Teste de Autocunoastere Ed. II-A Jim Barrett

Editura C.H.
Beck
o g -o ï. i b h f ï z
lO-O l l3/Çoo
^ ■ f f -Щ г г
J - û é 1. f k ' / f .
^ - o^ s/ o h -1
â /- / f Ц / Q ç ~ P <?
2 o - û é - h ß /fy
Test Yourself
Jim Barrett
© Jim Barrett, 2000
First published in 2000
This translation of Test Yourself is published
by arrangement with KOGAN PAGE LTD.
Teste de autocunoaştere
Jim Barrett
Copyright © 2002 - Editura ALL Beck © 2006, Editura C.H. Beck
Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată
fără permisiunea scrisă a Editurii C.H. Beck.
Drepturile de distribuţie în străinătate
aparţin în exclusivitate editurii.
Copyright © 2002, 2006 by C.H. Beck
All rights reserved © 2006 by C.H. Beck.
The distribution of this book outside Romania without
the written permission of C.H. Beck is strictly prohibited.
Editura C.H. Beck Bucureşti, Str. Serg. Nuţu Ion, nr. 2, sector 5
Tel. (021) 410.08.47, (021) 410.08.09
Fax (021) 410.08.48
Departamentul Tel. (021) 410.08.73, (021) 410.08.46
distribuţie E-mail: emilia.dragostin@beck.ro
Traducerea: Căliman Angelica Raluca
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

BARRETT, JIM
Teste de autocunoaştere / Jim Barrett. - Bucureşti:
Editura C.H. Beck, 2006
ISBN (10) 973-655-917-3 ; ISBN (13) 978-973-655-917-4
159.9.072:159.923.2
B33
JIM BARRETT
I —«—> — —-*• ■- I
' Â D J “ ' i 11 * )'?■ i' »f ' “ :
I * » |
i.... ... ’ :4
DE AUTOCUNOAŞTERE
Ed. a ll-a
T ra d u c e re a :
lim an A n gelica Raluca
JiO TEC A * 1 / 4 ^
r ©NISIF0R GHIBU
©HIŞ1NĂU
Biblioteca Municipală
<B. P, Haşd-eu»
A C H I Z I Ţ rE
1W ,*
f %# S I r i S'
‘"1 1 1
Cuprins
Intro du cere........................................................... ........................ 1

Cum se utilizează această c a rte .............................................. 1
Testarea.........................................................................................2
Aptitudinile tale „ascunse".........................................................3
Identificarea p ro filu lu i.................................................................5
Cum se rezolvă testele.......................................................................... 5
Testele de aptitudini............................................................5
Instrucţiuni pentru rezolvarea testelor de aptitudini
cu limită de timp ................................................................ 6
Notarea şi interpretarea rezultatelor
testului de a p titu d in i.......................................................... 7
Cum se rezolvă testele de personalitate
şi de m o tiv a ţie .................................................................... 8
Partea întâi Aptitudinile.........................................9
Capitolul 1 Testul de logică v iz u a lă ............................... 11

Răspunsuri la testul de logică vizu a lă ................................... 24
Capitolul 2 a Testul de logică n u m e ric ă ............................. 26

Răspunsuri la testul de logică num erică................................30
vi Teste de autocunoaştere
C a p ito lu l 3 a T e s tu l de a n a liz ă v e r b a lă ............................... 32

Răspunsuri la testul de analiză verbală.................................40
C a p ito lu l 4 a T e stu l de lo g ic ă s e c v e n ţia lă .......................... 43

Răspunsuri la testul de logică secvenţială.............................53
C a p ito lu l 5 T e stu l de o r ie n ta re în s p a ţiu ...........................55

Răspunsuri la testul de orientare în s p a ţiu .............................64
C a p ito lu l 6 a T e s tu l 3 D .............................................................. 66
Răspunsuri la testul 3 D .......................... ............................... 78
C a p ito lu l 7 ^ T e s tu l s is te m e lo r ................................................ 80
Răspunsuri la testul sistemelor................................ ..............86
C a p ito lu l 8 a. T e s tu l de v o c a b u la r .......................................... 88
Răspunsuri la testul de vocabula r...................... .................... 95
C a p ito lu l 9 a T e s tu l de c a lc u l a r it m e t ic .............................. 97
Răspunsuri la testul de calcul aritm etic................................101
C a p ito lu l 1 0 i P ro filu l de a p titu d in i

şi „ I Q " - u l ......................................................................... 103
Nivelul scorului............................................. ........................103
Profilul tău de ap titu d in i.........................................................105
Diferenţe între scoruri............................................................. 105
Coeficientul de inteligenţă - IQ .......................................... 126
Testele de inteligenţă............................................................. 126
Scala coeficientului de inteligenţă ...................................... 127
Calcularea IQ -u lu i..........................................................129
P a r te a a 2 - a a P e r s o n a lit a t e a .................................... 131
C a p ito lu l 11 T e s tu l de p e rs o n a lita te
şi s a tis fa c ţia m u n c ii........................................ ...................133
('/aprins vii
Testul de personalitate............................................................133
Graficul personalităţii..............................................................139
Interpretarea personalităţii..............................................140
Interpretarea punctajelor................................................. 143
Gradul de socializare.............................................. 143
Modul de abordare................................................... 144
Descrierea tipurilor de personalitate............................. 146
Tabelul tipurilor de personalitate individualizate.... 147
P a r te a a 3 - a a M o t i v a ţ i a .............................................. 151
C a p ito lu l 12 a T e s tu l de id e n tific a r e a c a r ie r e i............... 153

Instrucţiuni .......................................... ..................................... 153
Testul de identificare a carierei............................................. 155
Obţinerea p u n c ta ju lu i.............................................................164
Graficul motivaţiei şi ca rie re lo r............................................ 165
Interpretarea graficului motivaţiei şi ca rie re lo r...................166
Ghidul profesiilor......................................................................166
C a p ito lu l 13 a T e stu l de d e z v o lta re a c a r ie r e i................ 178

Instrucţiuni ............................................................................... 178
Testul de dezvoltare a carierei.............................................. 180
Obţinerea p u n c ta ju lu i............................................................ 186
Graficul m otivaţiei.................................................................. 188
Interpretarea rezultatelor........................................................ 189
Domenii pentru dezvoltarea carierei.................................... 189
P a r te a a 4 - a ▲ P r o f i l u r i l e c a r i e r e i ............................. 2 0 3
C a p ito lu l 1 4 a N o m e n c la to r de p r o f e s ii............................ 205

Introducere
Cum se utilizează această carte

Testele de aptitudin i, personalitate şi m otivaţie prezentate sunt
concepute după metode psihologice comprehensive atestate,
care îţi vor oferi posibilitatea de a te cunoaşte mai bine pe tine
însuţi şi de a-ţi folosi, astfel, pe deplin abilităţile.
Dacă vei urma instrucţiunile inserate în fiecare capitol, vei reuşi
să-ţi construieşti un profil personal de calităţi şi aptitudini. Aceste
cunoştinţe îţi vor fi de folos la:
■ alegerea şi planificarea carierei, precum şi la dezvoltarea

şi reevaluarea ei în tim p;
■ pregătirea ta, faţă de anu m ite situaţii de selecţie sau
evaluare la care poţi fi supus;
■ conştientizarea propriei valori şi a eficacităţii personale;
■ mai buna înţelegere a com portam entului şi personalităţii
ce lo rla lţi.
Cartea conţine trei tipuri de teste, referitoare la:
■ a ptitudini. Acestea sunt concepute pentru a-ţi oferi in

form aţii despre tip u rile de inteligenţă relevante pentru
fiecare tip de carieră sau abilitate. Parcurgerea tuturor
acestor teste te va ajuta să-ţi stabileşti cele mai probabile
puncte forte şi slabe, astfel încât: 1) să-ţi conştientizezi
punctele tari şi să găseşti o m odalitate de a le folosi; 2) să
2 Teste de autocunoaştere
îţi identifici punctele slabe, încercând, în acelaşi tim p, să

le lim itezi efectele.
■ personalitate. Aceste teste sunt astfel concepute ca să te
ajute să reflectezi la: 1) m odul în care stilul tău se potri
veşte cu anum ite dom enii de activitate mai bine decât
cu altele (astfel încât să afli în ce fel ai putea evolua sau,
dacă e cazul, să te îndrepţi spre alte dom enii de activitate);
2) măsura în care capacitatea ta de înţelegere a aspectelor
com portam entale te ajută să colaborezi cu ceilalţi (deşi
aceştia pot fi foarte diferiţi de tine, esenţa unei echipe
constă în colaborarea dintre m em brii ei).
■ m otivaţie. Acestea sunt create pentru a-ţi arăta ce tipuri
de activităţi te atrag, pentru ca să-ţi corelezi punctele de
interes cu diferite dom enii de activitate. Testele te vor
ajuta să-ţi alegi profesia care te interesează cel mai mult,
astfel încât să îţi facă plăcere munca pe care o vei face.
Fiecare din aceste capitole conţine:

■ Un test - cele mai bune rezultate le vei obţine dacă vei
urma instrucţiunile cu foarte mare atenţie; va trebui să
respecţi durata testului, dacă ţi se va pune în vedere
im portanţa acesteia;
■ Instrucţiuni despre cum să interpretezi testul;
■ Com entarii despre ceea ce măsoară testul;
■ Sfaturi legate de m odul în care poţi folosi inform aţiile
furnizate de test.
Testele pot fi rezolvate în orice ordine, deci poţi începe testa

rea cu acele capitole care sunt prioritare pentru tine (te intere
sează mai mult).
Testarea
Testele sunt folosite din ce în ce mai des. Fie că îţi place sau
nu, evitarea testărilor a devenit din ce în ce mai d ific ilă . M u lţi
angajatori le folosesc în m od curent, deoarece consideră că
ele reprezintă nişte in d ica to ri mai buni, în ceea ce priveşte
Introducere 3
p o tenţia lul persoanelor intervievate, decât rezultatele altor

tipuri de exa m ină ri sau ch ia r decât experienţa în m uncă a
unei persoane. Testele ajută la stabilirea în c lin a ţiilo r unui in d i
vid, chiar dacă acesta nu posedă cunoştinţe sau experienţă în
dom eniul respectiv.
lată, în continuare, câteva m otive pentru care îţi va fi util să
rezolvi aceste teste:
■ vei obţine sfaturi şi interpretări obiective;

■ te vei fam iliariza cu m odul de lucru şi îţi va fi mai uşor
pe viitor, când vei fi testat de specialişti;
■ vei deveni mai priceput în com pletarea lor, astfel încât,
u lte rio r, să-ţi p o ţi p re ze n ta c a lită ţile în tr-o lu m in ă
favorabilă;
■ vei avea posibilitatea de a-ţi com para între ele propriile
talente, pentru a vedea care dintre acestea îţi pot aduce
realizările cele mai mari pe termen lung;
■ te vei putea com para cu alte persoane şi îţi vei putea
folosi avantajele proprii, pentru a avansa în carieră;
■ vei observa mai bine punctele forte ale altora care ar
putea să vină în completarea celor pe care le ai tu;
■ vei vedea de ce te înţelegi mai bine cu unele persoane
decât cu altele;
■ vei înţelege m otivele pentru care o persoană poate deveni
descurajată sau frustrată în legătură cu ceea ce face sau
cu relaţiile sale de serviciu;
■ vei sesiza cu mai m ultă acurateţe ce anume evaluează
exam inatorii sau angajatorii când folosesc aceste teste;
■ am uzam entul.
Aptitudinile tale „ascunse"

Noi toţi avem aptitudin i pe care nu le folosim niciodată! De
cele mai m ulte ori nu suntem conştienţi de toate lucrurile pe
care le putem face. Iar în cazul în care suntem conştienţi, nu

ştim întotdeauna cum anume ne putem folosi anum ite abilităţi.
Persoanele îm p lin ite şi care se bucură de succes au învăţat cum
să-şi exploateze prop riile resurse şi, probabil, redescoperă conti
nuu anum ite aspecte ale personalităţii lor.
Nu există, desigur, nici o obligativitate în a-ţi folosi ap titu d in i
le. Pe de altă parte, frustrarea este adesea un in diciu că posedăm
talente pe care nu le întrebuinţăm efectiv.
Cu toţii avem momente de îndoială. Poate că ai dori să faci ceva
anume sau să te comporţi într-un anumit fel, dar te simţi nesigur
sau crezi că ai părea ridicol dacă ai încerca. Adesea oamenii se
întreabă: „Oare ce aş fi devenit dacă aş fi avut alte posibilităţi?"
Avantajul testelor obiective este acela că îţi pot sugera dom enii
în care ai mai m ulte şanse de reuşită, chiar dacă nu deţii încă
experienţă. De asemenea, îţi pot aduce încurajarea că ai m ult
mai m ulte de oferit decât crezi.
Dacă eşuezi într-un dom eniu în care rezultatele testelor indică
un potenţial succes, probabil că ceva nu este în regulă. Psiho
logii obişnuiesc să caute m otive care să explice neconcordanţa
dintre a p titu d in ile reale ale unei persoane şi perform anţele sale.
lată câteva dintre m otivele pentru care a b ilită ţile nu sunt în to t
deauna evidente:
■ M odul în care ţi s-a predat nu ţi s-a potrivit. O anum ită
metodă pedagogică poate scoate la lum ină ce este mai
bun dintr-o persoană, dar se întâm plă să nu i se potrivească
deloc alteia. în plus, elevii învaţă mai bine cu un profesor
pe care îl plac.
■ Dezvoltarea ta de ordin mental, social sau emoţional nu
este completă încă, astfel încât să poţi obţine cele mai bune
rezultate. Pentru fiecare din aceste aspecte oam enii se
dezvoltă diferit. Poate că nu ai avut rezultate bune deoarece
nu ai fost suficient de pregătit la momentul respectiv.
■ Propria ta atitudine a lucrat îm potriva ta. Există m ulte
m otive din cauza cărora poate că ai prefera să nu-ţi
Introducere 5
foloseşti aptitudinile. Este posibil să nu fi încercat niciodată

cu adevărat, întrucât ai crezut că ar fi fost inutil.
Acele teste care au lim ită de tim p sunt special concepute pen-
Iru a-ţi descoperi abilităţile într-un mod „abstract". Adică scopul
lor este de a verifica dacă m odul tău de gândire e p o trivit cu
ceea ce studiezi sau cu dom eniul în care munceşti.
Se presupune că dacă ai abilitatea „ abstractă" dezvăluită de test,
ai şi potenţia lul necesar pentru a o transpune în ceva practic.
Acest tip de testare a a b ilită ţilo r este num it, uzual, „testare a
ap titu d in ilo r". în alte cărţi am folosit term enul de „a ptitudine "
cu sem nificaţia de „a bilitate ascunsă". Probabil că această carte
îţi va confirm a cel puţin câteva dintre abilităţile pe care crezi
că le ai. îţi poate arăta, de asemenea, că dispui de un potenţial
mai bogat decât credeai.
Aşadar, nu ai decât de câştigat în urma autotestării şi nim ic de
pierdut. Testele nu îţi arată, în nici un caz, că nu poţi face anu
mite lucruri. Ele doar îţi sugerează că ai putea face un lucru sau
altul, dar aceasta depinde num ai de tine.
Identificarea profilului
La sfârşitul cărţii există câte o listă de profesii. Pentru fiecare
dintre acestea sunt incluse şi câteva sugestii referitoare la m o
dul în care rezultatele obţinute de tine la teste s-ar putea potrivi
cu ele.
Cum se rezolvă testele

Testele de aptitudini
La testele de aptitudini cu lim ită de tim p, răspunsurile pot fi de
tip „corect sau incorect". Pentru a stabili dacă ai potenţial în
aceste dom enii, trebuie să le rezolvi p o triv it indicaţiilor.
Scopul acestor teste este să te facă să îţi dai seama ce tipuri de

problem e sunt mai uşoare pentru tine şi care sunt mai dificile.
Desigur, te întrebi dacă rezultatele testelor îţi vor indica un do
meniu de activitate sau de studiu în care vei putea avea rezul
tate mai bune decât în altele. Evident, nu eşti obligat să alegi
calea cea mai uşoară; în plus, rezultatele altor teste, care privesc
preferinţele în legătură cu cariera, pot sugera că eşti foarte m o
tivat pentru un dom eniu care ţi s-ar putea părea mai d ific il
decât altele. în final, tu vei fi singurul în măsură să hotărască ce
anume te poate face să te simţi realizat profesional.
Poţi rezolva testele de aptitudini în orice ordine doreşti. Nu este
necesar să le faci pe toate, dar vei avea mai multe de câştigat dacă
vei proceda aşa, întrucât îţi poţi contura complet profilul de aptitu
dini, care îţi arată în mod clar punctele forte şi pe cele slabe. Iar
acest fapt îţi va fi foarte util când vei analiza ofertele de muncă,
deoarece multe ocupaţii necesită abilităţi diferite, în măsuri diferite.
Nu te descuraja dacă testele ţi se par d ificile . Aşa şi trebuie! In
tenţia a fost să-ţi pui cu adevărat mintea la contribuţie.
Numărul problemelor propuse de fiecare test este mai mare decât
vei reuşi să rezolvi în tim pul acordat; aşadar, dacă nu vei ajunge la
sfârşitul testelor, nu înseamnă că nu te descurci bine. Dar, clacă
vei încerca să faci cât mai bine toate testele, profilul rezultat îţi
poate furniza informaţii foarte utile despre talentele pe care le ai.
Instrucţiuni pentru rezolvarea

testelor de aptitudini cu lim ită de tim p
Iţi va fi de folos să te autotestezi în c o n d iţii stricte, aceleaşi în
care ai putea fi testat şi de către alte persoane. Astfel, vei fi
mai pregătit pentru diverse examene sau evaluări, atunci când
îţi vei căuta de lucru. Sfaturile şi in stru cţiu n ile urm ătoare sunt
asemănătoare cu cele pe care le vei p rim i în asemenea ocazii:
1. Când vei com pleta testele, asigură-te că eşti într-un loc

unde poţi lucra în linişte, fără să fii întrerupt. Vei avea
Introducere 7
nevoie de un ceas bun. U nul cu cronom etru ar fi de

preferat. De asemenea, ai grijă ca lum ina să fie potrivită
şi să ai creioane şi hârtie pe care să lucrezi.
2. Citeşte instrucţiunile cu atenţie şi nu începe până nu ştii
exact ce ai de făcut. Acest aspect este foarte im portant,
pentru că vei irosi un tim p preţios dacă vei fi nevoit să te
întorci să citeşti instrucţiunile după ce ai început.
3. Trebuie să rezolvi cât mai m ulte întrebări în tim pul permis.
Nu te grăbi să faci totul. Dacă vei proceda în acest fel,
este foarte probabil că vei face greşeli, pentru că testele
au fost create astfel încât să fie aproape im posibil să ter
m ini în tim pu l lim itat care ţi-a fost acordat.
4. Lucrează cât de repede şi de atent poţi. încearcă să nu
răspunzi la întâm plare. La unele teste ghicitul este chiar
periculos, aşa că străduieşte-te să dai răspunsul pe care îl
crezi tu corect. (G hicitul nu este recomandat nici în tim pul
num eroaselor teste pe care le vei susţine de-a lungul
form ării tale profesionale şi în carieră.)
5. Când consideri că eşti gata să începi, întoarce pagina şi
porn e şte c ro n o m e tru l. O p re ş te -te e xa ct la sfâ rşitu l
tim p u lu i permis.
Notarea şi interpretarea rezultatelor

testului de aptitudini
După terminarea testului, îţi poţi verifica răspunsurile pentru a
vedea câte au fost corecte. A poi, vei vedea cât de bine te-ai
descurcat, uitându-te la tabelul cu rezultate.
Scorul tău se va încadra într-una din următoarele cinci catego
rii, form ate prin com paraţie cu m ulţi alţi bărbaţi şi femei care
au susţinut testele:
sm - aptitudin i sub m edie, com parativ cu cei mai m ulţi
subiecţi
m - aptitudini m edii, com parativ cu cei mai m ulţi subiecţi
pm - aptitudini peste medie, cu un posibil potenţial
mpm -a p titu d in i cu m ult peste medie, potenţial ridicat

ae - aptitudin i excepţionale
Dacă vei lua în considerare un grup mai mare de persoane,

este posibil ca bazele acestei com paraţii să fie eronate. M otivul
l-ar putea constitui vârsta datorită faptului că eşti mai tânăr, sau
mai în vârstă decât cei dintr-un grup, care au, în medie, 28 de
ani. De aceea, s-ar putea să fii mai rapid la unele teste, dar mai
încet la altele decât m em brii grupului. Este permisă o anum ită
toleranţă pentru vârstă, după cum vei observa când îţi vei adu
na punctajele. Sexul are, de asemenea, importanţă, deoarece
fem eile tind să fie mai bune decât bărbaţii la testele verbale, în
tim p ce bărbaţii au rezultate mai bune la testele de orientare
spaţială. Totuşi, sunt atâţia factori care trebuie luaţi în consid
erare, încât va trebui să judeci singur dacă este cazul să îţi acorzi
câteva puncte suplim entare la unele dintre teste pentru a com
pensa anum ite dezavantaje.
Cum se rezolvă testele de personalitate şi

de m otivatie
r
Acestea nu au răspunsuri de tip „corect sau incorect". Părerea
ta este cea care contează. Poţi aborda aceste teste într-o m ani
eră proprie şi îţi poţi acorda atât tim p cât doreşti.
Alte cărţi
/ ale aceluiaşi
r autor
„ Teste de selecţie, carieră şi a p titu d in i" este un volum com ple
mentar pentru cartea de faţă şi prezintă metode structurate si
m ilare pentru descoperirea po te n ţia lu lu i, care pot fi utile în
planificarea şi dezvoltarea carierei.
„ Leadership to ta l" te ajută să afli mai multe despre m odalităţile
de a-i inspira şi m otiva pe cei cu care intri în contact.
A *A#
Partea mtai
Aptitudinile
Testul de logică
vizuală
Există două tip u ri de problem e în cadrul acestei categorii de

teste.
Primul dintre ele se rezolvă în felul urm ător: dintr-o serie de
obiecte, trebuie să hotărăşti care este „d ife rit" de celelalte (care
iese din „tip ic ").
Al doilea tip de problem e trebuie abordat astfel: îţi va fi arătată
o serie de obiecte sau form e. Sarcina ta este să alegi, dintre
variantele oferite, obiectul care com pletează seria (care trebuie
pus în locul sem nului de întrebare).
Exempl ul 1 Care formă diferă?

Exempl ul 2 Care formă urmează?
o o o o
0 0 o O
A B C D
Pentru exemplul 1, B este răspunsul corect. Este singura formă curbată

care nu conţine şi o linie dreaptă.
In exemplul 2, desenele reprezintă un cerc care-şi modifică aspectul. Figurile
pot fi văzute şi ca o serie de forme, care se rotunjesc constant, până se
obţine un cerc complet. Următorul pas ar fi ca cercul să se îngusteze în sens
invers, până când va ajunge la fel ca înainte (sau să descrească până când va
ajunge în starea iniţială). De aceea, E este răspunsul corect. Deşi A reprezintă
forma corectă, nu are culoarea potrivită. Varianta D nu este corectă, pentru
că forma nu este îngustată suficient. B nu are forma corectă, deoarece este
mult prea îngustă. C are dimensiunea prea mică şi, în plus, nu este îngustată
deloc.
Acestea fiin d teste cu lim ită de tim p, ai 10 m inute pentru a

rezolva cât de m ulte poţi. începe im ediat ce eşti pregătit.
I Valul de logică vizuală ___________ __________________ _ 13
I. Care formă este diferită de celelalte?
B
I 'rutul de logică vizuală 15
В с D
Ce urmează?
16. Ce urmează?
17.
□
□ O
B c
18. Ce urmează?
I i"ilul de logică v iz u a lă ______________ __ 19
l<). Care diferă?
H :
B C D
21. Care diferă?
A B C
20 Teste de aulocunoaştere
I 'cuiul de logică vizuală 21
r>. Care diferă?
B D
26. Ce urmează?
c a n ?
B B H B E
B D
27. Care diferă?

o o
B
I 'rshd de logică, vizuală 23
II. Care diferă?
32. Care diferă?
A B C D E
Răspunsuri la testul de logică

vizuală
1-d 9-e 17-d 25-e

2-b 10-a 18-d 26-b
3-a 11-b 19-a 27-b
4-e 12-a 20-b 28-b
5-c 13-d 2 1-d 29-c
6-c 14-d 22-a 30-d
7-c 1 5-c 23-a 31 -b
8-a 16-a 24-c 32-d
Calcularea scorului total
Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 3 puncte
dacă nu ai făcut +3
nici o greşeală
Scorul total
obţinut =
Stabilirea nivelului de potenţial
Cu mult
Sub medie Mediu Peste medie Excepţional
peste medie
1-2 3-7 8-13 14-20 21 +
I 'estul de logică vizuală 25
Interp retare
Acesta este unul dintre testele care reuşesc să măsoare cu mare
.icurateţe inteligenţa „naturală", adică inteligenţa cu care te-ai
născut, mai degrabă decât abilităţile pe care le-ai dobândit ulte
rior. Deşi testele verbale şi numerice sunt, de asemenea, tot teste
de logică, totuşi, capacitatea de a citi şi a lucra cu numere se
dobândeşte prin învăţare, nefiind înnăscută. De aceea, testul
vizual este o metodă foarte bună de măsurare a aptitudinilor,
prin care se poate evalua logica cu ajutorul unor elemente care
nu conţin cuvinte sau numere. Cu toate acestea, nu este cea mai
bună metodă de măsurare a inteligenţei native, întrucât unele
persoane foarte inteligente pot să nu înregistreze rezultate remar
cabile la acest test - probabil unii oameni au nevoie de cuvinte
sau de numere pentru a-şi exprim a inteligenţa.
Dacă obţii rezultate mai bune la testul vizual decât la cel verbal
sau la cel num eric, aceasta înseamnă că ai o în clin aţie către
ştiinţă. Când aptitudinile la testul vizual nu sunt com pletate de
rezultate notabile şi la testul numeric, înseamnă că ai înclinaţii
către acele ştiinţe care folosesc mai puţin numerele, ca de exemplu
ştiinţele biologice. Când şi rezultatul la testul num eric este unul
bun, ai o înclinaţie mai pronunţată către fizică şi chim ie, dar şi
către tehnologie şi inginerie. Când logica verbală însoţeşte logica
vizuală, preferinţele tale vor în clina către ştiinţele sociale.
Persoanele care obţin un scor bun la testul vizual sunt atente la
detalii şi pot avea succes în lucrul cu inform aţiile, fie în dom eniul
ştiinţelor precum biologia, chim ia sau fizica, fie în cercetarea
istorică.
Testul de logică
numerică
Prin acest tip de teste ţi se vor supune atenţiei num ere care au
legătură unele cu altele, într-un fel sau altul. Ele au legătură pe
o riz o n ta lă (în c ad ru l un u i rând), dar există o re la ţie şi cu
num erele de deasupra sau de dedesubtul lor. U neori lipseşte
un număr, în locul lui fiin d pus fie un semn marcând spaţiul
liber, fie o lin ie (-). U nul dintre numerele lipsă e în lo c u it de un
semn de întrebare (?).,
Pornind de la inform aţiile furnizate, tu trebuie să găseşti numărul
care ar putea în lo cu i semnul de întrebare.
Exemplul 1
1 - 3 ?
4 6 8 Răspuns =
Răspunsul cel mai logic este 4; se potriveşte succesiuni 1, 2, 3, 4, pentru că

2 ar putea înlocui spaţiul liber. De asemenea, 4 estejum ătate din 8, după
cum 3 estejum ătate din 6, 2 estejum ătate din 4, iar 1 estejum ătate din 2.
Răspunsul 4 leagă toate num erele într-un mod logic.
I h tul de logică numerică _________________________ _______27
1 - 2 3 4
2 4 6 8 Răspuns = 4
Exemplul 2
1 - 9 ?
2 6 - 54 Răspuns =
Numerele de pe linia de jos sunt toate dublul num erelor de pe linia

superioară. Similar, de la stânga la dreapta, fiecare num ăr este mul-
liplicat faţă de precedentul de trei ori.
1 3 9 27
2 6 18 54 Răspuns = 27
Aflarea num erelor corespunzătoare spaţiilor goale te poate ajuta

să găseşti, în final, num ărul care trebuie să înlocuiască semnul
de întrebare. Ai la dispoziţie opt m inute pentru a rezolva cât
inai m ulte exerciţii. Este im portant să lucrezi cât mai repede,
pentru a obţine cât mai m ulte răspunsuri corecte în lim ita de
lim p impusă. începe im ediat ce eşti pregătit.
1 . 4 3 2 ?
4 - 2 1
Răspuns
2. 2 4 6
4 ? 12 16
3. 1 ? 5 7
6 - - 11
» Răspuns
4
Răspuns =
13
13
Răspuns =
Răspuns =
Răspuns =
Răspuns =
82
Răspuns =
28
Răspuns =
?
Răspuns =
Răspuns =
I rsiul d£ logică numerică 29
13. 3 6 5 8 7
7 11 11 15 15 ?
Răspuns =
14. ? 5 7 12
3 - 8 13 20
Răspuns =
15. 4 5 8 10 ? 20
10 8 20 16 40
Răspuns =
16. 3 7 5 ?.■ 7 11
4 2 4 2
Răspuns =
17. 5 10 7 12
10 30 ? 60 54
Răspuns =
18. 6 13 20 34
? 24 37 63
Răspuns =
19. 0 5 3 13 11?
5 - 10 2 20
Răspuns =
20. 13 ? 22 31 53
78 45 93
Răsfuins =
so Teste de autocunoaştere

numerică
1-1 6-18 11-74 16-9

2-8 7-3 12-29 17-28
3-3 8-15 13-19 18-11
4-2 9-39 14-2 19-31
5-5 10-20 15-16 20-9
Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 2 puncte
nici o greşeală
Scorul total
obţinut =
Cu mult
peste medie
1-2 3-5 6-8 9-13 14+
Testul de logică numerică 31
In terp retare
Testul num eric reprezintă m ult mai m ult decât un simplu test de
aritmetică, întrucât im plică identificarea relaţiilor dintre numere
şi stabilirea unui tipar. Deşi sunt necesare nişte aptitudini legate
de aritmetică, testul măsoară potenţialul matematic într-un sens
mai larg. Adesea, persoane care obţin rezultate bune la acest test
afirmă că nu au avut înclin aţii deosebite către matematică, deşi
numai lipsa practicii le-a convins că matematica este dificilă.
Deţinerea unui potenţial în acest dom eniu poate indica m ulte
profesii în care este im portantă analiza datelor cantitative.
Acestea sunt foarte diverse, pornind de la marketing până la
alte ştiinţe care, de asemenea, im p lică folosirea statisticii. Dacă
ai un scor bun, se presupune că eşti în măsură să lucrezi cu
in fo rm a ţiile financiare, în afaceri, deşi ţi se poate întâm pla să
fii mai lent sau mai neatent în dom eniul contabilită ţii.
Dacă punctajul tău este cu m ult mare decât la testele de logică v i
zuală şi verbală, probabil vei prefera o profesiune care solicită a-
ceastă aptitudine în primul rând, în funcţie de pro priile interese.
Eşti înclinat să-ţi urmezi studiile într-un domeniu în care matematica
reprezintă un element important, dar aceasta desigur şi în funcţie
de motivaţia pe care o ai. Dacă te interesează domeniul comer
cial, atunci ştiinţele economice sau de afaceri ţi s-ar putea potrivi,
în cazul în care eşti atras mai m ult de partea tehnică, atunci ţi s-ar
p o trivi studii în ştiinţe precum fiz ic a , ch im ia , ingineria sau
calculatoarele.
Dacă punctajul tău este însoţit de o logică verbală superioară,
atunci s-ar putea să preferi o carieră în care să-ţi foloseşti atât
abilităţile numerice, cât şi pe cele verbale; aşadar, dom eniul afa
cerilor, cel com ercial sau cel pedagogic sunt cele pe care ar
trebui să le iei în considerare. Când punctajul tău este însoţit de
un potenţial bun în ceea ce priveşte logica vizuală, probabil că
te vei orienta către dom eniul ştiinţific sau spre cel tehnic, cel
puţin la începutul carierei tale, deşi direcţia ulterioară va putea
fi influenţată de propria ta personalitate.
Testul de analiză
verbală
Prin interm ediul acestui test vom analiza m odul în care poţi
trage co n cluzii logice pornind de la inform aţii date. Vei prim i
de fiecare dată inform aţii suficiente pentru a putea da răspunsul
corect. Nu ar trebui să te inspiri din experienţe trecute sau
inform aţii pe care le presupui a fi relevante. Ţi se vor prezenta
anum ite date, precum şi nişte răspunsuri posibile. Bifează litera
care corespunde răspunsului corect.
Exemplul 1
O raşul New port se află mai d ep arte către vest decât oraşul Fleatpeak,
deşi nu atât de departe ca oraşul Daybridge.
Care este oraşul cel mai în d e p ă rta t către est?

V ariante de răspuns:
a) Newport
b) Daybridge
c) Flatpeak
Răspunsul nu poate fi a), p entru că Newport se află la vest de Flatpeak.

Nu poate fi nici b), p e n tru că Daybridge este şi mai vestic, aşadar
Flatpeak se află la est de am bele oraşe. Răspunsul corect este c).
I 'estul de analiză verbală 33
Exemplul 2
l'Ved, Mack ş ijo h n au fiecare câte două maşini diferite. Unul dintre ei
im are Ford. Mack este singurul care are un Ferrari. Jo h n are un Ford.
l'Ved şi Mack au câte un Buick.
(line are un Rolls-Royce?

Variante de răspuns:
a) Fred
b) Mack
c) Jo h n
Răspunsul corect este c ) . Nu poate fi a ) , deoarece Fred are un Ford şi

un Buick. Nu poate fi b ), p e n tru că Mack are un Ferrari şi un Buick.
Datorită numărului mare de inform aţii pe care trebuie să le prelucrezi,
uneori e recom andat să ai la în d em ân ă o bucată de hârtie p e n tru a
putea, dacă vei dori, să desenezi şi să faci note sau schiţe . D iagramele,
1 cum este de exem plu urm ătoarea, îţi pot fi adesea de m are folos:
PERSOANE:
MAŞINI: Fred Mack John
Ferrari X ✓ X
Buick ✓ / X
Ford / X /
У
Rolls-Royce
Ai la dispoziţie zece m inute pentru a da cât de m ulte răspunsuri

poţi. Pregăteşte-ţi hârtia şi creionul, în caz că vei avea nevoie
de ele. Lucrează cât de exact şi de repede poţi. Când eşti pregătit,
porneşte cronom etrul şi începe testul.
1. Emma locuieşte pe deal, mai sus decât Jane. Pauline locuieşte

tot pe deal, mai sus decât Emma.
Cine locuieşte cel mai sus?
a) Emma b) Jane c) Pauline
2. Tuturor fetelor le place sportul. Lui Sue şi lui Josie le place

tenisul, în tim p ce lui Sally şi Anne le place jogging-ul. Lui
Sue şi lui Anne le place înotul.
Cui îi place şi tenisul şi înotul?

a) Sue b) Josie c) Sally d) Anne
3. Cui îi place înotul şijogging-ul?

a) Sue b) Josie c) Sally d) Anne
4. D om nul Everton şi dom nul Soames au concedii mai lungi

decât dom nul Franke. D om nul Porter are concediul mai scurt
decât dom nul Franke, în tim p ce dom nul Peters are concediul
mai lung decât dom nul Franke.
Cine are cel mai scurt concediu?

a) D l. Everton b) Dl. Soames c) D l. Franke
d) D l. Porter e) D l. Peters
5. Toby, Rob şi Frank pleacă în vacanţă pe mare, în tim p ce

Sam, Jo şi Tony pleacă la m unte pentru a face excursii pe
jos. Frank, Sam şi Jo călătoresc cu avionul. Lui Jo, Rob şi
Tony nu le place vacanţa.
Cine merge pe mare şi nu e încântat de vacanţă?

a) Toby b) Rob c) Frank d) Sam
e) Jo f) Tony
6. Cine nu călătoreşte cu avionul şi merge la munte?

a) Toby b) Rob c) Frank d) Sam
e) Jo f) Tony
7. In ordine inversă, cele mai populare excursii oferite de o

agenţie de voiaj sunt: Toronto, Florida, Roma şi Paris, deşi
Roma este foarte căutată indiferent de anotim p. După o cam
panie de prom ovare, Toronto devine mai cerut decât Roma,

dar mai puţin căutat decât Florida.
Care e xcu rsie este cea m ai căutată după ca m pania de

promovare?
a) Toronto b) Florida c) Roma d) Paris
». Care excursie este cea mai puţin căutată după cam pania de
marketing?
a) Toronto b) Florida c) Roma d) Paris
9. Fred, John, Carth şi Joe au, toţi, co pii. Fred şi John sunt singurii
care au băieţi. John şi Joe îşi duc co p iii la şcoală cu autobuzul,
în tim p ce pentru ceilalţi şcoala este suficient de aproape
pentru a ajunge pe jos. Fred şi Joe au maşini şi uneori îşi duc
co p iii cu maşina la şcoală.
Cine are maşină, dar merge de obicei la şcoală cu autobuzul?

a) Fred b) Joe c) John d) Garth
10. Cine nu are maşină şi are o fată?

a) Fred b) Joe c) John d) Garth
11. într-un muzeu, Sculptura modernă se află la etajul de sub

Desenele în acuarele. O lăria grecească poate fi găsită la etaj
deasupra P icturilor în ulei. Etajul de sus cuprinde Colecţia
italiană. Desenele în acuarele se află la acelaşi etaj ca şi Arta
sud-americană, în tim p ce Picturile în ulei sunt la etajul de
sub Sculptura modernă.
Ce se află la cel mai de jos etaj?

a) Sculptura modernă d) Desenele în acuarele
b) O lăria grecească e) P icturile,în ulei
c) Colecţia italiană f) Arta sud-americană
12. Care dintre ele se află la acelaşi etaj?

a) Sculptura modernă şi O lăria grecească
b) Desenele în acuarele şi Picturile în ulei
c) Picturile în ulei şi Arta sud-americană
d) N ici una dintre acestea
13. Casey, Stuart, Ritchie, B illie şi Colin îşi cum pără toţi auto
m obile. Casey şi C olin au loc pentru trei pasageri în afară de
e i. C e ila lţi au lo c p e n tru un sin g u r pasager lângă ei.
C auciucurile din faţă ale lui Ritchie şi ale lui Casey sunt bune,
deşi celelalte cauciucuri de la toate celelalte autom obile sunt
periculoase. Casey şi B illie au maşini cu m otor diesel. Ceilalţi
au maşini care consumă benzină.
Cine are loc pentru trei pasageri în maşina cu m otor diesel?

a) Casey b) Stuart c) Ritchie d) B illie
e) C olin
14. Câte persoane au cauciucuri periculoase la maşini cu m o

toare diesel care au loc liber pentru un singur pasager?
a) 5 b) 4 c) 3 d) 2 e) 1 f) N ici una
15. Cine poate lua un singur pasager, dar are cauciucurile bune?
a) Casey b) Stuart c) Ritchie d) B illie e) Colin
16. Doam nei Booth îi este d ific il să-şi hrănească cei patru copii
pentru că fiecare dintre ei mănâncă doar anum ite alimente.
Sharon şi Robina mănâncă orez şi m iel. Kelly şi Sharon sunt
singurele cărora le place atât pâinea cât şi brânza. Kelly şi
Sam mănâncă amândouă pui şi pâine.
Care este singura mâncare pe care nu o mănâncă Sharon?

a) pâine b) pui c) miel
d) orez e) brânză
I fotul de analiză verbală 37
17. Cine mănâncă brânză, pui şi pâine?

a) Sharon b) Kelly
c) Robina d) Sam
18. Cine nu consum ă brânză, dar mănâncă m iel şi orez?

a) Sharon b) Kelly
c) Robina d) Sam
19. Care mâncare va fi acceptată de majoritatea copiilor?

a) pâine b) orez c) miel
d) brânză e) pui
20. M aşinile d o m n ilo r M arx şi Bagshaw sunt negre. C eilalţi au

maşini roşii. D om nul Bagshaw şi doamna Chance au o dungă
albă pe lateralul m aşinii lor. Dom nişoara Jenkins are o dungă
albastră pe lateralul m aşinii ei. D om nul Fleming şi dom nul
M a rx au d u n g i a r g in tii pe p ă r ţile la te ra le . M a ş in ile
do m n işo a re i Jenkins şi a d o m n u lu i Flem ing au ta p iţe rii
albastre, iar ceilalţi au tapiţerii albe.
Cine are maşină cu tapiţerie albastră şi dungă argintie?

a) dl. Bagshaw b) d-ra Jenkins c) d-na Chance
d) dl. Fleming e) dl. M arx
21. Cine are maşină cu dungă argintie şi tapiţerie albă?

a) dl. Bagshaw b) d-ra Jenkins c) d-na Chance
22. Cine are maşină roşie cu o dungă albastră şi tapiţerie asortată?

a) d l. Bagshaw b) d-ra Jenkins c) d-na Chance
23. în tr-o com p etiţie de baschet, Centurions sunt învinşi de

Raiders. Saracens îi în v in g pe C enturions. Saracens sunt
învinşi de Raiders şi de Aztecs. Centurions şi Raiders sunt
învinşi de Aztecs.
Câte m eciuri câştigă echipa Saracens?

a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 0
24. Câte m eciuri câştigă echipa Raiders?
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4 e) 0
25. Ce echipă ajunge campioană?
a) Raiders b) Saracens c) Aztecs d) Centurions
26. O prindu-se la magazin, pe drum ul către şcoală, Cheryl şi

Tom sunt singurii care nu cum pără ciocolată. D intre cei cinci
cop ii doar patru, inclusiv Laura, cumpără prăjituri. Spre deo
sebire de ceila lţi, Sally, Cheryl şi Laura nu cumpără nici o
caramea. De fapt, Cheryl cum pără doar gumă de mestecat
cu aromă de fructe pentru că nu îi plac celelalte du lciu ri.
Cine a cum părat o singură caramea şi o prăjitură?

a) Sally b) Cheryl c) Laura d) Tom e) Sandy
27. Cine a cum părat trei tip u ri de dulciuri?

a) Sally b) Cheryl c) Laura d) Tom
e) Sandy
28. Care sunt cei doi c o p ii care au cum părat acelaşi num ăr şi
acelaşi tip de dulciuri?
a) Sally şi Laura b) Sally şi Tom c) Laura şi Tom
d) Tom şi Sandy e) Sandy şi Sally
I estul de analiză verbală 39
!•). în total, câte d u lc iu ri au fost cum părate de toţi copiii?

a) 7 b) 8 c) 9 d) 10 e) 11 f) 12
10. Jane, Richard şi Tessa sunt fete care poartă o jachetă, un

palton, sau o fustă, de culoare fie albastră, fie verde, fie roşie.
N ici unul dintre aceste articole de îm brăcăm inte nu este de
aceeaşi culoare şi fiecare fată poartă ceva de fiecare culoare.
Paltonul aparţinând Tessei nu este verde. Jacheta lui Rachel
şi fusta lui Jane au aceeaşi culoare. Fusta Tessei este roşie.
Jacheta ei, fusta lui Rachel şi paltonul lui Jane au aceeaşi
culoare.
Ce culoare are paltonul Tessei?

a) albastru b) verde c) roşu
31. Ce culoare are jacheta lui Jane?

a) albastră b) verde c) roşie
32. Care dintre fete are paltonul verde?

a) Jane b) Rachel c) Tessa
33. Care dintre fete are jacheta albastră?

a) Jane b) Rachel c) Tessa
Răspunsuri la testul de analiză

verbală
1-c 10-d 18-c 26-d

2-a 1 T-e 19-a 27-c
3-d 12-a 20-d 28-e
4-d 13-a 21-e 29-d
5-b 14-e 22-b 30-a
6-f 15-c 23-a 31-c
7-d 16-b 24-b 32-a
8-c 17-b 25-c 33-b
9-b
Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 3 puncte
nici o greşeală
Scorul total
obţinut =
Cu mult
peste medie
1-3 4-8 9-12 13-17 18+
Interp retare
lin test asemănător, cu alte tip u ri de probleme, a fost prezentat
mlr-o altă carte a mea, „Teste de selecţie, carieră şi aptitudini",
liind intitulat acolo „Disecţia critică". Aceasta este exact însuşirea
pe care o cere, aproape ca şi cum ai fi detectiv şi ai analiza
indiciile, trăgând concluzii logice din informaţii care deseori par
,i fi confuze. Trebuie să faci o analiză critică a faptelor prezentate,
dar ţi se cere, de asemenea, să faci şi nişte presupuneri logice
despre informaţii care provin numai din ceea ce ţi s-a dat până
acum, întrucât informaţia cea mai importantă nu ţi se oferă direct.
Pentru acest test ai nevoie de capacitatea de „a pune laolaltă doi
cu doi".
în acelaşi mod ca şi celelalte teste de logică, testul de analiză
verbală îţi cere să analizezi o situaţie care ţi se prezintă. Testul
verbal evaluează dacă poţi face deducţii logice folosind cuvinte
şi nu inform aţie vizuală sau numere. Dacă obţii un rezultat mai
bun la acest test decât la celelalte teste de logică, vei fi atras
inevitabil de cariere care im p lică o anum ită form ă de com u
nicare. Un scor bun la testul verbal, ca şi la cel num eric sau la
cel vizual, indică adesea un potenţial „academ ic" în dom eniul
ştiinţelor umaniste, sociale sau biologice.
Evident, testul de lo g ic ă v e rb a lă necesită un a n u m it v o c a
b u la r, dar c o m p le x ita te a c u v in te lo r nu este ea însăşi a p titu
din e a care este m ăsurată. Adesea, persoanele a căror a doua
lim b ă este engleza au re z u lta te bune la acest test, deoarece
gândesc lo g ic pe n tru a re z o lv a p ro b le m e le , deşi n iv e lu l
v o c a b u la ru lu i lo r este m u lt m ai scăzut. M e rită să-ţi co m p a ri
s c o ru l la te stul de lo g ic ă v e rb a lă cu cel de la testul de
v o c a b u la r. Dacă o b ţii re z u lta te bune la am ândouă, se pare
că în tr - a d e v ă r o p r o fe s iu n e c a re im p lic ă c u v in te şi
co m u n ic a re ţi se p otriveşte. Dacă o b ţii un re z u lta t m ai bun
la te s tu l de lo g ic ă v e rb a lă , d a r m a i s la b la te s tu l de
v o c a b u la r, îţi vei fo lo s i p ro b a b il a b ilita te a de a v o rb i cu

o a m e n ii, p o a te în m a n a g e m e n t sau în a ltă fo rm ă de
c o m u n ic a re d ire c tă , de la pe rsoană la pe rso a n ă . D acă
scorul te s tu lu i de v o c a b u la r este mai bun, p ro b a b il eşti mai
p o triv it pentru c o m u n ica re a scrisă sau cu un caracter mai
fo rm a l.
Testul de logică
secvenţială
) i se dă un rând de figuri. Trebuie să stabileşti care sunt cele

două form e care lipsesc din rând. Formele care lipsesc au fost
înlocuite cu cifra 1 sau 2.
Alege răspunsurile corecte d intre variantele de răspuns in d i
cate pe pagină. Scrie literele corecte corespunzătoare form elor
care lipsesc în spaţiile din partea dreaptă a paginii.
Răspunsuri posibile:
O
A B C D F
©
G
Exemplul 1
Răspunsuri
1 2 3 4 5 6 7 8
□ o n 1 n o n o - ) 1=F
^□OOO 2 0 0 2gD
Exemplul 2
Răspunsuri
o □ < 1 0 □ <3 1 □ ^
U A
□ <J O □
F
în exemplul 1 există o serie de pătrate care alternează cu cercuri. Al patrulea
elem ent al seriei este un cerc care lipseşte, deci F este varianta corectă
dintre răspunsurile posibile. La num ărul 13 din serie, reprezentat de cifra
2, ar trebui să fie un pătrat, aşadar varianta D a fost aleasă ca fiind cea
corectă.
în exemplul 2, seria este compusă din triunghi, cerc, pătrat. în locul lui 1 s-ar
potrivi un cerc mic, alb, deci varianta A este cea corectă. In această serie,
cercurile mici şi cele mari alternează. Cifrei 2 i-ar corespunde un cerc mare,
aşadar F este alegerea bună.
Testul în sine se face în acest mod. Găseşte răspunsul corect.

Scrie literele în spaţiul destinat răspunsurilor. Am bele răspunsuri
trebuie să fie corecte pentru ca răspunsul tău să fie considerat
va la b il.
A i la dispoziţie 15 m inute pentru a rezolva cât mai m ulte dintre
e xe rciţii.
Testul de logică secvenţială 45
O □ O
A B C D E F
1 2 3 4 5 6 7 8
□ o i o n o n a -) i
^ □ O D O D O D 2
9 10 11 12 13 14 15
< H Q n < ! 0 0 <l O ~) i =
£ 1 < Q n < ! 2 ° 2 =
□ O □ Q O □ □ Ij 1 =
C□ □ o □ □ o 2 o
c □ o2 □o
^ О Ш О М Ь , 1
^С М О С М 0 2 2
6 .
□ Ои 1 Q i DO- ) I
С ■
□ On □ о p 1 О 3 1
□ 2 о □ □ О □
l O l o o l ОО 1
С ■ 2 оИО
I )'.stul de logică secvenţială 47
O O <| □ ■ •
A B C D E F G H I
9.
О -) 1
10.
1 Суш П О -3 j
С
11 .
• Оа ■ О о
12.
l O f o Q 3 1
^ о О # 2 о
'- и □ □
14.
A Q i 1 Д О ■-) 1
С ■2 О ■ 2
1 5 - д щ 1 Р 2 И » - , 1
О з д и ф о а 2
16.
1 И о & 0 2 о -) 1
^ д О ■ Од О □ 2
lestul de logică secvenţială 49
ДИоф д d O U « » ^А
A B O D E F G H I J К L
17.
18.
АиОАА" 1 1 1
2 " О А 2
1 9 - 11
■ л 1 О ■ Л □ О
/т
Д □о 2 л
20 .
О д ■ 1 о д □ ф I
Д Я о # д □ ( ) □ ■ • АА фД а ш ©
А В С D Е F G H I J К L М N OP Q R
21 .
Д о 1■ Д о Р о -j 1
^ A 2 □ □ Д 2
22 .
I Д «О Д a
^ Д | 2 Д ^
23.
a DO A 1 □ О I
Сд A D о 2 AD 2
24.
o e ■AOofflA j
1 a2» a
I rslul de logică secvenţială 51
ДИо#лйСО«*±А
А В С D E F G H I J К L M N О P Q R
25.
ОД ■ A O A l 1
a2 Д □ д 2
26.
O H « O Q 1 ■ - ) 1
o|2oQ 2
27.
28.
» □ • ■ д ф Ц ] - ) j
(Г
30.
А 1 ■ О® д Л
офД-И02
1 О ЕВ АО D # J
^ Q A ©2 о □А О
I raiul de logică secvenţială 53

secvenţială
r
O
CTî
CÛ
(N
1 I =E 2=D 17 1=B 2=J 25 1=F 2=M

II
II
NJ
26 1=1 2=B
NJ
1 0 1=F 2=G 18 1=G 2=A

□
II
II
n
3 1= A 2=C 11 1 = B 2 —D 19 1 =F 2=B 27 1=E 2=H

u
<N
L I
12 1=A 2=l 20 1=G 2=G 28 1=F 2=J

II
II
5 1=D 2=E 13 1=H 2=l 21 1=H 2=C 29 1=C 2=J

6 1=E2=F 14 1=1 2=A 22 1 =A 2=C 30 1=B 2=M
u
LU
r\
(N
15 1=D 2=E 23 1 =K 2=A 31 1=E 2=F

II
II
8 1=A 2=A 16 1=G 2=H 24 1 =G 2=0 32 1=1 2=1

Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 3 puncte
nici o greşeală
Scorul total
obţinut =
Cu m ult
Sub m edie M ediu Peste m edie Excepţional
peste medie
1-3 4 -8 9 -1 2 1 3 -1 8 19+
Interpretare
în cadrul acestui test sunt prezentate un num ăr de secvenţe
care formează un şir. Este vorba despre o problem ă complexă
care im p lic ă detectarea m o d u lu i cum acestea se suprapun,
pentru a identifica com ponentele care lipsesc. Având în vedere
că include doar inform aţii de natură vizuală, testul de secvenţă
logică pare foarte asemănător cu testul de percepţie. Totuşi,
m odul de raţionare folosit în acest test diferă calitativ.
Scopul testului de logică secvenţială este acela de a evalua
profunzim ea p o te n ţia lu lu i tău. Deşi celor mai m ulţi oameni
acest test li se pare foarte solicitant, dacă nu chiar d ific il, el
poate indica adesea un anum it potenţial care nu apare la testele
de logică vizuală, num erică sau verbală. Cu alte cuvinte, dacă
o b ţii un rezultat mai bun la testul de logică secvenţială decât la
celelate teste de logică, poţi fi sigur că posezi un potenţial pe
care nu l-ai folosit până acum.
Adesea, persoanele cu astfel de rezultate se dovedesc a avea m ult
mai m ult succes în carieră decât indicau rezultatele lor şcolare.
Dacă scorul tău la acest capitol este cu m ult peste medie, compa
rativ cu rezultatele de la celelalte testele de logică, probabil vei
ajunge să lucrezi într-un dom eniu la acelaşi nivel sau la un
nivel superior m ultor absolvenţi sau profesionişti deşi nu deţii
ca lificări care să te recomande. Probabil că te vei strădui foarte
m ult să avansezi în carieră şi vei fi promovat mai degrabă pentru
că ai dovedit iniţiativă, capacitate şi nu pentru că ai fi trecut
anum ite teste care măsoară aptitudini formale. Poţi să gândeşti
repede şi eşti foarte eficace în situaţii practice care im plică şi
relaţii interumane.
In cazul în care potenţialul indicat de testul de logică secvenţială
este însoţit de rezultate deosebite şi la celelalte teste de logică,
aceasta pune în evidenţă abilităţi rem arcabile care au fost, pro
babil, dovedite şi prin rezultate foarte bune în şcoală şi care
indică un succes cert într-o carieră ce im plică managementul.
Testul de orientare în
spaţiu
Acest test analizează cât de uşor poţi „vedea" şi „întoarce" obiec

tele în spaţiu.
în partea de m ijlo c a paginii îţi va fi prezentată o figură. Sub e
sunt poziţionate alte cinci figuri. Fiecare dintre acestea este n i
merotată. Tu trebuie să hotărăşti dacă fiecare dintre cele cinci
alternative este identică cu figura iniţială. O figură este la fel ca
cea iniţială dacă a fost poziţionată diferit. Nu va fi însă considerată
identică dacă proporţiile ei sau părţi din ea au fost modificate.
Va trebui să răspunzi la fiecare întrebare cu „D " pentru da şi cu
„N " pentru nu.
Ţine m inte, fig u rile care sunt identice cu orig ina lu l, dar au fost
răsturnate într-un fel sau altul, trebuie marcate cu „D " . Dacă
imaginea nu este aceeaşi sau e o im agine „în oglindă ", o vei
nota cu „N " . încearcă să „v e z i" rezultatul cu o c h ii m inţii.
Exemplu:
(Răspunsurile la exemplul dat: IN 2N /ş) D 4D 5 N)
Trebuie să lucrezi cât de repede şi precis poţi. Ai la dispoziţie

10 m inute. începe im ediat ce eşti pregătit.
I I
f l ^ ^ n
I 'estul de orientare în spaţiu 57
1estul de orientare în spaţiu
60
Tesle de autocunoaştere
Ä£
36 37 38 39 40
41 42 43 44 45
63
I 'estul de orientare în spaţiu
64 Teste de autocuaoaştere
Răspunsuri la testul de orientare în

spaţiu
1-N 15-N 29-N 43-D 57-D
2-N 16-N 30-D 44-D 58-D
3-D 17-D 31 -N 45-N 59-N
4-D 18-D 32-N 46-N 60-N
5-D 19-D 33-D 47-D 61-N
6-D 20-D 34-N 48-N 62-N
7-N 21-D 35-N 49-D 63-D
8 -N 22-D 36-D 50-N 64-D
9-D 23-N 37-N 51-N 65-D
10-N 24-N 38-N 52-N 66-D
11 -D 25-D 39-D 53-N 67-N
12-N 26-N 40-D 54-N 68-D
13-N 27-D 41 -N 55-D 69-D
14-D 28-N 42-N 56-N 70-N

Numărul de
răspunsuri
corecte =
Scade jumătate
din numărul de -
greşeli
Scorul total
obţinut =

Cu mult
peste medie
1-9 10-26 27-34 35-42 43+
Interpretare
Un test asemănător cu alte tipuri de problem e a fost prezentat
într-o altă carte a mea „Teste de Selecţie, Carieră şi A p titu d in i",
liste un test foarte util pentru că, cel mai adesea, detectează poten
ţialul natural, brut, de percepere a problem elor abstracte, precum
şi cel care are legătură cu arta şi design-ul.
Abilitatea de a lucra cu fig u rile care se rotesc este oarecum
echivalentă cu ideea de a „întoa rce lu c ru rile în m inte" - o
abilitate care este foarte im portantă în m ulte dom enii de efort
în care este necesară flexibilitatea în gândire. Adesea, persoanele
care obţin un rezultat bun la acest test sunt considerate originale
sau im a g in a tiv e , pentru că dau im presia că pot crea noi
posibilităţi sau rezultate. Dacă scorul tău la acest test este unul
ridicat, probabil că eşti perceput ca fiin d o persoană cu idei
originale.
Valoarea acestui potenţial este determinată de m odul în care
este corelat cu potenţialul pe care îl ai în alte dom enii. Poate
dezvălui un potenţial pur artistic, dar se poate, de asemenea,
manifesta în dom enii precum calculatoarele şi sistemele, tehno
logia şi geografia. Dacă acest potenţial este însoţit de o abilitate
verbală pronunţată, poţi fi atras de carierele în cadrul cărora să
fii antrenat în idei şi activităţi culturale cum ar fi scrisul sau
munca în rnass media.
Testul 3D
în cadrul acestui test va trebui să descoperi feţele ascunse ale
obiectelor. îţi vor fi prezentate mai multe imagini compuse din
blocuri. Fiecare bloc are exact aceeaşi mărime. Poţi vedea faţa
sau părţile laterale. Poţi vedea de asemenea partea de sus. Dar
nu poţi vedea cele două părţi care sunt ascunse vederii tale. De
asemenea, nu poţi vedea nici partea de jos sau cea de dedesubt.
Totuşi, îţi poţi imagina cum arată părţile care nu se pot vedea.
în exemplul de pe pagina următoare îţi va fi prezentată o grupare
de cinci blocuri. Va trebui să-ţi imaginezi care dintre cele cinci
variante prezentate se potriveşte cu faţa A. Numai una din cele
cinci este corectă. Apoi, vei face acelaşi lucru pentru feţele B şi C.
Din fiecare set de posibilităţi există un singur răspuns corect,
deşi e posibil ca figura corectă să fie răsturnată. Bifează varianta
corectă.
Testul 3D 67
Exemplu
Fata A
Fata A
i ii iu IV
Fata B
i ii iii iv v
Faţa C
ii iii iv V
Pentru acest exem plu, răspunsul este num ărul iii pentru faţa A,
deşi figura a fost răsucită. Pentru faţa B, numărul i este cel corect.
Pentru faţa C, varianta corectă este num ărul v.
Ar fi bine să ai la îndemână câteva foi de hârtie. Pentru fiecare

exemplu alege varianta corectă dintre cele cinci opţiuni oferite
pentru fiecare faţă. Fii atent că este posibil ca figura să fie răsturnată.
Ai la dispoziţie cinci minute pentru a rezolva cât mai multe exerciţii.
Fata A Fata B
Faţa A
III IV
Fata B
Faţa C
Testul 3D 69
Faţa A
ii iii iv v
Fata B
i ii iii iv v
Faţa C
3.
Fata A Fata B
Faţa A
II I IV
Faţa B
ii in
Fata C
III IV
Testul 3D 71
4.
Faţa A Faţa B
Faţa A
Faţa B
Faţa C
72
Fata A Faţa B
Fata A
Fata B
Faţa C
i iii iv v
Vestul 3D 73
(>.
Faţa A Fata B
Fata A
I II III IV V
Faţa B
i ii IV V
Faţa C
iii iv V
iestul 3D 75
it.
Fata A Fata B
Faţa A
Fata B
III IV
Faţa C
I rslul 3D 77
Faţa A
Faţa C
Faţa B
Fata
r
C
78 Teste de autocunoaşterc
Răspunsuri la testul 3D
1 A -iii B-ii C -iv

2 A -iv B-i C-v
3 A -iv B-i C-i
4 A -ii B-iii C -ii
5 A -iv B-ii C-v
6 A -i B-iii C -ii
7 A -v B-v C-i i i
8 A -ii B-iv C -iv
9 A -v B-iv C-i
10 A -iii B-iii C-v

Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 3 puncte
nici o greşeală
Scorul total
obţinut =
Cu mult
peste medie
1-6 7-12 13-16 17-21 22+

l'i’slul3D 79
Interpretare
însuşirile pe care le solicită acest test sunt în mare măsură aceleaşi
ca şi la testul de orientare în spaţiu. însă aici nu este vorba despre
m odificări aduse figu rii in iţia le în acelaşi mod, iar form ele sunt
regulate.
Deşi testul 3D indică adesea potenţialul creativ în acelaşi mod
ca şi testul de orientare în spaţiu, el sugerează de obicei succes
în dom enii care sunt mai form ale şi necesită o abordare mai
tehnică şi structurată, ca arhitectura sau diverse activităţi de
planificare spre exem plu.
O altă deosebire faţă de testul de orientare în spaţiu este aceea
că obiectele sunt tridim ensionale şi nu plane. Acest fapt are
im p licaţii pentru m odul în care trebuie să gândeşti. D in punct
de vedere psihologic, îţi este testat^ capacitatea de „a vedea
d in co lo de ceea ce apare la suprafaţa lu cru rilo r". Trebuie să-ţi
im aginezi ce este pe partea cealaltă. De fapt, tre b u ie să-ţi
închipui o diagramă sau o im agine care nu există decât în mintea
ta, pornind de la cea care ţi-a fost prezentată iniţial.
Probabil datorită faptului că îţi cere şi să cuplezi o im agine în
mintea ta, pentru a form a un tot unitar, acest tip de test a fost
considerat cândva m odalitatea cea mai bună de măsurare a
inteligenţei. Fără îndoială, este o metodă foarte bună pentru
determ inarea inteligenţei native. Aceasta va ieşi la suprafaţă
într-un fel sau altul, chiar dacă nu va fi însoţită de aptitudin i
mai form ale, vizuale, num erice sau verbale. Persoanele care
p re z in tă acest tip de p o te n ţia l sunt aproape în to td e a u n a
recunoscute ca fiin d inteligente, deşi există posibilitatea să nu
aibă rezultate la fel de bune pe perioada şcolii; adesea, acestea
au avut un succes mai mare după perioada de învăţământ.
Este posibil, de asemenea, ca această aptitudine să se evidenţieze
în mod deosebit în design, desen sau meşteşuguri. Rezultate bune
obţinute la acest test, îm preună cu altele sim ilare obţinute la
testul de logică numerică, ar putea sugera utilitatea unei pregătiri
profesionale în dom enii legate de inginerie şi tehnologie.
Testul sistemelor
In cadrul acestui test îţi vor fi prezentate, la începutul fiecărei pa
gini, o serie de litere şi sim boluri. Fiecărei litere îi corespunde un
anum it sim bol. Litera se află pe rândul de sus, iar sim bolul
corespunzător ei, pe rândul de jos.
Sarcina ta este să com pletezi litera corespunzătoare fiecărui
sim bol deja dat în rândul de jos. Exemplul de mai jos îţi arată
cum anume. Primele nouă căsuţe au fost deja completate. încearcă
să faci acelaşi lucru pentru ultim ele trei.
Exemplu
A B C D E F G H I J K L
* * fi m 0 ■fr n r o G
Răspuns
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
D G J H D F A K c
fi ■fr * 5 fi $ >* o fi *
Răspunsurile pentru căsuţele 10, 11 şi 12 sunt literele D, A şi B.
iestul sistemelor 81
l’e fiecare pagină, uită-te la sim bo lu rile care corespund fiecărei

lilere de la în cep u tu l p a g in ii. A poi notează literele care se
potrivesc fiecărui sim bol din cadrul exerciţiilor. Este im portant
să lucrezi cât mai repede, fără a face greşeli. Ai la dispoziţie
exact patru m inute pentru întregul test şi trebuie să dai cât mai
multe răspunsuri corecte în tim pu l alocat.
А в С D Е F G н I J К L
* * “ 43 $ Гь ê - О G
8 ■fr $
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
■Л/ ’ ţf
>ф <
С* * г fr % ъ G * * 8
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
R j ъ О Fb Ф С* Fb t Ф Ф
Ô
25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
=§? $ ъ *
G О О С* >> Рз t é *
37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48
g * эС£к °®
$ G 8 t О =ф< Ф 8
■0-
49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60
аСЬс
© № 8 О ф * t é *
G ■fr
Testul sistemelor 83
A B c D E F G H I J K L
+ t 8 0 $ ■fr $ Fb o G
61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72
■fr $ fk © O t 4* 8 G t +
73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84
8 fk ■fi» fe t G O G № # 8
85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96
$ f* * n c* O * t n 8
97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108
fk $ № t G 8 №G * t t*
109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120
O * * -fl» 15- 8 t
A В С D E F G H I J K L
* t =«3 8 0 ■fr ъ Fb ê- c> G
M N 0 P Q R S T u V w X
❖ q ■ • -VH л G [53 H El ♦
121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132
»
ç, Ri é* О G £p ЙЗ X El ♦ >> t
133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144
<&J Ф t ■ n Fb é* © G q tf AV\
145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156
q ✓WA * * t (5Э ❖ ♦ ■ é*
157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168
q /w ;
/VM * * t (E9 “S> ❖ ♦ ■ é-
Testul sistemelor 85
A B c D E F G H I J K L
* t =€3 8 0 n? Fb §- o 0
M N 0 p Q R s T U V w X
❖ ■ • JTL (55 H 0 ♦
AM
A-VA
169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180
G
/W\
AM (33 3 ■ Fb o $ £1
181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192
♦ $ ■s- ■ >> G 8 *3? ❖ =«3
193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204
Q9 £L °S3 ❖ G ♦ AVI
AM
t* Fb H
205 206 20 7 208 209 210 211 212 213 214 215 216
♦ ❖ ■=© (35 £1 >* =§p 8 G 8 A'V'V

AW
Răspunsuri la testul sistemelor

în general, greşelile mari la acest test sunt accidentale. Desigur,
p oţi verifica dacă doreşti, pentru siguranţa ta absolută, dar
probabil numărul de răspunsuri pe care ai reuşit să le furnizezi
este foarte apropiat de num ărul răspunsurilor corecte. Totuşi,
dacă s-a întâm plat ca la unele dintre exerciţii să răspunzi la
întâm plare, şi în consecinţă ai făcut câteva greşeli, ar fi bine să
v e rifici exact ce ai făcut, şi apoi, pentru obţinerea scorului to
tal, scade numărul greşelilor din numărul total de răspunsuri.
Numărul de
răspunsuri
corecte =
Sub Peste Cu mult

Mediu Excepţional
medie medie peste medie
1-30 31-100 101-132 133-165 166+
Interpretare
Acest test este solicitant deoarece, pe parcurs, poate deveni m o
noton, cerând, în acelaşi tim p, o concentrare maximă.
M o d u l în care ai rezolvat testul poate fi relevant. Cei mai m ulţi
caută să identifice sim bolurile unul câte unul, pe măsură ce apar.
7 'estul sistemelor 87
O altă abordare ar fi să iei un singur simbol şi să-l notezi ori de

câte ori apare pe pagină. Dacă ai abordat testul printr-una dintre
aceste m odalităţi, îţi evaluezi aptitudinea pentru organizare şi
verificare.
O altă metodă este mai conceptuală, im plicând memorarea fie
cărui simbol pe măsură ce devine fam iliar. în acest proces litera
se identifică cu sim bolul şi îi ia locul. Persoanele care folosesc
această metodă sunt mai rapide pentru că elim ină tim pul necesar
c ă u tă rii. Dacă ai fo lo s it această m etodă, îţi poţi evalua şi
aptitudinea pentru memorare şi recunoaştere a informaţiei.
Această aptitudine este esenţială acolo unde e cerută atenţia la
detalii, ca în m ulte din situaţiile administrative. Totuşi, persoanele
care folosesc memorarea pot fi dezavantajate în situaţiile în care
li se prezintă constant inform aţii noi pe care trebuie să le verifice,
deoarece aceasta nu le perm ite să-şi form eze un concept general
pe care să-l reţină şi de care să se folosească. De obicei, ele
lucrează cu inform aţii pe care se aşteaptă să le poate organiza
într-un anum it sistem sau cadru conceptual. Cu alte cuvinte,
pot fi mai pricepute în ceea ce priveşte rezolvarea unor probleme
care im p lică ordine decât verificarea core ctitu d inii unor date.
Precizia este apreciată de obicei în cariere care im plică tranzacţii
financiare şi în munca din dom eniul legislativ. Acelaşi tip de
abilităţi este cerut şi în analiza şi programarea in fo rm aţiilor cu
ajutorul calculatoarelor.
Testul de vocabular
Acest test îţi evaluează capacitatea de înţelegere a cuvintelor. 1

Ţi se va propune, la început, un cuvânt şi va trebui să-ţi dai
seama care d in tre alte rn a tive le care urm ează este cea mai
apropiată de sensul cuvântului respectiv. Exerciţiul se rezolvă
prin bifarea variantei corecte în căsuţă, aşa cum se poate vedea
din exem plele de mai jos:
Exemple
1. A D E Ţ IN E 2. A A D U N A
Ei a) a poseda □ a) a scădea
□ b) neplătit b) a număra
□ c) a dezmoşteni □ c) duce (tidu nobiliar)
□ d) moşier □ d) nou
In primul exemplu, „a deţine“ înseamnă aproximativ acelaşi lucru ca şi „a

poseda”. Dacă te vei gândi la o propoziţie care să conţină cuvântul „a
deţine”, vei vedea că acesta va putea fi înlocuit de cuvântul „a poseda”. De
exemplu, „Eu deţin o maşină - Eu posed o maşină”. „Neplătit” înseamnă o
datorie neachitată către cineva, nu faptul de a avea ceva. „A dezmoşteni”
are un sens opus faţă de „a deţine”. „Moşier” înseamnă un proprietar (o
persoană), şi nu acţiunea de a deţine. „A deţine” şi „a poseda” sunt verbe,
în timp ce „neplătit” e adjectiv, „a dezmoşteni” e verb dar are sensul opus
lui „a deţine“, iar „moşier” e substantiv.
I 'estul de vocabular 89
in al doilea exemplu, „a scădea” este opusul lui „a aduna”, deşi este tot
verb, ca şi acesta. „Duce” este substantiv, dar nu are înţelesul lui „a aduna”.
„Nou” înseamnă ceva proaspăt; drept urm are ar putea fi adăugat, adunat,
dar nu ar putea să înlocuiască cuvântul „a aduna” într-o propoziţie. In
orice caz, este adjectiv. In fine, atât „a aduna”, cât şi „a număra” sunt verbe.
„A num ăra” este răspunsul corect, pentru că este aproape identic ca sens şi
ar putea să înlocuiască verbul „a aduna” într-o propoziţie, spre exemplu,
„Ar trebui să-ţi aduni banii” poate fi înlocuit cu „Ar trebui să-ţi numeri
banii”. Nu prezintă importanţă faptul că „a num ăra” are şi alte sensuri,
cum ar fi de exemplu „El nu se num ără printre noi” (propoziţie în care „a
număra” nu se poate înlocui cu „a aduna”) .
Ai la dispoziţie cât tim p doreşti pentru acest test, dar probabil că

nu m erită să stai mai m ult de cinci minute, pentru că în acest
răstimp îţi vei da seama dacă ştii înţelesul cuvintelor sau nu.
Bifează alternativa care este cea mai apropiată ca sens de
cuvântul scris cu majuscule.
1. RĂU 2. UM ED
□ a) drăcesc □ a) apetit
□ b) înger □ b) puternic
□ c) bun □ c) apos
□ d) interzis □ d) uscat
3. ŞEF 4. A TĂIA
□ a) principal □ a) aspru
□ b) m inor □ b) obligaţie
□ c) căpetenie □ c) furtunos
□ d) neim portant □ d) a îm părţi
5. SIMPLU 6 . ANTERIU
□ a) aspru □ a) sac
□ b) nepretenţios □ b) strigăt
□ c) contact □ c) robă
□ d) confort □ d) despre
7. IM A G IN A R 8. ACTIV
□ a) realist □ a) m obil t
□ b) pustiu □ b) a zădărnici
□ c) transă □ c) rigid
□ d) visător □ d) mişcare
9. STRĂPUNGERE 10. NEPREŢUIT

□ a) perforare □ a) nefolositor
□ b) înţepat □ b) valoros
□ c) răsunător □ c) variabil
□ d) înjunghiere □ d) ieftin
11. A ADAPTA 12. IMPARŢIAL

□ a) a converti □ a) conectat
□ b) fle x ib il □ b) detaşat
□ c) in fle xib il □ c) im plicat
□ d) transformare □ d) indiferenţă
/ 'estid de vocabular 91
13. RESPECTABIL 14. A LUMINA

□ a) infam □ a) a descoperi
□ b) presupus □ b) a întuneca
□ c) bun □ c) a ilum ina

□ d) statură □ d) firav
15. NEFONDAT 16. A LEGA

□ a) justificat □ a) a ataşa
□ b) fundal □ b) a dezlega
□ c) bază □ c) deţinător
□ d) absurd □ d) subţire
17. NEGOCIERE 18. ÎNGRIJORĂTOR

□ a) com ercializare □ a) liniştitor
□ b) a anticipa □ b) netemător
□ c) a prom ite □ c) a supăra
□ d) a agrea □ d) tulburător
19. CURENT 20. SATANIC
□ a) a subîncărca □ a) divin
□ b) atmosferă □ b) diavol
□ c) a submina □ c) inuman
□ d) a dim inua □ d) muşcător

21. NEPREŢUIT 22. REBEL

□ a) apreciat □ a) sfidare
□ b) ieftin □ b) revoltă
□ c) meniu □ c) supus
□ d) cheltuială □ d) turbulent
23. CASNIC 24. FUNCŢIONAL

□ a) mamă □ a) clar
□ b) domestic □ b) oficial
□ c) form al □ c) decorativ
□ d) respectat □ d) adunare
25. A SCUTI 26. GALANT

□ a) a cruţa □ a) laş
□ b) răspunzător □ b) escortă
□ c) a excepta □ c) curaj
□ d) a ilustra □ d) politicos
27. EXPLICIT 28. SPILCUIT

□ a) a se afirma □ a) neglijent
□ b) energic □ b) dichisit
□ c) particular □ c) pestriţ
□ d) vag □ d) bălţat
I 'estul de vocabular 93
29. CONŞTIENT 30. PREVESTIRE

□ a) surprins □ a) profeţie
□ b) teamă □ b) insignifiant
□ c) inform at □ c) presentiment
□ d) percepţie □ d) blazon
31. BLAGOSLOVIRE 32. CONCOMITENT

□ a) blestem □ a) întâm plător
□ b) bunăvoinţă □ b) accidental
□ c) generozitate □ c) simultan
□ d) binecuvântare □ d) com prim at
33. NEVINOVAT 34. CULMINANT

□ a) viclean □ a) coroană
□ b) ruşine □ b) vârf
□ c) inocent □ c) a începe
□ d) transparent □ d) a urmări
35. A EXONERA 36. ICONOCLAST

□ a) a apăra □ a) denunţător
□ b) a um fla □ b) credulitate
□ c) a incrim ina □ c) necritic
□ d) a dezvinovăţi u d) optim ist
37. IM PLICIT 38. SĂRĂCĂCIOS

□ a) insinuare □ a) penurie
□ b) e xp licit □ b) nevoiaş
□ c) latent □ c) lipsă
□ d) declarat □ d) m editativ
39. FALS 40. M ETAM ORFOZĂ

□ a) autentic □ a) a poza
□ b) înşelător □ b) a traversa
□ c) m urdar □ c) schimbare
□ d) răvăşit □ d) transformare
7 'estul de vocabidar 95
Răspunsuri la testul de vocabular

1- a 9 -a 17- a 25- a 33- c
2- c 10- b 18- d 26- d 34- b
3- c 11- a 19- b 27- c 35- d
4 -d 12- b 20 - c 28- b 36- a
5 -b 1 3 -c 21 - a 29- c 37- c
6- c 14- c 22- d 30- a 38- b
7 -d 15- d 23- b 31- d 39- b
8- a 1 6 -a 24- a 3 2 -c 4 0 -d
Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus 4 puncte Plus 2 puncte

dacă ai mai dacă ai între 17 +
puţin de 16 ani şi 20 de ani
Scorul total
obţinut =
Peste Cu mult
Sub medie Mediu Excepţional
medie peste medie
1-6 7-19 20-25 26-30 31 +
Interpretare
Testul de vocabular poate fi p riv it ca un test de cunoştinţe do
bândite şi de aceea este dife rit de celelalte teste, care analizează
potenţialul abstract. Este adevărat că vocabularul nu măsoară
inteligenţa nativă. Totuşi, este un indicator foarte bun pentru
m odul în care se exprim ă inteligenţa. Prin folosirea cuvintelor,
ţin â n d c o n t că acestea fo rm e a z ă c o n c e p te , se adu ce o
contribuţie în procesul de analiză şi, de asemenea, în exprimarea
atât a info rm aţiilo r, cât şi a id e ilo r abstracte. Acest dom eniu
este cu siguranţă relevant pentru succesul carierei.
Lipsa unui vocabular bogat nu te va opri, probabil, din ascen
siunea profesională, în cazul în care ai un potenţial ridicat în
alte dom enii care sunt mai im portante pentru munca sau tipul
de activitate pe care îl desfăşori. Dar cu siguranţă va fi un im pe
d im ent în ceea ce priveşte com unicarea, care presupune un
vocabular bogat. In mod obişnuit, studenţii care urmează cursuri
cu profil tehnic au rezultate mai slabe la acest test decât cei
care studiază arta sau istoria, lim ba română, lim b ile străine sau
filo z o fia . Toate aceste dom enii necesită o folosire corectă şi
precisă a cuvintelor.
Deşi un vocabular mai bogat poate să nu constituie un elem ent
esenţial pentru a avea succes, m ulte persoane pot ajunge la un
nivel al carierei în care consideră că lipsa unui vocabular adecvat
este un dezavantaj im portant. Dacă punctajul tău la testul de
vocabular este mai m ic decât la celelalte teste, poţi considera
acest lucru o oportunitate pentru a-ţi îm bogăţi vocabularul.
Testul de calcul
aritmetic
Prin acest test ţi se cere să rezolvi diferite calcule şi socoteli.

Testul im plică aritm etica şi va verifica a b ilită ţile tale privind
ze cim a le le , pro ce n te le şi fra c ţiile . Nu ai v o ie să foloseşti
calculatorul la rezolvări.
în acest test „+ " înseamnă adunare, înseamnă scădere, „x "
înm ulţire, iar „/" îm părţire.
Pentru fiecare exerciţiu scrie răspunsul corect în spaţiul pus la
dispoziţie în partea dreaptă. Fii atent la exem plele de mai jos.
Primul a fost deja rezolvat:
Răspuns
Exemplul 1
10/2 = ? 5
Exemplul 2
Cât reprezintă 50 % din 20 RON?
Exemplul 3
Cat reprezintă 3 x 1 / 2 ?
Exemplul 4
1,3 - (minus) 0,9 = ?
în exem plul 2, răspunsul este 10 RON. 50 % reprezintă

echivalentul a 50 de părţi dintr-o sută sau a 5 părţi din 10. 10
% din 20 RON este 2, iar de 5 ori înseamnă 10 RON.
în exemplul 3, răspunsul este 1 Vi. Trei jumătăţi reprezintă o
parte întreagă şi jumătate, care este echivalentul unei jumătăţi
din trei unităţi.
în exemplul 4, răspunsul este 0,4. Aceasta înseamnă scăderea
lui 9 din 13 şi punerea virgulei reprezentând zecim alele în
locul corect.
Asigură-te să ai nişte hârtie la îndemână pentru a o folosi ca

ciornă la rezolvarea testului. Nu face semne pe carte dacă nu
este a ta. Ai 10 minute la dispoziţie pentru rezolvarea testului.
Lucrează cât de rapid şi exact poţi. începe când eşti pregătit.
Răspuns
1. 10-5 = ?
2. Cât reprezintă 10 % din 40 RON?
3. Cât reprezintă 4 x Vi (jumătate din 4)?
4. 1,6 - (minus) 0,3 = ?
5. 21/7=?
Testul de calcul aritmetic 99
7. Cât reprezintă 8 x' A?
8. 2,1 + 1,9 = ?
9. 10x13 = ?
11. Cât reprezintă 16 x 1A?
12. 3,08 + 2,19 = ?
13. 156/12 = ?
14. Cât reprezintă 1A x '/3?
15. Cât reprezintă 7 V2 % din 300 RON?
16. Cât reprezintă 15 / 2 V2?
17. 1 0 6 ,7 -1 0 3 ,8 1 =?
1 8 . Cât reprezintă 32 / 50 ca procentaj?
19. O podea în fo rm ă de d re p tu n g h i
măsoară 2,5 m lăţime şi 3 m lungime.
Care este mărimea podelei în metri
pătraţi?
20. Cât reprezintă 22 Vi % din 200 RON?
21. Cât reprezintă 4 ’A x V4?

100 T estele autocunoaştere
22. 0 ,0 7 x 0 ,0 2 = ?
23. 17 x 2 9 = ?
24. Cât reprezintă 6 % din 40 RON

plus 12 '/2 % din 20 RON ?
25. Cât reprezintă 6 îm părţit la 8?
26. împarte 0,09 la 0,3.
27. Cât rest vei prim i la 50 RON dacă

cumperi cât de multe articole poţi,
fiecare în valoare de 1,99 RON?
28. Câţi dolari voi prim i în schimbul a

10 RON, dacă rata de schimb este
de 1,45 dolari la o liră?
29. Dobânda unui îm prum ut de 1000

RON este de 20 % pe an. Care este
dobânda totală plătită la sfârşitul
celui de-al doilea an?
30. Dacă un articol costă 126 RON,

atunci când are o reducere de la
pr eţ ul i ni ţ i al de 60 %, cât
reprezintă preţul iniţial?
Testul de calcul aritmetic 101
Răspunsuri la testul de calcul

aritmetic
1-5 7-2 13-13 19-7,5 25-0,75
sau %
2-4 RON 8-4 14-1/9 20-45 RON 26-0,3
3- 2 9-130 15-22,50 21-1 1/16 27-25 bani
RON
4-1,3 10-3 RON ' 16-6 22-0,0014 28-14,50 RON
5-3 11-4 1 7-2,89 23-493 29-440
RON
6-2 RON 12-5,27 18-64 % 24-4,90 RON 30-210
RON
Calcularea punctajului total

Numărul de
răspunsuri
corecte =
Plus două puncte Plus un punct dacă ai
dacă ai mai puţin de vârsta cuprinsă între +
15 ani 16 şi 18 ani
Scorul total
obţinut =

Cu mult
peste medie
1-3 4-6 7-12 13-18 19+

Interpretare
Testul de calcul aritm etic îţi evaluează aptitudin ile în situaţiile
de zi cu zi în care aritm etica joacă un rol im portant. Cu toţii
facem frecvent calcule aritm etice referitoare la propria situaţie
financiară sau în diverse alte situaţii în care calculul şi estimarea
sunt necesare în viaţa cotidiană. însă unele persoane au o prefe
rinţă pentru acest tip de activitate sau o aptitudine în acest sens
care îi determ ină să se gândească la cariere care au de-a face
cu bani, estimări sau efectuarea de diverse operaţii aritmetice.
Gama de cariere care necesită astfel de aptitudini este vastă şi
de asemenea foarte variată.
Nu există nici o îndoială în legătură cu faptul că aptitudinile în
acest dom eniu pot fi îmbunătăţite. Toate răspunsurile date la test
depind de înţelegerea regulilor numerice şi „fluenţa numerică"
depinde într-o mare măsură de practică. M ulţi oameni cunosc
tabla în m u lţirii pentru că le-a fost întipărită în memorie în tim pul
şcolii. Chiar dacă poate li s-a părut plictisitor, repetiţia exerciţiilor
le-a conturat o aptitudine utilă de-a lungul întregii vieţi. M ulţi
spun că în p re z e n t fac c a l c u l e l e a ritm e tic e cu aj ut or ul
calculatorului sau al com puterului, fapt pentru care şi-au pierdut
îndemânarea de a le face ei înşişi. Totuşi, pentru a rezolva bine
acest test ai nevoie de o aptitudine de bază care îţi poate furniza
un punctaj „peste medie", chiar dacă nu ai mai folosit de m ult
tim p cunoştinţele pe care le-ai învăţat în tim pul şcolii.
în multe cariere, calculul elementar trebuie realizat rapid, chiar
dacă este vorba despre o aproximare estimativă, astfel încât decizia
să poată fi luată în principiu. Aceasta se întâmplă în multe domenii
în care intervin evaluarea financiară, calculaţiile de costuri, munca
de supraveghere, precum şi în activităţile de vânzare şi cumpărare.
Adesea oamenii sunt rapizi când fac calcule aritmetice şi poţi să-ţi
dai seama de acest lucru din propria experienţă - cu siguranţă, au
fost momente în care probabil ai fost nevoit să gândeşti rapid pentru
a nu fi luat prin surprindere.
Dacă îţi place acest gen de exerciţii şi obţii un punctaj mare te poţi
gândi la o carieră în dom eniile în care se lucrează cu cifre: bancar,
al asigurărilor, calculaţiei, achiziţiei, administrativ sau comercial.
Profilul de aptitudini
şi „IQ"-ul
Nivelul scorului
„N ivel m ediu" înseamnă rezultate asemănătoare cu ale celor mai
multe persoane care s-au testat. Aceasta înseamnă că nu ţi-a ieşit
în evidenţă nici o aptitudine specială cu această ocazie. Desigur,
ai putea avea alte a p titu d in i, pentru tip u ri de re zo lva re a
p ro b le m e lo r care nu au fost detectate de testele specifice.
Dom eniile de activitate în care e recomandat să te specializezi
în urma acestui test pot fi mai puţin potrivite pentru tine decât
cele sugerate de alte teste care prezintă in d ic ii mai evidente.
D om eniile de activitate sugerate de rezultate evidenţiind cele
mai puternice dovezi în acest sens sunt probabil acelea în care
îţi va fi cel mai uşor să reuşeşti.
La pagina 104 vei găsi un tabel intitulat „P rofilul tău de apti
tudini". înscrie-ţi rezultatele de la fiecare tip de test în tabel prin
încercuirea propriului scor în locul corespunzător.
Dacă vei face - la final - conexiunea între rezultate, vei obţine
un grafic care va arăta ca cel din exem plu:
104 Teste de autocunoaşten
Exemplu de profil
I ’rofUul de aptitudini şi „IQ”-ul 105
Profilul tău de aptitudini

Marchează în tabel rezultatele de la test pe care le-ai obţinut.
Toţi desena pentru fiecare categorie de aptitudini câte o dungă
orizontală pornind din stânga tabelului (de la zero) până la scorul
tău, ca în exemplul precedent.
Testul Sub Mediu Peste Cu mult Excepţional

medie medie peste medie
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Vizual 1-2 3-7 8-13 14-20 21 +
Numeric 1-2 3-5 6-8 9-13 14+
Verbal 1-3 4-8 9-12 13-17 18+
Secvenţial 1-3 4-8 9-12 13-19 20+
Spaţial 1-9 10-26 27-34 35-42 43+
3D 1-6 7-12 13-16 17-21 22+
Sisteme 1-30 31-100 101-132 133-165 166+
Vocabular 1-6 7-19 20-25 26-30 31 +
Calcul
aritmetic 1-3 4-6 7-12 13-18 19+
Diferente
r
între scoruri
Profilul pe care tocmai ţi l-ai realizat îţi oferă posibilitatea de a
vedea ce diferenţe există între punctajele tale. Acestea pot să nu
fie semnificative. De exemplu, dacă ai relua aceste tipuri de teste
s-ar putea să constaţi că anum ite scoruri se vor inversa, astfel
încât o dată să ai un rezultat mai bun la testul de analiză verbală
decât la cel de logică vizuală şi data următoare să fie invers. O
cauză poate fi faptul că eşti la fel de bun la ambele teste. De
asemenea, oboseala, sau alte m otive îţi pot afecta performanţele
în diferite momente.
Totuşi, cu cât diferenţa între teste este mai mare, cu atât va ieşi
în evidenţă mai m ult faptul că eşti într-adevăr mai bun la un
a nu m it tip de test decât la a ltu l. Această diferenţă poate fi
im p o rta n tă pentru tin e în d e term inarea c e lu i m ai p o triv it
dom eniu de studii sau a celei mai potrivite cariere.
Dacă punctajele pe care le-ai o bţinut la test sunt diferite faţă de
estim ările tale şi dacă nu eşti de acord cu rezultatele nu există
nici un m otiv pentru care să nu îţi poţi înscrie în grafic propriile
estimări ale potenţia lului, în cazul în care acestea sunt diferite
de cele indicate de rezultatele testelor. Depinde de măsura în
care consideri că rezultatele testelor teevaluează corect şi
com plet. Desigur, întotdeauna pot exista d u bii. După cum am
spus în introducere, rezultatele tale la teste pot fi influenţate de
tot felul de m otive legate de:
■ eficienţa cu care te testezi;
■ c o n d iţiile în care te testezi;
■ persoanele cu care te com pari;
■ măsura în care testele ţi-au detectat potenţialul.
D rept urmare, p ro p riile tale estimări pot fi bazate pe progresul

realizat la şcoală sau pe alte experienţe anterioare.
Faptul că pentru tipuri diferite de teste de aptitudini ai obţinut

rezultate foarte variate ca nivel are mare importanţă, indicând o
diferenţă semnificativă între aptitudinile tale. De exemplu, dacă
rezultatul tău la un test se înscrie în partea superioară a rezultatelor
„cu m ult peste medie", iar scorul la alt test se încadrează în partea
superioară a re zu ltate lor „peste m edie", atunci va exista o
secţiune între cele două scoruri. Poţi deveni cu atât mai sigur că
eşti dotat cu o anume aptitudine, cu cât există mai m ulte secţiuni
intermediare între cele două scoruri.
O explica ţie mai clară este următoarea: fiecare dintre rezulta
tele la test se va încadra în tr-o categorie de la 1 la 10 (categorii
înscrise în partea inferioară a p ro filu lu i de a p titu d in i). Astfel
că, spre exem plu, s-ar putea să nu existe o diferenţă reală între
Profilul de aptitudini şi „IQ f-ul 107
un scor de categoria 5 şi unul de 6, dar este foarte probabil ca dife

renţa între un scor de 5 şi unul de 7 să indice niveluri într-adevăr
diferite ale p o te n ţia lu lu i tău. Cu cât este mai mare diferenţa
între scoruri, cu atât este mai mare diferenţa ta de potenţial în
cele două dom enii. în ce măsură acorzi im portanţă diferenţei
dintre două scoruri (respectiv, două a p titu d in i), oricare ar fi
ele, rămâne, în fin a l, num ai la aprecierea ta.
Interpretarea p ro filu lu i tău este destul de uşor de făcut în cazul
în care unul dintre rezultate iese în evidenţă în com paraţie cu
celelalte. Cu toate acestea, rămâne d ific il de stabilit o legătură
clară între acea aptitudine şi o anum ită carieră, întrucât chiar şi
o singură aptitudine poate conduce la numeroase variante de
profesii care ţi se pot potrivi.
M u lţi vo r o b ţin e un p ro fil în care nu se evidenţiază n ici o
a p titu d in e în m od singular, ci mai degrabă un p ro fil care
conţine în mod relativ puncte înalte şi puncte slabe. Punctajul
cel mai mare ar putea reprezenta cel mai bun indicator, dar e
bine să studiezi cu atenţie şi d o m en iile indicate de celelalte
punctaje ridicate.
Punctajele tale se grupează în vreun fel? în ce fel sunt diferite
scorurile ridicate de cele slabe? Ce indică, în linii mari, punctele
relativ înalte sau slabe? Există persoane care obţin rezultate bune
la testele verbale şi la cele numerice, dar nu şi la cele vizuale şi de
orientare spaţială. Acest profil ar putea fi mai potrivit dom eniului
administrativ decât celui artistic. Alte persoane au rezultate bune
atât la testele numerice, cât şi la cele vizuale, dar nu şi la cele
verbale. în acest caz, rezultatele sugerează o înclinaţie către şti
inţe. Desigur, există multe grafice posibile pe care le poţi interpreta.
N iv e lu l d ife rite lo r scoruri nu este relevant în mod deosebit
pentru o anume carieră şi poţi avea şi alte punctaje ridicate în
afară de acelea care indică în mod frecvent un anum it potenţial
în anum ite dom enii. Este puţin probabil ca graficul tău să fie
identic cu vreunul dintre cele următoare, însă acestea te vor
ajuta să te orientezi mai bine.
Agricultură şi management rural
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Alimentaţie publică
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
SD
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
I’rofdul de aptitudini şi „ IQ ’-ul 109
Arhitectură
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Artă şi design
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Asistentă
r medicală
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2
Biblioteconomie si
r stiinte
r r informaţionale
r
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
I 'rofdul de aptitudini şi „IQ”-ul 111
Biologie şi ştiinţe biologice
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Calculatoare şi tehnologia informaţiei
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
' 3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Chimie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Contabilitate si finanţe
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
/ ’fofilul de aptitudini şi „IQ”-id 113
Dans
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 4 3 8 10
Drept
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D □
Sisteme r
Vocabular
Calcul aritmetic
O 2 4 6 8 10
Ecologie şi ştiinţele ijiediului înconjurător
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Economie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
I’rofdul de aptitudini şi „IQ”-ul 115
Filozofie şi religie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D □
Sisteme I
Vocabular
Calcul aritmetic
0 10
Fizică
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
30 l ' '
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6810
116 Teste de autocunoaşter
Geografie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic ' ...........

1
0 2 4 6 8 10
Industria textilă
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Profilul de aptitudini şi „IQ”-ul 117
Inginerie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
30 1 :v
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Istorie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 10
Istoria artei
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
o ; 4 8 10
Limba şi literatura maternă
Vizual
N umeric
V erbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Limbi străine şi lingvistică
Vizual
N umeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritm etic
0 2 4 6 8 10
Literatură si
r arte clasice
Vizual
________ '
N um eric
_______
Verbal
_____ __
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
_________ _____
Calcul aritmetic
120________________________________________ Teste de autocunoaşterc
Management hotelier
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Mass-media şi comunicare
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
. 0 2 4 6 8 10
I 'rofilid de aptitudini şi „IQ”-id 121
Matematică si
r statistică
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
SD |. ' .
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Medicină
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
SD
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Meşteşuguri
Vizual
N umeric
V erbal
Secvenţial
Spaţial
30 1
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Modă
Vizual
N umeric
Verbal
□
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Profilul de aptitudini şi „ IQ ’-xd 123
Muzică
Vizual
N umeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
O
co
0 2 4 y
Politică si
r relaţii
r internaţionale
r
Vizual
N umeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
V ocabular
Calcul aritmetic
O 2 4 6 8 10
Psihologie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Sociologie
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Sport şi divertisment
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
3D
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
Teatru
Vizual
Numeric
Verbal
Secvenţial
Spaţial
30 i
Sisteme
Vocabular
Calcul aritmetic
0 2 4 6 8 10
Coeficientul de inteligenţă - IQ
IQ-ul tău (coeficientul de inteligenţă) este un număr prin inter
m ediul căruia te poţi com para cu alte persoane. într-un mod
indirect, deja ai făcut acest lucru prin folosirea rezultatelor de la
sfârşitul fiecărui capitol de teste şi a profilurilor anterior prezen
tate. Ceea face IQ-ul este să-ţi ofere indicaţii mai precise despre
locul pe care îl ocupi tu pe o scală comparativă.
Această carte nu îţi poate măsura coeficientul de inteligenţă cu
maximă exactitate, întrucât nu îţi poate pune la dispoziţie toate
c o n d iţiile necesare pentru calcularea acestuia şi nici inform aţiile
necesare pentru a-ţi compara inteligenţa cu un număr satisfăcător
de persoane asemănătoare ţie.
Care sunt, atunci, m otivele pentru care totuşi îţi voi furniza în
paginile următoare un ghid pentru măsurarea co eficientu lui de
inteligenţă? Un m o tiv ar fi acela că foarte m ulte persoane
consideră acest exerciţiu foarte interesant în sine. Un altul e că
testele din această carte sunt asemănătoare cu alte teste folosite
pentru măsurarea in te lig e n ţe i şi ajută astfel la o mai bună
înţelegere a întregului proces de măsurare a nivelului intelectual.
Pe lângă toate acestea, estimarea coeficientului de inteligenţă
îţi furnizează o metodă rapidă prin care să îţi pui problem a
dacă direcţia spre care te-ai orientat cu studiile sau cariera îţi
va perm ite să-ţi foloseşti potenţialul la nivel maxim .
Testele de inteligenţă
Aceste teste sunt astfel concepute încât să evalueze cât mai bine
calităţile native ale cuiva, neinfluenţate şi necizelate prin studiu.
Acesta este m otivul pentru care multe teste de inteligenţă par a
fi atât de abstracte şi fără legătură cu viaţa reală. în practică,
este foarte greu, într-adevăr, să evaluezi inteligen ţa fără să
foloseşti cuvinte, figuri sau form e care să-ţi fie fam iliare măcar
într-o anum ită măsură. C elălalt aspect al acestei problem e este
Profilul de aptitudini şi „IQ”-id 127
acela că scopul măsurării co eficie ntu lu i de inteligenţă este de a

vedea dacă o persoană posedă o anum ită form ă de inteligenţă
care nu a fost încă dezvoltată. El furnizează astfel un indiciu
despre ceea ce ar putea realiza cu adevărat o persoană, în cazul
în care ar putea fi m o d ific a te circ u m s ta n ţe le , astfel încât
potenţialul nativ al acelei persoane să fie realmente folosit.
Testele de a p titu d in i pot fi oarecum d ife rite de testele de
inteligenţă, pentru că sunt proiectate să evalueze potenţialul
uman pentru ceva specific. De exem plu, în loc să evalueze în
ce măsură o persoană este capabilă să rezolve nişte problem e,
testele de aptitudin i încearcă să evalueze dacă o persoană poate
rezolva nişte problem e relevante pentru anum ite câm puri de
activitate. De fapt, diferenţa dintre testele de aptitudini şi cele
de inteligenţă constă în faptul că scopul testelor de aptitudini
este mai practic.
Scala coeficientului de inteligenţă

Cele mai m ulte scale IQ folosesc num ărul 100 drept medie.
Persoanele care au rezultate mai bune decât media, înregistrând
punctaje de până la 115 la teste specifice, de obicei urmează
studii postşcolare şi obţin pe parcursul vieţii calificări tehnice şi
profesionale ridicate.
Persoanele care au aptitudini dezvoltate reuşesc, de obicei, să
urmeze cursuri profesionale sau universitare. Acest grup este
reprezentat, în lin ii mari, de p rim ii 10% dintre intelectuali, ei
având un IQ mediu de 119.
Cei mai inteligenţi 5% oameni au un IQ mediu de aproxim ativ
125. Dacă o b ţii punctaje excelente la teste, ai putea ajunge
chiar la un IQ în ju r de 135, care te va plasa în p rim ii 1%.
Dar, nu uita că trebuie să-ţi interpretezi scorul numai ca un
ghid general. Pentru a-ţi fi dezvăluit „IQ -u l adevărat", ar trebui
să-ţi com pari rezultatele cu cele ale unor persoane de aceeaşi
vârstă, acelaşi sex şi având un trecut com parabil cu al tău. Cel
IQ -ul
128
Până
-
la
CO
100 105 110 115 120 125 130 140 145
LO
________ _____ /
Vizual
r\j
O
1-6 7-9 10-13 14-17 29-30 31-32
IN
(N
CN
ON
LO
CO
CO
CM
CM
CM
1
*Z
o
E
t
ro
0>
co
1-4 6-7
IN
co
20
O'»
LO
CM
<D
Verbal
O
1-7 8-9 10-11 12-13 23-26 27-33
co
vD
CN
CN
CN
CN
LO
Secvenţial 9-10 11-12 13-16 29-30 31-32
IN
1
O'»
CN
CN
CN
CO
CN
CN
LO
CO
CO
CM
o
Spaţial
ro
ro
Kf-
1-26 27-30 31-34 35-38 61-65 66-70

■"tf*
cn
O'»
CN
vO
LO
LO
LO
CO
3D
r\
Oï
00
1-12 13-14 15-16
IN
29 30
co
CN
CN
CN
CN
CN
CN
CN
CN
vO
LO
o
o
o
o
Sisteme
ro
O
O
O
co
101-116 117-132 133-149 209-214 215-216

co
co
vD
CN
VD
CN
LO
CN
LO
o '
Vocabular
o
r\
ro
ro
ro
oo
1-19 20-22 23-25 26-27

rO
rO
co
39 40
rO
CO
v£>
CN
LO
Calcul aritmetic
ro
1-6 7-9 10-12 13-14 26-27 28-30

00
CN
CN
CN
CN
CN
CN
LO
LO
mai bine ar fi să consideri că IQ -ul pe care-l vei obţine din

tabelul anterior este doar o estimare în lin ii mari. Foloseşte-o
pentru a te întreba dacă - în ra port cu acel IQ - tu o b ţii
rezultatele scontate la şcoală sau în carieră. Ce teste ar trebui să
foloseşti pentru a-ţi calcula IQ-ul? Dar este posibil să obţii câte
un IQ şi pentru fiecare test în parte. Probabil că o bună estimare
ar fi şi aceea de a lua în considerare suma câtorva teste şi apoi
să îm părţi suma la num ărul testelor luate în considerare.
Calcularea lQ-ului
(„X " este num ărul de teste folosit.)
IQ-ul total o bţin ut

de la X teste =
Îm părţit la X teste /
IQ
&'.р:
V * M. ) ^ b (>1 , - , , , (1 , ;
: ‘P ,10i- "■' ‘ "' i ■'4

;: ' ■ ,b ■> ' *
n
' ■ ■ : ; :u Ь : ; .* , Щ
:'< ï ■ '’--'-M v !.in ■: ■ i j <: ; П ||
’■.iş'iv ' ;o .■ ы { c, ß i, f.,
!ь '■'■'■ '•■■ '■•<> I ' ■ , - Х у , : :У' : , > ţ l i. ; ; г Щ
'ш
---
к; '
............... im-x v
. ; '.у:' ' .. ia î jX i ; -lb
■ •: . : /. tŞi,^ ol
: (.1;
.
Partea a 2 - a
Personal itatea
Testul de personalitate
si satisfactia muncii
Testul de personalitate
Priveşte cu atenţie fiecare p ro p o z iţie (exerciţiu) din cadrul
testului. Pentru rezolvarea lui, va trebui să te evaluezi în raport
cu fiecare afirm aţie pe o scală de la I la 10.
Dacă pentru un exerciţiu alegi cifra 1, aceasta înseamnă că
afirm aţia respectivă nu ţi se potriveşte deloc (nu eşti de acord
cu ea).
La polul opus se află scorul de 10 puncte, care înseamnă că
afirm aţia respectivă te descrie perfect (o agreezi în totalitate).
Un punctaj de 5 sau 6 înseamnă că afirm aţia ţi se potriveşte
uneori, iar alteori nu. în concluzie, cu cât cifra pe care o atribui
unei p ro p oziţii este mai mare, cu atât consideri că ea te ca
racterizează mai mult.
Pentru relevanţa testului, trebuie să rezolvi fiecare exerciţiu.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite la acest test. O p ţiu n ile
tale vor furniza, astfel, o im agine a m odului în care te com porţi
de obicei, şi a felului în care gândeşti şi simţi în general.
Bifează num ărul în funcţie de gradul în care te caracterizează
afirm aţia.
134______________________________________ Teste de autocunoaşterc
Deocamdată, nu acorda atenţie literelor de la sfârşitul rândului.

Acestea te vor ajuta mai târziu în calcularea rezultatelor, iar
m odul în care poţi face acest lucru îţi va fi explicat ulterior,
după completarea testului.
1. Prefer să fiu lăsat în pace când lucrez.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 It
2. Imi place să mă fac cunoscut de toată lumea.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A
3. V e rific întotdeauna dacă in fo rm a ţiile pe care le am sunt

corecte.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R
4. M i se întâm plă adesea să vorbesc sau să acţionez înainte de

a gândi tem einic.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S
5. Dacă am probleme, nu pot să nu mă gândesc la ele.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Iv
6. îm i acord tim p suficient să mă pregătesc pentru lu cru rile

despre care ştiu că pot fi d ific ile .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 С
7. N im eni nu mă poate opri să vorbesc atunci când am ceva de

spus.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A
8. Mă simt mai bine atunci când altcineva preia conducerea.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 P
Testul de personalitate şi satisfacţia muncii 135
9. Nu îm i place să fac ceva foarte dife rit de ce fac prietenii mei.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E
10. Părerea oam enilor contează mu t pentru mine.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Iv
11. Mă asigur că ceea ce fac este cât se poate de bine făcut.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C
12. Detectez rapid d ific u ltă ţile pe care le au oam enii.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Iv
13. Îm i place să evit sentim entalism ele, în măsura în care este

posibil.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R
14. Nu acţionez pripit.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C
15. O bţin cele mai bune rezultate atunci când lucrez alături de
alţii.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E
16. Nu îm i place prea mu It să ies în oraş.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 P
17. Este im portant pentru m ine să mă distrez în tim pul liber.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S
18. Nu dau atenţie sentim entelor pe care le au alţii.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R
19. Mă plictisesc repede.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S
20. Sunt mai puţin sensibil decât alte persoane.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R
21. îm i este greu să dobândesc încredere în mine.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 R
22. Imi place întotdeauna să fac ceva nou şi interesant.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S
23. O activitate preferată a mea este să îm i amuz prietenii.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E
24. Pot să-mi controlez orice sentim ent de supărare.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 P
25. Spun întotdeauna ce gândesc.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A
26. Nu pot dorm i din cauza unor evenimente trecute, pe care

nu le pot uita.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Iv
27. Nu caut com pania altor persoane.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 It
28. Sunt o persoană m ulţum ită.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C
29. Sunt capabil să iau cu uşurinţă d ecizii de unul singur.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 It
30. Nu îm i place să conving oam enii să îşi schim be părerile.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 p
31. Nu mi se pare d ific il să mă sprijin pe un singur lucru.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 C
32. Mă pot răzgândi imediat.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 S
3 3 .în tr-u n grup de oamen , eu sunt adesea cel care îi determ ină
pe ceila lţi să se im pl ce.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A
34. Nu văd nic un rău în a le face confidenţe prietenilor mei.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E
35. O am enii mă pot considera perspicace.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Iv
36. Dacă cineva are o o p in ie foarte puternică despre ceva, de

obicei sunt de acord cu el.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 P
37. Argum entele mele sunt, în general, cele convingătoare.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A
38. Nu este foarte im portant pentru m ine să am prieteni.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 It
39. Nu îm i place ca oam enii să îm i invadeze intim itatea.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 It
40. îm i place ca oam enii să apeleze la m ine oricând.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E
Stabilirea punctajului
1. Calculează-ţi punctajul pentru fiecare rând marcat cu „It".
Fă la fel cu „E" şi cu celelalte litere. înscrie fiecare total
rezultat în tabelul p unctajelor de mai jos. Exemplul îţi va
arăta cum anum e să faci aceasta. M axim ul pe care îl poţi
avea pentru fiecare literă este de 50.
2. Pentru fiecare pereche de punctaje trebuie să iei în calcul

scorul cel mai mare dintre cele două şi să scrii litera sau literele
corespunzătoare scorului cel mai mare. Aceasta este litera
dom inantă (dintre cele două) şi trebuie înscrisă în tabelul
punctajelor în coloana a treia.
Perechile de scoruri din test sunt următoarele:
It Şi E
A şi P
Iv şi R
S Şi C
3. Diferenţa dintre cele două scoruri ale fiecărei perechi trebuie

înscrisă în ultim a coloană a tabelului punctajelor.
Exemplu
Punctajul total Litera Diferenţa

obţinut la test dominantă dintre punctaje
It= 25 E = 10 It 15
4^
00
P 22
O
II
II
>
CM oo
36
<x> o
R
II II
II co
22
cn
S
II
înscrie-ţi rezultatele în tabelul de mai jos:
Tabelul punctajelor
Punctajul total Litera Diferenţa

obţinut la test dominantă dintre punctaje
I t= ... E=...
A = ... P = ..,
Iv=... R =...
S = ... C =...
Graficul personalităţii
Pentru a afla ce tip de personalitate îţi corespunde, trebuie să
în s c rii în ta b e lu l p e rs o n a lită ţii cele patru d ife re n ţe d in tre
perechile de scoruri. Punctează fiecare scor printr-o cruce (X)
în intervalul potrivit. Intervalele de punctaj sunt înscrise în ordine
crescătoare, începând de la centrul g ra ficu lu i spre exterior,
înscrie-ţi scorul în stânga sau în dreapta tabelului, în funcţie de
fiecare pereche. Exemplul de mai jos îţi arată cum anume:
Exemplu
It - Introvertit 50 45 40 35 30 25 20 X 10 10 15 20 25 30 35 40 45 50 E - Extrovertil
A - Activ 50 45 40 35 30 25 20 15 10 10 15 X 25 30 35 40 45 50 P - Pasiv
Iv - Intuitiv 50 45 40 35 30 25 20 15 10 10 152025 30 X 40 45 50 R - Raţional
S - Spontan 50 45 40 35 30 25 X 15 10 1015 20 25 30 35 40 45 50 C - Conformist
Caracteristicile de personalitate rezultate din tabelul din exemplu sunt It,

P, R şi S, pentru că acestea sunt literele dominante indicate de diferenţele
de scoruri.
Dacă punctajul tău este la limita dintre tipologii

Cu cât ai punctajul mai apropiat de m axim ul oricărei categorii
dom inante, cu atât mai m ult va corespunde caracterul tău des
crie rii. Dacă scorul este la graniţă, com portam entul tău poate
varia în ju ru l acestei valo ri, dar nu se va îndrepta niciodată în
m od evident către un anum e tip. Totuşi, vei considera probabil
că în general com portam entul tău în clină mai m u lt într-o parte
decât în alta. De aceea, trebuie să alegi litera sau literele care
descriu com portam entul tău obişnuit.
Tabelul personalităţii
înscrie-ţi aici literele dom inante:
It - Introvertit 50 45 40 35 30 25 20 15 10, 10 15 20 2530 35 40 45 50 E - Extrovertit

A - Activ 50 45 40 35 30 25 20 15 10 10 15 20 25 30 35 40 45 50 P - Pasiv
Iv - Intuitiv 50 45 40 35 30 25 2015 1Q 10 15 20 25 30 35 40 45 50 R - Raţional
S - Spontan 50 45 40 35 30 25 20 15 10; 10 15 20 25 30 35 40 45 50 C - Conformist
Interpretarea personalităţii
Roagă pe cineva apropiat ţie - un prieten sau un coleg care te
cunoaşte bine - să com pleteze în locul tău chestionarul după
cum te percep ei. Dacă rezultatele la această a doua completare
a testului diferă de cele obţinute de tine, atunci ar fi util să ai o

discuţie cu respectiva persoană, pentru a înţelege şi alte aspecte
interesante ale personalităţii tale. Nu înseamnă însă, în nici un
caz, că unul dintre voi a greşit sau a avut dreptate.
în fine, depinde numai de tine să hotărăşti ce rezultat consideri
că te reprezintă cel mai m ult. în orice caz, acolo unde apar
diferenţe, este bine să-ţi pui urm ătoarele întrebări:
1) cum pot apărea percepţii diferite despre tine?
2) cât de im portante sunt aceste diferenţe pentru cariera ta?
Deşi te com porţi în m oduri diferite, în funcţie de circumstanţele
în care te afli şi de persoanele lângă care eşti, totuşi ai o per
sonalitate care rămâne identificabilă. Dacă nu ar fi aşa, oamenii
nu ar reuşi să-ţi anticipeze reacţiile; tocm ai faptul că ai reacţii
previzibile este un argument ce îţi demonstrează personalitatea.
Aceasta nu înseamnă că personalitatea ta nu poate suferi m o d i
ficări. Ea se poate schim ba mai ales dacă faci eforturi să devii
conştient de potenţialul pe care îl ai şi să-ţi oferi experienţe
prin care să evoluezi. O ricu m , cea mai practică opţiune pare a
fi aceea de a lua în considerare personalitatea în forma ei actuală
şi de a testa în ce măsură se potriveşte pentru o profesiune sau
alta.
Desigur, cariere diferite necesită trăsături de personalitate dife
rite. Dacă lucrezi într-un dom eniu care ţi se potriveşte tem pera
mental, atunci vei evita frustrările şi, în acelaşi tim p, vei lucra
cu plăcere şi cu satisfacţie. Pe de altă parte însă, este adevărat
că pentru m ulte profesii nu există restricţii deosebite, în sensul
că pot fi practicate de oam eni foarte d ife riţi între ei. Şi este
firesc să fie aşa, din m om ent ce nu există două persoane cu
personalităţi identice. Totuşi, este norm al să te întrebi, în ge
neral: „C um se potriveşte personalitatea mea cu această carie
ră?"; „Este posibil să îm i placă această carieră şi să am succes
tocm ai pentru că personalitatea mea nu este una tipică?".
Personalitatea reprezintă un subiect complex. Scopul acestei cărţi

este să te ajute în evaluarea acelor componente ale personalităţii
tale care îţi sunt necesare şi utile în planificarea carierei - ce
anume din modul în care simţi şi te com porţi te pot face să fii
mai potrivit pentru o profesie decât pentru alta. Pentru a reuşi să
te evaluezi corect, ar fi bine să fii cinstit faţă de tine însuţi referitor
la m odul în care te percepi. Nu există lucruri corecte sau greşite
la un test de personalitate. Scopul final este obţinerea unei cât
m ai bune descrieri a personalităţii tale. Pentru a evita să te
subestimezi sau supraevaluezi, poţi obţine şi opinia altor per
soane, care sunt aproape de tin e şi te cunosc bine, asupra
personalităţii tale. Dacă acest lucru presupune fotocopierea
testului poţi face acest lucru în acest scop. Compară apoi propriile
răspunsuri cu ale altora.
Descrierea cea mai bună a personalităţii tale va fi probabil foarte
a p rop ia tă de m o du l în care eşti acum , de fe lu l în care te
com porţi şi de felul în care te ştiu şi te recunosc ce ila lţi. Este
posibil să dai unele răspunsuri legate mai m ult de ceea ce îţi
doreşti să devii, dar dacă nu eşti încă ceea ce ai vrea să fii, va
trebui să te gândeşti cu mare atenţie ce anume ai de făcut ca să
te schim bi.
Un alt factor pe care trebuie să îl iei în considerare este faptul

că s-ar putea ca acum să-ţi foloseşti numai anum ite părţi ale
personalităţii, însă - cu siguranţă - vei dori să-ţi foloseşti şi alte
laturi pe măsură ce progresezi pe plan profesional. De exem plu,
dacă ai o personalitate raţională, este posibil să te atragă o carieră
ştiinţifică dar, mai târziu, când vei lucra într-un laborator, s-ar
putea să consideri că m unca aceea îţi oferă prea puţină acţiune,
deoarece altă latură a personalităţii tale poate fi extrovertită.
Interpretarea punctajelor
Gradul de socializare
Chestionarul de personalitate are două dim ensiuni care descriu
m odul în care te com porţi tu faţă de ceilalţi:
1) dacă te exteriorizezi sau nu în faţa celorlalţi;
2) dacă eşti activ sau pasiv.
It - INTROVERTIT E - EXTROVERTIT
Încrezător în sine. Are in iţi Se adaptează m e d iu lu i în
ativă şi lucrează pe cont pro care lucrează. Nu este ne
p riu . Poate părea fie prea apărat un lider. Caută co m
liniştit, fie prea arogant. Per pania altora, li displace să
soanele care nu se pot inte fie singur. Este loial şi îi ajută
gra deloc într-un grup repre pe ceilalţi. Poate fi uşor con
z in tă extre m e ale acestei vins. Se im p u n e g ru p u lu i
categorii. Lucrează într-un din nevoia de a fi acceptat.
stil propriu. Poate fi sociabil, Îşi schim bă com portam en
dar uneori şi tim id . Nu se tu l p e n tru a se in te g ra .
simte în largul său în socie R e zo lvă d is p u te le d in tre
tate. Este detaşat de restul c e ila lţi. Este participativ, îi
lu m ii şi are scopuri precise. place să ia hotărâri îm pre
Se hotărăşte repede. Este ună cu cei din jur.
plin de resurse. Nu agreează Profesii:
vorbăria.
personal de bord în traficul
Profesii: aerian, organizator de lic i
arheolog, fermier, pedichiu- taţii, secretară, instructor de
rist, interpret, com ision ar, tineret, animator, casnică, şef
cioban, argintar, mecanic de de echipă, chelner, marinar,
locom otivă, scriitor, meşte o fiţe r în armată, antrenor,
şugar, fotograf, şofer de taxi, instructor de tineret
program ator
A - ACTIV P - PASIV
E agresiv. Poate fi dom inant Işi păstrează părerile pentru
şi încăpăţânat. E văzut ca fi el. M a i degrabă cedează
ind prea insistent. Poate fi gă decât să se certe cu cineva.
lăgios. îşi spune clar punctul Este o persoană cu care te
de vedere. E hotărât, îşi asu poţi înţelege uşor. Adesea
mă uneori riscuri, dar obţine este un b u n m e m b ru al
ceea ce îşi doreşte, lese cu echipei. Se acom odează re
uşurinţă din situaţiile dificile. lativ uşor şi nu se enervează
Poate fi considerat ca făcând repede. Poate evita să spu
de multe ori paradă, dar câş nă ce îl preocupă. Ocoleşte
tigă respectul celorlalţi. Une toate confruntările. Se stră
ori nu ţine cont de m odul în d u ie ş te d in ră s p u te ri să
care sunt afectate persoa placă celorlalţi. Cooperează
nele. E critic şi nu ezită să-şi foarte bine, este respectuos
re v e n d ic e d r e p tu r ile . îş i şi săritor la nevoie.
asumă responsabilitatea.
Profesii:
Profesii: legător de cărţi, operator pe
agent de bursă, director de calculator, c ro ito r, gravor,
club, actor, curier, redactor pădurar, dietetician, grădi
de ştiri, agent de vânzări, n a r, o la r, m a g a z io n e r,
manager de hotel, achizitor scriitor în dom eniul tehnicii,
de articole de modă, nego exam inator de brevete
c ia to r, profesor de teatru,
d ire c to r de c o m p a rtim e n t
de transporturi, reporter
Modul de abordare
Chestionarul oferă indicii asupra unor trăsături legate de activităţi,
oferind două perspective, conform cărora:
1) te bazezi pe intuiţie sau tin z i să fii raţional;
2) eşti spontan sau conform ist.
'estul de personalitate şi satisfacţia muncii 145
lv - INTUITIV R - RAŢIONAL
E sensibil şi conştient de sen Priveşte lucrurile în mod lo
tim e n te le o a m e n ilo r. Este gic. De obicei e calm şi „cu
em otiv şi adesea expresiv, la p ic io a re le pe p ă m â n t". îi
hotărâri dictate mai degrabă p la c e c o m p o rta m e n tu l
de sentimente decât de ra organizat, structurat. Nu e
ţiune. Poate fi cu uşurinţă a- distrat şi acţionează în mod
fectat şi chiar rănit de critici, controlat. E obiectiv şi ana
îşi pierde prea m ult tim p cu litic, sesizează punctele esen
lu c ru ri m ărunte. E deseori ţiale. Uneori îi pot scăpa as
descurajat şi frustrat, dar, de pectele mai subtile ale pro
asemenea, in tuitiv şi creativ. blem elor, lucru care îi deran
Răspunde p o z itiv la senti jează pe ceilalţi. Se bazează
mente şi/sau la idei. pe informaţii şi fapte.
Profesii: Profesii:
a rtist, a u to r (de fic ţiu n e ), avocat, cameraman, funcţio
m u z ic ia n , dansator, h o rti nar vamal, scafandru, agent
c u lto r, te ra p e u t p rin m u im o bilia r, m ecanic, paznic
zică, profesor de teatru sau de p e n ite n cia r, te h n icia n ,
o r a to r ie , d e c o ra to r de agent de circulaţie
v itrin e
S - SPONTAN C - CONFORMIST
E plin de viaţă şi impulsiv. îi E calm , stabil şi de în cre
plac schimbările şi situaţiile dere. Aşteaptă ca lu cru rile
care evoluează rapid şi sunt să îşi urm eze cursul firesc.
variate. Adesea îi este greu Se co m p o rtă lin iş tit şi nu
să se co n ce n tre ze asupra este afectat de evenim ente,
unui singur lucru sau să ter la lu c ru rile aşa cum sunt.
m ine ceea ce a început. E M o d u l său greoi de lucru,
amuzant şi entuziast, iar ade conformist, îi face pe oameni
sea îi poate m o lip si şi pe să d e p ind ă de el. E previ
c e ila lţi. I se poate reproşa z ib il. Poate părea m olatec
O rientarea ta către diverse activităţi şi m odul în care stabileşti

relaţii cu oam enii au im p lica ţii directe în toate carierele. Nu
toate descrierile ţi se vor potrivi exact, deşi prezentarea generală
pe care ţi-o fu rn ize a ză poate fi im portantă pentru d ife rite
dom enii de activitate.
Descrierea tipurilor de personalitate

D in testul de personalitate pot rezulta 16 com binaţii bazate pe
cele opt categorii prezentate anterior, pornind de la cele patru
dim ensiuni. De exem plu, un cercetător este introvertit, pasiv,
raţional şi conform ist.
Pornind de la setul tău de patru litere (categorii), te poţi localiza
în ta b e lu l tip u r ilo r de personalitate in d iv id u a lă după cum
urmează:
Uită-te întâi la rândul de sus. Plasează-teîn stânga sau în dreapta
ta be lu lu i, după ce ai răspuns la întrebarea: „Sunt raţional sau
intu itiv?"
Apoi, după ce ai p rivit rândul de jos al tabelului, întreabă-te:

„Sunt conform ist sau spontan?" Astfel, te vei putea plasa într-una
din cele patru coloane.
Repetă această procedură şi pentru lin iile tabelului.
Uitându-te în partea stângă a tabelului, răspunde la întrebarea:
„Sunt extravertit sau introvertit?"
Apoi, pentru partea dreaptă: „Sunt activ sau pasiv?" Acum te
poţi regăsi într-una dintre cele 16 căsuţe.
Nu uita că e mai uşor să te situezi într-o categorie sau alta dacă
scorurile tale se regăsesc mai m u lt către extrem ităţi. A colo unde
punctajele tale te plasează la m ijlo c , poţi alege să te îndrepţi,
de exem plu, spre acea categorie care te caracterizează mai bine
decât cealaltă. în tabelul urm ător, tip u l de personalitate din
căsuţa cu num ărul 13 (cercetător), poate deveni uşor tip u l de
la num ărul 9 (organizator), dacă scorul la categoria A (activ)
este ceva mai mare.
Tabelul tipurilor de personalitate

individualizate
M o d de Grad de
Raţional Raţional Intuitiv Intuitiv
abordare socializare
1. 2. 3. 4.
Extravertit Activ
Lider Oportunist Mentor Luptător
5. 6. 7. 8.
Extravertit Pasiv
Protector Partener Confident Prieten
9. 10. 11. 12.

Introvertit Activ
Organ izatoi Sfătuitor Proiectant Idealist
13. 14. 15. 16.

Introvertit Pasiv
Cercetător Executant Specialist Hoinar
G rad
M o d de
de Conformist Spontan Conformist Spontan
abordare
socializare
D in tabel rezultă urm ătoarele categorii dom inante (tipuri de

personalitate):
1. RCAE — Lider
Caracteristici: raţional, conform ist, activ, extravertit
Cariere: ofiţer în forţele armate, director de bancă, director gene
ral, director de hotel, director de producţie, director de vânzări,
directo r transporturi.
2. RSAE —Oportunist
Caracteristici: raţional, spontan, activ, extravertit
Cariere: director publicitate, organizator de licitaţii, secretară de
clu b , agent im o b ilia r, d ire cto r de relaţii p u b lice , p o liticia n ,
antrenor sp o rtiv sau m anager, ad m in istra to r de com panie,
colector de fonduri.
3. IvCAE — Instructor
Caracteristici: in tu itiv, conform ist, activ, extravertit
Cariere: m edic generalist, m edic osteopat, psiholog, soră me
dicală şefă, lucrător social, şef de catedră, instructor de tineret.
4. IvSAE - Luptător
Caracteristici: intuitiv, spontan, activ, extravertit
Cariere: specialist în drepturile o m u lu i, curier, cosm eticiană,
prezentator produse, jurnalist, director relaţii publice, profesor
de teatru, reprezentant sindical.-
5. RCEP —Protector
Caracteristici: raţional, conform ist, pasiv, extravertit
Cariere: membru echipaj am bulanţă, personal în forţele armate,
casier, in firm ie r, o fiţe r de p o liţie , p a z n ic de p e n ite n c ia r,
pom pier, gardian.
6. RSPE —Partener
Caracteristici: raţional, spontan, pasiv, extravertit
Cariere: însoţitor de bord, barman, asistent dentar, coafor, condu
cător de proiect, învăţător, secretară, asistent sportiv, şef de echipă.
7. IvC P E - C onfident
Caracteristici: in tu itiv, conform ist, pasiv, extrovertit
Cariere: portar de spital, casnică, asistent m edical psihiatrie, edu
cator, profesor pentru persoane cu handicap, asistent social,
terapeut.
8. IvSEP - P rieten
Caracteristici: in tuitiv, spontan, pasiv, extrovertit
Cariere: consilier, asistent m arketing, asistentă m edicală pentru
creşă, recepţioner, asistent de vânzări cu am ănuntul, scenograf,
chelner.
9. R C A It - O rganizator
Caracteristici: raţional, conform ist, activ, introvertit
Cariere: avocat pledant, inspector de p o liţie , avocat consultant,
şef birou organizarea m uncii, ofiţer vam al, inspector fiscal.
10. R S A It - S fă tu ito r
Caracteristici: raţional, spontan, activ, introvertit
Cariere: im portator / exportator, achizitor, antreprenor, agent
de bursă de m ărfuri sau valori m obiliare, director de vânzări,
agent de piaţă, speculator im o b ilia r, director în construcţiile
de drum uri, director de club.
11. Iv C A It - P roiectant
Caracteristici: in tuitiv, conform ist, activ, introvertit
Cariere: analist, arhitect, consultant în afaceri, inspector, jurnalist,
bibliotecar, sociolog, cercetător în dom eniul medical.
12. Iv S A It - Id e a list
Caracteristici: in tu itiv, spontan, activ, introvertit
Cariere: arhitect, artist, autor, maistru cofetar, dansator, deco
rator de interioare, m uzician, sculptor.
150 Teste de autocunoaştcic
13. R C P It - Cercetător
Caracteristici: raţional, conform ist, pasiv, introvertit
Cariere: tehnician contabil, statistician, arhivar, controlor finan
ciar, şofer, in gin er, agent de asigurări, sp e c ia lis t cercetări
operaţionale.
14. R SPIt — Executant
Caracteristici: raţional, spontan, pasiv, introvertit
Cariere: tehnician contabil, ghid turistic, bucătar, dietetician, in

terpret, te h n ic ia n co m pu ter, paramedic, agent de circulaţie,
chirurg.
15. Iv C P It - Specialist
C aracteristici: intu itiv, conform ist, pasiv, introvertit
Cariere: dendrolog, curator, ferm ier, constructor, grădinar, isto

ric, com isionar, olar, cioban, ţiglar, şelar, armurier, planificator.
16. IvS P It - H o in a r
Caracteristici: intu itiv, spontan, pasiv, introvertit
Cariere: barman, dansator, realizator em isiuni m uzicale, anim a

tor, m odel, portar, lucrător în producţie, vânzător de magazin,
chelner.
Partea a 3-a
Motivaţia
D OST“ ‘
, < 4, - ' ж. . .
;
Testul de identificare
a carierei
Instrucţiuni
r
Acesta este un test generai, care analizează toate tip u rile şi

n ive lurile de activităţi. Pentru fiecare exerciţiu al testului îţi vor
fi prezentate câte trei profesii. Trebuie să alegi mai întâi varianta
care te atrage cel mai m ult, iar apoi pe celelalte două, în ordinea
descrescătoare a preferinţelor. Este necesar să faci o distincţie
clară între cele trei, pentru a-ţi putea construi un profil. în cazul
în care nu ştii exact la ce se referă o activitate sau o carieră, este
recom andat să o cauţi într-un nom enclator de meserii.
A nalizând fiecare set de câte trei cariere scrie op ţiu n ile 1, 2 şi 3
în s p a ţiu l pus la d is p o z iţie ca în e x e m p lu l de pe pagina
următoare. Uneori vei găsi un set în care fiecare dintre cele trei
cariere poate fi la fel de atractivă sau neatractivă. Trebuie totuşi
să faci o alegere clară în fiecare caz.
Im p o rta n t: Testul încearcă să stabilească ce dom enii de carieră
te atrag. Există însă persoane care nu ştiu exact cum să răspundă
în cazul în care există o diferenţă între ceea ce i-ar atrage şi ce
anum e consideră că sunt într-adevăr capabili să facă. Există
două m oduri în care poţi rezolva acest test. în prim ul caz, ai
putea răspunde la următoarea întrebare: „M i-a r plăcea să fac
acest lucru, in diferent de măsura în care consider că posed
a b ilită ţile sau c a lific ă rile necesare?" Această m etodă este
preferată de obicei. în cel de-al doilea caz, ai putea răspunde

după ce te-ai în tre b a t: „ M i-a r plăcea să desfăşor această
activitate, şi sunt oare capabil să o fac?" Dacă preferi să răspunzi
la chestionar în acest fel, este la fel de bine; poţi oricând să
rezolvi chestionarul încă o dată folosind prim a metodă, dacă
doreşti.
Nu uita însă că e periculos să gândeşti că nu poţi face ceva,
când, de fapt, ai putea avea un potenţial ascuns în acest sens.
La începutul fiecărei pagini de exerciţii, deasupra seturilor de
activităţi sau profesii dintre care va trebui să alegi, vei observa
literele L, A, F, E, O , C şi S. Ignoră-le deocamdată. Ele te vor
ajuta ulterior, în interpretarea răspunsurilor date.
Exemplu
Pune profesiile din tabelul urm ător în ordinea preferinţelor.
In acest exemplu se vede că profesia preferată e cea de asistent într-un
laborator, ea fiind urmată de cea de proprietar al unui magazin de produse
chimice, în timp ce îngrijirea animalelor este cea mai puţin preferată
ocupaţie.
L A F E O C s
a) îngrijitor de animale a
3
b) asistent de laborator b
1
c) proprietar de magazin c
de produse chimice 2
Testul se rezolvă în acelaşi mod. începe când eşti pregătit.

Testul de identificare a carierei 155
Testul de identificare a carierei

L A F E O C S
1 a) jurnalist a
b) arhitect b
c) agent de pază c
2 a) croitor a
b) instructor de gimnastică b
c) geofizician c
3 a) şofer de autobuz a
b) dietetician b
c) administrator asistent c
Lasă acest rând necompletat până

la sfârşitul testului
L A F E O c s
4 a) tehnician medical a
b) consultant telefonic b
c) om de afaceri c
5 a) responsabil cu creditele a
pentru clienţii unei bănci
b) director studii de piaţă b
c) infirmieră c
6 a) textier a
b) sculptor b
c) cercetător ştiinţific intr-un c

laborator medical
7 a) astrolog a
b) dendrolog b
c) agent de achiziţii c

L A F E O c s
8 a) barman a
b) program ator de sisteme b

pentru calculator
c) agent de bursă de mărfuri c
9a) ecolog a
b) statistician de afaceri b
c) profesor pentru persoanele c

nevăzătoare
10 a) actor a
b) designer de mobilier b
c) lucrător oficiu poştal c
11a) grafician a
b) spălător de geamuri b
c) preşedintele unei organizaţii c

de caritate

L A F E O c s
12 a) muncitor în construcţii a
b) specialist ortodonţie b
c) medic osteopat c
13 a) biochimist a
b) vânzător de antichităţi b
c) consilier pe probleme c
de droguri
14 a) critic de film a
b) designer de bijuterii b
c) vânzător obiecte de artă c
15 a) corist a
b) jocheu b
c) psiholog în domeniul educaţiei c

Tiestul de identificare a carierei 159
L A F E O c s
16 a) director de producţie a
b) secretară de firmă b
'c) funcţionar de bancă comercială - c
17 a) lingvist a
b) organist b
c) paznic de închisoare c
18 a) membru al unui grup a

muzical
b) tehnician instrumente b
ştiinţifice
c) jurisconsult c
19 a) membru al unui echipaj de a

salvare
b) agent de achiziţii b
c) asistent social în folosul c

comunităţii

L A F E O c s
20 a) autor de cărţi pentru copii a
b) controlor de trafic b
c) doctor în medicină c
21 a) designer de coperte de a
cărţi / afişe
b
b) chirurg veterinar
c
c) agent imobiliar
22 a) armurier a
b) proprietar de hotel b
c) consilier profesional c
(vocaţional)
23 a) bibliotecar a
b) şofer de camion b
c) stenodactilograf c

Te.stul de identificare a carierei 161
L A F E O c s
24 a) fotograf a
b) astronom b
c) naturalist c
25 a) textier pentru reclame a
b) bucătar b
c) agent de publicitate c
26 a) vitrinier a
b) director compartiment b
financiar
c) director compartiment contabil c
27 a) librar a
b) inginer electrotehnist b
c) asistentă medicală pentru creşă c

L A F E O c s
28 a) decorator de interioare a
b) responsabil standarde b
comerciale
c) profesor pentru recuperarea c

persoanelor cu deficienţe
29 a) reporter la un ziar local a
b) farmacist b
c) statistician c
30 a) restaurator obiecte de artă a
b) consultant în management b
c) fizioterapeut c
—;v-
31 a) autor de cărţi tehnice a
b) antropolog b
c) proprietar de magazin c

L A F E 0 c s
32 a) prezentator de ştiri a
b) bacteriolog b
c) director de club pentru tineret c
33 a) corector a
b) consilier taxe b
şi impozite
c) agent de asigurări c
34 a) profesor de limbă a
şi literatură maternă
b) consilier bancar b
c) profesor pentru persoanele c

cu deficienţe auditive
35 a) evaluator audienţă TV a
b) broker b
c) asistent social c

Obţinerea punctajului
Pasul 1: în partea de jos a p a g in ilo r vei găsi rândul rămas
necom pletat. înscrie acolo punctajul o bţinut pentru întreaga
pagină prin adunarea pe coloane. Apoi adună punctajele de
pe fiecare pagină şi înscrie totalul final în urm ătorul tabel:
L A F E O C S
Total pe coloane pentru toate
paginile
Pasul 2: Converteşte-ţi scorul într-un rezultat exprim at în pro

cente (%), cu ajutorul urm ătorului tabel.
% 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55
Scor 15 16-17 18 19-20 21 22-23 24 25-26 27 28-29
% 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5
Scor 30 31-32 33 34-35 36 37-38 39 40-41 42 43-45
De exem plu, un punctaj de 15 puncte o b ţinut la L sau la oricare

altă literă ar însemna 100% pentru respectiva literă, un punctaj
de 21 de puncte ar reprezenta 80% , iar un punctaj de 44 ar
reprezenta un procent de 5% . '
Pasul 3: înscrie scorurile exprim ate în procente în căsuţele din
rândul următor:
L A F E O C S
Scorul în procente (%)
Pasul 4: . Pentru a-ţi construi propriul grafic fă câte un semn cu

p ixu l sau cu creionul în dreptul fiecărei litere indicând astfel
(pe verticală) unde se situează cele şapte rezultate ale tale
(corespunzătoare c e lo r şapte litere). A poi uneşte cele şapte
puncte rezultate. De exem plu:
Testul de identificare a carierei_________________________________ 165
L A F E O c S
Scorul în procente (%) 15 10 90 5 60 20 10
G raficul va arăta astfel:
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
L A F E O C S
Graficul motivaţiei şi carierelor

lată că a sosit m om entul să spunem care este sem nificaţia celor

7 litere care au apărut în cadrul acestui test.
L A F E O C S
Lingvistic Artistic Fizic Experimental Organizatoric Com ercial Social
Interpretarea graficului motivaţiei

şi carierelor
G raficul îţi prezintă sfera tip u rilo r de activitate preferate şi a
celor mai puţin preferate. Un singur punctaj ridicat evidenţiază
în mod clar ceea ce te motivează personal. Dacă o b ţii un alt
punctaj aproape la fel de mare sau destul de ridicat, probabil
îţi vei dori să îţi poţi folosi şi acest al doilea dom eniu al motivaţiei
în activitatea pe care o desfăşori. De asemenea, fii atent la
punctajele mai scăzute, pentru că acestea sunt cel mai puţin
im portante pentru tine, astfel încât este puţin p ro b a b il să îţi
placă o anum ită carieră atât de m ult dacă în cadrul ei se acordă
o im portanţă deosebită acestor dom enii.
De obicei este posibil să găseşti o carieră care se bazează pe
mai m ult de un dom eniu m otivaţional. într-adevăr, majoritatea
carierelor presupun mai m ult de un dom eniu de interes.
Dacă graficul tău nu indică în mod clar anum ite dom enii de
interes, aceasta poate să însemne fie că ai foarte m ulte surse de
motivare, fie că nici unul dintre aceste dom enii nu te atrage.
O ricare dintre rezultate ar putea să însemne că îţi doreşti o
profesie mai puţin specifică, prin care să te im p lici oarecum în
tot ce se întâm plă în ju ru l tău. în acest caz, o idee bună ar fi să
refaci testul şi să fii de data aceasta foarte strict în legătură cu
ceea ce este, realist vorbind, posibil pentru tine.
Ghidul profesiilor
Dacă există mai multe dom enii de activitate care te interesează,
atunci încearcă să găseşti o modalitate de a le include pe toate
'l estul de identificare a carierei 167
într-o carieră. Deşi în general este necesar să te specializezi, există

de asemenea posibilitatea de a-ţi folosi şi celelalte dom enii de
interes în carieră. De exemplu, unii arhitecţi pot fi interesaţi de
dom eniul artei, iar alţii se pot im plica şi în dom eniul comercial
şi cel organizatoric. In mod asemănător, un contabil poate fi
interesat de dom eniul organizatoric. Dacă este interesat şi de cel
social, este posibil să se ocupe de tot ceea ce im plică resursele
umane din departamentul contabilitate. Dacă este interesat şi de
dom eniul activităţilor fizice, este posibil să nu lucreze într-un
spaţiu închis, ci să fie im plicat în supravegherea cantităţilor, sau
să a c tiv e z e în tr-o firm ă în care se lu cre a ză cu produse,
echipamente sau maşini.
Profesiile din exem plele următoare sunt cele care corespund în

general unui anum it dom eniu de interes.
L - lingvistic
actor
b ib lio te ca r
corector
c ritic literar
e d itor
interpret
istoric
jurnalist
profesor de lim bă şi literatură maternă
redactor com entator
scriitor de beletristică
textier reclame
translator
/A - artistic
argintar
arhitect
artist
c ro ito r
dansator
168 Teste de autocunoaştcrr
designer de interioare
flo ra r
giuvaergiu
gravor
ilustrator
m achior
m uzician
scenarist
sculptor
v itrin ie r
F - fizic
agent de circulaţie
agent de pază
agent pază de coastă
agent de protecţia m ediului
a g ricultor
arm ator
arm urier
asistent m edicină veterinară
brutar
bucătar
constructor de clădiri
constructor de nave
depanator
dulgher
ferm ier
fie ra r-fo rjo r
grăjdar
în g rijito r de anim ale
instalator
jocheu
lăcătuş
măcelar
mecanic
mecanic utilaje agricole
m iner
m ontator mecanic
paznic de far
paznic de teren
pădurar
pescar
petrolist
p ilo t de vas
scafandru
sculer
şofer
tapiţer
tâm plar
tehnician auto
E - experim ental
astronom
bacteriolog
botanist
chim ist
chirurg
dietetician
fiz ic ia n
m atem atician
m edic legist
m eteorolog
m icro b io lo g
o ftalm olo g
psiholog
radiolog
specialist ergonom ie
specialist materiale
tehnician de laborator
tehnician de sunet
zoolog
O - organizatoric
adm inistrator
analist titlu ri m obiliare
asistent contabil
a uditor
casier
colector de fonduri
contabil
executor judecătoresc
fu n cţio n a r
funcţionar bancar
funcţionar la registratură
grefier
inspector financiar
intendent
secretară de firm ă
trezorier
C - com ercial
agent de bursă
consultant afaceri
consultant în management
consilier pe problem e politice
director de marketing
director de personal
director de vânzări
director de vânzări cu amănuntul
director general
exportator / im portator
negociator
om de afaceri
p o liticia n
S - social
asistent social
asistent social copii
asistentă medicală
asistentă pentru creşă
consilier vocaţional
director de azil
membru echipaj am bulanţă
fizioterapeu t
in firm ie r
m edic de fam ilie
m edic osteopat
moaşă
pedichiu rist
profesor
profesor recuperare cop ii cu deficienţe
psiholog în dom eniul educaţiei
soră m edicală
su p lin ito r
Social şi lingvistic
instructor
intervievator
logoped
profesor de lim bă şi literatură maternă
profesor de studii liberale
profesor de teatru
psihanalist
Lingvistic şi artistic
actor
actor la teatrul de păpuşi
asistent producţie TV
c ritic de film
director de film
172 Teste de autocunoaşterr
prezentator audio
textier reclame
A rtistic /si fiz ic

cameraman
cofetar
costum ier
creator machete industriale
figurant de teatru
grădinar
legător de cărţi
o lar
patiser
producător de obiecte de interior
specialist îmbălsămări
specialist înrăm are tablouri
şablonar
tâm plar de m obilă stil
Fizic şi experim ental

agent de protecţia m ediului
agronom
analist organizarea m uncii
ceasornicar
geolog
h id ro lo g
inginer - aeronave
- biochim ist
- construcţii
- electronist
- mecanic
- metalurg
- producţie
ofiţer de navigaţie
producător de instrumente
Testul ck identificare a carierei 173
specialist ergonom ie
supraveghetor
tehnolog
Experim ental şi organizatoric

analist de sisteme
analist econom ist
analist program ator
cercetător studii de piaţă
econom ist
operator studii de piaţă
specialist în actuariat
statistician
O rganizatoric şi com ercial

consultant taxe şi im pozite
contabil în agricultură
director agenţie im obiliară
director de asigurări
director de bancă
director de club
evaluator grad de risc în asigurări
şef de birou
C om ercial şi social
agent de vânzări
director de hotel
director de spital
director de vânzări
director pom pe funebre
director servicii sociale
intervievator
organizator de acţiuni caritabile
şef de catedră
174 Teste de autocunoaşteir
Social şi artistic
arom oterapeut
chelner
cosm eticiană
educatoare
instructor de dans
masor
profesor de arte
profesor de pian
terapeut ocupaţional
terapeut prin artă
terapeut prin m uzică
Social şi fizic
antrenor de echipă
asistent sportiv
coafor
gardian
masor
ofiţer de p o liţie
supraveghetor de producţie
şef de echipă
terapeut ocupaţional
Social şi experim ental

asistent dentar
asistentă m edicală
cercetător ştiinţe sociale
dentist
ortoptist
profesor de ştiinţe exacte
psiholog clinicia n
radiolog
Lingvistic şi fiz ic
autor de cărţi tehnice
gazetar sportiv
funcţionar în agricultură
tipograf
A rtistic şi experim ental

arheolog
cartograf
cosm eticiană
designer
designer caroserii auto
fotograf
ilustrator p ub lica ţii m edicale
m uzeograf
restaurator obiecte de artă
tehnician de lum ini
Fizic şi organizatoric
agent im o b ilia r
director de logistică / transporturi
evaluator cercetări de piaţă
inspector vamal
manager de proiect
m ecanic de întreţinere
şef birou organizarea m uncii
şef de echipă în producţie
F izic şi com ercial

agent constatator
agent im o b ilia r
dem onstrator (prestator reclame)
director de producţie
hangiu
176 Teste de autocunoaşterr
între prin ză to r
organizator lic ita ţii
producător aparate de uz casnic
şef de fermă
Experim ental şi com ercial

chirurg veterinar
consultant în dom eniul inform aticii
director departament de cercetări
farm acist
optician
reprezentant echipam ente m edicale
reprezentant tehnic
Experimental şi lingvistic
antropolog
arheolog
autor de cărţi ştiinţifice
autor de cărţi tehnice
inform atician
operator studii de piaţă
O rganizatoric şi social
curier / reprezentant local
director de grădiniţă
director de personal
secretară în dom eniul medical
O rganizatoric şi lingvistic
adm inistrator (funcţionar / cadru de conducere)
anim ator
asistent bibliotecar
avocat pledant
executor judecătoresc
jurisconsult
recepţioner
secretară personală
secretară de firm ă
O rganizatoric şi artistic
adm inistrator de teatru
asistent de studio
coregraf
director artistic
director de cinem atograf
director de recuzită
director relaţii publice
maistru bucătar
merchandiser
recepţioner
şef de magazin
Com ercial şi lingvistic

asistent relaţii publice
director de ziar
e d ito r
impresar
director relaţii publice
producător de film , de em isiuni radio sau TV
C om ercial şi artistic
achizitor articole modă
agent de vânzări
director de publicitate
director media
director responsabil cu promovarea unui produs
vânzător obiecte de artă
Testul de dezvoltare a
carierei
Instrucţiuni
r
Testul oferă mai m ulte inform aţii persoanelor care au deja o

carieră, dar doresc să o îmbunătăţească sau să o extindă. Este
de asemenea folositor persoanelor care doresc să lucreze la un
nivel profesional sau managerial.
Pentru fiecare exerciţiu al testului îţi vor fi prezentate trei profesii

şi trebuie să alegi mai întâi varianta care te atrage cel mai mult,
iar apoi pe celelalte două în ordine descrescătoare. Este necesar
să faci o distincţie între aceste trei profesii, pentru a-ţi putea
construi un profil clar. A nalizând fiecare set de câte trei, scrie
opţiunea 1, 2 sau 3 în spaţiul pus la dispoziţie, ca în exem plul
de mai jos. U neori vei găsi un set în care fiecare dintre cele trei
cariere pot fi la fel de atractive sau neatractive. Trebuie totuşi
să faci o alegere clară în fiecare caz.
im p o rta n t: Testul încearcă să stabilească ce dom enii de carieră

te atrag. Există însă persoane care nu ştiu exact cum să răspundă
în cazul în care există o diferenţă între ceea ce i-ar atrage şi
ceea ce consideră că sunt într-adevăr capabili să facă. Există
două m oduri în care poţi rezolva acest test. In prim ul caz, ai
putea răspunde la următoarea întrebare: „M i-a r plăcea să fac
Testul de dezvoltare a carierei 179
acest lucru indiferent de măsura în care consider că posed

calităţile sau calificările necesare?" Această metodă este preferată
de obicei. în al doilea caz, ai putea răspunde după ce ţi-ai pus
întrebarea: „M i-a r plăcea să desfăşor această activitate? Sunt
oare capabil să o fac?" Dacă preferi să răspunzi la chestionar în
acest mod este la fel de bine; poţi oricând să rezolvi încă o dată
chestionarul dacă doreşti, folosind prim a metodă.
Nu uita însă că este periculos să gândeşti că nu poţi face ceva,
când de fapt ai putea avea un potenţial ascuns în acest sens.
A lături de fiecare activitate vei vedea câte una din literele L, A,

F, E, O , C şi S. Ignoră-le deocamdată. Ele te vor ajuta ulterior în
interpretarea răspunsurilor date.
Exemplu
Pune următoarele trei activităţi în ordine. La dreapta fiecăreia
notează cu 1, 2 sau 3 preferinţele tale în ordinea im portanţei:
a) să îngrijeşti anim ale de fermă 3 F
b) să investighezi cauzele b o lilo r 1 E
c) să conduci un m ic magazin 2 C
în exem plul precedent, investigarea cauzelor b o lilo r reprezintă

opţiunea cu num ărul 1, ea fiin d urmată de conducerea unui
m ic magazin, în tim p ce îngrijirea anim alelor dom estice este
varianta cea mai puţin dorită.
Testul se rezolvă în acelaşi mod. începe când eşti pregătit.
Testul de dezvoltare a carierei

i.
a) să predai limba maternă ca limbă străină pentru studenţii L
din alte ţări (să fii traducător)
b) să decizi asupra imaginilor şi compoziţiei unui film A
c) să conduci o secţie a unei fabrici care produce F
componente auto
2.
a) să cânţi într-o orchestră A
b) să coordonezi proiectul unui nou utilaj F
c) să identifici vestigiile istorice găsite în morminte străvechi E
3.
a) să supraveghezi lucrul cu echipament de foraj F
pe o platformă petrolieră
b) să foloseşti computerele pentru testarea inteligenţei umane E
c) să calculezi riscul prim elor de asigurare O
4.
a) să studiezi bolile plantelor E
b) să oferi consultanţă privind politicile financiare O
c) să iniţiezi o strategie de marketing în muzica pop C
5.
a) să estimezi pagubele produse de incendii sau de O
revărsarea apelor
b) să conduci o campanie de publicitate C
c) să acorzi consultanţă ca expert medical S
6.
a) să traduci discursuri dintr-o limbă într-alta L
b) să proiectezi case A
c) să cauţi modalităţi de conservare şi păstrare a hranei E
7.
a) să compui muzică pentru reclamele TV A
b) să fabrici subansamble după schiţe făcute de alţii F
c) să analizezi politica financiară a unei firme O
8.
a) să supraveghezi o zonă a ţării pentru construcţia unui F
nou drum
b) să studiezi publicaţiile ştiinţifice pentru a fi la E
curent cu cercetările
c) să conduci o afacere C
9.
a) să studiezi minerale E
b) să vinzi şi să cumperi stocuri pentru acţionari O
c) să diagnostichezi necesităţile educaţionale pentru o S
persoană cu handicap
10.
a) să selectezi cele mai bune articole pentru publicarea L
intr-o revistă
O >
b) să desenezi caricaturi pentru ziare

c) să evaluezi şi să organizezi achiziţia de bunuri şi servicii
11.
a) să discuţi cu oamenii despre artă A
b) să conduci o fermă F
c) să candidezi pentru a fi ales într-un post politic C
12.
a) să conduci un vas pe mare F
b) să studiezi modificările atmosferice cu ajutorul E
echipamentelor şi să înregistrezi datele
c) să ajuţi persoanele cu handicap mintal
13.
a) să concepi instrumente noi pentru previzionarea E
fenomenelor meteorologice prin satelit
b) să lucrezi într-o agenţie de plasare a forţei de muncă C
c) să oferi consiliere pacienţilor bolnavi S
14.
f“
a) să scrii o carte despre o personalitate istorică
b) să comunici vizual, prin desene şi fotografii
O >
c) să conduci un lanţ de magazine
15.
a) să proiectezi ceramică sau ornamente
Tj>
b) să răspunzi de un parc de
automobile de transport
c) să lucrezi într-un centru de relaxare
c/3
16.
a) să-i dirijezi pe alţii în dezvoltarea forestieră şi în recoltare
O O hrj
b) să actualizezi fişele medicale ale pacienţilor din spital
c) să fii preşedintele unui comitet pentru strângerea banilor
necesari actelor de caritate
17.
a) să scrii o relatare fictivă a unui eveniment istoric L
b) să fii designer şi confecţioner de articole noi A
de îmbrăcăminte
c) să supraveghezi sănătatea nou-născuţilor S
18.
a) să fotografiezi nunţi, întâlniri sportive şi alte evenimente A
b) să monitorizezi efectele contaminărilor prin metode statistice E
c) să estimezi costul reconstruirii unei clădiri avariate O
19.
a) să faci proiecte de inginerie pentru un şantier F
b) să acorzi consultanţă juridică sau privind pensiile O
c) să ajuţi copiii cu deficienţe de vorbire S
20.
a) să predai teatru la universitate L
b) să coordonezi inginerii şi alte persoane într-un proiect de F
construcţie
c) să dezvolţi noi sisteme de telecomunicaţii E
21.
a) să fii responsabil cu decorarea interioară a unei ambarcaţiuni A
b) să studiezi documente antice E
c) să intermediezi vânzări în schimbul unui comision C
22.
a) să examinezi modul de îndeplinire a sarcinilor şi să cauţi F
căi de creştere a eficienţei
b) să conduci o agenţie imobiliară C
c) să găseşti părinţi adoptivi pentru orfani S
23.
a) să scrii scenarii pentru emisiunile radiofonice L
b) să fii responsabil de plantele industriale şi de tehnologia F
pentru procesul de fabricare a berii
c) să pregăteşti programul de lucru şi să sintetizezi discuţiile O
purtate la diverse întâlniri
24.
a) să scrii o carte despre tehnicile de desen şi pictură A
b) să scrii cărţi pe teme ştiinţifice E
c) să consiliezi persoanele tinere în privinţa angajării sau S
a continuării studiilor
184 Teste de autoctinoaş te re
25.
a) să dirijezi o producţie teatrală L
b) să supraveghezi contractanţii responsabili de revizia F
unei nave
c) să adm inistrezi o firm ă de relaţii publice C
26.
a) să concepi grafica p en tru m ateriale tipărite
O O .>
b) să oferi consultanţă în dom eniul taxelor şi im pozitelor
c) să asiguri necesarul de investiţie şi de strategie p en tru
debutul unei afaceri
27.
a) să predai lim ba m aternă ca lim bă străină p en tru
c ^ -rît-
studenţii din alte ţări
b) să predai inginerie
c) să prezinţi un rap o rt cu cele mai bune variante
pentru îngrijirea şi custodia copiilor
28.
a) să predai u n curs de critică de artă m odernă
b) să asiguri gestiunea stocurilor cu ajutorul unei aplicaţii
O >
computerizate
c) să înveţi studenţii să aplice tehnici psihologice
c/3
29.
a) să scrii o broşură publicitară pentru un produs sau
r*
un eveniment
b) să cataloghezi şi să indexezi inform aţie ştiinţifică
O tn
c) să prezinţi o analiză a costurilor m aterialelor necesare

unui proiect
30.
a) să fii designer p en tru articole de vestimentaţie
O >
b) să conduci departam entul de evaluare a riscurilor în asigurări

c) să conduci departam entul de training într-o firmă m are r S
31.
a) să corectezi greşelile gramaticale şi de ortografie din L
materiale scrise
b) să comunici informaţii ştiinţifice nespecialiştilor E
c) să cumperi bunuri în scopul obţinerii de profit C
prin revânzare
32.
a) să scrii scurte articole pentru reviste L
b) să faci cercetări de laborator în domeniul geneticii E
c) să determini politici pentru recrutarea şi S
păstrarea personalului
33.
a) să scrii despre evenimente culturale pentru un ziar L
b) să elaborezi un raport despre performanţele financiare O
ale unei companii
c) să cumperi proprietăţi în scop comercial sau de investiţii C
34.
a) să prelucrezi materiale în vederea publicării L
b) să calculezi impozitul pe profit pentru o firmă O
c) să acorzi asistenţă persoanelor care au suferit S
traume emoţionale
35.
a) să faci declaraţii de presă în legătură cu politicile unei firme L
b) să-ţi investeşti banii într-o afacere de franciză C
c) să vizitezi persoane dezavantajate social ca să te asiguri S
că au fost bine îngrijite
O bţinerea punctajului
Pasul 1: Adună pe coloană punctajele fiecărei secţiuni şi notează
rezultatul obţinut în căsuţele corespunzătoare:
L A F E O C S
Totalul pentru
fiecare sim bol
Pasul 2: Converteşte-ţi scorul într-un rezultat exprimat în procente

(%), cu ajutorul următorului tabel:
% 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55
Scor 15 16-17 18 19-20 21 22-23 24 25-26 27 28-29
% 50 45 40 35 30 25 20 15 10 5
Scor 30 31-32 33 34-35 36 37-38 39 40-41 42 43-45
De exem plu, un scor de 38 puncte obţinut pe coloana literei L

sau pe coloana oricărei alte litere, ar însemna un procent de
25% . Un scor de 21 de puncte ar reprezenta 80%.
Pasul 3: înscrie punctajele exprim ate în procente în coloanele
urm ătorului tabel:
L A F E O C S
Punctajul în procente (%)
Pasul 4: Fă un semn cu pixul sau cu creionul pe fiecare dintre

lin iile sub form ă de raze pentru a in d ic a unde se găsesc
rezultatele tale procentuale. Uneşte apoi, între ele, printr-o linie
c o n tin u ă , toate p u n c ta je le o b ţin u te . De e xe m p lu , pentru
următoarele procente, graficul radial va arăta ca cel din figură:
L A F E O C S
Punctajul în procente (%) 5 10 30 15 60 20 70
Notează că scala graficului urcă până la un scor de 70%. M otivul

este acela că orice scor peste acest nivel indică în mod clar un
interes rid ic a t. Dacă o b ţii mai m u lt de 70% , poţi e xtinde
graficul, notându-ţi punctajul în mod corespunzător.
Graficul motivatiei
r
Semnificaţia celor şapte litere:
L A F E O C S
Lingvistic Artistic Fizic Experimental Organizatoric Comercial Social
Interpretarea rezultatelor
Deşi ideile următoare apar şi la capitolul 12, este nevoie să le
prezentăm şi aici.
G raficul îţi prezintă sfera tip u rilo r de activitate preferate şi a
celor mai puţin preferate. Un singur punctaj ridicat evidenţiază
în mod clar ceea ce te m otivează personal. Dacă obţii un alt
punctaj aproape la fel de mare sau destul de ridicat, probabil
îţi vei dori să îţi poţi folosi şi acest al doilea dom eniu al m otivaţiei
în activitatea pe care o desfăşori. De asemenea, fii atent la
punctajele mai scăzute, pentru că acestea sunt cel mai puţin
im portante pentru tine, astfel încât este puţin probabil să îţi
placă o anum ită carieră atât de m ult dacă în cadrul ei se acordă
o im portanţă deosebită acestor dom enii.
De obicei este posibil să găseşti o carieră care se bazează pe
mai m ult de un dom eniu m otivaţional. într-adevăr, majoritatea
carierelor presupun mai m ult de un dom eniu de interes.
Dacă graficul tău nu indică în mod clar anum ite dom enii de
interes, aceasta poate să însemne fie că ai foarte m ulte surse de
m otivare, fie că nici unul dintre aceste dom enii nu te atrage.
O ricare d in tre rezultate ar putea să însemne că îţi doreşti o
profesie mai puţin specifică, prin care să te im p lici oarecum în
tot ce se întâm plă în ju ru l tău. în acest caz, o idee bună ar fi să
refaci testul şi să fii de data aceasta foarte strict în legătură cu
ceea ce este, realist vorbind, posibil pentru tine.
Domenii pentru dezvoltarea carierei

în continuare vei găsi o scurtă prezentare a principalelor domenii
în care există oportunităţi de dezvoltare a carierei. M ulte dintre
p o s ib ilită ţile prezentate pot apărea de mai m ulte ori (fiind
menţionate în cadrul mai m ultor domenii). De exemplu, A dm i
nistrarea afacerilor poate apărea fie la domeniul organizaţional,
fie la cel comercial. Aceste categorii îţi vor oferi numai o imagine
de ansamblu.
De asemenea, poţi să îţi testezi m otivaţia legată de profesii

nom inal, cu ajutorul p ro filu rilo r de carieră din ultim u l capitol
al acestei cărţi.
L - domeniul lingvistic
Indiferent de cariera pe care o vei urma, cu siguranţă vei avea
oportunitatea să-ţi foloseşti a b ilită ţile lingvistice. De fapt, poţi
fi deja un expert în folosirea cu vintelor ca urmare a experienţei
de zi cu zi. în cazul în care preferi acest dom eniu tuturor celor
lalte, asta înseamnă că doreşti să-ţi şi câştigi existenţa cu ajutorul
cuvin telo r şi că ele nu reprezintă doar o activitate com plem en
tară, ci una de bază în viaţa ta.
Poate că în tim pul stu d iilo r ţi-au plăcut în mod deosebit lim ba
română sau alte discipline conexe, ca de exemplu istoria. Scopul
tău ar putea fi folosirea cuvin telor în mod creativ, sau poate
eşti atras de cariere care, în tr-o anum ită măsură, presupun
pentru tine inform are sau com unicare.
Puţine persoane dispun într-adevăr de talent literar, astfel încât
să-şi poată câştiga existenţa num ai din scris. în acest dom eniu,
carierele cele mai clar structurate şi cu probabilitate mai mare
de reuşită sunt întâlnite în jurnalistică şi în relaţiile publice.
A lte cariere care se potrivesc acestui tip de preferinţe sunt cea
de consilier ju rid ic şi cea de bibliotecar.
A - domeniul artistic
O preferinţă pentru acest dom eniu indică aproape în mod
invariabil că vrei să îţi foloseşti imaginaţia şi să te exprim i prin
interm ediul artei - m u zicii sau dansului. La un nivel mai pro
fund, aceasta poate sugera adesea că o persoană (chiar dacă nu
are înclin a ţii artistice foarte mari) doreşte o profesie care să îi
acorde multă libertate şi posibilitatea de a-şi folosi intuiţia.
O ricare ar fi form a de artă prin care alegi să te exprim i, cu
siguranţă va trebui să investeşti multă muncă şi pasiune pentru
a avea succes. Acest dom eniu caracteristic artiştilor este frecvent

neapreciat de cei aflaţi în afara lui. Un alt aspect im portant
legat de carierele artistice este acela că ele sunt destul de prost
plătite, ceea ce este surprinzător, având în vedere tim pul acordat
studiului necesar o bţinerii diplo m e lo r.
Există şi persoane care au norocul de a deveni cunoscute cu
mai puţin efort. D oi factori sunt foarte im portanţi în acest d o
m eniu: dorinţa p u b lic u lu i şi norocul (dacă se întâm plă să fii
„a c o lo unde trebuie la m om entul potrivit").
Profesiile cele mai creative nu oferă nici un fel de garanţii p ri
vind siguranţa venitului. M unca ta poate depinde de activitatea
pe care o desfăşori în m om entul de faţă sau poate fi legată de
un contract pe un termen scurt. O siguranţă mai mare a ve
n itu lu i ţi-ar putea fi oferită dacă ai lucra cu contract permanent
în dom eniul designului -în tr - u n m agazin, pentru un producător
sau în orice altă organizaţie. Aceste oportunităţi îţi asigură şi un
contact continuu cu c e ila lţi. Iar acest aspect este im portant,
deoarece m ulţi artişti sunt nevoiţi să urmeze un stil de viaţă
care le im pune să se bazeze în principal pe ei înşişi.
F - domeniul activităţilor fizice

Profesiunile care se încadrează în acest dom eniu presupun o
activitate fizică susţinută şi sunt uneori legate de sport sau se
desfăşoară în aer liber. La un capăt al spectrului, munca fizică
poate fi migăloasă, chiar artistică, în tim p ce la celălalt capăt poate
fi greoaie, implicând echipamente şi maşinării. O profesie în acest
domeniu poate solicita atât abilităţi vizuale, cât şi mecanice.
Dacă punctajul tău este mare, probabil că doreşti să realizezi
cu pro p riile tale m âini ceva concret, palpabil. Ar putea fi vorba
despre sarcini care să im p lice m unca pe cont propriu într-o
activitate în care se utilizează materiale. De asemenea, te-ar
putea atrage ideea de a-ţi folosi experienţa pentru a înţelege şi
a interacţiona cu m ediul înconjurăto r. în acest caz, vei prefera
să lucrezi singur şi va trebui să fii pregătit pentru a face faţă
unor co n d iţii grele, uneori chiar periculoase.
E - domeniul experimental
Ceea ce te atrage probabil aici este posibilitatea de a analiza
rezultate şi de a descoperi sau crea lucruri noi. Aceste dom enii
de interes te fac p o triv it pentru ştiinţă deoarece îţi place să
observi, să înregistrezi date şi să faci deducţii logice.
Profesiile din cadrul acestui dom eniu necesită o continuare a
studiului chiar şi după terminarea anilor de şcoală şi muncă precisă.
Adesea acest dom eniu presupune o în clinaţie deosebită către
matematică, deşi, dacă eşti atras de biologie, s-ar putea să fii
mai puţin interesat de matematică decât o persoană atrasă de
fizică. M unca în dom eniul ştiinţelor exacte se schim bă la fel de
rapid ca şi tehnolo gia, astfel încât apar noi o p o rtu n ită ţi de
experim entare prin inte rm e diul com puterelor. Deşi ştiinţele
exacte par dependente de instrumente, ele necesită în aceeaşi
măsură şi o curiozitate entuziastă.
M u lto r dom enii d in cadrul ştiinţelor exacte le lipsesc persoanele

calificate, în tim p ce în altele este foarte greu să-ţi găseşti un loc
de muncă, chiar dacă dispui de o calificare foarte bună.
O - domeniul organizatoric
Acest dom eniu se referă în special la administraţie. Poate include
atât chestiuni financiare, cât şi legale. Aceste profesii sunt im por
tante în toate instituţiile, atât în sectorul public, cât şi în cel
privat, pentru că im p lică folosirea efectivă a resurselor unei
organizaţii, fie că acestea sunt umane, fie că sunt materiale.
Deoarece în acest dom eniu una din atribuţii este să te asiguri că
sunt luate cele mai potrivite decizii, va trebui să fii capabil să
coo rd on e zi e fo rtu rile c e lo rla lţi. Abordarea ta tre b u ie să fie
structurată şi ordonată. Persoanele implicate în organizare, atât
în cadrul unor departamente m ici, cât şi în întreprinderile mari,
se bucură adesea de o influenţă enormă, pentru sim plul motiv
că ei sunt cei care ştiu aproape totul în legătură cu ceea ce se
întâmplă acolo. în consecinţă, astfel de profesii im plică foarte

multă responsabilitate. Acesta e m otivul datorită căruia cei ce
aspiră la poziţii înalte au nevoie de mai multe studii şi calificări
decât alţii. Totuşi, e foarte probabil că vei învăţa m ult şi din
experienţă, mai ales dacă ai potenţialul necesar. în organizaţiile
mari, posturile de conducere sunt ocupate de cele mai m ulte ori
de persoane care sunt calificate în dom eniul bancar, în asigurări,
în contabilitate sau în dom enii similare.
C - domeniul comercial
Dacă ai obţinut cel mai mare punctaj la această categorie de
activităţi, atunci vei fi probabil m otivat să îţi câştigi existenţa
într-un mod propriu. Nu este vorba despre a lucra singur, ci despre
a lucra pentru tine însuţi. Acest lucru este adevărat, chiar dacă
sarcina ta constă în a conduce afacerea altei persoane în numele
ei. Fără îndoială, persoanele care au succes în acest domeniu
conduc afacerile ca şi când ar fi ale lor chiar dacă este aşa sau nu.
Responsabilitatea şi răsplata acestui tip de carieră in clu d e
riscurile aferente asociate cu exigenţa de a te ridica la nivelul
aşteptărilor celorlalţi şi îndeplinirea pro m isiun ilo r pe care le-ai
făcut. De aceea, ca să ai succes în această profesiune, trebuie
să posezi calităţi personale deosebite, să fii energic şi hotărât.
O particularitate interesantă a acestui dom eniu este aceea că
nu sunt impuse restricţii nim ăn u i. O ric in e poate lucra aici,
indiferent de studii, deşi cei care conduc afaceri mari încearcă
a p roape în to td e a u n a să o b ţin ă alte c a lific ă ri pe n tru a-şi
îm b u n ă tă ţi perform anţele ulterioare. O rica re ar fi m ărim ea
afacerii în care lucrezi, atributele esenţiale rămân abilitatea de
a detecta o portunită ţile de afaceri şi dorinţa de a reuşi.
S - domeniul social
Deşi orice carieră im plică un contact cu ceilalţi într-o anum ită
măsură, atenţia ta în acest dom eniu trebuie îndreptată asupra
oam enilor. Un punctaj mare în acest dom eniu arată cât eşti de
pregătit să-i asişti pe ceilalţi de-a lungul evoluţiei lor. Dacă ai
un punctaj mare, înseamnă că eşti p o trivit pentru activităţile de
îndrum are şi în grijire a celorlalţi. Cariera ta se poate încadra în
oricare d intre d o m e niile care im plică contacte apropiate cu
oam enii, începând cu oferirea de consultanţă şi mergând până
la a avea grijă de aceia care nu se pot descurca singuri.
Astfel de profesiuni sunt rareori uşoare şi necesită de m ulte ori
resurse interioare imense. De exem plu, asistenţii sociali, deşi
bine intenţionaţi, sunt nevoiţi uneori să ia d e cizii în numele
altora, fapt care poate deranja m ulte dintre persoanele im p li
cate, fie că e vorba tot de profesionişti în dom eniu, fie de înşişi
cei care au nevoie de ajutor. înainte de a urma o astfel de carieră,
este recomandat să câştigi experienţă prin muncă de voluntariat,
pentru a te convinge că într-adevăr ţi se potriveşte.
Succesul în acest dom eniu depinde de considerentele personale.
Tactul, răbdarea şi înţelegerea sunt calităţi de care trebuie să
dispui din belşug. în plus, puterea de a merge mereu înainte
este adesea necesară în situaţiile în care vei prim i prea puţină
consideraţie în raport cu eforturile depuse. Pe de altă parte
însă, m ulţum irea sufletească de a vedea situaţia sau viaţa celorlalţi
îm bunătăţindu-se datorită ţie poate fi, în final, cea mai potrivită
recompensă.
Social şi lingvistic
Un punctaj mare la aceste categorii arată că eşti interesat de
activităţile care cer idei noi, contacte directe cu oam enii şi o
bună com unicare. O o pţiu ne evidentă ar co n stitu i-o profe
soratul, deşi ai putea la fel de bine să îţi desfăşori activitatea în
dom eniul com ercial, de exem plu în relaţiile publice.
Dacă eşti mai preocupat de partea literară, atunci a b ilită ţile
lingvistice îţi sunt probabil mai necesare decât grija faţă de
ceilalţi. Pe de altă parte, un terapeut logoped, deşi poate avea
aptitudin i lingvistice dezvoltate, în esenţă, scopul lui principal
este mai degrabă acela de a-i ajuta pe ceilalţi să depăşească

anum ite dificu ltă ţi, decât să le furnizeze inform aţii.
Lingvistic şi artistic
Doreşti să acumulezi cât mai multe informaţii şi cauţi modalităţi
de a-ţi exprima ideile, adesea într-o manieră originală. Drept ur
mare, ceilalţi vor admira adesea felul în care munceşti şi ceea ce
faci, precum şi varietatea stilu lu i tău de viaţă. însă astfel de
profesiuni nu sunt lipsite de riscuri, aşa că poate cea mai importantă
calitate de care ai nevoie este încrederea în tine şi în ceea ce faci.
Artistic si fizic
Aceste dom enii îm preună îţi oferă posibilitatea de a aplica arta
într-un mod practic. Un exem plu de asemenea activitate ar fi
olăritul, pentru care îţi trebuie simţ artistic şi simţ al p roporţiilor.
Există m ulte meşteşuguri care îm bină frumuseţea artei cu latura
concretă a fabricării de bunuri.
M ai sunt şi alte oportunităţi dacă priveşti d in c o lo de munca
propriu-zisă. De exem plu, talentul tău ar putea fi folosit într-o
afacere sau te-ar putea duce în zona socială prin interm ediul
învăţăm ântului sau terapiei.
Fizic şi experimental
Dacă vei lucra în aceste dom enii, vei avea de-a face cu aplicarea
ştiinţei în viaţa reală. Eşti tip u l de persoană care transpune teoria
în practică . Astfel de cariere necesită cu n o ştin ţe teoretice
aprofundate, dar şi experienţă practică. Adesea, oam enii se
bazează pe tine mai m ult decât îşi dau seama (de pildă, folosind
bunuri în care este încorporată o nouă tehnologie), iar activitatea
pe care o depui este esenţială pentru o existenţă sigură şi
confortabilă .
Experimental şi organizatoric
Punctajele mari la aceste două categorii sugerează că ai putea
fi interesat de m atem atică, statistică, finanţe sau m arketing,
p recum şi de alte d o m e n ii care co m b in ă pasiunea pentru
numere cu abordarea analitică a problem elor. Dacă te intere
sează statisticile, este posibil să te orientezi către latura ştiinţifică.
In schimb, dacă te atrag mai m ult calculele, atunci probabil vei
prefera să lucrezi în dom eniul afacerilor.
A lte profesiuni care îm bină foarte bine cele două aptitudin i şi

care prezintă şi posibilităţi de dezvoltare sunt reprezentate de
activităţile de organizare. E posibil să te im p lici în integrarea
sistemelor sau dezvoltarea lor în cadrul organizaţiilor. în acest
caz, este de aşteptat să te intereseze şi latura socială a lucrurilor.
Organizatoric şi comercial
Ca să poţi lucra în aceste dom enii, ai nevoie de o inteligenţă
pătrunzătoare şi speculativă. Cu siguranţă te-ar încânta ideea de
a lucra în dom eniul bancar, în asigurări, finanţe sau adm inis
traţie. Dar, ca să reuşeşti, trebuie să fii un bun manager, în prim ul
rând pentru a coordona efo rtu rile ce lo rla lţi, dar şi pentru a
administra resursele pe care le ai la dispoziţie. în tim p ce ma
joritatea celor im plicaţi în afaceri sunt mai intuitivi, un punctaj
mare obţinut de tine la aceste categorii arată că poţi să ţii lucrurile
sub control şi eşti mai realist. Dacă ai cunoştinţe solide despre
cum se desfăşoară o afacere şi eşti eficient, atunci vei fi o forţă de
care trebuie să se ţină cont.
Comercial si
r social
Ai un punctaj mare la aceste categorii? Asta înseamnă că vei
dori să lucrezi cu şi pentru oam eni, dar nu într-un mod care să
im p lice grija personală faţă de alţii, ca în cazul terapeuţilor.
Eforturile tale se vor înscrie într-un alt registru; ceea ce vei realiza
pentru ceilalţi va fi prin interm ediul a ptitu d in ilo r tale de ordin

com ercial.
Este posibil să con trib ui la crearea circum stanţelor sau punerea
la dispoziţie a resurselor prin care alte persoane să reuşească în
mod direct să-i ajute pe ceila lţi. Ai putea fi mai degrabă preşe
dintele unui com itet care obţine fo nd urile necesare pentru cei
aflaţi în situaţii d ificile , decât o persoană care să ajute efectiv.
Talentele tale evidente sunt, în mod clar, mai m ult de ordin
p o litic decât em oţional, deşi şi cel din urmă aspect este ridicat.
Social si
r
artistic
Profesiile care com bină cele două tip u ri de aptitudini necesită
abilităţi legate atât de meseria propriu-zisă, cât şi de relaţia cu
oam enii. Empatia, căldura şi răbdarea sunt necesare pentru a
putea com unica cu ce ilalţi şi pentru a-i ajuta. Aceste tip u ri de
activităţi sunt adesea preferate de oam enii voluntari, care au
acum ulat experienţă în acest sens şi îşi aduc astfel o contribuţie
însemnată la ajutorarea ce lorla lţi. Acest dom eniu nu este cel
mai p o trivit pentru tine dacă doreşti să realizezi lucruri măreţe
prin interm ediul artei. M ai degrabă vei fi în c lin a t să te pui în
serviciul altora.
Social si
r fizic
Un punctaj sem nificativ aici denotă că eşti probabil o persoană
activă, care vrea să lucreze îm preună cu alţii pentru a duce la
în d e p lin ire o sarcină precisă. Tendinţa ta este aceea de a-ţi
concentra forţele pentru a atinge scopul propus. M odul în care
îţi abordezi meseria depinde de ceea ce faci efectiv, dacă ai un
rol de organizator sau o activitate cu tentă mai degrabă artistică,
în p rim u l caz, ai p utea fi atras de d o m e n iu l p ro d u c ţie i
industriale. în cel de-al doilea, s-ar putea să îţi placă să antrenezi
o echipă de sport sau să fii instructor de gimnastică aerobică.
Dacă celelalte interese care te motivează înclin ă către dom eniul
com ercial, ai putea fi şef de echipă sau ai putea avea legături
cu m anagementul proiectelor. Entuziasmul şi abilitatea de a

lucra cu ceilalţi reprezintă un indiciu im portant al faptului că
ai putea fi un lider eficient.
Social şi experimental
Dacă aceste două puncte de interes sunt cele mai motivante
pentru tine, atunci îţi doreşti probabil să îţi foloseşti cunoştinţele
de specialitate în sp rijin ul celorlalţi. Ai putea fi consilier vo-
caţional, dar relaţia ta cu cei din ju r va fi probabil strict profe
sională şi nu va avea im p lic a ţii de ordin sentimental. D om eniul
principal de activitate va fi cel ştiinţific, dar tendinţa ta va fi
aceea de orien ta re a ş tiin ţe i către instruirea şi bunăstarea
ce lo rla lţi.
Lingvistic şi fizic
Aceste două dom enii se exclud de obicei. Deşi cei mai m ulţi
oameni sunt activi şi com unică în cea mai mare parte a tim pului
cu ceilalţi, există puţine profesii care să com bine aceste două
puncte de interes în mod coerent. A utorul unor cărţi tehnice
sau gazetarul sportiv sunt exem ple care arată că aceste două
dom enii pot fi îm binate, dar aceste profesii reprezintă cariere
cu adevărat specializate. Cum îţi cauţi profesia potrivită? Ai
putea începe s tu d iin d p ro fe s iile ca racteristice d o m e n iu lu i
lingvistic separat de cele proprii activităţilor fizice. Analizează
apoi dacă există vreo carieră aparţinând unui dom eniu care să
îţi ofere suficientă m otivaţie pentru celălalt dom eniu de interes
propriu. De asemenea, ai putea să consulţi nom enclatorul de
profesii, unde este posibil să găseşti şi alte alternative.
Artistic şi experimental
Cu punctaj mare la aceste categorii, vei avea nevoie de o profesie
care să-ţi ofere un mediu caracterizat de expresivitate şi propice
pentru analiză. în m od cert, îţi doreşti să foloseşti ştiinţa şi
tehnologia pentru a crea ceva perfect. Este posibil să-ţi pui în

aplicare ideile inovatoare. S-ar părea că orice ocupaţie ai avea,
provocarea este foarte importantă pentru tine, fie că e de natură
creativă, fie de ordin tehnic.
Fizic şi organizatoric
Având în vedere că acestea sunt dom eniile de interes pentru
tine, îţi doreşti probabil o profesie prin care să poţi să im ple
mentezi şi să duci lu cru rile la bun sfârşit. Te atrage un mediu în
continuă mişcare. îţi place ca tu însuţi să fii foarte m obil. Im
portant pentru tine ar fi să te ocupi de infrastructura logistică,
să te asiguri că resursele, bun u rile sau echipam entele ajung la
locul p o trivit şi la m om entul potrivit. Pe măsură ce vei înainta
pe scara ie ra rh ică , te vei im p lic a în c a lc u lu l b u g e tu lu i şi
costurilor, astfel încât term enele lim ită să fie respectate.
Fizic si
r comercial
îţi doreşti să com bini interesul pe care îl ai pentru dom eniul
com ercial cu şansa de a deveni direct im plicat în tot ceea ce se
întâm plă. Este posibil ca activitatea ta să însemne tranzacţii cu
proprietăţi, vânzarea şi cum părarea de echipam ente sau ges
tiunea stocurilor. Eşti o persoană practică, ce determină şi in flu
enţează desfăşurarea evenim entelor sau care se apucă de m ulte
lu cru ri.
Experimental şi comercial
Aceste preferinţe încearcă să com bine activitatea intelectuală
cu cea legată mai m ult de materie. Acest lucru este posibil,
uneori, după cum au dovedit chim iştii (farmaciştii) care au riscat
im plicându-se în vânzările cu am ănuntul. Desigur, ştiinţa este
o afacere de proporţii, astfel încât m ulte dintre com paniile mari,
ca de exem plu com paniile farm aceutice, au echipe im presio
nante de cercetători ş tiin ţific i. Cei care ajung în fruntea acestor

organizaţii îşi încep cariera în ştiinţă, dar îşi dezvoltă de-a lungul
tim p u lu i şi abilităţi com erciale.
Punctele tale de interes se regăsesc în dom eniul ideilor, al co
m unicării şi al provocărilor de ordin intelectual. Te va interesa
să acum ulezi cunoştinţe pe care vei dori să le aplici într-un mod
original. Este posibil să îţi lipsească abilitatea practică de a-ţi
transforma ideile în realitate, dar îi poţi inspira pe alţii să facă
acest lucru.
Organizatoric şi social
Dacă te interesează aceste două categorii, înseamnă că vrei să
lu c re z i îm p re un ă cu a lţii în cadrul unei e ch ip e e ficie n te .
O am enii te vor considera persoana potrivită pentru a-i con
duce, întrucât pari a fi dispus să te ocupi de aranjam entele
necesare şi de o rg a n iz a re . Deşi a b ilită ţile ta le de o rd in
adm inistrativ şi personal ar putea fi utile în cele mai m ulte
organizaţii, în special în dom eniul com ercial, se pare că munca
ta îţi oferă cele mai m ulte satisfacţii atunci când are şi un ele
ment altruist. Iţi place să lucrezi în folosul com unităţii în m ijlocul
căreia trăieşti sau în instituţii publice (şcoli, de exem plu), unde
resimţi o satisfacţie deosebită atunci când îi ajuţi pe ceilalţi.
Este posibil să-ţi fi plăcut ştiinţele umaniste în perioada studiilor,
dar ai înţeles între tim p că eşti mai înclinat către latura com er
cială a lu crurilor decât către cea ştiinţifică. în lin ii mari, pre
ferinţele tale te vor îndrum a către cariere care presupun activitate
adm inistrativă. Fără îndoială, vei fi im plicat în com unicare şi
probabil şi în conducerea celorlalţi. Aceste cariere nu prezintă
un conţinut literar sau creativ ridicat, dar se caracterizează prin
varietate şi printr-o largă exprim are în mod practic.
Organizatoric şi artistic
Te afli în căutarea unui mediu de creaţie şi în acelaşi tim p îţi
place să te simţi responsabil pentru ducerea la bun sfârşit a dife
ritelor activităţi. S-ar putea să îţi facă plăcere să lucrezi într-o
atmosferă înfierbântată, în care rezultatele finale să reprezinte o
performanţă deosebită.
Comercial şi lingvistic
S-ar putea ca la bază să ai o pregătire literară şi chiar să-ţi placă
să scrii. O ricum , cel mai m u lt te atrage ideea de a com bina
pasiunea pentru cărţi şi idei cu afacerile. De asemenea, poţi fi
atras de o carieră ce-ţi oferă posibilitatea de „a fi în lum ina
reflectoarelor". în acest caz, profesiunea ta poate fi legată de
com unicare.
Comercial şi artistic
Aceste preferinţe indică aproape întotdeauna dorinţa de a avea
o carieră dinam ică de persoană întreprinzătoare. Eşti tentat să
te im p lic i în dom eniul design-ului sau în mass-media. îţi plac
ideile noi şi vei căuta o portunită ţi de a le exprim a într-un mod
o rig in a l. Vei fi, proba bil, foarte rapid în a detecta aspectele
m ateriale im portante sau id eile care atrag pe cei din jur. Ai
putea fi în măsură să prezinţi toate acestea într-un mod care să
demonstreze valoarea o p in iilo r tale.
; i fï.îsfc ' и ф
‘
'ţ -н if'u)1}. jt» .1ii <r ,'jüb>, «jg^.uiF-*ifi iunu .
.■■üftSÛl'IT, ,(l. Л • (,') V.

'. ï v ^ r v . ' ';й , ■>r ? ., J |
■;> i ^ J f ï r ■■(!. л ; с ! ■’ ‘ ß . ci r.„ ;v:/' , i ?
Л ■ .■ ■ ■ ■;!>' ■ . •■',
:■• . ! , î.' / V ■ 1i , ,1 . . iï ■> ' w ■■ 'rj-
Л-
.
: i- ' • . . :
' ■ • ; . : ' ÏO , , : il -,.:>rt :,l, ,
'“fe :! ';v' ‘ ■■ bi.., li , (it: ■

' Ijîno
' S : ’ : ' 'if, ■:>![ i l ,■ . ■;>!: : 'fr, r
■
■"" ; ■
' '• ; ' ■
•;; ' •« ; . ■ ... ; .;)(>
' ..'V ■
' iffj» : i
:' & ~ с & е н -, ;*1 ... : V. if

Partea a 4-a
Profilurile
carierei
Nomenclator de
profesii
Există două m od a lităţi de fo losire a p ro filu rilo r indicate: în

prim u l rând, analizând lista de cariere, optând pentru acelea
care te atrag şi verificând a p titu d in ile indicate, observând dacă
d e ţii trăsături sim ila re sau a prop iate ; şi, în al do ile a rând,
analizând a p titu din ile şi optând pentru acele activităţi care au
relevanţă raportat la rezultatele obţinute.
Este necesar un anum it grad de precauţie, precum şi in tuiţie
pentru a găsi corespondentul a p titu d in ilo r personale în profile.
Există câteva elemente de care trebuie să ţii cont:
■ Faptul că rezultatele tale nu se potrivesc celor indicate
nu înseamnă că respectiva carieră nu ţi se potriveşte.
In dica ţiile au doar scopul de a oferi sugestii în legătură
cu aptitu d in ile necesare unei anum ite activităţi. Nu sunt
însă singurele posibile;
■ în cazul în care nu deţii a p titu d in ile sugerate, dar te atrage
o anum ită activitate, întreabă-te în ce măsură a p titudin ile
tale ar putea fi folositoare. Scopul prin cipal al acestui
exerciţiu este acela de a te face să te gândeşti la m odul în
care îţi poţi folosi potenţialul în mod efectiv. Persoane
d ife rite cu a p titu d in i d ife rite p o t în d e p lin i aceeaşi
activitate având acelaşi succes.
■ Când a p titu d in ile tale în tr-u n dom eniu, spre exem plu
m otivaţia, sunt p o trivite mai m ultor activităţi, foloseşte
d om eniile personalităţii şi ca lită ţilo r personale pentru a

reduce num ărul p o sib ilită ţilo r.
■ In cazul în care pari p o triv it pentru o carieră datorită
potenţialului tău, de exem plu a diferitelor talente, şi pentru
o altă carieră datorită altui aspect al potenţialului, spre
exem plu personalitatea, num ai tu poţi decide ce ţi se
potriveşte mai m ult.
■ Două sau mai m ulte căsuţe bifate în vederea unei activităţi
nu im plică faptul că toate acestea sunt la fel de im por
tante. Spre exem plu, un manager poate fi bun la logică
vizuală, verbală şi num erică, sau doar la una dintre ele.
■ Dacă nu s-a bifat nim ic, aceasta nu înseamnă că nu există
a p titu d in i pentru ocu pa ţia respectivă, ci că n ici unul
d in tre aceste elem ente nu este m ai im p o rta n t decât
celelalte.
■ Căsuţele bifate în zona a p titu d in ilo r arată când anume
se cere un anum it potenţial. în cazul o cupaţiilo r pentru
care s-ar putea cere o d ip lo m ă la început, potenţialul
trebuie să fie cel puţin „peste m edie".
Această carte are rolul doar al unui ghid şi te ajută să meditezi
în legătură cu potenţialul tău. în plus, mai poţi cere sfaturi de la
persoane cunoscute sau de la specialişti, cum ar fi consilierii
profesionali.
Codurile privind Codurile privind Codurile privind

aptitudinea personalitatea motivaţia
V Vizual R Raţional L Lingvistic

N Numeric Iv Intuitiv A Artistic
Ve Verbal S Spontan F Fizic
S Secvenţial C Conformist E Experimental
Sp Spaţial A Activ O Organizatoric
3D 3D P Pasiv C Comercial
Si Sisteme E Extravertit s Social
Vo Vocabular It Introvertit
Ca Calcul aritmetic
s
g
<
£
c
o
iu
p-,
I Profesia
*
w
O
<
<
-
£
CO
CJ
Oh
hJ
>
co
•*
ai
so
co
CO
CO
G
JU
CJ
■
CJ
->
\
"i.
Achizitor
\
Achizitor de articole de modă
I Acordator de pian
\
Actor
>>
'i.
I Acupuncturist
Nomenclator de profesii
Administrator
Administrator cămin
\
Administrator de teatru
\
Administrator muzeu de artă I
Administrator serviciu sanitar I
Agent de asigurăţi
\
Agent de brevete
\
Agent de bursă
Agent de pază
\
I Agent de presă
\
\
I Agent de protecţia m ediului

\
I Agent de publicitate
I Agent de reprezentaţie
\
Agent de schimb valutar
\
\
Agent de turism
\
\
j Agent imobiliar
-i.
.Agent literar
207
A gent pază de coastă
Agronom
Analist de sistem
Analist de valori mobiliare

Analist financiar
Analist program ator

Anestezist
A nim ator pe calculator

A ntrenor sportiv
A ntropolog
A ntropolog cultural
A ranjator rafturi magazine

Arbitru
Argintar
A rhitect
A rhitect peisagist
Arhivist
Armurier
A rom oterapeut
Asistent bibliotecar
Asistent de muzeu
Asistent de studio
Asistent dentar
Asistent medical veterinar
Asistentproducătorde televiziune
Asistent social
Asistent social copii
Asistent societate construcţii
Asistent stomatolog pentru creşă
Asistent vânzări a i amănuntul
Asistentă
Asistentă de creşă
Asistentă psihiatrie
Asistentă veterinară
A stronaut
Astronom
Auditor
A utor
Avocat
Avocat consultant
Avocat pledant
Bacteriolog
Barman
Bibliotecar
m ann
Botanist
Broker
Brutar
Bucătar şef
C adru de instruire
stagiar
Caricaturist ziar
C artograf
Cascador
Casier
Călăreţ acrobat
Cârciumar
C ercetător de piaţă
C ercetător operaţional
C ercetător social
C helner/chelneriţă
Chimist
Chirurg veterinar
Cioban
Cofetar
Colector de fonduri
C om erciant în construcţii
Com pozitor
Consilier
Consilier de studii
Consilier pe problem e
de droguri şi alcool
Consilier politic
Consilier vocaţional
C onstructor de am barcaţiuni
C onsultant de afaceri
C onsultant în m anagem ent
C onsultant în studiul m uncii

C onsultant profesional
C onsultant restruct. personal
Contabil
Contabil specializat în calculaţie
C ontrolor de calitate
C ontrolor de trafic
C ontrolor stocuri
C ontrolor trafic aerian
Coregraf
C orespondent extern
Cosmetician
Costumier
Creator de machete industriale

C reator de modele
Criminalist
Critic de carte
Critic de film
Critic literar
Croitor
C roitor de dam e
C urăţător de haine
Curier
C ustode
Dactilograf com puter

Dansator
D ansator de balet
Dădacă
D ecorator
D ecorator de vitrine
D endrolog
D epanator electrocasnice
Dermatolog
D esenator tehnic
Designer
Designer afişe
Designer caroserii auto
Designer componente hardware
Designer de jocuri
pe calculator
D esigner de m odă
Designer de scenă
Designer de sigle
Designer industrial
Designer interior
D espăgubitor asigurări
Dietetician
D irector bancă
D irector comercial
Director de achiziţii
D irector de cinem atograf
V N Ve S Sp 3D Si Vo Ca R Iv s C A P E It L A F F, O c s InD
D irector de club ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de hotel ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de marketing ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de pensiune ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de producţie ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de publicitate ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de scenă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector de vânzări ✓
...
✓ ✓ ✓
Director executiv ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Director general ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector media ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Director operaţional de vânzări ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector pom pe funebre
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Director societate de construcţii ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector transporturi
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
D irector vânz. cu am ănuntul ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Diriginte ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Dirijor de scenă
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Discjockey
■ ✓ ✓
Iv S c A P E It L A F E 0 c
V N Ve S Sp 3D Si Vo Ca R
✓ ✓ ✓ ✓
D octor în m edicină ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓
D resor de câini poliţişti
✓ ✓ ✓ ✓
Dulgher ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Ebenist ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Ecolog ✓
✓ ✓ ✓
Economist ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Electrician ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Ergonom ist ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Evaluator accidente ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓
Evaluator asigurări ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Exam inator de brevete ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Expert în dem olări ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Expert în materiale explozive ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Expert în substanţe explozive ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Expozant ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Fabricant de bijuterii ✓
✓ ✓ ✓ ✓
Fabricant de echipam ente ✓
Fabricant de instrum ente

✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
ştiinţifice ✓ ✓
✓ ✓ ✓
Fabricant de jucării ✓
✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Fabricant de mobilă ✓ ✓
Fabricant de şei
Fabricant de unelte
Farmacist
Farmacolog
Fermier
Filosof
Fizician
Fizician nuclear
Fizician spital
Fizioterapeut
Fotograf
Fotom odel
Funcţionar
F uncţionar bancar
F uncţionar de stat
Funcţionar poştal
Furnizor
Geamgiu
Genealogist
Genetician
Geochimist
Grafician
Gravor
Grădinar
Grefier
Hidrolog
H om eopat
H orticultor
Igienist dentar_________
Ilustrator
Ilustrator benzi desenate
Ilustrator de cărţi
Ilustrator desene anim ale
Ilustrator literatură medicală
Ilustrator tehnic
Im p o rtato r/ex p o rtato r
Im unolog
Inginer aeronautica
V N Ve s Sp 3D Si Vo Ca R Iv S c A P E It L A F F. 0 c s
Inginer biochimist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer constructor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer control echipam ente ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de imagine ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de înregistrări ✓ • ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de proteze ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de sunet ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de telecomunicaţii ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer de televiziune ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer electrician ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer electronist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer electrotehnist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer feroviar ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer mecanic ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer proiectant ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inginer term otehnist ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector conservare ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector construcţii ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector de calitate ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector financiar ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector igienă alim entară ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

Inspector impozite ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Inspector în construcţii ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
IJu căto r de golf profesionist
Ju d ecăto r
Jurnalist
Lăcătuş
Librar
Logoped
L ucrator cu tineretul
Lucrător în ind. alim entară

| Lucrător la fermă
L ucrător platform ă petrolieră
Lucrător social în folosul

com unităţii
Lucrator social psiholog
Macaragiu
Machior
Majordom
Marinar
M arinar pe vas comercial
Nomenclator
Masor
Maşinist
Maşinist (teatni)
Matematician
de profesii
Mecanic
Mecanic agricultor
Mecanic de tren
Mecanic întreţinere birouri
Medic legist
M edic stomatolog
M em bru echipaj am bulanţă
M erchandiser
Meseriaş în acoperişuri din ţiglă
Meşter în acoperişuri din paie

Metalurgist
M eteorolog
Microbiolog
Modistă
M ontator
M ontator de panouri
Morar
M uncitor acoperişuri
Muzicant independent
Muzician
Negociator
N egociator de proprietăţi
N egociator sindical
N eurochirurg
N otar public
N utriţionist
O bstetrician
Oficial
O fiţer de evaluare rating

O fiţer de informaţii
Ofiţer de îmbarcare şi expediere

O fiţer de navigaţie
O fiţer de plasare a forţei

d e m uncă
O fiţer de poliţie
O fiţer de securitate
O fiţer închisoare
Ofiţer militar
O fiţer p entru conservarea

mediului
O perator de film
O perator fişe medicale
O perator piscină şi staţiuni

balneoclimaterice
O ptician
O ptician oftalmolog
O rganizator croazieră
Organizator de conferinţe
O rganizator de expoziţii
O rganizator licitaţii
Orologier
O rtoped
O steopat
Paramedic
Patolog
Patolog medicină legală
Paznic de cale ferată
Paznic de ecluză
Paznic de far
Paznic de vânătoare
P ădurar
Părinte casnic
Pedichiurist
Personal centru de relaxare
Personal de curăţenie birouri
Personal de deservire la sol
Personal militar
Pescar
Pietrar
Pilot de aeronavă
Pilot de coastă
Pilot de curse
Planificator urbanism
Politician
Poliţist com unitar

Pompier
P ortar d e spital
Preot
Prezentator produse
P roducător com pact discuri
P roducător de bere
P roducător de film
Producător de muzică
Profesor
Profesor de arte/m eserii
Profesor de educaţie fizică

Profesor de limba m aternă
Profesor de limbi străine
Profesor de pian
Profesor de profil real
Profesor de teatru
Profesor de tratam ent
Profesor pentru persoane
cu handicap
Profesor ştiinţe um aniste
Program ator
Psihanalist
Psihiatru
Psiholog
Psiholog clinician
Psiholog criminalist
Psiholog educaţional
Psiholog pentru orientare
profesională_________
Psihoţerapeut
Radiolog
Recepţioner
Redactor
Redactor de reclame
Redactor (ziar)
Reflexoterapeut
Renovator
R eparator cam ere video
R eparator d e biciclete
ceasuri
Reprezentant medical
Reprezentant tehnic
Responsabil medicina muncii

Responsabil relaţii industriale
Restaurator
R estaurator obiecte de artă
Romancier
Scafandru
Scriitor de scenarii
Scriitor dom eniu ştiinţific

Scriitor profesionist
Scriitor tehnic
Sculptor
Secretar agricultor
Secretar bilingv
Secretară
Secretară cabinet medical
Secretară de firmă
Soldat
Specialist îm bălsămare
Specialist în actuariat
Specialist în informatică
Specialist în materiale______
Specialist în organizarea muncii
Specialist în ortodonţie
Specialist medicină legală
Statistician
Stenodactilograf
Sticlar
Supraveghetor
Supraveghetor de cantitate
V N Ve S Sp 3D Si Vo Ca R Iv S c A P E It L A F E 0 c s
Supraveghetor hidrolog ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Şef de birou ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Şef de echipă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Şef de fermă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Şofer ✓ ✓ ✓ ✓
Şofer de autobuz ✓ ✓ ✓
Şofer de camion ✓ ✓ ✓ ✓
Şofer de taxi ✓ ✓ ✓
Tapiţer ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
T ăietor de şabloane ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tâmplar ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician aeronautică ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician agricultor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician auto ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician calculatoare ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician chimist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician contabil ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician de întreţinere ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician de laborator ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician de lumini ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician de sunet ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician dentar ✓ ✓ 1 ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
V N Ve S Sp 3D Si Vo Ca R Iv S c A P E It L A F E 0 c s
Tehnician fotograf ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnician în industrie ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tehnolog chimist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Telefonist ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tencuitor ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
T erapeut ocupaţional ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
T erapeut p rin artă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

T erapeut prin muzică ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tipograf ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Translator ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Trezorier ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Verificator (operaţiuni) ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Vânzător ✓ ✓ ✓ ✓
V ânzător de antichităţi ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Vânzător de spaţii com erciale ✓ ✓ ✓ ✓ ✓

V ânzător obiecte de artă ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Zarzavagiu ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Zeţar ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Ziarist independent ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Zidar ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Zoolog ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
Tipărit la S.C. TIPARG S.A.
DN 65B Varianta Autostradă - Slatina
Tel: 0248/615 416; 0248/615 417
Tel./Fax: 0248/ 221348
E-mail: office@tiparg.ro; www.tiparg.ro
Colecţia
CARIERE
Cunoaşte-te pe tine însuţi! Aceasta este prima regulă a celor care

vor să reuşească în viaţă. însă multe persoane au însuşiri pe care nu
le conştientizează sau nu le folosesc niciodată.
Concepute după metode psihologice atestate, testele din carte îţi
oferă posibilitatea de a-ţi construi un profil personal, util pentru:
S alegerea carierei şi reevaluarea acesteia în timp;
• / pregătirea pentru selecţii viitoare, în vederea obţinerii unei
(noi) slujbe;
folosirea cu mai mare eficienţă a atuurilor de care dispui;
• / mai buna înţelegere a celor dinju ru l tău.
Cartea conţine: - teste de aptitudini;
- chestionare de personalitate;
- teste de motivaţie.
La sfârşitul cărţii este inclus un nomenclator de profesii care te va
ajuta să afli ce carieră ţi se potriveşte cel mai bine, în funcţie de cele
trei criterii: aptitudini, personalitate şi motivaţii.
13. RCPIt - Cercetător

Caracteristici: raţional, conform ist, pasiv, introvertit
Cariere: tehnician contabil, statistician, arhivar, controlor finan
ciar, şofer, in g in e r, agent de asigurări, sp e c ia lis t cercetări
operaţionale.
14. RSPIt - Executant
Caracteristici: raţional, spontan, pasiv, introvertit
Cariere: tehnician contabil, ghid turistic, bucătar, dietetician, in
terpret, te h n ic ia n co m p uter, paramedic, agent de circulaţie,
chirurg.
15. IvCPIt - Specialist
Caracteristici: in tuitiv, conform ist, pasiv, introvertit
Cariere: dendrolog, curator, ferm ier, constructor, grădinar, isto
ric, com isionar, olar, cioban, ţiglar, şelar, arm urier, planificator.
16. IvSPIt - Hoinar
Caracteristici: in tuitiv, spontan, pasiv, introvertit
Cariere: barman, dansator, realizator em isiuni m uzicale, anim a
tor, model, portar, lucrător în producţie, vânzător de magazin,
chelner.

Teste de Autocunoastere Ed. II-A Jim Barrett

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste de Autocunoastere Ed. II-A Jim Barrett

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura C.H.

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck.

Traducerea: Căliman Angelica Raluca

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Intro du cere........................................................... ........................ 1

Partea întâi Aptitudinile.........................................9

Capitolul 1 Testul de logică v iz u a lă ............................... 11

Capitolul 2 a Testul de logică n u m e ric ă ............................. 26

C a p ito lu l 3 a T e s tu l de a n a liz ă v e r b a lă ............................... 32

C a p ito lu l 4 a T e stu l de lo g ic ă s e c v e n ţia lă .......................... 43

C a p ito lu l 5 T e stu l de o r ie n ta re în s p a ţiu ...........................55

C a p ito lu l 1 0 i P ro filu l de a p titu d in i

P a r te a a 2 - a a P e r s o n a lit a t e a .................................... 131

C a p ito lu l 12 a T e s tu l de id e n tific a r e a c a r ie r e i............... 153

C a p ito lu l 13 a T e stu l de d e z v o lta re a c a r ie r e i................ 178

C a p ito lu l 1 4 a N o m e n c la to r de p r o f e s ii............................ 205

Cum se utilizează această carte

■ alegerea şi planificarea carierei, precum şi la dezvoltarea

Cartea conţine trei tipuri de teste, referitoare la:

■ a ptitudini. Acestea sunt concepute pentru a-ţi oferi in ­

îţi identifici punctele slabe, încercând, în acelaşi tim p, să

Fiecare din aceste capitole conţine:

Testele pot fi rezolvate în orice ordine, deci poţi începe testa­

p o tenţia lul persoanelor intervievate, decât rezultatele altor

■ vei obţine sfaturi şi interpretări obiective;

Aptitudinile tale „ascunse"

care le putem face. Iar în cazul în care suntem conştienţi, nu

foloseşti aptitudinile. Este posibil să nu fi încercat niciodată

Cum se rezolvă testele

Scopul acestor teste este să te facă să îţi dai seama ce tipuri de

Instrucţiuni pentru rezolvarea

1. Când vei com pleta testele, asigură-te că eşti într-un loc

nevoie de un ceas bun. U nul cu cronom etru ar fi de

Notarea şi interpretarea rezultatelor

mpm -a p titu d in i cu m ult peste medie, potenţial ridicat

Dacă vei lua în considerare un grup mai mare de persoane,

Cum se rezolvă testele de personalitate şi

Există două tip u ri de problem e în cadrul acestei categorii de

Exempl ul 1 Care formă diferă?

Exempl ul 2 Care formă urmează?

Pentru exemplul 1, B este răspunsul corect. Este singura formă curbată

Acestea fiin d teste cu lim ită de tim p, ai 10 m inute pentru a

I. Care formă este diferită de celelalte?

l<). Care diferă?

21. Care diferă?

r>. Care diferă?

27. Care diferă?

II. Care diferă?

32. Care diferă?

Răspunsuri la testul de logică

1-d 9-e 17-d 25-e

Calcularea scorului total

Stabilirea nivelului de potenţial

Răspunsul cel mai logic este 4; se potriveşte succesiuni 1, 2, 3, 4, pentru că

Numerele de pe linia de jos sunt toate dublul num erelor de pe linia

Aflarea num erelor corespunzătoare spaţiilor goale te poate ajuta

Răspunsuri la testul de logică

1-1 6-18 11-74 16-9

Calcularea scorului total

Stabilirea nivelului de potenţial

Care este oraşul cel mai în d e p ă rta t către est?

Răspunsul nu poate fi a), p entru că Newport se află la vest de Flatpeak.

(line are un Rolls-Royce?

Răspunsul corect este c ) . Nu poate fi a ) , deoarece Fred are un Ford şi

■ a ptitudini. Acestea sunt concepute pentru a-ţi oferi in

Testele pot fi rezolvate în orice ordine, deci poţi începe testa

14. Câte persoane au cauciucuri periculoase la maşini cu m o

Acest test analizează cât de uşor poţi „vedea" şi „întoarce" obiec