Page 1 of 23

GHID PRIVIND EXECUTIA LUCRRILOR DE DEMOLARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE

DIN
BETON SI BETON ARMAT
Indicativ GE 022-1997

Cuprins
* 1. GENERALITTI
* 2. DECUPAREA PARTIAL FOLOSIND UNELTE CU ACTIUNE PERCUTANT SI ROTOPERCUTANT
* 3. DECUPAREA PARTIAL CU DISCURI, PINZE CIRCULARE SI CABLU DIAMANTAT
* 4. DECUPAREA PARTIAL FOLOSIND LANCEA TERMIC
* 5. DEMOLAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT
* 6. DEMOLAREA PRIN TRAGERE SAU MPINGERE
* 7. DEMOLAREA PRIN SOCURI REPETATE
* 8. DEMOLAREA FOLOSIND DISPOZITIVE HIDRAULICE
* 9. DEMOLAREA PRIN EXPLOZIE
* ANEXA 1 - SISTEMA DE MASINI NECESAR LUCRRILOR DE DEMOLARE A CONSTRUCTIILOR
1. GENERALITTI
Dup modul de executie al constructiei, se pot ntlni 3 situatii:
- constructii executate din elemente din beton monolit;
- constructii executate din elemente din beton prefabricate;
- constructii executate din elemente mixte (monolit si prefabricate).
n cadrul ghidului se vor trata cele trei probleme implicate de lucrrile de recuperare sau demolare a structurilor din beton:
- decuparea partial a structurilor din beton;
- demolarea structurilor din beton:
- fragentarea, evacuarea si recuperarea materialelor rezultate din demolarea sau decuparea structurilor din beton.
Decuparea partial a structurilor din beton poate fi ntlnit n urmtoarele situatii:
- ca problem distinct n cazul executrii unor lucrri de modificare n structurile constructiilor existente (exemplu: schimbarea
confortului unor locuinte, executarea unor goluri tehnologice sau de acces n structuri din beton turnate anterior continuu, etc.),
- ca lucrare pregtitoare pentru demolarea structurilor din beton;
- ca lucrare complementar la definitivarea unor lucrri de constructii constnd n executarea de rosturi de dilatare, guririi etc.;
- pentru executarea unor lucrri de reparatii, prin nlocuirea anumitor portiuni degradate n straturile din beton.
Pentru executarea acestor genuri de lucrri se pot utiliza mai multe metode tehnologice de lucru n functie de urmtoarele conditii:
- tipurile de utilaje avute n dotare;
- structura constructiv a elementelor din beton decupate;
- pozitia de lucru (orizontal sau vertical);
- dimensiunea si calitatea lucrrilor executate;
- spatiul n care se execut operatia;
- timpul avut la dispozitie pentru executarea lucrrilor;
- modul de influentare asupra constructiilor din apropiere.
Dup principiul de actiune al echipamentelor si utilajelor folosite la decuparea partial metodele de lucru pot fi mprtite n dou grupe
principale: metode mecanice si metode termice. Principalele metode tehnologice folosite la decuparea partial sunt:
- cu utilaje cuactiune prin percutie;
- cu discuri, pnze circulare si cablu diamantat;
- cu freze tubulare diamantate;
- cu lancea termic;

Page 2 of 23

- prin exlozii dirijate.

n functie de utilajele folosite pentru demolarea structurilor din beton se pot folosi urmtoarele metode:
- prin tragere sau mpingere;
- prin rsturnare sau afundare;
- folosind echipamentul de excavator;
- prin socuri repetate;
- folosind dispozitive hidraulice;
- prin explozie sau implozie;
- prin sfrmare cu foarfec hidraulic;
- prin tiere cu lancea termic.
Pe baza analizei sub aspect tehnic, tehnologic si economic principalele metode de demolare a structurilor din beton se clasific astfel:
- cea mai eficient metod, cu posibilitti de aplicare la toate tipurile de structuri si pentru care exist documentatii tehnice de aplicare, este
metoda prin explozii sau implozii.
- dintre procedeele mecanice, este de retinut n mod deosebit demolarea prin forfecare cu foarfec hidraulic, montat la excavator, pentru
structuri supraterane sub form de osaturi, plansee si pereti, precum si nibler, la excavator hidraulic, pentru plansee si platforme betoane;
- o alt metod mecanic cu posibilitti de aplicare att la demolri ct si la fragmentri, recomandat sub aspect economic, este metoda
folosind o greutate suspendat la macara;
- demolarea prin expandare cu dispozitive hidraulice este aplicabil numai la lucrri masive din beton nearmat sau putin armat, ceea ce le
confer o arie restrns de aplicabilitate;
- metoda de demolare prin tragere sau mpingere desi comport riscuri de accidentare, este o metod practic n conditiile dotrii actuale, ea
putnd fi aplicat cu rezultate suficient de bune n varianta sectionrii la baz cu cabluri trase alternativ de buldozere.
[top]

2. DECUPAREA PARTIAL FOLOSIND UNELTE CU ACTIUNE PERCUTANT SI ROTOPERCUTANT

2.1. Generalitti
Este cea mai folosit metod aplicat n tara noastr la lucrrile de decupare partial a structurilor din beton.
Metoda poate fi aplicat pentru toate tipurile de lucrri de decupare. Principalele avantaje ale metodei sunt:
- nu necesit personal calificat;
- este usor de aplicat, existnd n dotare utilaje necesare.
Metoda prezint o serie de dezavantaje care o fac mai putin adecvat pentru multe situatii de lucrri. Poate fi aplicat fr rezerve n
cazul pregtirii lucrrilor demolare n msura n care unele aspecte negative ale procesului de lucru nu influenteaz desfsurarea normal a
acestuia.
Principalele dezavantaje implicate de aceast metod sunt:
- zgomote si vibratii;
- pot apare fisuri necontrolate n structura care trebuie s rmn intact;
- utilizarea greoaie n cazul lucrrilor pe vertical la nltime;
- functionarea necorespunztoare a utilajelor la temperaturi sczute.
2.2. Tehnologia de lucru
Utilajele folosite la decuparea partial cu actiune prin percutie sunt n principal ciocane actionate pneumatic, hidraulic, electric si mai rar
cu motor termic.
Ciocanele pot lucra cu o gam variat de scule n functie de situatia existent si anume: dalt ngust, dalt, dalt cutit, dorn, etc.
Pentru decuparea si demolarea structurilor din beton sunt folosite piconul si dalta ngust.
- ciocane percutante;

Page 3 of 23

- ciocane rotopercutante (perforatoare).

Ciocanele percutante actioneaz asupra structurii din beton prin socuri puternice si repetate, cu o cadent de 1200-2200 lovituri pe
minut, concentrate n acelasi punct, iar spargerea se produce progresiv.
La ciocanele percutante pneumatice cunoscute si sub numele de ciocane de abataj, forta de lovire la scul se obtine cu ajutorul aerului
comprimat, furnizat de un compresor, cu presiunea cuprins ntre 4 si 7 bari. Consumul de aer variaz ntre 300-350 litri pe minut ciocanele de 4
kg si ntre 20003500 litri pe minut pentru ciocanele de 40 kg.
Ciocanele sunt folosite ca echipamente individuale deservite de un muncitor.
Ciocanele percutante se pot utiliza cu ajutorul unui grup hidraulic actionat cu motor electric sau termic. Acestea au fat de cele
pneumatice avantajul unui randament mai bun.
Ciocanele percutante electrice sunt prevzute cu motor electric de antrenare nglobat, alimentat de regul la tensiuni joase (42 V).
Exist ns si ciocane alimentate la tensiuni ale retelei (110, 220, 240 V), acestea impunnd ns racordarea obligatorie la pmnt.
Ciocanele rotopercutante sunt folosite pentru executarea de guri n beton prin rotatii si percutatii simultane ale sculei. Aceste scule cu
un tis sunt armate cu carburi metalice.
Ciocanele rotopercutante pot fi alimentate de la acelea si surse de energie prevzutte la ciocanele percutante (pneumatic hidraulic,
electric). Ele execut guri cu diametre de pn la 100 mm si chiar mai mult (mai rar 150 mm).
n tehnica mondial se produc astfel de ciocane ale cror caracterisitici variaz n limitele:
- masa: 4 - 40 kg;
- cadenta loviturilor: 1400-3500 lovituri/minut;
- numrul de rotatii: 120-200 rot/min.
Ciocanele actionate pneumatic pot avea un consum de aer de 500-5800 litri pe minut la presiune de 5,5-bari.- 6 bari.
Profunzimea gurii poate s ating 6 metri.
Viteza de rotatie este corelat cu duritatea materialului n care se execut gurirea. Pentru beton se adopt n general viteze cuprinse
ntre 12 si 40 rotatii pe minut, corespunztor diametrelor gurilor ntre 150 si 15 mm.
Este necesar s se evacueze particulele din beton produse n fundul gurii pe msur ce scula avanseaz. Aceasta se realizeaz prin
insuflarea de aer comprimat (intermitent sau continuu) sau prin inject aerea de ap sub presiune (4-5 litri/minut la o presiune de 2-3 bari).
[top]

3. DECUPAREA PARTIAL CU DISCURI, PINZE CIRCULARE SI CABLU DIAMANTAT

3.1. Generalitti
Metoda const n tierea elementelor de constructii din beton pe un contur prestabilit folosind discuri, pnze circulare sau cablu
diamantat.
Tierea se execut n treceri succesive cu adncimi limitate de puterea motorului de antranare a sculei.
Tierea cu scule diamantate poate fi fcut att n beton nearmat ct si n beton armat.
Pentru aplicarea metodei este necesar s se dispun de un personal bine instruit, astfel nct s se poat lucra cu uneletele prevzute cu scule
diamantate. Trebuie avut n vedere c sculele diamantate sunt foarte scumpe si nerespectarea conditiilor de folosire a lor poate conduce la uzuri
accelerate.
Acest procedeu nu pune probleme speciale de protectia muncii si prezint o serie de avantaje sub aspect tehnic si tehnologic, cum ar fi:

precizia si calitatea ridicat a lucrrilor efectuate;

productivitatea ridicat;
eliminarea unor efecte secundare nocive (vibratii, praf, zgomot);
eliminarea lucrrilor de finisare prin betonare ulterioar.
Procedeul are si unele dezavantaje:

masinile sunt adesea grele, fiind necesari pentru transport de regul 2 oameni;
necesitatea folosirii apei pentru rcire, ceea ce implic existenta unei surse precum si msuri de evacuare a amestecului rezultat.
3.2. Tehnologia de lucru
Decuparea partial cu ajutorul discursurilor, pnzelor circulare sau cablului diamantat se realizeaz dup urmtorul proces tehnologic:

trasarea conturului decuprii necesare;

Page 4 of 23

executarea orificiilor sau a altor elemente de fixare necesare pentru preluarea prtii decupate (dac este cazul);
fixarea dispozitivului de sprijinire si preluare a portiunii decupate (dac este cazul);
fixarea sistemului de ghidare si sustinere al masinii de tiat (dac este cazul);
tierea pe contur a elementelor de beton;
ndeprtarea portiunii decupate (dac este cazul).
3.3. Tipuri de utilaje si scule folosite la decuparea prin tiere
cu disc diamantat

Pentru executarea decuprilor partiale cu ajutorul discurilor si a pnzelor circulare diamantate se folosesc unelte portabile care pot fi
actionate electric, hidraulic, pneumatic sau cu motor termic.
Aceste unelte se folosesc fie direct prin purtare de ctre operator, sau pot fi montate sisteme de ghidare sprijinite sau sustinute de
elementele de constructii n lucru.
Sprijinirea sau sustinerea ghidajelor se face prin diverse metode si anume:

prin prindere cu dibluri expandabile;

folosind ventuze vidate;
prin mpnare ntre plansee cu dispozitiv cu surub.
Sculele diamantate folosite la decuparea si tierea butonului sunt:

discuri circulare diamantate;

freze tubulare cu coroane diamantate;
pnze lam tip fierstru;
cablu diamantat.
n constructia sculelor diamantate se pot diferentia dou prti cu functii distincte:

partea pasiv a sculei reprezentat de suportul metalic al compozitiei format din lianti si granule de diamant;
partea activ a sculei reprezentat de matricea alctuit din liant si granule de diamant.
Liantul are o important deosebit asupra calittii si durabilittii sculelor diamantate. n principal se folosesc 3 tipuri de lianti:

liant rezinoid;
liant metalic;
liant polyamidic.

Cel mai bun liant pentru sculele diamantate folosite la prelucrarea materialelor de constructii si deci pentru lucrrile de decupare a
betonului este liantul metalic. Acest tip de liant asigur o retinere maxim a granulelor de diamant impus de forma blocului si rezistenta
mecanic, mare caracteristic acestora. Tipurile de lianti metalici utilizati si aplicatiile lor se prezint n tabelul urmtor.
Tip de liant
Duritate
Aplicatiile acestuia
M1
Moale
Tierea plcilor de marmur
Tierea plcilor de marmur, faiant si
M2
Moale
materiale ceramice
M3
Medie
Prelucrarea carburilor de tungsten
M4
Medie
Prelucrarea marmurei
M5
Medie
Tierea marmurei
Prelucrarea marmurei, materialelor
M6
Medie
refractare, granitului si betonului
Prelucrarea granitului, marmurei si
M7
Tare
materialelor refractare
Prelucrarea granitului, betonului si
M8
Tare
materialelor refractare
Prelucrarea marmurei folosind pnze
M9
Tare
fierstru
Prelucrarea betonului si a materialelor
M10
Foarte tare
refractoare
Particulele abrazive folosite la executarea sculelor diamantate pot fi:

diamant natural sau sintetic;

azotur cubic de bor (ACB);
policristale de diamant sintetic;
policristale sintetice de azotur cubic de bor.
Granulatia diamantului are influent asupra calittii suprafetei prelucrate cu scule diamantate.
Concentratia reprezint cantitatea de diamante exprimat n carate (1 carat = 0,2 grame) care exist ntr-un centimetru cub de liant.

Potrivit standardului Federatiei Europenea Fabricantilor de produse abrazive, prin concentratia 100 se ntelege 4,4 carate diamantate
ntr-un centimetru cub de liant. Concentratia influenteaz considerabil calittile abrazive, prin concentratia 100 se ntelege 4,4 carate diamantate
ntr-un centimetru cub de liant. Concentratia influenteaz considerabil calittile abrazive si pretul sculei.
Coeficientul de prelucrare (notat cu G) reprezint raportul dintre cantitatea de material prelucrat si cantitatea de diamant consumat. O

Page 5 of 23

crestere liniar a volumului de material prelucrat corespunde unei cresteri exponentiale a uzurii discului.
Acest parametru este folosit pentru alegerea sculelor diamantate.
Duritatea liantului are o influent mare asupra durabilittii sculei, vitezei de prelucrare si fortelor de presiune dezvoltate de aceasta.
n functie de tipul liantului scula poate avea:

o durabilitate redus, executnd o prelucrare rapid fr s se dezvolte temperaturi nalte si forte mari de presiune;
o durabilitate mare, executnd o prelucrare rapid cu dezvoltarea unor forte mari de presiune.
Liantii tari sunt potriviti pentru:

straturi subtiri de diamant cu suprafete abrazive mici;

granulatii mari ale diamantului;
concentratii mari de diamant;
necesitatea mentinerii ndelungate a profilului;
prelucrare umed.
Liantii moi sunt potriviti pentru:

mari.

straturi groase de diamant sau suprafete abrazive mari;

granulatii fine ale diamantului;
scule sensibile la uzura muchiilor;
temperaturi nalte;
prelucrare uscat.
Se recomand ca la tierea materialelor mai dure s se utilizeze viteze periferice mai mici, iar la materialele mai moi viteze periferice

Pentru pnze circulare diamantate cu diametrul de 350 mm ltime de 3,2 mm si nltimea segmentului diamantat de 4,8 mm pnza fiind
prevzut cu 22 de segmente separate de slituri nguste, diametrul avnd o concentratie de 2,2 carate/cm3 rcirea fcndu-se n calupuri de
beton cu rezistenta la compresiune de circa 310 daN/cm2 se recomand:
40 < viteza periferic (m/s) < 55 pentru beton nearmat
35 < viteza periferic (m/s) < 45 pentru beton nearmat (vezi fig. 3.1.)
Viteza de avans a sculei depinde de propriettile fizico chimice ale agregatelor, duritatea lor si structura granulometric a compenentilor
betonului. Viteza de naintare poate varia ntre 0,3 si 12 m/min la o tietur cu adncime de 25 mm.
n fig. 3.2. se prezint influenta vitezei de naintare asupra reducerii razei pnzei circulare n cazul tierii betonului nearmat. Curbele s-au
trasat pe baza determinrilor efectuate asupra unor tieturi cu adncimea de 30 mm la viteze periferice de 50 m/s.
Pe msur ce creste adncimea de tiere scade durabilitatea sculei. Aceasta rezult din graficul de mai jos trasat n urma determinrilor
fcute folosind viteze de avans de 1 m/min si viteze periferice de 50 m/s si realizndu-se tierea n beton nearmat.
Folosirea frezelor cu coroane diamantate implic asigurarea n zona de lucru a apei de rcire. Presiunea apei de rcire este n functie de
tipul coroanei si diametrul acesteia. Viteza de avans depinde de asemenea de acesti doi parametrii.
n fig. 3.3. si 3.4. se prezint uzura pnzei circulare n functie de viteza de avans si influenta adncimii de tiere asupra sculei.
n tabelul de mai jos se prezint viteza de avans si presiunea apei la coroane diamantate.
Tipul sculei

Diametrul
(mm)

Coroane
diamantate

4-6
6 - 10
10 20
20 40
40 - 100

Coroane
segmentate
Trepane

100 175

Viteza de avans
Presiunea apei
(cm/min)
2 4 pentru mat dure
5 10 ptr. mat. moi si
compacte

2-3

175 - 250
250 350

350 - 450
450 - 600

3-5
23
2-3
1-2
1
Fr
important
Fr
important

La tierea cu pnz lam tip fierstru alegerea vitezei de avans este foarte important. Avansul lamei determin nu numai
productivitatea sculei ci si o ncrcare corect a segmentilor diamantati. Valorile vitezei de avans, depinde de tipul lamei sub aspectul sectiunii
de tiere si de materialul ce urmeaz a fi tiat. n tabelul de mai jos se prezint vitezele de avans a lamelor orizontale.
Tipul materialului
Actiune rapid

Viteza de avans (cm/h)

Actiune lent

Page 6 of 23

Roci dure cu continut mic

de cuart

12 22

Marmur

15 20

10 15

Roci calcaroase

25 - 30

12 - 10

Dac se mreste cursa sau numrul de curse (viteza de translatie) atunci trebuie de asemenea mrit viteza de avans n vederea unei
ncrcri adecvate a segmentilor lamei.
nceperea actiunii de tiere, trebuie s se fac la viteze de avans egale cu 2/3...3/4 din viteza normal.
Pentru rcire este necesar un consum de ap de 8-10 l/mi iar apa trebuie s fie uniform distribuit pe toat lungimea tieturii.
Lamele diamantate trebuie s fie corect tensionate att ca fort de ntindere, ct si ca mod de distributie, a tensiunilor fat de linia
median a lamei. Dup tensionare, lama trebuie s aib o sgeat la partea superioar. n tabelul urmtor sunt prezentate recomandrile privind
tensionarea lamelor.
Tipul materialului
Roci moi
Roci dure

Mod de lucru

Forta de
tensionare
(kW)

Sgeata
superioar
(mm)

orizontal

90 110

1,5 3,5

vertical

50 70

0,3 0,6

orizontal

100 130

2,0 4,0

vertical

70 - 80

0,5 0,8

Puterea de antrenare depinde de duritatea materialului. Orientativ aceasta poate fi:

- 1,5 kW/lam pentru materiale moi;
- 3,0 kW/lam pentru materiale dure.
Nomogramele de alegere a vitezei de rotatie si a vitezei periferice a sculelor diamantate, sunt prezentate n fig. 3.5., 3.6. si 3.7.
[top]

4. DECUPAREA PARTIAL FOLOSIND LANCEA TERMIC

4.1. Generalitti
Acest procedeu are o larg aplicabilitate n domeniul siderurgic fiind folosit si la o serie de lucrri de demolare fr ns ca metoda s se
impun n acest domeniu. Ea a fost aplicat la unele lucrri de demolare n strintate si de asemenea n tara noastr.
n esent const n topirea betonului prin utilizarea principiului de ardere a otelului n exces de oxigen. n acest scop se foloseste o lance
termic constituit dintr-un tub de otel cu diametrul exterior de 12 pn la 20 mm continnd un fascicol interior de srme din aliaje pe baz de
fier cu diametre de 1-2 mm. Combustia lancei, n oxigen insuflat prin interiorul acesteia, conduce la degajarea unei mari cantitti de cldur si
producerea oxizilor de fier lichizi. Acestia joac rolul de flux care coboar temperatura de topire a betonului. Metoda se poate aplica att n beton
nearmat ct si n beton armat si precomprimat. Utilizarea n beton armat este chiar favorizat prin faptul c armtura ntlnit amplific
fenomenul caloric de ardere.
Lancea termic poate fi folosit att n aer ct si sub ap, n ultimul caz impunndu-se conditia c adncimea de lucru s fie de
maximum 1-1,5m.
Acest procedeu mai poart denumirea si de foraj termic, el putndu-se aplica la decuparea partial prin executarea unor foraje
succesive tangente, cu diametre de 4-5 cm, fiindu-i caracteristice urmtoarele avantaje:

permite decuparea unor pise din beton armat, foarte armat, sau chiar precomprimat, la dimensiuni dorite, functie de capacitatea
mijloacelor de transport;
vitez mare de lucru ceea ce implic o productivitate ridicat ntr-un timp relativ scurt;
silentiozitate;
nu produce praf;
nu produce vibratii duntoare constructiei n lucru sau a celor din jur;
necesit uz redus de personal, acesta putnd fi usor instruit;
poate lucra sub ap;
se poate aplica n locuri n care utilajele de demolat conventionale nu pot interveni, n spatii nguste greu accesibile.
Metoda are si unele dezavantaje si anume:

necesit finisarea suprafetei rezultate n urma decuprii;

degaj mari volume de fum;
necesit msuri de prevenire a incendiilor;
necesit respectarea strict a msurilor de securitate si protectia muncii de ctre personal;
cost ridicat.

Page 7 of 23

Forajul termic se poate utiliza la lucrrile de transformare si de demolare constnd din:

executarea gurilor n beton cu grosimi pn la 2,50 - 3,00 m;

demolri de poduri si viaducte vechi;
tierea stlpilor si grinzilor din beton;
demolarea cldirilor, a scrilor;
tierea planseelor n bucti pentru a fi usor de dizlocat si manipulat;
fragmentarea buctilor mari n vederea manipulrii si transportrii lor;
efectuarea de rosturi de dilatatie;
efecturea de deschideri de ferestre si usi, deschideri n planseu pentru instalatii, lifturi, scri rulante care au fost omise la turnare;
lucrri de racorduri la canalizri.
4.2. Tehnologia de lucru
Decuparea partial cu ajutorul lancei termice se desfsoar dup urmtorul proces tehnologic.

trasarea conturului decuprii necesare;

executarea orificiilor sau a altor elemente de fixare necesare pentru prelucrarea prtii decupate (dac este cazul);
fixarea dispozitivului de sprijinire si prelucrare a portiunii decupate (dac este cazul);
dispunerea unui ecran metalic vertical, asigurarea unor conditii corespunztoare de ventilatie a fumului rezultat (dac este cazul) si luarea
altor msuri de protectie termic n functie de necesittile efective ale fiecrei lucrri n parte;
executarea decupajului pe contur prin efectuarea unor guri succesive;
ndeprtarea portiunii decupate (dac este cazul);
executarea unor lucrri auxiliare pentru realizarea finisrii decupajului (dac este cazul).

Lucrrile de tiere sau decupare a elementelor plane din beton (pereti, plansee, diafragme) se realizeaz prin executarea gurilor de
contur din 5 n 5 cm. Legturile rmase se pot tri tot cu lancea sau se rup cu mijloace mecanice.
Lncile cu diametrul de 10 mm execut guri normale cu diametrul maxim de 3,5 cm. Gurile cu diametrul maxim de 7 cm se pot
executa prin rotirea lncii n spiral n gaur, ceea ce implic ns o crestere a consumului de oxigen n lnci.
Cu ajutorul lncii termice se pot executa guri cu adncimea de maxim 1,5 m.
n figurile (fig 4.1 si metode de foraj termic) de mai jos se prezint metode de foraj termic si de organizarea tierii cu lancea termic.
Consumul de materiale n cazul forajului termic cu lancea de 10 mm este prezentat n tabelul de mai jos:
Nr.
crt.

Felul lucrrii

Consum de

Timp ef.
de lucru
(min)

oxigen
(mc)

lance
3/8(m)

1.

Executarea unei guri

3,5 cm ntr-un perete
vertical de beton de 40
cm grosime

0,6...1,1

1,6

1,5

Executarea unei decupri

2,10x0,9 m ntr-un perete
vertical de beton de 50
cm grosime

64...128

192

3.

Executarea unei decupri

1,00x1,00 m ntr-o plac
orizontal de beton

42...84

126

4.

Executarea unei decupri

de 0,50x0,50 m ntr-un
10,7...21,4
perete vertical de beton
de 20 cm

32

30

Executarea unei guri de

5 cm diametru ntr-un
perete vertical de beton
de 60 cm grosime

3,5

2.

5.

1,2...2,4

4.3. Tipuri de echipamente folosite la forajul termic

n vederea executrii forajului termic este necesar s se utilizeze o instalatie care s cuprind dou componente principale:

sursa de oxigen cu sistemul de recordare aferent;

echipamentul de lucru format din lance si port lance.
Pentru alimentarea cu oxigen a instalatiei se folosesc butelii de oxigen, de productie curent cu urmtoarele caracteristici:

cantitatea de oxigen 6 - 6,5 m3;

presiunea de compresiune: 150 bari.
Buteliile pot fi individuale sau sub form de baterii care s contin 10 pn la 30 butelii.

Page 8 of 23

Pentru lucrrile importante de foraj termic n care consumul este mai mare de 5000 m3 se pot folosi cisterne fixe sau mobile, continnd
oxigen lichid. Reglarea presiunii de lucru a oxigenului se face corespunztor fiecrui caz n parte la valori cuprinse ntre 7 si 11 bari folosind un
regulator de presiune.
Lancea este constituit dintr-un tub de otel n care sunt introduse srme de aliaj pe baz de fier.
Lancea este conectat la sistemul de alimentare cu oxigen prin intermediul sistemului de cuplare denumit port-lance. La o butelie de
oxigen se pot cupla dou lnci folosind un sistem de ramificare.
Cuplarea dintre port lance si regulatorul de presiune se face prin intermediul unui furtun flexibil de nalt presiune folosindu-se n acest
scop un robinet cu cuplare rapid.
Pentru utilizarea forajului termic muncitorul trebuie s fie echipat cu un costum de protectie ignifug compus din:

casc de protectie cu sticl pentru fat si ecran protector pentru ceaf;

mnusi de azbet cu degete;
sort protector cu suprafat neted;
cizme de material ignifug.
La folosirea lanei termice, se au n vedere unele reguli tehnice ce pot fi grupate pe trei etape ale procesului de lucru:

pregtiri pentru utilizarea instalatiei;

amorasarea lancei;
folosirea efectiv a lancei.
Pregtirea pentru utilizarea instalatiei const din urmtoarele operatii:

asamblarea echipamentului;
verificarea mbinrilor pentru prentmpinarea scurgerilor necontrolate de oxigen care pot duce la nruttirea combustiei;
verificarea strii racordurilor care trebuie s fie curate si uscate (nu se vor folosi uleiuri sau unsori pentru ungeri);
montarea lancei n port lance dup verificarea captului acesteia care trebuie s fie curat.
Pentru amorsarea lancei se procedeaz astfel:

se deschide progresiv robinetul de oxigen, asigurndu-se un debit mic;

se nclzeste captul lancei pn cnd extremitatea este adus la rosu, folosindu-se n acest scop o flacr oxiacetilen sau orice alt
surs de foc deschis;
se preseaz lancea pe materialul de forat si se mreste debitul de oxigen.
Msurile ce trebuiesc avute n vedere n timpul forajului sunt urmtoarele:

pentru a se evita producerea scnteilor, robinetul de alimentare se deschide complet dup ce gaura a atins diametrul de 2 cm;
asigurarea unei scurgeri corespunztoare a zgurei topite, prin folosirea pe ct posibil a forajului oblic de jos n sus, ceea ce conduce la un
consum minim de materiale;
cnd lancea se scurteaz (pn la 50-60 cm) se opreste fluxul de oxigen, se demonteaz partea rmas si se introduce o lance nou.
Lancea poate lucra att vertical ct si orizontal.
[top]

5. DEMOLAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT

5.1. Metode tehnologice de demolare.
n functie de utilajele folosite pentru demolarea structurilor din beton se pot folosi urmtoarele metode:

prin tragere sau mpingere;

prin rsturnare sau afundare;
folosind echipament de excavator;
prin socuri repetate;
folosind dispozitive hidraulice;
prin explozie sau implozie.
[top]

6. DEMOLAREA PRIN TRAGERE SAU MPINGERE

6.1. Generalitti
Lucrrile de demolare se efectueaz pe baza unui proiect de demolare ntocmit de specialitti si cuprinznd fise tehnologice pentru
fiecare etap.

Page 9 of 23

Procedeul de demolare prin tragere const n rsturnarea tronsoanelor folosind cabluri de tractiune, trase cu ajutorul unor trolii sau a
unor tractoare pe senile.
Demolarea se asigur prin dezmembrarea datorit prbusirii. n cazul n care dup prbusire unele prti din constructie necesit
spargerea n bucti se vor folosi pentru acestea alte metode de lucru.
Procedeul de demolare prin mpingere const n aceleasi principiu de lucru, rsturnarea producndu-se ns prin mpingerea cu ajutorul
unei piese, dispus ntre tronsonul care trebuie s fie rsturnat si partea de constructie care rmne.
n unele situatii se poate aplica simultan mpingerea si tragerea cu cabluri. Procedeul implic un consum mare de manoper la care se
adaug riscurile foarte mari de accidentare.
Nu se recomand dect n conditii n care exist posibilitatea s se ia msuri de sigurant si protectie.
6.2. Tehnologia de lucru
Procesul tehnologic al demolrii prin tragere sau mpingere comport urmtoarele operatii:

sectionarea pe vertical n vederea obtinerii unui tronson (fig. 6.1.);

montarea cablurilor de tragere sau a preselor hidraulice de mpingere;
executarea tieturilor de baz (dac este necesar) pentru reducerea sectiunii structurii de rezistent, n paralele cu luarea de msuri
pentru asigurarea stabilittii pe timpul desfsurrii lucrrilor;
scoaterea personalului muncitor si a utilajelor din zon afectat de prbusire;
prinderea cablurilor de tragere la utilajele de tractiune;
smulgerea elementelor de rezemare provizorie care asigur stabilitatea pe timpul desfsurrii lucrrilor (fig. 6.2.);
tragerea cu cabluri sau mpingerea cu presele hidraulice (fig. 6.3. si fig. 6.4.);
ndeprtarea materialului rezultat n urma prbusirii prin ncrcare n mijloace de transport.

La aplicarea procedeului de demolare prin tragerea cu cabluri trebuie s se aib n vedere riscul prbusirii inopinante care poate
interveni n cazul nelurii unor msuri de asigurare a stabilittii pe timpul decuprii la baz. Prinderea cablurilor de tragere trebuie fcut astfel
nct s nu existe pericolul strivirii elementului de constructie fr s se transmit forta de tragere, n acest scop se recomand s se plaseze o
pies din lemn ntre cablu si lucrarea de demolat.
Dac constructia nu cade, stabilitatea sa, devine foarte nesigur si lucrrile ulterioare, implicate de aceasta, devin foarte periculoase
pentru personalul muncitor. Pentru tragerea cablului este necesar s se foloseasc masini si utilaje foarte stabilite care nu risc s fie rsturnate
(buldozere, remorchere, excavatoare).
Se pot folosi de asemenea trolii solid fixate la teren. Este de preferat s se evite tractiunea oblic. Cablurile folosite trebuie s aib
sectiunea suficient de mare pentru a rezista solicitrilor (coeficient de sigurant 5). Prin rupere cablul poate fi periculos datorit efectului de bici
pe care-l provoac.
Se recomand de asemenea folosirea unor legturi duble de cablu astfel nct s nu fie necesar interventia personalului muncitor n
zona afectat de prbusire n cazul ruperii lui sau forfecrii structurii. Metoda de tragere cu cabluri poate fi aplicat si pentru demolarea pe bucti
(perete cu perete) a constructiei.
Coordonarea lucrrilor de demolare trebuie s fie fcut de ctre specialisti pe baza unui proiect de demolare prin care s se prevad
fise tehnologice pentru fiecare etap a lucrrii.
La executarea lucrrilor de rsturnare cu ajutorul preselor hidraulice se recomand s fie montate si cabluri de rezerv care s poat fi
folosite la tragere n cazul n care prin actiunea presei nu se obtine prbusirea. Aplicarea metodei de mpingere cu prese se va face numai dac
exist siguranta stabilittii tronsonului pe care se monteaz pompa.
Toate elementele necesare demolrii cu aceast metod: dimensiuni cabluri, sprijiniri, trebuie prevzute n proiectul de demolare.
O variant a acestei metode, care poate fi aplicat la tronsoanele de cldiri cu structuri de rezistent de tipul peretilor portanti, const n
forfecarea la baz a tronsonului ce urmeaz s fie rsturnat, prin frecare alternativ cu cabluri, dup sectionarea pe vertical. n acest scop se
pot folosi cabluri din otel cu diametre ntre 50 si 60 mm petrecute prin orificii perforate n pereti, tragerea efectundu-se cu dou buldozere (cte
unul de fiecare capt) care se deplaseaz n sensuri diferite. O eficacitate sporit si vitez de sectionare mare se obtine dac buldozerul care
merge napoi este debraiat, astfel nct buldozerul care trage nainte va actiona asupra peretelui cu o fort egal cu rezistenta la deplasare prin
tragere a buldozerului n marsarier (fig. 6.5.).
Pentru securitatea desfsurrii lucrrilor se recomand s se foloseasc cabluri cu lungimi suficient de mari pentru ca utilajele s
lucreze n afara zonei afectate de eventuala prbusire.
De asemenea este necesar ca de la nceput s fie puse pe pozitie mai multe cabluri, respectiv la fiecare perete care urmeaz s fie
sectionat.
De cele mai multe ori, la aplicarea acestei metode, tronsonul de cldire se prbuseste, fr s mai fie nevoie de tragere suplimentar de
un nivel superior, dup sectionarea la baz a unei prti importante din peretii de rezistent. Pentru sigurant este mai bine s se monteze de la
nceput si cablurile de tragere de un nivel superior.
6.3. Masini si utilaje folosite la lucrrile de demolare prin
tragere sau mpingere
Operatiunile de sectionare pe vertical a tronsoanelor de cldire ce urmeaz s fie trase se efectueaz prin una din metodele prezentate
anterior.
Pentru mpingerea tronsoanelor de cldire ce urmeaz s fie

Page 10 of 23

demolate se folosesc prese hidraulice actionate cu ajutorul unor pompe manuale. Presele hidraulice pot dezvolta forte de 100010.000 kN, la
presiuni de 400-450 bari.
Pentru tragerea cu ajutorul cablurilor se pot folosi buldozere pe senile cu puteri de 150-180 CB, precum si unele autoremorchere.
Alegerea tipului de utilaj pentru tractiune trebuie s se fac tinnd cont de forta de tractiune necesar pentru nvingerea rezistentelor
ntmpinate la rsturnarea tronsonului. Alegerea punctului de ancorare a cablului de tragere trebuie s se fac ct mai aproape de centrul de
greutat al tronsonului ce urmeaz s fie rsturnat.
[top]

7. DEMOLAREA PRIN SOCURI REPETATE

7.1. Generalitti
Lucrrile de demolare prin socuri repetate se efectueaz pe baza unui proiect tehnologic de demolare ntocmit de specialisti care
cuprinde fise tehnologice pentru fiecare etap.
Procesul const n supunerea structurii de demolat la o serie de socuri repetate ceea ce conduce la distrugerea elementelor de
rezistent si la prbusirea ei.
Socurile repetate pot fi obtinute prin mai multe metode n functie de utilajele folosite n acest scop si anume:

cu unelte percutante si rotopercutante;

cu ciocan hidraulic cu actiune prin soc, montat la excavator;
prin lovire cu o greutate suspendat la macara.

Metoda are un domeniu larg de utilizare si este usor de aplicat fr s necesite personal specializat. Este o metod economic, utilajele
folosite fiind eficace si fiabile si prezentnd totodat securitatea n functionare si costuri de ntretinere sczute.
Deoarece sub aspectul influentei asupra mediului prezint incovenientul zgomotelor si vibratiilor ridicate este de preferat s nu se aplice
dect n lipsa altor posibilitti tehnologice.
n plus mai implic si posibilitatea aparitiei unor fisuri necontralabile n cazul demolrii partiale.
7.2. Tehnologia de lucru la demolare folosind o greutate
suspendat la macara.
Acesta este un procedeu de demolare prin socuri care const n folosirea unei greutti metalice mari (fig. 7.1.) suspendat la cablul unei
macarale sau excavator pe senile.
Metoda se poate aplica la toate tipurile de constructii din beton (dezvoltate pe vertical, pe orizontal sau sub cota de teren natural)
avnd n vedere ca nltime constructiilor dezvoltate pe vertical s nu depseasc nltimea liber sau bratul macaralei.
Lovirea asupra structurii de demolat poate fi efectuat fie prin miscare pendular fie prin cdere vertical (vezi fig. 7.2.)
Socul produs de greutate asupra structurii de demolat provoac o zguduire urmat de regul de distrugerea complet a acesteia. Pentru
structuri din beton nearmate sau putin armate, n cele mai multe cazuri, este suficient o singur lovitur n acelasi loc.
Pentru betonul armat, procesul devine mai greoi, fiind necesar un numr mai mare de lovituri, ceea ce conduce la dezgolirea armturii
care urmeaz apoi s fie tiat cu flacr oxiacetilenic.
n acest caz se impun msuri speciale de sigurant si protectie a personalului muncitor. Greuttile metalice pot avea mase cuprinse ntre
500 si 2000 kg. Ele se fixeaz pe cablu prin intermediul unei anvelope vechi de autovehicul, pentru a amortiza efectele dinamice asupra cablului.
Greutatea suspendat la macara trebuie s fie ntotdeauna mai mic dect jumtatea din capacitatea de ridicare a macaralei, corespunztoare
razei de lucru folosite.
Metoda este frecvent folosit n special prin lovituri pe vertical (cdere liber a greuttii).
Se poate utiliza pentru distrugerea elementelor orizontale (dale de podea, platforme betonate, mbrcminti de drumuri, piste de
aeroport) sau pentru fragmentarea buctilor din beton, obtinute prin alte metode de demolare. Greutatea se suspend de cablul principal al
macaralei putndu-se folosi si un cablu de rezerv care s permit recuperarea acesteia n cazul ruperii cablului principal.
Se recomand totodat s se doteze santierul cu mai multe greutti astfel nct, dac n timpul executrii lucrrilor se pierde greutatea
folosit (ca urmare a unei blocri sau ruperi de cablu) s nu fie necesar s se trimit personal, pentru recuperarea acesteia, n zone n care
stabilitatea peretilor si a planseelor este incert.
7.3. Tipuri de utilaje folosite
Macaralele sau excavatoarele folosite pentru echiparea cu greuttile metalice, trebuie s asigure cderea liber a acestora.
n acest scop se folosesc macarale si excavatoare mecanice al cror troliu de ridicare a sarcinii are posibilitatea de vertical. Acest lucru
este necesar numai n cazul loviturilor pe vertical. n cazul folosirii metodei de lovire prin pendulare se pot folosi toate tipurile de echipamente.
7.4. Tehnologia de lucru la demolarea folosind ciocan hidraulic

Page 11 of 23

cu actiune prin soc montat pe excavator

Metoda se poate aplica cu prioritate n cazul structurilor dezvoltate pe orizontal si sub cota de teren natural la constructiile dezvoltate
pe vertical limitndu-se nltimea.
Echipamentul de lucru este atasat la excavatoare actionate hidraulic (fig. 7.3.) n locul cupei, putnd fi dotat cu diverse tipuri de scule
(fig. 7.4.).
Pentru demolarea betonului se utilizeaz n special dalta ngust si piconul.
Ciocanele hidraulice au mase peste 100 kg, ponderea situndu-se ntre 250-1000 kg.
Ele se folosesc mai ales pentru demolarea structurilor de beton cu grosimi mai mari de 20 cm (mbrcminti de sosele, piste de
aeroport, platforme betonate, fundatii vechi de cldiri, etc.).
Cadenta loviturilor este cuprins ntre 300 si 1000 lovituri/minut.
Aceste utilaje mai pot fi folosite si pentru mruntirea materialului rezultat prin demolare cu alte metode.
n fig. 7.5. si 7.6. se prezint racordarea la circuitul hidraulic al unui astfel de echipament si diverse sisteme de prindere.
[top]

8. DEMOLAREA FOLOSIND DISPOZITIVE HIDRAULICE

8.1. Generalitti
Lucrrile de demolare folosind dispozitive hidraulice se efectueaz pe baza unui proiect tehnologic de demolare ntocmit de specialisti
care cuprinde fise tehnologice pentru fiecare etap.
n functie de tipul constructiv al dispozitivelor hidraulice folosite la lucrrile de demolare se pot aplica dou metode tehnologice de lucru
si anume:
- demolarea prin expandare cu dispozitive hidraulice cu actiune independent;
- demolarea prin forfecare, ncovoiere si tragere cu dispozitive hidraulice atasate ca excavator sau macara
n primul caz dispozitivele lucreaz ca echipamente independente actionate hidraulic de la o surs de producere a energiei hidrostatice
proprie. Acest tip de dipozitive actioneaz asupra structurii de demolat, n guri executate anterior prin efectul de pan.
n al doilea caz, dispozitivele constituie echipamente de lucru ce se pot atasa, la excavatoarele hidraulice sau suspenda la macarale.
propriu.

Energia hidrostatic poate fi furnizat de masina de baz (excavator sau macara), n cele mai multe cazuri, sau de un grnp de pompare

n cazul folosirii dispozitivelor independente se beneficiaz de o serie de avantaje reprezentat prin: economicitate, lipsa zgomotului si a
vibratiilor, securitate sporit a lucrrilor, actiune rapid, autonomie n functionare, lipsa prafului si a fumului.
Metoda nu se poate aplica ns dect n beton nearmat sau foarte putin armat, relativ dur. Un dispozitiv are raza de actiune redus.
Dispozitivele montate pe echipament de excavator, prezint avantajele lucrului n zone de securitate relativ a stabilittii elementelor din
beton dislocate si greu accesibile sunt echipamente robuste, usor de ntretinut si foarte eficace.
8.2. Tehnologia de lucru la lucrrilor de demolare folosind dispozitive hidraulice independente
Metoda const n introducerea unor dispozitive hidraulice n crestturi sau guri executate n structurile din beton, urmat de
expandarea acesteia. Actiunea de spargere prin expandare se poate realiza cu trei tipuri de dipozitive:
- dispozitiv cu pistonase cu actiune transversal (fig.8.1)
- dispozitiv cu pan cu actiune prin apsare (fig.8.2.);
- dispozitiv cu pan cu actiune prin tragere (fig.8.3).
Procsul tehnologic de spargere prin expandare comport trei etape: perforarea gurilor, introducerea dispozitivului hidraulic, fisurarea
structurii si lrgirea rupturii.
n cazul structurilor putin armate este necesar tierea armturilor cu flacr oxiacetilenic.
Metoda nu se poate aplica n cazul structurilor puternic armate.
Dispozitivele pot lucra individual n cazul structurilor cu sectiune mic sau mai multe dispuse la anumite distante pe conturul pe care
urmeaz s se produc spargerea, n cazul structurilor cu sectiuni mari.
termic.

Energia hidraulic pentru actionerea dispozitivelor se obtine cu ajutorul unei pompe care poate fi: manual , cu motor electric, cu motor

Page 12 of 23

Expandorul cu pistoane cu actiune transversal este compus dintr-un corp metalic reprezentnd blocul cilindrilor hidraulici cu actiune
transversal. Actiunea dispozitivului asupra elementului din beton se realizeaz prin mpingerea simultan a pistoanelor unei plci de repartitie
vara care este introdus odat cu dispozitivul n gaur. Fisurarea elementului se face instantaneu fiind necesar pentru aceasta o curs de
numai 3 - 5 mm a pistoanelor.
n cazul utilizii dispozitivului la beton putin armat dup realizarea fisurii, se continu lrgirea acesteia pentru a se asigura spatiul
necesar tierii armturilor cu flacr oxiacetilenic. Cu acest tip de dipozitiv se asigur forte de mpingere cuprinse ntre 750 si 1600 kN.
Dimensiunile gurilor sunt functie de tipul dispozitivului putnd avea diametre cuprinse ntre 50 si 90 mm. si, lungimi cuprinse ntre 600 si
900 mm.
Dispozitivele se pot folosi si la spargerea elementelor din beton cu grosimi mai mici dect lungimea lor, n aces caz recomandndu-se
s se blocheze pistoanele care rman la exterior cu ajutorul unor inele metalice. Acest lucru se impune pentru redistribuirea debitului la
pistoanele care lucreaz efectiv.
Pentru asigurarea unei eficacitti corespunztoare a dispozitivului este necesar s se execute ct mai corect gaura de introducere,
asigurndu-se un perete uniform si o coaxialitate maxim.
Expandorul cu pan cu actiune prin apsare este compus dintr-un cilindru hidraulic al crui piston actioneaz prin intermediul unei pene
asupra a dou semicochilii prin apsare de sus n jos. Dup introducerea n gaur, cu pistonul retras la partea superioar, se apas pana ntre
cele dou semicochilii, realizndu-se astfel ndeprtarea lor si deci presarea asupra peretilor gurii.
Sub actiunea fortei de mpingere rezultate, transmis prin cele dou semicochilii se produce fisurarea elementului din beton cu acest tip
de dispozitiv se asigur forte de apsare cuprinse ntre 600 si 3500 kN.
Dimensiunile gurilor sunt n functie de tipul dispozitivului, putnd avea diametre cuprinse ntre 35 si 80 mm si lungimi cuprinse ntre 200
si 650 mm.
Expandorul cu pan cu actiune prin tragere are o constructie similar cu cel cu actiune prin mpingere diferentiindu-se prin faptul c
ndeprtarea celor dou semicochilii se realizeaz prin tragerea de jos n sus a tijei pistonului prevzut cu conicitatea invers sensului de
actiune.
Cu acest tip de dispozitiv se asigur forte de apsare de circa 1000kN.
Dimensiunile gurilor sunt functie de tipul dispozitivultui putnd avea diametre cuprinse ntre 35 si 55 mm si lungimi cuprinse ntre 300 si
500 mm.
8.3. Tehnologia de lucru la lucrrile de demolare folosind dispozitivele hidaulice atasate la excavator sau macara
Metoda const n utilizarea unor dispozitive hidraulice care atasate la echipamentul de excavator sau macara actioneaz asupra
elementului ce urmeaz a fi demolat prin ncovoiere si smulgere sau prin forfecare.
Pentru demolare prin ncovoiere si smulgere exist dou tipuri constructive de dispozitive si anume:
- dispozitiv montat la excavatoare hidraulice n locul cupei (fig. 8.4.)
- dispotitiv montat la echipamentul de macara (fig.8.5.)
Aceste tipuri de dispozitive pot fi folosite pentru demolarea plcilor din beton, cu grosimi pn la 30 cm ca de exemplu:
- mbrcminti de drumuri si autostrzi;
- plaforme betonate;
- podele dalate;
- plansee pn la cel mult etajul 1 (pentru dispozitivul montat pe excavator hidraulic) sau mai mult (pentru dispozitivele cu actiune prin
forfecare).
Procesul tehnologic const din urmtoarele etape:
- introducerea dispozitivului sub plac;
- ncovoierea plcii simultan cu smulgerea;
- ridicarea dispozitivului mpreun cu bucata de plac smuls;
- descrcarea n autovehicule sau depozit lateral.
n literatura tehnicii strin (Franta, Anglia) acest tip de dispozitiv este denumit NIBLER (rontitor, frmittor), denumire care a fost
adoptat si n terminologia romneasc.
Pentru demolarea prin forfecare se folosesc clesti hicdraulici montati pe echipanent de excavator. Ei pot executa lucrri de demolare a
structurilor din beton armat sau nearmat precum si lucrri de fragmentare a materialelor rezultate din demolare.
Nibler montat la execavator hidraulic
Conceput ca echipament atasabil la excavatorul hidraulic acest dispozitiv actioneaz asupra plcii din beton nearmat sau putin armat
(armtur de maxim 6 mm) prin ncovoiere si smulgere dup prinderea acesteia ntre doi dinti puternici.

Page 13 of 23

n acest scop, dispozitivul are o parte fix si o parte oscilant actionat de un cilindru hidraulic nglobat n corpul dispozitivului.
Dispozitivul are dou pozitii de lucru si poate fi folosi n dou moduri:
- actionnd ctre baza de sprijin a excavatorului ntocmai ca excavatorul cu cup invers (fig. 8.6);
- actionnd cu partea din fat, dinspre excavator nainte ntocmai ca excavatorul cu cup dreapt ( fig. 8.7.).
Atunci cnd dipozitivul actioneaz spre excavator se obtine o pentratie maxim a dintilor. Cnd actioneaz din fat, dispozitivul poate s
fie folosit n spatiile incomode si nchise ale cldirilor (n apropierea zidurilor). n aceast pozitie poate fi folosit si pentru demolarea planseelor, n
raza de actiune si la nltimea de lucru a excavatorului. Dac la actiunea naintea dispozitivului sunt necesare forte mari de rupere acesta poate
fi montat cu cilindrul de rotire spre partea din fat (fig. 8.8.).
Desfsurarea lucrrilor se face n urmtoarele etape:
- se introduce vrful dintelui fix sub placa de beton actionndu-se cilindrul de oscilare al mnerului echipamentului (fig. 8.9.);
- se introduce complet dintele fix sub placa de beton actionandu-se cilindrul de rotire al dispozitivului ce face ca dispozitivul s ajung n
pozitie orizontal (fig. 8.10.).
- se rupe o bucat din plac prin ncovoiere si uneori prin smulgere ca urmare a strngerii ntre cei doi dinti, provocat de rotirea dintelui:
mobil obtinut prin retragerea tijei cilindrului hidraulic de actionare a acestuia (fig. 8.11.).
- ridicarea buctii de beton rupt (fig. 8.12.) si deplasarea ei n afara zonei de lucru sau ncercarea direct ntr-un mijloc de transport.
Nibler montat la echipament de macara
Constructiv, acest tip de dippozitiv este format dintr-un corp metalic n form de J si doi cilindri hidraulici, unul pentru rezemare, iar
cellalt pentru ncovoierea plcii.
Dispozitivul se suspend la cablul de ridicare al unei macarale sau al unui excavator cu echipament de macara. El solicit betonul prin
tragere, supunndu-l totodat la un moment de ncovoiere asigurat hidraulic. Sunt realizate astfel de dispozitive, care pentru plci cu grosimea
de la 12,5 pn la 25 cm asigur o productivitate de circa 53 m2/h.
Dispozitiv cu actiune prin forfecare
Acest tip de dispozitiv este reprezentat printr-o foafec de constructie robust prevzut cu dou flci mobile de prindere si posibilitatea
de rotire cu 3600 n plan transversal. Miscarea uneia dintre flci este realizat cu ajutorul unui cilindru hidraulic iar asupra celeilalte flci se
actioneaz prin intermediul unei came solidar cu falca actionat hidraulic. Dispozitivul se monteaz la echipamentul de excavator hidraulic.
Dispozitivul poate fi folosit pentru executarea diferitelor lucrri de demolare ( pereti, plansee, stlpi, fundatii, mbinri de pereti, etc.) pe
vertical, pe orizontal sau sub baza de sprijin, precum si pentru tierea armturilor (fig. 8.13.).
[top]

9. DEMOLAREA PRIN EXPLOZIE

9.1. Generalitti
Lucrrile de demolare prin explozie se efectueaz pe baza unui proiect tehnologic de demolare ntocmit de specialisti care cuprinde fise
tehnologice pentru fiecare etap.
Cu toate c aceast metod implic o serie de msuri stricte de sigurant si securitate este totusi o metod frecvent folosit pe plan
mondial, dezvoltndu-se n acest sens o industrie de producere a materialelor de explozie.
Metoda s-a perfectionat astfel nct, ea poate fi aplicat chiar n orase cu constructii concentrate. n acest sens, se poate vorbi de
demolarea controlat prin explozie. Tehnica demolrii controlate necesit o amploare atent a ncrcturii explozive la diferite structuri si puncte
cheie prin cldire nct doborrea s se producfie n interiorul bazei sale de sprijin fie pe o diectie de cdere prestabilit.
La demolrile prin explozii se beneficiaz si de efectul creat de impulsul de cdere al cldirii care contribuie la spargerea structurii n
bucti usor de ncrcat.
Procedeul este economic, rapid si eficace, ns prezint inconvenientele proiectiilor necontrolate de materiale, a vibratiilor n sol cu riscul
de distrugere sau slvire a unor constructii din vecintate implicnd un zgomot mare.
Metoda s-a aplicat si n tara noastr, n cteva situatii. Pentru aplicarea metodei sunt neceasare avize din partea Centrului de Cercetri
pentru Securitatea Minier Petrosani precum si a Inspectoratului de Stat pentru protectia muncii
9.2. Metode de demolare prin explozie
n functie de modul de amplasare a ncrcturilor explozive se pot diferentia trei metode de demolare prin explozie si anume:
- demolarea cu ajutorul ncrcturilor plasate n guri strpunse n materialul de demolat (guri de min);
- demolarea cu ajutorul ncrcturilor aplicate n exterior pe piesa de demolat;
- demolarea cu ajutorul ncrcturilor amplasate n interiorul constructiilor ( prin expansiune).

Page 14 of 23

Demolarea prin explozii n guri de min

Aceasta este cea mai folosit metod, datorit eficacittii si economicittii bune. Cu toate acestea punerea ei n aplicare implic lucrri
suplimentere de pregtire, ea putndu-se folosi n special la lucrri voluminoase. Operatiunile de efectuat sunt numeroase si relativ complexe,
din cauza necesittii de asigurare a securittii maxime a personalului.
Principalele etape ale acestei metode sunt:
- executarea gurilor de min (fig. 9.1.);
- pregtirea si introducerea ncrcturilor (fig. 9.2.);
- executarea burajului. ( fig.9.3.);
- racordarea ncrcturilor (fig. 9.4.);
- declansarea exploziei (fig. 9.5.).
Demolarea prin explozii din exterior
Metoda const n aplicarea unor ncrcturi explozive pe suprafata exterioar a structurii de demolat fra s fie necesare lucrri de
strpungere sau perforare a acesteia. Ea se aplic n cazul elementelor izolate cu volum mic de lucrri atunci cnd se dispune de alte mijloace
de demolare, iar lucrrile trebuiesc fcute n timp scurt.
Explozivul actioneaz n acest caz asupra elementului de demolat prin unda de soc, gazele rezultate risipindu-se n etmosfer. n
vederea amplificrii efectului undei de soc este necesar ce explozivul s se bureze prin acoperirea cu un material ecaranant. (fig. 9.7.)
Inconvenientele acestei metode constau n zgomot si consum de exploziv mare. ncrctura poate fi concentrat ntr-un punct (fig. 9.6.)
sau dispus liniar dup forma lucrrii de demolat. (fig. 9.7.).
Demolarea prin expansiune
n acest caz explozibilul este plasat n interiorul lucrrii de demolat. Pentru a se asigura actiunea explozivului asupra ntregii structuri se
vor obtura toate deschiderile spre exterior ale constructiei (usi, ferestre, etc.). Aceast metod implic un consum foarte redus de exploziv.
Metoda se foloseste pentru distrugerea cazematelor. Deschiderile acestora sunt ermetic astupate efectundu-se apoi umplerea lor cu ap,
explozivul fiind plasat aproximativ n centrul lucrrii. Prin producerea exploziei s-a realizat o crestere rapid a volumului ntr-o mas teoretic
incompresibil ceea ce a permis s se reduc consumul de exploziv necesar.
9.3. Indicatii privind utilizarea explozivelor
Pentru stpnirea complet a problemelor ridicate de demolarea structurilor din beton armat este necesar s se cunoasc unele aspecte
importante legate de explozivi si folosirea lor. Explozivul trebuie considerat drept o cantitate de energie stocat ntr-un volum mic. Efectul
exploziei poate fi folosit pentru demolarea partial sau total a unei constructii. n cazul demolrii totaIe se aplic metoda cea mai economic
prin distrugerea structurii de rezistent a cldirii. n acest caz se beneficiaz de efectul de autofragmentare generat n momentul prbusirii prin
contactul cu solul.
n cazul demolrii zidurilor din beton armat sau putin armat se va tine cont de rezistenta la tractiune a materialelor, cantitatea de exploziv
si amplasarea acestuia fiind coordonat cu forma constructiei si rolul elementului de demolat n structura de demolat n structura de rezistent.
n cazul elementelor din beton de tipul grinzilor sau stlpilor la care nu se cunoaste modul de dispunere a armturilor, se impune
alegerea metodei cu exploziv aplicat liniar. Se va folosi cantitatea de exploziv necesar pentru dezgolirea armturilor, urmnd ca apoi s fie
tiate cu flacr oxiacetilenic. Dac se doreste tierea armturilor cu exploziv, se pot folosi ncrcturi de 250 g pentru diametre mai mici de 30
mm si de 500 g pentru diametre mai mari de 30 mm.
Este de retinut c pentru acelasi rezultat final, cantitatea de exploziv consumat depinde de amplasamentul ncrcturii si modul de
executare al burajului.
n fig. 9.8. se prezint modul de amplasare a explozivilor la diferite lucrri de demolare.
Dup modul de dispunere, efectul explozivilor poate fi: concentrat, alungit sau perforant cu efect dirijat.
Explozivi cu efect perforant se folosesc pentru efectuarea unor guri n lucrarea de demolat n vederea amplasrii ulterioare a
explozivilor pentru demolarea definitiv.
n acest caz se folosesc ncrcturi de peste 6 kg/m3) spre deosebire de primele dou tipuri la care ncrctura este de 1 kg/m3.
Materialele explozive sunt clasificate n raport cu efectul pe cere l au n patru mari grupe:
- explozivi de mare putere (dinamit);
- explozivi de putere medie (astralit si trotilul);
- explozivi de mic putere (amestecurile simple de tip nitromon si nitromonit sau pulberile negre de fum);
- explozivi slabi (pulberile coloidale fr fum, amestecurile incendiare, fitilurile de amorsare si artificiile).
Dinamitele n stare nghetat sau chiar seminghetat pot exploda la cea mai mic lovituar sau la ndoire.
Tot la dinamit exist posibilitatea, ca urmare a unor defectiuni de fabricatiei sau a pstrrii n locuri umede, de iesire prin hrtie a
nitroglicerinei sub form de picturi pe suprafata cartusului.

Page 15 of 23

n aceast stare, dinamita capt sensibilitatea nitroglicerinei pure si poate exploda la cea mai mic atingere.
Dinamita trebuie manipulat cu grij n toate situatiile fiind foarte sensibil la lovituri si frecri. De asemenea trebuie s fie ferit de foc
sau nclzire.
Trotilul pe lng calittile explozive, are si efecte nocive povocnd mbolnviri grave ale ficatului si sngelui ca urmare a ptrunderii n
organism fie prin piele, fie pe cale bucal sau nazal a particulelor de material ce se rspndeste n aer n timpul manipulrii.
[top]

Anexa 1
SISTEMA DE MASINI NECESAR LUCRRILOR DE DEMOLARE A CONSTRUCTIILOR
Caracteristici
Nr.
Denumirea mijlocului mecanic
Productorul
Observatii
tehnice
crt.
0
1
2
3
4
I. MASINI PENTRU TIEREA SI GURIRREA BETONULUI, BETONULUI ARMAT SI ZIDRIEI
1. Masini electrice portabile pentru
gurit materiale dure de
constructii, prin miscare
combinat (rotatie+percutie):
- ciocan rotopercutant
35 mm;
0,80 kW;
Intr. 6 Martie Timisoara

n fabricatie

--

Din 1989

230 V;
- ciocan rotopercutant

200 Hz
35 mm;
0,80 kW;
220 V;

- ciocan rotopercutant pentru

guri adnci cu aspirator de praf

50 Hz
13 mm;
0,45 kW;

1. Electro-arges

220 V;

Curtea de Arges

n fabricatie

- ciocan rotopercutant

50 Hz
16 mm;
0,50 kW;
Intr. 6 Martie Timisoara

Din 1987

--

Din 1987

Intr. 6 Martie Timisoara

n fabricatie

Intr. Independenta

n fabricatie

220 V;
- ciocan rotopercutant

50 Hz
0,50 kW;
220 V;

- ciocan rotopercutant

50 Hz
22 mm;
0,60 kW;
230 V;

- ciocan perforator usor

P 40

200 Hz
400-600kPa;
adncime 470 mm
22- 52;
3500 lov/min;

- ciocan perforator

200 rot/min
500-700 kPa;
2330 lov/min
7,22 daJ; 200
rot/min;adncime

Intr. Independenta
n fabricatie
Sibiu

Page 16 of 23

2.

3.

Masini speciale de gurit cu

coroane diamantate

Masini electrice portabile

percutante pentru executant
spargeri n materiale de
constructii:
- ciocan percutant
- ciocan percutant

2400-42 mm
max. 200 mm
1,50 kW; 200V; 50
Hz

--

25 J; 1,50 kW;
Intr. 6 Martie Timisoara

Ciocane pneumatice:

220 V; 200 Hz

5.
6.

1000 lov/min
100 J

n fabricatie
Sibiu
-Intr. 6 Martie Timisoara

n fabricatie
Din 1988

--

n fabricatie

--

n fabricatie

4800 rot/min
1500 kW;

- unealt electric portabil de

tiat materiale usoare de
constructii
- unealt electric portabil de
tiat, slefuit si curtat materiale
de constructii

n fabricatie

Intr. Independenta

1700-3600 lov/min
- ciocan pneumatic de dltuit
- ciocan pneumatic de demolat
Ciocan hidraulic de
Masini electrice portabile cu disc,
pentru tiat materiale de
constructii:

Din 1988

220 V; 50 Hz
25 J; 1,50 kW;
--

4.

n fabricatie

220 V; 200 Hz
6500 rot/min
1,50 kW;
220 V;

- monofazat, idem, de regim

greu
- unealt electric portabil de
tiat cu disc diamantat si pnz
circular

200 Hz
6500 rot/min
Din 1988

1,80 kW; 220 V;

50 Hz
4800 rot/min
1,5 kW;
--

n fabricatie

--

Din 1988

--

Din 1988

--

Din 1989

220 V;
- idem, monofazat de regim greu

200 Hz
4800 rot/min
1,50 kW;
220 V;

- polizor monofazat de regim

greu

50 Hz
4800 rot/min
1,80 kW;
220 V;

7.

Fierstru electric portabil, cu

lant diamantat

50 Hz
pentru 400 mm;
1,50 kW;
220 V;

8.
9.

Masin de tiat beton ntrit, cu

disc diamantat
Masin de tiat beton ntrit, cu
disc diamantat

50 Hz.
viteze

n fabricatie
1-2 m/min
70 mm adncime
1,1 kW;
220 V;

10. Perforatoare pneumatice

I.U.D.P.
Otopeni

Intr. 6 Martie Timisoara

50 Hz.
5-7 bar;

Intr. Independenta

3,1 Nm3/min

Sibiu

n fabricatie

n fabricatie
11. Ciocane de abataj

1500 rot/min

--

n fabricatie

Page 17 of 23

3,2 Nm3/min
600 lov/min
--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

0,8 Nm3/min
1100 lov/min
0,9 Nm3/min
1600 lov/min
1,5 Nm3/min
850 lov/min
-n fabricatie
0,8 Nm3/min
12. Instalatie de forat rotopercutant
76-105 mm
adncimea max.
I.U.P. Trgoviste
n fabricatie
40 m
II. MASINI SI UTILAJE PENTRU SPARGEREA ELEMENTELOR DIN BETON, BETON ARMAT DE
DIMENSIUNI MARI, PRECUM SI A ROCILOR
1. Ciocane hidraulice de demolat,
montate pe excavator:
- pentru excavator de 60-100 CP
I.U.G.
n fabricatie
400 kg
Progresul Brila
-
- pentru excavator de 80-140 CP
600 kg
n fabricatie
800 kg
Uz. Bucuresti
- pentru excavator de 100-140
I.U.G.
CP
1000 kg
n fabricatie
Progresul Brila
2. Echipament mai greu lansat de
masa: 10 t
I.R. Ploiesti
n fabricatie
excavator, sau macara
III. ECHIPAMENTE SI INSTALATII PETRU TIEREA TERMIC
1.

Lance termic:
- port lance

A BETONULUI SI BETONULUI ARMAT

4 ml lance/m

IMEC + Cablu

Romnesc Ploiesti
2 m5/3oxigen/m
IV. MASINI SI INSTALATIE DE RIDICAT SI TRANSPORTAT PE VERTICAL
1. Vinciuri hidraulice:
- telescopice
3 t; cursa
C. Electrometalica
n fabricatie
190 mm;
5 t; cursa 220 mm;
-n fabricatie
6 t; cursa 230 mm;
-n fabricatie
0
1
2
3
4
8 t; cursa 250 mm;
-n fabricatie
12 t; cursa 250
-n fabricatie
mm;
V. MASINI PENTRU LUCRRI DE DEGAJARE A TERENULUI
(SPAT, NIVELAT, NCRCAT, TRANSPORTAT)
1.

Buldozere cu lam orientabil,

autopropulsate, cu echipament
de scarificator pe senile:

- 62 CP

- 80 CP

- 150 CP

- 360 (320) CP

- 575 CP

lam 3000 mm

Intr. Tractoare Miercurea

Ciuc

n fabricatie

lam 3000 mm

--

n fabricatie

lam 3900 mm

Intr. Tractorul Brasov

n fabricatie

lam 4500 mm

I.M. Mrsa

n fabricatie

lam 5150 mm

--

n fabricatie

Page 18 of 23

2.

Buldozere cu lam orientabil,

autopropulsate, pe pneuri:
- 180 CP

- 360 CP

- 615 CP

lam 3480 mm

I.T.M.A.

n fabricatie

lam 4420 mm

Intr. Tractorul Brasov

n fabricatie

lam 5000 mm

I.M. Mrsa

Din 1987

55 (62) CP

I.U.G.

cup 0,34-0,56 m

Progresul Brila

3.
Excavatoare hidraulice cu o
cup:

- pe pneuri

n fabricatie
80 (104) CP

- pe senile

--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

--

n fabricatie

cup 0,13-0,98 m
55 (62) CP
cup 0,34-0,56 m
80 CP
cup 0,13-0,98 m
140 CP
cup 0,8-1,2 m
180 CP
cup 0,8-2,2 m
2x180 CP;
cup 1,9-3,5 m
720 CP

4.

Masini multifunctionale cu
echipamente pentru lucrri de
pmnt si manipulrii:
- M.M.T. - 45
- pe tractor pe pneuri (EIF 650)

cup 5-10 m

45 CP; 15
echipamente
62 CP; ncrctor
frontal, excavator

I.U.G.
n fabricatie
Progresul Brila
I.M. Oradea

n fabricatie

Page 19 of 23

Page 20 of 23

Page 21 of 23

Page 22 of 23

SINTEZA OBSERVATIILOR LA:

Ghid privind executia lucrrilor de constructie din beton si beton armat
Contract nr. 111/1995 - Redactarea I - a
Nr.

Unitatea

crt.

Nr.

Observatii

Punct de vedere
elaborator

adres

GIP-M-S.A.

13/29.01.1996

Nu sunt observatii

S.C. UTILAJ TRANSPORT

- S.A.

446/25.01.1996

Nu sunt observatii

S.C. SUD CON - S.A.

Nu sunt observatii

SUT CARPATI - S.A.

196/18.01.1996

Nu sunt observatii

AEDIFICIA CARPATI

262/30.01.1996

4
5

1. Apreciem c ar fi mult mai util dac n prima parte a

ghidului ar fi prezentate criteriile de alegere a metodei

Page 23 of 23

(metodelor) de demolare, n functie de varietatea tipurilor

de structuri din beton armat, ntlnite n practic si de
cerintele impuse de protectia mediului, a cldirilor si a
populatiei din zon - tabele centralizatoare de la sfrsitul
lucrrii, scheme logice, etc., descrierea metodelor de
demolaer urmnd s se fac n partea a doua a ghidului,
eventual n anexe.

- de acord

- de acord

2. Prevederile ghidului trebuie corelate cu cele cuprinse n

Normative
privind
postutilizarea
ansamblurilor,
subansamblurilor
si
elementelor
componente
ale
constructiilor - interventii la structuri, elaborate n faza de
anteproiect de IPC - beneficiar MLPAT.
6

UTC - Bucuresti

1. Se impune ca n faza urmtoare ghidului s fie prezentat

mai sistematizat cu scheme structurale comparate de
prezentare ilustrat a utilajelor de demolare, n principal a
organelor active ale acestora.
2. Schemele constructive ale utilajelor s fie mai simple si
mai pe ntelesul tuturor.
3. Lucrarea s evidentieze, chiar succint, si alte metode si
utilaje de demolare folosite n practic.
4. S se mentioneze c lucrarea nu trateaz demolarea
mbrcmintilor rutiere, a platformelor si chiar a pardoselilor
exterioare.

MLPAT

S-au fcut observatii asupra structurrii lucrrii, a

formulrilor de la anumite subpuncte, precum si asupra
oportunittii existentei anumitor capitole.

- de acord

- de acord

- de acord
- de acord
- de acord