NIC. BALCESCU.

ROIIANII
SUB

MIHAI-VODA VITEAZUL
EDITIE NOUA
FACUTA PE SEAMA TINERIMII SCOLARE BSI ADAUSA
CU XVI NARATIUNI ISTORICE

DIN ZILELE DE CADERE ALE LUI

VITEAZUL

(18 SEPT. 1600-19 AUG. 1601 -17 um. 1603)

DE

ALEX. LAPEDATU

BU

RESTI

INST. DE ARTE GRAFICE CA OL GOBL S-R IOAN ST. RASIDESCU

16, STRADA DOAMNEI, 16.

1908.

.1

www.dacoromanica.ro

12.848.

NIC. BALCESCU.

ROIANII
SUB

IIIHAINODA VITEAZUL
EDITIE NOUA
FACUTA PE SEAMA TINERIMII SCOLARE SI ADAUSA
CU XVI NARATIUNI ISTORICE

DIN ZILELE DE CADERE ALE LUI MIHAI-YORX VITEAZUL

(18 SEPT. 1600

19 AUG. 1601 - 17 JUL. 1603)

DE

ALEX. LAPNIATU

444ik;1_1),;.61.1?`"-----

BUCURESTI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL S-R IOAN ST. RASIDESCU
16, STRADA DOAMNEI, 16.

1908.

www.dacoromanica.ro

PRECUVANTARE.
Aceasta noun editie a scrierii neuitatului Balcescu pornefte
din statornica preocupare a D-lui Sp. C. Hard, Ministrul Cultelor si lnstructiunii publice, de a inzestra bibliotecile tinerimii
scolare cu opere cat mai alese si bune, intru imbog atirea mintii
cu cunostinti folositoare si frutnoase si infra impodobirea sufletului cu simtiminte nobile si inal4e. Ea face parte din seria de
publicatiuni date la ivealci de Administratia Casei qcoalelor,F
scopul cunoasterii trecutului si a tariff si a cultiva rii simtimintelor iubirii de neam si de patrie. Ca ci, find un pretios izvor
de cunostinte istorice, o stumps comowra de simtiminte patriolice si, mai presus de toate, o neintrecuta scriere de limber lite- (
rarer romaneascd strcilucita opera a lui Balcescu e bine sci se
ga seasca mereu in mange tinerimii scolare. Aceasta cu atat mai
vartos cu cat ea si azitreizeci de ani duper ce s'a publicat in
intregimei0 pastreaza insusirtle ce i-au asigurat loc de frunte
in istoriografla si literatura noastra national&
intr'adeveir, desi scrisa acum seasezeci de ani si dupe", izvoare
mai muk_narative cronici si prelucrciri istorice mull lciudata

opera a lui Balcescu se mentine Inca, ca valoare istorica, la

un nivel destul de apreciabil. Caci epoca ce ea trateaza, cea mai

vestitei din trecutul de arme at poporului roman, s'a intiparit

Indeajuns de ada nc si de bine in scrisele contimporanilor si ale
urmasilor, pentru ca o minte de intuitie istoricci aid t de aleasci si

un suflet slat de cuprinzator ca at luI Bcilcescu, s a nu fi putut

cousin(), pe temeiul acestor scrise, o opera care sa treater ma car
peste cateva generatii, alcituri de merituoasele scrieri de eruditie
si biblioleca, pe cari miile de noui documente si scrisori, descoperite

si publicate in limpul din urma cu privire la epoca lui MihaiVoda Viteazul, le-au inlesnit si grabit,

Si aceasta cu atat mai mull, cu cat opera lui Balcescu mai

posecla insusiri, cum in deobste e' cunoscut, pe cari nu be poate
www.dacoromanica.ro

IV

PRECUVANTARE

intrece si nici intuneca mul(intea documentelor si silinfele

oamenilor. Ca ci e o carte pe ale Carel pagine traeste un suflet

si incei un suflet mare, pe care Provide* l-a inzestrat cu darul
minunat de a puled da expresie intr'un mod dedsebit si fericit
sim(itnintelor curate, sincere si puternice ce-au stcipanit ambele
epoci ale luptelor pentru libertatea noastrd nationala: epoca
marelui Mihai si epoca entusiastului sent istoric, al ccireia unul
din cei nzai infoca(i si distinsi luptatori a fost, cum bine se stie,
Balcescu insusi. Sub acest raport deci, opera sa rametne, ca si
pawl acunt, o scumpet comoara de sim(iminte patriotice, la care
trebue sa se cultive mai ales tinerimea, cetind, cu silin(Ct si dragoste, paginele, ce nu odattet vor face sa le bats inimele si set le
innal(e sufletele, cunoscand stralucitele fapte de vitejie ale strabunilor, asa cum ele s'au strecurat prin peana mcieastra a nemuritorului istoric. Pelcingetaceata, opera lui Balcescu mai esie, cunt

is'a zis, o neintrecuta scriere de stil si de limbs literary roman,eascet, care, impreunet cu celelalte scrieri ale lui. a castigat autorului titlul de cel nzai distins cunosedlor at limbii si de cel
mai dibaciu mcinuitor al condeiului intre scriitorii generatiei sale.
Si cu drept cuvant. Cocci el a creat pagini, CUM de cotun se
nice, clasice, cari vor try) at& cat inseisi lintba rontaneascci, dcindu-se vesnic ca eXernplu de scriere aleasa si frumoctsa.

Evident dar, ea, o astfel de opera indreptatestp cu prison publicarea unei n,oui edi(ii, care trebue s'o spunent dela inceput nu s'a facut ca set inlocuiasca vechia erlifie de acum
treizeci de, ani, retiparitei de atunci incoace inca de cc teva ori,
ci s'a facut ca set retspundei unei necesitati si set corespunda
unei cerin(i.
Necesitatea era, avand in vedere scopul pentru care se holdrise aceasta publicafie, ca operei propritt zise a lui Balcescu,
care, cum se stie, e intreruptd, din nenorocire, tocati in momentul cand steaua maririi lui Mihai cazuse la Mir islau, set-i urmeze o serie de narafiuni istorice, cari sa clued mai departe sirul inta/mpletrilor pallet la moartea marelui Domn si de aci inainto, pe scurt, pcinet in montentul razbunarii ace.stei premature
inorti, pawl' la lupta de la ngd Brasov (17 Julie 1603). Si aceasta
nu in stop de a completa pe Balcescu, la ceeace, din motive
www.dacoromanica.ro

RoMANII SUB MIHAI-VODA VITEAZUL

lesne de inteles, nu se poate gande nimeni serios, ci in stop de a

pone la dispozitia cetitorilor, cari s'ar simti indemnati a cunoaste pawl, la sfarsit Istoria lui Mih,ai-Vodei, ccit3va zeci de pagini, in cari, intr'o forma usoatei ,si ingrijita, ei sa poatei geisi,
cum am zis, o expunere completes, sigura si in proportie cu
opera ce precedes
a evenimentelor petrecute intre 18 Septemvrie 1600 (lupta dela ltlirislau) si 17 fulie 1603 (lupta de
ngei Brasov). Iar trebuinta era ca sa se faces o revizuire a
textului tiparit dupes manuscrisul mutt regretatului istoric, deoarece se spuned si stria ca raposatul Odobescu facuse comAtari si introdusese schimbeiri, cari alterau mult opera lid Bedeescu, asd precuni ea finteazet in manuscrisul sau de la Academia Romeinei.

insarcinat find cu aceste doud lucrel ri, am inceput, fireste, cu

revizuirea textului tiparit, pe care l-am colationat, nu data, ci
de doud ori, cu toata grija si reibdarea cuvenitd, en manuscrisul lui Baleescu. Rezultatul a fast inteadevar neasteptat. Ccici
opera mutt laudatului istoric, retmasci neterminatd si in cea mai
mare parte a ci in prima redactie, se infatiseaza, atat in ceea
ce priveste fondul, cat si in ceea ce prive,ste forma, cu lipsurile
si asperitcitile lucrdrilor redactate in grabet si nerevazute. :51'i ac'i
e bine sa reamintim cetitorului dureroasa marturisire, pe care Bal-1
cescu insusi o faced in aceasta privintel, in Decemvrie 1850, ina7
into deci de a incepe redactarea operei sale, care, se stie, a lost'

scrisa in 1851 si 1852. lila luptstria elcu o boala crudd

si neinblanzitei, taut a ca situ& limp asuprci-i si a o intrece in'
buteala, ca sa pot lases fratilor mei aceste pagine din viiata peirintilor nostri si cad sleit de puteri, mistuit prin silintele ce fat"

Nu e mirare deci, ca in astfel de imprejurciri, a minas

pe urma zelosului si zoritului condei al ametreitului scriitor
acele lipsuri de fond si asperitciti de forma, pe earl facand
lucra'rea de colationarele-am intalnit la tot pasul in manuscrisul sau. A fi notat insa la tip arire Coate aceste neajunsuri si
asperitati, *and asa zicand o eclitie
ar fi insemnat
a ne fi depart at cu totul de scopul pentru care s'a facut aceasta
publicatie si a nu fi folosit decal prea putin. Am crezut deci ed
e bine sa ramcil .17 credincios manuscrisului atcit cat acest lucru s'a

putut face lard paguba pentru opera insasi ; iar acolo uncle
www.dacoromanica.ro

VI

PRECUVANTARE.

s'a sim(it, cu necesitate, nevoia unor modificdri, indreplciri sau

completd ri set urmez ,primei edi(ii a raposatului Odobescu, e1
insusi, ca si Bcileescu, un maestru at stilului, deci mai mull
dee& oricine chemat si indreptd(it a cla forma definitive unet
opere de valoarea stilistica a aceleia de care ne ocupciim,.
Din aceasta lucrare au rchnas, totusi, cloud ca stiguri. S'a
restabilit, mai Intai, ca parte lexicalci, scrierea lui Bdlcescu, asa

cum ea a esit de sub peana a'utorului. S'a dat, apoi, in note,

citatele privitoare la operele dupd care acesta si-a intocmit scrie-

rea sa. Dar numai a celor intrebuintate de fapt, nu si a celor

consultate, cari, in total, tree peste cloud sute doucizeci si cinci
Pentru a nu inceircet inset Area mutt paginele cu note, cari ar
fi dat publica(iei un aspect de erudifie, s'au insenmat reitmai numete autorilor si paginele operelor lor, r &nand nd ca titlurile
acestora, cei doritori set' le caute inlista bibliograficd ce :urmeazd
acestor randuri, uncle ele s'au inscris odata pentru totdeauna. Nu
se poate spune dacci paginele scrierilor corespund intotdeauna
insemnd iii din manuscrisul lui Bcilcescu. Aceasta pentru ca nu s'a
putut face o verificare general?, deoarece unele din operele menfionate nu se gasesc nici chiar in biblioteca Academiei Romcine,

iar altele se gasesc in edi(ii anterioare sau posterioare. De altfel

acesta este at doilea interes at bibliografiei ce ne preocupd, in-

tdiul find acela de a ardta cum opera lid Balcescn a fost inltemeiatd, pentru vremea sa, pe tot ce s'a putut OA mai bun si mai

complet ca izvoare istorice. qi, in aceasta privintd, ca unul ce

am urmcirit lucrul de aproape, asi puled spune mai multe. Cum
inset nu am pretentia de a face o lucrare de criticd istoricci,inchei act lauririle ce aveam de dat cu privire la felul cum s'a
fdcut aceasta nand edi(ie a Istoriei _Romanilor sub Mihai- Vodct
Viteazul, care, cum am zis, nu e menitd set inlocuictscd vechia
editie a lui Odobescu, ce reimane a fi luatei ca bazei mai ales in
ceeace priveste revizuirea definitive a formei. a stilului.

Acum cateva cuvinte asupra trebuinfri cdreia, ziceam, la inceput, 'eel e chematcl, potrivit scopului, set rdspundd aceasta publicafie asupra seriei de narafiuni istorice ce s'au adaus la sfa r-

fit, sub titlul Din zilele de ccidere ale l2tii Mihai-Vodd Viteazul",
spre a duce mai departe qintl evenimentelor, dela 13Apta dela Miris-

Lau pawl la moartea lui

Vodd (cap. IX1V) si de ac'

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VODA VITEAZUL

VII

inainte pang la lupta de Tanga Brasov (cap. X V X VI). S'a arcitat mai sus rostul acestor narafiuni. Ad nu rdma,ne deci deceit sei se arate felul cum de s'au intocmit. S'a intrebuinfat pentru

aceasta din literatura istorice pre(ioasele scrieri ale D-lui N.

Iorga (1) si cunoscuta publicatiea D-lui Szddeczki (2), care, tre-

bue sci recunocWem, des, pane acum, deli preocupat, cea mai
complete expunere a inta m_pletrilor petrecute in Ardeal pe vremea lui Mihai-Vocid ; Tar din izvoarele istorice ale epocii s'au
folo sit, in masura trebuintii, cronicele lui Bethlen, Isthvanfl, Spontoni

si Heidensteincari de altfel formeaza baza expunerii si la Bdlcescusi documentele publicate in Colectiunea Hurmuzaki, vol.
IP, VIII, XII si
supliment 11. Din aceste scrieri si
izvoare m'am nevoit set fac, potrivit scopului, ceeace am putut
mai bine. intru cat am izbutit, rdmane sr& aprecieze binevoitorii
cetitori. Cred inset ca mi-e in,geiduit sa adaug ca, daces n-asi fl
fost feirmurit de grija continua a form,ei si a armoniei in eocpunerein interesul celreia mi-am permis chiar oarecare licente
si data n'agi fi fost (inut a des nuniai rezultatele cercetdrilor,
lucrarea ca atare s'ar fi infatisat mull mai bine. Caci Pe Tanga
mijloacele istorice sunt necesare, in aceeasi masurei, mijloace
literare, pentru, a duce la bun si dorit sfa rsit alcd tuirea unor
nara(iuni de felul celor ce s'au adaus la sfarsitul prezentei publica(ii. De acest lucru si-a fost dat seama scriitorul acestor randuri. Era prea tarziu insd pentru a renunta la un angajament
a cetruia indeplinire inta rziase si altmintrelea prea mutt.
Cu, acestel, mei rtur isire inchei lannuririle ce am socotit de trebuinfd a des cu privire la conditiile particulare in care s'a fa:cut
aceasta nouei edifie a operei nemuritorului Beilcescu, a card publicare o indrepta feste singur ga,ndul cel bun ce a prezidat la
alceituirea ei.
ALEX. LAPEDATU
Bucure0i, Mai 1908.

1) Basta fi Mihai Viteazul, BucurWi 1895, AS'curtd, istorie a tut Mihai

Viteazul, Bucure0i 1901, Istoria lei Mihai Viteazul pentru poporul romanese, Bucure0i 1903 yi Studii psi Documente IV, prefata.
2) Brdely es Mihdly Vajdcr, tOrtenete, Temesvar 1893.

www.dacoromanica.ro

ROMANII

SUB

MIHAI-VODA VITEAZUL
DE

NIC. BALCESCU.

BUCURESTr
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL On SR IOAN ST. RAS/MESON
16, STRADA DOAMNEI,

10

1908.

www.dacoromanica.ro

LW, fret? ?tarot CA;i-t/:_.'71-127.%riate/A. C.zfart pimp:

CSietaxtam, et Eeicettit, SofOoet,Alzr.C..^rttarai:m...fltr
Prod rzr,Ptrltr de:riarthr Said": etor.51 elf-a cmrr t, ,. ,,,
e/ acir aSerfarentr...A-ta ar/WeNS
...... S. Cos itir'frajte,./Ed: .faatZ,adiriams
,ir:Avalell, .r / 5 :25. a5nso',..-m a1ta

.
4:

!4.V...!:t
s-,....

,.

Mihai-Voda Viteazul.
iPortret fficut duprt naturrt de gravorul Sadeler la Praea in 1601 .

www.dacoromanica.ro

LISTA SORIERILOR CE AU SERIT LA ALCATUIREN ISTORIEI ROMiNILOR

SUB MIRAI- VOEVOD VITBAZUL

tion de l'histoire de Chalcocondyle,

slamnych Polakow (\Rata

Poloni), t. II. Edycya Tadeasza

Rouen 1660, in fol.

BitIcescu (Nicolae), Puterea armatd.

Botero (Giovanni), Relationi univer-

Ambry (Arthur Thomas), Continua-

i arta lnilitard la Moldoveni in

timpul maririi lor, in Mag_azin
istoric pentru Dacia, H(Bucuresti
1846), 36-64.
Basta (Giorgio), Il governo della Cavalleria leggiera, Frankfurt 1612,
in fol.
Basta (Giorgio), Maestro di camjm
generale, Venetia 1606, in 40.
Randier (Michel), Inventairedel'his-

toire gdndrale des Tures. Paris

1628, in-.40.

Gayle (Pierre), Dictionnaire historique et critique, Roterdam 1697,

2 vol., in fol.

Bethlen (Wolfgang de), Historia

de rebus Transsylvanicis, Cibinii
_1782 93, 6 vol., in 8 .
Beyerlinck (Laurentius), Opus chronographicum orbis universi a
mundi exordio usque ad annum
1611, Antverpiae 1611, in fol.
(Ioannis), Aetatis nostrae
gestorum eminentium medulla historica, per aliquot septennia digesta, Ambergae 1727, 5 vol., in 8 .

Bohomolec, Zycie Lana Zamoyskiego Kanclerza y Hetmana Wilkiego Koronnego etc. (Via(a lui
Ioan Zamoyski Cancelar si Hat man marei Coroane etc.) in Zycia

Mostowskiego, Varpvia 18Q5,in 8 .

sali di tutti i paesi de Mondo,

Brescia 1598, in 4 .
Campana (Cesare), Compendia his
torico, dells guerre ultimamente
successe tra Christiani et Turchi
e tra Turchi et Persiani. Nel quale
particolarmente si discrivono qu-

elle fatte in Ungheria et Transilvania sino al presents anno

MDXCVII, di , Venegia 1597,
in 4 .

Cantemir (Demetrius), Histoire de

l'Empire Othoman oU se voyent
les causes de son aggrandissement
et de sa &cadence, avec des notes-

tres instructives par ; traduite

en frangois par M. de Jonquieres,
Paris 1743, 2 vol., in 4 mic.
Capitanul (Constantin), v. Cronicele
romdne.

Centorio (A scanio), Commentarii

della guerra di Tran silvania, Venezia 1566 si 1570, 2 vol., in 4 .
Conspectus historiae V a l a c h icae

auxilio cum divino ab anno reparatae Salutis 1595, citat5 la

Engel (v. ac.). T, p. 106-9.
Costin (Niron), v. Kogtilniceanu,
Letopisete.

Costin (Nicolae), v. Kogainiceanu,

Letopisee.

www.dacoromanica.ro

XII

LISTA SCRIERILOR

Cronicele romane (i. e. ale Tarii-

impression. .4 la finest adioustd um

Romeinegi) in Magazin istoric

pentru Dacia, I. (Constantin Ca-

traictd des forces de l'Enspire Ottoman, des desseins des empereure

et des moyens d y obvier. Item un
bref discours de la derniere guerre
de _Perse. Le tout par , Paris 1609,

pitanul) Si IV si V (Cronica anonima).

Cuspinianus (loannes), De Turcarum origin, religione, ac immanissima eorum in Christianos ty-

Fesliket-Tewarich (turceste), Som-

ranide, Lugduni Batavorum 1654,

maire des histoires ; excellente his-

in 8 .

in 4 .

Dantiscani (Gotardi Arthur), Historia chronologica Pannonicae res

per Hungariam et Transylvanians
lam inde a constitutione Regno-

rum Morton usque ad invictiss.

Rom. Imp. Rudolphum II.. Franco-

furti 1607, in 40.

Die neu-eriiffnete ottomanische Pforte bestehend aus der Beschreibung

44

toire du grand polyhistore HagiChalfa. Incepe dela a. 1.000 al

Hegirei (= 1591) si continua, cu
amanuntul evenimentele pans la
a, 1065 (=1654), in fol., mss.
Fessler (I. A.), Geschichte der Un-

garn, Leipzig 1815, 10 vol., in 40:

VFilstich (Johann), Schediasma historicism de Walachorum historic,
Ienae 1743, in 4 0.

des Tiirkischen Staats and Gottes

clienst des Englanders Ricaut and
die Geschichte des Giovanni Sagredo, in deutsch iibersetzt, Augsburg 1694.
Die Warhafftige nerve Zeitung aus
Siebenbargen, 1596, in 4 .
Doglioni (Gio. Nicolo), L' Ungheria,
spieyata, Venetia' 1595, in 4 .
Doglioni (Gio. Nicolo), Del theatro
universale de vrincipi et di tune

v./ Fotino (Dionisie), '16TOpECt TliS TCGCXCAL

l'Historie de Mon do, Venetia 1606.,

mondo Battori, _Principe di Transilvania, Valahia et Moldavia,

conic de Siculi etc., Verona 1596

2 vol., in 4.
Du Mont (I.), Corpsuniversel diplomatique du &mit des gene, Amsterdan 1726 -39, vol. 13, in fol.
Du Mont, Cours consplet d'histoire
universale, de fatoyraphie historique et d'histoire litteraire par
MM., Burette, Gaillardin, Charpentier etc.
Engel (Johann Christian), Geschichte der Moldatt and Walgchey,
Halle 1804, 2 vol., in 4 .
Esprinhardt (Jacques), Ristoire des

Accktc, Viena 1819, 3 vol., in 8.

Frachetta (Giorlamo), Delle orationi

scritte a diversi Principi per la

guerra contra it Turco etc., Roma
1598, in 8 .

Frachetta (Girolamo), 11 Seminaries

dei governi di state et di guerrot

Venezia 1603, in fol.

Frachetta (Girolamo), Tre oration

al sereniss. et pietosiss. Sigis-

in 4 .

Frances (Jacobus), Histor icae relationis continuatio, Fran cofur ti 1596,

in 4 .

Fuchs (Cronica lui ) in Chronicon

Fuchsio-Lupino-Oltardinum,Kron.stadt 1847, 2 vol., in 4 .

/Gerando (A. de), La Transylvanie

et ses habitants, Paris 1845, 2
vol., in 8 .

\-1 Gibbon (Ed.), The history of the

Ottomans ou Empereurs des

decline and fall of the Roman

Tures jusqu'a Mohamet 11I, revue

Empire, Paris 1840, 8 vol.

Guerrin (Balthasar, Sieur du Mon-

et augmente depuis la premiere

www.dacoromanica.ro

RObIANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL.

tel), Histoire du Royaume de Hongrie, contenant sa description, les

villes, les rot's qui ont rdgne. et les
troubles advenus suscitds par diverses nations, principal ement par
les Tura, avec les succes de la
derniere guerre centre 4murath,
Mohainet et Ahmet, Brands seigneurs, par l'empereur Raoul 11,

orne dune carte de Hongrie et

autres figures des sieges et rencontres plus memorables par Nancy

1604.

\-/ Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman, depuis son origins jusqu'a

nos jours, par

; traduite de

l'allemand sur la deuxieme edition par M. Dochez, Paris 1844,

3 vol.

Heidenstein (Reinholdi ), Rerum

Polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti libri XII, Francofurti 1672, 1 vol., in fol.

XIII

tarum libris tribus comprehensa,

Coloniae 1598, in 8.
Ioachim (dr. lohann Friedrich),
Das neu- eroffnete Manz Kabinet,
Nurnberg 1761, 4 vol., in 4 .

luannin, Turquie, dans 1' Univers,

histoire et description de tons les
peuples, Paris 1840, in 8.
Isthuanfl (Nicolans), Historiarum
de rebus Ungaricis libri XXXIV,
Coloniae Agripinae 1622, in fol.,
$i Viena 1758.
LiKaton a (Stephan us), .Historia critics

regum Hungariae, Buda 1779

1806, 37 vol

jiogalniceanu (M.), Letopisetele

Moldovei.I. (Grigorie Ureche
Ii Miron Costin), IL (Neculai
Costin fi loan Neculce).
L'Kogalniceanu (M.), Historic de la
V alachie,dela Moldavie et des Valaques Transdannubiens, Berlin
1837, in 8.

Ilerrera (Antonio de), Terceraparte

de la Historia general del mundo

Kovachich (Martinus Geortgius ),

Scriptores rerum hungartcarum

de XIIII annoy del tiempo del S ennor Rey don Felipe 11 el prudente
des de el anno de 1585 hasta el de

minores, Buda 1798, 2 vol., in 8.

Lorichianus (Caspar), Ungarische

1598 que passo a mejor vida,

Dupa Hammer (v. ac.).

Merlin, Histoire de la vie, miracles

Madrid 1612, in fol.

Historia von den Emporungen, so
sich im Konigreich Unyarn such
in Siebenblirgen , Madan, in der
bergische Wallachey- and andern
oerthen zugetragen haben, Colin
1596, in fol.
Iacobinus(loannis), Rerum in Transylvania a Sigismundo Bathorae
rincipe anno MDXC V gestarum

narratio, autore

In Reusner,

Chronologie, Coloniae 1605, in 4 .

et propheties de , Paris 1498,

3 vol., in fol.
-(.-lltignot (4h). Histoire de l' Empire
Ottoman, depuis son origins jusqu'd la paix de Belgrade en 1740

par, Paris 1771,4 vol., in 8.

), Histoire
universelle des guerres du Twrc,
depuis l'an 1565 jusqu'a la trefve
[aide en l'an 1606 par --, Paris

ontreux (Nicolas de

Rerum memorabilium.. .. (v. ac.)

si in Schn'andtner (v. ac.).
lansonius (P. A.), Mundus fwriosus

Nalma, Annals of the Turkish em-

sive narratio rerum a mense Aprilis anno 1596 usque ad autu-

Christian era by ; translated

from the turkish by Charles

mnm anno 1597 Iota Europa yes-

Fraser, London 1832 et 1836.

1608, in 4 .

pire from 1591 to 1659 of the

www.dacoromanica.ro

XIV

LISTA SCRIERILOR

Naima (Tarichi),IstorialwiNaima,
2 vol., in fol., tip. in Constanti-

Reusnerns (Nicolaus), Bello de Turcico selectissimarum orationum,

nopol in 1147 (=1737). Cel dintai

duce evenimentele dela 1000

Lipsiae 1596.
Reusnerns ( Nicolaus), Collectio Epis-

(=1591) pAti5. la 1050 ( =1640) ; al

tolairum Turcicarum, Francof,urti

doilea dela 1051 (=1641) 0116. la

1070 (=1659). S'au consultat dupes

Rensnerus (Nicolaus), Rerum memo-

estracturile din colectiunea I.

1600, in 4 .

rabilium in Pannonia sub Tur-

I.

carum imperatoribus etc., Francofurti 1603, in 4.

Saad - Eddyn ( Mehemet Hassan ),
L'histoire ottomane, &rite par

S. Senkowski Dziejopisam Tureckich, Varsovia 1824, in 8.

Neculce (loan), v. KogAlniceanu,
Letopiseie.

Nene Ungarische und Siebenbilr-

plus connu chez les Tures sous

gische Kronik oder Kurtz verfasste

Historische Beschreibung des KOnigreichs Ungarn, zugehorigen

to nom de Cogia Effendy, mice en

Landern and Provinzien, Frank-

lacy (de ), Histoire g6nerale de

furt 1664, in 4 .

Hongrie, Paris 1778,2 vol., in 8.

Sagredo (Giovanni), Histoire de
l'Empire Ottoman; traduite de l'italien par M. Laurent, Paris 1724,

francais par Anthoine Galland,

mss. in bib. Imp. din Paris.

Niemcewicz (I. N.), Dzieje Fanomania Zygmunta III Krola Polskiego, Varsovia 1819, in 80.
Niemcewicz (I. 13.), Spienry historyczne (Cantece istorice), Krakau

in 80.

iagredo (Giovanni), Memorie istoriche de monarchi Ottomani, Venetia 1697, in 4.

1835, in 8 .

Ortelius (Hieronymus), Chronologia

oder Historische Beschreibung,
Nurnberg, 1602, in 40.
Ossat (Cardinal d' ), Lettres a .Henri

Schiller, Histoire de la guerre de

trente ans par ; traduite en frangais, Paris 1846.
Schwandtner, Scriptores rerum hungaricarum, Viena 1746, in fol.

to Grand eta M. de Willeroy, de-

puis 1594 jusqu'en 1604, Paris

Senkowski, v. Naima Tarichi.

Sieverts (Iohann), Nachrichten von
Siebenbiirgischen Gelehrten und
ihren Schri ften, Pressburg 1785.
Sirtori (Gieronimio), Oratione at
Serenissimo Massimiliano Arhiduca d' Austria etc. Conte di Ti-

1627, in 4 .

Ossat (Cardinal d'), Lettres ecrites

a Henri 1V et a M. de Willeroy,
Paris 1698, 2 vol., in 4 .
Palla (E.), Histo ire abregee de l'Ern-

pine Ottoman, depuis son origine

fusqu' a nos jours, Paris 1325, in 80.

Piasecins (Paulus episcopo Praemisliensis), Chronica gestarum in

Europa sin gularium , Cracovia

1645, in fol.
Pray (G.), Annales no gum Hungariae,Vi ndobonae 1767, 3 vol., in fol.

Pray (G.), D issertationeshistorico

criticae in Annales veteres Hunnorum, Avaror um et Hungarorum,

Vindobonae 1774, in fol.

rol etc Fatta da- , nella morte

del Conte Giorgio Basta, in 40.
Soranzo (Lazaro), L' ottoman di
dove si da pieno regnaglio della
potenza di Mehemet HI Signor
de Turchi, Milano 1599.

Spontoni (Ciro), Historia della

Transilvania, raccolta dal Cavalier ,registratta dal Cavalier Ferdinando Donno,Venetia 1638, in4

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIFIAI-VOEVOD VITEAZUL

Staat von Siebenblirgen, Wallachey

und Moldau, 1701 (7), 1 vol., 8.

Stavrinos (Vistierul), Memorialul

lui, in Magazinul istoric pentru
Dacia, 1.

Szamoskozy, dupa Bethlen (v. ac).

Tarducci (A.chille
da Corinaldo
della Marca d'Ancona), II Turco
vincibile in Ungaria con mediocri
aiuti di Germania. Discorso appresentato ai supremi Capitani del

essercito confederato contra

it

Turco, dopo mandato alli suoi a-

midi d'Italia da, Ferrara- 1600,

in 8.
da Corinaldo
Tarducci (A.chille
della Marca d'Ancona), Successo
delle fattioni occorse nell' Onga-

ria, vicino a V acia nel 1597, et

la battagia fatta in Transilvania
contra it Valacco nel 1600, Venetia 1601, in 4,

Tarishi-Selaniki, Istoria Tesalonicului* (in turceste), incepand dela

cei din urma ani ai imparatiei lui
Soliman pan. la a. 1008 (=1599).
In bib. CurOi imperiale din Viena.
Dupa Hammer (v. ac.).
Thou (Jacques Aug. de - -), Histoire

universelle depuis 1543 jusqu'en

1607, traduite en francals, Londres 1734, 16 vol., in 4.
Tomasi (Giorgio
veneto; pronotario appostolico et secretario del

Xr

con succesi d'altme parti ; seguitti

sotto l' imperio di Rodolfo e Mathis
Cescvri, sino alla creatione in Im-

peratore di Ferdinand II, arhiduca d' Austria, di monsignor

Venetia 1621, in 4.
Tomasi (Giorgio), La Battorea, dis-

tincto in due libri, Conegliano

1609, in 40.

Tunusli (Frain), `IctopEa rl Bkaxiccc

ircatttwii vat reurrpainvii aicO T is
ripxatoTetrrIc abriic xceraeat Gettig Ecug.

Tor) 1774 kooc, Viena 1806.

Tiirkische and Siebenbiirgische Tic-

torien mit Lippa, Temesrar uncl

andern Orten, 1694, in 4.
Urechie(Grigorie), v. Kogalniceanu,
Letopisete, I.

Walther (Baldassar), Brevis reritm

a Michaele Moldaviae, Transalpinae sive Valachiae ,Palatine
gestarum descriptio, in Rerum
memorabilium in Pannonia sub.
Turcarum imperatoribus, a capta
Constantinopoli usque ad hanc
aetatem no strain, hello 'nil itiaque

gestarum exegeses sive narrationes illustres variorum et diversorum auctorun , recensente Nicola Reusnero, Francofurti 1603,
in 4.

Wicquefort, L'ambassadeur oder

Staats Bothschaffter und dessen
hope fonctions, Frankfurt 1682, in

Principe Sigismondo Battori), Belle guerre et rivolgimenti del regno

Wilkinson, Voyage clans la Valachie

d' Ungheria e della Transilvania,

et la Moldavie, Paris 1831, 1 vol. 8.

4.

Nota. Cele catev a erori de lectura si tipar strecurate In text la numele

autorilor mai sus insirati, s'au indreptat in aceasta tabla. E totusi de observat
ca, de doua trei on s'a tipairit D'Ambry in loc de D'Ambry.

www.dacoromanica.ro

1.1

Nicolae Balcescu.
1819-1852.

(Dunk un portret tricot de pictorul TAtarfiscu la Paris in 1851, azi in posesiunea.

Academic, Romans

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
I.

Sunt optsprezece secoli si jum'Atate de cand IIristos intreprinse a easturnh lumea veche, civilizatia pagand, ce reprezenta,
principiul din afarg, obiectiv, al naturii si al silei, substituind in
Joe o altA lume, o alts civilizatie, Intemeiata pe principiul subi-

ectiv, din launtru, pe dezvoltarea absolua a cugetarii si a lucrarii omenesti in Limp si in spatdu, si prin identitatea Intre
-esenta naturii spirituale a omului si esenta naturii divine, el
riescoperl fiecarui individ legea libert4ii, a demnit'atii,-a mornlitatii si a perfectibilitatii absolute.
Dupa ce in Evanghelie, Mantuitorul ne arAt'a legea morals, absolutg, nemArginitA, legea dreptatii, si arund, omenirea pe calea nemarginitA a unei dezvolta'ri regulate, progresive, supuind
natura, sila, lumea din afar sub preponderanta absolutg a mintii
si a cugetArii, prin sangele sgu varsat, prin moartea sa, el ne
art legea practich", legea lucrsrii, legea jertfirii, a iubirii si a
fratiei, chipul on care ne putem mantul, putem invinge rani si
Imp lini menirea moralli a omenirii, adicA mai Intaiu prin cuvant, prin idee, pe urmA prin lucrare, jertfindu-ne individul familiei, acesta patriei, patria omenirii, viitorului.
Legea evanghelica, descoperind spiritului cauza absolutil, proclamand menirea omenirii si a lumii, impinse mintea omeneasea', la demonstrarea si realizarea ei. De atunci stiinta noun, intemeindu-se pe conceptul legilor spiritului, pe observatie, expeN. Blceseu, Romani( sub 21177trti-Voevod ritcarul.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

perienta, calcul, a continuat zdrobirea lumii vechi, revolutionarea sau perfectionarea religiei, moralei, politicii, societatii intregi, nimicind orice domnie individuals, supuind actiea omeneasca legii absolute si universale a libertatii si a stiintii ;
cautand realizarea in omenire a dreptcifii si a freiliei, aceste
dou'd temelii ale ordinei absolute, perfecte, ale ordinei divine.
De atunci omenirea a intrat in calea care o duce gradat catra
perfectiea sa, catra absolut, catra nernarginit, catra Dumnezeu.
Care oare ar fi rezultatul final al acestei cal? Aceasta miscare
de perfectie va avea oare un termin ? Raul peri-va de tot din
lume? Omenirea va ajunge vreodata a-si identifica in tot esenta,
sa In esenta diving? Acest secret mintea omeneasca nu-1 poate
Inca pastrunde. Aceia ce tim este ca, din transformatii in transformatii, omenirea merge intenn progres continuu, a carui miscare e cu atat mai repede cu cat mai mult inainteaza, ca fiecare pas al vietii omenirii este un pas In aceasta cafe care o
apropie de Dumnezeu ; ca fiecare pas al ei este un triuml al
binelui asupra raului.
Misiea Istoriei este a ne arata, a ne demonstra aceasta transformatie continua, [aceasta] miscare progresiva a omenirii,
aceasta dezvoltare a simtimantului si a mintdi omenesti, sub
toate formele din launtru si din afar* in time si in spatiu.
Sub ochiul Providentii, si dupa legile si catra tinta hotarlta
de dansa mai Inainte, omenirea Inainteaza in evolutiile sale istorice.

Prin impartirea functiilor, natiile in omenire, ca si incliy1Ldurile in societate, produc chiar prin diversitatea for armonia
totului, unitatea.
Orice natie dar, precum si orice individ, are o misie a implini In omenire, adeca a concurge duns natura i geniul said
propriu, la triumful stiintei asupra naturii, la perfectionarea Intelegerii i a simtimantului omenesc, potrivit legii divine si eterne, care guverneaza ursitele omenirii i ale lumii.
Dar pentru ca este o Providenta care pastreaza ordinea creatiei si care dirigeaza faptele omului, prin aceea nu urmeaza ca
omul este un instrument orb al fatalitalii, prin aceea nu se stinge
libera lui vointa. Dumnezeu n'a inzestrat pe om numai cu minte

spre a deosebi binele de rau, aratandu-i si legile prin care sa

poate povatal In calea binelui si invinge raul, dar Inca el l'a Inwww.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB IVIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

zestrat cu voin(a, Idshndu-1 liber In alegerea sa. Vai ! dar, de

acea natie care mica voia lui Dumnezeu, care preferd rdul la
bine ! Dumnezeu o phrasWe; viata ei se stinge in viata omenirii si ea expiazd printr'un lung martir cdlcarea legii lui Dumnezeu. Acest timp de expiatie (ispdenie) ce o natie sau chiar
omenirea Intreagd sufere sub legile lui Dumnezeu i ale gdndirii, se pare adesea un repaos, o stare In calea progresului, un
pas inapoi, o oscilatie 'storied; dar mai adesea suferinta este
un bold mai mult cdtrd perfectionare i din excesul rdului ese
binele.

Marul general al omenirii, zice invdtatul istoric Cantu, In

chile ce Providenta pregAtete, aduce acele minunate reinoiri
ce se fac pe pdmant i scot binele din rau. Dar Dumnezeu este
rdbdhtor, cdci este etern, in vreme ce omul, care simte traiul
sau scurt, ar dorl ca tot lucrul sd se indeplineascd in acest moment lute, in care el vine ca sh' sufere, s. expieze, s se amelioreze i sa moard. Asa astronomul ar dori ca cursul Uranului
sd se pripeascd, ca astfel, fenomenele sale reproducandu-se, sa
confirmeze adevdrul calcurilor sale. Ignorantul numai credo ca o

cornea este accidentals, filndca nu vine in fiecare an. Viata adevaratd, se intemeiaza In lucrarea lui Dumnezeu asupra zidirilor sale i a omenirii colective asupra fie,cdrui om in parte,

In unirea materiel cu spiritul, al lui eu cu lumea din afarh

pentru aceea, Pascal zice ca toate pArtile lumii sunt l'antuite

intr'astfel de chip, ca e peste putinth d'a cunoate una far. celelalte i fArd totul". Mintea, indltandu-se prin umilinta, tie observe cu confientA i respect ardrile divine; ea poate mult, caci
cunoaste cat poate; si ih loc d'a -3i risipi puterile Impotriva unor
stavili nebiruite, ea le concentreazd In drepte hotare i astfel
se face ajutdtorul Providentei".
II.

Dacd fiecare natie are o misie evanghelich a implini pe pdmant,

sa cercetam si sa intrebdm si pe aceasta natie romans, atat

doritoare astAzi de viatd, ce a fAcut? Ce lupte a purtat pentru
realisarea legii lui Dumnezeu, atat in sanul sau cat 1 in omerare Istoria, lumea are drept a-i cere aceastd seams, cdci nti
trebuie a Wta ca cu toats sfintenia dreptului sau, astazi nu e
www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

destul ca o natio sa-ji alba un loc pe harta lumii sau

sa -si

reclameze acest loc si libertatea sa in numele suvenirilor istorice,

ca dreptul sau s ajunga a fi respectat si recunoscut de celelalte

natii; trebue Inca, ca ea sa, poata dovedi folosul ce a adus

sff

poate aduce lumii ; trebue sa arate formula Intelegatoare si socials

ce ea reprezenteaza In marea carte a intelegerii si a istoriei

Sa aruncam dar o ochire asupra trecutului acestei natii romane si sa vedem ce a facut In acesti optsprezece secoli, de
cand se afla statornicita In pamantul salt. Aceasta ochire ne va
da intelegerea revolutiilor ei de fata si a revolutiilor ei viitoare.
III

Adusa de Marele Traian in Dacia, dupa nimicirea locuitorilor

ei, favorizata, de imparatii urmatori, de cari atarna d'a dreptul
aceasta tara, colonia romans, in vreme de 160 ani, ajunse intr'o stare foarte Infloritoare si una din cele mai frumoase provincii ale intinsei Imparatii romane. Mai mult de seaptezeci
cetati, Impreunate cu drumuri minunate, asternute cu piatra,
basilicele, templurile, amfiteatrele, baffle, apeductele, ale caror
ruine Inca se gdsesc, neo dovedesc indestul. Dar, alaturi cu aceasta
mare civilisatie materials, doua rele mari, care mistuiau Imparatia

si care ii pregatiau caderea, robia si proprietatea cea mare, trebuird sa produsa si In noua colonie relele lor, inghitind cu incetul proprietatile mici ce fie-care colon dobandise la inceput
si substituind robi la oamenii liberi.
Ostenita de atatea rele ce rodeau Inteinsa, Imparatia romans
trebui sa caza. Unitatea falsa, la care ea supuse prin sila lumea,
trebul s se sfarme, ca sa dea loc la organizarea progresiva:
unei unitati mai adevarate, produsa prin armonia nationalitatilor libere. Dumnezeu atunci, ca sa schimbe fata lumii vechi
si s'o intinereasca, Impinse potoape de natii barbare asupra-i.
IV.

Asezata la portile Imparatiei si in trecatoarea barbarilor, Dacia

noastra mai mult de opt secoli ii vilzh trecand sff retrecand pe
pamantul sau. Colonii romani din aceasta tara nu pregetara a
apara cu barbAie tara for si chiar Imparatia ce ii parasise.
www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB iIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

cand se vazura eoplesitd de numarul dusmanilor, ei se trasera

in muntii Carpati, undo isi pastrara nationalitatea si independenta lor. Chiar in acele vremi furtunoase si nenorocite, Romanii

Daciei nu uitara ca au o misie in omenire. Prin relatiile lor cu

barbarii, ei introdusera Intro dansii cele dintaiu cunostinte de
agriculture, artele folositoare si cuviintele vietii civilizate. Si prin
legaturile de interes si comerciu, ei schimbara salbaticia si dus-

mania lor asupra Imperiului roman, intr'o prietenie folositoare

si silird pe barbari a cauta a se statornici si a se civilize 1). Pe
la 865, Bulgarii, popor finez, prin Romanii din Dacia noua, primesc religia crestina si, Impreuna Infratiti, intemeiara un stat
puternic, alegandu-si regi dintre Romani. Pe la Inceputul secolului al XI-lea, acest regat, cazand in turburari civile, se subjuga
de Vasilie al II-lea, imparatul Orientului, si ramane sub puterea
Grecilor pana la al XII-lea secol, cand el reinvie mai puternic
sub fratii romani Petru, Asan si Joan si, dupa o existents glorioasa de dot secoli, cazit la 1392 sub Turd.
Romanii din Dada veche, cand putura rasufia de barbari, esind
din azilurile lor, Intemeiara deosebite staturi mici, pe la secolul
al X-lea si al XI-lea, care in secolul al XIII-lea si al XIV-lea,
se contopira printr'o miscare de unitate in doua staturi neatarnate, al Tarii Romanesti si al Moldovei.
Cu intemeiarea acestor state, evolutille istorice ale Romanilor
se fac mai lamurite ; viata lor ne este mai bine cunoscuta.
V.

In cea dintaiu epoca a intemeierii Principatelor Troll Ro-

manesti (1290) si Moldovei (1356), care cuprinde tot secolul al

X[V -lea, dela 1290 panil: la 1418, vedem ea aceste state se va-

zura mai intaiu amenintate in nationalitatea si existents for

politick cand de Unguri, cand de Poloni.
Dupe mai multe lupte indelungate, aceste pretentii cad zdro-

bite de vitejia Romani lor. In aceste razboaie ei se pregatesc,

ca inteo [scoalal, pentru alte lupte mai marl ce ii asteapta, cu
o natio si mai barbara si mai puternica : Turcii Osmani, cari pe
1) Gibbon, op. cit., I, c. XI.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

la [1360] nhvalesc in Europa si ameninth a o cucerl. inch din

anul [1370] Ladislav Vv. al Thrii-Romhnesti, se opune acestor bar-

bari si se Incerch a pune stavilh furiei lor de cuprinderi. 0 lupth,

care trebuia sh tie mai patru secoli, Incept" atunci, lupth in care
Romanii varsar, siroaie de shnge si se jertfirh ca niste martiri

pentru apararea civilizatiei in contra barbariei. imparatia romano-bulgara cade sub izbirile Turcilor (1392). Mircea cel BAtram, unul din cei mai mari si mai vestiti Voevozi ai nostri, reclamh dela Turci aceasth' mostenire ; el voeste a intruph toath
Romanimea Intr'un singur stat si cauth [a-si dobhndi] Bulgaria

si Moldova. Acum Inthiasi data vedem ideia de unitate a se

arAta, idee care va fi idealul secolilor viitori si a tuturor Voevozilor nostri cei mari. Strivit Ins Intre Unguri si Turci, Mircea este slit a phrhsi o parte din concuistele sale si a prima inch
si suzeranitatea Portii.
Tractatul ce el incheie cu Baiazet la 1393 asigureazh Romanilor drepturile urmhtoare :

1. Dreptul d'a profesh nesuphrati religia lor,

alege

Voevozii si d'a se ch,rmui independent duph legile lor.

2. Dreptul d'a face rhzboiu sau pace.
indatorirea Romanilor catra Turci sta Intr'un usor tribut anual
de 3.000 bani rosii.
In Moldova, Alexandru cel Mare, ce domnia in aceasth vreme
nesupb,rat inch de Turci, apar5, vitejeste independenta thrii sale
de catra Poloni si le rilpeste Pocutia, care mai un secol ramane
intrupata cu Moldova.
Cu acesti mari Domni, Mircea si Alexandru, se incheie aceasth
epoch. Ei complectara institutiile thrii lor. Srt aruncam o pri-

vire asupra acestora, chci organizatia din launtru a societhtii

singurh ne poate explich evolutile istorice prin care natia romanh trectr.
VI.

Domnul, ales In Tara-Romsaneasch, mostenitor In Moldova, chr-

muia tam impreuna cu un sfat de doisprezece boeri, Intocmit in

Tara-RomAneasch de Negru Vv. Orice act Insemnat al chrmuirii
precum si orice danie, trebuih sh fie facut cu Invoirea sfatului
si subscris de dansul. Puterea d'a face legi, d'a scoate dajdii sta.
www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

In Adunarea sau Sol oral a toatci tam Originea acestor Adunhri

izvorh'ste din Municipalithtile romane si din Soboarele Gotdlor
cari, In lunga petrecere a for in Dacia, fiisarh multe urme sff
obiceiuri intro Romani. Aceste adurfari se convocau de Domn pen-

tru facerea legilor, pentru orhnduirea d'ajdfilor, pentru a hothri

razboiu sau pace. Cand tronul era, vacant, atunci Mitropolitul le
convoch pentru alegerea Domnului. Ele judecau asemenea in pricinile de vini maxi politico, ca sff Camerile Lorzilor si a Pairilor
in Englitera si Franta. Aceste adunhri se compuneau :
1. De clirosul, adich Mitropolitul ca prezident, Episcopii si Egumenii Mh.nastirilor ;

2. De Boieri, atht cei in slujba cat sff cei din afar% ;

3. De deputatii breslelor.
Clirosul ca si Mhnastirile n'aveau prilegiuri deosebite la inceput si erau cu totul sub jurisdictia Statului.
Boierii erau slujbasii tariff, adich ofiterii si capii puterii armate,
fiind Cara organizath osthseste ; nu erau o class nobiliary ca in
Europa. Ei n'aveau nobilimea feodalii, de concuisth, de origins,
nici dreptul d'a fi singuri proprietari de pamant, d'a mosteni titluri sff slujbe, d'a fi deosebiti din legea comunh pentru toti.
Aceste principii, cart singure constituesc casta nobiliary, n'au
fost nici odath recunoscute In thrile noastre. Totdeauna tot Romanul a avut dreptul a se face proprietar de pamant si a ocuph,

slujbele statului; titlurile n'au fost decat pe viata Mil a his&

drept la urmasi. Titluri nu erau la Inceput, cAci nu se dau deosebit, ci reprezentau numai numirea functiilor. Boierii ca totd orhsenii se numiau japan, adich cethteni. Legea politich civila, ca
sff criminalh a fost aceiasi pentru totd. 0 singurh deosebire se
ivi mai tarziu in legislatia criminalh. Se hotari ca boerul chzut
In vine sh se spanzure mai sus cu un cot cleat shracul. In urmh
se suprimh aceasth oshndh, de tot pentru boieri.
Breslele se alchtuiau de oarecari slujbasi mai mici ai thrii sff
de deosebitele categorii ale Burgheziei, locuitorilor din orase,
ale mosnenilor si oamenilor liberi.
Orasele ce isi dobandisera sff I i pastrara libertatea lor, constituindu-se pe principiul comunal, se ocarmuiau de o magistrature

aleash pe fiecare an si compush de un Judet si 12 Pargari.

Tara iea o organizatde osthseasch sff o centralizatie puternich.
Judetele se dau sub comanda unui Chpitan care uneste In mina
www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

lui puterea administrative, judecatoreasca si ostaseasca. Organizarea armatei permanente, a militiei si a Landsturmului face
din tot Romanul un soldat la nevoe si singura pastreaza independents amenintata de straini.
Dace vom trece la organizatia economics a Orel, gasim pe
cei mai multi locuitori mosneni sau rezemasi, adeca liberi si cu
proprietatile lor. Dar langd, dansii proprietati maxi pe care se
afla locuitori servi, robi ai pamantului, cad in urma navalirei
barbarilor, robii romani se transformara pretutindeni in robi
ai pamantului. Intocmai dupe cum In Europa se obicinuise a
se da acestor servi numirea de _Romani, ash si la not servagiul
fu numit Runidnie i Vecindtate; cad proprietarii din tara de jos,
unde mai cu seams erau proprietAile mari, isi adusese colonii
din tara de sus si din Romanii din Wile vecine. Robiea cornplecta a acestora veni foarte tarziu, caci la inceput stapanul
pamantului Meuse trei parti din pamantul sau, din cari doua le
Imparti In parti mici pe la colonisti si cealalta fu cultivate de
acestia In folosul stapanului, prin mijlocul cldcii, adica a unui
numar de zile de lucru. Robirea complecta a for veni insa foarte
tarziu, caci pane in secolul al XVII-lea, ei puteau a se mute de
la o mosie la alta, pldtind gdleata de esire.
Dajdiile erau asezate pe toti de o potriva.
Acestea sunt liniile principale ale constitutiei tarii pe la inceputul secolului al XIV-lea. Idealul ce Romanii gonird In organi-

zatia for era egalitatea in drepturi si in stare. Dar in aceasta

organizare erau vitiuri izvorite de ideile feodale ale timpului si
cart furl pricina zdobirii acestei constitutdi. In aceasta republics
razboinica se aflau, desl slabe la inceput, elemente sociale monarhice, aristocratice si democratice. Puterea publics nit era delegates
vremelniceste de popor unor alesi ai sai, dar se afla din drept in
mana capilor razboinici ai tarii. Era fireste ca acesti capi, cari
concentrau In mama for puterea politica si milliard' a tarii sa is
o preponderenta deosebita asupra claselor de rand. Lipsa de comerciu ne dand o dezvoltare starii de mijloc, ea ca si poporul
se afla slabs in privinta boerilor si, dupe organizatia militara
a tdrii, in dependenta de un soldat tetra seful sau. Atat boierii
In slujbe cat si cei din afara de slujbe, Mazalii, fiind din drept
membrii ai adunarilor, acestia ajunsera prea numerosi.
Boierii dar, impreuna cu clerul, cAutar5, mereu a se constitul

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

intr'o casts, dobandindu-si privilegii, si a concentrh toate droptulle In manile lor. Asemenea st prin proprietAtile for marl, a
absorb' proprietdtile mici.
Domnii ce representau principiul monarhic, favorisati prin centralisarea statului, cdutard, mereu, rezemati pe elementul popular, a-si Intemeih puterea for despotied asupra boierilor si a se
face independenti de danstt, constituindu-se ereditari.
Lupta dar trebuih sh' Inceapd, Intro aceste trei elemente opo-'
site
vfajmase. Inceputh Inca din at XIV-tea secol, ea se CAMtinud in al XV-lea si al XVI-lea. Doborind inthiu puterea elementului monarhic, Aristocratia dobori In urmil st elementul popular st, dupd aceste doua ruine, ostenitd, caul si ea zdrobitd sub
o burghezie streina, sub Fanarioti.
VII.

Istoria noastra n'a fost sau a fost rdu scrisd pand acum. In
luptele st revolutiile din Phuntru cart au umplut secolul al XV-lea
si al XVI-lea, istoricii nostril n'au vazut decat niste lupte de pretendentd la Iron ; tar n'au vAzut principiul st interesele ce fiecare

pretendent r epresenth. Intr'un Stat organizat ca al nostru, und

nici o familie n'avea dreptul de stapanire, chestia dinasticd, nu
putea aveh loc dupd cum s'a presupus de istorici.
Indatd diva moartea lui Mircea I, partidele in can tara erh
impartitd, Incepurd lupta intro dhnsele, fiecare puindu-se sub
unul din fii sat. Turcii st Ungurii gasesc prilej a se amesteca,
Intro deosebitele partide, sust,inand chnd pe una, chnd pe alta
O. a calch libertatea natiei. Puterea Domnilor insd, ajutatd de elementul democratic, esi biruitoare din aceste lupte Intro dusmanii

din Iduntru st cei din afard. Vlad-Dracul Vv. tinit sus si puternic framele guvernului, dobandind o glorie nemuritoare in luptele cu Turcii si zdrobind aristocratia. Tepes urmeazd, inainte
si mai puternic pe calea sa ; c'o asprime tiranicd, dar dreapta, el
nimicniceste factiile din lduntru st respinge nenumaratele oarde
turcesti, ce Mahomet al II-lea conduceh asupra Romanilor. Stlit
mai tarziu de nevoi, el inchee un tractat cu Turcii, la 1460, care
pdstreazd stipulatiile celui de la 1393, urcand tributul la 10 mil
galbeni st recunoscand suzeranitatea sau suprematia nominald
[a Portii.]
www.dacoromanica.ro

10

N. BALCESCU

Acest tractat Inca si astazi formeazg dreptul public al tgrii

sau, cum se numeste acum, Cap itulatiile ei cu Poarta. Aristocratia abia se arunca in bratele Turcilor si izbuti a goni din tars
pe energicul Domn si partida Domnilor In bratele Ungurilor.
Poporul mai adesea ramania indiferent intr'aceste lupte, pang
cand vedea, libertatea amenintata de vrajmasii din afara ; atunci
alerga la apgrarea tarii sub steagul Domnului. Adese ocrotit de
Domni, el Insa era slab catra, celelalte partide, caci toti capii ce
esiau din popor intrau fireste si se identificau cu una din partidele dominants.
Lupta, cu deosebite alternative Intre ambele principii, continua
pang' la Radii! cel Mare [1496-1508], care se incercg de o politica
de conciliatie, fara a izbuti. El cerca atunci a balanta puterea boierilor, dand putere clerului; dar revolutionand organizatia democractica a clerului si facandu-1 un corp privilegiat, ii creig interese

conforme cu ale boierilor si ii dete un auxiliar. Radul cel Mare

fu dar un sprijin puternic al Aristrocratiei.
Cu acest Domn se incheie aceasta epocg.
In Moldova asemenea, dupg, moartea lui Alexandra cel Mare,
Boierii cauta a dobori puterea Domnilor, constituita, acolo si mai

tare pe principiul ereditar. Polonii se amestec In ambele partide cu stop d'a domina si d'a supune tara. Din mijlocul acestor
sfasieri care ameintau peire, ese un om puternic, care Intoarce
spiritul nestatornic al partidelor catra dusmanii din afara. Acesta
fu Stefan cel Mare. Patruzeci de ani de-apururea calare, pe campul bataliei el apar5, voiniceste tara si crestingtatea. Moldova e
atunci in culmea sa si trage [asuprg-si] mirarea lumei. Papa numeste pe *tefan soldatul lui Christos
etc
,)

*tefan iea proiectul lui Mircea si cauta a uni tarile, dar

spiritul individual al Romanilor zdrobeste Indreprinderea lui.
Inteadevar boierii Orli etc. . . perderea marii
In aceste timpuri fratii nostri din Transilvania, desi Huniad si
fiul sau carmuirg, soarta Ungariei, perd drepturile for
etc....
Dacg acest secol fu pentru Romani un secol in care incepurg
luptele din launtru, dacg resultatul lui fu stingerea democratiei,
1) In ms. puncte de suspensiune. E invederat ca de aci inainte textul
autorului se compnne numai din note MI5 de redactie definitive. (Nota
lui Odobescu).

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

11.

dar fu Ins secolul eel mai glorios, secolul prin care se nemurirrt si se luptar'a puternic pentru libertate. Cei [mai] marl barbati, care produse acest secol in omenire, fu Romiini. DraculaVv., Vlad-Tepes, loan Huniad si fiul sau Matias, sff in sfarsit Stefan
eel Mare; [ei] plant asupra acestui secol glorios
etc

Boierii tariff recrutandu-se tot mereu din elementul popular

descasuil, pe langa dorinta d'a constitui libertatea lor asupra
tronului, o vitejie rara impotriva vedjmasilor din afara... etc...
Dar isolandu-se de popor, incet cu 'Meet, fac pe acesta apatic. Tara slabeste si Turcii indrAsnese mai molt si, in secolul
[urm4tor, ea] cade cu totul sub domnirea lor.
VIII

Dupa moartea lui Stefan, in Moldova, Bogdan fiul s'au si Petru

Rare calca pe pasurile lui, tin cu strAsnicie linistea in Fauntru

si apara sff intind hotarele tarii de dusmanii din afarA. Dar,

presurati de dansffff, ei cauta de se invoiesc de bunt vole cu eel

mai puternic, cu Turcii, cu conditii Inc. mai favorabile cleat

Muntenii. Dar Boierii, ca sa izbuteas4 nu se apaa nici de

asasinat, nici de teadare si cauta% a zdrobi puterea Domnilor, se

alieaea cu Turcii si izbutesc a lua, preponderanta toata in tars

si a face tronul electiv si cu totul in dispozitia lor. Tara cade in
grozave sfasieri si abuzuri. L'apusneanu razbunii crud tara asupra
boierilor.

In aceste sfAsieri niste straini, favorisati de popor in ura asupra boierilor, iau puterea. Despot voieste a ciliviza
etc....
linul din acestia, Ion-Voa, cautd, a se rezima in contra boerilor si a Turcilor, declarand rAzboi acestora. Trildat, el cade glo-

rios in lupta. Tara cade atunci cu totul sub puterea Turcilor

si in prada lor, can 'i rapesc pant sff dreptul d-asi alege Domnii,
Si acestia ajung mai putdn de[catj un PasO.
In Tara-Romlineaseci, dupg Radul eel Mare, [Mihnea] is cu putere,

intelepciune si patriotism carma Tgrii ; dar boerii nu-1 pot suferi

avand in capul lor pe Basarabesti sau Parvulesti, numiti astfel
dupli Banul Parvul, izbutesc, prin ajutorul Turcilor a-1 depgrta,
ba inca a-1 si ucide in Ardeal, unde se trasese. Parvulestii numesc pe VlAdut Domn, dar, vazand pe acesta ca voeste a se libera de epitropia lor, it ucid si dau puterea unuia dintr'Insii, [lu

www.dacoromanica.ro

12

N. BALCESCU

Neagoe Basarab. Bun, bland, acest Domn face pe popor a iertit

triumful bierilor, dar el dezvoltd si mai mult privilegiurile boerilor sff clerului. El robeste o mare parte a Tarn mandstirilor si
o mare parte a mAndstirilor la metoasele strdine grecesti. Dupd
moartea lui, partidele se rdscoald ; fiecare isi numeste un Domn

si Turcii intervin cu multd indemanare, pun mina pe tars si

o declard pasalac. Aceasta isbire desteaptd pe Romani ; primejdia ii uni si, sub Radul dela Afumati, se luptd pentru drepturile
nation ale si triumfard.
Dela. moartea acestui Domn, 1552-1592, lupta aceasta continua', cu deosebite alternative. Poarta incepa a numi singura Domni.
Tributul se marl nemdsurat ; dajdiile asemeni ; tara ajunsese intr'o ticdlosie sff merges cu pasi [repezi] spre o ruinare totals, cand
bratul de for al lui Mihai o opri la marginea prdpastiei. Lupta pentru independents reincepe cu glorie. Dupa ce aceasta se asigura,
Mihai Intreprinde unirea Romanilor. Spiritul si individualitatea
natiei se intrupeazd intr'insul.... etc.... Mai norocit decal Stefan,
el izbubeste, dar cade in aceasta, intampinand veasmdsia Austriei,
care scoald pe Unguri impotriva Romanilor. Aceste natii generoase, carora atatea interese le impun datorinta d'a tral friiteste
Mina, 6e zurobesc, una pe alta In folosul Austriei.
Mihai cade ucis hoteste de Austriaci si cu dansul cade si pu-

terea Romanilor si sperantele ce Crestindtatea si toate natiile

Orientului pusese in Romani, pe can It numeau Steaua for de
la Rdsarit.
In aceste doud secole, Romanii se ardtard vrednici de dansii
si de misia lur. Clasa boierilor mai cu seams, intineritd tot
mereu prin elementul energic ce esia din popor si se absorbia
intr'insa, face tariff si omenirii slujbe mari. Viteaza, roditoare
In fapte eroice, In exemple sublime de jertfire, ea reprezintd simtimantul rasboinic al natiei sff udd cu sangele s'au laurile Patriei.
Natiile In care simtimantul prevaleazd, data nu slujesc omenirei prin dezvoltarea mintei, ca Francezii, Englezii si Germanii,

dar prin lucrare, prin jertfire, ii egaleazd s,i ii Intro si le da

repausul d'a lucra. Astfel Dumnezeu imparte functiile intro natii
pi, prin lucrarea comund, omenirea se desdvarseste.
Dela inceputul secolului al XV-lea, lupta incepuse intro principiul liberratii, care voia a margin' puterea printilor, si principiul
autoritAtii care voia a o intari. In Europa aceasta luptd fu casti-

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

13

gata si despotismul regilor fu un mare principiu de unitate si

de conservatie, in vreme ce la not izbanda Aristocratiei aduse
slabiciunea statului cu slabiciunea puterii. Doua chipuri sunt d'a

avea nn guvern puternic: Trebue sau ca principiul autoritatei

ce el reprezinta sa-si aiba izvorul de sus, sau de jos din popor;
Intr'un cuvant nu sunt decat doua guverne puternice : Despotizmul si Democratia. Orice principiu intermediar este un principiu
de slabiciune. Despotizmul totdeauna a fost si este peste putinta
a)
Intro Romani, nu numai caci respectul &Ara eel mare

ci cad sunt o natie foarte nobila, care nu poate suferi alt guvern decat eel intemeiat pe caracterul national, eel care organizeaza egalitatea, adica democratia.
Ajutatd adesea de principiul popular ce ei reprezintau, libertatea birui pe la capatul acestui secol ; dar boerii biruitori facura
din aceasta libertate un privilegiu al lor. Ei cautara a se forma,
in casts privilegiata, a-1i inteirteia puterea si fericirea for pe ro-

birea gloatelor. Izvorita din popor, iar nu din principiul concuistei, ea nu putea a se constitui pe bazele aristocratdei feudale
europene ; ea nu putea in drept viola egalitatea ; ea I i margin'
dar natia sa in randuiala economics. A inghitl proprietatile cele
mici, concentranda-l. in proprietati mar', a rap' deodata cu pro-

prietatea si libertatea individuals a taranilor, prefacandu-i in

servi, a dobandi dreptul de a se scut" de cele mai multe dAjdii,
aceasta fu tinta ei. Astfel, prin reformarea legilor economice ale
tarn, o tars lutreaga ajunse roaba unor particular'. La sfarsitul
acestui secol robia deveni complecta. Mihai Vv. silit de aristocrat" filar acel asezamant ca fie-care Oran p'a cui mosie se va fi
afland, sa ramitie rob vecinic. De atunci robia fit complecta
etc
2) Clasa razboinicilor se Intemeiaza d'asupra manastirilor
Societatea intreaga se alcatuesta pe un sir de priveligiuri si clase, fiecare class are priveligiuri deosebite, fiecare
individ are privilegiu: intins esafodagiu de tirandi superposute una

asupra alteia si toate rezemate, apasand pe popor, pe taranul

muncitor
Aceasta fara de lege a boerilor fu espiata cu perderea tariff, Osanda o urma de aproape
Cine va yen' sa zdrobeasca aceasta class apostata care, esind
din sanul poporului, rob' pe trans si pe parintii for si care o1) Indescifrabil. 2) Ca in art. din Magazinul istoric, II, 229 squ.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

14

car& omenirea ? Iata4 ca sosesc; sunt si ei niste robi si pentru

ca pedeapsa si rusinea sa fie si mai mare, sunt niste robi straini.

IX.

Ce sunt acesti straini cari yin sa revolutioneze si sa schimbe

soarta unei natii intregi ? Cum niste straini pot ei dobori o

societate puternic intemeiata? Ce principiu de interes vital al
societatii reprezinteazd? Prin ce lupta, prin ce mijloace ajung
la putere si la domnire asupra Romanilor ?
Dupa caderea Imperiului Orientului intreg sub puterea Turcilor, multi Greci din Constantinopole si Rumelia isi cautara o
scapare in Principate, care se bucurau de libertate. Saraci, ei se
apucara de negotul maXunt si de industrie 1). Ei ajung a lua
astfel In mana toata industria si comertul tarii si a alcatui 5
burghezie bogata. Imbogatindu-se, se insor cu parnantence, dobandind astfel drepturi si incap in boerli. Ei se inaltA la putere,
dupa cum s'au inaltat Burghezii in Europa. Se foe aparatorii poporului 2) impotriva apasaxii aristocratilor si cautau a le dobori
privilec:iurile.

I-1.6 lei isi iac partida puternica in taxi si incep lupta in contra
boerilor pamanuem. Rai, intriganti.... etc.... (tablou despre dam; .
ei n'au cleat o tint/ fiscal/. Vor sa doboare toate privilegiurile, sa pue mama pe Stat, sa emancipeze pe Omni de

boeri, ca sa-i poata despoia ei, in numele Statului. Dar poporul nu-i

cunoaste ; vede ca ei sunt vrajmasii boerilor ce-i tiranizeaza,

ti

li reazema.

Inca din vremea lui Mihai Vv., Grecii se facusera nesuferiti

pamantenilor. Aceasta ni se dovedeste
etc
. (dupa, Magazinul istoric pentru Dada)... in Moldavia
el reprezinteaza
Domnia lui Brannoveanu, mai pre larg
spiritul boerilor
Aristocratia nu mai reprezinta nimic, perduse virtutile militare, se corupsese. Despuierile poporului, stricarea armatei spre a face clacasi..... etc..
Caza dar aceasta, aristocratie infarna! Vie Fanariotii cari sa
razbune suferintele poporului. Si on cat eau ar aduce ei tarn,
cand poporul va vedea ca misia for de zdrobire s'a sfaxsit, va
') Hrisuvul lui Stefan Racovita, in Magazinal istoric, II, 177. 2) Kogalniceanu, Letopisetele.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

15

sti a-i mature din tara', $i nationalitatea va esi biruitoare, mai

frumoasa si mai puternica

Dupe moartea lui Mihai, Radu Serban, razbuna viteje$te pe

Romani asupra Ungurilor si Moldovenii, sub Tomp, pedepsesc
pe Poloni, cari, protectionand pe Movilesti, se Inceardi a-si redobandi influenta asupra Moldovei. Aceste lupte slnesc puterea si a Romani lor $i a Ungurilor $1 a Polonilor, $i le pregatesc comuna nenorocire.
Radu Mihnea al X-lea se urcg, pe tron la 1611. El fu eel dintaiu Domn care vent in scaun Insotit de o multime de Greci.
Boerii rdmanteni se tulbura Paceasta vedere $i de neoranduelele
Grecilor $i formeaz'a, comploturi impotriva for $,i a Domnului.
Stolnicul Barcan dela Mdracineni se pune in capul acestor cornploturi ; dar capul [lull si cu al sotilor sal cad sub securea gadei
si o luptti InversunatA, care tine dou'a secole, Incept' atunci Intro
Greci si Boeri. Cinci ani dup5, aceia, vestitul Paharnic Lupul Si
Capitanul Buzdugan prada $i macelaresc pe toti Grecii din tars.
Dar sub domniile urmatoare, dela 1618 pana, la 1631, Grecii favorizati iarilsi se immultira $1 cautarg, a-si rAzbuna. Boerimea
atunci In desperanta se revolts. In zadar Leon-Vv., la 1631 izgone$te pe totd Grecii din tar* caci era prea arziu. Boierii izbutesc a alege Domn pe Matei Basarab, capul partic1P1 hoierilor.
Tot atunci In Moldova, boierii, ajutorati de popoi, gonesc pe Greci
si pe Alexandra Vv. Ilia$ si Vasile Lupul se nume$te Domn. Do-

rinta de unire a tarilor aprinde din nenorocire un rezbel crud,

Intro ambele taxi surori $i pregate$te slabiciunea lor. Sub improsia uneltirilor Grecilor d'a deznationaliza pe Romani, Mate! $1
Vasile cauta a Intemeia puternic nationalitatea; limba romaneasea se introduce in scoli, biserici $1. administratii; $coli se ridica;

tipografli se intemeiaza si Wile se doteazg cu condica de legi.

Din nenorocire interesul egoist al boierilor ii face sa" uite interesul national. In loc d'a usura pe popor, ei i1 impovareaza,
cu dajdii si condica nou'a Intare$te $i mai mult robia. Poporul
sufera $i stria armata se revoltg si Cara cade in cea mai groaznich anarchie militara. Constantin Basarab lzbute$te, prin ajutorul strain, a stinge anarchia, desfacand armata si srabind Cara.
www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

16

Un Grec, Mihnea Vv. se urea atunci pe tron, la 1658, si rgzbung cumplit purtarea cea neomenoasg a boierilor catra popor.
In domnia acestuia, a lui George si Grigore Ghica si a lui Radu
Leon, Grecii se inmultesc iargsi In targ si cu dansii sff suferintele ei. La 1669, boierii ajutorati de popor, se I-klieg din nou asupra

Grecilor si izbutesc a-i goni din tars si a dobandi un Domn

ales de dansii, dar pentru scurt timp, cad la 1672 cu Grigore
Ghica si in uring cu Duca Vv., Grecii iargsi se reIntoarserg.
In Moldova, in acest an, boierii, sub comanda Hancestilor, cautg
a goni pe Greci din Cara impreung cu Duca-Vv., dar sunt biruiti
de dansii, cu ajutorul Turcilor. Acest patronagiu ce le da Turcii,
arunca privirile for catra Nemti si: Poloni
Ins puterea for nu tinii mult. Ajutati de Turd, boierii izbutesc a numi Domn pe erban Cantacuzino. Sub domnia acestuia
si a lui Brancoveanu, in Tara-Romaneascg, si a Cantemirestilor in Moldova, intrigile Grecilor se precurmarg si boierii sta. -

panira Odle in pace de dansii, in vreme mai mult de treizeci

de ani. Din nenorocire, boierii nu stiurg a se folosi de acest
timp; in loc d'a se uni Intro dansii spre a se apropia de popor,
d'a cguth a-1 ridica pang la dansii, ei se izolarg de dansul. Corupti si degradati, ei perduserg pAng si virtutiile militare cu
nari se raliau odinioarg, si nu mai reprezintau nici unul din
simtimintele poporului. Puterea armata a tarn, in domnia Brannoveanului, se desorganizeazg, ca sg-i facg clAcasi pe la mosii.

In loc d'a cauta putere in popor impotriva Turcilor, ce din ce

In ce se fAceau mai asupritori, CalcAnd leggmintele tgrii, mgrind

tributul si globind-o in toate chipurile, ei alergarg dupg falsa

protectie, cAnd a Nerntilor, cand a Rusilor. Afars de aceasta, ca-

racterul for mobil si nestatornic bagg discordia Intro Print si

Intro dansii. Odiosi tariff, bgnuiti Turcilor, ei sunt lesne surpati
de Fanarioti, de can unii care acum luaserg, precum Mavrocordatii, o mare influentg pe langg Poartg si astfel capetele color
mai lnsemnate familii ale Orli cad sub securea Turcilor sau sunt
silite a scilpa, la Rusi si la Nemti, undo impreung cu
merg
sa concure puternic la civilizarea acestei colosale ImpArgt,ii care
era ursitg a atarna atat de puternic in viitorul nostru. Si Fanariotii dobandirg pe seams -le Domnirea statornicii a ambelor taxi.
Indescifrabil.

www.dacoromanica.ro

ROMAIIII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

17

Ei [boerii romAni], murirg Incai cu demnitate si curagiu, si

Istoria, la'cest spectacol trist, aruncg un vgl asupra greselelor,
crimelor lor, spre a putet da o lacrimg de compAtimire cumplitelor for nenorociri.
Aaei ce mai rAman In tars se Incearca a se mai lupta ; [dar]
Grecii li doboarA, sgracindu-i prin contributii si confiscari, si
prin omoruri. Cei mai multi se trag la tars si, ruinati, intrA In
popor si ajung In starea de cracasi, de uncle esiserh.....
X.

(Urmarea lipse0e cu totul.)

V. Billrescu, Romeinii alb Ofiltai-rocvod Viteazyl.

www.dacoromanica.ro

HOMANil
SUB

MIHAI-VOEVOD VITEAZUL
CART EA I

LIBERTATEA NA TIONALA
(1593.

Aprilie 1595).

I.

Deschid sfanta carte unde se afla inscris'a gloria Romaniei, ca

sg, pun Inaintea ochilor nor ei cateva pagine din vieata eroicg
a pgrintIlor lor. Voiu arata acele lupte uriese pentru libertatea
si unitatea nationalvd, cu care Romamil, sub povata celui mai
vestit si mai mare din Voevozii lor, Incheiara veacul al XVI-lea.

Povestirea mea va cuprinde numai opt ani (1593-1601), dar

anii Istoriei Romanilor cei mai avuti in fapte vitejesti, In pilde
minunate de jertfire c'gra Patrie. Timpuri de aducere aminte
glorioasg! Timpuri de credinVii i de jertfire ! cand p6rintii nostri,

credinciosi sublimi, ingenunchiau pe campul bataliilor, cerand

dela Dumnezeul armatelor laurii biruintei sau cununa martirilor si, astfel ImbgrbAtati, ei ngvAleau unul impotriva a zece prin
mijlocul veajmasilor; si Dumnezeu le da biruinta, clef el e sprijinitorul pricinilor drepte, cAci el a lasat libertatea pentru popoare 3i.cei ce se lupta pentru libertate, se lupth. pentru Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB IVIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

19

Mostenitori ai drepturilor pentru pastrarea carom parintii

nostri au luptat atata in veacurile trecute, fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice sa destepte in not simtdmantul
datorintei ce avem d'a pastra si d'a marl pentru viitorirne
aceasta pretioasa mostenire !
II.

Aron-Voda domnia in tara Moldovei si Alexandru Bogdan In

Tara-Romaneasca. Robi tremurand in mijlocul desfatarilor, pe

un tron cumparat cu bani, ei stau ocrotiti Impotriva dreptei

razbunari a poporului, de paznici straini, Turci si Unguri, pradau,

chinuiau si Ingroziau o tara ce nu o stiau iubi. Multime de

Ianiceri si arendasi turci, dela cari ei luasera bani in camata.
pentru cumpararea domniei, ii insoti in tara. Spre a se desphgubi de banii lor, unii din Turd luara in arena dajdiile publice,
altii umblau cu dabilarii domnesti pentru strangerea dajdiilor,
altii tineau drumurile si pradau pe negutatori ; si toti, rasletindu-se prin toate unghiurile tariff, lamina si chinuiau pe bietii
tarani, despoindu-i de tot ce aveau, ru. sinandu-le muierile si fetele
de fata cu dansii si rapindu -le al zecelea din feciori, spre a-i pre-

gat' la recrutarea Ienicerimei. 1) Insusi boierii si jupanesele for

nu erau scutiti de omor si siluire.
Veni o zi cand aceste lacuste salbatice nu mai gasira ce prada;
atunci cazura top In sarcina Domnilor. Aron-Voevod, spre a se

puteh plat' de datornici, izvodl ca de tot omul din tara sa se

deft, ate un bou si orandul Turd spre a strange aceasta noua
dajdie, cari, luand toate vitele dela cei ce aveau, spre a Implini
pentru acei ce nu aveau, sleira tam si de vite, aceste soate ale

muncii taranului, de ramasera oamenii ca'ra a avea cu ce se

hrani. 2) Mult mai mare, de se poate, era asuprirea in TaraRomaneasca, unde Domnul, silit fiind a plati o dobanda grey
la creditorii turd, ce nu mai aveau ce jacul, urea datoriile unei
taxi sleite cu totul, la suma peste masura de mare, de zece
povoare de aur. 8) Toti boierii Tarii-Romanesti, cari scapaserh.
1) Dupa o veche lege a ImpAratiei la care insa pb.na atunci nu fusesera supuse Tara-Romaneasca si Moldova: Cantemir, o. c., I, 119; Hammer,
o. c., II, 265; Ureche, o. c., 1. c.; Cronicele romane, o. c., 1. c. 51) Ureche.
B) Walther, o. c.; De Thou, o. c., 575.

www.dacoromanica.ro

20

N. BA.LCESCU

de moarte sff pribegie si a caror inirni oftau dupa libertate, sangerau pentru suferintele tarn, incepurh a se adunh, a se sfatul.
Dupa revolta nenorocita din Moldova a Orcheienilor si a Sorocenilor impotriva lui Aron, neindraznind a se bizul singuri

numai pe sine in starea de slabiciune in care se afla tara, cugetara la ajutoare si protecta strhine. Spre aceasta se adresara la Republica Venetdei, cerand protectia sff suzeranitatea ei,
ca sa se mantuie de Turd. Dar egoista republics, calculand foloasele cum si pagubele ce i-ar putea venl primind aceasta propunere, gasl cu tale ca interesul n'o sloboade a priml sa mantue o natie chinuita dela care putin castig puteh aveh. 1)

Dupa injosirea acestui act fara izbanda, Romanii vazura ca

ce le mai rAmane a face este a cauta Insusi a se mantui sff ca
Cara for a ajuns Intr'unul din acele minute marl, Gaud a natie
trebuie sa piara sau, luand inima din suferinta si desperarea sa
chiar, printr'o silinta mare si puternickInsasi sa se mantuiasca.
Imprejurari tav-ritnare din afara nu lipsira la doriata oamenilor, nici oamenli nu lipsira, Imprejurarilor.

In acel timp de chin si de jale stralucia poste Olt, in Craiova, un barbat ales, vestit sff laudat prin frumusetea trupului
sau, prin virtutile lui alese sff felurile, prin credinta catra Dumnezeu, dragostea catra Patrie, ingaduiala catra cei asemeni,
omenia catra cei mai de jos, dreptatea catra toti deopotriva,
prin sinceritatea, statornicia sff darnicia ce Impodobiau mult
lh'udatul sau caracter. 2) Acesta era Mihai Banul Craiovei, fiu
al lui Patrascu-Vv., care pentru blandetea cu care carmul tara
dela 1551 [parla la 1557] se numeste cel Bun.
Stralucirea nasterii lui Mihai, sfatul lui cel drept s,i priceput,
cuvantul lui bland si Imbelsugat, iar mai cu seama faptele cunoscute ale lui, fi castigau inima poporului si trambitau numole lui in toate partile tarii. El administra de cata -va vreme
Banatul Craiovei, sff aduse cu incetul aceasta, Banjo in starea el
cea veche de neatarnare administrative, sff judecatoreasca sff
ostaseasca, Ears alts legatura cu Domnia tariff, cleat plata de un
1) Pa lla, o. c., 98.

2) Walther.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB INIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

21

tribut. Astfel, in minutul cand armata thrii era dezorganizath

de Domnul ce se temea de dansa, el isi organiza un trup de
ostire, prin care tined In frand impilarile Turcilor si ocrotih
pe supusii sal.
Soarta cea blanda, sub care se aflau locuitorii Banatului, era

pizmuith de locuitorii de dincoace de Olt si slujia a glorifich

numelui lui Mihai inaintea poporului. El ajunse a fi nadejdea
tutulor, razbunatorul atat de mult dorit si asteptat.
IV.

Crudul Alexandru-Vocla nu intarzie a so Inspaimanth de acel

mare nume al Banului Mibai. Vril sa-1 piarzh cu orice chip si
neindraznind a-1 prigoni de fats, trimise ucigasi spre a-1 prinde

si a-1 aduce la Bucuresti sau a-1 ucide prin taina. Dar Banul
descoperl din vreme cursa ce i se gatih si cu toata dragostea
ce aveh pentru dansul poporul, necrezandu-se sigur in Craiova,
fugi spre Constantinopol, unde II chemase socrul sau, Vistierul
Ion, ce era Capichehaia al tariff i). Insa, prins fiind in cafe de oamenii lui Alexandru, co 11 pandiau, el fu adus in Bucuresti, uncle
Domnul, e`0-1"-1.-nif, de mania, II invinovali de tradator si rebel si
11 inchise in puscarie, spre a fi pus la cazna, s'apoi ucis.

Temandu-se ca poporul sa nu se ridice infuriat si sa scape

pe prinsul sau, Alexandru-Voda hotari a-i grab' moartea. Intr'o
zi it scoaserh din puscarie legat si It pornira la locul osandei.
Multdmea poporului urmarih pe osandit, trista, jalnica si th,cuth,

vazand ca cea din urma nadejde de mantuire se va curmh cu

capul acelui june barbat eroic. In tale, trecand pre Tanga biserica Alba, pe vremea liturgiei, spun ca II lasarh sa intre in biserich, si rugandu-se, se frighdul lui Sfantul Nicolae, fiind hramul, ca de-1 va mantui [are] sa-i faca manastire in numele lui,
precum a si Meta, de se numeste acea biserica acum 111ihaiVocki.

2)

Sosind In locul unde trebuih a priml moartea, gadea, cu saUral In mana, cu inima cruda, cu ochii sangerosi, se apropie
de osandit. Dar cand atinti ochii asupra jertfei sale, cand \Trail
') Walther.

2) Aceasta biserica o zidi la anul 1598: Tunusli, o. c., 2G3.

www.dacoromanica.ro

22

N. BA.LCESCU

acel trup maret, acea ca'utatura salbatica si ingrozitoare, un

tremur groaznic 11 apuca ; ridica satarul, voeste a izbl, dar
'I cade, puterile ii sines, groaza 11 stapaneste si trantind
la pamant satarul, fuge printre multimea adunata Imprejur, stri-

maim

gaud in gura mare ea el nu Indrazneste a ucide pe acest om.

Astfel, in acele marl timpuri batrane, un Cimbru barbar se
infiord de vederea mareaVa a lui Mariu si nu indrazn1 a ucide
pe acel ce zdrobise tot neamul lui. In zadar oamenii ce prezidau osanda, cerura a [se] implini porunca domneasca ; nimeni nu

se mai gas1 ca sa voiasca a lua locul gadei.

Aceasta intamplare minunata Infiora', multimea cu o miscare
electrica ; vazit Inteansa un semn ceresc, prin care Dumnezeu

void pastrarea acestui om, si un glas detunator de mila si

iertare scapa din pieptul acelei gloate. Boieri si popor luara pe
osandit in mijlocul !or si, ducandu-se la Palat, Inaintea Voevodului, cerura iertare. Vrand nevrand, Domnul fu silit a se 1mblanzi si a-i darul vieata. Peste putin, prin mijlocirea Vistierului Ion, Mihai impilcandu-se de tot cu Domnul, primi iarasi cinstea si dregatoria sa.
V.

Nu trecit mult dupg, aceia si banuitorul tiran Alexandru incepit iar a-I vana cu moarte si curse si 11 sill a fug! in Ardeal,
undo zabavi doua saptamani la Curtea lui Sigismund Bathori,
Domnul tarii Ardealului. Acolo, prin mijlocirea lui Baltazar Bathori, yarn! Domnului stapanitor, dobandl dela acesta, ce avea
mare trecere la Poarta turceasca, o scrisoare de recomandatde
catra vestitul Vizir Sinan-Pala, prin care se recomanda de a fi
ales Domn in Tara-Romaneasca, cum si alta catra Eduard Barton, solul Elisabetei, regina Engliterei, la Constantinopol, care
avea mare credit pe langa Poarta.
Imputernicit cu aceste recomandatii, Mihai se porni de a doua
oara la Constantinopol, uncle, ]a sosirea sa, fu bine primit de
Vistierul Ion. Acolo sosira atunri si doi deputati boieri, spre a
se jelui de asupririle lui Alexandra -VodA ; ei se unira cu Mihai
si '1 cerura la Sultan pe dansul de Domn, aratand ca tara toatil, II
urea. Spre a izbuti mai sigur in cererile lor, trebuira sa astampere
nesatiul si lacomia de bani a Turcilor. De aceia, nevoia sill pe
www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

23

Mihai a luh, pe creditul Vistierului Ion, patru sute mii florinti

dela Turd, Greci si Ovrei, cu camata grea. Din aceasta suma
date numai lui Sinan Vizirul, douazeci mii galbeni ; cealalta o
imparti in daruri la Sultanul si ceilalti mffnistrii si astfel deschise calea cererilor sale. 1) Sultanul, In sfarsit, primi aceasta
cerere a Orli si dote steagul sff sabia, semnele domniei, lui Mihai ;

iar ostirea ce boierii cereau a-i da spre a-1 insotl, o refuza sub
pretext ca de vreme ce tara toata it cere, nu poate avea nevoe
de oaste, spre a goni pe Alexandru. 2)
Mihai, insotit de partidul ce voih sa-1 puns pe tron, plea indata, la 1592, eaten' Ora, de undo Alexandru Bogdan, afland de

mazilia sa, es1 ca sa se intoarca la Constantinopol. El abih

domnise un an si trei luni, dar aceasta vreme ii fu de ajuns ca
sa traga [asupra-si] ura si blestemul poporului. Faradelegile dom-

niei lui se rasplatira cu moartea. La 1597, In Dumineca Floriilor, prin intrigile Domnului Moldovei Ieremia, at carui tron el
cauth a cuprinde, fu, din porunca Sultanului, luat din casa sa
9i, impodobit cu manta de our si investit cu cele mai bogate
vestminte domnesti, de parada, fu spanzurat. 2)
VI.

Intr'acest chip Mihai-Vv. se urea pe tronul Tarii-Romanesti,

la 1593, fiind atunci in varsta, de trei-zeci si cinci ani. Inaltarea lui fu primita cu cea mai vie bucurie de toti locuitorii
multumiti ca an scapat de tiraniile lui Alexandru ; ei aratara acea
bucurie zgomotoasa, acele nadejdi fa'ra de margini, facandu-si
iluziile, nedespartite in inima poporului roman de once domnie

noun, iluzii pentru care si istoria ni-1 arata ca in totdeauna

gata a fost. Mihai avea Inca In ochii multimei meritul d'a fi
fost un candidat popular, in care mai de mult ea nadajduia. Dar
cu toata, statornicia, energia si bunavointa sa, noul Domn se
vazit cu totul in neputintn, d'a pune un capat si oranduiala la nevoile si anarhia in care se afla tara. Ea era impovorata de datorii grele si impilata de marl nevoi si trebuinte. Turcii, In contra
1) Bethlen, o. c., IV, 274-7. 2) Mignot, o. c., II, 260-1. 3) Sagredo, o. c.,
758; Walther gi altii.

www.dacoromanica.ro

24

N. BALCESCU

tractatelor vechi, acuma uitate, Incepusera a se aoza In tax*

zidindu-i case si gatindu-se chiar a face i geamii (meceturi). 1)
Pe langa datornicii turcice erau in tars sub Alexandru, se mai
adaogisera i altii, si numarul for se urca la patru miff Ianiceri
si alti ofiteri de cavalerie. 2) Turcii dupa margini faceau, ca i cei
din tiara, mereu i fara temere, navaliri i jafuri prin tinuturi ; in
toata luna cete de Turci sff Tatari veniau In tiara sff, ca sa poata

haladul lumea In pace, era silit Domnul a le tine taberile lama

si vara, a le da cele de hrand, i imbracaminte dela tail. Astfel
In cat nu numai ea nu se puteau platI datoriile cele vechi, dar nici

a birul i a us,ura cele de fats. Slujbasii Portdi, in be d'a da ascultare plangerilor Domnului, cautau prilejul d'a stoarce bani
dela dansul sau dela dumanii lui ce It prigoniau. 0 seams de
boeri, dupd, vechiul obiceiu, s'apa, pe Domn langd, Sultan. 3) Altii
se insotisera cu Turcii din tars sff Ii ajutau In pradarea sff in chinuirea poporului. 4) Armata tariff era dezorganizata i mijloc nu_

era de a o infiinta, ; energia poporului se tocise de atata chinure i asuprire i despera de o mantuire. Mihai nu putea, a
se int,elege cu creditorii, lipsindu-i mijloace de a-i platl. Vriz
sa puns stavila la rapirile Tor, dar nu izbuti decat a-i intarata mai

mult sff a-i revolts asupra-i. In cat, spre a scapa de a fi ucis,

fu suit a se inchide in palatul sau si a sta mereu in stare de
aparare, unde ins de mai multe ori Turcii, navalind, Ii ocdrau,
aruncau cu petre In ferestrele palatului, rapiau tot ce puteau
din mobilele sale, bateau i raniau de moarte pe toti boierii
ce le picau in mans. 5)
In aceste minute dureroase, care ar fi disperat pe on i tine,
Mihai singur nu dispereaza, i vdzand ca nu e nici un mijloc
pacinic de mantuire, hotaraste a destepta Ora, a o scula sff a
ridica sabia razbunatoare in contra barbarilor tirani. Evenimentele ce incepusera in megleie,_ Incuragiara i inlesnira vrednica
sa hotarire.
SA dam o ochire acestor evenimente.
1) Walther ; Tunusli, 264: Mihai-Vodh dupd atatea jelbi ce a dat la
Poarta, ca sa dea nizam, neizbutind nimic, se sfatui cu boierii si cerh
ajutor de oaste de la Transilvania Si Moldova*. 2) Seadedin, o. c.-

3) Walther.-4) Cronica lui Constantin Capitanul, o. c., 1. c. -5) Seadedin ;

Stavrinos Vistierul, o. c., 1. c.; Naima, o. c.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

25

VII.

Impdrdtia turceascd incepuse a apune din culmea maririi la

care, ajunsese sub Soliman ; ea, afar de tinuturile cele intinse
ce stdpania in Asia si Africa, cari erau ImpArtite in treizeci si
doud de gubernii, cuprindea Inca opt gubernii in Europa si so
intindea pand la Raab, coprinzand astfel partea cea mai mare
din Ungaria, afar% de cele patru tdri tributare : Transilvania,
Valahia, Moldova si Republica Raguzei ; nu numai atat, dar
chiar si Imprtralia Austriei si Regatul Poloniei erau de mai mult

vreme supuse la un tribut anual.

Murad al II-lea, care domnia la 1575, era un duh slab si superstitios; dulce la trai, dar iute la manie si adesea atunci si la cruzime; dedat cu totul la misticism, la poezie si la voluptate, ama-

tor de dant si muzicd, de vorbe cu duh, ba inca si de mucalitlacuri, el iubia, mecanica, ciasornicaria si actele de reprezentatie. El trdia inconjurat de talmdcitori de vise, astrologi, seici,

poeti, femei, pitici si nebuni, ldsand domnia in mina femeilor

Seraiului. Sub o many asa, [de] slabd, coruptia intra in toate ramurile administratiei ImpAratiei
Acel duh de revolts al ostirilor,
care era menit a zdrobi Impdrdtia, incepu atunci nu numai intro
ianiceri, ci si intre spahii. Spre a da dar o altd cale (detourner)
acestui duh de insubordinatie, era nevoe a trimete ostile impotriva
vrajmasalui [de] peste hotare. Dupdisprdvirea cu noroc a razboiului
Persiei, Divanul se chibzul mult, dacd trebue a porni rdzboiul in
contnkFezului, Maltei, Spaniei, Venetiei, Neapolului sau Ungariei 2).UDn Vezir vestit in rdzboaie, crud, feros si dusman al Crestindtatii, Sinan-Pasa, concherantul Tunisului si al Iemenului, a
cdrui singurd gandire era fazboiul In Ungaria, impinse prin toate

mijloacele pe Sultan spre razboiu card Impd,ratul Germaniei

sau Regele Vienei, cum Il numiau Turcii.
Fiird declaratie de rdzboiu, pacea sa calcd la 1592, de guver-'
natorul Bosniei, izbind niste casteluri din Ungaria, (Charstovitz,
Gora, Bihaci [Apriie 1592]); dar fii oprit inaintea Sissekului, pe
care nu-1 putu lua si pentru care Isi razbund crud in contra crestinilor ce ii picard in mani 3). Trei sute din acei nenorociti
prizonieri fury dusi in triumf inaintea locuintei ambasadorului
') Hammer, H, 202.

2) Idem, ibidern, 266.

') Idem, ibid., 269.

www.dacoromanica.ro

26

N. BALCESCU

ImpAratese ; lnaintea for niste muzicanti, care faceau sA se auzA

sunetele cele mai barbare; apoi o trupA cu armele castigate ; pe
urmA veneau carAle Incgrcate cu prada si In sfarsit, nenorocitele
jertfe ale robiei, oameni, femei, copii si bAtrani erau Impinsi inainte
cu izbiri tari de bice sau de toiege, ca niste turme de vite proaste,
In mijlocul chiotelor de bucurie salbatecA ale Turcilor, spre a fi
vanduti in targ (Octomvrie 1592) 1).
VIII.

Crancenele fArA de legi (les outrages) si amenintArile Turcilor

miscarA toatA CrestinAtatea 2). Scriitori insemnati din toata Eu-

ropa Incepura prin tipar a misca opinia publica si a destepta

zelul cruciatelor religioase impotriva barbariei pAgane.
Pe scaunul Cesarilor Germaniei seder, in acea vreme Rudolf al
II-lea. Cu un caracter si cu virtuti ce ar fi fost de laudat inteo pozitie mai putin InaltA, acest print era un domnitor nevrednic. El
lasit d'o-parte trebile statului, spre a se ocuph de stiintele naturale si antichitAti, pentru care 1pi sleise finantele; iar mai cu seamy
de scrieri astrologice, cari umplura duhul sau, din natura po-

somorat si sfiicios, de o multime de superstitii de ras si funeste. Preocupat de aceste lucrari, nevrednice de pozitia lui si ne
incetat spilimantat de proorocii absurde, el se Mon cu totul neapropiat supusilor sAi. 3) Incunjurat de minerale, de fosile, de
medalii, de lunete, d'alambicuri, de furnuri, el sty inchis in labo-

ratoriul sau, in vreme ce zavistia si revolta fn lAuntru si rgzboiul din afar amerintau zdrobirea ImpAratiei lui. Crescut in
Spania, in acea tariff, clasicA a Papismului, el fu toatA vieata lui
jucaria viclenelor uneltiri ale Iesuitilor si al sfaturilor pasionate
ale curtii Spaniel.
Tipetele jertfelor Turcilor pAtrunsera pang in cabinetul lui
Rudolt al II-lea si desteptarA indolenta lui. El porunci s sune
tocsinul In toatA sfanta ImpArAtie roman si in Ungaria, ca s'a
invite pe credinciosi, dimineata, la amiazi si seara, a invoch ajutonal Cerului In contra Turcilor 4). Intr'aceiasi vreme, solii sdi
alergau la Roma la Papa, si convocau pe toti principii Germaniei
')

Idem, ibid. 2) Idem, ibid. 3) Schiller, o. e., 23.-- 4) Hammer, 1.

www.dacoromanica.ro

c.

ROMANII SUB MITI ki-A0EVOD VITNAZUL

_27
_

la o adunare general. la Ratisbona, spre a luh mAsuri pentru

interesul comun al Crestinatatii.
Clement al VIll-lea, ce ocuph atunci scaunul Sfantului Petru,
priimi In audienta, intr'un consistoriu public, pe solii Imparatesti ; si ascultand cu multa bunavointa elocventul cuvant al lui
Rudolf Lorentio, eel mai 1nsemnat din soli, hotari cu obsteasca
invoire a Senatului, sa lea toata partea la aceasta fapta de bine
public si de cinste pentru Dumnezeu.
0 congregatie de cardinali fu convocata, din porunca Pontifului, spre a se chibzui pentru trebuintele acestui razboiu, si
nemultumindu-se a aduce numai ajutorul sau, hota'ri a invith
in numele lui Hristos si pe alti printi, pentru care si porni Indata nuncii sai in Spania si Italia. Posomoratul si crudul Filip
al II-lea, ce domnia in Spania, primi bucuros si fagadul ajutorul
sau, iar in Italia zelul religios fu mai putin ferbinte si numai
duca de Toscana, Ferdinand, si duca de Mantova, Vicenzo, primira a da ajutor. Duca de Ferrara se folosl do ocazie si pentru
oarecare ajutor de bani dat, dobandi trei orase dela Imparat. 1)
Tot atunci Papa Insarcina pe canonicul de Andrianopol (Udriu)
Cornelius Denona, s mearga la marele principe de Moscova,
spre a-1 indemna a hth parte la rezbelul Crestinatatii, insarcinandu-1 Ca la intoarcere, sa treacti pe la Sigismund Bathori,
Printul Transilvaniei, si pe la Aron, Domnul Moldovei, ca sa-i
traga si pe dansii in legatura Domnilor republicei crestine impotriva dusmanului comun, sculand astfel cu dansii toate popoarele
dela Nistru si Dunare si din vecina Polonie. Iar la Mihai i se porunci s nu se clued, din pricina pozitiei critice in care acest Domn
se afih, fiind siguri de scopurile lui ; [se hotari] numai [ca] prin

Emijlocireal Printului Transilvaniei, sa-1 indemne a se intelege

cat mai in grabs cu boierii si poporul sau si a se legh serios, ca
sa se poata, mantui.2)
Era acum a patrusprezecea oara dela originea Imparatiei otomane, ca puterile crestine se uniau impreuna impotriva dusmanului mostenitor al legei lui Hristos, intro cruciata care psi clausal
ca cea mai din urma dela 1571, care se netnuri prin bataia naval.

dela Lepante, se numl Liga Sfanta.

') De Thou, XII, 196. 2) 'Walther.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

28

IX.

In vremea aceasta, printii Germaniei, adunati la Ratisbona, In

adunare convocata si deschisa de imparatul in
persoanavazand tristele intamplari ale razboiului, porunci a se
ridich din Germania o ostire de 20.000 pedestrasi s,i 5.000 calareti. 2) Se hothrI Inca ca Marirea Sa Imparateasca sa scrie si
s trimitA soli la printii straini, spre a le cere ajutor ; ca sa se
soliciteze asemenea nobilimea, care nu atarna d'a dreptul si absolut do Imparatie, si orasele maritime ca sa-1 ajute. Se vorbi
Inca de chipul d'a impune si d'a strange dajdiile si se porunci
ca in toate provinciile, In toate orasele, in toate targurile si in
toate satele Germaniei, s'a", se puna, un trunchiu (crone) la usa bisericilor si ca preotii si predicatorii sa at'ate zelul poporului, spre
a-I Indemna a contribul la cheltuelile razboiului in contra paAprilie 1594, J)

ganilor. Se recomanda Inca la preoti si la predicatori d'a propovedui

pocainta popoarelor, si ca in toate zilele, sa se adune, la sunetul

clopotului, spre o rugaciune publica pentru a cere o tericita izbanda.

Se trimisera apoi soli atat din partea imparatului cat si dela

electorii Brandeburgului si Saxoniei la Adunarea staturilor polone

din Cracovia, spre a le indemna ca sa se ridice in ajutorul Crestinatatii.

In Polonia, dupa, moartea lui Stefan Bathori, trebuind a se
face o noua alegere de rege, multi stapanitori, prin solii lor, concursera spre a fi alesi ; intro acestia, voturile Polonilor se Impartira intro Sigismund, fiul lui Ion, regele Svetiei si Maximilian,
archiduca de Austria. Si unul si si altul, fura, alesi; dar partida
cea mai mare, avand de cap pe vestitul Zamoisky, Cancelarul eel
mare, tined. cu Suedezul. Maximilian, vazand ca nu poate dobandi
tronul decat cu puterea, Ina oaste dela frate-sau Imparatul Rudolf
al II-lea si intra de odata, armat in Polonia. Zamoisky insa, primind in ajutor calarime din Transilvania, dela Sigismund Bathori,
pe a Garai sora o avea de sotie, dete Nemtilor bataie cu mare
norocire, ca le infranse cu total armata si Insusi Maximilian fu
prins. Astfel Sigismund dobandi coroana Poloniei. Maximilian,
') Istvanfi, o. c. De Thou, XII, 190: 2 Iunie 1594. 9 Tomasi, Delle
guerre et rivolgimenti del regno d'Ungaria, 7-8 3) De Thou, XII, 192.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

29

lepadandu-se apoi de pretentiile sale, fu slobozit si o nepoatil,

a imparatului, Archiducesa Ana, fata archiducei Carol, unchiul
imparatului, In luata de sotie de Sigismund. Maximilian archiduca, vazandu-se slobod, pretinse ca un act facut in inchisoare
nu poate avea, temeiu si incepili a se Intitula din nou Rege al
Poloniei. Tocmai In acest an, &and se porni deputatii Germaniei la Cracovia, Maximilian, dupa indemnul Papei, declara ca
renunta l'acest titlu. Dar legatii germani nu izbutira in solia lor.
Po Ionia de mai mult de 180 de ani I) era in pace cu Turcii si
Zamoisky, care avea InrIurire In dicta, si intorcea inima regelui

cum void si care nu iubia pe Nemti, in lunga discutie ce se

filch. In adunare, indupleca pe toti la parerea sa d'a tine pacea
Cu Turd!. Si astfel legatii se intoarsera M.% isprava.2)
Cesarul izbuti mai mult in Moscovia, unde trimisese pe un june
silesian anume Varkusky, langa" marele duca Teodor sau Feodor I.

Acest trimis fu bine primit sl i se fagadul o mare suma de bani,

ce se va plati pe tot anul, cu conditie d'a nu face nici pace nici
trove cu Turcul. Aci Varkusky Intalni un ambassador al Persiei.

care venise sa propuna o liga In contra Turcilor, en care negocie o alianta, jurandu-i In numele Craiului, ca daca Imparatul
se va tine de razboiu, Craiul Persiei nu va face pace cu Turcii. 8)
X.

Si lintele imparatului fura mai norocite in Transilvania. Sigismund Bathori de Somlio tinea domnia acestei tars. El era fecior
lui Christofor Bathori si nepot de frate vestitului Stefan Bathori,

ce a fost mai Intaiu print s'apoi a stralucit pe tronul Poloniei.

El fusese ales la 1581 a urma pe tron dupa moartea tatalui sau,
fiind in varsta numai de noua ani. Numele stralucit si iubit tarn

ce purta singur numai, ii dobandi alegerea la tron, dela care

niste prevestiri sinistre se pareau a-I departs. Se zicea inteadevar
ca la nasterea lui, la 1572, turnul dela Oradea-Mare se povarnise si ca el se nascuse cu mama piing de sange. 4) Imaginatia
poporului augurase d'acl ca acest prune va fi peirea Varii lui,

augur care pans In urma s'a si implinit. in timpul istoriei de

1) Hammer, II, 267. 2) Istvanfi. 3) De Thou, XII, 206. 4) Bethlen,
II, 256.

www.dacoromanica.ro

30

N. BALCESCU

fata, pe la inceputul anului 1594, Sigismund, in varsta de 22 ani,

slobod de orice epitropie Incept' a-si dezvali caracterul sau.
Semet, viteaz si razboinic, calitati Inascute natiei lui, dar Para
talente ostasesti si fail a sti a concepe si a staru1,11 vom vedea,
in cursul acestei istorii, unde va juch o rola mare si insemnata,

om crud, fara udsura, necumpatat, nestatornic si nestamparat

la minte.1) Erh tributar Turcilor si avu catava vreme mare cre-

dit la Poarta, in cat un minut nadajduise ca, prin protectia

ei, va dobandi tronul Poloniei la moartea unchiu-sdu ; pentru
care si fagaduise 50000 galbeni la Vizir. Dar nadejdile sale se
inselara, cad Poarta nu numai ca recunoscii pe noul Craiu ales
de Poloni, dar Inca nu voi a-1 1ngadui a luh de sotie pe fata
marelui Duca de Toscana (Octomvrie 1592).2) Trimisii lui la
Poarta erau George Ravazdi si Ion Boldog, can tratau cu Sinan
prin mijlocul renegatului Grigore Veresmarti, acum ciausul Mohamed, si prin Sangiacul Lipei, vestitul. Pavel Markhazi.3) De
fats cu Sennyei, ce 11 trimisese in urma Bathori, Sinan se intinse asupra cuprinderilor sale dela Tunis, dela Gulleta, din Arabia,
Persia, Africa si Georgia, addogand ca in iarna viitoare va merge

sa darame Viena si Praga.

in sfarsit, Ceausul Mustafa, aduse scrisori dela Sultanul, dela
marele Vizir si dela Pasa din Temisoara la staturile Transilvaniei si la Bathori. Acest din urma raspunse, dupd, obiceiu, cu pro-

testatii do credinta catra Sultanul ;4) dar Sinan nu intarzie a

schimba tonul si prin Injuraturi si amenintari a Ingrozi pe Sigismund. Cand se Infatisa lnaintea acestui Vizir George Ravazdi si 11
ruga, in numele Printului, a nu mai Ingreuia provincia, urcand tributul peste ceiace se da In timpul lui Joan Sigismund, el cu o nesuferita trufie si cu o obraznica ingamfare, ocarandu-1 cu numirea

de dine, Ii zise sa taca, adaogand ca Joan Sigismund era socotit ca un fiu al lui Soliman, In vreme ce acel ce carmueste

acum Transilvania este sluga sl supusul Impdratului; ca aceasta

sta In mana lui a o dovedi. Temerea lui Sigismund se mai adaogi
Inch' prin porunca ce prim! ca sa se gateasca cu o oaste de 50
mii lanceri si cu toate materialurile de razboiu, spre a merge
la Belgrad, sa se uneasca cu ostirea Turcilor in contra Impdra1) Biselie, o. c., 2) Hammer, II, 267.

8) Bethlen, III, c. VII, 35, 44,

62. 4) Idem, 140.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

31

tului. Aceste amerintAri periculoase umplb. de spaima inima ju-

nelui Print 1). Aceste temeri stit bine a le exploata partizanii

Imparatului si a induplech pe Sigismund a se ridich asupra Turcilor. Sigismund aveh langa, dansul, ca duhovnic, un iesuit, parintele Alfons Carillo, spaniol nascut In provincia Alcala2). Acesta

Indemna mereu pe Sigismund a intrh in alianta cu Imparatul

si cand Teuffenbach, Prefectul Casoviei, trimisul Imparatului, sosi

in Transilvania, gas1 pe acesta cu totul dispus in favoarea Crestinahtii 2). Sigismund incept a nu vorbi decal de libertate, de
greutatea jugului turcesc $,i a plange soarta crestinilor supusi
for ; intr'un cuvant toate vorbele si toate faptele lui invederau
hota'rarea lui d'a rupe legatura cu Turcii 4). Dar planurile lui Sigismund intampinau o mare opozitie in nobilii cei mai insemnati,
can invechiti in aplecarea for catra Turd, nu voiau nicidecum
sa, se lepede de unirea for cu Turcii, temandu-se de a se arunch
in sansele unui viitor nesigur si sa, nu ajungg sub un jug mai
rau 5). Sigismund zicea: La ce-a slujit pan'acl pacea cu Turcul?
A obicinuit pe nesimtite popoarele noastre nenorocite a se In-

greuia cu un jug greu si nesuferit. Mai bine dar sa-1 scuture

si a se uni cu Imparatul si ceilalti printi crostini, si a se lephdh de alianta cu Turcii, pe atat de rusinoasa pe cat e si primejdioasa pentru mantuire, si ca Dumnezeu le va fi priincios la
un proiect ash drept. Acestea zicea Sigismund in public si in
particular si iesuitii le insinuiau la urechile tuturor color ce
spoveduiau. Nobilimea cea juna i saraca, intra lesne In aceste

planuri, sperand ca razboiul le va face o soarta mai bunh.

Dar cei barami si bogati se Impotriviau, zicand : ca nu trebue
a parasi maximele strabune, care erau d'a nu lash nici odata alianta cu Turcul; di de o sun,' de on ei an auzit aceasta din gura
Inteleptului Stefan Bathori, si cand era, print al Transilvaniei,

si chiar dupa ce sa urea pe tronul Poloniei; ca mai bine este

a urmA acestor sfaturi decat a plech urechia la zadarnicele fagadueli ale unor venetici (nouveaux venus) in Transilvania. Adhogau
ei: Supt oare destui sit destul de puternici, spre a se impotrivl
singuri la toata puterea Turcilor? Daca nu sunt, tine chezasueste
1) Istvanfi, c. XXIX. 3) Herrera, o. c., c. III, 471. 3) Tomasi; Istvanfi.
4) De Thou, XII, 233. 5) Istvanfi.

www.dacoromanica.ro

32

N. BALCESCU

de acele ajutoare ce se fagaduesc? Inceputurile razboiului adesea

sunt placute, dar sfarsitul totdeauna e funest. Cand un dusman
atat de ingrozitor isi va implants odata corturile sale In mijlocul

tarii noastre, cat este de temut ea aceste ajutoare dep6rtate

ce ni se lauds, s'a, nu soseasca prea tarziu, spre a ne mfintul" 1)
La aceasta se adauga si ura si neincrederea in Nemti.
Acestia, [partizanii vechiului sistem], vazand ca rugamintele
for sunt neputincioase in contra sfaturilor iesuitilor psi cererilor
Papei, hotarard a-I detrona si a pune in locu-i pe altul mai plecat
lui Amurad. Se zicea ca ei se intelesesera inteaceasta cu ministrii
Portii si 36, in vremea ce Tatarii erau sa treaca din Podolia in
Transilvania, li se dedese o porunc6 secrets d'a pune mina pe

Sigismund. Dar acesta se dete in Mud din vreme si `Muff

pustiira Valahia si Transilvania, Para a fi impedicati de generalul

ostilor, Bornemissa, sub pretext ca sa nu strice alianta intre

Transilvania si Turd, in care sta mantuirea tariff 2).
Sigismund convoca o adunare de popor armata in Turda. Aol
opozitda, in capul cAreia sta vgrul sau Baltazar Bathori, se arata
ash, de tare si inversunoasa, in cat Sigismund, speriindu-se, abdica
16sand puterea pe mans lui Baltazar Bathori si fugi spre Chiioara,
declarand pricina abdicarii sale si acuzand pe opozanti ca vor sa
trade Cara Turcilor. Adunarea se muta atunci in Cluj, unde Baltazar
Bathori fu aclamat de Print. Scrisorile lui Sigismund, citindu-se
in Adunare, opiniile unora se schimbara si Sacuii, Sacsonii si
vre-o cativa din Unguri, declarara opozantilor ca ei nu voesc a
cunoaste alt Print ; carora neputand a be sta impotriva, fu silica

Adunarea a se uni cu totii, a chema prin o deputatdune pe

Sigismund inapoi ; si In 28 August 1594, adunarea primi [a
se trimite] ostire In contra Turcilor. A doua zi se arestuira
capii opozitdei In numar de patrusprezece 2) Baltazar Bathori sff
fiastrul lui Ion Ilfiu, Lupul Covaci, Cancelar, Alexandru Kendi,

prezident al Senatului, Gabriel si Francisc Kendi, unchii lui,

Grigorie Literatu, Prefect dela Agria, Ion Forro, Grigorie Diacu,
Ion Gerendie, Albert Lunai, Georgie Salanciu, Baltazar Silvan ;
i dupa trel zile de inchisoare, Sigismund porunci a se omori,
dupa sfatul lui Gestio, Proscai si Iojica. Lui Alexandru sff Ga') De Thou, XII, 235..-2) De Thou, XII 234.-3) Vezi in Spontoni, o.
20, chipul arestuirii.

www.dacoromanica.ro

c.,

33

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

briel Kendi, cu Ion Ilfiu, Grigorie Diacu si Ion Foro, li s'a taint
-capul in Clus. Pe cand II ducea la local osandei, Alexandru vazii
pe Sigismund, care, stand in picioare la o fereastra, 11 privea,
si 1i striga : Niel o lege dumnezeiasca sau omeneasca nu suferl osandirea unui om, flea a-1 asculta". Aceasta Irish'. nu mica
Intru nimic pe Voivod, obisnuit fiind din copilArie a vedea var.sandu-se sange, fiind martur la toate osandele criminalilor. El
statkde fata si privi cu raceall aceasta tragedie 1).
Un tigan, gadele obisnuit al locului, veni cu o sabie si tale capul lui Alexandru Kendi. Ilfiu se urca dupa dansul pe esafod,
apoi Gabriel Kendi, apoi Ion Foro, care in zadar mai ceril o
alt6 sabie, did a gadei nu mai Villa, si in sfarsit Grigorie Literatu. Poporul, nepasator de certele celor marl, privi In marmurire aceasta scend ; dar cand vazii deodata o ploaie repede

c6zand si spaland sangele mortilor, strigl ca nevinovati au

fost ! Lupul Covaci si cu Baltazar Bathori fuel dusi la Uioara,
unde, dupg cateva zile, pe ascuns, dupa obiceiul turcesc furl
sugrumati 2). Cand gadea vent. In inchisoarea lui Baitazar Bathori cu lantul in mana, acesta 11 intreba: fine este"?Cel din
mina orh cu care ai sa vorbesti in lume," raspunse gadea. Baltazar, blestemand amar pe Sigismund, dupa o lungd luptl cu
gadea, fu sugrumat. 3) Astfel pert impreuna cu Kendi si Joan
Bornemissa, vestitul capitan, care, cand i-se vesti cal i-a sosit
ceasul, Incept' a canta un cantec de jale si apoi Intinse grumazul gadei 4). Ceilalti patru prizonieri furl iertati prin mijlocirea
prietenilor for ; numai bunurile li se confiscara 5). Asemenea lui
Andrei si Stefan Bathori, fratii lui Baltazar, can apucaserl de-a
fugire in Polonia, li se confiscafa bunurile, declarandu-se de
traatori si izgoniti pentru totdeauna din patria lor. Dupa aceia,
Sigismund, adunand o armatl de 40 mii de oameni de tot felul,
trimise ostire spre Timisoara, de unde deslipi o parte din armata
lui, ca sa pustieasca in preajma Oradiei si s'a impedice ca sa nu
meargA de acolo convoiul la armia otomana. El scrise apoi lui
Teuffenbach ca sag roage sa se apropie de hotarele Transilvaniei,
spre a-si unl puterile si a izbl ImpreunA pe vrajmasi 6).
I) Bethlen, III, 470.-2) Istvanfi ; Bethlen, III, c. VIII, 461-459.
9) Spontoni; Istvanfi.
XII, 237.

4)

Bethlen, III, 486.

5) Istvanfi.

N. Balcescu. Romanii sub Mihai-Vbevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

6) De Thou,
3

34

N. BALCESCU

XI.

In vreme ce prin aceste tratatii Papa si Impsaratul se cercau

a trage toate stdpanirile Europei intr'o legdturd impotriva Turcilor, si dintealta, parte scriitorii si orator!! cei mai Insemnati
lucrau asupra opiniei publice si intaritatt popoarele pentru o
noud cruciatd in contra barbarilor, razboiul Isi urma furiile sale.
In 15 Iunie 1593, se dete o bdtdlie sangeroasd Intro ostirea Impdritteascd si [armata Turciei], stramsa in unghiul unde Kulpa se
uneste cu Ordra, lamed, Sissek, unde per! cu total armata turceased, [Impreund] cu cei mai insemnati capi ai ei, Asan Pasa si
junele Mahomet, nepotul Sultanului, in vreme ce Cigala, amiralul turcesc, cu o flotd numeroasd, pustia, coastele Italiei si ale
Siciliei si raspandid groaza in toatd Italia. 1) Anul in care se
vdzit o ash, mare invingere se chemd in istoria otomand anul
ruinei (peirei, prdpAdeniei) 2). Aceasta badlie intaratd mai mult

setea de razbunare a Turcilor. and se afld despre dansa la.

Constantinopol, poporul exasperat cerit rdzbunare ; ambasadorul
austriac fu inchis cu toatd suita lui; marele Vizir, fierosul Sinan,
lui comanda unei ostiri numeroase de 100 mii Turci si 40 mii
Tatari 3), astfel cum nu se mai vazuse a]ta din vremea lui Soliman,
si porn! spre Ungaria 4).
Doi frati ai Imparatului, Arhiduca Maximilian si Arhiduca Mate!,
cornandau, unul armia din Croatia de 16.000 pedestrasi si 4.000
Ware-0, gi celalt pe cea din Ungaria de 20.000 pedestrasi, 2.000
caldreti si 2.000 dragoni 6).
Mate! lovl Novigradul si asedie in zadar Granul, de undo se
trase ; dar Maximilian fu mai norocit in Croatia, caci cuprinsese
Petrina, castelul Charstovitz si in sfarsit Sissekul, cand sos! Sinai)

cu armata lui in Ungaria. Archiducii Isi unira [atunci]

00100,

din porunca Impdratului 6).

Armia ingrozitoare a lui Sinan, pe tang% care se unise si Hanul

Tatarilor; Ghazi-Gerei, cu 40.000 ratari (17 lulie 1594), Inainta.

In Ungaria, Idstind in cale-i urme de furia sa pi, dupd mai multe
izbanzi partiale la Vesprin si cetatuia Polata, cuprinse in sfarsit
(August 1594) vestita cetate Raab, prin tradarea comandantului
ei, contele Hardek. Cetatea Papa fu cuprinsd si ea si Vizirul se
I) De Thou, XII, 194.-2) Hammer, 270; Sacy, o. c., II, 101. -- 3) De
Thou, 214.-4) Hammer, 272.-6) De Thou, 213.-0) Idem, 214.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB Mil AI-VOEVOD VITEAZUL

35

osti impotriva Comornului cu nddejde sigurd d'a inainta in

curand spre Viena. Dar aceste izbanzi strdlucite, care mdrird trufia
lui Sinan si ingrozird Crestindtatea, apusera indatd prin ridicarea

unui nou campion al Crestindtdtii, care Isi aruncd sabia puternicd in cumpdna rdzboiului si, izbind in flancuri si Inapoi acea
armata ingrozitoare, schimba fata rdzboiului si chemd biruinta
sub steagurile Crestindtiltii. Acest campion gloria fu natia romans, care gdsise acum un cdpitan mare ca Mircea, Dracul,
Huniad si Stefan, spre a o comanda. E vreme acum sd. ne Intoarcem in Tara-Romaneascd.
XII.

inchis in palatul sdu de nevoia Turcilor, tipetele de jale ale

poporului gonia somnul dela Mihai. Posomorit si tdcut, el se
depdrta de toti cei ce erau pe langd dansul, spre a se gandi zi
si noapte la mijloacele de a mantui natia sa. El asculta cu bdgare de seamy vestire rdzboiului din Ungaria, se bucura cu inima

la izbanzile crestinilor, se intrista la perderile lor.1)

Cruzimile Turcilor trecuserd peste mdsura, In vreme ce covarsirea strambdtatilor suferite sleiserd rdbdarea impilatilor, care
cereau o rdzbunare strdlucitoare. Poporul roman se cutremurd
de turbare ca un leu rdnit greu, si aceastd cutremurare par'ca
era larma inecatd, prevestitoare de vijelie mare. Aceastd vestire
sill pe Mihai a nu porde vreme, cu atat mai mult ca poporul
din ambele tdri era atat de intdratat, ca s'ar fi revoltat asupra
Domnilor sai, data acestia nu se revoltau asupra Turcilor. 2)
Pe langd relele ce faceau Turcii in tars, ea avea a suferl si
trecerea gloatelor armiei tatdresti, care, pe la capdtul anului 1593,

dilcand-o, treated', In Ungaria. Tot pe atunci, primind porunca

d'a trimite care pentru artileria armatei turcesti, In Ungaria,

el trimise ca la 300 pentru campania si asedierea Pesperinei. Nu
trecit Ins mult si iatd sosird alti noui trimisi ai Vizirului, ce se
afla atunci la Belgrad, cerand alte care si tribut. Cu toata silinta
ce puse Domnul, cardle nu puturd sosi la vreme, pan'a nu pieta
Vizirul dela Belgrad ; it ajunserd tocmai la Ianik. Oamenii lui
Mihai, ce aduseserd 400 care, tributul si oarecari daruri, se infdtisard Inaintea lui Sinan. Dar crudul turc, furios de intarzierea
1) Constantin Capitanul, o. c., I, 228.7,-2) De Thou, XII, 237.

www.dacoromanica.ro

36

N. BALCESC1J

lor, poruncl sa-i duca, spre a le Cala capul in priveala tuturor.

Mehmet-Pasa, feciorul Vizirului, ce se afla de fata, rued mull pe
tatal-sau si be scapa. viata. Sinan lush' refuza darurile si trimise
raspuns lui Mihai, din partea Sultanului, ca Indata ce va sfarsi
campania, va purta razboiul in Tara-Romaneasca ; ca este un
lucru nevrednic d'a lash, aceasta provincie In carmuirea necredinciosilor ce nu o meritau. El tint pe oamenii Domnului prizonieri si nu le dote drama', dealt cand se intoarse la Belgrad. 1)

In sfarsit avariile Turcilor sleise rabdarea poporului si a lui

Mihai, [care] se hotarl a lucrh, si unindu-se cu Crestinatatea, sa
ridice cu barbatie sabia asupra Turcului, ca s ridice acel jug
greu al robiei d'asupra tarii.2) El strinse atunci o adunare de
toti boierii mari si mici din toata tara si se sfatuira, cum vor
face ca sa izbaveasca Dumnezeu tara din manile Turcilor. Mihai
expuse adunarii tirania Turcilor, cruzimile ce faceau in tail, ticalosia poporului si inchee aratAnd ca alt mijloc de mantuire nu

este dealt d'a alerga la arme.

Propunerea lui fu primita intr'un glas de toti si hotarira, ca sa
intre In confederatie cu Principii crestini si sa scuture nesuferitul
jug al tiraniei. 3) Boierii incepura a se gati de rOzhoiu, Mihai, po-

trivit cu hotararea trail, se gandi a dobandi ajutor si din alto

parti si trimise pe Clucerul Radul Buzescu sol la Sigismund Ba-

thori, ca sa se inteleaga cu d(insul si sa dea oaste de ajutor.

Asemenea trimise si la Aron-Voevod In Moldova pe Stolnicul
Stroe Buzescu. Trimisii lui Mihai gasira pe acesti Domni bine
dispusi si bucurosi a,_seosIL 'a.preuna. 4) Sigismund trimise la
Mihai pe Stefan Iojica si pe Pangratie Sennyei 6) si Aron Vod'a
pe un boier al sau 6). In 5 Noemvrie 1594 un tractat formal de
alianta ofensiva si defensiva" se iscali in Bucuresti intre Mihai
si plenipotentiarii Domnilor Transilvaniei si Moldovei. 7) Dupri
acest tractat, 2.000 ostasi transilvani, sub comanda lui Mihai
Horvat si Stefan Bekes, trebuiau a sta pe ascuns la hotarul TArii-Romilneti, gata a intra la chemarea lui Mihai 8). Spre a pune
dreptatea si moderatia in partea lor, Printii aliati trimisera Sultanului o lunga lista de plangerile lor, cerand indreptare si chie1) Seadedin, 76. 2) Const. Capitanul., I, 228 si Cronicele Romane, o. c.,
4) Cron. rom., ibid.
5) Istvanfi.
9 Cron.
3) Walther.
IV, 277.

rom., ibid., 1. c. ') Engel, o. c.; 227; Filstich, o. c.; Cron, rom., 1. c. 8)
Walther.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

37

zhsuire temeinich de schimbarea sistemei pentru viitor. Nu numai ca aceste reprezentatii rhmaserh fara raspuns, dar inch o
ceath de 3.000 Ianiceri intrh In tarn si incepa a pune contributii
pe thrani si a face tot fella de rele. 1)
Dup'aceste fapte nu mai era de inthrziat.
XIII.

Un complot intins atat in Tara-Romaneasch cat si in Moldova

hothrise ziva de 13 Noemvrie In care sh se dea semnul insurectiei, ucigand pe Turci in toate phrtile tariff unde s'ar alla.
Mihai trimise porunci Ia ostile transilvane dela hotare ca sh intro
fn tarh, pe cand si o ceath de Moldoveni sub comanda Hatmanului lui Aron, Ii venia Intr'ajutor. 2) Turcii din Bucuresti, in nephsarea si necucerirea.lor, nu banuiau nimic de aceia ce li se pre-

gatih si urmau cu turburhrile lor; nici o tradare din partea Romanilor nu veni sh-i destepte. Intr'o zi, cand nhvglirh din non
asupra palatului Printului, acesta le esi lnainte si, vorbindu-le
cu multh dulceata si blandete, le zise: De mi-ti omori, aveti a

perde toath datoria ce aveti a Ina ; dar ascultati si faceti ce

vh zic. Mergeti In cutare loc si luatd de acolo toata avutia ce
yeti ghsi si plgtitd-vh" din ea". Fu mare vrajba si neunire atunci
intro datornicii turci. In sfArsit, duph multh ceartil, vre-o cinci
sute se desphrtirh de ceilalti si mersera unde Voevodul le arhtase. Ei se Intoarserh peste chteva zile, dar avutia ce ghsiserh
nu era de ajuns, spre a plAti pe deplin datoria. Fiind nevoie d'a
face imphrteala in proportie cu ce aveh sa is fiecare, avurh tre-

buinta de cinevh care sh fach reductie. Se adresarg spre aceasta la Cadiul dela Giurgiu, care era Inshrcinat a hotari pricinile de judecata intro Turci si crestinii din Tara-Romaneasch2).
Dar acesta fiind bolnav, Ali-Gian veni la Bucuresti in locul lui.
Se facura atunci mars sfezi intro creditori si datornici, pentru
pretuirea mArfurilor date si primite. Astfel merserh pan in ziva
de 13 Noemvrie. In acea zi de dimineath, Ali-Gian, sfarsind im-

phrteala si duchndu-se Ia conacul sau, fit oprit in cale de un

') Wilkinson, o. c., 23. El intelege prin acesti trei miff Ieniceri, pe cei
ce se aflau in Cara oi can fury ucisi la 13 Noemvrie: Kogalniceanu, Histoire dela Valachie, dupd Wilkinson. 2) Fotino, o. c., II, 116; Tumisli, 264.

a) Naima.

www.dacoromanica.ro

38

N. BALCESCIJ

roman, prieten al sat", care ii zise: Ali-Gian-Hogea, cati ani sunt

de cand mananc sarea si painea ta? Sunt cloud, zeci de ani,

raspunse Turcul.Data e ash., zise Romanul, spre recunostinta
de painea si sarea to ce am mancat, voiu sali spun un cuvant,
de-i voi sa ma asculti.Spune, ii zise Ali. Nu sta aci, add"ogl el, pang in 3 sau 4 ceasuri dupe amiazi ; nu to opri nici
la Giurgiu; sileste-te sa treci la Rusciuk, cat vei putea, mai curand. Dar pentru ce? ii raspunse Turcul. El insa, farg a-i
spune Mai multe, se departg. Intorcandu-si insa capul si vazand
pe All stand in cumpana de ce trebuia sa face, ii zise: Ia seama
la ce-am zis !"
Turcul, preumblandu -so prin oras, bags de

seama ca e mai multa lume cleat alts data si indoindu.se de

ceva rat, fall de a spune la nimeni nimic, se urea in caruta sa
si lug in grabs calea Giurgiului. 1)
Aceasta fu singura indiscretie, cinstita si masurata, ce se Mat
despre tragica scene care se pregatia.
X1 V.

Porunca domneasca esise ca toti Turcii ce se aflau in I3ucuresti sa se adune la casa Vistierului Dan, spre a li se cauta,
si raft!. datoriile. Indata ce Turcii se gramadira in acea curte,
Mihai, cu boierii, cu ostasii si cu tot poporul, setos de razbuDare, ridica steagul libertatii, si inconjurand curtea, puse de patru parti de dete foc casei unde erau Turcii adunati si ii puscard, cu tunurile cu cari ingrijise de mai dinainte a impresura
curtea si casa. Izbirea aceasta neasteptata, valvoarea focului ce
Ii incingea, bubuitul si pustiirile tunurilor si strigatele de razbunare ale poporului, ametira si inspdimantara pe Turci, cari,
desl armati pre obiceiul lor, neputand a-si face tale de wire,
fury siliti a priml moartea, farg a o putea, da. La 2,000 Turci
se omorira ; din Romani putini dizurd. Stolnicul Stroe Buzescu
se rani la mama stangg. Pe Fang% Turd, vre-o cativa Evrei furg
macelariti 2). Aceasta nu izvorl dintr'o netoleranta, dar caci Evreii,
atunci in mare favoare pe langa Turci si Sultan, 3) se Impreunau
cu Turcii, pradau Cara si faceau stricaciuni.
Acesta fu eel dintaiu act al razboiului. Ucidere facuta cu in1)

Seadedin, 91-4.-3) Istvanfi.

3) Hammer.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

39

elaciune Intradevdr, dar dreaptd si meritatd pentru toate suferintele ce Turcii aduseserd tdrii.1) Aceasta mdceldrire din Bucuresti In semnalul care puse toata tam in picioare, si in toate
partite, poporul navalind asupra Turcilor rdspanditi, ii mdceldr1
si ii goni pang fi dete afar% din taxa 2).
A treia zi dupd aceasta ucidere, la 15 Noemvrie, Mihai porni
In grabs cu ostile sale si cu transilvdnenii ce sosiserd, la Giurgiu
si navalind cu ititeald asupra orasului, lard a Intampina vre-o

impotrivire, ii dete foc si trecit tot ce ii es1 inainte sub sabie.

Trei mii suflete aproape, barbati si femei, furs ucisi sau prinsi.
Dintre toti Turcii din eras, numai doi putura scdpa, trecand in
not Dund'rea. Unul din ei era, Ali-Crian-Hogea, ce it vdzurdm scd-

pand iardsi cu noroc din Bucuresti. El d'abia sosise la Giurgiu

si se afla, povestind Cadiului ce i se lntAmplase in Bucuresti, cand

fara vreme napddird Romanii. Neavand alt chip de miintuire si

stiind sa Innoate, se dezbrdcd si se arund, in apd si treat de

cealaltd parte. Celailalt turc urind pilda lui 3). Dupd arderea si
prddarea orasului, Mihai ocoli cetatea si incepil a o bate cu tunurile; dar vaztind ca n-o poate dobandi, caci 11 \Tenth, in ajutor arme si bucate dela Rusciuk, si silit de greutatea iernei, o

napusti deocamdatd si se intoarse in scaun in Bucuresti.

4)

Printr'aceasta, zic cronicarii nostri, se Mat numai o incepdturd

de vrajbd.
XV.

Abia se intorsese Mihai dela Giurgiu, abia isi asezase trupele

in tabard aproape de Bucuresti, intr'o bund pozitie, cand, Mal
veste, intra in tard si veni fn Bucuresti un Cadischer sau Emir
cu 2.000 Turd ostire aleasd si 50[0] paznici ai trupului, Ciausi si
Spahii. Emirii se priviau de Turci ca urmAtorii lui Mahomet din
fiica sa Fatima, si erau numai trei in toata ImpArdtia, avAnd putere vizireascd si pe langd autoritatea mireneascd impreunau si
Pe cea bisericeascd. Sarcina for luta" era, a fi sfetnici ai Impdratului, pe urmd talcuitorii cei mai intal ai tot dreptului. Cadischerii stint judecdtorii armiei. Sunt ntimai doi unul pentru
') Walther; Bethlen, IV, 277.-2) Cron. Rom., 1. c. .3) Seadedin.
4) Cron. rom., 1. c., 278 Walther.

www.dacoromanica.ro

40

N. BALCESCU

Europa, care e seful si altul pentru Asia. 1) Emirul, al cgrui gand

era sa caute a prinde pe Mihai, se fatarnicl ca cum n'ar sti nimic
din cele urmate putin inainte. El intrase in tars cu mare liniste,
neaducand nici o asuprire locuitorilor si zicea ca voeste a ierna.
In tarn. Intrand In Bucuresti, el ocupa casele cele mai bane din
oras si lug cvartir lute noug mangstire sub oras, zidita pe raul
Dambovita, aproape de palatul domnesc. Trimise un om din parte-i
la Domn, ca sg-i arate ca viind sg ierneze in tars, cere SA i se deg.
10.000 florInti sff bucate pentru ostirea lui. Apoi pled, Insotit de
1.000 pedestrii la palatal Domnului, ca sg-i faca vizita de cinste, iar
In adevar ca sg-lpoata prinde. Mihai, care simtise cugetele viclene
ale Emirului, se sill a-1 birui fatarnicie si a-1 arunca in cursele ce i le Intindea : el Igsase pe Emir s'a intro nesupgrat in

oras, dar vizita lui nu o astepta si fugi in tabard: Emirul negasind pe Mihai, trimise in tabard de -1 intreba: pentru ce in time

de pace tine In arme atatia Unguri ? Domnul rgspunse: pentru

ca sg prinza pe Petru, flul fostului Domn Alexandra, care umbla
a-I rasturna din scaun, si ca, pang 11 va prinde si it va trimite la.
Constantinopol, el va cauta din banii publici SA, plateasca si sg.
deg drumul ostilor.
Emirul se preach ca crede si instiinta pe Domn cg, in dimineata viitoare, ii va trimite un butoiu de aur, spre a plati ostile si a le slobozi indata, find impotrivitoare tariff. Mihai se arata,

ca primeste cu multa bucurie aceasta propunere; dar hotarl a

nu mai astepta, ziva de a doua zi, si a pane capat acestui joe
de Inselaciune cu Turcul. In puterea noptii aceleia, isi gati ostile pe ascuns, sff insotlit de ostasii curtii, ce ii asezase pe ascuns
in vale, se apropie de oras si, pe cand Turcii dormiau, din cinci

parti cu foc sff cu sable ii incinge. Turcii, la lumina flacgrilor,

care ardeau conacele for si la strigatele razbunatoare ale Romanilor, se desteaptg ingroziti si pe jumatate imbracati, alerg
si se adung la palatal Emirului, cu hotgrare de a se apgra pang.
la moarte. Dar ad. Intampinarg pe Mihai cu o parte din ostire;
[el] impresurase palatal si it Improsca cu doug tunuri. in zadar
se ispitirg Turcii a-pi deschide drum printre ostasii romani, spre
a intra: in palat. Romanii ii Imping inapoi si ii ucid pe toti.
Doug ziduri din palat se prgvalesc de izbirile artileriei. Emirul,
1) Cantemir, I, 91.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIIIAI-VOEVOD VITEAZUL

41

in desperarea sa, parasit de orice ajutor, incepit a arunca, pe

ferestre aurul si giuvaerele sale, socotind ca In vreme ce ostasii romani s'or apuca de prada, el va gas1 mijloc de a fugl.
Dar Mihai ()presto pe soldati de la pradd si ii lntarata spre navala, asupra palatului. Emirul striga si se roaga cu fagadueli
marl sa-1 lase sa se traga cu ramasita guardei sale ; dar toate
In zadar Romanii navalesc in palat si fall mill ucid pe toti
:

Turcii ce scapasera din foc. Prada acestii biruinte In mare pentru soldati: doi cazaci gasird doug traisti pline de aur, pe care
Domnul 11 Impart1 Intro soldati. Dup'aceasta, biruinta, curalindu-se tot orasul de Turci, Mihai dote multAmita lui Dumnezeu
si apoi lasa, ostile a se odihni 1).
XVI.

Mihai Voda, avand oare-care imputaciune cu capii trupelor

ajutoare din Transilvania, Mihai Horvat si Bekes Istfan, cari
erau foarte neuniti Intro sine, li trimise inapoi Printului Transilvaniei, oprind ostile peste cari trimise Sigismund capetenie pe
Albert Kiraly 2), barbat viteaz, nascut in provincia Gemeri din
Ungaria de sus si prea vestit pentru multe fapte de razboi, sb,var-

site in razboiul facut de catra Stefan Bathori, regele Poloniei,

in contra Muscalilor 3). Mihai cu Kiraly se galled indata de oaste.

i mai In-Wu Kiraly, din porunca Domnului, asedie Orasul de

Floci, [ce era] neintarit 4) ; si 11 rase din temelie (10 Decemvrie
1594), dupa ce ucise pe toti co! ce se Inchinau in numele Turcilor si can nu apucaserd, a fugl. 5) Dupa aceea Mihai porn' pe
Dunarea inghetata si se apropie la 1 lanuarie 1595 de Harsova,
oras bogat si intarit, cale de o zi de Braila, 6) pe care Carol si
Ludovic, regii Panoniei, It impresurasera cu ziduri. 7) Acl ii esi
inainte o oaste de 7.000 Turci, alcatuita de garnizoana cetatii
si de alti Turci din Bulgaria. Pe ghiata Dunarii se dete o batale sangeroasa de ambe partile, In care Turcii, in sfarsit, furl
sparti si imprastiati. 8) Romanii biruitori, [se] suira [pe] scarf,
sarira in cetatea Harsova, o arsera si o pradara. 9) Prada facuta
in acest oras fu asa de mare, meat Romanii trebuird sa treaca
9) Cron. rota., 280.
9) Istvanfi. 4) Walther. 51/ Istvanfi;
8) Walther.-7) Istvanfi. 8) Engel, 231.-9) Walther; Istvanfi.

1) Walther.

Walther.

www.dacoromanica.ro

42

N. BALCESCU

Dunarea spre a-si duce avutiile ce-i impovarase in tara.

Dupa

ce isi mai intarira puterile slabite de frig, Mihai cu ostasii

sal, la 6 lanuarie, trecn. iarasi Dunarea si se Indreptg spre Silistra, oral mare si frumos si cu negutatori bogati, cari erau
far'h grije, bizuindu-se in puterea cetatuei. 2) Dupa un asalt
groaznic, in care asediatii nu staturg mai putin vitejeste ca
asediatorii, Romanii o cuprinsera si o dete in foc si prada. Cetatuia insa n'o puturg lua, lipsindu-le artileria. 3) Romanii gasira atata prada in acest oras, incat isi dobandira, vestminte
pentru vecie, zice un contimporan. 4)
XVII.

Aceste izbanzi ale Romanilor, pustiirea oraselor de pe laugh'

Dunare, inspaimantasera Inteatat pe Turcii din partea locului,
incat fugiserg mai tots in muntii Balcani. Carmuitorul dela Rusciuk instiinta Indata, Portii rascoala lui Mihai si izbanzile lui,
cerand ajutor, care intarzie catva din nevoia iernii. 5) Indraz-

neala lui Mihai mira si suparg pe Sultanul, farg a-i da mars

prepusuri, crezand ca lesne va puteh potoli rascoala unui dusman ash de slab. Trebuih Insa a se grabl, spre a nu jetincni operatiile razboiului din Ungaria. Intr'adevar, Turcia spre a puteh purth acest razboi aver, nevoe de Tara-Romaneasca si Mol-

dova, cari erau nu numai granarul proviziilor armatei for si

chiar al Capitalei, de vreme ce in toti anii se incarcau din aceste
doua tari 150 corabii cu Mina, unt si carne pentru Constantinopol, 6) dar Inca tele] slujiau de linii de comunicatii pentru trecerea ostilor si a proviziilor in Ungaria. 7) Valachia numai platia
atunci la Poartg o tong de our 9) sau, dupa altii, 100.000 scuzi 9)
sau 70.000 galbeni, 10) afarg de darurile de la pasi si ministrii,
pentru oranduirea Domnilor, care se urcara de multe on pang
la 300.000 galbeni pe an,11) afarg de 20.000 miei, 10.000 chile de
grau, alte atatea de orz, 2.000 cai, unt si miere cu imbelsugare.12)
Moldova platia Portei 62.000 scuzi si Hanului Tatarilor pe tot
1) Walther. ') Walther ; Istvanfi.-3) De Thou, XII, 514; Baltazar Guerrin,
D. c., 134; Montreux, o. c., 514.-4) Montreux, 514; vezi in Doglioni, o. c., o
anecdotA.

5) Seadeclin

Naima. 6) Guerrin, 171. ') Esprinchardt, o.

c 8) Walther.-9) Esprinchardt, 249.-10) Botero, o. c., 96, part. 1.-11) Bo-

tero, 1. c.") Walther.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

43

anul, 20 cara cu patru boi, 50 epe si miere indestula. 1) Printul

Transilvaniei platea 15.000 sechini. 2) Perderea acestor foloase
[costa mult pe Poarta], mai cu seamt, Intr'o vreme cand lmparatia se afla in nevoie de bani si bucate si pretul aurului orescuse foarte mult dela razboiul Persiei, Incat se indoise pretul unui
scud in Constantinopol, aceia ce pricinul turburari din partea
lenicerilor. 3) Afara de acestea, Valachia si Moldavia, (erau) camari

pline de toate cele trebuincioase Constantinopolului. Dinteansele

acest oras se Indestula cu carnuri proaspete si sarate, cu multimi
de grane si alte lucruri ce, pe Dunare, se duceau acolo. Chiar
saraiul Sultanului din aceste tad se indestula nu numai de cele
trebuitoare vietei, dar Inca de cele spre lux si desfatare. 4)

Sultanul hotari dar a potoli cat mai In graba area rascoala,

pang a nu se Intinde si a lua mai multa putere. El numi atunci
Domn in Tara-Romaneasca pe un Bog dan-Beizade, 6) flu al Iancului-Voda Sasul, ce zach. nerusinat trei ani si seapte luni pe
tronul Moldovei (1570-1574), batjocorind-o si, [caruia] dupa ma-

zilia sa, i se tale capul In orasul Liov din Polonia, din porunca
regelui Stefan Bathori. 6) Acest june Bogdan se duse in Constantinopol cu familia sa, uncle intra in casa lui Ferhad-Pasa si crescand in casa lui ajunsese a purta slujba de haznadar. El avuse
de gand a se turd, cand crew ca favorul patronului sau si revolta Domnilor ii [vor] deschide calea de a dobandi un tron. 7) Mus-

tafa-Pasa, 8) caruia i se luase pasalacul Maras, 9) cut o seama de

esti, intro cari 2.000 laniceri cu vre-o cateva din agalele cele
mai insemnate, 1^) si pe langa, care ostire se mai adaogirrt 14.000

Turci ridicati din Bulgaria, fu poruncit sa treaca Dunarea pe la

Rusciuk si sa duca pe noul Domn in tail. 11) Intriaceiasi vreme
1) Esprinchardt, 249. Despot-Voda la 1562 urcase tributul din 30.000
galbeni ce era mai inain le, la 40.000: Hammer, 113. La 1574, Moldova platea
60 000 galbeni tribut si Sultanul cern a-I indol, pentru aceia se revolta IonVoda. Idem, 193.
2) Esprinchardt.
3) Botero, III, 120 si Hammer.4) Campana, o. c., II, 810.-6) Seadedin; Naima; Walther; Istvanfi; -6) Ureche;

Walther.-2) Seadedin; Naima.-0) Seadedin; Naima; Doglioni; Campana;

Stavrinos ; Cronicele Romaniei. Toate aceste batalii din inceputul anului
1595 sunt foarte incurcate de deosebiti cronicari straini. De pilda pe acest
Mustafa-Pasa, Walther it num este Ahmed-Pasa, Istvanfi Hafis-Pasa, Guerrin, Dantiscani, o. c., Habrin-Hassan-Pasa, Herrera Asan-Pasa, fiul lui
lbraim-Pasa. Cron. turcesti, romanesti si italienesti 11 numese Mustafa.
9) Seadedin ; Naima. 10)
Istvanfi; Walther.

www.dacoromanica.ro

44

N. BALCESCU

Gherei, Hanul Tatarilor-Perecopi, care cu 30.000 Tatari se Intorcea din Ungaria, primi porunca ca sa treaca Dunarea pe la
Vidin sff astfel din doua parti sa izbeasca pe Mihai.
XVIII.

Vestindu-se lui Mihai primejdia ce-1 ameninta, i i stranse In

graba oastea pe langa dansul 2) si imprastie calareti in graba
in toate unghiurile tariff, strigand ca intra sabie de Turci sff
Tatari in tars sff sa sara tati cu totul impotriva dusmanului, incredintandu-se in ajutorul dumnezeesc. 3) Apoi porni spre Dunare, Sambata in 8 Ianuarie (stil nou) si a doua zi se opri la
sat la Pietri, gatindu-se sa treaca Dunarea, sa se loveasca cu
Mustafa-Pasa, pans a nu apnea acesta sa calce tara. Acolo ii
veni veste ca Hanul cu Tatarii, trecand Dunarea pe ghiata, a si

intrat In Ora, robind si pradand. 5) Aceasta veste ingrija tare pe

Mihai si numai decal se Invarteji indarat cu toate ostile si puse
tabara la sat la Hulubesti, de unde trimise streji asupra Tatarilor
pre Racial Buzescu cu fratii lui, Preda Postelnicul sff Stroe Stolnicul, sff pe Radul Calonfirescu cu o seams de osti alese. 6) Hanul,
inaintand spre Giurgiu, ca sa sa impreune cu Mustafa, jefuind sff

pustiind tot Inaintea sa, isi aseza tabara la o mils departe de

Giurgiu, la satul Scarpatesti,7) puse straji in toate partile si trimise
cateva miff la pradat, ca sa aduca hrana.5) Avangarda romans, sub
comanda Buzestilor, inainta pans la sat la Putineiu, unde intampinand avangarda tatarasca, o izbi cu vitejie sff o infranse (14 Ianuarie), perind Tatari multi si vii prinzand Inc a multi. 9) indatI

ce affil Hanul aceasta trista veste, trimise pe un nepot al lui cu

o multime de Tatari si venira pang la o mils d'alaturi de Giurgiu, 1) la sat la Stanesti. 13) Buzestii mai capatand ajutor oaste
de la Mihai, le esira intru intampinare si se lovira de fats Dumineca 16 lanuarie (s. n.), (land vitejeste inteansii, ii biruira
si pe multi asternura, la parnant, ii prind sau se predau ei Insist ; 12N) o parte numai scapa cu fuga spre Hanul ; Insusi nepotul Hanului pert In aceasta Wale. 13) Dup'aceia Buzestii izbesc
1) Walther. 2) Cron. Rom. 3) Walther. 4) Cron. Rom. 5) Ibid.;
7) Serbatesti in judetul .Vlasea: Tunusli,
6) Cron. Rom.

Walther.

0) Cron. Rom. 10) Walther.

8) Walther.
") Walther.
13) Cron. Rom.; Tunusli, 264.
264.

www.dacoromanica.ro

") Cron. rom.

RONIANII SUB MIHAI-VOEVOD VITBAZIIL

45

mai multe cete ce umblau rdspandite duph, hranh' si cu cruzime

le fuggresc si le ucid. Seapte mil prinsi crestini furs mhntuiti

atunci din mhinile Thtarilor. 1) Hanul se afla tot la ScArpdtesti,
unde sosise si Mustafa-Pasa cu Bogdan-Vodd si se Impreunase
ambele ostiri, tatdreascd si turceasch. 2) Mihai, care sty randuit
de bataie la Hulubesti, 3) pregatind toate si Mud toate mdsurile cerute de Imprejurdri ca un duce prevhzdtor, cum prinse
acea veste, 4) socoti a nu mai intarzih si purcese in contra
ambilor vrhjmasi cu toatd armata si gloatele lui. In calea sa ucide si fugdreste mai multe cete de Tatari, cari rupte din tabdrd, de vre-o patru zile, se trageau acum spre ordia cea mare.
Dup'aceia, Dumineca (23 lanuarie), In murgul serii, napddeste
peste avangarda vrdjmasului ce se afla patru mile [departe] de
tabard, cornpusd de 6.000 Turci, intro cari 300 laniceri si o multime de Tatari, invocand cu o Incredere puternicd, dupd' obiceiu,
cu glas mare, numele lui Hristos. TAtarii, sumetindu-se in numdrul lor, nu bdgard de seamy l'aceastd strigare ; iar Turcii
o inteleserd si inalecand cautau a scdph cu fuga, favorizati de
Intunecimea noptii. Ai nostri izbesc cu semetie pe Turci si Tatari, si ii ieh in goand. 5) Avangarda noastr.d, sub comanda Banului Manta, ii duse gonindu-i pand in ordia cea mare dela Scarpdtesti. 6) Spaima intrd in tabara vrdjmash,, crezand ch, Mihai
Insusi a venit a-i izbi. Hanul, turburat de fried si neincrezandu-se in puterile sale, chiar in noaptea aceia 7) se despArta de
Mustafa-Pasa si de Bogdan 8) si lud calea pustiilor sale. Acestia cu Turcii lor, fugird Inca spre Rusciuk, goniti si thiati flied
de Manta, pand ii trech Dundrea. 9
XIX.

Mihai sosl a doua zi, Luni (24 Ianuarie), de cu noapte si 1'0

'lapse tabdra in locul pardsit de dusman la Scarpdtesti, si in
ziva urmiltoare, Marti (25 lanuarie), des de dimineatd, porni spre
Rusciuk unde, dupa cum aflase, Mustafa-Pasa nedescurajat inch,

de atatea invingeri, mai still-Tea osti si void a-si mai cerch

1) Walther.
5) Walther.
s) Idem.

2) Walther ; Cron. Rom.

2) Walther. 4) Cron. Rom.
8) Cron. Rom. 7) Walther. 8) Charles Bon, o. c.

www.dacoromanica.ro

46

N. BALCESCU

norocul. 1) Fara a mai lash, lui 1Vlustafa vreme de gatire, Domnul se grabeste si trece Duna'rea pe ghiata pe la Marotin 2) si
isi insird ostile mai sub portile Rusciukului. El avea, cu dansul
numai 10.000 ostasi (7.000 atat Munteni cat si Moldoveni), 9 in
vreme ce Mustafa-Pasa aveh 4.000 oaste aleasa, si 10.000 Turd,
adunatura din Bulgaria. ) El Isi lndeamna ostile a se lupta vi-

tejeste pentru gloria lui Hristos si mantuirea Patriei 5) si cu

frunte de leu, barbateste, mai repede decat ai gandi, navaleste
asupra Turcilor, cari d'abia apucasera a iesl din cetate, cand
lupta se incaiera. 6) Bataia tin(' catva si fu sangeroasa si nu Inceta, paha, in noapte, cand Turcii, cu Coate ca [erau] mai flumerosi, trebuira a se plech furiei Romanilor ; 7) dela vre-o 7.000
pana, la 8.000 cazura morti ; 8) ceilalti iii cautara mantuirea in
fug., dar ai nostri urmarindu-i in intunecimea noptii, fru% seama.
ii ucid sau ii prind pe toti. 9) Mustafa-Pasa, perzhnd calul, o
lab pe jos la fug. ; o sluga, ii dete apoi un cal prost, pe care

In zadar se sill a scaph: 1) el fu ucis de ai nostri nu departe

de locul bataei. 11) Domnisorul Bogdan fu mai norocit: reschirandu-se toti ai sal si Insotit numai de vr'o douazeci de oameni, 121/'

iar dupa, cum zic unii, numai de cease, 13) el fugi la Constantinopol, la maica-sa si la surori. Acolo, acest june pretendent fu,
la 1597, prin intrigile lui Ieremia, Domnul de atunci al Moldo-

vei, din porunca Turcilor, asvarlit In mare. El maritase pe o

sora, a lui dupg un nobil venetian anume Ioan Zane. Insusi analistul italian N. Doglioni spune ea ar fi vazut la acest Bogdan In
anul 1597, o sabie, Ingropata de mai multi ani, care se glisise
In Moldova si se presupunea ca ar fi sabia ce Atila, vestitul rege
al Hunilor, biciul lui Dumnezeu, purth in razboaiele sale. Taisul
sabiei foarte bine lucrat era de seapte palme in lungime si patru
in latime. 14)
XX.

Dupa aceasta stralucita biruinta, Mihai puse de arse si dete

In prada orasul Rusciuk. Un martur de fata descrie astfel raz1) Walther; Cron. Rom. 2) Cron. Rom. 2) Campana, II, 859.-4)
5) Idem. 8) Idem. 7) Idem; Doglioni; Istvanfi. 8) Campana,
36; Guerrin, 126; Mnntreux, 449; Francus, o. c., 139.-9) Walther; SeaWalther

dedin ; Naima.

II) Istvanfi.
11) Cron. Rom; Walther ; Fessler, o. c.
VII, 337.--") Walther.-15) Doglioni 9.-14) Doglioni.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

47

bunarea Romani lor asuprabietilor locuitori ai Rusciukului: Mu ltd.

jale sy fad]. In ziva aceia, si plangerile se inaltau pang la ceruri. Toti s'au incdreat cu avere din destul; robi si roabe si-au
luat cu prisos; nimica n'a scapat din mana lor. Gingasele tur-

coaice mult raslatate, ce stau in yeti inchise, sa le fi vazut

atunci goale, desculte, tavalindu-se in zapada, unele tarite de
p4r, altele de mana; nu era ostas care sa nu dues vre-o tur-

coaled. ')
Cetatea Insa nu putir fi luatd, cdci Domnul era silit a se in-.
toarce in Bucuresti, 2) chemat fiind de trebile tariff. 3) El lass pe
Unguri, Cazaci sff o seams din Romani lui Albert Kiraly, poruncindu-i a urma pustiirea oraselor turcesti din Bulgaria `) si insotit de ostasii ski, se intoarse, intrg in Bucuresti, unde.fu primit
cu strigate de bucurie si de binecuvantare ale poporului pentru
lzbanzile sale. Dobanda care ostasii aduserd cu dansii fu foarte
mare : din 10.000 ostasi ce-1 insotiserd nu era nici unul care sa

nu sg fi intors cu haine de mgtase si alte lucruri pretioase. 6)

Indata dupg ce resuflard putin ostile, Mihai porni pe Banul
Mihalcea spre Silistra, pe care o arse si o pustii din nou. 6) Mihal-

cea apoi se intoarce de asedie Braila, dupg ce prada si arse foburgul. Asediatli gasira mijloc de a scrie lui Muza, Ciausul din
Dobrogea, cerandu-i ajutor. Muza stranse vre-o 4.000 de oameni
si trecand Dunarea pe ghiatd, izbl tabdra romaneascd sff omorandu-le, dupd marturia indositoare a Turcilor, 1.000 de oameni, fi
sill a ridica impresurarea ; Mihalcea se intoarse langa Mihai. 7)
[Domnul trimesese] si pe Spgtarul Preda si pe Comisul Radul asupra Harsovei. Turcii din acest oral, afland de sosirea Romanilor,

se grabira a trece Dunarea si le esirg In Intampinare, dar Romanii ii bat si ii tree Dunarea, taindu-i in goand foarte eau pang
la Harsova, pe care o dau prada focului.
In vremea aceasta, viteazul si stralucitul Albert Kiraly cu o
iutime neauzitg, cu foc si cu fer, pradand si pustiind, isi roteste
armele fulgerand prin toata, Bulgaria. Sistovul, Cernavoda, Rasgradul, Babadagul si Oblucita se mistuird de sabie si foc, sff dupd,
ce isi Impinse pustiirile pang la Marea Neagra, si Cetatea Albg,

uncle gasird 14 tunuri, din cari doug purtau sapate armele lui
') Stavrinos 2) Istvanfi; Walther; Cron. Rom.-2) Istvanfi.-4) Walther; Istvanfi.-5) Engel, I, 232.-6) Idem, ibid.--1) Seadedin, 100-130;
Naima.

www.dacoromanica.ro

48

N. BALCESCIJ

Ferdinand si doul ale lui Ioan Hunyad, si [panal la gurile Dunarei, 1) ajungand pans la Varna; apoi trectind muntii, ajung
1incolo de Adrianopol, apropriindu-se pana, la treisprezece leghe

de Constantinopol, pustiind toate campiile si Impeastiind mai

multe cete de Turd si de `Mari. 2) Kiraly apoi isi intoarse InvingAtoarea oaste, neatinsa, [de dusman] si [InavutitA] cu multa
pradA la Mihai. 3)
XXI.

Tot in acea lung (Ianuarie), o ceata, de Romani aflara, prin spioni ca Sinan se intorcea, dela Belgrad la Constantinopol cu multe

bogatii, rapite mai toate dela dusmani. Romanii tree in Bulgaria, Ii pandesc calea in muntii Emului si na,v'alesc farA veste asupra-i. Sinan isi lasa, bogAtiile In prada, si Romanii, lacomi dupa,

dansele, lasarg pe Sinan de scapg. Gesty Ferentz sosi cu o ceata.

do Transilvani si uniti impreuna, coprind mai multe castele

din partite locului, tree muntii in Rumelia (Tracia), Imprastiind
groaza in toate paxtile si isi Imping pustiirile for pans la portile
Constantinopolului. 4)
Daca, toata, armia ar fi sprijinit aceasta nemerita. incursie, 6) Sul-

tanul ar fi avut mult a se teme de scaunul sau imparatesc. 6)

La lntoarcerea sa in Tara-RomAneascg, Ferentz Inta,lni un trup
de 12.000 Tatari, pe care 11 imprastie si 11 sfarama,. 7) Toate aceste

lupte din luna lui Ianuarie numai, umplura cincisprezece car

de capete de Turci, numai din cei mai Insemnati, ce se adusera
In tabara roma,neascA. 9) Aceste stralucite isbanzi ale Romanilor, aprinsera nadejdile popoarelor mult chinuite din Turcia si
incepura a le destepta din amorteala in care de veacuri zaceau.
Bulgarii furs cei mai Intal a se forma, in cete si a lua. armele.
Un trup de 2.000 de tarani Bulgari cuprinde Sofia, capitala Bulgariei, in lipsa Pasei d'acolo si ii dete foe si prada ; dar neavand destulA putere spre a o tine, o lasa si se Crag. 9) Prada fgcuta, se impart' intre dansii si fiecaruia ii vent in parte aproape
') Campana, 857.-2) Guerrin, 115.-8) Walther; Cron. Rom.; Istvanfi.
4) In text: ceette heureuse pointers; traducerea e a lui Odobescu. 6) De
7) De Thou,
Thou, II, 507; Guerrin 121; Montreux, 500.
6) Idem.,
8) Montreux, p.'500. 0) De Thou,
507; Guerrin, 121; Montreux, 500.
XII, 513.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

49

300 scuzi.1) Apoi, mai unindu-se (si] altii cu dansii, se pun de

pustiesc tara In toate pdrtile si ajung trei zile departe de Constantinopol. Ei Intampinard apoi un convoi de un mare_numdr
de care, crunile si mai mult de 40.000 dobitoace, ce se ducea
la oastea turceasca ; ei izbesc oastea ce II duceh, o birui si omoat% 2.000 Turci, Wand toatd acea prada. 2)
XXII.

Izbanzile nu furd deocarndatd, in Moldova, ass de repezi si

strdlucite ea, In Tara-Romaneascd. Aron-Vodd,Indatd ce se declara

in contra Po 2tii, Incepit a-si gal ostile si vru sd atace cetatile

rnoldovenesti, ocupate de Turd, din' Basarabia. Dar pe chnd faced acea _ghtite in Decemvrie 1594, fart veste, 14.000 de Cazaci,
intre cari 2.000 puscasi alesi, sub trei steaguri, unul cu Vultu-

rul negru ,si cu manuchiul de argint, altul cu Vulturul alb, cu

manuchiul iar de argint, si al treilea dupd obiceiul lor, sub o
capetenie anume Lobodd, ravalesc in Moldova, prddilnd si pus tiind prin foc si sabie. Aron d'abia scdpd din Iasi cu doi boieri

ai sdi, si Cazacii cuprind Iasul, pun mama pe visteriile Domnului si pun orasul in flacari si in singe. Mal tot orasul fu mistuit de foc. Cazacii luard din Moldova 26.000 cai, 600 fete tinere ; ei gdsird Inc h' 70 tunuri in Capita 16, din cari parte le luard,

parte le incuiard. Ne mai gvand ce jeful in Moldova, trecurd sd,

fact asemenea in polonia. 3) Vdzitindu-se scdpat din nevoia aceia
a Cazacilor, Aron Incepit iardsi a se pregitl de oaste impotriva
Turci lor. El primi si dela Bathori o seams, de osti ajutor, sub
comanda lui Bercea Andreias 4) si se duse sd izbeasc5 Benderul,
dar fu respins de Begul orasului, Mir.Ahmet. 5) .Aron se intoarse
apoi spre cetAtile Chilia si Cetatea-Alba si asedie pe aceasta din
urma, Incepdnd a o bate puternic cu tunurile. Garnizoana, ne
mai putand sth mult Impotriva, cern ajutor dela Gazi-Ghirai, Han
al Taarilor. Acesta sculd un numdr mare de 'Mari, si puindu-le
cap pe Adil-Ghirai, sburara In ajutorul cetatii. TAtarii sosird pe
cand garnizoana cetatii erg, gata sd, se des. 7) Aron, vdzand sosi') Guerrin, 133; Campana, 36.-2) Guerrin, 118; Herrera, 557.-0) Guerrin, 116; Iacobus Francus, V, 110. 4) Mag. ist., IV, 281. 5) Seadedin;
7) Seadedin.
0) Seadedin; Naima.
Naima.
N. Balcuscu, R0772(270 sub Hi hai-l'oer d Viteuzul.

www.dacoromanica.ro

:50

N. BALCESCU

rea Tatarilor, pricepit cg, e peste putintg, a urma asedierea In fata.

unei asemenea ostiri si se ridicg de acolo, trAgandu-se spre tars. 1)

Tatarii, in cele dintai zile ale lunei Februarie, intrarg in

Moldova, urmgrind pe Aron si facand jafuri si pustiiri, dupes
obiceiu, 2) pang cand cazurg in cursa ce-i astepta. Aron, care
aflase de sosirea TAtarilor mai nainte, nu perduse vremea. El
Isi StrAnsese toate trupele, ridicase poporul in arme, fagaduindu-i prada dusmanului, si tot poporul era, in picioare; chemase

in leafg o seamy de Cazaci, car' ipimati de pilda Romani lor,

apucarg armgle in contra Turcilor si deputara la Printul Transilvaniei, cerandu-i leafa numai pe doug luni, fagaduind ca apoi
se vor tine cu prazile for si ca vor slujl cauza Crestinatatii en
credinta si cu staruinta 3), ceia ce Sigismund prim' cu plgcere.
Dintealta parte, Mihai, instiintat de Aron, se griibi a alerga,
intr'ajutor. El plecg din I3ucuresti, luand cu sine sotia si copilul
sat', si se duse spre hotarul Moldovei cu oastea sa. Ambii Voevozi
meditarg o Stratagemg, si intinserg o cursa in care lesne cgzurg
Tatarii. Mihai, care se afla in fata Tatarilor, se Moil ca cum s'ar
fi spgimantat de furia vrgjmasului si incept a se trage,inapoi.
Tgtarii se iau fares socotintg dupes dansul, pang cand cad intro
stile muntene ale lui Mihai si ostirea moldoveang a lui Aron,
care sty ascunsg in pgduri si in spatele dealurilor. Atunci, dedata Romani' Ian ofensiva; Muntenii izbind pe Tgtari in fates
si Mbldovenii de dinapoi si din coaste. De trei on Tatarii, vazand primejdia in care se aflau, se raliaza si, In desperarea lor,
ca .niste mistrett izbiti si iinpresurati din toate partite, isi cautg
a-si deschide drumul. Dar Romanii se imbarbgteazg mai pre sus
de natura omeneasch si se silesc a nu le stapes din mama aceasta
prada cgzuta in cursa. In sfarslt, dupes o luptg inviersunata, armata tatareasca se zdrobeste si se reschira : 12.000 `Mari zac
morti, garb,' de copii si de neveste, 4) in locul batgliei ; multi Inca
sunt ranit,i; mai toata calgrimea for prat:al:TWA, fiul Hanului Insusi ranit de moarte; 1.500 cai unguresti, multe cares incgrcate
cu pusti, multe steaguri si 1.000 crostini mantuit1 din robie, fury
') El lush' se reintoarse iarasi si incept" a bate cetatea $i era gata a
o lua, clued Cazacii n'ar fi sosit. Epistola lui Aron-Voda catra Principele
Transilvaniei, Reusner, Ep. Turc., 122.-2) Seadedirk De Thou, XII,
568;Bethlen, 1. VIII, 578.-4) Reusner, Ep. Turc., 122.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

51

trofeele acestei biruinte. Ramsasita Tatarilor luil in fuga mare

calea pustiilor. 1) Aceste invingeri ce suferiea Tatarii in Valachia
si Moldova, in aceste dour', luni, si rigoarea iernei, tacit ca armata
lor, din 80.000 .oameni, d'abi& se Intoarsera 8.000. IndatA, pe
Tanga aceste perderi, o foamete grozavg, ii mai pustii in iarna

aceia, incat ajunser5, de lips11, ca," Isi frigeau muierile si copii

in frigari, de-i miincau. 2)
DupA Invingerea stralucita asupra TAtarilor, ambii Voevozi in-

stiintara de toate cele cu noroc sAvarsite pe Printul Transilvaniei, aratandu-i cA,, de le va sosl In ajutor, dupA cum li se MOduise, armata transilvana pan'a in 29 ale acelei luni Fevruarie,

8)

ei vor stapani toatg DunIrea si se vor pune in tale spre Constantinopol, 4) fiindca toate popoarele crestine din Turcia s'au
sculat sau sent gata a se scula impotriva Turcilor. 5)
XXIII.

Bathori, care sta in acea iarna in nelucrare, ocrotit de izbftnzile Romanilor, nu se prileji a raspunde cererii si dorintii Domnilor romani, caci ocupatia viitoarei sale nunti ocupa, atunci cu

totul duhul s'au atat de usurel. Parintele Alfons Carillo, pe

care 11 trimesese la Viena, dupg cum am vdzut, ii adusese fggAdueli mrrete dela ImpAratul si ingaduinta casItoriei lui atat
de mult dorit5, cu Maria Christina de Austria, flea archiducei
Carol, unchiul Imptiratului, sora on Ana, atunci craiasd in Polonia, cu toate ca fusese destinat6 inainte pentru regele Spaniel. 6)
Aceasta facia pe dusmanii lui Bathori sa zicA, a, Casa Austriei
i-a dat o femee spre a-1 raspl'ati, caci a calcat credinta si alianta Turcilor si ca drept zestre [a luat] nevoia de a purta rAzboi
cu dAnsii. 7)
Duph" aceia, Sigismund trimise o ambasada la ImpAratul, in capul

careia puse pe unchiul sa Bocskai, 8) care ajunse in 14 Decemvrie (1594) la Viena si in 12 Ianuarie (1595) la Praga, uncle fu
foarte bine primitA, 3) Ad. se incheie Intro imputernicitii lui Si1) Montreux, 500; Guerrin, 123; Dantiscani, 213; Iacobus Francus, 137.
_) Guerrin, 133; De Thou, XII, 513. ') Guerrin, 261. 4) Miron Costin, o. c.,
1. c.
5) Guerrin, 426.
6) Sagredo, 699.
') De Thou, XII, 239. -8) Istvanfi. 9) Montreux, 490.

www.dacoromanica.ro

52

N. BALCESCU

gismund si ai Imparatului un tractat de alianta pe aceste temeiuri: ca nu vor depune armele si face pace cu Turcii, dealt
printr'o invoire reciprocal ; ca in tractatul cu Turcii se va coprinde Transilvania, Valahia si Moldova ; ca toata Transilvania
si partea regatului Ungariei, ocupate de Bathori de Soinlyo, vor
ramanea vecinic acestui print si copiilor sai, parte barbateasca,

cu drept celui mai intai nascut intre dansii si tot in chipul cu

care se bucurase de acestea printii loan, Stefan si Christofor;
dar cu conditie ca vor recunoaste pe Rudolf si pe urmatorii sal,
regi ai Ungariei, ca suzerani ai Transilvaniei; ca, data Bathori
va muri fara copii de parte barbateasca, Transilvania si tarile ce
se in de dansa vor ramane pe searna Imparatului si a urmatorilor sai, si ch. Bathori si staturile (les ordres) provinciei vor fagadul printr'un juramant solemnel indeplinirea acestui articol; ca
in cazul cand Transilvania se va reintoarce regilor Ungariei, Imparatul si urmasii sai vor aura d'a pastra obiceiurile, privile-

giurile, drepturile si libertatile, si d'a nu da carmuirea tarn

decat la tin Domn din aceasta provincie; ca, Imparatul va recunoaste pe Bathori ca print suveran, ca-i va da titlul do stvdlucif,
ca va mijloci a i se da in casatorie una din fetole archiducei Carol,
mort de curand, si ca va angaja (pofti) pe regele Spaniel a-i da
colanul mielului de our (toison d'or); ca ii va da toate ajutoarele
trebuincioase, oameni, bani si munitii de razboiu ; ca va angaja
pe Papa a lua sub protectia sa pe Print,u1 si pe staturile sale;
ca Bathori si copii sal se vor crea, printi ai santei lmparatdi, dar
lard a aveh drept de sedere (assistance) si vot (suffrage) in dieta; ch. orasele, cetatile si castelurile ce se vor Ina de armata
imparateascrt in razboi vor fi ale Imparatiel, si ca cetatile ce
prea-stralucitul print al Transilvaniei va cuprinde (stapani) cu

stile si cheltuiala sa, vor ramlineh lui, de care se va bucurh

sub titlul de feud al Imparatiei (sans prdjudice des droits de
fief de sa Majest6 imperiale) ; dar ca data aceste cetati vor fi
din ale vechiului regat al Ungariei, acest Print va fi indatorat
a le da inapoi en o dreapta despa'gubire, platita de Imparat; ca.
Imparatul va plati sumele trebuincioase pentru intarirea cetatilor Transilvaniei, si ca Bathori, din partea sa, na va 'cruth nici chel-

tueli, nici ingrijiri, sere a le apara in contra dusmanului comun.

Se mai adriogl la acest tractat un articol ce se par(' de un

sem rail: El ziceh ca la intamplare cand acest razboi nu va izwww.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

53

buti dupd cum se nadlijduia, si ca Bathori va fi gonit din Transilvania, Impdratul se Indatoraazd d'a-1 primi in staturile sale
si a-i da venituri de ajuns spre a tine dignitatea sa si mdrirea
casei lui; ell in sfarsit Domnil (nobilii) ce acest rdzboi are sa -i
punt in aceleasi primejdii ca si pe printul lor, \ or puteh a se

retrage cu ansul in Germania. ')

Acest tractat, prin care Impdratul semdna a se fi aratat foarte

generos si a nu fi oprit pentru dansul decat dreptul onorific

de suzeranitate si eventualitatea, putin probabild la un print ash
tandr, de-a dobandl Transilvania in lipsk de maste-nitori, era In-

tr'adevdr castigarea Transilvaniei pe sigur de Imparatul. Cad

[era la mijloc] un secret ce putin mai in urind se date pe fats, iar
care era cunoscut atunci de toti cei ce se apropiau de Sigismund
si prin urmare si de Iesuitii ce i vindeau curtdi Austriei. Acesta
era neputinta, constatata de doctori, de a implinl datoriile cdsatoriei. 2) Se zicea ca el fusese legat prin farmecele unei babe
fermecdtoare, numita" Ioana, care era a lui Ioan Koacock. 3) Altii

prepuserd mai in urmd ca muma lui Stefan Bocskai, dorind

ca Sigismund sa is in cdsgtorie pe o fats a ei sff neizbutind, caci
Sigismund in vanitatea lui prefers pe nemtoaica, prin farmece
it legd. 4) Sigismund, care-si cunostea starea, sau ca credea ca,
prin stiinta doctoriceascd, i i va puteh vindeca neputinta sau
numai de vanitatea de a se vedeh aliat cu familia impdrdteascd,
dori aceasta casatorie, care fu fatald Orli sale.
Dupd incheierea tractatului, ambasadorii Transilvaniei primird
daruri mdrete si dandu-le audienta de ziud build (conga), Imparatul le fligildui ca va trimete peste putin pe princesa MariaChristina, logodnica lui Bathori; dar Curtea imperials tot amana
aceasta sub deosebite pricinuiri. Bathori se planse de mai multe
on si staturile tariff, care se temeau ca aceasta alianta cu Casa
Austriei sa nu le fie fatald, ziceau in gura mare ca si-au bdtut
Nemtdi joc de Printul lor. Spre a astuph aceste sgomote, Stefan
Bocskai, care rdmasese la Praga, se duse in Inceputul lui Martie,
la Gratz, capitala Stiriei, uncle se cdsdtori ca procuror al std1) De Thou, XII, 501-2; Montreux, 490; Sacy, II, 112; Bethlen, III,
2) De
530; Campana, II, 858; Du Mont, o. c., V, part. 1, 514.
Spontoni, 51.
3) De Thou, 503.
Thou, XII, 303; Tomasi, 61.
513

4) Spontoni, 52.

www.dacoromanica.ro

54

N. BALCESCU

pfinului sau Bathori cu Maria Christina, fatd fiind archiduca

Maximilian, fratele ImpAratului si Ferdinand, fratele princesei.
Bocskai, printr'o ceremonie obicinuita in casatoriilq printilor, se
puse in patul de nuntd. Nemtii Ins tot nu trimiserd, deocamdata pe mireasd la sotul ei, pand in vara. 1)
XXIV.

Domnii romani nu perdurd, vremea asteptand armata lui Sigismund ce nu veni, si cdutard a se folosi de izbftnzile for si de
spaima ce ele au adus vfajmaolui. In vreme ce oastea lui Aron
cuprinde Mdcinul si alte cetAti si rdscoald toat'd Dobrogea, ai
carei locuitori, urand Urania Turcilor, se ridicard cu totii si curdtira tara for de dansii.; doud escadroane de lYloldoveni bat In
doua randuri doud cete insemnate de Turci si le iau doug stindarde; 2) apoi se invartesc, iau cu sila Chilia si Benderul, unde
tae in bucdtd pe Beiul cu 600 Turoi, luand multe turme de do-

si in urmd merg de asediazd de a doua oar Cetatea-Albd, arzandu-i foburgurile, dupd ce au risipit ostirea Beiului acelei cetati, ant it-icatZe:aia a scdpat teafar, el al optulea,
Idsand in puterea Moldovenilor steagurile, tobele, trompetele si
cele mai multe avutii ale sale. 4)
bitoace 3)

Mihai, omorand mai mult de 1.000 de Turci, 3) cuprinde Isma-

ilul, unde Os] 70 tunuri de baterie, doud din care erau insemnate cu armele Imparatului Ferdinand si doud cu ale lui loan
Huniad. Aceste patru tunuri Mihai le trimise in dar la Printul
Transilvaniei. 6) $i dupd ce ldsd in Ismail garnizoand de 2.000
Romani, 7) trecti apoi iardsi Dundrea, pustiind orasele turcesti
ce mai ramaseserd in Bulgaria 8), si se Intoarse in grabs spre
I) De Thou, XII, 503.
') Epist. lui Aron, Reusner, Epp. Turc., ep. 1,
122.-8) Doglioni, 206. 4) Epist. citata a lui Aron. 5) Beyerlinck, o. c,
II, 225. 6) Bethlen, III, 534. Aceste tunuri se credea a fi fost luate de
Stefan-cel-Mare in batalia vestita ce castiga asupra lui Matias Corvin,

regele Ungariei, la Baia (Miron Costin).-7) Guerrin, 124 si 134; Montreux,

') Herrera, 557, spune ca la Smil, omorira
500 si 514 ; De Thou, 514.
mai mult de 2.000 Turd si gasira 34 de tunuri, din can unele dela Huniad

etc... si lasara garnizoand ca la 2.000 Romani, fiind cetatea tare. Andrei Borestay zice ca Albert Kiraly, la 10 sau 6 Mai, lua Smilul, dupa
ce cu o trupa de Romani a batut 3 000 Turci ce veniau prin Moldova,
ornorindu-le 2.000 de oameni, lua lesne Silistra si apoi vein la Braila cu
multi prada. (Campana, 861).

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB IIHAI-VOEVOD VITEAZUL

55

Bucuresti, pang a nu se desgheth de tot Dunarea. La. intoarceTea sa in Tara Ramaneasca, cu toate ca curgea de trei pahne
apa pe ghiata Dunarii, viteazul Domn mepriza o primejdie asa
de invederata st tree-CI cu toata prada s-a-, de cealalta parte a
Taului. 2)

to vreme ce Tatarii navaliserd in Moldova, Poarta, numind

Domn In Tara Romaneasca, pe unul numit Stefan, insarcinase
pe Capigi-basa st pe Pasa Silistrei, cu multi, putere de Turci,
gratari si laniceri, sa-1 duca in scaun. Mihai, afland de aceasta,
trimise pe Albert Kiraly, care intampinand pe dusman la 16 Martie, 3) 11 sparge si II fugareste, iar cetatea Silistrei, crutata [dna
atunci, o asemana cu pamantul ; apoi, ne mai Intarziind, se Invartejeste in orasul Turtucaia, cab de o zi de Rugeiuk, 11 apriuse,

ucigand multi din locuitori si se intoarce la Bucuresti, unde se

afla Mihai. Acesta II porni indata la Braila in ajutorul lui Mibalcea, pe care-1 trimesese de vre-o cateva zile, din nou, ca sa
ieh Braila si sa-si raybune rusinea ce primise, find silit, la cea
dintaiu asediere, a se departa,. Cetatuia Brailei era, inchisa en un
yid gros si intarit cu palimare de pari. 4) Armata toata ce o impresura, ,Rorpani st Unguri, dupa marturia chiar si a cronicarilor turci, se urea la 20 mii oameni cu multi artilerie. 5) Garnizona cetatdi era de 3.000 Turci 5), si nu le- mai putea, veni alt
ajutor, caci Dunarea [se] desghetase. 7) La apropierea Crestinilor, garnizona es1 din cetate si inceph. a-i hartul, dar fu silita
a se Inchide in cetate, a se apara cu tunurile si pustile. Asediatorii deschisera si dusera santuri (tranchee) prin trei locuri si

grabira mult asediarea in 16 zile. In capitul acestui timp, la

SO Martie, asediatdi ne mai putand a se impotrivl, se scatuira
a se prada, A composition [cu conditiuni], la cart furs siliti
a se supune. Dar Mihalcea, ce era nascut din Braila, nu voia
a le dh alta eapitulatie, decal, voia d'a es1 numai cu femeile st

copii lor, fora a lua nimic din avutia lor. Dupa rugamintile
insa ale lui Kara-ciaus, Mehemed-bey si Mustafa-ciaus, deputatii garnizoanei, Capitanii ungurii mijlocira si jurara pe credinta lor ca, nu li se va face nici un rau (tort) si ca pot lua cu
1) De Thou: d'intrepide Valaque.b 2) De Thou, XII, 514,
Wal,her ; Frachetta, o. c., 3.-4) Walther. 5) Seadedin.
Guerrin, 134.
7) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

56

N. BALCESCU

dansii on -ce vor vol. La 10 Aprilie, sh ia, dupa o lungh asediere

Bill la, unde se ghsi proviant si multa pradh 1). Ash, pang a nu
trece Dunarea dincolo, ei imbareara pe corabii aproape 1.000
ca'ntare de mobile si scule ale for si incepura, a esi din cetate,

spre malul Dungrii, plangand si tipand tare ; 2) dar ai nostri,

arind ca cu straele for due si bani si eh inch si in phni ascunserh our topit,.3) orbiti de dragostea jafului la care foartemult se ddprinse0, cu paguba disciplinei, calcarh eredinta dath.
si capitulatia, si se aruncarh asupra shrmanilor Turci, incepand
a despuia pe unii, pe altii mai Insemnati a-i luh robi, si pe veocativa a-i [si] ucide. Kara-ciaus. vhzand aceasta chlcare a capitulatiei, be stria, : Mincinosilor ! este oare vr'o religie care
sh ierte ce faceti ?" 4) Atunci Albert Kiraly cu celelalte capefe

ale armatei, pusera mina pe sabii, spre a opri pe Crestini de

a maltrata, pe Turd, ucisera vr'o cativa din cei mai inddranici si
ocrotirh trecerea acestor nenorociti pe celdlalt mal al Dunhrii. 5>
XXV.

In vreme ce Mihai se straduia cu atata virtute Impotriva dusmanului din afar* zavistia boerilor semana, samanta imphreche-

rilor din lhuntru. 0 seams de boieri, vazand energia si ealithtile deosebite ce desfasura Mihai, se temurh ca acest om eroic.
sh, nu curme puterea si suprematia for in Stat, ce cu atata nevoie izbutiserh, a intemeia asupra puterii domnesti. Incepura a
vedea Inteansul un urmas din acei Domni ca Mircea, Dracut,.
Topes, can Intr'o vreme zdrobiau pe dusmanul din afara si apasau
puternic, dimpreunh cu factiile, anarchia si partidele din launtru
si libertatea publich. Altii, din descurajare, socotind eh razboiul
inceput nu va puteh fi [tot] ash norocos pang la sfarsit, attn. Inch.

manati ca totdeauna de patima ambitiei si urei individuals,

toate aceste factii, in capul chrora era Banul Manta, se unirh.
si complotara ca sh doboare pe Mihai si sh' theme pe Turci.
Complotistii bilgara cara de veste in Craiova un trup de cinci
mii Sarbi, stransi in lean, de dansii, si se scularh pe fat,h, in
') Historic von, den Emp8rungen
, 71 -2) Seadedin.--5) Montreux,
5) Seadedin; Naima; Hammer.

114; Guerrin, 134. 4) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB AIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

57

contra Domnului. Acosta trimite Indata un trup de ostire la

Craiova, care napadeste in oral, zdrobindu-1 tare si goneste pe
dusmani pang ii tree Innot Dungrea. Mihai se part& cu multa
mdrinimie catra boeri, dusmanii lui : II ern', pe toti impre-

und, cu capul for Banul Manta, care, dupa cum spune Walther, train Inca la anul 1598. ') Apoi acea ostire [din Craiova],
merse sub Albert Kiraly de triumfa prin flacari de orasul Nicopoli. Dupa atatea ispravi marete si stralucite, Romanii incercard' si o perzare. Farcas, avand cu sine un trup de 3.000 Romani, Sarbi si Unguri, fu in,selat de doi custozi romani, cum-

parati de Turci cu 2.000 aspri, cart it asigurara ca vr'o suta

de Turci prada pe locuitori in preajma Vidinului si ca-1 rog
acei locuitori sa alerge in ajutorul lov. Farcas, increzator, se
duce si cade in mijlocul unei armii de 30.000 Turci sub un
Aga. Cei mai ,multi din ostasii sal, impresurati de vrajmasi, peril-A.2) El, numai en putini, putit scaph. [Aceasta perdere usoara.
Isi avit ins compel satjunea sa cu atatea alte biruint,e si, in
sfarsit, cu luarea BOUM].
XXVI.

Cuprinderea Brailei Incheie glorioasa campanie din iarna,

anului 1595, fora asemanare in istoria lumii. Nici odata simtimantul libertatii nu imbarbata mai puternic inima unui popor : patru luni, nesocotind rigoarea iernii si numarul eel mare
al dusmanului, pururea in campul bataliei, mereu ca niste uriasi,
s'au razboit Romanii din ambele tgri. Intr'o vreme asa de scurta,
[ei] se hiptara in zece Wahl Insemnate en dusmanii ; le imprastiara mai multo armate, coprinsera si pradaserd [ca] la doua-

zeci si cinci orase marl si puternice, si cetdti, 1) si mai multe

mii de sate pustiira. Constantinopolul Insusi, II vazit pustiind
prin fer si flacd"ri Wind la portile sale f Privind in total aceasta
campanie, imaginatiunea este izbita [de atatea indraznete Introprinderi, savarsite ca intr'un vartej de vitejie, de un popor setos
de libertate, tresarind sub impulsiunda unui geniu razboinic.7
1) Walther.-2) Ibid. 3) Orasul de Floci, Braila, Giurgiu, Rusciukul,
Turnul, Isaccea, Harsova, Macinul, Silistra, Ismailul, Chilia, Benderul,
Cetatea Alba, Baba, .1stovul, Cernavoda, Oblucila, Rasgradul, Provata,
Dobricea, Zagora, Turtucaia, Nicopoli, Vidinul si Vracea.

www.dacoromanica.ro

CARTEA II

CAL UGARENII
(Aprilie 1595

Decemvrie 1593).

Inch dela cola din-Wu triumfuri ale Romani lor din aceasth
iarna, spaima si groaza ce cuprinsese tabara si -tinuturne de
margine ale Imphrhtiei turcesti, intrarh si in Constantinopol, si
phtrunsera si pang si in Seraiul undo trhih traiu desfhtat si farce
grip, desfranatul sultan Murad al III-lea. Vaetele si eartirile poporului, demoralizarea ostasilor, a lenicerilor chiar, cari nu mai
voiau a merge la rhzboiu sub pricinuire ca nu li se platesc lefile, II Infiord de frica si Il sill a se gaud' si la trebile Imphehtiei sale. Vistieria find sleita cu totul, fu silit a luh din casa
sa bani spre a multumi stile ce cartiau cu obraznicie, facAnd
adesea si rascoale. Spre a Imbh,rbath duhurile spaimantate ale
ostasilor de pe margine, le trimise steagul eel sfant ce se zi,ceh
a fi fost al Proorocului' Mahomed, si care, lust de mai nainte
dela Egipt, fusese, panh in acea iarna, cu sfint,enie phstrat la
Damasc. Dar fiinta de fath a steagului Proorocului chiar, nu putii
Incur*, pe ostasi, cari acum, cu totul demoralizati. nu mai indrhzniau a da fath cu dusmanul. Sultanul porunci atunci a se
face rughciuni publice in piata tailor (At-meidan, Hippodrome)
In dosul arsenalului ; vizirii, seicii, legistii, prezidentii cancelariei stAturg, acolo, de fat,h, din porunca lui 1). Vestile ce mai yenirh dela Dunare adhogirh amarul inimei sale si ii pricinuirh
1) Hammer, II, 272-3.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

59

moarteal, pe care el o presiinti mai dinainte si o grabi prin-

tr'o temere superstitioasa. Saatgi-Hasan (Hasan ciasornicarul),

comisul sau favorit, visa un vis in care juca o rola cu sultanul
Suleiman, selcul Emir-Estivi si sultanul Murad. Visul acesta era
ass de ciudat, in cat el nu se putiu opri a-1 descrl stapanului sau.
Duhul superstitios al lui Murad al III-lea se impresiona foarte
de acest vis si trei zile dupa aceia, apucandu-1 carcei la stomac,
crezit ca i s'a apropiat ceasul mortii. El porunci atunci comisului sat' sa jertfeaseg cinci-zeci si doua, oi, din cari patru negre, opt pestrite si patru-zeci albe, dupa cum spusese mosul
sau Suleiman in visul lui Hasan. Si spre a-si imprastia posomorita-i melancoliel se duse in gradinele Seraiului si se odihni
in chioscul zidit at; curand de Sinan-Pala pe malul Bosforului,
de unde din doua parti se vedeau sosind corabiile in port. Acolo,
peste obiceiul sau, porunci muzicantilor odaii sale sa, zica un
cantec de jale ce incepea prin aceste cuvinte : Sunt impovilrat
de sarcina relelor mole, o moarte ! fii inteaceasta noapte mereu
alaturi cu mine". Indata doua galere eghiptene inaintara spre port;

tunurile for salutand, curmara aceste cantari jalnice, facand sa

plesneasca geamurile chioscului si sa caza in bucati. Aceasta
imprejurare, foarte naturals, fu privita de Murad ca un semn
rau. Odinioara, zise el, tunurile flotei Intregi n'au facut nici o
sminteala acestor ferestre, si acum tot se zdrobeste la zgomo-

tul artileriei acestor galore; vad ca s'a sfarsit cu viata mea

ca si cu chioscul !". Si lacramile inundara obrajii si barba sa.
Sculandu-se apoi d'acolo, el intra in odaia sa, uncle se asvarli
pe o sofa, cu inima apasata de temere si mahnire. (-liar In noaptea aceia isi dote sufletul (16 Ianuarie 1595) 2). Moartea lui fu
tinuta secrets pang sosi fiul sat Mahomed dela Magnesia, (28
lanuarie), care fusese la vreme Instiintat de muma sa, venetIanca Baffa. Indatg ce desbarca la chioscul lui Baiazid, tunurile
Seraiului si pristavii in piete, vestira, moartea lui Murad al III-lea
si Inaltarea lui Mahomed al III-lea. Toti slujbasii alergara spre a-i
aduce inchinaciune. 3) Noul sultan era un print crud, afemeiat si inmuiat de tot prin placer', carill facura de pierdn infocarea ce avea

mai intaiu spre razboiu. Dupa ce savarsi ingropaciunea tatalui

1) Embry, o. c., SOO. 2) Naima; Seadedin; Hammer, II, 274; Jouannin,
3) Hammer, II, 276.
o. c., 177.

www.dacoromanica.ro

60

N. BALCESCU

sau cu multi pompa, Mahomed al III-lea porunci

aduca inainte
pe toti fratii sal, in numar de noua-spre-zece. Acesti feciori si doud-

zeci si sapte fete ramasesera numai din o sad' doi copii ce avusese Murad al III-lea on deosebite neveste. Mahomed cu o fatarnica

mila mangaia temerile fratilor sai si, fata cu dhnsii, dete porunci
pentru ceremonia taierii lor imprejur ; dar, ducandu-i apoi in

camere despartite, pentru ca vaietele lor sa ramana tainuite,

trimise muti cu fatalul eat de-i sugruma pe toti 1). Din aceste
nenorocite jertfe ale unui obiceiu barbar, patru lua,serd, oarecare grad de dezvoltare, fiind crescuti cu multi Ingrijire. Acela
ce da mai multe nadejdi era sultan ylustafa, impodobit cu cunostinte literare, care afland moartea tatalui sau exprima presimtirea soartei sale Intr'un distic elegiac 2). Dupa aceia, Sultanul porunci si arunce in mare saptesprezece roabe insarcinate
ale tatalui sau. A doua zi el puse de aduse Inainte-i trupurile
fratIlor sai omoriti, le inchise in sicrie de chiparos 3), le impodobl cu turbane si pene de erodici (heron) si, cu alai mare, le
duse de le ingropa langa fatal sat' 4).
II.

Aceasta noua stapanire, care incepea printr'un asa de sangeros ()spat de fratiLfu primita de Osmanlii cu o trista presimtire.

Nici data pan'atunci Imparatia otomana nu se aflase In asa

cumpana de peire. Ostirile din Constantinopo], nemultumite ca
Sultanul, fara stirea lor, s'a urcat pe tron, II primita cu o rasGoan, infricosata, pradara orasul, vrura a izbi si Seraiul si d'abia,
on varsari mari de bani ce li se Mai, se linistira 5). Din afara
Imparatia era pustiita de Romani, Bulgari, Sarbi, Unguri rasculati, a caror pilda toate celelalte popoare crestine din Turcia sta.
gata a urma. Armatele musulmane, demoralizate en totul, fugiau
de bataie, in vreme ce stau semete si adesea se rasculau asupra capeteniilor lor. Pe laugh' acestea, o foamete cumplita cuprinse atat taberile de margine cat si Constantinopolul 6), si

ca cum paharul relelor nu era destul de plin, ingrozitoarea

') Hammer, 276; De Thou, XII, 500. 2) Naima. 3) De Thou, 500.4) Hammer, II, 277. 5) Embry, 813; Jouannin, 178.-6) Montreux, 513;
Embry, 813.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

61

ciuma isi Impreunase pustiirile sale 1). Atunci, in acele grele

si amari minute, Turcii, acesti crunti si trufasi concheranti a

saptezeci de popoare, stau inmarmuritioi cu durere intorceau
ochii &gra pustiile Asiei, de unde au venit si unde cred ca sunt
meniti a se intoarce. Proorocii, ce de malt circulau printre Mahomedani, faceau pe acest popor fatalist, mistic si crezator In
minuni, a crede ca acel ceas atat de temut acum a sosit. Se
zicea intriadevar ca Proorocul Mahomed murind, fu intrebat cats
vreme. va tines, statul si religia sa, si ca el, neraspunzand nimic,
ridica numai manile sale in sus, aratand cele zece degete, aceia,
ce sectatorii Coranului talmacira ca, va sa zica zece, o sutci sau
o mie de ani. Apoi celelalte doug soroace trecand, ramasese so-

rocul fatal de o mie de ani, care tocmai atunci se implinise2).

Se credea si se 'zicea Insa: ca, precum orasul Constantinopolului
si-a tras marimea dela un Constantin si apoi a fost luat si zdro-

bit sub un alt Constantin ; si precum Imparatia romans a inceput a inflori mai cu seama sub, un August si se pierdit sub
un alt August: asemenea si orasul Constantinopolului si Imparatia greceasca cuprinsa de un Mahomed, are sa se zdrobeasca
si sa se prapadeasca sub un alt Mahomed. i toti banuiau ca
acest nou sultan, cu numele Mahomed, va fi cel preursit pentru
caderea Impartitii. Se mai zicea Inca ca la anul 1453, cand s'a luat
Constantinopolul de Sultan Mahomed al 1I-lea, se ivise o proorocie

care spunea, ca acest oras va ultra iarasi in staptnirea crestinilor dupa doisprezece ani-tuni, socoteala arabica, dupa care
intr'un an-/und yin doisprezece ani d'ai nostri,adeca, duprt 12 on
12 ani sau duprt 144 ani. Acesti ani adaogandu-se la 1453, da anul
1597, ce era preursit pentru caderea Imparatii turcesti 3). Mult mai
multe si mai curioase erau proorociile ce circulau printre crestini
si Inflactirau de ntidejde imaginatiile lor. Erau niste proorocii
vechi ale lui Metodie, episcopul dela Patras, ale lui Leon, Imparatul-filozof cu tablourile profetice ce i se atribuiau si care vesteau surparea Imparatii turcesti de ctitra un om de vita veche

Iata, pastorul, zicea, aceasta din urma proorocie, carele va u-

tide pe lupul ce doria sa manance oaia; pastorul 11 va ucide si 11 va gasi om. Astfel va pierde eel ce a stlipanit grin
3)

1) Montreux, 513.
Cuspiniani, 143

2)

Esprinchard, 203; Montreux, 596; Embry, 113.

www.dacoromanica.ro

62

N. BALCESCIT

slid'. 1) Apoi veniau proorociile lui Merlin, care ziceau ca unul

Incoronat cu trei coroane va zdrobl Imparatia turceasca, si ca
Inainte de aceasta daramare va cadea asuprd-i o board urita si
groaznicd, (precum era ciuma de atunci) 2). In sfarsit cea mai
raspandita proorocie era a astrologului Antonio Torquat dela

Ferrara, care trdise pe la 1480, pe timpul lui Mateiu Corvin,

Craiul Ungariei. El pretindea ca Imparatia otomana va caded
cand va ajunge la al 13-lea sau al 14-lea Sultan si nu va trece
mai mult de anul 1596, caci atunci i se va intampla un ce groaznic si do moarte, din pricing ca, murind Sultanul domnitor, se

vor iyi atatea certuri si lupte intro cei mai marl ai Statului,
Incat se vor sfasia unii pe altii si asemenea vor pat,1 si de catra.
straini. Atunci crestinii vor lua inapoi Ungaria si vor face multe
navaliri in Imparatia turceasca, care va fi Inca necajita si de o
mare ciuma si de o foamete cruda. Apoi, crestinii imbarbatat,i
si IndrazneV, cu multa Infocare, graba si puteri, vor trece marea,
incat toata Crestinatatea se va vedea deodata In arme la rasarit,
undo va parea mai mult a fi zburat decat a fi trecut. Atunci
Turcii se vor cresting si ambele biserici si ambele Imparatii se
vor face una sub un singur imparat crestin 3). Apoi, pe langa
aceea, Mahomed al III-lea se intamplase a fi al 13-lea sultan dupd
Osman, cel dintalu. Ciuma, foametea, rahoiul, moartea sultanului
Murad, rascoala ostirilor, sfasierile color mari intro partidele dusmane ale vizirilor Sinan si Ferhad, toate se impreunase spre a
da temeiu acestei proorocii. Dar cea mai bund, proorocie, observa
foarte bine un analist contimpuran, ar fi fost sabia si unirea
crestinilor; 4) nenorocire numai ca aceasta din urma, ca in tot-.
deauna cand se Mott asemenea legaturi in contra Turcilor, lipsi,
si astfel toate proorociile ramasera zadarnice si esira de. minciuna.

Cateva zile dupa intronarea noului Sultan, SinanlYasa fu

scos din vizirat si surghiunit la Malgara, iar in locu-i se numi
rivalul sau Ferhad-Pasa (16 Februarie 1595), care tot de-odatd
1) Embry, 76, 164 i 112.-2) Ibid.; vezi si Merlin, o. c., vol. al 3 -lea.3) Embry, 112; Montreux, 499; Frachetta, 6.-4) Montreux, 596.

www.dacoromanica.ro

63

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

primi si comanda mai: presus a armatei, cu poruncd d'a porni

asupra "Tdrii-Romanesti 1). Se zicea ca Ferhad ar fi izbutit a

surpa pe Sinan -Pala, incredintand pe Sultanul Ca Mihaiu-Vocla

si Sigismund Bathori s'au revoltat numai din ura ce aveau catra
Sinan, iar nu din ura for catra Turci 2), Ferhad -Pala, poreclit
Characlan (sarpele negru) 3) era de origine arnaut 4). El fusese
crescut in Seraiu si, deosebindu-se in toata vremea prin vitejia
.si intelepciunea sa, ajunse iute in cele mai marl slujbe ale lm-

pdratiei si acum pentru a doua oars fu investit cu puterea vizireasca 3)0 Noul mare vizir adund indata la divan pe toti vizirii, pe rnuftiul, pe cadiascherii, pe nisangiul, pe cei patru defterdari, precum si pe agii lanicerilor sf ai buluciilor, spre a so
sfatui data trebue sa so indrepteze spre Buda sau spre TaraRomaneasca. Divanul se invol l'aceasta" din urmd parere 8). Vizirul porunci la toti Pasii vecini a-i concentra, ostirile la Rusciuk, undo sa se adune si materialurile cu lucrdtorii trebuinciosi

spre a face pod pe Dundre; paza acestui post pang la sosirea

sa, fu incredintata lui Lala-Mahomed-Pala, Beiler-beiu de Anatolia, care si porni indatd spre Dunare. Beiler-beiul Rume liei,
Hasan-Pasa, care se numise in locul lui Mahomed-Pasa, feciorul
Jul Sinan-Pasa, si care tot Intr'o vreme comanda cetatea Vidinul, a primit porunca sd, pregateascd aceastd trecere 7). Pe cand

marele Vizir se ocupa cu multd activitate in Constantinopol

cu pregatirile Ingrozitoarei sale expeditdi in contra prii-RomAneti, o r6scoara a spahiilor, aprins5, prin zizaniile vrajmasilor
sai, Sinan-Pasasi Cicala -Pala, turburd linistea Capita lei si era,
p'aci a-I rasturna din vizirat sf a-i rdpune si viata; dar, prin
vdrsari de bani si sprijinul co avir dela Ianiceri, puth. lesne
a
rasipl (21 Aprilie 1595). Dupd, domolirea acestel rascoale
marele Vizir esi cu alaiu din Constantinopol, Joi in 26 Aprilie si tabard, la Daut-Pasa, ducand cu sine 10.000 Ianiceri sub
Zagargi-Pasa si toata caldrimea cu leafy ce rdmasese la Poartd.

si caldrimea strdina, atat din aripa dreapta cat si din aripa

stangd. Corturile armatei se scoaserd cu cateva zile mai nainte; si se armase zece galore, pe cari incarcandu-le cu tunuri
si alto munitii, le pornira la Varna, de undo, pe Dunare, S.
1) Hammer, II, 277. 2) Esprinchard, 266.-3) Ibid.
5) Ibid.-6) Hammer, II, 277. 7) Naima.

www.dacoromanica.ro

4) Seadedin.

N. BALCESCU

se urce la Rusciuk 1). Al doilea vizir, Ibraim-Pala, fu numit Caimacam in lipsa lui Ferhad si ramase in Constantinopol impreuna cu aga Ianicerilor pentru paza orasului si carmuirea trebi-

lor Imparatiei. Caimacamul era dusman tainic al Vizirului si,

desi in public se arata ca se 'ocupa cu pregatirea si adunarea
ostirilor si a armelor spre a le trimite lui Ferhad, in tapta insa,
se silia cat putea de risipia toate pregatirile .facute 2). V4zand
Ibraim-Pala ca Vizirul trimetea din cale curier dupa eurier,
scriind Sultanului ca," se apropie de hotarele Tarii Romanesti cu
o mane de soldatl, rau armati, si ca 11 roaga a-i trimite indata
stile ajutatoare 3), se puse de arata Sultanului ca pricina pentru caee stile se aduna meet si merg cu greu tetra hotar, nu
este, dupa cum se zice, ca for le e teama a merge impotriva
Romanilor, dar cAci ele urasc pe Ferhad -Pala si nu vor a se bate

sub dansul cu dusmanul. Spre adeverirea ziselor lui, el scoase

de martori Inaintea Sultanului pe muftiul Bostan-Zadeh, pe
cadiascherul Baki, pe vizirii Qerrah-Pala, Hasan-Pala si pe feciorul lui Cicala -Papa, toti partizani ai lui Sinan, cumparati de
dansul cu vre-o cateva pungi de sechini si cart toti adeverira
aratarea lui Ibraim. Aceasta Incept" a face impresie asupra duhului Sultanului 4).

In vremea ce aceste intrigi, in Constantinopol, urzeau peirea

lui Ferhad -Pala, el inainta in calea sa. Plecand dela Daut-Pasa,
in 30 Aprilie, ajunse la Ciurli, unde porunci de a forma un trup
de 1.000 oameni puscasi si dete lui Husein-Bei comanda spahiilor. Acei 1.000 puscasi se luau din tot local unde Mara armia si cei ce se inrolau, salutau in toate zilele pe marele Vizir
inaintea cortului sau pe in trei sau patru ciasuri dupa amiazi.

In cele dintai zile ale lunei Maiu, ajunse vizirul la Adriaior

pol si dete porunca ca va zabavi acolo zece zile. In 13 Maim,
pans a nu pleca din Adriandpol, Vizirul, potrivit vechei si statornicei dorinti a Portii, sterse drepturile ce principatele Moldova si Tara Romaneasca isi pastrasera prin capitulatiile for si
le declare provincii ale Imparatlei turcesti (ijaleti). El numi de
pasa in Moldova pe Giafer-Pasa, fostul Beiler-bei al Servanului
si in Tara Romaneasca pe Satargi-Mahemed-Pasa5), si, luand In
1) Seadedin; Hammer, II, 277.
2) Naima.
3) Seadedin; Naima.

4) Naima; Seadedin.

www.dacoromanica.ro

3) Seadedin; Naima. --

ROMANII SUB MIHAIVOEVOD VITEAZUL

65

privire nadejdea viitoarelor for venituri, li se puse conditie

ca sd aiba a tine fiecare cite 1.000 soldati cu cheltuiala for 1).
Fiind-ca acum ambele principate erau reduse In starea celorlalte provincii ale Impairatlei, Vizirul dete slujba de defterdar In
ambele tdri lui Mehmed Bei, dela Ieni-Scheker si In aceiasi vreme,
hotdri 12.000 oameni In leafs, drept garnizoand acolo 2).
IV.

Pe cand acest nour ame'rintAtor de groaznica, vijelie se apropia de tara lor, Romanii aflard cd, un convoiu foarte bogat In
bani si. bucate, treced din Constantinopol in Ungaria. Mirosul
acestei prdzi scoate pe acesti lei din vizuinile for si ii impinge

a face tot spre a o dobandi"3). Ostile ronane intampinard pe

apele Dundrii pe Turcii ce povdtuiau acel convoiu. Lupta tine
multd, vreme cu noroc schimbat, pans and curagiul izbuti, si
al nostri luard, trei corabii Incdreate. Vestea ca se apropie armata lui Ferhad-Pala nu-i puth face de a se Elsa, de acea doUna', 4). Cat-va, dug' aceasta, in Ardeal, Sigismund Bathori
trilnise pe cel mai vestit general al sdu, George Borbeli, In Banat la Caransebes si Lugos. Cu toate ca aved cu sine putini ostasi, Borbeli cuprinse, prin sila, dona casteluri turcesti, anume
Bokcsa si Varsocs, dar garnizoanele turcesti de la Lipova, Giula,

Csanad si Ieneu, afland prin spioni ca orasul Iofo se ana fard

garnizoand, voird a se folosi de lipsa ostirilor lui Borbeli din
Ardeal si, cu puteri unite, ndvdlesc In aceasta tara, cuprind Iofo
cu seapte sate din prejur, uncle trec tot prin foc si sabie si due
pe locuitori in robie. Afland Bathori aceasta, spre a-si razbund,
porneste din Alba-Iulia o ceata de ostire aleasd de cuprinde
Totvaragia, mdcelarind garnizoana. Aceasta ceatd se uni apoi cu
Borbeli care bated Fagetal si, dupd ce II luard, plecara asupra
Pasii dela Temisoara care, unindu-se cu Beii dela Lipova, Giuila,
Csanad sj Ieneu, cu mari puteri aleargd asuprd-i. In batdlia insemnatd ce urma, Crestinii ramaserd biruitori. Pasa Temisoarei
abia sea,pd cu fuga; iar Baii Giulei 5i Csanadului fury prinsi ;
1) Naima.
Seadedin; Selaniki. 3) L'odeur de cette proie tire ces
lions de leurs antres et les pousse a toute extrernite pour la posseder :

Montreux, 521.-4) Idem.

N. Balcescu, Romeinit .ub dfihai-Voerod Fiteazul.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

66

viata for numai fu crutath ; toti ceilalti prinsi furh ucisi in fata
armiei crestine. In urma acestora Borbeli merse sh bath cetatea
Lipova 1).
V.

In aceasth iarnh puterea rhzbolului fiind In Tara-Romhneasca.

si Moldova, Ungaria rhsuf15, putin de mischrile armelor. Sinan-

Pasa dela Belgrad, de unde ierna, afla prin fugarii crestini silintele si umbletele printilor crestini pentru o mare leghturh
impotriva Turcilor. Spre a domoli focul cu care Crestinii se preghtiau la rhzboiu, mestesugitul Vizir creziuch, ar fi bine a face
a strAlucl Inaintea ochilor for o mincinoash licoare de pace. Spre

acest sfarsit Cacti. Imphratului o propunere de pace, dar puind

conditii grele, care era incredintat ca nu vor fi primite. Unele
din aceste conditii erau: d'a pia! tributul anilor trecuti, a Ingriji

pentru trimiterea lui regulath in toti anii de ad inainte, si a

nu da nici un ajutor Ardelenilor, Muntenilor si Moldovenilor,
revoltati asupra Portii, nici a be luh partea in viitor. De uncle
nu, amerinth Sinan ca, in primhvara viitoare, va merge sa
bath Viena. El truth Inch in propunerea sa pe toata natia nemteaser'. cu un mare dispret, zicand ca Nemtii sunt niste Iasi ce
nu pot suferl nici chldura nici foamea, si ca sunt buni numai
d'a beh si a manca. La aceste conditii aspre si cuvinte- ocaratoare, Imphratul raspunse cu vrednicie, arathnd eh o cercare rea
va dovedi indata lui Sinan ca Nemtii stiu a se bate cu ferul ;
ca zadarnicile sale amerinthri nu-i sunt de nici un folds, de
vreme ce are aface cu bhrbati, iar nu cu copii, cari se sparia
de cel mai mic zgomot. Apoi, lepadand conditiile turcesti, propuse altele cu totul impotrivitoare, intre care el cereh ca Sinan
sa deh inapoi toate castelurile cuprinse si toti prinsii, si ca.
Poarta sa se lepede de nedreptele sale pretentii asupra Moldovei si Thrii-Ronahnesti, Vari vechi feudatare ale Coroanei Ungariei. Intr'acest chip se zhdarnicirh aceste vorbiri de pace 2).
Sinan Pasa fu apoi chemat la Constantinopol si dephrtat
din viziriat, duph cum am vazut inapoi; si, Sn locu-i, yen! Hasan,) De Thou, XII, 637-8; Beth len, III, 582 5; Sieur d'Ambry, 814;
Campana, 876; Frachetta; Tiirkische and Siebenbiirgische Victorien etc.
- 2) De Thou, XII, 511-3 ; Montreux, 505.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

67

Pasa cu Beiler-beiul Greciei, feciorul lui Sinan-Pasa, si cu niste

Domni si boieri pribegi din Tara-Romaneasch: si Moldova, care
din ambitie chIcand legea si datoria lor, sub steagurile turcesti
se luptau In contra crestinilor 1).

Imphratul incepit atunci a se gal cu toath silinta spre a

urma ritzboitil in primavara viitoare El chemh pentru 8 Februarie (1595), adunarea staturilor Ungariei la Presburg, si ale Boemiei la Praga pc) ziva de, 9 Februarie. Archiduca Matei deschise adunarea staturilor Ungariei, cerAndu-le mijloace spre a
urma, rhzbolul de primhvarh cu lzbanda 2). Cererea i se irnplinl,

hothrhndu-se de adunare o dajdie de cu obste pentru toti, fie

de orice rang si orice privilegiu ar aveh 3). Diets dela Praga a
deschise Insu,si Imparatul si, multumind staturilor pentru zelul
for si puternicele ajutoare In bani si oameni ce dedeserh, spre
sustlnerea gloriei numelui de crestin, el le descrise starea lucearilor rhzboiului 4). El le spuse ca rugase pe Papa, pe Craiul
Spaniel si p'al Poloniei si Svetiei, pe marile Duca al Muscalilor si

pe multi alti printi straini, cum si pe printii Germaniei la dieta

dela Ratisbona, si ca nadhjduia ca toti isi vor uni puterile

cu ale lui impotriva dusmanului. El be vorbi apoi de leghtura
ofensivh si defertsiva a printilor Ardealului, Moldovei i TACORomanesti, de trofeele si biruintele for si Incheih cerand staturilor ajutoare In oameni si bani 3). Staturile ii deters pentru
Boemia, Moravia, Sileziea si Luzacia 6.000 calhreti si 10.000 pe-

destrasi, cari dela Iriceputul lui Maiu panh la sfhrsitul lui Noemvrie.trebuiau sa slujeasch cu cheltuiala for In armata imphrateasch 6). Imphratul numi mai mare peste stile sale In Ungaria pe comitele Mansfeld, chpitan vestit in razboaie pe acele
vremi si it cinsti' cu titlul de principe.
VI.

In vreme ce ambele Imphrhtil se ghtiau cu ath-ta silinta spre

a purth cu putere rhzboiul, unirea Voevozilor Ardealului, Moldovii si Thrii-Romhnesti, care, duph cum vazuram, fusese de mare

folos cauzei crestingthtii, fu in primejdie de a fi zdrobith, si a1) Montreux, 518.

509.

4) Idem, ibid.

2) Montreux, 503; Guerrin.-3) De Thou, XII,

5) Montreux, 504.

6) De Thou, XII, 510.

www.dacoromanica.ro

68

N. RALCESCU

ceste tsri, acuma ass amerintate, In nevoia de a deschide razboiu intro dansele. intelepciunea lui Mihaiu-Vodh' se grabi a opri

o asemenea nenorocire; dar s'arnanta de vrajba ce se aruncd

atunci, rodi mult mai apoi, zadarnici tot sangele ce se varsase
pentru cauza crWing,tatii, azvarli aceste trei tari In valuri si
In nenorociri cumplite si mantui Imphratia turceasch, de peirea
ce o amerintase. Sigismund Bathori, nestatornic i zadarnic, se
trufi i se inalta cu mintea de cand truth, i 'se rudi prin cAsatorie cu Imparatul nemtesc, si incepit de odata, prin usurpare,
a se Intitula print al Tarii-Romaneti si al Moldovii 1), aratand
prin aceasta dorinta sa d'a schimbh tratatul de alianta ce Mcuse cu DomniF ramani intr'un tratat de suzeranitate a lui asupra-le. Evenimentele timpurilor pastrasera aceste trei principate,
Ardealul, Tara-Romaneasca i Moldova, singure, izolate, Intro Imparatia turceasck Imparatia nemteasca i Crh,ia Poloniei. Era

oare-cum firesc lucru ca orice stOpanitor din aceste trei tari,

[ce] se simtia in putere, ss caute a le uni intr'un singur stat si
a reintruph astfel vechea Craie a Daciei. Mai multi printi romani si unguri o ispitira. Dar ceea-ce impingeh pe Romani catravaceasta era dorinta d'a-i constitui unitatea for nationals,
d'a se uni intro sine fratii de aceiai limbs si sange, in vreme
ce Ungurii nu erau impini decat de vechea i statornica for dorinta d'a-si Intemeih suprematia for asupra intregii natii roma,neti si, calcand-o in picioare, a da impdraliei for Varmurile MOrii Negro. Lupta intro aceste tendinte Impotrivitoare ale Romani-

lor i ale Ungurilor zada'rnici toate intreprinderile de a reintemeia, Crhia Daciei si aceasta rivalitate nationals aduse robirea
comunk
Tocmai In minutul cand mai cu seams se cereh Incredere reciproca i unire, nesocotitul Bathori, mai Inuit din zadarnicie,

aprinse torta acum stinsa a vechilor uri nationals. Proiectele

lui ainbitdoase gasira partizani nu numai in Ardeal, dar inch, in
Moldova si Tara-Romaneasca. Cu tot meritul ce Aron-VodA ii
dobandise prin rescularea lui asupra Turcilor, Moldovenii tot nu
puteau uita tiraniile lui de mai 'nainte. Yn intelegere cu Sigismund Bathori se urzi asupra lui Aron-Voda un complot Intro
boerii Moldoveni, In capul chrora sth Aga Razvan, ce comandh
1) Beth len, III, 562.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB NHAI-VOEVOD VITEAZUL

69

guardia de Unguri a acestui Domn. Sub pricinuire ca s'ar fi prins

niste scrisori scrise de mama lui Aron, care dovedeau ea el se
afla in intelegere cu Tiircii si. cu Cardinalul Andreiu Bathori din
Polonia, vArul printului Sigismund 1), un trup de ostire din Ardeal, sub comanda lui Gaspar Cornis si Francisc Daczo, intrA,
fara veste in Iasi si, ImpreunA cu RAzvan, ridicA pe Aron cu sotia si feciorii lui 2), la 23 Aprilie (1595), si-i dusera sub paza in
Ardeal, sub pretext ca sA se apere si sa se desvinovAteascA cAtra, Sigismund. Dar acesta 11 inchise In castelul Vintului 3), orAsel pe Mures, putin departe de Alba- lulia, vestit printr'o fruit de
lege a curt,ii Austriei : uciderea Cardinalului Martinutiu (1551)
de generalul impgratesc spaniolul Castaldo. Nu se tie data AronV oda, a fost vinovat inteadevar de tradarea ce a motivat aresstarea lui sau de a cAzut jertfA ambitiei lui RAzvan si lui Bathori.
Nimeni n'a vAzut acele scrisori de tradare ale lui. Noi ne pleearn a crede, cu mai multi analisti contimporani, ca Mil droptate a fost el azvarlit dupA Iron in temnitA, ; dar cumplita lui
domnire ii meritase o asemenea cAdere. El iisi gat* viata in 19
Maiu 1597, in aceeasi temnitrt. ToatA avutia lui cea mare, stransA

prin stoarceri nelegiuite, fu confiscate de Bathori, spre a ship

pentru cheltuiala razboiului 4). Mai multi din boerii partizani al
lui Aron-VodA, se turburara foarte aceasta, silnicrt si flira dreptate laptA ; de aceea, multi din ei fur inchisi, unit pedepsiti. cu
moarte 5). Aceste fapte nedrepte facet cu totul duhurile Moldovenilor de cAtrA Bathori si RAzvan si le intoarserA cAtrA Polonia,
undo multi boeri se aflau in pribegie, aceia ce dote Polonilor IndrAzniala de a cAuta, sa. intro In Moldova. Astfel dreptatea dumnezeiascA scoate rAsplata unei fapte role dintr'insa chiar ; si Razvan
precum si Bathori, traserrt dintr'aceasta mult rAu si stingere asupra
capetelor lor. Aga RAzvan fu numit de Sigismund Bathori Domn
In Moldova sub suzeranitatea lui si 1st luA.nume de domnie StefanVodA 3). Acest RAzvan era, na'scut in Moldova dintr'un tatrt tigan si
o mama moldovanc67). El intrase de Omar In slujbA, in armia polona

si, deosebindu-se printr'o vitejie neobisnuitA in fazboiul Polonilor

') Montreux, 520. 2) Engel, II, 239. 3) Cron. rom., o. c , 1. c. 4) Historia von den Emporungen, 71. 5) Cron. rom., Mag. ist., IV, 281 ; Historia von den Empdrungen, 71.
6) Cron. rom., Mag. ist., IV, 281.
7) Heidenstein, o. c., 315 ; Walther ; Bohomolee, o. c. ; Niemcewitz, o. c.

www.dacoromanica.ro

70

N. BALCESCU

cu Muscalii, fu din simplu soldat ridicat la cele mai inalte trepte

ostasesti de craiul Poloniei Stefan Bathori 1). In urma, Intorcandu-se in Moldova, intra In slujba lui Aron-Voda, care ii dete
rangul de Aga si-1 trimise, la Main 1593, sol la Sigismund Bathori 2). Apoi Razvan primi dela Aron comanda guardiei sale
de Unguri. El trase la sine dragostea acestor ostasi 3), si izbuti,
dupa cum vazuram, cu ajutorul lui Bathori, a rasturnh pe Dom-

nul sau si a se urea astfel In locu-i pe un tron de care se fitcuse vrednic prin vitejia lui.
Sigismund Bathori, temandu-se ca nu cumva boierii moldoveni, ce erau pribegi in Polonia, impreuna cu Polonii sa faca
vre-o navalire in Moldova spre a turburh starea lucrurilor, Intocmite dupa placerea lui, trimise pe Gaspar Cornis 1a Zamoisky, marele hatman al coroanei Poloniei, care Ii era cumnat,
tinand In casatorie pe sora sa Griselda, spre a-1 vesti ca el s'a
facut acum stapan al Moldovei si 11 pofteste ca sa nu umble
a intra, in acea tara, si a-i aduce vre-o pagulia. Zamoisky ii dete
raspuns In scris ca aceasta treaba priveste pe craiu si pe staturi si ca ar fi fost mai bine data Bathori nu intreprindeh o

asemenea fapth pans a nu care mai intaiu parerea craiului

Poloniei 4). Intr'acest chip, ambitia lui Bathori destepth', in inima

Polonilor vechia for dorinta d'a stapani Moldova si aduse marl

nenorociri.
VII.

Tocmai se gatia, Mihai-Vocla de a se aparh in potriva navalirii cu care 11 amerint,h Vizirul Ferhad-Pasa, cand prinse veste
de intamplarile din Moldova si de cugetele ambitioase ale lui

Bathori asupra tarii si domniei sale. Dintru 'ntaiu el nesocoti

acele proiecte ale unui aliat tradator si caleator de juram ant si
declara ca isi va aparh cu puterea drepturile, de se va atinge
cineva de dansele. Dar stolul ostilor turcesti acum se pornise
spre tara si, in acea primejdie, Mihai siniti nu numai ca nu
puteh intra In lupta cu Sigismund Bathori, dar Inca ca aveh
trebuinta de ajutorul lui. El area apoi si a se tome ca miselul
1) Heidenstein, 315.
Bohomolee. 4) Ibid.

2) Kovachich, o. c., 1, 209.-3) Heidenstein, 315;

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

71

sau aliat sa nu -1 jertfeasca, Turcilor. Inteadevar, tocmai atunci,

pe la Inceputul lui Maiu, sosise In Ardeal Ciausul Ibrahim, aducand lui Bathori caftane si scrisori atat dela Sultanul cat si
dela Aga Curtli din Constantinopol si Amat-Pala dela Timi-

soara 1), prin care i se fagaduia ca Sultanul 11 va recunoaste

stapanitor peste cate trele principatele cu titlu de Craiu si cu
plata unui tribut anual de 5.000 In loc de 15.000 sechini, ce
platia Artlealul mai nainte, numai sa se traga, din legatura cresting. Era Invederat ca aceste fagadueli erau prea mari ca sa
poata fi tinute 2). Mihai 'Mg puteh sa se teams ori de ce dela
un om ass de nestatornic la minte si la juramintele sale. tinparatul Insusi avea teams de slabiciunea lui Sigismund si Inca
din 7 Martie Ii scrisese sa, se fereasca de is,pita Turcilor, cari
se silesc din maini si din picioare, prin amerintari si fagadueli" ca sa-1 traga, pe el si pe Voevozii romani din aliant,a, cresting 3). In aceasta cumpana grea in care se afla, Mihai gasi in
inima sa curagiul rar sf foarte de laudat d'a jertfl marimea si
neatarnarea, sa, dragostea sa de sine, drepturile sale si chiar
ale patriel, pentru un mare interes al omenirii si al civilizatiei
crestine. Adunand Cara sere a se chibzui, isi alesera, cu totii
sfat de folos acestei nevoi, ca Domnul sa, se Inchine lui Sigismund, pastrandu-si insa, tars scadere, drepturile suveranitatdi
si veniturile Orli 4). Cu asemenea instructii, porni in Ardeal o
deputatie compusa din Eftimie Mitropolitul Targovistei, Teofil
Episcopul Ramnicului, Luca Episcopul Buzaului, Mitrea Vornic
mare, Vornicul Christea, Logofetii Dimitrie, Preda si Borcea,
Vistierii Dan si Teodosie, Postelnicil Radu Buzescu sf Stamate,
Clucerii Radu si Vintila 5). In 2 (12) Maiu, sosi aceasta deputatie
la Alba-Iulia sf Indata fu primita in audienta, de Bathori 5). El
oramdul din parte -i, spre a trata cu deputatia, pe Stefan lojica, sfetnicul sf cancelarul sau cel mare si pe George Ravazdi, sfetnicul sau
si capitan al cetatii Szamos-Ujvar 7). Dar dinteacesti boeri ce-i
1/ trimesese Mihaiu-Voda pentru to cmeala, zice cronica, Invraj bitorul diavol umbla In mijlocul lor, de se apucard unii cu altii mai
'7)

1) Reusner, Ep. Turc., 128.

2) Montreux, 526; Campana, 828; Iacobus Francus, anul 1595, 3.
3) Scrisoara Imp. in Reusner, Ep. Turc.,
114. 4) Cron. Rom., o. c., IV, 281. 5) Bethlen, III, 560. 6) Montreux,
525; Cronica lui Fuchs. - 7) Ibid.

www.dacoromanica.ro

72

N. BALCESCU

mult sa fad' vrajbe dedt pace, cum sa, scazh pe hai-Voda din
tad; iar ceilalti boieri ce se nevoiau sa slujeasch Domnului lor in
dreptate, de neprieteni furs biruiti 1)". Inteacest chip, prin vrhjmasia unor boieri, se facia. ca tratatul ce se incheie Intro plenipotentii romani i unguri la Alba-Iulia, in 20 Maiu 1595, nu
fu dupa cum voise Mihaiu, numai un simplu tratat de inchinare.
ci din potriva legiul o supunere desavarita i o intrupare a Tarii-Romaneti cu Ardealul.
Cuprinderea acestui tratat era : ca episcopii, boierii, impreuna
cu Mihai-Voda si cu toata tara, 1i aleg de Domn stapanitor
pe Sigismund Bathori i pe urmatorii sai, caruia depun jurdmantul de credinta. Acest print, neputand sth necurmat in TaraRomaneasca, va carmul printr'un Vice-voevod ales de tara, care
sa tie limba si obiceiurile ei i caruia Printul sg-i trimita
steag, buzdugan i sabie, semnele dregatoriei. Vice-voevodul Ii
va alege un sfat de doisprezece boieri mai batrani, Intro cart
sa nu intro nici un Grec i cu Carl va carmul tara. Veniturile
lui vor fi hotarite de Printul, .1 el nu se va mai intitula. ca Inainto : Din mila lui Dumnezeu", nici va numi oraele tarii ale
sale; Intr'un cuvant el va fl numai un slujba al Printului. Acesta

singur va avea drept de viata si de moarte asupra boierilor,

dreptul de a face danii la pamanteni, dreptul de a trata cu
puterile straine pentru tad. La dietele Ardealului sa se trimith
deputati i din Tara-Romaneasca, cari sa aiba drept de a vorbi
i a vota ca i toti ceilalti deputati. Libertatea i veniturile
clerului i ale calugarilor se asigurau, i juridictia Mitropolitului
Targovitei se intindea poste toate bisericile romaneti din tarile ce se aflau sub stapanirea Printului 2). Pentru toate acestea
Bathori se legs ca el i urmatorii sal vor aparh, cu toate mijloacele lor, tram de vrajmai. Acest tratat fu un act de razbunare al aristocratiei In potriva lui Mihai, pe care in zadar se
ispitise a-I rasturnh.
Boierii i calugarii, spre a-i asigura i a -si Intinde privilegiile lor, spre a umill pe Mihai, scazandu-1 din treapta de Domn
suveran la aceea de un slujba unguresc, tradara drepturile natiei i o aruncara sub suprematla i sthpanirea natiei ungureti,
dusmana ei cea de demult. Acest tratat, injositor pentru el i
1) Mag. ist., IV, 281. 2) Vezi tratatul intreg la sfdritul eartii.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

73

natia sa, esito al trAddrii din Iguntru si din afarg, fatalitatea ImwLejgraxiltar puse pe Mihai In nevoie de a-1 primi. Dar de atunci
trufasa lui inima isi fa'gAdul o razbunare puternicA si ura ce el

hrani familiei Bathorestilor si pe care still a o impartasi poporului roman, fu atat de infocata, meat arse cu totul aceastA familie si stinse cu sunet pomenirea ei.
Cu intoarcerea deputatilor din Ardeal, Sigismund trimise pe
George Palatici ca sa aduc5, lui Mihaiu-VodA buzduganul si steagnl ostasesc, semnele Voevodatului si sa primeased juramantul

lui si al boierilor. Mihai Mai acest juilmant; dar In inima sa

hotari a scApa de (Mitsui la cea mai dintalu ocazie.--Inteaceiasi
vreme, la 1 Iunie, SosirA in Alba-Iulia deputatii Moldovei, cari
Incheiar'a," un tratat Cu aceleasi conditiuni ca cel cu Tara-Romaneasca 1). De atunci Sigismund Bathori incept" a purta titlul de
Principe al Crciiilor Ardealului, Moldovei si Tarii-Rontdnesli si
al sfintei Impciratii roniane (regnorum Transylvania), Moldavite
Valachim transalpinw et Sacri Romani Imperii Princeps)" si in
Europa incept]. a fi prima si numit Crain al Daciei; [caci] locuitorilor acestor trei principate, Romani, Unguri si Sasi, li se da numirea comuna de Daci2). Dar aceasta nesocotitl ambitie a lui
Bathori nu sluji la altceva decal de a deschide ochii Romanilor
si a le aduce mereu aminte de vechia Cedie a Daciei, mostenirea for parinteascg. Astfel Ungurii lnsisi luerar5, si facura" pe
lume a credo intro viitoare CrAie a Daciei : fantomA Ingrozitoare
ce astazi IngheatA inimile for de spaima" 3).
VIII.

In vremea acestor tractatii, Vizirul Ferhad se apropia cu in-

cetul de hotarele noastre si Tataril, ce primiserA poruncd d'a

ajuta operatiile armatei turcesti, n'avalira cAtr'a inceputul lui Iunie, c'o puternicg ostire asupra Moldovei si TArii-Rom'anesti.
Mihai-Voda cu un trup de oasts alcatuit de Romani, Ardeleni
si Cazaci, pripi de le esi inainte la hotarul Titrii-Romanesti, to
1)

Bethlen, III, 571; Katona, t. 27, 188; Fessler, t. 7, 355; Nicolae Costin.-

Bisseliu, Frachetta si altii. 3) Dupa Sigismund Bathori, printii urmatori pastrard ideia lui de Craia Daciei : Astfel fu cardinalul Andreiu Bathori, Gabriel Bathori si Bethlen Gabor, care la 1628 cere dela Sultanul
a-i recunoaste titlul de Crain al Daciei.
2)

www.dacoromanica.ro

74

N. BILCESCU

da o sable, Ii Imprhstie si-i sileste a se Intoarce Inapoi cum inima

for n'a vrut 1). indath dupa aceea, Mihai-Voda, la cu sine o

ceath, de calh'reti s,i pedestrasi romani, impreuna cu 60 calAreti
ardeleni din trupul lui Albert Kiraly, sub comanda lui Gaspar
Ffidossi, si pornind din Bucuresti, strange pe langh dansul pe
toti stash romani si bulgari ce Intampinh In cale si pe o seamy
de paznici din volontiri si In ziva mare, langa Nicopole, trech
Dunhrea pe vase, in vederea si in fata ostilor turcesti 2), adunate acolo spre ocrotirea constructiei vaselor pentru podul ce
se preghtih a se face pe Dunare. Cum trecura ai nostri 1%4 dau
indata, n'avala% asupra Turcilor, Ii bat, li sparg, ii pun in goana

si-i silesc a cauta scapare duph santuri Inchizandu-se ih tabAra 3).

Aceasta, tabara era asezafa pe langa raul Osma ce curge din

Balcani si se vars'a In Duna're aproape de Nicopole, si laugh'
dansa erau gra'mAdite Ia un loc ca la o mie de luntri, cu toate
cele trebuincioase pentru facerea podului 4). Numgrul Romani lor,

spun ea se urch Ia cinci mii oameni, in vreme ce Turcii treceau peste dougsprezece mii 6). Bata' lia aceasta urmsa In 10 Iunie 6). Romanii cuprinsera tabAra cu asalt, prinsera si trecura,
pe multi Turci sub ascutisul sabiei, ca la 500 7), iar, duph' altii,
1.600 Turci 8) chzura morti. Despre Pasa nu se stie de a sca'pat

sau de a camas mort. Toate luntrile furA mistuite prin foc 3),
afara, de vre-o zece ce erau asezate mai departe si de care nu
se putura apropia 10). Ele slujira In urmh la ai nostri spre a
trece dincolo de rau bucatele gasite acolo 11). Un turc ales a
purth grija acestor lucra,r1 ale podului, vazand arderea luntrilor,
zise catra Fodossi: Daca, oastea voastrg, ar fi luat astazi prea
puternicului Padisah patru cetAt,i, n'ar fi fost nenorocire - mai
mare la el cleat paguba ce-i face arderea acestor luntri". Romann luara, in aceasta izbandh, case steaguri si doug falconete ce

Turcii castigaserg In anul trecut sub cetatea Raab dela ostile

Imparales,ti; Milaai-Vodd, le trimise lui Bathori Impreuna cu 16
1) Bethlen, III, 572 ; Katona 189. 2) Scrisoarea lui Albert Kiraly din
tabara dela Colentina (Iunie 1595) catra Sigimund Bathori, Reusner, Epistolae Turcicarurn, 132. 3) Ibid; Frachetta, 3. 1) Scrisoarea lui Kiraly;
Herrera, Campana, Frachetta spun ca erau numai 508 luntri, 5) Frachetta, 3. a) Idem, ibid.; Herrera, 559 ; Campana, 863. 7) Kiraly, ibid.
8) Montreux, 549. 0) Kiraly ; Herrera ; Campana ; Frachetta. 20) Ki-

raly. 11) Campana 863.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

75

tunuri si multe limitire [pale], hangeruri si alte arme.bogat Impodobite ce dobandirS, acolo ostasii sal 1). Ei gasira Inca mint prat,

munitii si multe instrumente de fer ; dar pe acestea, neputanclu-le duce cu dansii, le aruncara in apa 2). Invingatorii Romani
petrecura noaptea in acel loc si in ziva urmatoare 3), 11 Iunie 4),
apropiindu-se de orasul Nicopolului, scot pe dusman dintr'Insul, II
-cuprind, ii strica si II dau prada flacarilor 3). Nemultumindu-se

cu atata izbanda si Inflacarati de norocul ce ii favoriza, ei se

arunca chiar asupra cetatii si izbutesc a face o spartura langa
poarta cea mica, cat sa poata treca doi oameni. Dar cei din 15.untrul cetatii incepura a varsa din tunurile si pustile for descarcaturi omoritoare si ai nostri, vazand ca perduserh' vre-o 50
sau 60 oameni, lasara cetatea si trecand Dunarea, se intoarsera
in tars, veseli de norocita for expeditie 3).
IX.

Aceasta expeditle a Romamilor la Nicopole se marl foarte

mult de unii din analistii contimpurani, cari o transformara intr'o batalie generals cu toata oastea lui Ferhad-Pasa, in care
acesta ramase invins c'o perdere foarte mare 7). Chiar Turcii,
dusmanii lui Ferhad-Pasa, raspandira aceasta veste neadevarata,
ca sa-1 poata perde mai au inlesnire. Noi Insa deteram mai mult
crezamant raportului lui Albert Kiraly calla stapanul sau, ce se
potriveste tu aratarea unor analisti al timpului. Perderile Turcilor
Inca nu furs at de nenorocite precum credeau crestinii si Tur-

cii chiar, cad In putine zile luntrile se facura si se adunara la

loc. Se vede ca Mihai vru Inca a face cu acestea, cea ce Meuse
cu celelalte. El trecil vre-o mie de oameni langa Nicopole ca sa
puns mana pe acele vase ce se coborau pe Dunare spre schela
Raveh, uncle Hasan-Pasa, Boiler -beiul Rumeliei, insarcinat cu con-

structia podului, be adunh. Romanii se dasera ascuns si le pantleau trecerea; dar a doua zi dimineata stile Rumeliei si SegbanBasi, generalul Ianiceriler, care pazia acele luntri, plecara spre
dansii si alland in tale dela un prins starea si asezarea lor, se
1) Herrera, 559 ; Campana, 863.-2) Kiraly. 3) Ibid. 4) Frachetta;
Campana, 863; Herrera, 559. --5) Kiraly; Frachetta. 6) Kiraly. 7) Sagredo, ed. fr., V., 200; Montreux, 567; Iacobus Francus, anul 1595, 10;
Historia von den Emporungen, 71; Orteliu, 253.

www.dacoromanica.ro

76

N. BALCESCU

ascunsera toata ziva aceea intr'un loc priincios, si a doua zi,

Gaud se craph, de ziva, izbira fara veste Turcii pe ai nostri cu
atata noroc in cat ii Invinsera, si-i puse pe fuga i).
In sfarsit, dupa sapte saptamani dela plecarea sa din Constantinopol, Ferhad-Pala sosise acum in Rusciuk 2), pe la jumatatea lui lunie, unde gas1 lemnele pentru facerea podului gata 2).
Pricina zab'avirii lui in cale fu, dupa cum stim, Intarzierea adu:.
narii soldatilor si greutatea ce intampina Intro strangerea munitdilor si a bucatelor din partea dusmanilor sai, ramasi in Constantinopol Indata ce sosira, vasele dela Nicopole, in 6 Iulie,
se apucarsa de lucrul podului. Un roman ce pica atunci in mainile Turcilor, si care se vede a fi fost trimes intr'adin$ de Mi-

hai-Voda, be spuse ca acesta primise ajutoaro din Ardeal si*

Ungaria si ca se afla in Bucuresti in capul a sapte-zeci mii ostasi. Segban-Bali In Insarcinat a trage linia podului cu vre-ocatIvh Bei de Rumeliao cari trebuiau sa mearga inainte. MareleVizir sta la capul podului sub un chiosc sustinut de opt stalpi,
de unde puteh sa vaza si silinta ce se puneh la lucrarea podului si tot ce se petreceh in tabara. In locul unde se idea, podul

era, in mijlocul raului, un ostrov lat, sada tot de salcii, uncle

podul ajunse in cinci sau cease zile. Ostrovul fu ocupat mai
intaiu si se asezara acolo corturi. Celalalt canal al riului, ce
se Intindeh pans la cetatuia San-George, era foarte larg In cat,
trebuih cel putin 500 vase spre a face podul. Era, Tanga cethlue
locul cam -ridicat si niste sangiaci-bei furs, orandiliti spre a 1
taia ca sa poata prinde capul podului. In 8 Iulie, Beiler-beiul
Rumeliei, Hasan-Pasa intra cu pompa in tabarg, aducand ca la
500 robi si aproane patru mii capete de crestini din Transilvania si Ungaria 5). Satargi-Mehemed-Pasa, ce fusese numit Boilerbeiul Tarii-Romanesti, fiind chemat, sosi si el peste putine zile.
In tabara 6).
X.

Intr'aceea, pe cand Ferhad.Pasa se ocupi, cu constructia podului, magulindu-se eu nadejdea ca va supune indat'a Tara -Ro2) Hammer, II, 278. 3) Seadedin.
1) Seadedin.
2) Seadedin; Naima. 2) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

4) Herrera, 559.

ROMANI]. SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

77

inaneasca si apoi prin Ardeal isi va deschide calea spre Belgrad, ca sa Inceapa operatiile razboiului In Ungaria, vrajmasii
sal din Constantinopol nu sta. in nelucrare. Sinan -Pala castigase
pe tainicii haremului, cari Incepura a bags multe hule asupra
lui Ferhad in capul despotului 1). Il Invinovatira Ca in fundul
inimei sale e ghiaur i ca are relatii secrete cu Mihai-Voda,
silind impreuna a prapadi on total armia mahometana 2) ; ca
perduse o mare batalie la Nicopole ; ea ostasii nu vor a se mai
bate sub dansul ; ca opreste pe seams -i banii cu cari trebue a
plats ostile, si ca, de i se va lass, Inca comanda armiei, e de
temut ca ambitia si scumpetea lui sa nu pricinuiascA nenorociri
si mai mad 3). Prin aceste pari neadevarate, lbraim-Pala si ceilalti prietini ai lui Sinan, izbutira a rasturna pe Ferhad, si in
6 Julie, Sinan-Pasa fa numit in locu-i mare Vizir, pentru a patra oars. A doua zi (7 lithe) noul Vizir porn). pe Chehaiaoa Capigiilor, Ahmet-Aga, cu un ferman, ca sa lea pecetea imparateasca din mana lui Ferhad si sa-1 si omoare, de va avea ocazie priincioasa 4). Dar cu doua zile Inainte de a sosi chehaiaoa
In tabAra la RusciuJc, Ferhad-Pasa, instiintat fiind de niste credinciosi ai sai din Constantinopol despre ceia ce i se pregatia
,chema la sine pe Satargi-Mehemed-Pala, ii dete pecetea imparateasca In maini, spuindu-i ca el e mazil si cu tot bagajul sau,
insotit de trei mii voinici calareti, lua drumul ConstantinopoJului. in tale, Intalni trupele Siriei, pe carl Sinan le pornise dupa
dansul, zicandu-le : Mie capul, voila avutiile !" Ferhad scap5,
din mama, acestora, lasandu-le in jaf averea sa, ce era Incarcata
toata pe camile legate cite cease unele de altele. Dintr'un deal
vecin el privi aceasta prada a vistieriilor sale si apoi se departa
In munti si d'acolo se duse la Constantinopol, uncle in zadar
cauta a-si mantui viata. Moartea lui e povestita cu intristare
de toti istoricii turd, can lauds slujbele ce el a facut Imparatiei si hulese pe ambitiosul si barbarul sAu dusman 5).
Sinan-Pasa, care se numise tot deodata Seraskier si mare
Vizir, cal% a perde vreme, incepa a se gall spre a porni la oaste 6).

Pana a nu lesi insa din Constantinopol, vrand sa dea Turcilor

si Sultanului o priveliste placuta, trimise de scoase din inchi1) Naima.-2) Idem-3) De Thou, XII, 535.-4) Seadedin ; Naima ; Selaniki; Hammer, II, 279. 5) Ibid. 6) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

78

N. BALCESCU

sori o sutg doisprezece CresAini robiti in Ungaria, afar de femei i copii, pe cari, dupg ce fi sill a face o suth leghe zi si

noapte pe drum., lega.ti si chfnufti de foame 0 de seta, In cat

multi, nu numai copii dar i barbatd, murirg In tale, ii aduse
in oras,, unde el Insu0 ii primi la portile cetatii i ii plimbg prin
thrg In vederea Sultanului i a locuitorilor. intro acesti robi
erau multi oameni Insemnati i de cinste, din cari unii furg
osanditi la galere, altii tra0 In teapg, Intro dan0i se descoperi
o femee In haine bArbatesti. Erb, o jung fats numitg Maria Putoiana. Istoricii nu spun nimic despre nationalitatea ei; numele
lush, o dovede0e a fi fost romanch. impinsa, dupg spusa unora,
de dorinta d'a-si rhzbunh familia macelgrita de Turd, iar dupg
a altora, de maritnea curagiului sau i de sfanta dorintA d'a se
lupth cu dumanul legii, ea se batitse multa vrem ca soldat.
Turcii o Intrebara data n'a luat haina barbateasch, ca sa ascunza
vr'o dragoste cu vr'unul din osta0. L'aceasta ea raspunse cn
o minunata neinspaimantare, &A ea 10 schimbase portul ca sa
poata a-i vatgma in rItzboiu, iar ch, pan'atunci nici un om
nu-i banuise sexul. [Aceasta] o marturisirg i toti sotii ei, adhogaud cg in toate Inthlnirile cu Turcii, ea dedese foarte frumoase
probe de curagiu. Afland Sultanul de aceastg eroing, trimise de
o aduse dinainte-i si o Intreba de a ucis vre-un Turc ; la care

intrebare ea raspunse cu semetie ca s'a purtat cat a putut

mai cu curagiu, necrutand nici un duman i ucizand vr'o zece
cu mama ei. Sultanul, mirandu-se mult de virtutea acestei fete
generoase, puse de o preumblg In triumf pe ulitele Constantinopolului, argtand-o poporului ca o minuue, apoi o dede Sultanei spre sluija ei In harem 1).
XL

Sinan-Paa era pe atunci in varsta de optzeci *1 trei de ani.

El era de neamul lui aradut 2), ngscut in satul Tapiano in Sangiacatul Prevezei 3). Fiind numai In varsta de 16 ani, el ie0se
din Seraiu In zilele Sultanului Suleiman i intrase in randurile
1) Guerrin, 158; Baudier, 564; Montreux, 569 ; D'Ambry; Iacobus Francus a. 1595, 34; Sacy, II, 110. 2) Seadeclin; Naima; Guerrin, 157; Montreux, 569; Esprinchard, 265. 3) Idem, 265.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

79

lanicerilor, luand parte la multe batalii Insemnate de pe atunci,

iar mai cu seama, la asediarea Vienei dela 1528, si deosebindu-se
totdeauna printr'o ura feroasa asupra crestinilor 1). In puting,
vreme el ajunse Belier -hei de Alep si de Eghipet; pe urma fu
trimis de linistl turburarile Arabiei si lua parte, sub MustafaPasa, la razboiul Chiprului 2), uncle isi arata cruzimea sa asupra, crestinilor, povatuind calcarea capitulatdei si jupuirea de
viu a viteazului si neno'ocitu1ui Bragadini, comandantul cetatii Guleta 2). Dup'aceea .ajunse de trei on mare Vizir, vestindu-se mai presus de toti capitanii turci in toate razboaiele

ce purta cu noroc In cite trele partj. ale lumii si care li dobandise numele de nebiruit si de Marius al Osmanlailor. Turcii
11 numiau Cogia-Sinan-Pala sau Sinan-Pasa-cel-batran spre a-1
deosebi de Cecale-Zade-Sinan-Pasa 4), cunoscut de crostini sub

numirea de Cicala-Pasa, care era nascut la Messina dintr'un

tan', genovez si dintr'o mums tureoaica 3). Indata ce isi va2ii
Implinita infocata sa dorint, de a se mai WI impotriva crestinilor, batranul Vizir, lnganfat de reputatia sa ostaseasca si de
atatea razboaie cu noroc savarsite la Tunis, Arabia, Persia, Geor-

gia si Ungaria, se duse inaintea Sultanului de jury si chezasui

pe capul sau ca va snpune pe revoltatii romani, va robi si va
pustil tara lor 9, iar pe Mihai-Voda it va prinde si II va aduce
viu 7). Dup'aceea isi aduna In grabs ostile si toata, gatirea trebuincioasa la razbolu, lua cu sine steagul cel dant cu care Musulmanii se credeau nebiruiti, cand it aveau In tabara for si,
iesind cu ceremonie mare din Constantinopol, Merse de tabari
la Daut-Pasa 8). D'aci, in 17 Julie, porni spre Ruscluk. Inteaceeasi vreme poruncise tuturor Pasilor vecini sa -i iasa in cale cu
ostile for si Hanului sa dea havald cu Tatarii s,i prin Moldova
in Tara-Romaneasca. Amiralul Cicala asemenea fu poruncit ca sa
stranga din ostirile Asiei o armie mai pc) atat de numeroasa cat a
lui Sinan si s, stea gata ea la orice cerere sa se uneasca in grab,
cu dansul 10). La Andrianop-ol ajunse pe Vizir ostile Siriei si de
acolo porni la Carinabad, uncle fu Intampinat, la 28 Iulie, de Chehaiaoa Capigiilor, care Ii dete In mini pecetea Imparateasca, spu1) Seadedin.

2) Seadedin.

5) Montreux, 569; Guerrin, 157.

4) Ie-

kowski, o. c. 5) Esprinchard, 211. 6) Walther. 7) Stavrinos.Vistie-

nil, o. c., 1. c. 6) Hammer, II, 272. 9) Sagredo, 724. 10) Guerrin, 162.

www.dacoromanica.ro

80

N. BALCESCU

indu-i si de fuga lui Ferhad -Pala spre Constantinopol. Sinan scrise

d'acolo4Sultanului, cerandu-i ca s. omoare Indata pe Ferhad-Pasa
si apoi isi urmA calea, trech. Balcanii prin stramtoarea dela Cialieavak, si ajunse la umla, si d'acolo la Hozargrad sau Rasgrad 1),
facand cincisprezece tabere din Constantinopol panA in campiile
Dobrogii 2). indata -purcezand lnainte, sosl In 5 August (s. n.) In
tabara dela Rusciuk. Acl stile it primirA stand Inarmate si '11 insotirA pang, la cortul lui, unde II prezentara cativa robi si cateva

capete de Romani, cari veniserA sa izbeascA pe Hasan-Pasa si

fusese prinsi si omoriti de dansul 3). Dela 1462, de cand concherantul Constantinopolului Mahomed 11, in capul unei armii de
douA sute cincizeci mii oameni, navali in tara noastra, nici o altA"
ostire mai mare, nici cumpAnA de peire mai grea ca cea de acum

nu o amerintase. inteadevAr, armata ce Sinan -Pala adunase la

Rusciuk spre a trece in Tara-RomaneascA, erg, de o suta optzeci
mii ostasi SL o mie lucratori. 4) Cei mai vestiti Pasi ai lmpara
veterani a mai multor rAzboaie comandau dupa Sinan aceastA
armie. Era Hasan-Pasa, Beiler-beiul Rumeliei, nAscut In Hertegovina, fiul vestitului Mahomed - Socoliul, -ce statuse Vizir sub trei

Sultani. RI dobandise o mare glorie In rAzboaiele din Persia si

din Ungaria, se privea de toti ca cel mai bun capitan al Turciei
si era foarte iubit ostasilor pentru natura lui cea veselg. 5) [Era]
Mahomed-Satargi, arnaut, ce fuse Pas,A de Caramania si Ciadarmecter-pasa (sAtrar mare). El era foarte viteaz si se povestia
despre dansul ca, fiind de paza ling. Sultanul, it apArA inteo
bAtaie, taint] mai multi dusmani numai cu un satar, de unde cApAtA

numele de Satargi ; altii ziceau ca acest nume Ii vine pentru-c6

a fost mAcelar 6). [Era] Giafer-Pasa, eunuc, ungur de neam, ce fusese PasA de Tauris si se deosebise in razboaiele Persiei 7); HaidarPasa, Beiler-beiul Capadociei, vestit prin isprAvile sale din MolSeadedin.-2) Istvanfi, 411.-2) Seadedin. 4) Numdrul armiei turcesti
e cam nehotarit, Anali,stii turci, dupd cari se luara 51 unii analisti italieni, o scad la 70 mil oameni numai; dar Hammer ne spune a nu ne'
increde in buletinurile Turcilor. Istvanfi spune ca armia turceasch trecea
peste 100 mii, iar Filstich o face de 200 mii oameni. Noi am primit nuznarul de 180 mii dat de Walther, care, hind pe atunci in tars si curand
dup'aceea la Constantinopol, ni se pare a fi mai exact. Iacobus Francus
pretinde ca Ferhad adunase 150 mii oameni in tabara sa ; apoi Sinan
itim ca a mai adaogat multe osti pe- langa cele adunate de Ferhad.
5) Espinchard, 211.

6) Ibid., 213.

7) Ibid., 212.

www.dacoromanica.ro

81

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

dova la 1589, cand indatora pe Poloni a plati tribut Turcilor 1).

Apoi venia Mustafa-Pap, fecibrul lui Aias-Pasa, Husein-Pala Beiul
Nicopolei, Caraiman-Pala si alti mai mult1,Pasi si Bei, toti ostasi Invechiti si mesteri In razboaie. Intre ei toti se deosibea un
roman, un tradator de Ora si lepadat de lege. Fecior al lui Ale-.
xandru-Vod'a', al 11-lea, Mihnea al II-lea sau Mihai, urma tatalui
sail in domnie si carmui Tara-Romaneasca.dola 1577 pana, la 1583.
Domnia lui nu fu decat un sir de tiranii si stoarceri de bani, pans
cand strigarile poporului fad] pe Sultanul a-1 mazill si a-1 sur-

ghini la Tripolis. Peste un an Insa Mihnea al II-lea pentru a

doua oars se Intoarse Domn in Tara-Romaneasca chinuind-o si
mai cumplit aproape de cinci ani (1586-1591), and In iarasi
departat cu urgie si adus in Constantinopol. Aci, In minutul d'a
porn! in exil, temandu-se ca Turcii sa nu-1 omoare spre a-i lua,
avutia, cern 0, se turceasca, zicand ca de multe on i s'a aratat
111 somn Proorocul Mahomed indemnandu-1 la aceasta. Turcii se

Ingamfara de aceasta, privind-o ca o minune a religiei lor. Sultanul aduse pe noul musulman lnainte-i, se desbraca de haina
sa spre a-1 acoPerl, it Incinse cu Incingatoarea sa impodobita cu
petre scumpe 2), it numl NO al Nicopolei si curand dupa aceia
at Vadului. 9 Acum lepadatul Mihnea povatuia armia otomara.",
care venise s injunghie patria sa.
XII.

In vremea in care Sinan sosise la Rusciuk s,1 se kfregatia a

trece Dunarea, Sigismund Bathori sarbatoria nunta sa cu arhiducesa Maria Christina, care In starsit, dupa atata asteptare si
amanari, venise In Ardeal pe la capatul lui Iulie. Bathori poftl
si pe Mihai Voda sa vina la nunta sa to hotarlse a se savars1
la 7 August. Dar Mihai-Voda, care de o lung. de zile se straduia,
a stanjeni cladirea podului de pe Dunare de Turci, amerintat.
acum si mai mult de Sinan Pasa, nu-i putt implinl cererea. El
trimise in locu-i pe boierii sal Stroe Buzescul si Radul Calomfi.rescul 4), cu daruri scumpe de nunta, Insarcinandu-i sg. roage pe
1) Ibid., 214; Senkowski.-2) Sagredo, 675.-3) Hammer, II, 265; Cronica
lui Fuchs.-4) Dela aceasta solie in Ardeal documentele istorice perd din
vedere pe viteazul Radul din Caloinfiresti, pe are it vazuram inapoi straN. Balcescu, Romanii sub Mihai-nevod Pteazml.

www.dacoromanica.ro

N. EALCESCU

82

Bathori ca sa grhbeasch a-i ven1 intr'ajutor, chci dumanul co-

mun s'a apropiat i a pus gAnd, duph ce va rob' i va pustil

Tara-Romaneasch, sa treach prin Ardeal in Ungaria 1). Vestea,
aceasta turburA veselia nuntii. Bathori trimise pe mireasa sa.
la Samo-Ujvar 2) i grab' a porn' o seams de oti ce aveh
gata in Ceara-Romaneasch. Dintealth parte, pe and el chema.

In tabarh pe toti osta0, solii shi alergA cu grabh la Imparatul ca sa -i vesteasch primejdia In care se MD, i sa -1 roage a.
trimise cat mai iute ajutor 3); duph v6chiul obiceiu al Ardealului, o lance si o sabie, Incruntate In sAnge, erau purtate din

loc I i loc de un chlhret ce le tined in sus, in vreme ce alt

om mergeh alhturi pe jos strigand : lath vine dumanul tArii:
fiece cash sa-si deh omul spre a, ne schph din aceasta primejdie ob0easch" 4).

Mihai-Vodh asemenea se grijise pe cat putuse de oaste si de

aphrare. Porninduli familia cu tot ce avea mai stump la Siblikt

In Ardeal, el es' din Bucuresti cu opt mil ostai si merse de

infipse tabhra In drumul Giurgiului la satul Magureni, douh mile
departe de Bucuresti. Acolo el aduna lAngh sine pe capetele arlucindu -se in razboiul cu Tatarii ; dar un cantec vechiu popular ni-1 arata
rivalizand necurmat in vitejii cu Buzeetii amandoi ei cu Clapestii cate
trei, fruntea boierilor sf domnii razboiului. pans in zilele lui Radu-Voda
feciorul lul Mihnea Turcitul (1611
). Atunci intamplandu-se ca Ta-

tarii sa yie sa robeasea mosiile, casa ei pe mama batrana a lui Rada

din Calornfireeti, el alerga la Domn cerand ajutor pe Buzeeti ei pe Clapeeti. Domnul refuzandu-i ajutor, atunci el, insotit de dreapta sa sluga.
Nedea oi cu vre-o cativa oameni, se arunca asupra Tatarilor. In bataie,
Nedea striga stapanului sau: Taie, ca nu e pe boerie, ci este pe vitejie;
taie marginile ei oiu tail mijloaceleD. Tatarii furl invinei ei Calomfirescul iii mantui pe muma sa. La intorsul sad intampind in tale pe Buzeeti si pe Clapesti, care it omoara ei due trupul lui, lui Radu MihneaVoda, zicandu-i ca de trail, it scotea din domnie. Muma lui Calomfirescu
afland de uciderea fiului sau alerga la Domn cu multe zapise, prin care sedovedia ca Calomfirescu ii era frate. Atunci Domnul, facand divan, judeed pe Buzeeti si pe Clapeeti de li se tale capul (?). Dintr'acest can tee se vede dar ea Calomfirescul a lost fecior lui Mihnea-Voda Turcitul, care inso(i pe Sinan in Tara-Romaneasca. Poate fiul oi tatal si-aa
incrucieat unul cu altul paloeele la Calugareni, lard a se cunoaete; poate
glon(ul i paloeul Calomfirescului tranti la pamant pe lepadatul Mihnea
in luarea Targovietei. 1) Mag. ist., IV, 282; Filstich. 2) Bethlen, III,
693.

3) Mag. ist., IV, 282,-4) Doglioni, 116; Ascanio Centorio, o. c.,100_

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ROMANILOR SUB MIIIAI-VOEVOD VITEA ZUL

83

matei si impreunh cereal% sfat cum sa apere mai bine Cara 1).
Lucrul era cu greu, fiind peste putinth a opri intrarea Turci lor in
tars, din anevointa, d'a strhjui toate hotarele ei cele deschise atilt
despre Dunhre cat si despre Moldova. inteadevAr, pe cand Sinan
umblh sa treach Dunhrea pe la Rusciuk, alto cete furcesti se
ispitiau a o trece printr'alte vaduri, iar mai cu seamy pe la Ni-

copole, unde se afla up trup Insemnat de Turd, cari din porunca Vizirzului rezidiserh cetatea cam sfAramath de Romani,
cheltuind pentru aceasta mai mult de 70 mii ioachimi 2). Dintealth parte se zicea de sigur ca Hanul Thtarilor are sh n'avh'easel prin Moldova in Tara-Romaneasch. in aceasta nevoe sfatul ostasesc chibzui ca, spre a in chide dusmanului calea d'a intra
In tars sau spre a-1 putea stavili Indath ce va apuch sa intre,
sa se imparts armata In cate-va trupuri can sa se aseze in locurile cele mai importante d'alungul hotarelor, dar find aproape
si stand gata a se uni cu Domnul, care cu cei opt mii ostasi ce
avea pe langh el, sh se aseze in centrul operatiilor, intr'un loc
comod, de uncle sa poath da ajutor on si In ce parte va cere
trebuinta si sa nu poath fi cu lnlesnire izbit si respins de dusman 3). indath duph ce sosi la Rusciuk, Sinan Pasa se puse cu
multh silinta si infocare de a sfarsi podul, a chrei Mire costa
60 mil talere 4). Cu toate ca Intr'acest loc Dunhrea este lath de o
jumatate de leghe 5), dar insula cea mica din partea stangh a
raului, uncle Turcii ajunsera lesne prin -mijlocul flotilei for si
uncle reinthriserh ceratuia cam zdrobith de Romani, ii ajuth foarte
mult 6). Sinan Insusi merse de vizitA si cerceth acea cethtuie 7).

Cu o activitate rara la varsta sa, bhtranul Vizir prezidh la facerea podului, al carui cap era ocrotit ca de o palanch, de cethtuia din insulh, si laturile prin galere 8). Mihai de pe malul
stang al raului, se silia cat puteh de impedich clhdirea podului;
dar la sfarsit se vazu amerintat pe la spate de o ceata de Turci
ce izbutiseril a trece. raul douh zile mai departe, in vreme Ce
alOi 11 trecura pe corhbii chiar In fata Giurgiului, des' cu multh
greutate. Ocolit astfel de vrajmasi si In neputinth d'a mai stanjeni trecerea lor, el l'Ash malul Dunarii cu gand ca tarindu-i duph

sine, sa se foloseasch de cea mai bunh ocazie spre a se lupth

1) Walther.
2) De Thou, XII, 538. Sieur d'Ambry, 815. 4) Hie. v.
den Emp5r., 78. 5) Walther.
6) Ibid.. 7) Seadedin. 8) Walther.

www.dacoromanica.ro

84

N. BALCESCU

cu dansii. Atudci Sinan, ne mai fiind suparat de nimeni, se grail

a sfarsi podul 1) si In 9 (19) August, trecand Dunarea cu toata
armata sa, died si cuprinde tarmul romanesc2).
XIII.

Drumul care merge dela Giurgiu spre Bucuresti trece printr'o

ample seasd si deschisa, afar% numai dintr'un loc, doua postii
departe de aceasta Capita Id, uncle el se afla strans si inchis intre niste dealuri gaduroase. intro aceste dealuri este o vale larga
numai de un plitrar de mil, acoperita de crang, pe care garla
Neajlovului ce o ineaca si phraele ce se scurg din dealuri o prefac

Intr'o balta plina de nomol si mocirld. Drumul acolo trece in

lungul acelei vai, parte pe o sosea de pamant, parte pe un pod
de lemn, care amandoua" sunt at de strimte Meat d'abih poate
cuprinde un car largimea for 3). Aceasta stramtoare ce locuitorii numesc Vadul Caugetrenilor 4), VI aleasa de Mihai-Voda
spre a shoji de Termopile Romaniloil Astazi acea.sta vale se afla
intocmai dupa cum ne-o descriu analistii acelor timpuri. Nici
un monument nu ne aratil ca acolo fu lupta cea crancend pentru
libertate ! 5) Atht suntem de nesimtitori la gloria nationala! Romhnul acum trece cu nepasare printr'aceste locuri sfinte, card
ca nimic sa-i aduca aminte ca pamantul ce talcs e framantat
cu sangele parintIlor sai si acopere oasele vitejilor !
Vai ! scriam aceste rhnduri in anul 1847. Cine Imi va fi zis
atunci ca abih un an va trece si inima-mi va fi si mai crud de
durere ispitita. Era, in vremea unei frumoase desteptari rationale, atunci chnd un popor intreg jurase ca va muri pentru Patrie si Libertate. Turcul, vecinicul dusman, se pornise tot dela
Giurgiu spre a ne rapl aceste bunuri scumpe. MA aflam intr'o
adunare populard, chnd sosi vestea ca paghnul a tabarit la alluga'reni, calcand cu picidr batjocoritor sfinta ta'rand, a parintilor nostri, gloriosi martini ai libertatii nationale. 0 amar mare !
Atata fu uitarea religiei suvenirilor, atata fu incredereh tuturor
1) Walther.

2) Seadedin. 3) Walther; Iacobinus; De Thou, XII, 539;

D'Ambri, 815. 4) Cron. Rom., in Mag. ist., 1V, 282. 5) Crucea de peatra
ce se afla la Calugareni este facuta de *erban-Voda Cantacuzino, spre vecinicirea unui pod ce el Moil pe apa Neajlovului, dar nu priveste bAtaia,

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

85

In vorbele necredinciosilor sau atata fu rniselia lor, !neat aceasta

veste ii l'asd reci si in nepaisare. In zadar glasu-mi, unit cu al

unui mic numar, striga razboiu si rdzbunare !" Nici un echa
puternic nu-i rdspunse in multime. Imi ascunsei atunci ochii cu
manila mete ca Si nu mai vazd aceasta umilitoare priveliste si
din inima-mi zdrobitd scdpa aceste cuvinte : Dumnezeul Orintilor nostri ne-a pArdsit ! Pdrintii nostri ne-au blestemat !" 1).
Mihai-Voda_ vrh. a se folosi de pozitia si de stramtoarea vadului Calugdrenilor, in care nu se puteh destinde in front mai mult de
doisprezece oameni, ca sa fach, multimea Turcilor nefolositoare,

si ca sa se poatd astfel lupta cu dansii cu puteri de o potrivd.

Pentru aceea el th'lar" acolo cu ostile sale puind - de streajd
in deosebite pArtd ca sh, vazd de nu vor umbla Turcii a trace
printr'alt loc 2). Dar Sinan, vrand a Inainth spre Bucuresti, era
nevoit a trace pe Ia Chlugdreni 3), fiind acesta drumul eel mai
scurt si temandu-se ca, Band prin alts parte' sa,' nu lase in urma
sa un vra'jmas ash de Intreprinzator si Indrdznet ca Mihai. Ingamfarea sa si multimea ostilor sale 11 faceau a crede ca va
birui lesne. Inteadevar armata lui, era, cum stim, de 180 mii
ostasi, mai mult decat de zece on mai mare ca a lui MihaiVoda, care, cu toate ajutoarele ce primi din Moldova si Ardeal,
d'abia se urea la 16 mii oameni si 12 tunuri 4). Sinan nu bh'nuia
poate ch, numdrul crestinilor ar fi asa, de mic, dar stih ca armata

lui e mult mai mare decat a lor.

Desi putini, ostasii crestini erau insa plini de foc si de dorinta
de a se mdsurh cu dusmanul. Exaltatia si Infuriarea soldatilor
cresca atat, incat, intelegand ca unii din cdpitanii lor, cdtand
la multimea, puterea si randuiala pdganilor, erau de pdrere a
se trage inapoi spre a nu primejdui in norocul unei zile slava
I Aceasta s'a petrecut intr'un club Ia Mitropolie, cea dintaiu si din
urma card cand am sfatut de fata la seantele acelui club. Trebue a
sti ca putini oameni din popor se aflau Paceasta adunare si parerea
mea e ca poporul cel de jos, mai cu seams al Bucurestilor si-a impli-

nit datoria revolutionary si national6, declarandu-si, des1 cam tarziu,

vrointa de a apara revolutia cu palosul; iar clasele de sus, guvern, boieri, negustori, junime s'au aflat mult mai pre jos si nevrednice de misia
for si de poporul ce conduceau. 2) D'Ambry, 815. 2) Ibid.; Iacobinus; De
Thou, 539. 4) Walther ; Iacobinus ; Filstich ; Engel, I, 236.A1ti analisti

pretind ca oastea lui Mihai se urea la 20 mii, dar ei n'au putut sti mai
bine aceasta ca Walther si Iacobini, ce se aflau atunci Ia fata locului.

www.dacoromanica.ro

86

N. BALCESCII

si reputatia cu grou dobhndite, Incepurh a face multh, larmh In

tabhrh, strigand oh In orice chip el vor sa Incerce o Wale ca
sh, scape oclath, cum ziceau ei, prin prhphdirea ostirii dusmane
ce se ofla acum adunath toath la un loc, de acest rhzboiu si sh
zdrobeasch, de tot jugul nesuferitei tiranii turcesti 1). VrAnd ne-

vrand trebuirh, si capii ostilor cu totil a se invol de a astepth

.acolo sosirea dusmanului.
XI V.

Dupa ce trecii Dun'area, marele Vizir dote comanda avantgardei armiei lui Sathrgi-Mehmed-Pasa si la ariergardh orhndui
pe Hasan-Pala, Beiler-beiul Rumeliei 9), iar pe Beii Salonicului
si Nicopole fi Inshrcinh cu paza si aphrarea podului 3). Cele zece

galere ce se urcasera pe Dunhre panh la Rusciuk furs deschrcate de tot felul de acme si munitii 4) si primira porunca d'a
rhmaneh pe loc spre a phzi podul 5). Apoi in 11/21 August, Sinan porni cu armata sa spre Bucuresti. In cea dintaiu noapte
41'urcii conh'cirh, intr'un sat ruinat in dreptul Camuri, si a doua
zi (12/ August) sosirh in capul Vadului Chlughrenilor 0), trecand
raul Salcia pe trei poduri 7). Chlarimea usoara, care manevrh la

avantposturi, Inainth panh la intrarea strimtorii si sta acolo

odihnindu-si si phscandu-si caii, chnd un nor mare de pulbere
ii vhdl apropierea Romanilor 8). Ea fu indath izbith cu putere
si fugi InsphimAntath pang in tabhrh 9). Spahii inaintara spre a
sprijini nhvhlirea calarimii romhne, pang chnd sh, apuce Vizirul
a -si pune armata in randuial'a 10). Sinan se uith plin de mirare
la putinul numhr al crestinilor cari cutezau a astepta si inch a
izbl o armata ash de numeroash 11). Cu toate acestea nedespre1) Campana, II, 890.-2) Seadedin. 3) Seadedin ; Naima.-4) Naima. -0) Idem. 7) Walther cu greseala confunda raul Salcia cu
Neajlovul. '8) Seadedin; Naima. 9) Idem. 10) Idem. 11) Sinan admirant
la patience, on plustost la resolution des Christiens, qui avecques un si
petit nombre avaient toutes fois l'assurance de l'attendre de pied ferme
au combat, luy qui avoit une si puissante armee. D'Ambry, 816; Iacobinus.
.Le Bascha jettant sa veue dans celuy du Palatin, considerant le peu
de gens qu'il avoit en comparaison de son armee, arresta longterops sa
5) Seadedin.

.pensee sur l'admiration de la hardiesse du Palatin d'oser avec une

poignee d'hommes attendre de pied ferme un si grand nombre d'errwww.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB IVIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

87

tuind pe vrhimas,ii sal si temandu-se de vre-o cursh, el ingriji

de tot ce i-ar putea, fi spre folds. Pentru aceea porunci Bellerbeiului Rumeliei a inainth spre stanga cu ostile sale si cu sapte
tunuri si a merge drept catra ai nostri, in vreme ce el insusi,
in capul spahiilor, urmand duph artilerie, puse, In lipsh de pod,
de arunca scanduri pe mocirla de ltinga phdure, ce avea, inaintea sa spre a o puteh trece 1). Dintr'alta parte Segban-Bali cu
douhsprezece mii de laniceri se asezh in phdure coprinzand postu rile cele mai importante ; si urcand douhsprezece tunuri mari
Intr'un deal inalt, le indreapth spre armia noastra, si incept" a
tuna asupea-i2).
Intr'aceasth intocmire puternich si ingrozitoare inaintand Tucii,

ai no$tri incepurh a se trage inapoi mai la strimtoare, dar cu

multh randuialh, si luptandu-se neincetat. Pedestrimea lush,
stransa in urma prea de aproape de Turci, fu respinsh In phdure si dote inapoi in lungul stramtoarei mai lute si cu oarecare neoranduiala, dar farce a incerca vr'o perdere simtitoare.
Erh atunci dela 3 la 4 ciasuri duph amiazi si Turcii, multumiti
ea au impins inapoi navalirea crestinilor, nu indraznirg a inainta
mai mult in acea stramtoare necunoscuth, uncle Ii putea, astepth
vr'o cursa. Vizirul isi asezh corturilo intro pozitie foarte buna si
pe o inaltimo, la intrarea stramtorei, tdind os,tile inarmate si avand

toata noaptea masalalele aprinse la cate patru colturi ale taberei. 3) Mihai-Vodh luase pozitie dincolo de rau 4), pe o inaltime, dona mile de tabara turceasch 6), ocupand stramtoarea despre
Bucuresti. 0) Astfel armatele protivnice se aflau asezate pe douh

inaltimi fath ip fat,h, find despart,ite numai de phdurea din vale

ce nu be oprea a se vedea. 7) Romanii aveau dinaintea for o turma,
de bivoli cu steaguri 8) si toata tabara Ion era, plinh de focuri
mari in mijlocul carora petrecura toata noaptea aceea, viermuind
i mischndu-se necurmat, chntand, chiuind, si hhulind, dupa nanemys. Mais celuy-la luy fournira tantost un plus grand subject d'admiration, quand it mettra une partie de ses Bens en pieces, le reste en
fuite et be reduira luy mesme a un tel point qu'il se verra dans la boue
jusques aux oreilles> Baudier, 540.
Seadedin ; Naima. 2) Seadedin ;
Hammer ; De Thou; Iacobinus ; D'Ambry, 816. 3) Seadedin. 4) Naima.
S) Walther. 8) Seadedin. 7) Iacobinus; Istvanfi; De Thou. 8) Seadedin.
In al XVI-lea veac, Romanii in bataliile for se slujau de bivoli, precum
cei vechi de elefanti. Vezi Puterea armata la Moldoveni in Mag. ist., IL

www.dacoromanica.ro

88

N. BALCESCU

tura for vesela in mijlocul nevoilor, si suparand si hartuind pe

Turci cu numeroase avantposturi. I) Ambele armate asteptara
astfel ziva cu nerabdare si cu acea neodihna, ce simt otile in
ajunul unei marl. batalii. Turcii, ingamfati de mica izbanda ce
dobandisera, cautau in ras la Romani, aveau de sigur ca a doua
zi se va vedea triumful islamismului, prin zdrobirea Tui Mihai
si a armatei lui. Lor le pared ram numai ca Romanii nu sunt
indestul de multi, ca sa faca biruinta for mai glorioasa. Ai nostri
se pregateau a aparh cu barbatie acea stramtoare, care era cheia
tariff for si a Europei crestine. Ei stiau cat sunt de putini pe
laugh dusmani ; dar, credinciosi Infocati, inima for ardea de dorintA (Vali da viata pentru patrie si lege, si d'a merita cununa
-tuartirilor 2).
XV

in sfarsit soarele -veni sa lumineze aceasta mare zi de Mercuri,

/2, August, menita, a fi briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei_romane. inaintea zoriior meg, Mihai-Vocla trimise o seama de
13/93

peaestrime cu pusti de se asaza la intrarea padurii si isi puse tunurile intr'o buns pozitie pe o Inaltime 3). In vremea aceea, Turcii
isi lua pozitie in preajma podului de ceia parte. 4) Sfarsindu-si
preglitirile, Mihai inalta, impreuna cu ostasii sal, rugaciuni catra Dnmnezeu. Apoi indreptandu-se earl clansii, le zise: sa-si
aduca aminte de vechea for vitejie, caci ocazia de acum este fru-

moasa, si de o vor perde, anevoe o vor mai capata. Turcii, le

zicea, el, sunt uimiti de atatea perderi ; cetatile for din toate
partile sunt cuprinse ; din cate capete au avut armatele lor, numai unul a ramas care mai Indrazneste a tine frunte crestiSeadedin ; Naima.-2) Tout le reste de ce jour se passa aux ocupationa
de se considerer les uns les autres. Les Tures se mocquaient des Valaques

et n'avaient que ce deplaisir de ce que ceux-ci n'etaient un plus grand

(nombre pour rendre leur victoire plus glorieuse. Mais les Valaques serieusement attentifs a ce qu'ils devaient faire le lendemain, portalent
leurs yeux et leurs coeurs au Ciel pour impetrer du secour, sans lequel ils sentaient bien leurs forces trop &biles pour soutenir une si
Anombreuse multitude d'ennemis. Michel leur Palatin les exortait genegreusement au combat,. Baudier, 541; Walther; Seadedin; Frachetta; Ham

mer; Scrisoarea lui Bathori catr5. Imparatul din Sas-Sebes, 28 Aug., in

Reusner, Ep. Turc.; Cron. Rom., Mag. ist., IV, 282.-3) Seadedin. -4) Naima.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB IIIMAI-VOEVOD VITEAZUL

89

nilor ; ca cu dansul au a se lupta, si gloria d'a-1 birui va fi

foarte mare. Multimea vrdjmasilor nu trebue sd-i sperie, de vreme

ce Sinan a lgsat cele mai bune osti ale sale in garnizoane prin
cetati si a adus cu dansul numai oameni cari vor face mai mult
zgomot decat vdtgmare. Pe langd aceasta, locul de bgtae nu
putea fi mai bine ales, de vreme ce multimea lor ad le va fi
nefolositoare. El le zise incd sd-i aducg aminte de cruzimea
vrajmasului, care nu iartg nici odatg pe cei biruiti, cu atilt mai
mult pe cei ce s'au revoltat ; ca nu este destul ca au scuturat
jugul robiei, ca au Inoit vechile leggturi cu Impdratul si ca s'au
pus sub ocrotirea Ardealului, dacd printr'o fapta strdlucitg ei
nu vor cduta a Intemeia aceasta vrednicg hotarire ; ca, a venit
vremea de a se lupta puternic pentru libertate ; iar mai cu seamy
pentru cinstea legii, ca sa, dovedeascg Turcilor ca de le-au calcat ei inainte patria,
fost numai din pricina neunirii lor ;
dar ca acum, cand toate popoarele vecine stau In bung It-4elegere Impreung, trebue a dobandi prin unire ceea ce au perdut
prin zavistie si imperecheri, si a goni pe acesti cruzi tirani dincolo de stramtoarea lor (Dardanele); ca toti vecinii si-au facut,
datoria lor, cand batandu-i, cand gonindu-i din cele mai bune
cetati ale lor, astfel Meat ei prapddird cea mai bung parte din
acea mare armie. ce Sinan dusese in Ungaria. In sfarsit incheie
zicandu-le, cg acum pot si Romani" dobandi o asemenea glorie,
cad toate dovedesc cg vor avea aceiasi nenorocire". 1)
Apoi Domnul se indreptd cititra, oastea ungureascd si o indemnd

a se lupta cu inimg, aducandu-i aminte ca ea e depozitara vechei vitejii unguresti. 2)

XVI.

Astfel vorbi Mihai, neinspdimantatul Voevod; si soldatii inimati

foarte Impotriva Turcilor, invapdiati si de aceste cuvinte, dar

jaluzi Incg mai mult d'a eclipsA, printr'o biruintia stralucitg toate

glorioasele biruinti ale vecinilor, rgspund Invartind In maini

palosile si Fancile, si, prin strigdri marl de o rdzboinicg veselie,
cer dela Domnul lor ca sd-i clued indata catra du,man. 3).
Atunci Mihai, plin de incredere in energia armatei sale, trece
podul in capul a 8.000 ostasi, i se lash' cu furie asupra Os)

Sieur d'Ambry, 816.

2) Bethlen, III, 593.

2)

www.dacoromanica.ro

Sieur d'Ambry, 816.

90

N. BALCESCII

manlailor, 1) in veme ce focul iute si bine tinut al puscasilor

din pddure si al tunarilor pustieste armata turceasck doborand
la parnant lume multg. 2) Cateva cete de Turci se inceara a
sprijini n'avglirea Romanilor dar In zadar, 3) ad acestia inimandu-se Intre sine, unii pe altii, 4) ii izbesc cu atata furie in
cat, cu toatd minunata pozitie a Turcilor, prdvdlindu-i, ei ajunsera pang la cele dintai corturi ale taberii lor. 5) Vajmasii, ajutati de pozitie, de numdrul lor si de raasinele de rdzboi, isi yin
curand in sine si incep a se lupta cu tdrie. 9 Patru Pasi, Satargi-Mohamed, Haider, Husein si Mustafa, cu o armata insemflan', compusd din ostile Siriei si din Ianiceri, aleargd In aju-

torul cetelor ce se luptau, sprijin cu putere ndalirea Romanilor, tree podul t) pi lupta cea mai inversunatd incepe atunci
in toate punctele. 0) Astfel, Intinsd poste toatd fruntea armatelor, tin-ft bdtaia mai multe ceasuri, pang and Sinan, desperat
de putinul spor ce a dobandit pan'atunci, 1si inglotl ostile pe
langd sine, stranse pe toti pasii si capeteniile, ii inimeazd si,
In capul unei coloane ingrozitoare, fac o navald mare si izbutesc a Impinge pe ai nostri cu un pdtrar de mild inapoi 9) si
chiar pand la tabgra lor, 10) luandu-le si toatg artileria 11). Mihai,

fard a pierde inima din aceastg neizbandg, isi culege puterile si

din nou dg ndvald asupra Turcilor, taind si doborand din tr'inii.
inddratnicul voinic Albert Kiraly izbuteste a lug inapoi doud
tunuri 12). Dar vrajmasul se bate cu inima, isi Improspdta adesea
optirile, aceea ce nu pot face ai nostri, si ii reimping lndgrat :

de trei on Romanii Impinserd si pavglira pe Turd, si de trei

on furs respinsi inapoi 13). Astfel urmd lupta cu noroc schimbdtor dela asdritul soarelui pand cdtrd dOug ciasuri lnaintea
apusului 14), biruitorii ramanand adesea biruiti si biruitii biruitori 15). Turcii, spun analistii contimporani, se luptau ajutorati
de multime si de numdr, Romanii de ark) si indrdzneald" 16)
1) Walther. 2) Naima. 3) Seadedin. 4) De Thou, 531. 5) Walther.6) Idem. 7y Seadedin ; Naima; Hammer. 8) Naima. 9) Walther; Cron.
Rom., in Mag. ist, IV, 282 $i Conspectus historiae Valachicae.-10) Ep. lui
Bathori catra Imparatul.-11) Walther; Seadedin; Naima; Mag. ist., IV, 282.12) Engel, I, 237.-- 13) Montreux, 569; Lorichianus, o. c., 219. 14) Seadedin.

15) Bethlen, III, 584; D'Ambry, 816; Iacobinus; Montreux, 569. -16) Turci
pugnabant adjunti multitudino et numero, Valachi fortitudino et audacia,:
Iacobinus ; Conspectus hist. Valachicae.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

91

In sfarsit, furia Imbsarb6tand de o potriv5, pe unii ca si pe altil,

biruinta st'a sa ramanA nurdarului si mica Wire romaneasca,
impovarat'a de multimea vr5,jmasilor, traznitil de numeroasa for
artilerie, este nevoita", a da Ind'ara. Retragerea ei Ins este frumoasa, si metodicA. Spre a nu se lass a fi ocolia de Turci, spartg
si risipitA, ea se Intocmeste in figura unui colt (cuneum), si slo-

bozind astfel de toate laturile focuri asupra vfajmasului, se

trage inapoi cu incetul, luptandu-se neincetat ; aceasta" retragere

este o minune de vitejie, de singe rece si de eroizm. Stolurile

nenumarate ale cala'retilor turd In zadar se arunea, cu furie
asupra laturilor acestui triunghiu, cgutand a-1 sparge ; silintile
lor, Ears a-1 vaTa,ma Intru nimic, se zdrobesc de dansul ca de o
stan5, de peatra. Stranatoarea locului de bataie, padurile si dealurile favorizau Inapoiarea Romanilor si zaticneau misearile Tur-

cilor si silintile for d'a-i inconjura de toate partile. Dar era,

de temut ca vrajmasii sa', nu izbuteasca', a scoate pe ai nostri
din stramtoare si sa"-i Impinga in ample, unde i-ar fi zdrobit
cu numarul for 1).
Soarele acum cats spre sfintit ; Romanti se luptaserg, cu eroizm,

dar osteniti de o lupth, lunga, sl nepotrivita, ei se plecara numarului celui prea covarsitor al dusmanului ; lAtalia se putea

acum privi ca perduta, de ansii, data vr'o imprejurare nu-i

va ajuta si vr'o soarta mai blanda, nu le va straluci. Mihai Ins5,
ca totdeauna, linistit si trufas In primejdie, mai are Inca o nadejde. El trififsese de cummeaVa sa theme lang5, dansul o ceata
de pedestrime ce se afla departe de tabgra
Sosi-va ea
care la vreme? . . . De la dansa spanzura soarta Wan'.
XVII.

Sta sa apung, soarele dupa', orizon, cand vestea ca", ajutorul asteptat a sosit varsa nadejdea izbandirei si un curagiu nou in inima
acelei mani de voinici roman', cari ca niste zmei se luptau, trai-

gandu-se In fata nenumaratelor gloate ale unui dusman Invintator. Acest ajutor Ins6 ce ai nostri pi -1 inchipuiau tare, nu era
.decat, o teats de 300 pedestrasi 2) din Ardeal cu pusti. Mihai,
frog a porde vreme, cauta a se folosl de acest neinsemnat aju1) Walther.

2) Isvanfi; Conspectus hist. Valachicae_

www.dacoromanica.ro

92

N. BALCESCIT

for si de reimbArbatarea ostilor sale, ca sa zmulga biruinta de

la vrajmasi...E1 isi preumbla privirea pe chmpul bataliei, vede
miscarile Turcilor, si dupa dansele isi preghteste pe ale sale.
Sinan-Pasa, vhzand retragerea Romani lor, luase inima si vrea a-i
desface si a-i reschirh de tot. Spre acest sfarsit, In capul rezervei

sale, el umbla a trece podul spre a izbi pe ai nostri in frunte,

in vremea ce Hasan-Pasa cu Mihnea-Voda, din porunca lui, alergau

prin pAdure sa -i loveasch pe la spate. Mihai atunci se asezg, cu

ceata de curand sosith, la capul podului spre a intampina pe Sinan,
trimite pe capitanul Cocea cu 200 Unguri si alti atatia Cazaci
pedestri ca sA is pe vrhjmasi pe la spate si Albert Kiraly aseaz'a
cele dou'd tunuri, ce redobandise dela Turci, Intr'o bunh pozitde
si sth gata a trAzni pd dusmani de ar indrsazni a trece podul. Sfaxsind aceste pregairi, Mihai cugeth Intru inima sa ca imprejurarea
cere neaphrat vre-o fapta eroich' spre a descuraja pe Turci si a
imbarbath pe ai sai. El hothraste atunci a se jertfl ca alth. data
si a cumpilra biruinta cu primejdia vietii sale. Ridicand ochii chtrh
Cer, mgriminosul Domn chiama in ajutoru-i protectia mantuitoare
a Dumnezeului armatelor, zmulge o secure osthseasch, dela un
soldat, se arunch In coloana vrajmash, ce-1 amerinth, mai de aproape,

doboarh pe toti cei ce se incearch, a-i sth impotrivh, ajunge pe Ca-

raiman-Pasa, ii zboara capul, izbeste si pe alto capete din vrhjmasi si, fachnd minuni de vitejie, se Intoarce la ai sai plin de
trofee si rhea.' de a fi ranit. Aceasth fapth eroich, infiorh" pe
Turci de spainiA, iar pe crestini ii insufleteste si 11 aprinde de
acel eroic entusiasm, izvor bogat de fapte minunate. Si cum n'ar
fi crezut ei ca pot face minuni cu un astfel de general sl eu ase-

menea pilde ce le da! Sinan, vazand aceasta, spre a da curagiu la ai sai, is ofensiva si trece podul. Dar do ()data se vede
oprit in fath, de Mihai ca de un zid de piatrh tare, in dos izbit
cu o furie infocatil, de capitanul Cocea si in coasfa trhznit de tunurile asezate pe deal de Albert Kiraly, care, batAnd in multimea
Indesath, a Turcilor, le gaureste randurile si le pustieste toata
aripa dreapth 2). indarAtnicul Vizir, Med de a-si perde cumphtul,
izbuteste a-e1 Intocml stile in ramduial'h ; dar o izbire nouh' a

lui Mihai in fruntea armiei, pustiirile furioase ale lui Cocea de

dinapoi, ferbintele si ucigAtorul foc al tunurilor lui Kiraly zdro1) Walther; Cron. Porn., Mag. ist., IV, 282.-2) Walther; Fessler, VII, 358;

Engel, I, 2.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

93

best iarasi aceasta, randuiala 9 ; si Turcii, minunati de Indrilzneala cu care Romanii, ce Ii privia ca biruiti, fi izbesc acum, incep
a fugi reziatiti. 2) Satargi-Mahomed-Pasa, trAgandu-se Inapoi fu
r'anit 3) si indata, schimband retragerea. In_fugsa, date cel dintaiu

semnalul neoranduelii si toata armia musulmana, se intoarse In

Asipa spre balta, lasandu coastele si spatele expuse loviturilor noastre. 4) In zadar Ianicerii se tin semeti Impotriva alor
nostri si cauta a le raspunde cu focurile lor, caci celelalte cete,
spAima,ntate de aceste izbiri impreunate, la care nu se asteptau,
raschirandu-se, ii tarasc si pe dansii Inapoi. 5) In zadar Sinan
mustra pe ostasii ce fugeau, acum Cu cuvinte ocAritoare, acum
batandu-i cu afaciuca sa Inferata" (massa ferrata), silind in tot chipul a-i pune in randuiala. si a-i intoarce la batalie. 6) Glasul si
autoritatea lui sent nesocotite si nici o putere omeneasc6 nu
rnai poate opri in be valurile zgomotoase ale fugarilor, cari se
pravaliau cu furie si repede spre pod, cautandu-si mantuirea In
trecerea lui. La capul acestui pod sta imbulzite in neoranduiala
artileria, cavaleria, pedestrimea, Impingandu-se spre a trece care
.de care mai nainte ; dar, vazand ca toti nu pot incapea pe dansul,
multi' din Turci sunt silitd a se arunch in balta, unde isi aflara moartea. Intre acestia Ewan si Pasii Haider, Begler -beiul de Sivas (Capaclocia), Husein, Beiul Nicopolei si Mustafa, feciorul lui Alas-Pap. Ei
se cufundara, In mociria, unde fury si ucisi 1) si primira, zice un analist turc, cununa martirilor dela ghiauri 8). Batranul Sinan insusi,

thrit de al sai si In graba fugei sale, fir calcat In picioarele callor si apoi, impins de sulita unui ostas roman, cazh calare de
pe pod in balta cu atata repeziciune in cat izbindu-se de pod,
isi perdii chiulaful si feregeaoa si doi dint' ce singuri se mai
aflau In gura lui 9). El era p'aci sa, Oar% sau sa caza In manile
Romanildr, dull. din norocirea lui un voinic soldat din stile
Rumoliei, anuthe Hasan, nu s'ar fi aruncat dupa dansul ca sa-1
scape si, lasandu-i calul Inomolit In lut, pe umeri it scoase de
acolo

duse In tabara 10). De atunci, acest soldat se numi Deli-

1) Walther ; Engel; Fessler, VII, 358; Fotino, II ; Kogalniceanu, 152.

2) Sieur d'Ambri, 817.-3) Naima; Seadedin.-4) Naima. -5) Walther. -0) Sa-

gredo, 724; Istvanfi, 412. 7) Seadedin; Naima; Hammer; Iacobinus; Istvanfi, 412; -8) Naima.-6) Seadedin; Naima ; Conp. hist. Valath.; Stavrinosi Hammer, II, 1. c.; Iacobinus; Istvanfi, 412; Scris. lui Bathori; Sagredo,
ed. fr., IV, 35; Jouannin, 178. -- 10) Ibid.

www.dacoromanica.ro

94

N. BALCESCU

Hasan-Batakgisi ajunse cgpitan al Deliilor lui Cogia-Murat-Pasal).

Vestea mortei Vizirului se Impfastie Intro Turd si cei ce se mai

Impotriviau deter5, si ei dosul Romanii, cu furia for obicinu-

itg si electrizati Inca prin izbandA, ii goniau dinaintea for ca

pe niste turme de vite, pang ii vari In tabAra for 3). Hasan -Pass
si Mihnea-Voda ce veniau s5, inconjure pe ai nostri, afland ca

Sinan a perit si oastea lui e biruitg, se trag indgeat spre tablrA. Intr'acel minut Mihai, precum odinioarl semi-zeii, cantati
de nemuritorul Omer, alergh lute parte si Intr'alta prin tabAra
turceasca, cgutand pe Sinan, cand, vazand de departe pe HasanPasa, se lila dupg dansul strigandu-i s5, stet de e viteaz s5, se
lupte cu dansul pept la pept si cand de cand era, sa -1 ajunga
cu palosul ; dar Hasan fugeh inspilimantat si nu se puteh tine
pe picioare de groazg 4). El merse de-si ascunse rusinea Intr'un
crang spinos, de uncle d'abih a doua zi indrazni sg ias5 la ai sai 5).
Noapte'a opri macelarirea armatei musulmane si o pAzi d'a fi cu
totul zdrobitg si risipita. Romanii se Intoarserg triumfgtori in
tabara lor, Incarcati cu prazi bogate 6). Pe lang5, tunurile for ce
si be redobandira, alto patru tunuri mari (Pale dusmanilor, cai

multi si mai multe steaguri, Intro can si steagul eel verde si

slant al Proorocului, furl trofeele acestei strdlucite zile 7). Trei
mii 8) Turd zgceau In campul Wall 9). Perderea Romaxillor erh
inc simtitoare, cAci Turcii se apAraserg cu curagiu 10). Apele
Neajlovului Se resiaeri" de sangele varsat In acea zi 11).
Spre a odihnl sufletul cititorului de aceste scene sangerouse,
istoriograful contimporan Walther ne povesteste ad o anecdot5.
interesantg. El zice: cg In toatg aceastA expeditie a Romanilor
Impotriva Turcilor, doi cerbi dumestici Insotira pe Mihai-Voda,
si chiar In vremea bgtdliei dela CalugAreni, sub focul si vuetul
tunurilor si al bombelor, ei sedeau neclintiti lang5, cortul lui, insa
1) Seadedin.

2) Stavrinos ; De Thou, XII, 1.

c.

3) Walther.

4) cDoi,o,;

TroAc Tbv gr.tocaz, xal 2rAp.,4' rl mcp3:a TOr). IICts,ta Siva xe ve.f. starl, va Trtecai rap-

liczta. 'cot): Stavrinos Vistierul. 5) Walther. 6) Walther; D'Ambry, 817. 7) Sagredo, 724; Conpectus hist. Valach.; Iacobinus; Bethlen, III, 595;
Scris. lui Bathori, in Reusner. 8) Walther.--6) D'Ambry, 816, urea numarul
Turcilor morti la zece mii. Allii Inca au exagerat si mai mult urcandu-i
la 2g mii. Tezi Campana, 890. - -10) Sieur d'Ambry, 816; De Thou, XII,

539; Walther did contra pretinde ca din ai nostri cazura numai vre-o
cateva sute.

11) Walther; Cron. Rom., Mag. ist., IV, 282.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAT-VOEVOD VITEAZTJL

95

omorindu-se unul dintr'Insii, celalalt de durere merse de se aseunse In p'adure.

Astfel fu acea vrednica" de o nestearsa aducere aminte zi de
bathe dela Calugareni, in care Romanii scrisera cu sabie si cu
sange pagina cea mai stralucita din analele Tor. De zece on mai
putin numerosi decat dusmanii, ei castigara asupra-le o biruinta,

stralucita si avura gloria d'a invinge un general pans atunci

Inca neinvins 1). Munteni, Moldoveni si Ardeleni, soldati si ca-

pitani se luptara toti ca niste eroi. Dar cinstea cea mai mare
a biruintei se cuvine cu tot dreptul viteazului Domn. Prin intocmirile sale cele ingenioase, prin sangele rece si neinspaimantarea sa si prin primejdia in care Isi puse viata, el asigur& bi-

ruinta. In aceasta batalie, ea in multe altele, nu stim de ce a

ne minuna, mai mult in acest mare barbat, de geidiul said de ge-

neral on de vitejia lui de soldat. Inteadevar, Coate operatdile

acestei batalii dovedesc din partea lui Mihai si a Romanilor o
arta militara inaintata, care cu tot dreptul poate minutia pe toti
cati cunosc starea de pruncie in care se afla, in acel Limp, aceasta arta in toata Europa.
Data cu aceasta biruinta nu se garsi atunci campania, ea contribul ins mult in urma la savarsirea ei ; caci demoralize inteatata pe Turci Inca, cand crestinii luara mai tarziu iarasi
ofensiva, Turcii nu mai Indraznira a se mai masura, cu dansii
si nu se crezura In siguranta cleat puind cat mai In grab Du'Area intro dansii si Ingrozitorii for vrajmasi.
XVIII.

Noaptea ajut5, Turcilor a se deznIeticl din groaza ce ii coprinsese si a se Intocml In randuiala. Ei isi luasera din nou pozitia
cea d'Intaiu 2) si Sinan porunci In grabs ca s se adune Fang&

dansul o seams de osti ce ramasese in urma peste Dunare,

nadajduind ca dupe sosirea for sa-si razbune Invingerea 3). El
mai nadajduia Inca in isprava intrigilor ce Mihnea-VodA, din tabara turceasca, plain Intelegere cu unii din boerii lui Mihaiu, urzia intro ostas,ii crestini 4). 0 imprejurare insa turbura in acea
1) Guerrin. 2) Nairna. 3) Sieur d'Ambry, 816; Iacobinus; Campana,II,
890.

4) Stavrinos.

www.dacoromanica.ro

'

N. BALCESCU

96

noapte repausul Turcilor. Un ianicer avAnd fitilul aprins la

pusca sa, focul prinse In tigae si cum se afla Ianga erbariile
Ianicerilor, o scantee cazu d'asupra si deodatA acele erbArii stitarA in aer 1). La huetul cel mare al acestei izbucniri neastep-

tate si la groaznicul nuor de fum ce ascunse cerul, toti Turcii

rAspunserA' impreuna printr'un tipAt Ingrozitor de spaimA 2) si

crezand ea ai nostri ii izbesc, o luarA din nou la fugA, rez16-

tindu-se in toate partite 3). Tarziu si cu greu putura ei a-si

vent in sine si a se intocmi in tabard.
0 scene cu totul alta se petrecea atunci in tabAra romaneascA.
Mihai-VodA se trAsese inddrAt o a patra parte de milA si tdbArise in directia locului bAtAliei. El puse de salutA sosirea
noptii cu mai multe salve de artilerie si, dup6 ce orandul streji in
toate partite cu multg, lngrijire, chema capetele armatei la un sfat
de rAzboiu. Pe cAnd el se afla in sfat, strAjile ii aduserA' inainte un

Turc ce prinseserA atunci si care nu-i era necunoscut. Domnul

it IntrebA despre numArul vrajmasului si planurile lui. Prinsul,
dupA ce rAspunse l'aceste intrebari, afland si el adevAratul numar al crestinilor, zise cAtre sfat. A ! de-ar fi stiut Turcii astAzi
aceasta, v'ar fi zdrobit nurnai cu caii lor !" Mihai, dupA ce porni
pe Turc sub bunA pazA spre Ardeal, incepit a se chibzui cu Capitanii sal despre ceea ce trebuia a face in imprejurariie de fatA 4).
El era de Were ca sa InceapA a doua zi din nou lupta ; dar

o seams de boeri si capetele oastei unguresti ii stature Impotriva. A ceasta dote prepus unora a bAnul si a zice cum ca Albert Kiraly, ca si unii din boieri, ar fi fost castigatd de trAdAtorul Dan Vistierul, care primise 50 mii galbeni dela Sinan prin
Iiihnea-VodA, ca sa -i ImpartA intre dansii 5). Purtarea lui Kiraly
dupa aceea da de neadevArata aceasta bAnuialA. Afarg de aceasta

ostirea moldoveanA era nevoita a se intuarce in tara ei, uncle

se astepta navalirea Polonilor si a Tatarilor 6). razandu-se astfel trAdat de unii din boieril sai, parasit de stile ajutatoare,
neputand a se elzima decat In ostasii sAi romani, Mihai, catand la

numarul si la obosirea ostilor sale, se temil d'a nu pierde folosul moral dobAndit prin bAtAlia castigate, d'a nu cadea in vre-o
1) Seadedin.-2) Seadedin; Naima. -3) Hammer, II, 279 4) Walther. 5) Stavrinos Vist.; Cron. lui Constantin Capitanul, in Mag. ist., I, 231.
8)

Walther ; Campana.

www.dacoromanica.ro

LEUENDA

lAualitAU citm in dr.-Docile vochl,suno

'trek, instunnute cu
lit I

t,ccull.

anct negru in intenu.

Teatrul luptelor purtate de Mihai-Voda Viteazul impotriva ratarilor

gi Turcilor in 1595.
Dupa Capitan Al. Anastasiul.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAIVOEVOD VITEAZUL

97

eursa, a vrajmasului sau a fi zdrobit de puterile lui cele numeroase, de va ramaneh la campie, si gaud' ca Intelepciunea ii porunceste a se trage spre munti, ca sub ocrotirea for sa astepte
sosirea printului Ardealului 1). Drept aceea, el porni Indata un
olacariu la Bathori, Instiintandu-I de cele intamplate, aratandu-i
primejdia in care se afla Ardealul ca si Tara-Romaneasca si
rugandu-I sa grabeasca a-i veni inteajutor ca sa nu lase Cara
a fi Inecata de numeroasele oarde vrajmasesti 2). Intr'acea noapte
armata noastra, cu toata osteneala bataliei, nu se odihni de loc.
La miezul noptii ea invoca de trei on cu glas tare sfantul nume
al lui Iisus si Inteacelas minut doua sute mii de glasuri din tabara turceasca raspunsera cu o trufase cutezare prin strigarea :
Allah ! Allah ! hu!" 3). Aerul vibra d'aceste strigari, padurile
clocotira, pans in fundul for si Valle rasunara si repetara numele
lui Isus! si Allah ! Dumnezei neimblanzfli in dusmania lor, pe care

mii de mii de ecatombe omenesti, ce in zilele attitor veacuri ii

se jertfira, nu i-au putut Inca impact,.
XIX.

Cand incept' a se face ziva, Mihai-Voda ridich tabara si se

trase spre raul Argesul, in departare de doua mile, unde puind
straji in toate partile, cauta a da putina odihna atat lui cat si
la ostasii sa'i 4). A doua zi, Vineri, in 15 zi August, ziva de Santa
Maria, Mihai, pleand dela Arges, se opri la Vacaresti, nevrand
sa intre in Bucuresti si se zabovl aci cateva ceasuri. In aceasth
vreme, fara stirea lui, Ungurii Impreund cu alti ostasi straini,
navalira in Bucuresti si it jefuira sub pretext ca mai bine sa
ieh ei acea prada decat sa caza In manile Turcilor. In 36 26 August, Mihai, afland ca vrNmasul s'a luat dupa dansul, porneste
dela Vacaresti dupa ameazi, merge pans la miezul noptii tale
de cinci mile, se odihneste putin pant], la revarsatul zorilor
Intr'un be priincios, inainteaza d'acolo Inca vre-o cinci mile si
Dumineca, in 17 '27, ajunge la orasul Targoviste pe raul Ialomita.

Acolo, sub ocrotirea muntilor, isi intocnil tabara, asezand straji

ca sa privigheze in toate partile si sezit pe loc cateva, dile. in
1) Walther; Mag, ist., IV, 283; Iaeobinus ; Bethlen, III, 595.-2) Sagredo,
274 ; Iaeobinus ; Conp. hist. Val. 3) Walther. 4) Ibid ; Historia von
den Emporung en, 71.
N. Balcescu. Romeinii sub Mihai-Voerod Vitea:ul.

www.dacoromanica.ro

98

N. BALCESC1J

urma pleca si d'acolea si intinzand tot mai la munte, urmand

tarmurile Dambovitii, se adaposteste intr'un loc anevoe de apropiat, la cetatea lui Negru-Voda 1), ale carei intariri, zdrobite de

putina vreme de Turd, se vedeau Inca 2). Astazi chiar tot se

mai vad daramaturi de cetatue Intr'acest loc minunat de frumos
si plin de legende si suvenire despre Negru-Voda, Domnul eel
mai popular intro taranii nostri. A cest loc e inca vestit printr'o
batalie stralucita ce castiga, la 1342, Dragomir, comandantul
puterilor lui Ladislau-Voda, Domnul Thrii-Romitinesti, asupra armiei lui Ludovic L Craiul Ungarii, care, sub comanda lui Nicolae
Garan si Simeon Meghesel, navallise in Cara noastra. Ungurii
furs trasi de Romani in aceste locuri grele si infranti cu totul,
cazand In batae si cei doi generali ai Jar 3).
Locuitorii Bucurestilor si ai Thrgovistei, parkindu-si casele, se
radicasera cu tot bunul for si insotisera. armata In retragerea
ei spre munti. in sfarsit Mihai-Voda. Vasa, si cetatea lui Negru-Voda

si se trase tot mai in munti, pe apa Dambovitei in sus, la sat

la Stoinesti 4). in aceasta retragere mai multi ostasi romani dezertard si ostile moldovene se intoarsera in Cara lor, unde erau
chemate 5), ramanand astfel cu Mihai numai ca la opt mii ostasi,
dar toti alesi si viteji 6). El I i aseza, la Stoienesti tabka, se.
santul bine si ii Lich tabii 7), avand statornica hotarire de a astepta intr'acest loc sosirea lui Bathori, d'a inchide pan'atunci
calea Ardealului lui Sinan-Pala si d'a urma aparand prin lupte
marunte patria sa nenorocita, pe care acum n'o mai putea apara.
prin batalii mari.
XX.

A doua zi dupa batglia dela Calugareni, Turcii, vazand ca

crestinii nu fac nici o miscare, indraznira vre-o cativa din ei a
inainta pang, in locul unde fusese tabara romaneasca si uncle
olsira putin bagagiu greu si cateva tunuri parasite. L'aceasta
veste se porni gonaci in toate partile, de prinsera cativa tarani,
de la cari aflara drumul ce a luat ostirea romaneasca. Hasan-

')

Istvanfi,. 412. 4) Mag.

1) Walther; Istvanfi, 412. 2) Walther.
ist., IV., 283; Filstich. 5) Walther; Istvanfi, 412; Seadedin. 6) Sagredo;
Walther ; Istvanfi, 413. 7) Mag. ist., IV., 283; Filstich.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

99

Pasa treci" atunci stramtoarea cu o despgrtire din armie si tgbari dincolo in campie. inteaceeasi vreme, el porn' o patrula
spre Bucuresti, de aduse din preajma acestui oral robi, bucate
si vite 1). Sinan-Pasa Irish cu armata sa, nu Indrgzni a se lua
indatg dupg Mihai, ci see" doug zile pe loc pang sa -si Intremeze
ostirea din spaima si ameteala in care cgzuse dupg Infrangerea
sa 2), si pang sa-i soseascg, dupa spusa unora, putinile osti rg-

mase in urrng 3). Spre a fi sigur d'a nu va fi izbit in spate de

Romani, el trimise un trup de oaste de cuprinse cetatea Brailii 4) i el lust's), la 13 .25 August, cu toatg armata cea mare,
trect" stramtoarea CalugArenilor si merse de tabari in campie
la satul Copgceni dincoace de raul Argesqui 3), si in 17/27 Inaintg

pang la Bucuresti, unde tabgri sub oras. Indata ce sosi, Sinan

porunci de luarg dup'd turnurile bisericilor crucile si bulele aurite, pe cari le sfaramara In bucati, precum si icoanele, si pusera pe turnuri, in locul crucilor, semiluna 8). In mitropolie pusera, in locul altarului, un mihrab (altar mahomedan) si un mimber

(estrada spre a pune un tron) si astfel prefacand-o in geamie,

In 20/30 ale acelii luni, facura acolo slujba si ruggciunea turceascg. Aceasta rugaciune se s'avars1 de Hasan-Efendi, seicul din

skitul Mustafa-Pasa, care insotise pe Sinan Intriaceastg campanie. Acela care lua crucea de pe turnuri era un topciu (tunar),
numit Ibraim-Pasa, pe care marele Vizir spre rgsplgtire it fad"
atunci cgpitan in guardia sa 7).
Dupes sgvarsirea ruggciunii, Vizirul adung sub coati' sgu pe
cei mai insemnati ofiteri ai sgi si le zise cg Fasarea Moldovei
si a Ta'rii-Romanesti In stgpanirea ghiaurilor e o pricing necurmata-de turburgri si imperechieri pentru rgscoalele ce ei fac ;
ca spre a curma toate aceste in viitor, el propane ca aceste
doug tari sa se prefaces In provincii ale Statului (ijaleij), i
spre a tine Intfinsele randuiala si pe popor in supunere, sa se
zideascg doug cetati, una la Bucuresti si alta la Targoviste 8).
Toti ofiterii ggsira bung aceasta Were. Vizirul instiinta indatg
1) Seadedin.
2) Idem; Naima. 3) D'Ambry, 817. Analistii turci nu
pomenese nimic de aceste osti, ce unii din analistii crestini spun ca rd-

masese peste Dunare,aceea ce ne face a primi aceasta cu indoiala,

&del credem c5, de ar fi fost cu temeiu, Turcii n'ar fi uitat-o spre a indrepta perderea batalii. 4) Engel, I, 23S. 5) Seadedin. 6) Seadedin ;
Naima.

7) Seadedin.

8) Seadedin ; Naima.

www.dacoromanica.ro

100

N. BXLCESCU

Portii hotarirea sfatului si numi pe Satargi-Mohamed-Pasa l'acest

nou pasalac din Tara-Romaneasca, Asa, pentru a doua oard,

Turcii izbutira in statornica for dorintald'a preface tara in pasalac. Dar acum, ca si intaiasi data, la 1522, ei intampinara in
Mihai un alt Radul-Voda dela Afumati si nu putura apara cu
armele fapta for nelegiuita. Astfel totdeauna, in timpuri grele
si nenorocite, roditorul pamant al patriei noastre ti-a nascut
izbanditori !

Esind din adunare, Vizirul cu toti ofiterii sai se preumbla

prim mahalalele orasului si alesera manastirea lui AlexandruVoda, spre a face dintr'insa cetate 2). Aceasta manastire mare,
hramul Sfintei Treimi, fu zidita din jos de Bucnresti, de Alexandru-Voda al II-lea, feciorul Mircei-Voda al HI-lea, la 1573; strican-

du-se apoi de Turci, cum vom vedea mai la vale, ea se rezidi din
nou, intocmai cum se afla astazi, de Radul -VQda, feciorul Mihnei-

Voda Turcitul si nepot lui Alexandru-Voda al II-lea, si de atunci

ea se chiamil manastirea lui Radul-Voda 3). Vrand Sinan sa faca
aceasta cetatuie mai mare, puse de largi locul Imprejmuirii de
doua on pe cat era 4), cuprinzand In latintrul cetatuii, biserica
si zidurile din prejur -3) si ocolindu-le cu bastioane si fortificatii 6).
In vreme ce mesterii masurau si trageau liniile, beglerbeii, spahii
si ianicerii fura trimisi dupd lemnele trebuincioase pentru constructda bulevardurilor 7) si ceausii alergau in toate partite spre
a aduna, lucratori ; si, fiind-ca lumea din tara era fugita la munti

si nu se putea aduna multi, full siliti a trimite de mai adusera si din Bulgaria 9. Cladirea cetatii Incepit In 21 August
si cu atata silinta lucrara la dansa Incat in doudsprezece zile
fu sfarsita 9). Cum se savarsi intarirea palisadelor cetatuii, Sinan Pasa puse Intreinsa doua tunuri mari de ghiulele de paisprezece oca si iarb'a,, munitii si bucate indestul 1^). Apoi Vasa
in Bucuresti pe Satargi-Mehmed-Pasa cu o mie Ianiceri si o mie
Culogli drept garnizoana, poruncindu -i sa savarseasca zidul de
lemn ce pusese sa fach Imprejurul orasului si care se si sfarsi
intro lung de zile 11); si el, ridicandu-si tabara la 3
porni spre Targoviste 12).

Septemvrie,

1) Seadedin; Naima. 2) Seadedin; Naima; Iaeobinus. 3) Cron. Rom.,

Mag. ist., IV, 310 si pisania manastirii Radul-Voda.-4) Naima.-9) Sea10)
9) Seadedin.
dedin.
7) Seadedin. 9) Istvanfi, 412.
2) Naima.
Ibid. ii) Hammar, II, 279. 12) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

ROMINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

101

XXI.

De doua sute de ani, din zilele lui Mircea-Voda cel Batran,

Targovistea era mereu scaunul tarii. De putdna vreme numai
cresterea Bucurestilor si importanta lui comerciala Meuse pe
Domni a lug obiceiul a petrece o parte din iarna in acest oras.
Era atunci Targovistea oral foarte mare, impodobit si populat si
se Intindea frumos pe malul drept al Ialomitei, ocolit de multime
de gra'dini, vii si livezi de pomi roditori 1). Scriitorii contimpo-

rani de felurite natii se minuneaza de frumusetea acestui oral,

declarandu-1 ca e vrednic d'a fl capitala unei ta'ri si locuinta
unui Domn mare `1). Acel oral populat, astki d'abia e un rase].
Ale lui mareti ziduri vremea le-a ruinat si le-a asemanat cu
pamantul. Un singer turn, ramasita din vestita Currie Domneascd,

se inalta trist si singuratic pe d'asupra acelor gramezi de ruine,

intocmai ca acele mari cruci de piatra inflpte In varful plesuvelor movili : mormantul vitejilor cazuti in Wale. Acest ;turn,
ce muschiul numai cu verdeata sa impodobeste, e stump Ro-

manilor ca un monument care le vorbeste de timpii lor de

glorie si marire. El a fost martor l'atatea triumfuri ! El a vazut, unul dupa altul, pe Mircea-cel-Batran, Dracula-Voda, VladTepes, Radul-cel-Mare, Radu dela Afumati, Mihai-Viteazul si
Mateitt-Basarab, toti Voevozii nostri eel mari si vestiti in pace

si in razboiu. Umbrele acestor eroici rkboinici par'ca be vezi

inaltandu-se singuratice si tacute imprejurul acestei mine; adierea vantului ce sufla din Carpatd, suerand in pustiul turn, ne
pomeneste numele lor, si undele marete ale Ialomitei par a
canta necontenit un cantec de marire la gloria lor. Astfel
se naluceste on carui Roman cu inima simtjtoare, cand cata
Paceasta mult elocventa ruing; si el nu so poate opri d'a simti
durere amara si d'a ofta dupa vremea trecuta. Dar nimeni n'a
simtit aceasta mai puternic si n'a exprimat in cuvinte mai fru"moase simtirea.sa, ca tine, Carlovo ! floarea poesiei, june cu inima
1) Seadedin
2) Est autem Tergovesta arx Valachiae munitissirna et
viro principe digna, quam Vayvodae olitn mansionis suae sedem elegerunt, Beyerlinck, II, 22G; v. si Botero, III, 91. Tergovist welches ein
schone and veste Stadt, Ortelius, 290

www.dacoromanica.ro

102

N. BALCESCU

de foc. Ca o comets tracatoare, to stralucisi un minut poste

Romania uimita si Incantata de lucirea ta. 0 moarte Grua,' to
rapi Para, vreme ; dar apucasi a ne lash o lacrima ferbinte
pentru gloria trecuta 1) si o scanteie datatoare de viata pentru
viitor. 2) C4ntarea ta sublima asupra ruinelor Targovistei puse
pecetia veciniciei asupra-le si ni le va 'Astra chiar cand pustiirile anilor le vor sterge cu totul de pe pamant.
XXII.

Turcii gasira Targovistea parasita de locuitori Si pustie. 3) Sinan

porunci indata sa, se apuce de intarirea orasului ca la Bucuresti.
El preach_ o manastire, ce era aproape de Curtea Domneasca, in
cetatnie 4). Curtea Domneasca era atunci zidita in forma de un
mare caste], de puteh Inca Incapea Intr'insa dela patru la cinci
mil ostasi si era, incinsa cu un zid gros Si cu tunuri. 5) Sinan
mai intari zidul eel gros din prejurul acestui palat, din amandoua

partile cu pamant si cu un val de palisade de copaci, amestecati cu pamant. 6) Apoi inconjura orasul cu un zid de petre si
grinzi lipite cu huma, si pamant cleios, pe care 11 rezima cu un
val de pamant, de douasprezece picioare de lat 7) si 11 ocoli
cu un sant foarte adanc, 8) de douasprezece picioare de larg, 9)
lasand cetatdi numai o poarta, In fats si alta mai mica In dos,
ambe legate cu fer, si facand Inlauntru, din apa raului, trei fantani. 10) Aceste lucrari urmara, zi si noapte sub privegherea de
aproape a lui Sinan 11) si se sfarsira in treizeci de zile. 12)
Dar Sinan, cand vazil lucrul aproape de sfarsit, hotari sa nusi
mai pearza vremea In nelucrare. El lash in Targoviste doua tunuri marl, patru culevrine si alte tunuri de campie cu munitiile
si proviziile trebuincioase pentru hrana, (land comanda cetatdi lui
Ali-Bei, fiul lui Haidar-Pala, Beiul de Ciurin, pe care it declara
Beiler-bei de Trapezunt, alaturandu-i pe Koci, Beiul din Amasia, 13)

si lasandu-le 1500 oameni cu insarcinare de a savarsi lucrul In1) Oda la ruinele Targovistei.
2) Marsul-oda la ostirea romans.
3) Seadedin ; Naima; Sagredo, ed. fr., V, 34.-4) Campana, II, 901; Herrera,
574; De Thou, XII, 543 Montreux, 569. 5) Historica relatio de statu Valachiae, in Mag. ist., V, 60 i 69. 6) Walther.
Istvanfi, 412. 0) Seadedin. 0) Istvanfi, 412. 10) Walther. 11) Istvanfi, 412. 12) Seadedin.
13) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

103

taririlor cefatii iar el porni cu toata oastea catr.-a munti in urma

lui Mihai-Vodg. 1) Planul lui era ca, ajungand ostirea romaneascA,

s'o infrang6 si, calcand-o in picioare, sa" p6trunza in Ardeal, ca

sa" combineze opera-Vile sale cu ale armiei ce fiul sau MahomedPasa comandh In Ungaria 2). Dar Mihai -VodA, al-indu-se in tabgra dela Stoienesti, intgrita atat prin natura cat si prin arts, nu
era, lesne de infrant.. Cu totul din potriva se intampla. Sinan veDise de tabbirl nu departe de stramtoarea in care sty Mihai si
in fata taberii lui pe un loc malt, de unde puteh vedea ambele
taberi. El sty si se miry de Indrazneala alor nostri earl, in ash
mic numgr, se Incumatau Inca a-1 astepth farA fricg.. 3) Mihai ins
se feria d'a se apnea In b6,tAlie generals cu dusmanul, dar fu neo-

bosit a-i lartqui armata si a-i cuprinde liniile de comunicatie si

proviziile. Uneori intarath o ceatA de Turd, o trAgeh dupA sine
in locuri grebe si ei necunoscute, unde o sfarama cu inlesnire ;
alteori cuteza a izbi pe Turci chiar in taba'xa lor. 4) Mai adesea
prin gonacii lui cu cai usori, puneh mana pe multi dusmani si
dobandea dela dansii prada rnulta, cai nenum'arati si peste o suta
de cgraile. 3) Astfel acest erou razboinic, zice Walther, nici de
dosirea nestatornicilor ostasi ce i1 pargsise, nici de multimea
vra'smasilor, neperzandu-si inima", 6) printeun razboiu partial,
osteneste pe dusman si ii inchide calea Ardealului, dand timp lui
Bathori d'a-si adunh oastea si d'a-i veni intr'ajutor. Dar chiar de nu
i-ar veni acesta intr'ajutor, Mihai acum puteh fi sigur ca Cara lui e
mantuit'a de Turd, ca'ci acestia, neputand a-1 stoats din pozitia dela
Stoienesti, fiind si demoralizati prin invingerile ce incercaserg, nu

vor mai puteh nici trece in Ardeal nici sta mult in tail, mai
cu seamy ca si iarna se apropia : cetatile lacute la Targoviste
i Bucuresti nefiind o ocrotire temeinica, dup'a cum vom vedeh. Asijderea in cele trei ingrozitoare expeditii ce facuser6 mai
inainte Turcii in Tara-Romaneasc6, povatuiti chiar de Sultanii
lor, Baiazid I-iu (1397), Mahomed I-iu (1416) si Mahomed al II-lea

(1462), invingkori sau invinsi, ei nu putura sty mult in Ora',

1) Istvanfi, 442; De Thou, 543; Engel, I; 238.

2) Fessler, VII, 360; Engel,

3) Mirabatur Sinan Valachos viso suo exercitu non fugae, sed se

ense stare, Conspectus historiae Valahicae; Istvanfi, 412.-4) Cons. hist.
Val.; Hammer, II, 196. 5) Walther. 6) Walther: e Qui veluti heroicus
bella tor ne mine quidem vel instabilium militium fuga, vel plurimorum
hostium copiis fractus, animum remittit.D
238.

www.dacoromanica.ro

104

N. BILCESCU

cad Ilomftnii se trAgeau in pozitdile for din munti, unde dusmanul nu-i putea ajunge si de unde ei ii clan harth, neincetat, id
rapeau proviziile si it ostenaiu prin lupte mhrunte, luck ii siliau
a rash ch,mpia pustiith si a deserts tara.
XXIII.

In mijlocul vremilor acestora, Sigismund Bathori, duph at:51a

intarziere, era acum viitor spre hotarele Tarii-Romhnesti, cu

osti grele. Amerintarea unei primejdii obstesti sculase in picioare
si unise impreunh pe toate popoarele fazboinice ce locuesc Ardealul. Duminech in 17/97 August 1), el esise din Alba-Iulia, insotit numai de gvardia sa, ce se alckuih de douh mii oameni pe-

destrime, alti atgia chldrime, si cu multe bagaje de rdzboiu 2),

si a doua zi ajunse la Sas-Sebes (Mercurea). Chiar in aceeasi zi,
(18/23 August), primi olacarul trimis, cum stim, de Mihai-Vodh, din

tabhra dela Chlughreni in 13/23 seara, spre a-i vesti strhlucita

izbhndh, si a-1 rugh a grAbi a-i veni intr'ajutor. Aceasth glorioasa

veste, o scrise Sigismund indath Imphratului 3). A doua zi el

primi inch alth veste de bucurie : luarea cetatei Lipova 4). Duph

o robire de patruzeci si patru de ani sub Turci, aceasth cetate

chzuse, in 23 August, tot late zi cu bkaia dela Chlughreni, in
mftnile lui Borbely, care, duph rum stim, de chtava vreme o ocolise sd o bated. Dar aceea ce If multuml si mai mult pe Bathori
fu stirea ce-i \Ten). ca Tkarii, can erau sa vinh, sa navdleasch prin

Moldova in Ardeal, sosind pkih, la Nipru, fusers siliti a se intoarce inapoi, chci aflarh cum ch. Cazacii si cu Muscalii au dat
nhvalh in tara for si eh, avangarda tatareasea ce pkrunse in Moldova, fusese astfel 11111-hag de Moldoveni si de Munteni, hick
Mede pe ceilalti a perde pofta de a le mai veni intr'ajutor.
Ash Bathori putea acum fi sigur eh nu va fi suphrat prinVane n'avaliri in operatdile sale impotriva lui Sinan 3). El VI silit
a zhbovi la Sas-Sebes o lunh de zile ca sa deh timp ostilor, che-

mate din toate phrtile, a se adunh 6). El trimise inainte pe comitdi Baltazar Bogati, Benedict Mincenti sd Lupul Cornis, la cele
1) Istvanfi, 412; Scris. lui Bathori catra imparatul din 28 Aug. 1595;
Conspectus hist. Val.-2) Bethlen, III, 597.-3) Scris. lui Bathori catra Imparatul, dela Sas-Sebes din 28 Aug., in Reusner, Epistolw Turcicarum,
156.-4) Bethlen, III, 589; D'Ambry, 817; Istvanfi, 412. 5) Bethlen, III,
597; Consp. hist. Val.; D'Ambry, 817; Istvanfi, 412.-6) Consp. hist. Val.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIIIAI-VOEVOD VITEAZUL

105.

opt scaune sdcuiesti, ca sa cheme pe vitejii Sacui la arme. Dar

acest popor rdspunse ca nu se va duce la rdzboiu panA nu i sa
va di, mai inthiu inapoi libertatea ce i se rdpise pentru o revoltd ce Meuse catva timp inainte 1). Acesti Sacui, find cei mai
multi tdrani, libertatea ce voiau, era d'a nu mai fi iobagi la nobilii locului. Cererea lor puse in mare cumpAnd $i ameteald pe
Bathori, cAci el era fireste mai plecat catra nobili, cari 11 slujisera cu credintA si se ridicasera cu totii in oaste si nu vroih.
a recunoaste atatea jertfe ale lor, fAcandu-1 sd, piarzA veniturile
ce trageau dela iobagi si ruinandu-i. Se temeh Inca de pilda urata co va dh in tard, dand SAcuilor libertatea ; ceea ce vdzand
ceilalti iobagi, se vor lndemna si ei a o cere pentru dansii, revoltandu-se impotriva nobililor. Dar interesul patriei si amerintarea yrAjmasului vorbi mai puternic decht interesele aristocratice, le birul si SAcuii dobandirA libertatea ceruta 2).
Dela Sas-Sebes, Bathori pornl catra locul hotdrit pentrti concentrarea ostilor, In camplile Barsei, la Dealul Negru (Feketehalom), In preajma Brasovului, unde ajunse in 4 Octomvrie (s. n.),
In 6 tabere 3). Aci, sosind 14,755 Sacui armati 4), li se proclamI
in tabard libertatea lor, intarind -o cu mare credintd si juramant6).
Pentru aceastd, libertate ce li se dete, SAcuii se IndatorarA : ca
sa dea, la trebuintd de rAzboiu pand la patruzeci mii oameni cu
cheltuiala lor, ca sa plateascA in toti anii printului, de fiece cask

un ioachim, o masura de gran sl alta de ovaz si, de se va naste

lui Sigismund an fecior, fiecare sa.1 aduca un bou ingrasat in
curte 6). Indulcindu-se atunci Sdcuii de libertatea dobanditd, trimi-

sera de mai adunarA si alti ostasi si astfel numarul lor in tabdrh

se urcd la doudzeci Si patru mii oameni din care 9.200 puscasi, iar
ceilalti lAnceri si sagetari 7). Sasesprezece mii Sam], ce ramaneau

din numarul de patruzeci mii ce se invoisera a da, trebul sa

rAtuftie in Ardeal, spre a apAra tara de vr'o nAvAlire ce o ar
puteh aerinth din partea Polonilor, ce se aflau in Moldova 8).
Apoi venira in tabArA nobilii Ardealului, care puseserA in picioare

treisprezece mii de oameni ; prusianul loan Veicher, fiul lui Er1) Bethlen, III, 601; D'Antbry, 818; Consp. hist., Val. 2) D'Ambry,.
818. 3) Istvanfi, 412 ; Bethlen, 598; Iaeobinus ; Consp. hist. Val.; D'Arnbry, 818.-4) Consp. hist. Val.; Istvanfi, 412 3) Bethlen, III, 603. ) Bethlen, III, 602; De Thou, XII, 542.
7) Istvanfi, 412; Consp. hist. Val.
8) Hist. von den Emporungen, 77.

www.dacoromanica.ro

106

N. BALCESMIT

-nest, cu 1.600 cavaleri Teutoni; 9 armati cu [ate] o pusca si un

pistol pe langa, care aveau si arc si sageti ; 2) si optzeci Cazaci
din Polonia ; 8) trei sute Cazaci Inca ai lui Bathori, armati ase-

menea cu o pusca si un pistol; 4) Stefan Bocskai cu opt sute

lanced dela Oradia-Mare si o mie doua sute archebuzieri pedestri;

patru mii pedestrasi cu pusti, ridicati cu cheltuiala Sasilor, din

care o mie investiti in negru, si pentru aceia numiti Negrii, cu
cheltuiala Sibienilor, o mie investiti in albastru, cu cheltuiala Brasovenilor, o mie in verde, cu cheltuiala Medies,enilor si o mie in
rosu, cu cheltuiala Bistritenilor 5). Adunandu-se toate aceste ostiri, Bathori porni cu dansele de veni langa Vama Branului, la
Torzburger-Pass, castel zidit de Ludovic, Craiul Ungariei, si apoi

mai adaugat cu intarituri de Hunyad si care in acea vreme se

afla, sub paza Brasovenilor 6). Aci sosi *tefan Razvan, Domnul
Moldovei, cu doua mii trei sute pedestrasi, opt sute calareti si
douazeci si doua tunuri mari, puse pe care. El nu puti" veni d'a
dreptul pela Sacui, de temerea Tatarilor si fa silit a face Incunjur.

In drumu-i, el se intalnise cu o ceata de Poloni ce nasalise in

tars si tintea a-1 zabovi in drum ; pe care foare rau taindu-i si
spargandu-i, luandu-le si multa prada,,Isi urma, calea, treci" muntdi

i patrunse in Ardeal 1). Indata sosi veste in tabara ca Hatmanul

Poloniei Zamoisky, afland ca Razvan-Voda a plecat in Ardeal, a
intrat in Moldova, fara stirea Craiului sat', si a pus Domn pe un

Ieremia Movila. Aceasta veste turbura foarte pe Bathori si pe

Stefan -Voda, dar se vazura siliti a suferi deocamdata 9) Si a -Si
urmA, calea luata, cad Sinan-Pala amerint,a si Sacuii erau neodihniti si cartitori, pentru ca nu li se dedese Inca diploma intaritoare a drepturilor de curand dobandite 9).
Aceasta diploma, scrisa, pe pergament, li se dete in sfarsit in
=Ana si indata, o seama dinteinsii pornira inainte in Tara-Romaneasca 10). Cum sosi acest ajutor la Stoienesti, Mihai, deli mult

mai slab cleat dusmanul, dar plin de nadejde in Dumnezeu si

de incredere in voinicii sai, puse gand sa-si cerce norocul si.sa
dea, o batalie generala cu Turcii. insa Bathori poruncise Sacuilor
1) Walther.
Istvanfi, 413. 3) Walther. 4) Consp. hist. Val.; Engel,
238. 5) Consp. hist. Val.; Istvanfi, 413. 6) Istvanfi, 413. 7) Istvanfi,

413; Iacobinus; Consp. hist. Val. 8) Istvanfi, 413; Iacobinus

hist. Val.; Istvanfi, 413. so) Ibid.

www.dacoromanica.ro

5) Consp.

ROMANII SUB INIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

107

sat ca sa nu se incumeteze fara intelepciune in noroc si sa nu

Intreprinza nimic Warta va sosi. el Insusi. Drept aceia, silit fu
Mihai a astepth sosirea lui Bathori
XXIV.

In 7 Octomvrie (s. n.), Sigismund Bathori, Impartindu-si estile in noua trupuri, 2) isi clati tabara cu multa greutate din
pricina drumurilor noroioase si, trecand In Itimile CarpatAlor,
ajunse In povarnisul acelor munti la satul Rucar, In cuprinsul
hotarelor Tarii-Romanesti, unde, in stramtoare de munte, isi pose
tabara 3). Pe cand ostasii isi intocmiau acolo tabara si Isi intin-

deau corturile si pavilioanele, un vultur negru si foarte mare,

luandu-si zborul de pe muntele vecin, numit Peatra Craiului, pluti

catva In aer pe d'asupra taberei si apoi se arunca cu multa iuteala si repeziciune d'asupra cortului printului Ardealului. Greu.tatea trupului sau, ne iertandu-1 a se scula, lesne ca sa zboare,
ostasii ce se aflau aproape, vazandu:1, alergara iute, 11 prinsera
si 11 dusera la pretoriul Printului. Inlesnirea cu -care prinsera
aceasta pasare, dumesnicia si neinspaimantarea ei de sunetul armelor si de strigarile taberei, Mar ca ostasii sa priveasca aceasta
intamplare ca o minune si ca un augur. Unii ziceau ca vulturul
arata pe Sinan-Pasa, care are sa cada In manile crestinilor; altii
mai fricosi, banuiau ca acest augur vesteste c5, crestinii vor fl
invinsi, de vreme ce vulturul este pajora Impargiei nemtesti 4).
Iezuitii ce insotiau pe Bathori se Incercara a exploata aceasta Intamplare in folosul propagandei lor. Iezuitul Alfons Carilio scria

atunci dela Rucar in Ardeal, ca multi, vazand aceasta minune

dumnezeeasca, an venit la credinta papista,seasca 6).
Bathori fu silit a zabovl la Rucar o sa'pt5',mana, pana trecura
caile cele grebe si inguste ale acelor munti, numeroasele care
cu praful, munitiile si bagajele armatei 6); cad aceasta tre-

cere dela Torzburg este una din cele mai grele ale Tarii Ro1)

Iacobinus; Bethlen, III, 599.-9 Istvanfi, 413; Comp. hist. Val.-3) la-

cobinus ; Istvanfi, 413. Bethlen, III, 603.-4) Sieur d'Ambry, 818; Iacobinus ;
Bethlen, III, 604; De Thou, XII, 544; Beyerlinck, II, 226. Dantiscani, 129;
Sgredo, 725; Montreux, 566; Note Ungarische and Siebenbiirgische Kronik
gl toti istoricii contimporani ce au pomenit de aceste infamplari.
5) Dan-

tiscani, 130.-9 Istvanfi; Bethlen, III, 604; Istvanfi, 413; D'Ambry, 819.

www.dacoromanica.ro

108

N. B XLCESCU

mhnesti muntele este rhpos si rdpede, cdile inguste, de fury

nevoiti a slohozi carele cu funiile la vale 1). Ad. sosi si ajutoarele Impdrdtesti ce se asteptau de atttta vreme: Silezianul Albert
Raybitsch, unul din cei mai vestiti cdpitani de cdlarime, trim's
de archiduca Maximilian, dela Casovia, cu o mie sease sute cuirasieri nemti, ce se chemau .Reiteri, In acel timp s,i cu o sutA
cinci-zeci Cazaci din tinuturile Poloniel, frumos echipatd 2), si
Silvio Piccolomini cu seapte-zeei si chid cavaleri florentini, trimisi de marele duca de Toscana cu poruncd ca sa ierneze in
Ardeal 5). Bathori trimisese Intrn intampinarea for pe Francisc
Theke ca sa le ingrijeascd de conace si sa-i calduzeascd, phnd.
In tabard 3).

Mud a nu plech din Rucdr printul Ardealului fact cdutare

armatei sale, care se urea, la trei-zeci si doud mil pedestrasi,
doud-zeci si delta mii cdldreti si cinci-zeci si patru tunuri 4);
apoi clAtindu-si tabdra, merse sease mile mai nainte si, trechnd
DAmbovita, ajunse la sat la Stoienesti, unde cu mare dorintd fu
intampinat de Mihai-Voda, ce Ilastepth, cum stim, acolo, avand

en sine oastea sa de opt mii de oameni si tunuri doud-zeci si

doud 5). Numarul ostirilor impreunate se urea atunci la seasezeci si doud mii ostasi si sapte-zeci si sase tunuri. Bathori VAUri la Stoienesti spre a lash stile sale a se odihni si a se intrema putin (3).
XX V

Armiile protivnice se aflau acum aproape una de alta. Ostasii lui Bathori, cari erau mai mult adundturd, neobicinuiti cu
rdzboiul, speriatd de numdrul si de vitejia Turcilor, avuseserd
vreme a se deprinde cu Incetul, a-i vedea mai FAA, fried si a
luh curagiu. Dela sosirea Sacuilor in tabdra dela Stoienesti, dupd,
can urmard curand si alte cete, unele dupes altele, ei incepurd.
a intalni pe Turci, and mergeau dupd furagiu. Lupte mdrunte
se Inhdtau intre unii si altii si in aceste lupte, mai adesea crestinii biruiau. Emulatia intrd atunci intre acestia; cetele ce mer1) Istvanfi, 413; Consp. hist. Val.-2) Bethlen, III, 605; Campana, 900.
3) Iacobinus ; Bethlen, III, 605; Conspectus; De Thou, 527. - -4) Iacobinus;
Bethlen, 599.-9 Sagredo, III, 724. 9 Walther; Iacobinus; Istvanfi, 413.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIIIAI-VOEVOD VITEAZUL

109

geau dupa furagiu se mai marira si din zi In zi luptele se facura mai dese. Aceste batai marunte ii imbarbata 'Ana, in urma
Inteatat, Incat ei asteptau acum cu nerabdare ocazia unei bdValli generale en Turcii. Din potriva, acestia, demoralizati de invingerea dela Calugareni, de putina lzbanda, co dobandisera pan'

atunci In toath acea campanie, acum, cand vazura pe crestini

cu puteri asa de insemnate, ei perdura de tot inima si dorinta
.de a se mai bate 1). Aceasta fu pricina care facia pe Sinan, cum
vazit inglotirea ostilor la Stoienesti, de pleca de acolo si lsi
mutt tabara langa Targoviste. Scopul lui era sa caute a pre lungi cat va puteh mai mult razboiul, fiind sigur ca, in vreme ce

armia lui [era] intro toate Indestulata din tail, armia cresting,
avand lipsa de bucate si de bani, nu va puteh mult sth adunata si va fi nevoita a se risipi 2). Generalii crestini, intelegand
acest plan at lui Sinan, hotarira a grail cat mai mult operatiile razboiului, si spre aceasta, a porn' Indata, dupd Turci spre
a-i sili sa primeasca o batalie.
In 15 Octomvrie, de dimineata, un semn ceresc vent a mai
Imbarbath pe crestini si a marl nadejdile de biruinta. Pe un
car senin, si cu toate ca soarele rashrise, ei vazura, fn vreme
de un ceas, d'asupra %taberii lor, o comets stralucitoare. Aceasta

stea fu privity de dansii ca un finger vestitor de biruinta. 3)

Armia cresting, ce fusese cale de cease ceasuri numai de Targoviste, se clan de acolo, si in aceiasi zi de 15 Octomvrie,
merse de tabhri intro campie mare, de un mil departe de Targoviste si de un sfert de leghe de tabara lui Sinan 5), cu hotarire d'a-i da batalie in ziva urmatoare; de va vol s'o primeasca 0).

Abla armia cresting sosi intr'acel loc, abia calaretii incepusera a descalica si pedestrasii a pune armele jos, cand o mare
turburare ameti toata tabara. Niste strejari, ce se aflasera pusi
la paza Intr'o padure In noaptea trectita, auzind de departe un
zgomot, facut de alti ostasi crestini, can taiau lemne, 1si inchipuira ca acolo trebue sa fie toath armia turceasca, care vine
1)

Sieur d'Ambry, 819; Iacobinus; Istvanfi, 413; Sacy, II, 12'7.

3) Idem,

Frachetta. 3) D'Ambry, 821; Iacobinus ; Dantiscani, 113; Guerrin, 165 ;

Frachetta, 23; Bethlen, III, 603; Iacobus Francus, 39; Hist. von, den Emporungen, 78 si a11ii.-4) Sieur d'Ambry, 821; Iacobinus ; Campana, 900.
'5) Guerrin, 165. 5) D'Ambry, 821; Iacobinus.

www.dacoromanica.ro

110

N. BALCESCU

drept catra dansii; si Inca racandu-i sa vaza ceea ce nu era, el

o luara la fuga spre tabard,. Ostasii ce-i vazurd sosind speriati,
intrebandu-1 pricina, aflara dela dansii cum ca au vazut armia
vrajmasa viind
loveasca. Vestea aceasta se raspandi iute In

toata tabara; semnalul de batae se dete indata sr toti ostasii,

alergand la arme, umblau invalmasitd, facand larma mare, far/
a se putea intocmi la randul for sr a-si gasi steagul si capitania lor. In acea neoranduiald, spaima facandu-i sa auza bubuituri de tunuri vrajmasesti, fiecare Incept. a se gandi numai la
mijloace de scapare. In sfarsit avangarda, alcdtuita de Romani,
si ostasii nenrti izbutira a se aseza mai intaiu in randuiald; si
std, gata a primi pe Turci, cand se deslusi lui Bathori pricina
acelei turburari. El trimise atunci de spuse in toate partlle ca.
sa se Insenineze si sa se linisteasca duhurile turburate sr Inspaimantate; dar neputandu-se stampara plarma, fu silit a pun&
sa strige prin trambite, ca fiecare sa taca sub pedeapsa de moarte.
Numai printeaceasta strasnica porunca, ostasii se linistird 1).
Era, Intro ambele tabere vrajmase si intr'o departare numai
de o alergatura de cal si de una si de alta, un deal mare, taiat
prin mijloc, in poalele caruia curgeh Dambovita. P'acest deal

spun sd se fi urcat Sinan, ca sa, priveascd bine armia cresting. Vazand-o mutt mai numeroasa decat socotia, si bine randuita, auzind si vestea faspandita ca se asteapta sr archiduca.
Maximilian cu o multime de soldati italieni, catand si la demo-

ralizarea armiei sale, temerea Ii cuprinse inima si nu se mai

gandi la alt ceva decat la fugd. Adunand un sfat de razboin, el
umbla a-si ascunde gandul d'a fugi sub ideia unui plan ce ar
fi facut. El zise ca socoteste sa, nu primeasca batalia si s'o amane-

pe altd data; ca acum se va trage putin indarat, lasand pe AliPasa spre a apara Targovistea; ca apoi, cand va vedea pe crestini
ocupati cu asediarea cetatii, el va navali Intr'o noapte asupra-lesi lesne ii va birul 2). In urma acestora, inzestrd cetatea Targovistei cu patruzeci de tunuri si cu munitie Indestuld, puse o
garnizond de [la] 3.500 la 4.000 ostasi, parte pedestrime, partecalarime, sub comanda lui Ali-Pasa de Trapezunt, pe langa care
rasa pe Mihnea-Voda si vre-o cativb, bet, tar dansul, In zori de
1) D'Ambry, 819; Iacobinus; Istvanfi, 413; Bethlen, III, 609.-2) D'Ambry, 820; Tomasi, 22; Istvanfi, 413; Iacobinus; Bethlen, III, 611.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIIIAI-VOEVOD VITEAZUL

11I

ziud, (6/16 Octomvrie), cu toata cealaltl oaste, pArAsindu-si tabara, farA de a-si mai da timp de a-i strica intaririle, o Intinse

cu grabs spre Bucuresti 1).

XXVIp

In aceiasi zi (6, /16 Octomvrie), la eas'aritul soarelui, Bathori,

nestiind ca Sinan se trage acum spre Bucuresti si asteptandu-se
la o batalie generals, puse sa zica" din trambite ca fiecare ostas
sA, se randuiasca sub steagul s'au. Apoi, Impgrtindu-si armata in
seapte trupuri, cari toate se urcau la numa'rul de douazeci si
cease mii calgrett si treizeci si cinci la patruzeci mii pedestrasi,
numi dupa dansul general mai mare peste toatA ostea pe Stefan

Bocskai, nu atat pentru virtutile lui militare, cat pentru ca-i

era unchiu dupg mums si unul din cei mai insemnati si mai
avuti nobili ai Ardealului 2). Cercand apoi sfaturile Domnilor romani si ale lui Bocskai, el Intocml randul batalii astfel
la avangardA se puse Mihaiu-Voda, avand cu sine patru mii
cAlAreti ai sai cu land, bine InvAtati, la cari se adaogA cohortele lui Albert Kiraly si scadroanele lui Stefan Csaki. La aripa
dreapta se aseza doua turme din cei mai buni ealareti, de cinci
mii lAncieri. La stanga tot acelas numrir de Fancieri si in acelasi

rand. La centru era pedestrimea atat cea protorian'a cat si a

SAcuilor cu coase si suliti, avand langa sine toata artileria.
In urma acestora venia calArimea germang, in a doua linie. In
a treia linie yenta un corp de douAsprezece mii alareti lancieri,
cari duceau steagurile aurae, si apoi alth teats, care ap6ra persoana lui Bathori, in urma cArora venia ramAsita armatei cu
carale si bagajile, fiind astfel intru tot seapte Wirtz de osti 3).
Dupa aceia, Bathori puse de sluji inaintea tutulor o liturghie
solemna, se cumineca cu sfanta grijanie si o trodu din pang in
mama' cu mult4 evlavie la multi din capii ostirei si soldati, de
fla'cura Aemenea 4). Toate aceste pregAtiri luarg catava vreme,
'Ana' dupa amiazi, cand doi crostini, cari se ziceau sc'apati din
1) Valther; De Thou, 543; D'Ambry, 820; Istvanfi, 413; Iacobinus ; Montreux, 567 ; Dantiscani, 114 ; Hist. vom den Emptirungen, 78 ; Nene Ungarische and Siebenbilrgische Kronik., 149.-2) D'Ambry, 820; Iacobinus;
Istvanfi, 413.a) Iacobinus ; Istvanfi, 413 ; Bethlen, III, 613. 4) Sponotoni, 39; Guerrin, 165 ; Fessler, VII, 360 ; Engel, I, 238 ; Orteliu, 291.

www.dacoromanica.ro

112

N. BALCESCU

manile Turcilor, din cetatea Targovistei, sosira in tabara. Ei vestill' cum ca Sinan-Pasa s'a tras cu grabs, lasand pe Ali-Pala cu
Mihnea-Voda In Targoviste ; ea de doua zile garnizoana cetatii
-e foarte spaimantata si ca Ianicerii insisi chibzuiau a se trage,
-data un pass nu i-ar fi tinut cu sila; 1) dar ca, cu toate acestea,

doug sute din ei tot scapasera si se imprastiara. Capii armiei

nu se Increzura in aceasta aratare si, temandu-se de vre un viclesug din partea lui Sinan, spre a-i trage in. vr'o eursa, poruncira ostasilor sal se in toata noaptea aceia in intocmire de
bataie, fara a-si strich randurile si a pune armele jos si trimisera gonad si iscoade in toate partile ca sal afle adevarul si ce
s'a facut Sinan. Armia cresting petrecii, veghind inarmata, toata
noaptea aceia si a doua zi (17 Octomvrie), pang spre amiazi.
Atunci sosira cativa alergatori, hclucand veste ca Turcii erau

put,in departe, aratandu-se ca vor a se bate. Ai nostri se pregatiau cu inima a le std in frunte, child sosira altii cu veste mai
sigura ca Sinan se trage spre Bucuresti, iar ca acele osti turcesti
ce se vad, erau ariergarda de patru mii calareti sub Hasan-Pasa,
care mergea, tragandu-se incet si cu bunk randuiala, ingrijind

d'a nu prim' in coadd vre-o zminteala din partea neastra. 2)

Aceasta spaimantare si fugal a lui Sinan miry foarte pe ai nostri,
socotind cu cat armia lui era mai numeroasa dealt a for si cum
aceasta grabnica retragere va demoraliza, de tot pe Turci. 3) Alto

iscoade venira atunci de aratara lui Bathori ca vr'o patru mii

Romani, barbati si femei, de deosebita varsta, robiti, ii due o
coat's,' de Turd spre Dunare. Printul poruncl indatd, la cinci sute
Ardeleni pedestri sal alerge sal tale calea acelor Turd si s mantube pre acei sarmani robiti. 4) indata armi -a cresting merse, chiar
In acea zi (17 Octomvrie), de ocupa, fara nici o impotrivire, ta-

bara parasita a lui Sinan, 5) unde gasira numai vr'o cinci sau
sease Turci cari, esiti find de mai nainte din tabard', d'abia se
Intorsesera acum, eand picara in manile crestinilor si furs indata Injunghiati. 6) Crestinii gasira tabara turceasca tiesita de
multe mobile, corturi, praf, ghiulele, tunuri, bucate, dobitoace,
1) Guerrin, 167; Spontoni, 39; Dantiscani, 114; Francus, 39; Istvanfi, 413;

Bethlen, HI, 615; Iacobinus.-2) Campana, 902; Herrera, 574.-3) D'Ambry, 820; Bethlen, III, 612; Frachetta. 4) Guerrin, 167; Historia von den
Empornng en, 78; Montreux, 578; Dantiscani, 115.
5) Guerrin, 167; Hist.
von den Emp or, 78. Orteliu, 292 ; Dantiscani, 115. 2) Ist vanfi, 413.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MITIAI-VOEVOD VITEAZUL

113

catari si alte lucruri 1) si fura foarte mahnit1 ca aceasta

prada, bogata nu fu pretul vitejlei for 2). Aceasta dovedia graba

cu care Turcii fugiserd si gresala ce facusera crestinii d'a nu

Inainta mai iute, spre a-i lovi pang, a nu se departa.
XXVII.

Bathori chema atunci la sfat pe cei mai de frunte capitani ai

armatei si pe Nunciul Monsignor Alfons Visconti 3), pe care 11.
trimisese Papa cu o suing insemnata de bani pentru trebuintele
razboiului 4). Ad se propuse ca : de vreme ce armia turceasca,
plina de frica, s'a tras spre Bucuresti, ce sfat ar fi mai bun? A
urma farg, intarziere pe dusman, silind in acea spaima a lui a-1

ajunge si a-1 birui unde-va sau a lua mai intaiu cetatea Targovistei, uncle lasase el garnizoang, i gatire; din care se latelegeg, Ca voieste a se apara acolo multa vreme? Unii din gene ralii ardeleni, plini de incredere in curagiul for si in noroc, crezand en singura nefericire ce li se poate intampla e d'a lasa timp
lui Sinan sd scape, erau de parere d'a nu use mai opri nici o zi
la aceasta cetate, a care! dobandire nu o pretuiau Intru nimic,
si a se lug, Indata dupa Sinan, siguri Bind ca, indata ce-1 vor
birul, cetatea va cadea negresit fara de nici o osteneala a for,
unde din potriva, consurnandu-si puterile for imprejurul acestei
sandramale (bicoque), armata lui Sinan isi va lug,, puteri, vg, t-

Vali in loc tare si, avand vreme de ajuns, Is! va Indrepa trebile sau eel putin se va trage In siguranta pi, crescandu-si apoi
puterile cu noug, ajutoare sau gasind mijioc d'a se uni cu Tgtarii, va da crestinilor mult mai mult de lucru pi va a,prinde din
nou flacarile cele acum mai stinse ale ra'zboitilui 9.
Mihaiu si Albert Kiraly statura impotrivd Paceasta parere.
El zisera- ca ar fi cu primejdie a inainta, cud s'ar pune Intro gar-

nizoana cetatii care ar putea a be taia liniile de comunicatie

s,i proviziilepi armata lui Sinan 9. Silvio Piccolomini rezimg, Si
431 aceasta parere, prin cuvintele urma'toare : Dusmanul, zise el,

sau s'a tras de t"Amerea taberei noastre, sau spre a gb'sI Joe
2) Guerrin, 167; Dantiscani, 115; Hist. von den Emporungen, 78; Orteliu, 293.-2) Sacy, II, 127. 3) Campaua, 901.-4) Spontoni, 14.-9 Campana, II, 901.
Istvanfi, 414.

'1

N. Balceseu.

Rominxi sub inkai-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

114

N. BALCESCU

mai bun de Wale; dar si intr'unul st in celalalt caz, el a apucat Inainte cu o zi st o noapte si a putut a-si pregati lucrurile sale, incat nu-1 vom gasi nepregatit, nici In loc d'a nu seputeh mult folosi de graba noastra. Din alth, parte, ne vom afla
in mijlocul a doi vrajinasi, de vom lash Inapoi cetatea, de uncle
vom fi necurmat suparati, mai cu seams despre munitiile ce se
asteapta din Ardeal. Apoi, a se pune Intr'o asemenea primejdie,
este Impotriva a on -carui temeiu de razboi st on -chrui obiceiu
al unui intelept capitan. Se adauga Inca st aceasta privire importanta, ca not suntem cat se poate ostenitd si slabiti de drum,
si urmand cu grabh, pe dusman, 11 vom ghsi acum odihnit st ii

randuiala, si ne vom aflh in primejdie d'a fi cu totil infranti.

Dar daca el, din intamplare, sra tras cu gand d'a fi mai departs
de hotarele Ardealului si prin urmare intr'un loc unde not vom
avea mai puting Inlesnire de hrana st alte trebuincioase, in vreme,
ce el, invecinandu-se cu Dunarea, va puteh, prin mijlocul acestui

rau, a se ingriji mai bine ; apucandu-ne not arum a bate cetatea, II vom sill, ca sa nu-si piarzh, reputatia, a venl intr'ajutorul alor sat, si atunci vom gasi foloasele noastre a ne Inhalh la lupth De se va hotari insh. 0 a astepta in Bucuresti,
ce folos mare vow. avea oare, de vom merge sa-1 lovim mains

si nu dupa doua sau trei zile? Incat spre a se unl Sinan cu.
Tatarii, e lucru cu neputinta, aflandu-ne not intre dansii; afar
de aceia ca Tatari nu sunt In[ntr'unl loc, de unde sa poath' trece
cu atata iuteala in aceasta parte". Piccolomini, incheie, zicand

Ca:

desl nu e de parere d'a se luh cu atata neoranduiala dupa dusman si a sta, cum vor unii, in arme toata noaptea aceia, dar
credo eh, ar fi bine ca o bands din cavaleria noastra sa meargh
sa supere ariergarda dusmanului, fiind-ca, afara de neodihna
ce-i va pricinul, vom puteh sa avem limbs de miscarile lui si sh,
stim mai bine ce sa facem 1)". Sigismund Bathori si toti ceilalti capi, se unit% bucurosi la una ca aceasta si tot sfatule hotari Vataia Targovistei 2). Fara indoiala st urma va dovedi
ca aceasta n'a fost cea mai bung parere, caci Intarzierea crestinilor prileji mantuirea lui Sinan.
Se luase hota'rire a tabarl in oare-care post, aproape de Targoviste, vazut de Piccolomini mai dinainte si, spre aceasta, tri') Campana, 902.

2) Istvanfi, 414.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

115

misers un numar de calareti ca sa tiara randuiala, spre a merge

stile fara amestec, a-pi luh locurile de asezare 1). Indata dup'aceea, pre obiceiul razboiului, cerura ca cetatea sa se predeh 2).
Pasa, comandant al cetatii, catand la fuga lui Sinan, In numayul armatei ceI ocolise, la lipsa de nadejde d'a fi ajutat, sth, in
chibzuire sa inchine cetatea spre a se marital' el si toti ai sal;
dar Ianicerii, ce erau in cetate in numar de doua mii, se Impotrivira, fiind mai bucurosi a se apara, dupa cum cerea, cinstea
for si fagaduiala data lui Sinan 8). Intr'aceea, crestinii, tabarind
comod chiar in acea sear* (7 17 Octomvrie), se duse Piccolomini
sa vaza cetatea si apoi puntara tunurile spre dansa 4).
XXVIII.

In noaptea aceea soldatii facura bastii, pre obiceiul for 5). In

dimineata urmatoare, (8/18 Octomvrie), dupa ce, prin meterezuri,

santurl acoperite si tali de lemne amestecate cu pamant, so

apropiara ai nostri de ziduri 7) si asezara baterii de tunuri, cu
multa Inversunare de trei parti deodata, incepura a bate cetatea 8). Stralucitul Razvan-Voda, avand cu sine Moldovenii sai
si cu legioanele Sacnilor, se asezase despre rasarit, pe drumul Bucurestilor, si bateh partea de sus a cetatii cu zece tunuri 9). Dintealta parte, neinvinsul Mihai-Voda cu inimosul
Bathori, care acum, pentru Intaiasi data vedea razboiul, si cu
eroicul Kiraly, se asezara despre munti si raul Ialomita, la o manastire, 10) care fu atunci stricata si mai apoi dreasa, I') departe
de cetate do o batae de sageata 12). Ei ridicara acolo doua movili
in forma de turn 13) i cu doua baterii, de ate zece tunuri fie-care,

din aceste doua parti, incep prin sloboziri neintrerupte, a poen'

puternic zidurile 14). Mergand apoi intr'alt temple mult mai aproape de cetate, fara Intrerupere, grabesc lucrarile asedierii 15).
Era cu greu insa de a se apropia de cetate, cad, afara de Intaririle si sarrtul ce o inconjura, avea Inca si niste baltd imprejur 16).
1) Campana, 902. 2) Guerrin, 167; Dantiscani, 115; Montreux. 578.3) Guerrin, 168; Dantiscani, 116; His. von den Enzip.5rungen, 78; Montreux,

578. 4) Campana, 902. 5) Istvanfi, 414. ) Campana, 902. 7) Nicolae Costin. 8) Istvanfi, 414. 0) Walther; Iacobinus ; Istvanfi, 414.
70) Walther; Istvanfi, 414 ; 11) Walther.-42) Walther ; Istvanfi, 414.
13) Walther. -1'1) Istvanfi, 414; Walther -15) Idem.-18) Guerrin, 182.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCIT

116

Apoi Turcii din lguntru se apArau cu cele mai de pre urma puteri ale inimei lor. De mai multe ori, prin tunurile lor, ei impinserg inapoi pe asediatori, ce umblau sa", treacA santurile cu
luntri, rasturnara" cu pustile for pre ce) ce, izbutind a trece santal, cercau acum a puree scari pe ziduri sau aduceau foc la Valpile zidului de lemn spre a-I aprinde ; si nu uitau nimic de ce
trebuih spre apArarea cet'al-tii 1).

Vazand ai nostri ca nu izbutesc astfel, se mArginiril a urrna,

cu tunarirea infricos'atoare de bombe si ghiulele, catarrd a sparge

laturile zidurilor (battre an breche les murs). Fumul acestor

dese slobozituri de arme ale asediatorilor si asediatilor ajunse
de intuneca aerul si ascunse si la unii si la altdi vederea dusmanilor lor 2). Sacuii ea.'utarg a se folosi de aceasta negur6. Ei
adusera lemne uscate, catran, rasing, busteanuri aprinse, torte
si alte materii aprinzgtoare si, atatand bine focul, incepura a-I
arunca pre stresinele caselor cet'atii si cAutar5, a aprinde Intgririle ei 3). Dar find -ca barnele de care erau Mcute acele IntAriri
erau Inca verzi si, prin urmare, umede si huma dupg, dansele nu
se uscase, nu se puteau lezne aprinde de focul ce li se puma pe
de desubt 4). Pe langl aceasta, prin desele puscariri ale artileriei
crestine, sfdrarnAturile easelor ceratii incepurA a cadea pe capul
celor ce se aflau sub zid Wand a-I aprinde, si astfel ii sill a se
trage inclArg. Apoi dusmanii, luptandu-se vitejeste, nu-i mai Fa-

sara a se apropia de ziduri, bleat izbandia ramase cu totul in

Ind o

3).

'XXIX.

Vaand Bathori si ceilalti descurajarea ostilor de atiltea silinte

zadarnice ce facuserA, se dusera de IndemnarA pe SAcui a da
dovada ca-si -aduc aminte de libertatea de curand dobanditl, a
nu se descuraja de anevointi si primejdii si a se arrita c6, sunt
Varbati cu inima si vrednici de libertate 6). S4cuii se formara
atunci in cohorte si IncepurA a duce o mai mare multime de lemne
uscate, spre a da foe zidului. Multi din ei Cazufa sub loviturile
dusmanilor, dar dispretuind ori-ce nrimejdie, viteju Sh'cui izbu1) Istvanfi, 414; Sacy, II, 129.-9) Ibid.-3) Istvanfi, 414; Nicolae Cos-

tin; Sacy, It, 129.-4) istvanfi, 414.-5) Idem.-6) Idem.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

117

tira in sfarsit a aprinde zidul. La vederea flachrii, ce se intindea

in toate pantile, ei strigara toti Intr'una: lesus ! Maria !" i, care

cu sari 1), cei mai multi fara sari, detera navala, spre a sari
zidurile 2), in vreme ce o parte dinteinsii purtau focul intr'alte
laturi ale cetatii 3). Artileria, din locul ei, aruncand ghiulele arse,
de cele inventate de craiul Stefan Bathori, aprinde aceperisurile
caselor, si daramaturile lor, prin mijlecul flacarilor, cad pre capul
asediatdlor 4). Acum, zidul peste tot luase foc si Turcii, incinsi

de ilacarile cele groaznice de mari ce mereu cresteau, sunt neo parte dinteinsii, a lash. apararea zidurilor, spre a incerch a
stings focul 5). Ai nostri se folosesc de acest minut, dau voiniceste

asalt si in vecinatatea serii, din toate partile, izbucnesc In cetate 0). Turcii, lipsiti de sfat 7), ametiti de flacari si de vrajmasii
ce ii impresurase, no mai avand vreme a capitulh 8), spre a se
mantui de primejdie si de o prapadenie desavarsita 0), ies cu
totii pe portita despre deal, necunoscuta de ai nostri, catand
sapare 10). Dar calarimea cresting, care pre obiceiul razboiului,
sth gata pentru on -ce intamplare a luptei si astepta calare esitul izbirei, ii vede, Ii lea, cu caii in goana, le taie calea, pe unii
ii ucide, pe ceilalti Si prinde; putini numai, favorizati de noapte,
putura scaph prin paduri 11), si acestia Inca, Oita mai apoi, fura
gasiti si ucisi 12); i din Oath' garnizoana, numai trel Turci, find

bine calariti, ajutatd si dd intunecimea noptii, avura noroc sa

scape si se Indreptara spre Bucuresti ca sa duca lui Sinan vestea acestei nenorociri 13).
Sacuii, intrand in cetate, facura, mare varsare de sange. Dararnand si scotocind in cele mai ascunse locuri ale cetatii dupg
prada---lucru la care foarte sunt deprinsi, spun analistii timpului,
ei gasia, intr'un be tainic, ascunsi, pe Ali-Vasa, cornan-

dantul cetatii, si pe Mehemed-Bei. Zic unii ca. acesti Turci nu esi-

sera din cetate, mai bucuros voind o moarte glorieasa decat a

fugi 14); altii spun ca erau rhnitd si de aceia ramasesera pe loc 15).
Sacuii ii dusera la Bathori. Intro prinsi se mai aflau doi alti Bei :
1) Istvanfi, 414.-2) Iacobinus.-2) Istvanfi, 414.--4) Iacobinus; D'Ambry,
829; Niemeewitz.-5) Istvanfi, 41'4; Sacy, II, 129.-8) Campana, 902.-7) Istvanfi, 414.-8) D'Ambry, 821.-6) Iacobinus.-10) Istvanfi, 414; Iacobinus;
D'Ambry, 821.-1') Istvanfi, 414; Walther; Iacobinus; D'Ambry, 821; Bethlen, III, 617.-22) Tomasi, 22.-13) Campana, 902.-14) Istvanfi, 414; Iacobinus; Bethlen, III, 618; D'Ambry, 820. 25) Campana, 902.

www.dacoromanica.ro

118

N. BALCESCU

Turan, Beiul de Bucuresti si Susin, Beiul de Thrgovistea; la toti

li se ierth viata. Lephdatul Mihnea-Vodh, inthmping in cetate o

moarte norocith, ce i s'ar fi chzut ai veni prin gado, de chdeh

in mhnile crestinilor ; trupul lui se ghsi Intro cei mortd 1); asemenea si al Cadiului de Avlona 2). Prada ce Skull mai cu seamh,
Muir% in oras si care toata li se lhsh, fu cu deosebire mare 3). Se
gasi in cetate doua tunuri marl, care aruncau ghiulele la cincizeci
si sease livre 4) si alte patruzeci si douh mai mici; bani multi si
multe scule de our si argint, cu munitii si provizii de hrang pentru
trei ani, chci Sinan acolo isi asezase magaziile 5). In aceasta ase-

diere, din Turd, ca la o mie fora trecuti sub sable 6). Din ai
nostri perirh numai sease-zeci ostasi, dar molt mai multi se
rhnirg
XXX.,

Bucuria ce simtirh crestinii pentru luarea ThrgQvistei se mai

adhogi cu vestirea unei alte izbhnzi asupra vrkimasilor. Ceata
ce cu douh zile inainte Bathori pornise ca sh tale calea Turcilor,
cari duceau patru mil robi si turme marl de vite spre podul de
Ia Giurgiu, chlhuzith fiind de oameni de tarn, cari cunosteau bine

chile muntilor si ale padurilor, trecuse inaintea Turcilor si, coprinzhnd strhmtorile, panh a nu sosi ei, Ii izbi cu putere, ii sparse,
rhu, ucise mai pe toti, dobhndi inapoi toath prada for si mhntui
pe robi- 8).

A doua zi duph luarea Thrgovistei (9/10 Octomvrie), 9) generalii crestini se adunarh la sfat de rhzboiu si poruncira a le aduce
inainte pe Ali -Pala, pe care 11 silirh prin. laghdueli si amerinthri a arhth. ceia-ce 'stie despre planurile si numgrul ostasilor lui

Sinan, intrebandu-1 inch cum a Indrhznit el a se impotrivi In

cetate, cu ash, putinh ostire, Ia o armata atat de numeroash.
L'aceste intrebhri Ali rhspunse cu respectul cuviincios, dar cLrmulta

netemere si fh,rh
schimbh fata: ch Sinan n'aveh cu dhnsul
chrh" numai dela douhzeci si opt phnh la treizeci mil de ostasi,
') Montreux; Guerrin; Hist. von den Emporungen, 78.-2) Walther.3) Istvanfi, 414; Walther ; Iacobinus.-4).W1ther; Istvanfi, 414. 6) Walther; Hist. von den Emporungen; Dantiscani, 116.-6) Tomasi, 22. Neese
Ungarische and Stebenbargische Kronik, 149.-7) Istvanfi, 414.-8) De
Thou, XII, 543; Guerrin, 167; Montreux, 578. 9) Guerrin, 169; Hist. von
den Emporungen, 1. C.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

119

find-ea si-a risipit oastea prin orasele sff eetatile tariff si II e

peste putinta ca s'o poata aduna, In putina vreme 1); ca daca
Hanul cu Tatarii, ce se asteapta din zi In zi, nu-i va veni Intr'ajutor, el crede ca Sinan, afiand luarea Thrgovistei, va parasi Bucurestii, si se va trage spre Giurgiu, ca sa tread. Dunarea indarat; in sfaxsit ca, de vor exestinii a pune maim pe
dansul, trebue sa se grabeasca a cuprinde si a sr-drama, Acel
pod de pre Dunare. Sinan, urma Ali, plecand, Imi lash' numai
putina osti pentru apararea Thrgovistei, dar ma Meie sa nadajduesc ea Ieremia, Domnul Moldovei, va baga, in cetate un
ajutor de duel miff ostasi, afara de zece miff ce 1mi fagaduih el
zicand ca are sa vie mai apoi sa goneasca pe crestini
de lama, cetate. El ma asigura Inca ca armata cresting nu este
numereasa ; ca cei mai multi soldati sunt Sacui, pe cari azi-mane

e sigur sa -i intoarca In partea sa. Blestematul ! m'a inselat si

m'a expus la o moarte mai de tot sigura. 0 vrajmasie veche e
pricina care l'a facut a so purth astfel cu mine. Sinan a Post
vrajmas de moarte tatalui meu, care s'a aratat cu slujbe mari
imparapei dar fiind-ca tatal meu n'avet nici o temere de dhnsul
si el nu-i puteh face nimic, tradatorul s'a folosit de aceasta ocazie ea sa verse asupra nenorocitului fiu ura ce purth tatalui" 2).
Nu se stie clack' All era sinter sau vorbia, astfel numai ca sa-si
traga compatimirea lui Bathori 3). Era, Ins*/ de necrezut ca Sinan
sa aiba cu dhnsul numai atata ostire cata arata el, de vreme ce,
child a plecat dela Thrgoviste, armia lui Intrecea en mult in numar pe a crestinilor, dupa cum marturisesc toti analistii contimporani. Vazhnd Ali -Pala putinul efect ce fac plangerile sale,
propuse sa se rascumpere cu Si suta de miff talere de our 4); dar
Piccolomini se impotrivi de a i se da libertatea. El aveh interes
a tine prinS un om as,h de insemnat, ca, Intarnplandu-se nenorocirea sa caza manile Turcilor, sa-1 poata schimbh cu dansul;
si fiind-ca acest siret italian se facuse stapan pe duhul lui Bathori,
11 hotari lesne a nu priml propunerea Turcului 5). Printul, dupa
AceasLa e o tabula pe care sau ca capii crestini o acreditase, caci
311haiu-Voda la Calugareni Inca o repeta ostasilor sal, cum am vazut,
spre a incur* ostile, ascunzandu-le numarul eel mare al Turcilor, sau
ca e nesocotita de istorici. z) D'Ambry, 822; De Thou, XII, 544; Walther;
Iacobinus ; Guerrin, 164 71 ; Dantiscani, 117-8.-3) Ibid. 4) Ibid.; Or-1)

teliu, 292.

5) De Thou, XII, 545.

www.dacoromanica.ro

120

N. BALCESCII

ce raspunse, cu putine vorbe, lui Ali -Pala, it trimise sub paz5

pang la gazda sa 1). Si dupg aceia, impreung, cu alti ofiteri turci,
'11 porni pe la Brasov la Cluj in Ardeal 2).
in urma acestora, capii armiei ascultarg si rapor .tul iscoadelor
ce trginiseserg ca sg is limbg despre Turci si, vazand oare-care
potrivire cu aratarea celor prinsi, hotgrirg a porni Indatg dupg
armata turceascg 3). Din nenorocire, trebuirg a mai sedeh pe loG
Inch' o zi, parte spre a imputernici oastea muncitg de drum si
de bgtae, parte spre a astepta munitiile si bucatele ce se aduceau din Ardeal In tabgrg 4).
Acesto. Intarzieri fatale mantuirg pre Sinan-Pala, cu toate greselile Iui. 3n ziva ,aceea, (o/19 Octomvrie), catrd sears, vr'o patru

mii de Turci, cari, dupg incredintarea data de 8inan ca va zgbovi laugh' Targoviste Inca doug sgpfamani, lgsaserg de vr'o.
cite -va zile tabgra si se duseserg departe de acolo dupg hrang, furagiu sl pradg, se intoarserg aducand cu dansii seasezeci mii bol

ce-i rgpisera din muntdi si manoasele campii ale Tgrii-Romgnest'. Intrau Turcii in tabgrg, manand lnaintea for convoiul de
vice, Mal a bgnui de fuga rusinoasa a lui Sinan ; si nu furg desamggiti de cat cand din acele corturi ce ei credeau pline de Taniceri, vgzura azvarlinau-se Romanii si Sacuii, cari n'avglir5, asuprg-le si ii tglarg rgu si Meg mils. Aceastg intamplare neprevg-

zutg, rgspandi Imbelsugarea in tabgra cresting, incat un bou

ajunse a se vinde pentru un pret de nimic 5).
XXXI.

Sinan-Pasa, dupg, cum stim, isi pgrgsise tabgra de Igngg Targoviste in dimineata de 6 16 Octomvrie si luase cu grabs calea.
Bucurestilor. Hasan-Pasa, care rgingsese in urma cu patru mii
cglgretd drept ariergarda, indatg ce vgzb., din InMtimea muntilor,
pogorindu-se steagurile crestine spre Thrgoviste, grgb1 cat putii
la drum spre a ajunge tabgra 6). Dupg o cale de o zi, Vizirul

tgbgrise, cand Incepu a se auzi urletele tunurilor crestinesti

dinaintea Tgrgovistei. Tunul lui Mikal-ogli !" 9 strigau rued'
1)

D'Ambry, 822.-2) De Thou, 545 ; D'Ambry, 822.-3) Ibid.-4) Campana,

5) Sacy, II, 228; Dantiscani, 110; Hist. von den Emporungen, 78;
Guerrin, 171.a) Tomasi, 22.-7) Mikal-ogli (Printul Mihai), astfel it numeau
Turcii.

903.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

121

prin tabhrh, inghetati de spaimh 1). Sosirh atunci niste trhmisi

din partea garnizoanei Targovistei, chemand pe Vizirul intr'ajutorul cethtii ; dar acesta, chtand la sphimantapea ostilme, sta.,
In indoialii,2). inteaceea, o ceath de vr'o trei sute crestini ce se
aratarg la intrarea unei phduri vecine de tabaira lui, II sill a ludo hothrire. stile Rumeliei, din porunca lui, merserh asupra-le
dar crestinii le baturh, le rhrirh randurile foarte si le pusera in
goanh, Din acei ce se intoarserh, nu era unul care sa nu fie ranit 3).
Un delir de spaimh coprinse atunci toath tabara 4). Multi din soldati Incepurh a dezerth si a se faspandi cote, cete ; capii umblatt

invalmhsiti rhea sa stie ce sa fach; unii sfa,tuiau a se intoarce

la Thrgoviste,--lucru ce era cu neputinth din pricina demoralizhrii armiei 5). Sinan scrisese indath lui Ali -Pala la Targoviste
sa apere cat va putea cetatea; iar vhzandu-se in cea mai de apoi primejdie, sa se tragh cu ostea sa, spre podul dela Dungre.
Aceste scrisori n'ajunserh WAWA la Ali fiind prinse de chted ai
nostri 6). Vizirul apoi isi urmh retragea spre Bucuresti, undo ajunse in douh zile 7). In acea demoralizare a armiei sale, Sinan,
In loc sa se grhbeasch a o trece cat mai curand- peste Dunare,
spre a o mantul, nhdajduind o aparare mai Indelungata din partea Targovistei, se incumeth a mai zhbovi la Bucuresti. El obsti
ca va sedea armia acolo cincisprezece zile s,i porunci ca nici o ostire,

nici un negustor, n'are sa treach podul Giurgiului pans la acel

soroc si, pentru aceasta, orandul o guardie la pod cu porunch.
strasnich sa nu lase pe nimeni a trece. Pe Ifingh acestea, se silia,
in tot chipul sprea finisti duhurile si a le da curagiu 8). Iq vremea
aceasta, cei trei ehlareti schpati cu mare greu dela luarea Targo-

vistei, sosirh in Bucuresti, Vineri dimineata in 10/ Octomvrie,

adueand vestea caderii cetatii in mainile crestinilor 0). Marl aceasta
stire peste mhsura spaima si confuzia in tabarh 10). Sinan atunci,

vhzand ca descuragiarea ostilor creste meren In loc d'a schdea,

cum aflh si de luarea Targovistei, se sperie si el atat de mult,
Incat, cu Coate ch. Inthrise orasul Bucurestilor si manhstirea lui
Alexandru-Voda mai bine decal Targovistea, nu se mai increzit
2) Naima.
4) Ibid. -3) Seadedin ; Naima
1) Seadedin ; Naima.
6) Montreux, 57Q ;- Hist. von den Enzporungen, 78 ; Guerrin,
168; Dantiscani, 115, 7) Seadedin; Naima. 8) Seadedin. 0) Campana,
902 ; Tomasi, 27. -- 10) Seadedin; Campana, 902.
5) Naima.

www.dacoromanica.ro

122

N. BALCESCU

In acea aparare si nu mai Indrazni a astepta, acolo pe biruitorul dusman 1). El porunci sa puns In pivnitele acelei manastiri o mare muitime de praf de pusca pe care-1 acoperi cu
pae, asezand un fitil lung, care sa arLd cu incetul, ldsand si oaTneni spre a-i da foc, ca astfel, cand vor intra crestinii in acel
loc, manastirea de data sa fie zvarlita In aer cu o mare putere si dansii sa plara ca vai de ei, sub acele ruine9). In ziva
aceea, (20 Octomvrie), cu grabs mare, Sinan stranse tunurile si
munitiile de razboiu si le incarch In cars 3), apoi dete foc forth
ficatillor si orasului Bucurestilor si, la miezul noptil, (20 spre 21) lb

luminat de flacarile acestui parjol ce prefacii in zenusa tot orasul cu doudzeci si doua de biserici ce avea atunci-9, Impins de
(lisperare, ca cum ar fi avut pe dusman in spatele sax', se use
rusinos pe fuga si, cat mai jute a putut, a intins-o spre Giurgiu 6).
Astlel, mai mutt fugind decat facand o retragere 7), merse Sinan
patrusprezece ceasuri mereu si nu tabari decat dupg ce trecii
stramtoarea Calugarenilor ; dar tunurile si munitiile de razboiu
nu putura ajunge in acel loc cleat In douazeci s,i patru de ceasuri 8). Cand sbsira toate si se stranse armia. Intreaga, plecara
spre Giurgiu 9), unde cu toata silinta ce pusese la drum, din pricina neoranduelei In care se aflau stile, nu putura sosi cleat
tocmai Luni, in 13/23 Octomvrie, facand astfel trel tabere dela Bucuresti pans la Giurgiu 10). In acea fuga prapastioasa, Turcii se-

rnanara drumul cu armele for si cu un numar insemnat de tunuri, camile si bagaje, deosebit de ce napastuisera in Bucuresti.
Spaima for era ash de mare Meat, prin stramtori si pe poduri,
ajunsera a se omori unii pe altii ca sa treaca care de care mai
nainte11). In aceasta stare de spaima Si groaza se aflara ei mai
cu seams, cand trecura stramtoarea dela Calugareni, loc de spaima
si do groaza pentru dansii. In on -ce copaciu li se, parea a vedea

stn dusman, in on -ce minut se asteptau sa vaza stralucind, Inaintea ochilor lor, sabia fulgeratoare a lui Mihaiu.
Este de luat in seams ca in toata aceasta- campanie, a carei
glorie analistii crestini in mare paute o dau lui Bathori, ca unuia
2) Idem.
3) Seadedin; D'Ambry, 821; Istvanfi, 414.1) Istvanfi, 419.
4) Seadedin.-5) Istvanfi, 414. -- 8) Iaeobinus; Istvanfi, 414; Seadedin; Tomasi, 27.-7) Campana, 40.-8) Seadedin.-8) Idem. 10) Campana, 903. 1]) Walther; Engel, 239.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

123

ce comanda toatg armia cresting, analistii turd nici ca pome nese de dansul. Spaima Turcilor, acela ce ii ingrozia, Ii gonia si ii

amerinta mereu cu moartea, era afurisitul Mikal-ogli.. Aducerea aminte a groazei ce Mihaiu Insufla atunci Turcilor, pang
azi Inca, se pastreaza In poporul roman si musulman, printr'o
multime de legende, traditii si cantece populare. Unul din cei
mai buni poeti ai nostri, Incadrg una din aceste traditii Inteaceasta frumoasg stroca :
Spun c5. 'n urma luptei, in Asia bogata,
Dad. Mahomedanii vedeau cke-odata,
Tin armasar ce 'n preajma-i cata el sforaind,
Coprinsi d'adanca spaima, ziceau cu 'nfiorare
Ca el a vazut umbra acea ingrozitoare
A lui Mihaiu-Viteazul, asuprale viind').
XXXII.

Bathori, dupg ce puse de drese cetatea Targovistei si o inzestra cu o garnizoang tare 2), in 11

Octomvrie, des de dimineata,

se Indrepta cu toata armia in urma lui Sinan, spre Bucuresti 3).

In cale, crestinii intalnira mai multe Cete de cate trei, patru si
duct sute Turci, cari se reziatisera de tabgra lui Sinan sau ramaseserg In urmg si toti furg ucisi, astfel In cat campiile si livezile din drum erau semanate cu trupuri moarte de Turd 4).
Dupa ce luara o bucata bung de drum, ei intalnira trei fugari
ungtiri, cari le spusera ca Sinan, temandu-se de sosirea lor, fugise In grabg, lasand in Bucuresti multe bagaje, bucate, munitii.
robi, camile si cate-va tunuri, pe cari nu to putuse lug, fiind osiile
si roatele sfgramate ; ca In cale el mai lasase multe alto bagaje;
cg groaza armiei intregi era atat de mare Meat MI% Indoiall,
and va sosl. In locuri grele, in stramtorile Inguste si baltoase
dela Calugareni, se vor rani intro sine ca sa. poata trece unul
altuia Snainte. Bathori, neincrezandu-se pe aratarea acestor fugari, trirnise pe capitanii Nicolae Sennyei si George Farkas cu
o suta de calareti ca sa faca o recunoastere spre Bucuresti si
sg iea limba.
1) Alexandrescu, Odd la oVirea romand.-2) Montreux, 579.-3) Iacobus
Francus, 44; Guerrin, 171; Hist. von den Emporung en, 78; Dantiscani, 120;

Ortelius, 293. 4) Guerrin, 171.

www.dacoromanica.ro

124

N. BA LC ESCIT

Acestia, Intorcandu-se spre sears, int.-dried raportul fugarilor 1).

Aceasta hotari pe generalii crestini a merge d'acl inainte In mar,
fortat 2), ca sa m'areasca temerea si groaza dusmanului In fuga.
sa 3). Ei aflara atunci ca Sinan, in calea sa dela Bucuresti la
Giurgiu, tail, toate podurile de pe rand, puneh pedici la treceri,
stramtori si vaduri, ardeh si pustia toate satele, ca astfel, lipsa
bucatelor si piedicile drumului s Intarzieze goana ce-i da armia.

crestina 4). Generalii se sfatuira atunci si hotarira a schimbh

drumul $i a Ilia altul mult mai spre dreapta de Bucuresti 5).
Acest drum, pe laugh aceia ca avea folosul d'a nu fi calcat si
smintit de dusman, scaph inch pe crostini de cursa ce le Intinsese Sinan in manastirea lui Aldxandru-Voda la Bucuresti, care
salts atunci si se spulberh In aer fara a vAtama pe nimeni 6), dar

el faceh un inconjur cu deosebire lung $i era plin de mocirle

si jumatate de erang, si ash de greu de umblat, incat se intarzie
foarte mult mersul armlet, iar mai cu seams al artileriei, care
mai toat'a ramase inapoi 7). In cale, armia mai Intampina nista
osti turcesti rAmase In urma, pe cari foarte le znopi si le zdrobl,

in cat multe mii de trupuri de om, de cai si de chmile zAceau

In lungul drumului, si aerul se imputi de o mare putoare 8). Dar
Turcii, in ameteafa fugei lor, uitasera cate-va poduri netalate ;
astfel crestinii avura noroc a gas1 nesfaramat podul dela Arges,
pe care trecuse Turcii si puturg si ei a inainth fara zabava" 9).
Cand ajunserA la o dephrtare de doua mile de Giurgiu, primirg.
vests ca Sinan, afland prin oameni de loc de sosirea lor, trecuse cu o zi Inainte Dunarea cu cea mai mare parte din stile
sale; ca eamasese Inca dincoace de rau, o multdme de care, bagaje, o prada Insemnata de tot felul, cu un mare numar de robi,
spre paza carora lasase opt mii Turd, cari nu trecusera inch,
caci nu indrazniau a incarca podul, ce era foarte slab, cu o ,greu-

tate ash de mare ca a carelor si a tunurilor, pang, a nu trece

mai intaiu pedestrimea si calarimea 10).
Bathori atunci, scatuindu-se cu toti generalii, isi Intocrnestearmata de Wale. Mihai, ce se aflase rfiereu la avangarda, porni
4) Istvanfi, 414. 2) In text : force=; Campana, 903.-3) Walther ; Istvanfi,
414.-4) Istvanfi, 414; Sieur D'Ambry, 822; Frachetta, 23; Campana, 903.

5) Campana, 903; Istvanfi, 415; D'Ambry, 822; Frachetta, 23. 6) Iacobinus.

9) De Thou, XII, 545; Campana,
8) Guerrin, 172.
7) Campana, 903.
903,
10) Istvanfi, 415.

www.dacoromanica.ro

ROMINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

125

lute inainte aiRomhnii sal ca sa des harp vrajmasului si sa-1

impiedice a trece podul pang sd soseasca Bathori cu toata armia. inaintand Romhnii catrh Giurgiu, intampina in tale o seams

(le Turd furagiori ce duceau niste turme de dobitoace, ii imprastie indata, ucid pe cei mai multi, pe ceilalti ii prind si ti
-trimit indarat lui Bathori, caruia deterh, aceleasi stiri despre
Sinan. Acum Bathori grab). si mai mult la drum, parandu-i
-tare eau ca Impreunarea de irnprejneari fatale 1-au fault sa
piarza mult time si prilejise scaparea lui Sinan. Inteaceasta vreme

Mihai Voda sosise la Giurgiu si ajunse pe Turd (15

vrie.

Octom-

1).

XXXIII.

Orasul Giurgiului, afar% de un zid slab ce-1 Inconjura, era, ocrotit de castelul Shn-Giorgiu. Acest castel area o pozitie foarte
tare. Arta si natura contribuisera a-1 Intari. El era, asezat pe un
ostrovel foarte frumos, numit Slobozia, format de un mic brat

al Dunarii, care se desparte putin mai d'asupra si inconjurand

un spatiu de doug jugere, cade iarasi In matca rhului 2). Astfel castelul, 'acoperind cu totul mica insula pang In marginele
ei, parea a pluti, pe deasupra undelor 3). Dupa temeliile lui, ce
astazi inch, se vhd, acest castel nu e indoiala ca a fost zidit de
Romani. Daramat in vremea navalirilor barbarilor, el fu rezidit
pe la anul o mie dupa Hristos de Genovezi, dela cart lua si
numele de Sam-,Giorgiu, patronul acelei negutatoare 'republici 4).
Pe la sfarsitul veacului at X1II-lea, Nehru -Vodh, Duca al Fagaraului, intinzAndu-si stapanirea peste toata Tara-Romaneasch, pans

la Dunare, mai friar' castelul Shm-Giorgiu. La 1418, child Mahomed 1-iu naval). in Tara-Romaneasch, de pustil o parte din tr'insa, In-tre alte tetati de pre Dunare ce cuprinsese, fu si acest
castel, pe care-1 mai intari5). Putin dup'aceea, Romanii 11 Mara
inapoi sub vestitul Domn Dan at III-lea Dracula. La 1431, imparatul Sigismund, regele Ungariei, mai 1'101.1 acest castel cu

fortificatii si alte zidiri, cand el trimise pe un viteaz general

loan Marotius, in ajutorul Jul Dracula-Voda, Impotriva lui Radul,
1) D'Ambry, 822.
2) Istvanfi, 415 ; Iacobinus; Bethlen, 621; Dantiscani, 122.
Iacobinus.
4) Mag. ist., II, 67. 5) Cantemir, I, 226.

www.dacoromanica.ro

126

N, BALCESCU

poreclit Prazna-glava, care intrase in tara cu ajutorul Turcilor '). Cazand dupg aceea iarasi in mainile Turcilor, castelul
SanGiorgiu le fu rapit impreund cu celelalte cetati de catra VladVoda"-Tepes 2). Dar dupg moartea acestui Domn de cruda si viteaza aducere aminte, Turcii II luara Inapoi, Ia 1479, fiindu-le daruit de Vlad al III-lea, pe care ei II numisera Domn lard alegerea
tarii 3); dar Ii perdurd curand dupa aceea; si Romanii II stapa-

nirg pang la anul 1544, cand Turcii it luara iarasi impreung cu

Braila si Turnul. De atunci el fusese mereu in stapanirea Turcilor, wind, in acest an 1595; si apoi dupa moartea lui Mihat
Voda pica iar In manile Tor, si fu stapanirea for pang la tractatul
dela Adrianopol (1830), In urma caruia se &drama cu totul si
orasul intra In stapanirea noastra.
Pe vremea de care povestim, era acest castel foarte tare prin
pozitia sa, prin intaririle sale si prin orcotirea ce primia dela cetatea Rusciucului, meat dobandise reputatia de a nu putea fi luat 4).

El era atunci fabricat dupg obiceiul vechiu cu ziduri tari, dar-

lard valuri de pamant si fara flancuri la ziduri, avand numai

turnulete Imprejur si in launtru un turn mare (donjon) 9. Mergeh
atunci podul facut de Sinan dela capul cel de Maga orasul Giurgiului, loc uncle, se varsau doua rauri in Dunare 8), -pang la poalele castelului, unde trecand o Intindere de p5mant de zece pasuri, se unia cu celglalt brat al podului, cel mai lung, care ducea.
la insula cea mare si d'acolo in malul Rusciucului 7).
XXXI V.

Sinan-Pasa, ajungand la Giurgiu ,(23 Octomvrie) cu armata im

cea mai mare neoranduiald, obsti ca va sedea acolo trei zile si

astfel mai adaogi Inca o gresala la cate facii [Ana atunci in

aceasta retragere 8). Pricina acestei not zablvi ce puse Ia Irecerea armatei sale peste Dunare, fu o masura financial% a administratiei turcesti. Flind-ca Turcii pustliserd si pradasera toata
tara [pana] in hotarele Adealului, luand mai multe mii de robi, o
catatime nenumarata de vite, ce se vandusera la mezat In tabard,
a) Istvanfi, 415; Hammer ; Engel, 166.-6) Cantemir, II, 216.-6) Engel,
I, 179.-4) Guerrin, 189. 5) Campana, 904. .8) Guerrin, 173, Dantiscani,
122; Hist, von den Emparungen, 78. ') Iacobinus ; Istvanfi, 415.-8) Sea-

dedin,

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

127

si atata prad5, incat incarcasera, cu dansa ca la zece mii care -),

Vizirul puse la intrarea podului un inspector si un scriitor, insarcinandu-i a cere dela negutatorii, cari duceau dobitoacele si
celelalte m'arfuri si lucruri cumparate, legiuitul drept de 1 la.
5 (pencik) pe seama Sultanului 2). In vreme ce se urma aceastanenorocita lucrare, iata ajunge veste (24 Octomvrie) ca, Mihai se a-

propie In capul armiei sale si ca acum nu e departe 3). Masura

&card, fu indata parasita4) si mai intaiu Sinan-Pala trecit singur in
noaptea aceea (24 spre 25 Octomvrie) podul 5). Dupa dansul, toata
noaptea, pans la crlpatul zilei, trecura mereu pe pod la Rusciuk,

pavilionul Vizirului cu corturile si ianicerimea, cu o parte din

tunuri si munitii de razboiu 6); dar coloanele cele mai marl eamasesera inca pe malul romanesc 7); asemenea rAm'asese na'pustite

multe tunuri si bagajele cele grele, cad in acel grozav amestecsi spaima ce stapania pe toti, nimeni nu vroia sa ajute pe sotul
sal 8). Se dedese vole atunci soldatilor si neguVatorilor a tree&
care cum va putea, ca sa scape 0); si soldatii, stricandu-si randurile, neguVatorii, pa'rasindu-si avutiile IncArcate in care, se repezira toti cu totul si in amestec spre pod 10). 0 multime fara

seama de oameni si de vite se inghesuise pe pod in cea mar

mare neorandulara; o spaima panics stApanise toate duhurile ; si
pretutindeni era cea mai mare dezorganizatie 11), cand, fara veste,
pe_la patru ceasuri dup'a amiazi (25 Octomvrie), oastea lui Mihai
se arata si intra in sesul dinaintea Giurgiului (l'esplande), uncle taUri 12). Dar fara a perde vreme, Romanii, impingand inaintea for
si deschizandu-si drum printre multirnea turmelor de vite marl si
mid si printre un mare numar de robi12), cad peste tabara si bagajele Turcilor 14), ii izbesc in spate cu atata iuteala Inuit pe toti ii
ra'schir4, pe unii [ii) tale MA mils, pe altii [ii] prind, pe alti[ -i] pun
in goana spre pod si mantue vre-o cincii mii Romani, gall de femei
si copii, ce fusesera robiti in Tara-Romaneasc'a si Moldova15). A cesti

Romani, sapand astfel din robie, se armard cum putura si deter&

Seadedin. 2) Hammer ; Seadedin; Naima. 3) Seadedin; Naima. 5) Naima.
Naima.
8) Seadedin.
Seadedin
5 Seadedin.
0) Naima. 10) Idem.-11) Idem. 12) Seadedin; Naima.-13) Istvanfi, 415.
14) Seadedin; Tomasi, 23. 15) Istvanfi, 415. Campana, 903. Campana si
4)

Tomasi spun ca numarul robitilor mantuiti se urea, deosebit de femei

$i copii, la 10 mil; Herrera it face de 12 mii ; iar htvanfi, Walther si
Sagredo 11 face de 4 la 5 mil.

www.dacoromanica.ro

128

N. BALCESCU

mana de ajutor fratilor for impotriva dusmanilor 1)4,0 despdrtire

din oastea lui Mihaiu inaintd phnd la malul Dundrii si alte patru
scadroane cu pedestrimea, armata cu pusti, incepurd a slobozl asupra podului 2); apoi Mihaiu asezd tunurile pe un delisor vecin, si ast-

fel de o parte cu tunurile, de alta cu muschetdria, !doh sd, ploug

un pdrhu de foc asupra Turcilor 3). In toatd, lungimea podului se
Tedeh atunci o gloatd adancd, Indesitd, amestecata de ostasi, negutatori, femei, copii, cai, cdmile si alte dobitoace, tunuri s,i care,
impingandu-se, imboldindu-se, strivindu-se unii
; fie-care
om Ingrijitor de mantuirea sa, cdutand a lug, pas Inaintea vecinului sdu, unii calcati in picioarele tailor, altii ranindu-se in
armele celorlalti; apoi primejdia si temerea creschnd din ce In
ce, incepura a se bate si a se ucide intre sine. Din aceasth grozavd itnbulzeald, de oameni si, de vite se auzia une-ori o mur-

murare ce zbarnhih inecat, alto ori o larind mare amestecath

de gemete si groaznice blestdme. Aceias Imbulzeald si aceleasi nevoi se petreceau la capul podului intre cei ce, simtind
In spate palosul romhnesc, se munciau sa apuce a fail pe pod.
Sinan, din malul Rusciucului, privia aceastd chinuire a armatei
sale lard a-i da nici un ajutor 41. Garnizoana castelului numai,
prin tunuri si pusti, Incept' a versa o ploaie de gloante si ghiulele asupra Romanilor 6). Dar acestia, fail a se spAimanth de
aceastd furtuna, iutird si mai mult focurile lor, Meat neoram.duiala si spaima Turcilor ajunserd in culme si o groaznich desperare ii cuprinse 6). Cei de pe pod, neputand rdzbi Inainte si
ne mai vazhnd alt mijloc de scdpare, se puserd se arunce artileria si cardle -In Dunhre, ca sa -si fad, be si ca sa nu cazh si
ele In mantle crestinilor 7); apoi multi din ei se azvarlird, iri apd,

,chemand in ajutor numele lui Allah si cerchnd a schph in

not 8). Dar unii din nes,tiinta de a innoth, altii din vartejurile
rhului ce aveau a trece [in] toatd Ihrgimea lui, perird inghititi de
undo 9); ceilaltd furs ucisi, caci ingrozitorul Mihal imbarbd,th pe
ai sai si ii indemnh la bdtaie, en graiul, cu maim si cu pilda 10).

Prin artileria sa, el izbuti, In sffirsit, a rupe podul prin mijloc

2) Seadedin.-3) Seadedin ; Naima 4) Hammer, 280; Ist1) Sagredo.
vanfi, 415; Iacobinus. 5) Campana, 904. -- 0) Iacobinus; Seadedin.
7) Hammer, II, 280.-0) Seadedin; Iacobinus. 9) Istvanfi, 415; Walther;
D'Ambry, 823.-19) Michaelis imprimis voce, manu exemplow suos ad
pugnam cohortante: Istvanfi, 414.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

129

In doua 1). Un gemat de groaza, umplh atunci aerul sl prapastiosul adanc al raului, cu gura cas.cata,, sorbl si Inghiti, Intr'o
data, gloate de vrajmasi 2).
XXXV.

In vreme ce o parte din armata musulmana se sbaciuma si

se lupth astfel impotriva valurilor raului si pieriA, sau de undo
sau de gloantele ce le trimeteau crestinii, fara, a capath de nitaieri ajutor 3), sosi pe loc si Bathori cu stile sale 4). Turcilor,
t axi ramasesera pe malul romanesc, incbisi intro jumatatea podului sfaramat si ai nostri, li se taiase tot mijlocul de scapare

si nu mai aveau alt ce face decat a se lupth, a se innech sau

a se preda 5). Ei incercard un minut a se aparh sub ocrotirea
unei baricade de cara, legate in mare numar strans unul langa,
altul, pe care o Meuse Sinan la capul podului, spre a stavili navAlirea calarimii crestine 6). Dar Bathori, lnda tate sosi, orandul
o teats de pedestrime aleasa de scarama aceasta baricada 7). Apoi

trimise pe cei mai buni din puscasii sai, cart cazura cu furie
asupra dusmanilor osteniti de lupta,, raniti si slabiti, macelarindu-i groaznic 8). Acei ce putura sap& cu fuga dinaintea crudului si neimblanzitului palos crestinesc, in desperarea lor, se
aruncara, In rau, incercandu-se in zadar a-1 trece in not; astfel

mai multi isi aflara moartea In valur4 Dunarii 3). Atunci se

prOpOdl cu totul acolo vestita teats a echingiilor, care doug yea-

turi statuse groaza Ungariei si a Germaniei; ei se aflasera pusi

de paza la capul podului pe malul romanesc si nici unul din&lush nu putil schph 10); asemenea nici un om nu mai ramasese
pe langa Hasan-Pala, la ariergarda 11).
in izbanda aceasta se deosebi mai cu seams pedestrimea aleasa
a Sacuilor ce purth numirea de Pixidari, sulitasi, vestita de viteaza 12). Dunarea se umpluse do trupuri moarte ale Turcilor si
u ndele ei se rosisera de sangele varsat 13). Afara, do lesurile tur1) Naima; Walther; Selaniki; Hammer, 28
2) Naima. 8) Idem.-4) Iacobinus; Istvanfi, 415; Beth len, III, 623. 5) Guerrin, 273. s) D'Ambry,
-823; Iacobinus; Bethlen; III, 623. 7) Istvanfi, 415.-8) Naima; Istvanfi,
415: D'Ambry, 823; 9) Naima. 10) Naima; Seadedin; Hammer, II, 289.
11) Seadedin,-12) Iacobinus; Bethlen, III, 623; D'Ambry, 823 13) Hammer,
280; D'Ambry, 823; Iacobinus; Bethlen, III, 623.
N, BitIcescu, Romanii sub Mihati-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

130

N. BALCESCTI

cesti, ce stau asternute si gramadite ca niste movili pe uscat, o

multime de alto lesuri de oameni, de cai si de camile se aflau in
bratul Dunarii ce desparte insula San-Georgiu de malul romanese, gramadite si inclestate astfel unele de altele, in cat In acel
loc Dunarea abia putea a-si urma, cursul sau; si cand, dupa baValle, voira crestinii sh adape dobitoacele, nu puteau scoate apa,
de acolo,fafa a scoate de-odata vr'un trap de om sau de cal.
Mu lt mai multi Turd inch se vedeau plutind pe undo, in cursul
apei, plini de rani, jumatate morti, gemand si vaetfindu-se cu
jale 1). Uricioasa si ingrozitoare priveliste de omor ! 2)
Turcii, can trecusera in insula cea mare, cautara sa ajute pe
ticaitdi for frati 3). Satargi-Mehmed-Pala puse d'acolo de indrepta

tunurile spre tabara crestineasca", dar loviturile n'ajungeau 4),

sau din nestiinta tunarilor sau din reaua pozitie, si nu putura
vatamh pe ai nostri; in vreme ce acestia, avand buni tunari si
favorizati st de pozitie, nu sloboziau nici o umplutura in sec..
Printr'acest mijloc ei putura cuprinde doua din cinci corabii ce
aveau Turcii atunci acolo pe Dunare ; celelalte trei scapara cu
fuga 5).

Martorii ce au vazut cu ochii, sptin ca pietira intr'aceasta

batae dela trecerea Dunarii ca la optsprezece mil Turci 8). Deosebit de robii ce mantuira, crestinii dobandira o mare parte,
din artileria vrajnaasilor, steagugile lor, bagajurile, o multime de
dobitoace si sease mii scare incarcate cu prada 7). Analistul turG
contimporan Seadedin incheie descrierea ce face de aceasta VAtalie ash de nenorocita pentru ai sai, prin aceste cuvinte: Co-

vhrsirea amestecului si spaima fu at de mare, incat putem

zice ca nici data nu se vazh o asemenea desavarsita lnvingore !" (une pareille d6route).

1) Iacobinus; Bethlen, 624; D'Ambry, 823; Istvanfi, 415.-3) Iacobinus;

Bethlen, 624. ') Seadedin; Iacobinus; D'Ambry, 823; De Thou, XII, 1. c
4) Seadedin.
5) Iacobinus; Bethlen, 624; D'Ambry, 823; De Thou, XII,

1. c.-5) Numarul Turcilor morti l'aceasta batalie este iarasi nesigur. In

vreme ce Istvanfi si Frachetta 11 face numai de 6.000, Montreux it urea
la 30.000. Noi arn primit de mai dreapta cifra de 18.000, data de Walther, care se apropie de aceia de 16.000 data de Sieur d'Ambry si alti
analieti, si de aceea de 17.000 ce ne da istoricul Sacy.-7) Walther ; Istvanfi, 415 ; Sagredo, 725.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

131

XXXVI.

Dupg ce crestinii Impedicarg pe barbari in trecerea lor, 011rhmand podul ce ducea la insula Sftn-Georgiu si facand atata
peire intr'Insii, vrurg unii dintfinsii sg, cuprinzg indata si al
doilea pod, care ducea dela poalele castelului la insula cea mare')
si sg stlipaneasca" aceastg, insula, ucighnd si arune1nd in rhu pe

Turcii ce se aflau acolo. Doug steaguri din pedestrimea Domnului Moldovei, cu o infocatg indrAznealg, se repezirg pe acest
pod. Turcii din insula cea mare, vgzand aceasta, foarte se Ingrozirg si, temftndu-se ca toatg armata sg n'aiba acelasi gaud,
incepurg a Ma cu securi capul podului din partea lor. Dar ceilalti ostasi crestini nu Indrgznirg, a Insoti pe inimosii Mo ldo-

veni ca s nu se expung intre armata lui Sinan, d'o parte, si

focul castelului de alta 2). Ei nu stiau ca acest castel nu-i puteh
supgrh, lipsindu-i praful de puscg. Sinan Incarcase patru care
cu fazi cu praf ce poruncise a se aduce In castel ; dar din Invgling,seala in care picard Turcii la sosirea Crestinilor, aceste
care nu apucaserg sg treacg podul in castel. Ele luarg apoi, catrg sears, din Intamplare, foc, prin crestinii ce rataceau printre
randurile carelor spre a jeful si saltarg, deodatg, cu mare zgomot, in coloane de fum, in aer ; lucru minunat Insg, ca nimeni
nu fu ranit 3). Deci, acei viteji Moldoveni, nevazhndu-se ajutati

de nimeni, furg nevoiti a rash indrgzneata lor Intreprindere,

care ar fi fost atat de frumoasg, si folositoare armiei si ar fi
inlesnit mult cuprinderea castelului.
Acestea petrecandu-se astfel pftng in noapte, armata cresting
ne mai avhnd vreme a tgbgri, se hotgri a bivuaca pe loc 4). CaIgrimea de sinesi arata vrointa de a sta Inarmatg toatg, noaptea
aceia, temandu-se ca nu cum-va dusmanii, folosindu-se de intunerecimea noptii, sa treacg din insulg, cu corabii ca sg vina sg-i
izbeascg. Pilda calarimei fu urmata de toate colglalte osti, si
astfel armia intreagg, veghia Inarmatg toatg, noaptea, puind in
toate pgrtile streji spre a priveghia miscgrile Turcilor 5). Acestia
atunci se aflau, cea mai mare parte, trecuti pe malul Rusciu1) Iacobinus. 2) Idem; N. Costin ; Bethlen, III, 625 ; D'Ambry, 823.5) Iacobinus ; Walther ; Bethlen, 626; Istvanfi, 415; D'Ambry, 823.-4) Cam-

pane, 904.-5) Iacobinus; D'Ambry, 824; Herrera, 575.

www.dacoromanica.ro

132

N. BALCESCU

culni ; vr'o cinci mii dinteinsii tabarisera .din porunca lui Sinan
in insula cea mare; 7) altdi, din spaima ce le dedese crestinii,
scapasera si se trasesera sub castel, la intrarea podului ce ducea

la aceasta insula, de unde fu trimisa o alts mans de soldati

spre paza acelui pod si sure a da putere garnizoanei castelului 3),
care se urch atunci la numarul de 800 ostasi 3).
A doua zi (26 Octomvrie), Bathori, incredintandu-se ca nu mai
are nimic de temut, purcegand din locul unde petrecuse noaptea, ceva mai lnainte, isi aseza tabara 4) ; apoi Indreptara asupra castelului San-Giorgiu chiar tutnurile luate dela Turci la Targoviste 9). Loviturile cele dese si neintrerupte ale artileriei in

putine ceasuri fac o spartura in ziduri, care socotindu-se in

destul de larga, Indata se alese de tot cortul cate doi soldati
si, formandu-se astfel o teats buns, i se porunci a da asalt, trecand bratal Dunarii pe vase, caci podul era sfara,mat 6). Aceasta
ceata era alcatuita nu numai de pedestrasi, dar si de calaretl,
cari, lasandu-si caii, cerura a merge la asalt si, cu sabia in "liana,
se repezira cu inima deasupra zidurilor prin ruine. Dar nenorocita pedestrime ungureasca, atat de viteaza in multe randuri,
nerabdatoare d'a intra in caste!, se repezi cu multa nebagare
de seams si cu curagiu, inainta 'Ana in varful sparturii, undo
fu izbita c'o neprevazuta furtuna de gloante, cari frauti morti
pe acele daramaturi ca la doug, sute ; multi altii furl raniti, ceilalti invinsi si respinsi inapoi 7). Garnizoana castelului inteadevar, ocrotita" de taria zidurilor, se apara cu o indaratnica barbatie, aruncand asupra crestinilor, nu numai cu pustile din cari
trageau rar, avand lipsa de praf, dar din care trageau de aprope
foarte si drept la tints, ci Inca cu sageti, land, sulite, gereturi,
pe cari le aruncau cu mana, si in sfarsit cu marl bolovani de
piatra 8). Ea prim! mai apoi praf si alte ajutoare din insula cea
mare prin mijlocul podului ce legh acea insula cu castelul 0). in
acea insula stim ca era o tabara de cinci mii Turci, can Ince2) Tomasi, 23.
2) Campana, 904.
) Istvanfi, 416 ; Herrera, 575.
Altii spun ca. garnizoana Castelului era numai de 700 insi; altii Inca o
scad la 600 numai.-4) Iacobinus.-8) Walther; Iacobinus; D'Ambry, 824.
6) Guerrin, 182; Spontoni, 40; Iacobinus; Istvanfi, 415; Bethlen, 626. 7) Istvanfi, 415; Spontoni, 40; Tomasi, 23; Campana; De Thou, 645; Orteliu, 294.-8) Istvanfi, 415. 8) De Thou, XII, 545; Herrera, 576-; Cam-

pana, 904.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

133

pura acum a supgra prin tunurile for rdu pe ai nqtri 1); si, atilt
prin aceasta cat i prin ajutorul necurmat ce da castelului, zadarniceh toate silintele ce Meowu crestinii d'a-1 cuprinde. Afars
de aceasta, Sinan pe laugh' mal, luandu-se cu corabiile, veni pana

in dreptul castelului si d'acolo cu balimezuri de cele marl, numite doubles faulconneaux, duplices falcones, trageh neincetat
asupra crestinilor cu mare vatarnare a tuturor, mai cu seamy
a acelor ce bateau cetatea sau se urcau la asalt 2). Se judica

atunci a fi de mare trebuinta a pune o stavila intre castel si

insula de nude ii veniau ajutoare; pentru aceia se hotari sa se
tale partea de langa castel a podului ce ducea la insula 3). Cu
toate ca acest lucru era cu primejdie, dar Silvio Piccolomini,
care primise comanda a toatei artilerii, se incumata a-1 savar0
cu bine. El se puse insu0 in capul unei cete si merse spre pod;
dar, fiind nevoit a trece sub caste!, a-pi expune oastea descoperita la focurile lui si Inca a se apuch si la hartA cu Turcii, ce
stau de paza in acel loc, perdii multi osta0; i noaptea apucandu-1 and d'abia putin din pod se taiase, fu silit a se trage.
Astfel aceasta intreprindere, facuta cu mai multa vitejie decat
intelepciune, nu izbutl 4). Se chibzuira atunci a arde podul prin
tunuri i prin focuri fabricate 5) i acest mijloc fu norocit cu
izbanda 0). Un bun numar de Turci, can veneau atunci pe acel
pod in ajutorul asediatilor, se innecara
Dup'aceia cretinii
indreptara toata artileria asupra zidurilor castelului 8). Aceasta,
artilerie era putin numeroasa, caci din greutatea drumului cele
mai multe Si mai mari tunuri rtimasesera in urma ; si cu toate
ca.' se a0eptau in tot ceasul, Inca nu sosisera 0). Cele mai mari
tunuri ce aveau ei atunci in tabhra d'abia purtau ghiulele de treizeci livre10). Curand iris, inaintarea noptii sill 0 tunurile sii taca11).
XXX VII.

La miezul noptii Incepura din nou tunurile a bubui 12) i tunara cetatea pana putin duph miezul zilei (27 Octomvrie), cand
1) Tomasi, 23; Spontoni, 40. 9) Guerrin, 174; Dantiscani, 122.-3) Campana, 904.-4) Campana, 904; De Thou, XII, 545.-5) Herrera, 576; Campana,

904 ; De Thou, XII, 546. 7) De Thou, 546.-8) Frachetta, 23.-8 Herrera,

576; De Thou, 546.-8) Guerrin, 173.-10) Campana, 904. 11) Guerrin, 173;
Dantiscani, 122. 19) Guerrin, 174: Dantiscani, 122.

www.dacoromanica.ro

134

N. BALCESCU

se Mai o bung sphrturh (breche) cu o craphturh de patru braturi

de ziduri 1). Piccolomini judeca ca aceasth sphrtura e destula spre
a puteh intra in castel, cu atat mai mult ca descoperia Intre aphrhteri temerea si confuzia 2); dar Ungurii, speriati de cea dintaiu a for neizbutire, nu voira a se cerch la asalt sub pricinuire

ca sphrtura nu e destul de largh, 3), cu toate ca Italienii trebuiau sa meargh inaintea for 4). Piccolomini atunci se Intoarse

catra ai sai si ii indemnh a-i face cinste si a 'Astra reputatia

natiei, si a for Insisi, castigate In multe alto Intreprinderi mult
mai primejdioase, dar nu inteo cauza nici mai putin dreapth,
nici despre care mai mult pot nadajdui ajutorul ceresc, de vreme
ce se lupth impotriva vrAjmasilor fhtisi ai legei crestine 3)".
Zicand acestea, impreunh cu cavalerii sai, Imbhrbh.tati de cuvin-

tele lui, navalesc vitejeste cu sabia in mana, si se urea peste

micile daramhturi ale acelei shphturi 6). Ion Weicher, lasand
call, aleargh si el cu ai sai, inimos la asalt 7). Alti ostasi se
mai luara duph dansii. i nhvalind cu totii, cu furie mare, se
urcara pe o parte de ziduri si infig un steag 8). Dar Turcii se
aphrau cu energia desperh"rii 9), aruncand in crestini granate si
pietre 10). De o jumatate de teas tinea acum lupta pe ziduri, cu
o deopotriva inversunare, Intro asediatori si asediati, cand Piccolomini, vazand ca putinii ostasi ce se urcasera la asalt nu vor
puteh izbutl, de nu vor fi Indath sprijiniti de ostiri proaspete, se
Intoarse cu iuteala catra Unguri 11) si le striga : Nu sunt oare
acolo Italienii pusi in primejdie pentru mantuirea patriei voastre si spre a Incerch tot o soarta cu voi, spre nimicnicirea dusmanilor universali, iar ai vostri particulari impilatori ? Puteti
oare suferi a-i vedeh acum sau tragandu -se inapoi, phrhsiti fiind
de voi, sau insemnand cu singe locul si intemeindu-1 cu moarte,
intru vecinica aducere aminte a viitorimei de nobila for Infocare si de putin recunoscatoarea voastra moliciune 12)" ? Ungurii

facurh atunci, de rusine, aceea ce temerea fi opria d'a Intro1) Campana, 905. 2') Ibid. 3) De Thou, 546; Campana; 905. 4) Campana, 905. 5) Ibid. Se deosebise si se vestise atunci in razboiul Ungariei generalii si ostasii italieni, mai presus decat toate stile celor-lalte
neamuri.-9) Tomasi, 23; Spontoni, 40; Campana, 905.-7) Walther.-8) Guerrin, 174; Dantiscani, 122. 9) De Thou, 546. 10) Guerrin, 174 ; Dantiscani,
122.
11) De Thou, 546 ; Campana, 905. 13) Campana, 905.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZIIL

135

prinde, si cu multa ferocitate alergara, a reinol asaltul 1). Comanclantul castelului, vazhnd aceasta nou'a navalire ce-1 amerinth si

spaimantarea oamenilor sai, despera de a se mai puteh apara si

Bete tristul semn ca voeste a parlamenth si a se preda. Piccolomini poruncl indata
loic sale a sta. In loc, si se gatia sa asculte propunerile Turcilor, chnd de odata Ungurii si Sacuii, nerabdatori acum a razbunh perderea sotilor lor, se roped furio0
In castel, facand multa, ]arms 2) si impingand inainte pe Italieni,
care, aflandu-se ast-fel striviti intro sotii for si vrajmasi, suferira foarte, ranindu-se multi dinteinsii 3). Dupa oare-care Impotrivire a vrajmasilor, crestinii cuprind castelul catra sears ;
si Turcii, cari scapara de cea dinthiu furie a soldatului biruitor,

se inchisera in turnul din nauntru. Dar nici in acest post nu

se putura ei mult apara si, coprinzandu-I crestinii si pe el cu
asalt, mai pe toti Turcii cati se aflau acolo, ii trecura prin ascutisul shbiei4). In acest loc se ranira chti-va din ai nostri, cei
mai multi de pietre ; iar tunurile si pustile din insula cea mare
-vatamara pe Ungurii ce se aflau despre acea parte si le omonirt ca Ia patruzeci oameni 6). Sa'cuii trecura tot ce Intampinara,
Ears milh', sub sabie, necruthnd nici sex nici varsta 6). Acei din
Turci ce fugisera afar% din castel, furs macelariti sau se Innecarh In Dunare 7). Vre-o suta dintr'Insii, pogorindu-se dupa ziduri, vrura sa fuga intr'o galera ce era, acolo la tarm, dar, urmati fiind de aproape de ai nostri, sarira cu totii Impreuna pe
galera, si ucigand ai nostri pe Turci, ramase acea corabie in sta.
phnirea for 2). Ea fu cunoscuta, a fi una din acelea ce in anul trecut
luasera Turcii cu dansii, child au plecat dela Comorn 9). Alta ga-

lera ce se afla Intro insula i pod s,i pe care erau 2.500 Turci si
Mari, zdrobita fiind de loviturile artileriei, se afunda, mergand in
cursul raulni ; numai vhs14i (la chiourme) putura scapa 10). Din
opt sute Turci, ce alcatuiau garnizoana, numai unul se mantu111).
El se arunca in Dunh're spre a o trece In not i, cu toate ca fu
ochit de ai nostri, cari asvarlira o multdme de gloante dupa dan-

sul, avil minunatul noroc de ajunse neatins tot in not, phna

1) De Thou, 516; Campana, 905.-2) Spontoni, 40; Tomasi, 23; Campana,
Tomasi, 23; Campana. 4) De Thou, 546; Guerrin, 174; Campana,
905. 5) Campana, 905. 6) Spontoni, 40. 7) Guerrin, 174; De Thou, 546.13) Campana, 905; De Thou, 546. -0) Guerrin, 175; Campana, 905; Dantiscani, 124.
10) De Thou, 546; Hist. von den Emporungen, 78; Guerrin,
175; Campana, 906. 11) Walther; lstvantfi, 415.

905. s)

www.dacoromanica.ro

136

N. mtr.c_Escu

In tabara lui Sinan dela Rusciuk 1). Din cretini cazura la aceasta.
luare a castelului doua, sute cincizeci oameni i multi se ranira2).
in castel se gasira treizeci si noua tunuri 3), din cari doua foarte
marl, doua, culevrine de 35 i cele-lalte mai marunte 4).
Prada ce pica atunci in manile ostas,ilor fu nepretuita : o mul-

time de bani, arme, scule si alte lucruri scumpe; o catatime nemasurata de grail i un mare numar de capete de vice, canine,
catari, cal frumos,i ce Sinan luare din Tara-Romaneasca i n'apucase a-i trimite, cum vroia, la Constantinopole, i cari erau atat
de numeroi incat, dupa ce luara pe cei mai buni, nefiind destui
oameni spre a incaleca pe cei-lalti, ii manau cu cardul amestecati cu vitele 5). In toate partdle se vedeau fluturand steagurile
musulmane, stofele de aur, bratarile scumpe, pavilioanele de ma,tase, cari contrastau cu hainele cele proaste ale Romanilor si ale
Sacuilor 6). in acea bucurie generals, Italienii numai se aratara.
foarte mahniti, cad Ungurii, navalind in castel tocmai cand Turcii
erau gata a capitula, le-a rapit gloria acelei cuprinderi; dar printut
Bathori cu Nunciul Papei si Internunciul imparatesc ii mangaiara cu

cuvinte dulci, cu laude si cu daruri 7). Trofeele acestei campanii,

deosebit de mai multe mii de robi mantuiti, furs douazeci si eapte

steaguri 8), ca la o suta douazeci tunuri 9), din care unele de

o matime insemnata i, dela 18 Octomvrie, luarea Targovistei,
OA la 27 ale aceleia0 luni, ant la Targovite cat 51 in goana
ce crestinii deters Turcilor pana, la Giurgiu, inteaceasta, din urma.
bataie i la luarea castelului, Turcii perdura peste tot ca la cloudzed i ease mii de oameni 10). Acest sfarsit nenorocit avil acea
Ingrozitoare expeditie a lui Sinan in Tara-Romaneasca, care arne-

rintase ca va inghiti pentru totdeauna natiunea romans i cu

(lama si crestinatatea, pe care ea mai puternic o ocrotia, atunci.
Eroilor dela Calugareni se cuvine mai ales cinstea izbanzei in
aceasta glorioasa campanie. Venirea lui Bathori nu Moil alt de
cat raschira si goni un duman mnvins i demoralizat, i care, i

ca'ra aceasta, ar fi fost curand nevoit a deserts tara. Datoria i

2) Istvanfi, 415. -- 2) Guerrin, 175; Hist. von, den Emporungen, 79; Dantiscani, 124.-3) D'Ambry, 294; Dantiscani 124; Hist. von den Emporungen,.
79; Orteliu, 294. 4) Istvanfi, 415. 5) Guerrin, 175; Herrera, 576; Dantiscani, 126 ; Orteliu, 295; Hist. von den Emporungen, 79.-0) Sacy, II, 131.
') Spontoni, 41.
8) Frachetta, 23.
5) Iacobus Francus; Orteliu, 295;
Hist. von den Emporungen, 79; Altii scad numarul tunurilor luate is loo.
i la 80. 10) Guerrin, 175 ; D'Ambry, 823 ; Iacobus Francus, 44; Hist,

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

137

gloria lui Bathori era a nu lash nici un picior de Turc a est

din tars. Si ar fl p-utut-o, de nu umblh ash moale si cu sfleala,
natal. si zdrobirea Turcilor la podul dupa Dunare, o fury crestinii datori mai mult iutimei lui Mihai si a Romanilor sai. Pentru
aceea, puteau acum acestia, cu o dreapta falA, sa strige lui Sinan, impreuna cu un poet al ]or popular : Ce to -al facut, mare
Vizir ? Unde-ti sunt voinicii, Paso cu trei tuiuri? Vantul impotrivirei sfarama zabalile armasarilor tai ; navala se trase Inapoi
spaimantata de pepturile goale ale vitejilor !"
XXXVIII.

Sinan, dupa malul drept al Dunarii, privl cu jale trista soarta.

a armiei sale si cuprinderea castelulni San-Giorgiu, blestemand
in desperarea sa Cerul sl pe Mahomed 1) El, Mariu al Osmanilor ; el, trumfaorul Asiei, Africei si al Europei ; el, Sinan eel
nebiruit, care in trufia si zadarnicia sa despretuia pe toata lumen.
si credeh ca ea trebue sa robeasca capritillor si ambitiei lui 2),
s se v.aza el acum, la o varsta trecuta de optzeci ani, duph.
cariera atat de stralucita, rasturnat din culmea gloriei sale, biruit de niste Domni tineri si fara barba, dupa cum arath el, mai
ales pe Bathori ! 3) i armia lui, aces frumoasa si numeroasI
armie, groaza lumei, atat de puternica, atat de bine ingrijita si

Inzestrata cu bani, cu arme, tunuri si munitii din destul, sa a

vaza acum fara steaguri, fara tunuri, fara bagajuri, fara corturi,
cu totul demoralizata si adusa intr'o asemenea stare, de niste
osti adunate in pripa, slabe si rau armate ! 4)
Sinan, zice Sagredo, ostas deprins In razboaie si invechit in
von den Emporungen, 79; Dantiscani, 121. `) Tomasi, 23. 2) Istvanfi,
415, se exprima in aceste cuvinte asupra lui Sinan: Astfel Sinan, care in
Mantra si dinafarh nici-odata nu-si plecase capul, a carui trufie si zadArnicie despretuia pe toti ceilalti, care mandru de puterile sale, nesocota
pe ale celorlalti si gandia ca tot trebue a sluji capritiilor si ambitiei sale,
izgonit din Tara- Romaneasca peste Dunare,fu cu dreptate pedepsit de
cutezarea si nesocotinta sa; si Giurgiu, aceasta cetate atat de tare, care
de mai multe veacuri tineh de Turci, fu luat inaintea ochilor sal, de un
cap non si de nkte ostiri adunate in pripa. Armata lui, zdrobith in cea.
mai mare parte, lipsita de toate bagajurile sale, se indrepta spre Constantinopol, printr'o retragere ce semhna mult la fuga, in trupuri deosebite
si putin numeroase.' 3) Tomasi, 23. 4) Istvanfi, 415; Frachetta,

www.dacoromanica.ro

138

N. BALCESCU

arme, nu ava atftta putere de suflet spre a suferi nenorocirea

sa si, obicinuit a birui, el se planse amar ca norocul, la bAtrftnete,
isi WA. Inapoi favorile sale 1)". Nenorocitul Vizir fu silit indata
a-pi trage tabara dupft malul Dundrii, dela Rusciuk, cad cresbuil, cum dobandirA castelul, indreptarA gurile tunurilor dupg
ziduri, spre tabAra turceascft si incepurft a tuna, asuprft-i 2). La

Rusciuk el fad' cautare armatei sale, ca sa vaza ce i-a mai

rftmas ; alese pe Satftrgi-Mehmed-Pala si pe Segbanbasi-lakinAga pentru paza si apftrarea Vidinului, si ii tramise cu o mie
de oameni cAlarime sub comanda Agei lor, Guciuk-Osman. Apoi
puse garnizoane prin toate cetAtile din lungul Dunarii 3) si, Impatindu-si ostile in cete putin numeroase 4), isi ridica tabara si
lua cu grab calea Rasgradului cu toti negutRorii armatei. Acolo
last pe Hasan-Pala, dandu-i titlul de seraskier, cu vr'o tali -va
sangiaci din stile Rumeliei, pe Zagargi-basa cu munitIlle de razboiu si tunurile, (land porunc6 oficerilor sa ierneze la *umla.
lntr'acest loc afla prin scrisori din Ungaria, dela fiul s'au Mohamed-Pasa, izbftnzile crestinilor intr'acea tara, si luarea vestitei
-cerati Graanul de armata ImpArftteasca 5).
In vara aceea, aceastd armata, fiind bine povAtuita de vestitul
print Mansfeld, luase cu izbandft ofensiva si chemase biruinta

sub steagurile sale. De o luna, de zile ea Weft cetatea Graanului, cftnd Mohamed-Pasa, feciorul lui Sinan, est. din Buda si
Yen' de izbi pe asediatori. El fn. Ins biruit si fug' Igsandu-si
steagurile, bagajele si artileria sa in puterea invingatorilor. Dar
moartea lui Mansfeld, ce se intamplg cite -va zile dup'aceea,
(14 August 1595), ImbArba'a iarasi pe Turci si Kara-Ali-Bei, gu-vernorul cetatii Graanului, cerh. o Intftlnire cu generalii unguri,
Nadesdy si Palfi, incerchnd a-i face sa, ridice asedierea. Spre rftspuns l'aceasta propunere, Palfi Men stire Turcului de Invingerea
.ce Sinan pAtise la Calugh'reni, a carei veste glorioasa ajunsese
tocmai atunci; si cum Turcul nu voia, a credo, Palfi ii zise c5,
numai Turcii au obiceiu sa minta," 6). Invingerea lui Sinan dela
CalugAreni filch mare impresie asupra Turcilor din Ungaria, des1)
Sinano soldato agguerrito e invecchiato nell'armi non hebbe assai
di costanza per tollerare it disastro; e assuesatto alle vittorie, pareagli,

the la fortuna volesse nell'eta sua decrepita abbandonarlo de suoi favori :

Sagredo, o. c., 496. 2) Guerrin, 174; Seadedin ; Naima ; Dantiscani, 123;
Hist. von den Emporungen, 79.-3) Seadedin. 4) Istvanfi, 415.-5) Seadedin. 6) Hammer, H, 1. c.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

139

cm-a& pe aphrhtorii cethtiii Graanului si Inrauri Inuit In hothrirea for d'a capitulh. Astfel sa tin, strAns legate unele de altele,
operatiile rhzboiului, si sabia Romani lor dela Chlugareni rhsturnh puternicele ziduri ale cethtdi Graanului din Ungaria de sus.
Vestea suprinderii acestei cethti, adhugi foarte mhhnirea lui
Sinan 1). El se grAbi a scrie Sultanului spre a se desvinovAti si
spre a micsora perderile sale, zichndu-i ca crestinii n'au stricat
decat bagajurile si putini oameni din cei nedeprinsi din ariergardh;

dar ca nervul ostilor e cu dansul; ca dad, iarna ce se apropie

i asprimea timpului nu mai d'a," cale izbhndirii, el si-o phstreazg
pentru primhvara viitoare, chnd, sau va muri sau isi va Indrepth
invingerea ce din intamplare i-a venit, si isi va izbandi dela
inimh prin prapadirea lui Bathori si a lui Mihai.
In aceasta scrisoare el 1si varsh mai cu seamy focul asupra lui
Mihai-Vodh. Dar Sultanul nu se multumi cu aceasta si, chemand
-pe Muftiul, afia dela dansul mhrimea perderii si purtarea cea
neint,eleapth a lui Sinan 2). Groaza domni in Constantinopol
chnd se auzi de phtirea lui Sinan; Indath ce el soli In capitald,
Sultanul 11 scoase din vizirat si 11 trimise In locul sau obicinuit
de exil, la Malgara 3); asemenea dephrth din slujbh, si pe caimacamul Ibraim-Pasa, invinovAtindu-1 ca n'a trimis la vreme ostirii
bani si bucate, si numi vizir pe Sala-Mohamed-Pasa 4). Muftiul,
sphimantat atunci de nenorocirea Musulmanilor, prezinth Sultanului o poems jalnich compush de Ali-Celebi, asupra tristei start

a marginilor imphatiei. Sultanul porunci a se face rughciuni

publice In piata cailor (At-meidan) si predicatorul Sfintei-Sofii,
seikul Mohijedin cauth a inthri curagiul poporului si simtimin-

tele lui religioase prin verseturi din Coran si prin traditiile

Pr ofetului 5).
XXXIX.

Duph glorioasa cuprindere a castelului San-Giorgiu se tinit

sfat Infra capii armiei crestine spre a hothri: de trebue a trace
Dungrea spre a Ilia In goana In tot locul pe ingrozitul dusman, sau a trace cu armia in Moldova spre a izgoni pe Poloni
si pe Domnul pus de dhnsii acolo si a trage aceasta tars iarasi
1) Seadedin./ Sagredo, 726.
x)

Hammer, II, 281. 4) Sagredo, 726.

Selaniki; Hammer, II, 281.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

140

In alianta cresting -1). Cea dintaiu pgrere era fara Indoiald minunatd, caci cdtand la demoralizatia Turcilor, biruitorii crostini ar fi putut acum Inainta, nil a intampina grele stavili, pand,
la Constantinopol 2). Dar i se aduse impotrivd: lipsa mijloacelor
de a trece Dundrea, caci podul nu puteh sluji Indatd, fiind parte
stricat de al nostri, parte de Turci, si alto vase pentru trecera
n'aveau dead doud galore din cele luate dela Turci; apoi apropierea iernei si lipsa de bani spre a Wall mai multi vreme ostasii cari siliau a pune capdt acelei expeditii ; iar mai ales setemeau ca nu cum-va Polonii din Moldova, ce erau In Intelegera
cu Turcii si cu Thtarii, sa supere Ardealul si Tara-Romhneascd,
pe cand armia ar inainta, in Turcia 3). Aceste temeiuri inraurird.
mult asupra duhului lui Bathori si it shota'ri a se lntoarce in Ardeal, de uncle sg treaca In Moldova spre a goni pe Poloni si a
restatornicl pe Rdzvan-Vodd in scaunul sin 4). Mult mai bine ar
fi ra'cut el de alegeh din oastea sa cei mai buni ostasi, fachnd-c,
astfel sa chstige in calitate aceea ce perdeh in numdr, si lucredintAnd-o lui Mihai-Vodd, l'ar fi trecut in Bulgaria, aceea ce
nu era, cu neputinca. Mihai, care cunosteh bine aceastd tars si
era iubit de locuitori, ar fi putut In acea iarnd a curall Bulgaria
de tot de Turci, trecandu-i Balcanii, Idsand pe de primdvara
spre a porni card Constantinopol. Ce esituri minunate n'ar fi
putut atunci avea aceastd expeditie, pe care nepriceperea lui
Bathori o starpi cu totul! Unii din capetele armatei, Intro cari
si Piccolomini, povatuird atunci a clrege castelul San-Giorgiu si

a pune garnizoand Inteinsul, spre a inchide in viitor Turci lor trecerea Dundrii printr'acest loc. Dar Bathori, pricinuind
ca castelul e ,prea departe de Ardeal si ca dregerea si tinerea
lui va costa prea mult, porunci et-I dartIme si sa deg foc caselor ; si in cea din urna, zi a acelei luni puse de arse si partea podului ce mai rdmdsese, Impreund cu luntrile pe care era.
facut 6). Apoi, ldsandu-si armia sub comanda lui Stefan Bocskai,
locotenentul sdu general, 7) insotit de o ceata de cAldrime, avand
cu sine si pe Piccolomini, cu cavalerii s ii, lug calea Brasovului 8). Cu dansul pleca si Nunciul Papei si Internunciul ImpArd,Spontoni, 44. 2) Ibid.-3) Tomasi, 24; Guerrin, 176.-4) Spontoni,
5) Guerrin, 176; Dantiscani, 125. 8) Iacobinus; Istvanfi, 416; De
Thou, 546; Walther; Tomasi, 24; Guerrin, 176.
7) D'Ambry, 824; De
7)

44.

Thou, 547.

8) Spontoni, 41.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MII-IAIVOEVOD VITEAZUL

141

test, generalul Carol cel Mare [Carol Magnus], istoriogrann impgratului, care descrise toath aceastg campanie si o trimise stgpanului sgu la Praga, dupg care descriere spune analistul Guerrin
cg a copiat pe a sa 1).
Mercuri, la zi intaiu de Noemvrie, Bathori si cu sotii s'ai se
duserg la Bucuresti, pe care 11 aflarg desertat de locuitori. Aci

ghsirg doug tunuri marl, pgrAsite de dusman in fuga lui cea

ce isi intremarg puterile in vreme de trei zile, 9
isi urmarg calea inainte pana, la orasul Gherghita, care si el se
alb, desert de locuitori 3). Mihai insetise pe Bathori Oar), Intr'acest oras. inainte de a se despa'rti aci unul de altul, printul
Ardealului, vrand sa -si arate recunostinta sa pentru athta vigrabnica. Dup

tejie si Intelepciune, cu care se deosebise Mihai in aceastg campanie, se Envoi a preface tractatul dela 20 Mai, ce era atat de

nesuferit acestuia, si a-i da inapoi toate drepturile stgpanirii

de sinesi, oprind pe seamg-i titlul onorific de suzeran 4). Farg
indoialg cg Bathori n'avea alt In cotro face, temandu-se ca, de
de nu va jertfl acel tractat, sa nu fie silit l'aceasta de Mihai,
ce acum era slobod de grija Turcilor. Dup' aceastg invoire prieteneasca, Bathori lug, cu voia lui Mihai, cincizeci de tunuri din
tole dobandite dela Turci, si apoi, luhndu-si ziva bung dela dansul, porn! spre Brasov 3) Intr'acest oras, el asteptg chte-va zile
pang 11 ajunse si Stefan Bocskai si Rgzvan-Vodg impreung cu
toatg armata. Apoi dote lui Rlizvan (loud mil Sgcui ajutor, ca
sa intro In Moldova, sa goneasca pe Ieremia-Vodg si pe Lesi 6).
Asa Bathori, in relele sale chibzuiri, nu numai cg nu trecb in

Bulgaria spre a da goana Turcilor, dar Inca nici in Moldova

nu Mai o expeditie serioash, dupg cum se fggroluise. Adevgr
cg el Instiintg pe Rfazvan a nu Intreprinde nimic c'o Indrgznealg
nesocotitg si, de va vedea, ca Polonii sent mai multi la numgr-

si puteri, sa nu dea Wale, ci sa astepte pang sa -i trimIth un

mai mare ajutor 7). Dar era lesne de lute les cg Rgzvan, odatg

in apropiere de dusman, nu va fi poate staphn a se ferl de

bgtaie, chiar Igsand d'o parte natura lui cea prea cuteatoare.
Ar fi fost mutt mai bine dacg Bathori Intreprindea insusi aceasta
') Guerrin,184.-2) Walther; Montreux, 579.-3) Walther; Istvanfi, 416.4) Walther; Cron. rout., in Mag. ist., IV, 284. -5) Walther. 6) Istvanfi,
416.

7) Ibid.

www.dacoromanica.ro

142.

N. BALCESC17

expeditie, sau de da de atunci lui Rdzvan un ajutor mai insemnat. Astfel ar fi ferit pe credinciosul sau Rdzvan si oastea
lui de trista soartd ce intampinard, In Moldova.
in urma acestor orandueli, Bathori ridicdndu-se dela Brasov,.
merse in scaunul sau in Alba-Iulia, vesel de triumfurile sale.
El scrise de ad, in 16 Noemvrie, Papei, vestindu-i de biruinta.
dobanditd asupra lui Sinan, si trimitdndu-i vr'o cate-va steaguri
mai insemnate, Mate dela Turci, 1) Intro cari si steagul cel verde
al Proorocului, dobandit la batdlia dela Cdlugdreni 2). Pontiful
rdmase foarte Indatorat de acest dar, multumi lui Bathori, fdgaduindu-i ajutoare de bani si de oameni, si porunci a se face
rugaciuni Si Te-Deum In toate bisericile Romei pentru aceste
izbanzi ; iar cif steagurile impodobi templurile sale 3). El trimise
apoi printului Ardealului, prin Comitele Luigi dell'Anguisciola,
camerierul sau de Cinste, o sabie si o pdlarie binecuvantate 4).
Bathori pornise si la Praga un curier spre a duce vestea biruintei, care sosi in acea capitals in 4 Decemvrie. Archiduca
Matei, afidnd la Viena aceastd veselitoare stire, puse de cants
un Te-Deunt in biserica Sfasitului Stefan si in toate celelalte biserid ale acelui oras, 9. Europa intreagd se invesell, vdzandu-se
mantuitd de primejdia ce o amerintase si afldnd smerirea lui
Sinah, acel dusman cumplit si neimpdcat, ce mult o ingrozise.
Numele lui Bathori, care still a trage asuprd-si gloria principara

a acestei izbanzi, fu trambitat in toate pdrtile de scriitorii si

oratorii contimporani si, in furia (frenezia) entusiasmului si a lingusirii, el fu asemdnat cu Alexandru-cel-Mare si cu Julie Cesar,
cei mai vestiti cdpitani din vremea veche 6).
XL.

Dupd plecarea printului Bathori, neobositul Mihai-Voda, fdrd

pierdere de vreme, hotdri a sfars1 campania cucerind cetdtile
dupd ambele tdrmuri ale Dunarii, pe undo se mai aflau Turd,
cari ar puted fi vdtamdtori tarn. Drept aceea, el porn' spre Braila
care se cuprinsese, cum stim, de Turci, In vreme ce din porunca
2) Ortelius, 285; Montreux, 583.
') Guerrin, 183 ; Montreux, 585.
3) Ibid. 4) D'Ossat, 1, 226; Spontoni, 14. 5) Guerrin, 185; Dan tiscani,,

136. 6) Vezi Frachetta, Tarducci, o. c.,

5i

altii.

www.dacoromanica.ro

ROIVIANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEABIIL

143

lui, Spatarul Udrea luh calea Nicopolului si Aga Farms se indrepth spre Vidin. Turcii din Braila, cum aflara ca Mihai se apropie de dansii, napustira cetatea si fugird peste Dunare. In
acea fuga grabnica trei sute din ei se innecara in acest rau 1).
Mihai primi glas atunci dela Indraznetul Udrea ca, dupa ce a
trecut Dunarea, s'a lovit de fats cu Afi.s-Pasa, care li esi intru
intampinare si foarte i-a taiat i i-a spart oastea, incat acest
pass d'abia a putut scaph cu doua slugi. Mihai pripi atunci de
alearga spre Nicopol 2) si, ajungand mai Intaiu la Turnu, II bate,
lua cetatea si apoi, trecand Dunarea, se impreuna, cu Udrea,

izbeste Nicopolul si arde, sfarmg, robeste si pustieste toate

serhaturile turcesti din lulgaria pang la Vidin 3). Ajungand

ad., el gasl cetatea in puterea indaratnicului viteaz Farcas, care
isi izhandise glorios acum perderea ce prin inselaciune incercase
inteacest loc cate-vg, luni mai inainte. Acest general, mai mult
voinic decat norocos, fusese mai inainte preot in satul Faredsani In judetul Romanati si se numia Pops Stoica. Aflandu-se
intr'acest loc de margine, care erh adesea bantuit de Turci, Popa
Stoica luase obiceiu, dupa savarsirea leturghiei, de-si lash patrahirul si, armandu-se cu securea, plech in capul satenilor de vanh
la Turd. Vestea voiniciei lui ajunso pang, la Mihai, care puse
pe Mitropolit de-1 despopi si in loc de rasa, it invest' cu ciepcan,
si In be de truce, II arms cu sabie, crezandu-1 mai vrednic de
a sluji patria cu armele decal cu leturghiile. Farcas adeveri nadejdile Domnului, si vitejia cu care se deosebl in mai multe randud ii dobandl dela dansul slujba de Aga sau general de pedestrime. Astfel acum, ca In mai multe randuri, vom vedeh pe acest
Domn rasplatind de o potriva meritul si slujbele catra patrie,
fara a cauth privilegiurile nasterii sau ale starii 4).
Locuitorii din Bulgaria, afland de sosirea lui Mihai la Vidin,
se adunara toti din toate partile de i se inchinara 6). Vitejiile
acestui Domn aprinse toate duhurile popoarelor chinuite de Turci;
locuitorii din Serbia, Bulgaria, Bosnia, Macedonia, Albania si
mai multe parti ale Greciei alergau In toate partile sub steagu1) Montreux, 587; Hist. von den Emparungen, 80. a) Cron. Rom., in
Mag. ist., I, 233.-3) Ibid.; Tunusli, 266.-4) Fotino, II, 128.-5) Stavrinos:
Itoci atb 13tV41oPri St6.prixe, E TO(rtiv Tcapla[a, 'Exst thy alCOCY.UnCEV, all 41 BOA-

TCRpLU; Cron. Rom., in Mag. ist., I, 134.

www.dacoromanica.ro

144

N. BALCESCU

rile lui si toate popoarele acestor provincii isi intorseserg privirea spre dansul ca Carl un Inger de mantuire. De atunci ele
Incepurd a-1 num]. ,Sleaua for dela Rciseirit1)".

Aceste din urmg biruinte dela Nicopol si Vidin incununarg

frumos minunata si nemuritoarea campanie de vary a anului
1595, intru toate vrednicd de cea de iarnt. liddicarea Romani lor,
ca tin viscol de manie, purtase ferul si parjolul pests) toatd intinderea Impgratiei turcesti dela Dungre Ong la Constantinopol;

zdrobise si doborise la pgmant mai mult de trei sute mai de

Turd. si 'Mari care in cate-va rdnduri si in deosebite trupuri de
armie In zadar se ispitirg a-I stavill. Puterea si energia ce intr'acest an desfgsurara", niste tdri mici si de mult vreme stabite ca Tara-Romaneased, Ardealul si Moldova, numeroasele si
minunatele fapte de vitejie ale acestor popoare, vazute astgzi
in starea de apunere In care ele se afig si prin multimea grgmgditg a anilor, ni se par fabuloase si a nu simp greutate a le
tlh crezgmant, data istorici vrednici de credinti, contimpurani

si martori de fatg si mai toti protivnicii nostri, nu s'ar invol

intru argtarea si mgrturisirea tor, si data n'am stl ale minuni
sunt In stare sg producd patima unui popor Iritreg rdsculat impotriva strginului, pentru altarele patriei si ale credintei sale. Dacg

vecinii nostri fAceau atunci asemenea jertfe ca ale noastre sau

mdcar de ne-ar fi sprijinit ceva, mai bine; dacd Nemtdi nu se
argtau asa, de molatici in purtarea rgzboiului si ash de nestatornici in faggduelele tor; dacd Polonii nu ne puneau mereu
stavili, argtandu-se cu atata vrajmasie catra noi; si dacg, Bathori
n'ar fi fost ash de usure si nestatornic in faptele lui: de atunci
Turcii, acei cruzi dusmani ai civilizatiei, a cdror barbarie cu
-veacuril intarzie luminarea si libertatea lumii, ar fi fost azvarliti In
pnstiile for asiatice, si Europa orientalg ar fi avut o alta soartg ! !

,,Stella loro orientale": Spontoni, 171.

www.dacoromanica.ro

CARTEA Ill

ROBIREA TXRANULUI
(Decemvrie 1595 -- Apri lie 1599).

Am vdzut ca la propunerea ce imparatul Germaniei Meuse

Regelui Poloniei d'a intro, in legAtura crestina in contra Turcilor,

acesta Ii faspunse inteun chip rece si nehotarit, adaogand ca

trebuie a consulth dicta si c'atunci ii va da rdspuns. In 7 Fevruarie 1595 se deschise 'theta Republicei Poloniei la Cracovia.
Papa trimisese acolo pe legatul sdu, pe Annibal de Capua, Arhiepiscop al Neapolului 1), care impinged pe rege si Poloni a se
alia cu imparatul si cu toate popoarele crestine in contra dus-

manului comun al crestinatalii. Aceasta treaba importanta se

dezbdth cu multa Infocare 2). Regele era aplecat spre aceasta
unire, si acei ce tineau de Curte sfa'tuiau aliarrta cu imparatul,
In numele religiei ce o poruncea 8). Ceilalti declarau ca nu e prudent d'a rupe o pace de seaptezeci de ani cu Turcii 4) si a pune

In primejdie mantuirea patriei lor, spre a face slujba strainilor;

ca razboiul va naste multe rele care anevoie se vor putea vindeca 5) ; ca, in lipsa de arme si bani, trebue mai Intaiu a aduce
Ora intr'o stare infloritoare si puternica 6). Partizanii rdzboiului propuneau a pune un bir de un scud de tot capul de evreu,
1)

Heidenstein, 312 ; Niemcewitz. -2) De Thou, XII, 510. 3) Niemcewitz;

De Thou, XII, 509. 4) Piasecius, o. c., la anul 1595. 5) De Thou, XII,

509. -- 6) Niemcewitz.
N. BUlcescu.Romanii sub Mihai-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

10

146

N. BALCESCU

precum se Meuse la 1578, in razboiul cu Muscalii1). Ion Sarius Zamoisky, Cancelarul regatului si marele Hatman al Coroanei 2), care
avea mare inraurire in diet/ si intorcea inima regelui cum void, ura.

pe Nemti si se lupta in contra for 3), sprijinind ca ar fi cu primejdie a se amestech In acel razboiu si adesea repetand vorbele regelui Stefan Bathori : ca Republica Polona cat/ vreme va
fi aliata de Turd, va 'Astra marirea sa 4). Acestea se petrecua
inainte de sosirea lui Stanislas Pavlovici, Episcopul Olmiitzului
si lui Venceslas Berka, soli din partea imparatului, si Dimitrie,
Napradi, prepositul Aradului, Nicolae Socol si Mihai Kelemesi,
trimisi din partea dietei Ungariei 5), pe Tanga cari se unira si
deputatii lui Bathori, printalui Transilvaniei, ai lui Mihai, Domnul
Tariff-Romanesti 6), si ai Domnului Moldovei. Dieta se prelungise

spre a astepta sosirea acestor soli. Solii din partea electorului

Brandeburgului, loan Costitz si Joan Benkendorf de Wardin, si
din partea electorului Saxoniei, Nicolae Reusner si Christofor Bro-

kendorf, sosira asemeni In Cracovia pe la sfarsitul lui Marto,

spre a Indemna pe Poloni a-si uni puterile for cu ale imparatului, spre a apara o cauza ass dreapta 7). Legatul Papei, Malaspina, fsi Indoise obicinuita sa activitate. II vedeau alergand
mereu in toate partdle : cand la rege, In audienta particulars cu
solii, cand la cei mai de capetenie nobili si la senatori, ce vizita, In deosebi, Impingandu-i, Indemnandu-i, amerintandu-i, silindu-i pe toti a nu sta de laturi din aceast cruciata in con-

tra paganilor 8). Dar toate acestea cazura inaintea urei ce Zamoisky avea pentru Nemti si a plecarii ce avea pentru pacea en
Turcii. Si cu toate c5, spre a nu descuragia pe soli si a le la's&
nadejdea putintei unei invoeli, se numise o comisie din Senat,
spre a cerceta conditiile tractatului propus de imparatul 9), dar
nu se lncheia nimic, traganand la vreme, pans cand sosirea unui
Claus turc cu scrisori din partea Sultanului earl rege si din
partea lui Ferhad-Pasa catra Senat, cerand dela Poloni pastrarea
pacii, primind un raspuns favoritor, toate nadejdile solilor se

curmara si ei furs siliti a se intoarce la locul for far/ nici o

isprava.
1) De Thou, XII, 510. 2) Ibid.-3) Istvanfi. -4) De Thou, XII, 510.
5) Ibid.; Istvanfi.-6) Beyerlinck, II, 229.-7) De Thou, XII, 510; Istvanfi,
398.
8) Niemcewitz. 5) De Thou, XII, 510; Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

147

H.

In vreme ce Sinan-Pala se apropia de Dunare ca sa navaleasca peste tarile romane si se vestise ca si Tatarii au sa, navaleasca in Moldova in ajutorul Turcilor, Razvan-Voda, vazandu-si Cara slabita, de atatea nevoi ale razboaelor, ale Domnilor ti-

rani si risipitori de taxa, vazand toata tara de jos pustiita, locuitorii descurajati si risipiti, fugind inspaimantati de sila ce
li se faced d'a fi razboinici si d'asi apara vetrile, boerii, in capul carora se atla unul nnmit Nedelcu, om cu mare autoritatel
desperand de mantuirea tarii tor, tragandu-se de dansul si nazuind In ajutoare straine,fu MR a se adresa la Poloni, cerand
aliantA, si ajutor impotriva paganilor 1). Raspunsul ce dohandi

fu ca, de vreme ce nu e in stare a-si apara, tara, sa se lepede

de alianta cu crestinii si sa se supuna mai bine Turcilor 2). Astfel, stramtorat de Coate partite, Razvan-Voda, pe care Sigismund Bathori 11 chema Intr'ajutor, vazand ca singur nu-si va
putea apara tara, atunci, la nevoie de a vent Tatarii, hota'r1 a

se duce in tabara lui Bathori, in contra lui Sinan. De aceea,

luandu-si sotia si inearcandu-si avutiile In card, cu oastea ce
avea, .lua calea Transilvaniei 3).

indata ce se afla in Polonia de plecarea lui Razvan, marele

Hatman al Poloniei Zamoisky, care se afla, nu departe de granita, 4), hotari a se folosi de razboiul dintre Romani si Transilvani cu Turcii, spre a cuprinde tan. Moldovei, ramasa fara
stapan, a o zmulge de sub influenta printului Transilvaniei si
a imparatului Germaniei si a aseza in acea tars vechile pretentii
de suprematie ale Poloniei. Aceste pretentii [erau] ca Moldova
ai fi fost vre-odata un feud al Poloniei. Pentru aceia, luand

de pretext ca, de vreme ce se aude ca Tatarii au trecut Boristhenul si se aproprie de Moldova pe drumul numit Negru ;
apoi aceasta apropiere a Tatarilor, putand aduce vatamare provinciilor polone marginase, cum Pocutia, Rutenia si Podolia,
este nevoie ca el sa iea pozitie in Moldova, spre asigurarea Poloniei. Avand patine ostiri pe Tanga dansul, el se adresa la Cazaci, chemandu-i in ajutor ; dar acestia, suparati caci Zamoisky

le refuzase d'a le plan leafa si le declarase ca, de vor supara

')

Heidenstein, 315.-2) Ibid., 316.-2) Ibid.-4) Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

148

N. BALCESCU

sau jefui vr'un oral turcesc, ii va privi ca dusmani ai Poloniei,

in loc d'a-i vend intr'ajutor, navalira in Polonia si deters In jaf
provincille Volinia si Podolia. Trimisii lui Zamoisky catra rege,
cerandu-i ce sa fats, ii adusera acest ra'spuns Poarta-te dupa
imprejurari !" 1).

Hatmanul, fara a astepta o hotarire lamurita din partea regelui, isi urma planul sau. Spre a se descarch oare-cum de raspunderea ce putea sa caza asupra-i, el convoca un sfat osta'sesc,
In care pofti pe tot,i senatorii din tabara, si din vecinatate si ii
facti sa primeasca hotarirea lui 2). Spre a nu pica in vrajmasie
cu Turcii, prin aceasta demonstratie, trimise un sol la SinanPasa cu declaratie ca Polonia, find legata de veacuri d'o prietenie stransa cu Poarta Otomana, doreste a o 'Astra nesiluita;
ca aceasta prietenie riu s'a clatit prin navalirea de curand a TAtarilor In Polonia; ca intrarea ce fac Polonii acum in Moldova
tinteste numai a pune sub ocrotire hotarele poloneze in contra
Tatarilor ce se apropie de dansele ; ca organizatia ce are sa, lea
Moldova nu va fl impotrivitoare drepturilor Portdi, ci din contra,
aceasta tara,va ramane, ca si mai nainte, o mijlocitoare Intre
Turcia si Polonia, puind astfel distanta intre hotarele lor, departand on -ce pricina de razboiu si chezasuind prietesugul acestor
doua natii 3).

In 27 August, la facerea zilei, Zamoisky poruncl sa zits trambitdle si trech insus,i, cu armia lui, Nistrul, care era foarte seazut atunci, prin trei locuri si in not4). Armata polona era yesofa,' si plina de incredere in generalul sau. Indata vazura cu bucurie ca sosl si Zolkiewsky cu ramas,ita regimentelor Liovului 6),
In Hotin, cetatea Moldovei, pe marginea Poloniei, era numai o
2) Niemcewitz.-2) Vezi la Montreux, 614, cele vorbite in sfat.-3) Niemcewitz; Heidenstein, 316. 4) La 1 Octonwrie, Zamoisky treat cu armia
lui Nistrul si sosi a doua zi la Hotin, care se inching de popor la marele Cancelar; puse acolo comandant pe graful Beltzan cu o garnizoana.
Cinci zile dupd aceea, el merse la Iasi, rezidenta Moldovei, unde fu primit cu multa cinste. Craiul Poloniei trimise prin comitele Lyblin, inch
1.500 calareti si 2.000 pedestrasi, oameni cu curaj:--Hist. von den Ernporung en, 76. 2) Heidenstein, 317; Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

149

garnizoana de cloud sute Unguri 1). Indata ce locuitorii aflara de

plecarea lui Razvan si de intrarea lui Zamoisky, temandu-se d'a
trage asupra-le razbunarea Polonilor sau a Turcilor, prin sill si
amerintdri, izbutird a scoate din aceasta cetate garnizoana sff a-i

deschide calea spre a trece In Transilvania. 0 deputatie numeroasa de locuitori, cerand protectia regelui Poloniei, numai sa-i
scape sa nu caza, in manile Turcilor, Zamoisky atunci puse In
cetate garnizoana polond sff comandant pe comitele Beltzan 2).
Boerii ce insotisera pe Zamoisky din Polonia, ii indemnard a cere
un Domn 3). intro candidatii ce se aratau era, un grec oare-care,

ce tinea pe fata unui fost Domn Alexandru Bogdan si traise in

Polonia; dar acesta fu depdrtat, cdci Moldovenii urau pe Greci
sff pe Domnii strdini 4). Ceilaltd candidati furl Luca Stroici, Logo-

fat mare si Vornicul Ieremia Movill, ce se aflau in tabara lui

Zamoisky. Ei emigrasera din Moldova cu Petru-Voda Schiopul,
la 1591, cand acesta preferi a se lepada, mai bine de domnie decat
a marl haraciul tariff, dupg cum cereau Turcii 3). in vreinea pe-

trecerii for in Polonia, pentru dragostea ce aratara cdtra acea

tars sff slujbele ce-i facuserd, ei dobandisera titluri de nobleta in
Polonia 6). Ieremia, prin bogatiile sff mosiile sale si prin aliantele
sale cu cele mai insemnate familii polone, fu mai favorizat, sff
Zamoisky de sinesi it numi Domn, cu aceste conditii ca el sa
trimita, o deputatie la regele Poloniei ca sa -1 roage ca sa primeasca pe Moldova sub ocrotirea sff ca un feud al regatului Poloniei; ca el se va bucura de tara Moldovei, socotindu-se cu titlul sff rangul de Palatin al Poloniei ; ca, Intamplandu-se cum-va
ca crestinii sa birue pe Turci, atunci Moldova va ramanea supusa, singur numai Poloniei; iar data pacea cu Poarta se va pastra, Ieremia va carmul Cara, dupa cum au carmuit-o sff cei mai
dinainte Domni, pastrand in on -ce caz, credinta regelui Poloniei.
Movila priml aceste conditdi sff, intarindu-le prin juramant, trimise solie Regelui 7).
Familia Movilestilor, care acum, pentru peirea Moldovei, se

urcase pe scena politica, incepii a se face cunoscuta din vre5) Heidenstein, 315; Niemcewitz. 2)Guerrin, 192. 3) Heidenstein, 317;
4) Heidenstein, 317.
5) Ureche, 205; Heidenstein, 317;
7) Niem) Heidenstein, 317; Bohomolee; Niemcewitz.
cewitz; Heidenstein, 317.
Niemcewitz.
Bohomolee.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

150

mea lui Stefan -Voda, cel Mare. Cand acest viteaz Domn merse
de Intampina la_ Schee, pe Sint, pe Hroiot Ungurul, ce navalise
In tars, ii csazit calul ucis in hataie. Atunci un Purice Aprodul
dote calul 1 Domnului
; iartefan-Voda. nu putea Incaleca

in grabs, fiind om mic, si ii zise Purice Aprodul: Doamne, eu

ma voiu face o movilitg si vin'o de to suie pe mine si Incalec4". Si puindu-se pe dansul Stefan -Vod'a a inc'alecat pe cal, zi-

candu-i: Sa'race Purice, de oiu sca,pa eu si tu, atunci ti-i schimba

numele din Purice, Movi16,!" Vrand Dumnezeu si izbutind in

Vataie Stefan -Voda" si sca,pand si el si Aprodul, 11 fach. boier
Armas mare si dintru acest Purice se trase neamul Movilestilor 1).

in vremea aceea sosi la Hotin Ambrosio Casquida, din partea lui Sigismund, printal Transilvaniei, cu scrisori catra, Zamoisky, prin care 11 poftia sa, lase Moldova, 6, e a lui si ii
anunta ea Sinan trecuse Duharea cu mari ostiri, ada,ogand ca
sa, se uneascA Impotriva vrajmasilor comuni si ssa opreasca, na,valirea Tatarilor. Zamoisky raspunse ca, Moldovenii sunt foarte

intaratati asupra lui liagvan, pentru care alesesera ei alt Domn;

ca el nu poate singur a vorbl despre alianta si ca trebue a se

intelege Intru aceasta cu regele. 2)

Zamoisky, intrand In grije de venirea Tatarilor, incepii a

ch'uth o pozitie buns, in care, la nevoie, sA, se poata, apAra, cu

oastea sacare spun ca era numai de zece mii oameniimpotriva norilor de Tatari si, pogorindu-se la vale, gasl un loc cum
doria si 1si aseza, tabara intro raul Prutului si raul Iassa (Jijia?), Inconjurand-o, dupa, obiceiul polonez, cu o ingra,dire de
call; ambele rauri nu numai ca aparau tahara, dar Inca, slujiau
spre a transports, mai lezne bucatele. 3) Dupa, ce garsl de a-si
intocmi tabara, Zamoisky isi lepa'd'a vestmintele sale de Hatman,
se imbraca, ca un simplu soldat si intra pe ascuns in Iasi, vrand

Cu ochii dad. castelul acestui oral poate a se intarl

In grabs ; dar gals' orasul stricat si ars de curand de Cazaci,
sa," v

dupA cum am vazut, si infatisand o tristrt priveliste de gr5mezi

Inegrite. Castelul numai sta in picioare, zidit fiind de piatra

tare, 4) precum si trei biserici grecesti, una armeneasca si alta
1) Letopisetul Vornicului Joan Neculce. 2) Heidenstein, 317. s) Hei4) A vorbi despre castel sau curtile domnesti duph iota deosebita. (Nota lui Balcescu).
denstein, 318; Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

151

catolica, toate de piatra, i zidirea bailor d'o architectura omentall minunat de frumoash. Zamoisky se Incredinth Indath ch,

acest ora, find cu totul sfAramat, nu se poate Intarl !ate

vreme scurth, i fara marl cheltuelf. Dar fiind-ca Iasii erau capitala tariff, Zamoisky vril sa duca acolo pe noul Domn i sh-1

punh in scaun cu multh solemnitate; el porunci la trei regimente de gvardie d'a Insotl pe Domn la intrarea lui In ora.
Child bietii locuitori vhzurh pe noul Domn in capul unei cavalcade mhrete, intrhnd In ora, esirh din mijlocul ruinelor si din
ghurile unde stau ascuni panh, atunci, i 11 IntAmpinarh ocolindu-1 cu strigh'ri de bucurie i, duph, obiceiul locului, arunchndu-i roade Imbelugate, cum spicuri de gran i struguri. Cand
se apropie Domnul de biserica cea mare (Mitropolia), care era,
sub palat, II Inthmping Vlhdica in capul clirosului shu, purtand
crud i icoane, si 11 duse in altar, unde, sfarOndu-se ungerea
obisnuith, Ii urch pe scaunul domnesc din biserica. Dupa ce se
sfarsi rugh'ciunea, eOnd de acolo, merse la palat, unde Zamoisky,
luandu-1 de mans, it duse la tron, pe care eza ca un print suveran ; iar Zamoisky Ii adresh aceste cuvinte: Printe! Armele
poloneze to -au pus pe acest tron ; aceleai arme, pe cat Dumnezeu o va ingadul, to vor ocrotl i to vor aparh, Te-ai facut
vasal, nu ca odinioarh, al unor tirani barbari, dar al unui rage
paste un popor liber i mhrinimos. Fii dar credincios i recunoschtor in toate faptele tale".1)
IV.

Cand sosi la Varovia vestea ca Zamoisky, de capul lui, fara

imputernicirea Regelui, intrase in Moldova, se turbura foarte
mult duhurile i se scorni mult larmh din partea color ce 11
urau. Mitropolitul L. Kankowski, vechiul primat, fu cel dintaiu
a chrui manie izbucnl In contra Hatmanului. El adunh Indath
nobilimea marei Polonii i trimise o scrisoare, in numele acestor
dietine adunate, all-thud mirarea for cea mare, ca un singur ce-

thtean sh Indrh'zneasch a intra In capul unei armii Intr'o tarn

straina, i aceasta fara invoirea staturilor generale. Inteaceimi
vreme, se an la curtea Poloniei Archiducesa (Maria ?), muma
Heidenstein, 318; Niemcewitz

www.dacoromanica.ro

152

N. BA.LCESCU

reginei, care, dupd ce vizitase pe cealaltd fica, printesa Transilvaniei, sosise acum Ia Varsovia. Aceastd archiducesd, cu totul
plecatd Ia interesele ImpAratului si ale printului Transilvaniei,
se sill, prin fica sa, ca sa facd pe rege sa theme Inapoi pe Zamoiski. Regele Insd, des' turburat despre rezultatul unei at da
indrdznete Intreprinderi, nu indrdzni a displace lui Zamoisky si

partidei lui, cdrora era dator tronul si lash aceastd treabd in

hotdrirea senatului ce era, sa se adune 1).
Dar Hatmanul insusi, in tabdra sa, era cuprins de temere si
se gandeh cum va esi cu cinste din acest pas greu ce fAcuse si
uncle puse In primejdie armia si rdspunderea sa. El scrisese lui
Sinan precum si Sangiacului dela Tighina ca Polonia nu voeste
a rupe prietenia cu Poarta si ca, ea doreste numai sd, addposteascd.

de Tdtari hotarele sale din partea Moldovei 2). El ruga, inch pe

Sinan d'a nu se Impotrivi la indltarea lui Movild, facutd in folosul comun al Turcilor s,i Polonilor, ci sa -1 sprijineascd cu creditul sdu langd Sultanul, dupd fAgAduelele noului Voevod d'a
Oda un tribut Indoit (50 mii lire, in loc de 25 mii) 3). Dar trufasul Sinan, ce se afla, atunci in Valachia, plin Inch' de nddejde ca va birul pe crestini, rdspunse ca cugetul stdpanulu sdu
nu se Invoieste cu intrarea Polonilor in Moldova, fiind destul
de puternic spre a apdra, ale sale 4): ea Sultanul dispusese de
Moldova si ca n'are trebuintd de armia polond ca sa pue in stdpanirea acestor tdri pe cela cdruia a dat-o 5). Un raspuns ash.
de mandru bdgd in multe griji pe Zamoisky. El se tema. Inca de
ocazia ce da acum veajmdsiei dusmanilor sdi din Polonia spre
a-i face rdu. In acest pas greu, in care nesocotinta sa II aruncase, el, neavand cu sine decal 10.000 oameni 6), cdutd, a scAph
prin virtutea sa si hotdri a se impotrivi bArbilteste la armia nenumarata a Tdtarilor ce s'apropia. InteadevAr Gherei, Hanul Cra,mului, avu acelasi gand ca Zamoisky. El nu_ se prea grabise a
vent in ajutorul lui Sinan, dupd cum fusese poftit, dar socoti a
se folosi de acele turburdri spre a cuprinde Moldova si a o impopula, cu TAtari. Pentru aceea se scull, Impreund 7) cu fratele
sdu Feti-Gherei si cu nepotul s'au si tot de odatd si cumnat al
1) Niemeewitz.-2) Heidenstein, 318; Niemcewitz. -3) Montreux, 584; De
Thou, 540; Hist. von den Emp5rungen, 76.-4) Montreux, 584; Hist. von,
den EnzpOrung en, 76.
5) De Thou, 540.
5) Miron Costin; Hist. von
den Emporungen, 76.-7) De Thou, 540.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

153

sau, Sangiacul Tighinei, si pled. spre Moldova 1) cu 70 mii TOtaH, cu copii si nevestele for si 2.000 laniceri 2). El pretindea.
ca dupa fagaduiala si invoirea Portii, el trebue sa stapaneasca,
toata Moldova, gall de partea despre hotarul Poloniei, care se
va staptini de nepotul sau de sofa 3), Adil-Ghirei 4), Sangiacul

Tighinei si Kiliei 5), sub titlu de pass 6). Aceasta insa nu erl
adevarat ca i s'ar fi ingaduit de Poarta, cad solii ce trimise el
pentru aceasta la Poarta, dupa intrarea in Moldova, sosind d'abil

dupa desavarsita Invingere a lui Sinan, se intoarsera far% de

nici un raspuns din partea Sultanului 7).
V.

In 9/19 Octomvrie 8), Zamoisky, asteptand venires 'Mari lor, si-a

mutat tabara din acel loc si, trecand cu armia Prutul, din partea de
unde se asteptau Tatarii 9), se aseza la Tutora 10), in niste campii

intinse, udate de doua parti de cotitura apei 11), si I i intarl tabara cu valuri si santuri adanci din partite Cele doua deschise,
facand tabii de pamant ca niste turnuri si alte Intariri, departe
de tabara de o lovitura de tun, unde pusera balimezurilet lasand
taberii patru porti inzestrate cu tunuri 19). In 70/20 Octomvrie
avantposturile polone Intampinara avantgarda tatareasca si Incaerandu-se putin la lupta, luara cati-va, prinsi pe cari ii adusera lui Zamoisky. Chiar In ziva aceea, Hanul Instiinta pe Hatmanul ca va sosi a doua zi cu oastea lui. Zamoisky chema Indata pe polcovnicii cei marl, deprinsi la razboiu, in cortul lui si
le spuse ca in ziva dintaiu voeste a se feri d'a izbi pe dusman,
tiindu-se in defensive si haquind numai pe dusman adesea cu cete
mid, 'Ana sa apuce ostile a se obicinul cu acei nori de Tatari si a,
se imbarbata dupil obiceiu. A doua zi, in 11/217 Hanul, dupa fagaduiald se apropie de tabara poloneza si Planicki, in capul brigadei

sale, zbura Intru Intampinarea lui. In aceasta lupta, carabinerii

1) Niemcewitz.-2) Miron Costin.Numarul 43tirei tAtare e Inca nehotarit. Cronicarii poloni, ni se pare, cu exageratie it urea la 70 mii. Hanul,
in scrisoarea sa catra Zamoisky, spune ca vine cu 20 mii numai. Jar alti

autori pun numarul oastei tataresti la 30 mii. 3) Guerrin, 193. 4) Senkowski.

5) Beyerlinck, 229.-3) Niemcewitz.-7) Naima; Seadedin; Hammer, 280.-5) Miron Costin.--5) Niemcewitz.-10) Miron Costin.ii) Niemcewitz.

12) Miron Costin; Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

154

N. BALCESCIT

poloni trantira dupa cal vr'o cati-vh Thtari, iar Turecki, un outer
polon, fu prins de dusman. Coloanele ththresti incepurh atunci a
urma una duph alta si, duph obiceiul acelui neam, chlAretii raspanditi in campie, chutau_a_se bate in deosebi. Sangiacul incepir a pustii

cu. vr'o 500 laniceri, cu carabinele for tale lungi ce duc gloantele
departe, Incat ucisera, si calul pe care se aflh chlare Zamoisky la
poarta taberii. Hanul, vhzand ca Polonii se tin bine si ca, rhnirh

multi din ai sai, porunceste fratelui sau Fede-Gherei sa treach

Prutul pe dela vale cu douh corpuri de armie din tale mai viteze. inteaceiasi vreme, din partea Polonilor pornirh cate-va, regimente Intru Intampinarea sa. Hanul, vilzand aceasta, mai porneste coloane noun, care sa atace pe Poloni in flanc i sa-i arunce

In Prut. Zamoisky, vazand aceste manevre, Isi ghteste armata,

porunceste de se deschide portile taberei si scotand inainte din
-toate partile pe carabineri 1), atat poloni cat si unguri 2), saluta, pe barbari cu atatea gloante, Incat doboarh o mare parte
la parnant si sileste pe ceilalti a se retrage 3). Fede-Gherei se
si trase In grabs, perzand multi din ai sai. Atunci Sangiacul trdmise o trompeta si cern a parlamenth. Se numira, spre acest
sfarsit parlamentari din ambele phrti rhzboitoare ; dar noaptea
opri on -ce intelegere si lucrare. A doua zi Hanul si Sangiacul

sau spre a speria pe Poloni, aratand indrdzneala for sau ca

vrurh sa -si schimbe pozitia din lipsa pasunii, puserh de defilara
In coaste toate trupele for Inaintea taberii polone. Norii nenurnarati ai acestor orde ascunsese placuta vedere a frumoaselor
livezi ; verdeata nu se mai vedea, ci in toate phrtIle numai o
gloats indesita de oameni si de cai; cei mai vechi dintre razboinicii lesi nu-i aduceau aminte sa fi vhzut vre-odath o armie
ash numeroash 4). Zamoisky se temil ca Tatarii sa nu voiasch
a trece Prutul si a merge spre Iasi; de aceia, poruncii'id a puschri
cu tunurile defilarea dusmanului, tot-de-odath porneste o seams
de osti cu artilerie, ca, In intamplare cand Tatarii vor apuch spre
Iasi, sa," ardh podul duph Prut cu ghiulele aprinse. Dar Hanul nu

void a merge spre Iasi, ci numai se silia, a scoate pe Lesi din

tabard in camp, unde credea ca lezne ii va birui_ 9, chid Tatarii,
obicinuiti a se bate in campie si Calare, nu voiau a se lupth pe
1) Heidenstein; Niemeewitz. 2) Montreux, 580.-9 Ibid.-4) Niemeewitz ;
Heidenstein, 322; Piasecius, 128.-5) Miron Costin,

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZIIL

155

jos si a atach fortificatiile 1). Astfel si unii si altii, neputand a

sct vatamh, venied la nevoia a cut a se intelege. Sangiacul cerh
din nou a parlamenta ; tunurile t'acurA si se deschise conferintele Intro capii poloni si capii Tatarilor %).
VI.

Pozitia lui Zamoisky Inteadeva'r ajunsese foarte primejdioasa :

departe de tara sa, fart nsadejde de ajutor, fart bucate, Impresurat

de o parte de o gloatsa, de 'Mari, de dincolo, din partea Tariff

Romhnesti, avand temere ca s nu fie izbit de Turcii dela BrAila,
el se temea inca ca nu cum-va, ratarii, la'stindu-I in tabara sa,
sa is calea Poloniei spre a o pustil in lipsa lui si pe amid el

nu ar puteh goni In urm5,, In acele locuri deschise, cu artileria si calgrimea greh, niste cete ash de usoare si sprintene ca
ale TItarilor 3).
Ieremia Movila", vazand primejdia in care se aflau Polonii, nu
1) Niemcewitz.-2) Ibid. .La 13 Octomvrie Cancelarul stranse armia
ca sa-i vesteasca eh 'Mull yin cu gloata. Multi se siieriara pi cereau sa se
intoarca in Polonia ; multi lusa preferard a muri cu dansul, decat a fugi
inaintea dupmanului. Indata Cancelarul alese un be pe tarmul apei pi inthri tabara cu o baricada de cars. Intr'aceia sosl un Cazac din partea pefului tatar, cu un bilet cu aceasta cuprindere : 4Tu, cane batran, dach epti
un viteaz rdzboinic, nu fugi de mine, caci in trei zile vdiu fi negrepit langa
tine !* Acelapi Cazac aduse o scrisoare dela Sangiacul de Tighina, care se
zicea ca e papa in Moldova pi Valachia, care ii zicea ca Sultanul dedese
tarile intregi ale Valachiei ei Moldovei la Tatari pentru bunele for slujbe;
ch. el, Zamoisky, trebue indata sa incalece sa iash inaintea Hanului a se
umill Si pleca pi sa atinga cu fruntea lui picioarele lui, nefiind alt mijloc
de scapare pentru dansul. In 18 Octomvrie, Tatarii sosird pand in tabara
Polonilor ; dar se trasera indata. In 20 se intoarsera 10.000 Tatari asupra
taberei polone, impotriva carora intoarsera artileria cea mare pi pentru

a doua card furs pupi in fugi pi risipiti. A doua-zi Tatarul cern o armistitie, spre a se intelege de pace, care fit primita. Se fad' o invoire
pe pease luni pi Tatarul se invol a da steagul shit de domnie lui Ieremia, pentru dragostea craiului Poloniei. Din partea Tatarilor ramasera
pe be mai mult de 3.000, din sari multi insemnati. Numarul Tatarilor
se urea pans la 70 000, cu femei pi copii. Sangiacul de Tighina avea 8.000
cu dansul. Multi din Mari se intoarsera la Torna pi Cancelarul lash o
mie calareti in Moldova, pi cu ceilalti 18.000, el pleca dupd Cazaci ca sa-i
supuna pi sa prinza pe tradatorul Nalipa-Vaiko.*
Hist. von den EmpOrungen, 77. 3). Niemcewitz.

www.dacoromanica.ro

156

N. BALCESCII

dormise In vremea acestor zile de bdtaie, ci veghia spre a-i

mantui pe ei si pe sine 1). El trimesese daruri Hanului, dandu-i
acele cinci sate ce pand astazi se numesc satele hdnesti si legandu-se a-i da pe tat anul miere sub numirea de baltzi pasaliki
i altele, si astfel se apropiard Tdtarii de invoire cu Polonii, cum
am vdzut, si andu-si zdloage din ambe parti, incepurd a tracta 2).
Conditiile pacii, dupd cronicarii poloni, furd aceste : 1, ca Sangiacul sa depue dignitatea sa de pasd, al Moldovei; 2, Ieremia,
pe care 11 vor locuitorii, sa fie pastrat de Domn; 3, ar-

miile tatareascd si turceasca sa se intoarcd tot pe unde au venit si In trei zile sa iasa din Moldova, fdrka face nici o nedreptate ; 4, prinsii de rdzboiu sd, se intoarcd dela unii la altii, lard
nici o rescumparare; 5, Hatmanul sa traga gratia Regelui, Hanului
si Sangiacului pentru cele facute de dansii; 6, acestia fagdduesc
si se Indatoreazd ca Sultana va trimite steagul sl aiurile de
Domn cu hatiserif lui Ieremia; 7, Hanul s'a trimita" o dmbasadd
regelui POloniei 4). Acest tractat, pe care cronicarii poloni 1-au
numit giorios (chwalebne przymierze), observeazd tare bine un

invdtat polon, d. Senkowski, nu aratd In ce sta aceasta pretinsa

glorie. Mai Intaiu ca" conditia dintaiu, prin care Sangiacul depune

demnitatea ce isi arogase de pasd al Moldovei, este o absurditate si un jot al Tdtarilor cu Zamoisky, de vreme ce el, cu aceasta, nu pierdea nimic, cdci el n'avea nici un drept asupra
Moldovei, del divanul nu voise a prim! cererea lui si ldsd pe
trimisii Hanului a pleca fard nici un rezultat.
Primirea unei asemenea conditii din partea lui Zamoisky,
zice d. Senkowski, dovedeste numai ca in tabdra polona nu
se stia nimic Isamurit si ca toate se fAceau pipdind prin intupoll& 4). Afard de aceasta, cronicarii poloni notd pentru gloria lui Zamoisky, aceste conditii: 1, ca Ieremia nu numai ca se
recunoaste tributar al Turcilor, mdrind tributul, dar incd, se recunoaste si tributar catrd, Hanul si imparte pamantul Moldovei, dandu-i satele de cari s'a vorbit ; 2, ca While polone sa
iasd si sa nu mai intro in Moldova; 3, ca regele Polonii sa trimitd
un sol la impdratie spre Intdrirea prietesugului Intro ambele
puteri 5); si 4, ca Polonezii sa -si uneascd puterile cu Mull im1) Miron Costin.-2) Ibid.-3) Heidenstein, 322; Piasecius, 128; NiemceNvitz.-4) Senkowski.-5) Miron Costin.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

157

potriva Cazacilor dela Nistru, ce raceau razboiu Turcilor si Tatarilor si nu mai trimeteau acestora darurile obisnuite 1).
Afar% d'aceasta, cronicarii poloni mai uita, zice d. Senkowski,
cg Zamoisky dedese asigurare deosebitg Tatarilor ca donatia ce
li se Meuse 'sub regele Stefan I-iu (1578), ce sta In zece mii

galbeni si un numar oare-care de blani de jder sI samur, sa

li sa plateasca d'aci Inainte pe tot anul. Istoricul pomeneste lgmurit despre 'aceasta si aceasta singurg imprejurare e de ajuns
spre a talmaci grabnica buna vointa cu care Tatarii Incheiarg
acest tractat. L'aceasta natie a Tatarilor, pricina Sultanului era
cu totul deosebitg de a lor. Yn toate rgzboaiele Hanii n'au vanat decat folosul for si d'acilea vine ca, ei erau gata a Incheia,

un tractat de pace, indata ce dusmanul for le da un castig

mare etc."
Celelalte conditli ale acestui pretins tractat sunt obisnuite si
asemenea tuturor celor ce s'au fgcut in toate tractatele glorioase san nenorocite cu Turcii si cu oardele Crimeii. Astfel, reducand acest tractat la dreapta lui valoare, vedem ca strglucirea lui si cualificatia ce ii dau cronicarii de tratact glorios
piere in fata nepgrtinirei si a criticei sanatoase.
Dupa, iseglirea conditiilor tratactului, Zamoisky darul Sangiacului o haing de matase cusuta cu aur si lui Ahmet-Aga o cupa
de aur. Hanul &grid asemenea pe zoloagele Poloniei, ce erau la
dansul, cu haine de matase aurite si a doua zi se trase cu ostirea 2) sa, indreptandu-se catra campiile Cramului.
Zamoisky plecg asemenea spre a se intoarce In Polonia, lasand in leala lui Ieremia, dupa cererea sa, trei mii ostasi poloni 3), sub comanda lui Joan Potocki, starostele Camenitei si lui
Stanislas Chanski 4). Ieremia Insusi se duse de se aseza in scaun
in Suceava3). Hanul, pan'a nu se departa, scrisese regelui Poloniei, trimitandu-i o ambasada, prin care ii cerea sa lntgreasca
pacea Incheiata cu Hatmanul Zamoisky, adgogand ea, de nu vor
pedepsi Polonii pe Cazaci, apoi va rupe negociatiile si va reincepe razboiul 6). Trimisul Tatarului dgrul regelui un cal si o sgeata, din partea Hanului; Regele scrise Hanului si, daruind so1)

Scrisoarea Hanului catra regele Poloniei, in Reusner; Montreux, 594.

-2) Nai ma ; Walther, 338; Niemcewitz.-3) Miron Costin ; (patru mii duph Pia-

secius).-4) Miron Costin ; Niemcewitz.

5) Miron Costin.-6) Scrisoarea

Hanului catra Regele Poloniei.

www.dacoromanica.ro

158

N. BALCESCU

lului o frumoasa blana do cacom, 11 porai Map ol 1). Toate ace-

stea, spune un analist contimporan, nu fura, cleat o umbra de

pace, intr'un soare ce rosia de razboale 2)".
- VII.

Sigismund Bathori umpluse Europa de plangerile sale In contra Polonilor, pentru faptele for In Moldova. El ii acuza cu euvant (14 au intrat intr'aceasta tars, Men,' nici un drept, fara a fi
provocati, ca s'o zmulga de sub ascultarea sa si s'o reduca iar
sub jugul Turcilor, de care se mantuise cu atatea jertfe. !mpg,ratul si Papa, la cari se plansese, scriindu-le in deosebi, trimisera indata soli si scrisera jn pricina aceasta regelui Poloniei.
Imparatul scrise in 30 Octomvrie si ruga pe rege ca sa strice
tractatul facut cu paganii In contra printului Transilvaniei si sa
lase Moldova in stapanirea lui Razvan 3). Papa scrise, in 8 Noemvrie 1595,1a regele Poloniei, Intr'un chip foarte aspru, o scrisoare

pe care acesta o primi in Decemvrie : Cu condeiu de durere,

Incepe el, va scriu ca cele facute in Moldova crud m'au intristat" Ii Imputa apoi ca n'a ascultat de loc rugaciunile ce mereu
i-a facut de a se uni cu crestinii in contra Turcilor; ca nadajdui& ca, cel putin, data consideratii particulare 11 opriau d'a se
declarh pe fata impotriva Turcilor si a le face razboiu, Incai nu
va aduce stavili si opozitie scopurilor printilor federati si nu va
turbura cursul fericit al armelor lor, dupa cutn lamurit o fagaduise atat catra dansul cat si Cara Imparat ; ca cu faptele lui
a intarit pe Turd in puterile si nadejdile for si a slabit pe_cres,tini.
Toti to invinov'atese, zice Papa, Ca te-ai confederat cu Turcul
si Tatarul Impotriva printilor federati si mai cu seama impotriva prea iubitului nostru flu Sigismund, printul Transilvaniei,
caci, spre a-1 vatamh, ai numit alt Domn in Moldova, fa'gaduind a-1

apara cu ajutorul Turcilor si Tatarilor". Aceasta fapta Papa a

califica de nevrednica, si incheie propunand arbitragiul san pen-

tru diferendul dintre regele Poloniei si cumnatul sau, printut Transilvaniei, ca s starpiasca dintre dansii toate radacinile amare de prigonire si vrajba, sa le zmulga si sa le arunce
1) Montreux, 594; Campana, 900. 2) Montreux, 594,-2) De Thou, 542;
Campana, II, 897, da copie de scrisoarea Imparatului.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

159

In foc 3)". Mult mai asprd fu scrisoarea ce Papa adresd, tot intr'acea zi, cdtril Zamoisky: Fapta to din Moldova va trage defaimarea si hula tuturor oamenilor cinstiti, cari trdesc astazi si
cari vor fi in viitorime. Ce prieten al binelui public, ce om Infldcarat de dragostea lui Dumnezeu nu va thngul, ca chiar iii
acel moment, cand se faced Turcilor, acesti dusmani vesnici si
nelmblAnziti ai Crestinilor, un razboiu dant si trebuincios pentru mantuirea si libertatea poporului crestin si apdrarea credintei, atunci cand, ocrotiti inteun chip minunat de mana lui Dumnezeu, dobandird izbanzi astfel luck nici n'am vazut nici n'ani
auzit altele asemenea, nici in anii acestia, nici in veacurile treeine, zic, nu va tangui cd, chiar in acel minut, chnd se ndd'ajduih atata izbandd, se Men In Moldova tot ce putii usurh si
cute,

intdri pe dusmanii Crucei si ai lui Christos si din potrivd se

opri si se sl'abi in cursul biruintelor for aparatorii credintei,
se turburd rezultatul razboiului si puse tot in primejdie" 2). II
amerintk.apoi pentru relele poveti ce da Regelui si pentru
'aced-ad trims si scandal impotriva crestindtdlii" 3). Papa scrise
asemenea Cardinalului Bathori mustrandu-1 pdrinteste pentru-cd
atata pe Poloni in contra vdrului sat" printul Transilvaniei si
poruncindu-i s'a, vie la Roma 4).

Mihai-Voevod trimise si el atunci o ambasada la regele PoIoniei, care soli la Cracovia si in 14 Noemvrie 1595, fu primitd
in audienta de rege 5). Istoricii tac despre misfile acestei deputatii, dar eu socotesc ca ea nrivih tot in pricina Molko_vpi,
VIII.

Viteazul Rdzvan nu astepth s'd, vaza isprava acestor tractatii,

dela care putin se ndfidjduih, sf hotan, cu armele in mana,
redobhndi tronul ce i se rapise. Cu putinul ajutor ce luase de
la Sigismund Bathori, el purcese spre Moldova la 27 Noemvrie, 6) trecit muntii Oitfizului, ce despart Cara sh-cuiascd, de Mol-

dova, In 29 Noemvrie 1595 si, afland veste despre starea dusmanului, vazandu -se mai slab cu numarul, trimise indatd la Bathori, cerhnd un adaus de oaste si mai cu seamd, un mai mare
') Montreux, 590. --2) Reusner, 170.-6) Ibid.; Montreux, 590.-4) Montreux,
584.-5) Dantiscani, 145; Montreux, 584.-6) Cron. Rom., Mag. ist.,INT, 284.

www.dacoromanica.ro

160

N. BALCESCU

numhr de chlareti ; dar pang a nu sosi acestia la hotarele Moldovei, Ieremia Vodh cu Polonii se grhbesc a izbi pe Rhzvan.
Ostirea polona se afla. rhsphndith in deosebite statii In tars,
cand de odath Chanski, care era, pus de Potocki cu desphrtirea
lui In garnizoanh la Suceava, instiinth pe Potocki ca Razvan
se apropie in grabh si drept spre Suceava, in capul unei numeroase ostiri. 2) Ieremia indath adunh ostire de tall cat putits)
si porunci lui Potocki de adunh in grab regimentele sale si

grabl de se uni cu ceata lui Chanski, d'abia cu douh ceasuri

inaintea hhthii. 4) Era intr'o Dumineca, 5 Decenwrie, child Rhzvan sosi aproape de Suceava. 5) Oastea lui se alchtuia de patru
mai pedestrasi ; cea mai mare parte vechu sat ostasi cu putim
ce inrolase de curand si apoi Sacuii ce it Insotise din porunca

printului Bathori si o mie chlareti armati cu lance, tot de ai

printului Transilvaniei. 6) Armia lui Rhzvan-Vodh inainta pe dea-

luri, pe nista locuri mai Inane decat acelea pe unde se aflh,

oastea lui Ieremia, astfel Incat ea se vedea, mai lesne de call
aceasta. El Isl. Intocmi randuiala bataliei astfel: la stanga so,
tare era aparata prin cars si tot aparatul de rhzboiu, erau cinci
sute COIL-eV ; la dreapta, care era aparath de un zid ce incepeh

dela saqurile taberii si se Intindeh mult departe panh, la tabara polonezh, era asemenea calarime; In centru, donh batalioane pedestrime, duph care urmau alte zece; pe urmh, ramh,sita
(le calarime si pedestrime ca o rezervh. In toate Partile se yedean steaguri fluturand ; steagul chlhrimei era cel mai Impodobit; el purth o frumoash inscriptie, care spunea di Moldova
s'a dat lui Razvan de Transilvania. 7)
Ieremia-Vodh esise inainte la satul Arenii, unde isi asezase
stile sale, iar pe ostirea polonh o randul la. Schei, despre campie, si sta ca la pazh de sub un mal care e alAturi siaproape de
drumul Wafts) Randuiala ei era in coloane treptate, astfel: Inainto sta, ca avantgarda, in lipsh de chlarime usoarh, 100 Moldoveni; duph dansii veneau doua, batalioane ale lui Stanislas Minski
si Nicolae Zobrzydowski; erau asezate putin mai la dreapta, din

pricing P,6 pozitia era mai bunh si spre a fi ferite de vant, astfel ca batalioanele lui Tworzanski si Milewski, ce se aflau la
7) Istvanfi, 410.-- 2) Heidenstein, 323; Nieracewitz. 3) Miron Costin.4) Heidenstein.-5) Miron Costin.e) Heidenstein. 7) Heidenstein; Niemcewitz.

Miron Costin.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

161

stgnga, erau putin mai nainte decat dansele, dar mai nainte Inca

se afla batalionul lui Zavrowski ce nu se vedea de celelalte,

Eind ascuns de fortificatii; la centru era Porycki cu regimentul sgu, avand de reazim trupele lui Potocki, comandantul Camenitei, al fratelui sdu Stefan si la stanga pe al treilea Irate
Iacob ; dupg dansii, tot la mijloc, venia apoi o trupa de puscasi a lui Joan Tomas Drohojewski si, langg (Musa, pedestrimea
sub comanda lui Albert Vitoslawki si Andrei Klopocki. La stanga, imprejurul zidului de care am pomenit mai sus, se asezase

niste tunuri marl si altele de campie, cart amerintan dreapta

lui Rgzvan si ocroteau pedestrimea moldoveneascg si pe Cazaci. 1) Pgnd a nu se apropia ostile de bgtaia pustilor, Polonii
clescArcarg de doug on tunurile for In ostirea lui Rdzvan : una
dintr'insele rgsturng pe Valentin Gheghe, unul din capii pedestrimei lui RAzvan. 2)
IX.

leremia era la bisericd, ascultgnd liturghia, cand avantgarda

Jul Razvan se apropie de ostile tarn; si cand esi Ieremia dela bisericd, Indatd se Incgerard _Moldovenii lui Rdzvan cu ai lui leTemia. Lupta Intro ambele aceste osti nu tine mult, chci urand,
se vede, a-si vdrsa sangele frate cu frate, si unele si altele se
traserg din lupta. 3)
Polonii atunci, din dealul de unde erau despre Schei, se repezira asupra Sacuilor 4). Zabrzydowsky, cu trupa sa si a lui
Chanski, cgici acesta se afla langg Potocki, si Christofor Borniewski se azvarld peste dreapta lui Rgzvan; insa Zobrzydowski,

cu toatg bdrbglia ce argta, rdnindu-se la obraz si la brat, nu

putea sprijini izbirea lui Rgzvan si ar fi perit cu oastea sa, de
nu grgbia Potocki a-i veni intr'ajutor. Inteaceeas vreme, Porycki,
cu infanteria si cu puscasii lui Viersbowski, izbeste centrul lui
Razvan, In vreme ce batalioanele lui Twerzanski si Milewski se
azvarla asupra dreptei, in ajutor lui Zobrzydowski. Toate izbirile Impreunate ale acestor cote scat-Arita randurile Sacuilor, cari
se trag Inapoi patin si astfel Polonii pgtrund In tabarg 5). Rdzvan5) Heidenstein, 323; Niemcewitz 2) Heidenstein, 323.-5) Heidenstein,
323; Istvanfi, 416 ; Miron Costin. 0 Miron Costin. 5) Heidenstein, 1. c.;

Niemcewitz.
N. BAlcescu.

Romans i sub Millai-Voevod Viteazed.

www.dacoromanica.ro

11

N. BALC ESCU

162

Voda, care, cu toate ca se vazuse mai slab mult cu numarul si

cu valoarea ostilor de[cat] dusmanii, nu numai ca nu se ferise de
bataie, dar o cautase cu barbatie, se afla atunci lama infanteria.
sa 1); el se credea aparat de cavalerie, cand aceasta, de o data,

parasind tunurile, o tea la fuga, in zadar Razvan omori cu

mana lui mai multi, ca sa-i intoarca inapoi; silintele lui fura zadarnice. Polonii cuprinsera tunurile 2). Sacuii, vazand fuga
intoarsera si ei spatele 3). Razvan, parasit de ostire, ramanand numai cu putIni din ai sai, se lupta multa vreme Inca.
eu eel mai mare curagiu ce puth. 4); doi cai fura ucisi sub thin-

sul 5); el sari pe un al treilea cu multa sprintenie si izbea de

moarte pe toti cati intampina palosul sau. Ce mai viteaz !'
strigau, minunandu-se de atata curagiu, atat ai lui cat si dusmanii
ce-1 vedeau. Dar in sfarsit, parasit de ai sai si de noroc 6), VAzandu-s,i toata tabara cuprinsa, ostirea razlatita fugind in toate

partile, cu inima stasiata de dare, el se las5. a se trage de

pstitinii,credinciosi ramasi pe lamed el, cari vreau a-1 mantui ;
ei luara cam spre stanga si se infundara 7) in padurL8). Polonii
lasara regimentele lui Drohojewski in tabara si toate celelalte
se luara a gonl pe ostasii lui Razvan, fugand raspanditi si raWind in voia Intamplarii prin munti si prin paduri ; cei mai
multi cazura in manile dusmanilor 5). Foarte putini fura aceia.
ce putura ajunge a trece muntii in Transilvania 10). Ei cuprinsera, o mare prada, cate-va tunuri de campie, toate stindardele
si toata averea ce Razvan dobandise dela Aron-Veda si prada.
dobandita dela Turci la Targoviste si la Giurgiu 31).
X.

Sarmanul Razvan, dupa, ce ratacl multa vreme cu sotii sal,

ajunse spre_seara Intr'un satulet unde se adapostl putin, schimbandu-si hainele, si se departs sub ocrotirea noptii. Indata sosi in
sat niste trimisi poloni d'ai lui leremia, ce alergau dupa Razvan.
Gazdele acestuia, speriati de vecinii cari ii mustrau ca au primit
un dusman in casa, fura siliti a marturisi calea in cotro an a5)

Istvanfi. 2) Heidenstein ; Niemeewitz.-3) Istvanfi, 416. 4) Fortite

quantum potuit: Istvanfi, 1. e.-9) Istvanfi; Montreux, 587.-8) Sed tandem7) Heidenstein
etiam a suis et ab infesta fortuna desertus : Istvanfi.
Niemcewitz. 8) Heidenstein. 9) Istvanfi ; Heidenstein.-19) Istvanfi. 11) Heidenstein.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

163

pucat fugarii. Astfel, acesti nenorociti fur. Indath ajunsi In cafe

si prinsi, nu fara o lupth bArbAteasch, in care Rhzvan fu rhnit,
si Ungurul Matei Sekiel ce comanda peste 400 chlhreti si Elie
Kakoci, vechiul sot al lui Rhzvan in oastea lui Aron-Voda, chzurh morti, Impreund cu altii. intre prinsi se aflau fratele lui
Rhzvan, un boier mare anume Caloth, Vistierul si Logotatul Dorn-

nului, impreung, cu alti boieri si capete din Unguri. Adusi Inaintea lui Ieremia, Ra'zvan si cu sot,ii lui se purtara in cumplita
nenorocire cu toath vrednicia si barbalia cuvenith. La toate intrebarile ce li se facurh, el toti phstrara o thcere mandrh si despretuitoare 1). Cate-va zile duph aceea, pe la jumh,tatea lui Decemvrie 2), crudul Ieremia, nesocotind si legile rhzboiului, can sflnteste persoana unui prins s,i legile omenirii, osandl pe toti prinsii
la moarte. Printr'o cruzime insphimanthtoare, el porunci a pune

pe Rhzvan la caznh; apoi ii tale nasul si buzele 3), si duplaceea

pose de-I trase In teapa, 4), expuindu-1 astfel--priveliste de jale

la armie si la locuitorii thrii 5). In minutul In care mult-nenorocitul Razvan-Voda, gemea de dureri pe t,eaph, cu o crudh, bar-

barie, aduserh pe fratele-sau inaintea lui de-i taiara capul. La

aceasta vedere dureroash a mortii fratelui shu, aclaogandu-se la
a sa, Rhzvan de odath. se ridich', tisnl pe teaph, Intinse brat,ele
ear& dragul sh'u frate si inteaceasta, miscare isi dete sufletul 6).

Sa intoarcem mai bine ochii dela aceasta crunth priveliste,

care rhscoala, inima la o asemenea crimh uricioasa, ce va rhmanea, o path vesnica, de necinste asupra neamului lui Ieremia
Movilh ce o porunci si asupra Polonilor ce o spferira farh Impotrivire, cu atat mai mult ca. Rhzsvan era pimsul ion In drumul

ce merge dela Suceava la Baia si panh astazi se arath si se

pomeneste movila lui Razvan-Vodh, 7), loc unde zac, neuitate
fle popor, oasele viteazului Domn.
Astfel de cumplith moarte avh acest bhrbat, pe care meritul
shu si norocirea 11 Inhltase din pulbere pe tronul patriei sale.

Nhscut tigan, dintr'un neam osandit de veacuri la robie, el fu

Inch'-o dovada, puternich ca, in ochii Provident,ei nu sunt popoare alese si popoare osandite, ca ea rhspandeste de o potrivh
indurarile sale peste toti oamenii farh osebire de natie si clash,
1) Heidenstein. 2) Piasecius, 152. 3) Istvanfi, 416. 4) Heidenstein ;
Niemcewitz; Istvanfi; Miron Costin. 5) Istvanfi. 6) Heidenstein; Niemcewitz.

7) Miron Costin,

www.dacoromanica.ro

164

N. BALCESCU

puind pe fruntea fie-caruia pecetea Dumnezeirii si declarandu-1

cu drepturi de o potriva ca toata omenirea, la libertate, la ega-

litate, la virtute si la adevar.

XI.

Cumplita moarte a lui Razvan intrista foarte nu numai pe

printul Transilvaniei, dar 5i pe Imparatul si pe Papa Clement 1).
Bathori hotari sn-si ieh satisfactie cu armele in contra Poloni-

lor si imparatul, partas al maniei sale, hotari a-1 ajuth si a

luh parte la razbunarea acestei insulte a Polonilor, ce le erg,
comung, la amandoi 2). Pontiful insa, temhndu-se cu tot dreptul
ca acest razboiu Intro cretini, va fi vatamator razboiului cel

cu noroc Inceput In contra Turcilor si va pared Inca arunca

Crestinatatea in vr'o primejdie mare fail nici un leac de man.

tuire, se puse intre partile prigonitoare, propuind mijlocirea sa

parinteasca ca, prin creditul sau, sa impace aceste certe si sa
aduca unirea si o norocita Impacare 3). El trimise, spre acest
sfarsit, in Polonia, pe Episcopul de Caserta, Alfons Visconti, milanez, la regele Poloniei si Ia printul Transilvaniei 4). Sigismund
al III-lea, regele Poloniei, miscat de aceste mustra'ri, trimise la
Roma pe Florian Gimbicki, secretarul coroanei, ca sh' arate Pontifului ca armele polone in Moldova facusera mare slujba Crestinatatii, scapand aceasta tar% de 'Mari si tot de odata oprind

pe acestia d'a navall asupra Ungariei si a staturilor imparatesti b). Zamoisky scrise si el Papii, in 10 Ianuarie 1596, aratandu-i aceleasi si indreptandu-si cu multe sofisme si neadevaruri laptele sale 6). Spre a Imblanzl mai lesne pe Papa, ce era,
foarte IntOratat in contra-le si
trage in partea for si a-1 dezarmh mania, regele Poloniei si Zamoisky Ii trimisera din partea

Sinodului de legea greceasca, doi episcopi ruteni, ca sa i se

Inchine si sa recunoasca suprernatta Papii, Inteadevar, aceasta
fapta, ce nu izbuti pans la urma, facia mare placere Papii,7) in
cat se amana cu total satisfactia ce astepta Bathori dela PoIstvanfi, 416; Miron Costin. 2) Ibid.-- 3) Istvanfi, 1. c. 4) Ossat,
1, 226. 3) Niemcewitz; Hist. zon den EmpOrung en, 81. 6) Vezi scrisoarea in Reusner, Ep. Turcic., 171-76. 7) Piasecius, anul 1595; Niemcewitz;
Ossat, I, 176.

www.dacoromanica.ro

ROMA.NII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

165

loni i mahni pe acesta inteatat Inc fa cazh in greeli marl,

foarte vAthmiitoare CreOinatatii 1). Zamoisky fu atacat cu mult
inverunare in theta dela Cracovia de dumanii lui, cart 11 acuzau cu mult drept ch- a implorat i a cumphrat pacea dela Thtari. El se scuzh and faptelor o coloare ce vrh sff foarte ne-

Senatorii regatului scri,erh atunci, in 24 Martie

1596, Imphratului Rudolf, arhtandu-i ca ei simt ch. datoria coadevarat", 2).

muna este ca sa Impedice pe Turci a reduce in paalac Prin.

cipatele Moldova si Valachia; ca neputand printul Transilvaniei
a le aphrh, e nevoe ca Polonii sa, le ieh sub protectda for ; ca
pentru aceasth slujbh cretineasch ce ei vor sa fach, cer ca imphratul sa le deh o suth, mii florinti i sh, dephrteze pe Mihai
din Tara-Romaneasch, chci nu-1 pot aphrh, fi-dra a rupe de fath,
pacea cu Turpii 3). Aceasth scrisoare sucith sff plina de viclenii,
vrand sa zich, ceva, si inteadevar neziciind nimic, nu dovedea
alt-ceva, zice un contimporan, deaf dorinta Polonilor d'a puns
ei in Tara-Romaneasch alt Domn in locul lui Mihai 4). Acesta
fu cel dintaiu semu de ura ucightoare ce Polonii purtara Eroului nostru.
XII.

Mihai-Vodh, duph, luarea Vidinului, uncle 11 fasardm, se Intoarse

la Thrgov4te. Intoareprea sa in tarh este un mers triumfal ;

totd ostaii sunt inclircati de prazi; poporul 11 primete cu can tece de veselie i veajmas,ii trernurh de numele lui 5). El Incept"

indata a se ocupa, sa vindece rhnile i tichloia, ce pustiirile

si rhzboiul adusese asupra tariff. Inteadevar, starea ei era vrednich de jale. Populatia se mics,orase foarte mult prin moarte, prin
pribegirea locuitorilor in tari straine i [prin] robirile Turcilor ;
numai in aceasth din urmh campanie Sinan robise douhzeci mii

locuitori sff apucase a-i trece Dunhrea 6). Orwle i satele erau
ruin-ate i prefacute In cenus,h; campurile erau parasite, vine
zmulse, granele, chlcate de otirile ce erpuiserg, prin toath Cara,

nu putusera da rod 7); dobitoacele moarte sau spite de vrgjmai, cad apucasera a trece peste Dunhre mai mult de 60 mii
1) Istvanfi.-- 2) Reusner, Ep. Turcic., 176. 3) Ibid., 182. 4) Ibid., 184;
Walther; Stavrinos. 5) Idem. 9 Walther. 7) Idem.

www.dacoromanica.ro

166

N. 13ALCESCII

vite 1). Romanii jertfiserh pentru dezrobirea liberthtii Ior; dar

aceasta e un bine atat de mare Incht cu nici Q jertfh, fie cat de
grea, nu e stump cumparata.
Mihai-Vodh trimise In Transilvania cu multa cheltuiala,fiind
si acolo mare lipsh, chci negotail incetase cu totul din pricina
rhzboiului,de cumphrh grave, Minh, yin, shmanth si toate cele
trebuincioase de impart] Intro popor, care, la glasul Domnuluishu, parhsi phdurile si vizuinele muntilor, unde se trhsese, si Incepii a rezidl orasele si satele pe ruinele celor vechi si a se apuch
de lucrul phinhutului si puth. Indath sa pretuiasca foloasele independentei ce dobandise Cu athtea jertfe 2). Iar, ca ostasii, fail de
exercitii, shnu seinmoaie si sh [nu se] coruph in lene si nelucrare,

Domnul dete voie la vr'o chte-va mii sa treach Dunhrea si sa

nechjeasch pe vrhjmas. Acestia n'aphdesc poste Pelinul, oras in-

tins si, duph ce au ucis mai multi locuitori, it prefacurh in cenusa si, robind o femeie cu o fath si un bhiat a unui din cei
mai bogat,i si Insemnati locuitori, anume Michal-oglu, ii aduse
in dar Domnului, care, tratandu-i cu multh omenie, Intoarse pe
femee cu dopil inapoi la sotul ei pentru o rhscumphrare de 50
mii galbeni (aur).
Nenorocirea expeditiei lui Sinan despera pe Sultanul d'a puteh
Invinge fhtis pe Mihai Voda. El se Incredinth ch, spre a21 vathmh

trebue a alergh la intrigi, a lucrh mai Inthiu spre a-1 desface

de aliatdi sai, Imphratul Germaniei si printul Transilvaniei, si a
atath in Ora partide in contra lui. Spre acest starsit, prin Beglerbegul dela Pesta, Mai propuneri foarte bune Imparatului, numai ca acesta sh se tragh de M_ ihai si sa -1 considereze ca un rebel

catrh Poarth; dar Imparitul departa cu manie aceste necinstite

conditii ce i se propuneau 3). Sultanul atunci intrebuinth alto mij-

Ioace spre a ajunge la scopul shu. Trimite mai Inthiu un Aga

In Tara-Romaneasch ca sa athle pe boierii nemultanniti si a-i
scula, In contra lui Mihai si in favorul Portii; si de-odath da porunch Pasilor duph margine si Hanului Thtarilor sa stea, gata a
intro, In tars Spre a ajuth partida ce era a se revolt, in favorul
Turcilor. Tot intr'o vreme, Sultanul trimise la Sigismund Bathori

un ciaus cu faghduialh ca-i va lash Transilvania fir nici un

tribul, decht vasele de argint, ce era obiceiu do a se da cand se
1) Guerrin, 171.-2) Walther.-- 3) Reusner, Ep. Turcic., 101.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZOL

167

platia tributul, Indatorandu-se Inca a-i da si Tara-Romaneasca,

daca el va primi a goni pe Mihai si a se trage din confederatia
cu imparatul Rudolf 1). Bathori, dupg ce tina cal-va pe ciau la
sine. II trimise inapoi, zicandu-i sa spue stapanului sau, cg el,
print al Transilvaniei, nici-odatg nu va lash, partea crestinilor
spre a se uni cu dusmanul for 2). Prin povata Nunciului Papei
si a Jul A. Carilio 3), fel] pleca la 4 Februarie cu unsprezece trasuri

si douazeci cai de calarie la Praga, spre a se intalnl cu imparatul si a dobandl ajutoare de razboiu 4).
XIII.

Sultanul, ce nu putit izbuti Tanga Imparatul si Bathori spre a

Tatama pe Mihai, fit mai norocit pe langa Romani, dela earl do-

bandi ceea ce nu putuse aveh dela straini. Aga trimis in tat%

gasi Intro boieri aceea ce totdauna a fost lezne a gasi : oameni
corupti, cari pentru o marsava ambitie si lacomie de bani, stau
gata a vinde Domnul i tara lot. 0 conspiratie intinsa Si groaznica
se forma, in capul cgreia sta, din boierii cei mai de frunte, unul
anume Dumitru, eel mai batran din sfetnicii Domnului si Logofatul
Chissar cu un fiu al sau. ease mil Tatari din Dobrogea, cu care
se unise si trei gill Turci, trebuiau sa navaleasca farg veste in tall
spre a ajuta pe conspiratori, ce se unisera cu Turcii pentru ca sg
mantue tara, cum ziceau ei, a perde pe Mihai, clandu-1 in manila

dusmanului. Dar acesta afla printr'un chip minunat din vreme

planurile, nemature Inca, ce urziau nelegiuitii boieri In contra lui
si a tarn. El puse streji langa Dungre ca sa primeasca pe dusmanul ce era gata a navall si puse de tale pe tradatorii Dumitru, Chissar si cu fiul sat', ca niste vicleni de domnie si stricatori de tail. Patru zile dupa pedeapsa conjuratdlor, cei 9.000
Turci si Tatari tree Dunarea; Domnul mai trimite un ajutor de
3.000 pedestrasi si 300 ealareti ostirei trimisa de mai 'nainte la
granitA, care, izbind pe dusman intr'o lupta norocitg, II birue, cu-

prinde tunurile si bagajurile lui si pe cei mai multi ii omoara

sau ii prind robi 3). Tot In acele zile, cu patru mile mai jog dela
locul acestei batalii, alte trei mil Turci, tot in lntelegere cu con1) Bethlen, IV, 14; Katona, 271; Frachetta, 43,-2) Bethlen, ibid.--s) De
Thou, 570.-4) Montreux, 596; Orteliu, 301 ; Hist. von den Empdrungen,
133.-5) Walther.

www.dacoromanica.ro

168

N. BALCESC1J

spiratorii din taxi', urec Dunarea ; dar furs IndatA intampinati

de catra locuitorii tarani adunati i de tetra pazitorii marginilor
i furl invinsi, del nu fail puting paguba a Romanilor 1).
Yn vremea aceasta Februarie 1596, Hanul Gherai intrase in
Moldova cu 30 mil Tatari 2) si patru mii Turci 3) cu tunuri imparate0i. El aveh porunca Sultanului a intra in Valachia, dar
neindraznind, vru a Incerch sa Inele pe Mihai-Voda. El se adresa
lui Ieremia-Voda al Moldovei, care 11 primise cu drag ca pe un
prieten si aliat, i ii fagadui doug mii galbeni de va voi a favorizh planul sau de a Inelh pe Mihai, fAcandu-1 sa primeasca.
a se supune Forth. Domnul Moldovei fa,ch cunoscut lui MihaiVoda ca Hanul are deplina putere dela Sultanul d'a incheih pace.
intre Romani si Turci, puind conditie ca, Mihai s goneasca trupele straine luate In leafs de dansul, care, ziceh Hanul, nu numai
ca pustiesc tara turceasca, dar Inc a sunt o sarcina pentru Tara[Romaneascrt]. Hanul trimise tot deodata la Mihai-Voda, spre mai
mare incredere, doi din cm mai insemnati Tatari, ca zalo age, cerand
numai pentru slujba sa cate-va mii galbeni. Mihai-Voda aveh tre-

buinta de cats -va vreme de pace dupg atatea zdruncina'ri si suferinte de razboaiele trecute, cu atat mai mult ca Bathori pornise,
la Praga si nu puteh atepth ajutor dela dansul, ba inch vestea se
raspandise ca acesta vroih a abdich carmuirea statuiilor sale si
drepturile dobandite asupra Tarii-Romaneti impgratului Rudolf.
Aceste priviri Induplecg pe Mihai a priml mijiocul ce i se infa00, a intra in Impaciuire macar vremelnica cu Turcii. El trimise

Hanului solii sai cu un dar care dansul, ca se trateze despre,

conditiile propusei paci ; tot deodata date drumul trupelor transilvane. Cum afla Hanul ca Mihai &Azusa in cursa ce i-o intinsese, isi lua masca de pe obraz, naval' deodata cu toata armata,
sa in esul dintre Buzau, Braila i Bucureti, unde tabari, trimitand cete in toate partile, care mai mult de opt zile cercar/
Cara, arzand oraele, hrapind. bucatele, robind pe locuitori, pustiind

tot i cautand in tot chipul a pune mana pe Mihai. Pra'padira.

mai multe orae i sate, tratand pe locuitori intr'un chip grozav i Med omenire 4). Doua sute de Cazaci, cari erau de paza,
la granitA, sub comanda lui Koseza, Kirecki, Liemanowski I
1) Ibid. 2) Walther ; Guerrin, 215; Orteliu, 304. 3) Guerrin, ibid.4) Orteliu, 304.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

169,

Bilecki, cum vazura apropierea Tatarilor, trecura in partea lor, in

Moldova, dupa ce jefuira pe tarani si satele ce erau insarcinati

a .apara ; numai 40 dinteinsii Isi pastrara datoria sff juramantul
si, vazand ca nu e chip de Impotrivire la o ash multime de TAtari, grabira de alergara a vestl Domnului aceasta navalire neasteptata. Pozitia acestuia era foarte grea. Fara bani, Fara ostire,
caci ostirea tariff ce ramasese era raspandita in tara si in cuartierele de iarna, inconjurat de nevoi, nesigur daca dusmanii boieri
nu-1 vor trada in manile dusmanilor, umbla ratacit, ca'utand mij-

loace de a mantul pe el si tara de aceasta mare primejdie. In

acele nevoi marl, zice Walther, eroicul sau suflet scoate cea mai
de apoi virtute a lui". Intr'un scurt timp el aduna 6.000 oameni
si, sprijinindu-se in ajutorul lui Dumnezeu sl in mangaerea ca se
lupta pentru buna cauza, porneste Intru intampinarea Infioroasei
multimi a Tatarilor, izbeste, taie si pune in gdana niste cete marl
de Tatari ce se rezlalisera dupa prada si, gonindu-i, merse la orasul
Gherghita, unde gall greul ordiei tataresti. Hanul ramase Incremenit la o indrazneala ash, de mare din partea lui Mihai si, cu toate ca,
ostirea sa era mai mult de cease on mai mare, nu indrazni a primi
bataia si se trase rusinos spre tam sa 1). Spun eh' atat in luptele
partiale, unde it bath Mihai, cum si in goana ce dete Hanulul, ii omori
ca la opt miff Tatari 2). Mihai cupri,nse apoi orasul Braila, pe care

o cotropise Tatarii, facand multe grozavii. Mihai omori pc) toti

Tatarii si Turcii ce glisi vii, afara de cai; pe multi Turci ii spinzura afara din oras. Unii, cari vrusera sa treaca Dun area, goniti
fiind cu multa iuteala, se inecara; putIni numai putura scapa 3).
XIV.

Vicleana cursa ce i-o intinsese Tatarul, fach. pe Mihai foarte

neincrezator \_Cara Turci si a nu mai vroi a trath cu damii 4) ; de aceea, carpi in Aprilie, Sultanul Ii trimise doi ciausi
vorbindu-i de pace si rugandu-1 a-1 rasa a trece cu ostirile in
Ungaria, el mai ca nu vroi a -i primi 5), ba Inca, spre a-si razbuna tlespre ocara facuta de Tatarii ce ii calcase tara, dete dru-

mul la veo cati-va ostasi ai sal ca sa treaca Dunarea sff sa

prinza pe Turci 6).
') Walther. 2) Canipana, 51. 3) Orteliu, 304.-4) Walther. 5) Guerrin,
228; Hist. von den Emporung en, 86. 6) Walther.

www.dacoromanica.ro

170

N. BALCESCIT

In luna lui Mai, 2.000 Romani cuprind Cladova si se intgrese

inteinsa si rascoalg o parte mare din Bulgaria 1); tot atunci

2.500 haiduci, 2) Romani din Tara-Romaneaseg, trecand Dunn-

rea mai in sus de Nicopol, pustiesc mai multe sate si izbesc

flea de veste cetatea numit Plevna pe Ise, mai la vale de
Nicopol, prind pe Begul cetatii, ce venise de curand dela Adrianopol cu femeia si copii lui, si multi alti Turd si Ovrei insemnati, castigg multg, prada si pe urmg sfarma orasul. La in-

toarcere furg izbiti de Ianicerii si Turcii din Nicopol ; dar se

bgturg asa de bine si cu Indemanare, incat putini vr5jmasi seapara, ca la doug mii cazand ucisi 3), si ei se Intoarsera biruitori
cu prada for in Tara-Romaneascg, afarg din patru insi numai
ce cazura morti Inteaceasta lupta
Dup'aeeea Mihai-Voda trhnise la 6 Mai pe Velleico cu 1.300
baiduci la Baba In Bulgaria, oral neinchis si bogat, mare ca de
dougzeci mii case, cele mai multe de mesteri ; o bgturg si o
cuprinse, si Inegrcarg o suta cincizeci cars de avutie dobandita,
luand prinsi pre multi Turd Insemnati cu muierile si copii [104
Ei sezurg acolo trei zile ; apoi, and foe orasului si sfgramandu-1,
luarg calea inapoi spre Dungre cu toat5, dobanda; iar Turcii se

transera din toate pgrtile in numar de 12.000 sub un paSA si

ajunsera pe Velicico cu oastea lui, la un Joe ce se chiam4 Comisul. Haiducii, vgzand aceasta, Incepurg a se hartul zi si-noapte

cu. dusmanul, pans cand, vazand ca le va fi cu anevoie a segpa,

-Mara pe toti prinsii, prefgcurg In cenuse tot calabalacul for si
prada fdcutg, si recomandandu-se la Dumnezeu, se aruncara cu
furie asupra dusmanului si mai tort cazura mortis dar sub dansii
In loc zaceau patru mii Turci 3). Mihai-Vodglaarte se Intristg 6)
1) Guerrin, 249.-2) Campana, 44.-3) Idem.-4) Guerrin, 250; De Thou,
XI, 574. -- 1.200 haiduci lovird orasul Nicopol

i prinsera pe Buras

Beiul, care de curand sosise dela Adrianopol, numit fiind de tmparatul in acest post. Ei pustiird tot locul numit Plenia Si omoried tot ce se
impotrivia trecerii for ; ramasita fu data flacarilor. Intorcandu-se din
aceasta expeditiune, Ienicerii din Nicopol, in numar de 1.800, ii izbira
Si dupa o lupta tare, haiducii biruira. Num'arul Turcilor ucisi in aceste
deosebite locuri, se urea. la 3.000. Haiducii se intoarsera cu multa prada),.
Tiirkische and Siebenbiirgische Victorian
5) Cron. Rom., Mag. ist..

IV, 285; Guerrin, 287; De Thou, XII, 587; Iansonius, o. c. . 8) Cron.

Rom., ibid.

www.dacoromanica.ro

ROMANJI SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

171

si instiinth pe printul Transilvaniei, care atunci se Intorsese

dela Praga 1).

El sosise in acest oras la 4 Fevruarie si fu foarte bine primit de toti domnii Curtii. indath duph aceea, chza bolnav greu
de langoare, fiindu -i viata in primejdie. Child Incepii a se Inshnatosi, II duserh la catedrall ea sh asculte liturghia. Aci i se facie
un cuvant foarte plin de lauds pentru dansal. Bathori rhspunse
foarte frumos in limba latineasch, asigurand ca el va sthrui cu
statornicie in partida ce luase, si ca nici-odata nu se va dezlipi
de Casa austriach si de imphratie; dar oh nhd5jduih ca imphratul
si ImphrAia nu-1 vor paras1; ca e incredintat eh, de I se vor da
ajutoarele fagaduite, va dobAndi, cu sprijinul lui Dumnezeu, mai
marl biruinte asupra dusinanului numelui crestinesc decat tale
dobandite pan'acum. imphratul, dhndu-i apoi o audienth particularh, It dete slobozenie a se intoarce, duph ce II inclirch de
daruri si faghdueli. I se fagadul trei mil pedestrasi si douh mil
calhreti, pe cari imparatul sh-i tie trei luni cu chte 24.000 scuzi
pe lung,, Nil de cari sa dispozeze duph plat. Papa ii fagadul
40.000 galbeni pe lung, si Inshreinh pe Francisco Murio del Monte

sh stranga pentru dansul ostasi In Italia. Duph ce isi lug, ziva

bunh dela imphratul, Sigismund se duse la Viena. In toate partile fie. primit cu aceeas falh' si, spre a-1 Indatorl si mai mult
la urmarea rhzboiului, Iesuitii Colegiului Vienei ii facurh, un cuvant In public si vorbirh' de (Masud ca de un al doilea Josue. Cu-

geta, Bathori sa treach de acolo la Gratz spre a vizith pe seacrh-sa Archiducesa Maria de Bavaria, child aflh, ca in Transilvania,

Skull, suphratd chei in dieta din urmh li se luase drepturile ce

li se dedese and se pornira Impotriva lui Sinan si Inthratati
de Cardinalul Andrei si de Stefan, Bathore0i ce se aflau proscrisi
si fugari In Polonia, se revoltarh. Aceasth imprejnrare 11 Each
a-pi schimbh hothrirea si a porni spre Transilvania. Pang a nu

ajunge el in aeeasta tars 2), unchiul shu Stefan Bocskai potolise

rhscoala, Inechnd-o In sange si pedepsind pe sefl cu mare cruzime, caznind pe unii, la altii thindu-le capul, pe altii spanzurand
si la altii thindu-le nasul si urechile
Cum sosi In Transilvania, Sigismund 41 adunh oastea ; dupa
ce lug, douh mici cethti, Fillak si Czanad, cu o mare perdere de
1) Guerrin, ibid. '1) De Thou, 570. 3) Montreux, 596.

www.dacoromanica.ro

172

N. BALCESCU

Turd, la 10 ale lunet 'unto izbi Temesvarul prin trei parti 1).
Inaintea acestui .ores sosi si Mihai-Voda, chemat de Bathori, cu

4.000 luptatori si o multime de boieri 2). Dupa o asediere de

zeta zile, in 25 Maiu, fit izbit de Turd i de Tatari in numar
de vr'o 40.000, care venisera prin Bulgaria In lanat. Dupa, o lupta
sangeroasa de amandoua partite, Sigismund fu silit a ridich ase-

dierea, cad nu numai ajutoarele fagaduite dela imparatul nu

sosiau 3), ba Inca insusi trebuih a merge cu douazeci mii ostasi
spre a se uni cu Archiduca Maximilian, ea sa intampine puternica Wire turceasca ce Insusi Sultanul povatuia in Ungaria 4);
iar Mihai se intoarse spre a-si aparh Ora.
XV.

Lala-Mahomed, co se numise Vizir, surghiuindu-se Sinan, mu-

rise trei zile dup'aceea, si aceasta Intamplare Ora Turcilor un

semn ceresc ce poruncih d'a numi din nou pe Sinan in locul sau.
Astfel acest neimpacat dusman al eretinilor fit scos din esil
si din nou, nentru a cincea oars, fit investit cu slujba vizireasca.
Toata grija lui atunci ft salt razbune rusinea ce ii, Met). crestinii. El avit curagiul si energia sa insufle Sultanului hotarirea
d'a merge insui la razboiu, urmand pilda lui Suleiman-cel-Mare.
Armia, poporul, eicii in predicatii si provinciile de margin@ In
jelbele tor, cereau Inca aceasta ca singurul mijloc d'a marital impaeatia. Hotarirea Sultanului d'a merge la caste in primavara. se
obstise si pregatirile de razboirt se facura cu graba mare In toata
iarna. Sinan Intampina ins acum un rival In ambitia lui, pe
vechiul lui prieten, cumnatul Sultanului, Ibrahim, fostul Caima-

cam, care, dorind viziratul, spuneh de fats ca batranetele fan

pe Sinan nevrednic. L'aceste vorbe furiosul Sinan striga fats cu
Sultanul insui : Spun ca sunt batran sf slabit ; data zice ash.
Ibrahim, iasa cu mine in curte sa ne luptam in suliti si in sabie
impreuna!" Si zicand acestea, apuca pe Ibrahim de brau de -1
tart afara din sale 5).
La inceputul primaverii, in minutul tend nadajduih de a-si
razbuna asupra crestinilor i d'a se Incoronh cu lauri noui, Crudul
3) De Thou, 574; Die
1) Die Warhaftige neue Zeitung. 2) Tomasi,
Warhaftige neue Zeitung. 4) Tomasi,F,36. 5) Naima; Hammer, II, 282.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

173

Arndut muri Intr'o Mercuri (3 Aprilie 1596), zi rea in ochii Moslimilor. Acest ministru, de un caracter aspru si lacom, Igsg avutdi

foarte marl, adunate in campaniile sale din Ungaria, Valachia,

Georgia si Iemenuj ). Ibrahim se numi atunci Vizir i Seraskier
al armiei Ungariei. Trei zile dupg numirea lui, sosirg la Constantinopol cgrtile i solii trimii de Mihai i boierii Tgrii-Romanesti, cerand a face ImpAciuire. Aceasta era invoirea ce Meuse cu Hanul, pe care o trimisese spre intgrire la Constantinopol,

pang a null da Tgtarul pe fatg viclenia sa. Hogea Seadedin,

istoricul ce ne-a fost atat de folos In aceasta scriere, citi aceste
corespondente in divan In locul lui Reis-Efendi si o disputg infocata se aprinse intre Muftiul si Hogea. Acesta era de pgrere ca sa
primeascg pacea, dacg Mihai va da pe fiul sgu drept zglog (otage),
si Muftiul Bostan-zade era impotrivitor, zicand cg nu se poate a
trata cu Mihai. Fiind-cg Muftiul se scull indatd i e1 afar., Seadedin se supgrg; dar ii lug seama i, folosindu-se de lipsa protivnicului lui, induplecg pe Reis-Efendi sg facg un rgspuns lui Mi-

hai i boierilor OH' intr'un inteles favoritor, dupg cum vro0 )

Dar aceasta nu sluji de nimic, csaci Mihai, cum s,tim, neincrezatOr
acum dupg InelAciunea Hanului, refuza d'a mai trata cu Turcii.

Acetia Irma nu indraznira a-I mai izbl atunci, speriati de atatea

invingeri, i hotgrirg a purta, rdzboiul In Ungaria, unde insui
Sultanul sg meargg. Depgrtarea Sultanului la oaste era foarte
neplAcutg mumei lui, venetianca Baffo, care era sufletul carmuirii si fgcea pe fiul sgu sg facg toate dupg placul ei. Hotgrind

ss facg on -ce, numai ca sa opreascg aceasta depArtare, care

puteh sg sldbeascg influenta ei, ea rupse toate leggturile cu cre-

dinta pgrintilor ei si propuse o mgcelgrire generalg a tuturor

cretinilor. Aceste comploturi din norocire nu izbutirg. Sultanul
se multumi a goni din Constantinopol cu firman pe tot,i Grecii
neinsurati, puindu-le un soroc de trei zile . Sultana muma (valideaoa), vgzand cg a perdut stgpanirea pe inima fiului sgu, cguta
a se folosi de farmecul celei mai frumoase roabe din Serai spre
a-I redobAndi. Mahomed se 'Area la inceput cg cgzuse In cursg ;
el rgspunse la dezmerdgrile roabei cu amorul cel mai infocat ;
dar child ea deschise gura ca sg-1 roage sg rgmhe In Constantinopol, Mahomed, chiar in pat, centru al plgcerilor sale, puse mana
1)

Jouannin, 179.-3) Naima; Hammer, II, 283. 3) Hammer, II, 283.

www.dacoromanica.ro

174

N. BALCESCU

pe cutit si ucide fara mila acea jean,' nevinovatg a ambitiei

mumei sale 1), fapta ce doved-este o inimg mai mult feroasa decat
curagioasa. El puse apoi de mai Ineca cate-va femei, sub pretext

ca n'au tInut postu12); apoi in 21 Iunie (1596) se puse in cale

spre Ungaria, Insotft de un alai mart si cu toata oastea, ducand cu dansul dervisi, femei, iciogltni, eunuci, cani de vanatoare
si soimi3). Ambasadorii Franciei si Engliterei primirg poruncg
a insoti pe Sultan in aceasta expeditde in contra crestinilor -9_
XVI.

indata dupa luarea Graanului in anul trecut, feld-maresalul

imparatesc din Ungaria, Mansfeld, muri (14 August 1595) si cat
dansul si disciplina din armia nemteasca. Taranii din Austria,

Impovgrati de despoerile si jafurile nobililor de o parte si ale

trupelor de alts, se adunara Intro Claus si raul Ens si se revoltara. Aceasta revolta cresch si se marl foarte si fu cumplita,
nu numai nobililor, dar si Imparatiei. Ostiri le ce se trimise in
contra lor, nemultumite cad nu li se platise simbria, se revoltara si ele si Incepura a prada, orasele si satele ce scapaserl
nepradate de tarani. Aceste intamplari oprira cursul fericit al
izbanzilor in contra Turcilor si cata-va vreme puse Austria intee
anarchie grozavg de care d'abia scapa, ajutata de ileunirile si
lipsa de disciplina a revoltantilor 6).
Indata ce Imparatul intelese despre pregatirile ce Turcii Meow/
impotriva Ungariei, trimise solii sai la Papa si la printii Europel,
rugand sg caute a-I ajuth in aceasta primejdie comung a crestinatatii 6). Papa se sill din nou a reinsufleti zelul pentru razboiu,
-cu totul slabit, al printilor italieni ; el cauta In zadar a face
pe Spanioli si Francezi a Inceth razboiul intro dansii si a-si intoarce armele in contra Turcilor ; si cunoscand, ca toata lumea,
de ce mare fobs ar fi Polonia, and ar primi a infra, in legatura.
cresting, hotarI a mai face o Incercare si trimise pe Cardinalul

flenric Caetan, in calitate de Legat In Polonia, ca sa sileasca,

child se va adunh dieta, ca sa indatoreze pe rege si pe cei marl
1) Sagredo, 743 ; Sacy, H, 135.-2) Sagredo, 743 ; Hammer, 283. 3) Sacy,
II, 136; Sagredo, 744; De Thou, XII, 578-79. 4) De Thou, 579; Sagredo
744. 6) De Thou, XII, 548. 6) Montreux, 615.

www.dacoromanica.ro

ROM/tNII SUB MIHAI-VOEVOD VITE AZUL

IV&

ai Crhiei a-i uni puterile cu ale impardtiei 1). Papa scrise in deosebi si craiesei Poloniei si puse si pe Arhiducesa Maria di Grazzo,

muma ei, si pe sora ei printesa Transilvaniei sil-i scrie ca sa

indemne pe regele inteaceasta faptA, spre slujba lui Dumnezeu
si In obstescul interes al crestinAt'atii 2). Legatul Papei ajunse
in Varsovia cu episcopul de Breslaw, ambasador al impAratului,
i, dobhndind audienth dela dieta, ii expuse inteun frumos cuvant, ce s'a tiparit atunci, misia lui, afatand jertfele ce Papa a
facut pentru crestinAtate si datoria Polonilor d'a ajuta pe crestini,
ch'ei fara dansii puterile imphratiei Germanice intregi nu sunt
in stare a std, Impotriva puterii celei peste m'asura mare a ph' ganilor9). Episcopul ce prezidh dieta faspunse ca aceasta propunere,
cere o mare si coapth, dezbatere. Polo nezii, zice un analist contimporan, vroiau pace cu dusmanul pacii si nici o price cu pricinuito-

rul galcevilor 4)". Ura veche si natural-a. a Polonilor si mai cue

seams a lui Zamoisky catrA Casa Austriei izbutl, si Legatul Papei
plech fara a dobandi nimic 5).
Intrigile Engliterei nu putin slujirh spre a Impedech aceasta
unire a Polonilor cu imparatul In contra Turcilor. Ambasadorul englez, ce sosise in lama aceea in Constantinopol, raspandise
vestea ca misia lui este d'a uni pe Turci si Poloni in contra Voevozilor rarii-Romanesti si Transilvaniei 6). Simpatii Insg, si ajutoare dintr'alta parte venira a Incuragia pe crestini in razbaiul.
greu ce purth. Tarul Muscalilor Fedor I si Sahul Persilor trimisea
ambasadori la Praga de Incheiara aliantA cu imp'aratul in contra
Turcilor, si vre-o chte-va cete de Ecosezi venirh pe la Dantzig
In Transilvania spre a lui parte la razboiu 7); si deputati din partea popoarelor din Herzegovina si alte locuri supuse Turcilor,
reclamara In zadar ajutoare dela imphratul spre a sezevolth
XVII.

In vremea aceasta Sultanul, cu dou'a, sute mii oameni si trei

sute de tunuri marl si mici, sosise la Belgrad si d'acolo merseIa Buda, uncle ajunse in 2 Septemvrie 9). Inapoia lui, Mihai izbih.
1) De Thou, 581.-2) Tomasi, 44.-3) De Thou, 581.-4) Montreux, 625.5) De Thou, 582;. Montreux, 625.-6) Hammer, II, 283. 7) Tomasi, 48.
8) Montreux, 625. ) Montreux, 625; De Thou, 586.

www.dacoromanica.ro

176

N. BALCESCII

ariergarda si rapid proviziile ostirei. El cuprinsese pe Dunare sease

corabii mari, Incarcate de munitii, ce [se] duceau la Belgrad, omorise
1.200 Turci ce le insotia, luase tot ce era in corabii, si pe dansele
le date afund 1). Cu putdne zile mai inainte, la 16/96 Iu lie, trimisese
11/ihai-Voda o seams de osti alese ca sg, is Vidinul, puindu-le cap
pe Aga Farcas. Romanii trecurg, Dunarea pe la Sdeglea. Turcii insa

le prinse de veste si, adunandu-se in mare numar, nu esira-sa

se loveasca de fats, ci se ascunsera de facura mestesug. A$
mergand stile lui Mihai-Voda fara teams, Turcii le lovide fats
si farg, veste si, dupa un razboiu tare ce tint' multa vreme, biruirg, Turcii pe al nostri si cat,' furg, calari printr'insii scapara
cate ceva, lush' putinei, iar pedestrasii perira cu totul 2). Aceasta
perdere scarbi tare pe Mihai-Voda si, vazandu-se in lips, de soldati, tara fiind foarte despopulata, trimise prin taxi strgine sg,

stranga in leafs voinici viteji si sa aduca o seams de Lesi si

Cazaci si altfel de oameni cari erau de folos 3).
Iar Sultanul dela Buda merse de tabarI inaintea cetatii Erlau
(la 21 Septemvrie), a carei izbire se hotarlse inteun sf at de razboiu. Dupg, ce Sultanul, potrivit unei porunci (pr4cepte) a Coranului, soma garnizoana d'a imbratiO islamismul si d'a preda
cetatea, incept' asedia; si duptt seapte zile, Valonii din cetate se
revoltara si silira pe capetenii a capitula, orasul ; cetatuia nu intarzie a urma, aceastg, pilda. Maximilian Archiduca, care era numit

generalisim al imparatiei, si printul Transilvaniei, ce se unise cu

-dansul, sosira prea tarziu in ajutoral Erlaului; dar ei vrara sa-si
razbune, printr'o biruinta, de perderea acestui oras.
Putina vreme dupa acea important, cuprindere, Giafer-Pasa In-tabu armia cresting, in preajma cetatii Erlau, in campia numitg, Keresztez, undo rani Cincia se varsa, in balti, pans a nu se uni cu Tisa.

Ambele armate protivnice se lovira acolo si, dupg, o lupta Inversunata de trei zile (23, 24 si 25 Octomvrie 1596), in care ostirile

se Valued fara rezultat hotaritor, cu toata, Indaratnica impotrivire a Otomanilor, oastea cresting, ii respinse, le ucise vre-o mie
de oameni, le lug, 40 de tunuri si std sa ramana Invingatoare.
Turcii erau scosi din tabara for si pusi pe fug, ; izbanda era
acum a crestinilor. Aceastg, izbandg, mai cresch. dorinta ce de
1) Guerrin, 288; De Thou, 186; Montreux, 625; Iansonius,-3) Cron. Rom.,
Mag. ist., IV, 285. 3) Ibid., 286.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

177

mai multa vreme grata Sultanul Mahomed d'a se Intoarce la

Constantinopol ; In sfatul ce se OM) pentru aceasta, se hotarI,
dupa" parerea lui Seadedin-Hogea, ca fiirqa do fath' a Padisahului era trebuincioas6 spre a Imbarbgta pe ostasi. In 26 Octomvrie, Nemtii si Ungurii izbesc trupul de armata, unde se afla
Sultanul, care se trase sub cortul lui Ionnis-Bei, capul mutefericalelor, asezat in dosul bagajelor. BAtAliarera acum perdutA pentru
Otomani ; artileria for era in puterea dusmafmlui ; corturile Sultanului erau In jaf si oamenii easel Sultanului nu puteau stavili
lAcomia biruitorilor, 11,ra numai cu o nefolositoare Impotrivire ;

Vizirul Cicala, care era pus la pandA cu o ariergarda de 40

mii oameni, va'z'and netocmeala crestinilor, se repezi deodat6

cu calarimea sa, In minutul and Nemtii si Ungurii Inflgeau

steagul cruces sl sliltau in triumf imprejurul atator bogate prazi,

i le smulse din maini biruinta. In mai putin de o jumAtate

de ceas el Impinse in baltA cAlArimea cresting, care trecil poste

pedestrime si fu nimicitg; cincizeci mil de oameni, cazqi sub

palosul Musulmanilor, stau in mocirlg. 0 groazA panic cnprin-

sese armata cresting, care se Imprastie in toate psartile, fiecare ostas fugind in cotro vedea cu ochii, fara sa stie unde,
i cei mai multi perind in baltl sub sabia ratarilor. Cincizeci
restini si numai dourizeci mii Musulmani perira in aceste
lupte ce tinura" patru zile. Maximilian fugi spre Casovia, Sigismund Bathori spre hotarul tariff sale. Spun cg, osebit de acel
groaznic maces, care umpluse Willie de starvuri, Turcii biruitori mai facurA in aceasta bAtalie o pradl de zece mil galbeni
mii

In argint si nouazeci si seapte tunuri. Analistii for aseamana

aceasta luptg, cu acea dela Mohaci si dela Cialdiran. Astfel
fu, zice Sacy, aceasta bAtAlie de Keresztes, pe care crestinii o
crtstigarA prin curajul for si o perdurA prin lacomia for ; pilda
Ingrozitoare, care arata generalilor ca vitejia poate izbandl a
clobandi foloase, dar ca numai disciplina le poate 'Astra." 1)
Datil aceasta Invingere stralucitA, Cicala -Pala, cdruia Sultanul era dator izbanda, fu numit mare Vizir In locul lui IbraimPasa 2), iar Padisahul se Intoarse la Constantinopol 2).
i) Sacy, II, 141.-2) Jouannin, 179.-3) Hammer, 285; De Thou, 582-3;
Sacy, 141; Sagredo, 780.
Intreg acest capitol 1-am lasat astfel cum a fost oranduit de Odobescu

dupa manuscriptul lui Balcescu, ramas in acest loc cu totului tot neoranduit. (Nota Editorului).

www.dacoromanica.ro

N. BitIcescu, Romani aub Mihai-Voevod Viteazul.

12

178

N. B KLCESOU

XVIII.

Cand Turcii dupa margine vazura trecerea Sultanului cu atata

ostire asupra Ungariei, Incepura a se semeti, a es1 in Tara-Ro-

maneasca pe marginea Dunarii, si prinsera a prada

pb robi 1).

Mihai-Voda isi stranse atunci ostile si, dup-a, sarbatoarea Sfantului

Mihail, purcese cu 2.000 oameni asupra Turcilor 2). Mergand prim
taro, Domnul intalni o seams de Turci pe apa Teleormanului,

robind si stricand tars; el Ii izbi si ii prinse pre toti vii; apoi

merse de ocoll cetatea Turnul, o bath si o arse 3). Dupa aceea
trech Dunarea si izbi cetatea Nicopol in 12- Novembrie, ucisepe toti Turcii ce ii status impotriva, cuprinse bulevardul cel
mai insemnat, pe care it asemand cu pamantul; si pe Insasi cetatuia era, s'o cuprinza, cand afla vestea nenorocitei batalii dela
Keresztes 4), care 11 Intrista foarte. Sangiacul Nicopolului, ce
era inchis in cetate, trimise atunci Domnului stofe tesute ea
our si argint, samururi frumoase, zece cal cu harsale de argint,

rugandu-1 sa lase de a mai bate cetatea si a nu mai intarata

mania Sultanului, care acum biruitor se Intoarce din Ungaria
si se asteapta la Sofia. Pasa Inca se fagaduia, ca va mijloci ca
Mihai sa-si aiba pacea dela Turci si ca Sultanul sag recunoasca
pe el si pe fiul sau de Domni mostenitori al Tarii-Romanesti.
Domnul cats mult mai putin l'aceste fagadueli frumoase cat la
puterea zidurilor cetatii si la vestea intoarceril Sultanului, care
putea navali asupra-i ; se prefacii dar ca e Induplecat de sfaturile Sangiacului, primi cererea sa si, ridicandu-se de acolo, unde
zabovise cinci zile, trech Dunarea 5). Domnul trecuse raul In
tara, inteo dimineata la rasaritul soarelui si, Insotit numai de
sease insi din capetenii, apucase fara grije inainte, urmat, intr'o
lungs departare, de cincizeci calareti si, in sfarsit, mai departe
Inca, venia toata oastea dupa randuiala ei. Astfel mergand in
tale, Domnul si cu sotii lui int/Muhl doi Turd, pe cari ii prinsera si aflara dela dansii ea fac parte dinteo band de 500
Turd, care bantuie satele acelui judet, arzand si jefuind, si ca.
') Cron. Rom., Mag. ist., IV, 288.-3) Ibid.; Walther. 3) Cron. Rom.,
Mag. ist., IV, 288. 4) Ibid.-5) Walther; Cron. Rom., Mag. ist., IV, 288;,
D'Ambry, 846; Baudier, 580.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIRAI-VOEVOD VITEAZUL

179

aceasta ceata nu e departe. Cum afla aceasta, viteazul Domn se

repede into cu eel sease sots ai sal catra aces 500 Turd, ii ajunge
si ii izbeste furios. Spun eh' omori paisprezece insi cu mana lui,
pang, eand apuca de ii veni ajutor din oaste, de-i prinse pe toti
eati scapara do moarte. Dupa, aceasta, fapta de o semeata si o
nesocotita vitejie, Eroul se duse la Targoviste, spre a se odihni
si a se bueura In pace de triumfurile sale 1).
XIX.

Dar intrigile si vicleniile ticalosilor boleti ai tarii nu-I lasara

In repaus multe zile si a Ingriji de treburile tarii. In cele dintaiu zile ale lui Decemvrie, potrivit fagaduelelor si Invoelii facute cu Sangiacul Nicopolului, Sultanul se grabl a trimite lui
Mihai o deputatie de douazeci insi cu steag rosu spre sewn de
pace 2). Boierii, dusmani ai Domnului, se folosira indata de aceasta,

spre a invinovati pe Mihai-Voda cara printul Transiiyarkiet cam

ca ar fi hotarlt a se trage din legatura cu d'ansul si cu crestinii
spre a se lega cu Turcii. Bathori, slab de minte i banuitor,
aduna indata sfetnicii sai spre a se chibzu1 despre ceea ce trebue a face in aceste imprejurari, cu atat mai grele ea el nu era,
in stare a ataca de fats pe Mihai. Acesta afla banuelile ce boterii

bagaserd In eapul lui Bathori si toata intriga tesuta spre perzarea lui si indata instiinVa pe acesta ca, inta,rit prin nevinovatia sa, el a hotarit sa mearga in capitala lui sag Intalneasea,
numai en o mica suita, si nadajdueste ca va da de mhiciuna pe
eel ce Pau parit, si ii va arata ca e credincios juramintelor sale.
Aceasta, hotarire lndrazneata a lui Mihai inmarmuri pe dusm'anii
llli si ridiea dupa inima lui. Bathori toata, banuiala 3). Mihai rasa
sub ingrijire si paza, pe deputatti Sultanului pang la Intoarcerea
sa 4). Apoi luand cu dansul pe Mihalcea Banul, Radul Buzescu

si putini alti boieri, porni in Transilvania 5) si ajunse la Belgrad In 30 ale lui Decemvrie. Bathori ii trimisese inainte pe secretarul salt de stat Pancratie Sennyei cu patruzeci trasuri de
') Walther; D'Ambry, 846; Baudier, 580-81.-3) Guerrin, 333; Ortelius,
344.-3) Cron. rom., Mag. ist., IV, 286; Kogailniceanu, 168.-4) Guerrin,
333; Montreux, 641; Ortelius, 344. 9 Cron. rom., ibid.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

180

parade si o multime de nobili 1); el Insusi ii es,1 inainte cu un

sfert de leghe din oral, lingusindu-1 cart puteh cu dragostea 2).
Astfel cu cea mai mare pompa fu primit Mihai-Voda in capitala
printilor Transilvaniei. A doua zi, in cea din urma zi a lui Decemvrie, Bathori trimise o seams de cglareti lui Mihai-Vodd ca sa,-1
insoteasca la Curtea sa. Acolo, de fatg, cu cei mai de capetenie
domni ai tarli Ardealului si cu Nunciul papei, ambii Domni vorbira ca la doug, ceasuri; pe urma Mihai-Voda fu dus cu multa

cinste la casa sa, gatindu-se Bathori a-I span, a doua 4i cu

toata fala cuvenita unui asemenea Domn. In ziva cea dinthiu a,
anului nou Mihai-Voda se duse cu multa solemnitate la biserich, ; pe urma merse la printul Transilvaniei, care II span, maret

si la patru ceasuri se Intoarse la cuartierul sail. La 2 Ianuarie

Voevodul hi ospatat la casa Cancelarului lojika, unde banchetul
tinu pans la seapte ceasuri seara.
La 3 Ianuarie ofiterii si pagii printului Transilvaniei adusera
la Mihai-Voda, din partea lui Bathori, cease pahare mari de our
zmaltuite, un ibric si un lighian de argint. Oamenii Domnului
fur% asemenea tratati dupe obrazul fie-caruia. Mihal-Voda trimise si el printului Bathori daruri frumoase ce stau in vr'o
chte-va blani de mult pret si haine bogate 3), ce furs primite
cu aceeasi buns vointa cu care fled trimise. In 5 Ianuarie MihaiVoda merse de-si his ziva bung. dela Bathori spre a se intoarce
In Ora 4). Atunci Bathori fada cunoscut lui Mihai-Voda: ch inima
Iui e foarte amarita, caci autoritatea Papei si fagaduelele ce a
dat imparatului I! leaga mhnile si nu-1 lase a-si luh satisfactia
si razbunarea ce i se cuvine despre Poloni ; ca Polonia nu numai
ca e hotarita a tine sub protectia ei pe Moldavia, dar Inca voieste a o intinde si asupra Valahiei; ca, imparatul nu-i dg. aju-

toarele fagaduite In bani si oameni, si astfel el se and In nevoia sau de a se ruins, cu totul sau de a face pace cu Turcii;
1) Cron. rom., ibid. 2) Guerrin, 333.-3) 0 bland de samur si haine tesute
4) Mihai-Voda merse in Transilvania sa roage pe
Sigismund ca sa continueze razboiul cu Turcii, zicand ca nici o provincie nu e mai expusa si mai trebuincioasa la razboiu ca Valachia. Printul
cu our : Ortelius, 354.

ii raspunde Ca primeste cu bucurie vointa sa si ca o va impartasi si

Imparatului. Mihai Ii dete un boier al sau ca sa mearga la imparatie sa
face aceeas rugaciune ce a facut printului Sigismunth : Herrera, '719;
Guerrin, 333-4; Ortelius, 344.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

181

intro asemen6a pozitie sff ostenit de atatea griji ale putorii,

a hotarit a abdica. si a-si lash Cara in stapanirea Austriei, dupe
tractatul incheiat cu aceasta putere la lanuarie 1595; ca spre
acest sfarsit pleaca la Praga spre a negotda 1). Mihai, care vrit
sa iea parte l'acele deliberatii si negociatii, arata lui Sigismund
ca doreste si el a trimite un sol la Praga. Spre acest sfarsit rasa,
Tanga Bathori pe Banul Mihalcea ca sa-1 insoteasca la Praga 2).
El zise lui Sigismund si InsarcinA si pe solul sau d'a spune imparatului Rudolf al II-lea ca el va sta mijlocitor de va vol sa face
pace cu Poarta, It va ajuth de va vol rAzboiu. Dar ca In acest
din urma caz, arath, Imparatului ca ma cum-va sa-1 mai inceapa
pane nu va uni puterile tuturor Print,ilor crestini ca atunci
trebue a izbi deodata si cu totii Impreuna sff ca astfel e sigur
de biruinta 3). Dup'aceea Mihai-Voda se intoarse in Tara-Roca

maneasea si Bathori, insotit de Banul Mihalcea, pleaea spre Praga,

cu patruzeci trasuri, unde ajunse la 17 Fevruarie (1597), find

primit si tratat en mare lath,' sff cinste in toata calatoria sa prin
staturile Austriei 4).
XX.

indata ce Mihai-Voda se Intoarse in Capitala tariff, asema'nat

cu intelegerea ce avusese cu Bathori, theme pe ciausul turcesc
ce II astepta, priml de fats steagul de pace ce ii adusese din partea Sultanului si ii dete un raspuns multumitor, asezand astfel
pace cu Turcii. Aceasta pace fu cu atat mai molt In nevoe a o
priml atuncj, ca aflase ca o armie puternica se aduna la Sofia,
gata a naval]. in Tara-Romaneasca sff ca acum Transilvania, ca
si imparatia, nu se indemanau a-i .sta, in ajutor 5). Aceasta pace
nu era alt decat o Incetare de vrasmasii (ostilitati) si n'avea nici
un caracter definitiv. Astfel, sub umbra acestei paci, Mihai cauta
a se pregatl pentru razboiu. El se intelesese cu Bathori ca acesta
sa dobandeasca ajutoare dela imparat si, cu pregatirile ce va
face si el, sa na'valeasca Impreuna In Turcia, siguri ca multe popoare crestine se vor ridica la vederea stindardelor Tor. Inteadevar Mihai, prin agentii sai si mai cu seams prin vestea vi1) Tomasi, 53; Spontoni, 48.-3) Cron. rom., Mag . ist., IV, 287. 3) Guer-

rin, 334; De Thou, XIII, 187. 4) Ibid. 5) Engel, 243.

www.dacoromanica.ro

182

N. BALCESC1J

tejiei si a triumfurilor sale, preggtise popoarele supuse Turcilor

spre a scutura, greul st. rusinatul jug ce le apasa. Un complot
intins In toata Turcia, al cgrui cap era, Episcopul dela Tarnova,
se formase. Sarbii st Bulgarii se faggduirg lui Mihai eh', indata, ce-

va trece Dungrea, se vor ridich cu totii din toate pgrtile, vor

taia, toate garnizoanele turcesti, Ii vor da Sofia in mama' si it vor
trece Balcanu11). Mihai Incepit cu multg activitate a se gati de

waste; el Incepu a strange oameni de tara la oasie si Incepit a

chema In leafa ostiri straine, duph' obiceiul de atunci 2). Din nenorocire, leremia-Vodg din Moldova, dusman al crestinilor si partizan al Turcilor, nu numai ca deschise calea Tgtarilor prin tara.
sa, dar Inca se opuse la trecerea a 6.000 Cazaci ce veniau In slujba
.'lui Mihai 3). Dintealta parte, Sigismund Bathori castiga numai
fa,"gadueli marl, dar nici bani nici Wirt- dela Imparat 4). Astfel
crestinii nu puturg fi gata la vreme 5) si Turcii, cari nu se amagiau
asupra gandurilor ostile ale lui Mihai 8), descoperirg complotul

Bulgarilor, si Episcopul dela Taraova impreuna cu multi altii

aura prinsi, chinuiti groaznic si taiati in bucati 7). Zece mii Sarbi
atunci, desperati, vor sg, se scoale ; In Ludo trimit soli lui MihaiVoda, numindu-1 cap al for st faggduindu-i ca vor cuprinde cetatea Vasita st Cladova st ca nu vor cruch nici shngele nici viata

for pentru dansul si pentru a scutura, acel trist jug al barbarilor impilatori. Mihai-Voda le raspunse s mai astepte cat -vs., Nina

sa vie o ocazie mai priincioasg, care sa inlesneasca mai mult

izbutirea unei ash de primejdioase intreprinderi. Desl acest plan
de izbire asupra Turcilor se nimicnici deocamdata, Mihai Isi urma
pregatirile sale. La Inceputul lui Julie (1597) el face cautare armiei

sale, care era de 15.000 oameni si dete de fie-care ostas cate

cinci talere. El mai astepth Inca bunii ostasi silezieni, trimisi in
ajutor de impgrat. Tot In acea lung Henric Lesota, un Ater al
Imparatulni, sosi in Targoviste ca sa plateascg, in numele stapanului sau, leafs. pe toata luna la patru mii alesi eglaretd d'ai
hit Mihai-Voda 8).

1) Tomasi, 57. 2) Engel, 243.

3) Tomasi, 57. -- 4) De Thou, 187.

2) Tomasi, 57. 0) Walther. 7) Tomasi, 57. 8) Walther.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

183

XXI.

Vazand greutatile ce intampina din partea aliatilor sai, ca sa

fact o expeditie puternicd si serioasd in contra Turcilor, Mihai-Vodd, se incredintA ca nu va izbuti nhnic in contra Turcilor catd vreme nu va fi destul de tare spre a se lupta singur
cu dansii, fail a mai ndzul la ajutor strain, care, cand nu vine,
cand trebue a-1 cumpdra cu jertfe scumpe, dupd cum i se intamplase cu Bathorr. El se Incredinta ca o natie, spre a ca,stiga, si
a-si 'Astra independenta, trebue s se punt sub ocrotirea puterii
sale, iar nu a strdinului, on -cat de bland si dulce s'ar ardta acesta.

El cduta dar care sunt elementele de putere ale patriei lui si

nici fu cu anevoe a le gdsl.
Fotopul de natdi barbare si furtunile veacurilor ce trecusera
peste pdmantul vechii Dacii,.dela descalecarea ei de Romani, nu -1

puturd deserta de acesti locuitori, cari prinsese raddcind puterpica si adanc Infiptd acl. Romanii se pdstrard dar, In toatd Intinderea Daciei, cu limba, cu obiceiurile strabune, cu caracterul
lor national, fall a se impestrita cu alto neamuri strdine ; in
Valachia si Moldova ramaserd locuitorii in cea mai mare omogenitate ; in Transilvania Insd, pe alocurea, se asezard, In putin
numdr, Sdcui, Sasi si Unguri, precum si Sarbi In Banat, dar in
toate locurile, majoritatea era Romani. Timpul viforos al yeacului de mijloc impdrtise pdmantul romanesc In trei tdri : Transilvania cu Banatul, Moldova si Tara-Romaneasca ; dar In inimile tuturor Romanilor earnase nestearsd traditia unui trai comun si dorinta d'a-I infiinta din nou. In acele timpuri grele ale
navalirii barbarilor, In cloud randuri Wile Moldova si Tara-Romaneasca, se pustiira, locuitorii trdgandu-se la munte si in Ardeal,

de undo, and barbarii desertard locurile, ei se reintoarsera sub

Domnii lor, la vechile lor vetre. Dar multd vreme Inca, pang la
1467, Domnii Tarii-Romanesti pdstrard stdpanire peste ducaturile Omlasului, Faga'rasului si Rodnei In Transilvania, precum si
Domnul Moldovei stdpand mai multd vreme ducatul Maramureului. intamplarile pdstraserd aceste tdri, Transilvania, Tara-Romaneascd si Moldova, singure, izolate, slobode, intro impdratia
Turceasca, Ungaria si Polonia, cari toate amerintau cotropirea
lor. Era dar fires lucru ca on -ce Voevod din aceste trei Carl, ce
www.dacoromanica.ro

184

N. BALCESCU

se simtia in putere, se caute a le uni inteun singur stat sff astfel

a reintrupa vechiul regat al Daciei. Dach vedem aceasta ideie
intrand adesea in capul Domnilor unguresti din Ardeal, cu atat

mai mult ea trebul sa intre in capul acelor marl Voevozi romani, cari se inspirarh de simtimantul national si personificar'
individualitatea nationalh a Romani lor. Nationalitatea, dell nu
avea atunci acel caracter mintos si ideal ce a dobandit In zilele
noastre, dar era mult mai Intinsa, si mai puternica ca simtimant.
Toti istoricii veacului de mijloc se miry de puterea cu care-Romanii isi phstreazh obiceile romane sff simtimintele for nationale,
trhind In mijlocul barbarilor, fa'ra, a se amesteca cu (latish. Tin
ei zice Tomasi, autor contimporan,al lui Mihai-Voda, de ocarh
numirea de Valach, nevrand a fi chemati altfel decat Romani si
glorifichndu-se (l'audandu-se) ca se trag din Romani 1) ".
Mircea-cel-Batran fu cel dintaiu Domn roman care se lupth
pentru unitatea natIonalh. Vril sh. cuprinzh Transilvania sff atath
un rhzboiu cu Sigismund, regele Ungariei, ce dete pas Turcilor
a intra in mijloc si a sill pe Mircea, la 1393, a se declarh vasal
al lui Baiazid. Apoi Mircea isi Intoarse armele asupra acestuia
i, dupe ce cuprinde Moldova si o rapeste dela luga-Vodh, reclarnh mostenirea imparatlei roma,no-bulgare dela Turci pi lei
intinde sthpanirea liana in Balcani 2). Dar isprava acestor silinti
ale Marelui Mircea fu panh in urma' intemeerea suzeranithtii
turcesti asupra thrii.
Stefan-cel-Mare al Moldovei talc' pe pasurile lui, cuprinde TaraRomaneasch, pe care n'o poate tine sff trage prin aceasta asupra-si furia Turcilor. Apoi dobandeste dela invinsul shu dela.
Piatra, vestitul rege roman al Ungariei, Matei Corvinul, in proprietate Cetatea-de-Balth sff Ciceiul din Transilvania. Acest dar,
0 Tomasi, 74: <Tengono per ignominia nome di Valacco, non volendo
essere appellati con altro vocabolo, the di Romanischi, gloriandosi d'havere origine da Romani,.
2)
Drept-credinciosul intru Hristos Dumnezeu, pietosul si iubitorul de Dumnezeu Mircea cel Mare, Domn cu
mila lui Dumnezeu si singur Stapanitor a tot patnantul Ungro-Vlahiei
si de dincolo de Muntii Carpati, pana la pamantul tataresc (Basarabia),

Hertog (Duce) Almasului si Ffigarasului, Domn al Banatului despre

apus, Stapanitor imbelor laturi ale Dunarii pand la Marea Neagra si
Domn cetatii Drastiorului si al tuturor tarilor si oraselor pana in hotarele Adrianopolei. Fotino., o. c., III, 370 ; trad. dupd Sion, III, 217.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-V6EVOD VITEAZUL

18:7i

mai tarziu, sliest pe un urma din osul lui, pe Petru Rare; a

se amegteca in trebile Transilvaniei si a voi a cuprinde aceasta
tara; si cads i el jertfg acestai ambitli nationale. Dar cu cat
aceasta ideie dobandia martini mai maxi, cu cat costisea mai
mult pe Romani, cu atata, dupa caracterul for stAruitor, tineau
ei la dansa. In zilele lui Despot-Voda (1572) in Moldova, acest
svanturatic de geniu, trei Ingeri, se' zicea In popor, s'au arAtat.
Domnului in vis, in dimineata CrAciunului, cu coroane de aur,
proorocind ca el 'va stapanl curand poste Moldova, Tara-Romaneasca i Transilvania 1). Marea idee a Unitsatdi nationale
era dar pe acele vremi un simtimant popular. In ochii poporului, ea era aceea ce e astazi : un drept si o datorie, singurui
mijloc d'a se mantul de sub stApanirea strAinilor, d'a intra In
intregimea drepturilor sale nationale si d'a le pastrh nevallImate
de bantuirea dusmanilor. Spre a o realizh, ce trebuih oare? 0
sable romaneasch' puternica. Romanii acum gb'sise aceasta. In
capul Tarii-Romaneti sta un Domn roman, tan5r, Indeaznet
ambitios, cu minte inaltd, cu inima aprinsa spre fapte vitejeti,
vestit si 'mester in razboale; el se inspira de simtimantul natiei, se aprinse de aceasta idee a regeneratiei nationale si, cu
puternica lui vointg, hotAri a nu pregeth pans ]a moarte intra
Indeplinirea ei. imprejurairile politico ii furs favoritoare si deschisera un camp intins ambitiei lui celei marl, la Indeaznetele
sale proecte.
XXII.

Machinatiile i intrigele de atata vreme pregaite de. Curtea

Austriei, adusera isprava lor. Sigismund Bathori, povg,tuit de
duhovnicul sari, Iesuitul Carilio i Je Silvio Piccolomini, amandoi vandati Curtli Austriei, fu tarit spre Praga, cum tim, uncle
ajunse in 17 Fevruarie 2). Acolo, dupa o primire stralucita, imparatul, in numele Craiului Spaniel, ii dete ordinul Mielul de
aur, ce atata II dorise ; zAdarnicia acestui print, uure la minte,
fu foarte mh'gulit'a si fu plecat a asculta aceea ce ii insuflh partizanii Austriei. In conferintele ce se deschise, Bathori propuse
1) Hammer, II, 114.

2) De Thou, XIII, 187 5i 293.

www.dacoromanica.ro

186

N. BALCESCU

ca, de vreme ce neputinta lui fizica nu1 iarta a aveh mosteni.

tori, voeste a se lepddh de acum de staphsuirea Transilvaniei si

a o da Austria imparatul, in.vatat de ai sal a fi viclean, se

prefach mai inthiu a se miry de aceasta propunefe si a n'o primi.
Dar se imblanzi indatd si se incheie cu Bathori aceste conditii
-ca imparatul sa-i dea pe viatd, in schimb, pentru Transilvania,
ducatele Oppeln si Ratibor din Silezia ; ca sd-i dea Inca pe tot
anul o pensie de 50.000 scuzi de aur, platiti la Venetia, la Roma
sau la Genua; CA, fiind-ca are de gand a se chlugari, sa urmeze

despartirea intre el si sotia lui, care va 'Astra, titlu de principesa a Transilvaniei; ca de va intr.& in ordinele bisericesti, sa i
se dea un venit In yr' o manastire si sa mijloceasca la Papa spre
a-I face cardinal; ca, in on -ce vreme si caz, Imparatul
dea
titlul de Prea-stralucit 1).
DepartAndu-se de Praga, Bathori hotari cu imparatul ziva in
care acesta sa trimita ambasadori la dieta ca sa primeasca stapanirea Transilvaniei, dupa care fapta apoi, Arhiduca Maximilian, fratele Imparatului, sa fie trimis spre a chrmul tam 2). Dupd

Incheerea acestor capete, care se hotarise a fi tinute secret 3),

Sigismund Bathori se intoarse In Transilvania si indata convoca staturile la Alba-lulia pentru 17 Aprilie, unde cent chel-

tueli pentru razboiu, care i se si decreta. Dar vorba se rasphndise de oare -cari invoeli facute Intro Sigismund si Imparatul ;
pi, desi staturile nu stiau de sigur felul acelor invoeli, dar le
banuiau si Incepurd a se plhnge cu oterime ea de doua on Sigismund, fard invoirea tarii, se dusese la imparatul. Totd ge

adunau si isi impartaseau in taing temerile lor, caci nu indrkniau

a se aduna si a vorbi de fats, spd'imantati fiind de patirea nobililor din anul 1594. Isi aduceau aminte suferintele ce tara pdIds dela Nemti in zilele lui Ferdinand si nu se lndoiau ca, de
va cadeh iar sub jugul lor, vor pati acum si mai rau. Sigismund
Insd, nesocotind si dieta si drepturile Orli, se purth in toate
(WO placul lui 4) sau mai bine dupa cum Ii soptiau Iesuitii vanduti Austriei ce II Inconjurau. Dupd sfatul lui Carilio 5) si al par-

tizanilor Austriei, trimise, in 27 Septemvrie, pe Stefan Iojica

sd asedieze Timisoara, dar din pricina ploilor fu stilt a Id's& cetatea in 17 Noemvrie si a se Intoarce In Ardeal 6).
1) Istvanfi, 434; Spontoni, 56. 2) Istvanfi, 434.-3) Bethlen, IV, 35.4) Idem. 5) De Thou, XIII, 187.-0) Bethlen, ibid.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEPOD VITEAZUL

187

XXIII.

Catand insa ]a caracterul usure si nestatornic al lui Sigismund, nimeni nu era sigur despre ceea ce va face Ora la urma.
Ad se arata ca se caeste de cele incheiate cu imparatul si de.clara ca, de nu se vor Implinl fagaduelele de ajutor ce i se facuse, va strict toate indatoririle sale 1) si va face pace cu Turcii,

aceea ce sperie atat pe Curtea Austriei, incat ii trimise o solie noug pe episcopul de Agria, Baronul Adangello PopelBrun, ImpreunA eu comitele Sigismund della Torre, spre a-1 li-

si a-1 'Astra in aplecare catra Austria 2). Ad. se last cu

totul de urrha dupa sfaturile xatamatoare ale Iesuitilor. Apoi,
temandu-se ca unirea celor mai insemnati ai tarii sa nu fie o
nistio

stavila neinvinsa planului lui d'a Inchina Cara Adstriei, cauta, in

mintea lui in veci turburata, mijloacele d'a Impiedich acea unire.

Spre acest sfarsit scrise intr'o zi lui Gaspar Cornis; Tata Vointa mea: cand voiu es1 din Transilvania, to s nu Iasi domnia
la nimeni altul, ci S'o iei pe seama ta; pentru aceea to -am facut
cap peste armiile
Intealta zi lua d'o parte pe unchiul sau
Stefan Bocskai si Ii zise: Te sfatuesc, de iti trebuie domnia Ardealului, sg, nu Iasi sa ti-o iea oare-care roman (dand a intelege
pe Iojica)". Apoi propuse domnia lui Iojica chiar.
Stefan Iojica, Cancelarul Transilvaniei, era Roman. Meritul sat'

singur it ridicase, din pulbere, in cea mai Insemnata slujba a

tarn. D'abia intrat in varsta barbateasc5, lojika avea minte
.sanatoasa, Impodobita cu multi invatatura, Nana, iscusita, vioae,
ambitioasa de marime (putere) si de fapte mari si Faudate. El do-

bandise atata influents asupra tanarului si Para de experienta

print, Incat se putea zice inteadevar ca el era adevaratul stapan
al tarn. invatatura si limbutia lui ii faceau de unit farmecul si dra-

gostea tuturor. El ajunse intr'o ass pozitie Malta, Inca cei mai
mari Domni ai Transilvaniei priviau ca o mare fericire d'a merita, cu multi Inchinaciune si jertfire, favorul si creditul sau 3).
Astfel Sigismund puse In rivalitate pe cite trei acesti barbati
puternici si arunca intro dansii semintele dihoniei si a vrajma.siei. Obisnuit de demult a semana vrajba Intro curtezanii
1) De Thou, 157.-2) Montreux, 655; Tomasi, 53.

www.dacoromanica.ro

3) Bethlen, IV., 1. c.

188

N. PALCESCIT

In acest minut Inca mai mutt, 0 nu se credea in sigurantd, de

cat vdzand pe toti ceilalti ca nu se incred unii Intr'altii. Dar
Iojica priveghia cu luare aminte la toate gandurile printului. Yl
Inctiragia in hotdrirea d'a parasl tronul, dar ii zicea a nu-1 rasa.
pe mana Nemtilor, ci a i-1 da lui. El indrazni In public a se
arata ca candidat la tron si a canta a dobandi voturile poporului. El zicea sau punea pe prietenii sal sa zica ca curagiur si cinstea lui it Meuse a merita acest post Inalt la intamplarea abdicatiei Jul Sigismund. indrazneala si influenta ce avea
In tart nimicnicise nddejdile tuturor competitorilor sal. Bathori,
intr'un minut de cainta, inchee cu dansul o invoiald asemenea
acelei ce Incheiase la 1594 cu Balthazar Bathori.

El porneste la Poarta un trimis secret ca sa ceara sa se trimitt, dupa obiceiu, lui Iojica Irrtarirea domniei Transilvaniei prin

steag si buzdugan. Dup' aceea, ca lucru mai sigur sa izbandeasca, Iojica, prin intelegere cu Sigismund, scrise la vice-craiul
dela Casovia, ca nici el nici Cesarul sd, nu se grabeasca d'a intra.

sau d'a trimite comisari in Transilvania, caci nu s'a hotdrit

pan'acum nimic despre esirea printului Sigismund din Transilvania si staturile Orli nu vor ca Transilvania sa c.aza in maini strdine.
A ceste scrisori trimise de Iojica, vice-craiul le expediaza Indata,

la imparatul, care se hotari atunci a trimite fart perdere devreme in Transilvania pe Archiduca Maximilian; si pant a se
gdt1 acesta de drum, numi trei comisari ai sal ca sa meargit
lnainte sa indatoreze pe Sigismund a se tine de invoiala facuta
si a le preda in mana guvernul Will 1). Comisarii numiti erau
Stefan Zuchaia, Episcop de Vacia, Francisc Nadazdi si Bartolomeiu Petz, consilier de razboiu; dar fiind-ca Nadazdi Isi cent
iertaciune a nu primi fiind bolnav, se numi in locu-i Nicola&
Istvanfi, vice-palatin al Ungariei 2), autor mai pe urrnd, al mult
laudatei istorii a acelor timpuri, care ne. fuse mult de folds sg
lui Ii castiga magulitoarea numire de Titu-Liviu at Ungariei 3),
XXIV.

In vremea aceasta Mihai-Voda, vazand ca Sigismund, de teme-

rea Turcilor, umbla, salt dea Ora imparatului 4) si ca cauta a se

1) Bethlen, IV., 1. c.-3) Istvanfi, 439; Bethlen; Spontoni, 55.-3) Hammer,.
IL, 1. c. -4) Katona, 397.

www.dacoromanica.ro

RnAT.A.NII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

189

Impach cu Turcii 1); eh, imparatul insusi, desperat de o nou'a si mai

Ingrozitoare revolta a taranilor, umblh a $43 impaciui cu Turcii,

speriaWsi ei de revolta Ianicerilor si, putin dup' aceea, deschidea.
conferinte dp pace la Weizen 2),gandi si el a luta a inchelh o
pace hota'rltoare cu Turcii, pace ce 11 va lash slobod a lucrh la
planul ce isi inchipuise in mintea lui. Et primi bine pe Hali-MassarClaus, ce ven1 la dansul in vara acelui an, 1597, din partea Sultanu-

lui, ce se spaimantase de pregatirile ce auzise ca face MihaiVoda. Pricinile cari sileau pe Sultah a face pace, erau doua: revolta

ostasilor, lipsa si foametea 3). Desele rascoale ale Tanicerilor la

Constautinopol, opri pe Turd d'a intreprinde ceva insemn at In acest
an (1597)4), Solul aduse Domnului din partea Sultanului scrisori
si feluri de fagadueli magulitoare, unde cu vorbe dulci i se arata,
ca. Sultanul nu a vrut a-i porunci, ci 1-a rugat si 11 roaga d'a se
face prieten al sail ; ca ii fagadueste ca Marti nu vor mai Incerch a trece prin Tara-Romaneasca, numai Mihai sa se uneasca
cu Turcii Impotriva crestinilor, sigur fiind ca, de vor fi comandati de un general viteaz ca dansul, Turcii vor. fi nebiruiti. Mihai-Vocla raspunse ca primeste pace si prietesug cu Turcii, dar

nici data, nu se va lupta cu dansii impotriva crestinilor ; ca

tot ce poate fagadul este d'a sth neutru 5). Sultanul fu foarte
vesel si de aceasta, isprava, la care nu se asteptase, si indata,dupa povata lui lbraina-Pala Vizirul6), se gra'bi a trimite o ambasada, mai stralucita cleat toate cele trecute.
Taranii din Austria, calcatd (foul6es) prin trecerea necurmata
a ostilor si aruncati in desperatie de garnizoane, care, sub pricinuire ca nu li se pla'teste si ca Ii se mananca lefile de capi,
jefuiau In toate partile, cari se ridicasera In celalalt an,se revoltara cu totul In acest an (1597), puind In capul for pe unul
dintr'insci, numit George Bruner. Ei se plangeau intre altele ca,
fiind Impovorati de biruri si redusi in robie de nobleta, nu mai
erau in stare a suferi aceste jafuri si ea ei nu puteau nici sa munceased nici sa semene pamanturile, de vreme ce ii luau mereu de
la munca for ; ca dupa ce da stapanilor a treia parte din toate
productele lor, apoi erau si expusi la prada soldatilor. Ei adaogau
1) Tomasi, 53; Montreux, 647; Frachetta. 2) Frachetta, 115; Tomasi,
53 si Ossat, despre tratatiile imparatului i lui Sigismund cu Turcii atunci; Hammer, II, 288. 0) Montreux, 647. 4) De Thou, XIII, 187. -6) Walther; Engel, 243. 0) Mag. ist., I, 234.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

190

ca nu stau impotrivd a prati ddjdiile pentru rdzboiul cu Turcii,

la care gata aunt sd, meargd inii, Insotind pe stdpanii lor.
Aceste plangeri, nefiind ascultate, revolta se destinse ca feria
rdzbundrii multd vreme indbuitd. (iktirea impdratului fu silica
a Idsd pe Turd d'o parte, spre a ineca, cu grew i c'o luptd, foarte
lung* dreapta sculare a bietilor tarani1),
in 13 August (1596) 3), sosird in Bucureti doi cia0, solii Sultanului, aducand pentru Mihai-Vodd i fiul sau Pdtras,cu, atunci
in varstd de 13 ani, un firman de domnie pe viatd, necerand
deal jumdtate tributul ce pldtiau Domnii mai 'nainte, o lance $1
un buzdugan, semnele puterii 3), i alte multe daruri de mare
pret scoase din haznaua imparateascd: idoudzeci caftane tesute
cu fir de aur, o sabie cu teats de aur Impodobith cu pietre scumpe,
un surguciu lucrat cu mare mdestrie, impodobit cu birliante, ru-

bine si mdrgaritare, o coroand de diamante, cai Impdrateti ca

harale i frdne aurite, i altele.
Mihai primi pe soli cu mare cinste, eind intru intamp. inarea,
lor cu multd fald l pomp domneascd, cdci malt it prindia
domnia", zice un contimporan. Solii i se inchinard si 11 salutary
cu vorbe dulci i cu hainele de aur ImpArdte0i l'au Inve0mantat,
cu sabia stralucitd, l'au incins si coroand Inc d, i-au dat sh poarte.
Domnul Mai asemenea mare cinste solilor, ii pune a eded ltmgd

dansul, porunci d'a aduce caftane de-1 investmantd, precum si

alte daruri multe le fddi ; apoi, ospdtandu-se frumos i daruindmi, ii trimise inapoi 4).

incheierea acestei pAci cu Turcul, Incheie i Walther interesanta biografie ce ne-a ldsat despre Mihai-Vodd i pleacd la.
Constantinopol. El petrecuse cats -va vreme in Tara-Romaneascd,
chemat fiind d'a Ingriji de invdtatura lui Pdtracu, feciorul cal
mare at lui Mihai. In ziva de SE' Petru, anul 1597, acest Invd-

tat bdrbat date scolarului situ un compliment In versuri cu

ceastd cuprindere :

a-8

f)

'I) De Thou, XIII, 180-2. 2) Walther. 2) Ibid. 4) Stavrinos, Mag.

ist., I, 234.-5) Manuscriptul lui Balcescu nu cuprinde aceste versuri. Credem de bine sa le dam, in traducere, dupd Al. Papiu Ilarian (Tezauru de
monumente istorice, I, 50-1):

Cei vechi, and celebrau aniversarea uasterii, cu onoarea uzitata si

cu festivitati religioase, ornau capul cu flori si cu verde* 6i ardeau

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

191

In prefata scrierii sale, ce o tipari la Gcerlicz, in anu11599, Inc&

traind Mihai-Voclh', Walther spune ch, ea fu tradusa, de dftnsul
in latinete dupa, un original romanesc, scris de un logofh't al.
Domnului, In luna lui Julie 1597
aprobata de dansul ghiar.
Acest original romanesc Inca, nu s'a putut*
XXV.

Sigur acum ca nu va fi suparat de Turci, Mihai se dete cu

totul intru infiin-tarea planului sau. Yn vreme ce in Transilvania,

prin intelegere cu Iojica, lucre spre a opri pe Nemti a apuch

acea tars i a o lua el in stgpanire sau prietenul sau lojica,
agentii sai in Moldova pregatiau duhurile In favorul lui. El
vrh inch' atunci, mai nainte de toate, a cuprinde Moldova i a-i
sacrificiile for in profumul altarelor, facand sa rasune eterul de cantece

suave, recitand urari si rugand zeii: sa le vine intr'ajutor si sa conduce toate cele incepute la bun rezultat. Vane divinitatladorau pietosii
gentili, mintea for necunoscand Inca pe adevaratul Dumnezeu. gu cat
mai mult ai a to bucura Tu, reinoind sarbatoarea zilei in care, nascandu-te, vazusi lumina Cerului, si afundat in mantuitoarele ape, primisi
numele dela servitorul lui Dumnezeu, care, tinandu-te pe brate, intre
rugaciuni, i i Melt urarile de bine. Te salut, prune fraged, nascut sub
o stea favoritoare : cresti mare, Ca e$ti dotat cu indole rare. Numele-ti

e Petru de la peatra, auguriu de constants, de inima tare $i de brat

robust. Vei $ti insa ca, precum asupra petrel se rastoarna furioasele
unde ale marei turburate: ash $i inima ta, de$1 tare prin speranta puss
in Dumnezeu, va fi sguduita de valurile acestei lumi. Dar precum, vo-

ind Domnu], se fransera fearale lui Petru: ash vei invinge $i tu, cu
ajutorul lui, si cele mai magi fatalitati. Deci, cand luceafarul diminetii
in razele-i purpurie ti anunta dorita aniversare, vei adora. pe Christ
-cu pietate $i in credinta curate, iard nu arzand boi, profumuri si yin.
Boul inseamna corpul muritor, profumul dorintele inimei asuprite, vi-

nul bucuria. Sub tana-ru-ti pept, vei prepare altarul pe care sa arcU
solemnele tale daruri, si cand vei oferl miresme ce ingrasa flacara $i
vinul turnat va scapara in sacrul foe : atunci, cu genunchiu plecat, cu
inima devote, $i cu manile tinse in sus, roaga-te lui Dumnezeu, cerand
aparamantul sau tie si parintilor de la carii ai priimit atate binefaceri. Nu

uita a adapa pre cei setosi, a nutrl pre cei flamanzi; Christ zice ca
Lui insusi se fac toate aceste. Roaga-te in toata modestia, ca aniversarea na$terii sa-ti revina de nenumarate on tot mai fericita. Odata pre
tronul parintesc, sa porti cu onoare semnele lui Marte, adauganduli
Patria $i facand-o tare $1 ferice prin virtuti. Acestea, generoase Petre,
ureaza Musa lui Walther, sa-ti des a tot putintele, ce dirige toate.,

www.dacoromanica.ro

192

N. DALCESCIJ

razbuna asupra lui Ieremia Movila si asupra Polonilor. Intr'adevar Polonii de mai de mult nu mai ascundeau vrajmasia for
catra Mihai-Voda. Ei mereu lucrau a-I strica cand cu impa'ratul,
cand cu Sultanul. Ei propusera in mai multe randuri Papei si
imparatului ch, se vor Invoi a da ajutor impotriva Turcilor, de-i
vor rasa a goni pe Mihai si a luh stapanirea acestor doul tari
romane; si, vazand ca propunerile for nu sunt primite, ei se adresara cu asemenea propuneri la Poarta (Septemvrie 1597), faga-

duind ca vor da tributul obicinuit at acestor tari si ajutor in

contra c,restinilor 1). Ieremia-Voda, creatura a Polonilor, isi dezvalise vrajmasia catra Mihai, cum am vazut, in mai multe ran-

duri si domnia lui dra o primejdie mare pentru Tara-Romaneasca. Moldovenii, cari invatasera a cunoaste pe Movila si urau
domnia lui asupritoare si jugul totdeauna greu pentru Moldovan
al influentei Polonilor, se inveselirh, cu inima, cand le veni vesti
si fagaduieli dela Mihai-Voda, pe care 11 slavia ca pe un viteaz
si it cinstia ca pe un erou roman, dela care as,teptau mantuirea

natiei intregi si sub steagurile caruia multi dinteinsii alergau

spre a se lupta. Ei primira bucuros
uni [tara cu] Tara-Romaneasca, sub carmuirea unui ash, mare Domn, care le aducea
aminte pe Sf. Stefan-Voda, a carui pomenire nestearsa era din
inima lor. Mihai-Voda, asigurandu-se de aceste bune aplecari ale

Moldovenilor, Incepit a se pregati In acea lama pentru a intra

In _Moldova in primavara (1598), si Instiinta pe printul Transilvaniei ca Moldovenii 11 doresc de stkpanitor, si ca sd-i stew Si
el intfajutor spre a goni pe. Ieremia Movila si a-si izbandi asupra Polonilor 2).
XXVI.

Dar Sigismund Bathori acum cazuse iarasi sub influenta nem-teasca si, uitand fagaduelele si legaturile de curand facute cu
Iojica, se hotari a se tine mai bine de tale incheiate cu imparatul; si, gland de sosirea comisarilor ImpAratului, convocd, la
1) Hammer, II, 294.-9 Bethlen, IV, 160.Polonii incheiasera acum paLea cu Turcii. Acestia trimisesera un ajutir de oaste lui Ieremia, spre
a putea rezisth. lui Mihai. Prin mijloacele ambasadorului englez, Turcii
faceau feluri de fagadueli marl lui Mihai nu numai s se lepede de prietesugul Transilvanilor, ci s'a asculte de Turd: Herrera, 735.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

193

inceputul lui Aprilie, dieta la Alba-Iulia ; si, ascunzandu-i cu

mare Ingrijire planurile lui, se prefgeit a-i cere bani pentru urmarea rgzboiului cu Turcii.
Era atunci in Transilvania langa printul Bathori un Nunciu
al Papei, Episcop de Cervice. Acesta prinsese cu Cancelarul Iojica un mare prietesug si astfel aflase toate planurile sale. Dar
ambitios i prieten mincinos, cgluggrul, care nu-si Indrepta, cgile
decat spre mijloacele cele mai sigure d'a dobandi favorul Papei,

socoti ca pentru aceasta va ajunge mai lezne scopului sgu prin

fmparat decat prin Iojica. Se hotari dar a trada prietesugul si
increderea lui Iojica si, esind la Turda Inaintea comisarilor impgrgtesti, le spuse: ca .Iojica umblg prin toate mijloacele a dobandi tronul si a nu lass pe Nemti a stapani Cara; ca, el prin
influents i faggdueli a tras in parte[ -si] multi din deputatii dietei
si ca,, prin Indemnurile lui, dicta nu voete a recunoaste de bone
invoelile facutO Intro Sigismund si Cesarul, farg stirea ei. Deputatii, auzind aceasta, Isi urmara drumul catra Alba-Iulia, undo
Sigismund ii primi cu cinste si le dete bung fagilduialg cg Ii
va tine cuvantul catra impgrat. Yn conferinta ce avit Sigismund
,cu deputatii, fatg fiind si Bocskai, se chibzuirg despre mijloacele
d'a sill pe deputatii Indgratnici a primi invoirea facutg; hotgrirg
a dobandi dela dansii prin spaimg aceea ce nu credeau ca pot
dobandi cu voie. Se invoira dar a izbi o loviturg puternicg, jertfind vre-unul din cei mai puternici magnatl spre a Ingrozi pe
cefialti.Jertfa aleasa chiar de Sigismund fu sarmanul Iojica. Inima
aumana de ungur se dote pe fats prin aceasta, alegere. Sigis-

mund lug cuvantul i art ca Iojica merits pedeapsa, etc. 1).

Inima lui Iojica se umplit de grije, cand vazit sosirea neasteptata a comisarilor impgratului, dela care nici un bine nu putea
astepta.
A doua zi de dimineatg, plin de acel neastampgr, presimtire
a unei nenorociri ce ne amerintA, Iojica, sau spre a se linisti si
a se gandl la scaparea sa, sau spre a se chibzui despre trebile
.ce erau sa se trateze In dicta, Incglecg pe un cal ce ii dgruise de
curand Sigismund i vrii sa iasa din oral, lnsotit numai de vr'o
cate-va din slugile sale. Pe cand trecea pe poarta St George,
calul lui, impiedechndu-se de podul co era stricat, ca'zit astfel in1) Istvanfi.
N. Buleescu, Rominii sub Mihal-Vocvod riteazul.

www.dacoromanica.ro

13

194

N. BALCESCU

cat p'aci erg, sa sfarme capul lui Iojica. Dar acesta nelnsphimantandu-se, se urc5, Indath pe cal si inainth cat -va in ample; apoi
aeelasi neastamphr II intoarse In oras.
Dar On' a nu sosi el, Sigismund, In vreme ce staturile dupes
obiceiu mergeau in biserica cea mare, spre a tine seanta lor, le
trimise porunch d'a se adunt la palat. Deputatii asculth de porunca 'printului si, fdr5, a bAnui nimic, intra in palat. In vremea

aceasta, Iojica sosind, intra si el cu dansii. Dar Math vazura

eh' esirea li se Inchide de pretorieni. indath intra in sales comisarii imphratului, cari, arhthnd adunarii cartfle de imputernicire
ce aveau dela Imparat, expusera prin graiu misia lor, zicand: c5,
au venit sa puna in lucrare traetatul Incheiat Intro Sigismund cu
imphratul si eh acum r5,mhne ca staturile sa int5,reasch prin juramant aceasta Invoire. Sigismund intra si el atunci In sala adunhrii si mArturisi eh a Mout cu imphratul schimbul Transilvaniei pentru ducatele Ratibor si Oppeln. Pentru aceea porun-

ceste staturilor ca sa asculte, caci de nu, are la poarth lictori

ca sa pedepseasch neascultarea lor.
XXVII.

Indat5, ce print,u1 garsi cuvantul shu, comisarii imphratesti

scoasera scrisorile trimise de Iojica la vice-craiul dela Casovia,
de care am pomenit inapoi si le ardtara adunhrii, zicand ca e de
tanguit ca Intro magnatii Transilvaniei sa se afle unul care sh
IndrAzneasch, prin machinatiile sale turburAtoare, a mina alianta.
si invoelile incheiate de atata vreme Intro Cesarul si Sigismund

si a b5gh vrajmhsie intro dansii.

Auzind acostea, Bathori vru sa dephrteze d'asuprh-i bhnuiala
de nestatornicie si, cu o ma,r5,ava viclenie, deschrch toat5, vines
pe Iojica, zicand ca aceste scrisori nu sunt prin stirea lui, ca
lojica, este autorul acestor machinatii si acestei conspiratii ascunse, dusman al Cesarului si al republicei ; eh are comunicatii
secrete cu Mihai-Vodh si ca el nu poate suferl ca o asemenea
crimes sa ramanh nepedepsith 1). Apoi porunci lui Stefan Bocskai
de arestui chiar in adun are pe bietul fejica, ce r5rngsese inmar1) Bethlen, IV, 63 -4; Istvanfi, 437.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOQ YITEA4UL

195

murit vhzand st auzind o asemenea nerusinoash trhdare. El fa

dat In paza lui Stefan Lazar, cel intaiu chpitan al pedestrasilor
Palatului, care 11 puse in flare 1) si II duse in temnith 2). Chderea
unui ash insemnat om, favoritul pang atunci al printului, si jude-

cata sa larh, martori produserh efectul care se astepta de uneltitori. Spaima intrh In inimile tuturor, incat privirh InmArmuriti si in thcere aceasta priveliste 3). Spre a insufla si mai mare
groazh in inimile deputatifor, Sigismund puse de arestul pe un
ostas ce se deosebise foarte mult, atat in rhzboiu cat si in pace,
anume Thoma, sub pricinuire ca i s'a spus de niste paritori cum
ca el ar fi vorbit oare-ce despre lmpilarea liberthtii; apoi, spre
noapte, flea judecata, puse de-1 spanzurh in vileag 4).
Toate aceste frtrh,-de-legi, zice un istoric ungur, insuflarh turor o mare durere si se vhitau Meet, zicand eh', niste oameni liberide earl, duph vechiul decret al strhmosilor for si duph legile
patriei, nu se putea nimeni atinge de persoana, lor nu se cadea a fi pedepsit1 astfel duph capritiul unui om, cu .spanzuratoare si cu there de cap, Sa'rh pricing si farg sa li se lase un minut ca sa cunoasch invinovAtirea ce li se aduce ; ca, dach e un
lucru grozav si criminal d'a omori pentru on -ce pricing un om

care n'a fost cercetat si invinovalit nici osandit, era tot asemenea nedrept a-1 arunca in temnith. Dar aceste plangeri zadarnice erau. Nimeni nu Indraznia a vorbi in public pentru legile patriei, stiind foarte bine eh indata ce o vorbh liberh va es).
din gura lui, vor trimite lantari, securi, lictori si chlhi ca sh-1
omo are 5)".

XXVIII.

Sigismund publics atunci un claret prin care Indatora pe tot

proprietarul de un domen dh'ruit de sthpanire sau cumparat, cum
si pe tot proprietarul de un oficiu municipal, a jura credinth lui
Rudolf, imphratul si Craiul Ungariei, adhogand cg eel ce nu va,
primi aceasta se va privi ca unul ce a bhgat sable de foe in tars
si va fi pedepsit cu moarte si confiscatie 6). Acest amerintAtor
1) Bethlen, IV, 64.-2) Istvanfi, 439.-2) Bethlen, IV, 65; Istvanfi, 440.--

4) Bethlen, IV, 65. 5) Bethlen, IV, 65-6. 8) Ibid., 67.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCIT

196

decret fu primit de toti intr'o adanch si trista tacere ; nimeni

nu_ murmufd, nimeni nu arata cd, se invoeste.
In sfarsit deputatii IndedznirA a face o Incercare fricoas'a. Ei
trimiserd la Sigismund pe Francisc Theke, unul din cei mai insemnati nobili, spre a-I ruga in numele tuturor, d'a nu pArasl
Cara Intr'un asemenea minut ; d'a cumph"ni cu minte coapta hoVarirea ce va lua ; d'a nu se lash in asemenea insemnate lucruri
a fi povOtuit de capriciu, dar de judecata; ca, daed In on -ce lucru semetda si graba sunt role, ele sunt mai primejdioase cleat
on -cat Gaud se amesteca cu primejdia patriei; ch., de i s'a urit
atat cu natio, si poporul incht voeste, fded ca nimeni sa" 1-o cowl,
sa -si lase dregdtoria sa, cel putin sa lase nevalaimata si curath
libertatea, de care totdeauna tara s'a bucurat,
alegO print,
si s'a pastreze neclintit drepturile Orli dela Sf. Andreiu, regele
Ungariei, pe care au jurat el cu tote ceilalti print,i s,i nobili a le
phzi. Bathori raspunse necajit l'aceasta" solie cd el nu vrea a
umbla dupa placul altora, ci dupd' al s'au ". Ducand Francisc
Theke acest rOspuns la deputati, acestia, desperatd si Ingroziti
de ceea ce pht,ise Iojica, nu mai Indraznira a sta. Impotrivh
plecandu-se imprejurgrilor, se hothrira a asculta nedreapta po-

runca a printului si a consuma astfel prin invoirea for miseleasca tradare de tail a lui Bathori. Senatorii mai Intaiu, apoi
eel maxi si ceilalti deputati ai staturilor facura jurAmant lui Rudolf mai mult din buzh decal din inimh.
Dupa aceea comisarii imparatului, in numele lui, jurarh paza.
drepturilor Transilvaniei. Exemplare ale juramintelor deputatilor si copia invoirei intro Sigismund si Cesarul s'au pus in phstrare la Sibiiu si un exemplar din jurhmantul Transilvanilor se
trimise Imphratului1). Inteacest chip Transilvania fu teadath.
Austriei.
XXIX.

Magnatdi si nobilii caUtara atunci sa capete o fasplat'a a lalor. Ei trimiserh la Sigismund pe Francisc Theke si pe
Albert Liiveg, judo din Sibiiu, ca sd-1 roage sa scoop,' din temnit'a pe Iojica, un om ash de insemnat si care se rudeh cu cele
') Bethlen, IV, 67-8.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB IVIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

197

mai dintai familii, chiar si cu a printului ; ea, de a facut vr'o

erima, sa,' fie judecat in calea legii ; si ca Sigismund nu se cads

sa risipeasdi ash de pe fate libertatea nobililor, adaogand ea ei

stau Bata, a chezasui pentru lojica. L'acestea Sigismund ra'spunse

ca lojica acum e in puterea comisarilor imparatesti, carora el a

dat tara si puterea d'a face dreptate 1).
Chiar In noaptea aceea tarziu Christofor Kereszturi porunci
sa scoata pe Iojica din casa uncle erh arestuit. Acosta, urcandu-se in trasura, fat,a, cu Eustatie Guyalasi, zise Iata pre(ul
prieteniei regilor"! Atunci Kereszturi II dete in mana lui Bartholomeu Petzen, care se intorceh la impAratul. Acesta 11 duse la
Inchisoare la Szathmar. Toata, averea lui Iojica fu confiscate. Se

gasl la dansul niste cupe de argint, pe tare Iojica pusese de sa,pase aceste cuvinte, presimtdre a soartei ce 11 astepth ; Tu nu
m'ai inaltat atat, Dumnezeul meu, decat ca sa ma,' fact sa caz
de mai sus" !
XXX.

Predarea Ardealului de Sigismund in mama Austriei fu peste

voia, nu numai a locuitorilor din Ora, ci Inca si a acelor ce

se aflau expatriati. tim ca Intro acestia era si Cardinalul Andreiu Bathori, care petrecea, in Polonia. El se credeh fireste
chemat a mostenl tronul dupe Sigismund si afla, cu phrere de

ran. ca acesta, duph' ce l'a prigonit, l'a izgonit din tare si i-a
rapit averea, acum ii rapeste si nadejdea ce aveh d'a se urea,
intr'o zi pe tronul Ardealului. El scrise o scrisoare lui Sigismund, care fireste avit putin efect ; apoi Indraznl sa intro [in
Ardeal] sa face vre-o miscare ; dar, gasind pe Nemti intemeiati,
Se vazit. silit a es1Indata 2); alerga" In graba, langa regele Poloniei si, stiind ca Imparatul nemtesc erh sa dea Ardealul In stapanirea Archiduchi Maximilian, ce pastrh Inca titlul de rege al

Poloniei, se sill cu aceasta cat putt' spre a intarath pe Craiul

Poloniei asupra Impa'ratului si a fratine-sau. Nu e destul, ii zise

el, pentru Casa Austriei, care credo ca tot It este iertat, d'a
calca toate tractatele si d'a vrea sa usurpeze toate coroanele ;
ea intrebuinteazA astazi nu puterea, ci iretenia si InselAtoria
1) Bethlen, IV, 84. 2) Ideal.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

198

cea mai mestesugita spre a despuia pe nista printi vecini, aliati

ai Poloniei. Ambitia ei e pricina ca astazi toata Ungaria geme
sub jugul paganilor; [acolo] va ajunge si Transilvania, de nu se
va grab' a lua armele spre a Infrana dorintele ambitioase ale
unei familii a ca'rei Vacomie n'are margini."
Nunciul Papei, ce se afla atunci la Curtea Vienei, afland de
proiectele Cardinalului, povatui pe Curtea Austriei ca Archiduca
Maximilian s'a lepede titlul ce Inca purta, de Craiu al Poloniei,
ca prin aceasa satisfactde data Polonilor sa, 11 indatoreze a nu
lash pe Cardinalul Bathori a face turburari in Ungaria 1). Dar
Craiul Poloniei nu sta atunci a sprijinl pretentiile cardinalului
Andrei. El se gAtia pentru nesocotita si nenorocita expeditie ce
fact' In anul acela in Suezia. E stiut ca, mostenind dupa, moartea tatalui sau craiia Sueziei, el nemultumise poporul acestei
011, vroind, de pe sfaturile cele rele ale Iesuitilor, sa sileasca

pe acest popor protestant a primi legea catolicl Tara atunci

se rescula, puind in capul guvernului pe Carol, duca de Sudermania, unchiul craiului Sigismund.
XXXI.

Phn'a nu se del:arta din Transilvania, Sigismund Bathori

trimise c'o ambasada solemn pe Sarmasagi la Mihai-Voda In
Tara-Romaneasa, despre care aflase ca s'a turburat foarte primind vestea abdicarii sale In favorul ImpAratului. El ii trimise
scrisori in cari Ii scria ca ar fi vrut a-i trimite pe Bocskai ; dar
fiind-ca comisarii Cesarului sunt acolea, el are trebuinta de dan-

sul, si pentru aceea ii trimite in loc pe Sarmasagi, ca pe cel

mai credincios al easel sale pe care ar fi putut trimite, si ca
doreste ca Mihai sa aiba toata Increderea intr'Insul. Afar din
aceste scrisori, prin zisul deputat facii cunoscut lui Mihai-Vod'a

ca el nu voeste a rasa Transilvania far/ na'dejde de a se mai

Intoarce, dar ca crede ca prezenta sa poate atata pe printii
crestini a lila armele in contra Turcilor, tog Impreuna si deodat,A,; ca credo ca, fiind de fats, mult mai bine va putea Inlesni toate pregatirile de bani si armii si Cate trebue la razboiu, decat lucrand prin deputa0 ; iar dacg, nu va izbuti a atata,
1) De Thou, XIII, 294.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

199

a impinge, a arms pe crestini asupra Turcilor, cum doreste, va

lucrh atunci a asezh o pace generald intre toti crestinii si bar-

bari, pace care, dupd asigurarea lui, va cuprinde si Tara-Ro

mdneascd. Tot atunci el rdspunse la cererea ce Mihai-Vodd ii
facuse mai nainte d'a-1 ajuth spre a cuprinde Moldova, ca it
povatueste sa steh linistit, cdci atat Papa cat si Impdratul sunt
hotariti a opri on -ce rdzboiu Intre Munteni, Moldoveni si Poloni, intrand In mijloc spre a-i ImpAciul la nevoie.
Iluziile de cari se hrdnia sau le ardth Bathori erau cu totul
copildresti. Departat de tron puteh el oare aveh mai multd, influents in Europa decat cand era pe tron, strdlucind de slava
biruintelor sale? Stavila care oprih legdtura cresting d'a izbuti
era temerea tuturor stapamilor Europei despre ambitia si ma"rirea Casei austriace. Popoarele Europei nu voiau
varsh sangele, banii si sudoarea for pentru un rdzboiu, al cdrui catig era,
s fie pentru Austria. De atunci existenta Turciei se privia ca
necesard echilibrului european, ca o stavild naturals ambitiei
Austriei, precum aceasta era o stavild, ambitiei Turciei. lath' pricina pentru care Polonia, Franta si Englitera, nu numai ca nu voira

a intra in legdtura In contra Turcilor, ba rota ajutara pe acestia,

cdutand a le dobandi pacea, cand ii vdzit cazuti in grea nevoie.
Chipul cu care Austria lug in mana Transilvania si abdicarea
prin Inse lare a lui Bathori, mai marl In Europa dreptele temeri
despre nesatIoasa ambitle a Curtii Austriei.
XXXII.

Intr'aceea Sigismund se gal a plech spre Silezia. El nu lug

pe sotia lui cu dansul, de care hotdrise a se despartl, ci o lash
ca sa carmuiasca tronul Impreund cu comisarii Imparatului. In
17 Maiu, el ajunse la Zaurin, care, din neingrijirea Turcilor, de
curand cazuse, prin apucare fard de veste, in mana oastei Imparatului. Archiduca Matei yen' acolo a doua zi cu un cortegiu
pompos ss Intalneascd pe Bathori. Dupd o sedere de trei zile,
in care Nemtii se silird cat puturd sa fats pe Bathori
petrece prin turnire (tournoi) si alte pldceri, se duserd, ambii la
Viena si apoi la Breslau si in toate locurile furd primiti cu cea
mai mare cinste, dupa poruncile inteadins ale Imparatului 1). Pe
1) De Thou, XIII, 295.

www.dacoromanica.ro

200

N. BALCESCII

la sfarsitul lui Iunie, Sigismund se duse la Oppeln si Ratibor,

unde ambasadorii impdratului II instalara in noul sau stdtulet 1).
Petrecerea lui Bathori in Austria produse un entusiasm pregatitsi atatat de Curte, care tinted a-i acoperi machinatiile cu care
II despuiase de tron. Austriacii urcard pand in slava cerului aceasta lepadare mdrinimoasd a lui Sigismund de un tron intdrit
prin atatea izbanzi sravite. Triumful lui Bathori asupra lui Insusi, ziceau ei, este mai presus de biruintele ce pan'atunci strd-

lucise viata sa. Toate artele se intrecura spre a consfinti memoria acestui eveniment. Vestitul Sadeler, zugrav imparatesc,
din porunca lui Rudolf, fad' portretul printului si II impodobi
cu figuri alegorice privitoare la abdicarea lui. Se vedea o ancorh
de care se tineau trei coroane cu aceasta deviza: Scio cui credidi. Aceste coroane aratau Transilvania, Moldova si Valachia, pe
cari Bathori le dase lmparatului, pe aceste doul numai cu numele; de desubtul portretului se sapd aceste versuri 2).
In Wile strhine mai intaiu nimeni nu vroih a crede de lepddarea lui Sigismund de tron. Oamenii ambitiosi se mirau cum
sa -si lepede el astfel tara si tronul. Totd oamenii cu minte nu
se puteau dumiri cum el, Domn stdpanitor, sa ravneascd dupd a
phTarie de cardinal. Abdicarea lui li se pared un amestec de marinimie si de sldbiciune ; mai mult un capriciu decal o faptd cumpdnita si serioasa 3). Din aceasta, se puteh lezne banui ca, mane
poate, acest om usure, ascultator la alt capriciu sau la alte inspiratii
contrarie, se va cai si va lucra cu totul in contra faptei de acum.
XXXIII.

Vestea prefacerilor din Transilvania si ambasada lui Sarmasagi turburd foarte pe Mihai-Voda. Singur, izolat, tints a vrdjmdsiei Turcilor, Polonilor, cari tocmai atunci inoird pacea on
Turcii, a Vatarilor si a lui leremia Movila, lipsit de bani si mij-

loace d'a tine o Wire mare in picioare spre a se apdrh in

contra atator dusmani puternici, pan'aci el 10 rezimase spatele si armele de Transilvania. Prin aceea numai ca aceasta
tarn pica sub stapanirea Austriei, Mihai-Vodd cu tara, trebui tot-

deodatd sa caza sub influenta acestei impardtdi chiar si dacd.

1) De Thou, XIII, 295,2) Vezi-le in textul notelor.-3) Sacy, II, 480 ri

www.dacoromanica.ro

143_

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

201

Sigismund nu ar fi tratat pentru Valachia, lasand drepturile

protectuitoare dobandite de dansul Austriei. Mihai puteh tare
lezne a nesocoti aceasta dare, ce n'aveh nimic serios, de vreme
ce vitejiile lui Mihai rupsese tractatul dela Maiu 1595. Dar putea,

el oare, aflandu-se inconjurat de atati dumani, sigur ca Turcii

cautau prilej a reincepe razboiul, a se strict acum cu Austria?
El vazu ca proiectul sau asupra Transilvaniei se nimicnici, c5, nadejdea sa cea iubita de a cuprinde Moldova trebue amanata de-

ocamdata. Incept sa creada c5, alaturandu-se pe langa imparatia Austriei, va putea izbuti a face pe aceasta a intelege importanta d'a organizh si d'a intemeia un stat roman mare si
puternic sub protectoratul ei i care sa fie sabia i bulevardul
el si al cres,tinatatii in contra Orientului. Credea ins5, i mai
Inuit inteinsul. El nu parasi proiectele lui, ci amana numai Indeplinirea lor.
Spre a art buns-vointa sa ch'tra impdratul, so grabi a trimite
&gra comisarii imparateti In Ardeal doi soli, pe Elie Cocaci,
Sacui si pe Petre Armeanul, ca sa le zica ca, dupa plecarea lui
Sigismund, el nu stie ce sa faca i in tine sa se razime, neavand

bani de ajuns spre a platl otirea trebuincioasa spre razboiu ;

nWiind ce an de gand sa fact Cesarul i comisarii, trimise
sa -i intrebe de-i pot trimite bani acum sau de se indatoreaza
a plat mai pe urma banii ce el va luh imprumut, zalogind averea lui; ca, spre a se intelege de toate acestea, s'ar fi dus insui
la danii, dar ca n'a putut, fiind-ca 1i scrantise un umar la vanatoare, cazand dupa cal. Comisarii gandira ca cu on -ce pref.
trebuie a tine in partea Austriei pe acest Indraznet si Intreprinzator razboinic ; i, [spre] a nu-1 suparh i a nu-1 sill sa tread, la,

duman, fi raspunsera sa aiba putina rabdare si sa fie sigur ca

toate se vor incheih dupa dorintele sale; ca despre toate acestea, ei se vor intelege prin oameni alei sau 140 vor venl la
dansul; c5, indata ce printul Maximilian, ce se ateapta, va sa vie,
nu va uith nimic din cele de trebuint4 spre a-1 apart i Intari in

puteri, ci Inca li va trimite i cinstiri (demnitati) mars, can vor

crete Si inapt slava lui. Mihai-Vodd atepta cats -va vreme, dar
vazand ca Archiduca Maximilian nu mai sose0e, trimise o nou'a
solie pe Spatarul Radu i pe Logofatul Miriste, ca sa arate comisarilor ca el nu mai poate Wept& i cere un raspuns hotarit.
Ambii comisari Imparateqti, Episcopul de Veitzen qi Istvanfi
www.dacoromanica.ro

202

N. BALCESCU

tiind sfat cu unii din cei mai Insemnati ai Transilvaniei si lasand oameni alesi spre a purta trebile Transilvaniei in lipsa lor,
plecara insisi spre a vent la Mihai-Voda in Tara-Romaneasca,
luand cu sine pa Gaspar Coml. si pe Pancratie Sennyei, cunoscuti bine ai lui Mihai din deosebite ambasade ce avura la dansul.
Luand pa la Sibiiu si Brasov, ei trecura muntli pe la Rucar si
ajunsera la Targoviste peste Base zile dupa plecarea lor din Alba lulia. Mihai-Voda, aflandu -se tot bolnav, trimise inaintea lor pe
flul sau Patrascu cu mai mult de trei mil soldati si ii aduse cu
mare cinste In Targoviste. Dupa ce conferintele se prelungira
trei zile, se incheie un tractat cu cuprinderea urmatoare 1):
XXXIV.

Mihai, Voevodul Tarii-Romanesti si sfetnicul Maiestatii Sale

imparatesti si Craiesti etc., dimpreuna cu Eftimie Mitropolitul
Targovistei, Vornicul Dumitru, Banul Mihalcea, Clucerul Radu,
Logofatul Teodor, Vistierul Andronaki, Spatarul Negru, Logoldtul Miriste, Banul Ca iota, sfetnicii lui si reprezentanti ai TariiRomanesti, cunt hotarlti sa-si uneasca tara lor cu Coroana Ungariei. Spre acest sfarsit, intelegandu-se cu vrednicul de cinste
tefan Szuhay, Episcop de Veitzen si Prefect al camerei unguresti de la Presburg si cu prea straluritul Nicolae Istvanfi de
Kisaszon-falva, Propalatinul regatului Ungariei si Capitan al cetatii cEdenburgul, legatl plenipotentiari st comisari Imparatesti
In Transilvania si Tara-Romaneasca, a incheiat cele urmatoare:
I. Imparatul se Indatoreaza a da leafa la 5.000 soldati d'ai
lui Mihai ; cat pentru alti 5.000 oameni calarime si pedestrime
ce are Mihai, comisarii sa se sileasca a face ca Imparatul sau
ai trimite oaste sau a da leafa pentru tdnerea si armarea lor,
Insa vara leafa intreaga iar iarna pe jumatate. Afara d'aceasta,
avand Mihai nevoie absoluta de un mai mare ajutor, Imparatul
sau, In numele lui, Archiduca Maximilian, se Indatoreaza a-i venl
In ajutor cu ostile Ardealului si din alte parti. Asemenea si Mihai

se Indatoreaza d'a se sill d'a impinge pe Turd din partea locului si a merge In ajutorul Transilvaniei si a partilor vecine
ale Ungariei, cand nevoia o va porunci.
3)

Istvanfi, 444.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB ,IIIIIAI-VOEVOD VITEAZUL

203

II. Mihai si fiul sau Patrascu sff toti urmatorii for in linie
barbateasca sa stapaneasca Tara-Romaneasca cu toate veniturile,
drepturile sff hotarele el, ca vasali ai Imperiului, fail a plat'

vre-un alt tribut, decat s des in tot anul la Imparatie un dar

de cinste dupa voia si alegerea sa.
Mosiile cumparate de Mihai sff fiul sau cu banii for sa fie
ale for sff sa alba vole da face cu dansele ce le va places.
Ill. Intamplandu-se ca Mihai si Patrascu sa moara fara mostenitori, Maria Sa Imparatul sa alba a lntari pe Domnul ce se
va alege prin Invoirea obsteasca a boierilor, staturilor si randurilor
Marirea Sa va da Domnului, or' -care va fi, in Ungaria sau in
Transilvania, o cetate cu venituri Indestule spre tinerea lui.
IV. Facatorii de rele sff dezertorii ce din Tara-Romaneasca
tree in Transilvania sff Ungaria, s se poata prinde sff aduce
inapoi.

V. Negutatorii din Tara-Romaneasca vor avea slobod comerciul cu Transilvania, fara insa a vatama privilegiurile cetatilor slobode din aceasta tars. In Tara-Romaneasca negotul va
fi slobod, platind taxa hotarlta.
VI. Religia sff Biserica romans sa fie slobode, ocrotite sff neatinse de nimeni.

VII. Nuncii si Ambasadorii ce Domnul tariff va trimite la

Imparatul sau Archiduca Maximilian, sa alba Indata audient,a
si sa fie tratati dupa cum cere trebuinta.

Acest tractat s'a incheiat In 9 Iunie 1598, in biserica Sf.

Nicolae din Targoviste." 1)
XXXV.

In aceiasi zi (9 Iunie), inainte de incheerea tractatului, MihaiVoda, in aceiasi biserica a Sfantului Nicolae, depuse juramantul
de credinta lui Rudolf al II-lea si urmasilor lui, sff dupa dansul
jura Mitropolitul Eftimie sff toti boierii.
Pan'a nu pleca, din Tara-Romaneasca, comisarii deters Domnului pretul de 17.500 florinti de Ungaria, pentru pregatirile
de razbolu; zece miff florinti Ii platira in monedil, si pentru cei1) Originalul acestui tractat in latineste se afla tiparit in Pray, Annales
veteres Hunnorunt etc., 155- 58.

www.dacoromanica.ro

204

N. BALCESCIT

lalti sapte mii, Mihai-Voda primi un inel cu un mare diamant

si alto treizeci si sapte diamante mai mid' 1).
Acest tractat a fost mult Ihudat de unii din istorici. TaraRomaneasca singura, zis-au ei, nu putea, a-i 'Astra, neatarnarea
ei ; cum puteh dar face mai bine decal a se Inchina, Austriei
cu asemenea favoritoare conditii? Alaturandu-se de Austria,
Romanii din Tara-Romaneasca se alaturau deodata si de atatda Romani frati ai for din Transilvania, Banat si partile orien-tale ale Ungariei. Moldovenii inch' n'ar fi Intarziat a se lipl de
Austria cu aceleasi conditii ca Muntenii. Prin lipirea en Austria,
Romanii incetau d'a face parte din orientul barbar si se uniau
cu apusul luminat si astfel sporiau iute si ei in calea civilizatiei. Incet en inset, ImprejurArile ajutand, Romanii sub ocrotirea Austriei se intareau si, dobandind unitatea nationals, dobandeau putinta d'a catiga cu vreme neatarnarea for si intrau
in toate drepturile naturale ale natiilor. Toate aceste conside-

ratii sunt frumoase si ar fi fost si adevarate, data din norocire, sinceritatea s'ar putea afla vre-odata in invoirilo facute
intro o parte slabh si alta mai puternica, totdeauna plecata, a
abuza de puterea si protectia ei ; data firea Imparatdilor, care
sunt niste adunaturi de staturi Si natii taxa nici o asemanare

si legatura Intro ele, stranse si tinute laolalta intr'un stat

numai prin silh', s'ar puteh invol cu ideia nationaliatii si a independentei natiilor. Austria dar ar fi abuzat de protectia ei,
aceia ce ar fi silit pe Romani a se arunca din nou in bratele
Turcilor, spre a scapa de Nemti, diva,' cum facusera in vremea
lui Mircea spre a sca,pa, de Unguri. Apoi chinuiti si de Turci,
ar fi ajuns fireste acolo undo au ajuns, a se arunch in bratele
Muscalilor, spre a scaph de Turci, pentru ca un veac dup'aceea sa, se arunce iar in bratele Turcilor, spre a schph de protectoratul impilator al Muscalilor. Oscilatii'nenorocite, dar neaparate, sand un mic stat se afla intre altele mai maxi si stnancit
de dansele. Asta este soarta nenorocita a natiilor care se bizuese, In straini, iar nu in ele ini-le; astfel a fost si va fi soarta
Tarilor Romane, rata vreme lilt se vor imputernici prin unita-

1) Pray, 156. Acest autor da asemenea si juramantul lui Mihai-Voda

in latineste.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

205

tea nationalh. Strdinul e totdeauna vdtdmator unei natii si facerile lui de bine chiar sunt rele mari.
In acest tractat vedem Inca cd. Mihai-Vodd tints a face tronul ereditar si a Intemeia o dinastie. Multi din Voevozii nostri cei marl, Inaintea si In urma lui Mihai-Vodd, visaed, ereditatea si, printr'o fatalitate minunata, acest vis Mai sa se stingy
cu sunet mostenirea lor. Mircea-cel-Bdtran visa ereditate si pand
nu muri, avu durerea sa vazd pe numerosii shi fii legitimi si bastarzi, a sfasih tara prin pretentiile for la tronul de [la] care tatd1
for ii gonih. Neagoe Basarab visa ereditate si pretentia finlui sau

d'a domnl rdsculd tara si o aruncd in niste rdzboaie civile si

inteo anarhie grozavd, care dete prilej Turcilor a face tara paaltic ; si ar fi petit, dacd din norocire Tara nu-si alegeh Domn
pe Radul-dela-Afumati, care o mantul, iar fiul lui Neagoe-Vodd
muri pribeag si in tictilosie la Constantinopol. Mihai-Voda visa
ereditate si fiul sau muri pribeag In pdmant strain Med a-si mai
vedeh tara dupd moartea tatane -sau. Serban Cantacuzino visa
ereditate si bail otrava vdrsatd, de chiar rudele sale de aproape,
iar fiul sau fade.' izgonit in tars strains. Brdncoveanu-Vodd visa

ereditate si, pima a nu muri, vdzit capetele a chte patru fii ai

sdi rostogolindu-se la picioarele sale, taiate de sabie turceasca.
Pretentie nebund Intr'adevar d'a Intemeia stabilitatea unei dinastii Intr'un pdmhnt ce se mica si se cufundd In mijlocul furtunelor dese ce de din afara II cutreera, in mijlocul unor oameni
ce lezne se prefac si se schimbd ! Moldovenii incepurd statul for
prin ereditatea domniei, dar Indatd caracterul nestatornic al poporului ii aduse a face domnia alegdtoare. La un popor de un
caracter schimbdtor si nestatornic trebue institutii in analogie
cu caracterul sau, care sa reguleze aceasta nestatornicie, fdrd a
pretinde a o 1110)4. Un asemenea popor are trebuintd de institutii libere, alegdtoare, republicane.
XXXVI.

Coprinderea Transilvaniei de Austriaci si tractatul lui Mihai

cu dhnsii supgrard foartel:Fe Turci si ii hotdrird a nu suferl aceasta

si a se WI din nou asupra Transilvaniei si a Tariff-Romhnesti,

'pand ce se aflau rota in ameteala acelor prefaceri de stapanire.
Sathrgi-Mehmed-Pasa, al doilea Vizir, care se aflh In Ungaria,
www.dacoromanica.ro

206

N. BALCESCU

prim' poruna a intra in Transilvania si Pasii duph' marginea

Duntirii trebuifa a si. Impreuna, puterile spre a rgv5,11 in Tara-Romaneasch% Mihaly Imputernicit prin ajutorul ce luase dela comi-

sarii Imp 6fatesti, se pregatih acum a face o noun, campanie cu

Turcii, and o intamplare, nepreva'zuta de nimeni, curmA proiectele

sale, aruncA Ungaria, Transilvania si Valachia in valuri none,

si in sfarsit deschide calea dorintei inimei sale.
In palatal din Ratibor in Silezia, Bathori, in loc de acea liniste filozoficA de care isi Meuse o icoana asa de IncantAtoare,
g5s1 nepfacuta uniformitate a unei vieti farce lucru si uritul stapanl inima sa.
Ca tots domnitorii cari de bunI voe se pogorise dupa tron, el
se hotArise a o face st5.panit fiind de ambitia de a minunA lumea prin dispretul maririlor omenesti si printr'o faptg neobis-

nuita. Dar de odata ce acest minut treat, Inceph a dori dupl

tronul perdut. In mijlocul piaceriler din Ratibor, trAind o viatg,
molaticA, flea' trebi din l'auntru, Mr% griji din afarg, i se Licit
dor do larma taberilor si de acel cort deschis, in care aerul bated
in toate pArtile. Fiind c5, din puterea si gloria military nu pretuise dectit vanitatea lor, trufia lui suferia, caci n'are cui da destule porunci ; inima lui ofta dupA eazboaie care heaniau dragostea
d'a auzi pe tots slavind numele lui 1). El incepit a blestema acum
in zadar si tarziu pe acei ce 11 sfatuiserA l'aceasta" lepadare dupl
tron, rusinoasA si pricinuitoare de atatea nenorociri. Si, cu aceiasi
usurinta cu care venise In Ratibor, gandl sa se intoarcg in Ardeal 3). Ins mai intAi ispiti dacA duhurile in Transilvania ii sunt
spre favor si adresA o scrisoare unchiului s'au Stefan Bocskai,
printr'un trimis inadins, expuindu-i ca un copil uritul ce-1 cuprinsese si rugandu-1 prin jurAminte ca sa lucreze pentru dansul,
sa poatA scg.ph din acel grozav exiliu 3). In Transilvania, carmuirea comisarilor impAratului si oare-care prefaceri ce ei incercarA
a face, nemultumise pe acei aspri magnati unguri cari de atAta
vreme invalasera a uri pe Nemti. Ei erau atunci foarte ingrijati de
amerintarile Turcilor din Banat de a nlvall farce veste asupea-le,
rail a fi gata de Impotrivire. De vreme ce Maximilian Archiduca
era horarit a luA stApanirea Transilvaniei, magnatii trimisefa la
dansul sa,"-1 roage a von! cat mai in graba cu oastea ca sa is guver') Sacy, II, 147.-- 3) De Thou, XIII, 295. 3) Bethlen, IV, 132.

www.dacoromanica.ro

ROMINII SUB MIHAI-VOEVOE VITEAZUL

207

nul tgrii si s'o apere de dusman. Dar Maximilian, incurcat in rgzboiul din Ungaria, da zi peste zi, si nici el nu venia nici oaste nu
trimeteh. Locuitorii Transilvaniei, Ingrijati fiind-cg nu-si Imp lineste caggduelile fgcute.chnd i s'a Inchinat Transilvania, incepurg.
a cartl asupra impgratului. Bocskai carted mai mult decht toti, parandu-i eau cg, [prin] abdicarea nepotului sau Bathori, perduse
toad impertanta si puterea ce avea, in tarn 1). Mild primi scrisoarea lui Sigismund, el o comunica lui Demetriu Naprazdi, Episcopal Transilvaniei, opozant al guvernului Impgratesc si care

aveh de prieten pe Lupul Cornis, unul din cei mai insemnati

Sgcui, si In in(elegere cu dansul, raspunse lui Sigismund ca sa
fie plin de nadejde ca lucreazg pentru dansul si sa se grgbeascg a veni In Transilvania 2).
XXXVII.

Cum primi Bathori aceasta scrisoare, fart a mai hithrzia, Incepiu a se gall de plecare. Temandu-se ca duhovnicul sau pgrintele Carilio, al carui zel pentru Austria ii or acum cunoscut,
aduchndu-si aminte cu cats Infocare 11 povgtuise a se lepgdh de

tron, sa nu-i aducg vr'o impedecare, se gandl a-1 trimite la

Imparatul ca sa -i arate ca sorocul cand trebuia a i se plgti pensia hotgritg a trecut si inc n'a primit nimic; si sg-1 roage ca
sa i se adauge In stapanire Lactemisul, mosia doamnei Maria
Marica, fosta sotie a lui Vratislau Prenestein, vicar de Boemia,

care aveh un frumos si mare palat ce se zice ca semana cu

vestitul palat Pitti din Florenta, sau alt loc frumos de locuit,
plangandu-se ca in statul lui nu are cast care sa -i plaza de locuit. Parintele Carilio plecg si In putine zile se Intoarse dobandind ambele cereri dela impgrat. Dar Sigismund nu asteptaseIntoarcerea lui si, putine zile dupg plecare-i 2), insotit numai de
doi insi si imbrgcat, dupg cum zic unii, cgluggreste, plecg pe
ascuns din Ratibor si, lgsand drumul mare spre a nu cadet in
cursele lui Maximilian, se Indreptg pe alt cale mai lunga pe
lhngg hotarul Poloniei si, In timp de noapte, ajunse tart veste
la Cluj In Transilvania 4), in 20 ale lunii lui August 5). indatg
1) Spontoni, 61. 5) Beth len, IV, 132.
3) Spontoni, 62 4) Ibid.; De,
Thou, XIII, 295; Tomasi, 61. 5) lstvanfi, 446; Bethlen, IV, 159.

www.dacoromanica.ro

208

N. BALCESCU

ce sosise se indrepta catra Mihai Katonai, ce era prefect al orasului, care ii spuse ca si sotia lui se afla, sosita cu o zi Inainte

In oras, spre a Wept& venirea Archiducai, care acum era In

Casovia, si trimisese o mie de caldreti spre a o Insoti in Germania
porunci sa mearga la dansa s1-1 spun ca a sosit si
s'o salute in numele lui. Princesa se afla la bisericd, Meandu-si rugaclunea, cand 1 se aduse aceastd veste neasteptata ce
o mire si o turbura, foarte. Ea raspunse ca Indata ce se va savarsi slujba bisericei, nu leapada o con vorbire fatA cu marturi.

Sigismund, Indata ce se intalnl cu sotia lui, simtind cat ii va

E. de trebuinta in acele imprejurari, trase spre sine cu mangaeri
prefacute si cu fagadueli pe acea sarmana femee, lipsita de sfat
i ajutor, pe care atat o nesocotise si o urgisise mai nainte.
Dup'aceea, fara intarziere, porni pe Benedict Macedi si pe Ste fan Lazar, cap al soldatilor palatului, care aver, cheile cetatii,
la Alba-Iulia, uncle intrara fard a afla comisarii Imparatului si
duserd la Bocskai scrisoarea lui Bathori Acesta chiar in noaptea aceea, luand cu sine o trupa, de soldati, se duse la cortul
lui Gaspar Cornis, ce se afla tabarit laugh' Sebes cu oastea tarii
adunata pentru apararea despre Turci, si ii vesteste sosirea lui
Sigismund la Cluj cu sotia lui, si 11 indeamna cu cuvinte scurte

si aspre spre a-1 recunoaste de print. Cornis, dupd oare-care

indoire si amerintdri ale lui Bocskai, se Invol. Moise Sacuiul
trase Indata pe Saadi ce alcatuiau cea mai mare parte din ostire, in conspiratie, fagaduindu-le libertatea. Pilda Sacuilor trase
si pe celelalte osti cari recunoscura de cap pe Bocskai. Comisarii Imparatesti, parasiti de osti si de Cornis, trimisera carti
tetatilor sasesti si la Clujeni spre a le aduce aminte juramantul facut imparatului. Ei trimisera sf lui Maximilian trei plicuri
de scrisori tot Intr'un fel, ca sa-i zica sa grabeasca a veni pans
n'a apuca dusmartul a se intarl. Dar aceste scrisori n'avurd noroc a merge la adresa lor. Un olic ce se Muse lui Gheorghe
Palatici fu dat de acesta lui Bocskai ca sd-i traga favorul.
Altai se Ina dela Nicolae Hanoi, pe cand acest curler 10 schimba
-calul la Turda, cu mare primejdie a vietii sale. Iar al treilea,
loan Marcul, Raguzanul ce-1 duce,, tradat find de sotii sai
italieni, fu silit a-1 inghitl, cand in vremea noptii, aprozii VA0 Tomasi, 61.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MITrAIv0EVOD VITEAZUL

209

nuind ce -avea, inconjurara casa sa i umblau a sparge uile spre

a intra.
A doua zi des de dimineata Bocskai ei din tabara, cu Corni
i se duse la deputatii imparatului de le arata scrisorile lui Sigismund ce ii chema la dansul. Acetia raspunsera ca vremea
ii va sratul. Bocskai atunci puse paza la palatul unde se aflau comisarii i, intorcandu-se in tabard, chema o adunare, unde se
planse de Nemti ca sunt grei i scumpi, ea nu trimesesera pana
atunci nici otiri, nici bani, nici ajutoare ; ca Maximilian nu Indraznete a vent in provincie ; ca pana in acea zi ei fusesera pur-

tati de deputati cu nadejdi zadarnice; ca nu trebue a mai atepta nimic dela danii ; ca dumanii sunt In arme, primejdia de
fats. Nevoia e neaparata de a-i intoarce dorintele asupra acelui print ce mila dumnezeiasca aduse inapoi i ca trebue a-i da
inapoi sceptrul. Toti aclamara aceste cuvinte, urara ani multi
i fericiti printului i trimisera deputati la Cluj spre a-1 fericita.
Deputatii Cesarului furs aspru pazitl 1).
XXXVIII.

Sigismund, dupg co primi juramantullocuiterilor Clujului, trimise In toate partite in Transilvania spre a Intiinta pe popor
de sosirea lui. Toti se supusera. Saxonii numai statura in cumpana cat-va. Ei ziceau a nu pot a-i face juramant din pricing ca
tot el le poruncise d'a jura lmparatului qi ca inainte trebuie a-i
dezlega, de acest juramant. Cetatea Oradia-mare2), ce era co_mandata do George Kiral, singura ramase de nu vroi a se supune lui Sigismund i a calca juramantul facut imparatului 3).
in 22 August Sigismund scrise Archiducelui Maximilian, ce era

In cale ca sa vie In Transilvania, ca vazand Insui cu ochii ca

principatele Oppeln s,i Ratibor, ce i se dedese spre compensatie
pentru Transilvania i Valachia, erau de o valoare mult mai neinsemnata dealt ceea .ce i se aratase, gasise de cuviinta, pentru
aceste drepte s,i puternice cuvinte, a se intoarce in tara sa ; ca
acum e stapan peste Cluj, capitala Transilvaniei ; ca, e hotarlt
a se sill cat va putea, ca sa pastreze ce e al lui, Impotriva orii) Istvanfi, 446. 2) De Thou, 295-6. ') Spontoni, 62; Tomasi, 61.
N. BAlcescu, Romanii sub Mihai-Vbevocl Titeazul.

www.dacoromanica.ro

14

210

N. BALCESCII

caruia ce ar naval' asupra-i. De aceea roaga pe Maximilian d'a nu-si

mai urmh inainte calatoria, ca sa nu-1 puna In reaua nevoe d'a

se aparh sl d'a suparh pe cei ce cauta a indatorh ; ca, in on -ce

chip, el e hotarit a cruta totdeauna si a cauta, dupa cum se

cade, cinstea si protectia imparatului si a Casei Austriei, d'a.
respecth sfanta Imparatie, dupa cum totdeauna a facut, si d'a.
sprijini interesele for pe cat ii va sth in putinta 1).
Dup'aceea Sigismund se duse la Turda cu sotia lui, mrde
convoca dieta si trimise carti poruncitoare, iscalite de dansul
si de sotia lui, la comisarii Cesarului_ amerintandu-i ca-i va aduce
cu sila de nu vor voi a vent de voe. Pentru ace-ea comisarii, In-

sotiti de o trupa de calareti, fru% adusi la Turda si, dupa chid

zile dela sosirea lor, Sigismund ii aduse inainte-i si, departand
on -ce martor afara de sotia lui, le zise eu vorbe prefacute ca
este tare mahnit ca a suparat pe Cesarul prin Intoarcerea sa din
Silezia, dar ca a fost silit fara voe a o face, cad locul acolo nu
era placut de locuit ; ca pastreaza Inca Cesarului vechih sa credinta, numai acesta sa nu-i faca razboiu si Maximilian sa nu
caute a-1 goni din tail ; ca credo ca n'are a se tome de una ca
aceasta dela niste printi asa de buni si de Intelepti. Dar ea, daca
din intamplare va vedea ca pregatesc Impotriva-i vre-o vrajmasie, va adunh puterile [sale] si ale altor printi si se va pregat' de aparare. Apoi fagadul comisarilor ca ii va slobozi indata
ce supusii sai ii vor erth 2). Intr'aceea Maximilian, ce sosise la.
Casovia, prinse cate-va care ale printului Transilvaniei ce veniau
din Silezia incarcate cu mult our In bani, buca,ti si alto iucruri pretioase si pe care eras multi oameni din suita printului.
Maximilian duse aceste men in orasul eel mai apropiat. Cum afla,
aceasta, Sigismund declara ca nu va da drumul comisarilor pang.

nu i se vor Intoarce carale. Din aceasta incepura vorbe mai

aspre Intro dansul si Curtea Austriei. El strigh tare impotriva-i,
acuzand-o ca a intrebuintat rau credinta sa cea lezne si increderea lui. L'aceste cuvinte Casa Austriei raspunse tare ca. Sigismund adaoga obraznicia la viclenia sa 3).

1) De Thou, XIII, 296. 3) Istvanfi, 447. 3) De Thou, XIII, 296.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

211

XXXIX.

Reurcarea pe tron a Jul Bathori, ca $i abdicatiea lui, trebul

sa fie fatala unui om ce II slujise cu atata credinta Si fu jertfit
de dansul cu o cruzime atat de vicleana. Iojica, cum $tim, zacea
In inchisodre la Szathmar, cand imparatul, turbat de maul(' ca
Sigismund fi rapise Transilvania, vol sa-si razbune asupra cui-va

$i s infrico$eze cu aceasta pe improtivnicii Transilvaniei. El

trimise indata la Szathmar pe Ion Marin, dalmat dela Raguza,
ca sa omoare pe Stefan Iojica. Acosta, ce fusese rudit cu Iojica,
temandu-se a nu fi acuzat ca s'a purtat nelegiuit cu un a$A, mare
om, chema vr-o cati-va Lnsi spre a-1 judeca, parindu-1 ca a pretins la domnia Transilvaniei si ca e vinovat de lese-majestate,
cad a atatat pe cei marl sL poporul $i a vrut a dobanui o tars
ce Imparatul o hitarise pentru Maximilian. Iojica suferi cu multa
marinimie nedreptatea soartei. Sigur despre soarta lui, el despretul on -ce aparare, nu priml nici avocat, nici nu vroi a resturna

multe cuvinte mincinoase $i nedrepte ale parii; $i nu vroi a

cere, nici dela judecatori, nici dela imparat, revizia procesului.
El fit osandit la moarte 1). Singura femeia lui numai, ce era si
ea romanca, foasta Doamna In Tara-Romaneasca, fact' oare-care
rugaciuni ESL ispitiri zadarnice a mantul pe soul salt 2). Qsanditul
fit mai tarziu pus la cazna; apoi ii dusera la poarta cetatli, uncle,

dupa ce rosti cate-va cuvinte spre apararea sa si cent dupa obicei iertaciune la multimea de oameni adunata, fit izbit cu se-

curea de un turc robit si capul i se rostogoll la pamant. S'a

bagat de seama ca Iojica fit omorit in aceea$i Luna si zi cand,
patru ani inainte, prin inspiratia lui, a lui Gesti si Bocskai, se
sugrumara Baltazar Bathori $1 Wolfgang Kowatzius. El fu Inmormantat fara nici o cinste intr'o biserica din cetatue si d'abia
acoperit cu pamant, aceea ce vazand-o un prieten al lui Iojica,
cerit voie capitanului din Szathmar ca sa-1 ingroape mai bine.
Voia i se dete $i el puse de -I Inmormanta dupa cuviintA 3). Astfel
fu sfax$itul acestui barbat, unul din cei mai maxi ai Romanilor din

Ardeal. Daca norocirea ar fi ajutat meritul sL ambitia lui, el ar

fi ajuns sa domneasca In patria lui si soarta fratllor sai Romani
1) Beth len, IV, 161.

2) Tomasi, 61.-3) Bethlen, IV, 162.

www.dacoromanica.ro

212

N. BALCESCU

ar fi Post cu totul alta. Vina lui fu ca dori independenta patriei

sale. El perl nevinovat si ucis fare de lege de Austria, caci ea
n'aveh drept asupra-i, nefiind supusul ei, vina ce i se imputh

find savarsita inainte de a ocuph Austria Ardealul. Averea

sa fu confiscate de imparatIe. Lasara numai sotiei sale si junelui sau fiu campul Orindu spre a puteh suferi amaraciunea
starii de fats si a indulcl dorul starii trecute. Vremea insa intoarse o parte mare din mosiile lui Iojica la fiul sau1). Urmasii
drepti ai lui Iojica si Walla azi se tin in bunk stare si treapta;
dar, cu totul deosebiti de strabunul lor, ei tradara nationalitatea

romans pentru. a imbratisa pe cea maghiara si tradara si pe

aceasta, dandu-se cu totul In partida Casei Austriei, dusmana
Ungariei si ucigasa stralunului lor.
XL.

Se auzi atunci el al doilea Vizir Mehmed-Satargi-Pasa se apropie de hotarele Transilvaniei, ca Impresurase Cinadul si 11 luase,
dupe co batuse pe comandantul cetatii Francisc Lugaci i ostile
sale ; ca Intr'o alergatura cuprinsese Aradul i NadlacuI, care fusesera parasite de ostile Imparatesti, si ca acum se Indrepth spre

Oradia. Sigismund trimise la Sathrgi pe Matei Borbeli, cerand

sa-i trimita patru deputati la Lipova ca sa trateze de o alianta.
El fa'gadul Inca, ca, de vor vol Turcii, le va da In mama pe deputatii imparatului numai sa Led pace. Dar Satargi ii raspunse
d'a se adresh la Constantinopol de voeste a contracts alianta.
Acest raspuns spaimanth' pe Sigismund si, vazand ca alt chip de
cat a canta a se impact, cu Imparatul [nu] este, Incept] a truth
mai cu omenire pe deputati si porn' la Casovia, la Maximilian,
pe Gavril Heller si pe Luca Trausner, cetateni din Cluj, spre
a pipe! ghndurile Archiducei. Deputatii ii adusera cuvinte blande
dela Maximilian si fagaduiala d'a-i intoarce carele si oamenii
prinsi, de va da drumul deputatilor pada In noua zile. Sigismund, vesel de acest raspuns neasteptat, se grabi de trimise
pe deputati la Casovia, lihnga Maximilian, pe care 11 gasira greu
bolnav 2).

Era invederat ca Austria, in acel minut, child Turcii, c'o noua

1) Bethlen, IV, 84.

2) Istvanfi, 447.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB INIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

213

furie, se pornise spre razboiu, nu indraznia a deschide razboiu

si prefera mijloace pasnice de invoire. Aceasta incredintare Incuragie pe Sigismund de porn]. la Praga pe Episcopul Albei,
Napradi, si pe Stefan Bocskai, impreuna si cu contele Sigis-

mund della Torre, care fu Insarcinat d'a trece dela Praga la

Papa Clement la Roma. Deputatii erau insarcinati a core reinoirea aliantei dela 1594 1).

Sigismund trimise inteaceeasi vreme pe Stefan Bodoni la

Mihai-Voda, de care simtia cat are trebuinta Transilvania, ca
s5.-1 roage a incheia un tractat de alianta si totdeodata sa.-i
ceara si un ajutor de oaste Impotriva gloatei turcesti ce se Innainta spre a pustil Transilvania. Mihai-Voda se temii ca, neprimind alianta lui Sigismund si de nu i-ar sta in ajutor, l'ar
puteh sill pe acesta a se arunca in bratele Turcilor, aceea ce
ar fi [lost] o mare primejdie pentru Tara-Romaneasca, caci Turcii

o ar puteh izbi. din partea Dunarii si din partea muntilor. Pentru Tara-Romaneasca lupta, cu o armie ce vine despre Dunare,
e peste putinta, de nu va putea a se rh'zima. In siguranta pe
munti. Alianta Transilvaniei in acest caz li este dar neaparatA.
Mihai stih Inca, ca imparatul cauta, impaciuire cu Sigismund ;
de aceea nu se indol a primi alianta, puind conditde, cut juramant, c5, cata vreme Sigismund va sta pe tron, nu va lash pe
Turci a intra in acea taxa. Aceasta conditie primindu-se, MihaiVoda spuse lui Sigismund ca nu va puteh priml rugaciunea ce
li face ca sa vie insusi intr'ajutor, din pricing ca lnsusi e ame-

rintat de Turci din partea Dunarii, dar la trebuinta Ii va trimite on -cat ajutor va puteh 2). Fara multa Intarziere, Mihai-Voda

trimise lui Sigismund trei mii voinici archebuzieri pedestri, Investiti ungureste, toti Intr'o forma si 500 calareti Cazaci cu
palos, arc si archebuza 3), puindu-le cap pe Aga Leca 4). Ei sosira in Cluj, uncle era, adunata armata lui Sigismund ce priveghia miscarile Turcilor ce bateau Oradia 5).

Istvanfi, 452; Tomasi, 65; Spontoni, 66; De Thou, 297. 2) Bethlen,

IV, 164 si 171; Engel, 246.-3) Tomasi, 65.-4) Mag. is E., IV, 289.-5) Tomast 65.

www.dacoromanica.ro

214

N. BALCESCU

XLI.

Hafiz-Ahmed-Pasa, fostul Beg ler-beg in Bosnia, ce se afla de

curand numit pas4 la Vidin, cu insArcinare d'a apa'ra si a strejul
tarmurile Dungrii, primise porunca sa se uneasca cu MehmedPasa dela Silistra ca sa" ngvaleasc6 in Tara-Romaneasea. MihaiVodA, afland aceste galiri ale Turcilor, I i stranse stile si le
porni spre Nicopol, unde se pusera a pandl pe Hafiz-Pasa, care,
impreun5, cu Ramazan-Zadeh, Beg de Adana, si cu alti Begi ce
i se d'aduse In ajutor, esi din Vidin si 1ua calea Rusciucului si
Silistrei spre a se uni cu Mehmed-Pasa. Cand ajunse Hafiz-Pasa
in campia Senaudin langa Nicopol, la satul Chiselesti 3), Vornicul Dimu sau Dumitru, capul ostirei romane, se preach. ca e
InsArcinat de Mihai spre a trata de pace si, sub pretext ca" aduce carAle cu tributul, el apropie de tabara turceasea tunurile
sale acoperite cu postav rosu; 20.000 Romani deter% deodata,
si fara veste n'avala asupra Turcilor ce erau d'abia 3.000, care,

foarte putin stand Impotrivg, deterA dosul si scaparg In Tarnovita 2). Vornicul Dimu se Intoarse la Mihai, in Caracal, cu doua

tuiuri, ce luase din acea izbandA. Mihai trecit atunci cu toatA

oastea sa Dunarea mai presus de Nicopol si IntampinA pe HafizPasa, caret cu osti ce cApAtase din Dobrogea si Zagre 3), in numar de 13.000, venea sa -ii rgzbune invingerea. Mihai-Vodl izbeste de fatA pe Turd, ii biruie, pe multi ucide, pe altii Ii Imprastie, le coprinde tunurile sitoatA talAra 9. Spun ch. in aceasta
invingere, Hafiz-Ahmed-Pasa perdit tot, Inca, si hainele sale si
turbanul, si ca Mihai, vrand sa -si radg de dansul, Imbeac5, o baba

lAtrana cu hainele si turbanul Pasii si o arata armiei sale,

zicand : lath' Serdarul ; l'am prins ; cel putin nu e deosebire
dela unul pans la altul" ; si radea zicand acestea 9. MihaiVod5, so apucA apoi a bate cu tunurile cetatea Nicopolei si Sam-

bgt6, in 10 Septemvrie, dete un asalt mare, dar nu putia intra

In cetate, cki Turcii zideau noaptea aceea ce sp'argeau Romanii
ziva. Dupa ce mai sezit Mihai -Voda acolo trei zile, arserA orasul si

plenuira tara lmprejur, lapoi] purcese cu toatI oastea in sus spre

Vidin. Sangiacul ce rama'sese acolo trimise de grab de stranse
1) Engel, 246.-2) Seadedin; Hammer, II, 290 *i 299 ; Mag. ist., IV, 289.3, Seadedin. 4) Mag. ist., IV, 290 ; D'Ambry, 849. 5) Seadedin.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

215

tots Turcii din tinutul Vidinului qi trimise i la Beiul dela Baia

de vertirg oti Intr'ajutor i e1 intru Inthmpinarea lui Mihai-Voda
in esul Vidinului. Razboiul tint" tare si multh vreme; In cea de
apoi, furh biruiti Turcii, cu multh peire a lor ; putini scapara in
cetate, ceilalti furs taiati, goniti, risipitd. In goana ce dete Turcilor, Mihai, ce duph obiceiu se aflh In fruntea ostilor, cautand
a se bate singur ca un soldat, precum faceau eroii vechimei, Invaphiat de bhrbhtia sa, farh, s, simta, se vazid singur, razletit de
oamenii ski. 0 teats de Turci, vhzandu-1, se Intoarserh cu mare
furie asupra-i; Mihai se aphra vitejete, ucide vr'4) cati-va din
dusmani, dud un Turc cu sulita, o impontih asupra lui si i-o Infipse putin In phntece. Dar Domnul, vazand primejdia, se grabl
a apuch sulita cu ainhndoua manile de fier i chuta in toate par tile ca
.vie cine-va din boieri in ajutor sh-1 izbhveasch de
peire. Alti boieri mai aproape nu se aflara, fa'rh numai Preda
Buzescul si frate-sau Stroe Stolnicul, care grhbira de taiara capul
Turcului i pre celelalte sotdi ale lui, i izhavirh pre Domnul lor,

care le fu totdeauna recunoscator pentru barbatia ce ariltara

atunci 1).
Dupa aceasta bgthlie sezil Mihai-Vodh, sub cetate zece zile deplin,

arzand imprejur toata marginea tariff turceti; apoi, cu toate otile i cu toata dobhnda, plech spre a trece Dunhrea pe la Rueava in tars. Insa, dad fur% ostile jumatate trecute, se lasa un
\Taut cu vifor pe Dunhre, incht fu silica cealalth jumatate din

armie a Wepth zece zile panh se potoll vhntul, in care vreme

otirea a tot plenuit i ars tara turceasch Imprejur. Dup'aceea
treat i ea i se adunarg in 5 Noemvrie ; iar Domnul cu toti
boierii se intoarse In scaun in Thrgovite 2). El aduse In tars
16 miff cretini de ambe sexe din Bulgaria cu averea lor, pe care
Yi aseza In tail, dandu-le pamanturi spre a umpleh locurile pus-Hite de Turci 3). Apoi, cum ajunse In Capitals, trimise in dar lui
Bathori, din dobanda lui, pe fratele Paii de Anatolia ce prinsese

In bhtaie, un steag mare aurit cu o coroana de argint poleit i

un banger turcesc intr'o teach de our 4).

') Mag. ist., IV, 290.-2) Ibid, 291.-3) Bethlen, IV, 173; D'Ambry,
849.

4) Bethlen, ibid.

Vezi in Biseliu mai multe amarunte,

www.dacoromanica.ro

216

N. BALCESCU

XLII.

Aceste stralucite izbanzi ale lui Mihai-Voda spaimanta pe Turcii

ce se luptau in Ungaria slincuragiara pe crostini. Satargi-MehmedPasa, care, dupa cum stim, cu o puternica oaste, prin [sapaturi de}
mine si dose asalturi, bated Oradia-mare, ce era vitejeste aparata
de locuitori, cum afla veste ca trei casteluri mici din Ungaria picase in mama Nemtilor, ea, Buda e asediata si, in sfarsit, ca Mihai-

Voda a batut pe Haflz-Pasa, se ridica cu ostirea si se trase spre

Solnoc_i Sigismund Bathori se intoarse la Cluj, undo licentie
ostirea si-pleca cu principesa in preumblare prin tara2), rasufland
atunci de temerea ce avusese de Turci,Inceph a-i fi frica ca nu
cum-va imparatul, folosindu-se de Invingerea Turcilor, mai sigur

si slobod in miscarile sale, sa nu voiasca a-i impune aspre

conditii. incepa a se cal din non ca s'a urcat pe tron si scrise
deputatilor sai la Praga ca sa caute cel putdn a dobandl ca sa
i se adauge, pe Tanga principatele Oppeln si Ratibor, tinutut
Kremner in Moravia, cu o pensie de 50.000 scuzi de our si amnistia despre revolutia aceasta a Transilvaniei 3). In vreme ce
ambasadorii sai lucrau cu inima la Praga si izbutira pans in sfarsit
a dobandi conditii foarte favorabile dela imparatul s,i astfel cum
nu se asteptau a dobandl, partida contrarie Austriei, care scum
era foarte mare in Transilvania, lucra mai cu grabs, folosindu-se
de on -ce zgomot ce facea pe Sigismund a-si schimba parerea,
aratandu-i neincetat ca tractatul lui cu Imparatul este o mare
ocara pentru dansul si va fi o pata vesnica pentru familia lui;
cg din print suveran a ajuns rob al Austriei; ca, de va pune in
indeplinire un asemenea tractat nedrept, trebue sa se teama de
viata lui, si ca, in sfarsit, Transilvania are sa fie In primejdie d'a
fi napadita de Turd, earl nu vor suferl nisi odata pc) Casa Austriei sa stapaneasca aceasta tara 4). Ei ziceau ca tara e ostenit'a,

de razboiu si ca singura mantuire pentru dansa e alianta cu

Turcii. Dar, fiind-ca Sigismund are legaturi prin juramant cu
Mihai-Voda d'a nu se deslipi de imparatul si d'a nu incheia aBanta cu Turcul, e bine ca Sigismund sa abclice in favorul varului sau, Cardinalul Bathori, pe care sa-1 theme din exi13); si
1) Hammer, II, 290.-2) Tomasi, 61.-3) De Thou, XIII, 326.-4) Idem,
327.-5) ,'fag. ist., 1. c.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

217

Incheiau fachndu-i un tablou ingrozitor de primejdia la care se

expuneh insusi i de nenorocirile cari vor impovarh patria sa,
jurandu-1 sa primeasca mai bine dragostea rudelor sale cleat
jugul nesuferit al Casei austriace.
Aceste povetd le auzih adesea Sigismund dela eel ce-1 inconjurau 1); acestea i le stria, Hatmanul Zamoisky, cumnatul sau din
Polonia' -). Un iezuit anuine Kaboi izbutl In sfarit a indupleca.
pe Sigismund ca sa theme din Polonia pe varul sat Cardinalul
Andrei Bathori 3). Acosta, cum i se vesti ca poate a se intoarce
In Transilvania, unde 11 a0eapta un tron, merse la Cracovia de
lua sfatul regelui Poloniei si lui Zamoisky i apoi, sub haine de
negustor, ajunse in Transilvania, In Luna lui Fevruarie 1599 4)
i merse la Sibiiu, unde se aflh Sigismund cu sotia, sosit1 din
preumblarea princiara, i unde, fiind la hotarul Tarii-Romaneti,
Mihai-Vodil trimisese boieri de-1 complimenta 5).
XLIII.

Sigismund primi foarte bine pe Cardinalul i ii arata multa

dragoste. El varsa multe lacrami Imbratiindu-1, crezand cu aceasta sa s,tearga aducerea aminte a trecutului ; se umill far,
demnitate inaintea dusmanului sau ; 11 ruga sa-i erte nebunia
ce facuse, impins de sfaturi rele si oarba patima ce 11 pornise
a face at to rau familiei sale ; 11 jury in numele lui Dumnezeu
sa primeasca, ca o stergere a acelei ocari, aceasta deschisa destainuire ce face si d'a nu 'Astra, despre aceea nici o manie 6).
Cardinalul, staphnit de dorinta de a se urea pe tron, inchise in
inima lui pentru un minut toata dumania sa impotriva fatarnicului sau var i raspunse la fatArnicia lui cu asemenea Naynicie i cu semne de dragoste 1). Ei plecara impreuna la AlbaJulia, unde Sigismund, spre a trage mai mult prietesugul si increderea varului sau, 11 opri sa eaza in cash,'-i. Se minunau toti
oameniivazandu-i in toate zilele preumblandu-se impreuna Intr'aceeai trasura si arattinduli atata dragostecum acesti dusmani de athtia ani Incepura Indata a se iubl atht de mult s). Si1) De Thou, XIII, 297. 5) Istvanfi, 452. 3) De Thou, 297.-4) Istvanfi,
452. 5) Tomasi, 79. 6) De Thou, XIII, 297. 7) Istvanfi, 452. 8) De
Thou, XIII, 298.

www.dacoromanica.ro

218

N. BALCESCU

gismund se invol cu Cardinalul ca sg-i plateascA in tot anul 24.000

scuzi de aur, sd-i des in stapanire cetatea Bistrita cu Omantul

sau si a zecea parte din venit, si alto cetati mai mici si venituri 1). Apoi ambii plecara, la adunarea dietei ce se convocase la
Medias, In luna lui Martie. Acilea mai Intaiu se revoa osanda
Impotriva izgonitilor din tail,. Cardinalul s,i cu partizanii sai c5,pdtarg iarasi cu cinste rangul si avutia lor, facandu-se Intru aceasta un edict prin care se poruncia ca totd sari au vr'un exemplar din actul de osanda facut inainte, sa.-1 aduca guvernului spre
a fi arse, sub pedeaps'a de o gloabg de 200 scuzi de aur pentru

acel ce va (Ilea aceasta porunca, 2). Se propuse apoi la diets sa

se aleaga Cardinalul de print al Transilvaniei si toata, nobilimea
ungureasc'd grdbia cat putea aceasta alegere. Sigismund tine, in
treaba aceasta, un lung cuvant in limba ungureasea. El vorbi mult
despre slujbele ce Cardinalul a facut Crestin6tatii si faptele cele
marl ce tatal sau (?) Stefan Meuse in vremi de pace si de razboiu.
Vorbi inc a si mai mult de tot ce el insusi Meuse pentru binele statului; si, dupa ce a aratat primejdiile In care era Tran-

silvania, zise ca, vrand a o feri de toate acele calamit4i, nu

vede alt mijloc mai bun si mai lezne cleat sa puns pe Cardinal
in locul lui, dandu-i sarcina carmuirei, ce el nu se mai simte in
stare d'a purta.
Cunoasteti, ad'aoga el, si primejdiile in care m'am aflat m'au
invatat ca not avem deopotriVa a ne teme de puterea ambilor
imparati, vecinii nostri, In contra carora am avut a tine atatea
razboale. Este peste putinta sa ne bucufam de pace, de nu vom ga,s1
mijloacele d'a cruta (iconomisi) inteaceeasi vreme p'amandoi acesti

stapanitori. Unchiul meu, politic iscusit ca si cApitan viteaz, de

mai multe on mi-a zis-o, and eram copil; dar dac6 n'am urmat

acele sfaturi intepte, voiu Inca! a drege toate relele ce nesocotinta mea a facut si a rasa locul varului meu, care, singer
numai, poate priveghia la pastrarea acestei provincii si sai-i aduca. paces. El are curagiu si statornicie si se bucurrt de o sgnAtate des'avarsita,. Slujbele cele mari ce a facut la ambele
impa.ratdi 11 fac a fi cinstit de dansele ; si el are Inc de prieten
de aproape pe Craiul Poloniei, acest puternic vecin, Incat oricum s'ar Intoarce trebile, domnia acestui print va fi fericita.
1) Istvanfi, 452. 2) De Thou, 327.

www.dacoromanica.ro

ROMINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

219

Transilvania, sleita si ostenita de athtea perderi, are trebuinth

de pace si numai Cardinalul o poate iconomisi cu ambele puteri vecine. Polonia si Moldova, cari au mare credit la Poarth,
fiind in interesele noastre, va fi lezne d'a tine pacea cu Turcul.
Si nici despre partea imparatului nu e mai grew ; acest print
n'are nimic a se plange de Cardinalul, care apoi are protectia
Papei si, chnd 'curtea Romei va prim' alegerea sa, imphratul nu
va mai Indrazni nici a misca.
Cat pentru mine, adaugh el, sunt bolnavicios. Phrul meu cel

alb, cu toate ca sunt intro varsth putin inaintath

sff

boalele

ce simt in trupul meu, ma silesc a 'Asa chrmuirea statului. Insufletit d'un adevarat zel pentru patria mea, las de bun vole
sceptrul la un om care are puterile trebuincioase ale duhului si
ale trupului sere a purth aceasta sarcina. Abdicarea mea nu e
nepilduith. Carol al V-lea si veo cati -va alti regi, a chror aducere aminte totdeauna va fi vrednich de cinste, dupa ce multa
vreme sff duph legi au chrmuit pe popoarele lor, au preferit man-

tuirea patriot for la interesele for particulars si s'au dephrtat de

bung vole de grijele chrmuirei".
Duph aceea el acorda o amnistie generals despre trecut si
puse pe toti deputatii, oameni obisnuitd din cele trecute a prim'
toate poruncile cu supunere si rabdare, de jurarg, credinta Car dinalului. Acesta, duph ce fach. si el jurhmant deputatilor 1),
multumind lui Bathori si la toti deputatii tariff, trimise Indata

pe unul din ofiteril sgi la Poarth ca sa capete o trecere slobodh pentru ambasadorii sai, cari sa trateze cu Sultanul.
Acest trimis chphth dela Turci o vests de mhtase tesuta cu
aur, dupa cum se obisnueste, sff fu inshrcinat a spune staphnului shu ca poate papa in cele patru urmatoare luni sa trimith pe ministrii si darurile lui 2).
Aceastg revolutie din Transilvania fu privith de Romani ca
un complot pentru peirea for si a Domnului lor 3). Cronicele
romanesti acuza cu acrime viclenia Muth de Sigismund, abdicand In favorul Cardinalului, numai ca sa poata face pace cu
Turcii, dela cari el era oprit prin juramantul facut lui Mihai, si
prin aceasta sa -1 Insole. Cea dinthiu abdicare a lui Sigismund
silise pe Mihai-Vodh a se inchina Nemtilor si Inthrath pe Turci
1) Istvanfi, 452. 2) De Thou, 328-29.

3) Mag. ist., IV, 291.

www.dacoromanica.ro

220

N. BILCESCIT

asuprg-i, si caud, primejduindu-se a supAra, pe Nemti, MihaiVodg primeste alianta, cu Sigismund, acesta, prin a doua abdicatie, da tara in mina prietenulul Turcilor, Polonilor si lui Ieremia-Vodd, coalitie dusman4 de moarte a lui Mihai-Vodh, care
acum punea in primejdie mare si tara si tronul s'au.
Drept aceea cum aflA Mihai-Vod6 de noua revolutie a Transilvaniei, el puse mina pe sable.

www.dacoromanica.ro

CARTEA IV

UNIT ATEA NATIONALA

(Aprilie 1599 -- Tulle 1600).

Pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati se Intinde o

tax% mandra Sl bine-cuvantata intro toate tarile semanate de
Domnul pre pamant. Ea seamana a fl un maret si intins palat,
cap d'opera de architecture, undo sunt adunate si asezate cu
maestrie toate frumusetile naturale ce Impodobesc celelalte tinuturi ale Europei, pe care ea cu placere ni le aduce aminte.
Un brat" de munti ocoleste, precum zidul o cetate, toata aceasta
tare, si dintr'insul, ici-colea, se desfac, Intinzandu-se pans in
centrul ei, ca niste valuri proptitoare, mai multe siruri de dealuri nalte si frumoase, marete pedestaluri Inverzite, earl varsa
urnele for de zapada peste vai si peste lunci. Mai presus de
acel brat' muntos se Inalta doua piramide mar; de munti, cu
cresteteIe Incununate de o vesnica diadems de ninsoare, care,
ca doi uriasi, stau la ambele capete ale Orli, catand unul In fate,
altuia. Paduri stufoase, in car; ursul se plimba in vole ca un
domn stapanitor, umbresc culmea acelor munti. i nu departe
de aceste locuri, car; iti aduc aminte natura tarilor de miazanoapte, dal, ca la portile Romei, peste campii arse si varuite,
undo bivolul dormiteaza a -lone. Astfel miaza-noapte si miaza-zi

traesc inteacest tinut alaturi una de alta si armonizand impreuna. Acl stejarii, brazil si fagii trufasi inalta capul for spre
cer ; alaturi to afunzi Intro mare de gram si porumb, din care

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

222

nu se mai vede calul si calaretul. Ori incotro to -i uita, vezi colori felurite ca un Intins curcubeu i tabloul cel mai incantator
farmeca vederea : stand prapastioase, munti uriai, a caror
varfuri mangaie norii, p'aduri intunecoase, lunci inverzite, livezi
mirositoare, vai racoroase, garle, a caror limpede apa lin curge
printre campille inflorite, paraie repezi, care mugind groazniG
se pravalesc in cataracte printre acele amerintatoare stand de
plated care plat vederii si o spaimanteaza tot de data. Apoi

in tot local dai de rauri marl, cu nume armonioase, a caror

unde port aurul. in pantecele acestor munti zac comorile minerale cele mai bogate i mai, felurite din Europa: sarea, ferul,
argintul, arama, plumbul, mercuriul, zincul, antimoniul, arsenicul, cobaltul, tuteaua, teluriul i, in sfaqit, metalul eel mai imbelsugat decht toate, aurul, pe care 11 vezi stralucind pans 5,i prin
noroiul drumurilor.
Astfel este tara Ardealului.
Dar nu numai artistul i naturalistul, ci Inca strategicul, politicul i archeologul au de multe a se minuna intr'acest impodobit tinut. Cel dintai va privi i va cerceta cu mirare aceasta
puternica i Intinsa cetate naturala, scaparea neamurilor in epo-

cele grele ale istoriei lumei. De on unde vei yen!, ai sa urci

mult spre a ajunge la &Ansa i nu poti intra fara a nimeri pre
eapte porti intarite de natura, lesne de aparat, foarte anevoie
de cuprins. Politicul va admira felurimea natiilor 1 a religiilor
adunate din toate colturile lumii pe acest pamant, unde Dumnezeu Insusi pare a le fi chemat, Intinzand inaintea for o masa',
aa de Imbelugata, cum i minunatele institutii democratice ce
au ocrotit aceti munti, pe cand despotizmul le matura din toata,
Europa. In sfarit istoricul-archeolog va cerceta cu interes suvenirile si ram4itdle Dacilor, a acestui viteaz i nenorocit popor, cea din urrna odrasla din acel neam minunat al Pelasgilor,
care se arata la leaganul civilizatiei tutulor popoarelor si forma
varsta eroica a omenirii. El va intalnl Inca la tot pasul urmele
de uriasi ale plaporului roman, domnii lumii, caci Ardealul e
cea mai frumoasa parte a Daciei ferice (Dacia felix), draga tara.
a Cesarilor.
Acl erau Apulum, Salinre, Napoca, Patavium, Praetoria Au9 Gerando, o. c., I, 35.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

223

gusta, Aqua, Auraria, frumoase si insemnate'colonii romane,

din care patru cu drept italic, si cea mai vestita decat toate,
Sarmizeghetusa Regia, capitala lui Decebal, numita apoi Ulpia.
Traiana, de a carei ruine plina e si astazi valea Hategului. 1}
Ratnasit,ele templurilor, basilicelor, apeductelor, bailor dau si
astazi puternica dovada de cultura cea mare in care ajunseseDacia sub Romani.
II.

Dar nu tinii. nici doua veacuri Inflorirea Daciei si Imparatul

Aurelian, la 274, is,1 retrage legiunile dinteinsa si o lasa, In
manele Got,i lor. D'aci inainte cumplite nevoi, in vreme de mai
multe veacuri, coplesira Dada. Aflandu-se in calea barbarilor,
peste dansa se varsa mai Intai acel ingrozitor potop de neamuri, care Ineaca toata Europa. Dupa, Goti, Hunii cei groaznici,
Gepizii, Avaril, Bulgarii, Pacinatii, Comanii, 'etc., trecura asupra-i pans &gra sfarsitul veacului al IX-lea, dar fa'ra a o putea.

Insa ineca, Med a putea sill pe locuitorii ei a-si parasi patria.

In acele vremi grele, Ardealul mai cu seams fa scutitorul natiei romane. in muntli lui scapa locuitorii Tarii-Romanesti si
ai Moldovii, cand se vazura napaditi de barbari, de unde, and
se mai limpezea local de dusmani, ei se scoborau la sesuri &tea caminele lor. Era atunci '(in veacul al 1X-lea), dupa', caderea
Avarilor, Dada libera si, in vreme ce in Dacia inferioara se Internet& Banatul Craiovei, in Dacia superioara se Intemeiau mai
multe staturi romane libere.
Pe la Inceputul veacului al X-lea domniau peste Ardeal, Banat
si Bihor, ducii romani Gelu, Menomorut si Glad. Cand un nom

neam barbar din Asia, Ungurii, avail asupra-le, Romanii statura puternic Impotriva acestui nou potop. Dupa doua lungi
razboaie, ducele Ungurilor, Arpad, Inca nu putii cuprinde Bihorul, tara lui Menomorut, s,i tocmai dupa moartea acestuia,
intra In stapanirea ei cu drept de mostenire, fiind-ca fiul sau
Zona luase in casatorie pe fiica ducelui Menomorut. Gelu, Domnul Romanilor din Ardeal, Inca se Impotrivl eroiceste ungurului

Tuhutum si muri In Wale de o moarte glorioasa pentru pa1) Hag. ist., I, 19 i III, 97.

www.dacoromanica.ro

224

N. BALCESCU

tria sa (904). Atunci, Romanii, vazand moartea Domnului lor,

.dedera mana cu Ungurii de bung -voia lor si isi alesera Domn
pre Tuhutum, tatal lui Horca" 1).
Ash Romanii, nu Invinsi si cuprinsi Rind, dar printr'o unire
politica, primira pe Unguri in tara lor. Intr'acest chip, dupa un
razboiu sangeros, intrara Ungurii si in Banat, unde domnift Glad.
La inceputul domnirit Ungurilor soarta Romani tor fu mai
blanda. Ei t i pastrasera constitutiile lor provinciale cut ducii
lor proprii ; Romani' erau atunci soti. ai Ungurilor, iar nu supusii
lor. Tot Ardealul nu Incapuse Inca in stapanirea Ungurilor, si pe
langa hotarele de miaza-zi se aflau ducaturi cu totul libere, pre.cum erau cele ale Fagarasului, Omlasului si Maramuresului. In
celelalte parti ale Ardealului supuse Ungurilor, acestia erau foarte

putini: mai molt o armata cleat o populatie. Afars de dansii,

se mai aflau atunci In Ardeal niste oarde ce locuiau muntii de
catra rasarit. Acestia erau din acela neam, Sacuii, ce se cred a
fi ramasite din stile lui Atila. Ei erau impartitd in scaune si
aveau o organizatie cu totul democratica.
Mai tarziu, pe la anal 1143, o colonie germana vent in Ardeal,
-chemata fiind de Craiul Gheiza al 1I -lea si asezata de dansul in pa-

mantul numit craiesc. Cu toti Ungurii, Sacuii si Sasii, [tot] Romanii, cu Coate ca multi din ei trecusera in vecinele principate,
ramasera lush' tot in mai mare numb In Ardeal ss isi pastrasera,
pans In al XIII-lea veac, impreuna cu simtdmantul drepturilor de
mosteni ai tarsi, Inca multe drepturi si pamanturile lor 2). Dar
gelozia natiilor ce vecuiau cu dansii inteaceeasi tara, iar mai cu
seams de cand ducii Ungurilor se urcara la vrednicia de Crai si
introdusera iobagia, incepura a trath pe Romani ca o natie cuprinsa si, dupa dreptul cuprinderilor de atunci, II despuiara dd
pamanturile lor, spre a si le impartl intre sine ,i a readuce pe
mostenii tArii in starea de iobagi.
Romanii nu suferira in tacere tirania si reducerea lor din stare
de natie libera la starea iobagiei. Dar norocul nu-i ajuta si toata
[ =00 -care] rascoala nefericita, ingreuia, mai malt jugul lor. Astfel
Inca din vremea lui Stefan, craiul Ungariei, in Banat, Optum, nepotul ducelui Glad, vazand tendintole tiranice ale Ungurilor, chema
1) Mag. ist., III, 109-10.

2) Vezi diplomele lui Andrei al II-lea, din

anul 1211 i 1222.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

225

poporul la arme si, dupa un Infricosat razboiu, numai prin tradarea generalului sau Cinad, fu Invins. Apoi mai tarziu, nand jugul

ajunse si mai greu, Romanii, redusi 'scum toti In stare Varaneasca, se sculara in mai multe randuri In veacul al XII-lea, al
XIII-lea si al XIV-lea. Istoria Ardelulului si a Ungariei de pre
acele timpuri e plina de ass numitele rdscoale fcircinelti (tumultus rusticorum). Aceste rascoale nu erau numai ridicarea
iobagului catra, stapanul sau, dar mai mult rascoala simtimantului national al unui popor chinuit de alt popor. De atunci ura
neamurilor lua proportti marl si, in vreme ce aceasta deosebire
a sangelui slujia impilatorilor de pretext la tirania lor, In inima
impilatdlor ea hrania vecinica dorinta a neatarnarii.

Jugul Romani lor in Ardeal se Ingreuia nu numai din partea

nobililor Unguri, ci Inca si din partea popilor catolici. Era o Intreita tiranie: religioasa, politica si social& La 1366 Ludovic I-iu,
regele Ungariei, dedese voie nobililor sa starpeasca de tot natia
romans 1). Aceasta crunta prigonire ajunse atat de nesuferita,
incat la 1437 Romanii apucara cu totii armele impotriva tiranilor. Ei isi alesera povaluitor pe Antonio Magnu. -Ungurii chemara Intr'ajutor pe Sacui si pe Sasi, se conjurara Impreuna si
facura legatura, spre apararea comuna si starpirea Romani lor,
intarind cu juramant a for legatura, In 17 Septemvrie 1437. Aceasta legatura o mai Intarira Inca in 2 Fevruarie 1438 si fu temelia constitutiei ce a domnit in Ardeal pans la anul 1848. Dar
taranii romani, ajutati si de putinii nobili din neamul for ce se mai
pastrase, tinura razbolul mai bine de doi ani si tocmai la 1439,
cazand asupra-le toata puterea Ungariei, ei se linistira, dupa ce
insa Craiul Albert be dote libertatea de a se stramuta, in on -ce loc
si yeti nand le va placea. inaltarea Romanului loan Huniade la
guvernul Ungariei si aceea a lui fiu-sau Matei la demnitatea de
Crai opri furia Ungurilor d'asupra Romanilor. Matei pedepsi Inca
cu crancenie pe cerbicosii nobili Unguri din Ardeal, rebelati In
contra-i, sub pricinuire ca nu vor a se supune la un Craiu roman.
Vrand s des satisfactie cererilor poporului roman, dela 1437, el
9 Katona, X,. 375.
Balceseu.Romanii sub Ofihai- rbevod Viteasul.

www.dacoromanica.ro

15

226

N. BALCESCU

II scapa de dijmele ce Oath, la popii catolici si it apArn de asupririle nobililor. Craiul Matei, ca si tatal sau Joan Huniad, spre a ridich

natia lor apnsata, nu stin face alt-ceva decat a inmulta numarul

nobililor romani. Aceasta mnsurn fu slabs in adevnr, end acesti.
nobili, sau erau snraci si neputinciosi a tined frunte numeros,ilor
nobili, sau de erau bogati dobandeau interese protivnice multimii
si se inecau In aristocratia maghiarh, pierzandu-si nationalitatea,..
Adevar e ca Corvinii, innitati In marirea lor prin Unguri, careii priveghiau de aproape, stiindu-i de singe roman, nu puteau face

mai mult. Ei nu puteau si de ar fi avut acele idei si ar fi vrut

sa desfiinteze regimul feodal sau sa goneasch pe Unguri din pnmantul Romanilor si sa despartn acestora, din Crnie, tarn deosebitn. Cu totul impotrivin, tintirile lor erau sa Ingloteze pe toti
Romanii in acelasi stat cu Ungurii pentru aceea ispitirile lor
nenorocite de a cuprinde Tara-Romttneascn si Moldova.
Dar cu craiul Matei muri si dreptatea, dupe spusa si de asthzi
a poporului in Ungaria si Ardeal, si asuprirea tnranilor romani

crescii din zi in zi. La anul 1514 izbucni acea revolutie a tnranilor din Ungaria sub Dozsa, ingrozitoare prin crancenia faptelor el si a pedepselor ce trase asupra -i. Romanii din Banat,
precum si chiar nobilii romani din Maramnres, luarn parte l'aceasth revolutle. Thrartii romani din Ardeal ce nu se miscasera,
impnrtasirn pedeapsa celorlaltd si perdurn dreptul a se muta de
pe` o mosie pe alta. Apoi se introduse si cartea de legi a lui
Verboczy, care legiuia eh Varanul n'are nimic afara de simbria

pentru munca sa (rusticus prwter mercedena laboris sui, nihil

habet).
Pedeapsa dumnezeeascn nu intarzie a izblpe aristocratii unguri.

Cand puternicul Sultan Soliman navali asupra Ungariei, VA."-

ranii nu vroira a se scula spre a aphra o patrie unde nu li s'a

lasat nici un drept ; si Ungaria cazit pentru totdeauna, impreunn
en Cralul sau, in bhtnlia memorabiln dela Mohaci (29 August 1526).

Banatul de atunci cnzii cu totul in stnpanirea Turcilor si Ardea-

lul rnmase sub printi unguri alesi si vasali ai Portdi. Aceasta

noun epoch in care intrn Ardealul fu si mai fataln Romanilor.
Atunci se ivirn acele legi batjocoritoare pentru Romani, prin
care veneticii unguri si sotii lor ocarnsc numele si neamul lor;
religia lor numai o sufereau vremelniceste si pe dansii ii declarn
de hoti, talhari si vagabonzi in tara lor, mostenith dela pnrintd;
www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

227

legi care cu totul ii depdrteazd de slujbe civile ; nu le iarta a

mnblh cu sabie, palos si altd amid, pedepsind cu tiiiere de mama
dreaptd pe acela la care se va gas' o pused ; legi prin care nu
le este ertat a purth haine de postav, nici pantaloni, nici cizme,
nici pillarie de un florin, nici camase subtire, apoi alte nenumdrate legi despre iobagie vesnicd etc.
Ura nationals a Romanilpr in contra tiranilor Ungurise Intrupd atunci in oare-cari individualitati puternice, care, Med a simtl
poate, se fdeurd organul el. Astfel Stefan Mailat, roman din tlnutul Fdgdrasului (1537 1541), mai apoi Gaspar Bekes dela
Caransebes (1573-1575) si Pavel Macikasi (1586) clatird torta
discord iei peste capetele Ungurilor si ii vdtdmard greu prin rdscoalele si rdzboaiele ce atatard. Astfel viteazul Dorian al Moldovei Pdtru Rare de zece on nav,li In Ardeal (1528-1544), pustiind cand pe Sasi, cand pe Sdcui, cand pe Unguri, si reelamand
mosie parinteascd in acea taro. Si indatd dupiaceea, AlexandruVon, al Moldovei si Petru -Vodi al Tarii-Romanesti intrard (1550,
1552, 1553, 1556 si 1557), mij19cind intre deosebitele particle si

totdeauna pedepsind cand pe unii cand pe altii din asupritorii

Romanilor. Aceste intampldri facurd eh, in acest veacRomanii
dintr'o parte si dintr'alta, a Cupatilor se freeard unii cu altli,
isi vdrsard durerile,Isi aduserd aminte traditiile unui train comun

sidorira infiintarea lui. De atunci, de eate on un steag roma,nese se iveste falfaind ilk, varful Carpatilor, Ardealul intreg se
Irffloard Romanii de nh'dejde, tiranii for de spaimh.
IV.

Am vdzut in cartea din urmd cum, schimbandu-se lucrurile

si vremile, ajunse Ardealul in stap'anirea Cardinalului Andrei
Bathori, prietenul Polonilor, al Turcilor si a] lui Ieremia-Vodl
Movild din Moldova, toti dusmani Inversunati ai lui Mihai-Vodd.

Cea dintaiu griji a noului stapitinitor fu d'a trimite un sol la

Poarta spre a incheia pacea, si Poarta, dupd ce intoarse pe sol
Cu rdspuns favoritor, nu intarzie a trimite in Ardeal un eiaus
spre a trath de pace. Cardinalul se ardth dintru'ntaiu ca voeste a
sta neutrit si a fi totdeodatd prieten si cu Turcii si en Nemtii 1),
1) Ton-Iasi, 75.

www.dacoromanica.ro

228

N. BALCESCLT

eumpanindu - se astfel Intro ambele aceste parti razboitoare,

pang s vaza care ii va da mai mari foloase, Pentru aceasta,

hotari a trimite o solie la imparatul. Acesta primise bine pe
solii trimisi de Sigismund si ii pornise Inapoi cu conditii moderate 1). Abih esisera ei din Praga cand imparatul afla revo:
iutia din Transilvania. Maniat foarte, vazandu-sd inselat astfel
de usurinta sau viclenia Ungurilor, el porni indata pe docto rul Pezzen cu porunca sa arestuiasca, pe soli on -uncle ii va
gasl 2). Acestia, ajungand la Thorn, aflara ca Sigismund, cu
obisnuita sa usurinta de _minte" 3), lasase Ardealul Cardinalului

si hotarlra, sa nu mearga mai departe pang sa afle vointa Cesarului 4). Acolo ii ajunse Bartolomeu Pezzen si ii puse sa faca
juramhnt de credinta Imparatului, si ei nu se intoarsera in Ardeal deck mai tarziu, dupa moartea Cardinalului 9). Dar In Ardeal acesta revocase pe soli din insarcinarea for si trimise in
locul for la Imparatul pe Kamuth, care fu arestuit de Pezzen la
Viena, iar cartile lui i se luara si se trimisera imparatului 0).
Pezzen, sosind in Ardeal, gasl interesele stapanului mult mai rail
deck banuia. Nobilii si pupoarele erau foarte Intaratate Impotriva Austriei si erau en totii incredintati ea era mult mai bine

pentru dhnsii d'a se bucura de dulcetile pacii sub un print pamantean, care are invoirea si ocrotirea Turcului, decht a avea
de stapan un strain care sa-i arunce fara indoire intr'un razboiu sftngeros 7). Cu toate acestea Cardinalul, cautand a eastigh
vreme, scrise lui George Basta, generalul Imparatesc ce se aflh
cu oastea sa la Casovia, si 11 ruga d'a nu-1 supara si lovi nici
intr'un chip, eaci el voete a intarl toate cele incheiate cu solii
lui Sigismund de imparatul ; ea el n'are alte tintiri deck pastrarea pacii si a bunei randueli in Ardeal; ca astfel umbletele

lui nu vor fl neplacute si nu va ti nevoe a Intrebuinth sila

catra, un print aliat al imparatdei 8). Basta asculta bucuros aceasta rugaciune si dete porunca la ai sal d'a nu supara, nimeni
hotarele Ardealului 9). Pezzen se intoarse la Praga pe la sfarsitul
5) Istvanfi, 452.
2) De Thou, XIII, 329; Orteliu, 433. 9) solita instabilis animi mobilitates, Istvanfi, 452.-4) Istvanfi, 452; De Thou, 329;
Bethlen, IV, 248 ; Orteliu, 438. 5) Istvanfi, ibid. 6) Bethlen, IV, 248.7) De Thou, XIII, 330.
9) Ibid.; Orteliu, 132 ; Doglioni, Del theatre
universale de' prencipi, II, 744. 9) Spontoni, 83.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

229

lui Aprilie. Cardinalul ii daduse o scrisoare &gra Imparatul,

prin care ruga pe M. S. a credo eh' el e gata la on -ce slujba,
mai cu seamy in ce priveste interesul comun al crestinatalii ;
ca spre a sfOrsi in pace pricea ce s'a ivit, el va trimite indata
soli cu depling imputernicire 1). El propunea Inca ca, spre a
strange si mai molt legatura sa cu Imparatul, sa i se dea in
casatorie pe princesa Maria-Christina, care acum se invoise a
se despArti de Sigismund Bathori
AceastO juna si frumoasa
princesa, jertfitil prin o politicA perfidy ca sa fie sotia lui Bathori, dupa, patru ani de suferinte, acum, prin invoire cu sotul
ei, iscalise acturile prin cari cerea Papei a strica unirea lor. Pricinuirea fu neimplinirea casatoriei. Acesie acturi se atestara
de Cardinalul Andrei 0 de alti trei martori din partea printului
si patru din a princesei, intre cari era duhovnicul amtinduror
si doua dame din casa sa, de cele mai aproape de persoana
ei 3). Atunci se ivise in public multe fabule spre a talmacl neputinta fizicil a lui Bathori. Lnii ziceau ea el fusese legat prin
farmecele unei babe fermecatoare numita Ioana care era a lui
Joan Koacock 4). Altii prepusera ca mama lui Stefan Bocskai,
dorind ca Sigismund sa iea in casAtorie pe o fficii a ei si neizbutind, caci vanitatea lui II Mai a prefer& pe nemtoaica, prin
farmece II leg% 6). Cardinalul p-orni atunci la Roma pe secretarul sat." Tomasi, mai pe urma autor a &Ma scrieri despre acele tirnpuri, ca sa vesteasca Papei inaltarea sa pe tronul Ardealului si sa-1 roage a-i da iertare spre a se puteh cununa, cu
Maria-Christina. Papa, primind actele de despgrtenie, strict"
casgtoria, in 14 lulie (1589)1 inteun consistoriu 6); dar MariaChristina era dezgustata" de lume si satula de suferinte si, neprimind propunerile Cardinalului, last" Ardealul si se intoarse
la Gratz lara, parintii sai. De acolo se trase fart" intarziere la
manastirea Santa-Maria d'Halla la Inspruck, uncle se calugdri.
Ea avea d'abia 25 de ani. Era o femee frumoasa, ctuninte, impodobita cu InvalaturA, iubeatO, dar avh nenorocirea a II nOscuta archiducesa si osanditO din nastere a sluji de instrument
orb politicei familiei sale. Ea fusese mai IntAiu hotarita a se
easatori cu posomoritul batran, tiranul Filip at II-lea, Craiul
1) De 'Thou, XIII, 330.-5) Tomasi, 76. 3) Ossat, Ii, 74. 4) De Thou,
XII, 503. 5) Spontoni, 52.-6) Tomasi, 75; Spontoni, 86.

www.dacoromanica.ro

230

N. BALCESCU

Spaniel; apoi i se schimba nenorocirea, dand-o in casatorie dupa

Bathori. Astfel in acea manastire perira ingropate sub val atatea
daruri stralucite ce Impodobiau acea nenorocita, femee, laudata

si caita de toti tali au cunoscut-o 1).

V.

Imparatul nu raspunse la scrisoarea ce ii trimisese Cardinalul Bathori prin Pezzen si parunci generalului Basta sa se grijeasca de oaste spre a intra in Ardeal 2). Asemenea, primind
scrisori dela Mihai-Voda cum ca el se teme de o tradare din
partea lui Andrei si ca ar dori sa. se osteasca in contra lui, ii
trimise printr'un raguzan o buns sums de bani 3). Cardinalul,
vazandu-se amerintat din toate partile, cu mai multa grabs cleat
prevazuse el, si ingrijat de primejdia in care se aflh, cerii un sauf
conduit [pasport] si trimise pe Gaspar Cornis la Basta spre a casUgh vreme. Acest trimis arata Cl: data Imparatul nu primeste

o Invoire pe care stapanul sari totdeauna a dorit-o, acest print

va fi nevoit, pentru apararea sa, a-i cauth un puternic protector; ea el roaga pe M. S. /mparatul sa declareze curat de voeste
a trath pe Cardinal ca un aliat sau ca un dusman; ea un ciaus
al Portdi, ce era. llinga, dausul, ii fagaduia ajutorul si prietenia
Sultanului, fara a cere mai mult de 10 mil galbeni tribut anual,

in loc de 15 mil ce era, mai nainte, si ca, neputand sth fara

proteetie, se va declara pentru Poarta; dar ca Cardinalul, gandind mai mult la cea ce cereh dela dansul rangul si calitatea
sa, doria mai bine sa se uneasca cu Imparatul impotriva dusmanului com,un al numelui de cres,tin, decht a se arath ca jertfeste intereselor sale particulare ca,uza religiei, mantuirea si libertatea patriei sale ; ca multe erau mijloacele de Impaciuire
si ca trebue a mai strange nodurile printr'o noua casatorie cu
casa Bathorestilor, pe asupra careia Casa Austriei a varsat atatea faceri de bine; ca Cardinalul, \Tar primar cu Sigismund, se
va sill d'a merits aceasta alianta, prin jertfirea si credinta sa ;
si ca el doria, ca Imparatul sa bine-voiasca a-i da In casatorie
pe princesa Maria-Christina; ca atunci acest print, rezemandu-se
1) Spontoni, 86; Bethlen, IV, 249 ; Istvanfi, 1. c.; Tomasi, 76.
3) Tomasi, 77.

Thou, 330.

www.dacoromanica.ro

2) De

RQMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

231

pe aceasth augusta casatorie, va privi de ad ivainte ca dusman, nu numai pe Turc, acest crud biciu al crestinilor, dar Inca
pe toti chti vor izbi Casa Austriei.
Basta fu putin atins la inimh de aceste cuvinte si, Incredin-

-tat fiind ca Cardinalul nu lucra cu bung -credinth, raspunse

trimisului cu aceeasi pretacere ca stapanul salt trebue a nhdhjdul mult dela buna-vointa imphratului; ca el va face indath
cunoscut M. S. aplechrile In sari se an Cardinalul; si ca crede
ca va asculth bucuros propunerile acestui print; ca, gall de
acestea, el le va rhzirna cu tot creditul sau" 1).
Cardinalul, Inteadevar, nu era, de buns-credinth. Prieten al
Poloniei, careia era mult Indatorat, el nu putea sa voiasch serios alianta cu imphratul. El stia acum ca chshtoria ce cereh
era peste putinth. El credea mai mult In Turci, cari ii multuiniau dorintele si Ii faghduiau si Tara-Romaneasca 2). Lui Ii trebuia lush, oare-cats -va vreme spre a se intelege bine cu Turcii,

Polonii si cu Movilh si a se intemeih in tars, a se Ingriji de

caste si a dobandi ajutoare dela aliatl. El trimise, spre acest
sfarsit, In Polonia, pe Gavriil Banfi, unul din senatori, si pe Stefan Cacasi dela Cluj, si in Moldova pe Ion cu numele Nagy
(Mare) din orasul Baia de Cris. Acesta era insarcinat d'a nego-tia o casatorie Intro unica fath' a lui Ieremia-Vodd cu Ion Ifflu,
fratele sau din mumh 3).
VI.

Acum Cardinalul, crezand eh a inselat si a adormit pe imphratul, vru sa adoarma si sa Insele si pe Mihai-Voda, de care simtise ca nu 'e iubit, precum nici el nu-1 iubia. Mihai-Vodh, Inteadevar, Intelese bine cat de primejdioash e pentru dansul ureacarea Cardinalului la domnia Ardealului. El desperase cu totul

de a se mai putek. acum impheiul en Turcul4); si a se bate cu

dansul, avand Ardealul dusman, ii era foarte cu greu. El Inceph a
priveghih cu luare aminte toate misearile Cardinalului si aflh acu-

rat ca acesta Meuse alianth cu Polonii, Turcii si Ieremia si ca,

') De Thou, XIII, 331 ; Bethlen, IV, 269; Orteliu, 445; Staat von Siebenbiirgen, etc. -- Doglioni, o. c., II, 744.
73.
2) Bethlen,,I17, 269

9 Disseliu. 4) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

232

N. BALCESCU

Inainte de toate, aliatii asupra Tarii-Romanesti si asupra capului kit vor napadi ; ca Turcii se Invoisera a lash lui Andreiu Transilvania si Tara-Romaneasca, scazand si tributul cu cinci mii
galbeni ; si ea, dupa povata si sfaturile Cardinalului, Poarta urzia
acum curse private spre a-1 pierde. Mihai instiinta de toate aceste pe imparatul, fggaduind ca va goni pe Cardinal din Ardeal1). Mara' de primejdia cu care 11 amerinta Cardinalul, lui
Mihai ii era ciuda mare cum un Fiera (cum ii zicea el) s domneasca peste o tars ash, de frumoasa, de care el se credea mutt
mai vrednic si pe care 11 iubia foarte2).
Cardinalul trimise lui Mihai-Voda pe Gaspar Cornis, pe care 11

numise general mai mare poste toata oastea sa. Acesta fuseseunul din sfetnicii lui Sigismund la anul 1594, cand se ucise nobilii. El ura pe Cardinalul Bathori si partida turceasca si se temea de razbunarea lui. Cu putine zile inainte, el primise o Infruntare grea dela junele Iffiu, Irate vitreg al Cardinalului si al
carui tats perise in Acea ucidere dela 1594. Cornis avea drept
a se temc ca amnistia si uitarea fagaduita de Cardinalul nu va
fi tinuta in seams. Astfel inspirat, Cornis, spun, ca, intalnindu-se
cu Mihai-Vocla, 11 mai intarata inch asupra Cardinalului, 1ncredintandu-1 de gandurile vrajmasesti ale acestuia si it intemea

mai mult in proiectul sau d'a intra in Ardeal. Intorcandu-se

HMO Cardinal, Cornis 11 asigura ca Mihai-Voda nu hraneste nici
un cuget de dusmanie asupra-i si nu banueste nimic 3). Nu mult
dupa aceea, Cardinalul trimise la Mihai-Voda alti doi soli, pe ba-

tranul George Ravazdi, unul din senatori, si pe Nicolae Viteaz,

barbat Insemnat si care .cunostea limba rom'aneasca 4), spre a-i
fagadul prietenie si raport de bund vecinatate, cerand si dela
dansul asemenea" 5). Mihai, necunoscand inca deplin cugetele im-

paratului si crezand in sinceritatea Cardinalului, se indupleca a

incheia cu acesta un tractat, puind in conditle: ca Cardinalul sa
nu se dezbine de Imparatul, nici sa se alieze cu Turcii, ci, unindu-si armele, Impreuna sa poarte razboiu Impotriva lor. Acest
tractat incheiat la 14 Aprilie 1599, se iscall de Mihai si de zece
boieri ai sau si prin juramant pe Evanghelie se Intari. Apoi solii
1)

tiseliu, XI. 2) Spontoni, 88. 3) Bethlen, IV, 279 i Istvanfi, 452.

4) Ibid. 5) Amicitiam et boni vicini officium sollicitando, eandemque

vicissim ab illo exisistendo>, Istvanfi, 452.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

23:3

ardeleni, dupd o zabovire de dotta luni in Tara-Romaneascd, se

Intoarserd acasa1).
Dar nu treat vreme multd i Mihai-Vodd se incredinta de viclenia Cardinalului cdtra dansul. El prinse un trimis al Cardinalului ce merged la Turci i, din cdrtile ce se ghs1 la dansul, se
dovedi cum ca Cardinalul incheiase pace i aliantd cu Turcii si
cu Ieremia-Vodd i void sd-1 rdstoarne din tron si sd-1 prinzd,
pentru care sfars,it chibzuiatt fie-care a-s,i aduna Wile in tabard 2).
Mihai, vazand ca este 'astfel ins,elat, se hotdrI d'a apuch inaintea
vrajmailor lui, a izbl pang a nu fi ei in stare sd-lizbeascd ; deci
incept' a aduna i a scrie soldatd numeroi, parte mare din Poloni,
Cazaci, Sarbi3). El scrise impdratului toate faptele Cardinalului,
ardtand ca va sd-1 rdzbune despre dansul i s cuprindd Ardea1u1, cerand pentru aceasta dela Maiestatea Sa sa contribniascd

cu 30 mii talere pentru plata otilor si cu zece mii puti. to

vremea aceasta, spre a nu insuflh banueli Cardinalului, raspandi
vorba ca aceste gairi de oaste le face impotriva Turcilor 4).
VII.

Cu toate aceste, faima, adesea prevestitoare adevdratd a nenorocirilor ce amerintd, incept' a se 1541, atatand toate vorbirile,
spdimantand toate fetele, vestind ca acele preggtiri de rdzboiu ale
lui Mihai-Vodd nu se fac impotriva Turcilor, ci impotriva Ardedlului 0). Atunci printul Andreiu porn]. un sol la Casovia spre a
intrebh pe generalul Basta dacd e adevhrat ca Mihai-Vodd pregdtete o revolutie i fierbe in duhul sdu proiectul d'a-1 goni I
d'a stdpani Ardealul. Basta, ascultand vorbele acestui trimis, rdspunse foarte simplu ch, gandurile lui Mihai ii sunt necunoscute;
si ca Cardinalul it poate intrebh pe el Insui de ceea ce pregdtete 6). Cardinalul se hotdri atunci a trimite la Mihai-Vodd pe
senatorul Pancratie Sennyei spre a iscodi ghndurile lui. Mihai
prim]. pe sol cu multd bung-vointd i cinstirl In palatul sdu dela

Targoviste, Inconjurat fiind de soldatii sat. Sennyei certt dela

dansul d'a nu lash pe printul Andreiu in cumprIng, Intro temere
si nddejde; d'a Imprhstia, printeo declaratie cu inimd curatk zgo1) Beth len, IV, 283. 2) Biseliu, XI; Guerrin, 495.-3) Cronica lui Fuchs.4) Spontoni, 89. 9- Beth len, IV, 289. 6) Idem ; Istvanfi, 452.

www.dacoromanica.ro

234

N. BALCESCIT

motul rau ce alearga nu numai in Ardeal, dar Inca in toate partile din afara. Mihai, vazand proectele sale descoperite, se simp
in nevoie d'a inselh pe dusmanul sau, spre a nu fi Insusi inselat
si perdut de dansul. El protesta cu multa, infocare inaintea lui
Sennyei impotriva nedreptelor banueli ce Cardinalul are asupra-i;

el aduse aminte de juramantul ce a facut ca va pazi pace si

prietesug cu Ardealul si ca aceasta i-o povatueste si interesul
sau. El adaoga protestatii si juraminte ea astfel va urma si in.
viitor, declarand in sfarsit ca el sta gata a trimite in Ardeal pe
sotda sa si pe fiul sau Patrascu ca zaloage ale credit-gel sale,
numai Cardinalul sa trimita pe frate-sau Stefan Bathori la TurnuRosu, langa, hotarul Tariff-Romanesti, spre a-i prim! si sa, se In-

datoreze ca va pune pe fiul sau sa invete limba latineasca si

ca va purta grije pentru siguranta si buna petrecere a familiei
sale, dupa 'gum o cere datoria si prietesugul 1). Istoricul Beth len,

in cuvantul ce pune in gura lui Mihai In aceasta imprejurare,

pretinde ca el ar fi zis ca, de va intra in Ardeal, sa-1 duca Dumnezeu a manta trupul femeii sale si a beh sangele fiului sau.
Nona, ne vine cu greu a crede la acest juramant, cand stim cat
de mare era credinta sa si cat de puternica inima sa. Ca toate
inimile de leu, el isi iubia, familia. Credem mai mult sau ca aceste cuvinte sunt niste exageratii ale analistilor unguri contimporani, sau ca Senneyi chiar, care si el gra tainic dusman al Cardinalului, a adaos dela sine aceste cuvinte spre a insuflh calugarului o incredere oarba in Mihai-Voda. Gaspar Coml. Inca

detlara ca el isi pune capul ca Mihai-Voda n'are nici un gand

de vrajmasie. Astfel crezatii printului Andrei slujira mai mult
a-I inselh decat chiar dusmanul sau Mihai-Voda 2).
inteacest chip Andrei Bathori se insela si, incredintat acum
ca Mihai -Voda nu cugeta rau asupra-i, ii dete voia ceruta, de
acesta d'a cumpara in orasele sasesti arme, praf, trambite, stea-

guri si tot ce-i trebuih pentru razboiu si de a le trece in TaraRumaneasca 9. Asemenea el ingadul la vr'o cati-va Unguri, precum George Mako si frate-sau Grigore, Francisc Lugaci, razboi-

nici viteji si cercatd, si la multi altii, a intra in slujba lui MihaiVoda, dorind ei a se bate sub dansul 4). Dar aceasta Incredere
1) Bethlen, IV, 291-296.
453.-4) Bethlen, IV, 299.

2) Ibid., 296.-3) Bethlen, IV, 299; Istvanfi,

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEXZU L

235

ce aveh in Mihai nu opri pe Cardinal d'a lucra si cu mai multi

Infocare cu aliatii sai intru Infiintarea planurilor comune. Fl se
Invol pentru incheierea pacii si aliantei cu Turcii prin Mustafa,
solul turcesc, si ciausul Usaim, care de cats -va vreme se MIA
in bunk cinste, petrecand la curtea lui ; dintealtk parte se intelese cu Ieremia-Vodk si cu Polonii ca fie -cafe, strangandu-si os-

tile in taberi, sa steh gata a-i van] Intr'ajutor 1). El Insusi isi
adunk ostile, punand tabkra la Sas-Sebes, si astepta numai sosirea aliatilor ski spre a se porni impotriva lui Mihai. In vreme ce
Cardinalul, fara grije, pans sa -i vie aliatii, isi petrecea timpul,
plimbandu-se prin munti, vanand la pastravi si desfatandu-se prin

manckri si bkuturi, armia lui, ce sta, in nelucrare la Sas-Sebes, Incept] a cart1 si a piano, mai cu seams nobilimea. Fiecare, dupa caracterul salt, trigh si ziceh ca -si perdeh vremea
intr'o nelucrare nefolositoare si rusinoask, ca se ruinau acolo
nefacand nimic, ca ei slabeau si ei nu puteau merge sa ingrijeasck de trebile caznice ale lor; ca e necuviincios lucru, in vreme

ce erau In sigurantk, card dusman de nickiri, de a-si parece

vara inchisi In tabArk, topindu-se in moliciune. Cei mai limbuti
nu respectau nici pe printul nici pe sfetnicii ski ; ei strigau ca
Cardinalul era fricos, nesocotit, nehotkrit si lenes, si cal_ obisnuit fiind la trandkvia eklugkreasck si la o viatk delicatk si singuratica, el nu stia ce trebue unei armii si ceea ce care& into-

resul Statului ; ca el a luat domnia lark sa stie ce ar puteh

Inantui republica si cum si cu ce se face razboiul. Cardinalul,
cum auzi aceste cartiri ale .ostasilor, se ingriji foarte si Indata,
lashnd In tabard numai pe pretorieni si trupele mercenare, date
la toate celelalte esti voe de a se intoarce pe la casele for 2).
Astfel, nu oarba incredere in Alihai-Vodk, ei temerea sa de car-

tirile ostenilor, flea pe Cardinal a stria, lagkrul si a se dezarma deocamdatk.

VIII.

In vremea aceea sosl In Ardeal, la Alba-Iulia' (20 August 1599),

Germanic Malaspina, Episcopul de Caserta, ca Nunciu apostolic

pe lOng6 Cardinal 3). Acesta fusese, cum stim, In aceiasi callBisseliu.-2) Bethlen, IV, 303-4.-2) Istvanfi, 452; Bethlen, IV, 258;
Piasecius, 205; Engel, I, 249.
1)

www.dacoromanica.ro

236

N. BALCESCU

tate in Polonia, unde din reaua lui credinta en care se purtase,

iii trase hula tuturor, si Polonezii facura un joe pe numele lui ce
insemna spin rd'u, zicand : nici-odata nu poate fi spin bun, macar de si ar fi trimis dela Roma" 1). El era inteadevar un ambitios oi intrigant mare, cautand prin toate chipurile a dobandl
palaria de cardinal, ce foarte mult o doria. Dupa o sedere de
eat,i-va ani In Polonia, desperand de a-si vedea dorinta implinita,
trech. In Ardeal, pe care teatru se petrecoau atunci multe intrigi.

El doria in tot chipul sa castige favorul imparatului, ca printr'insul sd dobandeasea cardinalatul 2). El se sill a face pe Andrei
Bathori sa Inteleaga cat este de urat si ocaritor pentru dansul,
fiind crestin si cardinal Inca, sh, se alieze cu. Turcii impotriva

crestinilor si a Papei; ca el trebue a se teme de mania Papei

si a sfantului colegiu si de razbunarea imparatului si a tuturor
crestinilor. El ii fagadula, Inca ch, va mijlocl la Papa ca sd-i
dea voe a se casatori ca sh, nu se stingy astfel familia Bathorestilor. Un analist ungur de pe atunci, anume Szamoskozy,
pretinde eh' printill Andrei se lash' a se convinge de acesto cuvinte ale lui Malaspina si se fagadul a strica alianta cu Turcii,
cu atat mai mult eh, acestia pretindeau ca sa le dea inapoi cetatile de margine, Lipova, Ieneu si alte treceri vecine. Ziceh
numai ea, temandu-se de impotrivirea locuitorilor, void ca sa
tie aceasta secret pana la epoca adunarii dietei 3) ; iar pentru
incheerea acdstei aliante porni indath' pe Stefan Cacasi la imparatul 4); si apoi, chemand la sine pe solii turd, Ie declara ca
voeste razboiu cu Poarta. Istoricul Bethlen face bine de a se
Indoi, observand eh, ceilalti analisti tat despre aceasta si ca
solii sal laugh' Sultanul, Nicolae Gavay si Francisc Budai, nu se
intoarsera dela Poarta, decat dupa intrarea lui Mihai-Voda in

Ardeal. Urma insa ne va arata ca Andrei Bathori nu era de

loc sinter in fagaduelile sale. 0 dovada despre aceasta este ca,

In vreme ce el protesta de hotarirea lui d'a se alia cu imparatul, el stria lui Joan Zamoisky, cerand poveti si protestand
de vointa lui de a tine cu Polonii. Zamoisky ii raspunse, in 23
Septemyrie (1599), ca sa se grabeasca a trimite o ambasadh, la
Staturile Poloniei, cerand proteetja for pentru dansul si pentru
i) .a-Nunquam erit bona spina, lic:et mittatur de Romav Piasecius, 200.2) Ibid.-3) Bethlen, IV, 304-310.-4) Ibid. ; Istvanfi, 452.

www.dacoromanica.ro

ROMANI! SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

237

proVincia sa 1). Este adevar ca toti actorii acestei scene umblau

chutand a se Inse la intro sine unii pe altii : Andrei Bathori Insela pe imparatul, pe Mihai, pe Basta si pe Malaspina. imphratul inselh pe Cardinalul, pe al citrui trimis Cacasi it primi
foarte bine la Pilsna, undo se dusese, si-i dote nhdejdi ca va
Incheia in curand tractatul cerut, si Inteaceiast vreme trimitea
instructii tainice la Mihai-Vodh si la Generalul Basta ca sa se
inteleaga, impreunh spre a infra, cat mai In grab In Ardeal si
a goni d'acolo pe Cardinal. El Inca Inselh si pe Mihai-Vodh, lhsandu-i a nadajdui mult, dar bine hothrit a se sluji de dansul

ca un instrument si a nu-1 lash a se intemeia in staphnirea

Ardealului. Mihai-Voda anti a Inselh pe Cardinalul si Intriaceeasi vreme void sa insele pe Basta, intrand in Ardeal Inaintea
lui, cum si pe fmpgrat, fiind hothrit a 'Astra aceasta tars sub
carmuirea sa. Basta asemenea voia, sa sileasch In toate chipurile spre a dobandi el, iar nu Mihai, carmuirea Ardealului. in
sfarsit, Malaspina umbla, sa insele pe toath lumea, A/nand In
toate ph,rtile mult dorita phlarie de cardinal. Acest chip viclean
de a lucra, des' in ziva de asthzi, cand ideile morale sunt mult
mai dezvoltate, este oare-cum iertat, decorandu-se cu ntimirea
de diplomatie si Inseraciune de rhzboiu, datoria Istoriei, aceasta
constiinth a neamului omenesc, este de a-1 osandi. Mihai-Vodh,
din toti, este mai lezne de iertat : el era amerintat cu vieleRie In carmuirea si patria sa si era nevoit a se apara cu aceleasi arme cu care era izbit ; ambitia lui inch avea un stop
mult mai nobil si mai Innalt dealt a celorlalti: el tinted a regenera natia sa.
IX.

Mihai-Vodh, afland de tabAra Cardinalului dela Sas-Sebes, Willis in Ardeal pe Banul Mihalcea, sfetnicul shit de aproap13 si
pe George Rat, Sarb cu neamul sl cu numele, spre a cerceth puterile si gandurile lut Andrei. Sosind langh acest print, ei Ii declararh oh Mihai-Voda voieste sa rfavaleasch in Bulgaria, In vreme
ce Ibraim-Pala rAzboia In Ungaria, dupa cum chaise cu izbandh
In anul trecut ; si eh ar dori pentru aceasta sa nu i se Inthmple
t) Bethlen, IV, 317.

www.dacoromanica.ro

238

N. BALCESCI1

In lipsa vr'o primejdie din partea Ardealului. Cardinalul lucredinta pe trimisi ca Mihai-Voda poate fi sigur ca nu i se va aduce nici o stanjenire la Intreprinderile sale; pe Tanga acest raspuns, trimisii raportuira lui Mihai, ca In tabara de langa orasul
Sas-Sebes, Andrei avea numai nista pretorieni si oare-care osti
mercenare ; far oastea tdrii [se licentiase] din pricina sarbatorilor si fiind Mira grip', de vrajmasi.
In acele zile Mihai-Voda trimise lamed Rudolf Cesarul pe unul
din boierii sai anume Stoica, boier ales, Intelept si de cinste al
tarn, ca sa de& porunca lui George Basta cu ostile sale ca sa se
uneasca la Casovia cu garnizoanele germane si cu Stefan Bocskai,

impreuna cu ostile Varadinului, sa caza cu totii asupra ArdeaIului, in care el, Mihai, va navall Inteaceeasi vreme ; si astfel
Andrei, silit fiind a-si impartl ostile sa nu poata respinge si
pe unul si pe celdlalt dustpan. Cesarul, trimitand pe Stoica la
Szathmar, ii raspunse ca va afla vointa sa dela Vice-Craiul dela
Casovia. Cu toate acestea trimise .cartl lui Moise Szekeli capitanul Szathmarului, poruncindu-i d'a da 1 vreme tot ce va fi trebuincios 1). Generalul sau George Rat aduse Inca lui Mihai o suma
de bani din partea imparatului si el se puse atunci a -ti aduna.
oastea si a -ti pregatl expeditia ce avea in gand, raspandind mereu vorba ca se gateste impotriva Turcilor 2). Autorii contimpurani vorbesc astfel de armata lui In aceasta epoca : SlujesG
de soldatd acestui Voevod, afara de Romani, a caror vitejie a
cunosc bine Turcii din vremea viteazului for capitan Dracula,
multi Unguri, Ardeleni, tali -va Arnauti, Greci, Rulgari si Sarbi.
Are putini puscasi, de care se afld', in lipsa si Ardelenii, cad aceste popoare si mai cu seamy Ungurii, se bat mai voios cu sabiile si calari cu sulitele, si cut mare indrazneala arata rata la
vrajmasi" 3).

Mihai isi iubea ostasii si cea d'intaiu a lui Ingrijire era pentru
Totdeauna in -mijlocul Tor, fa'candu-le necurmat cautare,
cercetand trebuintele Tor, and aratandu-le familiaritatea unlit
camarad, cand vorbindu-le cu puterea si marimea iinui Domn,
cand cu dragostea unui parin'te, el fermeca si rdpea mintea si
inimile ostasilor. Vitejii din toate partile si din toate natiile
alergau cu entuziasm sub steagul unui Erou, care le cagaduia bi') Bethlen, IV, 314- 17. ') Bethlen, IV, 319.-3) Lazaro Soranzo, o. c., 147.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

2R

ruinti slAvite, chci ei stiau bine ca el Isi tine filgaduiala si infocarea lor era ash de mare cat si Increderea lor. Cu un asemenea CApitan ei era'u gata a Intreprinde tot, siguri ca vor izbuti.

Ei erau mandri de dansul si mandri de ei insisi, gandind ca fac

parte dintr'o armie nebiruitd. Romanii precum si Moldovenii II
urmau Imbolditi mai ,mult din datorie si dragoste ditra patrie,
pe care el o Meuse atat de glorioasa si fh,g6duia a o face pe
atat de mare. Sarbii, Bulgh,rii, Grecii, Arnautti, alergau la dansul
ca cgtrsa' un Inger de libertate si de mantuire pentru neamurile
lor. Cazacii, Polonezii, Ungurii se intocmeau sub steagul lui, unii
povatuiti prin admirarea lor pentru un mare erou, altii impinsi
prin dragostea ra'zboiului si a foloaselor ce aducea ostasilor,
alt,ii, ca mai tett vitejii, cAci inima lor era aprinsh, de acea nobil dragoste a gloriei, care Impinge pe om la moarte, ca sa dobandeascg nemurire 1).
Intr'aceea, In cursul lui Septemvrie, Mihai-Vodh, trimise alti doi
boieri, anume unul Vistierul Damian si celhlalt Preda, ca sh, cearh,

in numele hii o trecere sigurA prin mijlocul Ardealului in Ungaria, unde II chema ImpAratul in ajutor impotriva puternicului
Ibraim-Pasa, faggduind a trece prin Ardeal filra a vAtama, pe
nimeni. Dar Cardinalul rdspunse ca nu crede ca vr'o primejdie
as,a, mare amerintA Crestin'atatea, Incat sa alba trebuint6 de ajutorul lui Mihai, indemnandu-1 in on -ce caz a trece mai bine en
armia sa Dun'rea in Bulgaria, dupa cum Ii era gatidul, si va face
prin aceasta o diversie mult mai folositoare crestinilor 2). D'abia,
se IntoarserA acesti boieri langA Mihai-Vocra si el trimise din
nou Cardinalului pe Mihalcea, Banul Craiovei, si pe George Rat,
Capitanul gardiilor sale, spre a-i vestl ca, dupa povata ce i-a dat,
el este gata sa treach Dunarea spre a pustii Bulgaria 3). Dar cu
toate acestea Andrei nu se IncrezU si porni la Mihai pe George
Palatici, om foarte dibaci, ca sa.-1 incredinteze ca paceaincheiata,
cu Turcii si cu Tatarii este numai o prefacere pans sa-i vie bine
a se declara dusmanul lor, aceea ce n4dhjdueste a o putea face
curand ; si ca," el voeste a cultiva cu dansul sfintele drepturi ale
unei bune vecingtAti si ale unui prietesug nesiluit. Mihai, care
stia acum ce temei au cuvintele lui Andrei, raspunse ch, s,i el
voeste sa trhiasca in buns unire cu printul Andrei. Mihai lucra
1) campana, 49.-2) Istvanfi, 453; Bethlen, IV, 320.

www.dacoromanica.ro

3) Istvanfi, 453.

240

N. BALCESCU

cu atata taina, Incat, impartindu-si armia In deosebite locuri, nu

lass lui Palatici sa vaza, fara numai trei sute pedestrasi din garclasii

Intorcandu -se Tanga Cardinalul, Palatici ii raporta ras-

punsul lui Mihai, adaogind ca n'a vazut la dansul nici o pregatire de ra'zboiu 2).
Cardinalul, sigur acum ea Mihai va sta in linis,te si ca a castigat astfel t 'Impul trebuincios pentru Infiintarea proiectelor sale,
crezit ca va putea acum a-si cauta a se desface de improtivnicii
sai din launtru si a razbuna uciderea fratelui sari Baltazar. Cu
toate ca la alegerea sa de print el jurase, pentru dansul si pentru fratele sau. Stefan, uitare desavarsita si, ca nu va Oath nici
o razbunare, acum unibla a prigonl sub alte pricinuiri pe acei
ce-i credo& ca sfatuitori ai acestei ucideri ; astfel era Stefan
Bocskai, Gaspar Corn's, George Rasvadi si altii. Puind pricing ca
Bocskai nu a intrat In Ardeal, cand a fost chemat, Cardinalul
ocupase cetatile Deva si Gorghiu, ce erau In staphnirea lui Bocskai.

Asemenea Stefan Bathori tragea la judecata pe sus Insemnatii

sfatuitori ai osandei lui Baltazar, cerand ca sa-i intoarca starea
acestuia, ce Sigismund Bathori o irnpartise intre dansii. Drept
aceea Cardinalul convOca dieta pentru 18 Octomvrie (s. n.), ziva
St. Luca, la Alba-lulia, spre a hotarl despre aceste pretentii ale
lui si ale fratelui sau 3). In vremea aceasta Sigismund Bathori,
daps o petrecere d'abia de cate-va luni In Polonia, scrise Cardinalului, ca i s'a urit cu traiul in tars strains si doreste a in-

tra in Ardeal, spre a teal o viata linistita. Cardinalul, teman,du-se, cu tot dreptul, de un om atat de neastamparat, Ii raspunse
printr'un catren (In patru versuri), pova,tuinau-1 sa stea
si Ii refuza cererea 4).
X.

Intr'aceea Ieremia-Voda din Moldova Mai stire Cardinalului

ca Mihai-Voda voeste a intra In Ardeal cu osti grele, Si tot Intr'o vreme loan Maro, Sarb de neam, dar nascut si crescut In
Ardeal, care, cunoscand bine limba romaneasca si latineasca, se
afla In slujba lui Mihai-Voda, ca secretar si cunostea proiectele
lui, scrise Cardinalului ca sa nu creazd Incredint,arile lui Mihai,
1) Bethlen, IV, 322.-- 2) Ibid.

3,) Bethlen, IV, 323-26.

www.dacoromanica.ro

4) Ibid. 326.

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

241

caci el are de gand a naval' in Ardeal si a cuprinde aceasta

tars, pentru care sfarsit isi aduna toate stile 1). Andrei Bathori
porni Indatil la Mihai-Voda in solie pe Tomas Czomortany, om

ager la minte, ca sa caute, prin toate chipurile, a descoperi

proiectele lui Mihai 2). Czomortany sosi la Bucuresti Sambata
spre sears, 11 Octomvrie, si Indata avu audienta de la MihaiVoda si, dupa cats -va vreme de vorba, luand cuvantul Domnului, se intoarse a doua zi Dumineca Cara Cardinal, cu un raspuns
pasnic3). Despre aceasta solie analistii contimporani se deosibesc Intre sine. Cronica romans si unii din analistii unguri pretind ca Cardinalul insarcina pe Czomortany a spune lid Mihai
a-si lash Cara si scaunul, caci apoi de nu, va fi izgonit de dansul si
de Turci si va Incapeh In mana acestora 4). Se vede ca Cardinalul

isi dote astfel pe fat

gandirea sa, sau pentru-ca credea ca

peste putin va fi In stare a o pune In lucrare, fiind-ca ii si sosise acum piste cete de Polonezi si Moldoveni intr'ajutor 9, sau

ca a vrut a sperih pe Mihai si a mai dobandl un repaus pe

cat-va timp. Aceiasi analisti unguri spun ca Mihai-Voda, auzind
vorbele lui Czomortany, se infurie si era, cat p'aci a da mortii
pe aducatorul acestei obraznice solii, dar ca, stapanindu-si ma-

nia, el gandl ca e mai bine a respect& dreptul gintelor si a

cauth a razbunh acest afront asupra lui Andrei, de la care i-a
venit, decat asupra solului. Pentru aceea raspunse acestuia cu
vorbe dulci si bune, fagadul a fi ingaduitor intru toate s,i nu -1
lash" a descoperi pe fisionomia lui nici un semn care sa-i arate
cugetul..Astfel acest minunati barbat stia, cand vroia, a se stapani pe sines' si a-si Inval1 proiectele, Incat nimeni sa nu le
p o ata p atrun d e 6).

Dar un alt analist, Ambrosie Simigianus, pretinde ca Andrei

propuse lui Mihai a-i da azil In Ardeal, data Turcii vor vent a-1
goni din Tara-Romaneasca, si pana sa-si faca pace cu dansii ;
ca Gaspar Cornis, dusman Cardinalului, in Intelegere find cu
Czomortany, care si el era tainic partizan al lui Mihai, in slujba
caruia comandase nit ostiri, puse pe acesta a spune lui Mihai
1) Bethlen, IV, 1. c. 2) Ibid.
3) Ibid. Dupa scrierea lui Joan Csindi,
ungur vestit, ce slujia atunci in partea lui Mihai-Voda.-4) Mag. ist., IV,
292; Bethlen, IV, 329. 5) Bisseliu. 6) Bethlen, IV, 330. Dupa analistul

Stefan Szamoskozy.
N. Baleeseu, .Ronainii sub Mihai-Vocsod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

16

242

N. B XLCESCU

ca i se porunceste d'a esi indatd din Tara-Romaneascd, altmintrelea va fi prins de Turci, Bind el o stavild intre alianta Cardinalului cu Turcii.
Simigianus ca si Szamosk8zy bdnuiesc ca Gaspar Cornis cu Pan-

cratie Sennyei, unul din senatori, si cu multi altii din cei mad
ai Ardealului, mai cu seams din cei compromisi cu Sigismund
Bathori in uciderea nobililor la 1594, temandu-se d'a cadet, jertfa.
lui Andrei si Stefan, Bathoresti, chemard pe Mihai-Vodd a intrh

In Ardeal. Cel din urmd analist pretinde ca adesea multi an

auzit pe Gaspar Cornis zicand : Cand tai un cap din Bathoresti, Indatd se iveste altul in loc; dar voiu face astfel de bine
ca ma voiu mantui pentru totdeauna de aceast peire "1). Acesta
Invinovdtiri, precum si altele ce vorn vedeh mai la vale, noud,,
dupd cum si altor istorici unguri si strdini, nu ni se par destul
de temeinice ca sd putem Incheih si acuzh pe Cornis si pe sotii
lui de trAdare cdtrd neamul lor. Fara, indoiald ca acestia nu iubiau pe Cardinalul de care aveau a se teme, dar mai toti Ungurii simtiau ca dansii; si, dela simtimantul de urd pang la trddare, e incd mult.
XI.

Mihai-Vodd iardsi nu aveh trebuinta, de ajutorul unor traddtori dintre nobili, and aveh in parte-i pe toate popoarele Ardealului. Romanii, poporul cel mai numeros dinteaceasta tar* de

mult atintise ochii spre dansul cu credirita nddejdii si Il asteptau ca pre un mantuitor, spre a-i scdph de tirania aristocratilor unguri. Inteadevar, printr'o fatalitate a lucrurilor, asuprirea Ungurilor ardeleni asupra iobagilor for Romani, se addugh
Intr'o progresie crescAtoare de ce se mai apropia ceasul ursit
.spre pedeapsa ei. Intr'o cronied sdseascd de pe acele timpuri
citim, la anul 1592, acestea : Foarte adevdrat este ceea ce zice
Liviu (in cartea IV, decada 4): Imbuibarea si sgarcenia sunt ciumele can rastoarnd toate impa,raVile cele mari. in ambele acestea se deprindeau nobilii foarte tare, mai ales Chendiestii ;
atatia bani storceau dela iobagi, incat nimdrui nu ii era iertat
a luh bani imprumut sau alte soiuri de hrand decat numai de
1) Bethlen IV, an 32.

www.dacoromanica.ro

ROMANIJ SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

243

la ei. Apoi vinurile ce le da iobagilor erau foarte acre, farg

gust si nici de o treaba; asemenea si graal or muted si taratos si totusi cu pret mare ; carnea de bou, de oaie sau era,
de vita bolnava sau de mortaciune, pe care iobagii, macar ca
nu le puteau nici gusta, erau siliti a le plat cu pret destul de
mare ; nu cauta nirne la mils, nu la sgracia plebei cei mai
ticaloase, nu la Dumnezeu, ci facea fie -tine ce voia. Fie-care era
craiu sau principe.
Chendiestii, spre a-si asigura lucrurile tor, trimeteau scrisori

in toate partite ca principii ; pe acestia ii urmau altii, astfel In

cat si cei mai trenturosi nobili deprindeau tirania si rautatea
asupra sarmanilor tarani, s. c. 1. s. c. 1. Te uiti, Doamne, si rabzi !
Faimos a fost, si Francisc Alardi, ce locuia la Mures, langa San-

Paul, si batranul Bogati, camatari si sfarnari foarte avuti, cari

au intreprins cea mai mare tiranie cu ticaloasa plebe" 1).
Aceste se urmau la 1592, inaintea razboiului. De seapte ani
de cand urma neincetat razboiul, chinurile si nevoile Romanilor crescusera peste masurd, incat inima for acum ferbea de
dorinta d'a-si varsh focul razbungrii peste capetele tiranilor tor,
domnii Ardealului.

Deosebit de Romani, pe taxi, in lipsa de alto pricini, legatura

sangelui i-ar fi silit a sta mai bine cu fratii for din targ decat
cu neam strain, chiar si Sasii si Sacuii erau cu totul in favorul lui Mihai-Voda. Orasele sasesti, ostenite si nemultumite de
domnia ungureasca, aplecate din natura catra imp'gratul Germaniei, spgimantate Inca, de cata-va vreme de ura cea mare ce
be hrania Cardinalul si de tintirile lui d'a le reduce cu sila la legea papistaseasca, dupg fagaduiala ce dedese Papii, a intra astfel in favorul acestuia si a le starpl cu totul, se plecau bucuros catra Mihai-Voda, care zicea ca cuprinde Cara pentru im-.
pgratul. Ele afiasera ca la Alba se si ridicaso in plata seapte tepi

in care Andrei vroi sa traga pe cei seapte judecatori saxoni

Inainte de 18 Octomvrie, ziva hotarita pentru deschiderea dietei,
la care acestia trebuiau sa se afle. Albert Hull, comitele Sasilor

si unul din cei mai marl din barbatii tor, descoperind acest
groaznic proiect, hotgri

a -pt

mantui compatriotii de tirania unui

popor crud si fanatic. El se grabl a scri lui Mihai, rugandu-1

1) Cronica lui Fuchs, 100.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

244

a grabi a vent in ajutor, fagaduind a rascula toata natia in

favoru-i 1).

Mihai, spre a le da dovada de increderea sa

alesese
pe Christofor Herschel, cetacean dela Brasov, frate cujudele acelui oral, pe care It trimise in Praga la imparatul cu carti, in

care se trata de gonirea Cardinalului din Ardeal. Se zice ca

Herschel Mei]. aceasta calatorie sub pretext de comerciu si ca
Mihai dete lui Herschel pentru drum o suta galbeni de our si
imparatul, dupa ce l'a resplatit cum se cade, 11 trimise inapoi
la Mihai 2).

Sacuii asemenea, dupd cum stim, aveau o ura fieroasa impotriva nobililor.0 mai ales asupra familiei Bathorestilor. Purtarea
cea inselatoare a acestora, dandu-le libertatea cand aveau nevoie
de dansii si rapindu-le-o indata ce trecea primejdia; chipul cumplit prin care cea din urma rascoald a for (1596) fusese pedep-

sag, ii facusera nerabdatori de a scutura jugul, stand a da

mama de ajutor on -cdrui dusman al casei Battorestilor.
Asa, toate popoarele Ardealului urau pe Cardinalul, asteptau
cu nerabdare si stau gata a ajuta pe Mihai spre a rapi din mana-i
taxa Ardealului. Mihai dar In Ardeal era nadejdea si sprijinul
intereselor popoarelor impotriva aristocratiei si a domnirii unguresti. Vai ! pentru ce necunoscii el aceasta frumoasa misie si
trase asupra-si pedeapsa meritata a celor ce calca menirea cu
care Provedinta i-a Insarcinat !
Dar, afar de popoare, stim ca o mare parte din cei mai mari
nobili ai Ardealului, nemultumiti de Ilathoresti, chemau in do-.
rinta inimei for pe Mihai, desi, in lipsa de dovezi temeinice, nu

credem ca aceasta dorinta a mers pans ]a tradare si ca ei ar

fi inlesnit cu ceva la triumful lui Mihai.
Astfel, cursoarea ce tara pe Mihai si II impingea in Ardeal
era puternica, nebiruita, providentiald.
XII.

A doua zi dupa pornirea lui Czomortany spre Ardeal., Luni,

in 13 Octomvria, 1599, Mihai-Voda adund, la Ploesti a parte mare

din stile sale. Toata gloata ostasHor romani si sarbi era ase1)

Seiverts, 186-187. 2) Bethlen, IV, 332.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZITL

245

zata in plata, si pe uli ti ; iar calaretii gardiel sale, numiti Curtent, i o ceata de Cazaci si de Polonezi, ii raspandl Imprejurul
orasului. Generalului Baba-Novac, care aveh sub comanda lui 5.000

oameni pedestrime precum si pe haiducii din Ungaria, ii dete

porunca (Pali intocml ostasii sai armati in cinci randuri din
pia

pana la curtea palatului domnesc. Astfel fiind posturile ase-

zate, adusera inaintea lui Mihai mai intaiu pe viteazul George

Mako cu ceilalti capitani de suta, Stefan Tascuni, Ion Tamasfalvi, Grigore Kis si pe toti ofiterii unguri ce slujiau in armata sa. Domnul le lua manile for in ale sale 0i -i puse sa jure
ca -1

vor um-11h on unde fi va povatul, mai ales in expeditia ce el

pregateste; ca vor asculta si vor indeplini toate poruncile sale

si ca nu vor trada steagul sau nici de fata nici intr'ascuns. Duph
ce dete astfel drumul lui Mako si ostilor sale, aduse asemeni
dela satul Florestii 500 calareti unguri comandati de Dimitrie
ce-i zicea cel mare si de locotenentii sai Georgie Horvath, Ion.
Kis, Petru Kidei, Ion Sindi si cati -va altii. El aduse Inca si pe
beslii, de cari aveh doua sute in oastea lui. Aceasth ceata, de
calareti, sub aceasta numire turceasca, era intocmita de MihaiVoda. Ei aveau o plata deosebita si ajunsera fruntasii vitejilor.
Caput for era, Stefan Petnahazi. Mihai-Voda ii aduse pe until dupa,

altul spre a face juramant, Furl unji cari se indoira putin a face
un juramant orb si earn nehotarit; catra cari intorcandu-se Mihal, le zise cu oare-care asprime: Facetd, cad datoria soldaVlor

este a urma pe general, iar nu a generalului a urma pe soldati ; mie se cade a poruncl, voua a asculta!"
Mihai, cantand mereu a tine cat mai ascuns proiectul sau, fas-

pandise vorbe, ca mai nainte, ca aceasta gatire de razboiu se

face asupra Turcilor; dar o seama de boieri patrunsera proectele sale. Erau multi din boierii sal cei mai iubiti, carora nu le
prea plateau tintirile anibilor Mihai, /cum se zicea atunci, adeca
ale Domnului si ale Banului Mihalcea, care mereu atath am-

bitia si pofta de domnire si dQ cuprinderi a Domnului. Acei

boieri iubeau tara si pe Domn, dar voiau sa vaza, pacea si se
impotriveau expeditiei in Ardeal, ca una care poate aveh pana
In urma sfarsit rau, atatand multi dusmani asupra tarii si zadarnicind nadejdea de a o vedeft impaciuita si culegand rodul
de atata singe varsat. intro acesti boieri era si Teodosie Logofatul, boier batran, ales, de cinste si priceput la sfat. Folosinwww.dacoromanica.ro

246

N. BALCESCU

du-se de lipsa Banului Mihalcea, ce se aM. Inca In Ardeal langg

Cardinalul, acest boier vru sg facg o silinta spre a Intoarce pe

Mihai-Voda din hotarirea sa d'a intra in Ardeal ; el trase in

gandul [sail] pe sotia lui Mihai, Doamna Stanca 1). Era o femee
aleasa aceastg Doamna, ale cgrei calitgti chiar dusmanii sotului
ei nu se putura opri a le Incununa cu laude entuziaste. Bung,
blandg, 8upusg, Inger de mums si de sotie, ea adesea domolea
iutimea si asprimea caracterului sotului sau si, inteaceeasi vreme,

inima eroica, ea Impartasa de multe on primejdiile barbatului

sau, Insotindu-1 In rgzboaie si, pang pe campul bataliilor, stand
la coasta lui. Ca Logofatul Teodosie, ea nu iubia pe Banul Mihalcea, pe care II Invinovatia ca sfatueste rau pe Domn. Fie un
presimtimant de nenorocirile ce cuprinderea Ardealului va trage
asupra familiei sale, fie numai niste scrupule nobile si poruncite
on -carui e In pozitie d'a asculta, numai glasul inimei sale, Para
a avea alte datorinte mai Inalte a Implini, ei i se pared ca e nedrept lucru a purta razboiul in Ardeal. Cu inima stgpanita de
aceste simtiri, ea se duse laugh' sotul sau, silind prin ruggciuni
si lacrami a-1 Intoarce din hotarirea sa. Ea ii aduse aminte azilul ce le dedese Ardealul atunci cand erau amandoi pribegi,
prigoniti de tiranul Alexandru; ajutorul ce ii dedese printul Sigismund spre a se face Domn si, mai pe urmg, spre a mantul
tara de navalirea lui Sinan-Pasa, si 11 jury pre Dumnezeu, pe
Sfantul Mihai si pe Sfantul Nicolae, patronii casei tor, d'a nu
purta rgzboiu intr'o tara dela care primise numai bine, spre a
nu trage asupra-si osanda nemultamitorilor 2). Infocatele si elocuentele cuvinte, precum si lacramile ei furg zadarnice : ele nu
putura clati hotarirea sotului sau. Si oare s'ar fi cazut ea el,
tocmai acum, in minutul d'a o indeplini, [sa se lase de] o idee
care de multi vreme framanta inima sa ? In ce oare se arath,
el nemultgmitor ? Da,ca Sigismund Bathori l's ajutat oare-ce,
prin creditul sau, spre a capita domnia, el nu i-a rgsplatit Insutit aceastg mica facere de bine prin cite foloase biruintele sale
au adus Ardealului si care sporise gloria lui Sigismund? Trebuia
oare a uita la cite umilinte supuse Sigismund pe Mihai si patria
I) In manuscriptul autorului numele Doamnei e Florica, dar este o evidenta eroare pe care am indreptat-o. Florica a fost fiica lui Mihai. Nota
lui Odobescu. 2) Bethlen, IV, 337 9.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

247

lui ? Trebuia a uith ca pata rusinosului tractat dela 1595 nu era,

Inca stearsa? Daca, Sigismund a venit a-I ajuth impotriva lui
Sinan, nu era oare spre a se ajuth pe sinesi si Ardealul ce era
de o potriva amerintat ? Atat numai ca, in loc sa astepte pe
Turd In Ardeal, vein sh,-i intampine in Tara-Romaneasca si ferl
prin aceasta Ardealul de pustiirile razboiului? Apoi, chiar de ar
fi avut Mihai si Romanii datoria de a fi recunosditori lui Sigismund, acesta mai carmuia acum Ardealul? Nu -1 lasase, pentru
peirea lui Mihai, in manile Cardinalului? Acesta apoi nu era ya-

cht de dusman al nostru? Trebuih oare a-i lash timp a ne izbl

si a ne pune In stare d'a nu-i puteh sth impotriva? Si chiar de
ar fi Post altfel purtarea Cardinalului ; chiar de ar fi avut Mihai
datoria a se arata, recunoscator catea dansul,recunostinta personals a unui Domn poate oare stinge dreptul si datoria unei
natil? Puteh el oare dezerth cauza nationals pe care se fagaliaise a o ajuth? Ardealul, a carol gloata a populatiei sunt Romanii, nu este el o tars romaneasca? Trebuia oare a mai lash
In stapanirea Ungurilor toata aceasta Cara, care, dupa dreptul
naturei si dreptul oamenilor, este a Romanilor? Mai ales cand
chiar si populatiile de at singe it chemau?
Ce? fiind-ca ne tragem din acel glorios popor, stapan al lumii, care intemeie cea mai minunata si mai colosala unitate cun oscuta In cartea istoriei omenirii, fi-vom noi osanditi a tral
alaturi frate cu frate, in veci strain unul de altul? Suntem noi
osanditd a ispas1 marirea stramosilor nostri si jugul sub care ei
o sandira lumea, traind vesnic izolati finul de altul, sub un deosebit jug barbar? Dumnezeu nu ne-a dat si noua oare un acelasi
drept ca celorlalte natii si aceeasi datorie, o misie a implini in
omenire ? Dar Intreprinderea de a creep unitatea nationals e
grea ; ea va WO, multi dusmani asupra-ne si curand sau mai
tarziu ne va [veni o] zi fatala, precum fu lui Mircea, tefan-celMare si Petru Rares. Ce? pentru ca o datorie, o datorie nationala, o datorie de via si de moarte e anevoe, suntem oare
In drept a ne apa'ra de dansa? Se poate oare naste ceva In lume
fara jertfe si dureri ? Eroul va cadea intr'adevar sub aceasta grea
sarcina. El va adaogh un nume glorios mai mult la sirtil martirilor unitatii national ; dar silintele lui, sangele sau varsat,
phnil si greselile lui, vor lumina calea generatiilor viitoare si o

zi va vent, cat de tarziu, chnd ursitele glorioase ce el a visat

pentru natie, se vor implini.
www.dacoromanica.ro

248

N. BALCESCII

XIII.

Pan'a nu intra in Ardeal, Mihai se chibzul a ferl in lipsd-i

Tara-Romaneased de -advdlirile Turcilor. Spre acest sfarsit, dupl.
spusa lui Beth len, le trimise soli, vestindu-le ca povalueste o armie impotriva Cardinalului, care a inchelat pace cu Impgratul si

ca se va sill in tot chipul a-1 aduce la ascultare si a-1 face credincios Sultanului. Spre a da mai mult credit acestei fabule in
ochii Turcilor, el rasa' in Targoviste un ciaus Insarcinat a primi
in lipsa lui un tribut pentru Sultanul 1). Adesea turcul ca si Mi-

hai au cdutat a se Insela unul pe altul prin asemenea fabule

groase, la care nimeni nu putea credo sLi, fard indoiala, ca si acum,

dacd Turcii nu navalird in tars, era mai mult din neputintA decat de Increderea in vorbele lui Mihai. Slujindu-se cu asemenea
vorbe, acesta nu vdtdma decat caracterului sdu si isi trdgea asuprd-si din partea dusmanilor srti cu oare-care temeiu invinovdtirea de a fi om viclean (ruse), prefacut si fdra credintd. Inainte
de a esi din tard, Mihai asezd pe bdtrana sa mumd Teodora, pentru care era plin de dragoste si de ingrijire, ea Intr'un loc de siguranta, la manastirea Cozia, cladita in poalele Carpatilor, ea sa
seazd cats, vreme va tine razboiul. Aceastd batrand Doamnd, care
vdzil si presimti cu inima nestatornica norocire a fiului sdu, fericirea si restristea liii pand si tristul stiu sfarsit, mull. in aceeasi
mandstire cinci ani dupd aceastd expeditie (1603).
Doamna Stanca2), neizbutind a Intoarce pe sotul sdu de a Intreprinde expeditia hotaritd, vrii a-1 insotl In Ardeal si ImpreunI
cu fiul sdu Patrascu, ce avea atunci 15 ani, a Imp Artasi primejdine sotului ei 3).
XI V.

Mihai-Voda nu se multumi, ca un general harnic, a invdlul

expeditia sa in eel mai mare secret, dar Inca adopt un plan
de operatii a cdrui idei strategice, cu drept poate minuna. In
1) Beth len, IV, 339; Engel, I, 251.
1 dela p. 246.-3) Beth len, IV, 340.

2) Aceeai observatie ca la nota

www.dacoromanica.ro

ROMANTI SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

249

Intelegerp fiind cu Sasii, sigur d'a trage pe Sacui In parte-i, el

hotari a intra cu oastea principa15, pe la ,Valeni si pasul Buzau
In Ardeal, a se aseza, Intro Sasi si Sacui,, a tine pe aceia in supunere, a trage pe acestia In partea lui si a in chide calea prin care
ajutoarele de Poloni si de Moldoveni puteau sosi Cardinalului t).

Tot intr'o vreme el trimise peste Olt la Radu Buzescul si la

Banal Udrea ca s5, sae si ei cu toate stile Craiovei, ale Jiului
si cu ale Mehedintilor, sa-i lash' inainte catra luncile Sibiului,
9i, ocupand acest oral' aliat, sa tie calea deschisa catra AlbaJulia, capitala Ardealului si punctul obiectiv al operatiilor razboiului 2).

Astfel toate intocmind si prevgzhnd, trei zile dupa depunerea

juramtintului ostilor, la 16 Octomvrie, Mihai-Voda poruncl Un-

gurilor sai sa mearga a Mart in poalele Carpatilor ce despart

Tara-Romaneasca de Ardeal. Acolo chemh in grabs toata multimea ostasilor, ce erau imprastiati prin prejur in batalioane,
pose, prin glasul erolzilor, de proclama: ca toate trasurile sa
raman5, in urma ; fie-care sa-si poarte bagajul; lucrurile tale
mai grele sa se incarce pe cai de earliasi ; patine trasuri ramase pentru femeile si avuturile boierilor ; sit incarce lucrurile
taberii pe cai usori de munte, lasand tot ce e greu de purtat ;
ca Printul Andrei a Meat pace si alianta cu Turcul ; ca oastea
va trece prin Ardeal, caci Cesarul i-a dat be de intainire in Ungaria ; ca el voeste ca in aceasta cale capitanii si soldatii sa fie
unul langa altul soti de drum. Astfel poruncind, el se pune cu
tooth oastea a trece muntii, indreptandu-se catra pasul BuzatQui.
inainte, trimise o teats aleasa spre a ocuph trecatorile si a BO,pani stramtorile, ca sa nu lase pe dusman sa rastoarne pe drum
copacii, lucru ce lezne so face intr'acele locuri, si astfel sti-i taie
drumul sau
Intinda curse in stramtorile de dincoace si, [poruncind] ca, de se vor gasi, sale strice ca sainlezneasea trecerea armiei.
El se WA pe urma acestei cete cu atata iuteala, incat Intr'o zi si
o noapte trecuse Alpii mai cu toate ostile sale, pang a nu merge
Inca vestea in Ardeal eh' el a pornit din Tara-Romaneasca, 3).
Aceasta extraordinary iuteala dovedeste lamurit ca acest mare
') De Thou, XIII, 331; Guerrin, 495; Orteliu, 452; Nene ung arische und
siebeubiirgische Kronik, 160. 2) Cron. rom., Mag. ist., IV, 293. 3) Bethlen, IV, 343.

www.dacoromanica.ro

250

N. BALCESCU

razboinic fu poate cel d'intaiu in Europa, care simti zisa, comma

acum, ca secretul tacticei sta In picioare". Timpul uscat si arzator al verii trecuse si acela al toamnei din acest an favorizh
intreprinderea lui Mihai, cad nici cerul nu fu ploios, dupa cum
adesea se intampla in aceasta lima, de face pamantul noroios,

nici zapada, nici frigul, nici o alta turburare a aerului nu Intarzie aceasta expeditie 1). Un geniu favoritor lui Mihai, impotrivitor Ungurilor, zice Bethlen, ii Meuse tot lezne de Indeplinit.
Drumurile nu erau inchise prin copaei rasturnatd, nici aparate
prin ostire ; el nu Intalni nici o oaste care sa -1 opreasca, in cale,
si treca Alpii cu mai mare iuteala decat odinioara Anibal" 2).
XV.

Dupg ce a trecut muntii, gasind un loc priincios pentru hrana

si odihna ostilor, la trecerea din Tara-Romaneasca In Ardeal,
numita Buzau, Mihai-Voda tabarI acolo in acea zi, care era, o
Sambata (18 Octomvrie) 3). indata porn! pe George Mako, Joan
Tamasfalvi, Stefan Haraly si un alt Stefan DOmOs, toti Sacui
de neam, ca sa Indemne pe Sacui la revolta. Ajungand Tanga
aduca cu
concetatenii Tor, acestia se silira cat putura ca
gloata in tabara lui Mihai. Ei le fa'gaduira mari rasplatiri si mai
ales o libertate temeinica, pentru care d'atatea on ei se sculasera, si trasesera asupra-le cumplite pedepse dela printii Bathorieni si cei mai dinaintea Tor; ei ii povatuira d'a scutura acum
acest jug nu numai rusinos, dar si nesuferit; sa nu gandeasca
ca vor fi in siguranta de nu vor imbratish nici o parte nici alta;
sa se socoteasca ca Tanga Mihai vor fi indata rasplatiti prin redobandirea libertatii si ca n'au nimic a nadajdul dela Printul
Andrei, un Bathori si un popa; ca mai bine este a scutura odata o nevrednica robire decat a se lash a trai vesnic sub impilare, ei si neamul lor! 4). Auzind aceste vorbe si altele, Bacilli,
care locuiau Cikul si Ghergiul, raspunsera ca ei nu vor luh armele
si nu se vor duce la Mihai, pana cand cetatuia Varhegy [Orheiul],

zidita d'asupra capetelor lor de Joan Sigismund, ce fusese ales

Oral al Ungariei, nu va fi daramata ; ca, data Mihai, esind biruitor, voieste a primi aceasta conditie si A,' le dea libertatea,
1) Bethlen, IV, 343. --2) Ibid, 344. 8) Ibid. 4) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

251

faga'duesc d'a alerga indaa MITA dansul si d'a urma steagul

sau. instiintandu-se Mihai d'aceasta, priml cererile for si Saudi,
cum aflara raspunsul Domnului, se adunard in mare numar langa
cetatuia Varhegy si o deterA prada flacarilor ; apoi vr'o mie din&Irish alergara la arme. in vreme ce acestia se gAtese a se duce
langg Mihai-Vodg, sfararnand si arzand palaturile nobililor, ceilalti Stout, In pilda Tor, navalirg, cu atata furie asupra palaturilor color maxi, Incat mai nici unul nu scAph" de omor 1). Intro

aceste palaturi full arse si palatul si posesiile kzi Ion Beldi din
SAcuime, care cu gresealA spun unii ca" se arses de Mihai-Veda 2).

tntr'aceea, ridicandu-si tabara dela Buzau, Mihai o asez5. Dominica (19 Octomvrie), Ifing6 Presmer, oras din tara Barsei sau
tinutul Brasovului 3). Mihai-Voda", nevrand a lasa in urma" un

oras ass de important ca Brasovul, care ar 9. putut a-1 izbi in

spate, a ridica ostiri, sau ai tail linia de comunicatie si proviziile 4), chema indath in cortul sau pre cei mai de capetenie ai
orasului, intro care judele Valentin Herschel, om ales prin calitatile si prin avutiile sale, si le zise ca 86.4 des orasul el st-i
jure credintA, Hind mai bine pentru dansii a-1 sprijini decat a-1
mania 5). Judele se consults cu magistratul orasului si, nu atat
pentru ora'seni cat pentru Cara Barsei ce le era supusa, hotar1r5, si se invoira" cu totii ca sa', faca pre voia lui Mihai, sub con(Title data va cuprinde tara. Ash dar, In 20 Octomvrie, esira de-

putati din partea orasului, Cirila Greissing, senator si batran

respectat prin parul sau col alb si prin Intelepciunea sa 6), ImpreunA cu Luca Hirscher, oratorul comunitgtii si cu alti doi cefateni jurati, insotiti si de cati-va soldati. Apropiindu-se ei de
tabarA, le esira intru intampinare cati-va Cazaci, care ii dusera
la cortul Domnului 7). Ei ii prezentar'a un car cu cojoace trebuin-

cioase soldatilor, spre a se ferl de frig, si bucate mune si it rugarg s'a% tracteze orasul Brasovului cu milostivire, cad populatia,
fiind putin razboinica si cu totul dedata", la industrie, nu-1 poate
intru nimic vgtama 8). Mihai le faspunse ca ei, prin Inscris intArit cu pecetea cetatit, sa se indatoreze cu credinta impgratu7) Bethlen, IV, 345-6-7.-2) Istvanfi, 483.-2) Bethlen, IV, 347.-4) Ibid.;
Cronica lui Fuchs. 5) Bethlen, IV, 347. 2) Bethlen, IV, 355. 7) Cronica
lui Fuchs. 27 Bethlen, IV, 348.

www.dacoromanica.ro

252

N. BALCESCU

lui nemtesc, cAci de nu, el va da in pradg cetatea cu tot tdnutul ei. L'aceste cuvinte deputatii, vgzand primejdia, isi cerurg
trei zile spre a se chibzu11).

xv'.
in noaptea acelei zile; Luni spre Mai (20 spre 21 Octomvrie),
dupg miezul noptii, pe o ploaie si o grinding grozavg, Mihai
dete semnalul d'a ridica tabgra dela Presmer 2) si merse de tgUri la Codlea3).
In ziva urmatoare (21 Octomvrie), sosira in tabgrg solii Brasovenilor, anume : Pavel Kertz doctorul cetatii, Mathei Fronius
si Ion Hirscher jurati cu cati-va din sutasi, [spuind] cg comunitatea n'a mai vrut a astepta, pang. In sorocul de trei zile ca sg,
aducg rgspuns si eg, i-a insgrcinat ca sg, roage pe Mihai-Vodg
a se multhml cu faggduialti, ca-1 vor fi credinciosi, de-1 va ajutg
Dumnezeu a izbuti asupra lui Andrei ; cg de vreme ce le voeste
binele, dupg, cum zice, sg, se lndure asuprg-le si sg nu-i pung In
primejdie de a pert prin razbunarea lui Andrei4) ; cu toate acestea,
ei fgggduia de acum a nu unelti nimic impotrivg i, nici de fatg,
nici pe ascuns si cg, vor sta in liniste desavarsitg, numai si Dornnul sa' fie bine voitor locuitorilor targului si locului din imprejur5).

Mihai ii ascultg cu Inane aminte si le rgspunse astfel : Vad cg.

voi vg tineti si de mine si de principele vostru si nu fgrg cuvant. Deci en sunt multumdt cu faggduintele voastre numai sr).
rgmaneti statornici" 6).
In 22 Octomvrie Mihai trece cu toatg oastea sa poste mg-.
gura Codlei si inca in aceeasi zi ajunge la ercaia, o mosie de
ale Brasovului 7). Treciind armia prin pgdurea numitg Dracon,
care se intinde la 16 mii de pasuri, niste veliti poloni din avangarda, intalnind niste negustori ce veniau cu marra', Iipfadarg si
ii uciserg 8). Alti soldatd In cale aprinserg cite -vg. sate, Intre care
Feldioara si Maghiurusul 9), prgdara cati-vg preoti si ridicarg
mai ales totd caii si bucatele ce ggsira prin sate. Asemenea rele,

care fgcurg pe analistii si istoricii unguri a urla si a se vgita.

1) Cronica lui Fuchs. 2) Bethlen, IV, 338.
3) Cronica lui Fuchs.4) Ibid.-5) Bethlen, IV, 356.-6) Cronica lui Fuchs.--7) Ibid.-8) Bethlen,
IV, 358. 9) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

1101A.NII SUB MIHAI- VOEVQD VITEAZUL

253

de fare-de-legile osttrti lui Mihai, chiar si astazi, dud armiile

sunt bine disciplinate si administratia proviziilor organizan,
sunt foarte comune la o otire ce navaleste in pamant strain
si este nevoita a se hrani cum si unde va putea. Apoi indaratnicia locuitorilor de a-si ascunde bucatele mania pe ostasi. Mihai
se silia cat putea, a tine In fraul disciplinei pe ostasi; dar stras-

nicia lui nu putea vedea si pedepsi tot. Asa, cand pleca oastea
din Presmar, niste ostasi pusera foc targului. Mihai, cum afia,
sari si puse oamenii sai sa stinga focul jurandu-se, spune o
cronica vrajmas`a, lui, cum ea cu voia lui nu se fac acestea, Insa

el nu e in stare a tine in frau o astfel de multdme de ostasi

furiosi" 1). El afla mai apoi ea' niste ostasi izbisera castelul de

la Heltii si erau p'acl sa-1 cuprinza st indata, trimese porunca

strasnica dei opri dela aceasta intreprindere 2). Acestea sunt
destule spre a nimicnict nerusinatele hule ale istoricilor unguri,
cari invinovatesc pe Mihai, nu numai ca n'a facut nimic spre a
Infrana ostasimea, ci Inca a indemnat -o la hotie, talharie, pustiire,

aprinderi si ,omor" 3). Et1 cu greu lateadevar a nu se intampla

oare-cari excesuri si a pastra o strasnica discipling lute armie
numeroasa, compusa in mare parte de ostasi mercenari de felurite nattt. Spre a-si Inchipui tine -va ce fel erau armiile atunci,
sa-si aduca aminte cum erau ele mai acum cati-va ani in urma,
In razboiul de treizeci de ani. Armia lui Mihai trebuia sa semene cu aceea Imparateasca a vestitului Wallenstein.
In 23 Ocfomvrie Mihai scoase afara o proclamatie, vestind

ca el a venit ca sa tie pe locuitorii Ardealului In credinta si

supunerea ce ei jurpera mai nainte, Imparatului s,i a scoate din
scaun pe Andrei Bathori, care, lasand partida cretineasca, va
sa predea Ardealul Turcilor. Dup'aceea el porni dela ft"rcaia
spre Fagaras, nevatamand pre nime, zice aceeasi cronica citata
mai sus, nici pradand satele, pentru-ca de buna vole ii deters
cele trebuincioase spre hrana" ; si chiar inteaceeasi zi ajunse
la Cartisoara 4). In tale, in toate partite, Mihai revolutionk po-

poarele si le silea, mai ales pe Sasi (pe cari nu voia a-i lash
In urma sa In stare de a se arms) a se uni cu armia sa 5).
Mihai faces toate cub graba mare, incredintat fiind ca An1) Cronica lui Fuchs. 9) Ibid. 3) Beth len, IV, 337.
Fuchs.-5) Bisseliu, XI; Orteliu, 452.

www.dacoromanica.ro

Cronica lui

254

N. BALCESCII

drei se afla cu totul Cara putere, Incat el credeh ca, silind la

drum, 11 va puteh ajunge pan'a nu apuch el a-si strange armia
si ca lesne 11 va puteh nimicnici 1).
XVII.'

La Alba-Iulia dieta se adunase chiar in aceiasi zi in care Mihai-Vocla tabarise in stramtorile Alpilor. Ea se apucase indata,
dupa cererea printului, de a face proces lui Bocslrai, care nu
voise a se Infatisa in persoana inainte-i, dupa cum fusese citat.
Dupa doua zile, lata soseste un curier trimis de Valentin Herschel dela Brasov cu carti catra Cardinalul, pe care, deschizandu-le sfetnicul sau Gaspar Co-rnis, vazit ca se vesteste ca deocamdata tot e linistit si sigur, afara numai ca s'au vazut ratacind
Intr'o trecere in vecinatatea Buzaului niste companii de veliti
polonezi, dar ca" ei nu facusera, nici-un rau nici oamenilor, nici
vitelor si ca, de se va intampla ceva mai lusemnat, o va face
indata cunoscut. Dar curierul care adusese scrisorile, cand esise
din Brasov, vazuse avangarda lui Mihai intinsa de bataie In
preajma orasului. Ajungand la Alba-Iulia, Inca galben de filch,
si socotind ca in Carti le sale se pomeneste de navalirea lui Mihai,

nu spuse nimic lui Gaspar Cornis, dar ra'spandeh aceasta veste

printre orasani, that tot orasul se umpla si ferbeh pe ulite

vorbind de aceasta, cand cei marl nu stiau Inca nimic. Un capitan de calareti pretoriani anume Gaspar Libek, ducttnda-se la
Cornis, ii facia. cunoscut zgomotul raspandit in oral de curier.
Ajuta-ne, Doamne !" strigrt Cornis, tremurand l'aceastit groaznica stire si indata, aducand inainte-i pe curier, se asigura de
adevar si, dupa ce II mustra rau, alerga la printul Andrei spre
a-i spune primejdia ce II amerinta. Cine ar fi vazut turburarea
si spaima- lui Cornis atunci, s'ar fi Incredintat ca acest om nu
puteh, fi tradator, dupa cum I'au banuit unii din analisti 2).
Spun ca, Andrei Bathori dintru'ntaiu nu vrit s creaza, tratand aceasta, veste de fabuld si gluma, mai ales ca solii lui Mihai, Banul Mihalcea si George Rat, se aflau la Alba Tanga dansul

si it Incredintau a nu se Ingriji, caci toate vor e91 cu bine 3).

Cu toate acestea, tiind dupa obiceiu indata sfat cu cei mai marl,
Bethlen, IV, 349.--2) Bethlen, IV, 349.-8) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

ROMitNII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

255

porunci sd, trimitd Med', inthrziere In toate partile spre a chema

pe locuitori la arme. inteaceea nobilimea Sh.cuilor, mai aproape
fiind de eau si credincioasd printului Andrei, trimeteh curier
peste curier spre a-i vestl ca Mihai-Voda a trecut Alpii si a

sosit cu o armie insemnatd la Presmdr; ca a aprins nu numai

castelul lui loan Beldi, ce se aflh atunci 1a dietd, dar Inch' a purtat
flacdra si sabia prin toate satele si orasele ce a inthmpinat pang.
in Feldioara. Spune Ambrosie Simigianus ch.' multi din nobili,
voitori de rau ai Printului Andrei, prindeau scrisorile ce-i erau
adresate si opreau pe curieri d'a se infalish dinaintea lui ; pe
lhngd aceasta, vorbele despre sosirea dusmanului se impotriveau
una alteia si ei se sileau prin mune cuvanth'ri a-1 incredinth ca
n'are a se teme. de nimic. Cu toate acestea, zice Bethlen, precum valul goneste valul, d'asemenea o vorba despre sosirea lui
Mihai maria si Intemeih pe cealaltd vorba si umpleh urechile
tuturor. A doua noapte dupd sosirea curierului dela Brasov, se
duse Stefan Bathori, Gaspar Cornis, Pancratie Sennyei si Stefan
Bodoni laugh, Printul Andrei, pe care II gasird meditand si canthud dintr'un instrument de 'muzich, pe child tara era in foe. Ei
It desteptard din meditatda sa, descoperindu-i adevdrata stare a
lucrurilor. Andrei, Mil a se prea grdbi si fart a-si pierde cumphtul 1), Bete drumul dietei si, numind pe Gaspar Cornis locotenent al sdu peste toata armia 2), trimise indath porunci stras-

nice in toate pdrtile crdiei 3), spre a se purth, pre obiceiu, in

tot locul o sabie cruntata in singe 4) si a vestl ch, frill zdbavh
si cu cea mai mare iuteald, toata nobilimea, toata breasla ostdseasch sa, se aciune in grabd inarmath in Sas-Sebes, Cad o primejdie obsteasca amerintd si nu suferd nici o intarziere ; ch, toti

acei ce nu sa vor grab' a vent, vor fi priviti ca niste traddtori

si dezertori si se vor pedepsi cu moartea cea mai crunta 5). El
scrise asemenea si la Sacui, can erau scutiti de slujba ostaseasch.,

de chnd fuseserd despulati de libertatea lor, ca intr'o primejdie

atat de grea sa -si uneasca si ei puterile spre a gonl din patrie
pe dusmanul comun, fagaduind a da libertate la toti aceia ce-i

vor sth Inteajutor; ca era mult mai bine si mai sigur pentru
Sdcui d'asi dobhndi libertatea dela un print ales de dhnsii, care
t) Bethlen, IV, 352.-2) lstvanfi, 453.-2) Bethlen, IV, 352.-4) Cronica
lui Fuchs. 5) Bethlen, IV, 352.

www.dacoromanica.ro

256

N. BALCESCU

are aceeas natie, limbh si obiceiuri ca si ei, cleat a lua armele

in favorul unui strain, impotriva aceluia ce este os din osul lor
si sange din sangele lor. i, pentru ca sa-i faca sa se lupte cu
dansul si Cara voia lor, Andrei lua masuri aspre in Cara Sacuilor
dintre raurile Muresul si Crisul (odinioara raul aurit). Una din aceste masuri era punerea in lucrare a unui obiceiu vechiu intrebuintat de Schiti si apoi si in Ungaria pe la inceputul acestei
Craft Acest obiceiu era ca la o primejdie mare, cu care amerinta vr'un dustpan strain Cara, acel locuitor ce nu se scula indata dupa porunch spre a lua, armele impotriva dusmanului, era
legat cu funii prin mijlocul trupului si cu multa rusine pedepsit 1).

Dar ura Sacuilor asupra lui Andrei era atht de mare Inca nici
amerintarile, nici fagaduielile lui nu-i putura indupleca a lua, armele in favorul lui 2).
In urma acestora, Cardinalul merse de Inta Jul pe Malaspina, ce
se afla, bolnav, ii expuse primejdia in care se afla si dobandi

dela acesta fagaduiala ca va std mijlocitor spre a-1 Impaciul

cu Mihai-Voda. Ei se chibzuira de a trimite mai nainte pe un
nobil Isac Csejtie la Mihai spre a afla cererile lui si a cauta, a-I
aduce la simtiminte pasnice. Dar Mihai, Med a da nici un raspuns, opri la sine pe Isac Csejtie pang dupd Wale. Fara a mai
pierde vreme, Cardinalul, urcandu-se Intr'o trasura, es1 din capitala sa, .ce nu mai _era, s'o vaza, ursit a fi o priveliste ticaloasa a
lunecoaselor lucruri omenesti. El lash in locul sau in Alba-lulia
pe fratele sau Stefan Bathori s,i pe Ladislau Gyulasi si se duse
la Sas-Sebes, unde se faced adunarea ostilor 3). Act, afIhnd Andrei ca Mihai inainteaza repede spre Alba, fara a astepta toate
stile ce soseau Incet, isi ridich tabara de acolo. El poruncl ca
cei ce vor sosi s4-1 urmeze, si, lasand d'o parte Fagarasul, uncle
avea garnizoana, se indrepth cu mare graba spre Sibiiu 4), unde
ajunse a treia zi 5), in 24 Octomvrie 6). Locuitorli Sibiiului, cari
impreuna cu capetenia lor Albert Siiveg erau aliati cu Mihai, Ii
primira rece, taxa a-i da datoriile de ere' dinth, cuvenite 7).

Bethlen, IV, 354.') Cronica lui Fuchs.-3) Bethlen, IV, 360. 4) Ist-

yank 1. c.--5) Bethlen, IV, 362.-6) Cronica lui Fuchs.-7) Bethlen, IV, 363.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

257

XVIII.

inteaceea Mihai inainta cu graba, spre Sibiiu, socotind sa ajunga acolo Inaintea lui Andrei. In 25 Octomvrie el ajunse lang5,

targul Talmaciului cu oastea, cu sotia si familia sa. Tinta lui

era a Inlesnl unirea cu armia sa a cease mii ostasi Olteni ce-i
aduceau, pe la Turnul-Rosul, Radul Buzescu si Banul Udrea, pe
cari ii astepta, in to minutul si cari sosirg tocma a doua zi in
26 1). Armia lui Mihai se mai ad6ogase In cale ctt o seams de
Sacui, Sasi si alti partizani ai sal din Ardeal, mai ales Romani,
ce-i venire Intr'ajutor 1). Astfel, Impreunandu-si oastea, MihaiVod5,, mai naintand spre Sibiiu, Iii asezA tabara la sat la Vested 1), Vindu-si astfel armia Intre cotiturile muntilor, pang va
socoti c'a venit vremea ca s'o scoata la campie.
Intre stramtorile muntilor era un spatiu ses Indestul de mare,
unde Mihai putea tabairI si
Intocmi ()stile. Acolo el ascunse

ceata femeilor, tot ce dupa varsta, si dupa sex nu era in stare

d'a se lupta, impreunal cu bagajele si o mare multdme de call 4).
Mercuri in 17 27 Octomvrie, strejile ambelor armate protivnice
se aratara" $,i se valzurg unele cu altele. Dar, atat pentru-ca, tunurile noastre ramasesera, in urma,, cale d'o zi, cat si pentru-ca
In acea zi era sArbaitoarea Evangelistului Luca, pe care Romanii

Il cinsteau foarte mult, Mihai hotari a-si tine ostile in stramtorile muntilor si d'a nu da bAtaia In acea zi 5).
Cardinalul, vAzand apropierea armiei lui Mihai, intr5, In grije
mare, cad nesosindu-i Inca ajutoarele dela Lipova, leneu, Caransebes si ale Sh'cuilor din scaunele Ariesului si Muresului, el

se socotea mai slab in puteri, nu numai cu numarul, dar si cu

calitatea ostilor. Inteadevar, zice Bethlen, Romanii, cari de mai
multi ani se aflau In razboiu necontenit cu Turcii, obisnuitd cu
munca si cu primejdiile, erau priviti de toti ca mult mai buni
ostasi cleat Ungurii" 6). Intre aceste osti romanesti, mai deprinse Ia izbanda si mai vestite erau cetele ce se chemau Bu9 Bethlen, IV, 363. Acest autor greseste puind eel numele lui BabaNovae in locul lui Radul Buzescu si Banul Udrea. Novae cu haiducii sai
intrase in Ardeal impreund cu Mihai.Voda. 2) Ibid.-3) %flag. ist., IV,

293. 4) Bethlen, IV, 366. 5) Bethlen, IV, 367; Istvanfi, 453. 6) Bethlen, IV, 367.
N. Blicescu.

Ronuinii sub Mihai-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

17

25$

N. BALCESCII

zestii si 115,testii, pre numele Capitanilor sai, fratii Buzesti si

George Rat 1). Cu toate ca in adevar ()stile ha Mihai erau mai

bune cleat ale lui Andrei, In earl se aflau multi taxani ran armati si nedeprinsi cu razboiul 2), dar cu numarul nu se deosibeau mult intro dansele 8). Fie-care armie numAra. ca la 25 mii
luptatori ; 4) artileria lui Andrei era:mai buns si mai numeroasa
1) Cronica lui Miron Costin, 220.-2) De Thou, XIII, 352.-3) Istvanfi,
453. -4) Un analist ungur anume Szamoskozy, martor de fats, chat de,
Bethien, vorbeste astfel despre numarul ostilor lui Mihai-Voda : Este
anevoie d'a spune acurat cate osti erau, caci capeteniile insisi n'o stiau:
fie-care, dupa patima sa, ridica sau scadeit numarul cum vrea. Romanii
insisi, can vor sa se arate mai curagiosi, arat un numar necrezut de
mic; iar noi, fara patima, vom arata ceea ce am vazut cu ochii nostri.
Acei ce vorbesc mai mult, urea la 30 mil pedestrasi si calareti numarul
ostasilor lui Mihai. Acei ce spun mai putin, 20 mil. Romanii spun numai 8 mii. Acei ce tin mijiocul, spun 25 mii. Atata sau mai atata mi se
pare a fi mai de crezut. Acei ce pun mai mult sau mai putin, fac abuz
de calcul si fara cuvant se arata darnici in cifre. Nimeni nu poate tagadul ea aceasta fu un potop mare de oameni, ca cum toata Tara-Romaneasca, smulsa dela vetrele sale, cd.zuse peste noi. 0 parte mare era
volontiri ce alergasera la dansul, trasi prin nadejdea d'a putea prada,
si nu atat puterea lor reala cat multimea for insufla groaza.
Este inca de sigur (certain)ca Mihai-Voda isi adaugi numarul ostilor
sale, dupd ce a intrat in Ardeal, atat pentru-ca multi dela sine alergau in
tabara lui, impinsi de nadejdea pradei, cat si pentru-ca Mihai, in toate
partile pe unde trecea, poruncea sa proclame, intr'o parte si intr'alta,
ea el va privi ca dusman si isi va razbuna ca de un asemenea pe orieine, care, fiind in stare a purta armele, nu va urma Inarmat oastea sa.
=

El luera intr'acest chip atat ea sa sperie duhurile cu multimea, cat

[si] spre a nu lash in spate-i nimic din care sa se poata organiza batalioane. Aceea ce la vedere maid oastea Voevodului, era un numar foarte
mare de card, pe care, impotriva unei strasnice porunci a Domnului, fiecare Cara cu sine, precum facuse Voevodul si toti boierii, purtand ne-

vestele, copii, toata starea si avutia, ca cum ar fi avut de gaud de a

schimba pentru totdeauna pamantul de locuinta ; pricina era cad se temeau Ca, in lipsa Domnului si a armiei din tars, Turcii sau Tatarii sa
nu cum-va sa navaleasca spre a o prada>. Bethlen, IV, 363 sqq.
Despre armia lui Andrei, analistii unguri o scad peste masura, Meand-o de 9 mii ; altii inca numai de 5 mii. Dar mai multi istorici si anaHad straini, precum : De Thou, XIII, 352 ; Guerrin, 497; Orteliu, 453 ;
Bisseliu, etc., o fac de 25 mii. Istvanfi asemenea zice ca numarul ostilor era mai deopotriva de ambele partite. Din acestea se lamureste ca,
deli poate a fost oastea romaneasca mai mare cleat cea ungureasea,
deosebirea insa era neinsemnata.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

259

decat a lui iviinai ; ea niunara mai mult de patruzeci tunuri, In

vreme ce Mihai avea numai optsprezece bucati, marl si mid -t)..
Cardinalul In tabara sa adung pe langa sine Senatul si alti oameni Incercati spre a se sfatui cum sa poarte mai bine razboiul. Parerile furl Impotrivite. Unii sfatuiau d'a prelungi razboiul
si a nu lash sa hotarasca soarta st norocul unei singure batalii.
Ei ziceau ca aceasta prelungire va dezorganiza armata lui Mihai
prin foarnete, ostenelile razboiului, lipsa banilor si nedisciplina
ostasilor ; ca cu cat s'ar intarzia mai mult, cu atata armia for
va creste in numar, In vreme ce a lui Mihai va slAbl. Altii ziceau Ca trebue a razima toata tabara de zidurile Sibiiului si s'o
intareasca prin metereze facute cu care legate impreuna ; ca
astfel, unind tabara cu orasul, vor putea avea indestulare de-

spre hrana si a respinge pe dusman prin lovituri de tun, de

s'ar ispitl el sa-i loveasca ; ca trebue a potoli focul dusmanilor,
prelungind razboiul prin arnanari, fagadueli, inselaciuni st solii;
ca astfel puterile dusmanului se vor molesi si se vor slabi prin
asteptare si prin izbiri partiale, mai ales cu un om ca Mihai,
lute, indraznet si nerabclator ; astfel, incheiau ei, Fabius birui
pe Anibal si Craiul Matei triumfa Tanga Vratislav de silintele
a dot puternici crai, al Poloniei si al Boemiei. Emeric Szicszai,
unul din credinciosii printului Andrei, 11 ruga In deosebi d'a-si
cauta un azil Inaintea luptei spre a se feri de primejdiile razboiului, aducandu-i aminte nenorocirile dela Varna si Mohaci.
La acestea Andrei raspunse : D'asi fi In locul tau, si eu asi
face-o, dar stiindu-ma cap al acestei armii, nu voiu sa fiu fugar
si sa dezertez p'ai mei".
Dar altii, pe cars banuitorii cronicari ii numara intre dusmanii
lui Andrei, povatuiau a nu se trage inapoi si a nu lash a trece
ocazia d'a stavili navalirea dusmanului s'a opri 11111 d'a se intinde mai mult ; ca cu cat mai mult vor Intarzia, [en atat] armia
lui Mihai va creste prin venirea Sacuilor, ce-i mai asteapta sa
vie s'a altor partizani ai sat ; ca dusmanul va fi mult mai de
ingrozit atunci cand ist va uni toate puterile. Pentru aceea nu

este vreme de perdut: trebue a lua armele pentru patrie si

pentru libertatea copiilor sal si a cerca norocul razboiului 2).
Acest sfat era si eel mai bun, caci on -ce prelungire a razbo1) De Thou, 352; Guerrin, 495; Orteliu, 452.-2) Beth len, IV, 368-75.

www.dacoromanica.ro

260

N. BALCESCU

iului ar fi fost in paguba lui Andrei si in folosul lui Mihai, de

vreme ce popoarele Ardealului tineau cu acest din urmd. La
acest sfat se uni si Andrei si hota'ri a-si cerca norocul 1). Mai
nainte insd, el vrb sa sleiascd toate mijloacele de impaciuire.
O ! nepriceputd minte omeneasca zice unul din cronicarii nostri, at'd vreme fu de a tocmi tara si a face pace si nu vrit, ci
vrit sa tocmeasca and nu fu de nici un folds" 2).
XIX.

Mihai-Vodd, precum am vdzut In urma si din pricinele ardtate, nevrand a da Wade in acea zi de Mercuri 17 27 Octomvrie. spre a indatora pe dusman a nu-1 izbl, se socoti a-I ocuph
In acea zi cu negociatii. Trimise dar soli la Andrei, cerandu-i
ca sa-1 deschiza calea pentru el si armia so, spre a merge SA
se uneascd cu Nemtii Impotriva Turcilor, cdci de nu, apoi si-o
va deschide el cu sabia; cd, el n'a intrat cu ganduri vr5jrndsesti
in Ardeal ; ca de s'a fdcut vr'o pustiire prin sate si orase, a fost
fat% porunca lui. Andrei, doritor de pace, ascultand solii, ii trimise inapoi la Mihai, Impreund cu doi ai sdi, cu acest raspuns :
ca Mihai-Vodd trebue sh, se tragd in Tara-Romaneascd tot pe
drumul pe unde a venit si sa despdgubeascd toate relele ce au
fAcut ostasii sdi si apoi sa faca o noun legatura de pace si alianta temeinicd Impreund. Mihai, ascultand propunerile deputatilor, se ardtd a le primi in de bine si, spre a insufla, mai multd
nadejde de pace lui Andrei, el incheie cu aceiasi deputati o Incetare de arme pentru acea zi, pentru care cerit zaloage, ftgAduind de a trimite si din parte-i. Andrei se grabi a trimite
pe Moise Sacuiul si pe Melchior Bogati 3), cel dintalut capitan
vestit, cu cinste cunoscut de Mihai pentru campaniile sale In
Ardeal, celalt june ales prin nasterea si calitatIle sale. Mihai Ii
trimise doi boeri strdluciti, Postelnicii Preda si George, cu care
Andrei vorbi si se planse cu vioiciune de puftarea lui Mihai
cdtrd dansul 4).

inteaceastd vreme sosl in tabdra lui Andrei Malaspina, legatul Papii, pe care Indata printul it porni Bugg Mihai-Vodd
2) Mag. ist., IV, 293. 3) Bethlen, IV, 376-77 ;
1) Bethlen, IV, 375.
De Thou, 352; Guerrin, 495; Orteliu, 452. 4) Bethlen, IV, 377.

www.dacoromanica.ro

ROMANIT SUB MITIAI-VOEVOD VITEAZUL

261

ca sa se sileasca in tot chipul spre a-i aduce a face pace 1).

Nunciul, infatisandu-se Inaintea lui Mihai, nu se temid d'a necinsti caracterul sau de episcop si de sol, pogorindu-se pand,
a mintl intr'un chip nerusinat. Prefacandu-se ca vine dela curtea imparatului si slujindu-se cu numele M. S. imperials, dela
care spunea ca are carte la mama, el poruncl lui Mihai sa iasa
indata din Ardeal, fard a face nici o vrajrna'sie. Cerand Mihai
sa i se arate porunca tmparatului, Nunciul raspunse ca ea se
add in mainile printului Andrei, caruia a lasat-o, dar ca peste
putin poate sa i-o aduca. Malaspina fa nenorocit in inselaciunea
sa, caci Mihai it dete de minciuna scotand o carte a imparatului
cu totul dimpotriva, prin care i se poruncea sa izbeasca pe Cardinal fat% intarziere, declarand ca la aceasta porunca void sa
asculte. Nunciul II conjura atunci in numele lui Dumnezeu ca
sa nu faca nici o miscare in ziva aceia, pang ce va vorbi Cardinalului ca sa.-1 aduca in alts sentimente. Mihai nu mai ea'spunse nimic Nunciului 2) si acesta se Intoarse chiar in acea zi
la Andrei 3). Din partea lor, Moise Sacuiul si Melchior Bogathi
se silira, prin multe cuvinte, a aduce pe Mihad la sentimente pasnice si bine-voitoare catra Andrei, zicand, cu Inselaciune, ca un
tractat de pace s'a si incheiat intro acesta si Imparatul; si rugandu-1 ca, privind nestatornicia lucrurilor omenesti, sa, se multumeasca pe pozitia sa de acum si sa n'o jertfeased ambitiei
sale si la un viitor nesigur 4).

La acestea lath' care fu raspunsul lui Mihai: Am jurat lui

Christos pe Turci sa nu slujesc si voi pe ei iubiti, cum oare
sa ma Incred voila ? D'aceia hotarit-am a va cuprinde tara si
a marl ca un crestin san poste voi a domni" 5). El adattga ca
alianta ce spun ei c'au incheiat cu imparatul este o pricinuire
desartd spre a ocoll greutatile de fata si mai mult spre a rupe
pacea decal a o face ; ca e mai bine a hotarl prin acme dealt
a mai face tractat de pace. incat pentru nestatornicia norocului,
stiu, zise el, ca sent om, dar stiu Inc a. ca Dumnezeu ajuta razboaiele drepte, c'am luat artnele pentru lege ; ca el va intari pe
cei ce se lupta pentru dansul si va prigoni pe cei ce-1 vand" 9).
1) Bethlen, IV, 377; Istvanfi, 453.-2) De Thou, 332; Guerrin, 495; Orteliu, 453 ; \Vicquefort, o. c., 779. 3) Bethlen, IV, 378. 4) Ibid.-5) Sta-

vrinos; Bethlen, IV, 381.-6) Bethlen, IV, 380-81; Die Neueroffnete ottomanische Pforte, 333.

www.dacoromanica.ro

262

N. BALCESCU

Joi, In 18/28 Octomvrie, zi consfint,ita dupg calendarul 11011

apostolilor Simon si Iuda 1), des de dimineata, Mihai-Voda trimise inapoi lui Andrei pe Moise Sacuiul si pe Melchior Bogathi,

cu urmatorul ultimatum : Andrei Bathori, ca un partizan al

Turcilor si vanzator al pricinei Crestinatatii, s'a se lapede de
stapanirea Transilvaniei, sa imbrace haina popeascg, sg se clued

In Polonia si sa lase principatul pe seama lui Sigismund Bathori, sau sg hotgrasca puterea armelor; ca, el atunci, Domn
al Tarii-Romanesti, se leaga ca. 11 va face a dobandi milostivirea
Imparatului"2). Cardinalul Intelese atunci ca trebuie a se 011 de
azboiu si trimise Inapoi zgloagele lui Mihai. El se gand1 Insa
sa mai trimita odatd pe Malaspina langa Mihai, spre a mai face
o cercare de pace. Urcandu-se intr'o trasurg si insotit de o mica
escorta, Malaspina infra in tabgra lui 41Vlihai, dar acesta nu vril
sa-1 primeasca si, fiind-ca Malaspina se apuca in tabarg a vorbi
ofiterilor si ostasilor, indemnandu-i sa lase armele ca sa nu verse

sange crestin, Mihai, vazandu-1 Oland ast-fel de a doua oars

datoriile sale de sol si Inca ca nu-i adusese, porunca imparatului ragaduitg, 11 chemg inainte-i, 11 mustra putin pentru
inselaciunea lui si, fail a vatama, intro nimio respectul cuvenit
obrazului sau," it trimese, pang la a doua porunca, la arest in
coada taberii, puindu-1 sub paza fiului sau Patras,cu, ca sa nu
i se inttunple nici un rau" 3).
Fara cuvant au bgnuit unii Unguri ca si Malaspina, vrand s
castige favorul Imparatului si a dobandi prin mijlocirea lui dem-

nitatea de cardinal, lucra In secret in favorul lui Mihai si ca

de bung vole el ramasese in tabgra lui 4). Polonezii mai ales,
urand pe Malaspina, umplura Europa de invinovatirile lor, zicand ca el a fost un spion al imparatului si a Inselat si perdut
pe Cardinalul 5).
Aceastg banuialg a venit caci, In urma bataliei, Malaspina se

arata plin de zel pentru Mihai si imparatul. Dar este de crezut

ca el se arata ast-fel, cad se comprometase foarte mult in ochii
lor, prin focul cu care aparase pe Andrei inaintea bataliei. Aceea
11 Mag. ist., IV, 293; Bethlen, IV, 381 ; Istvanfi; Bisseliu si altii.
Bethlen, IV, 382; Engel, I, 253. 3) Wicquefort, 779 ; De Thou, 332 ;
Bethlen, IV, 383; Guerrin, 495; Orteliu, 427. 4) Bethlen, IV, 384; Wicquefort, 779. 6 Piasecius, 205.
2)

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

263

ce silise pe Malaspina a std In favorul Cardinalului era cad acesta cat-va inainte fagaduise In secret Papei a-i inchina, Ardealul, nadajduind ast-fel a-1 aye& la nevoie sprijin Impotriva
Imparatului si a puteh pastra aceasta tar% ca un feud atarnator
de sfantul Scaun 1).

In vreme ce Andrei si Ungurii stau in cumpana intre ternere

si nadejde si asteptau intoarcerea lui Malaspina, ca sh vaza de
le aduce pace sau razboiu, Mihai isi is toate masurile pentru
bataie. El isi intocmeste armia, isi aseaza tunurile, prune tot lucrul la locul sau 2) si, Innaintand spre Sibiiu, trimite un erold
Cardinalului ea sa-i spuna ca el voeste sa crute sangele crestinilor, ca el nu vine ca sa-1 verse, dar ea, In numele Imparatului,
sa-i asigureze invoirile ce i se dedese si i se jurase de Sigismund,
cum si s-1 faca a intra, in stapanirea acestei tari ; ca Cardinalul tinea, un principat ce nu era al lui; ii declara, in sfarsit,
ca, de nu va lash mai curand armele spre a se supune la M. S.,
el II va goni de pre urma, cu foc si cu singe pans 11 va scoate
afara din aceasta tarn 3).
XX.

La aceasta vestire trufasa printul Andrei, perzand nadejdea

de impaciuire, cu care In zadar se magulise, maniat peste masura, trimise lnapoi pe erold 4), Inealeca calul si porunci lui
Gaspar Cornis, generalul-sef, d'a forma randurile si d'a intocml
armia de bataie. Locul undo armia fu Intocmita era, o campie,
nu prea buna, asezata Intro orasul Sibiiu si targul Selimberg ;
aceasta campie este din natura ash de nepotrivita, Inca Omantul se pleaca din partea S.relimbergului si din potrivh' se ridica
din partea orasului Sibiiului; lntinderea ei este d'aproape patrumii pasi. Mihai era spre rasarit, urmand raul Sibiiului; Andrei
era de cealalta parte a raului, spre apus. Armia lui Andrei fu
Intocmita astfel ca ea ocupa partea cea mai de jos a campiei,
inchisa de ambele parti intre oras si raul Sibiiu. Mihai, din
contra, raspandise ostasii parte in ses si cea mai mare parte
1) De Thou, 332. 3) Bethlen, IV, 384; Wicquefort, 779. 3) De Thou,
332; Guerrin, 495 ; Orteliu, 452 ; Neue ungarische and siebenblirgische

Kronik, 161. 4) De Thou, 332.

www.dacoromanica.ro

264

N. BALCESCU

pe inaltimile cari din sus de Sibiiu si de t2)limberg se in de

munti, astfel incat, dupa imprejurari, Voevodul putea alege, sau
dupa natura sau dupa vointa, un loc mai priincios, in vreme ce
printul Andrei n'ar fi putut lua decat unul_mai rau.
Intocmirea armiei lui Adrei era astfel : la centru o mie cglhreti, al caror cap era, viteazul Moise Sacuiul, avand de locotenentd pe Francisc Sevri si pe cei doi Toma, numit unul Csomortany, celalalt Becz, ambii Sacui si vestiti in razboi; pe

langa dansii erau trei sute Polonezi armati cu arcuri, pusti si

comandati de un nobil si voinic polon. La dreapta erau
asezati pedestrasii, luati din garnizoane si o mie Sasi; aceasta
aripa o comanda Stefan Lazar, razboinic harnie, care se slavise
in razboaiele cu Muscalii din vremile lui Stefan, craiul Poloniei;
acestuia se dete ca ajutor George Aradi, ungur, capitan al pedestrasilor Brasovului, ce se aflau pe Tanga Andrei din naintea
navalirii lui Mihai. La stanga veneau intaiu 600 pedestrasi pretorieni, zisi albastrii, dupa uniforma Tor; capul acestei cete alese

era Matei Pereseth, voinic indaratnic, avand de locotenent pe

Francisc Turi. Dupg dansii venea o armie ajutatoare, povatuita
de Petre Huszar si Stefan Tahi, ambii Unguri din Ungaria, cari
fusesera, pentru vestea vitejiei Tor, chematd de printul Sigismund

in Ardeal. Huszar primise dela Andrei comanda intregei aripe

stange. Alaturi cu oastea lui Huszar,' tot la stanga, veneau cei
mai de capetenie magnati si nobili, Melchior Bogathi, Nicolae
Zalasdi si mai multi altii; si la stanga for erau Andrei Barcsai,
Banul Lugosului, cu o calarime voinic., Gaspar Sibrik, capitan
al cala'rimei pretorienei si junii nobili ce slujiau la Palat, al ca
ror regiment se urch la 400 oameni, adaogit Inca cu mai atati
pedestrasi alesi, veniti, cum se zicea, dela portile Comitaturilor.
In a doua linie venea, falanga sau corpul armiei de rezerva,
formats de oamenii Comitaturilor si nobilime. Capii erau: Ion
Ifflu, numit junele, dupd varsta, ce era frate vitreg printului
Andrei, Stefan Toldi, George Ravazdi, Stefan Bodoni, dintre senatori, Baltazar Cornis, asemenea senator si fiu al lui Gaspar
Cornis, si multi

altii. Caput tutwor era Gaspar Cornis, dar

fiind-ca, ca general-sef, el comanda toath armia, Pancratie Sennyei

comanda in locu-i aceasta trupa. La spatele ei veneau alto 600

calaretd ai caror capi erau Benedict Mendzenti, Mihai Szemere,
Wolfgang Petki si Stefan Beseni.
www.dacoromanica.ro

ROIVIINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

265

Astfel Intocmindu-se armia, Andrei se apropie de capi si le

tinh. un cuvant lung, plin de patimd, fard demnitate si cuviinta,

in care se vadeste semetia i obraznicia ce mai totdeauna a

intrebuintat Ungurul catra Roman. El nu se multumeste numai
a imputh lui Mihai mustrarile obisnuite atunci de Unguri, adeca
ca s'a aratat ingrat catra Unguri, cari l'au ajutat a se face Doom

si Pau mantuit de Sinan ; dar Inca arunca Injuraturi groase si

nevrednice asupra lui si a natiei romane. Mihai, zicea Andrei,

e un carpe pe care l'a hranit in sanul sau, si al carui venin

umbla sa-1 otraveasca. Fratdi lui past si astazi porcii si caprele

In padurile Tariff-Romanesti. El seamana mai mult unui dobitoc

fieros decat unui om. El s'a unit cu talharii si cu taranii. semenii lui din toate tarile, spre peirea noastra. Nu va temeti,
adauga el, de aceasta, natie proasta si de defdimat, de veacuri
dajnica Ungariei, natie de robir pe care se cuvine a-i bate mai
.bine cu nuiele si bete decat eu ferul" 1). Apoi, spre a aprinde
si mai mult mania ostasilor sai catra Mihai si sa le dovedeasca
reaua for credinta, el puse de cot! tractatul de alianta, ce acesta
Incheiase en Ravazdi si cu Viteazul si II intarise prin juramantul lui si al buierilor. Andrei uith numai a spune ca, el a lost
eel dintaiu care calca si rupse acest tractat prin comploturile
sale Impotriva lui Mihai si prin pacea co incheiase cu Turcii.
Dupa aceea Cardinalul se aseza la dreapta falangei sale, pe un
be ridicat, spre a priveghia la toate intamplarile razboiului si,
pentru-ca locul sau sa poata fi vazut de catra ai sal, el puse
inainte-i un steag mic, pe care era tesut cu our litera A. El
purta platosa ostaseasca si incaleca un cal negru si generos, ce
II avea in dar dela Sigismund Bathori ; langa, dansul sta, Stefan
Csaki din cei magnati, George Palatici si vr'o cati-va alti nobili
dintre Sacui 2).
XXI.

Mihai cata la Intocmirea oastei lui Andrei si dupa dansa Is!

intocmi pe a sa. El vazit ca Andrei intdrise mai bine Cu osti
aripa stanga, apoi central, iar aripa dreapta era cea mai slabd ;
deci el hotari a-si concentrh silintele si izbirea asupra acestei
1) Beth len, IV, 390-94. 2) Idem, 395.

www.dacoromanica.ro

266

N. BALCESCIT

din urmg aripe a dusmanului si a centrului, refuzand a Inhata

bgtae Intre dreapta lui si stanga dusmanului. Pentru aceea el
intgri bine stanga sa fatg cu dreapta lui Andrei, puind acolo
pe Baba-Novac, vestit general pe acele vremi 1), cu catanele sale
si haiducii 2); la dreapta era calarimea s'arbeascg 3), o ceata de
Cazaci si alta de Moldoveni 4) ; la centru erau Ungutii, avand
cap mai mare pe George Mako ; iar capii cohortelor erau Fran-

cisc Lugasi, Dimitrie numit cel Mare, George Horvath, Mihai

Gyulai, Lupul Noak si altii, can comandau batalioane sau companii; in dosul for erau Polonezii si o seams, numeroasa de Cazaci si caltirimea romaneascg; in sfarsit, venea Mihai cu falanga
sa, o trupg de o mie Sgcui, impreung cu boerii st militiile for 3).
Trei cruci marl Intregi de our erau inaintea lui Mihai st indatg
dupg crud venea eroica lui sotde Doamna Stanca 6). Pang a nu
se inhata ostile la luptg, Mihai protestg prin un erold ce frimisese in tabgra lui Andrei pentru sangele ce are s se verse,
ca; impotriva vointei sale, Cardinalul It sileste a se hate. Apoi
declarg cg el dg iertare tuturor celor ce vor vol a recunoaste
pe impa'ratul de stgpan 1). El propuse Inca de a se crut,a, viata ce-

lor ce vor vol a fugi dintr'o tabara intr'alta, sau caci ngdajduia
ca un mare numar din soldatii lui Andrei vor trece la dansul,
precum se si intamplg, sau ca void a da Ardelenilor un semn
de bung vointa lui catra dansii 6).
Mihai, trecand in fruntea ostilor, be vorbi putin, cu cuvinte
scurte si energice, astfel cum trebuia unor ostasi doritori de a
se bate 9). Purtand in dreapta si in stanga trupul, ochii si bratele sale, Domnul mai mult prin gesturi expresive decat prin envinte indemna pe ai sai, zicandu-le: Aicea (si argta tabgra sa),
aicea este dreptatea, aicea pricina cea bung, tocmelile, legaturile si jurgmintele de pace, impgratul si Dumnezeu. Ordbiti dar,
cad cu biruinta va asteaptg o slavg mare si o bogatg pradg. Jar
dusmanul (Intorcandu-si mana catra dansul), ce are oare pe sea ma-i, fgra numai credinta calcata In picioare sJ juramantul batjocorit, lipsa de on ce barbAtie, vicleniile, cursele, sfaturile ote1)
Baba-Noak, quoque famosus id temporis dux Bethlen, IV, 365.
2) Bethlen, IV, 396; Stavrinos. -3) Bethlen, IV, 396.-4) Stavrinos.-5) Beth-

len, IV, 396.-8) Stavrinos. 5) Guerrin, 495-7; Orteliu, 452-3.

Thou, 333.-9 Bisseliu.

www.dacoromanica.ro

8) De

ROMANII SUB IIIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

267

ritoare Cu Turcil si neiegiuirea unor legaturi vinovate. Sub un

cap chemat la cele sfinte, soldatul e pangarit ; sub o purpura
sfanth e un piept nevrednic si rasvratit call Cer. Dela unii ca
. acestia ce mai e de asteptat?fara numai acceea ce ei ne arath:
inimi indoite, tremurul trupului lor, blesteme femeesti si, prin
urmare, fuga mai 'nainte de a se bate" 1).
Astfel scurt cuvanta Mihai si, graind, chipu -i fulgereaza, ochi-i
scanteiazh si focul inimei sale aprinde in inimile ostasilor shi un

eroic entusiasm. Ei sunt siguri acum ca vor birui 2). Domnul

porunci indata a se invoch in toata tabara de trei on sfantul
nume al lui Isus 3). 0 strigare mare se inalta deodata la cerani.; semnul de batae se dete si trambitile incepura a sun din
ambele taberi 4).
XXII.

Erh zece ceasuri de dimineath (18 26 Octomvrie), cand inceptl

batalia prin o furioasa tunhrire din ambele parti 5). Sunetele trom-

petelor, urletele tunurilor, infioratoarea suerare a ghiulelelor ce

se incrucisau in aer, clh'ncaitul paloselor, strigarile luptatorilor, fumul prafului, inzgomotau aerul, intunecau cerul, rhspandi au in toate
partdle spaima mortii si curmau vieti Para numar 6). Tunurile lui
Mihai-Voda erau asezate pe un Joe mai bun decat ale Ungurilor

si ar fi facut mult rau acestora de ar fi avut tunari mai mesteri,

cad ghiulelele, aruncate prea sus, treceau preste capetele Ungurilor, loving numai varful lancilor si le faceau mai mult spaima
cleat vtitamare 7).
D'abia se incepuse bAtaia, cand un nobil roman din oastea lui
Andrei, anume Daniil Zalasdi, isi lasa postul ce i se incredintase si, and pinteni calului, trecti in tabara noastra. Talentele
sale si favoarea printilor Bathoresti ridicase pe Zalasdi dintr'o
treapta de jos la acea de nobil. El facuse Bathorestilor multe
slujbe, care straludse numele lui. Cinstea si slujbele facute si
primite l'ar fi Indatorat a ramaneh credincios lui Andrei, dar glasul sangelui it Impinse. cu marea mirare si intristare a Ungu-

2) ibid.
1) Bisseliu.
3) Guerrin, 497; Orteliu, 453. 4) Bisseliu.
3) Tomasi, 80; Bethlen, 1V, 397; Bisseliu; Spontoni. 6) Bethlen, IV, 397;
Bisseliu. 7) Bethlen, IV. 397.

www.dacoromanica.ro

268

N. BALCESCU

rilor, in tabhra lui Mihai. Spun ca el Mott cunoscut lui Mihai

pozitia armiei vrhjmase. Curand dup'aceea, vom vedea cum Ungurii fasplAtirg cu moarte cumplith lui Zalasdi pentru aceasta
fapth3).
Cea d'inthiu izbire o Mc i Baba-Novac cu recea-i vitejie, in capul

chlaretilor sh,i, asupra lui Stefan Lazar, [pe] care it aveh In fa*
dar cu Coate silintele ce puse, el fu respins inapoi de voinicii
pedestrasi ai acestuia. Indata Mihai ii trimise in ajutor o trup
voinica de chlhreti armati cu lance. Erau caTaretii Unguri si Shcui, comandati de George Mako. Acestia, ajungand in mijlocul
ostasilor lui Baba, uimiti de neizbanda lor, Ii imbhrbhte'azh, din
nou si, impreunh, impingand Inainte call lor, cad peste ostile lui
Lazhr si ale lui Andrei. Apoi, despart,indu-se in douh trupuri,

unul se lash asupra pedestrasilor, care siliserh pe Baba a da

inapoi, ii mdcelhreste groaznic, chlcand pe unii in picioarele cal-

lor lor, lovind pe altii cu Fanci le. Acolo pert Stefan Lazhr, ce
comanda aceasta ariph. El se jertfi de bunh, voe mortii, azvarlindu-se in mijlocul mhcelului soldatilor shi si strighnd : voiu
sa mor ca sa nu mai slujesc un poph nemultumitor, care mi-a
rapit cinstea si vredniciile mele". Celalt trup chzil peste oastea
lui Moise ce era, In fath. Aci se fh'cii o mare ucidere, ch'ci find
punctul principal al Waif, si o parte si alta se purta, cu barbhtie si se vhthmarh greu. Ungurul, zice Bethlen, era, In lupta
cu Ungurul ; unul se ba'tea, spre a aphra patria, celalt spre a o
robi". In starsit, duph ce se luptarh, cat -vh cu puteri d'opotrivd,
trimitand Mihai inch un ajutor la ai shi, Moise Sacuiul fu impins
inapoi de Mako si perdii multh lume in retragerea sa. Un steag
revestit cu semnele Bathorestilor fu rhpit dela oastea sa; stegarii Toma numit Grecul, Stefan Szeplaki si Tudor Colbaz furh
omoriti.

Petro Huszar din aripa stangh, vazand oastea lui Moise c'a dat

inapoi si eh bathlia este mai pierduth, grhbi a alerga Intr'ajutorul lui Moise cu voinica trup de 15,nceri ce comanda si, dand
asupra Sarbilor si Ungurilor lui Mihai, osteniti de o lungh lupta,
ii respinse Innapoi. Vazhnd aceasta, Mihai, cu rhmhsita chlarimei
sale ungureasch si romameasch si cu cea mai mare parte din rezerva sa, alerga Insusi asupra lui Petru Huszar, dh ajutor Un') Bethlen, IV, 397-8.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

269

gurilor si Sarbilor sal si, dupa multa varsare de sange, respinge

Innapoi toate trupele lui Huszar, Incremenite de atata voiniciel).
Mihai Insusi alergh ca un leu prin mijlocul vrajmasilor, tiind In
mana sabia sa mare, groaznica si amerintatoare, cu care dobora
In dreapta si in stanga pe cati Intampinh2). El nu se multuml
Insa a inima pe ai sal prin pilda ce le dh, ci Inca prin cuvinte
fi indemna, fi impinged, Si imbarbath spre a se folosi d'acest minut priincios ca sa sparga de tot armia dusmana, 3).
XXIII.

Ungurii acum perdusera bataia; armia for in risipa, fugih In

toate partile ; rezerva numai singura mai tined. Aceasta trupa
numeroasa si curagioasa, care Inca nu dedese In bataie, stath In
ajutor la cele-lalte osti, le oprl din fuga for si le sill a se intoarce
spre armia Improtivnica. Andrei Barcsai, Moise Sacuiul, *tefan
Tahi, Petre Huszar si ceilalti capi, temandu-se ca izbanda lui Mihai

sa nu se prelungiasca si, spre a pune stavila furioaselor sale izbin, se indeamna si se Imbarbateaza unii pe altii, fsi pun In randuiala batalioanele a caror randuiala era stricata si, cu energia

desperarii, cu o numeroasa calarime de lanceri si cu toata pedestrimea gardiei, furios se arunca asupra lui Mihai, mandru si
sigur acum de izbanda sa. Lupta reincepe atunci cu mare Inviersunare din amandoua partile si ajunge Ingrozitoare, desperata. Romanii si Ungurii se sfasie unii pe altii ca niste tigri flamanzi, stiind bine ca pretul biruintei e frumoasa si manoasa
tara a Ardealului. Unii _se lupta ca s'o tie ; ceilalti ca sa is Inapoi mostenirea parinteasca. Biruinta multa vreme static nehothrita, pang cand silintele desperate ale Unguriloi si improspatarea ostilor lor, sparsera oastea ostenita a lui Mihai si o silica
a da dosul. Cea mai spaimantatoare neoranduiala intra atunci
In randurile acelor ostasi, cari cat-va timp inainte erau biruitori.
Fuga for fu atat de repede Incat cu mare greu Mihai izbuti a-i
oprl in loc. Mare pe un cal spumegator, plin de foc, acoperit
de sudoare si de praf, el alergh Intr'o parte si intr'alta, Introbuintand cand Indemnarile, cand amerintariks, cand loviturile
spre a intoarce pe ostasi la Wale. El izbuti mai intalu prin au1)

Bethlen, IV, 399-402. 3) Stavrinos. 3) Bethlen, IV, 401.

www.dacoromanica.ro

270

N. BALCESCU

toritatea persoanei sale a opri steagurile ; apoi pe langh dansele,

se nevol a opri pe fugari, strigangu-le Ce va sa zich aceasth

:

miselie? Ce va sa zich aceasta sphimantare neobisnuith, care vh-

face s'h fasati sa vi scape din mini o birninth castigate? Voi

va trageti dintr'o luptei cu noroc inceputh ; voi dati pas unui
dus,man, ingrozit si pus in risipli, a-pi adunet puterile. Uncle sunteti

voi, vitejii mei soldati, cari odinioarh ati pustiit Bulgaria, cari
ati zdrobit armiile lui Caraiman si ale lui Ahmed, cari ati imbogatit Tara-Romaneasca de jafurile barbarilor Pentru-ce puterile voastre stint acorn topite, manile voastre slabite si inimile voastre far% bh,rbittie? Si
aceea ce este rusinos de spus,
nevrednic de Mout,
pentru ce manile voastre armate chiamh
In ajutorul lor picioarele voastre nearmate? Astfel oare o sa
biruiti si se luati voi Ardealul ? Astfel o sh umpleti casele voa-

stre de dobandh? Pentru ce dar nu va opriti ? Nu vreti oare

mai bine a dobandi astazi s]ava deceit o vesnich necinste ?" Prin
asemenea cuvinte ii apostrofa Mihai ; dar spaima era mai puternich deceit rusinea. Ea biruia nu numai cuvintele, ci Inch ea,nile si loviturile. In dosul taberii Romanilor, era un deal nttltis,or, inconjurat cu santuri, langh satul Heltau 1). D'abia in acel
loc, numit tufisul Cisnadiei2), Mihai izbutl a opri fuga ostasilor,
a-i intocml in oranduialh si a-i intoarce cu fata chtrd dusman 3).
XXIV.

Ungurii fAcusera on pas mare spre biruinth si ar fi putut izbuti a sparge cu total si a rezlhAi oastea noastra, sphimantath
i push in goanh, si a impiedica pe Mihai-Vodh a o intocmi din
nou, dach aced ce comandau rezerva ar fi dus-o in ajutorul lui
Barcsai si Moise, cari izbutiserh a infrange armia romans ;
dar Cornis si Pancratie Sennyei tinura In nemirare rezerva ce
era sub comanda lor. in vremea aceea, Mihai isi clAti stile din
nou asupra vrkimasului. El pornl inainte doua cete de Polonezi
ce nu dedeserh inch In aceea zi, cari navalirh cu furie asupra
ostilor lui Barcsai si Moise, ucigand si rasturnand tot inaintea
lor. Moise si Barcsai sprijinird cat -va, aceasth furtunoash izbire;
dar, veizand ca nimeni nu le vine inteajutor, ch, flancul for des1) Bethlen, IV, 401-5.--

Mag. ist., IV, 218. 3) Bethlen, IV, 405.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOn VITEAZUL

'271

coperit e amerintat de Mihai, se trag cu graba spre rezerva

Atunci o ceata de Poloni ce slujia in armia lui Andrei, vazand
fuga Ungurilor si crezand ca bAtaia e perduta de dansii, tree
langa, compatriqii lor in armia noastra I). In vreme ce se petreceau acestea, Gaspar Cornis, generalul sef al dusmanului, wand
sa faca, o recunoastere spre dreapta, ca sa vazg ce e de Mout

In starea de atunci a luptei, fu far. veste ocolit de scadroanele muldovene ce slujiau in armia noastra ; 11 prinse si 11 aduse
Inaintea lui Mihai, care, cunoscandu-I de mult din soliile lui si
respectand virtutea si vrednicia ce impodobiau pe acest Faudat
razboinic, 11 trata bine si It puse in loc sigur ca sa nu i se intample nimic 2). Au Post unii, zice Bethlen, vrajmasi ai cinstei
si ai reputatiei lui, sari au zis ca", Cornis de buns -voe si intr'adins s'a lasat a fi prins si dus la Mihai, Rind din partida Impa.ratului" 3). Analistii straini stau insa" in Indoiala despre aceasta 4).

Prinsoarea Mr% veste a generalului-sef, dezertarea Polonilor,

spargerea ostilor lui Moise si ale lui Barcsai, incremenira de
spaima, pe Andrei si pe ostasii sai, Inca ei nu mai indraznirl
a tine lupta, cu Mihai 6), in vreme ce acesta, reinbArlAtand pe
ai sai, se arunca puternic Inainte, taie, turburA si pune In neoranduiala cetele ungureti 6).

Era acum trei ceasuri duph arniazi, Andrei, care dela seapte
ceasuri dimineata status() in acel loc, vazand acum, dupa" o bhtaie de cinci ceasuri, armia sa in risipA, fat% nadejde de a mai

indrepta bataia, gandl la sine spre a se mantui prin fuga dupa

povata unora si, inainte de sca,patatul soarelui, el Isi parasi postul 7) i armata 1uand fuga, insotit fiind de o sutg, de carareti 9),
Intro cari erau frate-sau Ion Iffiu, Ion Gerendi, George Palatici,
Ion Beldi cu Iii sai Pavel si Clement, TOma Czomortany, Nicolae Mico si multi altii 9). Oastea lui Andrei, pArasita astfel de

printul sau si lipsita de generalul sau robit, cauta a mai tine

pana la sosirea noptii, ce nu era departe, ca sa se poata trage
in sigurant6. Obosirea armiei noastre 0 ajuta intru aceasta.
Noaptea acum sosise si bataia tot mai tinia. Pancratie Sennyei,
1) Bethlen, IV, 408. 2) Bethlen, IV, 406-7; Spontoni, 91; Tomasi, 80.3) Bethlen, IV, 407. 4) Tomasi, 80; Spontoni, 91. 5) Bethlen, IV, 409.
6) Tomasi, 80.-7) Bethlen, IV, 410; Istvanfi, 453.-8) Ibid.; Tomasi, 81.9) Bethlen, IV, 410; Istvanfi. 453.

www.dacoromanica.ro

272

N. BALCESC U

Moise Sacuiul, Stefan Toldi, Petre Huszar mai sprijinira Inca

mai multe izbiri ale lui Grigorie Mako, cand pe la opt ceasuri,
Mihai, Intelegand de fuga lui Andrei, vazand ca batalia nu mai
e nehotarita si ca ramane numai a o sfarsi, impinge Inainte cate-va cete din oastea sa, zicandu-le : Fetdi mei, mai opintiti Inca
data; biruinta e a noastra ; vitejia voastra mi-o chezasueste".
Navala acestor cete sparge cu totul famasita ostilor lui Andrei
si le pure pe fuga. Ei se trag fn tacere, zice Bethlen, cu pasi
grabnici si fara randuiala, parasind Romfmilor tabara, biruinta
si patria 1). Ai nostri se aruncard lndata in tabara ungureasca,
unde gasira si pradara mult aur, argint, haine, cai, corturi, multe
steaguri si patruzeci si cinci tunuri 2). Ostasii nostri petrecura
noaptea aceea pradand tabara ungureasca si sarbalorind biruinta
for grin mese, cantece si chiote de veselie 3). Armia lui Andrei
lasase pe campul bataliel 2.027 morti si aproape 1.000 ranitl si
prinsi. intre acesti din urma, afard, de generalul Cornis, cazuse
si George Ravazdi, pe care Sacuii, urandu-1 de moarte pentru
tirania cu care pedepsise revolta lor, 11 omorlra, a doua zi de
batalie. Asemenea pat]. de catra Romani si socinianul Wolfgang
Cornis. Toti ceilalti prinsi, cu marinimie de Mihai fura liberati4).
Perderea noastra a trebuit Inca sa fie Insemnata, des]. mai mica

decat a Ungurilor6). Dintre ai nostri Inca ramasera morti mai

multi ostasi de rand, in vreme ce din Unguri pica multi nobili,
Intre cari, afara de cei mai sus insemnati, fura Francis Tholdalasi, Ion Lascovius, Mihai Culpenius, ce purta steagul gardiei,
Ion Berende, Daniil Bako si altdi 6).
Mune muieri unguroaice, zice Stavrinos, ramasera vaduve in
ziva aceea. Turburatu-s'a soarele si ziva s'a intunecat; praful In

aer se inalta si pamantul tot s'a rosit de sangele varsat... Sa fi

vazut acolo trupuri moarte si tineri viteji cum zacea in Wand',
1) Bethlen, IV, 418.
2) Guerrin, 97 ; Orteliu, 454; Bisseliu; De Thou,
335. Dupa. Bethlen, 420, insa, numai 32 tunuri gasira ai nostri in tabard.
) Bethlen, IV, 419.-4) Guerrin, 97; Orteliu, 454. Dupa acesti autori mortii
lui Mihai nu treceau peste 200 oameni, aceea ce e anevoe de crezut inteo
lupta asa de lunga si inviersunata. Bethlen pretinde ca din ambele parti
impreuna. perird 2.000 ostasi. Istvanfi spune ca din oastea Cardinalului
perird numai 1.118 ostasi. De Thou si Bisseliu numara 3.000 oameni pierduti de Andrei. Apoi Montreux exagereaza acest numar, urcandu-11a 12
mii. 5) Bethlen, IV, 421. 8) Bethlen, IV, 422; Istvanfi, 453.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

273

goi, fgrg suflare". Lesurile ce stau mormane in cam* fur adunate de locuitorii Sibiiului si Ingropate toate laolaltg. Astfel
acei ce cu puffin Inainte erau dumani Inversunati, mijlocind
natura, se lgsarg, fgrg impotrivire, a fi Impreunati Intriacelasi
mormant. Fiind-cg groapa fgcutg nu putea cuprinde atatia morti,
gramadirg trupurile unul peste altul, puind Intro fie-care din ele
o 'Wang de iarba, astfel incht se facia. o movilg mare, ce se In-

tindea, la un mil de. oral si care va fi, zice dureros Bethlen,

pentru veacurile viitoare un monument ve,snic do peirea Arrdealului" 1).

Astfel fu bgtglia dela Sibiiu, una dintre tole mai vestite in

analele gloriei romane. Ea fu mult mai mare prin rezultatele ei,
gcl no Mott Indatg stripani ai Ardealului.
XXV.

A douazi Vineri, 29 Octomvrie, la rgsgritul soarelui, Mihai

pornl, in deosebite directii, numeroase cete spre a lila in goana
pe dus,man. El le porunci ca sg fie cu mare ingrijire, ca nu cum-vh
dusmanul sh, umble a se adunh, undo -va i a Intinde vr'o cursg.

Spre a studia bine starea lucrurilor, el trimise spioni in toate

partile, mai ales spre Alba-Iulia, poruncindu-le d'a-i raportul Intlatg 2). inteadevgr esise. vorbg, cg, spre Alba si Cluj, printul Andrei faced preggtiri de razboi si cg si ridicase un made numgr do
soldati. Mihai Insa afla indatg cg nicgeri nu se aflg os,ti, care sh,

Indrgzneascg, a std, sau de feta sau pe ascuns impotriva lui biruitor, si hotgri a-si duce armia drept spre Alba-Iulia, spre a
stgpani aceastt capitalh' a Ardealului si, Impreung cu (Musa, tara
toatg 3).

inteaceeasi vreme fad' de obste cunoscut, prin proclamatii i

prin erolzi: cg in on -ce parte so va argth Andrei Bathori sa-1
prinzg si sg 1-1 aduca la Alba, yin sau mort, fgggduind o bung
fasplgtire pentim o asemenea slujbg si declarhnd cg va pedepsi
strapic pe aceia ce ii vor da Igeas sau II vor scAph 4). El porunci
Inca a se inchide toate tteceriie si porn]. 1.200 oameni din oaste
de Impgnarg toate drumurile, cgutand pe Andrei 5). La Alba-Iulia,
1) Bethlen, IV, 422.-3) Ibid , 420.-3) Ibid. 4) Ibid., 421.-3) De Thou,
XIII, 333; Orteliu, 454; Guertin, 08; Bisseliu.
N. Balcesen, Romanit eub Miltai-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

274

N. BALCESCIT

Stefan Bathori si Ladislau Gyulasi, pe care Andrei ii Ins'arcinase-

cu administratia Orli, cum aflara de Walla nefericita* pentru

dansii dela Sibiiu, luar6 ce aveau mai stump si, cu o mica suitg,,
fugira, Gyulasi la Csehl), Stefan Bathori mai intaiu la Clus, apoi
la cetatea Husta, pe hotarul Poloniei. Acolo astepta cat -va,, dar
perzand nadejdea d'a c5,0ta, ajutoare dela Poloni, el se duse la.
Somlyo [Sim lau], lot de unde se trage casa Bathorestilor 2).
Cum se vAzued slobozi, prin fuga lui Stefan Bathori, Albanii
se grAbirg a porni Inaintea lui Mihai trei deputati, oameni Intelepti si elocuenti, aniline, Martin Turi, Stefan ce-i zicea, Sartorius si George Nagilabu. Acestia gAsir5, pe Mihai t'gb'arit nu
departe de Sibiiu si, infalisandu-i niste cupe de our si alte daruri scumpe, 11 rugara : ca sa fie mai mult cu indurare cleat cu
asprime, d'a nu pustil un oras biruit, care se predg, fall Imp trivire si d'a nu da in jaf o capitals, unde el are sa locuiasca ; ca ei

stau gata, pentru protectia ce le va da, a se jertfiei si tot ce

aupentru dansul. L'acestea taspunse Mihai: cA el n'a introprins acest r5aboiu spre a strict, acea fara si ca iubeste mult
mai bine a o vedeA semAnata si Oda de avuturi si bucate, decat de a o pustil si ruina, cu cruzime ; c5, el a vrut numai sa
aduch" pe locuitori la credinta catr5, Imparatul, ce ei ii jurase si
apoi si-au &Meat jura'mantul, nesocotind legile dumnezeesti s,i
omenesti ; cg, gandul lui, coprinzand tara, n'a fost altul fara numai d'a Infrange pe rebeli, a da pacea si linistea popoarelor ; pentru aceea, el nu va face nici o smintealg nici locuitorilor Albei,
nic la toti cei ce vor recunoaste autoritatea sa, ba Inca el li va.
Insoti cu toat'd bunatatea sa cata vreme Ii vor fi credinciosi 3)".
XXVI.

tntr'aceea Mihai-Voda, ridiandu-si tab'ara dela Sibiiu, Inaintg.

cu incetul spre Alba-Iulia 4). Prin toate orasele pe unde trecii
prin cale, locuitorii alergau inainte-i cu daruri, slobozind pusti in
semn de veselie si primindu-1 cu mare dragoste si entusiazm 5).
Apropiindu-se de Alba, locuitorii orasului si ai judetului 11 Int'ampinaa cale de o, leghe inainte cu mult cinste si daruri6).
1) Bethlen, IV, 425.-5) De Thou, XIII, 333; Guerrin, 459; Orteliu, 454;
Bisseliu. 3) Bethlen, IV, 427. 4) Ibid., 431. -- 5) Orteliu, 454; Guerrin,
497.-3) Ibid.

www.dacoromanica.ro

;:r

4-3

JigI= 1.

mimaiftn-ww-"."

...11

Intrarea lui PA;hai-Voda in Alba Julia.

kl. Noemvrie 1599 .
www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

275

In capul for era episcopul catolic aimitrie Naprazdi, tnconjurat

de tot clerul shu. El fericith, in numele poporului, pe Domn de
sosirea sa, urandu-i tot felul de fericiri, o domnire vesnich .supra
tgrii Ardealului ce el dobandise cu sabia, o vista indelungath" si
izbanzi multe, care sa se adaoge unele peste altele. Yn aceeasi
zi, Luni 1 Noemvrie (s. n.), Mihai-Vodh intrA cu mare pompilln
capitala Ardealului. Dorinta ce adesea avea d'a face Intiphrire
popoarelor printr'o stralucith priveliste, adhogindu-se la vesela
imbhtare a unei izbanzi de atata vreme dorith, Mat pe Mihai de
puse in aceasta intrare triumfara o podoabh neauzith in phrtile
noastre. Intrarea s'.a fhcut prin poarta Sfantului George. (Dela
aceasth poarta pang in palatul domnesc stau Insirati oStasii de
ambe phrtile ulitei, in mai multe randuri1), in dosul chrora se
gramhdise mil de mil de popor. Inainte venia episcopul si clerul
shu, isnafurile kcorporatille) orasului, apoi o bandh de muzich,
ce se compuneh de opt trambite, care cu multh armonie modulau sonurile Ior, de atatea tobe de otel pre obiceiul turcesc,
de un bun nunihr de Haute si fasinete. In urma acestei orhestre
venea Mihai chlare pe un mhret cal alb. Opt pagi, Investiti cu
mare eleganth, inconjurau calul Domnului.
Mihai purth pe cap un calpac unguresc impodobit cu o egrets
neagrh. de pene de erodin [cocor], legath cu [o copch] do aur ; o
mantle lunghalbh de matase tesuth cu fir, avand pe de lhturi tesuti
vulturi de fir ; o tunics alba de aceeas,i materie; lungi ciorapi de
matase albi, garnisiti cu pietre scumpe-si botine de saftiangalben;
de brhu atarna o path de Taban impodobita cu aur si rubine.
0 ceata de zece lhutari tigani urma Indata duph Domn, canthud imnuri nationale. Opt Seizi duceau de frau opt cal acoperiti cu sele- pretioase, !aerate in aur si in argint si impodobiti
cu pene matt Apoi veniau o multime de boieri si ofiteri straluciti, toti. c.lgri, si o numeroasg truph de soldati. Lang. Domn,
se duceau steagurile lui Andrei Bathori, luate in bAthlie. Ele erau
desracute s4i plecate spre phmant spre sewn ca Ardealul e supus.
Astfel, In mijlocul concertului trambitelor, tobelor si altor instrumente, in sunetul clbpotelor si in vuetul tunurilor, la care
se uniau .strighrile de bucurie ale poporului 2), intra Mihai in Ca2) Bethlen, IV, 431. 2) Les habitants de Weissenbourg cederent a la
fortune et regurent le vainqueur avec de grandes marques de joye. De
Thou, XIII, 533.

www.dacoromanica.ro

276

N. B.X.LCESCU

pitala Ardealului si trase la palatal domnesc. In tale, pan'a nu

ajunge l'acest palat, Mihai spun ca se Indrepta catra un nobil
ungur Stefan Bodoni, ce cazuse prins in bgtaia dela Sibiiu, si 11
Intrebg, unde ar fi mai bine sg, tragl. Fara indoialg, zise Bodoni, in palatal printului Andrei", La care vorbe Mihai ra'spunse:
Ce, nu sunt Inca biruitor ?" 1). El se minunase auzind cg se da

Inca numele lui Andrei la un palat, ce acum izbanda it dedese

lui. Toata. ostasimea se Impart' In liniste si cu oranduialg prin
birturt si case publice, fail a face nici o pagulA sat vatamare
locuitorilor. Nimeni n'ar fi IndrAznit a face 'vr'un- rAu, stiind pe
strasnicul Domn acolea 3).
Pilda Albanilor fu urmata de locuitorii tuturor oraselor tArii,

care se grAbira a trimite deputatii la Mihai spre a-i aduce supunerea si credinta for si a sere mila s ocrotirea lui 3). Cetatea Cluiului, la cea d'intaiu somatde ce i se facia., se inching In
4 Noemvrie si prim' in garnizoang 1.000 soldati sub comanda
Banului Mihalcea. Mihai porn' 3.000 soldati spre a aduce la supunere toata Cara de jos 4) si Inteaceeasi vreme scoase un decret deosebit, prin care lagaduia mila si ertarea sa la toti deo-

potriva, de on -ce treapta ar fi, can vor depune armele si vor

asculta de dansul si de slujbasit sAi. El obsti acest decret In Coate
partile prin obisnuitdi curieri 3). Astfel toata Cara Ardealului, pang,
la Solnocul din acest tinut, era, acum supusa lui Mihai, deosebit

numai de cetatile Husta si Uioara6). Mihai incept a purth titlul

urmAtor : Mihai voevodul Tarii-Romanesti, al sfintitei maiestgti
ceasaro-crgiesti consiliar si locutiitor asupra Ardealului si al oastei
Maiestatei dincoace de Ardeal si de partilp lui supuse cgpitan 7)".
1) Bethlen, IV, 434.-2) Ibid.-3) Ibid.-4) Guerrin, 499; Orteliu, 455. 5) Bethlen, IV, 435.-6) Guerrin, 499; Orteliu, 455 7) Cronica lui Fuchs.
Mag. ist., II, 355.Noi nu cunoastem bine care a fost natura legamintelor
dinnainte intre imparatul si Mihai despre Ardeal. Este lush prea de orezut Ga acest titlu Mihai nu si 1-a luat dela sine si ca Austria i-1 fagaduise.
Dupd care Mihai, invingand si supuind tot Ardealul, pre cand se 'Area ca, afara de constants, nithic alt nu mai lipsia gloriei sale : trimise
Imparatului si Cheile Dacielor, in semn de deplina supunere. Iar imparatul, considerand multimea si marimea evenimentelor, petrecute cu suc-

ces atat de feHce, inteun rastimp atat de scurt, a tresaltat de bucurie

si, prin epistole si carti imparatesti, A celebrat intr'un mod magnific faptele Domnului roman catra septemvirii st mai tuar Imperiului roman.
Numele Domnului castiga prin aceasta o marime si o celebritate nein-

www.dacoromanica.ro

ROMJINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

277

XXVII.

Oare-ce s'o fi fault nenorocitul Andrei Bathori? Din ziva in

care, on desperare in inima, el fugi din campul bataii dela Sibiiu
i s'a perdut urma. Nimeni nu putea, spune unde se afla. Ramas'a

Inca in tarn, oprit de vr'o ngdejde, sau cg, perzand tronul, isi
pargsi si patria, silind numai a-i mantui viata ? Izbutit-a Inca
Inteaceasta? inceput-a oare in targ straina descoloratul si tristul
trai al pribegiei, acea crudg suferintg, carp usuca pe om Para a-I
omori ? Astfel se Intrebau toti In Ardeal, biruitori si biruiti. Vail
In vreme ce trufasul sau biruitor intra, cu o pomp, mareatg in
capitala sa, sgrmanul Andrei, in coltul lmpotrivitor al tarii, rgsMafia printr'o moarte crunta nenorocirea de a fi domnit.
El se trasese, cum am vazut, din campul bataii insotit d'o sutg
ini calgri, trecit pe langa Sibiiu si lea directia Sighisoaroi (Segesvar), vrand sa se indrepteze prin Moldova in Polonia, unde sa
astepte vr'o ocazie priincioasa spre a-pi dobandi tronul perdut. El
ajunse intro fugg pang la Altana. Acolo calul sau taut in noroi
el trebui sa-1 lase, impreung on multg avutie ce era pe dansul, ca sa

scape cat mai iute in cetatea Odorbei in Sactiime 1), unde sotii
sai II povAtuira a merge. Aci el cerceta pe unde e mai bine a
trece in Moldova 2). El dete aci porunci spre a tine in datoria
supunerii pe Sacui, de nu s'au revoltat inca, frtgaduindu-le uitarea revoltei for si ca le va da vechea liberkate ; dar toate erau
zadarnice. Pqporul sacui fl ura de moarte 3) ; nobilii sgcui numai,
cari fuseserg la bgtaie si aceea ce ii gasl pe la casele lor, primirg,

bucuros a-1 Insoti si ocroti fuga sa. Ei se temiau de Mihai a

ramanea in tat* iar mai to seamg de ura inviersunata ce aveau
chipuita, care -1 raspandi preste toata fata pamantului, meat toata lumea
era plind de acest nume, ne mai indoindu-se de marimea tui nici Turcii,

nici Tatarii, care toti tremurau de puterea armelor lui. Dar, din cauze
mai de aproape, Mihai era in mare stima la popoarele crestine, care eu
placere si en aplauze cornentau faptele si virtutile lui. Ce sa mai ziceni?

Dupa ce stinsese pe rebelii din Dacia si impacase turburarile si nelinistea popoarelor ei, prefacuse in cenusa coloniile Turcilor si devastase
satele si orasele lor ; dupa ce, in fine, culea in pamant si zdrobi atata
multime de barbari : Romanul, prin numele sau, destepta in inimile muritorilor numele si memoria Arhanghelului Mihail, ducele ostilor ceresti.,.
Bisseliu, 96-8; trad. Papiu Ilarian, Tesaur, I, 186 7.
1) Gerando, H, 22. a) Bethlen, IVY 433. -a) I stvanfi, 434.

www.dacoromanica.ro

278

N. BALCESCII

asupra-le cornpatriotii for ruinati prin libertatea ce Mihai-Voda

dedese taranilor sacui, ei doreau Incai sa-si poata scaph viata, fugind in tars strains. Pregatirile ce nobilimea trebul sa faca pen-

tru fuga sa, sill pe printul Andrei a astepta pe be trei zile, 1

aceasta zabava fu peirea capului shu. Vazand el aceasta intarziere si gandind ca multimea sotilor sal sa nu vedeasch' mai mult

dumanului fuga sa, el hotari a se despartd de dansii. El rasa

In tetatuia Odorheiu pe George Palatici ; apoi, alegand un numar oare-care din nobili spre a-I insotl, dote drumul celorlalti,
multumindu-le de credinta ce i-au aratat i pov'aluindu-i sa mearga

a se Inchina biruitorului Mihai, dela care credo ca vor primi iertare, i sa Wepte in liniste vremea care Dumnezeu, ce tine In
mama sa ursitele imparatillor, va Insemna gentru mantuirea Ardealujui din puterea acestor biruitori_ straini 1). De acolo Andrei,
lasandu-i bogatele sale vWminte de purpura, spre a pune haine
taranesti 2), se Indrepta, spre Moldova, departandu-se mult de
drumul cel mare, luand potecile si fatand ocoluri spre a-i ascunde
i mai bine fuga. Dupa cata-va, tale ajunse lute vale unde gasi
un izvor cu aph' dulce si imbielugata ; vederea locului placandu-i cu deosebire, el se> opri acolo, apoi, deschizand sacul unuia

din soldatii sal, lua putin yin i pane spre a potoll oare-cum
foamea si setea sa i a stamparh amarul inimei sale. Facand
acest mic ospat,, el se adresa catra cei ce-1 inconjurau i le zise:

Precum Mantuitorul Hristos, Inainte d'a se da jertfa mortii,

fact' cina cea din urmil, cu ucenicii sai si fu vandut de Iuda, unul
dinteins,ii, care Ii intinsese cursa, asemenea s,i eu, cazut In ne-

norocire prin tradatori, poate fac astazi cea din urma dna cu
voi, pe care o consfintesc mortii mole". Aceasta presimtdro g
mortii ce 11 Wepta, si pe care o i Intampina in ziva urmatoare,
mists fOarte inima sa ca i a tuturor color ce 11 ascultau. Ple-

and din atest lot, ei ajunsera a doua-zi in vederea muntilor

color marl ce in pang la hotarele Moldovei, in -capatul tinutului
oraului sacuiesc numit Csik i sosira la un loc pe care locuitorii II numesc Sf. Thomas, dupa o biserica ce ii e consfintdta.
Acolo, in a s,easea zi dupa nenorocita biltalie, se opri Andrei,

gandind ca in aceste locuri va fi mai in siguranta In potriva

curselor .Sacuilor. Aceste locuri, ca toate cele ce inconjur Ardealul, sunt aspre, muntoase, paduroase 3).
') Bethlen, IV, 439.-2) Istvanfi, 454.-3) Bethlen, IV, 437-43.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAT-VOEVOD VITEAZUL

279

XXVIII.

Era intro Sgcui un ..nobil din neamul for anume Blasie Ordog,

.care, prin facerile de bine ale Cardinalului, ajunsese din stare

s'araca la o avutie Insemnata. El nu vrusese sa meargg la b6taie, luand de pricinuire starea cea rea a s'an'atatii sale; dar, Indata, ce auzi despre invingerea si fuga lui Andrei, el puce sa
traga clopotele spre a aduna, dupe cum este obiceiu la OA,
rudele sale, clAcasii si compatriotii sai si Incepit a-i atata spre
a lua vrAjma'seste In goan'a. pe Andrei. El zicea cu o mare furie
la o natie acum destul de inturiat'd eh' ei trebue sa arestuiasc,
pe Andrei, uneltitorul atator re113, ca sa, merite bine-vointa lui
Mihai; ca numele Bathori vesnic a hrgnit nenorocirile publice
si private si ca -este bine a-1 starpi din tall; ca trebue a ucide
p'acest Topa nevrednic in pace si In rgzboiu, ca A,' nu mai rAmae nimeni din aceasta aturisitg families spre a chinul tarn prin
tirania sa". Nici c i faces, trebuintA de multe Indemnari
fiind Insuflati de. o ura umoritoare asupra numelui Bathorestilor, ca'ci mai intaiu Stefan Bathori si Sigismund Bathori, in anii
trecuti, In rApise nu numai on ce libertate, ci Inca fi pedepsise
loarte aspru pentru revolta for si apoi ii supusese nobilimei ca
niste robi vanduti.Eic6utau toate mijloacele spre a scaph de aceasta

robire: pentru aceea ei mutase asupra lui Andrei toata ura ce

larAnise cats cei mai dinainte Bathoresti si iss fagaduiau, prin
rnoartea sa, d'a-si redobandl libertatea si a se mantas de o robire ocarltoare. Pentru aceea ei vroira mai bine s pearzsa pe
printul Andrei si nobilimea sacuie, decat sa piarg, ei Insisi si
s-5, fie vesniq robi. Ei alergara toti din toate pgrtile, bAtrani si
juni, -cari cu arme, cari fara arme, unii impins,i de rurie si de
Indraznealg, altii de nAdejdea jafului, inchipuindu-si eh' Andrei
oh nobilii ce-1 insoteau trebue sa alba multe avutii cu dansii.
intru aceasta ngdejdea for nu era cu totul inselata. Printul Andrei si suita sa aflaserA cu sunt goniti de o ceata de Sacui, dar
retie o credea Indestul de mare spre a-i putea v5t5.ma. Ou toate
acestea Andrei, nevoind a fi Intarziat'a suita sa de bagajele cele
multe, vrea sa le paraseasca; dintealtA parte stramtorile mocirloase nu-i lAsau a se prea grab'.
Numeroasa ceatA a Sacuilor izbl pe fugari in poalele muntelui Sf. Tomas. Cand se apropie printul Andrei cu sotii sai d'acest
www.dacoromanica.ro

280

N. BALCESCU

loc, pe aproape de schphtatul soarelui, dete peste niste straintori, santuri si ghsirh, drumul acoperit de copaci si vre-o suth.
de Sacui stand in loc si asteptandu-i. Ei lrrthrise a0, de bine aces.
stramtoare, Incat erau siguri ca nimeni nu va putea, rhzbi prin-

tr'insa. La stanga acelui loc era un munte foarte nalt, ale eh,rui povarnisuri erau pline de phduri si de mhracini. Gaud suita.
lui Andrei apuch de intril In acele stramtori, chtand mai mult,
la fug decal la bhtae, Shcuii o izbira cu strigari mari, deodath
In fath si in dos. Fugarii se opresc atunci bArbAteste si se intoemesc spre Male. Sacuii, vazand micul nunihr al protivnicilorfor n'avhlesc cu mai mare foe asupra-le, descarch in ei pustile
ce aveau, apoi incep a azvarll
cu shgeti, suliti, barde
si land; altii, ca dusmanul sh, nu-i poath lovi, find el chlare si
ei pe jos, rhstoarnh caii, tarind plopi pe phmant, desradhcinand
alti copaci si silindu-se In tot chipul spre a face lupta de o potrivh. Nu cu mai putina infocare nobilimea isi aparh viata si paprintul shu si respinge cat poate izbirele Varanitor; multi cazura.
din ambele parti, dar mult mai multi din partea lui Andrei. inteadevar, cazand rhea veste in cursh, Incurcatl de bagajele lot,.
ei nu puteau a se sluji cu folos de caii for si nu le veneh lesne
a-si intrebuinth armele impotriva dusmanului. Deosebit de aceasta,
ei erau foarte putini si Shcuii mai mult de opt sute. Pentru aceea..
_Andrei si nobilii, rhzbiti de multime, Incep a se trage inapoi reslhtiti; unii, perzandu-si caii, se arunch' pe jos printre stejari si

cranguri si fug incotre pot. Thranii sacui, mai ageri la picior

si cunoscand locurile, se urea mai cu inleznire prin stramtorile
si aspi'imile muntilor, cauth, gases si ucid pe nobili ce nu cunosteau chile si sangereaza pans in departe toate acele locuri
de uciderile for 1).
X XI X.

Printul Andrei, rugat fiind de ai sai Ca sh fuga, sa scape panh

cand ei mai t,ineau frunte dusmanului, se si tragese cu un mic numar, lhsand drumul mare si luand-o prin cotiturile muntelui.

Duph ce a facut ca veo douh mii de pasi, el fu silit, din pricina prhphstiilor si a greuthtilor drumului, a -ti rash chlaria, cu
atat mai mult ca ea nu mai puteh umblh, fiind cu totul obo1) Beth len, IV, 443-4.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

281

sita. Deci el incepii pe jos a se urea pe munte, ajunge cum poate

In locuri anevoe de apropiat si Isi indrepteaza fuga spre parti
nelacuite. Lep 4dand tot ce ar fi putut intarzia fuga sa, cu patru
soti, ce din intamplare gasise, el patrunse pang in adancul muntilor. Prin aceti munti Stefan numit Negrul era. foarte trebuincios printului, cunoscand bine cane, dar fiind-ca sangele ce curgek-

din rana ce primise ii 1ua puterea si simtdrile, Andrei si sotii

sai, temandu-se ca dusmanii ce ii goniau sa nu-1 gaseasca si sa-i

rapeasca putina viata ce-i mai ramasese, II culcara mai mort

Intr'un loc umbrit si-1 acoperira cu frunze uscate. Vindecandu-se
dupa aceea si, prin multe primejdii, Intorcandu-se la casa sa, el
povesti aceasta barbara macelarie.
Dupa, acest fel de ingropare a lui Negru, Andrei mai Inainta
cat-va doborit de sete, de caldura si de drum; iri sfarsit, Mean-

du-se din ce in ce mai mult noapte, el si singurul sot ce-i mai

ramasese, un nobil credincios anume Nicolae Micu, zarira lucind
-

in departare un foe. Ei se Indreptara spre acest loc numit Nascalat, care se straluci de atunci prin crunta drama al careia fu
teatru. Sosind Tanga acest foc, care ardea in coliba unui pastor,
Andrei, obosit de osteneala drumului, nu mai putea face un pas
si, murind de sete, ceril dela taranul ce gasi Inteacel bordeiu
sa-i dea de baut, Taranul, eavand alt-ceva, ii dete putin zer.
Print,u1 Andrei lug cupa si mai Intadu o intinse lui Nicolae Micu ca.
sa guste, zicandu-i -S hem aceste amaraciuni cu care viclenii

si tradatorii ne-au adapat indestul." 1) El inghiti putin, apoi trimise Indata pe Oran sa-i saute puting apa, dandu-i un galben
de our unguresc, numai sa vie mai curand2). Eind atunci din
coliba, Andrei se duse de se intinse pe larba sub un copaciu yecin, isi rezima capul de un trunchiu pe jumatate putred i insarcina pe Micul sa stea la paza, in vreme ce el se va odihnl
putin, ca sa poata apoi a-si urmS, drumul, ragilduind ca va sta,
si el la randul sat' de strap,' pang sand Micul va odihni 3). Zacand astfel pe pamantul gol, Andrei lila breviarul In mina, se
puse a cit,i, la lumina lunei, ceasurile canonise si Indata, osteneala biruindu-1, somnul pe nesimtite 11 coprinse 4). in vremea.
aceasta trupa Silcuilor, urmand deosebitele cotfturi si locuri grele,
9 Betlen, IV, 451. 2) Ibid., 451; Istvanfi, 454.-3) Bethlen, IV, 452.4) Spontoni, 91.

www.dacoromanica.ro

82

N. BALCESCII

pe unde Micul si Ancirel iugisera, sosesc cu o iutime minunata

si cad asupra taranului strigand: Ce procleti de nobili ai primit In gazda? De nu ni-i vei da indata, to vom ucide, dupa ce
to vom face mai intaiu a suferl mai de chinuri, calaule." Spaimantat foarte si nestiind ce vrea ei sa faca, taranul le spuse :
,,ca doi inj intrase la clausal, s,ezuse putin s'apoi esise; c5, el
nu stie de loc tine erau ei si ca gandeste Ca sunt ascunsi p'acolo
aproape." Mica], auzind zgomotul acelor ce sosiau si Intrebarile
co faceau taranului, se duse spaimantat de scula pe printul Andrei
si ii vest]. ea dusmanii i-au calcat, rugandu-1 sa caute a scapa
cum va putea. Dar Luna, ca cum s'ar fi temut a lumina cara-delegaa, se ascunsese sub negrii nori ; si in acel intunerec, Andrei,
care nu cunostea locurile, n'avea chip de scapare 1). E1 trimise pe
Micu Inaintea vrajmasilor, spre a catlia a-i Imblanzi prin vorbe
si fagadueli 2). Dar gloata Sacuilor furioasa, in loc.d'a asculta rugrtciunile lui Micu, intoarse catra' dansul armele ei. Dupa ce se
ocroti un minut cu sabia sa, Micu, plin de rani, fu prins viu. Se
povesteste ca, doritor d'a scapa mai curand de viata si simt,indpe gatu-i taiusul ruginit al palosului unui taran, [el] ii intinse
sabia sa, care era mai ascutita, zicandu-i: Slujeste-te cu aceasta,
prieteno, si nu ma mai sfasla, ranindu-ma cu arma to fara Ms."
1, zicand aceste, el Ii intinse gatlejul, ca sa nu se zica ca un
viteaz, a avut, ca un om fara anima, capul taiat .pe dinapoi. in
vreme ce Micu este astfel prins si ucis, Blasie Ordog, de care
am pomenit mai sus, impreuna cu alti trei soti, izbeste pe
Andrei. impins mai mult de nevoie de cat de vitejie, Andrei trase
sabia cea lata ce purta la coasts si incepa a se apara cu o mans
slaba
silind sa nu moara fara de razbunare 4). El izbutise a
rani pe unii din vrajmasi, cand Blasie, mai infiemanatic In lupta, fi dote o lovitura de secure In frunte, facandu-i o rand mare
d'asupra ochiului stang 5), de unde incepit sangele a curge parau
de-i acoperl vederea 2). in aceasta stare nenorocitul Andrei Incerca
sa fug* dar urmat de aproape de ucigasi, el priml cu o aseme-

ne arma o alts ratia in partea de din dos a capului, d'asupra

grumazului 7) si, perzand simtirile, cazu la pamant, batandu-se
1) Bethlen, IV, 453.-2) Idem, ibid.; Istvanfi, 454.-3) Tomasi, 81; Spontoni, 91.-4) Bethlen, IV, 454.-5) Mid.; Istvanfi, 454; Tomasi 81.-6) Ibid.
/) Istvanfi, 454; Tomasi, 81.

www.dacoromanica.ro

ROIVIANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

283

in sangele sau 1). N'apucase Inca sa-si dea sufletul, cand ucigasii,

urandu-li-se de vremea ce perdeau ca sa4 zmulga, un inel frumos de diamant ce purta In degetul cel mic, Ii taiara degetul
ca sa poata lua, inelul 2); apoi, apropiindu%se de dansul, Blasie Ordog ii taie capul3), pe care, punandu-1 intr'o sulita, It lua cu dansul,

iar trupul it lasara in acel loc, despuiat de on ce vesmant si In

prada fiarelor salbatice 4). Aceasta tragedie se petrecit langa satul
Szent-Domokos (Sf. Domenic). AstAzi Inca, intr'acel loc, taranii

Iti arata locul uncle fu omorit sarmanul Andrei si credinciosul

sau Mica 5).
XX X.

Astfel fu sfarsitul lui Andrei Bathori, print, cardinal sl episcop de Varmia In Prusia. El era in vrasta de dougzeci si opt
de ani 6) numai, inalt la stat, barba si parul capului galben, pe
care, dup'a ritul religiei, el aye& obiceiu a le purta rase. Era d'un
caracter dulce si bland si mai bun pentru biserica decat pentru
razboiu. Din copilaria lui avusese plecare &Rea calugarie. Din neno-

rocire calitatile lui private chiar, facura dintr'insul un ran stapanitor; ambitia de a domni 11 perdu; el cumpara printr'o cruda moarte
o domnie de opt luni asupra Ardealului si fu numai o jalnica pilda
a ticalosiei ursitelor omenesti 7). Dupa aratarea unor analisti, ne-

norocirea In care pica Andrei si Ungurii din Ardeal fura prevestite prin niste semne cerest,i. In luna lui lunie, se ridica de
data despre apus o furtuna grozava, care Ingrozi pe toti si pricfnui multa stricaciune Intro parte mare a Ardealului. De diminewta, norit se rostogoliau unii asupra altora ; cerm intreg se
intunecase; tunetul urla nelncetat ; trasnetul ce cadea, fulgerile
ce straluciau prin intuneric, o ploaie deasa si repede si mai ales
o vijelie grozava spaimantase pe to ti. Parte din acoperisurile ca'-)

Tomasi, 81.-2) Bethlen, 1V, 454.-3) Tomasi, 81; Orteliu, 456.-4) Bethlen,

IV, 455. 5) Gexando, II, 22. Analistii contimporani se deosebesc asupra

zilei in care Andrei fu ucis. Timon ri Alexandru Dubokay pomenesc de
ziva de 31 Octomvrie. Orteliu o pune la 9 Noemvrie, iar Bisseliu tocmai
la 20 Noemvrie. Noi am urmat pe Bethlen, care o pune 6 zile dupa bataia
dela Sibiiu, adica.' in noaptea de 3 sere 4 Noemvrie, socotind aceasta data,
dupd potrivirea ce am facut cu altele, ca cea mai adevarata.
6) Dup5.
Bethlen, iar dupd Istvanfi, de 33 ani. ') Bethlen, IV, 456 ; Istvanfi, 454.

www.dacoromanica.ro

284

N. BALCESCU

selor din Alba-Iulia fury ardicate, inaltimile zidurilor cloborite

precum si grajdurile din curtea printului, care erau foarte puternic
zidite ; pastorli pe drumuri fura rasturnati sau tariti cu iuteala.
incotro nu voiau ; multi cai ce pasteau pe la camp fura azvarlitd

In Mures, uncle se Innecara ; o multdme de stejari marl si porn!

roditori fura zmulsi din rada'cina. Aceasta furtung tirrid ceva mai

putin d'un teas si fu privita de toti ca prevestirea nenorociri1 or ce sosira cu Cate-va luni in urma. intfaceeasi vreme globuri
de foe se aratara in deosebite locuri, faspandind groaza. 0 inultime de lupi se pogorira cete cete din muntii numiti Meszes si
se raspandira in sesurile Ardealulud si prin sate, asemenea si multe
alte flare salbatice. Cinci zile Inaintea hatalii dela Sibiiu, toata
noaptea se vazura flacari pe ter, astfel in cat armata lui Andrei
merse la drum lurninata d'aceste minunate flacari. Cand Andrei
tabari la orasul Szeredahely [Mercureal din pamantul sasesc, el
vazir trecand pe dinainte-i un arap negru, purtand in mans o coasa.

grozava. El Intreaba tine are o slugs cu un chip ass de placut

si toti magnatii, dupa, ce cercetara si cantara, ii raspunsera to
un asemenea om nu se era in armie. Cu putine zile pans a nu
se intalni Andrei cu Mihai-Voda, el visa ca picase In niste turme

de tapi furiosi si ca d'abia scapase, and niste pore! ii sfasiara

mantila si coiful. incredintat c t acesl vis este un semn de rau,
el it povesti indata la Alba-Iulia lui Stefan Bathori si la altii.
In vreme ce Andrei se scobora, pe scara palatului sau din AlbaIulia ca s mearga la tabara dela Sas-Sebes, tk-ml din pinteiii
sai de our se sfaramb, si cand esl pe poarta isi sfarama asemenea si Inchietoarea mantalei sale. In sfarsit duhul de superstitie si de misticism al Ungurilor merse pang, a crede ca si schimbarea portului ce ei facusera do vr'o cati-va ani, fusese un semn eau,
care arata ca ei trebuie sa sufere Intr'o zijugul unei natii strainer).
XXXI.

Dupa uciderea lui Andrei, Sacuii se apucara a cauta prin paduri si prin, stramtori pe nobilii cari umblau ratacind prin intuneric si, dupa ce ii ucisera mai pe toti, se Intoarsera la locul luptei spre a culege jaful. Dar cu cat pusese mai multi grabs spre
Bethlen, IV, 477-80.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

285

a castiga aceasta prada cu atata perdura din vreme spre a o

imparti, certandu-se si Injurandu-se Intre dansii, Incat p'aci era
sa se inhate la bataie cu armele. Fury omoritd atunci, parte cu
Andrei, parte In fuga Tor, Ion Beldi cu junele sau fiu Pavel,
Nicolae Micu, fratii Tomas si Emeric Besz, Francisc Romany,
comis a lui Andrei, caruia ii scapa, viata in lupta, omorind un
Sacui ce-1 amerinta cu moartea, Emeric Lazar, Francisc numit
eel Mare, Mihai Caracsoni; mester capitan de artilerie, si multi
altii, vestiti prin meritul si avutfile Tor. Sa,cuii ii ucideau fara
milav Incredintatd ca nimic nu putea, fi mai folositor republicei sacuiesti, decal moartea tutulor acestor oameni, cari ii 1i-

nuse Intr'o robie aspra, ca pe niste robi cumparati cu bani.

Ei credeau ca numai acest mijloc au spre
redobandi starea
for cea dintai si a-si asigura libertatea pe care o doriau cu Infocare" 1). Numai un singur nobil, Csomortany, barbat vestit
in razboiae, scapa in Moldova. Acesta este acelasi care, dupa
-cum s'a vazut inapoi, fusese trimis sol de Andrei la Mihai -Voda

si care, cu toate Ca credinta lui era banuita lui Andrei, 11 insoti in fuga sa, dovada, puternica cata, usurinta, pun oamenii in
tanuielile for 2).
Fu atunci o disputa' intre Sacui, din cari unii voiau sa pastreze

in viata vr'o cati-va din nobilii prinsi, iar altdi cereau ca sa se

omoare Indata, acesti oameni nesuferiti si vrednici de ura" ; se
invoira, apoi a amana pen %ru cats -va vreme moartea unora dinteinsii. Acestla erau: Ion Iffiu, fratele lui Andrei, Stefan Kabosi,
Gaspar Palosi, Nicolae Bartakuti, Francisc Gereb si Wolfgang La-

zar. Sacuii le legara manile la spate si tot Injurandu-i mereu ii

pornesc ca sti-i dna, spre Alba-Iulia la Mihai-Vocla 3). Inaintea
Tor. Blasie Ordtig ducea, Infipt Intr'q sulita, sangeratul cap al lui
Andrei Bathori4), invalit intro panza5). Pang, a nu ajunge Insa
la Alba- lulia, Sdeuii in tale ucisera pe prinsii Tor; trupurile for

le aruncara intr'un an Tanga Alba, iar capetele sangerate si vinete be asvarlira nelngropate In oral. Blasie Ordtig pastra, numai'
pe Ion Iffiu, pe un fiu al lui Nicolae Micu anume Mihai in vrasta
numai de 12 ani si capul lui Andrei, pe care 11 Infatisa lui Mihai-Nroda, In 11 ale lui Noembrie 6). Pusera capul pe o masa si

-3)

1) Bethlen, IV, 458 -9. a) Ibid., 459. 3) Ibid., 460. 4) Orteliu, 456.Bethlen, IV 460.-3) Ibid., 461.

www.dacoromanica.ro

286

N. BALCESCII

Mihai cats putin la dansul in tdeere, pang cand, vdzend pe Doamna

Stanca ce era Ihngd dansul, Inecandu-se in lacrimi, o intrebd

Pentru-ca, response aceasta miloasci si sim(itoare femeie, aceea ce i s'a inlcimplat lui se poate into mpla si
tie sau acestula ", ardtand pe fit' -sate- Vatrav,u. Aceastd vorbd.
patrunse inima otklita a aspru]ui Domn si-1 aduse aminte,nestatornicia lucrurilor omenesti. Cuprins de mild, el plecd capul eu
Intristare, laeramile de odata Imbrobodird fulgerarea ochilor lui
pentru ce plange ?

si din inimd, strigd:

0 sciracul papa! sciracul popci!" Astfel planse

marele Cesar cand vazu inainte-i capul dusmanului sau Pompeii).
Dupd aceasta Mihai trimise acest cap, pus sub un disc, lui Malaspina. Acesta puse un zugrav de scoise un portret de pe dansuk
pe care 11 trimise Imparatului 2). Mihai trimise pe Ion Iffiu in in
chisoare la cetatea Deva si, dupd povata ce-1 dete Logoratul Teodosie, porni oameni sa caute trupul lui Andrei! pe care-1 gaisird._
gol, dar nevdtamat de pasAri si dobitoace, nelipsind de la dansul

decat degetul cel mic, care fusese Mat de ucigatori, dupd cum
am spus. Trupul mortului fu pus Inteurt car si, ca sa nu fie Intel)
asemenea stare expus privirilor, cand bggard carul In oral, It
aeoperird cu foi de eopaci-verzi. Astfel II aduserd In Alba-lulia
noun zile dupd, moartea sa. indatd, cu mare ingrijire, din porunca
lui Mihai, fu trupul investit cu haine mdrete, Intins pe o pea-

trd de marmurd si acoperit cu o manta de purpurd. Apot It

duserd in templul cel mic ca sa stea pang la ziva inmormantarii. Cate-va zile dupd aceea, dupd, ce se adund acolo si deputatii terii, convocati pentru deschiderea dietei, Mihai trimise deaduse si trupul lui Balthazar Bathori, pe care printul Sigismund
pusese de-1 Ingropase Third nici o cinste In cetaluia de la Szamosujvar [Gherla] i apoi se fact inmormantarea lui Andrelu cu o pompd
de tot craiascd 3). Cosciugul era purtat de juni nobili 4) si inconju-

rat de toti boerii romani. Arrndsarul lui, frumos impodobit cu

toate armele sale, urma dupd cosciug 5). Apoj venia Mihai
insusi cu fata intristatd, cu o multime de nobili, Ater!, si popor 6). inainte si inapoi pasiau, cu toatd cuviinta, stile inarmate si In bund randuiala. Apoi preotii, tantaretIi si faclele nu
') Bethlen, IV, 461-3.-2) Ibid., 462. s) Ibid., 463-8.-4) Ibid., 468.5) Stavrinos.-5) Bethlen, IV, 468; Orteliu, 461.

www.dacoromanica.ro

r,

*I%

-4(
I

"N4
_4

Aducerea capului Jul Andrei Bathory.

(.0, saracul pope, saxacul popa!,).
www.dacoromanica.ro

tt

ROIVIANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

287

mai aveau numar 1). Astfel dusera trupul lui Andrei In biserica cea mare si-1 puserA in acel monument ce el, In viaya,
fiind, zidise pentru frate-sau Balthazar. Acolo trupurile ambilor fratd fury impreunate 2). In acelasi templu z'aceai1 de mai
mult vreme Ingropati doi alti calugAri, barbati marl si puternici, cari peried nu aceeasi moarte ca Andreiu: Card,inalul Geor-

ge Martinitiu, ucis din porunca impa,ratului Ferdinand, mosul

lui Rudolf II, si episcopul Oradiei, ucis de Griti 3). Blasi

Ordilg,

ucigasul lui Andrei, in be de rasplata ce astepta de la Mihai,

fu osandit a i se Oda, capul pentru Ma de legea ce Meuse 4).
Toara prada ce Sacuii luasera de la Andrei si sotii [14, in our si
argint, din porunca lui Mihai, fu varsatA in visteria tern 5).
XXXII.

Mila, indurarea si generozitatea ce arat6 Mihai-Voda cats caini-

cul s'au dusman, marl favorul popoarelor pentru dansul, traseinimile nobilimei Ardealului si lauda tuturo. r natiilor strgine.
Nobilii Ardealului simtira mai ales atunci ca, uritd fiiind demoarte de popoare, singura for sdpare e Mihai acum. Ei gandirA ca, de au perdut carmuirea terii si au cazut sub un st'apanitor de alt sange, incai sa caute a-sit 'Astra starea si viata.
Acestea Inteadevar erau atunci foarte amerintate. -Am vazut inapoi

ce fel ura si tratd Sdcuii pe nobili. Ostasii mercenari unguri,

poloni, sarbi, cazaci si altii, raspandindu-se prin tarn, nefilnd sub
ochiul strasnic al Domnului, necajiau Inca pe locuitori, jar mai

ales pe nobili, facandu-i sa simta tclate relele razboiului. Apoi

chinuita natio a Romanilor din Ardeal, cum afla de Invingereadela Sibiiu, se ridica in picioare, groaznich, Inviersunata, amerintfitoare 6). Cu cat fusesera ei mai cumplit impilati de nobilli
unguri, cu cat mai mult Innecaseed in inima for suferintele ce
le aveau tetra dansii, cu atat izbucnirea acestei uri fu puternia
si pustiitoare. Romanii ardeleni cuvantau astfel si intr'un chip
simplu catra Unguri : Sunteti niste venetici, cari a-ti venit prin
sil . de ne-ati calcat tara, ne-ati rapit pamanturile, drepturile,.
viata ; ne-ati chinuit sj ne-at,i. aruncat In cea mai cumplitg. ro1) Stavrinos. q) Bethlen, IV, 468. 2) Toniasi, 81. ') Mag. ist., IV,.
295. 4) Bethlen, IV, 468. 5) Ibid.

www.dacoromanica.ro

288

N. BALCESCU

-hire. Intro not si intre voi n'a domnit dreptatea sau simtAmantul omenirii, ci numai sila ; acum, ca ne-am desteptat, ca ne siintim puternici, vrem sa intram in drepturile si pamanturile noastre,
ce ne-ati rapit odinioara ; vom lua dar pe seams -ne mosiile si
casele voastre, iar pe voi va von' ucide _sari v vom goni, ca sa
curatim tap, de voi". Aceste idei si simtaminte povatuira toate
revolutiile facute sau incercate de Romani, dela navalirea Ungurilor paha astazi. Astfel revolutiile veacului de mijloc, aceea de
is 1437, rascoala dela 1599, pans la insurectia lui Horia dela
1784 si revolutia dela 1848, furs mai mult insp!Fate de setea razbuna'rii decat de dragostea libortatii si, pentru aceea, Romanii
nu-si putura asigura libertatea ; cad libertatea _triumfeazil Ears
a-si razbuna ; altmintrelea ea nu mai e libertate ci numai razbunare. Nici data si nici inteun loc libertatea nu s'a putut Intemeia prin calcarea dreptatii si prin carmuirea groazei. Libertatea nu se tine si nu se Intemeiaza prin tiranie, ci numai prin
libertate.
Romanii, crezand a-si asigura libertatea si a stinge aristrocratia, se puneau de ucideau la aristrocrati si pustiau acareturile
for si, fiind-ca mai adesea nobilii apucau de fugiau, ei isi varsau
furia mai mult asupra hie-01r burghezi unguri de prin orase; si
cum trecea furtuna, aristrocratia era iarasi in par si Romanul
iar cadea in ghiara ei. De asemenea mai multi Domni romani
din Principate, dusmani ai aristrocratiei, printr'un guvern de teroare, credeau ca fac ceva ucigand la boieri, in loc de a ucide boe-

ria. Toata schimbarea era de persoane, dar duhul de casta si

institutia se pastra, ba Inca so mai intaria prin interesul ce insufla oamenilor col prigoniti si irnpilati. Revolutia dela 1848 din
Tara-Romaneasca singura pricepir ca spre a asigura libertatea,

trebue a lass pe boeri a putrezi in pace si a ucide boeria prin

proclamarea dreptului comun. Romanii ardeleni n'au priceput
aceasta nici la 1848 ; cu atat mai mult ei n'o pricepura la 1599.
Ei nu gandiau ca nu- e nici drept, nici foIositor, nici cu putinta
de a curati taxa Ardealului si toate populatiile straine, care fac
mai a treia parte din totalul populatiei ; ei uitara ca o posesie
Indelungata aduce drepturi pozitive si netagaduite, ca o nationalitate, on cat de mica va fi,, trebue respectata, cad sfant e
dreptul ce are ea de a teal in pamantul ce ocupa ; ca acest drept
natural e pe d'asupra on -carui drept istoric, de vreme ce pawww.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB 113 IHAI-VOEVOD VITEAZUL

289

mantial este al oamenilor, iar nu oamenii ai pamantului. Problemul

{le dezlegat in Ardeal era si este, nu cum vor face Romanii, Un-

gurii, Sasii si Sdcuii, ca sa, rdmang numai ei singuri intr'acea

tarn si sa goneascd pe celelalte popoare, ci, proclamand dreptul
comun sau egalitatea pentru individe si nationalitati, sa caute
thijlocul de a armoniza Impreund, alcdtuind un stat federativ.
Fara' indoialg ca numArul Romani lor in Ardeal le asigura In on
ce caz o preponderantA naturals si dreapta in trebile Varii si va
preface oare-cum Ardealul Inteo tard-romaneascg.
Astfel Romanii si Ungurii la 1848, luptandu-se unii impotriva
celorlalti, plecard dela aceleasi principii gresite si cAzurg sub
acelasi jug.
XXXIII.

Asa si la 1599, Romanii ardeleni, ridicandu-se, nu se purtard

ca un popor matur, insuflat de dragostea libertAtii, prin care pur-

tare ei ar fi impus si lui Mihai si asupritorilor for si ar fi silit si pe unul si pe ceilalti a-i intregi in drepturile for naturale
si sociale, ci, setosi de razbunare, se apucard sa primble torta
si palosuI prin palaturile nobililor. Multi nobili perirg atunci.
Cei mai multi scapara, unii afar din tard, altii sub protectia
lui Mihai. Acesta nu putea sa sufere asemenea neorandueli care
se descarcau asuprg-i. Bdnuit Inca, pang a nu intra in Ardeal, de
Unguri ca lucreazg prin preotdi romani a scula pe tArani Impotriva noblimei unguresti, el doria sa dovedeascg neadevdrul ace-

lor batmen si cu toate ca dupd intrarea sa In Ardeal el fu Indemnat spre uciderea noblimei unguresti, nu numai de &gra, Ro-

manii ardeleni si o seamy de boieri, dar Inca, si de un numar

Insemnat din cei mari ai Ardealului, in capul chrora era episcopul

catolic Dimitrie Naprazdi. 0 politica, fard inima ar fi indemnat

poate pe Mihai a-si asigura stapamirea Ardealului prin nimicnicirea acestei aristrocratii puternice, care totdeauna era sa -i stem,
in potrivd; dar inima sa, dorinta d'a-si da un nume mare si bun
In Europa, care isi atintise ochii acum asupra-i, II departau dela
o asemenea faptd, preferind a Incerca cu binele a-si trage inimile nobililor unguri. Din nenorocire el nu se multami numai
a-i tolera si protecta, ci se inconjurd de dansii, le Incredinta
posturile cele mai insemnate In arme si administratie si Impart).
N. Buicescu, Romanii sub Mihai-Voevod Vitenzul.

www.dacoromanica.ro

19

290

N. BALCESCU

iarasi intre dansii averea confiscate dela cei ucisi in Wale sau
care pribegisera 1). Umilinta ce aratau catra dansul acesti aspri
si trufasi nobili si setea cu care vftnau favoarea lui, insela pa
Mihai. El crezii ca el nu vor mai ridica nici data capul lor,
dupe ce 1-au plecat ant de jos. El socoti ca va gasi un reazint
i ca prin ei va trage inima intregei natdi
si o putere
unguresti si va deschide un camp mare la intinsele si ambitdoasele sale proiecte. Aceasta 11 orbi si II Men de impinse pane la
nesocotintA, generozitatea sa tetra dansii ; si cu cat ei staruiau
in invinovatirile si banuelile lor, cu cat ei complotau si umblau
mai eau sa-1 surpe, cu atata, el se arata mai indurator catra,
dansii, Inca generozitatea lui ajunse o slabiciune care II perdu.

Aceasta nth ca el, dupe ce domoli setea de razbunare a taranilor romani, nu le dete libertatea, spre a nu vatama interesele nobililor. Adevar ca el nu putea lucra in Ardeal impotriva.
de ce facuse in Tara-Romaneasca. Nenorocitul asezcimal,t de ru,manie ca un butuc II tined in lant si 11 tara spre perzare. El dedese libertatea Sacuilor, nevoit fiind si fiind-ca acestia numai da
puting vreme o perdusera si o doriau cu infocare. Dar Romanii
de mai multe veacuri isi perduserrt libertatea si fiind si mai numerosi, paguba ce ar fi simtdt nobilii Unguri ar fi fost mult mai
simtitoare. Apoi Sacuii erau o populatde foarte razboinica, in vreme

ce Romanii sub Impilare uitasera pane si Intrebuintarea armelor, ce stapanirea nu ii lash sa alba. Apoi Mihai, ca totd razboinicii, credea mai mult in soldat decat in popor ; duhul lui
era mai mult de concherant decat de nationalist. Nobilii in ochii
lui erau reprezentantii poporului, natda armata, si pe arme void.
a se intemeia. Mihai socoti sa urmeze in Ardeal, in privinta Romanilor, politica Corvinilor, adica a usura oare-ce sarcinile taranilor, a-i ocroti In contra abuzurilor nobililor si a Inalta mai
multi dintelnsii in treapta de nobili, ca astfel natia sa fie reprezentata in dietele tarn. Dar am vazut mai inapoi ca aceasta, sistemil
nu adusese marl foloase Romanilor, cad nobilii lor, dobandind
interese Impotrivitoare gloated poporului, se aliau cu ceilaltd no-

bili unguri si se lepadau si de nationalitatea lor. Datoria but.

Mihai ar fi fost de a da Romanilor libertatea din iobagie si proprietate de primant spre chezasuirea acelei libertati si de a da,
') Bethlen, IV, 472.

www.dacoromanica.ro

ROIVIANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

291

natIei o reprezentare deosebita in dieta celorlalte trei natii. Astfel el ar fi dat stapanirii sale in Ardeal o temelie neclintita. Nici
odatd, ocazie mai bunk pentru aceasta nu se Infiintase ca acum,
indata dupa Walla dela Sibiiu, cand Ungurii, ingroziti, amorliti
cu totul, se multumiau de li s'ar fi ldsat macar viata. Mai tarziu
Mihai in zadar vrit : anevointele crescuse prea molt ; ocazia trecuse. i nu trebue a credo cd, not ad. judecam pe Mihai dupd
ideile de democratie ale veacului nostru, iar nu dup'acele ale
veacului sau, caci urma ne va dovedi ca aceste idei erau bine
simtite atunci si chiar de Mihai.
De asemenea idei inspirat, Mihai-Vodd deschise in 20 Noemvrie in Alba-Iulia adunarea generala, in care el fagAdul ca va
pastry constitutia terii si toate privilegiile, libertatile si daniile
nobililor, afar% de cele fdcute de Sigismund. Reprezentantii depuserd juramantul de credint,a si, spre rdspuns la cererile Dom-

nului d'a i se da provizii si bani pentru tinerea ostilor, s'a o'Indult ca de fie-care cask sau poarta (cum se zice in Ardeal)
sa se ded cite opt masuri de Mind si opt mdsuri de ovaz sail
orz, si dela zece case cite o vita de Vadat, si fiind omul sarac,
In lipsa de vita, sa dek trei oi. Asemenea se hotari ca, de vreme
ce s'a dat libertatea Sacuilor, acestia sa MIA a da, dupa vechiul
for obiceiu, cand se schimba Domnul sau cand se insoara, din
sease boi unul pe seama Domnului. Aceasta dare se numia de
Sacui friptura de bou. bleat pentru bani spre purtarea razboiului, se hotari ca sa se deli de fie-care casts, fard a fi nimeni scutit, nici domn nici boor, Cate sease florini : trei florini sa so dea,
pang in 25 zile, socotindu-se din ziva publicdrii decretului, iar
ceilalti trei cu 25 de zile mai tarziu. Toate celelalte articolece
se incheiara atunci si fury cuprinse in actul general al dietei ce
se intari de Mihai-Voda si se public 1)privesc numai interesurile nobililor: dau voie unora dinteinsii a se intoarce in tard,
asigura libertatea Sacuilor, iar pe Romani, Third nici o usurare,
II lasts in starea de iobagi ai nobililor. Astfel Mihai trada misia
sa in Ardeal si merita d'a cadets.

') Vezi acest act in Mag. ist., II, 35S; Bethlen, IV, 469.

www.dacoromanica.ro

292

N. BALCESCU

XXX IV.

in vremea aceasta se raspandi faima in Ardeal cum ca o ostire

turceascIt ar fl intrat in Tara-Romaneasca pe in inceputul lui

Decemvrie si multi se Ingrijira ; dar aceasta pert indata, lamurindu-se cum cd, Turcii ce intrasera in tara, cu toate ca bine
armati, dupa obiceiul lor, erau insa putini si yenisera numai ca
sd, cumpere miere si unt, aceea ce facdnd, esira din tat* fara
a vatama pe nimeni. Cu toate acestea Mihai, ingrijindu-se, porni
o mie de calareti in Tara-Romaneasca, care sa impiedice astfel
de veniri ale Turcilor sf s apere tara1). Scurt dupd, aceea Mihai porni si pe flu-sau Patrascu in Tara-Romaneasca, cu o seama
de oaste, spre a chrmui tara in locul lui, si-i Bete de curator
pe Pancratie Sennyei, pe care insa dupd, o lund, 11 rechemd inapoi, nu se stie din ce pricing 2). Mihai poruncise la o seama de

nobili din Ardeal ca sa insoteasca pe Patrascu in Tara-Romaneascia; dar ei Incepura a:tremura toti, gandind ca merg la
poirea lor, de se vor duce in Tara-Romaneasca, si rugara pe Mihai d'a amana de o cam data pornirea lor, la care el se invol3).
La starsitul dietei, Mihai puse de aduse la Alba-Iulia vistieria
printului Sigismund, ce el puseso in cetatatia \Tees, sub paza lui
Stefan Bodoni. Era un numar insemnat de vase de argint : dupe,
talere, discuri, vasuri si, intre altele, niste cupe de argint asa de
marl Inca doi oameni abia puteau duce una goala; pe Maga aceste
mai erau podoabe de cai, platose, self garnisite cu petre scumpe si
diamanturi, sabii, pumnaluri, palose, hangeruri, securi si alte lucruri asemenea; apoi mai multe vesminte scumpe, pretuite 32 mii
florinti, din care unul impodobit cu diamanturi era pretuit 15 mii

florinti; pe urma un mare numar de monete de aur, numite de

Portugalia, din care una face, zece galbeni de aur. Child intrA Mihai ca sa, vaza aceasta avutie in casa uncle era, asezata,
rapit de mirare striga: Ce de bani am sa fac d'acl, ca sl-mi
pla'tesc ostasii si oamenii mei". Pretul se ridica inteadevar la
mai multe sate mii de florinti 4). Mihai Isi aseza apoi ostirea in deosebite comitaturi pentru iernat, impartind-o mai ales
prin cetati ; dar oare-care escesuri ce facura ostasii, iar mai ales
') Cronin lui Fuchs; Guerrin, 508-9.-2) ibid.-3) Bethlen, IV, 470.4.) Idem, 471.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

293

Ungurii, Sarbii si Cazacii, ridicara plangeri din partea locuitorilor, iar mai cu seams din partea nobililor, cari alergau la Mihai
vaitandu-se. La aceste plangeri, Mihai raspund-ea adesea cu bunatate, zicand : ca, acestea se fac flied Stirea lui, filgaduind ca
va pedepsi strasnic pe cei vinovati ; ca de vreme ce, din mila
lui Dumnezeu, Ardealul este acum al lui, el se va sill spre a
face sa domneasca intr'insul pacea si linistea si ca nimeni sa, nu
incerce vr'o pagubd," 1).
in vremea aceasta, cuprins de manie asupra lui Ion Maro, puse
sa-1 caute si sa-1 goneasca prin toata tara, pand, II vor prinde.
Este stint ca acest secretar al lui Mihai desvalise mai Intiliu prin-

tului Andrei proiectul stapanului sau d'a naval]. In Ardeal. Mihai ii ierta cu generozitate aceasta vinli ; dar in ajunul bataliei
dela Sibiiu, nemultumitorul Maro trecuse din tabara lui Mihai
In aceea a lui Andrei, nadajduind ca acesta va izbandl. Mihai
care iertase intaiu pe Maro, intra intr'o manie furioasa la aceasta
north' a lui tradare. Maro, care aflase mania Domnului asupra-i,
ratacea pe ascuns Intl-Jo parte si Intealta, in sate si orase, pe la
deosebiti nobili, cautand vr'o ocazie spre a fugi in Ungaria. Astfel umbland, el se duse din Intamplare sau intr'adins la Stefan
Tholdi, nobil ungur, rugandu-1 a-i da un azil, ca sa scape de goana
ce-i da Mihai. Tholdi 11 primi 1i fagadui ca va fl In siguranta

In casa lui ; dar, temandu-se de Mihai si dorind a dobandi favorul sau, ii descoperl indata ca Maro este ascuns la dansul. Tarot la Alba- lulia, Maro fu dus Inaintea lui Mihai, care, dupa ce
11 mustra pentru fara-de-legea lui, it date pe mina calailor harnici a chinul pe vinovati. Acestia it legara strans de picioare si
de mini la un stalp, care se afla intr'una din mahalalele Albei;
apoi ii ciontira mai Int:Mu picioarele, pe urma genuchii, unul dupa,

altul, si in sfarsit bratele pang in coate. Trupul lui, sfasiat si

despuiat de toate vesmintele, rdmase doua zile in privirea tuturor, acoperit de noroi si de singe.
Dar sa, intoarcem mai bine ochii dela aceasta uricioasa privelite, tanguind barbaria acelor timpuri 2).

1)

Beth len,

IV, 472-3. `2) Idein, 474-7.

www.dacoromanica.ro

294

N. BALCESCU

XXXV.

Mihai-Voda trimisese o deputatie de cloud persoane, Intre care

si Petru Armeanul 1), ca sd, meargd la Praga sd, vesteasca impdratului norocita biruinta asupra lui Andrei si cuprinderea Ardealului. Ajungand deputatia la Viena si dand lui arhiduca Matei
aceasta Inveselitoare stare, 0 puse indatd, a se canta, In toate bisericile Te Deum laudainus i, poruncind sa dued toate tunurile
pe bulevarduri, slobozird, mai multe salve de artilerie spre semn
de bucurie. Arhiduca Matei darul capeteniei deputatdei un lant
de aur si la sotii sdi elite un pahar de argint suflat cu aur; apoi
deputatia porni inainte si se duse la Pilsen, unde gds1 pe ImpdratuP). Ea raportui impdratului de izbanda dobanditd. Aceasta
ambasadd, fu vesel primita de Mdrirea sa si, find bine ddruita,
priml porunca a se Intoarce inapoi.
impdratul scrise indatd Papii, vestindu-i norocita cuprindere
a Ardealului si (necunoscand Inca moartea Cardinalului) plangandu-se foarte de purtarea Cardinalului, Invinovdtindu-1 cd,
este in intelegere cu Turcii si rugand pe Sfintda sa d'a-1 afurisi
si a-i lua inapoi paldria de cardinal. inteaceeasi vreme sosi la
Roma si scrisorile episcopului Malaspina, care vesteau moartea
Cardinalului. Tot atunci solul craiului Poloniei fact" cunoscut ca

invingerea si moartea Cardinalului adusese mari nepldceri la toatd,

curtea craiului Poloniei si ca toti strigau Impotriva Malas-

pinei. Cu ocazia acestor deosebite scrisori, Papa convocd, la 12

Ianuarie 1600, o congregatie de noudsprezece cardinali ca sa
chibzuiasca de trebue a cere vre-o satisfactie si a hull omorirea Cardinalului. Papa mai Intaiu si apoi cei mai multi din car-

dinali furd de pdrere cd, nu trebue de o cam data a proceda,

nici cu censura, nici a cere vr'o satisfactie despre moartea Cardinalului, cu atat mai mult ca el fusese ucis in rdzboiu, purtand
arme si intr'o haind si meserie deosebitd de aceea de cardinal;

ca nu se stie tine l'au ucis si data aceea stiau sau nu ca ucid

un cardinal, nici dacd sent ei catolici sau schismatici si afare
de juridictda Sfantului Scaun ; ca, inainte d'a proceda, la afurisanie, trebue a face vr'o forma de judecatd, pe care in acea ne1) Bethien, IV, 462; Orteliu, 456.-2) Guerrin, 502; Orteliu, 456; Bethlen,
IV, 462.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAIVOEVOD VITEAZUL

295

hotarire nu stiu de unde s'o inceapa; c'apoi, cu aceasta, Papa

ar supara pe imparatul si pe print,u1 Tarii-Romanesti, pentru
pisma acestora asupra Cardinalului, a carui memorie ei se vor
-sill a o innegri cat vor putea; ca in acel caz ei ar putea privi
ca facute indirect impotriva for acele proceduri si censuri si vor
face a se compune cartd impotriva Cardinalului, in care nici colegiul cardinalilor, nici Sfantul Scaun nu vor fi crutati ; Ca mai
blue este sa astepte sosirea nunciului Malaspina, care acum la-

sase Ardealul si se afla In tale spre a se intoarce la Roma si

dela care vor afla mai multe si mai deslusit si vor sti ce este
de facut" 1).

Se vede ca mai tarziu Papa se hotari a pedepsi uciderea Car dinalului, osandind, dupa cum spune analistul Timon, pe toata natia sacuie do un post strasnic de o suta de ani 2). Malaspina, Intorcandu-se la Roma, Papa II fact" sa simta ca aflase purtarea

lui, cad ii porunci sa se traga In episcopatul sou, unde muri

de mahnire, ducand dorul palariei de cardinal 3).
XXXVI.

Ci dar In mijlocul acestor vremi, la 2 Noemvrie, generalul

Basta, pe care arhiduca Maximilian, departandu-se la Viena, it
lasase locotenent in locu-i la Casovia si in Ungaria de sus, insotit de Mihai Sekeli, Pavel Nias si David Ungnad, se duse cu
()stile for la Oradea-Mare, purtand cu dansii s,i o mare sumo
de bani ce imparatul trimisese la Casovia pentru plata amid.
Ei vroiau sa vie in Ardeal spre a da ajutor lui Mihai Intru cuprinderea acestei teri, cand aflara ca Mihai a si izbutit a cuprinde aceasta taro fora a mai astepta ajutorul for 4). Cu toate
acestea, Basta hotari a intro cu armia sa In Ardeal, cu pretentia d'a carmul Cara in numele Imparatului. David Ungnad, sfetnic insemnat al Imparatului, stralucit grin multe solii la Constantinopol si intealte parti, apuca Inaintea lui Basta si, Inso-tit de Petro Lasli, sosi in 12 Noemvrie la Alba-Iulia spre a curten! pe Mihai-Voda despre norocita sa biruinta. Acesta le date
audient,a a doua zi in 13, la opt ceasuri de dimineatA, primin1) Ossat, II, 122. 2) Katona, XXVII, 600. 3) Ossat, II, 122; Bethlen,
IV, 467-8. 4) Guerrin, 500; Orteliu, 455.

www.dacoromanica.ro

296

N. BALCESCU

du-i foarte bine. Dupa aceea le trimise acasa capul lui Andrei
Bathori, pe care it balsamise. Ungnad puse Indata de scoase un
portret dupa cap, foarte asemanat. In 17 Noemvrie, cand Ungnad

voi sa piece, Mihai, care primise in dar dela (Mitsui un ban de

our mare, pe care erau zece portrete ale imparatului, ii trimise
si el, printr'unul din cei mai marl ai sal ofiteri, o harsa frumoask
rugandu-1 s'o primeasca cu bung-vointa. Ungnad primi acest dar,

aratand o mare multumire si apoi porni din Ardeal 4).

Mihai -Voila, afland de venirea lui Basta, trimise indata vea
mie de oameni catra cetatea Husta de pe Mures, care e cheia
drumului ce din Polonia, Ungaria si Moldova duce in Ardeal. In
aceasta cetate era o garnizoana de 19 companii de trabanti, carora se poruncise d'a se tine bine acolo prima la cel din urma.
om ; dar ei, vazancl cetatea ocolita, si izbita, perdura curajul si
se inchinara cu conditie ca li se va eruta viata. intrand Valonii
lui Mihai in cetate, pusera mama pe avutii nepretuite, cad acolo
Bathori si multi nobili isi lasase averile lor. Spun ca aceste avutii
se urcau la zece milioane 2). Tot atunci Mihai cuprinse si Lipova
si alte orase din Banat3).
Basta, intrand in Ardeal, prinse la Somlyo [Simian] pe Stefan
Bathori, care fugise acolo dela cetatea Husta. El ii fagadul ca-i va
dobandi ertare dela imparatul, daca va mijloci predarea cetatii
Uioara, cea mai puternica, a Ardealului si unde erau atunci In
garnizoang 2.000 trabanti cu multe arme. Stefan Bathori primi
a-si cumpara libertatea prin predarea Uioarei. Mihai se grabi a
trimite o garnizoana in acea cetate. Astfel acum, prin predarea
acestei din urma cetati, Ardealul intreg cazit sub stapanirea lui
Mihai 4). Atunci, pentru Intalasi data, se intalni in fata Mihai Cu
Basta, al carui nume era menit a fi inscris cu sangele sa'u in
istoria vietii sale. Ei nu-si placura si, dupg ce isi aratara antipatia for in public prin vorbe amare si impungatoare, ce unul
zicea asupra altuia, si muscandu-se prin satire, Imprejurarile ii
aduse Indata a s,i-o arata prin fapte 5).
Sa ne oprim putin asupra acestui geniu fatal al Eroului roman.

George Basta era de neamul lui arnaut, dar nascut inteun

1) Guerrin, 507; Orteliu, 458-9.-2) Guerrin, 500; Orteliu, 469; Beyerlinek, II, 202.-3) Guerrin, 502.-4) Idem, 501 ; Orteliu, 455; Bisseliu; De
Thou, 334.-5) Spontoni, 91 ; Bisseliu.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB IIIIHAI-VOEVOD VITEAZIJL

297

sat numit la Rocca, ianga Tarent, la anul 1547; tatal-sau Dimitrie, nobil din Albania, isi parasise tara impreuna en alte familli spre a scaph de tirania otomana si trecuse in Puglia sub
umbrirea craiului Spaniei, care ii Meuse o pensie anuala si ii
cledese comanda unei companii de lancieri tot arnautd, cu care
II trimise la Milan. El lua de sotde o dams din Alexandria si
avit doi feciori, din care eel mai mare Nicolae, ajunse locotenent-

general de cavalerie in armih craiului Spaniei, eel d'al doilea,

George Basta, intra la patrusprezece ani ca soldat in compania
tatalui sau, apoi, dupa moartea lui, trecii ca stegar in compania
fratelui sau. El ajunse curhnd locotenent in acea companie, pe
urma capitan de archebuzieri caI ire, capitan de lancieri, sfetnic
de razboiu. El comanda un regiment de calarime de arnautd, cand

duca de Parma fu numit carmuitor In Terile de jos, la 1579, si

el se perfections in meseria armelor sub acest mare capitan,
care, recunoschnd meritul lui Basta, II Melt comisar general de
calarime la anul 1580. El se deosebi in asedierile cetatilor Anvers (1584) si Bonna (1588); Insoti in Franta pe duca de Parma
in ajutorul Ligei in anii 1590 si 1592; asemenea Mart parte din
expeditia comitelui Carol de Mansfeld in Franta la 1593. Dupa
aceea merse de Mat cite -va campanii in Ungaria, se intoarse iarasi

In Tarn() de jos la 1596 si, la 1597, fu cerut de imparatul dela

Filip al 1I-lea, craiul Spaniei, ca sa-1 lase sa intro in slujba sa si, dobandind, II numl general de artilerie si guvernator al cetatii Vienei

si apoi general in oastea arhiducei Maximilian, fratele imparatului. El era mare si plin la trup, gras la fata, ochii marl si privirea aspra, gura potrivitrt, dar buza de sus cam ridicatil, fata
ma lime, caracterul fisionomiei Jul arath viclenia ; iar caracterul
lui moral vom lash ca faptele lui sa ni-1 vedeasca 1).
XXXVII.

Mihal-Voda se supara de venires lui Basta, nu vol in nici un

chip a-1 cunoaste ca general capitan al terii, zicand ch, el este
1) Spontoni, 58-9, 336-7; Sirtori; Beyle, VI, 495.Basta e autorul a doua
scrieri despre arta militard : 1) Maestro di cameo generale, Venetia 1606,
in 4, ; 2) Governo della cavalleria leggiera, Francfort 1612, in fol. Cea
dintaiu din aceste scrieri se afia in Biblioteca dela Sf. Sava in Bucuresti,
impodobita cu un portret al lui Basta ; cea de a doua am gasit-o in Biblioteca Nationale din Paris.

www.dacoromanica.ro

298

N. BALCESCU

numit capitan general si print vasal si tributar al imparatului;

el facia cunoscut lui Basta ca, de vreme ce a biruit pe Cardinalul fara ajutorul nimului, va puteh pastra prea bine tara in
supunere si el ar face bine a se trage In Ungaria de sus, caci
n'are trebuinta nici de dansul nici de ostile sale 1). Dar Basta,
care era sigur a dobandi el dela imparatul carmuirea Ardealului, nu numai ca nu vol a asculta cererea lui Mihai, dar Inca
pretinse sa puna garnizoane nemtesti prin cetatile Ardealului, silind pe Mihai, In numele imparatului, a priml aceasta macar pe

o vreme, pans and Ardealul va fl cu totul linistit si nu va mai

aveh a se teme de navalirea strainilor 2). Mihai Voda, care primise, in numele Imparatului si numai ca locotenent al lui, juramantul de credintii, al terii Ardealului, jurase asemenea ca va
pastrh toate privilegiurile si drepturile acestei tar'. El era hotarit a-si tine juramantul chiar Impotriva imparatului, al carui
stop Intelese ca era a reduce tara intr'o provincie a imparatdei,
iar nu a o tine ca o tara deosebita, libera si numai dajnica Coroanei sale, dupa cum se fagaduise intaiu. Afara de aceasta Mihai nu voia sa lase din mina -i guvernul Ardealului, pe care it
castigase cu sabia si a-1. vedea mai ales trecand in manile lui
Basta, pe care de acum nu-1 putea suferi.
Peste putin ura acestor dof oameni se yam publicului intr'o
ciocnire, care fu p'aci a aprinde flacarile razboiului intre
Basta, spre a incepe indeplinirea vointei sale d'a pune garnizoane

din ostirea sa prin cetatd, trimise o ceata de Gemani ca sa intre iii cetatea Husta de pe Tisa. Dar comandantul roman ce
Mihai pusese in acea cetate, nu vol sa primeasca innauntru oamenii lui Basta si, inchizandu-le portile cetatii, ii respinse inapoi
cu vorbe rastite. Oastea imparateasca fu nevoita a petrece noaptea

aceea in camp pe o bruma si un frig mare si pe urma a se In:toarce Indarat. Basta, afland aceasta, se Infurie foarte si indata
Incepir a se gati de razboiu, trimitand sa-i vie calarimea din Silezia si pedestrimea dupa marginile vecine ale Ungariei si Intocmindu-si astfel o numeroasa oaste sub arme. Mihai nu se lasa

mai in urma si isi stranse si el pe Tanga sine toate puterile.

Amandoua taberile erau acum gata a Incepe razboiu Intre dansele
si a se dumich una pe alta. Dar jurisconsultul Pezzen, om Inde1) Orteliu, 460.-2) De Thou, 335.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB 111IFIAI-VOEVOD VITEAZUL

299

manatee, ce se afla atunci In Ardeal, alergand cand la Mihai cand

la Basta si aratandu-le primejdia in care se expune crestinatatea, deschizandu-se Intro ei un razboiu civil, pe cand Ibraim-Pasa

In Ung aria in.cepea a amerinta prin miscari razboinice,izbutl,

prin autoritatea cuvintelor lui, a-i Impach si, des' ei urmard a
se url In inima, dar in vederea oamenilor traiau in pace 1). Mai
apoi insa, rugat de Basta, Mihai primi in 24 Decemvrie, In cetatea Husta, pe langa garnizoana romaneased si 200 de soldati ai
Imparatului. in orasele Tatta si Somlyo [5imlau] Inca erau niste
cete de Nemti 2). Iar In celelalte cetati Mihai nu lasa sa intre garnizoane imparatesti, zicand ca aceasta este impotriva privilegiurilor si libertatilor tarii 3) si ca acum rdzboiul incetand Inteaceasta, taro, el n'are trebuinta d'alte puteri, decat d'ate lui 4). AIland el prin comisarul Imparatesc Pezzen ea imparatul voeste a
da carmuirea Ardealului lui Basta, se manie foarte de Inselaciunea, nemultumirea si perfidia imparateasca si striga tare ca
In aceasta revolutie, Ardealul a dobandit mai mutt un stapan
puternic, al earn! jug nesuferit i va Impovora, decat un apardtor impotriva puterii turcesti 5). Mihai imputd, Inca prin vorbe
amare cruzimea, scumpetea si obraznicia cu care putin mai nainte
oamenii imparatesti tratasera Ardealul 6). in urma acestora, Domnul facia sfat cu toti boierii romani si nobilii Ardealului, ara-

tandu-le lupta ce are cu oamenii imparatesti pentru drepturile

tarii. La acest sfat toti furd de pdrere si indemnard pe Mihai
ca sa tie domnia acestei tari, find numai tributara Wed impdratul. Spre a face cunoscut imparatului aceasta hotarire a tarii,
Mihai ii trimise Indata doi soli, pe Banul Mihalcea si pe LogoRaul Stoica, cei mai straluciti dintre sfetnicii lui 7). Acestia, sosind In 13 Ianuarie (1600) la Pilsen, infatisard mai inthiu imphratului, din partea lui Mihai-Voda, sabia, buzduganul si steagul lui Andrei Bathori, precum si calul ce el Incalecase In batalie8). Apoi ei ii facurd cunoscut ca Mihai-Voda nu se priveste

in Ardeal decat ca un guvernor spre a administra tara si a

o pa'zi de navalirile dusmanilor si ea, sub acest titlu, el voeste
ca imparatul sa i-o incredinteze; al doilea cereau ca sa se ho1) Bisseliu.-2) Guerrin, 510; Orteliu, 460.-8) De Thou, 335.-4) Guerrin,

510; Orteliu, 460.-6) De Thou, 335. 9 Istvanfi, 454. 7) Mag. ist., IV,
295. 8) Orteliu, 461.

www.dacoromanica.ro

300

N. BALCESCU

tdrasca ce sa faca cu orasul Clujulul, care de mai multe on necunoscuse si trddase autoritatea impardteascd si merita o pedeapsa
pilduitoare ; si, in sfarsit, cum sa se poarte cu acei nobili din
Ardeal, can fugiseril si acum cereau iertare, vrand a se intoarce
inapoi. Solii, dupa ce furd ascultati cu multi bung vointa de Im-

paratul si dupd, ce M. S. tine sfat, fura bine ddruiti si trimisi

inapoi cu mare cinste, cu acest raspuns : Ca frnparatul va trimite comisarii sal in Ardeal si cal printreinsii va face cunoscut
lui Mihai vointa sa" 1). In vremea aceasta sosise la curtea imparateasca scrisori secrete ale lui Basta impotriva lui Mihai -Voda,
prin care el faced cunoscut sfatului Imparaltese ca acest print
void sa uzurpeze suveranitatea terii; ca omenia ce acest um bar-

bar afecteaza si dragostea ce el arata ca are pentru popoarele

invinse mares bdnuelile si e de temut ca ugaciunile cele vii
ce el face Imparatului pentru pastrarea privilegiurilor terii si
spre a-I indemna a nu trimete inteinsa ostiri strdine, sa nu

ascunza gandiri ambitioase 2). Aceste scrisori aruncard in deosebite palreri sfatul imparatesc ,,sau, mai bine, acea camarila da
femei si de iezuiti ce cttirmuia Imptiralia in locul slabului si lenesului Rudolf al 11-lea. Unii, ca,stigatd cu totul in favorul lui Mihai,

strigau ca Basta scrie ca un rival si ca un pizmas al gloriei sale;

ca Mihai este mult credincios imparatului si un capitan cu me-

rit si cu vitejie sublimd. Dar altii, a caror pilrere birui, zisea

ca trebue a da mai mult crezdmant lui Basta, cdpitan credincios si cu sfat intelept, decal lui Mihai, a cdrui nasatioasa ambitie de a domni este deobste cunoscuta 3).
XXXVIII.

Mihai, sigur acum ca dupa-ce Pa ajutat norocul ca sa coprinza

Ardealul, 11 va ajuta, ca sa -1 si stapaneasca, astepta cu o vesela
nerabdarea sosirea comisarilor imparatului si urma a administrd

Ardealul ca pe o tall a sa. La 9 Februarie el convoca dieta

tarii 4), unde, dupa zisa unui cronicar sas, nu facura alta decal
mancara, baura $,i numarara bani lui \Todd." 5) ; ear dupa mdr462; Bethlen, IV, 483; Guerrin, 502. 2) Be Thou, 334; Do')
glioni Del theatro universale de prencipi, II, 745. 3) Spontoni, 95-6
) Bethlen, IV, 484.-3) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

301

turia istoricului Beth len, aceasta sesie se vedo a fi fost mai serioasd, cdci Mihai, incepand a se deziluzionh de nobilii unguri
i vrand a face oare-care usurari poporului, aceasta incepurh a-I
nigh d'a nu se atinge de privilegiurile lor. El Indrazniau a vorbi
de privilegiurile lor, atunci child cu on -ce jertra trebuih a uni
pe toti locuitorii tariff spre a aphra privilegiurile tdrii ce erau
amerintate de Nemti. Domnul, furios de aceasta, rdspunse, lovind
cu mana mhnerul sdbiei sale si strigand : lath privilegiul vostru" ! Din nenorocire el amerinth numai, dar nu lucrd.. Intea&vat- acum era, mai greu d'a o face dealt Indath duph batalia
dela Sibiiu. El apucase din nenorocire a jury paza constitutiei
tdrii si, credincios juramantului, ca un Domn constitutional, el
nu puteh preface nimic in tail Ears Invoirea dietei. El nu void
inch sa facd ca Sigismund, sd, sileascd dieta prin impilare a-i
implini vointa. Ast-fel acum, ca si mai pe urmd, ne vom lucredinth ca buna credintd, it perch" pe el si tocmai aceasta virtute
i-o taghduird dusmanii siii. Ungurii 11 Invinovhtird atunci ca el

ar fi vrut sa stings nobilimea sff ca ar fi sff fdcut-o, dach Dimitrie, arhiepiscopul Bulgarilor, nu s'ar fi dus cu Biblia la dansul
ca sd-1 intoarch din acea hotheire. Vom mai vedea, in urma aceasta, invinovdtire repetandu-se de mai multe ori, la care sin-

gurul raspuns ce Istoria poate da spre a o nimicnici este : ch,

Mihai a avut multe ocazii d'a o face, ba inch si Imprejurilrile
l'au indatorat spre aceasta,si tot n'a flicut-o. Asemenea suntem
la indoiald de aratarea ce singur numai. Bethlen face, cum ca
Mihai ar fi poruncit in acea vreme lui George Ratz, comandandantul cetati! Deva, a arunca in Muresul inghetat pe junele Ion
Iffiu, ce se afla acolo la inchisoare la. Mihai era un om lute la
mftnie, dar nu era crud. Viata lui ne dovedeste. Cu ce generozitate nu I-am vazut purthndu-se Inteathtea randuri eaten, boerii
din Tara-Romaneasca ce complotase peirea lui? Apoi am vazut
clorinta lui d'a trage prin bundtate inima TJngurilor si it vom
vedea, in privinta lor generos pand la nesocotint,h. inteaceea Mihai, spre a 'Astra memoria biruintei sale In Ardeal, puse de tile
o medalie care se afla In cabinetul impdratesc dela Viena Muth,
in our sff trrigand zece galbeni. Pe fata principals se vede portretul lui Mihai. Atilt imprejurul portretului, cat sff pe cealaltd,

parte se cuprinde titlul lui in latineste ast-fel:

, Bethlen, IV, 485.

www.dacoromanica.ro

302

N. BALCESCU

Michael Valachiae Transalpinae Waiwoda, sacrae Caesareae

Regiae Majestatis Consiliarius per Transylvaniam Locumtenens,
cis Transylvaniam partium eius super exercitu Generalis Capitaneus". Si in mijloc : a Deo vigilantia, virtute et armi victoriam nactus (1600)1).
Acest titlu dovedeste ca aceasta medalie nu s'a tdiat dupd cuprinderea Moldovei, precum au l'amurit unii istorici. ySi inteadevdr, nice Ioachim, vegherea lui era neobosita. Ea nu-1 pArdsih nici

odatd si el a ardtat in toate imprejurhrile eh' stia sa se pdzeasa

de cele mai mid lucruri ce 1-ar fi putut vdtdma ; vitejia lui era
in tot chipul incercatd si intr'aceasta dusmanii sdi cei mai inviersunati ii da dreptate. In sfarsit, ndseut, ca sa zicem ash, in
tabard., crescut sub corturi, mdnuind armele mai bine dead ori si
cine din ai sdi, el nu dete de minciund deviza sa. In sfarsit,Impreund intr'insul virtutIle ce un poet chnth despre un alt erou :
Labor impiger, aspera virtus
Vis animi excellens ardor, vigilantia cura,
et durum tractandis robur in armis2).
_

Mihai-Vodd, care mai de mult fdgdduise ca se va duce la Bra-

sov si fusese impiedecat prin venirea solilor si prin alte trebi,

se dose in sfarsit in acest oral la 1 Martie, unde intrd cu mai
mult de 6.000 cdldreti si pedestrii si cu o pomp necrezutd. La
9 Martie ajunse in Brasov un sol dela impdratul turcesc, Pasa
dela Temisoara 3), bdtran venerabil numit Huraia-Aga. Mihai ii
esi inainte cale de o jumdtate de mil 4) de oral, la Ghimbav 5),
cu o cavaleadd mai-eath. Cand se intillnird, si unul si altul se
deter jos dupd cal si, dupd ce se imbrAtisard, Aga lud dela Mi-

hai o paid persieneased ce acest Domn purth la coasta sa si ii

ddrui alta turceascd impodobith cu our si petre scumpe. Pe laugh.

aceasta, ii mai dote 6) un steag verde spre semn de proteetlie

Otomand 7), mai multe pene de erodiu din cele mai frumoase,

spre a face egrete, sapte cai de pret si un foarte bun soim.

G Mihai Voevodul Tarii-Romanesti, Consiliarul Majestatii Sale Imperiale, craiesc locutiitor al Ardealului si General Capitan peste armia din
partile cele dincoace de Ardeal, dobandind dela Dumnezeu biruinta prin
veghere, virtute si arme, 1600.-2) Ioachim, Das neu erOfnete
net.-3) Cronica lui Fuchs. 4) De Thou, 508; Doglioni, Del theatre, II,
745. 5) Cronica lui Fuchs.-6) De Thou, 508. ') Spontoni, 97.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZDL

303

Aceste daruri furd purtate inaintea lui Mihai si astfel ei intrard

amAndoi in Brasov in zgomotul artileriei Intregi 1). Trimisul turc
se sill in tot chipul spre a lndupleca pe Mihai d'a se dezlipi de
impdratul Germaniei spre a se alia cu Sultanul. Mihai ii raspunse cu bund-vointd, dar ii declard curat ca el nici odata nu
va recunoaste altd autoritate decat p'a Impdratului crestinesc2).
Tot atunci sosira si trimisii imparatului cdtrd Mihai \Todd, neamtul David Ungnad si ungurul Mihail Sekeli, cdpitan in Sathmar3).
Ei fur, martori la aceasta primire fdcutd solului turcese. Lui
Mihai ii parii bine d'aceasta ; el nu se indol ca o priveliste asa
de noud, nu-i va pune in grije si ca brtnuelile ce-i va cuprinde
ii va face a fi mai induplecdtori. Cu toate acestea el le dete sa
inteleagd ca ei nu trehue a se scandalize, de ce vdzuserd ; ca el
nu putea a nu pifitni cu cuviintA un ambasador si de a-i face
cinstea ce i se cadet, lard de a fi privit do toti ca cel mai putin politicos dintre toti printii 4). Mihai porn' inapoi pe solul turcesc, filcandu-i multe daruri si cinste mare, trimitand Sultanului vorbe pasnice si, in secret, fagdduind muntd de aur, cum se
nice 3). Agentii impdrdtesti, Infatisindu-se inaintea Domnului, ii
ziserd : cd Cesarul, pentru athta credintA si slujbe memorabile
ale lui, ii fggadue,y,te toatrt clementa s,i toatd bunrttatea sa impdrd-

teased; dar, fiind-ca imprejurdrile si starea Ardealului o cer, el ii

porunceste d'a se intoarce indatd in Tara- Romaneasca si d'a pazi
hotarele lmpotriva Turcilor". Spre dovadd de favorul Cesarului,
ei ii infalisard o carte impiirdteascd cu aceasta cuprindere 6) :
XXXIX.

Rudolf al II-lea, din mila lui Dumnezeu impdrat al Romanilor, pururea august.
Noi recunoastem si facem a se recunoaste prin cuprinderea
acestora tutulor:
Dupd ce, din mila a-tot-puternicului Dumnezeu (pentru gloria cdruia ne luptdm Impotriva natiilor pdgane si barbare), Ardealul a fost supus puterii noastre si stralucitul Mihai-Vodd din
Tara-Romaneasca. infldcarat de un mare zel pentru crestindtate,

a supus pe sine si tara sa Maiestdtii noastre si ne-a dovedit

1) De Thou, 508. 2) Orteliu, 463. 2) Cronica lui Fuchs; Bethlen, IV,
486; De Thou, 508. 4) Ibid., 509.--5) Bisseliu. Bethlen, IV, 487.

www.dacoromanica.ro

304

N. BALCESCIJ

credinta sa catra not prin fericitele st curagioasele sale introprinderi impotriva Turcului si in Ardeal, unde a tras aceasta
tard de sub domnirea nedreapta a cardinalului Bathori si a dobandit o mare biruinta; atat pentru ingrijirea cu care priveghem
la pastrarea posesiilor noastre, cat pentru bunatatea si darnicia
noastra obisnuita catra supusii st vasalii nostri, am vrut sa marturisim ca statornica credinta a stralucitului Voevod Mihai catra not si slujbele sale ne-au fost placute, incralintati nu numai ca stralucitul Voevod va urma a fi credincios precum a fost,
dar Inca ca urmasii vor 'mita aceasta litUdata pildit de credinta

si de curagiu; pentru aceea, din chiar vointa noastra, dupa ce

am chibzuit indestul, primim In credinta st clientela noastra si
aceea a urmatorilor nostri crai ai Ungariei pe numitul MihaiVoevod si copii sai si tinutul sau Tara-Romaneasca, precum o
marturisim prin aceste carti. Astfel, de cate on va fi trebuinta,
pe cat vom putea, not ii vom da ajutor, pentru ca domnia acestei Taxi Romanesti sa treaca regulat dela persoana stralucitului Mihai la legiuitdi sai copii de sexul barbatesc, dela cel dintaiu nascut la cel dintaiu nascut, cu aceasta conditie insa, ca
de elite on se va infatisa un nou caz de mostenire, acel ce va
mosteni va face noun si urmatorilor nostri juramantul de credinta ce Mihai ne-a Mout. Spre dovada acestor carti, scrise cu
mama noastra si la care s'a pus pecetea noastra, datu-s'a in orasul nostru Pilsna, in 11 Fevruarie, anal Domnului 1600, al 24-lea
al stapanirii noastre ca craiu al Romanilor, al 28-lea ca craiu al
Ungariei si al 24-lea al stapanirii noastre ca craiu al Boemiei.
RUDOLF.

Prin porunca Sfintei Maiestatii

Sale imparatesti
Ion Barvitins1)>.

Mihai-Voda, auzind aceea ce ii spuneau agent!! Cesarului in nu-

mele sau, nu-si puta tine mania si le raspunse indata de fata:

7, ca el nu va lash Ardealul spre a se intoarce In Tara-Romaneasca si nu va face pe voia imparatului ; ca desi Cesarul i-a
plait in toti anii o subventie, dar ca prin toate ostenelile si pri') Aceet act, spune Bethlen, care eel d'intiliu 1-a scos la lumina, era scris

pe parsemin si se afla pastrat in biblioteca Jul Gabriel Betblen, prir4u1

Ardealului, si la moartea lui treat la comitele Stefan Betblen, fratele sau.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

305

mejdiile ce a suferit dela dumanii Cesarului, luptandu-se pentru

dansul, el meritase guvernul Ardealului, care, dupa dreptate si
legiuit, I se cuvine" 1), (land a intelege ca numai puterea arme-

lor cu care castigase aceasta tarn, II va putea indatora a o intoarce inapoi 2).

Apoi Mihai de a doua oara adung la sfat boerii, cari toti

furs de Were ca ii este prin Intelepciune poruncit a pastry
pe seamy -i Ardealul ; ca el suindu-se pe scaunul Tarli-Roma-

nesti, tara era eolith de vrajmasi si ca. Dumnezeu ii puse In

mana Ardealul ca cu puterile unite a ambelor tari, el sa se poata
apara" 3). Mihai, vazand ca simtimintele boierilor si nobililor
Ardealului conglasuesc cu ale sale, se intemeie si mai mult In
hotartrea sa d'a tine Ardealul. in 15 Martie, el deschise dieta,
pe care o chemase la Brasov. Cu clonal zile Inainte el vrusese
s'o amine si sa-i schimbe locul la Sibiiu, dar fiind-ca, deputatii
venisera din toate partite, ii rugara a o continua. Toata sfatuirea dietei tinit numai un teas, aruncand o contributie do patru
fiorini de cap. Toti se asteptau la o contributie mult mai aspra;
apoi, auzind aceasta, o privira ca o bine-facere deosebita si se
Invoira cu totii 4). In 16 Martie, la 7 ceasuri, porni din Brasov
la Sibiiu si d'acolo la Alba 5), ducand si pe agentii Imparatesti
cu sine. Ad, dupa ce ii tine cite -va sdptamani si li mai zdbovl

si la Cluj, ii trimise inapoi la Imparatul Rudolf cu acest raspuns : ca de nu li va trimise subventda anuala, 5i aceasta In
grabs, el va duce asupra imparatului nu numai oameni, dar Inca
mii de mil de demoni ; ea el n'are trebuinta de ajutorul stradnilor ; ca are destui soldatd, numai ban! ii lipsesc spre a-i putea
tine" 6). El rugs Inca pe agouti d'a se sill ca imparatul sa numeasca alts persoana in locul lui Basta, care Ii era bdnuitor din
deosebite cuvinte si pentru ca sfezile for partdculare sa, nu turbore linistea Orli Intregi 7). El Invirtovatia mai ales pe Basta
ca, in loc sa grabiasca a-i aduce ajutorul ce or dator Impotriva
Cardinalului, isi petrecuse vremea in zadar in fapturi de nimic,
Inca se prefacuse ca e bolnav, pentru-ca primise o suma mare
de bani dela Cardinal prin mijlocul lui Cornis ca sa nu -1 va') Bethlen, IV, 490 2) Spontoni.-5) Cronica lui Fuchs.

IV, 294; Filstich.

Thou, 509.

4) Mag. isl.,

5) Cronica lui Fuchs. -- 6) Bethlen, IV, 491. ') De

N. Balcescu.Romcinii 8ub Mihai-Voevod Viteava.

www.dacoromanica.ro

20

306

N. BALCESCU

tame si pentru aceea el se miscase prea cu incetul cu oastea sa

spre Ardeal, lasand sa scape ocazia d'a intrh Impreung cu clansul In acea tarn 1). Deosebit de acesta, Mihai Mat a se propune
pe delaturi agentilor Imparatului ca, de vreme ce Ardealul i
se face din ce in ce mai iubit, el doreste ca sa-1 stapaneasca si
dupa (Mitsui s treaca la fiul salt prin drept de mostenire ; ca
pe langa Ardeal, sa i se adaoge Inca Oradia-Mare, Husta, BaiaMare si partile din afara ale hotarului Ungariei, care mai nainte
tinuse de Ardeal si ea tot ce va mai castigh cu vremea, tad si
oameni, sa rhmana pe seama lui si a fiului sau ; ca s i se deh
bani pentru a ridich osti si aceleasi pensii si aceeasi cinste de
care se bucurase Sigismund Bathori 2), Intro care a fi facut principe al Sfintei imparatdi si a i se dh ordinul mielului de aura);
ca imparatul si ceilalti principi crestini care in de imparatie
sa se indatoreze d'a-1 rascumpara, cu bani dela Turd, Intamplandu-se s Gaza, prins in manile lor ; ca, intamplandu-se a fi
gonit de dusmani din Transilvania sau Tara-Romaneasca, imparatul sa alba a-i plati o suta mii talere pentru traiul sau in
Ungaria de sus". El adhogh, spre a pipal si mai bind plecarile

deputatilor Imparatului, ca nadajdueste ca nu I se vor core

Inapoi cetatIle Ardealului, pe cari le si luase in stapanire. Apoi
din parte-i se indatorh Gated imparatul a-I privi ca pe un puternic print ; ca nici-odata nu va utnblh a-i smulge Odle ce el
ii incredintase, ci din potriva a i le pastry prin slujbe credincioase, precum asemenea si celelalte parti ale Ardealului ce sunt
ale Marirei Sale, cu partea de tail 'Ana in Tisa, el le va coprinde
si le va supune Imparatului. Daca toate aceste daruiri le va dohandl el dela bunatatea si darnicia imparatului, fagadueste d'a
face pentru mantuirea crestinatatii mai multe izbanzi si cuprinded asupra dusmanului comun decat sa fact vr'o data de tine -va

Si ca, de i se va da numai atatia bani cat se cheltuiau pe fiecare an In Ungaria pentru armie, se leaga, ca va supune Imparatului toata tara dela Marea Neagra pang, la Ofen [Buda], Stuhlweissenburg si Solnoc" 4).
Desi aceste cereri ale lui Mihai erau mult mai prejos de con-

ditiile ce imparatul dedese lui Sigismund Bathori prin tracta') Spontoni, 96.-2) Orteliu, 463; De Thou, 509.,) Spontoni, 96.-4) Orteliu, 463-4; De Thou, 509; Doglioni, Del thealro, II, 745.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-v0EVOD VITEAZUL

307

tul de la 24 Ianuarie 1595, ele se parurA peste masurP, de marl

agentilor imparatului si, aprinsi Inc 5, de Basta impotriva lui Mihai,

se Intoarsera foarte IntAratati si eu inimA bAnuitoare langa impAratul, caruia ii insuflarA aceleasi bAnueli 1).
Mihai nu-si mai fdeeh iluzii acum asupra Nemtilor. El intelese

ca de bung voe ei nu-i vor da nimic, ci numai siliti de dansul

si de imprejurari. El se gandi a se imp Aciui cu dusmanii sal. ca
sA, Incete data acest Indelungat razboiu si spre a putea fi slobod

la inthmplare in fata Nenitilor. Pentru aceea trimise o solie la

craiul Poloniei pentru a incheia pace si aliantA2). Vorba iesi
atunci ca Mihai propuse si lui Ieremia, Domnul Moldovei, ca
sA-si deg pe fie -sa dupA PAtraseu, fiul lui Mihai, ca ash Ardealul
Polonia, Moldova si Tara-Romaneased fiind una, sA n'aibA temere
nici de TAtari, nici de Turci, cu mult mai putin [Inca] de Nemt,i2).

Dar o noua dorinta de domnire ce coprinse pe nestatornicul Sigismund Bathori, Impeded, on -ce tratatie si aprinse din nou flacArile razboiului 4).
XL.

Cand Sigismund Bathori aflA tragica moarte a varului sau

Andrei, alerei indata earl cumnatul sau Ioan Zamoisky, marele
cancelar at crgiGi Poloniei, ca sA-1 roage sA-i vin intr'ajutor spre
a redobandi Ardealul si a gonl dintehisul pe Mihai VodA. Din neno-

rocire pentru dansul, in acest drum i se aprinserA douA trasuri,

cari arserh ImpreunA cu mai multi cal Si en tot ce area mai scump0).

Zamoisky nu-i agadul ajutorul sau. Astfel Sigismund, pe care

niste emigrati din Ardeal, anume Francisc Ferrel, Gabriel Beth len

si altii it atatau mereu spre a rabzunh moartea Cardinalului 0),

Mai confederatie cu Ieremia-Vodd din Moldova si cu Zamoisky.
Se zicea ea el se Invoise cu acesta pe urmatoarele baze : Ca
Zamoisky sa-1 ajute pe Sigismund din toate puterile, cu bani si
oameni, spre a -i restatornici pe tron; Sigismund sa is in cAsatorie o fat a lui Zamoisky sau pe on -tine alt, numai sA nn
fie Nemtoaicd ; de va muri fora feciori, atunci domnia Ardealului
sA cazA in mostenire la fiul lui Zamoisky, nascut din Griselida
1) De Thou, 509 ; Dethlen, IV, 491. 2) Mag. ist., IV, 296 ; Cronica lui
Fuchs.
2) Ibid.
4) Istvanfi, 459.
5) Orteliu, 461 ; De Thou, 334.
2) Istvanfi, 454.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

308

sora lui Sigismund. In tot cazul Sigismund si Ardealul sa lie cu

totul desfacutd de Nemti" 1).
Sigismund si Ieremia-Vodk se adresara la Sultanul cerand bani

si oaste intr'ajutor. Sultanul nu indrkzni a se declarh de fats

impotriva lui Mihai, refuz5, a le da bani, dar in taink era cu
dansii; el mijlocl mult prin scrisori ca Polonii sa le stew puternic

In ajutor si le trimese o seams de oaste in ajutor, care de fats

se priveau ca voluntari 2). Zamoisky asemenea isi puse toate si-

lintele spre a hotkri. pe Crain la acest razboiu si prin aceasta

dete o bunk ocazie Svetilor de a se sckph de acest craiu al lor,
pe care nu-1 mai voiau.

Astfel craiul Sigismund Isi perdti drepturile sale din Svetia,

spre a calca pe ale vecinilor ski 3). Aliatli pusera astfel in picioare o armie de mai mult de 40.000 ostasi4), compusk de Moldoveni, Unguri, Poloni, Tktari si Turci6). Ei se apropiar'a de hotarul Ardealului si stau acum gata a nkvall mupra lui Mihai -Voda
Mihai ailk furtuna ce it amerinth si Incept. a se pregh't1 in
grabk a o stkvill din toata puterea ambelor tari ce stkpania. In
inima sa se bucurk de noua ocazie ce dusmanii ski ii dau sau mai
bine de silinta ce ei ii fac d'a-si indeplinl proiectul sau eel vechiu
d'a coprindo Moldova, precum coprinsese Ardealul. El era sigur
de ostasii si de popoarele sale si avea toata credinta
Saculi II erau en totul jertfiti- pentru drepturile ce ckpktase de
la dansul ; Cazacii, Sarbii si Bulgarii stau gata a murl pentru
dansul, ckci el ii ImbrAcase, ii inarmase, ii cut adesea si le
platia simbrii bune. Trupurile for cele marl, barbele cele lungi,
stralucirea vestmintelor si a armelor for insuflau groan'. Dar
Mihai punea, temeiu s,i mai malt pe iubirea ostilor romanesti,
viteze si cercate in atatea rkzboaie, si apoi se intemeia el pe
dragostea poporului roman din ambele tari, care, in rapirea entusiazmului ce avea pentru Eroul sau, nu -1 numia, astfel decat
',Macedon al nostru" 7). Moldovenii insisi iubiau mai de mult pe
Mihai si cu atat mai mult pre cat urau acum de moarte pe leremia pentru asprimea carmuirii sale si pentru dajdfile nesuferite ce el scosese. inteadevAr el pusese o dajdie de un soldiu
1) Cronica lui Fuchs.- -2) Orteliu, 468; De Thou, 510.-9 Bisseliu, XXII.
4) Spontoni, 98.-5) De Thou, 510; Doglioni, II, 745; Orteliu, 468.-9 Bethlen, IV, 492; Heidenstein.-7) Engel, II, 246.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

309

de our pe lunh si toti banii ce-i strangeh, ii trocea In Polonia,

spre a aveh cu ce trAl acolo la nevoe, chci el nu se intemeih in
puterile sale si Inch mai putin pe dragostea supusilor sai 1).
Mihai isi aveh armia astfel imphrtith in deosebite phrti ale
Ardealului Shcuii rhmaserh in tinutul for ; Ungurii mercenari,
in numar de 1.500, erau asezati laugh. orasul Brasov, pe malurile
rhului Barsa, prin satele si castelurile nobililor, ca Inteun loc mai
lezne de hrana ; iar pe Cazaci ii asezh in tabard Intr'un targ numit Arany [Uroiul], pe thrmul Muresului, langh cetatea Deva 2).

Mihai sau din dorinta de a se Teri de fazbolu si de a infiinth

planul aliantii Intro Ardeal, Moldova, Tara-Bomaneasch si PoIonia ce I i inchipuise, sau ca, desperand de a puteh impiedich
razboiul, void numai sa castige vreme ca sa se poath gati si
izbi pe dusman fara vestedeschise tractatle, duph cum avea obiceiu, de a vorbl tot de pace, pe cand se preghtia cu dinadinsul la rhzboiu. El trimise un sol la Sigismund, propuindu-i ca ii
va Intoarce Ardealul, dach el va luh In chsatorie pe fica sa Florica, fagaduind ca nu va 'Astra, pentru sine decht orasul Brasovului si cetatea Ftighrasului. Sigismund era gata a priml aceasth
propunere, dar Balthazar Szilvasi si Hertelius, cari erau pe langh
dansul, II facurh a schimbh phrerea 3), cu atat mai mult ca de
aceasth propunere a lui Mihai se tined si alta ce acesta, tot en
aceeasi ocazie, Mouse lui leremia. Mihai ii cereh sa deh pe fie-sa
duph, fiul sau Phtrascu si apoi de bung -voe sa se tragh in PoIonia, lephdandu-se de domnia Moldovei, care sa rdmanh pe seama
lui Mihai, ca de acolo sa aibh ocazie a goni pe Tatari dela Dunhre
pang la Cetatea-Albh si Nistru si astfel sa -si mAreasch statul 4).
XLI.

Negociatiile cu Sigismund si cu Ieremia nu izbutirh. Mihai, v-

zand ca nu va puteh inconjura rtizboiul, vru Meal a se sill sa

slabeasca cat va putea, mai mult dusmanul. Spre acest sfarsit tri-

mise la Sultanul un sol anume Mihai Torok spre a-i vorbi de

dorinta lui de a -tine pace cu Turcii si a-i cere semnele intarirei domniei sale asupra Ardealului 5). Asemenea trimise o solie
1) De Thou, 510 ; Orteliu, 468; Doglioni, II, 748. s) Bethlen, IV, 493.
3) Idem, 494.-4) Idem, 495; Cronica lui Fuchs.-5) Bethlen, IV, 491; Mag.
ist., IV, 296.

www.dacoromanica.ro

310

N. BALCESCU

si la craiul Poloniei poltindu-1 ca sa nu sprijineasca pe duplanul sau Ieremia Movilh', nici sa deft ocrotire emigratilor din Ardeal, Intre cari era, si Thomas Csomortany. Aceasta solie nu numai ca nu fu ascultata 1), dar Inca craiul Sigismund instiinta pe
Ieremia de hotarirea lui Mihai d'a-1 izbi, ca sa, is nrfasurile cuviincioase, sa gateasca provizii pentru armia polona si sa lutareasca cetatile Suceava si Hotinul 2). Mihai se turbur5 foarte vazand pe Poloni declarati cu totul si de fata vrajmasi ai sal. El
Isi Inchipui atunci un plan de urias : el vrii a navali In Polonia, a se folosi de simpatiile ce aveh in poporul acelei tari
spre a face o revolutie, a rasturna Craiul, a pune pe altul sau

a opri acea craie pe seama-i. Inteadevar, o parte mare din

locuitorii Poloniei si popoarele ruse, speriate de unirea religioasa, la care craiul Sigismund impreuna cu Iesuitii ce-1 carmuiau, le sileau a face cu religia catolica, chemau pe Mihai din
toata inima lor. Nu era acum de temut, zic cronicarii poloni,
de perderea unei singure provincii, dar de schimbarea guvernului pentru toata craia" 2). Marturisesc Inca unii din analistii poloni ca el merse si mai departe, ca cereh a dezmadulh craia Poloniei, fara-de-lege Impotriva sfantului drept al natiilor, care din
norocire nu 'lilting atunci sabia romana, ramaind ca sa fie, in
zilele noastre, povara rusinoasa a crailor Europei. Spre indeplinirea planului sau asupra Poloniei, Mihai se puse in corespondenta cu patriarhul dela Constantinopol, mitropolitul dela Chiev,
marele duce al Muscalilor si Carol ducele de Suderman, care
carmuih craia Svetiei. El fagadul la acei doi arhiepiscopi ca, de-1
vor ajuth cu mijloacele ce le sunt prin putinta, el va cuprinde
Polonia, va intemeih acolo religia rasaritului si o va intinde mai
departe in Europa 3). Stapanitorilor, propuneh o alianta pentru
impartirea Poloniei pe aceste baze Casei Austriace sa se deft
Polonia cea mare, Muscalului Litvania, Svetiei Livonia, iar celelalte provincii le opri pe seama sa 4). Mai inainte insa de a-i
sosl raspunsurile de prin toate locurile de uncle trimisese soli,
Mihai Isi puse ostile in miscare asupra Moldovei. Aceasta grabs
a lui ii fu folositoare inteaceea ca ii Inlesni repedea cuprindere
a Moldovei; dar It vatama mult apoi, cad nefiind sigur de aliatii
1) Engel, I, 258; Heidenstein; Niemcewicz.-2) Piasecius, 223; Bethlen,
IV, 405.--2) Idem, 532.-4) Heidenstein, 355; Niemcewicz.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SU13 MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

311

ski, el nu Indrazni a trage foloasele izbanzifor sale, navalind In

Polonia, ca sa schimbe soarta acestei ter' sau s'o sileasca a Incheia pace. Era Inteadevar o mare grepla din partea lui Mihai,

pe care o plat" stump, de a Intarata pe toate puterile vecine

impotriva -i, la'sandu-se pe sine fara, nici un aliat. De ar fi apucat Meal a se invol cu imparatul pentru Ardeal ca sa fie sigur
ca nu va fi izbit in lipsa-i, sau de ar fi dat in Ardeal de teme-

lie a stapanirii sale intreaga multime a poporului roman; dar

el jertfise pe aceasta nobililor, a caror dragoste tot nu i-o putit
trage i can acum i el complotau pieirea lui. Mihai inteadevar
prevazuse multe din acestea; el cautaseze sa amaneze acest razboi,

la care ca de o fatalitate era tarit. Hotarindu-se a-1 face, el ndajduia ca, pe Tanga aceea ca-1 implinea o veche dorinta a inimei sale, cuprinzand Moldova, aceasta nousa izbanda va putea
bra sluji a Invinge Indaratnicia Austriei i a o sill, fat% vole
chiar, a-i acorda toate cererile sale in privirea Ardealului ; si intr'aceasta nu se Ins,e1a. El nu stia ins eh' aceasta imparatie nu
uita, nici data ceea ce i s'a zmuls prin silk, nu 'arta pe cei ce
au facut-o si ca perfida ei politick, cumplita in setea-i de razbunare, nu alege mijloacele. Mihai intiinta insa pe imparatul ca
el voie0e a face o expeditde impotriva Moldovei, spre a gonl de
acolo pe emigratii din Ardeal, partizan' ai lui Andrei Bathori
i ai familiei lui, dandu-i mult a nadajdul. Spre a se asigura ca
nobilii unguri din Ardeal nu vor face nici o m*are, porni la
fiul sau Patracu, in Tara-Romaneasca, treizeci din cei mai de
capetenie nobili ca s fie ca nite zaloage 1). El nu vol sa is in
ajutor nici pe Basta nici vre-o ceata din oastea imparateasca,

sau dinadins sau din graba cu care era silit a naval" asupra
diimanului 2).

XLII.

Adunandu-0 In graba Wile sale straine din cartirurile Tor,

Mihai le Impreuna cu armia sa si cu a Ardealului: E0 din AlbaJulia 3) i, la 1 Mai, Isi as,eza tabara langa oraul Premar 4).
Acolo porunci la toti Sacuii sa se scoale in arme i sa-1 ur1) Bethlen, IV, 495.--2) Bisseliu, XXII.A intercala acs un capitol deosebit de descriere a Moldovei (nota lui Balcescu). 3) Bethlen, IV, 496.4) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

312

N. BALCESCU

meze 1). El Mc-it cunoscut atunci armiei ca are sd, intro in Moldova spre a rdzbuna moartea lui
-Voda Rdzvan, aliatul
sdu, pe care Ieremia-Vodd it omorise cinci ani mai inainte, intr'un chip crud, rusinos si impotrivitor obiceiurilor crestinesti 2).
Armia lui Mihai, spun ca treced, peste 50.000 ostasi, din care
38.000 puseasi, 3.000 Cazaci, 4.000 cdldretd saxbi, 4 000 Sdeui $i
4 000 voluntari sub comanda lui Baba-Novac
Cea mai mare
parte din aceastd, armie trebuid, a se pogorl din Ardeal in Moldo va pe la Trotus ; cealaltd sd treacd din Tara-Romaneasch" pe
la Focsani 4). In 6 Maiu 1600, Mihai, Idsandu-si sotia in Ardeal,
porn! spre Moldova 5) $i, vrdnd a sos! chiar si inainte de vestea
sosirii sale, cu o graba, de care toti s'au minunat, fir a da rd-

sullare ostilor sale, trecit muntii, nu prin drumul obisnuit, pe

unde stia, ca -1 asteaptd, dusmanul, ci, urcandu-se prin muntii cei

mai grei, printre stand si prin stramtori aspre. Pe acolo armia

avit a suferi mult, mai cu seams din lipsa proviziilor ce nu gdsird nici pe acolo nici in pgrtile Moldovei, pe care dusmanul le
pustiise mai inainte. Caii Insd, avura pasune si ostasii fury siliti
a se hrdnI en foi de copaci. Ostile Insd, nu murmurard de loc im-

potriva acestei repejuni. Inteadevdr Mihai le dedese ineredintare cd, vor birul $,i le Meuse a daddjdul mult in Imbelsugarea
si gloria ce vor dobhndl prin biruinta castigatd fara nici un aliat8).

()stile vrdjmase, oranduite spre paza acelor munti, vAzdnd, cu

mirare si spaimd, ca dusmanul, trecand prin prapdstii, le-a ocolit,
se traserd spre sesul Moldovei card tab'ara for cea mare 7).
Sigismund Bathori si Ieremia-Voda, cari se aflau atunci la o
nunta in orasul Trotus, Wand veste cd, Mihai a trecut muntii
cei mari si ca acum, randuit de bdtglie, se apropie de dansii,
rdmasera Incremenitd8). In groaza ce ii cuprinse, ei gandird ca
aceea ce e mai sigur pentru dansii este &a, se trage In damntrul tariff si, card, zdbavd, sculandu-se cu toatd armia, se indreptard, spre Suceava 8). Mihai-Vodd, neintampinand in fats -i pe dus-

mani, dupd cum se asteptd,, se lua dupd dansii cu aceeasi iuteala

cu care trecuse muntii. Armia lui avit si aici a suferi mult de

') Bethlen, IV, 496.-2) Idem, 495.-3) Orteliu, 467.-4) Mag. ist., I, 237.5) Ibid., IV, 296. 6) Spontoni, 98; Bisseliu; Orteliu, 467. 7) Bisseliu.8) Bethlen, IV, 496. .I1 Moldavo e Sigismondo rimasero attoniti e stupeffati della spedita celerity con la quale it Valacco si duro viaggio cornpito havevo ": Spontoni, 98.-6) Bethlen, IV, 479.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIEIAI-VOEVOD VITEAZUL

313

saracia locului, mai ales ca dusmanul pustih tot in cale spre a

Intarzia goana ce-i da ai nostri 1). Dar ostile lui Mihai, biruind
aceste suferinte, se imbarbatara si mai mult, silira la drum si
in sfarsit ajunsera, pe ostile vrajmase la un loc anume Iascea
i le nevoira a sth de razboiu 2); avangarda dusmanului, alcatuita
de cite -va regimente poloneze bine armate, izbl avangarda noastra,

alcatuita de cati-va Romani si Sarbi si o sparsera. Mihai trimise

Indata, de chema o seams de Unguri din Ardeal, cari se aflau
mai in urma, si ii azvarll asupra Polonilor din avangarda dusmanilor, cari, dupa, putina apa',rare, se Intoarsera in risipa, lasand
in lot ca la 200 morti dinteinsii 3). Intre acestia era si un viten
polon Dydynski 4). indata dupa aceasta lupta de avangarda, ambele trupuri de armie protivnice se aratara unul in fata altuia.
Ele catar'57cat-va una catra alta ca cum ar fi asteptat ceva. Ce
va face armia moldava ? Lupta-se-va ea alaturi cu Polonii pentru un Domn pus de dansii si nesuferit tariff, impotriva armiei
fratilor for de singe si a unui _Erou. fala tuturor Romanilor ?
Moldovenn nu stiltura mult in cumpang. Intr'o clips 15.000 dintr'insii, puindu-si cusmele in varful fancilor, cu maxi strigari de
bucurie, trecura in tabara lui Mihai 5). Ieremia nu mai avii atunce
alt ce face decat a fugi cat mai in grabh, impreuna cu oastea ce-i
ramase, spre Hotin 6). Ajungand la Suceava, el nu Indrazni sa intre
In cetate, neincrezandu-se in locuitori 7). Era asa de groaznic NH-

hai-Voda, si vestit de razboaie In toate aceste partd, zice Miron

[Costin], cat Indata ce au sosit la Suceava i s'au Inchinat cetatea
Sucevei si a Neamtului sff puse in cetati o seams de ai lui pedestrasi" 8). Cronicarul polon Heidenstein banueste ca comandantul Sucevei, un polon anume Trzaska, ar fi predat cetatea,
castigat fiind printr'o mica ra'splatire 2). Mihai-Voda apoi pripi
asa de aproape pe Ieremia, Incat avangarda sa ajunse niste haiduel pedestri cu cite -va cars din ariergarda lui Ieremia. Haiducii
statura cu inima la rAzboiu aparandu-se cite -va ceasuri, dar Inglotandu-se oastea lui Mihai, ei furs spartd si deters dosul. Aceasta lupta static langa, raul Jijia, la un sat anume Verbia, uncle
sta o movila mare peste trupuri, facuta, dupa aceea de leremial).
1) De Thou, 510.-2) Mag. ist., IV, 296.-3) Bethlen, IV, 497.-4) Niemeewiez; Heidenstein, 351.-5) Ibid.-0) Mag. ist., IV, 297.-7) Niemcewicz; Heidenstein, 351.-8) Miron Costin. -9) Heidenstein, 351.-10) Miron Costin, 222,

www.dacoromanica.ro

314

N. BALCESCIJ

in sfarsit dusmanul, ajungand la Nistru, la cetatea de margine

a Moldovei, numita Hatinui, pe care leremia o ingrijise foarte
bine cu slujitori de ai sal Nemti1), hotari de a se oprl acolo
sere a da bataie 2), nadajduind ca va putea izbuti a birui stile lui
Mihai, obosite de atata cale 3). Numarul ostasilor ce aveau aliatii
cu dansii se urea Inca la 30,000 4). in 18 Maiu sosise si Mihai

pe loc si indata se inhata bataia la Otani Tanga Hofin. Batalia

tine dela 10 ceasuri dimineata pang, in seara si, cu toate Ca, dus-

manul se purta mai vitejeste in aceasta batalie, dar nu fu mai

norocit decat alta data. Mihai cade cu o furie mare asupra armiei dusmane, care, dupa o lungs Impotrivire, perde campul de
bataie, pe care 11 roseste si II uda cu valuri de sange: 8.000 din
vrajmasi zaceau in campul bataliei, iar din oastea noastra numai 2.000; multi dusmani Inca perira ca vai de ei, inecati in 11111
Nistrului. Roman!! eastigara o prada bogata 5), iar dusmanii ce
scapara, se inchisera cu totii in cetatea Hotinului 0).
XL1II.

Mihai Incepa a bate cetatea. Ghiulele lui, spune Miron, se cunosteau in zidurile cetatii pana la surparea ei 7), si dupa o asedie
de trei zile, vazand ca nu o va putea sparge 8), caci ii lipsea tunuri mar! 6), puse un trup de paza imprejurul cetatii 10) pi, lasand in capul ostilor pe Udrea, Impreuna cu Deli Marcu si BabaNovae, el se Intoarse la Suceava 11) si de acolo la Iasi, unde intra cu triumf, se sul in tronul Domnilor Moldovei, primind, intr'o ceremonie solemna, juramantul de credinta al boierilor acestei

tali 12). De atunci el incept' a se intitula si a se scrie: Doran

al Tarii-Romanesti, al Moldovei si al Ardealului" 13). leremia-Voda,
') Miron Costin, 222.-2) Mag. ist., IV, 297.-3) De Thou, 510.-4) Idem,
511; Orteliu, 461; Bisseliu.-6) Orteliu, 468; De Thou, 511; Bisseliu; Do6) Mai toti analistii pun aceasta bataie pe Nistru, lush
glioni, II, 745.
unii la Hotin, altii la un be aproape, pe care nu iI scriu tot un fel. Asa De
Thou scrie Orthein, Orteliu, Doglioni si altii Orthun, Bisseliu, Or tan.
Acest din urrna se aseamana cu numele satului Otani de laugh Ilotin,
nude credem ca s'a dat aceasta batalie, necunoscand vr'un be acolo al
carui nume sh se apropie mai Inuit de cele date de istorici. Cf. si Mag. ist.,
, 297.-7) Miron Costin, 222.-8) Mag. ist., IV, 297.---6) Bethlen, IV, 499.-

10) Mag .ist.,IV , 297.-11) Heiden stein. 12) Spontoni, 98. 13) Mag. ist.,IV , 297.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

315

vazand ca -1 vor scoate din cetate, fugi Intr'o noapte pe furis cu

toti boierii lui in Polonia 1). Mihai des). cunostea bine cat de

multi partizani are in Polonia Intreaga, iar mai cu seams ca

vecina tara a Podoliei, care era de lege orientala, 11 chema si i1
astepth cu mare bucurie spre a i se Inching lui 2)tot nu indrazni
a trece peste hotar In Polonia, spre a sfars1 razboiul, incheind
pace sau lndeplinindu-si planurile sale in acea tara, din pricing

ca el Inca nu era inteles bine cu aliatii sai, ea nu putuse cuprinde cetatea Hotinul si ca trebi grabnice 11 chemau in Ardeal.
Aceasta fu o mare gresala a lui Mihai, cad vecinatele provincii
erau fara osti si cu simpatia popoarelor, si fara aliatii sai, el ar
fi putut impune vointa sa In Polonia El scrise Craiului Poloniei

ca a luat armele si a intrat in Moldova spre a opri izbucnirea

unui complot eau ce Ieremia urzise impotriva-i 3). Erau atunci

Polonii stransi la diets In Varsovia, sfatuind oaste impotriva

Svetdei, silind mult craiul ca sa i se des mijloace a-si redobandl
craia de mostenire 4). Esise vorba cum ca Mihai dobandise dela
Poarta intarirea nu numai de Domn al Moldovei, ci Inca i se
dedese o diploma scrisa cu litere de aur, prin care i se intaria
stapanirea peste toate provinciile polone ce va putea cuprinde.
Toate aceste atatara maxi dispute in diets. Slavitorii si partizanii lui Mihai, cari erau multi, tagaduiau adevarul acestei din urma

vorbe si, laudand faptele eroice ale lui Mihai impotriva Turdlor, incredintau ca el va fi un om foarte folositor republicei si
ca pregatirile rdzboinice ce vor s faca impotriva-i sunt de prisos. Siguranta craiei Poloniei, ziceau ei, nu se razima pe Moldova. Ce ne pass noua si ce perde sau castiga republica, data
va domni in acea tara leremia sau Mihai ? De trebue a aparh
pe Ieremia, apere-1 aceia cari au castig dintr'aceasta si carora
le place on -ce pricinuire, numai sa poata face razboiu"'). Aceasta

din urma observatie batea in Zamoisky si in ambii fratd Potocki 6). Cel dintaiu era patronul lui Ieremia, pe care Il pusese pe
tronul Moldovei si fdgaduise a-1 apara ; ceilalti erau ruditd en

Ieremia prin casatorie. Partida lui Zamoisky striga impotriva

partidei lui Mihai, invinovatind-o de a fi duh austriac si prietena

a religiei rasaritului. 0 gresala se face atunci din partea noai)Mag,ist., IV, 297. 2) Miron Costin, 223.-3) Heidenstein; Niem cewicz.
4) Ibid.; Miron Costin, 222 5) Piasecius. -6) Heidenstein ;Niemeewicz.

www.dacoromanica.ro

316

N. BALCESCU

stra. Baba-Novac intrd. in Pocutia, provincie a Poloniei, cu gaud

ca sa traga pe Cazaci in partea lui Mihai. El pustil acolo mopine lui Stefan Potocki 1). Fard indoiald ca aveam drept a infra
in Polonia, care ne Meuse razboiu pan'atunci ; aveam drept a in-

tra in Pocutia, care este o veche provincie a Moldovei, fiind

cumpgrata la 1431 de Alexandru-Voda eel Bun si Batran dela
craiul Poloniei Vladislau, intr'o mie de ruble de argint 2), si apoi
multa vreme ea static o pricing de razboaie necurmate intro Poloni si Moldoveni. Mihai cunostea aceasta si reclama acum drepturile Moldovei asupra Pocutiei. Dar, nefiind holarit Mihai a purta.
Indata rdzboiul in Polonia, int rarea in Pocutia, era o gresala, cad
intarata mai mult pe dusmanii sal din Polonia si le dete cuvant
Impotriva partizanilor nostri. Partida lui Zamoisky incept' inti adevar a striga, tare ca Baba-Novac a pustlit Pocutia prin foc
si sabie, ducand in robie o multime de oameni, femei si copii,
prin mijlocul oraselor si satelor aprinse. Cu toate acestea dieta
nu vol a slobozi bani pentru pregatirile de rdzboiu. Zamoisky
nu se descuraje de acestea, nici se lasa din hotarirea sa. El castigd pe Craiul, asupra cdruia stim cd, avea mare influenta, mereu zicandu-i, prin scrisori si prin grain. ca unchiul si vrajma-

sul silo duca de Suderman din Svetia se va bueura mult si se

va intarl in puterea sa, vazand ca strainii calca Cara Poloniei
nepedepsiti. In intelegere dar cu Craiul, Zamoisky dete porunca

hatmanului Zotkiewsky de a se duce in grabd cu cate osti va

putea a aduna mai curand, ca sa se aseze pe Nistru spre a aVara hotarul si a observa miscarile lui Mihai 3). Acesta, vilzand

atunci ca Polonii nu sunt Inca in stare a-i face vre-un rau, ca

ei se multumesc a sta in pozitie de aparare, socotl pang una
alta sa se intoarca in Ardeal, spre a pune capdt la pricea ce
era intro (Mitsui si imparatul pentru staphnirea Ardealului. El
trimisese curieri la cetatile acestei tAri spre a vestl triumfurile sale in Moldova si tot Ardealul isi arata veselia prin descarcaturi de tunuri si alte ceremonii 4). Asemenea Mihai pornise
curieri la Impdratul ca sa -i facd cunoscut coprinderea Moldovei

si a i-o inching din partea sa si a fiului sac Patrascu, pastrand

insa pe seams -i stapanirea ei 5).
9 Heidenstein; Niemcewicz.-2) Ureche, 107.-3) Heidenstein; Niemcewicz; Orteliu, 480.-4) Cronica lui Fuchs. -5) Orteliu, 468; De Thou, 511.

www.dacoromanica.ro

Pecetea lui Mihai-Voda Viteazul ca Domn al celor trei tad romane:

Ardealul, Moldova si Tara-Romaneasca
15 Main 1000-18 Septemvrie 1100

iDupa Analele Academiei flomane, seria II, tom, XXVII, partea adm., p. 170).

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

317

XLIV.

Apoi, spre a-si trage dragostea poporului Moldovei, Mihai ii

ierta birul si 11 aduse a fagAdul ca, pe cata, vreme se va [Astra
aceasta iertare, cu mijloacele tor, vor apara Cara de tot felul de
dusmani 1). El oprise asemenea prin strasnica porunca jaful in
orase si sate, hotarind a fi osanditi la bataie toti ostenii romani
cari o vor Caleb.; iar pe ostasii unguri, fiind mai deprinsi la prada,
ii osandia, la moarte. Din nenorocire nobilii unguri, cari strigasera atat de mutt asupra relelor ce faceau ostasii lui Mihai In

Ardeal, gaseau ca este prea natural ca ostasii for s prade In

Moldova nepedepsiti. lntr'o zi sapte Unguri din oamenii lui Pancratie Sennyei si Giorgi Sibrik, nobili insemnati din Ardeal, furs
prinsi jaftUnd si adusi inaintea lui Mihai. 0 multime de nobili
alergara atunci si se rugara de Domn, in numele intregei armii
unguresti, de a da, drumul vinovatilor. Mihai be dote drumul cu
vorbe nehotarite si cum plecard nobilii, indata trimise porunca
sa omoare pe acei sapte prinsi. incepurd atunci Ungurii a murmurh zicand ca Med," dreptate au fost acestia ncisi. Niste intriganti ambitiosi precum Moise Sacuiul si Stefan Csaki se folosird, de ocazie spre a intarath pe nobili impotriva carmuirii lui
Mihai si a-i aduse a trimite pe ascuns deputati Gated, Sigismund
Bathori, care se auzise ca se afla la marginile Podoliei, in tabara
cu loan Zamoisky, cancelarul craiei Poloniei, spre a se sfatui cu
clansul si cu Zamoisky despre chipul cu care an puteh sd, intro
mai lezne In Ardeal spre a goni pe Mihai, fagaduind ca ei ii vor

sth intru ajutor si ca poporul II va prim' cu mare bucurie. Sigismund to raspunse ca : Dumnezeu e bun si Ca, de va vol sa-1
theme iarasi la carmuirea Ardealului, el nu va lash, s scape din
mans ocazia, de temere ca sa nu steh impotriva vointii lui Dumnezeu. Dar ca acuma trebue a suferl cu rabdare Coate relele la
care ca oameni suntem supusi si asteapta vremea hotaritd de
Dumnezeu pentru sfarsitul tiraniei lui Mihai". Zamoisky insa
fagadul ca, la vreme va da ajutor aliatului sau Sigismund 2).
Boierii Moldoveni se rugara de Mihai ca sa le dea Domn spre
a-i carmui in locu-i pe fiul sau Nicolae. Mihai le fagddui Intaiu
a le face pre voe si pornl numai decat pe Radul Buzescu si pe
1) Cronica lui Fuchs.-2) Beth len, IV, 500-504,

www.dacoromanica.ro

318

N. B iiLCESCU

Postelnicul Stoica cu o suita de 300 insi sa mearga sa aduca

din Tara-Romaneasca pe fiul sau Nicolae, dar pe urma se socot' cum ca fiul sau este prea tanar si nu va putea carrnul o Ora
de margine, mai ales ea aveh Inca a se teme de Ieremia si de
Poloni, si isi schimba hotarirea, oranduind o comisie vremelnica
de carmuire pentru Moldova, alcatuita de patru generali ai sal,
anume Hatmanul Udrea, Vistierul Androni, Armasul Sava si Spatarul Negrea 1). Apoi, in 27 Iunie, parasind Moldova 2), trecit pe

la Oituz In Ardeal 3) si vent la Brasov, Insottt numai de 400

calareti Cazaci, Sarbi si Valoni 4). El poruncise ca armia sa-1 urmeze, ramaind in Moldova numai 6.000 pedestrasi si calareti,

sub comanda unui boier stralucit in razboaie, anume Marza si

a lui Moise Sacuiul, pe care II numi In aceasta expetlitie Capitan general al Ungurilor 5). La Brasov, Mihai petrecii cinci zile.
Aici, necajindu-se pe Brasoveni pentru niste vorbe deserte ce
auzise dela dansii, Ii amerinta ca le va pradh cetatea, dar rugat do unii din oamenii sai si mai ales de Moise Sacuiul, care
II insottse din Moldova, se Imblanzi si Ii ierta caci el ades aveA.
asemenea manii prefacute 6). El isi itnpartl apoi armia in Ardeal
astfel : pe Unguri, sub poruncile lui George Mako st .$tefan Tarkany, in Ora Barsei ; pe Sarbi In scaunele Sasilor dela Cohalm
siinca ; pe Poloni st pe Cazaci asemenea in scaunele sasesti,
dela Sighisoara si Medias, st cu toata cealalta oaste intra cu
triumf In Alba-Iulia, in cele dintaiu zile ale lui Julie si hotarl
ziva de 20 ale aceleeasi luni pentru a se adunh acolo dicta Orli 7).
XLV.

Cand se vest' coprinderea Moldovei, toata lumea ramase uimita de mirare. Acel capitan care umbla st izbeste cu iuteala
traznetului, acei minunati ostasi care sufera in tacere rnarsurile
cele mai repezi, osteneala si foamea cumplita, traind numai de
entusiasm si de glorie, batandu-si joc de puterile naturei, ca si
de ale oamenilor, buna randuiala, disciplina st jertfirea ce ei pastrara in aceasta campanie, stralucitele triumfuri care ineununara stradaniile tor, Meg slavite si trambitate In toate partite.
1) Mag. ist., IV, 297.-2) Cronica lui Fuchs.-3) Bethlen, IV, 504.-4) Or-

teliu, 471; De Thou, 511. 5) Beth len, IV, 504. 5) Cronica lui F uchs.
Bethlen, IV, 505.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

319

Acel veac nu aratase Inca in Europa o asemenea armie si un

asemenea general. in toate partile se ziceh ca Mihai a cuprins
Ardealul in unsprezece zile si Moldova numai in opt 1) Toti dus-

manii sal se ingrozira. Ei se incredintara ca singuri nu pot face

nimic impotriva-i, ci numai coalizandu-se toti impreuna.
Mihai ajunsese acuma in culmea slavei si a marimei ce el visase. Cinci ani abia trecuse de cand el trasese sabia spre a apart,
tara sa de tirania turceasca si dupd o multi me de eroice triumfurl, raspinse potopul turcesc departe de dansul si de Intreaga
crea o patrie mare
Europa cresting. Nu numai atat! El vol
pe cat tine pamantul romanesc si norocul ajutandu-I, in cate-va
luni Ardealul, Moldova si o parte din Banat sunt unite cu
TarazHinna,neasca. Ramasese numai Timisoara en tinutul ei ce
se afla sub Turci si Ordea-Mare cu partile orientale ale Unga-

riei, pe care el le cereh dela imparatul, cu dreptul ca ele fac

parte din Ardeal, precum tinuse si sub Sigismund Bathori. Aceste mici_tinuturt dobandite, unitatea nationals ar II fost compieta. Independenta absoluta ar fi urmat fara indoiala. Mihai
realizase acum visarea iubita a Voevozilor_cei marl ai _Romanilor. Acu m Romanul s'a infratit cu Romanul, si toti au una si
aceeasi patrie, una si aceeasi carmuire nationals, astfel precum
ei n'au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou
are hotare naturale de minune ; el e destul de puternic ; pamantulstrr -ctaturde bine-euvantat de cer ; locuitorii sai numerosi
si in parte omogeni ; el poate teal, a sth de sine-si si a se ap.a.ra
impotriva navalirilor straine. Mihai aveh destula intelegere spre
a constitul acest Stat, ale carui hotare le trasese cu sabia sa. Dar
spre a aseza bine temeliile si a usch tincuiala acestei zidiri, prea
grabnic facuta, ii trebuih vreme : si vremea ii fu de lipsa. El
n'apucase Inca a incunurrl zidirea sa d'abia ridicata, si iata glasul cobitor al clopotului rastristei suns cu tarie, si din toate

partile inversunati alearga dusmanii sai mil de mil si toti intr'una spre a-1 Unlink. Vai ! caci nu ne-am putut opri ad, In
culmea triumfului natiei romans, oprind impreuna cu not i timpul si istoria ? !
Pentru-ce, dupa draga povestire a atator norocite si marl izbanzi,
sa fim osanditi a descrie si cruntele noastre nenorociri ?
1) Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

CARTEA V

MIRIsLA.0
(Julie 1600Ianuarie 1601).

1.

indata dupa intoarcerea lui Mihai in Alba Julia, sosira acolo

olaci dela imparatul, aducandu-i urari pentru norocita izbanda
din Moldova si instiintandu-1 ca sa se multumeasca cu Tara-RomaneascA si cu Moldova si sa lase Ardealul pe seama Imparatului. Mihai nu se putet invol cu aceste propuneri, neindurandu-se a lash Ardealul ; el pornl indata, la curtea itnparateasca
doi soli, pe Tudosie Logolatul si pe Gaspar Cornis, spre a rug
pe Rudolf al II-lea ca sa,-1 lase Ardealul, cad l'a dobandit cu sahia
si cu atata sudoare, osteneli si shnge, si sa-1 sloboada asupra Turcilor, sh, mearga a luh mai intaiu dela dfinsii Timisoara, pe care
s'o inchine imparatuluil). Dupd, aceea Mihai schimhd carmuirea
vremelnica din Moldova si orandul acolo in locul sau Pe Marcu,

fiul lui Petru-Voda Cercel, trimithnd impreund cu dhnsul si pe

Preda Buzescu 2).

Intru aceea Mihai, la 20 Julie 1600, deschise dieta in AlbaJulia spre a o consult& despre deosebite trebuint,e ale tarii. El
o puse din nou de-i jura credinta. inch' nu se sparsese dieta si
Mihai, afldnd ch, doctorul Bartholomeu Pezzen, trimis de imparatul Gate& dhnsul, sosise la Sathmar in Ardeal, trimise doi ar1) Mag. ist., IV, 297.-2) ibid. 298; Cronica lui Fuchs.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

321

deleni, pe Francisc Alard si .Andrei Barcsai la Cluj, ca sa se

Impreune cu Banul Mihalcea ce era acolo, ca sa meargg tustrei
la Sathmar Maga acest ambasador spre a-I invith sa vin la Alba,

uncle II astepth dieta cu nergbdare a aduce banii ceruti Inteatatea randuri Impa'ratului de Mihai si, In sfarsit, spre a trath
despre trebile Ardealului si ale carmuirii sale. El le zise eh' la
Intamplare cand solul bgnuitor, cum se. aude, s'ar teme sa vina,
ei sa ram Ana la Sathmar zaloage, pang la Intoarcerea sa. Ajungand

acestea la Sathmar, induplecard pe Pezzen a merge la Alba si ei

ramaserg in acel oral 1). Pezzen fu adus in campia Albei in
mijlocul multimei de popor si inconjurat de un strglucit cortegiu
de pedestrasi si de cglareti ; pe urma, dupg un mgret cuvant de
urare ce ii tint!. Pancratie Sennyei, fu dus la palat, unde Mihai
ii esi intru intampinare pang la mijlocul randurilor. Bartholomeu
Pezzen, fiind asttel primit, aduce Domnului, in numele Imparatului, daruri scumpe, title de Locutiitor al sau in Ardeal, acela
de sfetnic imparatesc si o sum insemnata de bani pentru plata
ostasilor 2), pe care Insa o lasase la Sathmar, sau din pricina ne-

sigurantei drumurilor, cum da el a Intelege, sau pentru-cg nu

void a da acesti bani in mama lui Mihai, pang a nu so asigurh
mai inainte bine de simtimintele sale 3). Mihai, dupg ce primi
bine pe solul 1mi-deates, ii trimite raspuns prin Gaspar Cornis
si Pancratie Sennyei : ca sa, bine-voiascg a se Intoarce indata
Tanga Cesarul, spre a-i cere, pentru dansul si in numele sau,
sa"-i dea, Ardealul sub niste not conditii si sa -1 roage a trimite
raspuns craiului Poloniei ca sa nu-1 lzbeasca cu putere in Moldova, pentru ca el, cu ostile ardelene, moldovene si muntenesti si cu acele ce avea in leafy dela imparatul, sa poatg, cu mai
mita graba, si siguranta, merge impotriva Turcilor, a trece Dunarea si a amerinta Constantinopolul". Auzind acestea, Bartho-

lomeu Pezzen le raspunse in taing: cg el stie ea dupg pornirea sa Mihai nu va implinl nici una din fggaduelile sale, cg Inselgtoria lui este acum deplin cunoscuta ; dar, zise el, treaba
voastra, este de a priveghih toate faptele lui si, de-1 veti vedea,

ca planueste ceva impotriva imparatului, dati Indata de stire

Majestatdi Sale" 4). Aceste cuvinte ale in! Pezzen ne dezvalesc
') Bethlen, IV, 505; Orteliu, 479.-2) Bethlen, VI, 506-7.-3) De Thou,
511; Orteliu, 479.-4) Bethlen, IV, 507-8.
N. BUIcescu.

Ranuinii sub Mihai-roevod Ifitecuul.

www.dacoromanica.ro

21.

N. BALCESCU

322

caracterul adevdrat al imsim sale ; ea toate acestea el lagAdul

d'a sprijinl inaintea impAratului cererile lui Mihai. Astfel se Intoarse Pezzen, dupd-ce in cite -va zile fu tractat cu mare cinste de
catra Mihai si utnplut de daruri. In aceasta vreme Mihai Inceph_
a-si lua urmdtorul titlu : Mihai Voivodul Tarii-Romeinesti, al
Moldovei, sfetnic al Sfintitei Maiestcifi, impcircitesti si craiesti sl
Locotenentul sau in Ardeal1).
inteaceea dieta hotdri o contributie de cease fiorini de fie-care
poartd pentru tinerea ostilor Domnului, poruncind la toti a fi
gata a pleca la rdzboiu la porunca domneascd 2). In vremea aceasta, nobilii din Ardeal, ce fuseserd trimisi In Tara-Romaneascd.

la Fatrascu, se intoarserd inapoi 3),

II.

incheindu-se dieta, vestird lui Mihai ca un sol dela marele vizir

Ibrahim se apropie de Brasov cu darurile ce-i trimite Impdratul
turcesc. Deci indatd, el porn]. Intr'acolo cu o escorts numeroasd.
Afland sosirea solului, el esi din orasul Brasov in campie spre
a-1 intampina, impreund cu toti gardistii sdi si alte osti, ducand
lnainte si prin seizi cati-va frumosi cai. El se pogori dupd cal,
prim' steagul Sultanului, plecandu-se si ImbrAisandu-1; pe urmd,
salutand cu mult respect pe sol, priml dela dansul sabia si cuca
pe care o puse pe cap. Pe urma, IncAlecand, puse pe sol la stanga
sa (ceea ce pentru Turd este un loc mai de cinste cleat dreapta),
pe urma II duse In oral in mijiocul descdrcaturilor a tuturor tunurilor si bombardelor ce se aflau in Brasov si it prim), In aceasta
lungs procesie, cu toate semnele putincioase de bucurie si cu
toate gratiile unei gazde recunoschtoare. Dupd ce 1-a tratat mdret, 1-a impovorat cu daruri si 1-a tinut cats -va vreme la sine,
Mihai ii Bete drumul si se intoarse la Alba-Iulia 4).
impreund cu solul turc, Mihai trimise in sole la marele vizir
Ibrahim, care bated atunci cetateaKanischa, pe Vornicul Dimu sau
Dumitru, spre a trata despre trebile Ungariei ; dupd luarea Kanischei,pe la Inceputul lui Septemvrie (1600), vizirul Ibrahim trimise

la Constantinopol pe ambasadorul roman cu Iazidschade, reis1) Bethlen, IV, 508 -9. 2) Ibid.; Cronica lui Fuchs.
510. -4) Ibid., 509-10.

www.dacoromanica.ro

3) Bethlen, IV,.

ItOMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

323

efendi al taberii, spre a se intelege acolo cu Divanul si Sultanul.

Hafiz-Pala enuncul, vdza,nd pe Dimu care 11 inselase si 11 biruise la

Nicopole in anul 1598, cum am vgzut inapoi, vrit sa -si rlizbune.

El dobandi dela muftiul Sanollah o fetva care declarh ca solul
unui Domn viclean ca Mihai este afar de dreptul neamurilor.
Pe aceastg fetva rezdmandu-se, eununcul puse mana pe Dimu si 11
bdtil la falangd pang ce isi dete sufletul in groaznice dureri. Aceastd uricioasa Wear a dreptului solilor, trase asupra lui HafizPasa mania tuturor, chiar si a Turcilor. Ibrahim -Pala mai ales
se supArd foarte si scrise intr'aceasta sultanei-valide. Hafiz-Pasa
fu indatg departat din slujbd de Caimacam1). Aceastg intamplare
insa manie foarte pe Mihai si din nou 11 intdratg impotriva Turcilor_
intr'aceea Mihai, afland ca Polonii adung, oaste pe hotarul Mol-

dovei si ca Si-au asezat tablira langd Nistru in dreptul Hotinului 2), scrise led ata generalului ImpdrAtesc din Ungaria de sus
ca sa -si tins, armia gata, ca la trebuintg s'o poata avea sub many 3).

Era Basta care comanda aceastg armie. Din porunca Impsardteased el se trasese din Ardeal la Casovia, capitala guvernului
sgu, cu durerea in inimg, ca lasg Ardealul in mana lui Mihai.
El avea lush' porunca" de a sta gata do a ajuta pe Mihai la orice cerere 4).

Dar aceste favoruri ce imparatul fad" lui Mihai ascundeau a

vicleanci &Mare. Am auzit vorbele lui Pezzen catra Cornis si
Sennyei si am observat eh ele vddesc adevdrata misie a lui. Inteadevar el fuses insdreinat ca, pe o parte, sa aduca lui Mihai
implinirea cererilor lui, iar pe de alta sg pregAteasca elementele
prin care sapoata trage rdzbunare asupra lui Mihai, pentru siluirea
ce stgruinta sa Meuse Imparatului. In lips de oaste spre a putea, scoate prin sila pe Mihai din Ardeal, Cesarul, care se temeh

de ambitia Iui ca el sg se alieze cu Turcii si sa se proclame

neatarnat de 1'1110ratie, hotdr1 a-1 adormi dandu-i cererile sale
pi, Inteaceeasi vreme, cunoscand ura nobililor unguri cdtra Mihai,
prin tainice instructii ce dete Iui Pezzen si lui Basta, ii insdrcing

a se folosi de aceasta urd, a o atath si a o 141 si mai mult

pi,

cand va izbucni rdscoala, a o ajuth cu putere impotriva lui Mihai.

Pezzen si Basta nu pregetard Inteaceasta ; elemente gdsird cu

1) Hammer, II, 293.r -) Heidenstein; Niemcewicz; Orteliu, 480; De Thou,
511.-3) Orteliu, 480; De Thou, 511.-4) Spontoni, 96-100.

www.dacoromanica.ro

324

N. BALCESCU

prisos. Cunoastem viclenele uneltiri ale lui Moise Sdcuiul si Ste-

fan Csaki In Moldova. Cu tot favorul la care Ii aved Mihai pe

amandoi, cinstea si darurile ce le-a facut, ei isi urmard in taind,
comploturile lor. Moise Sdcuinl ldsase pe Marzea in Moldova si
insotise, cum am vdzut, pe Mihai in Ardeal. La intoarcerea sa,
el se oprl catd-va vreme in tAnutul Barsei, In orasele Ftildvar [Feldioara] si Botfalva [Rodul] ; el se Intelese acolo cu George Mako si
cu ceilalti cdpitani ce comandau pe ostasii unguri despre intoarcerea lui Sigismund si revolta impotriva lui Mihai, atAtandu-i a sta
si ei una spre a mantul natia lor de sub domnirea unui asa de rAu

stdpan 1). Dupa aceea el trecii. la Sighisoara sub cuvant ca sa-pi

vazd femeea si pe ginerele sdu Wolfgang Cornis si, sezAnd putin acolo, fugl in Polonia la Zamoisky, ca sa fi cearA ajutor de
paste impotriva lui Mihai. indatd ce acesta auzi de dezertarea
lui Moise si intelese uneltirile lui, porni la Sighisoara pe George
Racz ca sa prindd pe Wolfgang Cornis si sa is aducd in flare la
Alba-Iulia. Pe cand se savarsiau acestea, SAcuii din scaunul Odorheiului, afland vicleniile nobililor, pe care atat ii urau, puserA maim,

pe doi nobili, anume Francisc Farcas si Mihai Szemere, si ii uciserA acolo In Sighisoara. Unul din complotisti, anume Joan Petki,
ce se aflh acolo, lud fuga ; dar Domnul spre pedeapsd ii conflscd
avnturile, iar pe Wolfgang Cornis, dupa ce fu adus la Alba-Iulia,
fl pusera la inchisoare. Uciderea acelor doi nobili si arestuirea
acestui din urmd dete pricind intrigantilor a atap, si a spdimanta
lumea, a pregritl si a Intinde complotul lor. Ei strigau mai ales
mai tare,
si la aceasta se Wed ca au oare-care cuvAnt,
asupra relelor ce fAceau ostasii In tard si ziceau ca acestea ar fi

omorit un preot sas din tArgul numit Insula Crestinci si ca ar

fi jeluit pe altii. Dar aceea ce pricinul mai multA turburare fu
fapta ce se IntamplA in orasul Banfi Hunyad. Mihai trimisese In

acest oral o suta de pedestrasi romani spre a fl hrdniti acolo.

Locuitorii nu prep erau multumiti de purtarea lor, cand intr'o
zi de Duminicd, dimineata pe cand ei mergeau In numdr mare
la bisericd, iatA cd, vdd in pia mai multi ostasi romAni beti, fAcAnd feluri de rele si nacAjind oamenii, luhndu-le marfa. Larma
si strigarile negutitorilor si soldatilor auzindu-se in bisericd, locuitorii ce se aflau In lAuntru, nestiind ce se petrece afard, esird.
1) Beth len, IV, 505.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB AIIHAI-VOEVOD VITEAZUL

32

Inspaimantatd din biserica, si se silira a Impach cearta; dar Intaratandu-se si mai mult si unii si altii, Romanii cheama pe sotii for Intriajutor si urmeaza a pradh si a face multe rele; locuitorii, din partea lor, se aduna multdme multa, iau armele si
navalesc asupra Romani lor ti -i ucid pe toti, gall de un mic numar ce put-it scaph. Afland aceasta Mihai se turbura foarte si,
fn aprinderea maniei sale impotriva locuitorilor Hunyadului, vrand

a face o stra.snica pilda, porunci lui Stefan Csaki, capitan general peste toata armia tariff, sa is cata caste ii va trebul, ca sa
mearga sa sparga orasul, sa ucida pe locuitori sau
aduca
prinsi. Csaki, neindraznind a sth impotriva poruncii domnesti,
pleca spre a o indeplind ; dar apuca inainte de trimise pe ascuns
un om care spuse locuitorilor primejdia ce-i amerinth. Locuitorii se grabira a fugi cu familiile for si cu tot ce aveau mai
stump la munte ; un mic numar numai de nenorociti, crezand
ca nu li se va intamplh nimic, ramasera pe be si orasul fu ars
Impreuna cu dansii1).

Vestindu-se toate acestea in taxa, se spilimttntara peste maincarcand in cara

familiile cu tot ce aveau mai scamp, se siliau a se mantul prin
sued nobilii, incat multi (ca la o suta

fuga 2). Afland Mihai aceste miscari ale nobilimei si dezertarea lui
Moise Sacuiul, spre a opri ca din aceasta ferbere sa nu se aprinza
un foc mai mare, plecat mai mult a intrebuint,h mijloacele blande
deck, aspre c6tra nobili, trimise oficial in palaturile si lacuintele

for pe Nicolae Viteazul, un roman din Ardeal, vestit orator pe

acele timpuri. Viteazul, supus si jertfit cu totul Domnului, primi
cu bucurie Insarcinarea ce-i Clete, inchinandu-i-se plecat, si se
duce la fie-care nobil in deosebi ; Intrebuintand deosebite argumente dupa duhul celor la care se adresh, el se sill a-i lucredint,h despre stralucitele proiecte ce are Domnul pentru crestinatate si adesea sfarsh cuvantul sau zicand: cd Mihai iubeste
mai presus de on -ce mantuirea si pastrarea crestinilor ; ca zi si
noapte el sa gandeste numai cum ar puteh sluji mai cu credinta
imparatului, a intinde hotarele crestinesti, a dobori puterile Tur') Bethlen, IV, 511-5.-2) Idem, 516; Orteliu, 481.

www.dacoromanica.ro

326

N. BALCESCII

cilor, in sfd'rsit a pastra Ardelenilor, a cdror vitejie o pretuise

in cea de curand biruinta asupra lui Ieremia, vechile for legi si
privilegiuri ; ca el n'are nimic mai stump ca sangele nobililor,
nimic care s iubeascd, mai mult ca natia ungureasca si ea nu
va intreprinde nimic Impotriva legilor obstesti ale acestei patrii,
precum de curand o Incredintase lui Bartholomeu Pezzen, solul tmparatului ; ca Dime nu trebue sa se turbure de fuga lui
Moise Sacuiul, care in cea din urnid expeditie din Moldova Meuse parte dintr'o conjuratie, al carui scop era de a omori pe
Domn spre a da principatul lui Sigismund, si ca, el, prin fuga sa
In Polonia, scapase de dreapta pedeapsa a vicleniei sale; ca desi
doi oameni insemnati (Francise Farcas si Mihai Szemere) fusesera ucisi la Sighisoara prin furia Sricuilor, aceasta foarte a
fost neplacuta Domnului; ca el asigureaza ca uneltitorii mortii
for se vor pedepsi indata cu moarte, iar pentru vatamarea ce
soldatii Domnului au facut, fara stirea lui, locuitorilor, dupd o
cercetare si o pretuire facuta, se va plan pand, la o para". Prin
asemenea cuvinte si juraminte personale, Nicolae Viteazul, pl.
randu-se a fi domolit Infierbantarea nobililor, se intoarse triumfator 1anga Mihai 1). Nobilii unguri erau Insa impartiti in deosebite pareri si partide. Acei veniti din Ungaria, cari numai de
cata-va vreme se statornicisera in Ardeal si cari nu impartasiatt
ura nationals a nobililor ardeleni cAtra Romani, se lipiserd, din
inima de Mihai. Ei vedeau de atatia ani, dela nenorocita Infrangore dela Mohaci, draga for patrie, Ungaria, robita si sfasiata
de catra Turci si Nemt,i. Ei vedeau acum cd, n'au alts nadejde
d'a mantui patria for si a o reintregi in libertatea si unitatea sa decat in Mihai. inteinsul ei Isi pironisera toate nadejdile lor; ei 11 Inconjurau,11 atatau,11 Indemnau, it linguseau, dandu-i titlu de Craiu,
titlu cu care 11 salutase si vizirul Ibrahim 2), i rugandu-1 de a scaph

craia Ungariei din manile Turcilor si ale Nemtilor si a o opri pe

seams -i, aducandu-si bine aminte ca cele mai stralucite timpuri
ale acelei craii au fost cand ea era carmuita de familia romans
a Corvinilor. Aceste nadejdi nu erau desearte : ele cuprindeau o
mare idee, care fusese visarea barbatilor celor mari unguri si

romani in trecut si care a ramas de atunci pana astazi si va

fi Inca In viitor idealul oamenilor de stat ai acestor doua natii,
') Bettden, IV, 516-9.-2) Idem, 523.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

327

deopotrivA viteze si generoase. inteadevar, locuind in parte pe

acelasi pamant, singure numai deosebindu-se cu sangele de celelalte neamuri din prejur, deopotriva amerintate si bantuite de
puternicile imparatii ce le ocolesc,aceste natii dintru Inceput
sem5nau menite a-si un' viata printr'o legaura frateasca, spre
mantuirea si dezvoltarea comuna si spre a form un stat mare
i puternic Intro Adriatica si Marea-Neagra. Mai multi crai ai
Ungariei, precum tefan-cel-Mare, Carol Robert, Sigismund I si
Ludovic 1, precum si Corvinii dorira si se ispitira a infiinth aceasta idee; dar, infatisatori ai ideilor veacului for si ai geniului
semet si iubitor de domnire al Ungurilor, in loc d'a vorbi Ro-

manilor de fratie si egalitate, cereau ca s li se supuna si sa

cinoasca suprematia lor. Aceste smintite si nenorocite pretentii
atatau in inima Romani lor, infocata atunci pentru libertate, o ura,
mare impotriva Ungurilor; si incercarile crailor Ungariei si navalirile for in Tara-Romaneasca si in Moldova full greu pedepsite. Ambitia lui Mihai zambih la proiectele nobililor din Ungaria ; el intrevedeh poate in viitor o zi in care se va ispiti Intru
indeplinirea lor ; dar de o cam data se vede ca, des' amerinta
prin vorbe Austriei ca s'o aduca a-i implini cererile, dar In adevar nu aveh de gand a ridich razboiu asupra -i spre a-i zmulge
drepturile ei asupra craiei ungare, dupa cum II invinovatese unii
din istorici 1). Nevoia si Intelepciunea sa it siliau spre aceasta.
inconjurat de atftti dusmani, el nu puteh ridica sable si asupra

Austriei, and toata nadejdea lui de sprijinire o aveh numai

intr'insa.
IV.

Cu total altele erau simtimintele nobililor Unguri din Ardeal

catra Mihai. Un mic numar numai
recunoscatori pentru purtarea cea blanda a lui Mihai catra nobili, se lipise de dansul si II slujiau in dreptate; ei vedeau bine ca, de vor seriph de
stapanirea lui Mihai, vor cadeh sub Nemti, Turd sail sub Sigismund Bathori si vor fi cu mult mai rail. Cei mai multi insa urau
In Mihai un Domn roman. invatatd a uri si a despretui natia romana in iobagii for tarani, for le venia cu ciuda a-ei plech trufasul si
1) Bethlen, IV, 523.

www.dacoromanica.ro

328

N. BALCESCI7

semetul for cap sub un stapan roman. Ei se temeau Inca, cu mare

cuvant, de relele urmari ce poate avea, pentru dansii Intemeierea unei stapaniri romanesti in Ardeal ; se temeau de o schim-

bare in politica a lui Mihai, de o zi cand el va Inceth d'a fi

generos, ocrotindu-i pe ei si privilegiile for cu paguba Romanilor;

se temeau Inc h, ca chiar cei mai multi dinteinsii, castigati de

Domn sau manat,i de duhul slugariei si al ambitiei, sa nu se
lapede cu Incetul de nationalitatea for si a se romanl. Aceea ce
se petreceh In Ardeal de cat-va timp da temeau mare temerilor
lor. Mihai Incepuse a favors cu deosebire pe Romani si a cats.
cu ochiu banuitor catra nobilii unguri, pe cart ii invinovatia de
a fi nemultumitori ciitra dansul, tar mai ales catra nobilii sacui,
pe care ii stih dusmanii lui, pentru libertatea ce dedese poporului1). El inalth din Romanii ardeleni la treapta de nobili, silise
pe Unguri a face care -care usurare taranilor si ocrotih pe acestia
Deosebit de acestea Incepuse a umplek
Impotriva abuzurilor
Ardealul, desert in mare parte de locuitori, cu colonii de Romani
din Tara-Romaneasca si de Bulgari si nu se incredeh decat In
acei nobili unguri can adoptaserh, cu totul obiceiurile si lavesmantarea romaneasch 3). Deosebit de acestea Mihai, spre a placed.
Rumithilor, be zidise Mitropolie in Alba -lulia si o inzestrase cut
multe avert 4). Un baston de argint, daruit de dansul Mitropolitului Joan la anul 1599, se pastreaza pang astazi la Blaj3). Toate
acestea dovedeau in Mihai planul de a romani cu Incetul Ardealul. Toate aceste ingrijara tare pe nobilii unguri: ei vedeau ea se
stinge cu totul suprematia for in Ardeal, care se va preface intro thrh, ales romaneasca. Aceste temeri le atata si le marih inc..
micul numar de complotisti, pe can i-am vazut in lucrare Inc&
din expeditia in Moldova. Dupa fuga lui Moise Sacuiul, soul sau
Stefan Csaki ramasese capul complotului. Csaki se trageh dintr'una din cele mai stralucite familii unguresti din Ardeal. Era.
el om ager la minte, harnic, cu falnich, infatisare, dulce la limbs,
dar viclean la inima si ambitios peste masura ; el isi Inchipuise
d'a aduce rasturnari in Ardeal, ca doar de va puteh dobandl pe
seams -i tronul acestei thri. El incepuse prin a se face cu totul
curtezan al lui Mihai, imitand in toate gesturile si obiceiele lui,
1) Bethlen, I. c.,-2) Mag. ist., III, 220. 3) Bethlen, I. c., 4) Mag. ist.
II, 238; Miron Costin, 221.-5) Mag. ist., III, 229.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI7VOEVOD VITEAZUL

329

aparand cu Infocare faptele si proiectele lui, maltAndu-t pana la

cer si comparandu-I cu eel mai mari eroi ai lumei, a caror marl
fapte slaveste Istoria. Prin aceste chipuri, iar mai ales prin vitejia ce arata in expeditia Moldovii, Mihai II luase foarte la inima,

ii arata mare incredere, it numise capitan general al toatei armiei sale si it daruise mai multe mosii insemnate in Ardeal 1).
Csaki tradh cu nevrednicie increderea Domnului si bunatatile lui
catra dansul si profith de favorul ce avea ca sa comploteze fara
temere si s surpe pe Ricatorul sau de bine. Pe Tanga aceea ca
povatuia propaganda rebeliunei in Ardeal, el era in corespondents
necurmata cu generalul Basta, catra care se arata cu total jertfit
Austriei si ca lucreaza numai pentru dansa si, inteaceeasi vreme,
prin Moise Sacuiul, sth in relatdi cu Polonezii, cu Sigismund

Bathori si cu Ieremia Movila. Acesta se puse atunci in raport

en Tatarii si cu Turcii, cerand ajutor impotriva lui Mihai. Si
unii si altii fura voiosi a intra in coalitie. Turcii trimisera Indata cu taina 40.000 galbeni de aur, smug, Insemnata pe acele
timpuri, lui Ieremia Movila ca sa faca osti asupra lui Mihai si
hatiserif de domnie neschimbata in Moldova lui Si semintiei lui2). inteaceeas,i vreme, [eil ad unau osti in Bulgaria, gata a navali la vreme

in Tara-Romaneasca. Astfe] o coalitie puternica si Ingrozitoare

se pregatih asupra capulul lui Mihai. Austriacii, Ungurii, Polonii,
Ieremia cu partida sa in Moldova, Turcii si Tatarii, Coate aceste
popoare, cari fusesera umilite prin triumfurile noastre, calcate
prin stile noastre, acum intelegandu-se din mana in mana impreuna, se Infiorau de manie si de nadejde si se gatiau a navall
intr'una mii de mii, ca o vijelie furioasa, spre a dobori la pamant
un singur om; dar acest om era Mihai-Viteazul, Do.= al vitejilor Romani !
V.

Mihai nu banuih nimic de furtuna ce it amerinta. El se lucredeh Inca In steaua sa si in fatalitate, aceasta superstitde a oamenilor carora mutt le-a siujit norocul. El vedea bine ca Polonii
sau Turcii nu -1 vor rasa mult in odihna, dar socotia ca cu spri-

jinul Austriei, de care nu se indoia, va putea lezne a pedepsi

Indrazneala dusmanului. Se vede ca Mihai se Linea de hotarirea
1) Bethlen, IV, 547.-2) Miron Costin, 223.

www.dacoromanica.ro

330

N. BALCESCU

sa d'a porn! impotriva Turcilor, ca sd, le iea, Banatul, dupli cum

se fagaduise Austriei. El nadajduia ca, pe langa folosul d'a uni
Banatul cu celelalte tAri romane, printr'acest rdzboiu va castiga
Inca cu totul increderea Austriei, tematoare ca el sa nu se alieze
cu Turcii. Spre acest sfarsit Mihai avea nevoe d'a fi sigur ca
nu va fi izbit de Poloni. Pentru aceea trimise la craiul Poloniei
doi soli, pe George Racz si pe Stroe Buzescu, boer insemnat, spre
a-i arata, pricinile care l'au silit a coprinde Moldova, asigurandu-1
ca nu are de gand sa Lea nimic impotriva republicei Poloniei
si a craiului ei ; ca Inca el se pure la voia craiului, imbiindu-1
cu prietenie si buna vecinatate, numai ss voiasca a se uni cu
crestinii si a se lepa'da de alianta turceasca". Pretinde Bethlen
ca aceasta solie era o prefacere din partea lui Mihai, ca sa Insele pe craiul Poloniei, dupd, cum inselase pe Andrei Bathori si
pe Ieremia Movila, si a-1 izbi fara veste si fara a fi el gata de
aparare, iar ca scopul lui Mihai era de a subjuga Polonia ; ca
solii sal, sosind la Sathmar, spusera, in numele lui Mihai, la ollOrli imparatului ce gasird, acolo cd, Mihai are mare prietenie
catra arhiduca Maximilian; ca are de gand sa-1 Lea craiu al Poloniei;
ca intru aceasta are corespondents tainica cu duca tarii muscalesti,

pentru ca Muscalii de o parte, Mihai de alta si Maximilian de a

treia parte, intr'aceeasi vreme, sa izbeasca Polonia; ca pe urmd,
comunicand la acei ofiteri solia for card craiul Poloniei, ei asigurara ca merg la dansul numai spre a-i da mai multa incredintare do

gandurile lui Mihai. Dar intr'adevar proiectele acestuia tinteau

Intru a goni, de se va putea, pe craiul Poloniei, pe urma a da
mai lezne de o parte pe Maximilian si a-si asigura pentru sine
craia Poloniei. Solii, sfarsind treaba for la Sathmar, plecara spre
Muncaci 1). Este cu greu a credo ca Mihai, pe care acesti istorici
strain! 11 arata atat de ascuns si prefacut in gandurile sale, sa si
le fi dat pe Ltd, cu o asemenea nesocotintI. Credem ea multe din
acestea sent banueli; cd. Mihai se multurnia pe cate tinuturi coprinsese, ca sa voiasca a mai rapi si altele dela Poloni, si ca ar fi
lost multamit data Polonii Par fi lasat a stapani in pace Moldova, dorinta lui fiind acum d'a-si marl tara, coprinzand locuri,
tari si cetati dela Turci, iar mai ales Banatul Temisan si cetatile
Ghiula si Solnocul din Ardeal, ce se aflau Inca', in manile Turcilor 2).
1) Bethlen, IV, 331-3.-2) Idem, 510.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIBAI- VOEVOD VITEAZUL

331

VI.

Dar cu toate asigurdrile en Mihai dedese nobililor unguri prin

Nicolae Viteazul, fierberea tot domnia Intro dansii. Aceasta Incepit a neodihni pe Domn. 0 razd de trista ingrijare, presimtire

a viforului en urla in departare, ameriata d'a infra, In cutezatoarea si voinica sa inima. Crezand, ca toti contimporanii s5i,
In Inrauriri misterioase ale naturii asupra omului, in astrologi,
si ghicitori, el Intreba pe muma-sa, ce era mesterd in a ghici
viitorul, care li raspunse ca termenul puterii sale se apropie".
Fara de a se Indupleca la aceasta dezvalire a viitorului, Mihai,
lntr'o zi, cand un mare numar de nobili se aflau adunati la AlbaJulia, puse de alese juni sprinteni romani si unguri, spre a-i
pune sa se lupte innaintea lui, ca sa prevaza, prin esitul
data pand in sfarsit triumful va ramanea pe langa natia romana
sau pe langa cea ungara. Se alese dar atati Romani cati si Unguri si ii armara numai cu darde si ciomege; randuindu-se in bataie,

In fata Domnului, langa rail Ompoly [Ampoiul], junii luptatori

roman! si unguri se inhatard la luptd cu deopotrivA indrdzneald

si se luptara multa vreme, tiind biruinta la lndoiala, nevrand

a se lasa unii altora. in sfarsit Ungurii, eari erau mereu umiliti
prin cuvintele ocaritoare pe care Romanii se obisnuiserd a Intrebuinta child in vorbeau, vazand si ca unii din pedestrasii romani se amesteca printre luptatori, navalira cu maim mare cu
dardele lor asupra Romanilor si izbutira a-i pune pe goand pana
la portjle cetatii. Domnul, diva ce a laudat pe junii unguri pen-

tru izbanda lor, ii chemd In curtea palatului sau si puse de le

dote cu Imbelsugare pane si vin si apoi le dete drumul. Pe cand

junii unguri esiau din curte, fericitati de multi ca In aceasta

luptd s'au aratat mai voinici ca Romanii, soldatii romani, ce pazeau la poart5,, suparandu-se de ingamfarea lor, puserA mina pe
unul dinteinsii si incepura a-I bate en nuiele si ciomege. Sotii
lui, mai luand indrazneala din vinul ce bausera, alergar5, in aju-

tor si Incaerara din non lupta en ostasii romani, pe care ii

risipira, 1).

in aceleasi zile alta Intarnplare veni de mai adaose ura Intro

cetele ostasesti. Vr'o suta de ofiteri cazaci venisera la Alba -lulia
1) Bethlen, IV, 519-21.

www.dacoromanica.ro

332

N. BXLCESCU

spre a-si priml ]eafa. Aci in oral, unul din Cazaci gasi o femee

publica, si o Ina la sine. Amorezul acestei femei, care era din

curtea Domnului, afland aceasta, se duse de-si lua cu sila arnoreza inapoi. Cazacul, maniat asupra Romanului, chema pe sotii
lui intr'ajutor ; Romanul chema pe pedestrasii romani si indata
se inca'erara la lupta cu armele. Afland capitanii cazaci ca sotii
for in oral se afla in primejdie, es cu armele, ucid si ranesc
mai multi din Romani. Acestia so aduna atunci in mai mare numar si dau navala cu pustile in Cazaci ;. si, indaratnicindu-se si
unii si altii, tinura batae ca la trei ceasuri, Inuit perira din ambele parti ca la o suta oameni. Auzind aceasta, ceilalti Cazaci
din tabard se tidied cu tetii si sosesc inglotitd langa Alba, amerintand pe Romani. Afland Domnul aceasta, se grabl a trimite
oameni de-i Impacara si linistira pe unii ca si pe altii prin amerintari si fagadueli 1).
Aceste dezbinari aratau slabiciunea unei armii compusa din
osti de felurite natii, neInfranarea, gelozia, pismuirea si vrajmasia

unor cete catra altele si dau curaj dusmanilor in uneltirile for

cele tainice in contra lui Mihai.
VII.

inteadevar nobilii ce complotau se folosiau de on -ce spre a

atata lumea si a o imbarbata spre a o aduce la o revolts de

fats impotriva lui Mihai. Spre a trage prin spaima pe toti nobilii in sfaturile for viclene, ei ra'spandiau mereu vorba ca Mihai

are de gaud sa-i puns pe toti sub sabie. Prin asemenea vorbe
intrigoase ei atatau patimile, desteptau pismele, hraniau spaima
intro nobili. Noi am aratat lnapoi viclenia acestei mincinoase
vesti si cuvintele ce departau pe.Mihai dela o asemenea urmare.
Analistii unguri, cars pun temeiu pe aceasta banuiald, nu aduc

nimic spre a o intemeia prin dovezi, firs numai aceste doul

fapte, care Inca si ele au trebuinta de a fi adeverite. Ei spun
ca intr'o sears Mihai, allandu-se in palatul din Alba-Iulia, in camera numita Veres bcirsonyos (caci sub vechii principi zidurile erau

imbricate de purpura), uncle pre obiceiul sau se odihnea (repos*

pe perne si pernite puse unele d'asupra altora, dupg. moda tur1) Bethlen, IV, 521-3; Orteliu, 481.

www.dacoromanica.ro

ROMINII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

333

ceasca numita, kerevat, chema la sine pe un outer ungur, numit

Stefan Hadnagy din legionul mercenarilor unguri ce se MIA, in

cuartir in tara Barsei. Dup5, ce ] -a pus de a jin at pe icoana

Maicii Domnului, ce era spanzurata pe zid, Mihai spun ca-i vorbi
astfel : iti aduci aminte, SiAefane, tot ce am fault pentru cres-

tinatate in Tara-Romaneasca, ce primejdii am infruntat spre a

supune Ardealul rebel Craiului Romanilor si spre a birul pe
Cardinalul care dobandise, peste voia imparatului si Inselatoria
printului Sigismund, domnia acestei tari. Cat pentru voi, pe care
ceilalti principi va nesocotiau, nedandu-va nici bani, nici cinstirile cuvenite vitejiei voastre, darnicia mea v'a Incarcat de faceri
de bine, ajutand Dumnezeu si norocirea v'am fitcut din saraci
bogati, din pedestrasi calareti, din necunoscuti vestiti si faimosi,
fiind eu singurul print care cauta, mai putin la nastere, avere
si altelelucruri ce ceilalti printi cinstesc mai cu seams in supusii for decat la vitejie si la fapte frumoase Am castigat trei
frumease provincii, Tara-Romaneasca, Ardealul si Moldova, pe
care le-am luat cu mare greu dela printi puternici. Ce ne mai
ramane oare sa dobandim, dupa parerea chiar a Imparatului Turcilor, fara numai diadema craiasca? imparatul crestin ne o va
acorda lezne, mai cu seams dupg ce va incerca puterile noastre,
de vreti voi. Dupa darnicia mea cea veche catra voi, atunci cand
n'aveam atatea mijloace, puteti a va', inchipul ce cinstiri va asteapta pe tine si pe sotii tat Dar, iubite Stefane, avem o stavile, pe nobilii Ardeleni, obisnuiti a tral in desfatari caznice,
tinandu-se de lucrarea pamantului, de vanatorie, negot si alte
petreceri. Putin doritori de slava, de triumfuri asupra natiilor
straine, d'a marl hotarele taxii sale, ei se multumesc pe starea

de acum a lucrurilor. Ei au purtat cu parere de rau armele

pan'aci impotriva Turcilor, a caror alianta le-a slujit d'a petrece
cat-va timp In desfatari. Dar, fiind opriti prin credinta ce au fagaduit intr'atittea randuri imparatului, ei privese ca o fara-delege d'a Intreprinde ceva Impotriva-i, sau de fat,a, sau pe taina.
Asa dar, numai zdrobind si perzand pang la cel mai din urma
pe aceste trandave trunchiuri ale crestinatatii, vom putea not
dobandi adevarata glorie a unei mari vitejii si marginile dorite
ale celor mai bogate taxi. Trebue sa-i zdrobim pe tot,i, al meu
*tefane. Alearga Indata catra Ungurii vostri, lasati in tinutul
l3Arsei, si zi-le in numele nostru ceea ce ai auzit. Ei ucisi si tara
www.dacoromanica.ro

334

N. BALCESCII

umplandu-se de Sarbi si Romani, atunci Jezne vom putea pune

mana pe hotarele Ungariei si cu incetul vom putea merge pant
la Praga. Acum primeste doua sute colonate, pret al credintei
tale si, de ne va ajuta norocul, vei prim]. si mai mult ". Acestea
zicand dete drumul lui Hadnagy, primind dela dansul fagaduiala
ca ii va fi credincios si va implini insarcinarea sa I).
Ca Mihai sa se fi plans adesea de nemultumirea Gated dansul
a nobililor unguri; ca el sa-i fi amerintat poate ca-i va pedepsi
de vor urn comploturile lor,--este lezne de inteles; dar ca el
s fi avut hotarirea a-i ncide,aceasta n'avem destul temeiu a o
credo. El totdeauna a tagaduit aceasta. De ar fi avut o asemenea hotarire, cum de nu-i ucise intr'atatea randuri, cand ii aveh
pe totd adunatd la un be eu ocazia dietelor sau pentru alto pricini. Spre indeplinirea acestui stop, el nu aveh trebuintA d'a
castigh pe Hadnagy sau chiar pe cei 1.500 Unguri ce formau legionul ce se afla in tinutul Barsei, avand destui soldati In jertfirea carora aveh depling incredere. Apoi chiar, in lipsa de soldati, spre a se curata de nobili, n'avea decat sa Inchiza ochii si
sa lase pe taranii romani din Ardeal si pe Sacui a-si indeplini
infocata for razbunare asupra-le.
A doua fapth' adusa de Unguri impotriva lui Mihai este o serisoare ce ei spuneau ca a scris lui Tamasfalvi. Acesta era de neam
sacuiu si de mai mult slujia in armia lui Mihai, care pentru vitejia ce aratase la batalia dela Sibiiu, ii marise leafy si II Meuse
prefect mai mare si capitan peste Sacuii din scaunul Muresului.
in campania Moldovei, fiind-ca jefuise o manastire, Mihai porunelse ski taie capul, dar apoi it ierta. Tamasfalvi, cum vom
vedea, fu nevrednic de increderea si de generositatea Domnului
sau. Scrisoarea ce spun eh' Mihai ii scrise lui Tamasfalvi, sung
asa: Tamasfalvi! In tole mai mari greutati, in minutele cele

Mai critice, noi am incercat s! nici data nu ne-am indoit de

jertfirea ta pentru noi, cunoscand vitejia ta, talentele tale si credinta ta. Cand vei vedea aceasta carte, desfasurd-ti steagurile si

pune-te in cafe eu ostasii tai; pe undo vei afla ea se afla vr'o

tabdra de nobili, du-te acolo in graba si ucide-i pang la eel mai
de pe urma. Tu vei primi peste putine zile o mare si insemnata
dovada de recunostinta mea" 9. Scrisoarea aceasta adevaratil fiind,
1) Bethlen, IV, 324-9.-2) Idern, 529-30.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

335

nu dovedeste ceea ce au cugetat Ungurii a o face a dovedi. Ea

se vede a fi scrisa dupa, rascoala nobililor si atunci Mihai era.
In drept a porunci de a risipi taberile nobililor si a-i ucide.
VIII.

inteaceea George Mako, capul legionului de unguri ce se aflk

in tara Barsei, dupa, Intelegerea ce am vazut ca avusese cu Moise

Sacuiul, nu numai ca lucra mereu a face pe ostasii legionului

ce comanda a se revolts impotriva lui Mihai, dar Inch indernna
de fats si pe alti prieteni ai lui a sta gata a se rascula. Until
dinteacesti prieteni trimise lui Mihai Voda, o scrisoare ce ii scri-

sese Mako, in care se spunea: Sa, ai de sigur ca nelegiuitut

Mihai Voda conspira, moartea tuturor nobililor. De aceea dar,
prin toate chipurile, prin inselare salt silt, de se poate a-I perde
mai dinainte. Iata-ma, eu, chiar de near chema el langa dansul,
nu ma, voiu duce, ci cu soldatd alesi, pe care creel a-i aduce lezne
ca sa, apere sangele for si patria lor, voiu apara, natia mea pans
la eel din urma suspin impotriva cruzimei acestui tiran. Nu ma.

indoiesc ca vei face asemenea ". Afland apoi Mako ca, aceasta
scrisoare a picat in manile lui Mihai, scrise lui Stefan Halmagyi,
nobil ungur prieten al sari, care se afla in slujba prea de aproape
a Domnului, d'a-i trimite, cum va stl, acea carte scrisa in glumi-L
fiindu-i teams a lash in mina lui Mihai acea dovada materials
cu care putea, fi tras in judecatii. Dar Halmagyi, si el prieten
necredincios, spuse toate Domnului si se sill si [el], prin multe
cuvinte, a-I face a intoarce acea carte lui Mako; unul din cuvintele sale era: ca," (land inapoi acea carte, va ridica on -ce neincredere dela Mako si ca, linistindu-1 si mantuindu-I de temerea
pedepsei ce it asteapta, va putea lezne a-1 trage la curte". Dar
Mihai-Voda rasp-Ruse : ,,Nu se poate, fatul melt, nici se cuvine
a da o scrisoare atat de obraznica, si atat de primejdioasa, la eel
care a scris-o. Ea e o dovada a vicleniei lui impotriva mea si
o marturie temeinica a dreptei pedepse co am hotarit a-i face".
Cu toate acestea junele Halmagyi indupleca pe Domn a rupe o
parte pe care sa o tie ca -o dovada de dreptatea pedepsei ce ii
hotarlse si sa-i des, pe celelalte pe care sa le trimita inapoi lui
George Mako. Halmagyi dose aceste scrisori lui Mako, asigurandul ca Domnul nici le citise, nici be vazuse; dar Mako, btigand
www.dacoromanica.ro

336

N. BALCESCU

de seams ca lipseste din ele, ii crescir temerea si cu toate ca

Domnul II chema prin scrisori a veni cu soldatii in tabara sa,
el ramase statornic pe langa hotarlrea sa de mai nainte de a
nu merge. El nu state Ins in nelucrare, ci in toata ziva raspandia, vorba printre soldatii sad ca Mihai voeste a ucide pe toti
Ungurii, vorba care se marih trechnd din gura in gura, fie-care
dupe obiceiu n-ai adaogind ceva dela sine; si se silia a aduce

pe ostasii maniatd prin aceste vorbe a se revolth impotriva

Domnului lor. Dintealta parte Mihai ii chema mereu prin carti
a veni la Alba cu ostile alese si nobilii ce avea sub porunci,
fiind gata a Intreprinde o expeditie impotriva Turcilor. Vazand.
Insa ca, sub nici un cuvant nu poate birul inclaratnicia lui George
Mako, Mihai, plecat mai mult spre mijloace blande si impacatoare, chema la sine pe Grigore Mako, fratele lui George Mako,
ostas curagios, mai dulce la caracter decal frate-sau si pe care
II avea in de bine, fiindu-i foarte credincios, si 11 trimise cu insarcinare ca sa caute a Induplech pe frate-sau si sa-1 aduca la
Alba-lulia. Acesta se duse Tanga frate-sau, dar nu izbuti Intealtceva, Ears numai ca fad" pe George Mako a trimite Domnului,
In numele legionului intreg, pe Martin Veres si pe George Borsai,

cu insarcinare sa-i zits: ca, ostasii nu pot veni langa Domn

pane nu li se va trimite leafa pe patru luni ce nu Ii se platise
'Inca; ca afara de aceasta, ei se roaga ca Domnul sa iea in
bagare de seamy ca ei 1-au slujit cu barbatde si ca arum s'a raspandit o groaznica, vorba, cum ca Domnul pe toti i-a hotarit
jertfa mortii ; ca soldatii, spaimantatd de aceasta, se tern a se
impreuna cu ostile taberii ; ca chiar data acest zgomot nu are
temeiu, el facuse insa o asa mare intiparire asupra duhului oatiler, ca sub nici o pricinuire ei nu vor merge la dhnsul, de nu
le va trimite mai nainte Child care sa declare de mincinos acest
zgomot ". Auzind Mihai acestea dela deputati, ramase incremenit de mirare si de ciudh', de aceste nevrednice zgomote rasprindite de voitorii de rau. El raspunse jurandu-se pe tot ce avea,
mai sfant, pe viata sa, norocirea sa, femeea si copii sai, ca nici
data el n'a meditat un asemenea proiect. Ar trebui, ziceh el, a
avea, o inima de fer spre a nu recunoaste meritele si faptele
for cele bune ; ar fi cea mai mare nemultumire de a trath pe
niste veterani ce l'au slujit asa de bine pe el si pe copii lui, ca

niste facatori de rau prin pedepsi. Deci s nu se mai teams

www.dacoromanica.ro

TIOMANIISUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

337

nimeni de acest zgomot mincinos, semAnat de turburAtorii pgcei

obstesti si de dusmanii norocirii sale ; c el le va da arti de

incredintare, unde le va aata gandurile lui ; asemenea le va
prati si leafa ce aveau a lua" 1).

Dar aceste asigurgri curate si sincere, zadarnice erau, aci

Mako, ca si nobilii, can stiau bine a acele zgomote erau mincinoase, erau bine hotgriti a duce complotul pans la srarsit.
IX.

Toate aceste fapte de cari atinseam pin acum InteaceastA

carte se petrecurh in cursul lunei lui August (1600). Pe la capraul acestei luni, fiind lucrurile inteaceasta stare Intre Domn
si George Mako, Stefan Csaki cu vr'o ati-va magnati conjurati lui, se adunail la Cluj, unde tineau sfaturi tainice cum vor
face spre a Imp'a'rfasi proiectele for nobilimei si a scula, taxa ;
si hotAria" a trimite veste tainicd la fie-care d'a se afla Intr'o zi
hotgritg In chmpiile vecine de orasul Turda. Mihai-Vodg,afind
aceastg adunare a nobililor la Cluj si bAnuind, din cele ce sti&
despre complotul unor nobili in Moldova, a [vor] sa theme pe Sigismund si pe Zamoisky si, din scrisorile lui Mako, a este oarecare miscare in Ardeal,trimise raspuns acestor nobili adunati in
Cluj sa vina indattt la curtea lui. Dar acestia, stiindu-se vinovati,

se temua, se scuzarg cu deosebite pricinuiri si indata se aspandira.

In vreme ce acestea se petreceau in Ardeal, Mihai primi veste

sigua din Polonia ca Zamoisky, Ieremia Mown' si Sigismund

Bathori cu o puternia oaste stau gata a inta In Ardeal 2). indata el porni olacari spre Casovia atrA George Basta ca, dupa,
cum 11 era poruncit prin arti de arhiduca Matei, sa -1 invite cu
cea mai mare grabli a vent impreunA cu oastea sa spre a se
impreuna, cu dansul la Alba-Iulia, ruglindu-I foarte ea, de va
vedea a nu poate ajunge la vreme cu pedestrimea, sa-i trimita
inainte at mai cuand doug mii crilgretd 3). Trimisii lui Mihai
Intampinara pe Basta, dou5, marsuri de Casovia, in cale spre
Ardeal 4). Printr'o coincidentA, lezne de inteles din cele ce am
1) Bethlen, IV, 533-7.-2) Spontoni, 100. 3) Idetn.; Tarducci, o. c.
4) Spontoni, 101.
N. BilIcescu. Bonainii sub Mihai- Focvod Vileazul.

www.dacoromanica.ro

22

338

N. BALCESCU

vazut inapoi, pe cand nobilii se adunau la Cluj si botarau ziva

de izbucnire a revoltei, Basta se miscase si el din Casovia 1), la
2 Septemvrie (1600) 2), si luase calea spre hotarele Ardealului.
El avea cu dansul pe colonelul Rottowitz cu o mie de carareti
raiteri, un regiment de o mie pedestrasi toti din Silezia, regimentul lui Pezzen de trei mii de Nemti, apoi o seams de osti
din partea locului, cu patru companii numai de Nemti de calarime de rand si compania guardiei sale de cAlarime valonA, cu
vr'o cati-va husari si haiduci. Peste tot oastea sa se urea, la seapte
mii oameni pedestrime si calarime si noua tumid, din care trei
de baterie si sease de campanie cu toate cele trebuincioase 3).
Basta, inaintea trimisilor lui Mihai, se prefAcii ca are mare prietenie &AAA, Domnul for si se arata foarte voios a-i veni inteajutor 4). El le zise ca nu poate, Mil a face o mare nesocotintl
si a se pune in primejdie, a trimite innainte, cum cerea Mihai,
calarimea de care are nevoie, spre a sprijini pedestrimea prin
campiile pe unde are a trece si unde poate fi izbit de Turd,
Poloni sau Tgtari; dar fagaduia Ca, cu cea mai mare grabs putincioas5, va alerga cu toata, oastea spre a da ascultare poruncilor Cesarului si a sluji pe Mihai inteo asa frumoasa ocazie 5).
Trimisii se intoarsera, spre a aduce acest raspuns lui Mihai, si
Basta, trecand rani Tisa si campia Kal6 cu o iutime neauzita,
isi duse oastea pe la Sathmar la hotarele Ardealului, la satul Maitin,

unde se opri spre a priveghia, cele ce se petreceau in Ardea16).

X.

Mihai-VodA, nadajduind ca Basta va veni in ajutorul sau, po-

runcise la toti ai tariff d'a veni armati in tabara de langa orasul sasesc numit Sas-Sebes. Ad se adunall indata, toti ostasii
romani, poloni, cazaci si Sacuii toti, deosebit de calaretii din
scaunele Muresului si Ariesului. Dar nobilii unguri, duph" cum
li se dedese cuvantul de magnatii conjurati, se adunarg cu totii
Tanga orasul Turd a, in campia numita Keresztes,la,ngg raul Arie') Bethlen, IV, 541.-2) Spontoni, 101.Dupd Tarducci, o. c., in 4 Septem-

vrie.

Spontoni, 101.Tarducci si Istvanfi spun ca erau 6 mii ostasi

si opt tunuri.-4) Simulata amicitia, ac mittendarum copiarum prompti5) Spontoni, 101.
tudine Vayvodae ostensa. etc.: Bethlen, IV, 541.
6) Bethlen, IV, 541; Spontoni, 103.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

339

sului si tabarIra acolo. Vazand Mihai ca nobilii nu inainteaza

mai incolo de Turda, incepii a le da zor si le poruncl ca in

trei zile sa porneasca spre Alba-Iulia. Dar nobilii, dand de azi
pane mane, trimisera pe Gabriel Banfi ca sa arate Domnului
cuvintele ce ii opria d'a veni la Sas-Sebes, din care tale mai
de capetenie erau : ca in tinutul Albei si al Sebesului, fiind pustiite prin atata soldatIme si prin oamenii Curti! ce alergau mereu

lute parte si Intr'alta, nu pot gasi nutret de cai, In vreme ce

la. Turda erau livezi si izlazuri de vite si de cai in destule, si c5,
viata oamenilor e mai lezne ; ca toti comitii ce se aflau dusi ca
s stranga contributiile hotarite de dieta inch n'au sosit; dar ca
ei stau gata la cel dintaiu semn al Domnului s i moarga unde
le va porunci. Astfel, zice Bethlen, nobilii, ca ni.ste pasari care
au sa fie prinse in curs5,,Naltorau Imprejurul laturilor ce pe ascuns

ei Intinsesera lui Mihai". Acosta .se part a se domoli prin cuvintele lui Banfi si Mal cunoscut magnatilor si nobililor ca sa
vina la Alba -lulia fie-care cu cite o sluga, lasand celelalte osti
ale for in tabara, fiind-ca imprejurarile cereau ca sa le comunice lucruri de interes public. Pretinde Bethlen ca aceasta chemare era, cu gand ca sa-i omoare ; ca Banul Mihalcea dedese
acest sfat, pe care II aprobase cea mai mare parte din boieri,
cari ziceau ca va per! Domnul de nu va face sa piara nobilimea;
dar Radu Buzescu, care era aplecat catra Unguri, caci slujise
oclinioara ca stolnic pe Stefan Bathori, tend era el print in Ardeal, fu de Were d'a se intrebuinta, mijloace blande catra nobili, find mai bine a le castigh dragostea cleat a le insulla temerea 1). Este anevoe de inteles cum Mihai sa poata crede ca
nobilii, can nu voiau a veni la dansul cu ostile lor, sa vina fare
osti. Fara indoiala ca acum nu mai era de Intarziat. Trebuia a
merge asupra acelor nobili can indramniau a nu da ascultare
poruncilor Domnului ler, a le imprastia stile Inca nehotarlte si
neadunate toate si a pedepsi pe capii conjuratiei; iar de apucau ei
a se intemeia in puteri, [trebuia] a face un apel poporului roman
si sacui, si la insurectia nobililor a raspunde printr'o insurectie
populara. Cu aceasta parghie puternica in mane si sprijinind cu

oastea sa regulate ce avea in leafy armia nationals, Mihai ar fi

fost sigur d'a nimicnici on -ce putere dusmana in Ardeal. Adevar
1) Bethlen, IV, 542-4.

www.dacoromanica.ro

340

N. BALCESCU

eh' furia poporului ar fi cucerit toata nobilimea Fia! piard! cad

si-a meritat peirea. Din nenorocire Mihai nu pricepn nici data
ca in popdr si numai in popor e adevarata lui putere, adevaratul sau sprijin. El II cautase cand in nobilime, cand in armie
si in ostile mercenare, Gaud in Austria. Des]. Inca, apdsand poporul sau nefdcand nimic pentru dansul, el ii departase inima
dela dansul, dar poporul, in care simtimantul national vesnic si
curat traeste, era Inca Bata a se scula la chemarea lui. Cand
insa Mihai se hotari a o face, era prea tarziu. 0 fatalitate orbeste pe Mihai, sau mai bine el este tarit si pedepsit prin urmarile neaparate ale greselilor sale. El, care a minunat pe toata,
lumea prin indrazneala sa, prin iutimea cu care apuca de izbia,
pe dusman pan'a nu prinde acesta de veste ; el, care a zdrobit
atati puternici dusmani, acum sta ametit inaintea rascoalei unor
nobili. In loc d'a pornl asupra-le, el sta in nelucrare, magulindu-se cu nadejdea ca cu vorba ii va aduce la cunostinta. Asigurarea ca Basta li va veni in ajutor si ca astfel nobilii, aflandu-se prinsi Intre doud armii, nu vor indrazni a face nimic, singura numai poate talmaci purtarea lui. Astfel, ca cum si-ar fi
pus in gand cu paguba sa a arata neadevarul calomniilor analistilor unguri asupra-i, In loc d'a porni oaste asupra nobililor,
trimise in tabara for doi unguri, pe loan Kemeny un senator si
pe Stefan Petki razboinic ales (aceasta, cazand In vina mare, fusese osandit a i se taia capul, dar Mihai, dupa rugaciunea senatorilor si mai ales a episcopului Ardealului Naprazdi, luand In
privire ca el se purtase vitejeste la Lipova si intr'alte parti, II
lead), spre [a afla] ce vor ei si a cant& a-i impach prin cagadueli 1).
XI.

Acesti doi trimisi unguri tradara Increderea ce Mihai puse

Sosind in tabara nobililor, ei auzird. plangeri, tanguiri
ascunse, vazura pe unii varsand lacrimi. Cu toate ca toti nobilii
adunati in tabard erau Impotrivitori Domnului, nu era nici o unire intre dansii: nici unul nu Indraznia a se Incredinta la altul.
Numele numai al lui Mihai ii amutia pe toti si, desi stiau ca su-

far tot d'o durere, nimeni nu indraznia, a descoperi rana co1) Bethlen, IV, 545-6.

www.dacoromanica.ro

ROMAMII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

341

muna. Corturile ralsunau de suspinari si valeta; ar fi zis cine-va

ca-s niste oameni izbiti fara veste' de focul traznetului, spaiman-

tati de sgomotul tunetului, earl arata insa, printr'o catare neghioaba, ca o otrava de o duhoare puturoasa i-a patruns" 1). Putini
erau care indrazniau a-si varsh mania ce ferbih in inima lor, si

aceea, vorbind Meet si numai eked prieteni, ziceau: ca Voevodul este un inselator, un adevarat turc, ca trebue a se manWI de aceasta pieire prin on -ce mijloc". Cu Coate ca pusesera in

capul oastei for pe Stefan Csaki, dar stiindu-1 favorit si entusiast de Mihai, nimeni nu aveh incredere intr'insul si nimeni
chiar din prietenii sai nu Indraznih inaintea lui a spune ceva
impotriva Domnului, chiar in gluma. Yn aceasta stare de spaima
si neincredere reciprocal in care se aflau nobilii, ar fi fost foarte
lezne a-i risipi, data Mihai, pe langa solie si vorbe blande, ar fi
inaintat indata spre dansii cu armia sa. Ar fi fost asemenea cu
putintA, atunci la Inceput, a-i impach si prin vorbe si fagadueli,
data trimisii lui Mihai. in lot d'a &ALIO, a face pace, nu atatau
Inca mai mutt pe nobili si ntt ii apropiau unul de altul. Csaki, inteleghnd inima lui loan Kemeny si a lui Petki, trimisii lui Mihai, si vazandu-se obiectul neincrederii tutulor, se adresa catra
dansii, zicandu-le : Indrazni-voiu a vorbi cu siguranta inaintea

voastra"?i not inainte-ti"? ralspunsera ei. Csaki ii asigura,

dandu-si cuvantul si mana dreapta. Atunci acestia Il indemnara,
a nu perde vreme. Conjuratdi toti, earl erau Intelesi unii cu altii,
se adunaral 2). Ei convocara o adunare generals, a nobililor, in
care Csaki lua cuvantul si ii Indemna cu multa elocvental a soutura jugul unui Domn strain, harbar si tiran, carele a jurat peirea for si pentru aceasta [voieste] a se folosi de ocazia de fatal,
cand se allal toti adunati la un be si armati si cand oastea Cesarului nu e departo ". Si sfarseste propuind ca sa trimita adunarea soli la Basta, generalul Ungariei de sus, care acum se afla
la hotar, spre a-1 chemh inteajutor, arata,ndu-i ca a venit vremea ca sa dobandeasca' Ardealul pe seama Imparatului si a -si
izbandi despre Mihai si totdeodata, pe dansii sa-i mantuiasca de
tiralnia lui" 3).

Avit mare putere cuvantarea lui Csaki asupra nobililor adunati, nu spre a creste ura for ciltra Mihai, dar spre a-i hotgri
1) Bethlen. IV, 546-7.-2) Idem, M6-9.-3) Spontoni, 102-3.

www.dacoromanica.ro

342

N. BALCESCU

spre razbunare 1). Indata ei alesera din sanul lor pe Francisc

Alard si pe Gabriel Haller ca sa mearga, langa Basta, insarcinandu-i: ca sa-1 roage de a le da ajutor spre a-i mantui de jugul
si carmuirea crunta a lui Mihai; sa -i spuna ca Voevodul este aliatul tainic al Turcilor ; ca, d'abia dedese drumul trimisului Imparatul Rudolf, child priimi cu mare pompa pe trimisul turc, care
fi dedese, spre intdrirea domniei, semnele dela Imparatul turcesc;
ca ei fagaduesc o vesnica credinta Imparatului Rudolf, catra care
sunt si de mai nainte legati ; ca primejdia grabeste ; palosul
Domnului amerinta acum capetele Ungurilor ; ca dupa nimicnicirea lor, acest trufas barbar va merge cu sabia si focul in mini
sa-si cerce norocul spre Casovia, dupa cum o fagaduise la marele
vizir lbraim-Pala 2); ca data Basta nu le va da ajutorul n'adajdolt ei ,cari sunt hotariti a nu mai suferi pe Mihai, se vor vedea

nevoiti : sau a chema pe Sigismund ce era la hotar cu oaste

puternica sau a cere ajutorul Sultanului turcesc" 3).
Nimic nu era mai neadevarat decat aceste Invinovatiri ce aduceau Ungurii lui Mihai. In loc de a se arata tiran catra nobili,
el le mantuise viata de furia Sacuilor si Romanilor; in lot d'a-i
ucide, dupa cum facuse Sigismund, pe care ei doriau a-1 avea
Domn in locul lui Mihai, acesta nu pedepsise pe nimeni fara vina si

judecata, ba Inca pe multi din cei osanditi ii ierta. El pastrase

starea si privilegiurile lor cu paguba Romanilor si scaderea sa,
pastra cu scumpatate constitutia tarii, nu flea nici o schimbare
in legi, nu scoase nici o dajdie fara invoirea dietei si nu silui
hotaririle dietei, dupa cum inteatatea randuri facuse Sigismund.
Pe MAIO, aceasta e invederat ca nu el era tainic aliat al Turcilor, ci tocmai nobilii, can in faVa se aratau jertfici Imparatului,
iar pe ascuns dau maim cu Sigismund, Polonii si Turcii, ale ca-

ror viclene urmari nu Intarziara a esi la iveala. Pe nadejdea lui

Sigismund si a Polonilor mai molt se sculasera ei, si daca acum
se adresau la Basta, era de nevoe, cad Sigismund si Polonii erau
Inca departe si negata, si le era teams d'a nu fi izbitd de Mihai
in grabs; pentru aceea se adresara la Basta, pe care-1 stiau aproape

si gata a-i ajuth. Gandind nobilii ca Basta va vol un act de credinta publics, deters deputatilor, spre a-i duce, cart,' iscalite cu
manile tuturor starilor si pecetluite cu pecetea lor, in care 1st
dau credinta lor Cesarului Rudolf 4).
1) Spontoni, 103.-2) Bethlen, IV, 550.-3) Spontoni, 103.-4) Bethlen, IV, 550.

www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

343

XII.

Dupg ce pornirg p'acesti deputati la Basta, nobilli trimiserg

al tit lui George Mako, ca sa-1 roage, de-i este scumpg mantuirea patriei, sa vina indata la clansii cu ostile ce el comanda.
Afland aceasta, Mako rasa tinutul Barsei si se indrepta spre orasul Medias. Cand .primirg veste nobilii de sosirea lui la Medias,
ii trimiserg, pe Nicolae Bogathi ca sa-i fagaduiasca, Intro alte
lucruri, ca ei nu-si vor mai aduce aminte de relele ce el le-a Mcut de curand, ca nu-i vor lua nici odata farg despagubire si
fara o judecata mai dinainte mosiile ce Voevodul Ii incredintase,
si Inca Ca ii vor darui leafa pe doua luni. i spre a da mai molt
temeiu acestor fagadueli, ii trimisera, in acelasi oras, uncle Inca
se afla, pe Joan Kemeni si pe Stefan Petki, cari veniserg la dansii
dela Mihai, ca sa-1 roage d'a-si aduce aminte de natio, ungarg, din

care si el se trage, de a urma ceea ce a Inceput, d'a veni in tabara dela Turda, a-si uni puterile sale cu ale lor, spre a departa
din tara un tiran crud, d'a nu se teme de un popor caruia norocul a slujit mai molt decal curagiul.
in vremea aceasta, curierii vestirg lui Mihai ca Mako, staruind
in Indaratnicia sa, in loc d'a merge cu oastea sa la Alba-Iulia,
dupa cum ii poruncise, s'a dus la Medias. Tinandu-se de hotgArea sa d'a umbla cu binele si a-i linisti si domoli mai mult
cu mijloace impaciuitoare, Mihai gad doug solii. Una catra soldatii lui Mako, puind in capu-i pe loan Nemes, cu. Insarcinare
de a astampara duhul ostilor si a le ridica on -ce banuiala, plangandu-se de rascoala Ion, chemandu-i la datorie, pentru ca in
acest minut greu pentru crestinatate sa nu-1 puny in nevoe a-i pedepsi, [pe] el care totdeauna a fost bine-voitor catra dansii, pen-

tru ca si ei sa nu fie o stavilg la bunele si cuvioasele sale stradanii. Cealalta, compusa de Pancratie Sennyei si Vistierul Stoica,

roman ispravnic al palatului, care de curand se Intorsese dela

Pilsna, unde fusese trimis ambasador catra imparatul Rudolf, la
tabara nobililor la Turda. Ei erau insarcinati s dea de minciung
zgomotul raspandit intre nobili ca el voeste peirea lor. Cu acestia
dote impreung si pe trimisul catra Mako, spre a-1 prezenta nohilimei. Ajungand cu totii la Turda, acesti deputati, Inaintea tuturor nobililor adunati, fat,a fiind si doi deputati trimisi de George

Mako, isi implinesc misia ce li se incredintase. Facandu-se tg-

www.dacoromanica.ro

344

N. BALCESCU

care, Vistierul Stoica, cu gravitatea sa obisnuita, astfel cuvanta:

Cu mare parere de rau a aflat Domnul razvratirea lui George
Mako si rascoala legionului sau, rascoala ce el n'a intaratat prin
nici o nedreptate, find multumit de bunele slujbe ale lui pang

acum; ca el nu cunoaste pricina unei asa de fara vesti dezbinari ; ca banuia poate ca ea ar fi esitul unei miscari pricinuita
printr'un zgomot mincinos mai molt decat printr'o veste sigura.
Daca ei au fost indemnati l'aceasta indarjire nesocotita, cad le-a

ramas simbria neplatita, iata ca le-a trimis prin Joan Names

simbria pe patru luni intregi; de au alta temere, s'o parasea,ck
cad Domnul le-a trimis carti de incredintare, la care tot crestinul trebue sa creaza. Daca sent ceva vinovatd in legatura Mcuta de Sigismund, Domnul ii imbiaza cu o uitare si o iert are
deplina. Cu mai mare parere de rau a aflat Domnul ca nobilimea s'a turburat de oare-care larma razvratitoare, care da, Domnului gamduri mincinoase si nelegiuite; el is de martor pe Dumnezeu si pe sfintd ca n'are nimic mai stump ca sangele nobililor, ca nimic nu are mai la inima Cara, numai de a pastra legile
for cele vechi si ale patriei si ca, el sta gata a rasplatl fie caruia
dupa meritele sale".
Abia, sfarsl Stoica cuvantul si cei doi trimisi ai lui George-

Mako strigara ca sotdi lor de arme nu vor sa mearga a se

impreuna cu Domnul, ca ei nu mai vor sa slujeasca sub steagurile lui, ca ei vor mai bine sa treaca indata in Ungaria, uncle
vor gaisi vechea libertata a patriei, administratia dreptatii, siguranta pentru viata for s,i milostivirea Imparatului; ca in zadar
Stoica osteneste urechile for printeatatea vorbe, caci Mako a si
hotarlt a trace in Ungaria". Deputatii romani, vazand indaratnicia lor, nebanuind nimic

nici de intelegerea for cu nobilii, nici

de hotarirea acestora d'a ridich cap si sable impotriva Domnului,--crezand vorbele trimisilor lui Mako si gandind ca acesta se
va indrepth spre Cluj ca sa treadi in Ungaria, se dusera acolo
spre a-1 intampina. Ei aveau de gand sa laude lui Mako si ostilor
sale milostivirea Domnului, d'a se sill a domoli mania for si a-i
aduce in tabara Domnului sau, de nu izbutiau cu vorba, d'a soul&

in numele Domnului pe tarani s,i d'a ucide pe soldati pana, la

unul. Aceasta fusese si dorinta lui Mihai. 0 asemenea hotarire ar
fi trebuit a o lua la vreme si a o intinde poste toata, Cara. Din
nenorocire nu se rata nici [macarl in acest caz in parte. Deputatii,
www.dacoromanica.ro

ROMANI' SUB INIHAI-VOEVOD VITEAZUL

345

mergand la Cluj, asteptara acolo in zadar mai multe zile sosirea ostilor lui Mako si, vazand ch, nu mai yin, se intoarsera la
Alba-Iulia laugh,* Domn fara sa fi facut nimic. Asemenea si loan
Nemec, duchndu-se la George Mako, ii spuse tot ce-i zisese \Toe-

vodul, dar vhzhnd ca canta inaintea unui surd, perzand toata

nadejdea, se Intoarse si el laugh. Mihai 1).
XIII.

inteaceea, deputat,ii nobililor trimisi la generalul Basta ajunsera la Maitin, uncle se afla acesta si spunandu-si insarcinarea
lor, fura cu multa bunh-vointa si dragoste primiti2). Basta se
arata mult vesel si prea gata a-i sluj1, si be fagadul ajutorul si
sosirea sa 3). Sunt insa unii analisti earl, nebanuind ca Basta
avea instructii tainice dela itnparatul, instructii provocate farh.
Indoialii de ura lui, spre a lucra intru surparea lui Mihai, pretind ca Basta static putin in cumpana, cand priml solia nobililor 4). Dar si de aceasta indoire a lui Basta e adevarata, e invederat ch, ea era o prefacere. Mai multi analisti si istorici mai
not nu se indoesc ca Basta ar fi putut indrazni a nu asculth porunca imparateasca, de nu ar fi avut tainice instructii d'a lucra in
contra poruncei de fatil. Dar chiar data [urmarea] Curtii Austriei
e necunoscuta, dach. Basta, manat numai de ura sa &aril Mihai, a

lucrat in contra poruncei Imparatului sau, acesta, nepedepsind

neascultarea lui, n'a luat oare asupra-si toath, raspunderea si nu
da drept temeiu la on -ce banuiala?
Basta,spre a acoperi raspunderea sa personala si aceea a Curtii
imparatesti, ale care! tainice instructii nu le puteh arath armiei
sale si careia spusese ca o duce in ajutorul lui Mihai,spun ca
con voca un sfat de razboiu, propuindu-i de a-si. da parerea de tre-

bue a ajuth pe Mihai on pe nobilii revoltati. Trei fura parerile

in cari se impartira madularii acelui sfat. Unii erau de parer
d'a nu ajuta nici pe o parte nici pe alta si sa astepte sa se vaza
esitul si a dobandi nouh, porunci dela imparatul ; altii, ca potrivit poruncilor Cesarului, trebue a da ajutor lui Mihai si sa, nu
dea ascultare la acei oameni razvratiti la Turda, ravnitori mereu
de lucruri noua si pe atat strain! de imparatia Cesarului, pre1) Bethlen, IV, 551-6.
Spontoni, 104.

2) Idem., 556.

3) Idem, ibid.

www.dacoromanica.ro

4) Tarducci;

346

N. BALCESCU

cat sunt IndarAtnici si dusmani lui Mihai-Voda ; ca ei nu cer

ajutorul lui Basta, pentru-c5 iubesc mai bine pe imparatul de. cat pe IVlihai, ci numai siliti fiind de greseala eascoalei for a
chema ajutorul cel mai vecin. Ei adAogau c5, bine este ca Voevodul a infrana trufia revoltatIlor, fiind niste oameni IndrAzneti cu duhu] si pururea gata la lucruri noua; astfel apoi, cand
so va lepAda Mihai de Ardeal, aceasta tar5, va fi mai lezne si
mai in pace carmuita de ministrii Cesarului. Urma va dovedi eh'
aceasta parere era cea mai inteleapta. A treia pArere,pe care
Basta o inspir5, la un june cu totul jertfit lui, comitele Tomaso
Cauriolo, strejar-maior general, si care o sprijini,era ca trebue
a se uni cu revoltantii si a se folosi de aceasta, ocazie. spre a
r5p1 Ardealul din manile uzurpRoare si tiranice ale lui Mihai;
ca desi porunca au de a ajuta pe acesta, dar impAratul nu stie,
cum le-au aflat ei, InselAciunea cu care Mihai voeste a prapadi
oastea for si a se rebela impotriva Cesarului ; ea prin ajutorul
ce vor da nobililor si mantuindu-i de Mihai, vor indatora si mai
mult pe acestia la credinta catr5, imparatul ; ca cu oastea for si
cu cei doisprezece mii si mai bine de luptg,tori ce spun c5 au
nobilii,pi prin aceea c5. Mihai nu cunostea scopurile ce au si
ii asteapta a-i veni intr'ajutor vor putea lezne a-1 izbi pe neasteptate si a-1 birul1).
Sfatul, care era intocmit de Basta mai rnult de oameni siguri
ai lui, aprob5, aceasta parere a comitelui Tomaso Cauriolo si
Basta, care era de mai nainte hotArIt la aceasta" 2), indat5, ce
primi din nou dela soli] nobililor jur5mantul ca vor fi pururea
credinciosi Cesarului Rudolf 3), chema la sine pe Rothalt, capul
celor patru companii de rand nemtesti din calarimea Ungariei
de sus, si ii porunci in secret d'a se pune Indatg in tale cu calArimea sa spre Turda si de va gAsi acolo lucrurile sigure, astfel dup5 cum fagaduisera solii, s5, se uneascA cu nobilii, asigurandu-1 c5, cealalta oaste in veo cinci zile se va impreuna cu
dansul. El Ii porunci sa caute a bate locurile $i a lua limba uncle
e Mihai si cu ce puteri se afra ; c5, data din Intamplare el, apucand Inaintea gandurilor altora, se va fi unit si impgcat cu nobilii, salt schimbe hotarirea si sa mearg5, la dansul sa -i spuna
1) Spontoni, 105-7.-9 El general Basta the a questa sentenza era gia
risolto : Spontoni, 107.-3) Idein ; Bethlen, IV, 557.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI- VOEVOD VITEAZUL

347

ca, potrivit poruncilor Cesarului, armia vine In ajutor 1), Astfel

Basta, dupa imprejurari, std Bata a trada sau pe Mihai sau pe
nobilii ardeleni. El chema apoi pe deputatii nobililor si starui
mult ca nobilii sa, nu dea batae Voevodului pana nu va aprica
sa soseasca, si dansul ; ca data, dupa natura locurilor, fara, oia
lor, vor fi siliti a vend in lupta, sa, se traga mai bine spre Cluj.
Inteaceeasi vreme se faced stire tutulor nobililor Ardealului,
la toate breslele de ostasi
aduce aminte de credinta ce au
N

jurat imparatului Rudolf, d'a parasl pe Voevod si d'a vent in

tabara for 2).
XIV.

intorcandu-se deputatii in tabilea nobililor, le spuse Gate le

zisese Basta. Decd ei indata, ascultand sfatul acestuia, trimit deputati la Sacuii ce tdneau cu Mihai ca
Indemne a se uni cu
dansii. Dar Sacuii, recunoscatori catra Mihai pentru libertatea
ce le dedese pi temandu-se ca, de vor vend Ungurii iar la putere, nu numai ca o vor perde cu vremea, dar Inca, ca vor cauta
a si razbuna asupra-le pentru multii nobili ce omorlsera,raspunsera ca ei sunt multumiti de un Domn asa mare ca Mihai".
Tot intr'o vreme trimisera nobilii la Cazacii lui Mihai pe Balthazar Veres si pe Joan Zoltai jurisconsult, ca sa-i invite a se
uni cu dansii, Cu bune si sigure conditii. Cazacii lush' erau cu totul jertfitd lui Mihai. Slujind in dobandg si iubitori de bogatie.

ei dobandisera mult dela Mihai si nad6jduiau Inca a dobandi.

Mihai, cum am aratat, avea multa, Ingrijire pentru ostasii sai.
Adesea la mese el daruia Cazacilor ca si celorlalte osti bani,
cai, haine cusute cu fir, ce luau vederile prin felurimea colorilor si a florilor. Astfel toata armia sa era frumos impodobita si
mandra de stralucitoarele ei costumuri, cat si de vitejia ei. Adesea Mihai, cand le da daruri sau leafa, ii indemna sa stea credinciosi pe lang'a prietenia i norocirea Jul si le zicea: Mai

adastati putin, ostasi, i vit voiu duce intro taxa, unde se gasesc
cu Imbelsugare matasea, aurul, diamantele si tot felul de avutii".
Aceste fagadueli si buna-vointa ce Mihai arata ostilor, lipisera cu
totul inimile Cazacilor de dansul si cand deputatii nobililor se
') Spontoni, 107. 2) Bethlen, IV, 557.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

3-18

dusera sa -i indernne ca sa se tragh din partea lui Mihai, infu-

riati ei uciserh indata pe Balthazar Veres si dusera Domnului

toate chrtile ce le trimiseserh, nobilii. Sotul lui Balthazar Veres,
jurisconsultul Joan Zoltai, d'abia schph ; pe and el se sileh a
dovedi Cazacilor ca, potrivit legilor lui Justinian. ei au drepte
cuvinte a OM's' pe Mihai, acestia navalira asuprh-i suduindu-1,
batandu-1 si ruphndu-i hainele, incht cu grew apnea de schpa in
stramtorile muntilor.
Furh mai norocosi nobilii cu alte osti. Ei rugaserh inch sa vinh
la dansii pe pedestrasii pretoriani ai Voevodului, cari erau in
nunlar de seapte sute si pe calaretii beslii, ambele cete compuse de Unguri ; dar pedestrasii avura anevointi a fugi, cari
Domnul, simtind ghndul, li sill a sth in fraul disciplinei, ucigand
cati-va centurioni ai for si ii inchise pe toti intro grhdinh ingraslith cu ziduri ce se aflh lhngh camerile sale. Aceasth grading, in care Mihai zidise o bae frumoasa, fu mai thrziu Mouth,
cetatue de printul Ardealului Gabriel Bethlen. Cati-va din acesti
pedestrasi, cari putura sch,pa, fury uci0 in cale prin paznicii oranduiti de streajh de Mihai si foarte putini, facand un mare
ocol, ajunserh, thrziu si tocrnai duph' batae in tabhra nobililor.
Chthretdi beslii izbutirh, mai bine. intenn semn hotarit, ei se sett-

larh, en totii si se dusera la Turda a se uni cu nobilii. Pe langa

dansii se luh, si Joan Iacobini, un tanhr cu duh, ce era secretar
al cancelariei Domnului 1). El fusese mai inainte in aceeasi calitate pe Fang, Sigismund Bathori si insot,ind pe acest print in
expeditia sa in Tara-Romaneasch impotriva lui Sinan Vezirul la
1595, descrise aceasth campanie.
XV.

'Nobilii trimiserh, asemenea, inch din 2 Septemvrie, scrisori la

Sash din Brasov si Sibiiu spre a-i trage in partea lor, phrasind
pe Mihai. Sasii insh, necunoscand marimea mischrii impotriva lui
Mihai si temandu -se de puterea acestuia, spre a se arhth cu slujbh

si credinth car% dansul, ii trimiserh acele chrti. Inca nu sosiserh acestea in mina Domnului si Brasovenii precum si Sibienii
primesc si alte cari dela nobili in care se coprindeh pe larg tot
1) Beth len, IV, 557-60.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

349

planul dezbinarii Ungurilor. Brasovenii Indata pornirg aceste

cartd cu un om intr'adins la Domn, iar Sibienii spre a se arata
si mai cu bung vointa, plecara mai multi in persoana spre a
duce cartile, luand cu dansii si pe omul trimis de Brasoveni.
Erau ei sa" intro in eurtea Domnului, cand atlara dela unii oameni
ai Curtii ca celelalte eetati sasesti s'au lepa'dat de credinta lor ca-

tra, Mihai, precum si ca. toti Ungurii, co se aflau in tabara acestuia, au fugit si s'au impreunat cu nobilii, castigandu-si mai
Intaiu amnistie depling pentru ate facusera cand se aflau sub
poruncile lui Mihai, lucru ce nobilii bucurosi le acordara, mai
ales nadajiluind ca en modul acesta vor puteh trage in partea
for si pe Sacui. Acestea int,elegand, Sibienii se Intore din drum

la ai sat si trimit la Brasoveni noug scrisori ale nobililor, cu

altele ce primiserg, dela Germani si Unguri si dela oamenii si generalii imparatului, indemnatoare la revolta, vestindu-le ca si ei,

In 10 Septemvrie, s'au rasculat si rugandu-i d'a sth impreuna

cu dansii. Sasii n'aveau nisi un temeiu a se revolth. Ei, impreung
cu Sacuii, chernaserg pe Mihai in Ardeal. Acesta nu numai ea
ii mantui de Urania lui Andrei Bathori, dar Inca ii favorase cu
deosebire in toata vremea ; dar Sasii, nemultumitori si misei,
cat bgnuira slabiciunea faeatorului for de bine si vazura ca si
Imparatul e impotriva-i, nu pregetara a-1 Was]. si a rasplall
printeo tradare marsava binele ce le facusera, Romanii.
Brasovenii, cum primira, acele scrisori dela Sibieni, Inca atunci

seara, Duminica in 11 Septemvrie, toti cu mare aplaus se invoesc a se dezbate de sub Mihai si indata in acea noapte prind
si pun la Inchisoare pe toti Romanii, pe cati putura pune mama,
Intre sari erau Vistierul Vistelie si George, fratele Banului Mihalcea ;

pe altii iarasi ii omorira 6autandu-se Romanii in toate

unghiurile si vaile si dandu-se mortii fara nici o crutare"1). Dupa

aceea In zadar se ispitira ei in cate-va locuri a patrunde pang

la tabara nobililor, caci ostile lui Mihai ii stavill 2). Ei furg siliti

a-si margin' revolta In tinutul for si a urma a ucide miseleste

pe Romani, dupa cum Incepusera. Sasii dela Bistrit,a_numai putura, trimite cate-va sute de pedestrasi in tabara nobililor. Acestia se adresara cu ruggeiune si la Clujeni, zicandu-le : ca Voevodul a hotarit d'a nimicnici de tot natia tor; ca trebue a ajuta pa1) Cronica lui Fuchs. 2) Beth len, IV, 560.

www.dacoromanica.ro

350

N. BALCESCIT

tria amerintata de o asemenea soarta ; ea Clujenii, find singuri

cari au ar'atat virtute in imprejurari grele si generositate la trebuintele patriei, pentru aceea cer dela dfinsii de a le da o mie de
puscasi si seapte sute talere Imprumut. Clujenii, duprt ce raspunsera numai prin chte-va cuvinte de neprimire la deputatii nobililor,
porniralndata laugh' Domn, printr'un lung inconjur, pe concethtenii

for loan Hosszu si Toma Litteratu, spre a-i spune cererile nobililor si a se legh catra dansul print'o noua legatura de credinta;
si spre rasplatirea credintei lor, ei cereau sa Ii se deh numai un
singur targ. Dupa ce i-au laudat foarte, Domnul le fagadui a le
Implini cu prisos cererea, de ii vor ramaneh credinciosi. El dote
stire deputatilor d'a face un mare Inconjur si d'a se Intoarce In
grabh eatra concetatenii lor, cad pe drumul eel mare ei vor puteh sa caza in manile Ungurilor. Dar nobilii talase toate drumurile ca Domnul sa nu stie nimic de stares for si deputatli,
en toate ca urmasera sfatul lui Mihai, luand un drum cotit, tot
furs prinsi de nobili si adusi goi in tabara, de unde lush' li se
dote apoi drumul ca sa se intoarcrt la concethlenii sai. Clujenii
ramasera pe langa, Mihai. Unul dinteinsii numai, anume loan
Darabos,- ridich chtd-va calareti si ii duse in tabhra nobililor, zicandu-le Aideti sa ne lupthm cu inima sub steagul fmparatului, chruia am jurat credinth" ! si protestand impotriva lui
Stefan Sores, magistratul Clujului, care opreh on -ce rascoala 1).
Astfel mai mutt in numele imparatului se faced rascoala. Prin
viclenia Ungurilor, care se aratau in fatal supusi imparatului,
lua insurectia intindere si putere mare si incluse pe Mihai de
toate partne, in vreme ce, do ar fi sculat poporul cum trebuih,
el ar fi putut incinge astfel pe dusman si nu i-ar fi dat vreme

a se intarl in putere si a-i dezorganiza armata sa cu incetul.

In piept inima ni se mange de ce Inaintam en povestirea catra
acea catastrofa groaznica, la care ne thrira aceste greseli; ca'ci de

aci izvorira, nu numai nenorocirile acestui barbat mare, unul

dintre cei mai minunati ai istoriei omenirei, dar Inch' si nenorocirile natiei romane, care, dintr'atata marire si glorie, cazit, impreuna cu Eroul sau, intro prapastie sphimantatoare, de undo
doua veacuri si jumatate de suferinte nu o au putut Inc a mantui.
1) Beth len, IV, 561-2.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

351

XVI.

In vremea aceasta George Mako, Incheind cu deputatii nobililor condiVile de aliantA, plecase dela Medias si sosise tale de
cinci mile de tabara rebelilor, intr'un loc numit Bogatz, Imbelsugat de vin, unde dete soldatilor sal voe s bea. Cu toate vorbele mincinoase asupra lui Mihai ce raspandise intre ostasi de

atata vreme, el nu era Inca sigur ca va putea a-i face a se revolta, uitandu-si credinta jurata Domnului si bunatatile lui pentru dansii. Drept aceea Isi opri ostasii Intr'acest loc, crezand prin
ameteala betiei a-i tart in tabara nobililor. El trimise credinciosi
de ai sal, din ofiteri si soldati, prin toate carciumile unde se aflau

ostasi desertand pahare, care Incepura, a carti cu dispret si a

amerinta impotriva lui Mihai. Trebue, ziceau ei, sa gonim pe
aceasta fiara pang la hotarele Tarii-Romanesti ; trebue sa murim pentru patrie si sa alegem dintre Unguri Domn de sangele
nostru. Decat sa tinem cu Mihai pentru o pacatoasa leafa ce ne
da mai mult de trebuinta decat de dragoste, mai bine sa ne
unim cu George Basta, din armia caruia se zice ca au si sosit
cite -va mii de ostasi fruntasi" ! Si flind-ca nimeni nu vorbea impotriva acestora, sangele ostasilor se aprindea din ce in ce band.
George Mako, temandu-se ca a doua zi, potolindu-se focul vinu-

lui, sa, nu se schimbe parerile, fara a mai astepta a se ivi de

ziva, dete armiei sale semnul de plecare, trece Muresul, pe urma
opreste un minut in loc pe ostasi si le graeste astfel : Sotilor,
nemuritorul Dumnezeu ne-a dat eri la toti o aceeasi gandire si
toti fara, osebire va uniti impotriva acelei peiri a natiei noastre,
acelui stricator al legilor noastre, care medita cu cruzime moartea noastra, a tuturor, impotriva lui Mihai-Voevod ! Voi ati luat
armele pentru apararea acestei provincii, ce prin vitejia noastra
Mihai a spus-o tiraniei lui ; voi v'ati pus sa aparati atatea fecioare curate si nevinovate Impotriva dobitocirei si cruzimei barbarilor. Siguri ca astazi vom putea, a razbuna relele ce Domnul
prin not a Mout Ungurilor, intariti prin alianta dumnezeeasca,

aideti In tabara for si sa unim soarta noastra cu a for ".

Soldatii raspunsera acestui cuvant a lui Mako printr'o murmurare manioasa. Uitand vorbele de eri, cei mai multi viindu-si in
fire din ameteala vinului, isi adusera aminte datorinta for si Incepull In gura mare a lauda facerile de bine ale Voevodului, osanwww.dacoromanica.ro

352

N. BALCESCIJ

thrill o asa rusinoasa nemultumire din parte-le. Ei [isi] aduceau

aminte ca au fost goi si ca Mihai ii imbracase, ca erau pe jos si
ca el le dAd use cai si ii inaltase din starea de calareti de rand la
ranguri mai Inalte ; ca era o necinste neperitoare, o fapta vino-

vata Inaintea lui Dumnezeu d'a trage sabia, asupra unui asa
de mare facator de bine, care afara de leafa ce le-a platit, le-a
facut atatea bunatati. Vr'o cati-va comandanti Inca, isi despartied ostile de cealalta, armie, protestand In gura mare asupra trada'torului George Mako. Acesta era perdut acum, data
din norocire nu-i sosia in acel minut in ajutor Wolfgang Kamuthi, trimis de nobili spre a birui indoirea ostasilor. Acest de-

putat, june cu curagiu si cu mare elocuenta, tine un cuvant

ostasilor, In care reinnol si Intari In numele nobilimei toate cele
fiigaduite de Nicolae Bogathi si adaoga : ca George Basta este

sa vina cu o puternich armie in ajutorul Ungurilor, ca el e la

hotar, eh o mare temere a coprins pe Voevod, ca Stefan Csaki
vine asemenea Intru intampinarea for cu magnatii tarii spre a-i
fericita, ca era mult mai cu cinste, de va vol asa norocul, a ca,dea aparand viata sa si mantuirea patriei, decat a mai sluji putin Limp Inca si intr'o spaima necurmata pe un tiran".
Prin aceste si alte vorbe, el castiga pans in urma duhurile
turburate ale soldatilor. George Mako, vazand ostasii aprinsi,
dote semnul si dupa ce mustra pe acei ce nu-1 vor urma, puse
armia in miscare, si chiar aceea cari pang atunci ii erau impotrivitori furs siliti a-I urma. indata Stefan Csaki, in capul unei
parti din ostile nobililor si a color mai Insemnati capi, inteun
stralucit costum, calare pe un cal maret Insauat, es1 Intru Intamp' narea legioanei lui Mako, sunand trambitele, tobele si (land

toate semnele de veselie. Ambele osti oprindu-se in loc, Csaki

le face un cuvant pompos si apoi din ambe parti isi dau mana,
se Imbratiseaza. Toti Ungurii lama, pe soldatii lui Mako ca au
pretuit mai mult pe Dumnezeu, patria, legea decat prietenia Romanilor. Dup'aceea ii. due In tabara uncle nobilii le dau la toti
mese, le daruesc o catime Indestulatoare de grail, nutret pentru
cai si leafa pe dorra luni 1).
Astfel se Implinl tradarea lui Mako si a legioanei sale.
1) Beth len, IV, 563-7.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

353

XVII.

Mihai-Voda, cu toate ca nu aflase Inch nimic despre tradarea

lui Basta, dar cunoscand acum puterile nobililor, Incept" cu tot
dinadinsul a se gal de oaste. El chema pe Tanga sine toate ostile,
chiar si p'acele din orasele de margine, precum Ieno, Lipova, Lagos si Caransebes, sub povata lui Andrei Barcsai; scrise Inca si
lui Patrascu a-i aduce o oaste insemnath din Tara Romaneasca.
Afar de acestea, strangea arme, munitii si tot ce erg, de trebuinta pentru un lung rAzboiu 1). Desl el se ggtih de bataie, dar
dorinta lui era statornicg d'a o inconjura. Pentru aceea, el chema
la sine doi preoti, parintele George Vasarhelly din societatea
lui lisus, om bun si predicator de minune, si pe loan Ungvari,
It predicator elocuent at reformatilor din Alba, care stia, adanc
din carti, si Ii trimite p'amandoi la Turda, fiind ei de religii deosebite, sa poata sth fie-care pe langa cei de credinta Ion. Insarcinandu-i a propune pace si iertare nobililor si a i Indemna a-si
nni mai bine puterile impreuna spre a se lupta Impotriva Tureului ; ca dacg el sau soldatdi lui au facut vr'o gresala, s'o spun
do Ltd si slobod ; In sfarsit sa-i incredinteze ca prin cainta for
si milostivirea sa, aceasta rhscoala se va putea ispas1 printr'o
Tesnica uitare. Dar cand acesti deputati sosira la tabara nobililor, nu fura nici ascultati, nici primitd 2).
Intr'aceea Rothalt, urmand poruncile generalului sail Basta, se
apropie de Turda si, afland starea nobililor acolo, porni inainte
cu calarimea sa In tabara Tor, unde fit primit cu marl demonstratii de bucurie 3). El asigura nobililor ca generalul sau, dori-

tor d'a-i ajuta si a-i mantui de tirania lui Mihai, in cinci zile
va veni a se impreuna cu dansii si pentru aceea l'a trimis pe dansul inainte cu calarimea sa, spre a be fi spre slujba pang, atunci.
El apoi trimite rgspuns inapoi lui Basta ca sa-i dea de stire de
ceea ce a fa,cut, si porni vr'o zece sau doisprezece calareti usori
ca sa bath drumul, nu numai spre Alba-Itilia, dar in toate partite, ca sa desoopere undo se afla, atunci Mihai. Doi din acesti
calareti fura prinsi de paznicii acestuia si dela dansii el afla ca
chiar in acea zi Basta trebue sa-s,i Impreune amnia cu a nobi1) Spontoni, 103.-3) Bethlen, IV, 567.-3) Spontoni, 107-8.Dupa Bethlen,

capul acestei calarinii nu era Rothalt, ci Ladislau Pao.

N. MIcescu. Romanti sub Mihai-Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

23

354

N. BALCESCU

lilor 1). Basta in adevgr, pornind dela Maitin, veni la Tasnad,

Indreptiindu-se card Ardeal, pe drumul numit Mesesia, din pricina varului de care se aflg acolo mult,ime sau al ndsipului alb 2);
se .opri apoi putin la orasul Zilah [Zildu], In poalele muntelui
Meszes, la hotarul Ardealului, de uncle, in doug marsuri, sosi la
Cluj cu armia sa si bagajele sale, la 13 Septemvrie. Acl fu primit
cu pompg, de locuitori, cari ii esirg Intru. Intampinare.
Tabara dela Turda se mdrea pe tot ceasul. Trgdgtorul Tamasfalvi, de care am pomenit inapoi, sosi si el cu 400 cararet,i sgqui din scaunul Muresului, laudAndu-se ca a venit nechemat ca
sa dee mans de ajutor impotriva tiranului si ardtand nobililor scrisoarea ce ii trimisese Mihai si a cdrei coprindere am vgzut-o mai
sus 3). Mai venird Inca o seamd, de Sdcui din scaunul Aranyos
[Ariesului]. Acesti Sacui din scaunele Muresului si Ariesului totd ea-

una s-au deosebit simtimintele si cauza de fratii for din celelalte

scaune. Mai iubitori de liniste, ei s'au tinut in veci departe de
revolutdi, tingnd mai adesea de puterea ce li se pared mai legiuita : asa ei au fost cu Andrei impotriva lui Mihai ; pe urmg,
stdturd cu nobilii, cdci acestia se argtau cg sunt supusi Impgratului. In zilele nodstre Inca, ei au tinut pre partea impgratu-

lui impotriva tot neamului for rebelat asuprd-i. Clujenii, si el

vazandu-se In manile armiei lui Basta, trebuirg sg, se supund si
ei a trimite nobililor ostile si banii ce le cerusera. Intr'aceea,
In tabdra dela Turda sbura, in toate corturile vestea sosirei lui
Basta si toti veselindu-se castigard inima si se aratara mai aprinsi impotriva Domnului, incepdnd a strigg, do fat,g, la arme !
si instiintand, la scapatatul soarelui, pe improtivnicii lor, prin descarcari de arme, semn obisnuit atunci la soldatii in tabdrg, in-

focarea for si dorinth d'a yeni la luptd.

Dupg, ce date la Cluj o zi de odihnd ostasilor sdi, Basta sosi
Intro singurd zi la tabara nobililor, departe de doug, mile. El
fu primit cu marl semne de bucurie si salutat cu mare respect
de toate stdrile, ce ii esise Intru intampinare. El tabari dincolo
de podul de pe raul Ariesului, in locul unui sat de curand ars
de Cazaci, numit Keresztes. Indata Stefan Csaki si ceilalti magnati ii deters comanda tuturor ostilor Ardealului, ce erau in numar de douasprezece mil ostasi calari si pedestri si patru tunuri;
') Spontoni, 108. 2) Istvanfi, 463. 3) Bethlen, IV, 568 ; Orteliu, 481.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

355

se supun ei si toti ai for la poruncile lui si 11 Indestuleaza cu

grau si bucatele trebuincioase
XVIII.

Afland Mihai-Voda sosirea lui Basta in tabara nobililor, trimise in aceasta taba'al unul din cei mai dintai boieri si anume
Andrei Postelnicul si pe Luca Trausner, dandu-le trei solii.
Cea dintaia pentru George Basta, caruia ii insdrcina sa-i zica ;
ca, de vreme ce n'are nici o porunch dela Imparatul sa navaleasca
in tinutul sau, sa plece dandu-i pace; sa-si aduca aminte de trudele si cheltuelile sale impotriva Turcilor in interesul crestinatatii

si cu ce greutate a supus Ardealul imparatului, rasturnand pe

cardinalul Andrei, ce avea sprijin si putere in Polonia si Moldova, aceea ce nu ar fi putut face imparatul, de nu era el; apoi ar fi cu nedrept a raspunde la atatea slujbe printr'o purtare dusmana".
A doua insarcinare era pentru nobili, la cari el vrea sa 11 se

zica : ca sa-si aduca aminte ca ei au fost toti in puterea lui

atunci cand a supus Ardealul, ca el ar fi putut a-i ucide pe toti,
dara ca, el fusese atat de milostiv de nu be Midi nici un eau la
sfarsitul razboiului, dar Inca ii pastra in legile si privilegiile lor,
rand, dupd dreptul razboiului, el ar fi putut a desfiinta si nimicnici

toate acele legi si privilegii ; ea el e gata a le da tot ce e drept

si a pastra in armie o aspra discipline ; si ca se mini de ce ei
vor sa se revolteze Impotriva-i, cad trebue sa se gandeasdi ca
Dumnezeu obisnueste a sprijini pricinile drepte".

A treia Insarcinare era pentru ostasii ce it pardsise, carora

puse sd, le zica : ca ei trebue sa-si aduca aminte ca el ii ridicase din st area proasta la trepte mai inalte ; ea el si nu altul,
in Tara-Romaneascd, si Ardeal, le dedese cai, haine, arme si alte
podoabe ce ei aveau ; ca in toate ocaziile el le-a aratat binevointa sa ; ca sub poruncile sale, In Tara-Romaneascd, ei au infrant pe Turd si au castigat reputatie, bogatii si ca, atunci cand

ei se umpleau de dobanda dela dusman, el nu opria nimic pe

seama-i, ldsand tot la dansii si tratandu-i totdeauna nu ca niste
slujbasi, dar ca niste copii ai sai ; srt, se socoteasca impotriva cui
Bethlen, IV, 668-70.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

356

an sh ridice arma si de rusinea cu care vor fi patati pe toath viata

ce le rhmane ; ca pentru dansul, el jura pe tot ce are mai scump

ca se va purth chtrh dansii cu bine si cu dragoste ca si mai

nainte, de se vor intoarce la datoria for ".
Dar, cand deputatii sosirh in tabara, nu li se dete voie d'a
arath in public aceste propuneri.
Dar Mihai nu-si mai faced acum iluzii asupra dusmanilor pi,
in vreme ce astepth intoarcerea acestor deputati, de sarg el se
gateste ca sa porneasch Impotriva nobililor si a lui Basta. In
noaptea Inaintea zilei in care era sh lash din Alba-Iulia, el vazi.i.
In vis o mare si groaznich furtunh, care se Odic& despre Turda,
se opri si se sparse tunand groaznic d'asupra Albei ; pe urma
trdznetul 11 izbi pe el Insusi. Minunat de acest vis si desteptandu-se rhea," veste, Mihai sari din pat, aprinse o lurnamare si porunceste sa vinh indath la dansul Pancratie Sennyei, Stefan Bodoni si vr'o catd-va din cei mai de chpetenie boieri. Acestia, alergand lute, gasirh pe Domn turburat foarte de visul ce avusese, pe care it desthinui si lor, spunandu-le ca aceasta ii prevesteste nenorociri. Cu greu boierii izbutirh a-1 linisti 1). Urma
ne va arhth ca acest vis fu, vai! cu prisos profetic.
XIX.

A doua-zi Mihai, ridicand tabara dela Alba-Iulia, dete porunch

armiei sh se aseze dela vale de orasul Aiud (Enyed), in c.ampia numita Tinod 2). inteaceeasi vreme Basta, dupa ce dete o zi de repaos

ostilor sale, obosite de iutimea cu care venisera la Turda, in 16

Septemvrie 3), impreunh cu oastea nobililor, ridica tabara dela
Keresztes si merse de o asezh intr'o cam pie udath de raul Mures din tinutul Moros-Uivar 4), pe care Mihai o dedese Banului Mihalcea5). De acl, In dimineata viitoare, 17 Septemvrie a),
randuindu-si armia de bhtae, porni impreunh cu toate bagajurile sale spre Aiud, cu gand d'a thbdri in mai sus numita campie Tinod ; dar, afland ch, Mihai l'a intrecut in ocuparea acestui
loc, el se opri laugh satul Mirislhu. El intampina aci pe Mihai
cu tabara asezath intr'o campie alaturath, numita Hollmaros 7).
.dethlen, IV, 570-4.

2) Idem, 575.

3) Spontoni, 108; Tarducci;

Orteliu, 481. 4) Bethlen, IV, 575. 6) Idem, ibid.

7) Bethlen, IV, 575.

www.dacoromanica.ro

0)

Spontoni, 109.

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

357

Mirislaul e un sat doug, leghe dincolo de Alba-Iulia 1). El e

asezat in capatul de dincoace al unei campii fungi de cease mile
aproape, dar de o largime mai mica, fiind tarmurita" de o parte

dd munti, iar de cealaltg, de Mures, rau plutitor care din tam

Sacuilor trece prin mijlocul Ardealului, soseste la Lipova in Banat

si se varsa in Tisa. Astfel in unele locuri largimea campiei e de

un mil, in vreme ce de ce vine incoa spre sat se stramteaza,

de ajunge de o jumatate mil Inca si mai putin. Satul era asezat astfel intro dealuri si raul Mures, incalecand drumul cel
mare, care pe la poalele dealurilor duce dela Alba-lulia la Cluj.
Din coace de sat se intindea o campie cultivate de marimea unui
mil, care e sfarsita de un parau adanc mutt, ce din dealuri se
varsa in Mures. Pe acest Oran era, un pod, pe undo drumul cel
mare si alto doua mai mici, unul din sat si altul dela Mures, tree
spre Alba-Iulia 2). Dincoace de acest pod si parau era tabarit Mi-

hai. El lasase dela corturi la parau numai atata loc cat ii era
trebuinta pentru piata de arme spre a-pi manul armia 3). Era
pozitia taberii noastre atat de temeinica si in loc asa de bun,
incat nu putea, avea a se tome do nimic si nici un chip nu era
ca vrajmasul sa ne poatg, izbi sau sill la batae fare voia noastra 4), caci aripa dreapta, care era despre raul Mures, era ocrotitg, de o mare padure, care si dansa se ocrotia de zggazuri
si tarmurile ramlui ; la aripa stanga se inaltau necurmate dealuri si munti, caci incingeau pang, si spatele taberii noastre ;
spre a trece printr'acei munti nu se putea deck printr'un urcus,
care era o poteca stramta si aceea foarte bine pazita si cu tunuri intarita ; in frunte era paraul adanc de care am pomenit.
po al carui stramt pod, care si el lezne se putea fupe, anevoe
si cu mari perderi ar fi putut trece stile dusmane. in tot bungul acestui parau, Mihai asezase baterii de tunuri 3). El trimisese inc 'a dincolo de Mures, pe un deal nalt langg, satul Gombas
[Gambasul], trei sute calareti spre a observe randuiala ostilor
dusmane si ce faceau ele 8).
Vazand ca dusmanul inainteaza spre satul Mirislau, el scoase
1) Dupd Tarducci, iar dup.a. Istvanfi, trei mile de Alba. Lucrul trebue verificat, caci pe carte este mai mult.-2) Spontoni, 109; Tarducci.
2) Spontoni, 109.-4) Idem.; Istvanfi, 463; Bethlen, IV, 576.-5) Spontoni,
109; Tarducci.-6) Bethlen, IV, 575.

www.dacoromanica.ro

358

N. BALCESCII

din tabard o trupa de doua mii calareti poloni si ii trimise

dincolo de sat spre a recunoaste ostirea dusmanului 2). indata
aceasta trupa inhata o Lupta cu avangarda dusmana, compusa
din calareti ardeleni sub comanda lui Stefan Csaki. Lupta tinii
cat-va indoita, cad cand unit child altii dovedeau si din nou se
intorceau la luptd 3). Afland Basta de aceasta lupta, ce se urma la
avangarda, impreuna cele dou'd regimente nemtesti, al lui Pezzen

si eel din Silezia, facand dintr'insele un batalion mare, ca un

lung patrat, cu doua manici de cinci sate muschetari fie-care, si
in mijloc puse pe sulitasi, lasand desert atata cat incapeau cele

cease tunuri de campie, pe care le puse acolo en munitiunea

lor, tarIndu -le pedestrimea cu manile. In aceasta randuiala., des-

chizandu-i cealalta oaste drum, inainta acest batalion pans la

cele dintaiu osti de la avangarda, unde luandu-si pozitie inteun
loc inaltat, vazif pe Poloni, stand formati in seadroane, in campie, putin departs de sat, nehotariti ce sa faca. Indatd, la un
semn dat, se deschise in doud aripi fruntea de suliti a batalionului si tunurile se slobozira drept in Poloni, doborind gloantele atati oameni si cai, incat ceilalti, spaimantandu-se, cazura
in confuzie si neoranduiala. Fara a le lash vreme a se dezmeteci si a se pune la randuiala, Basta inainta spre dansii cele
doua, milnici de muschetari care Incepura a slobozi focuri in Poloni, ?meat acestia flied siliti a se trage inapoi. In retragerea lor,

el pusera foc de patru colturi satului Mirislau, pentru ca dusmanul sa nu se poata aseza, intr'Insul. Dincoace de sat ei deters peste o teats de husari unguri cari trecusera gandind sa-i
iea pe Poloni pe la spate; dar fura ei prinsi in mijloc, de Poloni

de o parte si de alta de o teats trimisa de Mihai In ajutorul

Polonilor ; astfel acesti husari fura toti snopiti acolo, faca ca
Basta, care privet, aceasta macelarie, sa voiasca, a le da ajutor,
prieinuind ca fara porunca ei se dusesera acolo 4).
XX.

Ungurii, vazand aceasta, izbanda a lor sai,

luara, mult asupra-le si voiau ca Basta sa uneasca indata puterile lor spre a izbi
tabaralui Mihai. Stefan Csaki cu loan Miklos si vr'o Cati-va magnati
1) Spontoni, 109.Dupa Bethlen insa era o trupa de Cazaci.-2) Spontoni, 109. 3) Bethlen, IV, 576 4) Spontoni, 110.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

359

se dusera la Basta ca sa-i spuna aceasta dorinta a nobililor si a soldatilor lor. Basta Ie raspunse ; Gaut la asezarea locului si \Tad ca
Voevodul si-a pus tabara intr'un be prea tare, Inca nu-1 vom putea,
trage spre bataie fara a perde multi d'ai nostri ; pe langa aceasta
se apropie seara si vremea d'a ne bate a trecut astazi. Voevodul
intrebuintRaza, mestesug, deci trebue a lucra impotriva-i cu multa
minte. Cu toate acestea, de socotiti ca trebue sa incepem astazi
bataia, nu stau impotriva; cad chiar cand aceasta parte a armiei

imparatesti ar perl, Cesarul, prea milostivul meu stapan, mai

are si alti ostasi multi; dar daca fereasca Dumnezeu ! vom
fi biruiti, cea mai mare primejdie va amerint,a pe voi si aceasta
tars ce va cadea in peire. Socot dar ca e bine sa petrecem in
liniste noaptea viitoare si nadajduesc ca Voevodul se va trage
in aceasta noapte sau, de va avea gaud a se bate, el va veni
spre noi. Pentru aceea, gandesc sa, asteptam ziva de mane, care
nadajduesc ca ne va fi fericita". Acest sfat al lui Basta fu primit de tot! 1). Cereau unii dela Basta ca sa intre in sat sa, caute
a stinge focul si a-si aseza acolo tabara; dar, din mai multe
pricini, mai ales din iutimea focului ce era anevoe de stins, Basta
nu primi. El isi aseza, ostirea dincolo de Mirislau, la apus, aproape

de sat, intr'un loc care, parte se intindea in ample, parte se

urea frumos pe deal. El desparti din oaste trei trupuri mari de
garda, asezandu-le la cele trei intrari ale satului, de catra tabgra noastra : unul de Unguri, in varful unui deal, unde era o
biserica ce domina satul, altul de Ardeleni, dincoace de sat, langg
drumul cel mare, si al treilea, alcgtuit de toata pedestrimea Rem-

teasch" si de toata, artileria, sub comanda strejarului generalmajor contele Tomaso Cauriolo, Brescian, pe malul Muresului, d'a

mama stanga, care era vecin de tabara noastra d'o bataie de

tun. Acolo ridicara Nemtii o tabie intre rau si sat si deodata,
ambele parti incepura a tuna una asupra celeilalte 2).

Pe la cea dint'ai mutare a sentinelelor de noapte, prinserg

Nemtii patru din cease Romani; cari, cu nesocotita, indrazneala,
vrand sa calce vr'o sentinelg, cazura intr'o cursa pusg de contele Cauriolo la povarnisul raului. Ei Rug indata dusi la cortul
lui Basta si amerintatd de dansul cu streangul, de nu vor marturisi adevarul: spusera, ca dincolo de parau e tabarlt Mihai cu
1) Bethlen, IV, 577-8. 2) Spontoni, 110; Tarducci.

www.dacoromanica.ro

360

N. BALCESCU

mai mult de treizeci mii luptgtori si patruzeci tunuri mari si

de campie, si ca din ceas in ceas asteaptg pe fiul sau Patrascu
cu deosebit ajutor 1). Desl acesti prinsi, sau din nestiintA sau din
nevointg, nu spuserg adevdrul despre numdrul ostilor lui Mihai,
dar era adevdr numai cg Mihai addsth pe fiul sau. Aceastd pri-

cing faced pe Mihai a nu se prea grab]. la Wale. Vdzand cg.

dusmanii stau linistiti, isi inchise si el ostile in tabard, asteptand ziva de a doua-zi sa vadg ce va face dusmanul.
XXI.

Pe la miezul noptii aceleiasi zile (17 Septemvrie)1nsd, el chenig

pe unul din cei mai viteji cgpitani ai sai, Petre Armeanul 2), si
11 trimise in tabara dusmang cu carti cgtrg Basta si Unguri, in
care el lug de martori pe eel Inalt si pe toti Sfintii : cg el nu
este pricina acestei nenorociri pentru crestini ; ca acest foc nu
s'a aprins din greseala lui, ci din neastampdrul si rgutatea a
doi trei nobili numai ca el nici a gandit veodatd sa ajung.a.'
treaba la o batalie Intro crestini, l'acea cruzime d'a-si vgrsh sangele intre dansii ; cg de vreme ce el e credincios Impgratului,
ce can', Basta en ostile impdratesti in tabdra rebelilor? intoarcg-se dar toti mai cdtra dansul si meargd cu totii sa batg Timisora
sau sa se lupte cu Turcii, on unde ii vor ggsl ; ar fi acesta crestinesc lucru d'a nu trage sable intre sine; ar fi aceasta slgvit
pentru maiestatea sa impdrateascg".
Basta si Ardelenii rdspunserg indatd lui Mihai : cd mai inthin ei nu-1 cunoscuserg ; cg si for li se pdreh crud lucre d'a

vgrsh atata singe crestin, on si care parte ar triumfg ; dar ca

e prea tarziu spre a da un rdspuns hotdrit intr'o pricing, asa de
Insemnatg, pentru care trebuih sfatul si chibzuirea tutulor stdrilor; cg vor face aceasta noaptea si ca a doua-zi des de dimineata ii vor da rdspuns" 3). Acest rgspuns era inseldtor, cdci nici
1) Spontoni, 111. 2) Idem; Tarducci. 3) Bethlen, IV, 578-80.Bupa
Spontoni si Tarducci, Basta dete lui Mihai prin Petre Armeanul un raspuns foarte obraznic: zise sa lase indata Cara Ardealului si sa se traga
in Tara - Romaneasca, fagaduind a nu-1 supara in retragerea sa ; ca
dup'aceea, puse pe Petre Armeanul sub paza pand it scoase din tabard.
Mihai, auzind [acestea], foarte se manie si cu vorbe de amerintare si de
dispret porunci, cu toate ca era Inca noapte, sa zica din trambite si din
tobe, obstind batalia pe "dimineata.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

361

o hotarire nu luara Ungurii, nici raspuns nu deters lui Mihai

a doua zi de dimineata. Ei it facura numai spre a hrani In Mihai aces fatala nadejde ce mereu avit ca va puteh a yen' la pace
si a se feri de bataie.
Mihai inteadeva'r o voia aceasta din toata inima. Fie oarba-i
incredere in Austria si dorinta nenorocita ce pururea a avut d'a
se arata credincios Card ansa ; fie aceea letargie morals care
stapaneste mintea unui om mai mare si ii intoarce toate pasurile in greseli, cand Provedinta a hotarit surparea lui :Mihai
era indoitor, nehotarit, fara, vointa statornica. El se lupta cu
inima pe jurnatate, zice biograful sau, caci nu voia a se bate cu
Nemtdi ca sa nu se arate tradator" 1). Apoi nici tin minut nu fu
mai critic, mai insemnat in viata lui ca acesta. Nici-odata ca
acum el n'avusese nevoe de a desfasura, cele mai din urma puteri ale sufletului sat' ; nici-odata nu fu el mai molt indatorat
a birui. Biruit, era pentru dansul o ruing completa, dupa cum
si fuse. Biruitor, el scapa, de ()data si de legaturile sale cu Austria si de acelea cu Ungurii. Aristocratia ungureasca perih pentru totdeauna in Ardeal si aceasta Cara, cu peirea Ungurilor si
a Sasilor, ramanea o t,ara, ales romaneasca. Austria, amerintata
de Turci, neavand alts, armie spre a-i opune, s'ar fi vazut silita
a lash on ce pretentii asupra Ardealului si a partilor ce se in
de dansul si a recunoaste independenta noului stat romanesc.
Polonia n'ar fi mai indraznit atunci a ne supara, sau, deli o Mcea, Mihai ar fi cazut asupra-i cu toate puterile sale, cu farmecul numelui sau de nebiruit, cu simpatiile ce avea in populatiile
ei, si amar de dansa! De atunci, natia romans, Inconjurand toate
nenorocirile ce o bantuira In urma, s'ar fi constituat in intregimea drepturilor sale, in unitatea si libertatea sa si s'ar fi apucat a Indeplini, cu putere mare, misia de liberare si de civilizare ce Provedinta i-a menit in orientul Europei. Cats marire,
cite glorii si fericiri o ar fi intampinat in aceasta. tale ! 0 biruinta,
si toata, aceasta, visare, tot acest frumos ideal national, de atunci se Infiinta, !
XXII.

A doua-zi dimineata, 8// 18 Septemvrie, Mihai nu se misca din

tabara sa, hotarit find a astepta in acel lot, puternic intarit de

i) Stavrinos.

www.dacoromanica.ro

362

N. BALCESCU

nature, sigur fiind ca va zdrobi pe dusman de s'ar ispiti a trece

paraul spre a-1 izbi 1). Generalul Basta in aceeasi dimineatal isi
destinse armia in randuiala de batalie, [sub forma] lunara, dincoaci
de satul Mirislau, in campla cea cultivate, cu hothrire statornica a
inhata lupta cu Mihai 2). Neincrezandu-se Insa numai pe aratarea

Ungurilor, cari pretindeau ca e foarte lezne a trece paraul, vrit

sa mearga a vedea, locul cu chiar ochii sai. El se asigura atunci
de primejdia invederata la care s'ar expune de ar izbl pe Mihai

in acel post bine ocrotit, atat de paraul anevoie de trecut ce

apara fruritea si o parte din flanc, cat si de o Inaltime din mana
stanga, de undo artileria matura, tot locul coprins Intro tabara
lui Mihai si sat 3).
Spun ca, privind aceasta, Basta Increti spranceana si zise :
Prietenii ma faceau s flu acum sac-mat, din dorinta ce au de
a-si razbuna, de nu catam lucrul eu cu ochii mei", (land a intelege pe Unguri, cari ii zisese ca e lezne si comoda trecerea
paraului 4). Deci, armat si chlare cum se afla, el chema sfatul
de razboiu si cu bone cuvinte dovedi primejdia la care s'ar ex-

pune armia lor, de s'ar ispiti a trece paraul spre a izbi pe ai

nostri, incheind ca era, de trebuinta a face alt-ceva. Parerea lui era

ca sa se traga inapoi putin, [pentrudca Mihai, inselandu-se de

prefacatoria acestei fugi parute, se va lua, in urma -le si va perde
folosul ce ii da acea cetate a locului. Ungurii raspunsera l'aceasta Were cu inima rasculata: ca e lucru foarte necinstitor si va-

tamator de a face o retragere in fata unui dusman numeros si

indraznet ; cad a se retrage, spre a se feri de bataie, dupe parerea locului, nu e alt decat a fugi si
rupe insusi oastea,
taind inima la ai sai si marind-o la dusman ; ca parerea for era
ca, nesocotind acea mica greutate, cu vitejie sa treaca raul, izbind pe dusman, sau sa-1 inchida In acel post undo se afla
asteptand o ocazie priincioasa de a se lupta 5).
Basta se sill sa be dovedeasca ca aceea ce propune el nu e
retragere, nici mai putin vr'un fel de fuga, ci o stratagema miMara spre a scoate pe dusman din acel loc ca o cetate, asigurandu-le ca el cu Nemtii sai se va pune la ariergarda spre a nu
pierde nici un om 6).
1) Spontoni, 112.-2) Idem, ibid.-3) Idem, ibid.; Tarducci.-4) Spontoni,
112. ') Idem, 112-3; Tarducci.-9 Tarducci; Spontoni, 113.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

3(i3

Se face, acest sfat de razboiu, cum s'a zis, in campie si calare, facand toti capii un cerc imprejurul lui Basta, catand a-1
pazi de loviturile tunurilor romanesti, grindinand din toate partile, indreptate fiind intr'acea parte de capul tunarilor lui Mihai,
un Italian dela Mantua, anume Vincenzo. tntr'aceea un soldat
ungur, doritor d'a afla si el ce era hotarit in sfatul de razboiu,
apropiindu-se de cerc, tinandu-si coiful in mana, iaca o lovitura,
de tun, Indreptate la semn spre a lovl in acea adunare de ofiteri calari, sboara acelui soldat coiful din mana fare a-1 rani nici
pe dansul nici pe cal, care indata se puse pe fuga, trecand ghiuleaua alaturi cu cotnitele Camil Cauriolo, care intr'acea parte inchide a ocolul sfatului, cu primejdie de moarte pentru el. Aceasta
imprejurare facie ca sfatul se sparse de data, tarindu-se si Ungurii in grabs catra parerea lui Basta 1).
indata, ridicand strejile, tragand tunurile dupa fortificatii, scotand pedestrimea din preajma satului si puind foc la sat 2), indreptara avangarda tetra un pod peste Mures ; dupe aceea,4 venia tot bagajul cu alte care, apoi toata pedestrimea si calarimea
din Ardeal, deosebind dintr'insa numai doua mii calareti spre
intarirea avangardei, la care ramase tunurile si toata pedestrimea si calarimea germane, impreuna cu Basta si cele do a, cete de
muschetari, patru companii de calarime de rand din Ungaria de
sus si compania de Valoni, garda sa, avand Inca cu sine mai
multi nobili cavaleri nemti, unguri, francezi si italieni 3). inteaceasta randuiala, toata armia se Indrepta Gated satul Decs, de unde
venisera ill trecuta zi 4).
XXIII.

Des-de-dimineata Mihai, esind din tabard, isi intocmise armia

si astepta, s vaza ce face dusmanul, cand strejele si spionii ii
raportara lui ea tabara dusmanului s'a ridicat si ca merge acum
inapoi spre partea de unde a venit. intru'ntaiu lui ii venia cu
grew a crede aceasta, dar vazand ca asa era, Isi inchipui fatale orbire!ca iateadevar Basta fuge 5) si zambind zise: Uncle
fuge canele de Italian ? Nu stie el ca in tot locul it voiu ajunge"? 5)
1) Spontoni, 114. 3) Bethlen, IV, 583. 3) Spontoni, 114 ; Tardueci.
4) Bethlen, IV, 584.-5) Spontoni, 115.-6) Idem.

www.dacoromanica.ro

364

N. BA.LCESCI3

Deci 1ndata, pardsind postul sau atat de sigur, se puse in goana

dupa, dusman cu mare furie si nu cu mai pitting neoranduialal).
Indoindu -se Insa ca nu va putea, ajunge pe dusman la vreme en
toata oastea, el porni inainte o mare parte din calarimea sa, cu
cite -va trupe de Cazaci, ca sa recunoasca pe dusman si sa-1 supere si intarzieze in retragerea sa. Dar tole doua, cete de muschetari, cari se pried in loc, schimbandu-se cand una cand alta
In lupta, ajutate de artilerie si de calarimea usoara, tinit in departare pe calarimea noastra.
Dusmanul Insa. din pricina acestor izbiri, se tragea incet si
aceasta placed, lui Mihai, doritor sa soseasca Insusi cu toata oastea,

spre a se destinde de batae dincolo de Mirislau, in acea spatioasa campie, crezand mereu ca dusmanii fug de o Intalnire.
Basta 'MA, incept a se misch si mai ineet ca sa Insole pe Mihai, dandu-i nadejde ea 11 va putea, ajunge si departandu-1 de sat

cat ,putea mai mult. Inima lui salta de bucurie, cand vazh ca,
dupa ealarime, ies din sat si carutele de artilerie romaneasca,
semn ca Mihai, parasind cu total postul sau, inainta cu Coate pu-

terile sale. El isi insemnase din nainte un be bun si destul de

mare care in parte, putin cafe putin, frumos se ridica, ra,manand Inca pentru calarime destula campie. De acest loc apropiindu-se, Basta intorcandu-se privia, miscarile lui Mihai 2).
Acesta, crezand mereu ea dusmanul fuge si dorind foarte d'a-1

ajunge la timp, silia pedestrimea la drum si tot Intr'o vreme

porunci sa-i aduca Inainte un cavaler ungur, ce fusese prins,
anume Balthazar Bornemissa, caruia Mat multe intrebari despre
persoana lui Basta, de dansul bine cunoscuta, zicandu-i earn in
gluma : de crede el ca Basta it va astepta sau ca, fuge intins la
Casovia. Bornemissa raspunse laudand talentele ostasesti ale lui
Basta si adaogind ca crede ca, el va prim' bataia si ca aceasta
retragere nu e fara vr'un mister. Mihai fu foarte vesel I'aceste
cuvinte, aratandu-se cu mare dorintA de a se bate 3) si, ajungand
in campie ca la cinci sute pasi dincolo de Mirislau, porunci armiei a se opri In loc si a se intocmi in randuialii, de bataie 4).
Basta, vazand aceasta, so opri si el cinci siite de pasi departe
de Mihai 5), langa satul Does si isi intoarse toata, armia spre
1) Spontoni, 115; Bethlen, IV, 584.
3) Spontoni, 115.-1) Tarducci. -5) Idem.

2)

Spontoni, 115; Tarducci.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

365

dansul1). Bagand de seams Mihai ca dusmanul se uprise in loc

si pentru intaiasi data banuind ca fuga lui fusese poate o stratagems, se urea pe un deal, vecin ca sa vaza ostirile lui si zise
catra Andrei Barcsai, generalul sau: Ce gdndesli ca vor dusmaniz" ?
Vor sd des bdtalie", raspuase acesta. Atunci Mihai,
din non stapanit de indoirile si nehotaririle duhului sau, ii zise
Set facem pace cu, ddnsii, domnule Barcsai".
,,E can tarziu
acum, stralucite Doamne,
raspunse acesta
pune+ platosa,
randueste soldatii de beitdlie si sci ne pregatim de lupta" 2).
XXIV.

Indata Mihai se puse a-ei intocmi stile de batalie 3). El Mat

din toata armata o singura frunte de o potriva, destul de indesita pentru Ingustimea campiei, intinzandu-se dela dealuri
'Ana in rapa raului Mures 4). In aripa dreapta, incepand dela
Mures, veniau mai intaiu toti Cazacii, care erau arcasi si archebuzieri calari, impartiti in 4 scadroane, langa care veniau dour],
scadroane de lanceri Romani 5). I\ umarul acestei cete de cardreti rornani si cazaci se urea la 4 500 si erau comandati de Stefan Tahi, care arsee Aiudul, si de Francisc Lugasi 8). Alaturi en
calarimea venia un batalion mare de pedestrime de Sacui, Sarbi
si Romani, avand in frunte patru tunuri mici, ocrotit din par-

tea stanga de un alt scairon de lanceri poloni si moldoveni.

Poste toata aceasta aripa dreapta era mai mare Baba-Novac, eel
mai intaiu general al calarimei, .om, zice Spontoni, dell batran,
dar cu mare foe si curagiu si cu o deosebita experienta" 7). La
aripa stanga, care era tarmurita de munte, venia, ramasita calarimei, impartita in cinci scadroane 8), in numar de patru mii,
Romani, Sarbi si Sacui, a caror capi erau George Budai si Petre
Odobasa 8), impartita la laturile a doua alte batalioane de pe-

destrime sacuie, romani, sarba si moldava, care era intarita

cu cite -va tunuri de campie; astfel ca aceasta aripa se sfarsia
Intinzandu-se incovoita pe drumul eel mare ce ducea la Alba Iulia 10). Toata cealalta artilerie a ostilor dintr'aceasta parte [fu
1) liethlen, IV, 581 2) Idem, ibid.. -3i Idem, ibid 4) Tardu
Spontoni, 115 6) Spontoni, 115; Tarducci.
0) Bethlen, IV, 585.
7) Spontoni, 115. 8) Idem, 116. 9) Bethlen, IV, 585. ") Spontoni, 116.

www.dacoromanica.ro

366

N. BALCESCU

asezataj pe drumul eel mare, inaintea liniei de Wane 11). in centru

veniau cate-va mii de pedestrasi sacui, comandati de Pancratie

Sennyei, Stefan Bodoni si Andrei Barcsai 2). Ad era si Mihai cu
o trupa stralucita., alcatuita de boierii sai si de toata acea nobilime ce fi ramasese credincioasa in Ardeal si care II insotia
din Moldova si Polonia 3), dar, pre obiceiul sat], el nu sta la un
loc, ci moron alerga printre deosebitele randuri 4). in dosul acestei linii, ca rezerva, veniau, sub George Farcas, caruia de putin
timp Domnul II luase comanda cetatdi Lipova, trei mii calareti
sacui si un numar insemnat de tarani pe jos, Romani si Sacui,
pe cari Mihai ii armase cu pustile ce ii trimisese imparatul Rudolf, cum si o seams de Sarbi, cari cu putin mai nainte parasisera Cara turceasca si venisera in mare numar a se aseza in Ardeal.
Scopul lui Mihal era, dupa cum spun Ungurii, ca, nimicnicind
pe Ungurii Ardealului, sa.i puns in loc, trimitand si o parte in

Tara-Romaneasca, in locurile pustii. In urma acestora veniau

opt sute gvardisti pe jos, sub comanda ungurului Matei Gyarmathy 5). Numarul ostirei lui Mihai, dupd marturia chiar a istoricilor unguri, se urea aproape la douazeci si doua mii oameni5)
si 27 tunuri, marl cu mici, dupa. Tarducci, iar dupa Bethlen
treizeci si doua tunuri. Erau acesti ostasi ai lui Mihai din eel
mai de rand ce avusese, caci ostile cele mai bune se allau in
Moldova si in Tara-Romaneasca. Natura acestor soldati era astfel Na ei nu-si tineau bine sireagul si ca, dau intro parte si intr'alta, dupa cum le venia, fara nici o randuiala. Aci intr'o saritura se azvarliau prea departe si apoi [aci] se trageau inapoi 7).
intocmindu-si astfel ostile, Mihai le tint un cuvant, le lauda
mult 8), porunci la doua mii pedestrasi archebuzieri sacui alesi
sa, se urce pe eel mai vecin deal, ce se ridica laugh drumul eel
mare 2), si dete semnul de Wade. Soldatii raspunsera cu marl
strigari 10) si tunurile dela cele trei batalioane si dupa drum Incepura de data a tuna si a grindina asupra ostirei dusmane 11).

1) Tarducci. -- 2) Bethlen, IV, 585. 3) Spontoni, 116. 4) Bethlen, IV,

585. 5) Idem, 586..-6) Istvanfi, 464.Bethlen insa o face de 25 mii, iar
analitii italieni exagereaza si mai mult, urcand armia peste numarul
de 30 mii.-7) Bethlen, IV, 586.-8) Idem, ibid.-9) Idem, ibid.; Spontoni,

116.-10) Bethlen, IV, 587.-11) Spontoni, 116.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

367

XXV.

Basta, catand intocmirea armiei lui Mihai, isi intocinl si el pe

a sa intr'o singura frunte paralela la a lui 1). El aseza in capatul aripei drepte, asupra drumului cel mare, un scadron de
pedestrime din Ardeal si Ungaria2). Alaturi venia o ceata de
doua mii calareti lancieri, sub comanda lui Stefan Csaki, Ladis-

lau Petke si George Mako 3). Dupa dansii veniau pedestrasii

sacui din scaunul Muresului, pedestrasii Clujeni si Bistriteni,
avand de cap pe Francise Turi 4). Apoi venia o ceata de o mie
cinci sute calareti raiteri din Silezia, sub povatuirea lui Melchior
Rottowitz si loan Seprawitz. Presto toata aceasta aripa era cap
mai mare Stefan Csaki 5). La aripa stanga, pe rapa Muresului,

stau doua cete de lancieri ardeleni, langa care era intr'o eeata
calarimea lui Propostvari si in coasta ei un scadron de pedestrime din Ungaria si Ardeal, comandata de Sigridie Prunitz
Moravul, flancuita de calarimea ungureasca din Ungaria de sus,
comandata de Ragozzi; !tiga care venia, un alt escadron de raiteri sub povaltuirea lui Balthazar Rottowitz, var al lui Melchior 0).

In centru venia batalionul de cloud regimente de pedestrime

nemt,easca, comandate de colonelul Ioan-Henric Babtist Betz 7),
avand cati-va calareti armatd usor sub poruncile lui Stefan Petki 8).

Intre centru si aripa stanga sta Basta cu cei o suta Valoni alesi
si en cavalerii straini 9). El tined de rezerva cele patru companii
de rand de calarime nemteasca din Ungaria de sus, comandate
de Rothalt, punand in acest scadron si stindardul imparatesc,
tInut de un june cavaler ungur 10). Tot inapoi veniau Inca doua
sute calareti sub poruncile lui loan numit Cel-din-urma 27). loan
Tamasfalvi, cu patru sate calareti sacui din scaunul Muresului,
si Mathei Pereset, cu cite -va mii de Oran', inconjurau Invaluind
toata. armia 12). In sfarsit artileria fu asezata inaintea centrului,
pe partile cele mai ridicate ale campiei 13). Pe un car se vedeh
stand George Borbely, stralucit prin biruintele castigate la 1595
asupra Turcilor, la Lipova, Cianad si Ien6. Neputandu-se sluji
1) Tarducci.Spontoni arata cu gresala ca. Basta dete liniei sale de hatalie o forma lunara. 2) Tarducci; Spontoni, 117. 3) Bethlen, IV, 586;
Spontoni, 116.
6) Idem, ibid .;
4) Bethlen, IV, 586. 5) Spontoni, 116
Tarducci.
7) Idem; Spontoni, 116; Bethlen, IV, 586. 8) Idem, ibid.0) Idem, ibid,; Spontoni, 116. 10) Idem, ibid.
11) Bethlen, IV, 586.

12) Idem, ibid. ") Spontoni, 116; Tarducci.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

368

cu manile si picioarele sale din pricina reumatizmelor articulare

de care suferia, el fusese poftit a std privitor al luptei, sfaturile
lui fiind foarte pretioase 1).

Ostirea toata a lui Basta cu a Ungurilor se urea, dupa istorich unguri, peste nurnarul de optsprezece mii 2), iar dupa
Spontoni, panegiristul lui Basta, era de douazeci mii, din care
dousprezece mii pedestrime de deosebite natii, dar toti de o vitejie incercata, opt mii calarime si trei tunuri de baterie si douasprezece de campie 3).

Astfel Intocmind armia, Basta dete semnul de bataie, In numele lui Isus-Maria 4).
XXVI.

Era, dupa amiazi cand incept]. bdtalia 5) printr'o furioasa puscarie din ambele parti. Artileria dusmanului ne supara putin,
precum si pustile noastre pe dansul; dar artileria noastra dupa
drum II vatama greu 6). El se clatise din loc si se apropie cu pas
inset spre linia noastra, care std frumos neclintita asteptandu4 7).

Artileria noastra urma, furtunand de peste toata linia cu mare

pagubd a dusmanului si i-ar fi pricinuit stingere multa, dad. nepotrivirea locului nu-i slujia pe alocuria de zid de aparare impotriva ghiulelelor, care se ingropau In pamant. Atunci, dintre
vrajmasi, pert izbit de o ghiulea de culevrina Stefan Beseny,
unul din cei mai insemnati nobili unguri 8).
Pe la doua ceasuri dupd amiazi 9), desperarea dusmanilor de
pustiirile ce be faced artileria romans asezard pe drum inspira
strejarului-maior general Cauriolo o idee fericita, care hotari
soarta baraliei. El se infa"tisa inaintea lui Basta si ii zise ca el
se leagd ca, cu o build mans de muschetari alesi, va putea pune
mina pe artileria dusmana asezata pe drum, care atat de van',
matoare este armiei lor. Placu lui Basta aceasta propunere si
Indata scoase din randuri trei sute din cei mai buiii muschetari
si ii dete lui Cauriolo. Aceasta apuca cu vr'o cincizeci pasi mai
nainte de aripa dreapta si, luandu-se pe langa dealuri, ascuns
2) Istvanfi, 464; Tarducci.Din istoricii unguri
1) Bethlen, IV, 587.
Bethlen numai, cu exageratie, scade armia la 12 mii oameni -3) Spontoni,
114.-4) Idem, 117. -5) Idem, 119.-6) Bethlen, IV, 588.-9) Spontoni, 117.8) Bethlen, IV, 588. 9) Tarducci.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

869

si aparat de cotiturile lor, inainteaza repede asupra gvaraei de

Sacui si Sarbi, ce era lasata spre apararea artileriei noastre 5).
Mihai, vazand acea ceata de muschetari inaintand cu hotarire,
se indol de vreo stratagems si perunci la cel mai vecin scadron de lanceri, in numar de trei mii calareti, ca sa impresure
pe dusman, izbind in coasts pe muschetarii povatuiti de Cauriolo.

Basta Insa vazii acea divizie de lancieri stand gata a se pune

in miscare si, banuind menirea lor, porunci lui Melchior Rottowitz ca cu toti raiterii sai sa grabeasca a intampina pe Iancierii nostri si a-i izbi cand se vor misca, pana a nu apuca ei
a izbi pe muschetari. Intr'aceea artileria romaneasca isi urma
pustiirile sale in randurile dusmanului. Inca si cei doua mii archebuzieri sacui, ce se aflau asezati pe Inaltime, vazand ca dusmanii lnainteaza, spre dansii, slobozira asupra-le toti Intr'una
un foc de rand; dar putin 1i vatamara, cad nu masurasera bine
distanta si erau la vreo doua sute de pasi departe de dansii. In
acelasi timp se misca inainte si acel divizion de lancieri mai sus
pomeniti, in care Mihai pusese nadejdea si de cars Basta foarte
era in grije; dar pan'a nu ajunge a izbi pe muschetari, pe care
i-ar fi zdrobit cu totul, Melchior Rottowitz se grab! a sprijini
furia lor, impresuramdu-i cu raiterii sai si, dupg ce se taiara unii
cu altii cat-va, furs lancierii nostri respinsi inapoi.
intr'aces't chip, scapand muschetarii de izbirea lancierilor romani, navalira spre paznicii artileriei noastre. Acestia, din pricina norilor de fum si de pulbere ce intunecau pana 1n departare aerul, nu vedeau apropierea dusmanului, cand acesta, ajungand la bataie, Incepit a trage Intr'Insii, luandu-i pe la spate.
Astfel izbiti, fara veste si fiind In mai Rutin numar, paznicii artileriei tot ce facura spre apararea lor fu zadarnic si mai toti cazura morti peste Gargle artileriei, care pica astfel in manila dusmanului. Indata Cauriolo porunci de intoarse gurile tunurilor,
astfel coprinse, catra linia noastra 2).
XXVII.

indata ce Basta vazii izbutirea lui Cauriolo, porunci ca pedestrimea si calarimea ardeleana, ajutate de divizionul de pe2) Spontoni, 117. 2) Idem, 117-8; Tarducci.
N. Balcescu.

Romcinii sub Mihai- Voevod Viteazul.

www.dacoromanica.ro

24

370

N. BALCESCIJ

destrime nemteasca, sa navaleasca asupra aripei stange a noastre. Dar furia dusmanului intampina un curagiu deopotriva de
mare In pedestrimea noastra, care sta. teapan fara
strica
linia. Nimic n'ar fi putut ispravi aci dusmanul si ar fi fost
respins lnapoi cu rusine si perdere, daca artileria noastra, coprinsa de dansul, slobozind in ai nostri, nu ar fi Mout in randurile for adanci si ingrozitoare pustiiri 7). Aceasta ii aduse in
neoranduiala, si pana In urma ii sill a-si strica randurile si a se
reschira 2). Mihai, capitanii sal, intro cari generalii Radu si Aga
Leca, chior d'un ochiu, dar viteaz mare, alergara inaintea ostasilor ce se rezlatiau, silind a-i opri In loc si Indemnandu-i cu
vorba si cu gestul a se Intoarce la Wade; dar, va'zand ca silintile for sunt zadarnice 3), [ Mihai], clatit prin perderea artileriei sale si risipirea aripei stange, se duse la centru spre a sprijini pe Basta, ce Inainta catra acea parte. Mihai sta catand a
inima, pe ai sai si tot nadajduia ca va putea indrepta batalia,
and vazit ca si aripa dreapta da cu Incetul inapoi. Ea fu izbita
deodata de calarimea lui Ragozzi, de pedestrimea ungureasca a
lui Prunitz si de ramasita calarimei ardelene si din Silezia; si cu
toata puternica Impotrivire si minunata purtare de vitejie a lui
Baba-Novae, fu silita a se pleca acestor izbiri lmpreunate 4). Cazacii, mai Intaiu de totd din aceasta aripa, se azvarlira in raul
Mures, unde multi dintrInsii se innecara 3).
Vazand ostasii din centru ca si aripa stanga s'a spart, incepura
si ei a-si parasi randurile, pravalindu-se in neoranduiala, In voia
Intamplarii 9.

Mihai si generalii sai se silesc din toate puterile a opri pe fugari, Impingandu-i spre bataie, pe unii prin cuvinte, pe altii cu
mana, pe altii cu pavaza sa. Zadarnica truda 7). Nici o putere
omeneasca nu mai putea acum opri din fuga pe reschiratdi si
spaimantatii soldati. Parasit astfel de soldatii sai si de dusmanul noroc, Mihai ramasese singur, cu cati-va ofiteri si calareti,
pe acest nenorocit camp de bataie 8). El stransese pe langa sine
steagurile, nadajduind ca armia se va aduna pe Tanga aceste
1

1) Spontoni, 118.-2) Istvanfi, 464.-2) Idem, ibid.-4) Con tutto the it

General della Cavalleria Babba-Novacco mirabilmente s'adoperasse>:
Spontoni, 118. ') Bethlen, IV, 588.-6) Idem, ibid.; Istvanfi, 464. ') Bethlen, IV, 588.-8) Istvanfi, 464.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIIIAI-VOEVOD VITEAZIIL

371.

semne glorioase. Dusmanii se apropiau sa -1 impresoare sff Mihai

cu inima despicatI de durere nu se putea zmulge din acel loc.

Tot,i respectau acea tacuta, si adancg (sombre et sinistre) durere;
cu toate acestea dusmanii se apropiase ; trebuia a fugl. Aceasta

strigau cu rugare atra, Mihai sotii sal. El, Mihai

el sa" fuga.?

Oh! nu... Generalii sai, prietenii sai iubiti it Inconjurg, fl roagA, 11

indeamna, II tafasc. El se hotal in sfarsit. Mai Intaiu Insa, porunci
sA-i aduch" steagul cel mare, steagul tariff. Acest steag, foarte vechiu

si privit de Romani ca sfant, era de damasc alb, avand zugrIvit un corb, pe un camp verde, purtand In cioc o cruce rosie si
indoifa. Mihai puse de-1 scoase dup'a lancea pe care era atarnat
si 11 van In sanul sat, dand astfel pilda la ofiterii sal de fa.cued asemenea spre a scaph cat mai multe steaguri se putea, 1).
Dnpa aceea, dand pinteni calului, lasandu-i slobod fraul,1ua fuga

insotit de ofiterii sai, cati-va Poloni si de altI calarep ce putufa sea' pa, aci dusmanii Impresurase pe Mihai si trupa sa; sff
erau p'aci sapi inchida, din toate pArtile In mijloc sff pe toti s-i
prinza, de mai intarziau putin. Mihai fu gonit de aproape In fuga

sa de calaimea valona, si de alti cala'reti sff cavaleri din dusmani, avand toti mare dorintA sa: alba cinste a-1 duce prins
lui Basta.
XXVIII.

inteacest chip, necurmat si de aproape gonit de dusmani, Mihai ajunse la malul Muresului In vecinaatea arsului sat Mirisl'au. Raul era lat, adanc si plin de trupurile ostasilor ce se Incumetara, a-1 trece; cu toate acestea nu era alta de facut, cazi
dusmanul era In spate. Mihai nu stah de loc in cumpang ; el
se azvarli in ap6, incredintandu-se In puterea iutelui sat armasar.

Credinta lui nu fu Inselata,. Generosul animal, deli obosit de

truda acelei zile, se lupta. Impotriva talazurilor Intaratate ale
raului, Inotand cu putere sff, ferind pe calaretul sa'u de on ce
primejdie, 11 depuse pe celalalt mal al raului ; dar acolo, el se
oprl sleit de puteri sff Mihai, va'zand neputinta chariot sale, descaleca, si, recunoscAtor pentru slujba ce-i Meuse, cu acea dra-

goste ce are cglaretul pentru armasar, sotul sau iubit, el

1) Spontoni, 118 ; Tarducci,

www.dacoromanica.ro

11

372

N. BALCESCU

mangae, 11 trase de met, II sgruta si apoi ii dote drumul slobod

pe ample 1). Acest cal, frumos cu deosebire, roib Infocat, de
vita tura, bastard5,2), fusese trimis in dar lui Sigismund Bathori,
cand era print in Ardeal, de Vicenzo duca do Mantua. Dela Sigismund el Incapuse in stapanirea lui Mihai si, parasit find astfel de dansul, pica in manile ostasilor lui Basta, care mult se
minunard de frumusetile lui 3).
Incalecand Mihai pe alt cal, se Intoarse si aruna o ochire
asupra' campiei de batae, undo se vedeau ruinele armiei sale,
toata reschirata, gonita si tgiata de dusmani 4). Oh ! tine ar putea, spune cats durere sorbi inima lui in acea ochire ! Apoi se
indrepta spre Alba-Iulia. In tale el ajunse pe ostasii sal ce fu-

gisera, fi puse in randuiala pe cat pair si impreuna cu dansii,

intra in Alba. Ad, pang a nu sosi el, se aflase prin fugari de
invingerea Romanilor. Soldatii ce erau pusi in pazg la cetatuia
principals esiserg de acolo ; Wolfgang Cornis, care se afla acolo
In inchisoare, afland aceasta, se pogori in curtea cetatuei ; vr'o
cinci sease paznici co ramasesera acolo, vazandu-1 plimbandu-se singur (cgci slugile ce avea pe Maga sine alergau prin palatele boierilor spre a jeful), pusea mina pe dansul si, tragandu-1 printr'o mica poarta a cetatuei despre grading, ii aruncara
mai intaiu o secure in frunte, pe urmg ii facurg trei alto rani
tot cu securea, si In sfarsit II omorirg 5).
Mihai nu se zabovi la Alba-Iulia dealt pang 41 schimba calul
si Isi lug co avea mai scrimp ; apoi isi urma drumul spre cetatuia Faggras 6).

Astfel fu batalia dela Mirislau, aceasta intaie nenorocire, inceVatura si pricing tuturor celorlalte. Astfel nestatornicul noroc
In cite -va ceasuri ne rapl aceea ce ne dedese intr'atatia ani si
dupa atatea mari stradanii. Vai ! cite nildejdi frumoase insela
el ! cite proiecte mari nimicnici !
Mirislau! Mirislau! blestem asupra ta, loc de peire, loc afurisit! Ce de kluge eroic sorbisi to in aceasta zi pustie! Amar
noug ! Acest singe it vom izbandl curand. Biruintele stralucite
dela Guruslau (3 August 1601), dela Brasov (17 Julie 1603), dela

Petersdorf (12 Iulie 1611) ne vor razbuna cu prisos asupra vi1) Spontoni, 119.-2) Idem, ibid.; Tarducei.-3) Spontoni,119.-9 Idem,
ibid.-5) Bethlen, IV, 590.-6) Idem, ibid.; Istvanfi, 464.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SIII3 MIHAI-VOEVOD VITEAZDL

373

clenilor Unguri; ele lush' nu no vor puteh intoarce marimea per-

duta in aceasta zi; si nenorocitele noastre sfasieri cu Ungurii,

de atunci papa acum, nu vor folosi decat despoticelor imparatii,
dusmanele noastre comune. Ni se cade a varsh lacrimi amare
asupra acestei mari nenorociri dela Mirislau ; dar sa nu invinovatim de loc Provedinta. Noi, cari robiserarn pe fratii nostri tarani din Tara-Romaneasca si pastrasem In robia Ungurilor pe
cei din Ardeal, mai meritam oare atunci Waimea si fericirea?
XXIX.

Armia noastrh, se reschirase in toate partile. Spun ca de la

Mirislau spre Alba, ca la doua mile de Joe, erau campiile si drumurile semanate cu trupuri de morti sau murinzi 9. Dupa mar-

turisirea cea mai dreapta si a mai multora, in aceasta nenorocita bat:alio noi perduram patru mii oameni, douasprezece tunuri
si toate bagajele 3).

Basta, folosindit-se do biruinta sa, pornise indata calarimea

usoara, Insotita de o mie din calarimea lui Csaki, spre AlbaJulia, In urma ostasilor lui Mihai, din cari pe multi Intampinand,li
ucisera sau Ii prinsera 3). Ajungand acestia in Alba-Iulia, cu toate

ca toti ai nostri se departaserh, ei Insa Mud de pretext ca Inca

an mai ramas lucruri d'ale Romani lor, detera, In prada oraul si
ucisera mai multi nevinovati locuitori. Ei puserh, acolo mama pe
armele trimise de imparatul lui Mihai 4). Basta poruncise la toti
')Spontoni, 119.-2) Orteliu, 481; De Thou, 503; Ioachim, o. c., II, 18; Neuer-

offnete ottomanische Pforte, 340; Fotino, II, 142. Bethlen, IV, din
contra, spune ca Basta, insarcinand pe locuitorii Aiudului d'a aduna intr'un mormant toate trupurile acelor cazuti in bataie, ei insarcinara cu
aceasta treaba pe unul din concetatenii lor, care facu o raporta, dupd
spusa analelor unguresti, ea in eel mai mare deal erau noua mii de trupuri si in eel mai mic cloud mii, din ambele tabere, dar cei mai multi
erau Sacui si Romani. Raul Muresul strica mai tarziu pe eel mai mare
din aceste dealuri. In acest numar nu se socotesc cei inecati. De ar fi temeinica aceasta aratare, ar urma ca noi, perzand dela 4 la 5 mii oameni
si Inca cloud mii Sacui ucisi dupa batae (cum se va vedea),

dusmanul

ar fi perdut mai mult de patru mii oameni.Italienii Tarducci si Spontoni exagereaza cu deosebire numarul ucisilor. Cel dintaiu zice ca noi
perduram zece mii ostasi si Basta patruzeci numai; eel d-al doilea ca perduram optsprezece mii, afard de cei inecati in Mures, si treizeci tunuri
marl si mici, iar Basta numai patruzeci de final. ') Spontoni, 120; Tarducci. 4) Spontoni, 122; Tarducci.

www.dacoromanica.ro

374

N. BALOESCII

gonacii sgi ca sa pastreze viata la toti acei Sgcui ce de bungvoie vor depune armele, gandind sg-i castige in partea sa 1). Aceastg, bung-vointg a lui Basta cgtrg Sgcui fu pricina cg, chiar
in noaptea bataliei, neunirea intrg Intro dansul si Unguri, cad,
In loc d'a se l'asa manati de dansul, Yi argtarg cg el le-a slujit
de instrument numai.
tam cg Mihai asezase pe un deal ce doming locul bgtaliei doug
mii archebuzieri sgcui, oameni alesi, socotind cg prin Ingltimea
pozitiei vor putea face multa.' vatilmare dusmanilor cu necurmata
grinding a archebuzelor lor. Acestia, fiindu-le poruncit d'a nu se
misca din loc, fara numai find chemati, vgzura privelistea Mora,-

moasa si furg privitori ai nenorocitei batalii, nemiscandu-se din

locul lor. Dupg ce vgzurg macelgrirea sotilor lor, temandu-se si
ei de viata lor, facurg de mai multe on semne pu bandierile ca
vor sa, se predea. Basta intelese semnele lor si ii priml In milg,
si cu omenire le darui viat26, si libertate. Dar in acea noapte
chiar, care din intamplare era foarte intunecoasg, Csaki 2), care
incepuse a se Ingamfa, zicand cg el si cu Ungurii sh'i au castgat bgtalia, iar nu Basta '3), chemg la sine pe nobilii si credin-

ciosii sad dintre Ungurii din Ardeal si Incepit a se plange de

Basta, cgci a primit In mils pe acei Sgeui, care erau tocmai din
cei ce se, resculase cu plebea impotriva nobilimei, ispitindu-se a o

stinge cu totul; Inteacest chip, ei cari, cu obisnuita lor vitejie,

dobAndiserg o asa de strglucitg biruint,a, sa nu-si poata, lug drept
rgsplatg a ostenelilor lor, satisfactie, deli mica, despre niste dus-

mani asa de nelmpacati. Deci el era de pgrere cg nu se cade a

lash nepedepsitd pe acei scelerati, procleti ; ca in acea noapte
chiar sa pun sfarsit dusmgniei si vietei acelor oameni de o partida ce le e cu atata supgrare Impotrivitoare si dusmang. Cat
pentru general, lezne se pot indrepta Inainte-i, cu cuvantul Ca
ei n'au fa'ggduit nimic SAcuilor si prin urmare n'au gresit nimic
scotand din lumina zilei pe acesti turburgtori ai odihnei comune 4).

Plgcura foarte cuvintele lui Csaki la acele inimi Intgratate de

necazurile pa,lite, din natura, nemilostive si peste masura nesa1) Spontoni, 122. 2) Idem, 120. 3) Istvanfi, 464. 4) Spontoni, 121.5) Piacquero a quegl'animi alterati per le gig ricevute offese, e dinatura
Nemici della Clemenza, e oltre modo avidi di vendetta, le parole del

Chiacchiv : Spontoni, 121.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

375

tioase de rkbunare" 5). Deci totd de obste hotArir6 ca pe la

miezul noptii s ucigA pe acei nenorociti, cari, pe parola data
lor de Basta, neputand bAnui o asemenea barbara Intreprindere
asupea-le, fgrA grije sau dormiau sau, nearmati, veghiau. In puterea noptii, In tacerea cea mai mare, nobilimea ridicA din cvar-

tirele lor cate-va mii de pedestrime, sari si unguri, povAtuiti

de crtpitani dintre nobili, dusmani de moarte ai Sacuilor, si Inconjurara locul despArtit unde acesti nenorociti avusese porunca

a tnarl. La un semn dat Intre nobili, din deosebite parti ei navalira cu ostasii lor in mijlocul Sacuilor si, cu vicleang si asprI
cruzime, cu iutealrt farI preget, ii injunghiau si ii ucideau unde
si precum ii aflau. Prin aceasta groazniel jertfa, se stamphrara
sufletele nasAtioase ale nobililor cu moartea a doua mii nenorociti Sacui, toti oameni alesi s,i floarea nat,iei lor. Fapta cu atat
mai cruda si barbarA, zice Spontoni, c5, se s'gvarsiit de oameni
de aceeasi natie, lege s,i obiceiuri" 1). Astfel de cinste (loyaut6) si
inimg curatA aveau aristocratii unguri, dusmanii nOstri.
Den:dad' foarte cruda rkbunare la toata armia ImpArateascri
si multi IncepurA a pov5tui si a stria, lui Basta d'a pedepsi pe

acei ce au necinstit toata armia si pe generalul ei ; dar Basta,

des,' amgrit de acestea, nu Indrazni a face nici a zice nimic.
Aceasta date si mai millta indrknealrt lui Csaki si puind mAna
pe cate-va tunuri si pe o parte de munitii din dobAnda
Meg voia lui Basta, be trimise la castelul sau dela Almas.
A doua-zi dup"a bItalie, Basta porni pe comitele Tomaso Cauriolo la Curtea impgrateased ca sa duca bandierele si steagurile
castigate in Waite. In zece zile ajunse acesta la Curte si fu Indata primit de Imparatul, care se Inveseli mult de izband6, darui bine pe trimis si lAuda mult fapta lui Basta 2). Astfel se dovedi complicitatea Curtii In purtarea generalului ei In Ardeal.
Intr'aceea, Basta si Ungurii, far% a mai Inthrzik aleargh' la
Alba-lulia, uncle gAsirA orasul pradat de oamenii lor si trupul
lui Wolfgang Cornis ucis. Ei poruncesc
pun6 trupul Intr'un
cosciug spre a-1 InmormanU mai tarziu, si nera'cAnd ei o rescum-

pgrare bietilor locuitori despre paguba facut5, de soldatii lor,

Meg a mai pierde verme, se luarg dupa Mihai 2).

.)

Spontoni, 121.-2) Idem, 121.-3) Beth len, IV, 591.

www.dacoromanica.ro

376

N. BILCESCU

XXX.

Mihai, obosit si plin de grije si Intristare, cu putinii oameni

ce ii Insoteau 1), lrishnd de laturi Sibiiul 2), merse is Faggras 3),
unde aver, In cetate femeea si multe lucruri pretioase 4). Acl se
apuch' a-pi aduna rhingsitele sphimantate ale ostirii, care alergau chthnd schpare In acest loc sigur. intro acesti ostasi se arath
si Baba - Novac, rhnit, cu barba si phrul capului arse, cu fata Innegrith de pulberea sangeroash a bAthliei, chci isi Meuse cum
se cade datoria lui in ziva luptei, implinise totdeodat5, si slujba
unui chpitan prevAzhtor si a unui voinic soldat teatisindu-se
.

el inaintea Domnului shu, ii zise suspinhnd si intristat : Suntem biruiti si abauti, Doamne, mai mult de impotrivnicul nostru noroc, decat de armele dusmanului; si pentru ca el sh nu
raman5, cu totul mangaiat prin moartea ta, incalech-ti calul si
miintueste-te trecand in Tara- Romaneasch. Acest loc nu e
atilt de sigur cat sh nu poath fi luat de biruitorul Basta, care
mereu goneste rhspanditele ramhsitd ale tichitei noastre armii. Si

inteadevhr sh ma crezi ca asi fi vrut mai bine sh ehman more

intre athti viteji soldati ucisi in bithlie, decat, fugind, sh mai
trhiesc duph o pierdere atilt de nenorocith si vrednich de lacrhmi, de n'as fi dorit a ingriji inch de siguranta ta si a to sluji
pang la eel din urmh suspin. Fugi dar cu lucrurile ce ai mai
scumpe, caci dusmanii peste putin vor sosi aci, vor asedih acea-

sth cethtuie si atunci va fi peste putinth' a plea Eu lash voiu

ramanea aci spre a adunh pe nenorocitii rhsphnditi si a sta 0E15,
la moarte Impotriva dusmanilor" 6).
Mihai iubia si stima foarte pe batrhnul shu general Baba-No-

vac si hotarl a urrna povata lui. Vii, deli Baba-Novac sthruia ca

sa rhmang cu cati-va soldati spre aphrarea acelei cethtui si a tine
In loc pe dusmani, pane sa apuce Mihai sa scape, vrand astfel
a -si jertfi viata pentru mantuirea sthpanulul shu, dar Mihai In
nici intr'un chip nu vrol sa piece fdrA dansul 7). Deci Impreun5,
1) Spontoni, 122.-2) Istvanfi, 464.-3) Spontoni, 122; Istvanfi, 464 ; Bethlen
IV, 592 -4) Spontoni, 122.-5) < Havendo fatto nel di del conflitto it debito
suo, con haver essercitato in un tempo istesso Pofficio di pravido Capitano
e di valoroso Soldato : Spontoni, 122,-6) Idem, 122- 3. - -') Idem, 123.

www.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

377

intrara in tara Barsei la 23 Septemvrie si tabarira la Cod lea 1).

Aci Mihai Intampina trupele ce, dupa porunca lui, ii aducea fiul
sau Patrascu din Tara-Romaneasca ca si cele ce-i venise in killtor din Moldova 2).
XXXI.

Tara Barsei fusese teatru de scene sangeroase. Brasovenii in

12 Septemvrie, a doua-zi dupa rascoala Tor, ridicara furci in
mijlocul pietei, unde acatau pe on -ce Roman puteau pune mans.
In aceeasi zi aflaril ea o trupa de Romani sunt aproape de hotarul Barsei, la R.ucar, vrand a intra in Ardeal. Aceasta stite o

Intari catl-va barbati fruntasi din oastea romans, cari veniau

inainte si mergeau ra'ra banuiala, nestiind nimic de tradarea Brasovenilor. Rasnovenii insa fara veste cad asupra-le si prinzandu-i ii duc In cetatea Brasovului, unde, dupa putina cercetare,

furl indata omoriti, pastrand numai pe un Aga cu viata. In aceeasi sears, pe la 4 ceasuri, esira Brasovenii ca sa intampine
pe Romanii ce veneau. Dar acestia, vazandu-se mai slabi cu numarul, se trasera [inapoi]. Putini picara in manile dusmanilor
si fura, ucisi fara milli.
In 13 Septemvrie, pe la amiazi, Brasovenii merg de pun tabara la Presmer, ca in ziva urmatoare sa navilliasca asupra acelor Romani ce se asteptau sa vina din Moldova pe la Oituz. Pe
Tanga dansii se unira a doua-zi o suta cincizeci pedestrasi unguri cu pusti. In acea zi, 14 Septemvrie, ei navalesc asupra Romanilor, cari Incepeau a se arka. Dar ai nostri ii respinsera cu
astfel de Carle, Incat pe multi omorira, pe altil ranira si capul
tunarilor for primi printr'o bombs o astfel de lovitura !neat nu
ramase pole pe trupul lui care sa nu fie arsa. Cara sears umblara
Brasovenilor mai bine, cad luara dela Romani un tun ; dar a
doua zi, afland ca vine din Moldova Armasul Sava cu o trupa de
Moldoveni, napustira tot si fugira de se inchisera In Brasov.
In aceeasi zi Sacuii dupa MO Olt, se ridica asupra Sasilor si
aprind Crisbavul si Budila. A doua zif In 16, se aduna Romanii
cu Moldovenii, Intro cari era si Armasul Sava, si cu Sacuii la
Presnner, de unde, mai nainte de a Incepe ceva, trimit o depu') Cronica lui Fuchs. ') Bethlen, IV.

www.dacoromanica.ro

378

N. BALCESCU

tatie la senatul din Brasov ca sa ceara urmatoarele : 1) Intreaba

pentru ce nu i-au lasat sa treaca in pace, ci 16-au facut feluri
de stricaciuni, omorind multi dintr'Insii si luandu-le si masinile
de rlizboiu ; 2) cer ca sa li se des for toti nobilii cati s'ar afla

la ei si mai ales cei ce s'au impreunat In ziva trecuta cu ei In

contra Romanilor, asemenea si tunul luat de dansii. Acestea be
cer printr'un Brasovean, pe care l'au fost prins in ziva trecuta.
Sacuii amerintau Brasovenilor cu foc, de nu le vor da pe nobili
si tunul. Brasovenii raspunsera ca de vor da foe, ei vor omori
femeile si copiii Romanilor si ai Sacuilor;cari se aflau spre siguritate in Brasov. In urma acestora, in ziva de 17 Septemvrie
trecura ai nostri in pace prin Cara Barsei, neracand alts striaeiune decat ca aprinsera un sat romanesc ce se tined parte de
Brasov, parte era mosia unui nobil. Spun ca numarul celor can
trecura se urea poste cinci mil. Intr'acest timp Brasovenii primes scrisoare dela Ungurii dela Turda, ca sa Inchiza toate drumurile si s tale toate padurile de catra Moldova si Romania,
pentru ca sa, nu poata vent oaste ajutatoare lui Mihai. Dar Bra suvenii n'avur5, timp a face nimic, cad dimineata, la 18 Septemvrie, aflara printr'un Roman anume Rascie, ce venia, din TaraRomaneasca si care please in manile lor, cum ea Patrascul, fiul
ui Mihai, e aproape cu o armie de 29.000 oameni si ca Romanii
cunt hotariti a deprada toata Cara Barsei si a o nimici prin foc
si sable, lucru de care se si Incredintara Brasovenii, cad pe la
amiaza, o seams de Romani, afland ca femeile for lasate in Brasov s'ar fi omorit de Brasoveni, deters de data foc la satele urmatoare: Presmarul, Hermanul, Bodul, San-Petrul, Halchiul, Noul,
Feldioara, Rotbavul si Magherusul. Brasovenii nu omorIsera Ins'a
pe femeile Romanilor ; ei numai In adunasera de prin oral,
uncle sedeau impr'a'stiate si be Inchisesera in casa sfatului, ca sa
In opuna acelor ce vor navall asupra cetatii. In 19 Septemvrie
Romanii se apropie de cetate si aprind intro suburbie trei case,

dar fiind foarte putini se trasera inaintea navalirii orasenilor.

In 20 Septemvrie Patrascu, care sosise cu armia sa, trimite cu
amerintari si fagadueli scrisoare orasenilor, indemnandu-i a se
supune lui Mihai. Tot In acea zi noua cete elite din Sacuime in
taxa Barsei, prefac toate in pulbere si cenuse, aprind satele de
a randul, meat seara ardea si Codlea. Brasovenii, spaimantati
de aceste pustiiri, s'ar fi supus Indata; dar a doua zi (21 Sepwww.dacoromanica.ro

ROMANII SUB MIHAI-VOEVOD VITEAZUL

379

temvrie) prinserd veste cum cd. Mihai a fost balut la Miris

tirea aceasta ii indarji spre apdrare 1).
Aceste furs pustiirile ce se casunard pe tara Barsei pand in
23 Septemvrie, cand sosi Mihai la Cod lea, pustiiri care nu fur&
Intrecute cleat de infricosatul edzboiu civil dela 1848 si 1849.
XXXII.

Mihai, intrand in Cara Barsei, aprins de manie asupra Sasilor

pentru tradarea lor, porunci de dete fracdrilor toate targurile pe
unde treced 2). Soldatii sdi dela Mirislau, adunandu-se pe langa
dansul si Impreunandu-se cu ostile venite din Tara-Romaneascd
si Moldova, el se vdzit iarasi In capul unei armii puternice, pe
care autorii poloni o urea la cincizeci mii 3). De ar fi adevdratd
spusa cronicarului sas Fuchs, ca Ratrascu venise cu doudzeci si
noud, mil si ca; Armasul Sava adunase cinci mii sub comanda lui,
addogindu-se acestia cu vr'o cincisprezece mii scapati dela Mirislau, ardtarea Polonilor n'ar fi o exageratie. Ori cum Mihai
avea, acum destule [trupe] ca sa poatii crede ca va putea a-si izband' despre I3asta si Unguri 91 5-91 redobandl puterea asupra
Ardealului.

El isi asezase ostile la Bod si Presmar si astepta sosirea Nemtiler si a Ungurilor, cari acum erau pe la Sercaia, ca sa le dea
bdtae, cand, In 3 Octomvrie, ii sosi stirea ca hatmanul Zamoisky,
cu Sigismund Bathori si Ieremia Movila, au intrat in Moldova,
cu o foarte numeroasd armie, compusd de Poloni, Turci si Tdtari si cd, sa," apropie ca sa ndvilleascd in Ardeal 4). Polonii trecusera Nistrul in Moldova In 30 Septemvrie. ,$tim ca cu cite -va
luni inainte, Inca aflandu-se Mihai in Moldova, din porunca lui
Zamoisky, Zolkiewsky, cu armia sa, isi asezase tabdra Inaintea
Nistrului in dreptul Hotinului, uncle tdbilrau Romanii 3). intalniri
particulare Incepurd de atunci intre ostasii ambelor tabere. Polonii, incurajati de niste mici lupte, in care fuseserd norocosi,
cereau capului for sd-i lase sa," treacii, raul. Zolkiewsky scrise
lui Zamoisky Intrebandu-1 de-i da voie a trece Nistrul inainte
de sosirea lui. Zamoisky ii raspunse cd, se lasd pe int,elepciunea
') Cronica lui Fuchs. 2) Bethlen, IV, 592-3.-3) Heidenstein, 360.
Cronica lui Fuchs. -5) Heidenstein; Niemceicz.

www.dacoromanica.ro

N. BALCESCU

380

sa, ree,omandandu-1 d'a nu expune cu us,urinth acele osti ce

aveh i care, perzandu-se, nu vor mai puteh fi puse la loc, din
ura ce are tara pentru dajdii. Zolkiewsky, incurajat prin acest
raspuns al lui Zamoisky, se urea pe o inaltime de uncle puteh
vedeh tot ce se petrecea in tabhra noastra.
Intro zi, vazhnd el ca la not nu e ap de mare priveghere, duph
cum era totdeauna, trech. ranl fara veste si fh"cit o izbire puternich cu tunuri marl asupra fortificatillor taberii noastre, care
vatamandu-se greu, ai nostri furs siliti a se aseza, in alts tabArk
un mil mai departe, in dosul celei dinthiu. Polonezii furs siliti
indath a trece raul inapoi. Tot ce chtigarh prin aceasta izbire
fu ca comunicatia pentru transportul bucatelor se Mai mai lezne.
Intr'aceea Polonii mai luarh inima si nklejde de izbandh, vhzhnd ca sosi In tabhfh,' i Ieremia-Vodil. El isi lhsase femeea i
copii la Camenita si venise a se uni cu Zolkiewsky, aduchnd cu
sine o mie de ,ChIhreti sj cinci sute pedestrasi1).
Generalii nostri din Moldova scrisera lui Zolkiewsky, Intrebandu-1

:ce a ti ecut Nistrul si de aduce rh,zboiu sau pace?

Polonul raspunse ca aceasta intrebare din partea celor ce au

varsat sange polon e o noua ocarh ; ca rhzboiul i pacea atarn5,
dela Craiu ; ca el propune o armistitie de treizeci zile ca sh,
meargh un trimis din partea noastra a se int,elege despre acestea cu Craiul.
Aceasth armistitie, pe care ai nostri facurh, greseala a o primi, o
Incheiase Zolkiewsky in Intelegere fiind l'aceasta cu Zamoisky

numai cu acel stop ca sh, dea acestuia timp sa sosiasca cu

armia sa 2).
XXX1II 3).

1) Niemcewicz.--3) Idem.-3) Acl si astfel se intrerupe manuscriptul lui

Nicolae Balcescu, fara de nici o urma de redactiune pentru ultimele capitole din Cartea a V:a precum nici pentru Cartea a VI - -a care avea
sa fie cea din urma. (nota ed. lui A. Odobescu).

www.dacoromanica.ro