Sunteți pe pagina 1din 5

Art.

185 Autopsia medico-legala


Autopsia medico-legal se dispune de ctre organul de urmrire penal sau de ctre
instana de judecat, n caz de moarte violent ori cnd aceasta este suspect de a fi
violent sau cnd nu se cunoate cauza morii ori exist o suspiciune rezonabil c
decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infraciune ori n legtur cu comiterea
unei infraciuni. n cazul n care corpul victimei a fost nhumat, este dispus exhumarea
pentru examinarea cadavrului prin autopsie.
Procurorul dispune de ndat efectuarea unei autopsii medico-legale dac decesul s-a
produs n perioada n care persoana se afl n custodia poliiei, a Administraiei Naionale
a Penitenciarelor, n timpul internrii medicale nevoluntare sau n cazul oricrui deces
care ridic suspiciunea nerespectrii drepturilor omului, a aplicrii torturii sau a oricrui
tratament inuman.
Pentru a constata dac exist motive pentru a efectua autopsia medico-legal, organul
de urmrire penal sau instana de judecat poate solicita opinia medicului legist.
Autopsia se efectueaz n cadrul instituiei medico-legale, potrivit legii speciale.
La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptai i specialiti din alte domenii
medicale, n vederea stabilirii cauzei decesului, la solicitarea medicului legist, cu excepia
medicului care a tratat persoana decedat.
Cu ocazia efecturii autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru
stabilirea identitii, inclusiv prelevarea de probe biologice n vederea stabilirii profilului
genetic judiciar.
Organul de urmrire penal trebuie s ncunotineze un membru de familie despre data
autopsiei i despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care s asiste la
efectuarea autopsiei.
Medicul legist care a efectuat autopsia ntocmete un raport de expertiz, care cuprinde
constatrile i concluziile sale cu privire la:
identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, dac identitatea nu
este cunoscut;
felul morii;
cauza medical a morii;
existena leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura
agentului vulnerant i legtura de cauzalitate dintre leziunile traumatice i deces;
rezultatele investigaiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate
de la cadavru i a substanelor suspecte descoperite;
urmele biologice gsite pe corpul persoanei decedate;
data probabil a morii;
1
orice alte elemente care pot contribui la lmurirea mprejurrilor producerii morii.

Art. 186 Exhumarea


(1) Exhumarea poate fi dispus de ctre procuror sau de ctre instana de judecat n
vederea stabilirii felului i cauzei morii, a identificrii cadavrului sau pentru stabilirea oricror
elemente necesare soluionrii cauzei.
(2) Exhumarea se face n prezena organului de urmrire penal.
(3) Dispoziiile art. 185 alin. (4) (8) se aplic n mod corespunztor.

Art. 187 Autopsia medico-legal a fetusului sau a nou-nscutului


Autopsia medico-legal a unui fetus se dispune pentru a se stabili vrsta
intrauterin, capacitatea de supravieuire extrauterin, felul i cauza morii, precum i
pentru stabilirea filiaiei, cnd este cazul.
Autopsia medico-legal a unui nou-nscut se dispune pentru a se stabili dac copilul a fost
nscut viu, viabilitatea, durata supravieuirii extrauterine, felul i cauza medical a morii, data
morii, dac i s-au acordat ngrijiri medicale dup natere, precum i pentru stabilirea filiaiei,
cnd este cazul.
Autopsia cadavrului, respectiv a partilor de cadavru sau a pieselor scheletice, se efectueaza
numai n cazul n care organele judiciare pun la dispozitia medicului legist:
ordonanta procurorului sau ncheierea instantei de efectuare a autopsiei, care
contine obiectivele acesteia;
procesul verbal de cercetare la fata locului;
copia de pe foaia de observatie clinica completa, n cazul persoanelor decedate
n cursul spitalizarii.

Raportul de expertiza medico-legala pe cadavre


Raportul de expertiza medico-legala pe cadavre cuprinde 3 parti:
- Introductiva
-Descriptiva
-Sintetica
I. Partea introductiva cuprinde :
preambulul
istoricul faptelor
examenul preliminar

2
In preambul se consemneaza : numele,prenumele si calitatea celor care efectueaza autopsia,
actul in baza caruia se efectueaza aceasta specificand nr. ordonantei, data emiterii si unitatea
emitenta, obiectul expertizei sau intrebarile la care trebuie sa se raspunda, locul si data la care se
efectueaza autopsia, date referitoare la identitatea cadavrului (numele, varsta, sexul, cand acestea
sunt cunoscute), numele persoanelor imputernicite sa asiste.
Istoricul faptelor consemneaza cronologic toate faptele legate de cazul respectiv. Sursele
din care extragem aceste date sunt reprezentate de procesul verbal (care cuprinde si
declaratiile anturajului si apartinatorilor) si documentele medicale (copii ale foilor de
observatie, bilete de externare,etc.).
In cazurile in care nu avem nici un fel de alte date, extragem din procesul verbal locul,
ziua si imprejurarile in care a fost gasit cadavrul.
In cazul mortilor subite sau al mortilor violente foarte rapide, istoricul este foarte scurt,
cuprinzand simptomele premonitorii mortii, data aparitiei lor (cu mentionarea orei) si
data mortii sau mentionarea locului, datei si felul accidentului sau incidentului.
In cazul in care victima a fost internata in spital, se extrage din copia FO : data internarii
si a mortii, cu precizarea orelor daca decesul a survnit la mai putin de 24 h de la internare,
diagnosticul la internare si la externare, tratamentul aplicat (cu consemnarea datelor din
eventualele protocoale operatorii), evolutia dupa tratament, complicatii, simptome
premonitorii mortii.
Datele pe care ni le ofera aceste surse nu coincid obligatoriu cu concluziile la care ajunge
autopsia medico-legala si nu trebuie sa duca la pareri preconcepute, ele avand insa o
importanta valoare orientativa.
Examenul preliminar este obligatoriu numai in anumite cazuri. El se poate referi la :
descrierea constatarilor de la locul faptei in omucideri sau in accidentele de circulatie
starea mormantului si a sicriului in cazuri de exhumari, cand se consemneaza felul
solului (uscat, umed, calcaros, argilos), gradul de conservare a sicriului, obiectele
colorate si metalice pe care acesta le contine.
starea tehnica a instalatiilor electrice in electrocutari (defectiuni, lipsa unei izolatii
corespunzatoare), de incalzit (tirajul sobelor) sau instalatiilor tehnice si industriale in
intoxicatii cu toxice industriale.
starea imbracamintei si a incaltamintei in omucideri, sinucideri, accidente de circulatie,
la cadavre neidentificate. In astfel de cazuri se descriu: rupturile (localizare, forma,
dimensiuni), factorii suplimentari in impuscaturi, amprentele lasate de anvelope in
accidentele de circulatie, petele (localizare, dimensiuni, culoare si eventual felul lor
sange, sperma, ulei, coloranti, etc.), aspectul obiectelor de metal in fulgeratii.
II. Partea descriptiva cuprinde :
examenul extern

3
examenul intern
prelevarea de piese pentru examenul de laborator
Examenul extern se face metodic de sus in jos examinand mai intai fata anterioara
(inclusiv fetele interne ale membrelor si axilele), apoi fata posterioara. Inspectia nu
trebuie sa omita orificiile naturale (narinele, bucal, meaturile auditive externe, ochii,
anusul, vulva, meatul urinar).
Examenul extern va urmari in toate cazurile urmatoarele obiective :
identitatea cadavrului (descrierea se face dupa cum este sau nu cunoscuta identitatea)
semnele mortii reale la care se descriu: lividitatile cadaverice (localizare, culoare, stadiu,
dg.dif.cu eventuale echimoze), rigiditatea cadaverica ( +/- cu mentionarea daca este
generalizata sau in care articulatie este prezenta) si putrefactia ( localizarea petei verzi de
putrefactie)
leziunile de violenta (felul lor, localizarea, culoarea, numarul, forma, dimensiunile
diametrelor maxime in cm, inclinatia, caracterul lor vital,etc.)
semne de tratament
semne de boala (in general si pe regiuni).
Examenul intern presupune deschiderea cavitatilor naturale si examinarea tuturor
tesuturilor si organelor precum si descrierea acestora ( atat a aspectelor normale, cat si a
modificarilor patologice ori leziunilor traumatice).
Nu se accepta o autopsie incompleta.
Prelevarea de piese pentru examenul de laborator (ex. histopatologic, ex.toxicologic, ex.
serologic , ex. bacteriologic, ex. biocriminalistic, etc.)
Partea de sinteza cuprinde prezentarea diagnosticului anatomopatologic si a concluziilor,
iar in anumite cazuri discutia faptelor medicale.
Concluziile medicul legist raspunde la intrebarile solicitate in ordonanta.
Ele se refera la urmatoarele aspecte :
felul mortii (violenta sau neviolenta)
cauza medicala a mortii prezinta in inlantuirea lor (cauza tanatogeneratoare-initiala,
cauza intermediara uneori poate lipsi si cauza tanatoterminala imediata a mortii,
atunci cand este cazul se prezinta si cauzele tanatofavorizante).
leziunile de violenta se pot gasi si in mortile neviolente (fara sa aiba legatura de
cauzalitate cu decesul)

4
In mortile violente raspunsurile medicului legist la intrebarile organului de ancheta sunt in
functie de agentul traumatic incriminat ( ex: in leziunile prin arme albe trebuie sa se precizeze
felul leziunii, caracteristicile agentului vulnerant, vechimea, modul de producere, raportul intre
victima si agresori (directia leziunii), rolul terenului patologic preexistent in instalarea mortii,
raportul de cauzalitate intre leziunea traumatica si moarte; in accidentele rutiere trebuie sa se
precizeze mecanismul de producere al leziunilor cadere, lovire,etc. - ; in impuscari se
precizeaza calibrul armei, directia din care s-a tras, etc.)
data mortii
In cazul in care organul de ancheta solicita un raspuns imediat (de ex. In accidentele de
munca) se redacteaza concluziile provizorii, bazate numai pe datele autopsiei. Ulterior,
dupa primirea rezultatelor examenelor de laborator, se completeaza cu acestea si se
alcatuiesc concluziile definitive.
Raportul de expertiza medico-legala se inainteaza organului de urmarire penala sau
instantei judecatoresti, care a dispus efectuarea expertizei.

S-ar putea să vă placă și