Teste de inteligență

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN STANDARD

PSIHODIAGNOSTIC
SEMINAR 4
Scurt istoric
Începutul secolului XX – apariția primelor teste de inteligență

Binet & Simon – prima ”scară metrică a inteligenței” (30 de itemi) pentru identificarea
elevilor cu retard mintal
Stanford – Binet Intelligence Scale (denumirea apărută în 1916, după o revizuire a lui Terman)

O dată cu declanșarea Primului Război Mondial, a apărut necesitatea testelor care pot fi
aplicare pe grupuri mari de persoane
The Army Alpha (Yerkes, Președintele APA)

1939 – prima versiune a Scalelor de inteligență Wechsler

(The Wechsler-Bellevue Intelligence Scale W-B)
 Teste de inteligență
De grup Individuale

•Matricile Progresive Raven •Testul Wechsler de inteligență pentru

•Testele Henmon-Nelson pentru copii
abilități mentale •Testul Wechsler de inteligență pentru
•Testul Kuhlman-Anderson adulți
•Testul analogiilor matriceale •Scala de inteligență Stanford-Binet
•Testul Miller pentru analogii •Testul de inteligență Cattell
•Testul raționamentului nonverbal •Scala Merril-Palmer
•Testul Otis-Lennon pentru abilitate •Testul de desen Goodenough-Harris
școlară •Scala Leiter de inteligență pentru adulți
•Testul Wonderlic pentru selecția •Testul Kaufman
personalului •Testul labirintului Porteus
•Testul canadian pentru abilități •Testul Slosson
cognitive Mitrofan & Mitrofan, 2005
Testarea psihologică – Inteligența și aptitudinile
•Testul SRA
Testul Raven

Prima formă a testului – în 1938

Măsoară funcţia intelectuală nonverbală

 capacitatea inductivă
 înţelegerea relaţiilor spaţiale
 abilitate de structurare perceptiv - motrică a spaţiului
 factori non-intelectuali de personalitate
(temperament, afectivitate, motivaţie etc.)
Probe MPR

6 – 11 ani
MPR-c (color)
Persoanele cu deficienţă mentală

MPR-s (standard) Persoanele peste 7 ani

MPR-a (avansaţi) Persoanele cu inteligenţă superioară

La vârsta adultă, se începe cu MPR-s.

Dacă scorurile indică deficiență mentală, se aplică MPR-c. Dacă
scorul este extrem de ridicat, se aplică MPR-a.
Dacă scorul nu este extrem, nivelul QI rezultat permite încadrarea
subiectului într-o categorie de inteligență.
MPR-s (standard)
 Prezentarea testului

1.Seria A Fiecare item - un desen abstract,

12 matrici adesea dintr-un grupaj de figuri
(“matrice”), din care lipseşte o parte
2. Seria B (un element)
12 matrici
În urma examinării matricei, subiectul
60 de itemi 3. Seria C trebuie să decidă care este figura
(matrici) 12 matrici unică (din cele 6 sau 8 variante)
4. Seria D potrivită pentru “încheierea” corectă a
12 matrici matricei.

5. Seria E
Fiecare serie prezintă o temă diferită.
12 matrici
Seria A

Stabilirea de relații în structura matricei continue

Seria “A”
Stabilirea de relaţii în structura matricei continue
Cuprinde matrici statice cu modele omogene
Subiectul poate să răspundă corect prin:
• analiza şi diferențierea perceptivă fină a elementelor
matricei
• înţelegerea relaţiilor între elementele structurii

• identificarea părţii lacunare

• completarea marginilor părţii lacunare cu fiecare figură
din cele 6, date sub matrice
• sinteza marginilor.
Seria B

Analogii între perechile de figuri ale matricei

Seria “B”
Analogii între perechile de figuri ale matricei
Fiecare matrice se compune din 4 elemente dintre care cel de-al IV-
lea lipseşte

În itemii B1 şi B2, cele 4 părţi ale matricei sunt identice. În itemii

următori, elementele diferă şi formează un întreg cu o structură
relaţională logică
Subiectul poate să răspundă corect prin:

• stabilirea analogiei dintre figuri

• diferenţierea treptată a elementelor (capacitatea de a
concepe simetria între figuri)
Elementul potrivit se alege din 6 figuri
Seria C

Schimbări progresive în figurile matricei

Seria “C”
Schimbări progresive în figurile matricei

Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte.

Figurile prezintă modificări continue de poziţie şi schimbări

spaţiale dinamice, care determină îmbogăţirea figurilor atât în plan
orizontal, cât şi în plan vertical (totalizarea elementelor noi în
figura care lipseşte).

Subiectul poate să răspundă corect prin:

• descoperirea schimbărilor progresive ale figurilor în
interiorul matricei
Elementul potrivit se alege din 8 posibilități
Seria D

Permutări, grupări de figuri în interiorul matricei

Seria “D”
Permutări, grupări de figuri în interiorul matricei

Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte.

Principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical

Subiectul poate să răspundă corect prin:

• urmărirea regularităţii consecutive a figurilor şi alternarea

lor în structura matricei (descoperirea criteriilor schimbării
complexe).

Elementul potrivit se alege din 8 posibilități

Seria E

Descompuneri în elemente ale figurilor matricei

Seria “E”
Descompuneri în elemente ale figurilor matricei

Matrici de câte 9 elemente ordonate (3 x 3) din care unul lipseşte.

Subiectul poate să răspundă corect prin:
•operaţii de abstractizare şi sinteză dinamică ce au loc în
procesul gândirii superioare
• observarea evoluţiei complexe, cantitative şi calitative, a
şirurilor cinetice (dinamice)
• operaţii algebrice (adunare, scădere) efectuate asupra
elementelor matricei.
Elementul potrivit se alege din 8 posibilități
 Modalitate de utilizare
Aplicarea probei (consemn, caiet de test, foaie de răspuns)
Cotarea probei în note brute; Calcularea scorului pe serii şi scorul
total.

Calcularea discrepanțelor, validarea rezultatelor

Se transformă notele brute în QI

În funcţie de valoarea QI, se identifică în ce categorie de

inteligenţă se încadrează subiectul testat.
Desfăşurarea examinării
Individual sau Colectiv
Aplicare Rezolvarea în ritm propriu
Timp limitat sau (nu mai mult de o oră)
Timpul mediu necesar: 40-50 minute.

Ritmul normal: până la timpul maxim de 60 de minute.

Sub 30 de ani ritmul rezolvării testului este mult mai rapid, timpul mediu
fiind de 30-35 minute
Pentru aplicarea în scopul ierarhizării membrilor unui anumit grup (ex.
selecţia profesională) este preferabilă respectarea unui timp limită
(maxim de 30 minute). Testul măsoară în acest caz și capacitatea efectivă
de rezolvare într-un timp dat.
Consemn
Examinatorul indică subiecţilor modul în care trebuie să răspundă la itemi
Oferă indicaţii pentru primele probe, pentru a se asigura că au înţeles ce au de făcut
Le precizează faptul că toate probele sunt obligatorii şi că nu au voie să revină asupra unui item
din urmă
Le indică ce trebuie să facă dacă doresc să modifice un răspuns
Le precizează timpul alocat pentru rezolvare
Desfăşurarea examinării
Examinare colectivă Examinare individuală
Se distribuie fiecărui subiect un Examinatorul prezintă instrucțiunile
exemplar din test (sub formă de (consemnul) și notează datele
caiet) şi o fişă personală pentru personale ale persoanei testate
înregistrarea răspunsurilor

Caietul test rămâne închis până la

semnalul dat pentru începerea Începerea testării; examinatorul
probei notează răspunsurile subiectului în
fişa de cotare.
Subiecţii completează întâi datele
personale în rubricile
corespunzătoare ale fişei de cotare
Prezentarea instrucțiunilor;
Începerea testării.
Cotarea răspunsurilor

SE ACORDĂ 1 PUNCT PENTRU FIECARE RĂSPUNS CORECT.

C O TA M A X I M Ă = 6 0 D E P U N C T E

Cote parţiale
(numărarea răspunsurilor corecte pentru fiecare serie)

Seria A Seria B Seria C Seria D Seria E

Cota totală
(numărarea răspunsurilor corecte pentru întregul test)

Seria A + Seria B + Seria C + Seria D + Seria E

 Validarea rezultatelor
(calculul discrepanţei)

Persoana examinată poate “rezolva” (corect sau greşit) prin ghicire,

unele din cele 60 de probleme cuprinse în MP (s).

Cote totale Cote parţiale așteptate

Cotele parţiale
realizate - Cotele parţiale
așteptate = Discrepanța
fiecărei serii

SCORUL TOTAL COMPUS DIN COTE PARȚIALE CARE

PREZINTĂ DISCREPANȚE DE PESTE DOUĂ PUNCTE NU POATE FI
ACCEPTAT CA FIIND O ESTIMARE PRECISĂ A CAPACITĂȚII
INTELECTUALE GENERALE.
 Interpretarea rezultatelor
Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte obţinute de către subiect, nu
are semnificaţie psihologică luată izolat.

Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu:

1. Rezultatele standardizate 2. Comportamentul subiectului în

(etalon) situaţia de examen

Interpretarea cantitativă Interpretare calitativă

Raportarea performanţei la
Raportarea performanţei la
etalon permite stabilirea
comportamentul manifestat de
nivelului de inteligenţă generală
subiect în timpul examinării
al subiectului.
MPR-c (color)
MPR-c (color)
Cuprinde 36 itemi, împărțiți în trei seturi: A, Ab, B

Măsoară:
Nivelul dezvoltării intelectuale
Capacitatea de observație
Gândirea clară

Timp necesar: aproximativ 15-30 minute

MPR-a (avansaţi)
MPR-a (avansaţi)
Două seturi de itemi
Setul I: 12 itemi
Setul II: 36 itemi

Itemi similari cu cei din MPRs, dar mult mai dificili

8 variante de răspuns

Aplicarea durează în jur de 60 – 90 de minute

 Aplicație
La testul MPR-S(Matricele Progresive Raven – Standard), o persoană cu vârsta de 36
de ani obține un punctaj de 35 de puncte.
a. știind scorurile obținute de subiect pentru fiecare serie (seria A: 12, seria B: 6, seria
C:8, seria D:7 și seria E:2) și compoziția normală a scorului (seria A: 11, seria B: 8, seria
C:7, seria D:7 și seria E:2), stabiliți dacă proba poate fi folosită cu scop diagnostic (tabel
8)
b. denumiți seria cu discrepanța cea mai mare
c. stabiliți care este coeficientul de inteligență al acestui subiect, știind că pentru vârsta
de 16 – 30, unui scor de 35 de puncte îi corespunde un QI de 88 (tabel 4), iar
performanta așteptată la vârsta de 35 de ani este 97 și pentru 40 de ani este de 93
(tabel 5)
QI (16  30 ani )  100
QI (30  60 ani ) 
%(tabelQI )
d. precizați ce nivel de inteligență are acest subiect (tabel 6)
Bibliografie
Kaplan, R.M. si Saccuzzo, D.P. (2001). Psychological Testing, Principles,
Applications and Issues, Wadsworth Thomson Learning, Fifth Edition.

Mitrofan, N, Mitrofan, L. (2005). Testarea psihologică – inteligenţa şi

aptitudinile, Editura Polirom, Iaşi