Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
In preambul se consemneaza : numele,prenumele si calitatea celor care efectueaza autopsia,
actul in baza caruia se efectueaza aceasta specificand nr. ordonantei, data emiterii si unitatea
emitenta, obiectul expertizei sau intrebarile la care trebuie sa se raspunda, locul si data la care se
efectueaza autopsia, date referitoare la identitatea cadavrului (numele, varsta, sexul, cand acestea
sunt cunoscute), numele persoanelor imputernicite sa asiste.
Istoricul faptelor consemneaza cronologic toate faptele legate de cazul respectiv. Sursele
din care extragem aceste date sunt reprezentate de procesul verbal (care cuprinde si
declaratiile anturajului si apartinatorilor) si documentele medicale (copii ale foilor de
observatie, bilete de externare,etc.).
In cazurile in care nu avem nici un fel de alte date, extragem din procesul verbal locul,
ziua si imprejurarile in care a fost gasit cadavrul.
In cazul mortilor subite sau al mortilor violente foarte rapide, istoricul este foarte scurt,
cuprinzand simptomele premonitorii mortii, data aparitiei lor (cu mentionarea orei) si
data mortii sau mentionarea locului, datei si felul accidentului sau incidentului.
In cazul in care victima a fost internata in spital, se extrage din copia FO : data internarii
si a mortii, cu precizarea orelor daca decesul a survnit la mai putin de 24 h de la internare,
diagnosticul la internare si la externare, tratamentul aplicat (cu consemnarea datelor din
eventualele protocoale operatorii), evolutia dupa tratament, complicatii, simptome
premonitorii mortii.
Datele pe care ni le ofera aceste surse nu coincid obligatoriu cu concluziile la care ajunge
autopsia medico-legala si nu trebuie sa duca la pareri preconcepute, ele avand insa o
importanta valoare orientativa.
Examenul preliminar este obligatoriu numai in anumite cazuri. El se poate referi la :
descrierea constatarilor de la locul faptei in omucideri sau in accidentele de circulatie
starea mormantului si a sicriului in cazuri de exhumari, cand se consemneaza felul
solului (uscat, umed, calcaros, argilos), gradul de conservare a sicriului, obiectele
colorate si metalice pe care acesta le contine.
starea tehnica a instalatiilor electrice in electrocutari (defectiuni, lipsa unei izolatii
corespunzatoare), de incalzit (tirajul sobelor) sau instalatiilor tehnice si industriale in
intoxicatii cu toxice industriale.
starea imbracamintei si a incaltamintei in omucideri, sinucideri, accidente de circulatie,
la cadavre neidentificate. In astfel de cazuri se descriu: rupturile (localizare, forma,
dimensiuni), factorii suplimentari in impuscaturi, amprentele lasate de anvelope in
accidentele de circulatie, petele (localizare, dimensiuni, culoare si eventual felul lor
sange, sperma, ulei, coloranti, etc.), aspectul obiectelor de metal in fulgeratii.
II. Partea descriptiva cuprinde :
examenul extern
3
examenul intern
prelevarea de piese pentru examenul de laborator
Examenul extern se face metodic de sus in jos examinand mai intai fata anterioara
(inclusiv fetele interne ale membrelor si axilele), apoi fata posterioara. Inspectia nu
trebuie sa omita orificiile naturale (narinele, bucal, meaturile auditive externe, ochii,
anusul, vulva, meatul urinar).
Examenul extern va urmari in toate cazurile urmatoarele obiective :
identitatea cadavrului (descrierea se face dupa cum este sau nu cunoscuta identitatea)
semnele mortii reale la care se descriu: lividitatile cadaverice (localizare, culoare, stadiu,
dg.dif.cu eventuale echimoze), rigiditatea cadaverica ( +/- cu mentionarea daca este
generalizata sau in care articulatie este prezenta) si putrefactia ( localizarea petei verzi de
putrefactie)
leziunile de violenta (felul lor, localizarea, culoarea, numarul, forma, dimensiunile
diametrelor maxime in cm, inclinatia, caracterul lor vital,etc.)
semne de tratament
semne de boala (in general si pe regiuni).
Examenul intern presupune deschiderea cavitatilor naturale si examinarea tuturor
tesuturilor si organelor precum si descrierea acestora ( atat a aspectelor normale, cat si a
modificarilor patologice ori leziunilor traumatice).
Nu se accepta o autopsie incompleta.
Prelevarea de piese pentru examenul de laborator (ex. histopatologic, ex.toxicologic, ex.
serologic , ex. bacteriologic, ex. biocriminalistic, etc.)
Partea de sinteza cuprinde prezentarea diagnosticului anatomopatologic si a concluziilor,
iar in anumite cazuri discutia faptelor medicale.
Concluziile medicul legist raspunde la intrebarile solicitate in ordonanta.
Ele se refera la urmatoarele aspecte :
felul mortii (violenta sau neviolenta)
cauza medicala a mortii prezinta in inlantuirea lor (cauza tanatogeneratoare-initiala,
cauza intermediara uneori poate lipsi si cauza tanatoterminala imediata a mortii,
atunci cand este cazul se prezinta si cauzele tanatofavorizante).
leziunile de violenta se pot gasi si in mortile neviolente (fara sa aiba legatura de
cauzalitate cu decesul)
4
In mortile violente raspunsurile medicului legist la intrebarile organului de ancheta sunt in
functie de agentul traumatic incriminat ( ex: in leziunile prin arme albe trebuie sa se precizeze
felul leziunii, caracteristicile agentului vulnerant, vechimea, modul de producere, raportul intre
victima si agresori (directia leziunii), rolul terenului patologic preexistent in instalarea mortii,
raportul de cauzalitate intre leziunea traumatica si moarte; in accidentele rutiere trebuie sa se
precizeze mecanismul de producere al leziunilor cadere, lovire,etc. - ; in impuscari se
precizeaza calibrul armei, directia din care s-a tras, etc.)
data mortii
In cazul in care organul de ancheta solicita un raspuns imediat (de ex. In accidentele de
munca) se redacteaza concluziile provizorii, bazate numai pe datele autopsiei. Ulterior,
dupa primirea rezultatelor examenelor de laborator, se completeaza cu acestea si se
alcatuiesc concluziile definitive.
Raportul de expertiza medico-legala se inainteaza organului de urmarire penala sau
instantei judecatoresti, care a dispus efectuarea expertizei.