Denumire document: CE SUNT ŞI CUM NE COMPORTAM ÎN Cod document: T3 Pagini: 22

SITUATII DE URGENTĂ
Data: martie 2015 CABINET DE AVOCAT „CONSTANTINA -
TAMARA CUNDIEV”
Tema nr. 3
Elaborat:SERVICIUL EXTERN Aprobat: Avocat
Ene Marin CUNDIEV Constantina-Tamara

CE SUNT ŞI CUM NE COMPORTAM ÎN SITUATII DE

URGENTĂ

1. Ce este situaţia de urgenţă?

Eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate
ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul inconjurător, valorile materiale şi
culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare
adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi
managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate.

2. Ce este starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă?

Un complex de factori de risc care prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa
ameninţării ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale şi culturale
importante şi factorilor de mediu.

3. Ce inţelegem prin factor de risc?

Fenomen, proces sau complex de îrnprejurări congruente, in acelaşi timp şi
spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

4. Care sunt tipurile de risc?

a.) Riscuri naturale:
 cutremure;
 alunecări şi prăbuşiri de teren;
 inundaţii;
 fenomene meteorologice periculoase;
 avalanşe;
 incendii de pădure.
b.) Riscuri tehnologice:
 accidente chimice;
 accidente nucleare;
 incendii de masă;
 accidente grave pe căi de transport;
 eşecul utilităţilor publice.
c.) Riscuri biologice:
 epidemii;
 epizootii / zoonoze.

5. Ce este un dezastru?
Eveniment datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi
care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de

1
gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă,
elaborate şi aprobate potrivit legii.

6.Cum acţionezi după producerea dezastrului?

 respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, indrumările si comunicările
serviciilor de urgenţă profesioniste, ale autorităţilor si ale altor organizaţii abilitate să
intervină in astfel de situaţii;
 pătrundeţi cu extremă precauţie in interiorul clădirilor care au fost
avariate sau slăbite;
 nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigări aprinse in clădirile avariate sau
care au fost inundate;
 nu atingeţi firele electrice căzute sau rupte;
 dacă simţiţi miros de gaze, deschideţi toate ferestrele şi uşile, inchideţi
robinetul principal de gaze, părăsiţi casa imediat si anunţaţi (dacă este posibil)
Distrigaz;
 dacă diferite aparate electrice sunt ude, întâi intrerupeţi sursa
principală de curent electric, ştergeţi-le de umezeală, uscaţi-le şi, in final, conectaţi-le la
priză (atenţie! nu faceţi acest lucru dacă sunteţi ud sau staţi in apă);
 verificaţi rezervele de apă şi hrană inainte de a le folosi;
 urmăriţi instrucţiunile organelor de protecţie civilă in legătură cu
folosirea apei şi alimentelor;
 dacă este necesar, cereti alimente, imbrăcăminte, asistenţă medicală şi
adăpost;
 indepărtaţi-vă sau staţi departe de zonele calamitate. Nu împiedicaţi
acţiunile de intervenţie; sprijiniţi-le când vi se cere acest lucru;
 sprijiniţi echipele de voluntari ai Crucii Roşii Române in acţiunile de
ajutorare a persoanelor afectate de dezastre;
 după trecerea pericolului, daţi de ştire rudelor ca acestea să ştie că
sunteţi in siguranţă, altfel, autorităţile locale pot pierde timp căutându-vă;
 nu transmiteţi zvonuri sau ştiri exagerate despre efectele dezastrului.

7. Ce este situatia de protectie civilă?

Situaţia qenerată de iminenta producerii sau de producerea dezastrelor, a
conflictelor militare şi / sau a altor situaţii neconvenţionale care prin nivelul de
gravitate, pun in pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de
patrimoniu.

8. Ce este inştiinţarea?
Activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenta
producerii sau producerea dezastrelor şi / sau a conflictelor armate către autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale, după caz, in scopul evitării surprinderii şi al
realizării măsurilor de protecţie.

9. Ce este avertizarea?
Aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa
producerii sau producerea unor dezastru.

2
 10. Ce este prealarmarea?
Transmiterea mesajelor /semnalelor de avertizarea către autorităţi despre
probabilitatea producerii unui atac aerian.

11. Ce este alarmarea?

Transmiterea mesajelor / semnalelor de avertizarea a populaţiei despre
iminenţa producerii unor dezastru sau a unui atac aerian.

12. Ce este adăpostirea?

Măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă,
împotriva efectelor acestora.

13. Ce se inţelege prin adăposturi de protecţie civilă?

Sunt spaţii special amenajate pentru protecţia personalului in situaţii specifice,
proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor
tehnica elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de
ministrul administraţiei şi internelor.

14. Care sunt obligaţiile cetăţenilor in situaţii de urgenţă?

 să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii
instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după
caz;
 să ducă la indeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, in condiţiile
legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţi
publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
 să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice
mijloace, inclusive telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii
sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă;
 să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz,
inclusive telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau
elemente de muniţie rămase neexplodate;
 să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde Îşi desfăşoară
activitatea;
 să participe la intreţinerea adăposturi lor din clădirile proprietate
personală şi.în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
 sa-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva
de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia
familiilor lor;
 să permită, in situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor de intervenţie
În incinte sau pe terenuri proprietate privată;
 să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate
privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată,
precum şi accesul persoanelor autorizate, in vederea intreţinerii acestora;
 să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de
dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate;
 să solicite avizele şi autorizaţii le privind protecţia civilă, in cazurile
prevăzute de lege.

3
 RISCURI NATURALE

Cutremure!
15. Ce sunt cutremurele?
Sunt fenomene naturale imprevizibile, fiind provocate in principal de mişcările
scoarţei pământului (numite şi mişcări tectonice), de erupţiile vulcanice, de alunecările
de teren şi de prăbuşirea unor peşteri sau grote.

16. Cum te pregăteşti acasă pentru cutremur?

Discută cu familia despre cutremur. Caută locul cel mai sigur din locuinţă:
colţurile interioare ale pereţilor de rezistenţă, golurile de sub uşi, locurile de sub
scheletul clădirii, mesele, paturile. Instruieşte copiii să se ascundă in aceste locuri.
Pregăteşte locuinţa pentru cutremur:
 asigură piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi inalte, intre ele, şi
prin prinderea de un perete, grindă solidă (mai ales la etajele superioare) in locurile
unde se aglomerează de obicei familia;
 verifică periodic tavanele, podul, acoperişul, balcoanele, cornişele,
coşurile, terasa şi invelitoarea blocului/casei;
 paturile din dormitoare trebuie să se afle departe de ferestre, oglinzi,
poliţe cu cărţi;
 asigură uşile dulapurilor cu inchizători eficiente la oscilaţii, astfel incât
deplasarea materialelor depozitate să nu producă accidente;
 retine locul de amplasare al comutatoarelor, siqurantelor pentru
electricitate şi robinetele pentru apă şi gaze şi modul lor de manevrare;

17. Cum te pregăteşti la serviciu pentru cutremur?

Discută cu colegii despre cutremur.
Nu bloca coridoarele, scările.
Verifică uşile să se deschidă uşor şi repede.
Este recomandabil să ai un stingător amplasat într-un loc cunoscut accesibil,
lângă surse potenţiale de incendiu.

18. Ce faci in timpul cutremurului?

• Păstraţi -vă calmul, nu intraţi in panică, liniştiţi-i pe ceilalţi, nu vă speriaţi de
zgomotele din jur.
• Dacă vă aflaţi pe stradă, in faţa unei clădiri, rămâneţi departe de aceasta,
feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot
prăbuşi in stradă.
• Nu alergaţi pe stradă, deplasaţi - vă cu calm spre un loc deschis şi sigur;
a) Dacă vă aflaţi in interiorul unei incăperi:
 închideţi sursele de foc cât puteţi de repede; rămâneţi acolo departe de
ferestre care se pot sparge;
 staţi inspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent;
 protejaţi - vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă iar copiii sub
băncile din clasă sau mese;

4
  nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi
liftul, dar dacă puteţi, deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia.
b) Dacă sunteţi surprins in autoturism,opriţi -vă cât puteţi de repede intr-un loc
deschis, evitând clădirile prea apropriate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii
electrice aeriene şi staţi inăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute.
c)Dacă sunteţi intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, staţi pe locul
dumneavoastră până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi
să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziţi la coborâre sau să spargeti
ferestrele.
d) În metrou păstraţi-vă calmul şi ascultaţi recomandările personalului
trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.
e) Dacă vă aflaţi intr-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru,
cinematograf, biserică, stadion, sală de şedinţe) nu alergaţi spre ieşire; îmbulzeala
produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.

19. Ce faci dacă ai fost blocat de cutremur?

Varianta clasică de comunicare cu cei de afară, este să baţi la intervale regulate
cu un obiect tare în conducte sau în pereţi iar dacă ai stabilit contactul verbal, să
furnizezi informaţiile cerute şi să soliciţi prim ajutor. La evacuare dă prioritate celor
răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultă recomandările salvatorilor. Nu fuma,
economiseşte oxigenul. Respiră uşor şi regulat, pregăteşte-te mintal pentru foame şi sete.
Mişcă-te atent, ca să nu produci noi prăbuşiri.

20. Cum scoţi o victimă de sub dărâmături?

După ce ai stabilit contactul cu victima. cel mai bine este de făcut o spărtură.
Dacă este posibil, aprovizionează-l cu apă, aer, medicamente, până când momentul
scoaterii este lipsit de riscuri. Pentru a-l scoate, inlătură cu atenţie dărâmăturile
(elementele) mari apoi cele mici. Se vor evita pe cât posibil prăbuşirile ulterioare prin
sprijinirea acelora care nu prezintă stabilitate. La scoaterea victimei se procedează la
eliberarea capului şi partea de sus a corpului, apoi picioarele.

21. Ce trebuie făcut după cutremur?

Când cutremurul s-a terminat, ajută la inlăturarea urmărilor dând prioritate
celor răniţi. Nu mişca răniţi grav dacă nu sunt in pericol imediat, până la acordarea de
ajutor medical calificat. Participă la evacuarea victimelor de sub dărâmături. Nu
incurca activitatea profesioniştilor. Nu bea apă din rezervoarele deschise până ce nu sunt
verificate. La verificarea clădirilor foloseşte o cască de protecţie sau in lipsa acesteia, un
taburet. Informează permanent organele de ordine despre posibile infracţiuni, persoane
care răspândesc zvonuri.

Alunecări şi prăbuşiri de teren!

22. Ce sunt alunecările de teren?
Reprezintă deplasări ale versanţilor dealurilor. Ele se pot produce de-a lungul
pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torenţiale, prăbuşiri ale
unor grote, eroziune puternice, cutremur de pământ), sau chiarca urmare a unor
activităţi umane. Alunecările de teren pot antrena mase mici sau mari de pământ si roci
si se pot deplasa cu viteze diferite.

5
 23. Care sunt semnele alunecării?
Fisuri (crăpături) pe pământ, pe asfalt, in pereţi clădirilor, copaci inclinaţi,
garduri dislocate, dispariţia bruscă a apei din fântâni şi izvoare, scârţâitul elementelor
de onstrucţie ale caselor, starea alarmată a animalelor.

24. Ce faci in cazul producerii unei alunecări de teren?

Ieşi imediat din casă;
Zonele considerate sigure sunt:
o zone in care nu au avut loc deplasări de teren in trecut;
o zone relativ plane, la distanţă de pante;
o zonele din vârful sau de-a lungul crestelor.
Înştiinţează vecinii, ajută pe cei care au nevoie;
Apelează la serviciile specializate prin telefon 112.

Inundaţii!
25. Cum se produce o inundaţie?
Inundaţia apare atunci când albia unui râu nu poate prelua o cantitate de apă
provenită din ploaie. Apele râurilor mari cresc şi scad mai încet decât cele ale râurilor
mici. Astfel intr-un bazin hidrografic mic este posibil ca apele unui râu să crească sau să
scadă intr-un interval de câteva minute sau ore. În cazul râurilor mari creşterea şi
descreşterea apelor poate dura mult, până la câteva zile, deoarece e nevoie de timp ca
toată apa care cade in amonte să se scurgă.

26. De ce apar tot mai des inundaţiile?

Inundaţiile pot sa apară oricând si oriunde. Există multe zone predispuse la
inundaţii pe tot cuprinsul ţării, având diferite nivele de risc. Inundaţiile pot afecta pe
oricine. Se datorează in mare parte distrugerii pădurilor in bazinele hidrografice.
Pădurile au un rol important in protejarea versanţi lor. În absenţa lor, versanţii se
prăbuşesc, apar torenţii care distrug maluri, colmatează albiile râurilor şi conduc la
revărsări catastrofale de ape. Singura soluţie pe termen lung este dezvoltarea fondului
forestier.

27. Care este semnalul de alarmă la inundatii?

Alarmă la dezastre: 5 sunete (impulsuri) a 16 secunde fiecare cu pauze de 10
secunde intre ele.
Încetarea alarmei: sunet continuu, cu durata a 2 minute.

28. Care sunt regulile de bază in caz de inundaţie?

Fiţi conştient de riscul unei inundaţii instantanee. Dacă există o şansă oricât de
mică de apariţie a unei inundaţii, găsiţi modalitatea de a vă muta cât mai repede intr-o
zonă mai inaltă.
Ascultaţi posturile de radio sau televiziune pentru informaţii locale.
In cazul in care sunteţi surprins in afara locuinţei (pe străzi, in şcoli, in parcuri,
săli de spectacol, in gări, autogări, magazine, alte locuri), este necesar sa respectaţi cu
stricteţe comunicările primite şi să vă indreptaţi spre locurile de refugiu cele mai
apropiate.

6
 Memoraţi cursurile de apă, canalele de scurgere şi alte zone despre care se ştie
ca pot fi inundate brusc. Inundaţii instantanee pot apărea in astfel de zone chiar si fără
semne prevestitoare tipice, cum ar fi nori de ploaie sau ploi abundente.

29. Cum se formează viitura?

În sezoanele de primăvară - inceputul verii, ploile asociate topirii zăpezii
conduc la creşterea debitelor şi implicit a nivelului râurilor. Din punct de vedere al
perspectivei umane, apele mari sunt viitura atunci când ele produc pagube materiale şi
pierderi de vieţi omeneşti sau când pun in pericol mijloacele de existenţă şi de activitate
ale instituţiei.

30. Cum trebuie să reactionezi la viitură?

Înainte de viitură vei simti un curent de aer neobişnuit. Încearcă să ajungi pe
un loc cât mai ridicat. Nu fugi prin apă şi nu incerca să inoti. Dacă ai rămas izolat,
economiseşte lumina şi hrana şi pune repere pentru a urmări evoluţia nivelului apei. Nu
uita că cei surprinşi de viitură in locuri izolate nu au murit niciodată de frig sau foame,
ci intotdeauna pentru că au incercat să infrunte apele periculoase.

31.Ce faci dacă inundaţia te surprinde acasă?

Asiguraţi-vă locuinţa. Dacă aveţi suficient timp, fixaţi sau mutaţi inăuntru toate
bunurile aflate afară. Mutaţi bunurile esenţiale la etajele superioare.
Dacă vi se solicită de către autorităţile locale, întrerupeţi utilităţile de la
panourile sau valvele principale. Deconectaţi toate aparatele electrice. Nu atingeţi
echipamentele electrice daca sunteţi ud sau dacă staţi in apa.
Umpleţi cu apă căzile si chiuvetele, alte recipiente, pentru cazul in care apa
devine contaminată sau furnizarea ei se va întrerupe. Înainte de a le umple, curăţaţi-le
prin spălare cu cloramină.
Scoateţi animalele din gospodărie si dirijaţi-le către locurile care oferă
protecţie.
La părăsirea locuinţei, luaţi documentele personale, o rezervă de alimente, apa,
trusa sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi pe timp friguros, şi
imbrăcăminte mai groasă.

32.Ce faci dacă inundarea casei este iminentă?

Dacă apa incepe sa crească in interiorul locuinţei dvs. inainte să vă evacuaţi,
retrageţi-vă la etaj, in pod, iar dacă este necesar chiar pe acoperiş.
Mută obiectele de valoare la etajele superioare.
Apa provenită din inundaţii poate fi contaminată cu substanţe chimice, alte
substanţe toxice sau cu diverse alte deşeuri. Dacă a-ţi venit in contact cu apa provenită
din inundaţii, spălaţi-vă pe mâini cu săpun şi apă dezinfectată. Apelează la serviciile
specializate prin telefon 112;

33. Ce activităţi se desfăşoară dacă se dispune evacuarea?

Dacă autorităţile locale emit o alertă de inundaţii, pregătiţi-vă de evacuare;
Daca vi se spune sa va evacuaţi locuinţa, conformaţi-vă imediat.
Respectaţi ordinea de evacuare stabilită: copiii, bătrânii, bolnavii şi, in primul
rând, cei din zonele cele mai periclitate;

7
 La părăsirea locuinţei, luaţi documentele personale, o rezervă de alimente, apa,
trusa sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio şi pe timp friguros, şi
imbrăcăminte mai groasă.
Nu vă deplasaţi prin apa curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm adâncime
vă poate doborî de pe picioare. Dacă este necesar să vă deplasaţi prin zone inundate,
faceţi-o acolo unde apa nu este în mişcare. Folosiţi un băţ pentru a verifica daca solul
din faţa dvs. este stabil, pentru a evita obstacolele.
Nu treceţi cu maşina prin zone inundate. 15 cm de apă ajung până la caroseria
majorităţii autoturismelor, cauzând pierderea controlului şi posibila împotmolire. 30 cm
de apă sunt suficienţi pentru ca majoritatea autovehiculelor să plutească. 60 cm de apă
vor mătura aproape orice fel de vehicul. Dacă apa creşte in jurul maşinii dvs.,
abandonaţi-o imediat şi mutaţi-va într-o zonă mai înalta, daca puteţi s-o faceţi in
siguranţă. Atât dvs. cât si vehiculul riscaţi să fiţi luaţi rapid de ape, pe măsură ce nivelul
inundaţiei creşte.
Apa conduce curentul electric, deci staţi departe de liniile de tensiune căzute şi
de cablurile electrice!
Fiţi atenţi la animale - in special la cele periculoase. Şi animalele îsi
abandonează adăposturi le la inundaţii.
După sosirea la locul de refugiu, comportaţi-vă cu calm, păstraţi ordinea,
ocupaţi locurile stabilite, protejaţi si supravegheaţi copiii, respectaţi măsurile stabilite.
Ajutaţi persoanele care au nevoie de sprijin.
Păstraţi in permanenţă setul de provizii pentru dezastre la indemână.

34. Cum se previn bolile in zonele inundate?

Prin vaccinare împotriva febrei tifoide şi a hepatitei A, dezinfectarea cu var
cloros a fântânilor, caselor şi beciurilor în care a băltit apa. Consumul apei se va face la
30 minute de la fierbere. Se păstrează igiena corporală, se evită expunerea prelungită la
frig, se anunţă la telefon 112 simptomele de febră, dureri de burtă, stare de vomă.

35. Ce faci la reîntoarcerea acasă?

Întoarceţi-vă acasă doar când autorităţile consideră ca o puteţi face in
siguranţă. Nu intraţi in clădiri înconjurate de apă. Fiţi extrem de precaut când intraţi in
clădiri. Pot exista defecte structurale ascunse, in special la fundatii.
Înainte de a reveni in locuinţa dvs., inspectaţi clădirea şi asiguraţi-vă că nu
exista modificări structurale. Nu intraţi dacă exista posibilitatea ca imobilul să se
prăbuşească.
Când reveniţi În locuinţa dvs., nu folosiţi chibrituri, brichete sau alte obiecte ce
produc o flacăra deschisă, deoarece exista posibilitatea sa se fi strâns gaz in interior.
Dacă simţiţi miros de gaz sau auziţi un şuierat, deschideţi un geam, părăsiţi locuinţa
rapid şi sunaţi compania de gaze de la un vecin.
Pentru siguranţa dvs., nu reporniţi curentul înainte ca reţeaua electrică din
locuinţă să fie verificată de către un electrician autorizat.
Luaţi in consideraţie necesităţile de sănătate şi siguranţă ale familiei dvs.:
Spălaţi-vă frecvent pe mâini cu săpun si apă curată, dacă veniţi în contact cu
apa provenită din inundaţii.
Aruncaţi mâncarea care a intrat in contact cu apa provenită din inundaţii,
inclusiv conservele.
Fierbeţi apa de băut şi cea folosită la prepararea mâncării până când
autorităţile o declară potabilă.

8
 Urmăriţi ştirile pentru a afla dacă sursa de apă a comunităţii este sau nu
contaminată.
Urmăriţi ştirile pentru a afla unde vă puteţi adresa pentru a fi ajutaţi să
obţineţi adăpost, îmbrăcăminte şi mâncare.
În caz de necesitate, apelaţi la cea mai apropiată instituţie medicală pentru a vă
asigura asistenţa de specialitate.
Reparaţi cât mai curând posibil rezervoarele septice, ţevile şi conductele de apă
şi canaliza re, fântânile, instalaţiile sanitare si de salubritate stricate. Instalaţiile sanitare
şi sistemele de canalizare defecte reprezintă un risc serios pentru sănătate.
Asiguraţi-vă ca respectaţi standardele şi reglementările locale când reconstruiţi.
Folosiţi materiale şi tehnici de constructie care să asigure rezistenta la apă a locuinţei
dvs., astfel încât aceasta sa fie protejată la viitoarele inundaţii.

Fenomene meteorologice periculoase!

Furtunile.
36. Ce sunt furtunile?
Sunt fenomene rezultate din mişcarea rapidă şi puternică, cu forţe
distrugătoare şi de lungă durată a aerului. După pagubele produse, pot fi comparate cu
un cutremur de pământ. Furtuna distruge clădiri durabile, demolează construcţiile
uşoare, stâlpii de înaltă tensiune sau comunicaţii, rupe şi smulge din rădăcini copaci,
deteriorează magistrale auto şi feroviare.

37. Ce faci dacă ai fost prevenit despre furtună?

Deconectează energia electrică. Adună membrii familiei acasă. Închide bine
uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare. Geamurile mari pot fi protejate cu scânduri.
Uneltele din gospodărie trebuie duse în încăperi. Stinge focul în sobe. Tine în ordine
beciurile, subsolurile pentru a fi folosite in caz de necesitate. Nu se recomandă ieşirea in
stradă imediat după ce vântul a incetat.

38. Ce faci dacă furtuna te ia prin surprindere?

Dacă ai fost surprins de furtună in loc deschis, nu fugi, mai bine este să te
adăposteşti într-un şanţ, groapă, orice adâncitură, lipit de pământ, cu mâinile acoperind
capul. Nu intra in panică, acţionează conştient, reţine pe alţii de la fapte disperate.
Furtuna poate fi însoţită de fulgere, ploaie, grindină. Nu te apropia de obiecte metalice,
de stâlpii inaltă tensiune, de paratrăsnete. Poziţia in picioare este cu mult mai
periculoasă. Stai departe de copaci izolaţi, dar nici nu te depărta mult de ei.

Canicula!
39. Ne vom confrunta şi cu caniculă?
În mod sigur, da. Canicula şi fenomenele asociate ei, aridizarea şi deşertificarea,
reprezintă o altă mare problemă.
Încălzirea atmosferei şi reducerea cantităţilor de precipitaţii conduc la apariţia
secetei. Seceta prelungită duce la aridizare şi deşertificare. Principalele efecte ale
secetelor constau in distrugerea recoltelor, diminuarea numărului de animale, pierderea
resurselor de apă. Populaţia cea mai săracă este şi cea mai vulnerabilă, pentru că este
nevoită să trăiască in condiţiile oferite de un mediu natural ostil.

9
 40. Ce fel de pagube produce canicula?
În anul 2000, marea secetă din România a determinat scăderea producţiei de
cereale, cu toate că suprafaţa cultivată a crescut. Recolta de porumb a inregistrat o
scădere cu 25%. Fermele de păsări au avut, de asemenea, de suferit datorită valului de
căldură. Diminuarea producţiei de grâu are un impact direct asupra rezervelor de
hrană, pentru că grâul constituie alimentul de bază pentru doi din trei oameni.
Diminuarea capacitătii de a produce hrană determină efecte negative asupra sănătăţii
umane. În plus, vremea caniculară creşte riscul de deces mai ales la persoanele de peste
65 de ani. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce incendii sau poate
întreţine incendiile de pădure provocate din neglijenţa omului.

41. Ce spune legea privind canicula la serviciu?

Protecţia persoanelor angajate pe vreme caniculară a fost reglementată din
anul 2000, prin O.U.G. nr.99, iar amenzile pe care le riscă angajatorii pentru
nerespectarea legii sunt de 15 - 25 milioane de lei. Astfel, dacă in două zile consecutive se
inregistrează temperaturi ale aerului care depăşesc 37 0 C sau care, corelate cu
umiditatea, pot fi echivalate la 37 0 C, angajatorii sunt obligaţi să ia următoarele
măsuri:
A. Pentru ameliorarea conditiilor de muncă:
 reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
 asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
 alternarea efortului dinamic cu cel static;
 alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus.
B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
 asigurarea apei minerale, câte 2 - 4 litri/persoană/ schimb;
 asigurarea echipamentului individual de protecţie;
 asigurarea de duşuri;
 asigurarea transportului la o unitate sanitară a celor afectati.
Anqajatorii care nu pot asigura aceste condiţii sunt obligaţi să ia, in acord cu
sindicatele, una din următoarele măsuri:
 reducerea duratei zilei de lucru;
 eşalonarea zilei de lucru până la ora 11.00 şi după ora 17.00;
 intreruperea colectivă a lucrului.
Angajatorii au două variante pentru a recupera timpul nelucrat şi a stabili
modalităţile de plată:
 prin recuperarea in următoarele 6 luni a timpului de muncă nelucrat, cu
menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
 fără recuperarea timpului de muncă nelucrat, cu acordarea drepturilor
salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Dacă şeful iţi ignoră aceste drepturi, adu-i aminte de ele, sau sună la
Inspectoratul Teritorial de Muncă.

42. Cum iţi aperi sănătatea pe timp de caniculă?

Datorită temperaturilor de peste 32 de grade, se produce o creştere
corespunzătoare a transpiraţiei, care are rol de regulator termic şi care impiedică astfel
supraincălzirea corpului. O dată cu apa, organismul pierde şi săruri minerale (mai ales
pe cele solubile), antrenând astfel multe consecinţe negative: astenia fizică, perturbări
ale proceselor metabolice, creşterea simptomatologiei bolilor cronice. Pentru evitarea
unor asemenea neplăceri se impun măsuri de înlocuire a pierderilor provocate de
transpiraţie, a pierderilor de apă, săruri minerale şi vitamine, pentru refacerea

10
condiţiilor normale de funcţionare a organismului. Acest lucru poate fi realizat prin
consumarea în medie a doi litri de lichide de zi, care nu vorfi băute prea reci (se elimină
înainte de a hidrata organismul). În afară de lichidele propriu - zise, se vor consuma cât
mai multe fructe şi legume, datorită pe de o parte a rezervelor de apă, săruri minerale şi
vitamine pe care le conţin, cât şi datorită faptului că în organism ele cedează apă sub
formă de efect retard, asigurând în mod constant şi pe termen lung lichidul.

43. Cum ne protejăm bolnavii pe timp de caniculă?

Expunerea la soare, mai ales la ora prânzului, considerată oră de vârf, trebuie
evitată pe cât posibil. Dacă, totuşi, ieşiţi, câteva mijloace de protecţie sunt binevenite:
pălării, umbrele, ochelari de soare, îmbrăcăminte subţire, în culori deschise. Consumul
zilnic de lichide trebuie crescut la cel puţin patru litri pe zi, iar alimentaţia să fie cât mai
săracă în grăsimi. Eforturile fizice, în perioada zilei în care temperatura atinge valorile
maxime, activitatea din agricultură, şantiere de construcţii, hale industriale, sunt
recomandate a se desfăşura dimineaţa şi seara. Evitarea excesului de cafea şi a
consumului de băuturi în comun sau din încăperi neclimatizate trebuie pe cât posibil
evitate. Copiii nu trebuie lăsaţi să aştepte perioade lungi în interiorul autovehiculelor
parcate la soare, de asemenea, trebuie evitate transporturile pe distanţe lungi în vehicule
fără posibilităţi de c1imatizare. Şi persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni
cardiace şi respiratorii, vor evita deplasările şi frecventarea locurilor aglomerate, care le
pot dăuna sănătăţii.

Îngheţ / Înzăpezire!
44. Ce faci in cazul unui ingheţ / inzăpezire?
Informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice, folosind radioul si
televizorul.
Fiţi pregătiţi pentru a rezista acasă:
 staţi in casă;
 închideţi uşile si ferestrele la camerele pe care nu le folosiţi;
 puneţi prosoape pentru a izola sub uşi; trageţi draperiile noaptea
 pregătiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloace
diferite pentru încălzit si preparat hrana; pregătiţi mijloace de iluminat independente de
reţeaua electrica;
 păstraţi la îndemâna uneltele pentru degajarea zăpezii;
 lanterne şi baterii de rezerva, radio cu baterii;
 provizii de apa si mâncare: de exemplu mâncare cu valoare energetică
mare precum fructe uscate, alune, alimente care nu necesită refrigerare sau preparare
termică
Evitaţi orice fel de călătorie daca nu este necesara;
Dacă totuşi este necesar sa plecaţi, acordaţi atenţie următoarelor reguli:
 Călătoriţi numai ziua, folosiţi şoselele principale şi dacă este posibil luaţi
incă o persoană cu dumneavoastră.
 Nu lăsaţi rezervorul să se golească mai mult de jumătate. De fiecare dată
când aveţi ocazia faceţi plinul.
 Informaţi-vă asupra stării drumurilor pe care planificaţi să mergeţi.
Gândiţi-vă dinainte la o rută ocolitoare in cazul blocării unor drumuri naţionale sau
locale. Dacă trebuie să călătoriţi pe timp de viscol folosiţi transportul public, de
preferintă trenul.
 Îmbrăcaţi-vă cu haine călduroase.

11
  Pregătiţi in maşină provizii de apa si mâncare. Este bine sa aveţi la
dumneavoastră ciocolata, batoane energizante si câteva sticle de apa.
 Pregătiţi-vă lanţuri pentru zonele periculoase. Verificaţi la un service
auto: bateria, dezaburirea geamurilor, lichidul de parbriz, sistemul de aprindere,
termostatul, farurile, frânele, aeroterma, nivelul de ulei.
 În cazul in care viscolul v-a blocat pe drum, departe de ajutor, in maşină.
Rămâneţi in maşină.
 Nu părăsiţi maşina decât dacă vedeţi ca sunt persoane care va pot ajuta
la mai puţin de 80 m.
 Agăţaţi o bucata de material textil viu colorata de antena radio, si ridicaţi
antena cat se poate de mult.
 Ocazional porniţi motorul pentru a va incălzi. Porniţi motorul 10
minute / ora având aeroterma pornita.
 De asemenea, porniţi farurile si avariile atunci când motorul este pornit.
 Acordaţi atenţie pericolului de otrăvire cu monoxid de carbon. Mentineti
ţeava de eşapament curata, sa nu fie astupată de zăpadă. Din când in când deschideţi
puţin geamul pentru a aerisi. Urmariti apariţia unor semne de degerare sau hipotermie.
Faceţi exerciţii uşoare pentru a va păstra o buna circulaţie sanguina. Bateţi din palme si
miscati mâinile si picioarele din când in când. Incercati sa nu staţi in aceeaşi poziţie prea
mult timp. Daca sunt mai multe persoane in maşina, dormiti cu rândul. Pentru a va
incălzi, stati unul in bratele celuilalt. Îmbrăcati-va câlduros si folositi ziarele vechi,
hartile, sau husele de la scaune pentru a izola maşina
 Evitaţi epuizarea fizică. Vremea rece oboseşte inima.
 Eforturi cum ar fi cel pentru curăţarea zăpezii sau îrnpinqerea maşinii
pot duce la atac de cord sau agravarea unor probleme cardiace existente. Beţi apă
suficientă pentru a nu vă deshidrata. Nu ieşiţi afară in vânt. Un vânt puternic combinat
cu o temperatură apropiata de 0 grade poate avea acelaşi efect cu o atmosfera liniştită
dar mai rece cu 20 de grade.

RISCURI TEHNOLOGICE

Accidente chimice!
45. Ce este un accident chimic?
Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată in mediul inconjurător a
unor substanţe toxice industriale (STI) cu concentraţii mai mari decât cele maxime
admise, punând astfel in pericol sănătatea populaţiei. Un accident cu substanţe
periculoase poate avea loc oriunde. Comunităţile aflate lângă fabrici chimice sunt
expuse la riscuri sporite. Totuşi, substanţele periculoase sunt transportate pe străzi, cai
ferate si rute navale zilnic, astfel ca orice zona este vulnerabila la un asemenea accident.
De asemenea, nu exista gospodărie in care substanţe potenţial periculoase sa nu fie
utilizate si stocate.

46. Ce trebuie să faceti inaintea unui accident chimic? .

-/ Invăţaţi să detectaţi prezenta substanţelor periculoase.
-/ Multe din substanţele periculoase nu au gust sau miros. Unele substanţe pot fi
detectate deoarece provoacă reacţii fizice precum lăcrimatul ochilor sau greata. Unele
substanţe periculoase ajung pe sol si pot fi recunoscute după aspectul uleios sau
spumant.

12
 -/ Contactaţi inspectoratul local pentru situaţii de urgenta pentru informaţii
legate de substanţele periculoase si planurile de răspuns ale comunităţii.
-/ Informaţi-vă cu privire la planurile de evacuare ale locului dv. de munca si
ale scolii unde invaţă copiii dv.
-/ Fiţi pregatiti pentru evacuare. Planificaţi câteva rute de evacuare din zona.
-/ Informaţi-va despre sistemele de avertizare ale platformelor industriale si ale
populaţiei.
-/ Pregătiţi trusa de salvare şi provizii pentru cazuri de dezastre.
-/ Întocmiti un plan de comunicare in caz de urgenta.
-/ În caz că membrii familiei sunt separaţi in timpul unui accident cu substanţe
periculoase (aceasta fiind o posibilitate reală in timpul zilei, când adulţii sunt la locul de
muncă, iar copiii la şcoală), intocmiti un plan de intâlnire după dezastru.
-/ "contact al familiei". După un dezastru, e deseori mai uşor sa telefonaţi la o
distanta mai mare. Asiguraţi-vă ca ştiu cu toţii numele, adresa si numărul de telefon ale
persoanei de contact.

47. Ce faceţi in timpul unui accident chimic (substanţe periculoase)?

• Daca auziţi o sirena sau alt semnal de avertizare, urmăriţi la radio sau TV
ultimele informaţii sau mesajele transmise de autorităţile din localitatea dvs.
• Daca sunteţi martorul unui accident, sunaţi cat de repede cu putinţa la 112
sau la unitatea locala de pompieri pentru a raporta natura si locul accidentului.
• Depărtaţi-vă de locul accidentului si ţineţi-i pe ceilalţi la distanta.
• Nu călcaţi sau nu atingeţi substanţa vărsată. Încercaţi să nu inhalaţi gaze,
aburi şi fum. Dacă este posibil, in timp ce părăsiţi zona, acoperiţi-vă gura cu o batistă.
• Menţineţi comunicarea cu victimele accidentului, dar menţineţi distanţa până
când substanţa periculoasă este identificată.
• Încercaţi sa staţi in susul apei, la deal si contra vântului fata de locul
accidentului.
• Daca vi se cere sa rămâneţi in interiorul unei incinte (de exemplu, adăposturi
interioare), închideţi ferestrele si uşile astfel încât substanţele contaminante sa nu poată
pătrunde.
• Astupaţi spatiile de sub uşi si ferestre cu prosoape ude si banda adeziva.
• Acoperiţi spatiile din jurul ferestrelor, unităţilor de aer condiţionat, gurilorde
aerisire din baie si bucătărie cu banda adeziva si folie de plastic, hârtie cerata sau folie
de aluminiu.
• Închideti camerele nelocuite, precum zonele de depozitare, uscătoriile si
dormitoarele suplimentare. Închideţi şemineurile. Opriţi sistemele de ventilaţie.
• Nu încercaţi sa îngrijiţi victimele unui accident provocat de substanţe
periculoase pana când substanţa nu este identificata si autoritătile nu confirma lipsa
pericolului la contactul cu victimele. Îndepărtaţi imbrăcămintea si încălţămintea
contaminate si puneţi-le intr-o punga de plastic. Spălaţi victimele care au intrat in
contact cu substanţele chimice, turnând imediat apa rece pe piele sau ochi timp de cel
puţin 15 minute, cu excepţia faptului când autorităţile va sfătuiesc sa nu folosiţi apa
pentru îndepărtarea unor anumite substanţe implicate.
Aduceţi animalele in interior.
Imediat după anunţul de adăpostire in interior, umpleţi căzile sau recipientele
mari cu apa din surse adiţionale si opriţi alimentarea cu apa a casei.
• Daca exista posibilitatea sa fi pătruns gaze sau vapori in clădire, respiraţi
scurt printr-o batista sau un prosop.
• Evitaţi sa consumaţi apa sau alimente care ar putea fi contaminate.

13
 • Urmăriţi buletinul de ştiri pentru a afla noutăţi si rămâneţi la adăpost pana
când autorităţile dau asigurări ca pericolul a trecut.
• Autorităţile decid dacă este necesară evacuarea, după tipul şi cantitatea de
substanţă chimică răspândita. De asemenea, apreciază cât timp se aşteaptă să fie
afectată regiunea.
• Ascultaţi la radio sau TV informaţii despre rutele de evacuare, adăposturi
temporare, mijloace si proceduri.
• Urmaţi rutele recomandate de autorităţi - scurtăturile pot sa nu fie sigure.
Plecaţi imediat.
• Daca aveti timp, minimizati contaminarea casei inchizand toate ferestrele si
astupand gurile de aerisire.
Luati provizii le facute dinainte.
Amintiţi-vă să vă ajutaţi vecinii care ar putea avea nevoie de asistenţă specială -
copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităti.

48. Ce faceţi după un accident chimic (substanţe periculoase) ?

Întoarceţi-vă acasă când autorităţile vă spun că pericolul a trecut.
Urmaţi instrucţiunile locale privind siguranţa hranei si a apei .
Curăţaţi si scăpaţi de reziduuri, respectând recomandările specialiştilor de la
inspectoratul pentru situaţii de urgenta, privind metodele de curăţare.

49. Ce este un incendiu?

Ardere autointreţinută, care se desfăşoară fără control in timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/ sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată În scopul Întreruperii procesului de ardere şi pentru lichidarea consecinţelor
acestuia.

50. Care este cauza unui incendiu?

Suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care constă, de regulă, in
sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins,
precum şi imprejurările determinante care au dus la izbucnirea acestuia.

51. Ce este un pericol iminent de incendiu?

Este o situaţie creată de cumularea factorilor care concură la iniţierea
incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă In orice moment.

52. Ce este prevenirea incendiilor?

Totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor, de
asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a
securităţii echipelor de intervenţie.

53. Care sunt regulile generale de prevenire a incendiilor?

Totalitatea acţiunilor de impiedicare a iniţierii şi propagării incendiilor, de
asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de asigurare a
securităţii echipelor de interventie.

54. Ce este o organizare a intervenţiei in caz de incendiu?

14
 Ansamblul măsurilor tehnico - organizatorice necesare stabilirii forţelor,
responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate
pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi animalelor, protecţia bunurilor şi
vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor.

55. Ce este stingerea incendiilor?

Totalitatea acţiunilor de limitare şi intrerupere a procesului de ardere prin
utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice.

56. Ce este un utilizator?

Persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, in interesul său,
al altuia sau in interes public.

57. Ce se inţelege prin apărarea impotriva incendiilor?

Apărarea impotriva incendiilor constituie o activitate de interes public,
naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe, in condiţiile prezentei
legi, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele
fizice şi juridice aflate pe teritoriul României.

58. Ce se inţelege prin organizarea activităţii de apărare impotriva

incendiilor pe locul de muncă?
Prin organizarea activităţii de apărare impotriva incendiilor pe locul de muncă
se inţelege: asigurarea condiţiilor care să permită salariaţilor/ persoanelor fizice ca, pe
baza instruirii şi cu mijloacele tehnice pe care le au la dispoziţie să acţioneze pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor, evacuarea şi salvarea utilizatorilor construcţiei,
evacuarea bunurilor materiale, precum şi pentru inlăturarea efectelor distructive
provocate in caz de incendii.

59. Care sunt răspunderile şi ce obligaţii au persoanele fizice şi

juridice?
Persoanele fizice şi juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea
măsurilor de apărare impotriva incendiilor, precum şi de consecinţele producerii
incendiilor.
În cazurile de forţă majoră, determinate de incendii, persoanele fizice şi
juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace
de transport au următoarele obligaţii:
 să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor
care acordă ajutor;
 să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor
proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor
produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
 să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru
degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie,
tăierea / dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activitătilor sau
evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru
realizarea acestor măsuri.

60. Care sunt obligaţiile unei persoane care observă un incendiu?

15
 Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc
serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru
limitarea şi stingerea incendiului.
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este
raţional posibil, semenilor aflaţi in pericol sau in dificultate, din proprie iniţiativă ori la
solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a
personalului serviciilor de urgenţă.

61. Care este obligaţia persoanelor in caz de incendii produse la

păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni şi fânete?
În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, mirişti, păşuni
şi fâneţe, persoanele aflate in apropiere au obligaţia să intervină imediat cu mijloacele de
care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora.

62. În ce constă previziunea şi prevenirea incendiului?

Previziunea constă in controlarea zilnică a parametrilor ce pot concura la
producerea incendiilor, in principal pe timpul perioadelor cele mai critice ale anului.
Condiţiile hidrometeorologice, precum şi starea vegetaţiei, sunt permanent
supravegheate, nu doar pentru a determina situaţiile in care riscul este cel mai ridicat,
dar şi pentru a mobiliza preventiv forţele de intervenţie necesare in caz de incendiu.
Supravegherea este realizată cu ajutorul patrulelor.
În ţările din Europa de Vest, previziunea se asigură şi prin datele obţinute prin
sateliţi, care transmit in direct imagini din zonă.
Prevenirea constă in punerea in practică a unei politici globale de amenajare şi
intreţinere a spaţiului forestier şi rural din vecinătate. Ea impune măsuri de protecţie a
oamenilor şi de prevenire a incendiilor care trebuie luate de administraţiile publice
locale in cadrul competenţelor lor.

63. Cunoaşteţi tipurile de incendii la păduri şi modul lor de

manifestare?
O dată produs, un incendiu poate lua diferite forme, fiecare fiind condiţionată
de caracteristicile vegetaţiei şi condiţiile c1imatice (in principal forţa şi direcţia
vântului). Astfel se disting:
a.) incendii de sol, in care arde materia organică conţinută În litieră, humus sau
turbă; viteză mică de propagare;
b.) incendii de suprafaţă, in care arde vegetaţia de talie joasă; ele se propagă in
general prin radiaţie;
c.) incendii de coronament, in care arde partea superioară a arborilor şi se
formează o coroană de incendiu; ele eliberează in general mari cantităţi de căldură, iar
viteza de propagare este foarte ridicată. Sunt cu atât mai intense şi dificil de controlat cu
cât vântul este mai puternic iar combustibilul mai uscat.
Aceste 3 tipuri de incendii se pot produce simultan intr-o zonă.

64. Care este temperatura la care se poate produce incendiul de

pădure?
Când conţinutul de apă este scăzut, vegetaţia se aprinde la temperaturi relativ
joase. Temperatura de aprindere variază intre 2600C şi 4500C. Această temperatură este
asigurată de surse de căldură precum chibrituri, ţigări şi descărcări electrice
atmosferice.

16
 65. Care sunt riscurile incendiilor de pădure?
Prin efectele sale, incendiul este un factor de distrugere atât pentru oameni şi
activităţile lor cât şi pentru mediu.
- Riscuri pentru oameni
În urma incendiilor de pădure, cea mai afectată sunt populaţia şi gospodăriile
din vecinătate, care se pot aprinde.
- Riscuri pentru mediu
Impactul unui incendiu de pădure asupra faunei şi florei este legat de
intensitatea sa şi interesul pe care-l prezintă speciile implicate. Un incendiu are
consecinţe imediate (modificarea peisajului, dispariţia animalelor sau vegetaţiei, uneori
aparţinând speciilor rare), dar şi pe termen lung, dacă luăm în considerare timpul
necesar reconstituirii biotopului.
Consecinţele asupra solului sunt determinate de degradarea masei vegetale. Ea
poate fi la originea eroziunii solului.
Peisajul este suspus la importante modificări, fie prin absenţa vegetaţiei, fie
prin prezenţa numeroşilor arbori calcinaţi. Prin reîmpădurire se .cicatrizează peisajul,
reconstituind masele verzi, dar ambianţele originale ale pădurilor sunt foarte dificil de
restaurat.

66. Care sunt obligaţiile principale pe linia apărării impotriva

incendiilor la locul de muncă?
Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale:
• să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la
cunoştinţă, sub orice formă, de patron, DIRECTOR GENERAL sau conducătorul
instituţiei, după caz;
• să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi
echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice şi ale celor date de patron, DIRECTOR
GENERAL sau conducătorul instituţiei, după caz;
• să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor
şi instalaţii lor de apărare Împotriva incendiilor;
• să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă, orice
incălcare a normelor de apărare impotriva incendiilor sau situaţie stabilită de acesta ca
fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile
de apărare impotriva incendiilor;
• să coopereze cu salariaţii desemnaţi de patron sau DIRECTOR GENERAL,
după caz, in vederea realizării măsurilor de apărare impotriva incendiilor;
• să acţioneze in conformitate cu procedurile stabilite pe locul de muncă la
apariţia oricărui pericol iminent de incendiu;
• să furnizeze persoanelor abilitate, toate datele şi informaţiile de care are
cunoştinţă referitoare la producerea incendiilor.

67. Ce se inţelege prin instruirea in domeniul prevenirii şi stingerii

incendiilor?
Instruirea in domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor a persoanelor angajate
in muncă
constituie parte componentă a activităţii de apărare impotriva incendiilor desfăşurate de
persoanele fizice şi juridice potrivit prevederilor legale in vigoare şi are ca scop insuşirea

17
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare in vederea apărării impotriva
incendiilor pe locurile de muncă.

68. Care sunt măsurile care se adoptă pentru asigurarea condiţiilor

de evacuare şi salvare a persoanelor in siguranţă in caz de incendiu?
• stabilirea unui concept propriu de alarmare şi evacuare in caz de incendiu;
• păstrarea căilor de evacuare, salvare şi intervenţie libere şi in stare de utilizare
la parametrii la care au fost proiectate şi realizate;
• marcarea şi semnalizarea căilor şi acceselor de evacuare, salvare şi
intervenţie;
• asigurarea şi funcţionarea iluminatului de siguranţă şi celei de-a doua surse de
energie electrică;
• afişarea extrasului corespunzător din planurile de protecţie impotriva
incendiilor pe fiecare nivel in parte, in corelare cu situaţia existentă;
• asigurarea şi funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor
la parametrii de performanţă pentru care au fost proiectate;
• asigurarea numărului şi tipurilor de stingătoare, corespunzătoare clasei de
incendiu;
• verificarea asigurării blocării lifturilor la parter in caz de incendiu;
• organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii, cu salariaţii,
gradat, pe locul de muncă, pe clădire şi pe mai multe clădiri din cadrul aceluiaşi
operator economic;
• În cazul manifestărilor cu public numeros, organizatorul anunţă in scris cu 48
ore inainte administraţia publică locală şi serviciul public voluntar pentru situaţii de
urgenţă in a cărui zonă de responsabilitate se va desfăşura evenimentul.

69. Ce presupune interventia pe locul de muncă?

• Alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor
prin mijloace specifice, anunţarea incendiului la forţele de intervenţie, precum şi a
dispeceratului, acolo unde acesta este constituit;
• Salvarea rapidă şi in siguranţă a personalului, conform conceptiei stabilite;
• Întreruperea alimentării cu energie electrică, gaze şi fluide combustibile a
consumatorilor şi efectuarea altor intervenţii specifice la instalaţii şi utilaje de persoane
anume desemnate;
• Acţionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice de apărare Împotriva
incendiilor din dotare şi verificarea intrării in funcţiune a instalaţiilor şi sistemelor
automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;
• Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care
pot fi deteriorate În timpul intervenţiei;
• Protecţia personalului de intervenţie impotriva efectelor negative ale
incendiului (temperatură, fum, gaze toxice etc.);
• Verificarea amănunţită a locurilor in care se poate propaga incendiul şi unde
pot apărea focare noi, acţionânduse pentru stingerea acestora.

70. Cum este reglementat modul de executare a lucrărilor cu foc

deschis?
• Stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrări cu foc
deschis (topirea bitumului, arderea deşeurilor combustibile, curăţări prin ardere etc.) şi
a persoanelor care le supraveghează;

18
 • Stabilirea şi marcarea locurilor cu pericol de incendiu in care este interzisă
utilizarea focului deschis;
• Nominalizarea persoanelor care au dreptul să emită permis de lucru cu foc;
• Descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunoştinţă şi păstrare a
permisului de lucru cu foc;
• Aprobarea unor instrucţiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel
de lucrări.

71. Care sunt măsurile de prevenirea incendiilor in spatii

rezidentiale / gospodării cetăteneşti?
În vederea prevenirii incendiilor din apartamentele din spaţiile unifamiliale/
multifamiliale şi gospodăriile cetăţeneşti se iau următoarele măsuri minime:
• Folosirea focului deschis, inclusiv la lucrările de igienizare este permisă numai
sub supraveghere permanentă, cu respectarea regulilor specifice de prevenire a
incendiilor;
• Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu
petrol, in spaţii cu pericol de incendiu (depozite de furaje, grajduri, magazii, alte anexe,
poduri, etc.) şi explozie (in apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze naturale,
incăperi in care depozitaţi produse petroliere), cât şi la executarea lucrărilor agricole (in
lanuri de cereale, pajişti, etc.), in păduri şi in apropierea acestora. Se interzice folosirea
flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei.
• Se interzice utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor şi
intrerupătoarelor cu defecţiuni sau improvizaţii;
• Se evită suprasolicitarea reţelei electrice prin conectarea mai multor aparate
la prize multiple;
• Se interzice inlocuirea siguranţelor electrice cu cuie, monede, sârme, etc.;
• Sursele de foc (chibrituri, brichete, lumânări, lămpi cu gaz, etc.) se păstrează
in locuri in care copiii nu au acces;
• Se interzice lăsarea copiilor nesupravegheaţi precum şi inchiderea lor in casă
cu lumânări aprinse, sobe, plite, radiatoare şi/sau aparate electrice aflate in funcţiune;
• Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori (ceasuri) de
presiune cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la
capete;
• Se interzice cu desăvârşire incercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei,
garniturilor regulatiilor de presiune sau a furtunului; verificarea se va face numai cu
emulsie de apă cu săpun;
• Se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze in apropierea oricăror
surse de căldură ori sub acţiunea directă a razelor solare;
• Se interzice incălzirea buteliilor ori folosirea acestora in poziţie culcată,
răsturnată sau inclinată;
• Se interzice trecerea (transvazarea) gazului din butelie in orice alte recipiente
sau folosirea de butelii improvizate;
• Se interzice depozitarea de materiale lemnoase, furaje sau alte materiale
combustibile sau inflamabile (butelii, bidoane cu produse petroliere, etc.) in podurile
clădirilor;
• Se interzice folosirea afumătorilor improvizate in podurile clădirilor prin
scoaterea unor cărămizi din coş sau neridicarea zidăriei coşurilor deasupra acoperişului
ori lăsarea deschisă a uşiţelor de curăţare;
• Se interzice folosirea afumătoarelor improvizate pri amplasarea acestora in
magazii, şuri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile;

19
 • Afumătorile se confecţionează din zidării de cărămidă şi materiale
incombustibile şi se amplasează independent de celelalte construcţii din gospodărie.

72. Ce măsuri luăm pentru a ne feri de incendii pe timpul secetos ?

• Interzicerea utilizării focului deschis in zonele afectate de uscăciune avansată;
• Restrictionarea efectuării, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări
care creează condiţii favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de
substanţe volatile sau supraincălziri excesive;
• Asigurarea protejării faţă de efectul direct al razelor solare a recipientelor,
rezervoarelor şi a altor tipuri de ambalaje care conţin vapori inflamabili sau gaze
lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbră (coperti ne, şoproane deschise etc.) sau,
după caz, prin răcire cu perdele de apă rece;
• Asigurarea şi verificarea zilnică a rezervelor de apă pentru incendiu.

73. Ce măsuri de prevenire luăm pe timpul sezonului rece?

• La instalarea şi folosirea sobelor trebuie asigurate distanţe de siguranţă faţă
de materialele combustibile sau alte obiecte care se pot aprinde uşor;
• La aprinderea focului in sobe se impune atenţie deosebită la folosirea
lichidelor inflamabile şi utilizarea materialelor combustibile (lemn, cărbune, etc.) care să
permită inchiderea uşilor sobelor; la folosirea combustibilului gazos se va utiliza
principiul "gaz pe flacără";
• Amplasarea unei table metalice, pe duşumea, parchet ori linoleum in faţa
uşilor sobelor;
• Sobele in funcţiune şi aparatele electrice de incălzire sub tensiune nu vorfi
lăsate fără supraveghere şi nici intr-un caz in grija copiilor;
• Verificarea, curăţirea şi după caz remedierea defecţiunilor coşurilor de
evacuare a fumului de către personal autorizat;
• Nu se vor folosi instalaţii şi aparate electrice de incălzire defecte sau
improvizate, cu conductori neizolaţi, prize sau intrerupătoare cu defecţiuni, siguranţe
necalibrate;
• Utilizarea sistemelor de afumare a produselor din carne se va face doar pe
timpul zilei şi sub supraveghere;
• Atenţionarea, in special a copiilor, pentru a nu folosi lumânări, jocuri de
artificii, petarde, pocnitori improvizate şi alte mijloace explozive care sunt utilizate
frecvent in această perioadă, in apropierea materialelor combustibile ori inflamabile;
• Supravegherea pomului de Crăciun decorat cu instalaţii electrice de iluminat,
lumânări ori artificiilor de către persoane adulte şi instruirea copiilor pentru folosirea
acestora doar in prezenţa adulţilor.
Interzicerea utilizării focului deschis pe timp de noapte sau in condiţii de vânt
puternic.

74. Ce reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor trebuie

respectate la exploatarea instalaţiilor şi consumatorilor electrici?
 pentru remedierea deficienţelor apelaţi la specialişti; nu utilizaţi aparate
electrice cu mâinile ude, riscaţi să vă electrocutaţi şi să suferiţi arsuri;
 nu trageţi de cabluri pentru debranşarea unui aparat electric, acesta se
poate deteriora devenind o sursă de incendiu;
 nu folosiţi prize multiple, adeseori suprasolicitate acestea se incălzesc şi
există riscul producerii unui incendiu;

20
  nu cumpăraţi jucării electrice care se conectează direct la prize - o
jucărie prin care trece o tensiune de 220 V poate fi periculoasă pentru un copil. Vă
recomandăm jucăriile cu un transformator de protecţie, care reduce tensiunea la o
valoare inofensivă, de regulă, de 12 V;
 nu amplasaţi un obiect metalic de lungime mare (scară, ţeavă, antenă,
etc.) in apropierea unei linii electrice aeriene, aceasta duce adesea la accidente mortale;
 in cazul unui scurtcircuit se interzice folosirea la inlocuirea siguranţei, a
unui fuzibil cu diametrul mai mare decât cel corect;
 neutilizarea de consumatori

75. Unde se interzice fumatul?

Fumatul se interzice in locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare
prin reglementări specifice sau prin dispoziţii ale persoanelor fizice sau juridice
abilitate.

76. Cunoaşteţi cu ce trebuie să fie prevăzute locurile pentru fumat?

o Scrumiere sau vase cu apă, nisip sau pământ;
o Instrucţiuni afişate, cuprinzând măsuri de prevenire a incendiilor şi
reguli de comportare in caz de incendiu;
o După caz, mijloace tehnice de apărare impotriva incendiilor;
o Marcaje conform STAS.

77. Ce măsuri de apărare împotriva incendiilor se vor respecta la

coşurile de fum?
- coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparate de către
personal specializat şi autorizat.

78. Cum prevenim jocul copiilor cu focul?

 păstraţi chibriturile, brichetele şi alte surse de foc in locuri in care copiii
nu au acces;
 inlăturaţi orice curiozitate a copiilor in legătură cu focul, explicându-le
cu răbdare pericolul pe care acesta il reprezintă pentru viaţa lor;
 nu lăsaţi copiii singuri in casă cu sobe, plite, radiatoare şi / sau aparate
electrice lăsate sub tensiune.

79. Ce măsuri de apărare împotriva incendiilor trebuie respectate la

mijloacele de incălzire?
 se interzice utilizarea instalaţiilor de incălzire cu improvizaţii sau
defecţiuni şi lăsarea lor in funcţiune, nesupravegheate;
 respectaţi distanţele de protecţie dintre sobele şi materialele
combustibile;
 amplasaţi in faţa sobelor cu lemne o cutie metalică, aceasta va
asigura protecţia faţă de căderea accidentală direct pe podea a lemnelor aprinse, care ar
putea determina incendierea materialelor combustibile cu care acestea ar veni in
contact;
 eventuala incălzire a adăposturilor de animale sau a grajdurilor
este admisă numai dacă sunt folosite sobe fixe din cărămidă sau mijloace cu acumulare
de căldură, care se alimentează din exteriorul acestor incăperi ori prin instalaţii de
incălzire centrală;

21
  se interzice folosirea sobelor, usile sau cenuşarele defecte, ori care
nu se inchid;
 cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate in gropi speciale, iar in
condiţii de vânt se vor stinge cu apă.

80. Ce măsuri de apărare împotriva incendiilor se vor respecta la

buteliile de aragaz?
 se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori
(ceasuri) de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau
lărgite la capete;
 se interzice cu desăvârşire incercarea cu flacără a etanşeităţii buteliei,
garnituri lor, regulatorilor de presiune sau a furtunului, verificarea se va face numai cu
emulsie de apă cu săpun;
 se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze in apropierea
oricăror surse de căldură, ori sub acţiunea directă a razelor solare;
 se interzice incălzirea buteliilor ori folosirea acestora in poziţia culcată,
răsturnată sau inclinată;
 este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie in orice alte
recipiente sau folosirea de butelii improvizate;
la aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze naturale, folosiţi principiul
"gaz pe flacără" (intotdeauna aprindeţi intâi chibritul şi apoi manevraţi robinetul de
alimentare cu gaz), recomandăm utilizarea aprinzătorului electric.

22