Date personale:

Nume: Srbu
Prenume: Andreea-Georgiana
Facultatea: Stiinte medicale si comportamentale
Programul de studiu: Asistenta medicala generala
Grupa: 511 D
An universitar: 2013-2014
Semestrul: al-II-lea

DIETA IN AFECIUNILE
CARDIOVASCULARE

I. Obiective:
1. Generalitati
2. Dieta in ateroscleroza
3. Dieta in insuficienta cardiaca
4. Dieta in hipertensiune arteriala
5. Dieta in infarctul miocardic
II. Concluziile
III. Bibliografie
 I. Obiective
1. Generalitati
Preocuparile actuale pe plan mondial privind problema bolilor
cardiovasculare se datoreaza ratei ridicate de deces de cca. 50-55%. In tara
noastra, rata de deces din cauze cardiovasculare este de 46% ocupand primul loc in
ierarhia cazurilor de mortalitate.
Tipurile de afectiuni ce fac obiectul bolilor cardiace si vasculare care
contribuie la acest aspect sunt:

- infarctul de miocard;

- hemoragia cerebrala;

- arteriopatiile cu cangrena picioarelor;

- insuficienta cardiaca. [1,3]

Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care
exercitiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie
a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare
cerebrale.
O dieta care influenteaza benefic activitatea sistemului cardio-circulator
trebuie sa respecte piramida alimentelor si sa fie bazata pe fibre, cereale, produse
animale si vegetale bogate in proteine, lactate. O dieta sanatoasa ar trebui sa fie
cat mai saraca in lipide (in special in cele saturate si colesterol). [1]

2. Dieta in ateroscleroza
Ateroscleroza reprezint principala cauz a cardiopatiei ischemice
cronice.Este o boal lent, progresiv, care debuteaz nc din copilrie i
evolueaz pe parcursul mai multor decenii.
Acest proces implic modificri structurale i compoziionale n interiorul
membranei intime a arterelor mari, ducnd n timp la infarct miocardic, accident
vascular cerebral sau cangrene la nivelul extremitilor. Arterele cel mai des
afectate sunt: aorta abdominal, arterele coronare i cerebrale. [3]
Exist cinci faze ale aterogenezei:
Faza 1 este asimptomatic i deseori observat la tinerii sub 30 de ani,
constnd n acumularea de lipide n macrofage i celulele musculare netede. Ea se
poate opri aici sau poate avansa spre faza 2, caracterizat prin formarea unei plci
cu coninut bogat n lipide, predispus la ruptur. Prina ceast instabilitate
caracteristic fazei 2 se poate produce avansarea ctre faza 3, faza complicaiilor
acute, cu ruptur i formare de trombui nonocluzivi, sau ctre faza 4, cu formare
de trombui ocluzivi, faze exprimate clinic prin infarctul miocardic sau moartea
subit. Faza 5, faza fibrotic sau ocluziv, are aceleai manifestri clinice. [3,6]
 Obiectivul principal al dietei n ateroscleroz l constituie ndeprtarea sau
diminuarea potenialului aterogen al factorilor de risc dietoinfluenabili.
Regimul alimentar va fi:
- normocaloric sau hipocaloric, n situaia n care pacientul este supraponderal sau
obez, normalizarea greutaii fiind una din componentele eseniale ale
tratamentului;
- hipolipidic sau normolipidic cu limitarea grsimilor de origine animal n
favoarea celor de origine vegetal;
- hipocolesterolemiant, cu un aport de Colesterol sub 300 mg zilnic;
- normoglucidic, cu preferin pentru glucidele cu absorbie lent n defavoarea
celor concentrate i cu absorbie rapid (se va ine cont de existena sau nu a
asocierii diabetului zaharat);
- normoproteic;
- normosodat sau hiposodat, n funcie de valoarea tensiunii arteriale. [2,3]
Regimul trebuie s in cont de prezena unor stri fiziologice speciale
(sarcin, lactaie, profesii cu solicitare fizic intens), de coexistena altor
afeciuni. Meniurile trebuie s fie individualizate n funcie de preferinele culinare,
s evite monotonia, s nu creeze senzaia de pedeaps (avnd n vedere c este o
diet la longue).
Vor fi evitate alimentele care produc disconfort gastric, alimentele bogate
in sodiu (varza, telina, spanac, leguminoase uscate, sfecla). Se evita de
asemenea alimentele foarte reci sau foarte calde, alimentele ce contin substante
stimulente. [3]

3. Dieta in insuficienta cardiaca

Insuficiena cardiac reprezint un stadiu avansat al majoritii bolilor
cardiace. Cauza cea mai frecvent a insuficienei cardiace o reprezint
ateroscleroza.
Dac inima, n ciuda afectrii sale, poate menine o circulaie apropiat
de normal, vorbim despre insuficien cardiac compensat. n aceast situaie
este nevoie de o restricie moderat de sare (2 g/zi) i activitate fizic n limita
simptomelor. n situaia n care cordul nu mai e capabil s menin irigaia
esuturilor periferice, vorbim despre insuficien cardiac decompensat sau
congestiv, situaie n care este necesar repausul la pat cu reducerea aportului
energetic. [1]
n ambele situaii alimentaia are un rol foarte important (fie un rol
profilactic, de mpiedicare a decompensrii cardiace, fie un rol curativ).
Regimul alimentar va trebui s asigure minimum de efort din partea inimii.
Se vor prefera deci mesele mici i dese i se vor evita alimentele greu digerabile
sau cele care au fost supuse unor pregtiri laborioase. Factorii de risc care
produc insuficien cardiac sunt cardiopatia ischemic cronic, hipertensiunea,
diabetul. [1,3]
Dieta de prevenie a instalrii insuficienei cardiace va trebui deci s
acioneze asupra factorilor de risc menionai (controlul tensiunii arteriale, al
greutii, dislipidemiei, un bun control glicemic n cazul diabetului).
 Regimul alimentar va fi :
normocaloric sau hipocaloric n cazul celor supraponderali sau obezi.
Atingerea greutii ideale va reprezenta o component esenial a tratamentului.
Scderea n greutate reduce travaliul cardiac i scade nivelul lipidelor circulante
precum i al tensiunii arteriale;
hiposodat, iar n formele severe chiar desodat, cantitatea de sare permis fiind
n funcie de existena edemelor i a hipertensiunii;
hipolipidic (vezi treapta I sau treapta a II-a de diet hipolipidic), n funcie
de dislipidemiile asociate;
normoproteic sau hipoproteic, tiindu-se c n general un regim bogat n
proteine conine i o mare cantitate de sare. Se vor prefera proteinele cu valoare
biologic nalt, proteinele vegetale;
se va evalua aportul de lichide cnd insuficiena cardiac este decompensat;
evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacienii sub tratament cu
diuretice, insuficien renal etc. Se va ine cont, de asemenea, de patologia
asociat (diabet, afectare renal), dieta n insuficiena cardiac fiind de fapt o
diet combinat.
Vor fi evitate alimentele care produc disconfort gastric, alimentele bogate
in sodiu (varza, telina, spanac, leguminoase uscate, sfecla). Se evita de
asemenea alimentele foarte reci sau foarte calde, alimentele ce contin substante
stimulente. [3]
Alimente permise:
- lapte degresat, urda, casul nesarat;
- carnea slaba, preferabil de peste, pasare sau vita in cantitate de 150-200 g/zi
de 2-3 ori pe saptamana, preparata prin fierbere, gratar sau la cuptor;
- 2-3 oua pe saptamana, numai in preparate alimentare;
- ocazional unt;
- legumele si fructele fierte (compoturi, sufleuri, budinca) sau in stare cruda.
- in locul sarii se vor prefera condimentele aromate (patrunjel, marar, cimbru).
[1,3]
Bauturile permise sunt: ceai de plantee, suc de fructe si legume, lapte
batut, lapte degresat, iaurt, cafea de orz si sunt contraindicate carbogazoase.
Pacientul va manca 4-5 mese pe zi, masa de seara se va servi cu 2-3 ore ininte
de culcare. [1]
 4. Dieta in hipertensiune arteriala
Hipertensiunea arterial este definit ca fiind valoarea presiunii arteriale
sistolice 140 mmHg i cea a presiunii arteriale diastolice 90 mmHg.
Valoarea optim a tensiunii arteriale este considerat <120/80mmHg, cea
normal <130/85 mmHg, iar pn la 140/90 mmHg este definit valoarea high-
normal , care nu este ncadrat ca fiind hipertensiune, dar reprezint totui o
grup cu risc cardiovascular crescut. [3]
Presiunea arterial crescut produce un stres la nivelul vaselor de snge din
organele int. Ea reprezint un factor care precipit instalarea aterosclerozei i a
complicaiilor acesteia, dar, pe de alt parte, este ntreinut la rndul ei de
existena aterosclerozei.
Cnd diametrul vaselor de snge este sczut prin ateroscleroz, presiunea
arterial crete; invers, medicaia vasodilatatoare, crescnd diametrul vaselor de
snge, scade presiunea arterial. Cu timpul, prin creterea travaliului cardiac
necesar pentru pomparea sngelui n periferie, n ciuda unei rezistene vasculare
crescute, se instaleaz hipertrofia ventricular stng i, n cele din urm,
insuficiena cardiac. Din aceste motive, este evident motivaia coborrii
presiunii arteriale la un nivel ct mai apropiatde cel optim. [7,1]
Primele msuri care pot fi aplicate nc din stadiul de tensiune high-
normal sunt cele de modificare a stilului de via, acest lucru implicnd schimbri
importante i n diet.
Cei mai importani 4 factori legai de diet i asupra crora modificarea
stilului de via are un impact foarte mare sunt: ingestia crescut de sare, consumul
de alcool i sedentarismul. [1,3]

Alimente permise si interzise in hipertensiune

Alimente permise: lapte degresat, branza proaspata de vaci, casul slab,
desarat, carnea slaba, pestele slab fiert, oua coapte-limitat, grasimile, se vor da
50% din necesar, fructele crude, coapte, dulciuri fara sare si bicarbonat, bauturile
(permise: lapte simplu, lapte amestecat cu cafea de orz, iaurt, ceai de macese,
sucuri de legume, sucuri de fructe). [1,4]
Alimente interzise: lapte integral, branzeturile sarate, branzeturile grase,
carnea grase de orice tip, viscerele, vanatul, mezelurile, grasimile prajite sau in
cantitati mari painea neagra, bauturile alcoolice, cafea, ceaiul tare, apele
minerale, sodate. [1]
 5. Dieta in infarctul miocardic
Infarctul miocardic reprezint expresia afectrii cardiace acute. n funcie de
forma clinic, pacienii trebuie s pstreze un repaus la pat, care poate varia de la
1415 zile la 34 sptmni (sau chiar mai mult).
n ceea ce privete dieta, obiectivul principal al acesteia este de a asigura
odihna cordului, ajutnd astfel lar efacerea rezervelor funcionale miocardice. Sunt
necesare deci urmtoarele modificri n regimul alimentar: hipocaloric, cel puin n
primele sptmni, chiar i la pacienii fr obezitate, pentru evitarea travaliului
cardiac inutil; alimentele vor fi mprite n 45 mese mici din aceleai considerente;
hipolipidic; hipoproteic; hipoglucidic; hiposodat. [1]
n primele 2448 ore, regimul alimentar va fi hidric, alctuit din ap, sucuri
de fructe, ceaiuri, n cantitatede 1 0001 500 ml n 24 de ore. Cantitatea de lichide
va fi adaptat n funcie de pierderi. Lichidele se vor administra cu linguria.
Pacientul nu se va alimenta singur pentru a evita eforturile suplimentare care pot
influena negativ boala. n urmtoarele 78 zile, se va administra un regim
hipocaloric, hipolipidic, hiposodat. Alimentele vor fi lichide sau semisolide i se
vor administra cu linguria. Se vor asigura 45 mese pe zi, cu 8001 000
kcal,obinute din 120150 g glucide, 5060 g proteine, 2030 g lipide. Regimul va
conine lapte, biscuii, cereale fierte, legume fierte sau coapte (sub form de supe-
creme, budinci, piureuri preparate cu lapte), ceaiuri, fructe sub orice form, crude
sau preparate (sucuri, compoturi, chisel, budinci, gelatine). Carnea va fi introdus
treptat, fiart sau fript. Se pot consuma salate de cruditi rase fin, asezonate cu
zeam de lmie i ulei. [1-3]
Din sptmna a treia, n cazul evoluiei favorabile, se poate trece la un regim
alimentar care va dura practic toat viaa. Acesta va fi normocaloric (adaptat cu
vrsta, sexul i gradul de activitate fizic pe care pacientul o va mai putea presta),
sau hipocaloric, dac exist suprapondere. Glucidele vor reprezenta 5055%,
proteinele 1520%, iar lipidele 30% din raia caloric. Legumele vor fi consumate
din abunden, preferabil crude, sub form de salate, avnd avantajul fibrelor
alimentare. Vor fi evitate legumele bogate n celuloz (varza, gulia) sau cele care
produc meteorism accentuat (fasole uscat, mazre, bob). [4,7]
Fructele vor fi consumate la discreie, proaspete sau preparate, sub form
decompoturi, budinci, sucuri. Nucile, alunele, arahidele vor fi evitate. Proteinele vor
fi 4050% de origine animal i restul de origine vegetal. La preparare se va
ndeprta grsimea vizibil. Oule se vor consuma maxim 23/sptmn, preferabil
fierte sau ochi romnesc. Dintre lactate, recomandm laptele degresat, laptele btut,
iaurtul dietetic, brnza de vaci, telemeaua desrat. Se interzic frica i smntna.
Lipidele vor fi consumate n cantitate de maxim 7080 g n 24 de ore, preferabil
lipide de origine vegetal. La calculul cantitii de lipide se va ine cont i de
grsimea din carne, lapte, brnz, ou, asfel nct grsimea consumat ca atare nu
va depi 4050 g pe zi.
Se recomand consumul de unt n defavoarea margarinelor, dar fr a se face
abuz (maxim 1520 g/zi). Pentru a evita monotonia unui regim hiposodat se vor
folosi plantele aromate (tarhon, ptrunjel, mrar,cimbru), iar pentru acrire se
utilizeaz lmia sau oetul. [1,3]
 II. Concluziile
Adoptarea unui mod de viata sanatos, cu o dieta echilibrata, nu presupune realizarea
unor eforturi suplimentare sau eliminarea completa din alimentatie a unor anumite
produse, ci inseamna un consum alimentar echilibrat, in cantitati moderate si in proportii
adecvate mentinerii indelungate a unei stari bune de sanatate.

O dieta care influenteaza benefic activitatea sistemului cardiocirculator trebuie sa

respecte piramida alimentelor si sa fie bazata pe fibre, cereale, produse animale si vegetale
bogate in proteine, lactate. O dieta sanatoasa ar trebui sa fie cat mai saraca in lipide (in
special in cele saturate si colesterol). [1]

Colesterolul este unul din factorii frecvent implicati in aparitia dislipidemiilor si a

aterosclerozei. Fructele si legumele sunt indicate din abundenta in astfel de regimuri,
datorita continutului bogat in fibre vegetale, vitamine si minerale. Majoritatea au un
continut scazut in lipide, calorii, sodiu si colesterol.
Laptele si produsele lactate sunt o sursa ideala de proteine, calciu, vitamina A si D,
precum si de niacina, riboflavina (vitamine ce fac parte din complexul B). Specialistii
recomanda consumul produselor degresate sau semidegresate, deoarece lipidele continute
in laptele integral pot intretine un nivel crescut de colesterol, favorizand aparitia placilor
de aterom pe endoteliul vascular. [3]
Pacientii cu patologie cardiaca sau cu factori de risc pentru aparitia bolilor de
inima ar trebui sa evite produsele de patiserie precum croasantele, rulourile cu unt,
saratelele, ar trebui sa nu isi condimenteze salatele, sa evite pastele cu sosuri pe baza de
maioneza sau smantana (acestea au un continut foarte ridicat in colesterol). [6]
Specialistii recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de soia, porumb, masline,
avocado, susan, precum si a margarinelor semisolide realizate din aceste tipuri particulare
de ulei. De asemenea, maionezele sau diferitele sosuri pentru salate ar trebui sa aiba la
baza tot aceste uleiuri. Semintele, nucile, alunele, untul de arahide sunt si ele acceptate in
dieta daca sunt consumate in cantitati moderate. Printre produsele ce trebuie evitate,
datorita continutului bogat in grasimi saturate, se numara untura de porc, untul, smantana,
laptele integral, uleiul de cocos, de palmier. [1-3]
III. Bibliografie
1. Nica-Badea Delia, Stiintele Nutritiei vol. I Nutritie si dietetica,
editura Academica Brancusi , Tg -Jiu, 2011
2. http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/dieta-si-
bolile-cardiovasculare_1522#Recomandarile_specialistilor
3. http://ro.scribd.com/doc/62037359/62/DIETA-IN-ATEROSCLEROZ
%C4%82
4. http://www.helpnet.ro/alimentatia-bolile-inima.html
5.http://www.ziare.com/articole/alimente+prevenire +boli+
cardiovasculare
6. http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/cardiologie/dieta-in-
afectiunile-cardiovasculare/
7. http://www.farmaciata.ro/afectiuni-cardiovasculare/item/584-bolile-
inimii-si-dieta