MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI SCOLA POSTLICEALA SANITARA ,, SF .

VASILE CEL MARE ,, FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE

DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR AS. POPESCU ELENA

ABSOLVENT POPA GABRIELA

2012

TEMA PROIECTULUI INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE COPILULUI CU OBEZITATE

CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL I Notiu i !"#$%" &o'(' 1 .1 D")i iti' o&"*it'tii 1 .2 Si+$to+'to(o,i" 1 .- M'#u%i $%"." ti." 1 ./ Di', o#ti0 $o*iti. 1#i+$to+" #i "2'+" " !" ('&o%'to%3 1 .4 Di', o#ti0 !i)"%" ti'( 1#i+$to+" '#"+' 'to'%"3 1 .5 T%'t'+" t 1 .6 E.o(uti" CAPITOLUL II P'%ti0i$'%"' '#i#t" t"i +"!i0'(" (' '0t" !" i ."#ti,'tii #i i t"%." tii 'uto o+" #i !"(",'t" II .1 . P'%ti0i$'%"' '#i#t" t"i (' '0t" !" i ."#ti,'tii II .2 . P'%ti0i$'%"' '#i#t" t"i (' i t"%." tii 'uto o+" #i !"(",'t"

CAPITOLUL III 7 P(' !" i ,%i8i%" '( 0o$i(u(ui 0u o&"*it't" III .1 . P(' !" i ,%i8i%" '( 0o$i(u(ui 0u o&"*it't" 1Di', o#ti0 O&"*it't" !" Ti$ I 0u Di'&"t *'9'%'t !" Ti$ I3 III .2 . E.'(u'%" )i '('

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANE:E

CAPITOLUL I Notiuni despre boala Motto: Fiecare copil nou-nscut din noul mileniu are dreptul de a tri pn la vrsta de cel puin 65 de ani fr a suferi de o boala cardio- vasculara ce poate fi prevenit. Carta European a Sntii.

1 .1 Definitie, clasificare si factori declansatori Obezitatea la copii Obezitatea la copii este o boala nutritional-metabolica ce se caracterizeaza printr-un exces ponderal, ce depaseste cu peste 20% greutatea ideala si este produsa printr-un aport alimentar crescut. Suprapoderabilitatea sau obezitatea la copii constituie o problema serioasa deoarece ea are un impact deosebit asupra starii de sanatate si pentru ca in ultima reme , incidenta obezitatii in cadrul populatiei in!antile de la noi din tara s-a dublat , con!orm raportarilor unui studiu realizat de "nstitutul de Sanatate #ublica $ucuresti. Obezitatea inseamna a !i mult peste greutatea normala, pana la ni elul la care exista implicatii serioase asupra sanatatii. Obezitatea in copilarie este deosebit de importanta pentru anumite moti e: prezice daca un copil a !i obez in iata adulta si este legata de alte complicatii. Obezitatea reprezinta o problema de sanatate publica care a!ecteaza tot mai multe tari dez oltate sau in curs de dez oltare. "ncidenta in crestere necesita atentie speciala ,urgenta, datorita potentialei mortalitati. Se caracterizeaza printr-o depozitare in exces a grasimii corporale. %ermenul de supraponderal de!ineste o masa ponderala &greutate corporala' care nu corespunde inaltimei persoanei. (in aceasta masa corporala &masa grasa si musculara' barbatii prezinta un procent de grasime de 1)-20% iar !emeile 2)-30%, ast!el explicindu-se predominanta a!ectarii !eminine. "n !unctie de aceste limite, obezitatea poate !i de!inita ca peste 2)% tesut adipos la barbat, cu limite intre 21-2)% si peste 33% la !emei, cu limite intre 31-33%. "ndexul de masa corporala &"*+' este mult mai !olosit in practica medicala decit procentul de grasime corporala pentru a de!ini obezitatea. "*+-ul este strins corelat cu gradul de acumulare de tesut adipos din corp. Obezitatea are multiple cauze. +ontribuie dezec,ilibrul intre aportul de calorii si consumul acestora, ariind de la persoana la persoana, sexul, irsta, ereditatea, implicarea psi,ologica si numerosi !actori de mediu. -nele conditii patologice pot determina instalarea obezitatii: ,ipotiroidismul, sindromul +us,ing, depresia, corticosteroizii, antidepresi ele, anticonceptionalele, sindromul #rader-.illi, sindromul o arelor polic,istice. #entru ma/oritatea persoanelor a!ectate cea mai sigura si e!icienta metoda de a slabi este consumul moderat de alimente care predispun la ingrasare si exercitiile !izice. %ratamentul medical se orienteaza pe modi!icarea stilului de iata si aplicarea pentru unele medicamente care promo eaza scaderea in greutate. 0cestea actioneaza prin scaderea apetitului. 0socierea intre obezitate si morbiditate este certa. Studiile arata relatia intre obezitate si patologia cardio asculara precum si cresterea riscului de deces cardiac. #entru o persoana cu "*+-ul peste 2)-21 2g3m2, riscul relati de boala coronariana arteriala este de 1. 42. 0cesta creste progresi cu cresterea "*+-ului. 5

0st!el un "*+ peste 33 2g3m2 prezinta un risc relati de 3. 55. Se estimeaza ca obezitatea creste riscul de mortalitate cardio asculara de 5 ori, iar pe cea prin cancer de 2 ori. Obezitatea a de enit o problema serioasa de sanatate publica in ma/oritatea tarilor puternic industrializate, ea a!ectand un segment de populatie in continua crestere. "nainte de orice, obezitatea trebuie considerata mai putin o problema de estetica si mai mult o problema de sanatate care atrage dupa sine complicatii medicale, dizabilitati temporare sau permanente, scaderea duratei de iata si, nu in ultimul rand, un cost mare pentru intreaga societate. +on!orm studiilor recente, in 6omania rata obezitaii este de 2)%, iar )0% dintre romani sunt supraponderali. 0sadar, o persoana obeza este predispusa la o serie intreaga de complicatii medicale: generale, cardio- asculare, legate de anestezie, pulmonare, endocrino-metabolice, osteoarticulare, etc. Obezitatea este rezultatul cresterii numarului si marimii adipocitelor &celulelor de grasime'. 7le se multiplica atunci cand aportul caloric este crescut, respecti in special in perioada gestationala si cea de sugar. Stimulul de crestere al numarului de celule grase se mentine pana la pubertate, dar cu o rata mai scazuta, ast!el ca la adolescenta scade marimea adipocitelor, dar nu si numarul lor. 0petitul obezilor este in!luentat de o multitudine de !actori: tulburari psi,ice, leziuni ,ipotalamice ale ,ipo!izei sau alte leziuni cerebrale, ,ipotiroidism, diabet. +a !actori exogeni de in!luenta a apetitului obezilor o constituie obiceiurile alimentare de!ectuoase, alimentatia cu mancaruri tip !ast-!ood si dulciuri concentrate, consumate in exces si din cauza ambala/elor si reclamelor ispititoare. #ersoana obeza raspunde la un pranz ,idrocarbonat prin cresterea ni elului seric al insulinei si scaderea utilizarii acizilor grasi liberi. Clasificarea obezitatii Obezitatea poate !i clasi!icata 8n trei tipuri 8n !unctie de surplusul 8n greutate: Obezitate usoara 910-1)% Obezitate moderata 910-20% Obezitate gra a 920% si mai mult. Obezitatea este 8n general cauzata de doi !actori: 7xogena - alimentatie 8n exces. 7ndogena - dereglari de metabolism: Obezitatea ,ipo!izara &boala lui +us,ing' Obezitatea tiroidiana "ndicele de masa corporala &"*+' reprezinta o masuratoare statistica care compara greutatea si inaltimea unei persoane. (esi nu masoara procentul de tesut adipos este util pentru a estima greutatea corporala normala in !unctie de cit de inalta este persoana. (atorita usurintei calcularii si a masurarii sale "*+-ul este cea mai !olosita metoda de diagnostic a problemelor de greutate dintro populatie, incluzind: subponderabilitatea, supraponderabilitatea si obezitatea. Se poate calcula dupa o !ormula: greutatea in 2g3inaltimea in m2 sau dupa o ,arta care cuprinde linii orizontale corespunzatoare greutatii si linii erticale corespunzatoare inaltimii si linii conturate pentru di!eritele alori ale "*+. ndicele de !reutate corporal - la copii ndicele de mas corporal "*+ !ormula IMC = :reutate &2g' "naltime &m'
Greutate Inaltime 2

7xemplu :: ; 40 2g, ";1 ,42m "*+ ;4031,42<1,42; 25 "ndicele de greutate corporal= poate determina gradul de obezitate la copii. "ndicele de greutate corporal= al unui copil sau adolescent se ob>ine prin 8mp=r>irea greut=>ii la8n=l>ime. ?oile alori ale indicelui de greutate acceptate pe plan interna>ional ca limita in!erioar= pentru obezitate sunt: 20.01 pentru b=ie>i @i 11.A1 pentru !ete, la Brsta de 2 ani 11.30 pentru b=ie>i @i 11.14 pentru !ete, la Brsta de ) ani - 25.00 pentru b=ie>i @i 25.11 pentru !ete, la Brsta de 10 ani - 2A.30 pentru b=ie>i @i 21.11 pentru !ete, la Brsta de 1) ani O 8ncercare de a combate obezitatea la copii este propunerea +omisiei 7uropeane de a distribui gratuit !ructe 8n @coli pentru 8ncura/area bunelor obiceiuri alimentare 8n rBndul ele ilor, ast!el 8ncBt ace@tia s= nu de in= supraponderali. +irca 22 de milioane de copii din spa>iul -niunii 7uropene sunt supraponderali, dintre care cinci milioane sunt obezi, iar acest num=r ar urma s= creasc= cu 500.000 8n !iecare an. Fi,u%' % 1. Et'$"(" I !i0"(ui !" M'#' Co%$o%'('

"abel cu valorile apro#imate ale MC in functie de !reutate $in %!& si inaltime$in cm& la o persoana adulta
%!'cm (5) (56 (5* (6+ (6, (6) (66 (6* (-+ (-, (-) (-6 (-* (*+ (*, (*) (*6 (** (.+ (.,

)*

20

20

11

11

1A

1A

14

14

14

1C

1C

1C

1)

1)

1)

15

15

15

13

13

5+

21

21

20

20

11

11

1A

1A

14

14

14

1C

1C

1)

1)

1)

1)

15

15

15

5,

22

21

21

20

20

11

11

1A

1A

1A

14

14

1C

1C

1C

1)

1)

1)

15

15

5)

23

22

22

21

21

20

20

11

11

1A

1A

14

14

14

1C

1C

1C

1)

1)

1)

56

25

23

22

22

21

21

20

20

11

11

11

1A

1A

14

14

14

1C

1C

1C

1)

5*

2)

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

1A

1A

1A

14

14

1C

1C

1C

6+

2)

2)

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

11

1A

1A

14

14

14

1C

6,

2C

2C

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

1A

1A

1A

14

14

6)

24

2C

2C

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

11

1A

1A

14

66

2A

24

2C

2C

2)

2)

25

23

23

22

22

21

21

20

20

20

11

11

1A

1A

6*

21

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

1A

-+

30

21

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

20

20

11

11

-,

30

30

21

2A

24

24

2C

2C

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

20

20

20

-)

31

30

30

21

2A

2A

24

2C

2C

2)

25

25

23

23

22

22

21

21

21

20

-6

32

31

30

30

21

2A

2A

24

2C

2C

2)

2)

25

25

23

22

22

22

21

21

-*

33

32

31

31

30

21

2A

2A

24

2C

2C

2)

2)

25

25

23

23

22

22

21

*+

35

33

32

31

31

30

21

2A

2A

24

2C

2C

2)

2)

25

25

23

23

22

22

*,

3)

35

33

32

31

31

30

21

2A

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

23

23

22

*)

3)

3)

35

33

32

31

31

30

21

2A

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

23

23

*6

3C

3)

35

35

33

32

31

31

30

21

2A

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

23

**

34

3C

3)

35

35

33

32

31

30

30

21

2A

2A

24

24

2C

2)

2)

25

25

.+

3A

34

3C

3)

35

35

33

32

31

30

30

21

2A

2A

24

24

2C

2C

2)

25

.,

31

3A

34

3C

3)

35

33

33

32

31

30

30

21

2A

2A

24

24

2C

2C

2)

"n !unctie de zona pe care se depune stratul de grasime, obezitatea se imparte in obezitatea membrelor si abdominala. Obezitatea abdominala presupune distribuirea grasimii mai ales pe abdomen si spate, iar cea a membrelor inseamna concentrarea grasimii in /urul bratelor picioarelor &!ese, coapse'. 4

Fi!ura nr , ./be0itatea la un adult

Obezitatea abdominala apare mai ales la baieti decat la !ete . +opiii si adolescentii obezi au o incredere in sine scazuta .+onsecintele imediate ale supraponderabilitatii in timpul copilariei si adolescentei sint de natura psi,o-sociala. +opiii obezi nu au incredere in sine si sint nemultumiti in ceea ce pri este aspectul lor !izic . (e asemenea sint mai predispusi:

sa aiba rezultate slabe la in ataturaD sa aiba perspecti e mai reduse in gasirea unui loc de muncaD sa !ie izolati social Cau0ele obe0itatii - +onsumul de alimente in exces & ma/oritatea persoanelor care su!era de aceasta boala recunosc ca maninca exagerat de mult'. -(e asemenea, alimentele consumate tind sa aiba un continut mare de grasimi. +ea mai mare parte dintre aceste grasimi este mai degraba stocata in organism decit trans!ormata in energie. %otusi, cresterea in greutate are loc atunci cind energia in exces pro ine din consumul de grasimi, proteine sau carbo,idrati.

+on!orm statisticilor, in ma/oritatea tarilor estice s-a constatat ca ma/oritatea copiilor consuma in exces alimente cu un continut energetic ridicat, bogate in grasimi saturate si za,aruri. +onsumul exagerat de ast!el de alimente in mod regulat poate duce la cresterea in greutate daca ni elul de acti itate !izica nu reuseste sa compenseze acest lucru. A

- *esele copioase E unele persoane supraponderale maninca normal si sanatos in ma/oritatea timpului, dar din cind in cind iau si mese copioase. 0ceasta inseamna ca ei consuma !oarte multa mincare intr-un timp !oarte scurt. - 0cti itatea !izica redusa E in ultima reme, copiii sint din ce in ce mai putin acti i. Fipsa lor de acti itate !izica poate !i datorata orelor intregi petrecute in !ata tele izorului, a calculatorului, precum si altor acti itati sedentare datorate te,nologiei moderne. +opiii care isi petrec mai mult de zece ore pe saptamina in !ata tele izorului sint mai predispusi sa de ina supraponderali. (e asemenea, copiii care dispun de propriul tele izor in camera risca sa de ina supraponderali mai mult decit cei care nu dispun de aceasta !acilitate. Statisticile au aratat ca ma/oritatea copiilor in irsta de 4 ani sau mai mari sint sedentari si ca !etele sint c,iar mai putin acti e decit baietii. --nii !actori sociali, precum un enit prea scazut al !amiliei sau un ni el de educatie scazut, au !ost de asemenea asociati cu obezitatea. Oamenii care su!era de stres sint mai predispusi consumului exagerat de alimente. Fi!ura nr. 1 2limentatia e#a!erata

Obezitatea este o boala de metabolism caracterizata prin cresterea in greutate, in urma acumularii de tesut gras &adipos', obisnuit prin exces de alimente si iata sedentara. +auzele pot !i sc,ematic reduse la un dezec,ilibru intre aportul si consumul de energie, cu alte cu inte, la depasirea sistematica, de-a lungul unei perioade de timp, a necesitatilor nutriti e printr-o ratie alimentara caloric prea bogata: abuz alimentar. 0ceasta explicatie nu este acceptata de toata lumea si mai ales de marea ma/oritate a obezilor. -n moti ar !i ca abuzul alimentar nu este permanent. 7l corespunde perioadei de constituire a bolii si inceteaza de regula la atingerea unui anumit grad de obezitate. Sint numeroase cazurile in care obezul sustine ca nu maninca mai mult decit ceilalti membri ai !amiliei, care nu se ingrasa. 0lteori, abuzul alimentar nu este spectaculos. 7ste su!icienta depasirea cu perse erenta a consumului zilnic de alimente doar cu 200 de calorii &cuprinse, de exemplu intr-o !elie de piine cu unt' pentru ca, dupa ce a mai mult de -n asemenea GabuzG discret trece neobser at si este neidenti!icabil, iar cei in cauza sint nedumeriti si intrigati ca se ingrasa Gpe nesimtiteG. 0buzul alimentar poate uneori sa nu existe in sens absolut. Sint destul de !rec ente cazurile personelor acti e &de exemplu, sporti i' care, dupa ce isi restring e!orturile consumatoare de energie, dar nu si alimentatia, incep sa se ingrase !ara a minca nimic in plus !ata de ceea ce consumase pina atunci. "n acest caz, nu abuzul alimentar este responsabil de ingrasare, ci un oarecare grad de sedentarism !ata de care abuzul alimentar apare numai ca relati . 0 doua mare cauza de obezitate, dupa abuzul alimentar, este sedentarismul, adica lipsa de exercitiu !izic. +,eltuielile energetice ale persoanelor sedentare sint atit de reduse, incit ele pot !i !oarte usor depasite si ca urmare persoanele se ingrasa. 7ste in general cazul multor barbati dupa irsta de 30 de ani, cind, abandonind sportul de in sedentari concomitent si cu un mod de alimentatie mai bun. Fa !emei, abuzul alimentar apare mai ales in perioada ultimelor luni de sarcina, in timpul alaptarii sau la menopauza. 0lteori, obezitatea apare dupa o boala in!ectioasa, sau dupa o inter entie c,irurgicala, cind, in ambele impre/urari, abuzul alimentar din perioada de con alescenta duce la acumularea de tesut gras. Factori 1 . Factori determinanti (aca in !amilie, cei doi parinti, !rati, surori sau alte rude apropiate sunt obeze, cresterea in greutate este indusa ereditarD !actorul genetic este determinant si in unele a!ectiuni care e olueaza cu obezitate. (ependenta !ata de alimente: alimentatie excesi a, consumul de alimente bogate in ,idrati de carbon, grasimi animale, carne grasa, alcoolism si sedentarism. Fipsa exercitiilor !izice si a miscarii in general: exercitii !izice usoare, mers pe /os, urcatul si coboratul scarilor etc. Stresul si depresia pot antrena si !a oriza dezordini in comportamentul alimentar si diminuarea acti itatilor !izice. Sexul - obezitatea este mai !rec enta si mai importanta la !emei decat la barbati. Sarcina cu ,iperinsulinismul propriu acestei stari !iziologice, obiceiuri alimentare gresite la gra ide si lipsa miscarii.*edicamente: substantele tranc,ilizante, insulina, corticoizii, tuberculostaticele etc. $oli endocrine: ,ipotiroidia, ,ipogonadismul, insulinoamele +,irurgie ginecologica: o arectomia - pentru c,isti, ,isterectomia - pentru !ibrom. 2 . Factorii psihologici Sunt reprezentati de 2 tipuri de modi!icari ale comportamentului alimentar : 10

%ulburare de tip bulimic acut caracterizata prin consumul unei cantitati mari de alimente intr-un timp scurt cu o senzatie subiecti a a unei complete pierderi a controlului in timpul acestei perioade si senzatia de extenuare postcritica.Spre deosebire de pacientii cu bulimie ner oasa acesti pacienti nu au comportamente compensatorii,cum ar !i pro ocarea de arsaturi Dde aceea aportul de alimente contribuie la un exces de aport caloric. Sindromul alimentarii nocturne consta in anorexie matinala,,iper!agie seara si insomnie 3 . Factorii de mediu Starea socio-economica are o in!luenta importanta asupra obezitatii, in special la !emei. Studii longitudinale au aratat ca pro enienta dintr-o !amilie cu status socioeconomic scazuteste un !actor de risc puternic pentru obezitate. Hactorii socio-economici sunt in!luente ma/ore atat asupra aportului energetic cat si asupra utilizarii energiei. 0portul alimentar crescut : de multi ani se crede ca obezitatea este determinata de cauze metabolice obscure, c,iar daca aportul alimentar este normal. %otusi metoda de dubla marcare a apei, !olosind izotopi de ,idrogen si oxigen, a aratat ca pacientii obezi au concum energetic mare, care presupune in sc,imb un aport alimenatr crescut. *ai mult, acest aport crescut presupune de obicei un aport lipidic crescut care predispune el insusi la obeziatate. Iiata sedentara, atat de !rec enta in socientatile occidentale este un !actor de mediu care !a orizeaza obezitatea. 0cti itatea !izica creste nu numai consumul de energie, dar a/uta si la reglarea aportului alimentar. Studii e!ectuate pe animale au aratat ca inacti itatea !izica contribuie la aparitia obezitatii printr-un e!ect paradoxal asupra aportului alimentar. (esi aportul alimentar creste odata cu cresterea consumului de energie, aportul alimentar nu scade proportional cu reducerea acti iatii !izice sub un anumit ni el D restrangerea acti itatii !izice poate creste consumul alimentar la unele persoane. Fi!ura nr ). /be0itatea la copilul mic - Obezitatea de %"# "

-n al doilea tip care incepe la iata adulta, se caracterizeaza prin cresterea in olum a celulelor grasoase &,ipertro!ia', este localizata mai central si este mai usor in!luentata prin regim alimentar si acti itate !izica 3/be0itate de "ip Fi!ura nr .5 - Obezitatea de %"# ""

11

-ltimul %ip de obezitate obezitatea se era& sau obezitate morbida'E/be0itate de "ip Fi!ura nr .6 - Obezitatea de %"# """

1 .2 Simptomatologie Obezitatea incepe in general in /urul arstei de )-C ani si in perioada adolescentei. Studiile au aratat !aptul ca un copil obez intre arsta de 10-13 ani are A0% sanse sa de ina un adult obez. Obezitatea prezinta 3 !aze e oluti e: preobezitatea, !aza dinamica si !aza statica. 1. #reobezitatea. "n aceasta !aza aportul energetic este egal cu consumul, ast!el ca greutatea corporala se mentine constanta. 2. Haza dinamica 12

"n !aza dinamica apare castigul in greutate. 0portul alimentar este mai mare decat consumul energetic, ast!el ca surplusul se depoziteaza sub !orma de tesut adipos, iar greutatea corporala creste. 0cesta este momentul in care se instaleaza obezitatea. "n aceasta !aza pot sa existe ariatii ciclice ale greutatii corporale, iar durata stadiului poate !i de la cate a luni pana la cati a ani. 3. Haza statica "n acesta !aza persoana de enita obeza isi mentine greutatea corporala la o aloare aproximati constanta, c,iar daca nu-si reduce aportul energetic. 0ceasta etapa apare atunci cand aportul caloric este egal cu consumul energetic. Odata ce persoana a luat in greutate, iar greutatea corporala a !ost stabilizata, organismul se adapteaza modi!icandu-si ec,ilibrul energetic la un ni el superior. #arametrii antropometrici. *asuratorile antropometrice si examinarea standard sunt necesare pentru persoanele cu a!ectiuni multisistemice cum este obezitatea.

0 .+ircum!erinta taliei si cea a coapselor pot estima grasimea iscerala. +ircum!erinta gitului este predicti a pentru aprecierea riscului apneei de somn, iar masurarea acesteia estimeaza strati!icarea riscului. $ .6aportul talie3coapse se calculeaza prin masurarea circum!erintei taliei impartita la aloarea circum!erintei coapselor. Ialorile normale pentru !emei si barbati sunt de 0. 4 si respecti 0. 1, !iind corelate strins cu starea de sanatate generala si !ertilitatea. Hemeile cu aloarea 0. 4 prezinta ni ele optime de estrogen si sunt mai putin succeptibile la boli ma/ore precum diabetul, a!ectiunile cardio asculare si cancerul o arian. $arbatii cu aloarea 0. 1 au un risc mai scazut de cancer la prostata si cancer testicular. + .(iametrul abdominal sagital. *asoara obezitatea iscerala si reprezinta distanta dintre spate si abdomenul superior la ni elul ombilicului. Se masoara in pozitie de supinatie. ( ."ndexul olumului corporal. 7ste o alternati a la indexul masei corporale. "n timp ce "*+-ul calculeaza masa corporala totala, !ara localizarea acesteia, indexul olumului corporal se bazeaza pe relatia dintre masa si distributia corporala. 7ste o aplicatie care poate !i !olosita la un scaner 3( corporal in timp ce un ,ardJare a !olosi in!ormatii optice luminoase pentru a determina riscul indi idual de obezitate. #rogramul poate di!erentia intre persoanele cu acelasi "*+ dar care au o !orma corporala di!erita si o distributie a grasimii di!erita. -n dispoziti a scana supra!ata corporala a persoanei determinind un model 3( care este utilizat de calculator pentru a calcula olumele di!eritelor parti ale corpului si compozitia di!erita a acestora. 7 .*etoda pliului cutanat. Se bazeaza pe masurarea pliului cutanat in anumite zone ale corpului pentru a determina grosimea stratului de grasime subcutanata. Ialorile sunt con ertite pentru a estima procente de grasime printro ecuatie. Obezitatea abdominala si a membrelor "n !unctie de zona pe care se depune stratul de grasime, obezitatea se imparte in obezitatea membrelor si abdominala. Obezitatea abdominala presupune distribuirea grasimii mai ales pe abdomen si spate, iar cea a membrelor inseamna concentrarea grasimii in /urul bratelor, picioarelor &!ese, coapse'. Obezitatea abdominala apare mai ales la barbati si cea a membrelor la !emei. 13

(istribuirea grasimii depinde de starea de sanatate a organismului. 0st!el, obezitatea abdominala este prezenta acolo unde este un pericol mai ridicat de a!ectiuni isc,emice, diabet sau ,iperlipidemie. 0re loc acest procedeu deoarece numarul mic de proteine, care declanseaza enzimele ce trans!orma nutrientii in trigliceride care la randul lor sunt depozitate in celulele de grasime, sunt !oarte acti e in interiorul grasimilor abdominale 1 . 3 M=suri de pre enire ,control si profila!ie la copii obezi - Fa preg=tirea mBnc=rurilor s= se pre!ere !ierberea, coacerea, preg=tirea 8n cuptor sau gr=tar. - S= se >in= cont de pre!erin>ele culinare ale copiilor. - Obiceiurile alimentare se or sc,imba treptat, nu brusc. - Kntreaga !amilie s= a/ute @i s= 8ncura/eze copilul. 0limenta>ia s=n=toas= s= !ie adoptat= de 8ntreaga !amilie.

- Kn cantitatea cea mai mare s= se consume cereale integrale,legume, !ructe, lapte si deri ate din lapte degresat. - Se recomand= 8n special carne de pe@te @i pui !=r= piele. - Ou=le se consum= 8n cantitate de 2-3 pe s=pt=mBn=. - :r=simile consumate s= !ie mai ales sub !orm= de uleiuri egetale. - $=uturile s= !ie ceaiuri de plante, ap= plat=, sucuri naturale de !ructe. - +ele dou= gust=ri zilnice s= !ie reprezentate de !ructe, legume sau lactate degresate 2lte masuri care pot fi preventive dar si curati e ce pot a/uta copilul predispus la obezitate: 1. Fimitarea numarului de calorii pro enite din lic,idele pe care le consuma copilul. *ulti copii beau zilnic prea multe sucuri de !ructe si lic,ide carbogazoase. 2. 7 itarea meselor !rec ente de tip !ast !ood. 3. 0tentie la marimea portiilor consumate la !iecare masa. O problema comuna a copiilor supraponderali este !aptul ca portiile sunt prea mari. 5. +opiii nu trebuie sa !ie !ortati sa Gcurete !ar!uriaG. #entru a in ata sa manance sanatos, ei trebuie sa stie sa se opreasca atunci cand sunt satui si c,iar un pic inainte. ). "ncura/area acti itatii !izice zilnice trebuie sa !ie de asemenea o prioritate: plimbari cu parintii sau bunicii, /oaca a!ara din casa, mersul pe bicicleta, practicarea sporturilor in ec,ipa. C. Fimitarea timpului acordat tele izorului si calculatorului si e itarea consumului de alimente in timpul acestor acti itati. 4. +omunicarea si discutiile re!eritoare la alimentatia sanatoasa sunt importante insa insistarea excesi a asupra notiunilor de GcalorieG, GgrasimeG si GdietaG in general, poate sa !rustreze copilul si sa conduca la dezec,ilibre. #ro!ilaxia trebuie sa inceapa inca din iata intrauterina prin identi!icarea parintilor cu risc si printr-o stricta supra eg,ere a cresterii si obiceiurilor alimentare, incepand cu arsta de sugar. %oate acestea se realizeaza prin : - monitorizarea in inaltime si greutateD - se a incura/a alimentatia naturala, cel putin in primele C luni de iataD - di ersi!icarea se a !ace 15

corect, e itandu-se alimentele ,ipercalorice cu aloare nutritionala redusa &carto!i, !ainoase'D - se a e ita supra-alimentatia prin respectarea apetitului sugarului si adaptarea la capacitatea lui gastrica. Fa copilul mai mare si adolescent pro!ilaxia se a !ace prin alimentatie rationala, ec,ilibru psi,ic &!amilie, colecti itate', promo area acti itatii !izice &sporturi ce a/uta cresterea in inaltime'. 1. *odi!icarea comportamentului alimentar : - alimentele consumate la ore !ixe intr-un loc speci!ic &la masa, in bucatarie, in su!ragerie' si cu alti membri ai !amiliei. *asa trebuie sa de ina pentru copil un ritual !amilial care sa-i dea satis!actie, siguranta si placere. durata mesei a !i de aproximati 20-2) minute - portia de ,rana a !i taiata in bucatele mici si trebuie sa !ie aspectuoasa, copilul nu a manca repede si nu a primi portii suplimentare. - gustarile dintre mese or !i treptat eliminate, sau inlocuite cu !ructe, dintre cele premise. - se or interzice in timpul mesei alte acti itati &uitatul la tele izor, citit, /ocuri' 2. "ndepartarea din dieta a alimentelor cu continut caloric ridicat &,idrocarbonate si glucide'

3. 0port corespunzator de proteine necesar cresterii normale. #roteinele acceptate sunt cele din carnea de pui, aca, peste alb. +arnea de porc si mezelurile ra!inate din carne de porc sunt interzise pana la arsta de 3 ani si trebuie e itate la copilul cu risc de obezitate. 5. 0portul caloric trebuie sa !ie de 110 cal32g3zi pentru sugarul sub C luni si 10cal32g3zi pentru sugarul intre C-12 luni. Fa copilul obez sub 12 ani, aportul caloric recomandat este de C0 cal32g3zi. Fa copilul peste 12 ani si adolescent, aportul caloric a !i de A)0-100 cal3zi in perioada de slabire &minim 1 luna', apoi 1100-1300 cal3zi. (ieta trebuie suplimentata cu itamina (. Scaderea in greutate nu se !ace rapid, ci lent, uneori copilul crescand in inaltime, poate ramane la aceeasi greutate. "mplicarea intregii !amilii in acest proces !ace programul de slabire mai placut si ma e!icient. ). "ncura/area si !a orizarea acti itatii !izice determina cresterea consumului de energie. Sporturile recomandate sunt inotul, alergarile, basc,et, tenis, !otbal, gimnastica medicala, dans, balet. ?u se recomanda in perioada de crestere sporturile cum ar !i boxul, culturismul, ,altere, lupte greco-romane ce pot impiedica dez oltarea !iziologica a sistemului osos. C. Suportul psi,ic este de asemenea esential in tratamentul obezitatii la copil, el adresandu-se atat pacientului cat si antura/ului. *edicul psi,iatru si psi,ologul sunt cei care trebuie consultati si pri iti ca niste prieteni cu a/utorul carora putem gasi moti atia pentru cura de slabire. 4. Fa unii baieti cu sindrom adiposo-genital am !olosit si tratamente ,ormonale. 0m a ut rezultate spectaculoase in proportie de 10% cu #regnLl in cure de C saptamani. %ratamentul a !ost indicat, executat si urmarit numai de medicul specialist in c,irurgie pediatrica. #entru )0% din baieti a !ost ne oie de o singura cura &de C saptamani', pentru ceilalti de doua cure. ?u am a ut reactii ad erse, iar rezultatele s-au obtinut in timp. #recizez ca in toate curele tratamentul a !ost asociat: medicamentos, dieta speci!ica, acti itate !izica si psi,oterapie. 0m !olosit in dieta speci!ica si suplimente nutriti e naturale pe care copiii le-au acceptat cu usurinta si care au dat rezultate !oarte bune in timp. 0m incercat in acest articol sa a impartasesc din experienta mea in ederea descoperirii, pre enirii si tratamentului obezitatii la copil inca din !asa. G-n copil gras, !rumos si pu!os nu este neaparat un copil sanatos. "ndexul de masa corporala &"*+', cunoscut si ca indexul Muetelet este mult mai !olosit in practica medicala decit procentul de grasime corporala pentru a de!ini obezitatea. "*+-ul este strins corelat cu gradul de acumulare de tesut adipos din corp. #entru ma/oritatea persoanelor a!ectate cea mai sigura si e!icienta metoda de a slabi este consumul moderat de alimente care predispun la ingrasare si exercitiile !izice. %ratamentul medical se orienteaza pe modi!icarea stilului de iata si aplicarea pentru unele medicamente care promo eaza scaderea in greutate. 0cestea actioneaza prin scaderea apetitului. 1)

( .1 Etiolo!ia obezitatii este multi!actoriala. 0ceasta cuprinde urmatoarele a!ectiuni care predispun la obezitate si supraponderabilitate: -!actori metabolici, !actori genetici -sedentarismul, stilul de iata -!actori endocrini, rasa, sexul, irsta -!actori etnici si culturali, statusul socioeconomic -obiceiuri alimentare, renuntarea la !umat -sarcina si menopauza, !actori psi,ologici -diabetul gestational, alaptatul la sin. #rincipala cauza este ingestia calorica. 0ceasta se re!era nu numai la consumul de mancare in cantitati prea mari, ci si la consumul de alimente neadec ate. -n alt !actor este consumul de alcool si aici sunt doua aspecte, caci un gram de alcool are A 2cal. Si in acelasi timp, el stimuleaza po!ta de mancare. 0lti doi !actori sunt sedentarismul si istoria !amiliala.

"n :,idul piramidei alimentare se considera ca aportul de cereale trebuie crescut &de la 5 portii la C-11', !ructele si legumele sunt impartite in 2 grupe &cu 2-5 portii si respecti 3) portii', aportul de produse lactate si din carne a !ost mentinut &la 2-3 portii' si a !ost creat un nou grup pentru grasimi, uleiuri si dulciuri &pentru a !i consumate NNrarNN'. ?umarul de portii recomandate ariaza in !unctie de necesarul energetic al !iecarei persoane in parte care poate aria intre 1C00 si O 2500 calorii3zi. ?oul g,id de alimentatie rationala recomanda diminuarea aportului de grasimi la 30% din totalul caloriilor si cresterea aportului de !ructe, legume, cereale. Scopul lui este acela de a asigura nutrimentele necesare intr-o alimentatie sanatoasa . Fa o analiza mai atenta, cauza poate !i mult mai subtila, implicand reglarea greutatii in primul rand al tesutului adipos. +um este realizata aceasta reglare nu se stie in totalitate. &*' Obezitatea apare cind ec,ilibrul energetic este debalansat, energia acumulata &numarul de calorii' prin alimentatie este mai mare decit energia c,eltuita Factorii care cresc aportul alimentar energetic cuprind" -dimensiunile portiei de ,rana -alimentele bogate in grasime3cu densitate energetica crescuta -alimentele ,iperglucidice -bauturile dulci, za,arul, mesele rapide -gustarile cu continut mare in grasime -scaderea aportului de calciu -disponibilitatea si accesibilitatea la alimente -pretul scazut al alimentelor -gustul placut al alimentelor si arietatea acestora. Factorii care scad acti itatea fizica cuprind: -reducerea necesitatii de acti itate !izica in cele mai multe medii de lucru -lipsa acti itatii !izice obligatorii in mediile de scolarizare -reducerea acti itatii !izice necesare acti itatilor casnice prin te,nologia a ansata -competitia pentru acti itati sedentare placue: tele izorul, ideo3(I, computerul, /ocurile, internetul. 1 .# Diagnostic poziti $!amene de laborator a% &tilizarea greutatii corporale 1C

"n conditii experimentale standardizate, cantarirea trebuie sa excluda, pe cat posibil, gesturile &mane rele' care ar putea sa produca ariatii corporale. +antarirea trebuie !acuta dimineata, la aceeasi ora dupa de!ecare si urinare, inainte de micul de/un, complet dezbracat. "n spital, trebuie acceptata o imbracaminte usoara si daca e posibil aceeasi. +,iar cu aceste precautii, pot exista ariatii de la o zi la alta &P)00 g' in acceasi parametri de acti itate !izica si ingestie calorica. &6obinson, .atson, 11C)'. (in punct de edere !iziologic, greutatea corporala este in continua miscare &0p!elbaum, 6einberg, Facatis 1142'. Iariatiile nictemerale ale greutatii corporale, ca o rezultanta a ingestiei de ,rana si lic,ide, pe de o parte si prin eliminari urinare, !ecale, perspiratie insensibila, pe de alta parte, creeaza o acro!aza de 30-C0 grame3ora. 2dam, !acand peste 1400 de masuratori la C5 de soldati - gaseste ariatii mai mari de )00 de grame la 30% din masuratori si O de 1 2g la )% din masuratori.

4atson gaseste un castig ponderal premenstrual mediu de 300 de grame, care dispare in a opta zi de ciclu menstrual. Stran! noteaza ca ariatiile balantei de apa in organism pot duce la modi!icari ale greutatii de pana la 1500 de grame, !ara ca acestea sa !ie socotite ca patologice. +u timpul, aceste ariatii au tendinta la estompare si de in mai putin importante. (e alt!el, greutatea medie a populatiei are tendinta sa diminue inaintea celei de a saptea decada de iata. &.east 1145'. %rebuie, de asemenea, retinut !aptul ca in conditiile in care media greutatii persoanelor in arsta este egala cu cea a persoanelor tinere, ea reprezinta, totusi, un procenta/ mai mare de grasimi, raportata la o masa musculara mai atro!iata. 0ceasta constatare este alabila, mai ales, pentru populatia de sex !eminin. O alta explicatie a ariatiilor ponderale la termen scurt se re!era la componentele labile ale organismului. 0st!el, tesutul adipos are o aloare de 4000 de calorii &21*Q32g', pe cand mixtura glicogen-apa are o aloare energetica de 1000 calorii &5,2 *Q32g'. "n conditii de e!ort mediu, la o persoana neantrenata, e!ort care reclama consumul de rezer e glucidice, se pot produce ariatii ponderale neparalele cu e!ortul depus. (eci, in aceeasi parametrii de ingestie calorica si in conditii de e!ort mediu, greutatea corporala poate a ea si ariatii legate de rezer ele corporale. Fa persoanele obeze, greutatea corporala este putin stabila. 0cest lucru este important din punct de edere clinic si trebuie cunoscut de medic. 0st!el, este o constatare relati !rec enta cresterea in greutatea la inceputul unui regim restricti mediu, un moti pentru care persoana obeza argumenteaza ca este rezistenta la acest regim restricti . 7ste per!ect posibil de a castiga in greutate prin reducerea rezer elor energetice ale organismului.(aca 1000 calorii &5,2 *Q' au !ost trans!erate de la tesutul adipos la componentul glicogen, pierderea tesutului adipos a !i de 153 grame de grasime plus 2A grame apa, iar castigul de glicogen a !i 2)0 grame plus 4)0 grame apa. :reutatea corporala este un !actor imprecis de e aluare a obezitatii, pentru ca poate scapa din edere !actorul critic si anume prezenta prea mare a tesutului adipos la un indi id. %otusi, cu exceptia unui anumit tip de atleti, cele doua circumstante - excesul ponderal si excesul de tesut adipos - apar simultan. Obiecti ul principal urmarit este greutatea corporala deoarece aceasta este mai usor de masurat. Obezitatea poate !i descrisa dupa ni elul greutatii corporale, dupa ni elul grasimi corporale, dupa distributia somatica a grasimii corporale ca si dupa arsta instalarii sale. 0mplitudinea greutatii se bazeaza pe arsta, inaltime si tip somatic. *etodele de estimare a tipului somatic utilizeaza masurarea circum!erintei inc,eieturii de la mana sau a largimii cotului dupa cum om arata mai /os: 14

(eterminarea tipului somatic &:rant Q# ,NNRandboo2 o! total parenteral nutritionNN #,iladelp,ia 11A0' inaltimea se masoara !ara panto!i

circum!erinta inc,eieturii mainii se masoara imediat dupa procesul stiloid, la ni elul articulatiei mainii drepte b% &tilizarea tesutului gras corporal #entru !iecare indi id, specie, rasa in orice conditii exista o relatie precisa, cu determinare pluri!actoriala. Hetusul este aproape total lipsit de grasime pana la ) luni si a/unge pana la 14% grasime in momentul nasterii, cand a ramane 25 de ore !ara ,rana &Iague, Henasse 11C)'. +antitatea de grasime creste apoi la sugarca sa diminue la primii pasi si sa aiba la ) ani

aceeasi parametrii ca la nastere &14-1A% grasime'. %esutul adipos ser este, deci ca o rezer a energetica iar celulele adipoase constituie ade arate NN pac,eteNN de trigliceride, cele mai concentrate !orme de energie stocabila din cate se cunosc in natura &:ordon 1140'. 0cumularea de grasime se poate explica prin doua mecanisme care depind de numarul de celule si tesut adipos si respecti de gradul lor de umplere &0p!elbaum 114CD $/orntrop 114)D Rume si .eLers, 1141'. +and grasimile corporale cresc, continutul de grasime al tesutului adipos creste si elD totusi ni elul grasimii corporale atinge 2)% din greutatea corporala, proportia de trigliceride din tesutul adipos atinge o limita de saturare de 4)-A2%. +ostil arata ca alergatorii de maraton au adesea un tesut adipos ce reprezinta mai putin de )%din greutatea corporala. "ntr-un studiu epidemiologic amplu, .east gaseste ca 2A% din populatia pa2istaneza cantareste mai putin de 40% din standardele actuale, iar 2,1% mai putin de C0%.(aca in mod normal grosimea tesutului cutanat este de aproximati de 3 mm &numai piele', iar a tesutului adipos mai mic de 1 2gD din cauza lipsei in!ormatiilor epidemiologice din literatura con entional, co!orm celei mai bune surse de in!ormatie E :uiness $oo2 o! .ord 6ecord &2010' se arata ca cel mai greu om din lume a !ost un american & 6obert 7 Rug,es' care cantarea 5AC 2g la o inaltime de 1A5 cm. 0ceasta persoana a ea o masa adipoasa de 3C0 2g. 6iscurile de a !i obez apar la persoanele care au prea mult tesut adipos. $arbatii care au O 2)% din masa corporala alcatuita din tesut adipos si !emeile care au O 30% sunt expusi la riscuri de imbolna ire. Scaderea proportieie de tesut adipos la 1)% pentru barbati si la 2) % pentru !emei scade in mod proportional riscul. Hemeile au ne oie de mai mult tesut adipos decat barbatii deoarece o cantitate de adipocite caracteristice sexului !eminin sunt necesare !unctiei de reproducere. 0cest tesut adipos suplimentar al !emeii este inclus in calculele pri in compozitia corporala. Se utilizeaza di!erite metode pentru a e alua ni elul de tesut adipos al corpului. +ea mai precisa metoda este cea a cantararii corpului in submersie pentru ca tesutul gras este mai putin dens decat tesuturile nongrase. 0tata timp cat grasimea pluteste, cu cat a em mai mult tesut adipos, cu atat o persoana scu!undata in apa cantareste mai putin. (in pacate, aceasta metoda necesita prezenta unui te,nician instruit si mi/loace speciale pentru a submersiona subiectul, deci ea este !olosita ca instrument de cercetare. *etoda cea mai !olosita pentru a exprima tesutul adipos este cea care utilizeaza pliul cutanat. +linicienii !olosesc calipere speciale pentru masurarea directa a stratului adipos 1A

subcutanat. 0cest test care necesita cel mult 20 de minute este cel mai e!icient deoarece mai mult de /umatate din tesutul gras al corpului se gaseste localizat sub piele. +linicienii au inceput sa masoare tesutul adipos !olosind impedanta electrica. 0ceasta te,nica se bazeaza pe trimiterea unei unde de curent electri de /oasa tensiune, nedureros inspre si de la corpul uman examinat, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegument. (eoarece rezistenta tesutului adipos este mai mare, cu cat a em mai multa grasime pe unitatea de inaltime, cu atat rezistenta electrica e mai mare. "n cate a minute, analizatorii de impedanta bioelectrica con ertesc rezistenta electrica a corpulii uman intr-un ni el estimati al grasimii corporale totale Manifestari clinice Obezitatea poate de eni e identa la orice arsta, apare mai !rec ent in primul an de iata, la )-C ani si la adolescenta. (in experienta clinicii noastre, am constatat ca sugarii alimentati arti!icial si la care di ersi!icarea se !ace tarziu si de!ectuos exista un risc de trei ori mai mare de a de eni obezi decat cei alimentati natural si di ersi!icati corect.

Complicatiile obezitatii la copil Sugarul si copilul obez au risc moderat de a de eni adulti obezi. +ele mai !rec ente sunt: - complicatii cardio asculare &,ipertensiune arteriala, cresterea ni elului seric al colesterolului si trigliceridelor'D - complicatii pulmonareD - complicatii psi,ilogice: complexe de in!erioritate, sentiment de !rustrare, izolare sociala, insatis!actie, di!icultati scolareD - altele cum ar !i diabet za,arat, litiaza biliara, boli osoase. $!amene de laborator (. 2nali0a san!elui -2nali0e normale 0cid uric +reatinina :licemie %estul tolerantei la glucoza pe cale orala %%:O +olesterol %rigliceride ISR-Iiteza de coagulare a sangelui Remoglobina Rematocrite 7ritrocite %rombocite Feucocite 0F% 3%:# ,. 2nali0a san!elui - anali0e speciale $ilirubina +alcemie 9 *g 1 . 2nali0a urinei 7xamenul urinei pentru determinarea acidului uric -reea urinara 325 , :licozurie3 25 , ). 5. 5. /scilometria& pentru diabet ' E#emen bioc5imic & pentru guta ' ono!rama $ 6a 7 87 Cl& 11

6.

Cardio!rama

1 .' Diagnostic diferentiat Simptome asemanatoare Obezitate de tip tip 2 ,sindromul +us,ing, ,ipotiroidismul, o are polic,istice si tumorile la pancreas sunt cate a dintre a!ectiunile cu secretie interna care pro oaca obezitatea de tip 2. Obezitatea prin tulburari ale alimentatiei &cea mai !rec enta' trebuie di!erentiata de alte cauze ale acesteia cum ar !i cele : acromegalia de tip +us,ing ,ipotiroidismul bulimia lipodistro!ia

,iperlipidemia de!icienta de ,ormon de crestere artroze si spondilartroze litiaza biliara artroze si spondilartroza constipatia arice eczeme cronice picior plat

Sindromul +us,ing este caracterizat prin maini si picioare subtiri, dar cu obezitate abdominalaD in unele cazuri GpocnesteG ,ipoderma, deoarece cresterea in greutate este brusca, cauzand un !el de ergeturi mai proeminente pe abdomen, brate si spate :rasimea se depune la ni elul gatului &cea!a de bi ol' , !etei & !at de ,, luna plina ,, 'si abdomenului& sort abdominal' Ripotiroidismul este o a!ectiune care intrerupe acti itatea metabolismului, ducand la acumularea 2ilogramelor, deoarece organismul nu mai arde caloriile ci le depoziteaza. +auze secundare cuprind: -sindromul de o are polic,istice -sindroamele genetice &#rader-.illi, 0lstrom, $ardet-$iedl, +o,en, $or/esonHorssman-Fe,mann, Hro,lic,' -de!icienta de ,ormoni de crestere -consumul de contracepti e orale -obezitatea legata de consumul de medicamente &!enotiazine, alproat de sodiu, carbamazepina, antidepresi ele triciclice, litiul, glucocorticosteroizi, acetat megestrol, t,iazolidine diones, sul!oniluree, insulina, antagonistii adrenergici, antagonistii serotoninici' -tulburarile de alimentatie &bulimia ner oasa, tulburarile de alimentatie perin excesul alimentar de sarbatori si cel nocturn' Obezitatea /u enila poate a!ecta oricare dintre organele interne. Obezitatea conduce la o serie de boli cronice, printre care se regasesc: bolile cardio asculare, diabetul za,arat de tip 2 sau a!ectiuni articulare degenerati e. O arele polic,istice. 20

Sindromul o arelor polic,istice este cea mai !rec enta endocrinopatologie !eminina si a!ecteaza 10% dintre !emei. *ulte !emei a!ectate sunt obeze. +,iar si o scadere in greutate diminuata imbunatateste semni!icati simptomele ,iperandrogenismului si !unctia o ulatorie. Obezitatea abdominala determina rezistenta la insulina si consecintele acesteia asupra sintezei in exces a androgenilor o arieni. Hactorii aditionali care sunt implicati in sindromul o arelor polic,istice cuprind: supraproductia de estrogen, cresterea acti itatii sistemului opioid si a axei ,ipotalamo,ipo!izare, scaderea globulinei de transport a ,ormonilor sexuali si consumul crescut de lipide. +omplicatii ortopedice. 0lunecarea capului !emural &epi!izioliza !emurala superioara' 0pare la adolescenti in urma cresterii accelerate in inaltime, insa a!ectiunea apare !rec ent si in cazul copiilor obezi. 0ceasta a!ectiune se caracterizeaza printr-un sc,iopatat se3sau de sold, coapsa si dureri si genunc,i si poate conduce la semi-in aliditate sau, in cazuri extreme la in aliditate totala. $oala $lount &tibia arum'

7ste o tulburare de crestere a tibiei care conduce scurtarea piciorului in ung,iul in!erior al tibiei. +auzele aceste a!ectiuni nu sunt cunoscute, insa a!ectiunea este asocitata cu obezitatea din cauza greutatii sustinuta de masa osoasa. 0st!el, partea interioara a tibiei, c,iar mai /os de g,enunc,i, nu reuseste sa se dez olte normal, cauzand angularea osului. O situatie exceptionala este prezenta in cazul copiilor supraponderali cu ,ipertensiune arteriala, deoarece acestia por su!eri si de incetosari ale discului optic, !apt ce indica ,ipertensiunea intracraniana idiopatica. 0ceasta a!ectiune poate conduce la aparitia durerilor se ere de cap, si se poate continua cu pierderea campului izual sau a acuitatii izuale. #otri it studiilor, 2) din 100 copii supraponderali prezinta tulburari respiratorii in timpul somnului. +onsecintele pe termen lung a acestei tulburari nu sunt cunoscute in randul copiilor, dar ca si adult apneea obstructi a de somn poate pro ocace!alee, ,ipertensiune arteriala si alte boli cardio asculare, pulmonare, care acumulate se pot trans!orma in a!ectiuni !atale. 0!ectiuni ale ezicii biliare. +opii supraponderali prezinta riscuri mult mai mari de a dez olta boli ale ezicii biliare si calculi biliari, deoarece acestia pot produce o cantitate mai mare de colesterol E !actor de risc pentru calculii biliari. %otodata, exista posibilitatea ca din cauza 2ilogramelor in plus acestia sa prezinte o ezi a biliara extinsa, care sa nu !unctioneaze in limitele normale. 0!ectiunile endocronologice legate de obezitate includ diabetul za,arat non-insulinodependent, o a!ectiune din ce in ce mai !rec enta in randul copiilor. Fegatura dintre obezitate si rezistenta la insulina a !ost pe larg studiata si s-a a/uns la concluzia ca are o mare implicatie si in aparitia a!ectiuni cardio asculare. Ripertensiunea arteriala si dislipidemia sunt a!ectiunile care se adauga riscurilor cardio asculare ale obezitatii, pe termen lung. 0ceste a!ectiuni se intalniesc atat in randul adultilor obezi, cat si in randul copiilor. ?u in ultimul rand trebuie mentionat ca obezitatea /u enila este o amenintare pentru dez oltarea ps,i-sociala a copiilor. "ntr-o societate in care se pune mare accent pe silueta, copilul obez adesea de ine tinta discriminarii, !apt care poate zdruncina serios dez oltarea sanatoasa a copilului si imaginea de sine, ducand ast!el la depresie si, e entual, la un posibil suicid. "n toate aceste cazuri este recomandat ca parintele sa isi duca copilul la un medic pediatru si nutritionist pentru a-i prescrie un program de slabire si intretinere in !unctie de metabolism, arsta, inaltime, sex. 21

$olile cardio asculare "mpactul cardio asular asupra masei crescute de tesut adipos. %esutul adipos este incon/urat de o retea asculara bogata. Obezitatea produce o cresterea a !luxului de singe total si a debitului cardiac prin cresterea crererii metabolice induse de catre greutatea corporala in exces. Obezii au un debit cardiac crescut si o rezistenta peri!erica scazuta. 0pare dilatatia entriculara cu cresterea stresului peretilor cardiaci care predispune la ,ipertro!ie cardiaca stinga. +onsecintele includ !ibrilatia atriala, ,ipertensiunea pulmonara, apneea de somn si ,ipo entilatia sau tromboembolismul pulmonar recurent. +ardiomiopatia obeza reprezinta un proces in!iltrati in care grasimea se depune in structura miocardului cu degenerare miocitara si tulburari de conducere electrica. "nsu!icienta enoasa este o consecinta a presiunii de umplere crescute a entriculului sting precum si datorita cresterii olumului intra scular caracteristic persoanelor obeza prin lipsa mobilitatii, cu re!lux enos in enele piciorului si insu!icienta al ulara enoasa.

%romboza enoasa si embolismul pulmonar alaturi de alterarea endoteliala sunt anormalitati asociate cu obezitatea. Ripertensiunea arteriala. *a/oritatea ,ipertensi ilor sunt obezi. +resterea olumului sanguin este mai semni!icati a in obezitatea abdominala. Hactorii care leaga obezitatea de ,ipertensiune sunt cresterea debitului cardiac si rezistenta asculara peri!erica scazuta. Obezitatea este asociata si cu cresterea cererii de oxigen produsa de catre tesutul adipos in exces.

0pneea de somn determinata de obezitate. Obezii prezinta o cerere crescuta pentru entilatie si incarcare respiratorie, ine!icienta musculaturii respiratorii, scaderea rezer ei !unctionale respiratorii si a olumului respirator de rezer a, precum si lipsa !unctionalitatii unitatilor pulmonare peri!erice. 0pneea de somn este de!inita prin episoade repetate de apnee obstructi a si ,ipopnee in timpul somunlui, alaturi de somnolenta diurna si insomii. 0tacul cerebral acut si in!arctul miocardic acut. ?umeroase studii au raportat asociarea dintre "*+, raportul talie3coapse si trombozele cerebrale sau coronare. Obezitatea este considerata o cauza modi!icabila pentru tromboembolism, dar interdependenta intre colesterol, ,ipertensiune si diabet a !ost descoperita abia recent. "nsu!icienta cardiaca congesti a si aritmiile. +ardiomiopatia obeza si boala cardiaca dreapta sunt obser ate la pacientii obezi cu ,ipoxemie se era sau moderata prelungita. #acientii cu insu!icienta cardiaca si3sau tulburari ale somunului prezinta risc crescut de aritmii !atale si moarte cardiaca subita. (iabetul za,arat tip "". Studiile din ultimele doua decenii au condus la recunosterea rolului adipo2inelor in medierea relatiei intre obezitate si dis!unctia metabolica glucidica. 0cesti produsi de secretie a tesutului adipos au e!ecte directe si indirecte in reglarea apetitului, glucozei, lipidelor si metabolismului proteinelor, precum si in declansarea unui status in!lamator. #roductia de adipo2ine este scazuta in normalizarea grutatii. #roductia adipocitelor de %?H-al!a, leptina si ,ormoni steroidici contribuie la rezistenta insulinica progresi a. "n plus ni elurile crescute de acizi grasi liberi circulanti si depozitarea ectopica intracelulara de lipide exacerbeaza dis!unctia metabolica, in!lamatia, altereaza celulele beta-pancreatice. 22

6ezistenta la insulina este o conditie in care o cantitate data de insulina produce e!ecte biologice diminuate !ata de cele normale. 7a /oaca un rol semni!icati in dez oltarea sindromului metabolic < care include: -,iperinsulinemie, diabet tip "" sau intoleranta la glucoza -obezitate centrala, ,ipertensiune, dislipidemie -ni ele reduse de R(F-+, ,ipercoagulabilitate. ?i elul glicemiei si obezitatea Kn ultimele decenii, odata cu cresterea tot mai rapida a numarului persoanelor supraponderale si obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor cresterii 8n greutate. 6ezultatele unora dintre aceste cercetari au e identiat !aptul ca multe dintre lucrurile care ne !ac placere, asa cum ar !i dulciurile, au o contributie ma/ora la dezec,ilibrele care pro oaca obezitatea. -n indicator !oarte important de luat 8n considerare atunci cBnd se stabilesc starea de sanatate a unei persoane si predispozitia acesteia pentru 8ngrasare este glicemia. Kn procesul de digestie, organismul trans!orma carbo,idratii 8n glucoza, za,arul !iind principala sa componenta. :lucoza circula prin sBnge si este cea mai importanta sursa de energie din trupul uman. ?i elul za,arului din sBnge constituie glicemia, aceasta a Bnd e!ecte atBt asupra senzatiei de !oame, cBt si asupra energiei din organism. Kn !unctie de acest ni el energetic, glicemia determina soarta grasimilor din organism: daca or !i arse, sau or !i depozitate, aparBnd ast!e riscul de obezitate.

:lucoza a/unge ca sursa de energie la celule prin intermediul insulinei produse de pancreas. Kn !unctie de mBncarea consumata, cantitatea de glucoza produsa prin descompunerea carbo,idratilor di!era. (e exemplu, daca mBncam produse de pani!icatie rezultate din cereale ra!inate, care sunt lipsite de !ibre, acestea sunt prelucrate rapid de organism, rezultBnd o cantitate mare de glucoza, care trece 8n circuitul sang in pentru a !i transportata la celule. #ancreasul a !ace e!orturi tot mai mari sa produca insulina necesara neutralizarii glucozei. 7xcesul de insulina rezultat constituie un semnal pentru organism ca 8n interiorul sau exista de/a o cantitate mare de energie disponibila, iar lipidele & grasimea ' nu mai trebuie consumate, ci se pot depozita. (ar nu acest depozit de grasime este cel care duce la cresterea 8n greutate, deoarece grasimi se or depozita mereu, indi!erent ce mBncam. 6ele ant este !aptul ca excesul secretiei de insulina este urmat de o insu!icienta a acestui ,ormonS 0ceasta induce o stare de oboseala, !oame si dorinta de a mBnca din ce 8n ce mai mult, 8n special alimente dulci. +edBnd acestei tentatii pentru dulciuri, oamenii nu 8nmagazineaza 8n corp itamine, !ibre, minerale sau antitoxidanti, ci doar se 8ngrasa. Solutia opririi acestui cerc icios este limitarea consumului de za,ar. #entru a reusi acest lucru, este !oarte important sa cunoastem care sunt alimentele 8n care se gasesc cele mai mari cantitati de za,ar, indi!erent de !orma sub care se prezinta acesta, si sa limitam consumul acestora. Kn a!ara de za,ar ca aliment propriu-zis, mai exista si alte substante za,aroase pe care oamenii le ingereaza atunci cBnd consuma anumite alimente: dextoza & za,arul strugurilor', !ructoza &za,arul din !ructe', lactoza &za,arul din lapte ', sau amidonul & a!lat 8n cantitate mare 8n !aina si carto!i'. (e asemenea, bauturile consumate 8n mod !rec ent 8n timpul acti itatilor cotidiene, cum ar !i ceaiul, ca!eaua, racoritoarele, contin cantitati 8nsemnate de za,ar si trebuie sa le !ie acordata o atentie deosebita. -n copil ,otarBt sa slabeasca a !i de multe ori tentata sa sara peste mese, gBndinduse ca, reducBnd consumul de alimente, a a ea sanse mai mici de a se 8ngrasa. (e !apt, atunci cBnd este 8n!ometat 8n acest mod, organismul 8si a 8ncetini metabolismul pentru a conser a energia. #ierderea ponderala se !ace, 8n aceasta situatie, prin des,idratare, depozitul de grasime ne!iind a!ectat. (in punctul de edere al glicemiei, cea mai e!icienta metoda de slabire este mentinerea acestui indicator la o aloare constanta. Kn acest sens, nu trebuie sa se renunte la nici o masa principala & mai ales la micul de/un', iar 8ntre mesele pricipale este bine sa se consume gustari pe baza de !ructe si legume proaspete.. 23

+ercetatorii britanici sustin ca gena H%O este des intalnita in randul populatiei, C3% dintre persoanele supuse studiului a and una sau doua copii ale acesteia.0ndreJ RattersleL,de la scoala de medicina #eninsula din 7xter si #lLmout,, si *ar2 *c+art,L de la -ni ersitatea Ox!ord, au a!irmat ca din cele 31000 de persoane, 54% poseda o singura arianta a genei H%O, iar 1C% doua ariante. +resterea incidentei cancerelor este asociata cu obezitatea. cancerul eso!agian, cancerul gastric cancerul renal. 1 .( )ratamentul si Obiecti ele tratamentului Strategii de tratament *edicamentele contribuie la cresterea in greutate in special prin cresterea utilizarii lor. Obezitatea poate !i determinata in principal de ,ormonii steroizi si de patru clase de medicamente psi,oa!ecti e ma/ore-antidepresi ele clasice - %riciclice - %etraciclice - "n,ibitorii de monoaninoxidaza - $enzodiazepinele, litiul si medicatia antipsi,otica.

7ste !oarte important sa !ie stabilite si intelese mecanismele care au dus la obezitate. (e aceea controlul greutatii incepe printr-un examen medical complet care include o anamneza amanuntita legata de obiceiurile alimentare, stilul de iata &pentru a putea determina necesarul caloric', examen clinic general, determinarea "*+ &indice de masa corporala ; raportul dintre greutatea actuala si talia la patrat' care permite incadrarea intrun anumit grad de obezitate, identi!icarea oricarei a!ectiuni care ar putea determina cresterea in greutate si a oricaror a!ectiuni care ar putea reprezenta complicatii ale obezitatii si nu in ultimul rand identi!icarea !actorilor emotionali care ar putea de asemenea determina cresterea in greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce pri este controlul greutatii. %rebuie a ut in edere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psi,ologice care stau la baza unor obiceiuri alimentare nesanatoase, care trebuie demontate . #entru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica in !unctie de particularitatile !iecarui caz. #rimul pas consta in e aluarea istoriei medicale a !iecarui pacient, tratamente de/a incercate, obiceiuri alimentare, pro!ile psi,ologice si de comportament, in!luente pro!esionale si !amiliale. -rmatorul pas consta in stabilirea unui program alimentar combinat cu exercitii !izice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii a/utatoare, c,irurgia gastrica !iind o optiune in !unctie de decizia medicului curant. +e este necesar sa se inteleaga de la inceput este !aptul ca indi!erent de !orma de tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. 0cest lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament miracol. 7!icacitatea tratamentului de lunga durata este de !apt singura garantie a succesului. *entinerea unei greutati corporale ideale este un deziderat nu numai estetic ci mai ales pentru pre enirea complicatiilor obezitatii. #ro!ilaxia trebuie sa inceapa inca din iata intrauterina prin identi!icarea parintilor cu risc si printr-o stricta supra eg,ere a cresterii si obiceiurilor alimentare, incepand cu arsta de sugar. %oate acestea se realizeaza prin : monitorizarea in inaltime si greutateD - se a incura/a alimentatia naturala, cel putin in primele C luni de iataD - di ersi!icarea se a !ace corect, e itandu-se alimentele ,ipercalorice cu aloare nutritionala redusa &carto!i, !ainoase'D - se a e ita supraalimentatia prin respectarea apetitului sugarului si adaptarea la capacitatea lui gastrica. Fa copilul mai mare si adolescent pro!ilaxia se a !ace prin alimentatie rationala, ec,ilibru 25

psi,ic &!amilie, colecti itate', promo area acti itatii !izice &sporturi ce a/uta cresterea in inaltime'. 1. *odi!icarea comportamentului alimentar : - alimentele consumate la ore !ixe intr-un loc speci!ic &la masa, in bucatarie, in su!ragerie' si cu alti membri ai !amiliei. *asa trebuie sa de ina pentru copil un ritual !amilial care sa-i dea satis!actie, siguranta si placere. durata mesei a !i de aproximati 20-2) minute - portia de ,rana a !i taiata in bucatele mici si trebuie sa !ie aspectuoasa, copilul nu a manca repede si nu a primi portii suplimentare. - gustarile dintre mese or !i treptat eliminate, sau inlocuite cu !ructe, dintre cele premise. - se or interzice in timpul mesei alte acti itati &uitatul la tele izor, citit, /ocuri' 2. "ndepartarea din dieta a alimentelor cu continut caloric ridicat &,idrocarbonate si glucide' 3. 0port corespunzator de proteine necesar cresterii normale. #roteinele acceptate sunt cele din carnea de pui, aca, peste alb. +arnea de porc si mezelurile ra!inate din carne de porc sunt interzise pana la arsta de 3 ani si trebuie e itate la copilul cu risc de obezitate. 5. 0portul caloric trebuie sa !ie de 110 cal32g3zi pentru sugarul sub C luni si 10cal32g3zi pentru sugarul intre C-12 luni. Fa copilul obez sub 12 ani, aportul caloric recomandat este de C0 cal32g3zi. Fa copilul peste 12 ani si adolescent, aportul caloric a !i de A)0-100 cal3zi in perioada de slabire &minim 1 luna', apoi 1100-1300 cal3zi. (ieta trebuie suplimentata cu itamina (. Scaderea in greutate nu se !ace rapid, ci lent, uneori copilul crescand in

inaltime, poate ramane la aceeasi greutate. "mplicarea intregii !amilii in acest proces !ace programul de slabire mai placut si ma e!icient. ). "ncura/area si !a orizarea acti itatii !izice determina cresterea consumului de energie. Sporturile recomandate sunt inotul, alergarile, basc,et, tenis, !otbal, gimnastica medicala, dans, balet. ?u se recomanda in perioada de crestere sporturile cum ar !i boxul, culturismul, ,altere, lupte greco-romane ce pot impiedica dez oltarea !iziologica a sistemului osos. C. Suportul psi,ic este de asemenea esential in tratamentul obezitatii la copil, el adresandu-se atat pacientului cat si antura/ului. *edicul psi,iatru si psi,ologul sunt cei care trebuie consultati si pri iti ca niste prieteni cu a/utorul carora putem gasi moti atia pentru cura de slabire. 4. Fa unii baieti cu sindrom adiposo-genital am !olosit si tratamente ,ormonale. 0m a ut rezultate spectaculoase in proportie de 10% cu #regnLl in cure de C saptamani. %ratamentul a !ost indicat, executat si urmarit numai de medicul specialist in c,irurgie pediatrica. #entru )0% din baieti a !ost ne oie de o singura cura &de C saptamani', pentru ceilalti de doua cure. ?u am a ut reactii ad erse, iar rezultatele s-au obtinut in timp. #recizez ca in toate curele tratamentul a !ost asociat: medicamentos, dieta speci!ica, acti itate !izica si psi,oterapie. 0m !olosit in dieta speci!ica si suplimente nutriti e naturale pe care copiii le-au acceptat cu usurinta si care au dat rezultate !oarte bune in timp. 0m incercat in acest articol sa a impartasesc din experienta mea in ederea descoperirii, pre enirii si tratamentului obezitatii la copil inca din !asa. G-n copil gras, !rumos si pu!os nu este neaparat un copil sanatos. "ndexul de masa corporala &"*+', cunoscut si ca indexul Muetelet este mult mai !olosit in practica medicala decit procentul de grasime corporala pentru a de!ini obezitatea. "*+-ul este strins corelat cu gradul de acumulare de tesut adipos din corp. #entru ma/oritatea persoanelor a!ectate cea mai sigura si e!icienta metoda de a slabi este consumul moderat de alimente care predispun la ingrasare si exercitiile !izice. %ratamentul medical se orienteaza pe modi!icarea stilului de iata si aplicarea pentru unele medicamente care promo eaza scaderea in greutate. 0cestea actioneaza prin scaderea apetitului. )ratamente naturiste pentru obezitate 2)

+onstientizarea necesitatii de a slabi se !ace apeland la sc,imbarile ce sur in in aspectul estetic sau la in!luenta complicatiilor obezitatii asupra starii de sanatate - diabet za,arat, ,ipertensiune arteriala, ateroscleroza, in!arct miocardic etc. %ratamentul incepe cu supra eg,erea alimentatiei - restrictii calorice, interzicerea alcoolului si impunerea unui stil de iata acti - e!ortul !izic este un mare consumator de energie al organismului, care are loc pe seama depozitelor de grasimi si care sunt inlocuite cu masa musculara. %ratamentul obezitatii !olosind +rusinul + +rusinul contribuie la eliminarea din organism a produsilor metabolici toxici prin diureza si transpiratie si asigura reglarea tranzitului intestinal prin stimularea peristaltismului colonului. Se utilizeaza scoarta bina maruntita sau trans!ormata in pulbere. +ate a modalitati de intrebuintare ar !i: - Se administreaza cate un ar! de cutit de pulbere de doua-trei ori pe zi. - Se in!uzeaza timp de 30 de minute o lingurita de planta intr-o cana de apa !ierbinte, apoi se !ierbe la !oc domol timp de 1)-20 de minute. - (ecoctul - se !ierbe in 2)0 de ml de apa timp de cinci minute, o lingurita de scoarta uscata, ec,e de cel putin un an, iar cand solutia s-a racit, se strecoara si se bea in doua-trei reprize pe parcursul aceleiasi zile. "enuparul a/uta in obezitate 0ceasta planta contribuie la reducerea obezitatii prin reglarea !unctiei gastrice. Se !oloseste in!uzia, preparata dintr-o lingurita de !ructe la o cana de apa, lasata sa se

raceasca timp de 1)-20 de minute si bauta apoi cu lingura, sau tinctura, 10-1) picaturi in apa sau in ceai, de trei-patru ori pe zi, in cure de max o luna. +eai de cretisoara si cicoare +eaiul cu e!ect deosebit de bun impotri a obezitatii se !ace din planta numita cretisoara &0lc,emilla ulgaris' Se beau 2-3 cesti pe zi. +icoarea se !oloseste cu succes in caz de obezitate . Se !ace ceai din !lorile si tulpinile acestei plante si se beau zilnic 2 cesti. %ratamentul obezitatii cu produse naturiste +aliIita+,romium *ax )00 - Fipsa cromului creste sensibilitatea la glucide si poate duce la cresterea in greutate. +romul a/uta la scaderea in greutate, !ara e!ecte secundare, alaturi de putina miscare si de un regim alimentar corespunzator. #icolinatul de crom, a and e!ect de ardere a grasimilor, este parte esentiala a unei cure de slabire moderne. Slim Hormula este un produs naturist cu o compozitie speciala, cu rol de lupta contra obezitatii: :arcinia +ambogia, ?opal, extract de ceai erde, g,imbir, turmeric, seminte de c,imen, lecitina, crom, F-carnitina. #entru a obtine rezultate excelente, persoanele care doresc sa scada in greutate &cura de slabire', concomitent cu consumul produsului naturist Slim Hormula, trebuie sa respecte si un anumit regim alimentar si sa !aca sistematic exercitii !izice. +-6< +ream - este o crema naturista ce o!era un a/utor e!icient pentru eliminarea celulitei. "ngredientele sale au !ost atent selectionate, ast!el incat sa stimuleze circulatia sanguina si lim!atica si sa elimine reziduurile acumulate. (aca crema +6< +ream este aplicata prin masa/, ii creste e!icienta. )ratament medicamentos H(0 &Hood and (rug 0dministration' nu a aprobat !olosirea pastilelor de slabit pentru tratarea obezitatii /u enile. +u toate acestea, pe aceasta ramura sunt elaborate studii de cercetare. +ategoriile principale de medicamente !olosite cuprind: -medicamentele care actioneaza central prin scadere aportului alimentar -medicamente care actioneaza peri!eric prin blocarea absorbtiei alimentare -medicamente care cresc consumul energetic. 2C

(aca dieta si exercitiile nu sunt e!iciente, medicamentele pot !i adminstrate de catre medic. Orlistat reduce absorbtia de grasime in intestine prin in,ibarea lipazei pancreatice. #oate cauza !rec ent steatoree, incontinenta !ecala, !latulenta, unele studii au aratat cresterea incidentei cancerului la sin. +ontraindicatiile cuprind: malabsorbtie, colecistectomie, sarcina si alaptare, a!ectiuni pancreatice. Orlistat trebuie suplimentat cu itamina 0, (, T, 7 si beta-caroten. Sibutramina este un supresant al apetitului sau anorectic care reduce dorinta de a minca. 7ste contraindicat in: bulimie ner oasa, depresii, manii, alcoolici, ,ipertensiune pulmonara, ,ipertensiune arteriala care nu poate !i controlata, aritmii, a!ectiuni al ulare cardiace, insu!icienta cardiaca, atac cerebral, ,ipertiroidism, glaucom in ung,i inc,is, epilepsie, !eocromocitom, in sarcina sau alaptare. 7!ectele ad erse cuprind: mucoase uscate, cresterea parodoxala a apetitului, greata, constipatie, tulburari ale somnului, ameteli, crampe menstruale, durere articulara, ce!alee. *et!ormin este prima optiune terapeutica la persoanele cu diabet tip "" si obezitate, la persoanele cu !unctie renala pastrata, si pentru bolna ii cu sindrom polic,istic o arian. 7!ectele ad erse cuprind: acidoza lactica la cei cu insu!icienta ,epatica sau renala, diaree, crampe abdominale, greata, arsaturi si !latulenta.

7xenatide este un analog al ,ormonului :F#-1 secretat de catre intestine ca raspuns la ingestia de alimente. :F#-1 intirzie golirea gastrica si determina senzatia de satietate. 7ste recomandat pacientilor cu diabet tip "". 7!ectele ed erse sunt gastrointestinale: ,iperaciditate, greata si arsaturi. #oate accentua ,ipoglicemia. 7!edrina si ca!eina sunt optiuni de linia a doua in tratamentul obezitatii. 0ctioneaza prin cresterea consumului energetic, dar sunt asociate cu riscul de ta,icardie, ,ipertensiune si palpitatii. Scaderea in greutate apare prin acti area termogenezei si prin scaderea apetitului. (ronabinol si rimonabant sunt anorectice si agonisti in ersi pentru receptorul canabinoid +$1. 7ste indicat la persoanele cu "*+ peste 30, sau cei peste 24 si cu diabet tip "" sau dislipidemie. 7!ectele ad erse sunt se ere: depresii, dez oltarea bolilor neurodegenerati e: scleroza multipla, 0lz,aimer, scleroza amiotro!ica laterala, #ar2inson, boala Runtington &prin e!ectele similare cu canabisul' . *edicamente cu administrare de scurta durata si e!ecte ad erse se ere: -diet,Llpropion-este un simpatomimetic cu actiune supresanta a apetitului -!endimetrazina-e!ecte supresi e asupra apetitului -benz!etamina-amina simpatomimetica, anorectica -!enilpropanolamina-agonist al!a-adrenergic, determina atac cerebral la irstnici si persoanele cu ateroscleroza. Substituientii de grasimi -na dintre strategiile de a pre eni obezitatea explorata de catre industria dietelor alimentare implica substituire grasimilor. Olestra a !ost aprobata pentru tratament. #rezinta o aloare calorica de 0 2cal32g. 0re o structura perea mare pentru a putea !i ,idrolizata intestinal. Sitostanol este un stanol ester egetal asemanator margarinei. $loc,eaza absorbtia colesterolului in intestin. 24

#ilula cu ,idrogel este !ormata dintrun ,idrogel, component asemanator gelatinei cu proprietati absorbati e si ariate aplicatii medicale. 0dministrarea pilulei cu un pa,ar de apa determina expandarea ,idrogelului in stomac si senzatia de satietate. 7!ectele ad erse apar la abuzul de pilule care poate determina bloca/e intestinale. )erapia chirurgicala (enumita si c,irurgia bariatrica reprezinta una dintre optiunile terapeutice asociate cu scaderea in greutate semni!icati a si sustinuta la persoanele cu obezitate morbida asociata cu comorbiditati 0ceste proceduri sunt indicate doar la pacientii cu "*+ O50 2g3m2 si o greutate mai mare cu 5) 2g peste greutatea ideala. #rintre comorbiditatile ameliorate dupa operatie se numara diabetul tip "", , ,ipertensiunea, insu!icienta cardiaca, edemul peri!eric, insu!icienta respiratorie, astmul, dislipidemia, eso!agita, pseudotumor cerebri, tulburarile de somn, asteoartroza, tromboembolismul, incontinenta urinara. *rocedurile standard includ" -gastroplastia orizontala -bL-pass-ul gastric 6oux-en-U -bLpass-ul biliopancreatic -ligaturarea gastrica cu silicon -ligaturarea gastrica a/ustabila -procedurile de bL-pass /e/unoileal -bL-pass-ul biliopancreatic. 0lte proceduri a/utatoare care pot !i e!ectuate dar care au o utilitate neclara includ: -eliminarea grasimii iscerale, omentectomia -paniculectomia grasimii subcutanate, liposuctia. +astroplastia cu banda erticala ?umita si procedura *anson consta in legarea permanenta unei parti a stomacului pentru a micsora dimensiunile acestuia. 7ste mai e!icienta in combinatie cu te,nicile de malabsorbtie, in care o portiune a tractului digesti este ocolita &bL-pass', reducind cantitatea de nutrienti absorbita. +ombinatia se numeste bL-pass gastric, in care operatia 6oux-en-U este cea mai !olosita. 0ceasta presupune ligaturarea portiunii superioare a stomacului si ocolirea celei in!erioare. #ortiunea superioara a !i conectata cu duodenul si prima portiune /e/unala. 0 anta/e: -nu determina sindromul (umping -nu determina de!icite nutritionale3malabsorbtie. (eza anta/e: -necesita o dieta stricta, alimentele bogate in !ibre sunt greu de digerat -necesita mentinerea in continuare a stilului de iata sanatos adoptat -indepartarea benzii de ligaturare este indicata doar in complicatii se ere - arsaturi si discom!ort abdominal daca alimentele nu sunt mestecate adec at -nu este a/ustabila -necesita suplimentarea calciului si a itaminei $12. ,igaturarea gastrica a-ustabila 7ste o procedura laparoscopica prin care se implanteaza un dispoziti care restrictioneaza dimensiunea gastrica. Se plaseaza o banda de silicon in portiunea superioara a stomacului, lasind portiunea in!erioara inutilizabila. 7ste o masura drastica care asociaza durere si riscuri inter entionale. -nii pacienti or pierde in greutate pina la C0% din masa corporala 2A

in exces. Hata de pacientii cu bL-pass gastric, pierderea in greutate este mai mica in primii 3. ) ani. #lasarea benzii !ormeaza o stoma sau un mic buzunar in partea superioara a stomacului care a contine doar 110-220 grame alimente la !iecare masa. O data ce partea superioara a stomacului este plina mesa/ul catre creier este de umplere completa a stomacului. $anda este a/ustata3in!lata printrun punct de acces mic sub piele cu solutie salina. 0 anta/e: -nu este rezecata nici o portiune a stomacului -banda este a/ustabila si usor de inlocuit -nu se raporteaza de!icite nutritionale -nu sunt necesare suplimentarea itaminei $12 si a calciului -nu apare sindromul de dumping. (eza anta/e si complicatii: -regurgitarea alimentelor non-acida -portiunea in!erioara a stomacului se poate bloca cu un aliment nedigerat adec at -ulcerarea, gastrita, eroziunile prin in!undarea benzii -alunecarea benzii, spitalizarea scurta. +astrectomia Slee e cu reorientarea duodenala 7ste o arianta a di ersiunii biliopancreatice. #ortiunea stomacului cu marea curbura este rezecata. Stomacul este tubularizat cu un olum rezidual de 1)0 ml. 7ste anatomic si !unctional ire ersibila. Stomacul este apoi deconectat de la duoden si reconectat la pertea distala a intestinului subtire. (uodenul si portiunea superioara intestinala sunt reatasate la 100 cm de colon. ./0pass0ul -e-unoileal 7ste o procedura in care 30-5) cm din intestin sunt inlaturati din traiectul alimentelor. +omplicatiile sunt determinate de suprapopularea bacteriana prin sindromul de ansa oarba. +omplicatii: -dezec,ilibre electrolitice si minerale, osteoporoza, osteomalacie -caderea parului, anemie, edeme, depletia itaminica -colelitiaza, distensie abdominala, diaree, !latulenta, -psudo-obstructie colonica, obstructie si ol ulus -artrita, a!ectare ,epatica, eritema nodosum, ,iperoxalurie renala, ne!rita, insu!icienta renala -nuoropatie peri!erica, pericardita, pleurita, anemie ,emolitica, neutropenie. 1mplantarea de stimulator gastric 7ste o procedura in care se implanteaza un dispoziti similar cu pacema2erul cardiac care trimite semnale electrice la supra!ata externa a stomacului. Se crede ca stimularea electrica modi!ica acti itatea sistemului ner os enteric al stomacului care este interpretata de catre creier ca o senzatie de satietate. 0limentatia dupa operatia bariatrica "mediat dupa operatie pacientul a a ea o dieta lic,ida cu supe de legume, sucuri de !ructe clare sau deserturi din gelatina !ara za,ar. 0ceasta dieta continua pina la restabilirea !unctiei digesti e. Stadiul urmator consta in administrarea de alimente mixate !ara za,ar pentru cel putin 2 saptamini. 7!icienta operatiei bariatrice. "n general procedurile malabsorbti e conduc la o scadere in greutate mai crescuta decit cele restricti e, ast!el un studiu realizat pe 3C de luni cuprinde: -di ersiunea biliopancreatica-scadere cu )3 2g -bL-pass 6oux-en-U-51 2g -ligaturarea gastrica a/ustabila-3) 2g 21

-gastroplastia erticala-32 2g. $fecte ad erse ale operatiei. +ele mai intilnite e!ecte se ere si complicatii cuprind sindromul dumping gastric, diareea dupa alimentatie, necesitatea !ractionarii meselor, de,iscenta plagii, ,ernia incizionala, in!ectia si pneumonia. *ortalitatea este de 0. 2%. #rocedurile c,irurgicale, cum ar !i bLpass-ul gastric au !ost implementate cu succes si in cazul adolescentilor. (e regula, tratamentul c,irurgical este recomandat adolescentilor atunci cand acestia de/a prezinta complicatii medicale se ere, si cand tratamentele clasice nu au !ost e!iciente. 9roduse naturiste pentru tratarea obe0itatii la copii +olonRelp Qunior este de a/utor si in curele de slabire, datorita !ibrelor care reduc senzatia de !oame si itaminelor care pre in starile de epuizare !rec ente in timpul dietelor. +olonRelp Qunior este un itaminizant si reglator intestinal pe baza de !ibre de psLllium, susan si !ructe uscate. +olonRelp Qunior are gust placut de !ructe, se adreseaza copiilor, dar si adultilor, persoanelor a!late in con alescenta, celor sensibile la gustul plantelor aromatice, !emeilor insarcinate sau celor care alapteaza.-n produs pentru copii, bun si pentru mamici, tatici, buniciS+um actioneaza +olonRelp QuniorV +olonRelp Qunior asigura o cantitate !oarte mare de itamine, !iind un tonic excelent al organismului. (atorita itaminelor si mineralelor pe care le contine, are o actiune imunostimulatoare si antiin!ectioasa deosebita. #rodusul contine !ructe de :o/i, catina, a!ine, merisor, considerate super!ructeW datorita antioxidantilor & itaminele 0, +, 7' si celorlalte componente aloroase: itamine din grupul $ sau minerale &calciu, magneziu, potasiu etc.'. #entru copii care au probleme cu imunitatea +olonRelp Qunior este o solutie e!icace are un continut ridicat de itamina + naturala, cunoscuta si ca itamina imunitatii E 12 mg3A g produs. :o/i berrL stimuleaza sistemul imunitar al copiilor prin continutul de itamina + @i betacaroten, iar datorita acizilor gra@i esentiali a/uta la dez oltarea sistemului ner os. %iamina & itamina $1 continuta de go/i' este responsabila cu mentinerea ni elului de ener!ie ridicat in or!anism. +atina are actiune antioxidanta si imunostimulatoare, a!inele au proprietati antiin!ectioase, ermi!uge si antidiareice, iar merisorul combate in!ectiile intestinale si urinare. +olonRelp Qunior este ad/u ant util in stari de oboseala, in tulburari de concentrare, suprasolicitare !izica sau intelectuala. #entru asimilarea antioxidantilor este ne oie de imbunatatirea digestiei. #apaLa si ananasul asigura doua enzime importante E papaLna si bromelaina E care imbunatatesc digestia. #runele uscate sunt !oarte bune antioxidante si laxati e, iar nuca de cocos este un bun depurati . *anganul continut de ananas este implicat in producerea de enzime care asigura energia corpului si imbunatatesc capacitatea naturala de aparare. +ontinutul ridicat de !ibre recomanda produsul atat in constipatie, cat si in diaree. 0dministrat in combinatie cu iaurt, +olonRelp Qunior a/uta la restabilirea ec,ilibrului !lorei intestinale si creste imunitatea organismului. "n cazul adultilor, produsul este recomandat pentru ameliorarea balonarilor, digestiei incomplete, re!luxului gastric, colonului iritabil si pentru reducerea colesterolului "ngrediente 100% naturale 30

+O?%"?-% #er portie de ?-%6"%"O?0 ser ire F &A g' +alorii :lucide totale - din care !ibre Fipide #roteine 131 2/333 2cal ),4C g 2,50 g 0,10 g 0,5) g

#er 100 g produs 143C 2/3512 2cal 42,0C g 30,0C g 11,20 g ),C4 g

+olonRelp Qunior este un itaminizant si reglator intestinal deosebit, pe baza de !ibre si !ructe de cea mai buna calitate. +olonRelp Qunior este singurul detoxi!iant recomandat copiilor, dar si gra idelor sau !emeilor care alapteaza. Obtinut din cele mai bune ingrediente, +olonRelp Qunior este solutia ideala pentru detoxi!ierea blanda si e!icienta a organismului agresat de abuzul de grasimi, proteine, aditi i alimentari, !umat sau poluare. +olonRelp Qunior este un produs (++: natural7 sub !orma de pulbere, obtinut din in!rediente de cea mai buna calitate; seminte de susan, tarate de psLllium si !ructe uscate de papaLa, merisor, ananas, prune uscate, nuca de cocos, a!ine si catina. "ngredientele sunt pastrate in cele mai bune conditii de depozitare, ast!el incat proprietatile lor terapeutice sa nu !ie deloc modi!icate. <istributia tesutului adipos in corp. (istributia grasimii corporale este identi!icata dupa doua tipuri de obezitate, cea androida si cea ginoida. %ipul android de obezitate este legat de !orma ca de marX a corpului. 7ste tipul masculin in care umerii, bratele, gitul, pieptul si abdomenul superior sunt marite de olum. 0cest tip de obezitate poate a!ecta !emeile si barbatii, si este intilnita in anumite sindroame. Fa aceste persoane organele interne cele mai a!ectate sunt inima, !icatul, rinic,ii si plaminii. 0pare la !emeile in premenopauza prin tulburarea !unctiei tiroidiene, dupa nasteri sau dupa tratamente ,ormonale pentru tulburari ale ciclului menstrual. %ipul android de obezitate are un risc crescut de a!ectare pulmonara si cardiaca prin ni elul inalt de colesterol. %ipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de !orma ca de paraX a corpului, in care grasimea se depoziteaza mai ales in partea in!erioara a corpului. 7ste intilnit la ambele sexe dar cele mai a!ectate sunt !emeile. :rasimea se acumuleaza in abdomenul in!erior, pe coapse, !ese si gambe. Hata si gitul au un aspect normal. Fa unele persoane si obra/ii pot !i mariti de olum. Organele cele mai a!ectate sunt rinic,ii, uterul, intestinele, ezica urinara si colonul. 0l treilea tip de obezitate. -nele persoane nu se incadreaza nici in tipul android si nici in cel ginoid de obezitate. "ntregul corp de la cap pina la picioare este marit de olum prin depunere de grasimi.

31

1 .2 $ olutie 0doptarea unui program de slabit in cazul copiilor supraponderali sau obezi trebuie realizat numai sub stricta supra eg,ere a medicului specialist, deoarece un copil nu trebuie doar sa scape de 2ilogramele in plus, ci sa se si dez olte !izic si intelectual. (e regula, in cazul copiilor obezi se merge pe premiza incura/arii mentinerii greutatii curente prin adopatarea unui regim alimentar ec,ilibrat, si pierderea treptata a 2ilogramelor in plus prin cresterea in inaltime. (eci, mentinerea greutatii corporale curente este un obiecti modest, indeplinit numai alimentatie sanatoasa si acti itate !izica zilnica. 0cest obiecti poate !i urmarit pe o perioada indelungata de timp, insa numai in absenta aparitiei complicatiilor obezitatii - ,ipertensiune si dislipidemie.%otodata, s-a constatat ca pe termen lung e!icienta unui program pentru mentinerea greutatii creste daca acest program este adoptata si de parinti si de catre ceilalti membrii ai !amilie. (eci, este !oarte important ca intreaga !amilie sa se implicte in tratarea obezitatii in cazul unui copil. *ai /os gasiti componentele c,eie pentru mentinerea greutatii si pierderea in greutate in randul copiilor obezi sau supraponderaliS 1. Obligatoriu trebuie monitorizata dieta: se precizeraza numarul total de calorii indicate zilnic, de!alcate in procent de calorii din grasimi, proteine si carbo,idrati. 2. "ntensitatea acti itatii !izice trebuie recomandata in !unctie de ni elul de mobilitate, cu scopul !inal de a a/unge la 20-30 minute de e!ort !izic pe zi, constand in practicarea unor tipuri de exercitii. 3. Sc,imbarea comportamentului cu a/utorul educatie nutritionala, identi!icarea si modi!icarea stimulilor de control, identi!icarea rolului !amiliei in adoptarea uni regim alimentar ec,ilibrat, incura/area adoptarii unei alimentatii sanatoasa si identi!icarea satis!actiilor o!erite de o iata acti a. Fa cele mai multe persoane obeze, e olutia obezitatii are un caracter oscilant. (in cauza curelor de slabire inadec ate, !acute !ara supra eg,erea specialistilor, apar oscilatii ale greutatii corporale de-a lungul ietii. (e aceea, pentru a slabi sanatos, este necesar ca programul de slabire sa !ie initiat si supra eg,eat de catre specialisti. "n timp, dieta trebuie sa de ina un regim ec,ilibrat, inteles si acceptat de bolna , care sa poata !i mentinut timp indelungat. "n a!ara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul /ucand un rol important in aparitia acestei a!ectiuni. 7xercitiul !izic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. 0cti itatea !izica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic sporit. "n plus, respiratia, circulatia generala si in special cea enoasa si lim!atica sunt ameliorate. Fa toate acestea se adauga si e!ectul psi,ologic poziti .

0erobicul o!era cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. (e asemenea, un bun e!ect il au plimbarile, /oggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. %ipul de e!ort si intensitatea acestuia se !ace de asemenea la recomandarea medicului specialist, in !unctie de prezenta sau nu a patologiei asociate. (e asemenea masa/ul impiedica ,ipotonia tisulara ce duce la incretirea pielii si la un aspect exterior inestetic.

32

Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor Gslabire - mentinereG, care cuprind:

a' perioade de slabire propriu-zisa &de 1 - 3 luni' in care greutatea scade cu 3 - A 2g prin dieta ,ipocalorica, exercitiu !izic, terapie comportamentala si e entual medicatie b' mentinerea e!ectului 2 - C luni prin exercitiu !izic, terapie comportamentala, dieta si e entual medicatie -n rol important insa trebuie sa-l aiba pro!ilaxia obezitatii, a and in edere !aptul ca O 50% dintre obezii adulti au !ost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea sur enita la maturitate, care se datoreaza cresterii olumului celulelor adipoase &,ipertro!ie', obezitatea sur enita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase & ,iperplazie', !iind ast!el !oarte greu de tratat & numarul de celule ramane permanent acelasi, !ixat din perioada copilariei'. 0limentele care trebuie e itate: :rasimi animale &unt, slanina, untura, /umari, carne grasa', !risca, smantana, branzeturi !ermentate, branza topita, lapte integral, maioneze, creme, produse de patiserie &placinte, pateuri', oua, ing,etata, pra/ituri, ciocolata, !ructe si legume uscate sau conser ate prin des,idratare, !ructe oleaginoase &nuci, ara,ide, alune', !ructele cu continut glucidic mare &struguri, prune, banane, curmale, sta!ide, smoc,ine', carto!i pra/iti, sucuri indulcite cu za,ar. 0limente care se or consuma moderat: :rasimi egetale &margarina egetala, ulei de masline, !loarea soarelui, soia', paine integrala, preparate de cereale, mamaliga, porumb !iert, carto!i !ierti sau copti, paste !ainoase !ierte, o az !iert, sucuri naturale de !ructe neindulcite, peste slab, carne alba !ara pielita &pui, gaina, curcan', iaurt slab, lapte smantanit, branza de aci, albus de ou, conser e in ulei. 0limente ce se pot consuma nerestrictionat: Fegume proaspete &rosii, salata, arza', legume !ierte &morco , gulii, telina, conopida, s!ecla', grap!ruit, capsuni, 2iJi, ceaiuri de plante, bauturi nealcoolice ,ipocalorice &+oca+ola Fig,t, #epsi-*ax', apa minerala 0lte s!aturi: 0 se e itata excesul de sare &nu depasiti o lingurita pe zi'D mancati doar cate putin dar de patru sau cinci ori pe ziD in principiu, se or e ita mesele rare si abundente si nu ser iti masa dupa orele 1A ale zilei nu mancati pana la deplina saturareD mancati incet, !ara graba, nu in!ulecati, nu cititi si nu a uitati la tele izor atunci cand mancatiD pentru indulcirea alimentelor sau bauturilor !olositi cu moderatie ?utrasJeet, za,arina, sau ciclamatD !aceti exercitii !izice si miscare &mersul pe /os, inotul, aerobic, /ogging-ul, gimnasticaD'

33

C3*1)O,&, 11 4 *articiparea asistentei medicale la acte de in estigatii si inter entii autonome si delegate 11 .1 . *articiparea asistentei la acte de in estigatii Obezitatea la copii este o boala nutritional-metabolica ce se caracterizeaza printr-un exces ponderal, ce depaseste cu peste 20% greutatea ideala si este produsa printr-un aport alimentar crecut. $olile metabolice se datoresc ,in principal ,tulburarilor de metabolism ale !actorilor nutriti i. 0ceste dereglari au cauze endogene& ex : insu!icienta de insulina ', cauze exogene sau mixte , cat si !actori ereditari Econstitutionali. (is!unctiile endocrine au rasunet asupra metabolismuli nutriti al organismului Dla !el, unii !actori de risc precum sedentarismul , stresul. *etabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si s!arseste cu excretia produsilor neutilizabili. Masuri de profila!ie 3sistenta medicala educa copilul cu obezitate si !amilia acestuia : -sa respecte regimul ,ipocaloric , -sa !oloseasca miscarea ca mi/loc de pastrare a greutatii normale a corpului. -sa e ite excesului de proteine Ecarne-pentru pacientii cu guta -sa pre ena agra area bolii la copii obezi cu complicatii cardiace si respiratorii $ aluarea metabolismului $!amene de laborator 3naliza sangelui 0cid uric +reatinina :licemie %estul tolerantei la glucoza pe cale orala %%:O +olesterol Fipemie, %rigliceride ISR 3naliza urinei 7xamenul urinei pentru determinarea acidului uric -ree urinara325 , :licozurie 325 , 3naliza lichidului sino ial 7xamenul bioc,imic in caz de guta ,pune in e identa prezenta cristalelor de urat de sodiu Determinarea metabolismului bazal "ndicat in caz de subnutritie si obezitate

35

$!amenul radiologic

0l sistemului osos in guta , e identiaza osteoporoza si depunerile periarticulare , de urati&geode'

$lectrocardiograma

7 identiaza problemele cardiace care apar in caz in caz de obezitate

Masurarea greutatii corporale

#entru stabilirea gradului obezitatii , se utilizeaza di!erite !ormule de calcul al greutatii: -$roca :; %-100 - Forenz :;%-&%-100' 35

Modificari circulatorii 1nter entiile asistentei

:;greutatea in Tg, % ; talia in centimetri Ripertensiune arteriala Iarice ale membrelor in!erioare

0sistenta medicala stabileste : 1.5egimul alimentar Ripocaloric, cu 1000 cal3zi , pentru copilul cu acti itate obisnuita& 100 gr glucide, 3) gr .lipide, 4) gr .proteinepe zi', ,iposodat si normo,idric &1,) l3zi' Ripocaloric cu A00 -C00 cal 3zi , pentru pacientul in repaus Se reduce din alimentatie produsele re!inate &ciocolata, cacao, !risca, unt, carne grasa, conser e, branzeturi grase' Hara restrictie Ese administreaza legumele si !ructele proaspete, carne slaba, lapte degresat, ouale !ierte tari, lic,ide neindulcite

2 . *rogramul de acti itate fizica 7xercitii !izice moderate *ers pe /os C0-10 minute pe zi #racticarea unor sporturi&inot, tenis, ciclism'

3 .3dministreaza tratamentul medicamentos cu 0ctiune anorexigena Stimulare a catabolismului (iureza # . Masoara zilnic greutatea corporala si o noteaza in !oaia de temperatura 3)

' .3lte actiuni " Sustine si incura/eaza copilul cu probleme psi,ice 7duca pacientul pentru a-l constientiza ca prin respectarea alimentatiei si a programului de acti itate zilnica , poate inlatura surplusul de greutate si pre eni complicatiile . 0 0sigura igiena corporala ., . 9articiparea asistentei la interventii autonome si dele!ate ( .Manifestari clinice ale obe0itatii la copil *ani!est=rile clinice la copilul cu obezitate sunt reprezentate ini>ial de reparti>ia >esutului adipos precum @i de unele comorbidit=>i sau complica>ii care pot ap=rea. =epartiia tesutului adipos, generalizat= @i simetric=, ariaz= 8n !unc>ie de Brst= @i sex. Obezitatea la sugar i copilul mic realizeaz= un aspect clinic uni!orm, armonios. Fa copiii mai mari, excesul ponderal se asociaz= cu o distribu>ie particular= a gr=simii, predominBnd la ni elul trunc,iului, respecti pe peretele abdominal, @olduri, !ese, coapse, sBni @i umeri. #repubertar, se constat= c= obezii au un a ans statural !a>= de copiii normoponderali de acelea@i Brste, talia obezilor situBndu-se de obicei peste percentila 14. Fa adolesceni, apare depunere de gr=sime 8n regiunea pectoral=, subscapular, pe abdomenul in!erior @i !ese, aglomerare de gr=sime 8n /urul centurii pel ine @i pe coapse la !ete. *atura>ia sexual= @i somatic= sunt normale sau accelerate. +opiii cu obezitate sunt mai predispu@i la afeciuni cutanate: ergeturile cutanate, eritroza !acial= 8n special la obezii din prima copil=rie, intertrigo, ras,, tegumente cu aspect mai uscat, acnee. #ot s= apar= simptome legate de supra>ncrcare mecanic; insu!icien>= cardio-circulatorie, oboseal=, polipnee @i dispnee la e!ort moderat. (in cauza excesului ponderal, ca urmare a supra>ncrcrii aparatului osteo-articular7 copiii cu obezitate prezint= un risc pentru a!ec>iuni ortopedice. +a urmare a acestor mani!est=ri clinice pot s= apar= probleme psi5olo!ice; respect de sine sc=zut, imagine negati = asupra propriei imagini, sentimente de in!erioritate @i respingere din partea copiilor de aceea@i Brst=, izolare, depresie. ,. Clasificarea si tipuri de obe0itate la copii ./be0itate secundara $comun7 idiopatic7 esenial&, 1)-14% Y tipul comun &cu comportament alimentar abuzi , sedentarism sau ambele' debuteaz= 8ntre 5-C ani, dar aspectul caracteristic este realizat la pubertateD Y tipul ?cus5in!oid@ rar &2%'D debut de obicei la )-C aniD Y obe0itatea pletoric familial rar= &)%', debuteaz= la Brsta de sugar. . /be0itate secundara $simptomatic7 endo!en7 de cau0 cunoscut& 0 0

(. Endocrin; sindrom +us,ing, sindrom Stein-Fe ent,al, ,ipotiroidism, insulinom ,. Aipotalamic; sindromul $abins2i-Hron,lic, Kn 6omBnia, au !ost e!ectuate cBte a studii epidemiologice @i clinice pri ind obezitatea la copil, cu prec=dere 8n partea de est a >=rii, dar nu se cunoa@te pre alen>a supraponderii @i obezit=>ii la copil @i sunt relati pu>ine date statistice @i epidemiologice 8n ceea ce pri e@te corela>ia dintre stilul de ia>= @i obezitatea la copii. (in acest moti am 3C

e!ectuat un studiu clinico-statistic retrospecti @i prospecti pri ind obezitatea la copii, cu urm=rirea promo =rii unui stil de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari. 1 ./biective +ercetarea si-a propus urm=rirea unor corela>ii care exist= 8ntre obezitate, suprapondere @i stilul de ia>= al copiilor @i o cunoa@tere mai bun=, sub aspect etiopatogeni @i clinic, a obezit=>ii la copil, cu scopul de a e!icientiza diagnosticul la Brste timpurii @i de a elabora un program de promo are a stilului de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari. /biectivele studiului ; ( .Bniversitatea de Medicina si 9ediatrie din Cucuresti a realizat un studiu pri ind stabilirea supraponderii @i obezit=>ii la copiii 2-15 ani pro eni>i dintr-o @coal= @i o gr=dini>= din $ucuresti @i compararea ulterioar= a datelor ob>inute cu cele din literatura de specialitate. ,. 7 aluarea !actorilor de risc ai obezit=>ii. 1. "denti!icarea, e aluarea, analiza @i stabilirea unor corela>ii 8ntre !actorii comportamentali &aport alimentar, obiceiuri alimentare, sedentarism, acti itate !izic=', de mediu &!amilie, gr=dini>=, @coal=, comunitate' @i obezitatea la copil, pe baza c,estionarelor completate de c=tre copii @i p=rin>i. ). 0naliza, 8nregistrarea @i urm=rirea parametrilor antropometrici. 5. Studiul mani!est=rilor clinice 8n obezitate la copil. 6. 7laborarea @i implementarea unui program de promo are a unui stil de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari @i de educa>ie sanitar= pentru modi!icarea stilului de ia>= @i sc=dere 8n greutate la copiii obezi @i supraponderali. -. 6ealizarea de acti it=>i de educa>ie sanitar= 8n gr=dini>= @i @coal=, care pot, pe de o parte, s= 8mbog=>easc= cuno@tin>ele copiilor despre obezitate @i pre en>ia ei, iar pe de alta parte, s=-i con@tientizeze de complica>iile bolii @i riscurile unei alimenta>ii neec,ilibrate. *. 7 aluarea rezultatelor programului de promo are a unui stil de ia>= s=n=tos @i de educa>ie sanitar= la copiii pre@colari @i @colari, la 2 ani de la ini>iere, scopul !iind cre@terea calit=>ii ie>ii copiilor. ) .Material de lucru <escrierea studiului si esantionului #opula>ia >int= a !ost reprezentat= de un num=r de A03 copii, 2-15 ani, din care 11 pre@colari &copii 2-C ani' pro eni>i din :r=dini>a ?r. 34 (umbra a *inunat=X @i 405 @colari &copii C-15 ani' de la Zcoala :eneral= ?r. 22 *ircea 7liadeX, din $ucuresti , 8n perioada 200A-2010. (in aceasta, au !ost selectata o populaia accesibil; 41 copii cu suprapondere &21 copii pre@colari @i )0 copii @colari', 110 copii cu obezitate &25 copii pre@colari @i AC copii @colari' @i C22 copii cu normopondere &)5 copii pre@colari @i )CA copii @colari'. Dariabilele si mdul de esantionare (in popula>ia accesibil=, am selectat lotul de studiuE procedeul a !ost aleatoriu, urm=rind atBt criteriile de includere cBt @i cele de excludere. 5 .Criterii de includere ; copii cu vrsta cuprins >ntre , Fi () ani: pre@colari &copii cu Brsta cuprins= 8ntre 2 @i C ani' @colari &copii cu Brsta cuprins= 8ntre C @i 15 ani' obe0itate; pentru sex @i Brst= 34

 stil de

obe0itate primar $idiopatic7 esenial& suprapondere normopondere posibilitatea urmririi Fi evalurii re0ultatelor programului de promo are a unui ia>= s=n=tos @i de educa>ie sanitar= la copiii pre@colari @i @colari semnarea consimmntului de participare la studiu de c=tre p=rin>ii copiilor

6. Criterii de e#cludere ; obezitatea secundar=: de cauz= endocrin=, genetic=, neurologic=, din cadrul bolilor de stoca/, a Bnd examen clinic sugesti , con!irmat prin examene de specialitate, imposibilitatea monitoriz=rii copiilor, re!uzul p=rin>ilor @i3 sau al copiilor de a participa la studiu. +on!orm criteriilor de includere @i excludere, am inclus 8n studiu un num=r de 20) copii 2 - 15 ani &31 copii pre@colari @i 1CC copii @colari'. 0m alc=tuit 3 loturi de studiu: lotul copiilor cu suprapondere &lotul S', lotul copiilor cu obezitate &lotul O' @i lotul copiilor cu normopondere, reprezentBnd lotul martor &lotul ?' FO%-F S a !ost alc=tuit dintr-un num=r de )5 copii 2-15 ani cu suprapondere. FO%-F O a cuprins un num=r de 41 copii 2-15 ani cu obezitate. FO%-F ? a !ost alc=tuit din 42 copii 2-15 ani cu normopondere. Kn cadrul !iec=rui lot, a !ost alc=tuit dou= subloturi : Sublotul copiilor pre@colari &copii cu Brsta 8ntre 2 - C ani' @i Sublotul copiilor @colari &copii cu Brsta 8ntre C - 15 ani' 11 copii 2-C ani 405 copii C-15 ani - .Metoda de lucru -.(. 9rotocolul de studiu #otri it unui studiu clinico-statistic retrospecti @i prospecti pri ind obezitatea @i supraponderea la copiii pre@colari @i @colari, pro eni>i din :r=dini>a ?r. 34 (umbra a *inunat=X @i Zcoala :eneral= cu clasele "-I""" ?r. 22 *ircea 7liadeX, din $ucuresti , 8n perioada 2001 E 2011 . #entru a e alua obezitatea la copil @i pentru stabilirea unor corela>ii 8ntre parametrii studia>i, s-a parcurges un protocol de studiu care cuprinde 5 etape &sc,ema .2'. - .,. Etape ale protocolului de studiu #entru !iecare copil, s-a completat o fiF de evaluare, cu urm=rirea parametrilor: anamnestici, antropometrici @i clinici . -.1. 2l!oritm de evaluare a obe0itii la copil #entru e aluarea obezit=>ii @i supraponderii, s-a elaborat un c5estionar care cuprinde date anamnestice, anc,eta alimentar=, anc,eta acti it=>ilor !izice @i 8ntreb=ri generale. +,estionarele au !ost completate de c=tre p=rin>ii copiilor, pe baza semn=rii !ormularului de consim>=mBnt in!ormat. Studiu !ormat din 5 etape pentru a e alua obezitatea la copil Evaluarea supraponderabilitatii si obe0itatii #entru !iecare copil, s-a completat o !i@= de e aluare, cu urm=rirea parametrilor: anamnestici, antropometrici @i clinici .

3A

Fi!ura - - Fisa de evaluare a obe0itatii 262M6EG2 ANCHETA ALIMENTAR ANCHETA ACTIVITILOR FIZICE EH2ME6 CI 6 C Evaluarea supraponderii si o e!i"a"ii # $ARAMETRII 26"=/9/ME"= C

S-a e!ectuat un studiu retrospecti de tip caz-martor, pri ind obezitatea la copil, cu urm=rirea unor parametri anamnestici, clinici @i antropometrici, @i un studiu prospecti de tip caz-martor, 8n care timp de 2 ani s-a promo at un stil de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari, @i apoi s-a e!ectuat ree aluarea clinico-statistic= a copiilor. 92=2ME"= B=MJ= K 8n studiu: Brsta @i sexul copilului antecedente personale !iziologice @i patologice anamneza !amilial=, antecedente alimenta>ia 8n primul an de ia>= !actorii !a orizan>i @i declan@an>i ai obezit=>ii Brsta la debutul obezit=>ii obezitatea asociat= cu unii !actori sociali. *=surarea greut=>ii corporale &:', cu a/utorul cBntarului ( .2nc5eta nutriional; c,estionar pri ind stilul de ia>= @i modul de alimenta>ie a copiilorD concep>ia mamei 8n leg=tur= cu alimenta>iaD atitudinea !amiliei !a>= de anumite alimenteD tipuri de alimenteD obiceiuri alimentare: orele, num=rul @i !rec en>a meselor, cantitatea de alimente3mas=3zi, m=rimea por>iilor de mBncare, plani!icarea meselor 8n !amilie, mBncatul 8n timpul emisiunilor la tele izor, ,rana copilului la gr=dini>=3 @coal= @i acas=D no>iuni despre igiena alimenta>iei. , .2nc5eta activitilor fi0ice; e aluarea acti it=>ii !izice @i a comportamentului sedentarD tipul de acti itate !izic= des!=@urat= la gr=dini>=3 @coal= 8n timpul orelor de educa>ie !izic= @i sport dar @i 8n timpul liberD utilizarea mi/loacelor de transport 8n comun &ma@in=, tram ai'D timpul petrecut 8n !a>a tele izorului, computerului, /ocurilor ideoD 31

num=rul de ore de somn pe noapteD acti itatea !izic= e!ectuat= 8n ultimele 30 zile comparati cu cea din ultimele 12 luni.

% . nfluena factorilor de mediu; in!luen>a reclamelor comerciale 8n alegerea unui anumit alimentD internetul3 tele izorul @i in!luen>a lor 8n comportamentul alimentar al copiilorD dac= predomin= interesul pentru izionarea desenelor animate, emisiunilor la %I, /ocurilor pe computer, 8n dauna acti it=>ii !izice ). =elaia activitate fi0ic - aport alimentar S-a urm=rit promovarea unui stil de via sntos; 7laborarea @i implementarea unui program de promo are a unui stil de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari @i de educa>ie sanitar= pentru modi!icarea stilului de ia>= @i sc=dere 8n greutate la copiii cu obezitate: elaborare @i distribuire de pliante, ini>ierea de /ocuri, acti it=>i educa>ionale, no>iuni de educa>ie sanitar= e aluarea atitudinii !amiliei @i copilului !a>= de necesitatea sc,imb=rii comportamentului alimentar, compararea rezultatelor ob>inute cu cele de la 8nceputul studiului. =e0ultate Evaluarea factorilor de risc 6aportat la vrsta de !estaie, s-a obser at c= ma/oritatea copiilor &1A,)%' au !ost n=scu>i la termen. 15,1% din mame au fumat >n timpul sarcinii. 0m constatat c= nu exist= o corela>ie real= cu obezitatea la copii, nici cu supraponderea, doar 0,1)% dintre copii. "alia la naFtere a copilului nu a in!luen>at prezen>a supraponderii, la 1)%dintre copii doar un procent de 1,CC% @i nici a obezit=>ii la copil, la 1)% dintre copii l, doar 1,)5% Lreutatea la naFtere $Ln&. (e remarcat c= 1),2% din copiii obezi @i 3,4% din copiii supraponderali au a ut o :n mai mare de 5000 g, comparati cu normoponderalii &2,A%', p[0,0) . Fa 2)% din copiii supraponderali @i obezi am obser at c= talia mare la na@tere a !ost corelat= cu o greutate mare la na@tere. 2limentaia >n primul an de via. Kn primele C luni de ia>=, alimenta>ia arti!icial= a !ost prezent= la 24,A% din supraponderali, la 31,2% din obezi, comparati cu 1A% din normoponderali. (up= Brsta de C luni, continuarea alimenta>iei cu lapte de mam= a !ost prezent= la toate loturile de studiu, dar mai redus= procentual decBt 8n primele C luni . 5. 2limentaia copiilor dup vrsta de 6 luni Fapte de mam= 22,2% Hormule de lapte 50,A% Fapte de ac= 3),2% Fapte de capr= 1,3% +ombina>ii 0 ,)% 6. <iversificarea alimentaiei la copiii din studiu "nainte de Brsta 5 luni - &23,C%' "ntre 5-C luni- &)1,5%' (up= Brsta de C luni - &2)%' 50

0m obser at o corela>ie 8ntre :reutate la nastere @i momentul di ersi!ic=rii alimenta>iei:

0proximati )0% din copiii care au a ut o :n mai mic= de 2A00 g, respecti mai mare de 5000 g @i a c=ror alimenta>ie a !ost di ersi!icat= 8nainte de Brsta de 5 luni, au de enit supraponderali @i obezi. (in datele anamnestice !urnizate prin completarea c,estionarelor, la copiii cu suprapondere @i obezitate, 33,1% dintre p=rin>i au putut preciza Brsta la debutul obezit=>ii. 0m remarcat o inciden>= mare a obezit=>ii la debut ap=rut= la Brsta de 4 ani la 1 b=ie>i @i 5 !ete. Kn A cazuri, obezitatea a debutat 8nainte de C ani &predominBnd la !ete', apoi a crescut 8ntre C-1 ani, ca apoi s= se men>in= crescut= la 10 -12 ani. /be0itatea >n cadrul familiei a !ost prezent= la toate loturile de studiu, cu di!eren>e semni!icati e 8ntre supraponderali, obezi @i normoponderali .

-. <istribuia copiilor >n funcie de pre0ena obe0itii >n familiei #rezen>a obezit=>ii 8n !amilie FO%-F S studiu pe )5 copii FO%-F O studiu pe 41 copii FO%-F ? studiu pe 42 copii 0mbii p=rin>i obezi-1),2% *ama sau tata -1C,4% Hra>i -1,A% 6ude de gradul -25% Studiul manifestarilor clinice Fa examenul clinic pe aparate @i sisteme am constatat c= repartiia esutului adipos, a adipozit=>ii, di!er= 8n !unc>ie de Brst= @i sex. +ele mai importante manifestri clinice prezente au !ost: paloare tegumentar=, tegumente uscate, ,ipersudora>ie, acnee, ergeturi albe, genu algum, simptome nespeci!ice &astenie, adinamie, apatie, ce!alee'. Ialorile tensiunii arteriale au !ost normale pentru Brst= @i sex la to>i copiii cu suprapondere. 0m 8ntBlnit probleme psi5olo!ice la copiii @colari supraponderali &) !ete' @i obezi &12 !ete @i C b=ie>i' ca urmare a aspectului !izic @i au constat 8n respect de sine sc=zut, !rustrare, sentiment de respingere din partea celorlal>i copiiD ca urmare, ei s-au izolat, nu mai particip= la acti it=>i !izice @i sporti e, ducBnd la cre@terea sedentarismului @i deci a greut=>ii corporale - practic este un cerc icios din care nu mai pot s= ias=. <e0voltarea motorie Fi intelectual a copiilor a !ost normal= 8n toate cazurile, iar rezultatele @colare nu au !ost in!luen>ate de prezen>a supraponderii sau a obezit=>ii. *./biceiuri alimentare <ulciuri 0ilnic la )),2C% din supraponderali, 52,1% la obezi @i 1A,A% la normoponderali. Iapte si derivate de vaca 0ilnic la 1),2C% din supraponderali, 1C,1% la obezi @i )A,A% la normoponderali. Carne si derivate din carne 0ilnic la 52,2% din supraponderali, 3A,1% la obezi @i 30,A% la normoponderali 51

Fructe a !ost prezent 0ilnic la 1A,2% din supraponderali, ),2% din obezi @i la 35,5% din

Cereale 0ilnic la 22,A% din supraponderali, 21,)% din obezi, 5A,1% din normoponderali Consumul de buturi carbo!a0oase Fi sucuri a !ost prezent zilnic la 51,A% din supraponderali, 50% la obezi @i 11,1 % din normoponderali Consumul de mncare de tip fast-food a !ost prezent zilnic la 31,4% din supraponderali, 24,A% la obezi @i 11,2% din normoponderali.
Fi!ura nr& ' ("area de nu"ri)ie a copiilor s"udia)i

+uloare erde +uloare rosie +uloare albastru +uloare mo

-+opii subponderali - A.0A% -+opii normo-ponderali- 4A,12% -+opii subponderali-10 ,52 % -+opii obezi-3,3A %

#=rin>ii copiilor cu obezitate sunt influenai >n ale!erea alimentelor de ctre copil, comparati cu normoponderalii, 22,2% din p=rin>ii copiilor supraponderali @i 2),3% din cei ai copiilor obezi au considerat c=, 8n alegerea alimentelor, este important con>inutul caloric7 !a>= de normoponderali &C1,)%'. 0m 8nregistrat di!eren>e semni!icati e 8n ceea ce pri e@te consumul a , mese' 0i, la copiii cu obezitate 22,2%, @i la cei cu suprapondere 1C,)%, !a>= de normoponderali 5,2%. 6itmul alimentar este inadec at, 8n sensul c= m=nBnc= mai mult 8n a doua parte a zilei, cBnd secre>ia insulinic= este mai redus=. 0m 8nregistrat di!eren>e semni!icati e 8n ceea ce pri e@te consumul de porii mari de mBncare la copiii cu obezitate A,1% @i la cei cu suprapondere ),C%, !a>= de normoponderali 1,5%. 6e!eritor la consumul de alimente la Fcoal, am obser at un consum crescut de : dulciuri la 34% din supraponderali , 32,1% din obezi @i mBncare de tip !ast-!ood la 22,2% din supraponderali @i 1),2% din obezi , !a>= de normoponderali &22,2%, respecti 1,4%'. Fa @colari 1C,4% din supraponderali, 12,C% din obezi @i C,1% din normoponderali primesc bani de la p=rin>i pentru procurarea di erselor . .Studiu asupra activitatilor fi0ice 0m constatat c= 2),1% din copiii supraponderali @i 3C,4% din copiii obezi, 52

comparati cu A,3% din normoponderali nu particip= la orele de educa>ie !izic= @i sport

Kn timpul acti it=>ilor !izice des!=@urate, 3A,A% din copiii supraponderali, 34,1% din cei obezi comparati cu 20% din copiii normoponderali obosesc 8n timpul e!ortului !izic. 0cti it=>ile sporti e des!=@urate de copii 8n timpul liber au !ost ariate. +opiii cu suprapondere @i obezitate des!=@oar= 8n timpul liber, 8n general, acti it=>i !izice u@oare sau moderate, care nu necesit= un e!ort !izic deosebit, comparati cu copiii normoponderali care particip= la acti it=>i !izice moderate sau c,iar la sporturi de per!orman>= (+& <istribuia copiilor >n funcie participarea la activitile fi0ice 2ctiviti fi0ice desfFurate in timpul orelor de educaie fi0ic Fi sport 15% din copiii supraponderali, 34,1% din cei obezi A1 ,1 % din copiii normoponderali

2ctiviti fi0ice si sport desfFurate in timpul liber 11% din copiii supraponderali, 14,A% din cei obezi 4A ,1 % din copiii normoponderali

((. =eferitor la vi0ionarea emisiunilor "D peste 5 ore am 8ntBlnit di!eren>e semni!icati e la : copiii supraponderali &20,3%' @i copiii cu obezitate &1),2%', normoponderalii &),C%'. (, . Ia peste ) ore de Moc la calculator si Mocuri video am 8nregistrat di!eren>e semni!icati e la copiii supraponderali &25,A%' @i la copiii cu obezitate&35,1%', normoponderalii &3,A%'. Fa luarea 8n e iden>= a copiilor 8n studiu, 8n anul 200A, con!orm r=spunsurilor primite de la p=rin>ii care au completat c,estionarul, 55,5% din copiii supraponderali, )0,C% din copiii obezi, @i 1),2% din normoponderali au !ost considera>i ca !iind sedentari de c=tre p=rin>ii lor. +omparati cu ultimele 12 luni, 1A% din supraponderali, 14,4% din obezi @i 11,1% din normoponderali erau mai acti i. (1 .=eferitor la numrul de ore de somn ),C% din copiii supraponderali @i 3,A% din cei cu obezitate, dorm peste 10 ore pe noapte, comparati cu 1,5% din normoponderali. Studiul relatiei Comportament -2limentare-2ctivitate fi0ica +onsumul de alimente 8n timpul emisiunilor %I sau 8n timpul /ocului la computer a !ost prezent 8n 5C,3% la supraponderali, )1,)% la obezi @i 3C,1% la normoponderali. 3C,A% din copiii supraponderali @i obezi consum= alimente &dulciuri @i sucuri acidulate, mBncare de tip !ast-!ood, legume @i !ructe' 8n timpul izion=rii programelor %I peste 2 ore, comparati cu normoponderalii 8n A,3% din cazuri.

53

$ro*ovarea unui s"il de via"a sana"os la +opii pres+olari si s+olari

(easemeni s-a urm=rit promo area unui stil de ia>= s=n=tos la copiii pre@colari @i @colari din loturile de studiu, plecBnd de la r=spunsurile care s-au primit de la copii @i de la p=rin>ii lor: C3,1% dintre p=rin>i cunosc #iramida alimenta>iei. )C,C% din p=rin>i au auzit de #rogramul ?a>ional de #re en>ie a Obezit=>ii la copil. 3A,)% din p=rin>i @tiu despre Fegea pri ind un regim de ia>= s=n=tos 8n 8n =>=mBntul preuni ersitar. )C% din copiii din studiu nu au e!ectuat ore de educa>ie sanitar= la gr=dini>= @i la @coal=. /biective ; 1. 7laborarea @i implementarea unui program de promo are a unui stil de ia>= s=n=tos la copiii normoponderali @i a unui program de educa>ie sanitar= pentru modi!icarea stilului de ia>= &sc,imbarea comportamentului alimentar @i3sau combaterea sedentarismului' @i sc=derea 8n greutate la copiii obezi @i supraponderali. 2. 7 aluarea rezultatelor programului de promo are a unui stil de ia>= s=n=tos @i de educa>ie sanitar= la copii pre@colari @i @colari, dup= 2 ani, scopul !iind cre@terea calit=>ii ie>ii. #entru elaborarea programului s-a studiat mai multe !5iduri de practic medical Fa !iecare copil, dieta a !ost realizat= indi idual, personalizat @i respectBnd pe cBt posibil pre!erin>ele copilului, 8n colaborare cu !amilia @i pentru a-l atrage pe copil spre un comportament alimentar s=n=tos.S-a e aluat atitudinea !amiliei @i copilului !a>= de sc,imbarea stilului de ia>=. S-au elaborat pliante, /ocuri, acti it=>i de educa>ie sanitar= care s= 8ncura/eze adoptarea unui regim de ia>= ec,ilibrat: alimenta>ie s=n=toas=, acti itate !izic=, combaterea sedentarismului, limitarea timpului petrecut 8n !a>a tele izorului @i a computerului S-au realizat acti it=>i educa>ionale 8n gr=dini>= @i @coal=, care au putut 8mbog=>i cuno@tin>ele copiilor despre obezitate @i suprapondere @i pre enirea lor, iar pe de alta parte i-a con@tientizat de pericolele bolii @i riscurile unei alimenta>ii neec,ilibrate. S-au distribuit de pliante, tabele cu con>inutul 8n nutrien>i @i calorii al alimentelor *etode de determinare a obezitatii Msurarea !rosimii pliurilor cutanate &abdominal, tricipital, subscapular' se realizeaz= cu a/utorul caliperului @i se !olose@te pentru a di!eren>ia masa adipoas= de cea muscular=, 8n cazul unui "*+ crescut. 00# recomand= a nu se !olosi de rutin= m=surarea pliului tricipital pentru e aluarea obezit=>ii la copil . Msurarea circumferinei abdominale Fi a Foldului e alueaz= adipozitatea regional= @i !urnizeaz= in!orma>ii indirecte despre adipozitatea isceral= . =aportul circumferin talie' circumferin Fold este o metod= indirect= de e aluare a depozitelor de gr=sime intraabdominal= @i a tipului de distribu>ie a >esutului adipos. 7ste utilizat= la adolescent @i adult pentru e aluarea riscului cardio ascular @i la identi!icarea obezit=>ii de tip android sau ginoid. Metode avansate $de determinare a adipo0itii totale& "mpedan>a bioelectric=, metodele imagistice @i ,idrodensitometria sunt !olosite la o scar= redus= @i mai ales 8n scopuri de cercetare, deoarece au un cost ridicat, disponibilitate sc=zut= @i necesit= un ni el ridicat de instruire pentru utilizatori pentru a asigura o !iabilitate corespunz=toare

55

Fi!ura nr . .Evaluarea supraponderii formata din ) etape

dentific,

Obser a

0nalizeaza

+ompara si "nregistreaza

6ecomand=rile Organiza>iei *ondiale a S=n=t=>ii pri ind pre en>ia obezit=>ii /r!ani0aia Mondial a Sntii recomand= un consum net zilnic de 500 de grame de !ructe @i legume de persoan=. *a/oritatea europenilor nu ating acest obiecti . +onsumul este 8n sc=dere, 8n special 8n rBndul tinerilor. 7xper>ii coincid asupra !aptului c= o alimenta>ie s=n=toas= poate /uca un rol !undamental 8n reducerea !enomenului obezit=>ii @i a riscului ca, la o Brst= mai a ansat=, s= apar= gra e probleme de s=n=tate precum bolile cardio asculare @i diabetul. Cum se poate preveni obe0itatea la copii (ac= rei ca micu>ul t=u s= aib= o alimenta>ie s=n=toas= @i s= nu de in= obez, ai gri/= ca por>iile de mBncare s= !ie mai mici, spune noul studiu 8n domeniu. Fi!ura nr (+ - 2limentatia fast food

+ercet=torii americani au descoperit c= por>iile mai pu>in consistente 8i determin= pe copii s= consume mai multe !ructe @i legume 8ntre mese. #er total, or ingera @i alimente cu mai pu>ine calorii 5)

O alt= recomandare din partea exper>ilor este s= discu>i cu copilul t=u dac= rea un sand i@ sau dou=. 7l @tie mai bine cBt= mBncare rea s= consume. 7xper>i au descoperit c= dac= @colarii au la pac,e>el un meniu 8n care predomin= produsele bogate 8n calorii, ei or !i mai tenta>i s= re!uze alimentele s=n=toase, precum !ructele @i legumele. +u cBt meniul este di ersi!icat, dar 8n por>ii mai mici @i mai s=race 8n calorii, cu atBt copilul a a ea o alimenta>ie mai s=n=toas= @i a !i mai !erit de obezitate. Obezitatea in general reprezinta o problema ma/ora in zilele noastre si este una dintre preocuparile primordiale ale lumii medicale. (in pacate obezitatea poate !i intalnita si la copii, cauzele !iind numeroase: !actori genetici, biologici, comportamentali etc. +i!rele neclari!ica aceasta problema si anume 22 de milioane de copii sunt obezi cu arsta sub ) ani iar numai in europa numarul acestora creste cu 500.000 pe an. <epistarea obe0itatii la copil Obezitatea la copii se poate depista !oarte usor. "n primul rand trebuie sa aruncam o pri ire la greutatea copilului iar daca aceasta este peste media copiilor din /ur este timpul sa tragem semnalul de alarma. (e asemena mai sunt cate a semne care ne pot atrage atentia si anume starea de oboseala a copilului, durerile de spate si de cap, tulburarile de somn, problemele articulatiilor, probleme de integrare in colecti itate, di!icultati emotionale sau scaderea per!ormatelor scolare. (aca copilul dumnea oastra are peste 1m inaltime puteti utiliza, ast!el eti daca copilul este obez sau nu. #e parcursul copilariei oricarui om exista insa perioade cand suntem expusi riscului de a de eni obezi: primele luni de iata, perioada de prescolar &5-) ani' si perioada adolescentei. 9rimele luni de viata "n primele luni de iata poate exista tendinta de alimentare excesi a a copilului, ast!el, marirea numarului de mese sau concentrarea laptelui prin nerespectarea !ormulei de preparare ori di ersi!icarea timpurie a alimentatiei inainte ca !atul sa aiba )-C luni, toate acestea pot pune bazele obezitatii. 9erioada copilului prescolar 7xista perioade cand suntem expusi riscului de a de eni obezi: primele luni de iata, perioada de prescolar &5-) ani' si perioada adolescentei. "n perioada de prescolar sau c,iar la inceputul scolii, copiii au tendinta sa !aca mo!turi, iar cei din /ur in special parintii cauta sa suplineasca lipsurile din alimentatie sau sa potoleasca micile suparari cu dulciuri sau cu !ainoase. (e asemenea in aceasta perioada si lipsa acti itatii !izice ori petrecerea timpului in !ata tele izorului sau calculatorului pot duce la obezitate

9erioada adolscentei #erioada adolscentei, program scolar incarcat, lipsa miscarii !izice, lungi perioade petrecute in !ata calculatorului, alimentatie neregulata, !ast-!ood, toate acestea duc spre obezitate. "n acest moment obezitatea nu isi a pune amprenta doar pe sanatate ci si asupra integrarii sociale, !a orizand izolarea si depresia. (e ce sa ne !erim copiii de obezitateV Fa copii, pe termen lung, obezitatea conduce la probleme serioase, cauzatoare de a!ectiuni ce or sc,imba intreg stilul de iata al iitorului adult. 0mintim cate a dintre aceste a!ectiuni: -dis!unctii in alimentatie &bulimia' -cardiopatie isc,emica -diabet za,arat -probleme respiratorii -re!lux eso!agian -probleme ortopedice -pancreatita si probleme ale !icatului <espre obe0itate in c5irur!ie 5C

#rin acumularea excesi a de tesut adipos si tulburarile metabolismului lipidic, obezitatea determina aparitia si agra area a numeroase stari morbide: diabet za,arat tip "", %0&tensiune arteriala', de!iciente gra e ale !unctiei respiratorii, apneea in somn, sindrom metabolic, dereglari ,ormonale .. Obezitatea, prin starile patologice pe care le determina si asociaza, dar si prin raspandirea globala ingri/oratoare, constituie o problema terapeutica de mare actualitate. #e de alta parte, in ciuda progreselor enorme pe care le-a inregistrat medicina moderna, obezitatea a ramas o boala incurabila. "n consecinta, daca nu poate !i indecat, pacientul obez trebuie sa bene!icieze de tratamente e!iciente pe toata durata ietii. C5irur!ia obe0itatii %e,nicile operatorii care se adreseaza obezitatii sunt grupate sub denumirea de operatii bariatrice. +,irurgia obezitatii sau bariatrica grupeaza toate mane rele c,irurgicale care se adreseaza pacientilor obezi in scopul normalizarii statusului lor ponderal, !ara a include indepartarea de tesut adipos sau alt!el de te,nici de c,irurgie cosmetica.

CAPITOLUL III - Plan de ingrijire al copilului cu obezitate

1 .1 DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE ?ume : Iernescu #renume : +lara Ocupatie : 7le a an clasa a """ a Iarsta : 1 ani si ) luni Sex : Heminin 6eligie : Ortodoxa ?ationalitate : 6omana <2"E D2= 2C IE (omiciluil : *ediul urban E $ucuresti +onditii de iata si munca : $une :usturi personale si obiceiuri : 0i place sa citeasca *od de a petrece timpul liber : +iteste, asculta muzica, pri este la tele izor, consuma dulciuri (., <2"E 9= D 6< S"2=E2 <E S262"2"E 26"E= /2=2 1 .2 .0 . (0%7 0?%6O#O*7%6"+7 :reutate : C) Tg "naltime : 1 ,2) cm :rupa sanguina : 0 6, : #oziti 1. 2. $ . F"*"%7 S7?\O6"0F7 0lergii : ?u #roteze : ?u 54

0cuitate izuale : 0lterata-#orta oc,elari de edere Somn : 0gitat 7liminari : ?ormale 1 .2 + 0?%7+7(7?%7 ER7%76O +OF0%760F7 %atal - +adru militar *ama E 0dministrator bloc ?u are !rati , surori 1.2 ( 0?%7+7(7?%7 #76SO?0F7 E H"\"OFO:"+7-#0%OFO:"+7 7ste in e identa cu probleme O!talmologice.

1.3 "?HO6*0%"" F7:0%7 (7 $O0F0 1.3 a' *oti ele internarii 0!lam de la mama copilului ca in dimineata zilei de 0) .04 .2011, cand copilul s-a trezit mama lui a obser at ca !iica ei : are dureri mari de stomac, sc=derea acuit=>ii izuale ce!alee intensitate moderat= astenie general= dureri 8n mu@c,ii membrelor in!erioare periodic dureri in regiunea ,ipocondrului drept complicatii respiratorii constipatie pulsa>ia ascular= pe membrele in!erioare este sc=zut=, t=lpile picioarelor E sunt reci.

1 .3 b' "storicul bolii (in relatarile parintilor am a!lat ca pacienta obisnuia sa manance zilnic multe dulciuri ai placea sa citeasca, a ea o iata mai putin acti a, ai placea sa se /oace pe calculator si sa se uite la tele izor, este sedentara, nu-i place sportul, nici excursiile #acienta prezinta obe0itate de "ip . *ama prezinta de asemeni obezitate . "n prezent pacienta comunica oral. ?u !ace alergie la medicamente, accinuri, alimente, polen, al>i alergeni . 1 .3 c ' (iagnosticul la internare <iabet 0a5arat de " 9 /be0itate de "ip Supraponderala 5A

1 .3 d' (ata internarii *ama !etitei a c,emat sal area si copilul a !ost adus in sectia de 7ndocrinologice a Spitalului , + ." . #06RO? $ucuresti, in data de 0) .04 . 2011 *ama copilului spune ca !iica sa su!era de obe0itate de "ip 1.3 e ' 7xamenul pe aparate #acientul prezinta %0 ; 1303A0 mmRg #ulsN 40 batai 3 minut %emperatura N 3A, )]+ :licemia ; 13) mmol3l.

, 262I G2 S 6"E=9=E"2=E2 <2"EI/= , . ( 262I G2 S2" SF2CE= 6ED/ I/= FB6<2ME6"2IE 6ED/ 2 M26 FES"2= <E FB6<2ME6"2I2 6<E9E6<E6"2 -mucoasa respiratorie 1 . 0 respira si a a ea umeda, o buna circulatie -secretii reduseD -coloratie normala a tegumentelor M26 FES"2= <E <E9E6<E6"2 -senzatie de su!ocare-1C resp. pe minut amplitudinemodi!ic ata arespiratiei -puls amplu;40puls3minta,icardie%0;1303A0mmRgrtensiune arteriala normala - arsaturi alimentare SB=SE <E < F CBI"2"E - durere -anxietate -cunostinte insu!iciente despre -alimentatia ec,ilibrata -ce!alee !rontala

2 . 0 bea si a manca

-mucoasa bucala roz siumeda,limba roz.-gingii roz, - digestie lenta-pacienta prezinta po!ta de mancare excesi a -pacienta are glicemie crescuta ; 13) mmol 3l -urina;12)0ml325 ore-C mictiuni3zi:) ziua si una noaptea-urina are culoare galben desc,is ,cu aspect clar %ranspiratii reci

-durere de stomac -anxietate -stres

3 .0 elimina

-sete intensa -scaun la 2 zile&constipatie' incantitate redusa -pacientul prezinta crampe abdominale

- intestin lenes aparitia constipatiei

51

5 .0 se misca si a a ea o buna postura

%0 si pulsul se modi!ica in !unctie de e!ortul depus.

- di!icultatea in deplasare -pacienta este obeza

-anxietate, -stres Edispnee -durerea membrelor in!erioare -durere -surmena/ -anxietate. -lipsa cunostintelor

^ ) .0 dormi si a se odi,ni

-somn perturbat,agitat -pacienta prezinta insomnie -neliniste,teama /usti!icata -pacienta se simte obosita,are !acies sumbru si oc,i incercanati -

C .0 se imbraca si dezbraca

-pacienta se poate imbraca sidezbraca singura -pacienta prezinta estimentatie comoda,adec ata spitalizarii -%;3A ,)]+ -pacienta are !ebra

4 .0-si mentine temperatura corpului in limite normale

-piele de culoare roz

A .0 !ii curat ingri/it si a prote/a tegumentele si mucoasele

-urec,ile au o con!iguratie normala si sunt curate .-mucoasa nazala esteumeda,iar !osele nazale libere. -mucoasa bucala este umeda siroz -gingiile sunt aderente dintilor si sunt roz -ung,iile sunt taiate scurt suntcurate si au o culoare normala -pacienta are deprinderi igienice normale -circulatie inadec ata.durere,anxietate

-pielea este cati!elata,colorata normal

circulatie inadec ata. -durere -anxietete

)0

-mediu sanatos -!ara poluare !onica,c,imica,microbiana. 1 . 0 comunica

surmena/ care in!luenteaza organismul

-a!ectare !izica -durere precordiala _anxietate,stres -!rica,agitatie.

10 .0 e ita pericolele

acuitate izuala si gustati a buna.-!inete gustati a si amirosului,sensibilitate tactila.-debit erbal cu ritm moderat-gesturi expresi e.pri ire semni!icati aperceptie obiecti aatitudine recepti a-relatii armonioase in !amilie

neliniste,!ramintari- (urere sentiment -!rica,stare de criza detensiune pe care pacienta ilresimte in !ata ietii.

11 .0 actiona con!orm propriilor con ingeri si alori

pacienta prezinta controlulemotiilor.-accepta tratamentul prescrisde medic-pacienta rea sa stiee entualele complicatii ale bolii sale

mani!estari de anxietate&ta,icardie ' si dedepresie&insomni e' -gri/a !ata desensul mortii sial ietii.

durere,surmena/,an xietate,stres

12 .0 !ii preocupat in ederea realizarii

acti itate poziti a&entuziasm,multumi re'creaza o atmos!era dedestindere -pacienta delibereaza in situatii de urgente -somn intreruptanxietate -senzatie desu!ocare -dispnee -ce!alee !rontala -(orinta de acumulare de cunostinte noi #acienta are agi cunostinte pri ind importanta respectarii tratamentului si regimului alimentar -durerea membrelor in!erioare -anxietate,stres (e spitalizare

13 . 0 se recrea

15 . 0 in ata cum sasi pastreze sanatatea

(urerea care determina modi!icari ale circulatiei membrelor in!erioare, neliniste, teama, agitatie

)1

""" 2 .2 #6O$F7*7 (7 (7#7?(7?%0 &semne si simptome' +restere in greutate !ata de greutatea ideala 0stenie, agitatie, nu accepta a/utorul mamei %ulburari psi,o-comportamentale, !rica, isterie, depresie Iarsaturi alimentare, constipatie Ripertensiune arteriala , ameteli

,.1 < 2L6/S" C 6B=S 6L 6educerea greutatii corporale in raport cu greutatea ideala +onstientizarea rolului miscarii +onstientizarea alimentatiei ec,ilibrate 6ecapatarea increderii in sine

9roblemele pacientului pierderea increderii in sine, nu are incredere in !ortele proprii tulburari de memorie : letargie, scaderea intelectului alterarea tranzitului intestinal : constipatie alterarea ritmului cardiac risc de complicatii respiratorii mobilizare cu di!icultate intoleranta la acti itate !izica alterarea metabolismului-diabet za,arat 9I26 F C2=E2 6L= O = I/= 1.( O$"7+%"I7 pe termen mediu pentru pacient "mbunatatirea capacitatii de cooperare a pacientului +resterea moti atiei pentru miscare 6educerea greutatii corporale in raport cu greutatea ideala *entinerea unei stari nutritionale adec ate a ec,ilibrului ,idric si eloctrolitic Sa atinga un grad de autonomie in maxim de doua saptamani Sa nu prezinte modi!icari ale tensiunii arteriale Sa reia eliminarea normala 1., "?%76I7?%"" 0sistenta indeplineste urmatoarele sarcini ; Stabileste regimul alimentar E,ipocaloric , cu 1000 cal 3 zi , pentru pacientul cu acti itate obisnuita & 100 grame glucide pe zi, 4) grame proteine pe zi' plus lic,ide E 1 litru 3 zi 6educe din alimentatie produsele ra!inate & ciocolata, cacao, !risca, unt , carne grasa, conser e, branzeturi grase' )2

Se administreaza legume si !ructe proaspete, carne slaba, lic,ide neindulcite 0sigura con!ortul camerei, o aeriseste zilnic *asoara tensiunea arteriala a corpului, masoara pulsul si noteaza rezultatele Stabileste programul de acti itate !izica a pacientului : -exercitii !izice moderate -mers pe /os, circa 30 minute zilnic -practicarea unor sporturi & inot, tenis, mersul pe bicicleta' *asoara zilnic acti itatea corporala, o noteaza in !oaia de temperatura Sustine si incura/eaea pacientul cu probleme psi,ice& pierderea increderii in sine' 7duca pacientul explicandu-" ca prin respectarea alimentatiei si a programului de acti itate zilnica poate inlatura surplusul de greutate si pre eni complicatiile

D 29I C2=E2 6L= O = I/= (. nspecia !eneral Starea general= a bolna ei este satis!=c=toareD con@tiin>a clar=. #ozi>ia bolna ei 8n pat este acti =D expresia !e>ei obi@nuit=. %ip dez oltarea !izic= normal=. %egumentele E curate, de culoare roz-pal=. Se determin= rubeoza !acial=. -miditatea pielii normale. #=rul E cu luciul p=strat, ung,iile normale, cu luciul p=strat, puls capilar nu se determin=. `esutul celulo-adipos subcutanat dez oltat normal &grosimea plicii -3 cm. "n spatiul ing,inal'. +apul este propor>ional, puncte dureroase nu se determin=. :Btul este propor>ional.

:landa tiroid= izual @i palpator nu se deterimn=, pulsa>ia enelor /ugulare nu se determin=. :anglionii lim!atici & sternocleidomastoidieni, supracla iculari, in!racla iculari, axilari ' palpator nu se determin=, s8nt nedurero@i. *u@c,ii s8nt bine dez olta>i, tonusul este normal, puterea mu@c,ilor normal=, senza>ii dureroase lipsesc. `esutul osos E oasele s8nt propor>ionale, !=r= de!orma>ii, percutor puncte dureroase nu se determin=. Kn articula>ii mobilitatea deplin=, !=r= dureriD de!orma>ii, crepita>ii nu se determin=. ,.Sistemul respirator 0cuze $olna a prezint= pl8ngeri-probleme de respiratie Fipsesc secre>iile nazale, dureri 8n regiunea bazei nasului @i a sinusurilor paranazale. $olna a nu tu@e@te, dar are dureri toracice "nspec>ia 0ripile nasului nu particip= 8n actul de respira>ie, respira>ia nazal= este pu>in 8ngreunat=. Iocea este nes,imbat=. %oracele de con!orma>ie normal=, !=r= de!orma>ii globale, scapulae alatae nu s8nt prezente. %ipul respira>iei este abdominal. *i@c=rile respiratorii s8nt ritmice, !rec en>a mi@c=rilor respiratori ieste 203min. #alpa>ia 7lasticitatea toracelui este p=strat=. Iibra>iile ocale s8nt uni!orme pe ariile simetrice ale toracelui. )3

#ercu>ia #ercu>ia comparati = Fa percu>ie sunet clar pulmonar pe 8ntreaga arie pulmonar=. #ercu>ia topogra!ic= 1. Fimitele pulmonare apexiene a' anterioare b' posterioare 2. 0ria c8mpului Tranig Fimitele pulmonare in!erioare dup= liniile topogra!ice clasice a' parasternal= b' mediocla icular= c' axilar= anterioar= d' axilar= medie e' axilar= posterioar= !' scapular= g' para ertebral= *obilitatea bazei pulmonare pe linia axilar= medie (reapta 5 cm superior de cla icul= #rocesus spinosus + 4 ) cm (reapta Spa>iul intercostal C *arginea superioar= a coastei C *arginea superioar= a coastei 4 *arginea superioar= a coastei A *arginea superioar= a coastei 1 *arginea superioar= a coastei 10 Fa ni elul ertebrei %, 11 4 cm St8nga 5 cm superior de cla icul= #rocesus spinosus + 4 ) cm St8nga

*arginea in!erioar= a costei 4 *arginea in!erioar= a costei A *arginea in!erioar= a costei 1 *arginea in!erioar= a costei 10 Fa ni elul ertebrei %, 11 4 cm

0usculta>ia Hrec en>a respira>iei 203min, corela>ia inspir:expir este 1:3. #e toat= aria pulmonar= se determin= respira>ie ezicular=. Fa ni elul bi!urca>iei tra,eii, deasupra tra,eii @i laringelui se auscult= respira>ie tubar=. 1. Sistemul cardio-vascular 0cuze $olna a nu prezint= acuze speci!ice a!ec>iunilor cardio asculare & dispnee, tuse, ,emoptizie, dureri precordiale, palpita>ii, edeme pe gambe'. "nspec>iaE tegumentele roz-pale, !=r= semne de cianoz=. Se determin= rubeoza !acial=- ce denot= neuropatia egetati = sau microangiopatia aselor subcutanate. Fa inspec>ia aselor g8tului nu se determin= pulsa>ie patologic= a arterelor carotide "n estigarea aselor sang ine Fa palpare se determin= pulsul pe arterele radiale, !emurale Fa palparea aselor nu se determin= simptomul G g8tului de g8sc= G. #e artera radial= puls ritmic, plin, tensiunea @i amplituda 8n norm=, identic la ambele m8ini, cu !rec en>a 4A3min, de!icit de puls nu se determin=. #uls capilar lipse@te. %ensiunea arterial=: bra>ul st8ng 1303A0 mm Rg bra>ul drept 1303A0 mm Rg ). Sistemul di!estiv 0cuze )5

(ureri in regiunea epigastrica cit @i in alte regiuni ale abdomenului nu prezint=. 0petitul este bun, cantitatea de lic,ide consumat= nictimeral normal=, degluti>ia liber=. Scaunul este 8n mediu o dat= 8n 25 ore, masele !ecale de culoare ca!enie, consisten>= obi@nuit=, paienta este constipata. "nspec>ia +a itatea bucal= !=r= miros !etid, mucoasa de culoare roz, !=r= ulcera>ii. Fimba de culoare roz, umed=, !=r= adipozita@i sau ulcera>ii. :ingiile de culoare roz=, !=r= ulcera>ii sau por>iuni necrotizate, ,emoragii. I=lul palatin de culoare roz, !=r= ulcera>ii, tonsilele palatine E roz, nu s8nt ,iperemiate !=r= adipozit=>i. Horma abdomenului E obi@nuit=, abdomenul este simetric, particip= 8n actul de respira>ie. #alpa>ia 9alpaia superficial 0bdomenul este suplu, indolor. #rotec>ie muscular= @i ,ernii & ale liniei albe, umbilicale, ing,inale ' nu se determin=. 9alpaia profund dup /bra0ov 3 StraMesco +olonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu supra!a>a neted=, dureros. +ecul cilindric, indolor, moale, cu supra!a>= neted=. Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu supra!a>= neted=. +olonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu supra!a>= neted=, pu>in mobil. +olonul descendent cilindric, indolor, moale, cu supra!a>= neted=, pu>in mobil. 9ancreasul #alpator nu se determin=. Splina "nspec>ia Fa inspec>ie nu se determin= proeminen>= 8n ,ipocondrul st8ng. #alpa>ia Splina nu se palpeaz=. Ficatul Fi ve0ica biliar 0cuze ?u prezint=. "nspec>ia #roeminen>= sau pulsa>ie 8n rebordul costal drept @i ,ipocondrul drept nu se determin=. #ercu>ia (imensiunile !icatului dup= +urlo : 8ntre punctul 1 @i 2 E 1 cmD 8ntre punctul 3 @i 5 E A cmD 8ntre punctul 3 @i ) E 4 cm. #alpa>ia Hicatul la marginea rebordului costal, cu supra!a>a neted=, consisten>a moale, pu>in dureros. 0usculta>ia Fa ausculta>ie su!lu nu se detrmin=. 5. Sistemul uro-!enital #l8ngerile (ureri 8n regiunea lombar= lipsesc. 7deme ale !e>ei @i pleoapelor lipsesc. *ic>iunea liber=, indolor=. (iureza nocturn=: o dat=, de dou= ori pe noapte. "nspec>ia 7deme ale !e>ei @i pleoapelor nu s8nt. Fa inspec>ia regiunii lombare eritem @i tume!iere nu se determin=. #alpa>ia Fa palpa>ia bimanual= rinic,ii nu se determin=, senza>ii dureroase lipsesc. ))

#ercu>ia Simptomul :iordani negati bilateral. 0usculta>ia Su!lu nu se determin=. . -. Sistemul endocrin "nspec>ia `esutul celulo-adipos subcutanat este repartizat neuni!orm, ,iperpigmenta>ii, ,ipertri,oz= sau c=derea p=rului nu se determin=. "nspec>ia glandei tiroide Fa inspec>ie nu se determin= de!orm=ri ale laringelui, degluti>ia este liber=. #alpa>ia #alpator glanda tiroid= nu se determin=. 0usculta>ia (easupra tiroidei su!luri nu se determin=. Ripo!iza nu prezint= modi!ic=ri patologice :landa tiroid= la palpare nu prezint= modi!ic=ri patologice :landele suprarenale nu prezint= simptomatologie clinic= :landa pancreatic= prezint= modi!ic=ri !unc>ionale, cu tablou clinic de pancreatit= cronic= recidi ant=. *. Sistemul nervos #acienta este agitata dar este bine orientat= spa>iotemporal. 6=spunde adec at la 8ntreb=ri. 6eac>ia !otomotorie direct= @i reciproc= normal=. %remorul m8inilor nu se determin=. <ia!nosticul pre0umtiv (in datele ob>inute din acuzele bolna ei a em: sc=derea acuit=>ii izuale ce!alee de intensitate moderat= astenie general= dureri 8n mu@c,ii membrelor in!erioare periodic dureri in regiunea ,ipocondrului drept si meteorism. Fa inspec>ie s-a determinat: pulsa>ia ascular= E pe membrele in!erioare este sc=zut=, t=lpile picioarelor E sunt reci. Se determin= rubeoza !acial=- ce denot= neuropatia egetati = sau microangiopatia aselor subcutanate. (in datele ob>inute din anamneza bolii putem stabili c= este orba de o patologie endocrinologic= @i c,iar diabet za,arat. (in datele ob>inute din anamneza ie>ii pacientei putem stabili c= diabetul za,arat a a ut ca !actori declan@atori-consumul de dulciuri Hactorul genetic este si el prezent E mama !iind bolna =-supraponderala. . #lus la aceasta pcienta este supraponderala E C) de 2g la o talie de 13) cm &"n norma greutatea sa ar trebui sa !ie 5) 2g' si duce un mod sedentar de iata. #rimele simptome au aparut in anul 2001, !iind reprezentate de crestere ponderal= pBn= la 11 2g, astenie general=, sc=derea acuit=>ii izuale. S-a determinat ,iperglicemia E 13) mmol3l. )C

#resupunem urmatorul diagnostic: <iabet 0a5arat tip forma !rav. 9lanul e#aminrii ulterioare a bolnavei Se cere efectuarea urmtoarelor investi!aii; 1. 0naliza general= a sBngelui 2. 0naliza general= a urinei 3. :licemia de 3 ori 5. Remoglobina glicozilat= ). 0naliza bioc,imic= a sBngelui C. 7+: 4. -S: organelor ca itatii abdominale A. *icroradiogra!ia cutiei toracice 1. 6eo azogra!ia membrelor in!erioare

Se recomand consultaia urmtorilor specialiFti; 10. +onsulta>ia neurologului 11. +onsulta>ia o!talmologului =e0ultatele e#aminrii de laborator Fi instrumentale (. 2nali0a !eneral a sn!elui; #arametrul Remoglobina 7ritrocite "ndice cromatic Feucocite ?eutro!ile nesegmentate ?eutro!ile segmentate 7osino!ile Fim!ocite *onocite ISR Rematocritul ?orma &S"' 130-1C0 g3l 5,0 - ),0 b10bb12 3l 0,A)-1,0) 5,0 - 1,0 b10bb1 3l 1-C% 54-42% 0,)-)% 11-34% 3-11% 2-10 mm3, 0,50-0,5A 0).04.2011 1)5 ),31 0,A4 ),0 C C3 1 2C 5 10

)4

,. 2nali0a !eneral a urinei: ?orme S" +antitatea +uloarea (ensitatea %ransparen>a 6eactia #roteine :lucoza +elule epiteliale plate renale Feucocite 7ritrocite +uloarea paiului 101)-1030 %ransparent= 0cida 0-0,002 0300 0 0-3 3 camp nu se depisteaza 0-3 3camp 0-2 3camp 0).04.2011 200 ml +uloarea paiului 1020 transparent= acida 0 0 1-23 camp

0 0-1

). 2nali0a bioc5imic a sn!elui; ?orma &S"' #roteina generale $ilirubina totala $ilirubina con/ugata $ilirubina libera 0l0% 0s0% %riglicereide sang ine C5 E A3 g3l 10,A A,)-20,) mcmol3l 2,)2 0,1-0,CA mmol3l3, 0,1-0,5) mmol3l3, 4,)C 0,23 0,20 1,C mmol3l 0).04.2011

?orma &S"' :licemia 13) mmol3l

0).04.2011 13) mmol3l

0C.04.2011 134 mmol3l

04.04.2011 13) mmol3l'

5. ECL Iolta/ul p=strat, ritm sinusal. H++ E 4)3min #M E 0,1C s. M6S E 0,0C s. M% E 0,51 s. 0xul electric al cordului - orizontal. 6. BSL or!anelor cavitatii abdominale; Conclu0ie; #arenc,imului !icatului omogen. Steatoza ,epatica nu se determina. Sc,imbari di!uze in parenc,imul pancreasului nu sint. (e!ormarea si dilatarea sistemului calice- bazinet a ambilor rinic,i se determina moderat. -.Microradio!rafia cutiei toracice; #l=mBnii sunt transparen>i. +ordul E entricolul stBng este dilatat. 0orta e alungit=. )A

*. =eova0o!rafia membrelor inferioare; Se determin= debit pulsati sc=zut, pronun>at la ambele membre in!erioare. "6 a membrului in!erior drept E 0,2) D "6 a membrului in!erior stBng E 0,2) ..Consultaia neurolo!ului; <ia!nostic; 7nce!alopolineuropatie diabetic=. Sindrom neurastenic. %ulbur=ri senziti e egetati e. #olineuropatie. Se recomand=: Sol. #entilini 2% -) ml 9 sol.?a+l 0,1% - 200 ml. Sol. #iracetam 20% - ),0 ml. i. . ?10 +omprimate <anax 0,2) x 2ori pe zi (+.Consultaia oftalmolo!ului 3 e#amenul fundului de oc5i; Conclu0ie; 0teroscleroza aselor retiniene. <ia!nosticul diferencial intre diabetul 0a5arat tip si tip Criterii distinctive 0namneza Sexul (ebutul IBrsta catre debutul bolii *asa corporal= *ani!est=ri clinicobiologice 7 olu>ia bolii "ncidente cetoacetice 0ngiopatia diabetic= "nsulinemia #eptida + Starea mor!o!unctional= a pancreasului 0nticorpii antiinsulari sau3@i antiinsulinici Hactorii genetici Diabet zaharat tip I , insulinodependent #ot preceda a!ectiuni irotice, traume psi,o-emo>ionale #reponderent b=rba>i 0cut #Bn= la 3) ani &copii, adolescenti' *icsorata #ronun>ate. #rezente simptomele ma/ore. Fabil= Hrec ente Se instaleaz= la cB>i a ani de la debutul bolii *ult micsorata ?i el micsorat *ic@orarea numeric= @i degradarea structural= a celulelor beta cu dispari>ia insulinei #rezen>i aproape 8n toate cazurile 0sociere cu RF0-(63, -(65,-$A, -$1), -(6.3, -(6.5 Diabet zaharat tip II , insulinoindependent #ot preceda supraalimenta>ie, sedentarism #reponderent !emei Fent (up= 3)-50 ani *arit= (ecurge !rust, asimptomatic. Simptome minore. Stabil= 6are Se poate constata uneori c=tre debutul bolii ?ormala sau marita Hara modi!icari +elulele beta sunt deobicei intacte @i contin su!icient insulin= (e obicei lipsesc H=r= asocieri particulare

0r !oarte in!ormati daca s-ar explora ni elul peptidei + si insulinemia. 2r!umentarea dia!nosticului clinic (in datele ob>inute din anamneza bolii putem stabili c= este orba de o patologie endocrinologic= @i c,iar diabet za,arat. (in datele ob>inute din anamneza ie>ii pacientei putem stabili c= diabetul za,arat a a ut ca !actori declan@atori consumul de dulciuri . Hactorul genetic este si el prezent E mama !iind obeza. #lus la aceasta pcientul este supraponderal E C) de 2g la o talie de 13) cm &ideal greutatea sa ar trebui sa constituie 5) 2g' si duce un mod sedentar de iata. )1

(in datele ob>inute din tratementul primit putem concluziona c= tratamentul cu insulin= era e!icient deoarece glucoza 8n sBnge se men>inea la ),)-4,0 mmol3l ceea ce demonstraz= o ,iperglicemie usor crescut= constant=. (in datele ob>inute din in estiga>iile clinice @i paraclinice a em : 8n analiza urinii : densitate crescut=, aglucozurie, epiteliu de tranzi>ie E 0-2 8n c3 , leucocite E 0 8n c3 @i eritrocite E 1-2 8n c3 , 8n sBnge glucoza E C,A mmol3l, 8n reo azogra!ie a em : debit pulsati sc=zut, pronun>at la ambele membre in!erioare. "6 a membrului in!erior drept E 0,2), "6 a membrului in!erior stBng E 0,2). Riperglicemia pina la 4,0 mmol3l, aglucozuria, prezenta complicatiilor cronice & angiopoatia diabetica a membrelor in!erioare, polineuropatia, retinopatia diabetica' ne sugereaza urmatorul diagnostic: <iabet 0a5arat tip . ndicaiile tratamentului Fi 0ilnicele "ratament; Se administreaz=: 1. "nsulin= #roto!an : A:00 E 12 -0 22:00 E A -0 2. "nsulina 0ctrapid: A:00 E C -0 15:00 E C -0 1A:00 E A -0 3. Sol. #entilini - )ml ?a+l E 200ml 8n per!uzie i3 5. Sol. #iracetam E 20% - ) ml i3 ). Sol. %,iogamma C00mg ?a+l E 200ml 8n per!uzie i3 C. Sol. 7u!ilina E 2,5% - )ml ?a+l E )00ml 8n per!uzie i3 4. Sol. Iit + E )% E 2 ml i3 A. Sol.6iboxina 2% - ) ml i3

Situatia pacientei +5.+-.,+(( Starea generala a bolna ei este satis!=c=toare. +on@tiin>a clar=. #ozi>ia 8n pat acti =. 0cuz= ce!alee de intensitate slab=. #ersista dureri in membrele in!erioare. Obiecti : %egumentele palide. %urgorul pielii este p=strat. Fa ausculta>ia pl=m8nilor murmur ezicular. \gomote cardiace diminuate. %0; 130310 mm Rg. Hrec en>a respiratorie 11 resp3min. #uls ; 4C b3min. :lucoza ; C,C . 0bdomenul linistit. 0ctele !iziologice !ara particularitati. %ratamentul con!orm indicatiilor. +6.+-.,+(( Starea generala a bolna ului cu amelioare in dinamica. +on@tiin>a clar=. #ozi>ia 8n pat acti =. 0cuz= ce!alee usoara. ?oaptea pacienta s-a odi,nit bine, durerile in membrele in!erioare au diminuat. Obiecti : %egumentele palide. %urgorul pielii este p=strat. Fa ausculta>ia pl=m8nilor murmur ezicular. \gomote cardiace diminuate. %0; 130310 mm Rg. Hrec en>a respiratorie 11 resp3min. #uls ; CA b3min. :lucoza ; C,2 . 0bdomenul linistit. 0ctele !iziologice in norma. %ratamentul con!orm indicatiilor. C0

+-.+5.,+(( Starea general= a pacientei 8n dinamic= poziti =. +on@tiin>a clar=. #ozi>ia 8n pat acti =. 0cuze nu prezinta. Obiecti : %egumentele roz - pale. %urgorul pielii este p=strat. Fa ausculta>ia pl=m8nilor murmur ezicular. \gomote cardiace diminuate. %0; 130310 mm Rg. Hrec en>a respiratorie 20 resp3min. #uls ; 4) b3min. 0bdomenul linistit. 0ctele !iziologice in norma. %ratamentul con!orm indicatiilor. +*.+5.,+(( Starea general= a pacientei 8n dinamic= poziti =. +on@tiin>a clar=. #ozi>ia 8n pat acti =. 0cuze nu prezinta. Obiecti : %egumentele roz - pale. Fa ausculta>ia pl=m8nilor murmur ezicular. \gomote cardiace diminuate. %0; 130310 mm Rg. Hrec en>a respiratorie 20 resp3min. #uls ; 4) b3min. 0bdomenul linistit. 0ctele !iziologice in norma. %ratamentul con!orm indicatiilor. +..+-.,+(( Starea generala a bolna ei cu amelioare in dinamica. +on@tiin>a clar=. #ozi>ia 8n pat acti =. 0cuz= ce!alee usoara. ?oaptea pacienta s-a odi,nit bine, durerile in membrele in!erioare au diminuat. Obiecti : %egumentele palide.Fa ausculta>ia pl=m8nilor murmur ezicular. \gomote cardiace diminuate. %0; 130310 mm Rg. Hrec en>a respiratorie 11 resp3min. #uls ; CA b3min. :lucoza ; C,2 . 0bdomenul linistit. 0ctele !iziologice in norma. %ratamentul con!orm indicatiilor S-a determinat ,iperglicemia E 13) mmol3l. S-a stabilit diagnosticul: <iabet 0a5arat tip 7 (in in estiga>iile e!ectuate: 0naliza general= a sBngelui : Rb E 1)5 g3l, 7r E ),31 x 10cd3l, "+ E 0,A4, Feuc E ),0 x 10e3l, ?es E C %, Seg E C3 %, 7oz E 1%, Fim! E 2C %, *on E 5 %, ISR E 10 mm3or=.

0naliza general= a urinei : +uloarea E galben=, %ransparen>a E tulbure, (ensitatea E 1020, 6eac>ia E acid=, #roteina E negati =, :lucoza E negati a , 7piteliu plat E unic 8n c3 , 7piteliu de tranzi>ie E 0-1-2 8n c3 , Feucocite E 0-1 8n c3 , 7ritrocite E 1-2 8n c3 . 7+: : 7ste ritm sinusal cu !reg en>a de 4) contrac>ii pe min. 0xul electric al cordului orizontal. 6eo azogra!ia : se determin= debit pulsati sc=zut, pronun>at la ambele membre in!erioare. "6 a membrului in!erior drept E 0,2), "6 a membrului in!erior stBng E 0,2). "ratamentul primit >n spital : 1. "nsulin= #roto!an : A:00 E 12 -0 22:00 E A -0 1. "nsulina 0ctrapid: A:00 E C -0 15:00 E C -0 1A:00 E A -0 10. Sol. #entilini - )ml C1

?a+l E 200ml

8n per!uzie i3

11. Sol. #iracetam E 20% - ) ml i3 12. Sol. %,iogamma C00mg ?a+l E 200ml 8n per!uzie i3 13. Sol. 7u!ilina E 2,5% - )ml ?a+l E )00ml 15. Sol. Iit + E )% E 2 ml i3 1). Sol.6iboxina 2% - ) ml i3 6"E=DE6" IE 2S S"E6"E 0sistenta indeplineste urmatoarele sarcini ; Stabileste regimul alimentar E,ipocaloric , cu 1000 cal 3 zi , pentru pacientul cu acti itate obisnuita & 100 grame glucide pe zi, 4) grame proteine pe zi' plus lic,ide E 1 litru 3 zi 6educe din alimentatie produsele ra!inate & ciocolata, cacao, !risca, unt , carne grasa, conser e, branzeturi grase' Se administreaza legume si !ructe proaspete, carne slaba, lic,ide neindulcite 0sigura con!ortul camerei, o aeriseste zilnic *asoara tensiunea arteriala a corpului, masoara pulsul si noteaza rezultatele Stabileste programul de acti itate !izica a pacientului : -exercitii !izice moderate -mers pe /os, circa 30 minute zilnic -practicarea unor sporturi & inot, tenis, mersul pe bicicleta' *asoara zilnic acti itatea corporala, o noteaza in !oaia de temperatura Sustine si incura/eaea pacientul cu probleme psi,ice& pierderea increderii in sine' 8n per!uzie i3

7duca pacientul explicandu-" ca prin respectarea alimentatiei si a programului de acti itate zilnica poate inlatura surplusul de greutate si pre eni complicatiile ., Evaluare finala #e data de 10 .04 .2011 pacienta respecta regimul ,ipocaloric stabilit de *edicul ?utritionist "ncearca sa consume !ructe , legume proaspete si lic,ide neindulcite. "ncearca sa !aca exercitii !izice adec ate procesului de reducere a greutatii corporale la sala de sport a Spitalului , supra eg,eat de un #ro!esor specialisat . #acientul este mai linistit , mai optimist, increzator . "ncearca sa se adapteze la noua situatie , intelege necesitatea alimentatiei sanatoase %ranzitul intestinal este normal . Se obser a o scadere in greutate de 4 2g . Hamilia este multumita de ingri/irile acordate . +opilul isi reia comunicarea adec ata cu parintii , colegii de scoala . Starea de sanatate este optima. Obiecti realizat .

I .1 (0%0 7<%76?06"" C2

#e data de 10 .04 .2011 pacienta este externata si respecta regimul ,ipocaloric stabilit de *edicul ?utritionist (iagnosticul la externare: (iabet za,arat tip ", Obezitate de %ip " I .2 S%0670 F0 7<%76?067 -+opilul isi reia comunicarea adec ata cu parintii , colegii de scoala . -Starea de sanatate este optima - %ranzitul intestinal este normal . I . 3 $"F0?%-F 0-%O?O*"7" "ncearca sa consume !ructe , legume proaspete si lic,ide neindulcite. - "ncearca sa !aca exercitii !izice adec ate procesului de reducere a greutatii corporale la sala de sport a Spitalului , supra eg,eat de un #ro!esor specialisat . - #acientul este mai linistit , mai optimist, increzator . - "ncearca sa se adapteze la noua situatie , intelege necesitatea alimentatiei sanatoase - %ranzitul intestinal este normal . Se obser a o scadere in greutate de 4 2g si scaderea glicemiei de la 13) mmol3l. la 1) mmol3l. D.) =EC/M26<2= I2 EH"E=62=E Fuand in edere !aptul ca pacienta este supraponderala E C) 2g & masa ideala con!orm !ormulei este de 50 2g sunt necesare unele recomandatii dietetice. ?ormalizarea masei corporale restabileste sensibilitatea pentru micsorarea glicemiei, si uneori normalizeaza toleranta la glucoza. #acienta mani!esta o acti itate !izica usoara &in calitate de ele '. ?ecesarul caloric al pacientei trebuie sa constituie 2) 2cal32g b 50 2g ; 1000 2cal. Se recomanda alcatuirea unei diete in care sa se respecte raportul !iziologic glucide: proteine: lipide precum )0%:2)-30%:1)%. Se recomanda excluderea glucidelor usor asimilabie din dieta & precum za,ar, torte, bomboane, ing,etata, struguri s.a.'. Se recomanda utilizarea edulcorantelor naturale& xilitol, !ructoza, sorbitol' -tilizarea grasimilor egetale cu reducerea consumului celor de pro enienta animala. +onsumul de produse ce contin !ibre de celuloza & arza, s!ecla, morco , tarite, pomusoare, zmeura' pina la 30-50 gr. zilnic inainte de mese Incearca sa faca exercitii fizice adecvate procesului de reducere a greutatii corporale la sala de sport a Spitalului , supravegheat de un Profesor specialisat . #acientul este mai linistit , mai optimist, increzator . "ncearca sa se adapteze la noua situatie , intelege necesitatea alimentatiei sanatoase %ranzitul intestinal este normal . Se obser a o scadere in greutate de 5 2g . Hamilia este multumita de ingri/irile acordate . Obiecti realizat . #acienta a urmat tratament 8n sta>ionar timp de C luni dupa care se a prezenta la control Se recomanda o slabire treptata: 2 - 5 2g3luna *entinerea e!ectului 2 - C luni prin exercitiu !izic si terapie comportamentala 9ro!nostic C3

#entu ia>= : poziti #entru s=n=tate: la respectarea tuturor indica>iilor medicale este bun. C/6CIBG (. S-a obser at c= la !ete predomin= supraponderea, iar la b=ie>i obezitatea. Fa preFcolari7 obezitatea predomin= la b=ie>i, !=r= di!eren>e pentru suprapondere 8ntre !ete @i b=ie>i. Fa Fcolari obezitatea predomin= la b=ie>i, iar supraponderea la !ete. ,.:reutate mare la na@tere s-a corelat cu o talie mare la na@tere @i cu risc mai mare de obezitate la copil, predominBnd la b=ie>i. 1. Kn primele C luni de ia>=, alimenta>ia arti!icial= a predominat la copiii cu suprapondere &24,A%' @i obezitate &31,2%' !a>= de normoponderali &1A%'. ). (i ersi!icarea alimenta>iei s-a e!ectuat 8nainte de Brsta de 5 luni la 51,A% din copiii cu obezitate, la 3A,1% din copiii cu suprapondere, !a>= de normoponderali &23,C%'. 0proximati )0% din copiii care au a ut o greutate la na@tere mai mic= de 2A00 g, respecti mai mare de 5000 g @i care au !ost di ersi!ica>i 8nainte de Brsta de 5 luni au de enit supraponderali @i obezi. 5. +opiii care au ambii p=rin>i obezi au un risc mai mare de a de eni obezi &13,1%', iar cei care au un singur p=rinte obez au un risc de a de eni atBt supraponderali &1C,4%' cBt @i obezi &1),2%'. 6. #rocentul copiilor supraponderali &22%' @i obezi &25%' care au 8n !amilie prezent= obezitatea asociat= cu dibetul za,arat este mai mare decBt al celor normoponderali &1A%'. -. Fa pre@colari s-a 8ntBlnit o dispozi>ie a adipozit=>ii uni!orm=, armonioas= 8n 1) cazuri, la ni el abdominal 8n 1 cazuri, iar la @colari la ni el abdominal 8n 34 cazuri, la ni elul umerilor, !e>ei posterioare a bra>elor @i ce!ei 8n 3) cazuri, la ni elul @oldului, !esier @i coaps= 8n 35 cazuri @i la ni elul regiunii mamare 8n 11 cazuri.

CO6C,&711 +$6$53,$ 6egimul alimentar a !i ,ipocaloric, adaptat la necesarul caloric in !unctie de acti itatea care este des!asurata &1200 - 1300 cal3zi in conditii de e!ort normal sau mai mic in conditii de repaus' cu un aport ec,ilibrat de proteine &1,2 - 1,) g32g3zi' importante pentru lor plastic, pentru stimularea ritmului metabolic si in mentinerea imunitatii, de lipide &50 )0 g3zi ' cu asigurarea acizilor grasi esentiali &grasimi egetale' si de glucide , in cantitate mica &120 - 1)0 g3zi' pro enite in special din !ructe si legume. *esele trebuie sa !ie ) -C pe zi, in cantitati ec,ilibrate, e itandu-se mesele copioase, dar si perioadele de Gin!ometareG.Se considera ca nici un regim in tratamentul obezitatii, nu poate !i e!icient daca nu se inlatura cu desa arsire za,arul si dulciurile concentrate si daca nu se limiteaza cu strictete !ainoasele si painea. 0portul de lic,ide trebuie sa !ie de 1 - 1,) l3zi &mai crescut in zilele de ara' , cu un consum limitat de sare, eliminandu-se alcoolul din alimentatie &alcoolul ingrasaS' si respectand intocmai cantitatile de alimente recomandate de medicul specialist. (ieta a !i personalizata, adaptata la posibilitatile pacientului si apropiata de obiceiurile sale alimentare. 7ste important ca orice cura de slabire sa !ie coordonata de un medic specialist, orice tentati a radicala prin post absolut sau cu un aport extrem de mic de calorii, !iind extrem de riscant daca nu se !ace sub supra eg,erea medicului. C5

Se recomanda o slabire treptata: 2 - 5 2g3luna. Studiile clinice arata ca si o scadere cu doar )% a greutatii, poate micsora semni!icati riscul de imbolna ire sau se eritatea unor boli ca diabetul, cele de inima sau ,ipertensiunea 9erspective #re alen>a obezit=>ii a atins cote alarmante. #entru anul 2012 @i 8n iitor, exper>ii apreciaz= c= pre alen>a obezit=>ii la copil a cre@te. Kn aceste condi>ii recunoa@terea @i tratamentul obezit=>ii la copil sunt !oarte importante. "denti!icarea cBt mai precoce a pacien>ilor cu risc cardio-metabolic determinat de obezitate permite monitorizarea @i sanc>ionarea terapeutic= a !actorilor de risc ce >in de mediu @i a !actorilor de risc metabolici cu @ansa reducerii pre alen>ei bolilor cardioasculare @i a diabetului za,arat tip "". 7ste necesar= implementarea de m=suri de optimizare a stilului de ia>= &8n principal implementarea unei alimenta>ii s=n=toase @i combaterea sedentarismului' 8n ederea reducerii pre alen>ei obezit=>ii @i comorbidit=>ilor asociate. Sunt necesare programe de s=n=tate adaptate sistemului de s=n=tate, caracteristicilor culturale @i socio-economice locale. Obezitatea la copil si adolescent poate !i legat= de:- mBncatul 8n exces, lipsa de exerci>iu!izic - istoric !amilial de obezitate - boli medicale endocrine sau neurologice - medica>ie de tip steroizi, medica>ie antipsi,otic= - e enimente de ia>= stresante - probleme cu !amilia @i colegii - stima de sine scazut= - depresia sau alte probleme emo>ionale. 0st!el, obiecti ele trasate 8n +arta 7uropean= de S=n=tate or de eni realitate: !iecare copil nou-n=scut din noul mileniu are dreptul de a tr=i pBn= la Brsta de cel pu>in C) de ani !=r= a su!eri de o boal= cardio- ascular= ce poate !i pre enita.

BIBLIOGRAFIE
- .+.*arceanD I.*i,ailescu: #uericultura si pediatrie- 7d. 6.+.6. #rint 2004D& pag. 21-31, pag. 31-33, pag. 33-54, pag. A1-A4, pag. 112-132, pag. 132-15), pag. 15)-15A, pag. 15A-1)1, pag. 145-113, pag. 331-355, pag. 504-51C, pag. 5A2-511

, . H.+,iruD :.+,iruD F.*oraru: "ngri/irea omului bolna si a omului sanatos - 7d.+ison, 2001 &pag. 21)-351 1 .+.Oancea: *anual de nursing psi,iatric-7d.Ia ila 7din!. S6F.$ucuresti, 2001 &pag. 3)A- 3C3, pag. 5C1540, pag. 512-)01, pag. )A1-)13' ) .6e ista 6omana de #ediatrie EIolumul F< , ?r 2 , 0n 2011

C)

5 .0rion +, (ragomir (, #opescu I. Obezitatea la sugar, copil @i adolescent, 7ditura *edical= $ucure@ti, 11A3. 6 .*untean 60. Obezitatea primar= la copil E tablou clinic, diagnostic poziti , diagnostic di!eren>ial, e olu>ie, complica>ii, tratament, 6e ista 6omBn= de #ediatrie, Iol.F"I ?r.2, 200), pag 111-12C

ANE:E

CC