Masurarea Tangentei Unghiului de Pierderi Dielectrice

MSURAREA TANGENTEI UNGHIULUI DE PIERDERI
DIELECTRICE I CAPACITII IZOLAIEI

ECHIPAMENTELOR ELECTRICE
1. NOIUNI TEORETICE
Printre determinrile sau msurrile preventive ale materialelor sau construciile
izolante este enumerat tangenta unghiului de pierderi dielectrice, tg i capacitatea
izolaiilor, care fac parte din categoria ncercrilor preventive nedestructive [1,14,18].
tim c este unghiul cu care este micorat defazajul ntre cureni i tensiunea
aplicat dielectricului real n raport cu condensatorul ideal i care se numete unghi de
pierderi dielectrice.
Fiecare condensator real (cu pierderi) poate fi reprezentat printr-o schem serie
(fig.1) sau printr-o schem paralel (fig. 2).
RP
RS CS
CP
Fig.1
Fig.2
Schemei seriei i corespunde diagrama fazorial din fig. 3 unghiul de pierderi

dielectrice reprezint deci, unghiul dintre curentul care trece prin condensatorul real i
curentul care trece prin condensatorul teoretic. Din figura de mai sus rezult c
tangenta unghiului de pierderi dielectrice sunt calculate cu relaia:
IRS
tg = = RS C S
1
I
C S
1
tg = RS C S =
RP C P
ntre elementele schemelor serie i paralel exist urmtoarele relaii:

CS
Cp =
1 + tg 2
1
R p = RS (1 + 2 )
tg
I
CX RN RX
U

IN
CN
CN
UC R
UR
Fig.3 Fig.4
RN
RN C N = R X C C = CN
RX
RC = RN C X tg = RN C X
Se observ c tg variaz proporional cu rezistena electric R, n cazul

schemei serie i invers proporional cu rezistena RP n cazul schemei paralel, punnd
n eviden n cele dou cazuri prezena pierderilor active n dielectric.
Un strat izolant de proast calitate va avea o rezisten de pierderi mai mic
dect un nou strat izolant. Astfel msurarea valorii tg permite obinerea informaiilor
privind starea de izolaie analizat. Umezirea izolaiei, prezena impuritilor
conductoare sau semiconductoare, mbtrnirea stratului izolant i apariia
descrcrilor pariale n incluziunile gazoase, conduce la modificarea dependenei
acesteia de tensiune, temperatur, timp.
Msurarea capacitii i a tangentei unghiului de pierderi este fcut cu puntea

Schering clasic sau cu puntea Schering cu brae inductive.
n figura 4 este prezentat schema Schering clasic, unde condensatorul
msurat este reprezentat prin schema seric R,C i apoi sunt scrise ecuaiile de echilibru.
n figura 5 este prezentat schema de principiu a punii Schering cu brae
inductive de tip PSBI A.
Izolaie umed
Izolaie uscat
Condiiile impuse elementelor din fig. 5 sunt:

- rezistena Rp mai mic dect rezistena R;
- impedana condensatorului Cx mai mare dect celelalte impedane ale
braului propriu.
Dac tg tg x , condensatorul etalon Ce poate fi considerat ideal, i avem
diagrama fazorial din fig. 6.
Aceast diagram este trasat pentru echilibru.
Variaia tg n funcie de tensiune permite s fie fcute aprecieri cu privire la
starea stratului izolaiei i asupra tensiunii de strpungere.
Trasarea curbei tg = f(U) ncepe de obicei de la 0,25 UN, la limita superioar
fiind cel puin 1,2 UN de preferin fiind egal cu tensiunea de ncrcare pentru a pune
n eviden defectele.
Stratul izolant uscat are o alur aproape orizontal i stratul care marcheaz
apariia descrcrilor pariale apare la tensiunea nominal i nu este foarte accentuat
(fig. 7).
Variaia tg = f(t) are un caracter descendent pentru stratul izolant uscat i un
caracter ascendent pentru stratul izolant umed.
2. CHESTIUNI DE STUDIAT
Se va studia construcia i funcionarea punii Schering.
Determinarea tg i a capacitii pentru transformator.
Reprezentarea grafic a dependenei tg = f(U).
3. APARATE UTILIZATE
AT - autotransformator;
TRT - transformator ridictor de tensiune;
TX - transformator de msurat;
CE - condensator etalon;
V - voltmetru.
4. MOD DE LUCRU
- Se realizeaz schema de lucru.
- Se verific tensiunea de alimentare a indicatorului de nul prin apsarea
butonului ,,CONTROL BATERIE i verificarea acului indicator dup reperul rou i
apoi se trece pe poziia ,,MSURARE.
- Se mrete ealonat tensiunea pn la o valoare dorit.
- Se pun comutatorii tg x pe zero.
- Se fixeaz N = 10 -5
- Se alege o scal de sensibilitate a indicatorului de nul, astfel ca indicatorul s
intre n scal.
- Se echilibreaz CX/CE alegnd pentru N valori astfel nct valoarea indicat pe
prima decad s fie mensual.
- Se mrete minimul indicatorului crescnd succesiv sensibilitatea.
- Se echilibreaz tg x cutnd nc minimul indicatorului de nul; dac este
nevoie se trece pe o alt scal pentru N(10-4,10-3).
- Dac este nevoie, se revine la echilibrarea CN/CE apoi la tg x, pn la
obinerea celor mai mici indicaii posibile.
- Rezultatele obinute sunt scrise n tabel.
- La antrenarea primei decade a tg vom ncepe de la 0 n sus, cutnd primul
maxim.
- Consumatorii tg x, sunt prevzui cu poziia n-1n pentru a da posibilitatea
eliberrii punii n cazul n care Cx are pierderi mai mici dect CE, de obicei fiind
evitate.
- n timpul echilibrrii puntea va fi protejat mpotriva ocurilor mecanice.
5. OBSERVAII I CONCLUZII

Masurarea Tangentei Unghiului de Pierderi Dielectrice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masurarea Tangentei Unghiului de Pierderi Dielectrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MSURAREA TANGENTEI UNGHIULUI DE PIERDERI

DIELECTRICE I CAPACITII IZOLAIEI

Schemei seriei i corespunde diagrama fazorial din fig. 3 unghiul de pierderi

ntre elementele schemelor serie i paralel exist urmtoarele relaii:

Se observ c tg variaz proporional cu rezistena electric R, n cazul

Msurarea capacitii i a tangentei unghiului de pierderi este fcut cu puntea

Condiiile impuse elementelor din fig. 5 sunt:

S-ar putea să vă placă și