusiv sub forma de sucuri de fructe si sirop de agave.

Comparand cele doua studii, efectele bene$ce ale dietei #eto asupra
parametrilor care aduc ameliorarea sindromului ovarelor polic%istice sunt mult
mai proeminente.

aca suferi de 95 acorda o sansa dietei #eto . aca ai o prietena, o sora sau o
mama diagnosticata cu 95, trimite-i articolul

F4
 @otivatia si dieta keto
<otivatia e sursa interna de inspiratie care te ajuta sa te mentii focali*at pe
obiectivul tau, $e ca acesta este sa slabesti, sa obtii o promovare sau sa-ti
incepi un proiect personal pe care l-ai tot amanat. Botusi, pentru ca noi,
oamenii, suntem tentati sa alegem satisfactia instanta in locul indeplinirii unor
teluri mai indepartate, este uneori di$cil sa faci fata tentatiei si sa continui pe
drumul spre obiectivul tau.

Adoptarea unei noi diete si sc%imbarea stilului de viata nu fac exceptie de la

acest sablon cerebral. Creierului uman ii ia  secunde sa justi$ce orice alegere
nepotrivita pe care o facem, asa ca toti suntem familiari cu situatia in care
spunem Ziau doar o patratica de ciocolataD, iar  minute mai tar*iu constatam
ca e lipsa la inventar toata ciocolata.

c%imbarea stilului de viata cu unul perfect #etogenic, astfel incat sa te bucuri

si de efectul de slabire, dar si de celelalte bene$cii mult mai numeroase,
presupune de*voltarea unei discipline care sa te ajute sa refu*i ciocolata,
painea si pastele, care, dupa cum deja stii durea*a cateva secunde la gust, iar
apoi se depun pe solduri.

Asadar, iti propunem  sfaturi pentru a-ti mentine motivatia in timpul dietei,
sperand sa-ti venim in ajutor

1. "eteaza-ti un scop realist

5rimul pas pentru a reusi in dieta trebuie facut inainte sa te apuci propriu *is
de dieta, iar acesta este stabilirea obiectivului $nal. ?itmul de slabire normal
este de maximum  grame pe saptamana, iar slabirea este un proces de
durata, la fel cum este si ingrasarea.
aca-ti propui sa slabesti ' de #ilograme intr-o luna, vei $ de*amagita de
faptul ca nu reusesti, iar tentatiile isi vor face loc mai usor in meniul tau.
otaraste-te
de  grame sasaptamanal.
slabesti in ritm cu posibilitatile corpului tau si nu depasi tinta

'. Asteapta-te sa intampini un platou

Buturor ni se intampla sa avem momente de stagnare in procesul de slabire. ;u
este ca*ul sa te ingrijore*i, este ceva normal. e aceea, nu ceda prajiturilor
FF
 atunci cand acul cantarului pare ca s-a intepenit. Cu un strop de rabdare, acul
se va duce, natural, in jos, dar daca accepti prajitura se va duce, invariabil in
sus.
4. a-ti companie la dieta
8ste di$cil sa tii dieta cand esti singura care tine dieta #eto din familie.
?ecrutea*a-i si pe cei dragi, carora le-ar folosi cu siguranta imbunatatiri ale
starii de sanatate. "unctionea*a si daca convingi un prieten, deoarece este
important sa poti impartasi cu cineva eventualele piedici pe care le poti
intampina, dar le vei depasi mai usor alaturi de cineva drag.
F. ecompenseaza-te
<entinerea planului alimentar este di$cila, dar important este scopul tau $nal.
?ecompensele te ajuta sa $i motivata, insa e necesar ca acestea sa nu $e
recompense alimentare. 5ropune-ti sa te premie*i de $ecare data cand atingi
pasii intermediari din dieta. e exemplu, cand ai mai slabit  #g din cele 1 #g
ramase de slabit, cumpara-ti o perec%e de blugi noi, relaxea*a-te cu un masaj
profesionist sau cu o baie $erbinte.
. ormuleaza-ti un plan pentru mentinere
5entru cei mai multi dintre noi, sa slabim este mai usor decat sa ne mentinem
greutatea obtinuta. 8 important sa-ti aduci aminte ca mentinerea greutatii este
un scop pe termen lung si ca bene$ciile aditionale ale dietei #eto se pot pastra
mentinand acelasi stil de alimentatie.
trategia optima pentru pastratrea re*ultatelor presupune consumarea
alimentelor permise in cantitati adaptate necesarului caloric de mentinere
5e tine ce te ajuta sa-ti mentii motivatia la dieta6

"uplimentele alimentare/ LA

CLA, sau acidul linoleic conjugat, a fost descoperit in urma cu cateva decenii
de catre cercetatorii americani, in timpul unui studiu pe rumegatoare. esi nu
poate $ produs de corpul uman, se regaseste intr-o multitudine de alimente,
precum untul, carnea de vita sau carnea de oaie (exclusiv de la animale
%ranite cu iarba), dar si incapsulat.

e-a lungul timpului, cercetarile au relevat ca acest acid gras, in combinatie cu

o dieta corespun*atoare, duce la accelerarea arderilor, precum si la pastrarea
musculaturii in timpul slabirii si la cresterea andurantei pe parcursul exercitiilor.

n studiu publicat in editia din decembrie ' a @urnalului de ;utritie a aratat

ca CLA reduce masa de grasime, pastrand tesutul muscular. Conform dr.
F
<ic%ael 5ari*a, care a condus aceasta cercetare, grupul care a luat suplimente
CLA a slabit in medie './ #g, spre deosebire de grupul placebo. -a
conclu*ionat ca sunt necesare aproximativ 4F de mg de CLA pe *i, pentru
efecte bene$ce ideale asupra grasimii subcutanate si adipoase.

esigur, niciun studiu nu va face dintr-un supliment alimentar un miracol. ;u

exista pastile minune, asa cum nu poti slabi intr-un timp record, atata vreme
cat ingrasatul s-a petrecut pe o perioada mai indelungata. Insa un astfel de
supliment, alaturat unei diete, dar mai ales miscarii, poate accelera procesul
de slabire, protejand in acelasi timp masa musculara.

@itul slabirii localizate

?evistele gloss> pentru femei par sa se ra*gandeasca in $ecare saptamana in
privinta dietei ideale pentru slabit, promovand informatii au*ite la colt de
strada sau, si mai rau, pe care considera ca noi dorim sa le au*im. ?ecent, una
dintre aceste reviste a publicat un articol destinat doamnelor care doresc sa
slabeasca exclusiv
aceste a$rmatii in inexistenta.
$ind *ona coapselor si slabirii
<itul a gambelor, ba*aeste
locali*ate stiinti$ca pentru din
insa perpetuat
cau*a noastra, intrucat ne dorim forme perfecte, talie de viespe si bust
proeminent.
Indicatiile dietetice, un mix de carbo%idrati, proteine si grasimi vegetale
(migdale, nuci, uleiuri) se contra*ic doar doua randuri mai jos cu mentiunea
conform careia sunt inter*ise alimentele bogate in calorii. ;u vom face insa
anali*a pe text, intrucat este doar un exemplu dintr-o mare de diete care
promit minuni peste noapte, garnisite cu coapse de vis, ci vom discuta in cele
ce urmea*a despre mitul slabirii locali*ate.

9rganismul nostru este un tot unitar. aca vom adopta un stil alimentar
sanatos, repercusiunile isi vor face simtita pre*enta asupra intregului corp.
aca a$rmatiile din articolul mai sus mentionat ar $ avut o ba*a adevarata,
putea exista, la fel de bine, si riscul de a slabi pe un picior da si pe celalalt nu,
corect6

F2
Corpul nostru nu alege de unde sa topeasca grasimea mai intai, insa uneori
avem sen*atia aceasta (a$rmatii de tipul Zeu slabesc intai la saniD iti suna
cunoscut6) intrucat nu reali*am ca straturile de tesut adipos au grosimi
diferite. esi slabim uniform, *ona cea mai proeminenta a corpului (de pilda
soldurile) ne va parea intotdeauna neatinsa de dieta, din cau*a
proportionalitatii directe.

Bleiul din samburi de struguri $ adevarul din interiorul sticlei

5eriodic, pe piata alimentelor sanatoase apar noi produse promovate ca $ind
revelatii in domeniu si care promit ca ne vor sc%imba viata in bine. leiul din
samburi de struguri, un acid gras polinesaturat, este un astfel de exemplu.
esi inexistent pana recent, odata cu lansarea acestuia s-a plecat de la
premisa ca este mai sanatos decat uleiul de masline, intrucat are un punct de
ardere mai inalt. 5erfect de acord, insa acesta nu este singura caracteristica a
unui ulei care trebuie sa conte*e.

amburii de struguri, pe care poate i-ai mai rontait vreodata, din moment ce
Zvin la pac%etD cu baca, nu contin foarte mult ulei, prin urmare procesul de
extractie a acestuia este unul industriali*at si utili*ea*a solventi precum
%exanul, o componenta importanta a ben*inei. Asadar, uleiul de struguri este
in fapt un produs secundar al industriei vinicole, promovat intr-o maniera
excelenta ca $ind un produs sanatos, dar in spatele caruia se ascund in
realitate o serie de factori negativi. leiul din samburi de struguri contine peste
03 aci*i grasi polinesaturati 9mega 2, despre care se stie ca provoaca
in:amatii. Acesti aci*i sunt instabili din cau*a lipsei legaturilor de %idrogen si
sunt predispusi oxidarii. -a demonstrat stiinti$c (studiu) ca ingerarea unei
cantitati prea mari de aci*i polinesaturati 9mega 2 duce la aparitia bolilor
cardiovasculare.
Asadar ;, uleiul din samburi de struguri nu este sanatos. Ma c%iar este
departe de aceasta titulatura, desi sticlele cu etic%ete atractive incearca sa ne
spuna altceva, evidentiind singurul avantaj, de altfel, pe care acest ulei il are

este bogat
buretele in pe
raul vitamina 8. poate
care ni-l neoriface
insa,unexistenta unor
aliment in altevitamine
directii. nu pot sterge cu

aca insa ai o sticla de ulei din samburi de struguri in casa, nu o arunca. 9 poti
folosi in compo*itia mastilor pentru par si ten
F0
< mituri despre diete
Boata viata, $ecare dintre noi a au*it diferite informatii despre diete pe care le-
am ascultat cu s$ntenie, dandu-le valente axiomatice. <ai nimeni nu a incercat
sa inteleaga de ce bietul ou e considerat nociv, asa ca prefera sa il evite atunci
cand anali*ele medicale le spun ca au colesterolul marit. i mai putina lume
stie ca motivele pentru care colesterolul creste sunt preponderent endogene si
ca mancarea are o in:uenta prea mica asupra acestuia ca sa conte*e.

1. 6rasimile saturate nu sunt sanatoase. Inca de la inceputul anilor _2,

cercetatorii americani au pus la *id male$cele grasimi, gasind corelatii
imaginare intre dietele unor natiuni (atent alese) si rata mortalitatii din cau*a
bolilor cardiace. esigur, nu este nimic mai gresit! 7rasimile saturate sunt
sanatoase, oamenii de stiinta neputand demonstra prin studii clinice nicio
corelatie intre consumul acestora si cresterea riscului de boli cardiovasculare.
Au descoperit insa ca aceasta categorie de grasimi duce la cresterea
nivelulului L.

'. erealele trebuie sa aca parte din dieta noastra. A:ate la ba*a
piramidei nutritionale clasice, cerealele fac parte din grupa carbo%idratilor,
macronutrient cu rol pur energetic. e asemenea, sunt responsabile de
supraponderalitate si obe*itate la nivel mondial, iar acest lucru este admis de
din ce in ce mai multi specialisti. Cu o revolutie agricola relativ recenta
(aproximativ 1. de ani) si dove*i clare ca stramosii vanatori-culegatori
aveau un procent mic de grasime corporala si erau sanatosi, cerealele nu au
sens in dieta omului modern, intotdeauna prea ocupat pentru a face miscare.

4. Dietele vegetariene sunt mai sanatoase. Cu certitudine legumele sunt

sanatoase si nu trebuie excluse din dieta nimanui, indiferent care ar $ aceasta.
Insa ceea ce nu admit adeptii acestui stil alimentar este ca dieta vegetariana
nu este o dieta completa. esi unele alimente contin proteina, aceasta nu este
proteina de calitate (nu contine aminoaci*ii esentiali in proportii ideale) si
trebuie suplimentat. -a incercat demonstrarea calitatii proteinelor vegetale in
cadrul unui experiment care l-a implicat pe cel mai mare culturist al lumii
(ergio 9liva), iar re*ultatul a fost un esec. Acesta a luat in greutate din cau*a
dietei ba*ate pe ore* si fasole, pier*and in acelasi timp din masa musculara
(proteina are rol plastic). In plus, dietele vegetariene pot duce la carente de
$er, in mod special in ca*ul femeilor.

F/
F. Alimentele bogate in grasimi ingrasa. Asa cum ai citit si intr-o
multitudine de articole de peietaetogenica.ro, grasimile nu ingrasa.
Combinarea acestora cu carbo%idrati insa (cam orice aliment procesat &
ciocolata, biscuiti, patiserie etc.) duce la depunerea tesuturilor de grasime.
. @ancatul dupa ora 4 ingrasa. 9 informatie la fel de falsa! Corpul tau nu
stie ce ora e, si, contrar parerilor populare, consuma energie si in timpul
somnului. Cel mai indicat este ca seara sa consumam proteine cu eliberare
prelungita (bran*eturi) alaturi de legumele preferate.

2. @esele mici si dese cresc metabolismul bazal. 4 mese principale, '-4

gustari, si ajungem sa mancam intreaga *i. ;u, mesele mici si dese nu cresc
metabolismul, doar musc%ii lucrati o pot face intr-o oarecare masura. Asadar,
mancati doar cand va este foame si mergeti la sala.

FG