STUDIUL CHINA Dr. T. COLIN CAMPBELL THOMAS M. CAMPBELL IL Casa de Editura Advent Rm. Valcea - 2007APRECIERI PENTRU STUDIUL CHINA #Studiul poate fi considerat Grand-Prix-ul in epidemiologie." - New York Times ,Toata lumea din domeniul stiinjei nutritiei se bizuie pe T. Colin Campbell, care este unul din titanii acestui domeniu. Este una din cele mai importante carfi despre nutritie care au fost scrise vreodata - citirea ei va poate salva viaja.” ~- Dean Omish, doctor in medicina, fondatorul gi pregedintele Institutului de Cercetare in Medicina Preventiva, profesor universitar, Universitatea California, San Francisco, autor al lucrarilor Dr. Dean Omish's Program for Revearsing Heari Disease gi Love & Surorval ,Scrisa cu candoare, curaj si claritate si cu onestitate intelectual si profunzime, aceasta carte captivanté este destinaté a fi una din cele mai importante c&rfi ale deceniului. Daca va fi implementat, Studiul China va inaugura o noua era a sdnatafii contagioase." —Hans Diehl, doctor in stiinte medicale, master in sanatate publica, absolvent al Institutului de Medicina prin Stil de Viata, autor de best-sellers si intemeietor al programului CHIP al Bisericii Adventiste (Coronary Heart Improvement Program) »Lucrarea Studiul China a lui Colin Campbell este o carte importanta si interesanta. impreuna cu fiul sau Tom, el comenteaza studii cu privire la relafia dintre dieta si boal, Concluziile sale legate de consecinfele periculoase ale proteinelor de origine animala sunt uluitoare. La fel de surprinzatoare a fost si dificultatea de a prezenta rezultatele sale publicului. Este o istorie care trebuie ascultata." -Robert C. Richardson, doctor in stiinfe, laureat al Premiului Nobel, profesor de fizica la catedra F.R. Newman gi vicepresedinte (Cercetare), Universitatea Corneli »Studiul China constituie cea mai convingatoare dovada de pana acum in ceea ce priveste prevenirea bolii de inima, a cancerului gi a altor bolivestice prin mijloace dietetice. Este cea mai bund carte atat pentru farile dezvoltate economic, cat si pentru cele ce trec printr-o tranzifie rapid& de schimbari economice sidestildeviafa." -Junshi Chen, medic, doctor in stiinte, profesor senior in Cercetare la Institutul pentru Nutritie si Siguranté Alimentara, Centrul Chinez pentru Controlul gi Prevenirea Bolilor Cartea Studiul China este extraordinar de utila, superb scrisa gi extrem de importanta. Lucrarea Dr. Campbell este revolutionara prin implicafiile ei si senzationala prin claritatea ei. Am invatat o multime de lucruri din aceasta carte curajoasa si infeleapta. Daca vrefi si mancati sunea gi oud la micul dejun si apoi si luafi medicamente care si scad& colesterolul, este dreptul dumneavoastra. Dar daca vrefi s va aparafi cu adevarat sinatatea, citifi Studiul China gi facefi-o cat mai repede! Dacd veti da atentie sfaturilor din acest ghid important, corpul dumneavoastra vi va mulfumi in fiecare zi, toat viafa de acum inainte." ~ John Robins, autor al lucrarilor Dietfor a New America si The Food Revolution ,Studiul China este o analiza foarte bine documentata a aberafiilor alimentafiei, stilului de viata si alimentatiei moderne si a rezolvarilor rapide, care adeseori duc la esec. Lectiile din China ofera argumente convingatoare in favoarea unei diete pe baza de plante in vederea promovarii snatatii si a reducerii riscului pentru bolile abundentei." - Sushma Palmer, doctor in stiinfe, fost director executiv al Catedrei de Alimentatie gi Nutritie a Academiei Nationale de Stiinte, SUA Tot ceea ce priveste epidemia de obezitate, sAnatatea celor atinsi de ea si uluitorul impact social gi de mediu al dietei vestice va primi solufii injelepte si practice in cartea lui Campbell, Studiul China." - Robert Coodland, consilier gef pe probleme de mediu la Banca Mondiala (1978-2001) ,Studiul China este prezentarea unui studiu de cercetare inaugural ce ofera rispunsuri mult cutate de c&tre medici, oameni de stiinfa gicititori preocupaji de sanatate. Avand la bazA investigafii minutioase desfasurate de-a lungul a mulfi ani, acesta scoate la iveala rAspunsuri la cele mai importante intrebari nutrifionale ale timpului nostru: Ce produce cancerul in realitate? Cum putem trai mai mult? Ce va opri epidemia de obezitate? Studiul China se dispenseaza repede si usor de dietele la moda, bizuindu-se pe argumente solide si convingatoare. Scris cu claritate si frumusefe de o autoritate din cele mai respectate in nutrifie, Studiul China reprezinta un important punct de cotitura in infelegerea sanatafii." - Neal Barnard, medic, presedinte al Comitetului Medicilor pentru o Sanatate Responsabila ,Studiul China constituie o adevarata incantare. intr-un tarziu, un savant cu renume mondial in nutrific a explicat adevarul cu privire la alimentafie si snatate intr-un mod care poate fi infeles cu usurinfA de oricine - un adevar uimitor pe care toata lumea trebuie si-1 cunoasca. In acest volum superb, Dr. Campbell impreuna cu fiul sau Tom, a lsat si curga, picitura cu picdtura, din infelepciunea stralucitoarei sale cariere. Daca simfi ca esti in confuzie cu privire la cel mai sindtos mod de viata pentru tine si familia ta, in Studiul China vei descoperi solufii prefioase. Nu le rata!” - Douglas J. Lisle, doctor in stiinfe, si Alan Goldhamer, medic chiropractic, autori ai lucrarii: Tlie Pleasure Trap: Mastering the Hidden Force That Undermines Health and Iappiness , Atat de multe carfi de sanatate confin sfaturi contradictorii, ins majoritatea au un lucru in comun - planul de a vinde ceva. Singurul plan al Dr. Campbell si al fiului siu Tom este adevarul. Ca distins profesor al Universitajii Corneli, Dr. Campbell este un Einstein in nutrisie. Studiul China se bazeazA pe cercetari stiinsifice absolute, nu pe speculatii de tip Zone, Atkins, SugarBusters si alte mode actuale. Dr. Campbell ne expune intreaga sa activitate de cercetare intr-o manier& accesibila, captivanta. Citifi aceasta carte gi veti sti de ce." —Jeff Nelson, pregedinte VegSource.com Cartea lui Colin Campbell, Studiul China este o relatare emofionanta si profunda a bataliei - care inc& se duce - pentru a infelege si explicaconexiunea vitala intre sénatatea noastra si ceea ce mancam. Dr. Campbell cunoaste acest subiect din interior: a facut pionierat in investigarea relatiei dintre diet si cancer inca din zilele de inceput ale Studiului China, raportului NAS, Diet, Nutrigie si Cancer, si raportului grupului de lucru de experfi AICR, Alimente, Nutrifie si Prevenirea Cancerului: O Perspectiva Globala. Prin urmare el este gata a lamuri orice aspect al acestei chestiuni. Astazi Institutul American pentru Studierea Cancerului susfine o diet’ predominant vegetariana pentru a reduce riscul de cancer datorit& activitafii extraordinare pe care Dr. Campbell gi doar inca alti cafiva vizionari au inceput-o cu douazeci gi cinci de ani in urma." — Marilyn Gentry, presedintele Institutului American pentru Studierea Cancerului ,Studiul China ofer& informafii decisive in domeniul nutrifiei, ce pot salva viafa fiecdrui doritor de sdnatate din America. Totusi este mai mult de atat: dezvaluirile pe care le face Dr. Campbell privind cercetarea si sistemul medical fac din aceasta carte o lectura fascinanta, una care ne-ar putea schimba viitorul tuturor. Toti cei ce se ocupa de sdnatate in lume, cadre medicale si cercetatori trebuie si 0 citeasc’." - Joel Fuhrman, medic, autor Eat to Live Daca doresti sa-fi imbunatafesti sAndtatea, performantele si succesul, citeste de indata Studiul China. in sfarsit avem recomandari stiintifice autorizate cu privire la cat de multe proteine avem nevoie si de unde s& Ie lum. Impactul acestor descoperiri este urias." —John Allen Mollenhauer, fondator MyTrainer.comSTUDIUL CHINA Cel mai complet studiu asupra nutritiei realizat vreodata, avand implicafii extraordinare asupra dietei, pierderii in greutate si s&natafii pe termen lung. Dr. T. COLIN CAMPBELL THOMAS M. CAMPBELL I Casa de Edituré Advent Rm, Valcea - 2007Nici o informayie din aceasta carte nu va trebui privité ca un substituent al consultagiet medicale, De asemenea, nici o schimbare in diets, exereiti sau stil de viaya nu va fi Ficutt fir’ o consultare a medicului personal, in special daci este in curs un tratament impotriva reducetii riscului de boala de inima, tensiune arteriala sau vreo forma de diabet la adulsi. ‘Titlul cdrfii in original: The China Srudy - the most comprehensive study ofnutrition ever conducted and the startling implications for diet, weight loss, and long-term health © 2004 by T. Colin Campbell, Ph.D. and ‘Thomas M. Campbell II. AIT rights reserved. Prima edie: ianuarie 2005, BenBella Books, Dallas, Texas Editia in limba romana a fost realizata cu acordul Susan Schulman, A Literary Agency, New York, USA. © 2006 | Casa de Editura Advent, Rm. Valeea, Romania, Toate drepturile rezervate, Prima editie: aprilie 2007, Casa de Edituri Advent. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CAMPBELL, COLIN T. Studiul China : cel mai cuprinzator studiu asupri nutrifiei / T. Colin Campbell, Thomas M. Campbell Il. -Ramnicu-Valcea: Casa de Editura Advent, 2007 Bibliogr. Index ISBN 978-973-88073-3-4 I. Campbell, Thomas M. 612.3 Redactor: Dr. Paul Costache ‘Traducere: Elena Pridie Editor Casa de Editura Advent Foto coperté: © Alexmax | Dreamstime.com Grafica gi tehnoredactare: SC Advent SRL, Rm. Valea ‘Tipar: SC Facsimil Comsery SRL, Ploiest Distributie si comenzi: Casa de Edituri Advent, CP 9, OP 5, Rm. Valcea, Romania Internet: wwwadventorgso | Email: adventorg@hotmail.com Telefon: 0749 157 500, 0744 491 215, 0350 408 425CUPRINS Prefaja editiei in limba romana........ . xii ‘Mulyumiri 2x Prefaga... Cuvaint inainte.....ees eee teeeeeseeee secseeeceeeeeeeseee xxi Introducere... we vel PARTEA I: Studiul China. Capitolul 1 - Probleme intimpinate, solugii necesare. 13, Capitolul 2 - Un templu al proteinelor 229 Capitolul 3 - Stoparea cancerului.. 145 Capitolul 4 - Lecpii din China......0.--scccseeiteeseeeeeee WB PARTEA AII-A: Bolile abundentei/bogafied.............0.00-+ 2118 Capitolul 5 - Inimi zdrobite.......ccccsseeseecsecseceseesseeeeeeelTCapitolul 6 — Obezitatea. Capitolul 7 — Diabetul, 155 Capitolul 8 - Cancere frecvent intilnite. Capitolul 9 - Boli autoimune........ Capitolul 10 - Efecte cu spectra large... PARTEA A III-A: Ghidul alimentagiei corecte... Capitolul 11 - Alimentagia corecti... 224 Capitolul 12 - Cum si mancim. 259 PARTEA A V-A: De ce nu afi mai auzit aga ceva pana acum? 269 Capitolul 13 - Partea intunecoasé a stiingei 271 Capitolul 14 - Reductionismul stiingific.. Capitolul 15 - "Stiinga" industri Capitolul 16 - Guvernul: in slujba poporului?, Capitolul 17 - Snitatea cui e protejatd prin marea medicina? Capitolul 18 - Istorii care se repetaANEXA A: inteebari si raspunsusi.. ANEXA B: Proiectul experimental Studiul China... ANEXA C: ceseeesesereseeseen dB Filiera "vitaminei" D. Referinge. IndexPREFATA EDITIEI iN LIMBA ROMA Problemele de sanatate ale omenirii sunt si devin in fiecare zi tot mai coplesitoare. Extinderea galopanta a asa- ziselor boli cronice degenerative (boli cardio-vasculare, cancer, obezitate, diabet, boli autoimune, boli neuro-psihice, boli ale aparatului locomotor, etc.) ingrijoreaza pe toata lumea. Sistemul medical este pur si simplu coplesit. Fara indoiala ca in patogeneza acestor boli nutrifia are un cuvant greu de spus, numai ca, acest capitol al experientei umane se afla la intersectia multor cai i in bataia multor vanturi. Tradifia culinara, obiceiurile alimentare ale fiecArui popor si individ, corelarea acestora cu evenimente sociale multiple (sarbatori, experiente si evenimente de grup dintre cele mai diverse), structurarea unor placeri gustative determinate uneori de intensitatea fenomenului de dependenta si exploatarea acestora de o intreaga industrie, adesea organizata in giganti financiari, care ajung si manipuleze prin politicile de marketing grupuri enorme populationale, deseori la scara planetara, toate acestea sunt doar cateva din motivele pentru care domeniul nutrifiei sindtoase pare adesea unul dificil. Si nu in ultimul rand, sistemul medical este adesea neconvingator, confuz, manipulat, iar pentru cé domeniul miroase puternic a bani, nici sarlatania nu se da inapoi s4 se infrupte de la aceasti masa copioasa. Cu toate acestea, exist un segment al cercetarii medicale care, in mod obiectiv, cu dovezi stiintifice pertinente, defineste din ce in ce mai clar rolul si locul nutrifiei ca act medical, atat in pastrarea sinatatii, cat si in recuperarea din starea de boala. Studiul China este rezultatul cercetarilor de o viaji facute de unul dintre mari nutrigionisti ai lumii contemporane. Autoritatea si onestitatea lui Colin Campbell tecuceresc chiar de la inceput. Pe de o parte radiografia fenome- nului nutritional in societatea americana actuala cu deconspirarea jocului de culise, pe de alta parte demersul absolut convingator pentru definirea tipului de alimentatie sdnatoasa, cu impactul ei major in mentinerea si refacerea sanatatii, in gi te atrag de la prima si pana la ultima agind a cirfil. Faptul cin plus, cartea afe in spate o ibliografie consistent& de prima man, da siguranfa si credibilitate. Nu este 0 voce singulara, ci exponentul unui nou trend in definirea nutrifiei sinatoase. Citind aceasta carte, rami uimit cata boala si suferinta, pe de o parte, si cata stare de sanatate, pe de alta parte, pot exista in extremitatea distald a celor doua instrumente: lingura si furculita. De asemenea, ramai uimit cate forte sunt interesate s4-ti manipuleze aceste doua instrumente care, pe langa boala sau sinatate, opereaz4 cu sume enorme din finantele lumii. $i, nu in ultimul rand, cum aceste doua instrumente modeleaza aerul, apa, copacii, florile, campiile, ii si razele soarelui de pe aceasta planeta, cum pot sd o imbatranesc& sau, din contra, sa o intinereasca. Intelegem, citind aceasta carte, de ce este atat de important cum folosim aceste doua instrumente: lingura gi furculita. Dr. Paul Costache, medic primar, interna Centrul Medical Medinvest, BuziuMULTUMIRI La aceasta carte, de la conceptia sa originala si pana la forma finala, s-a lucrat timp de multi ani. ins& doar ultimii trei au facut ca materialul sa apara in forma de carte. Si acest lucru s-a petrecut multumita lui Karen, dragostea mea de-o viata si sofia mea de patruzeci si trei de ani. Eu am dorit acest lucru, dar ea a dorit si mai mult. Ea a spus ca acest lucru trebuie facut pentru copiii din lume. Ne-a dat tarcoale, ne-a ademenit, ne-a stimulat, a insistat si muncim pe rupte. A citit fiecare cuvant, atat cuvintele ce au ramas cat si cele ce au fost indepartate - pe unele de cateva ori. Si mai mult decat atat, Karen a fost cea care a sugerat mai intai ca si lucrez impreuna cu Tom, cel mai tanar dintre cei cinci copii ai nostri. Iscusinta lui in ale scrisului, staruinta in a pastra integritatea mesajului si capacitatea lui excepfionala de a invata repede ceea ce este legat de subiect au facut posibil acest proiect. El insusi a scris mai multe capitole din aceastA carte si a rescris mult mai multe, aducand claritate mesajului meu. Si ceilalti copii ai nostri (Nelson si sofia Kim, LeAnne, Keith, Dan) si nepotii (Whitney, Colin, Steven, Lelson, Laura) ne-au incurajat de asemenea mult. Dragostea si sustinerea lor nu pot fi redate in cuvinte. Sunt de asemenea indatorat unei alte familii: numerosilor mei studenti care au absolvit cu onoruri, celor care gi-au dat si doctoratul, celor cu care am fost asociat in studii de cercetare post-doctorale cat si colegilor mei profesori. care au lucrat in grupul meu de cercetare gi care au fost nestemate ale carierei mele. Din pacate nu am putut cita in aceasta carte decat o mica parte din descoperirile lor, ins& multe, mult mai multe ar fi putut fi incluseMultumesc multor prieteni, asociati si rude care au contribuit mult, prin lectura lor meticuloasa a diverselor versiuni ale manuscrisului si prin reactia lor la detalii. in ordine alfabetica, acestia au fost: Nelson Campbell, Ron Campbell, Kent Carroll, Antonia Demas, Mark Epstein, John si Martha Ferger, Kimberly Kathan, Doug Lisle, John Robbins, Paul Sontrop si Glenn Yeffeth. Sfaturi, sustinere si ajutor generos au venit, de asemenea, in multe alte forme, de la Neal Barnard, Jodi Blanco, Junshi Chen, Robert Goodland, Michael Jacobson, Ted Lange, Howard Lyman, Bob Mecoy, John Allen Mollenhauer, Jeff Nelson, Sushma Palmer, Jeff Prince, Frank Rhodes, Bob Richardson si Kathy Ward. Desigur, sunt recunoscator celor de la BenBella Books, lui Glenn Yeffeth, Shanna Caughey, Meghan Kuckelman, Laura Watkins si Leah Wilson pentru ca au transformat un document Word dezordonat in cartea pe care o avefi acum. Kent Carroll a adaugat profesionalism, intelegere si o viziune clara prin valoroasa sa contributie la editare. Miezul acestei crti il constituie insusi Studiul China. El nu reprezinta intreaga carte, desigur, dar este ,, punctul de pornire" in dezvoltarea ideilor mele. Studiul concret din China nu ar fi putut avea loc fara conducerea extraordinara si munca asidua si plina de dedicatie a lui Junshi Chen gi Li Juanyao din Beijing, Sir Richard Peto gi Jillian Boreham de la Universitatea Oxford din Anglia, si Linda Youngman, Martin Root si Manoo Parpia din grupul meu de la Universitatea Corneli. Dr. Chen a condus mai mult de 200 de specialisti care au efectuat studiul nafional in China. Trasaturile lui de caracter si profesionale m- au inspirat; acest fel de munca gi acest fel de oameni fac din lumea noastra un loc mai bun. in mod similar, medicii Caldwell Esselstyn, Jr, si John McDougall (si Ann, respectiv Mary) au acceptat cu pencrozitate sa contribuie la aceasta carte. Dedicarea si curajul lor sunt insuflefitoare.Toate acestea au fost posibile, bineinteles, startului exceptional pe care mi l-au dat parinfii mei, Tom si Betty Campbell, carora le este dedicata aceasta carte. Dragostea si daruirea lor au creat pentru mine gi fratii mei mai multe oportunitati decat si-ar fi putut ei imagina. xvi Trebuie si mulfumesc, de asemenea, colegilor mei care au discreditat ideile mele gi, nu de pufine ori, pe mine personal. Fi au partea lor de motivare in ceea ce mA priveste. Ej m-au facut si ma intreb de ce exist atat de multa ostilitate inutila fafa de niste idei care ar trebui si faca parte din dezbaterea stiintifici. Cautand dupa aceste raspunsuri, am dobandit o perspectiva mai inteleapta, unica, pe care altfel nu as fi avut-o. in cele din urma, trebuie si vi mulfumesc voua, celor care alcatuiti publicul american platitor de taxe. Voi afi finantat activitatea mea mai mult de patru decenii, si speranta mea este c4, impartagindu-va lectiile pe care le-am invafat cu, pot incepe si ma achit de datoria fata de voi. -T. Colin Campbell Pe langa cele scrise mai sus, eu aduc multumiri parintilor mei. Implicarea mea in aceasta carte a fost si inca este un dar din partea lor pe care il voi prefui tot restul viefii mele. Cuvintele nu pot exprima marea mea sansa de a avea parinti care sunt profesori atat de minunati, ma sustin si ma. insufletesc. De asemenea, Kimberly Kathan ne-a sustinut, ne-a dat sfaturi, ne-a fost al&turi si a pus pasiune pentru acest proiect. Ea a facut ca vaile sa fie suportabile, iar inaltimile sa fie excepftionale in cadrul acestei mari aventuri. - Thomas M. Campbell ITPREFATA T. Colin Campbell este inca, in strafund ul inimii sale, un baiat de ferma din nordul Virginiei. Cand am petrecut timp impreuni, inevitabil ne-am impartasit amintirile de la ferma. Fie ca e vorba de a imprastia balegar de vaca, de a conduce tractorul sau de a paste vitele, amandoi avem o bogata istorie in ceea ce priveste viata la ferma. Totusi, de la aceste inceputuri, atat el cat si eu ne-am indreptat spre alte cariere. Tocmai pentru aceste realizari in alta cariera am ajuns sa-1 admir pe Colin. El a luat parte la descoperirea unei substanfe chimice numité mai tarziu dioxina, iar apoi si-a continuat activitatea conducand unul din. cele mai importante studii cu privire la alimentatie si sinatate efectuate vreodata, Studiul China. intre timp, a scris sute de referate stiinfifice, a fost membru in numeroase grupuri de lucru de experfi guvernamentali si a contribuit la infiintarea de organizatii de alimentatie si sanatate, nationale si internationale, cum ar fi Institutul American pentru Cercetarea Cancerului si Fondul International pentru Cercetarea Cancerului. Ca om de stiinta, a jucat un rol esential in felul in care priveste fara noastra alimentatia si sanatatea. Si totusi, cand I-am putut cunoaste pe Colin personal, am ajuns sa il respect din alte motive decat cele legate de lista realizarilor sale profesionale. II respect pentru curajul si integritatea sa. Colin pune serios sub semnul intrebarii sistemul gi, chiar daca dovezile stiintifice sunt de partea lui, e constient ci a merge impotriva firii nu este niciodata ugor. Cunose bine acest lucru pentru ci impreuna cu Oprah Winfrey am fost inculpati cand un grup de crescatori de vite i-au intentat proces dupa ce aceasta si-a declarat intenjia de a nu mai consuma carne de vit’. Am fost in capitala Washington, am facut lobby pentru practici agricole mai bune siam luptat pentru a schimba modul in care ne producemhrana in fara asta. Am preluat unele din cele mai influente, bine finanfate grupuri din fara si stiu cd nu este usor. Datorita drumurilor noastre paralele, ma simt legat de povestea lui Colin. Noi am pornit de la ferma, am invatat independenfa, cinstea si integritatea in localitati mici, $i ne-am continuat viata urmand cariere importante. Desi amandoi am avut succes (inc& nu pot uita cecul cu gapte cifre pe care |-am scris pentru operatiunea mea masiva cu vite in Montana), am ajuns s4 ne dim seama cA sistemul in care traiam putea fi imbunatatit. A te atinge de sistemul care ne-a oferit asemenea rasplata cu siguranta c& a necesitat o vointa de fier si o integritate neclintita. Colin le are pe amandoua, iar aceasta carte constituie punctul culminant stralucitor al unei cariere indelungate si demne. Am face bine daca am invita de la Colin, care a atins culmea profesiei si apoi a avut curajul de a se ridica chiar mai sus, cerand schimbare. Fie ca interesul tau este pentru sndtatea ta sau pentru starea jalnic a sanatafii in Statele Unite, aceasta carte te va rasplati din plin. Citeste-o cu atentie, soarbe-i informatiile si aplica-lein viata ta. Howard Lyman, autor al carfii Mad CowboyCUVANT iNAINTE Daca esti ca majoritatea americanilor de azi, esti inconjurat de lanturi de restaurante fast-food. Peste tot vezi reclame pentru hrana de proasta calitate gi alte reclame la programe de slabire care sustin c& poti manca oricat vrei, fara sa faci miscare fizica, si totusi s4 pierzi in greutate. E mai usor de gasit ciocolata Snickers, hamburger sau coca-cola decat un mar. lar copiii tai manancé la cantina scolii unde ketchup-ul de pe hamburger este singurul lucru care aminteste de ideea de vegetale. Te duci la medic ca sa te sfatuiesti cu el in privinta problemelor tale de sanatate. in sala de asteptare gasesti o revista ilustrata de 243 de pagini intitulata Family Doctor: Your essential Guide to Health and Well-being (Doctorul de familie: Ghid cu ceea ce trebuie sa stii pentru sanatatea si bundstarea ta). Publicaté de Academia Americana a Medicilor de Familie si trimisa gratuit la toate cabinetele celor 50.000 de medici de familie din Statele Unite din 2004, aceasta este plina de pagini color cu reclame ilustrate pentru McDonald's, Dr. Pepper, pudding-uri de ciocolata si prajiturele Oreo. Alegi 0 editie a National Geographic Kids, o revista publicata de National Geographic Society ,,pentru varsta de la gase ani in sus" si astepti s gsesti ceva sinatos de citit pentru copii. Dar paginile sunt pline de reclame pentru Twinky, M&Ms, fulgi congelati, Froot Loops, prajituri Hostess Cup si sticksuri X treme Jell-O Pudding. Aceasta este ceea ce cercetatorii si sustinatorii unei alimentafii sinatoase numesc un mediu alimentar toxic. Este mediul in care traim astazi majoritatea dintre noi. Inevitabil este cd anumiti oameni fac o multime de bani vanzand alimente nesanatoase. Ei fac tot ce le sta in putinta cas& mancati alimentele pe care le vand, chiar daca ajungeti supraponderali, lipsiti de vitalitate si vi se degradeaza viata. Ei fac tot ce pot ca dumneavoastra s fifi docili, supusi si ignoranti. Ei nu vor sa fifi informati, activi si plini de viasa, si sunt in stare s& cheltuiasc’ miliarde de dolari anual ca si isi indeplineasca acest scop. Dumneavoastra puteti consimti la aceasta, puteti ceda in fata vanzatorilor de hrana de proasta calitate, sau putefi alege sa descoperiti o abordare mai sénatoasa si datatoare de viafa pra hrana pe care o introducefi in corpul dumneavoastra. aca doriti si radiati de sAnatate, si fiti senin si s4 nu purtafi kilograme in plus, vefi avea nevoie de un aliat in mediul de astazi. Din fericire pentru dumneavoastra, tocmai un asemenea aliat aveti in mana. T. Colin Campbell, doctor in stiinte, este unanim recunoscut ca un cercetator stralucit, un savant consacrat si un mare filantrop. Avand placerea si privilegiul de a fi prietenul lui, pot depune marturie in favoarea tuturor acestor lucruri, si mai pot adauga si altele. Este un om umil si de o omenie rara, un om ai cdrui pasi sunt calauziti doar de iubirea pentru semeni. Noua carte a doctorului Campbell - Studiul China - constituie o raz mare de lumina in intunericul vremurilor noastre, ce lumineaza peisajul si realitafile alimentatiei si sanatatii cu atata claritate, atat de deplin, incat nu va mai trebui sa va lasati vreodata prada acelora care profita cand sunteti neinformati, i in stare de confuzie si mancati cu obedient produsele pe care le vand. Unul din multele lucruri pe care eu le apreciez la aceasta carte este faptul ci dr. Campbell nu va ofera doar concluziile lui. El nu va vorbeste de sus, spunandu-va ce si mancafi si ce s& nu mancati, ca si cum ati fi nigte copii. Nu, ci ca un prieten bun si de incredere, care a avut sansa de a invata, descoperi si face mai mult in viata decat ne-am putea imagina macar majoritatea dintre noi, cu blandefe, claritate si iscusinta, va ofera informatiile si datele de care aveti nevoie pentru a infelege pe deplin tot cea ce implica alimentaja si sinatatea in zilele noastre. Cu alte cuvinte, el va da posibilitatea de a face singuri alegeri, dupa ce afi fost informafi. Desigur, el facesi recomandari si sugestii, de-a dreptul extraordinare legate de acestea. Dar el va arata intotdeauna cum a ajuns la concluziile lui. Datele si adevarul sunt cele care prezinta importanta. Unicul lui scop este sa va ajute sa fiti cat mai sdnatosi si, in vederea acestui lucru, cat mai bine informati. Am citit Studiul China deja de doua ori, si de fiecare data am invafat enorm de multe lucruri. Este 0 carte curajoasa si infeleapta. Studiul China este nemaipomenit de util, sci superb si de o importanfa cu totul deosebits. Lucrarea doctorului Campbell este revolutionara prin implicajiile ei si impresionanta prin claritatea ei. Dac alegi s m&nanci sunca gi oud la micul dejun si apoi s& iei medicamente hipocolesterolemiante, nu ai decat, este dreptul tiu. Dar daca iti pasa cu adevarat de sindtatea ta, atunci citeste Studiul China si treci degrab la actiune! Daca acorzi atentie sfaturilor din acest ghid remarcabil, corpul tau ffi va fi recunoscator zi de zi, de acum inainte toata viata. John Robbins, autor al lucrarilor Diet for a New America, Reclaiming Our Health si The Food RevolutionINTRODUCERE Foamea publicului dupa informatii privind alimentatia continua si ma uimeasca, chiar si dup’ ce mi-am consacrat lucrarea de o viafa cercetarii experimentale in nutritie si snatate. Cartile de nutritie sunt continuu pozitionate ca best-sellers. Aproape orice revista prezinta sfaturi privind alimentafia, ziarele contin in permanenfa articole pe aceasta temé, iar programele radio-TV iau in mod constant in discutie alimentatia si sanatatea. Avand in vedere noianul de informafii, sunteti convinsi cA stiti ceea ce trebuie pentru a va imbunatati starea de sanatate? Ar trebui s4 cumparam alimente ce au pe ele eticheta /organic" pentru a evita expunerea la pesticide? Sunt produsele chimice din mediu cauza principala a cancerului? Sau sanatatea noastra este ,, predeterminata" de gene pe care le-am mostenit cand ne-am nascut? Ne ingrasa cu adevarat glucidele? Ar trebui sa fim mai preocupati de cantitatea totala de grasimi pe care o consumam sau doar de grasimile saturate si cele trans? Ce vitamine ar trebui sa ludm, daca e cazul si ludm vitamine? Cump§rati alimente fortificate cu fibre? Trebuie si mancdm peste, si daca da, cat de des? Consumul de soia va preveni bolile de inima? Cred c& nu sunteti prea siguri ca titi s raspundefi la aceste intrebari. Daca este aga, atunci nu sunteti singuri. Chiar daca informatii si opinii exist din belsug, sunt foarte putini oamenii care stiu cu adevarat ce trebuie sifacipentru a-si imbunatafi starea de sanatate. Si asta nu pentru cA nu s-au facut studi. S-au facut. Stim o mulfime de lucruri despre relatia dintre alimentatie si sAnatate. ins adevarata stiinta a fost ingropata sub un talmeg-balmeg de informatii nerelevante, ba chiarvatamatoare - stiinté buna de aruncat la gunoi, diete nascute din capricii si propaganda pentru industria alimentara. Eu ag dori si schimb aceasta stare de lucruri. A dori sa va ofer un nou cadru pentru intelegerea nutritiei sia sanatatii, un cadru care sa elimine confuzia, sa previna si si trateze boala si si va ingdduie sa traiti o viata cat mai implinits. In ceea ce ma priveste am facut parte ,,din sistem" timp de aproape cincizeci de ani, la cele mai inalte niveluri, intocmind si conducand vaste proiecte de cercetare, hotarand care studii necesita fonduri, si transpunand cantitati uriage de cercetari stiintifice in rapoarte nationale efectuate de experfi de prim rang. Dup& o indelungata carierd in cercetare gi trasarea liniilor metodice in aceasta directie, inteleg in acest moment de ce sunt americanii atat de confuzi. Ca platitori de taxe care contribuie la achitarea facturii pentru cercetare si politica de snatate in America, aveti dreptul sa stifi c multe din cunostinfele obignuite despre alimentafie, sanatate si boala care vi s-au transmis, sunt false: * Substantele chimice sintetice din mediu si din hrana dumneavoastra, oricat de problematice ar fi, nu constituie principala cauza a cancerului. * Genele pe care le-afi mostenit de la parinti nu sunt cei mai importanfi factori care va determina sa cideti prad& vreuneia din primele zece boli cauzatoare de moarte. * Speranfa ca cercetirile in genetic ar putea si conduca in cele din urma la vindecarea Boliler prin medicamente ignora solutiile mai eficiente care pot fi folosite in zilele noastre. * Controlarea in exces a aportului de nutrienfi, cum ar glucide, grasimi, colesterol si grasimi omega-3, nu va conduce fa o stare buna de sanatate pe termen lung. * Suplimentele de vitamine si nutrienti nu va ofera protectie pe termen lung impotriva bolii. * Medicamentele si chirurgia nu vindeca bolile care ucid majoritatea americanilor.* Doctorul dumneavoastra probabil nu stie ce trebuie sa facefi pentru a fi cat mai snatos cu putinta. Propunerea mea este, nici mai mult, nici mai putin, decat aceea de a redefini ceea ce consideram a fi 0 alimentafie corespunzatoare. Rezultatele provocatoare ale celor patru decenii pe care le-am petrecut efectuand cercetari biomedicale, inclusiv descoperirile de pe urma unui program de laborator timp de douazeci si sapte de ani (finantat de cele mai renumite agentii financiare) dovedesc c& alimentandu-ne corespunzator ne putem salva viata. Nu va voi cere sa dati crezare unor concluzii care se bazeaza pe observatiile mele personale, aga cum fac majoritatea autorilor populari. in aceasta carte exista peste 750 de referinte, iar majoritatea dintre ele constituie surse primare de informare, inclusiv sute de publicafii stiintifice provenind din alte cercetari efectuate care indica drumul spre reducerea cancerului, a bolilor de inim&, reducerea accidentelor vasculare si a obezitatii, a diabetului si a bolilor generate de un sistem imunitar deficitar, reducerea osteoporozei si a cazurilor de Alzheimer, a pietrelor la rinichi si a cazurilor de orbire. Unele dintre aceste descoperiri, publicate in cele mai respectabile reviste gtiintifice, arata ca: * Schimbarea alimentatiei ii poate face pe diabetici s& renunte la medicatie. * Boala de inima poate regresa doar schimbandu-se alimentafia. * Cancerul de san este legat de nivelurile de hormoni feminini in sange, care sunt determinate de hrana pe care 0 consumam. * Consumul de produse lactate poate creste riscul de cancer de prostata. * Antioxidanfii care se gasesc in fructe si legume au leg&turd cu performanfa mintala ridicata la varsta inaintata.+ Pietrele la rinichi pot fi prevenite printr-o alimentatie sdnatoasa. * Diabetul de tip 1, una din bolile cele mai napraznice care pot lovi un copil are in mod categoric legaturd cu practicile alimentare din perioada prunciei. Aceste descoperiri demonstreaza ca o dieta corespunzatoare este cea mai puternic& arma pe care o putem avea impotriva bolii si suferinfei, infelegerea acestei dovezi stiinfifice nu este important doar pentru imbu- natafirea sanatatii, ci are si profunde implicafii asupra intregii societati. Noi trebuie sa stim de ce societatea noastra este dominata de dezinformare si de ce gresim atat de mult in felul in care investigam dieta si boala, felul cum promovam sanatatea si cum trataém boala. In ciuda masurilor ce se iau, sinatatea Americii se degradeaza. Cheltuim mai mult, pe cap de locuitor, pentru ingrijirea sanatatii, decat orice alta societate din lume si, cu toate acestea, doua treimi dintre americani sunt supraponderali, peste 15 milioane de americani sunt diabetici, un numar care a crescut cu mare viteza. Cadem tot atat de repede prada bolilor de inima ca acum treizeci de ani, iar razboiul impotriva cancerului, declangat in anii 1970, s-a dovedit a fi un egec mizerabil. Jumatate dintre americani au 0 problema de sanatate care necesit& prescrierea de medicatie in fiecare saptamana, si peste 100 de milioane de americani au valori mari ale colesterolului. Pentru ca lucrurile sa fie si mai rele, ti conducem pe copiii si tinerii nostri pe cdrarea spre boala incepand de la varste tot mai fragede. O treime din copiii americani sunt supraponderali sau prezinta riscul de a deveni supraponderali. Din ce in ce mai mult ei cad prada unei forme de diabet ce se intalnea odinioara numai la adulti, acesti tineri necesitand apoi mai multe medicamente decat a fost vreodata cazul. Si toate aceste probleme au legatura cu trei lucruri: masa de dimineata, masa de pranz si masa de seara.Cu mai mult de patruzeci de ani in urma, la inceputul carierei mele, nu mi-ar fi trecut prin cap ca alimentatia este atat de strans legata de problemele de sanatate. Timp de ani de zile nu am acordat atentie alimentatiei ce trebuie folosita. Maneam si eu asa ca toata lumea: ceea ce mi se spunea ca e miéncare buna. Noi toti mancam ceea ce este gustos, sau ceea ce este convenabil, sau ceea ce ne-au invatat paring s&ine placa. Majoritatea dintre noi ne ducem viaga in cadrul unor imite culturale care ne definesc preferintele si obiceiurile alimentare. Asa au stat lucrurile si cu mine. Am crescut intr-o ferma unde laptele era vital pentru existenfa noastra. La scoala ni se spunea ca laptele de vaca ne face oase si dinti uternici, sin&tosi. Era pentru noi hrana perfecta a naturii. in ferma familiei obtineam majoritatea alimentelor, fie din gradina noastra, fie de la animalele din cireada de pe imas. Am fost primul din familia mea care a mers la colegiu. Am studiat medicina preveterinara la Penn State si apoi am. urmat scoala veterinara din cadrul Universitatii din Georgia timp de un an, cand Universitatea Corneli mi-a asigurat o bursa ca sa absolv studiile in, nutrifia animala". M-am transferat acolo si motivat de faptul ca, in loc sa platesc eu, ei aveau sa plateasca taxele mele gcolare. Acolo mi-am luat masteratul. Am fost ultimul student absolvent al profesorului Clive McCay, profesor de la Universitatea Corneli, renumit prin faptul ca a reusit s4 prelungeasca viata sobolanilor hranindu-i cu mai putine alimente ca de obicei. Studiile la Universitatea Corneli in vederea doctoratului au avut in vedere descoperirea unor metode de a face vacile si oile sA creasca mai repede. Am incercat s4 imbunatatesc capacitatea noastra de a produce proteina animala, temelia a ceea ce mi se spunea ca e , nutritia corespunzatoare". Eram pe calea promovarii sanatatii prin sustinerea consumului de multa carne, lapte si oud. Aceasta era 0 consecinta evidenta a propriului meu fel de vietuire la ferma si eram fericit s& stiu cd alimentatia americana era cea mai buna din lume. in acesti ani de formare m-am confruntat permanent cu 0 anume viziune: parerea noastra era c&folosim alimentele cele mai potrivite, bogate in special in proteine de cea mai buna calitate. O bund parte din cariera mea de inceput am petrecut-o lucrand cu doua din cele mai toxice chimicale cunoscute vreodata, dioxina si aflatoxina. La inceput am lucrat la MIT (Massachussets Institute of Technology), unde am avut ca sarcina rezolvarea unei incurcaturi legate de furajele de la gaini. Milioane de pas&ri mureau in fiecare an din cauza unui toxic n necunoscut prezent in hrana lor, iar sarcina mea era de a izola si determina structura acelei substante chimice. Dup doi ani si jumtate am contribuit la descoperirea dioxinei, incontestabil cea mai toxicd substanta chimica descoperita vreodata. Din acel moment respectiva substantia chimica a captat atentia tuturor, in special pentru cd era parte constitutiva a erbicidului 2,4,5-T, sau Agentul Portocaliu, folosit pe atunci pentru a desfrunzi padurile in razboiul din Vietnam. Dupa ce am plecat de la MIT, mi s-a oferit 0 funcfie universitaré la Facultatea din Virginia, unde am inceput sa coordonez asistenta tehnica pentru un proiect national in Filipine, lucrand cu copii malnutriti. O parte a acestui protect consta in investigarea expansiunii neobignuit de mari acancerului de ficat la copiii filipinezi, o boala intalnita de obicei la adulti. Consumul mare de aflatoxina, un mucegai existent in arahide si porumb, banuiam a fi cauza acelei probleme. Aflatoxina a fost definita ca unul dintre cei mai puternici carcinogeni descoperiti vreodata. Timp de zece ani tinta noastra principal in Filipine a fost si imbunatatim alimentatia copiilor malnutriti din randul saracilor, un proiect finantat de Agenfia pentru Dezvoltare Internationala a SU A. in cele din urma, am reusit s4 intemeiem 110 centre de educatie, , prin resurse proprii", pe tot cuprinsul tarii Scopul acestor eforturi in Filipine a fost simplu: si ne asiguram ca acesti copii primesc cat mai multe proteine cu puting. Se considera pe scara larga cd malnutritia la copii in ume se datora lipsei proteinelor, tn special din produse animale. Universitafi si guverne de pretutindeni din lume isiuneau eforturile pentru a ameliora ,,lipsa de proteine" din farile in curs de dezvoltare. in cadrul acestui proiect am adus la lumina un secret bine ascuns. Copiii care beneficiau de o dieta cu cele mai multe proteine erau cei mai predispusi a face cancer deficat! Ei erau copiii din familiile cele mai bogate. Atunci am remarcat raportul unui studiu facut in India cu niste descoperiri relevante, foarte incitante. Cercetatorii indieni studiasera doua grupuri de sobolani. intr-unui din grupuri ei au administrat aflatoxina producitoare de cancer si apoi le-au oferit o dieta alcdtuita din 20% proteina, un nivel apropiat de cel pe care majoritatea dintre noi il consumam in vest. in celalalt grup ei au administrat aceeasi cantitate de aflatoxina, dar dupa aceea i-au hranit cu o dieta compusa din doar 5% proteine. in mod incredibil, fiecare animal care consumase dieta cu 20% proteine avea dovezi ale cancerului de ficat, in timp ce nici unul dintre animalele care avusesera parte de dieta cu 5% proteine nu a facut cancer de ficat. A fost un scor de 100 la 0 care a convins fara dubii c nutrifia este un atu impotriva impotriva carcinogenilor chimici, chiar sia celor mai puternici, in lupta impotriva cancerului. Aceste informatii contraziceau tot ceea ce fusesem invatat pana atunci. Era considerata o erezie a spune ci proteina nu este sanatoasa, cu atat mai mult sé spui ca ea ar putea contribui la aparitia ‘cancerului. Acesta a constituit un moment de rascruce in cariera mea. A investiga o chestiune atat de sensibila asa de timpuriu in cariera mea nu ar fi fost o alegere prea inteleapta. Punerea sub semnul intrebarii a valorii proteinelor gi, in general, a alimentelor de origine animala, ma expunea riscului de a fi etichetat drept eretic, chiar daca ceea ce sustineam trecea testul ,,stiintei adevarate". Sunt tipul de om care nu am urmat niciodata orbeste instructiunile altora. Cand am invatat prima data si man cai inhamati sau s& duc vite la pascut, s4 vanez animale, si pescuiesc in paraul nostru sau sa lucrez la camp, am infeles de la incepu t cd este esential si gandesti tu insuti. Asa trebuie sa fie. In confruntarea cu problemele de fa camp, eu trebuia si m& gandesc ce am de facut in clipa urmatoare, s&gasesc o rezolvare. A fost marea mea sala de cursuri unde am invatat multe, asemeni oricdrui copil crescut intr-o ferma. Acest simfamant de independentaé nu m-a parasit nici in ziua de azi. Asa ca, aflat in fata unei decizii dificile, m-am hotarat sd incep un program de laborator detaliat, care si investigheze rolul nutrifiei, in special al proteinelor, in dezvoltarea canceru lu i. impreuna cu colegii mei, am fost atenti in expunerea ipotezelor, rigurosi in metodologia noastra si conservatori in interpretarea descoperirilor. Am ales sa fac aceste cercetari stiintifice pornind de la temelie, studiind detaliile biochimice ale formarii cancerului. Era important sa intelegem nu doar daca, ci si in ce fel ar putea proteinele si genereze cancerul, A fost cea mai bun’ pornire. espectind cu atentie regulile stiintei adevarate, am putut sa studiez un subiect controversat far a da nastere la raspunsuri de respingere care se ridica de obicei in cazul ideilor radicale. in cele din urmé, aceste studii au devenit generos finanfate timp de douazeci si sapte de ani de cele mai bine vazute si cele mai competitive surse de finanfare (in principal intinatele Nationale de Sanatate (NIH), Societatea Americana pentru studierea Cancerului si Institutul American pentru studierea Cancerului). Apoi rezultatele noastre erau analizate (a doua oar’) in vederea publicarii in multe din cele mai bune reviste stiinfifice. Ceea ce am descoperit a fost gocant. Dietele cu aport scazut de proteine inhibau producerea cancerului de catre aflatoxina, indiferent cat de mult carcinogen era administrat acestor animale. Dupa ce procesul de initiere era realizat complet, dietele cu niveluri scdzute de proteine blocau spectaculos cresterea ulterioara a cancerului. Cu alte cuvinte, efectele producatoare de cancer ale acestei substante chimice puternic cancerigene erau reduse la nesemnificativ printr-o dieta cu aport scdzut de proteine. De fapt, proteinele din dieta s-au dovedit a fi atat de puternice in efectele lor incat noi puteam porni si opri dezvoltarea cancerului pur si simplu modificand nivelul de proteine consumate. Mai mult decat atat, cantitatile de proteine administrate erau cele pe care noi oamenii le consumam de obicei. Nu amfolosit niveluri extraordinare, aga cum este adesea cazul in studiile care se fac cu carcinogenii. Dar aceasta nu e totul. Am descoperit c4 nu toate proteinele aveau acest efect. Care proteind genera cancerul in mod permanent si puternic? Cazeina, care constituie pana la 87% din proteina laptelui de vaca, promova toate stadiile in procesul cancerizairii $i care tip de protein’ nu promova cancer, chiar la un aport ridicat? Proteinele sigure erau cele din plante, in spefa cele din grau si soia. Pe masurdi ce se creiona acest tablou, a inceput s4 puna sub semnul intrebarii, iar apoi sé-mi spulbere unele dintre cele mai indragite convingeri pe care le aveam. Aceste studii pe animale de experiment nu s-au incheiat atunci. Am continuat si am condus cel mai amplu studiu cu privire la dieta, stil de viata si boala care s-a facut vreodata cu subiecti umani in istoria cercetarii biomedicale. Aceasta t 0 acliune comund a Universittii Corneli, Universitatii Oxford sia Academiei Chineze de Medicina Preventiva. New York Times a numit-o ,,Marele Premiu al epider oni Proiectul a luat in studiu un numar foarte mare de boli, factori alimentari si de stil de viata in China rurala si, mai recent, in Taiwan. Cunoscut mai mult sub numele de Studiul China, proiectul a produs in cele din urma mai mult de 8000 de asocieri semnificative din punct de vedere statistic intre diferiti factori alimen tari i boala'. Ceea ce a facut ca acest proiect s& fie cu totul remarcabil a fost faptul ca printre asocierile nenumiarate care sunt relevante in corelafia dieta-boala, au fost multe care au subliniat acelasi lucru: oamenii care consuma cele mai multe alimente de origine animala sufera de cele mai multe boli cronice. Chiar si un aport relativ mic de alimente de origine animala a fost asociat cu efecte adverse. Oamenii care se hrdneau in cea mai mare parte cu alimente de o1 igine vegetala erau cei mai sinatosi si aveau tendinfa de a nu face boli cronice. Aceste rezultate nu au putut fi ignorate. De la studiile experimentale initiale pe animale asupra efectelor proteinelor de origine animala panda la acest studiu uman de proporfii, descoperirile s-au dovedit a fi consecvente.Implicafiile asupra sanatafii ale consumului de nutrienfi de origine animal& sau vegetal erau categoric diferite. Nu puteam sa ma limitez, si nici nu m-am limitat la descoperirile facute prin studiile noastre pe animale sila studiul de anvergura facut pe oameni in China, oricat de impresionante ar fi putut fi acestea. Am cautat studii ale altor cercetatori si clinicieni. Descoperirile acestora s-au dovedit a fi unele din cele mai impresionante descoperiri din ultimii cincizeci de ani Aceste descoperiri - cuprinse in Partea a II-a a volumului - arata ca boala de inima, diabetul si obezitatea pot regresa rintr-o alimentatie séndtoasa. Alte cercetari arata ca diferite forme de cancer, boli datorate imunitatii scdzute, sinatatea oaselor, sanatatea rinichilor, tulburarile de vedere gi cele mintale la varsta inaintata (cum ar fi disfunctia cognitiva si boala Alzheimer) sunt in mod categoric influentate de dieta. $i mai important, dieta care s-a dovedit si de data aceasta in stare s& opreasca si/sau si previna aceste boli este aceeasi diet’, alcatuita din alimente integrale, de origine vegetala, ca cea pe care o dovedisem ca promoveaza o sanatate optima in laboratorul meu de cercetare gi in Studiul China. Descoperirile, concluziile au fost aceleasi. Cu toate acestea, in ciuda puterii informatiilor obfinute, in ciuda sperantei pe care acestea Re le genereaza si in ciuda nevoii urgente dea ‘infelege nuttritia si sinadtatea, oamenii sunt inca in stare de confuzie. Am prieteni cu boli de inima care s-au resemnat si sunt descurajati pentru cA se simt dominati de ceea ce ei considera a fio oals inevitabila. Am vorbit cu femei care sunt atat de ingrozite de cancerul de san incat ar fi gata s4-si extirpe chirurgical sani, chiar si ipe cei ai fiicelor lor, ca si cand aceasta ar fi singura cale de a reduce la minimum riscul. Cu privire la san&tatea lor gi la ceea ce ar putea face pentru a o proteja, am intalnit atat de multi oamenii care au fost aruncafi in tenebrele suferintei, deznadej idii si confuziei. Americanii sunt in stare de confuzie gi va voi spune de ce. Raspunsul, discutat in partea a IV-a, are de-a face cu felul in care informatiile cu privire la sinatate sunt produse si controlate, gi cu cine controleaza aceste activitati. Pentru cd m- am aflat atat de mult timp in spatele scenelor care producinformatiile cu privire la sénatate, am putut vedea ce se petrece cu adevarat acolo si sunt gata s4 spun lumii ce este gresit in sistem. Delimitarile dintre guvern, industrie, stiinta si medicina au devenit neclare. Delimitarile dintre obfinerea unui profit si promovarea sanatatii au devenit, de asemenea, neclare. Problemele cu sistemul nu vin in forma coruptiei de tip Hollywoodian. Ele sunt mult mai subtile, si de aceea cu mult mai periculoase. Urmarea este o cantitate uriasi de dezinformare, pentru care consumatorii americani obignuiti platesc de doua ori. Ei furnizeaza banii prin taxe pentru efectuarea cercetirilor, iar apoi platesc bani pentru ingrijirea s&natatii lor, pentru a-si trata bolile care de fapt pot fi in mare masurA prevenite. Istoria aceasta, pornind de la experienfa mea personala si culrrtinand cu o noua infelegere a nutrifiei gia sinatatii, constituie subiectul acestei carti. Cu gase ani in urmé am organizat si predat la Universitatea Corneli un nou curs optional numit Nutritie vegetariana. A fost primul curs de acest fel in campusul unei universitati americane gi a avut mai mult succes decat mi-as fi putut imagina. Cursul s-a concentrat asupra valorii pentru sanatate a unei alimentatii pe baza de produse vegetale. Dupa ce mi-am petrecut timpul la Institutul Tehnologic din Massachussets si Facultatea din Virginia, revenind la Universitatea Corneli in urma cu 30 de ani, mi-a fost incredinfata sarcina de a integra conceptele si principiile chimiei, biochimiei, fiziologiei si toxicologiei intr- un curs de nutritie de nivel superior. Dupa patru decenii de cercetare stiintifica, educatie si implicare in conceperea de strategii la cele mai inalte niveluri in societatea noastra, simt acum ca pot integra in mod adecvat aceste discipline intr-o prezentare concludenta. Este ceea ce am facut pentru cel mai recent curs al meu. $i mulfi dintre studentii mei imi spun ca vietile lor s-au schimbat in bine spre sfarsitul semestrului. Este ceea ce intenfionez sa fac si pentru dumneavoastra; sper ca si viata dumneavoastra sa se schimbe.PARTEAI STUDIUL CHINAPROBLEME iNTAMPINATE, SOLUTII NECESARE Acela care nu cunoaste mancarurile, cum ar putea intelege bolile omului?" Hipocrate, parintele medicinei (460-357 f.Hr.) Intr-o dimineafa de vis din 1946, cand vara era pe sfargite si toamna isi intra in drepturi, in ferma familiei mele nu puteai auzi decat liniste. Nu auzeai nici huruit de masini, nici zgomot de avioane pe deasupra capului. Doar liniste. Se auzeau, desigur, ciripit de pasarele, mugetul vacilor si, din cand in cand, cntecul cocosilor, dar aceste zgomote nu faccau decat sa completeze linistea. Stand la etajul doi al hambarului nostru, cu usile acelea mari maron, larg deschise, ingAduind soarelui s4 patrunda, eu eram la vremea aceea un baietandru fericit de doisprezece ani. Tocmai terminasem de mancat un mic dejun copios, ca la fara, alcatuit din oua, slinin&, carnafi, cartofi prajifi si suncd alaturi de doua céni zdravene de lapte de vaca integral. Mama mea gatise acea fantastic’ mancare. Mi-am finut pofta in frau de Ia 4.30 dimineafa, cand ma sculasem sa mulg vacile impreuna cu tatal meu Tom si cu fratele meu Jack. Tatal meu, pe atunci in varsta de patruzeci si cinci de ani, statea alaturi de mine la soare in linistea aceea. Deschisese un sac de douazeci si cinci de kg cu samanta de lucerna, desertase toate semintele acelea mici pe podeaua de lemn a hambarului in fata noastra. Apoi a deschis 0 cutie ce continea un praf negru fin. Pudra aceea, ne-a explicat el, erau bacterii ce aveau sa ajute lucerna sa creasc&. Particulele acelea fine aveau sa se ataseze de samnta si s4 devina apoi parte a radacinilor plantei ce urma sacreasc’. Cum nu avea decat doi ani de scoala, tatal meu era mandru cA stia ca bacteriile ajutau lucerna sa converteascd azotul din aer in proteine. Proteinele, ne explica el, erau bune pentru vaci, care aveau, in cele din urma, sa le manance. Aga cd treaba noastra in dimi-neata aceea era de a amesteca bacteriile cu semintele de lucerna inainte de a le sadi. Curios ca intotdeauna, l-am intrebat pe tata de ce se intampla acel lucru gi in ce fel. El a fost bucuros s4-mi explice, iar eu am fost incantat s& ascult explicafiile. Pentru un baiat de ferma acestea erau cunostinfe importante. Saptesprezece ani mai tarziu, in 1963, tatal meu a avut primul lui atac de cord. Avea saizeci si unu de ani. La saptepeci de ani a murit din cauza unui al doilea atac coronarian, fatal de data aceasta. Eram devastat. Tatal meu, care statuse cu mine si cu fratii mei atatea zile in linistea aceea de fara, invatandu-ne lucruri pe care inca le pretuiesc in viata, nu mai cra. Acum, dupa ce au trecut decenii in care am facut studii experimentale asupra dietei si sanatatii, stiu foarte bine cd boala aceea, care mi-a ucis tatal, boala de inima, poate fi prevenita, si chiar poate s& regreseze. Sénatatea vasculara (a arterclor sia inimid) este posibila si fara a apela la chirurgia riscanta pentru viata si fara ajutorul medicamentelor potential letale. Am aflat c& acest lucru se poate realiza simplu, consumand hrana potrivita. Da, hrana pe care o manc&m ne poate schimba viata. Mi- am petrecut anil carierei cercetand si predand, dezlegand misterul sanatatii de care unii au parte iar altii nu, iar acum sunt cu totul convins ca alimentatia este cea care determina in primul rand rezultatul. Aceste informatii nu puteau veni intr- un timp mai potrivit. Sistemul nostru de ingrijire a sinatatii costa prea mult, foarte multi oameni nu au acces la el, nu promoveaza sanatatea si nu previne imbolnavirile. Au fost scrise volume intregi legate de felul in care ar putea fi rezolvata aceasta problema si, cu toate acestea, progresele abia daca se vad. BOLNAVI TOTI? Daca esti un barbat ce traieste in SUA, atunci Societatea Americana impotriva Cancerului iti va spune ca gansele tale dea face cancer sunt de 47%. Daca esti femeie, stai ceva mai bine, ins tot exista probabilitatea de 38% ca sa faci cancer. Procentul deceselor prin cancer este unul din cele mai mari din lume si se tot inrdutateste (graficul 1.1). in ciuda Razboiului impotriva Cancerului ce se duce de treizeci de ani si care a fost masiv finanfat, progresele facute sunt atat de mici Contrar a ceea ce cred mulfi, cancerul nu este un eveniment ce are loc in mod natural. Prin adoptarea unei alimentatii sin&toase si a unui stil de viata sanatos, se pot preveni majoritatea cancerelor in Statele Unite. Batranetea poate fi o perioada linistita si multumita. Graficul 1.1: Procentul deceselor prin cancer (la 100.000 oameni)! 2501 om 1972-1974 1992-1994 Cancerul reprezinta insa doar o parte a tabloului mai mare al bolii si mortii in America. Privind gi in alte directii, vedem ci in general sinatatea este deficitara. De exemplu, devenim cu pasi repezi oamenii cei mai grei de pe pamAnt. Americanii supraponderali depasesc in prezent in mod Graficul 1.2: Procentul populafiei obeze? 1976-1980 1988-1994 1999-2000semnificativ pe aceia care isi pastreaz4 o greutate normala. Asa cum se vede in praficul 1.2, procentul obezitafii a crescut vertiginos in ultimele decenii.? Conform Centrului Nafional pentru Statistici in Sandtate, aproape o treime dintre adultii americani de peste douazeci de ani sunt obezi!? O persoana este considerata obeza atunci cand. greutatea sa este cu peste o treime mai mult decat greutatea normala pe care ar trebui s-o aiba. Tendinte asemanatoare, inspaimant&toare de-a dreptul, au loc la copii, chiar incepand de la varsta de doi ani. Graficul 1.3: Ce inseamna obezitatea (ambele sexe)? inaltime (cm) Greutate in exces (kg) 150 70 155 74 160 79 165 84 170 89 175 95 180 [100 185 105,5 Ins& cancerul si obezitatea nu sunt singurele boli ce arunc& negur& asupra sanatatii americanului. Diabetul a crescut si el in proporfii fara precedent. Unul din 13 americani are acum diabet, iar procentul continua s& creasci. Dacd noi nu acordam atentie importantei alimentatiei, milioane de americani vor continua sa faca diabet si sa sufere consecintele acestuia, adica orbire, amputare de membre, boli cardiovasculare, boli de rinichi si moarte prematura. in ciuda acestui lucru, restaurantele fast-food care servesc alimente deficitare din punct de vedere nutritiv sunt acum prezente aproape in fiecare localitate. Manc&m mai mult ca niciodata* iar graba este prioritara fata de calitate. La fel, petrecem mai mult timp uitandu-ne la TV, jucand jocuri video sau folosindcomputerul si suntem din ce in ce mai putin activi din punct de vedere fizic. Atat diabetul cat si obezitatea sunt doar niste simptome ale unei sinatafi precare in general. Rareori pot fi regasite ca ceva izolat de alte boli si adesea prevestesc alte probleme de sanatate, mai profunde, mai grave, cum ar fi boli de inima, cancer gi atac vascular cerebral. Doua din cele mai inspai- méntatoare statistici araté ci diabetul la persoanele aflate la varsta de 30 de ani a crescut cu 70% in mai putin de zece ani, iar procentul obezilor aproape s-a dublat in ultimii treizeci de ani. Cresterea cu o viteza incredibila a acestor boli ,,semnal" la populafia de varsta tanara spre medie prevesteste 0 catastrofa in ceea ce priveste starea sAnatatii in deceniile care vor urma. Poate deveni o povara insuportabila pentru un sistem de sAnatate care este deja suprasolicitat. Statistici privind diabetul Cregtere procentuala in incident intre 1990 si 1998%: ‘Varsta 30-39 (70%) * Varsta 40-49 (40%) * Varsta 50-59 (31%) Procentul de diabetici care nu sunt constienfi de boala lor®: 34% Consecinfe ale diabetuluié: Boli de inima gi accidente vasculare cerebrale; orbire, boli de rinichi; tulburari ale sistemului nervos; probleme dentare; amputari de membre. Costul economic anual al diabetului?: 98 miliarde USD Totusi ucigasul cel mai ticdlos in cultura noastra nu este obezitatea, diabetul sau cancerul, ci boala de inima. Boala de inima ucide fiecare al treilea dintre americani.Conform celor sustinute de American Heart Association (Asociatia Americana pentru Boli de Inima) peste 60 de milioane de americani sufera in prezent de o anumita forma de boala cardiovasculara, adica hipertensiune arteriala, accident vascular cerebral si boli de inima." $i dum- neavoastra, ca si mine, ati cunoscut desigur pe cineva care a murit de o boala de inima. insa de la data cand a murit tatal meu din cauza unui atac de cord cu peste treizeci de ani in urma, o multime de cunostinte au fost scoase la iveala pentru infelegerea acestei boli. Cea mai spectaculoasa cercetare recenta arata faptul ca boala de inima poate fi prevenita si poate chiar regresa printr-o alimentatie sanatoasa.'° Persoanele care nu pot indeplini activitati fizice obisnuite din cauza unei angine severe, se pot bucura de o viata noua pur gi simplu prin schimbarea alimentafici. Folosindu-ne de aceste informafii cu adevarat revolutionare, putem invinge in mod colectiv cea mai periculoasa boala cu care se confrunta aceasta fara. STAI PUTIN... NOI N-AM VRUT SA SE INTAMPLE ACEST LUCRU! Cum un numéar tot mai mare de americani cad victime ale bolilor cronice, nadajduim ca spitalele gi doctorii nostri s facd tot ce pot pentru a ne ajuta. Din nefericire, atat ziarele, cat si tribunalele sunt pline de relatari si cazuri care ne spun ca ingrijirea necorespunzatoare a pacientilor a devenit regula. Una din vocile cele mai apreciate ce reprezinta comunitatea medicala, Journal of the American Medical Association (Jurnalul Asociatiei Medicale Americane, JAMA) aavut recent un articol semnat de Barbara Starfield, doctor in medicina, care afirma cd eroarea medicului, eroarea in ce priveste medicatia si efectele adverse ale medicamentelor sau actelor chirurgicale ucid in fiecare an 225.400 persoane (tabelul 1.5)". Aceasta face ca sistemul american de ingrijire a sanatatii Tabe;ul 1.4 Cauzele principale ale deceselor Cauza mortii Decese Boli de inima 710.760 Cancere (neoplasme maligne) 553.091 ingrijire medicala” 225.400 ‘Accident vascular cerebral (boli 167.661 cerebrovasculare) Boli cronice respiratorii severe 122,009 Accidente 97.900 Diabet zaharat 69.301 Gripa si pneumonie 65.313, Boala Alzheimer 49.558 Tabelul 1,5-Decese din cauza sandtatii’ temului precar de ingrijire a Numarul de americani ce mor anual din cauza: Erorilor de medicafie" 7.400 Actelor chirurgicale nenecesare" 12.000 Altor erori spitalicesti ce ar putea fi | 20.000 prevenite’ Infecjiilor spitalicesti 80.000 Efectelor adverse ale 106.000 medicamentelor" sd constituie a treia cauzd de moarte in Statele Unite, depasit fiind doar de cancer si bolile de inima (tabelul 1.4)". Ultima si cea mai numeroasa categorie de decese din aceasta grup este alcatuita din pacienti spitalizafi care mordin cauza ,,efectelor nocive, neintentionate si nedorite ale medicamentelor"!5 ce se produc la doze normale. Chiar siin cazul utilizarii de medicamente aprobate si procedee corecte de administrare a medica fiei, peste o suta de mii de persoane mor in fiecare an din cauza reactiilor neintentionate ale »medicamentului" care este administrat pentru a le revigora s&nitatea.5 In parantez fie spus, acelasi raport, care a rezumat si analizat treizeci si noua de studii separate, a scos la iveali c& aproape 7% (unul din cincisprezece) din tofi pacientii spitalizafi au avut 0 reactie adversi grava la medicamentele prescrise, care ,,a necesitat spitalizare, spitalizare prelungita si a avut ca urmare invaliditate sau s-a sfarsit prin moarte" .* Aici este vorba de oameni care au luat medicamentele ce li s- rescris, $i nu sunt incluse zecile de mii de persoane care uferd de pe urma administrarii si utilizarii incorecte a acestor medicamente, Si, de asemenea nu sunt incluse incidentele care au loc ca urmare a efectelor adverse ale unor medicamente care contin inscris pe prospect ,,posibile" efecte adverse, sau cazurile cand medicamentele nu isi indeplinesc obiectivul propus. Cu alte cuvinte, unul din cincisprezece ar trebui privit ca un procent moderat. Daca nutrifia ar fi mai bine inteleasa si daca prevenirea si tratamentele naturale ar fi mai mult acceptate de c&tre comunitatea medicala, nu am mai introduce atat de multe medicamente toxice, potential letale, in corpurile noastre intr- un stadiu avansat de boala. N-am mai cauta cu atata frenezie noi medicamente care sa tempereze simptomele, dar care adesea nu fac nimic pentru a indeparta cauzele fundamentale ale bolilor noastre. Nu ne-am mai cheltui banii pentru cercetarea, patentarea si comercializarea de medicamente vpilule magice" care, cel mai adesea, adauga noi probleme sandtafii noastre. Actualul sistem de ingrijire a sanat&tii nu este la indltimea promisiunilor facute. A sosit timpul s& ne schimbam mentalitatea, si ne indreptim gandirea spre o perspectiva mai larga asupra sanatatii, una care s4 cuprinda intelegerea si utilizarea corespunzatoare a alimentatiei sdnatoase.Cand privesc inapoi la ceea ce am aflat, cat de prematur mor americanii, in ce chinuri, si cat de scump costa totul. UN MORMANT COSTISITOR Noi platim pentru sanatatea noastra mai mult decat oricare alta tara din lume (vezi graficul 1.6). In 1997 am cheltuit peste o mie de miliarde de dolari pentru ingrijirea sanatatii.’” De fapt, costul ,sinat4fii" noastre a urcat atat de mult, iesind de sub control, astfel incat Health Care FinancingAdministration (Administratia ce Finanteaza ingrijirea Sanatatii) a prezis cA in anul 2030 sistemul nostru va ajunge sa coste 16 mii de miliarde de dolari.!” Costurile au lepasit atat de mult inflatia incat noi cheltuim acum unul din fiecare al saptelea dolar pe care il produce economia, pentru ingrijirea sAnatatii (graficul 1.7). Am asistat la o crestere de aproape 300% a cheltuielilor, ca procent din Produsul Intern Brut, in mai putin de patruzeci de ani! Ce se cumpara cu finantele in plus? Genereaza acestea sdnatate? Eu spun ca nu si foarte multi comentatori seriosi sunt de acord cu aceasta. Recent, a fost investigata starea de sinatate a populatiei din 12 tari printre care SUA, Canada, Australia si mai multe {ari vest-europene, pe baza a gaisprezece indicatori ai eficientei ingrijirii sanatafii.” Alte fari cheltuiesc, in medie, doar aproximativ jumatate din cat cheltuiesc SUA pentru ingrijirea snatatii pe cap de locuitor. Nu ar fi logic atunci ca sd ne asteptam ca sistemul nostru sa se situeze mai sus decat al lor? Din nefericire insa, intre aceste doudsprezece tari, sistemul din SUA se afla constant printre ultimii performeri.1! intr-o analiza separata, Organizatia Mondiala a Sanatatii a situat SUA pe locul treizeci si sapte in lume in ceea ce priveste performantele sistemului de ingrijrie a sanatatii.2° Este clar ci sistemul nostru de ingrijire a sanatatii nu este cel mai bun din lume, chiar daca noi Sheltuim, categoric, cei mai multi bani in directia aceasta.Graficul 1.6: Cheltuieli pentru ingrijirea sanatafii pe persoana, USD, in 19977 4000 7242 1 1760 7 UK Coreea Japonia Graficul 1.7: Procent PIB al SUA cheltuit pentru ingrijirea sanatatii” 14. 42 ] ‘ ereaoe 1960 1970 1980 1990 1997 Prea adesea, in SUA, deciziile medicului cu privire la tratament se iau cu gandul mai degraba la bani decat la sindtate. Consecinfele nedefinerii de asigurare de sinatate presupun c& nu au fost niciodat& mai inspaimantatoare ca acum, si aproape 44 de milioane de americani nu sunt asigural Pentru mine este inacceptabil c& noi cheltuim mai i bani pentru ingrijirea sanatatii decat orice alta fara de pe planeta asta, si cu toate acestea avem zeci de milioane de oameni care nu au acces la ingrijiri medicale de baza.Privit din trei perspective: prevalenta bolii, eficacitatea ingrijirii medicale si costurile economice, noi avem un sistem medical profund afectat. Ins eu nu judec aceasta problema intr-un mod simplist, doar relatand niste cifre si statistici. Multi dintre noi am petrecut perioade de timp ingrozitoare in spitale sau sanatorii privind cum cineva drag noua sfarseste rapus de boala, Poate chiar voi insiva ati fost pacienti si stifi pe proprie piele cat de deficitar functioneaza adesea acest sistem. Nu este paradoxal ca sistemul care se asteapta s ne vindece, prea adesea ne face rau? ACTIONAND PENTRU A DIMINUA CONFUZIA Poporul american trebuie si cunoasca adevarul. Oamenii trebuie sa stie ce am descoperit noi prin cercetarile facute. Oamenii trebuie sa stie de ce suntem bolnavi fara sa fie nevoie, de ce atat de multi dintre noi mor de timpuriu in ciuda miliardelor pe care le cheltuim pe cercetare. Ironia consta in faptul ca solufia este simpla si necostisitoare. Raspunsul la criza sanatatii americanului este hrana pe care fiecare dintre noi alegem s& o punem in gura noastra in fiecare zi. Da, este asa de simplu precum vedeti. Desi majoritatea dintre noi socotim c4 suntem bine informati in ce priveste nutritia, adevarul este cA nu suntem. Tendinta noastra este s4 incercam diete care de care mai capricioase, mai excentrice. Desconsideram grasimile saturate, untul sau carbohidratii, iar apoi luam suplimente cu vitamina E, calciu, aspirina sau zinc, si ne concentram energiile si eforturile spre componente nutritive pe care le consideram super remedii, ca si cum acest lucru ar descdtusa secretele sAnatafii, Mult prea adesea imaginatia depaseste in importanja faptele reale. Poate va amintiti mania dictei pe baz& de proteine ce a cuprins fara in ultima parte a anilor 70. Promisiunea era ca puteai pierde in greutate inlocuind méancarea cu un amestec de proteine. La foarte scurt timp, aproape 60 de femei au murit din cauza acestei diete. Mai recent, milioane de persoane au adoptat diete bogate inproteine, bogate in grasimi, pe baza unor carti de felul Dr. Atkins New Diet Revolution (Noua revolutie in diet& a dr. Atkins), Protein Power (Puterea proteinelor) si The South Beach Diet (Dieta plajei de sud). Exista tot mai multe dovezi c4 aceste diete maniace moderne, pe baza de proteine, continua s& genereze multe probleme de sanatate, foarte periculoase. Ceea ce nu cunoastem - ceea ce nu intelegem -in ceea ce priveste nutritia, ne poate face rau. M-am luptat cu aceast& confuzie publics mai mult de doua decenii. in 1988 am fost invitat in fata Comitetului de Afaceri Guvernamentale al Senatului SUA, prezidat de senatorul John Glenn, sa imi expun punctul de vedere legat de confuzia publica in privinta dietei si nutritiei. Dupa ce am examinat aceasta chestiune, inainte si dupa acea m&rturie pe care am dat-o acolo, pot declara cu toat& convingerea cS una din cauzele majore ale confuziei este aceasta: mult prea adesea noi, oamenii de stiinta, ne concentram asupra detaliilor in timp ce ignoram contextul mai larg. De exemplu, ne indreptam eforturile si sperantele asupra unui singur nutrient, fie c& este vorba de vitamina A pentru a preveni cancerul, sau vitamina E pentru a preveni atacul de cord. Noi suprasimplificam si desconsideram infinita complexitate a naturii. Adesea, investigarea minutioasa a particulelor bio- chimice din alimente si incercarea de a extrapola concluzii la scara mai larga cu privire la dieta si sinatate conduc la rezultate contradictorii. lar rezultatele contra-dictorii duc la confuzie in lumea stiinfificd sia celor ce fac politicile, precum si la un public din ce in ce mai confuz. O ALTFEL DE RETETA MEDICALA Majoritatea autorilor de best-sellers in ,,nutrifie" pretind cA sunt cercet&tori, insi eu nu sunt convins c& ,,cercetarea" lor are in vedere o experimentare originala, desfasurata cu profesionalism. Adica, ei nu au proiectat si nu au condus studii care s& fie urmarite de colegi cercet&tori stiintifici. Ei nupublica, sau publica foarte putin, in reviste corectate din punct de vedere stiintific de colegi de-ai lor, de acelasi rang cu ei; in realitate nu au educatie oficiala in stiinta nutritiei; ei nu apartin unor societati profesionale de cercetare; ei nu au fost, Ja randul lor, revizori stiintifici ai unor colegi de-ai lor de acelasi rang cu ei. Cu toate acestea, adesea ei dezvolta proiecte si produse foarte rentabile, care le aduc multi bani in buzunare, in timp ce lasa cititorul cu o moda alimentara efemera si nefolositoare. Daca va sunt familiare cartile de ,,sanatate" de la magazinul din colt, cu siguranfa ca afi auzit de Dr. Atkins New Diet Revolution (Noua revolutie in dieta a dr. Atkins), The South Beach Diet (Dieta plajei de sud), Sugar Busters (Senzatie in privinta zaharului), The Zone or Eat Rightfor Your Type (Zona sau Man4nca in funcfie de tipul tau). Aceste c&rfi au facut informatiile despre s&ndtate cat mai confuze, mai dificile de inteles gi, in final nesigure si lunecoase. Daca nu esti obosit, constipat sau lihnit de foame in urma acestor planuri rapide, capul tau este amefit dupa ce ai tot numarat calorii si ai masurat grame de carbohi-drati, proteine gi grasimi. Care e problema reali, de fapt? Grasimile? Hidratii de carbon? Care este procentul de nutrienti care te va face s& slabesti cel mai mult? Sunt legumele crucifere bune pentru grupa mea sanguina? Sunt bune suplimentele pe care le iau? Cat de multa vitamina C am nevoie zilnic? Cum stau cu cetonele? De cate grame de proteine am nevoie? Afi prins ideea. Aici nu este vorba de sanatate. Acestea sunt diete de dragul modei, care preiau ceea ce este cel mai rau in medicina, stiinta si canalele media populare. Daca te intereseaza doar un meniu pentru doua saptaméani, ca sa slabesti, atunci aceasta carte nu este pentru tine. Eu fac apel la inteligenfa ta, nu la capacitatea ta de aurma 0 refeté sau un meniu. Eu doresc sa iti ofer 0 cale mai profunda si mai benefic& de a- fi privi snatatea. Am o refetd medicala cu rezultate maxime in ceea ce priveste sanatatea, care este simpla, usor de urmat si ofer4 mai multe beneficii decat orice medicamente sau interventii chirurgicale, si nu are nici un fel de efecte secundare. Aceasta recomandare nu e doar un meniu; nu necesit’ diagrame cu cantitafi zilnice sau numéararea de calorii; si nu a fost conceputa pentru a sluji intereselor mele financiare. Si, cel mai important, dovezile care o sustin sunt coplesitoare. Ea consta in schimbarea felului in care te alimentezi si sandtatea extraordinara care va urma. Asadar, care este reteta mea in vederea unei snatati mai bune? Pe scurt, este vorba despre afirmarea multiplelor beneficii obinute prin folosirea unei alimentafii de origine vegetal, si evidentierea pericolelor pentru sanatate, insuficient constientizate, ce provin din folosirea unor alimente de origine animala, incluzand toate tipurile de carne, produse lactate si ou’. Nu am pornit de la idei preconcepute, filozofice sau de alta natura, pentru a dovedi valoarea dietei de origine vegetal. Am inceput tocmai la capatul opus al spectrului: ca fermier, mare iubitor de carne gi lactate in viata mea personala, sica un om de stiinta din interiorul ,sistemului" in viata mea profesionala. Obisnuiam chiar si deplang vederile vegetarienilor in timp ce predam studenfilor biochimie nutritionala. Unicul meu interes din prezent este acela de a explica temelia stiintificd pentru vederile mele in modul cel mai clar cu putinta. Schimbarea obiceiurilor alimentare are loc, si acestea sunt menfinute, numai atunci cand oamenii cred dovezile si experimenteaza beneficiile. Oamenii decid ce sa méandance din multe motive, considerentele privind sanatatea lor reprezentand doar unul dintre ele. Intentia mea este de a prezenta doar dovezile stiintifice intr-o forma care s& poata fi inteleasa. Restul depinde de dumneavoastra. Baza stiintifica pentru vederile mele este in mare parte pragmatica, obtinuta prin observatie si evaluare. Nu este iluzorie, ipoteticd sau anecdotica; ea rezulta din descoperi provenite din cercetari stiinifice legitime. Este un tip de stiinta sustinut la origine acum 2400 de ani de parintele medicinei,Hipocrate, care a spus: ,,Exista, intr-adevar, doua lucruri: s& stii si sA crezi cd sti. A sti inseamna stiinta. A crede cA stii este ignoranfa". Planul meu este sa va arat ceea ce am ajuns sa stiu. Multe din dovezile mele provin din studii asupra oamenilor facute de mine insumi, de studentii si colegii din grupul meu de cercetare. Aceste studii au fost diverse atat ca proiect, cat si ca scop. Ele au cuprins investigarea cancerului de ficat la copii din Filipine si consumul de catre acestia a unei toxine de mucegai, aflatoxina?3; un program national ce avea in vedere centre de nutritie pentru copiii prescolari malnutrifi din Filipine4; un studiu asupra factorilor alimentari care afecteaza densitatea osoasa si osteoporoza efectuat pe 800 de femei din China®*'?’; un studiu asupra biomarkerilor care caracterizeaza aparitia cancerului de san?89; si un studiu national, vast, al factorilor alimentari i de stil de viata asociati cu mortalitatea determinata de diferite boli, efectuat in 170 de sate din China continentala si Taiwan (cunoscut in general ca The China Study - Studiul China) .30"3 Aceste studii, foarte diverse ca scop, s-au ocupat de boli despre care se considera ca sunt legate de variate obiceiuri alimentare, oferind astfel posibilitatea de a investiga relatia dintre alimentatie si boala in mod cuprinzator. Studiul China, pe care l-am condus personal, a inceput in 1983 si este inca in desfasurare. Pe langa aceste studii facute asupra oamenilor, am continuat un program de cercetare de laborator pe perioada a douazeci si sapte de ani, efectuand studii pe animale de laborator. incepute la sfarsitul anilor '60, aceste cercetari finantate de Institutele Nationale pentru Sanatate au investigat in profunzime legatura dintre alimentatie gi cancer. Descoperirile noastre, care au fost publicate in reviste de cea mai inalta calitate stiintificd, au adus in discutie mecanismele fundamentale de producere a cancerului. Cand toate acestea au fost zise si facute, colegii mei si cu mine am fost onorati primind un total de saptezeci si patru de ani de finantare subventionata. Cu alte cuvinte, deoarece noi desfaguram mai mult decat un singur program de cercetare in acelasi timp, impreuna am adunat echivalentul a saptezeci si patru de ani de cercetare subventionata in mai putin detreizeci si cinci de ani. in cadrul acestor cercetari, eu am fost autorul sau coautorul a peste 350 de articole stiintifice. Mie, studenfilor si colegilor mei, ne-au fost acordate numeroase premii pentru aceasta lunga serie de studii si publicatii. Ele au cuprins, printre altele, premiul din 1998 al Institutului American de Cercetare asupra Cancerului ,,ca recunoastere a unei activit&ti remarcabile prin importanfa realizarilor in cercetarea stiintifica... in dieta, nutritie si cancer", un premiu din 1998 al revistei Seif (Sinele) ca find intre ,Primii 25 care au influenfat alimentatia" si premiul din 2004, Burton Kallman Scientific, oferit de Asociatia pentru Nutritie si Alimente Naturale. Mai mult decat atat, invitafii de a conferentia la institutii de cercetare si medicale din peste 40 de state si multe tari strdine au atestat interesul manifestat pentru aceste descoperiri din partea comunitatilor profesionale. Prezenta mea in fata unor comitete din cadrul congresului sau comitete federale si agentii ale statului au indicat de asemenea un interes public substantial fata de descoperirile noastre. Printre activitatile publice amintim interviuri in programul McNeil- Lehrer News Hour, in cel putin alte douazeci si cinci de programe TV, relatari in forma unor scurte rezumate in USA Today, The New York Times si Saturday Evening Post, si numeroase documentare TV pentru care s-a facut multa publicitate. PROMISIUNEA PENTRU VIITOR Prin toate acestea, am ajuns s& imi dau seama c& beneficiile unei alimentatii de origine vegetal sunt cu mult mai diverse si mai impresionante decat ale oricdrui medicament sau act chirurgical folosit in practica medical. Bolile de inima, cancerele, diabetul, accidentele vasculare cerebrale, artritele, cataractele, boala Alzheimer, impotenta si tot felul de alte boli cronice pot fi in mare masur prevenite. Aceste boli, care survin o data cu imbatranirea si degenerarea fesuturilor, ne ucid pe majoritatea dintre noi inainte de vreme.Pe langa aceasta, exista astézi dovezi impresionante care arata ca bolile de inima in stare avansata, cancerele relativ avansate de anumite tipuri, diabetul si cateva alte boli degenerative pot regresa prin alimentatie. imi aduc aminte, de exemplu, cand superiorii mei au acceptat sovaitor dovezile ca nutritia este in stare s{ previna boala de inima, dar au negat cu vehemenfa capacitatea acesteia de a face ca o asemenea boala s& regreseze cand este deja in stare avansata. insi dovezile nu mai pot fi ignorate. Aceia dintre oamenii de stiinta si medicii care isi inchid mintea fata de aceasta idee sunt mai mult decat incpafanati; ei sunt iresponsabili. nul din cele mai captivante beneficii ale alimentatiei snatoase este prevenirea bolilor despre care se credea cd au cauze genetice. Acum noi stim ci putem evita in mare masurd aceste boli ,, genetice" chiar dacd avem gena (sau gencle) care poarta responsabilitatea pentru boala. insa finanfarea cercetarilor genetice continua s4 creasca vertiginos cu speranta cA anumite gene specifice sunt responsabile pentru anumite boli, in speranja ca vom fi in stare, cumva, s& ,,scoatem din circuit" aceste gene ameninfatoare. Programe de PR ale unor companii de medicamente prescriu acum un viitor in care fiecare dintre noi va detine un card personal care va cataloga toate genele noastre bune si rele. Utilizand acest card, dupa parerea lor, vom merge la doctor iar acesta ne va prescrie 0 singura pilula care s4 ne suprime genele rele. Am convingerea ferma ca aceste minuni nu se vor intampla niciodata, sau, daca vor fi incercate, ele vor avea consecinte grave, neintentionate. Nutrirea unor astfel de vise futuriste, halucinante, estompeaza solutiile pe care ni le putem permite, pentru sanatatea noastra: solutii bazate pe o alimentatie potrivita. Eu am demonstrat in laboratorul meu, pe animale de experiment, cd dezvoltarea cancerului poate fi pornita si oprita prin nutrifie, in ciuda unor predispozitii genetice foarte puternice. Noi am studiat aceste efecte foarte in detaliu si am publicat descoperirile noastre in cele mai bune reviste stiintifice. Asa cum veti vedea mai tarziu, aceste descoperiri sunt cu totul surprinzatoare, si aceleasi efecte au fost indicate iar si iar la oameni.A te hrani corespunzator nu doar ca previne boala, dar si genereaza sanatate si un simfamant de bine, atat fizic cat si mintal. Cativa atleti de clasa, cum ar fi alergatorul Dave Scott, starurile de pista Cari Lewis $i Edwin Moses, marea tenismena Martina Navratilova, campionul mondial la lupte Chris Campbell (nu mi-e ruda) si maratonista de 68 de ani Ruth Heindrich au descoperit ca printr-o alimentatie sdrac in grasimi, de origine vegetal’, au fost condusi in mod semnificativ spre performanta. in laborator, am hranit sobolani de experiment cu o dieta similara alimentatiei americanului de rand bogata in proteine animale - si i-am comparat apoi cu alti sobolani pe care i-am hrnit cu o diet& s&rac& in proteine de origine animal8. Ghiciti ce s-a intamplat cand ambele grupe de gobolani au avut ocazia si urce pe rofile dispozitivului de testare? Cei hranifi cu o dieta saraca in proteine de origine animala au reusit cu mult mai mult si nu au fost asa de obositi in comparatie cu cei cu o dieta asemAnatoare noua. Acelasi efect a fost observat si de acesti atleti campioni. Astfel de lucruri nu ar trebui sa constituie vesti noi pentru sistemul medical. Cu un secol in urma, profesorul Russell Chittenden, un renumit cercetator in nutritie de Ia Scoala Medicala a Universitafii Yale, a investigat daca folosirea unei diete cu alimente de origine vegetala afecteaza capacitatile fizice ale studentilor.*4"" El impreuna cu cativa studenti din facultate s-au hranit cu o alimentatie de origine vegetala si apoi si-au testat performanta fizic’. Au obtinut aceleasi rezultate ca si noi cu sobolanii nostri, aproape un. secol mai tarziu - si acestea au fost la fel de spectaculoase. Apoi mai este si problema dependentei noastre excesive de medicamente si chirurgie pentru a ne pastra sanatatea. in cea mai simpla forma, o alimentatie séndtoasa va indeparta in mare masura costurile enorme ale folosirii medicamentelor, si de asemenea va preveni efectele lor secundare. Putini oameni vor mai trebui si duca o batalie indelungata, costisitoare cu bolile cronice in spitale, in ultimii lor ani de viata. Costurile pentru ingrijirea sinatatii vor sc4dea, iar greselile medicale vor descreste la fel ca gi decesele premature. in esenta,sistemul nostru de ingrijire a sanatatii va proteja si promova in cele din urma sanatatea noastra, aga cum fi este menirea. {NCEPUTURI SIMPLE Privind inapoi, m& gandesc adesea la viata de la fermi si la cdile multiple in care ea mi-a modelat gandirea. Familia mea era cufundata in natura tot timpul. Vara, de la rdsaritul soarelui pana la apusul lui eram afara sddind si culegand recolta si avand grij de animale. Mama mea avea cea mai grozava gridina din acea parte a tari si muncea din greu, zi de zi, pentru a hrani bine familia cu mancare proaspata, produsa in intregime in ferma noastra. Calatoria pe care am facut-o a fost uluitoare, va asigur. Eram continuu surprins de cea ce descopeream. Mi-as dori mult ca familia mea si mulfi din jurul nostru sa fi putut beneficia atunci, la jumatatea secolului XX, de informatiile pe care noi le avem acum cu privire la alimentatie si sanatate. Daca le-am fi avut, tatal meu si-ar fi putut preveni boala de inima, sau poate chiar sa o faca sa regreseze. El l-ar fi putut vedea pe fiul meu cel mic, care ii poarta numele si care este colaboratorul meu la aceasta carte. El ar fi putut trai mai multi ani si beneficia de o viata de o calitate mai buna. Calatoria mea in stiinfa in cursul ultimilor 40 de ani m-a convins ci acum este mai urgent ca niciodata s& aratam oamenilor felul in care pot evita aceste tragedii. Dovezile stiintifice exista gi trebuie facute cunoscute. Nu putem lasa aceasta stare de lucruri s4 continue fara a fi contestata, asistand cum cei dragi ai nostri sufera gratuit. Este timpul si lum pozitic, s4 punem capit acestei stari existente gi sA devenim responsabili in ce priveste sanatatea noastra.2 UN TEMPLU AL PROTEINELOR intreaga mea cariera profesionala in cercetarea biomedicala s-a concentrat asupra proteinelor. Ca o lesa invizibila, proteinele ma ancorau pe oriunde ma duceam, de la studiile de baza din laborator pana la programele practice de hranire a copiilor malnutrifi din Filipine, si pana in camerele de consiliu ale guvernului unde se puneau Ia cale politicile noastre nafionale cu privire la sanatate. Proteinele, adesea tratate cu o consideratie neintrecuta, constituie firul comun ce face legdtura intre cunostintele trecute si prezente cu privire la nutritie. Povestea proteinelor tine in parte de stiing&, in parte de cultura, dar contine gi suficienté mitologie. imi amintesc cuvintele lui Goethe, pentru prima data aduse in atentia mea de c&tre prietenul meu Howard Lyman, un conferenfiar proeminent, autor si el, si fost proprietar al unei ferme de vite: Ne pricepem de minune sa ascundem acele lucruri care se afla cel mai la vedere". Nimic nu a fost atat de bine tainuit ca povestea nerostit& a proteinelor. Direct sau indirect, doctrina care inconjoara proteinele dezaproba, aduce reprosuri si caliuzeste aproape fiecare gand pe care il avem in cercetarea biomedicala. Inca de la descoperirea, in anul 1839, a acestor particule chimice ce contin azot, de catre chimistul olandez Gerhard Mulder, proteinele au fost considerate ca fiind cele mai sacre dintre tofi nutrienfii. Cuvantul proteina provine din cuvantul grecesc proteios, care inseamna ,, de prima importan{a". In secolul al xlx-lea cuvantul proteina era sinonim cu carne si aceasta conexiune ne-a urmarit mai bine de o suta de ani. Multi oameni pun inca semnul egal intre proteine si hrana de origine animala. Daca ar fi s4 spuneti primul cuvant care va vine in minte atunci cand rostiti cuvantul proteine, e posibil saspunefi carne de vaca. Daca ati facut-o, nu sunteti singura persoana. fn ceea ce priveste multe din intrebarile de baza cu privire la proteine, domneste confuzi * Care sunt sursele potrivite de proteine? * Cate proteine ar trebui si consumam? * Sunt proteinele de origine vegetal la fel de bune ca cele de origine animala? + Este necesar s4 combinam anumite alimente de origine vegetala pentru a obtine proteine complete? + Este recomandat sa ludm proteine sub forma de pulbere sau suplimente cu aminoacizi, in special cand este vorba de cineva care face miscare fizicd viguroasa sau sport? * Cine vrea sa aib’ muschi puternici trebuie sa ia suplimente proteice? * Unele proteine sunt considerate de calitate buna, altele de calitate mai slaba; ce inseamna aceasta? * Dince obtin vegetarienii proteinele? * Copiii vegetarieni pot creste corespunzator si fara aport de proteine de origine animala? La baza multora din aceste intrebari si preocupari comune sta convingerea urmatoare: carnea este protein, iar proteina este carne. Aceasta convingere provine din faptul ca 7sufletul" alimentelor de origine animala este proteina. Din multe produse de carne sau produse lactate putem indeparta rasimea, ins& ceea ce ramane este tot carne si produse lactate. ‘acem acest lucru mereu, $i ceea ce avem este 0 carne cat mai macré si lapte smantanit. ins daca indepartm proteinele din alimentele de origine animal, nu ne rémane nimic care si semene cu originalul. O fleica neproteica, de pilda, ar fi doar 0 baltoaca de apa, grasime si o cantitate mica de vitamine si minerale. Cine ar manca asa ceva? Pe scurt, dacd vrem ca un aliment si fie recunoscut ca aliment de origine animala, atunci el trebuie si contina proteine. Proteinele constituie elementul de baza al alimentelor de origine animala.Primii savanti, cum ar fi Cari Voit (1831-1908), un renumit cercetaétor german, au fost promotori fideli ai proteinelor. Voit a descoperit ci ,omul" are nevoie de doar 48,5 g pe zi, insd cu toate acestea el a recomandat o cantitate foarte mare, si anume de 118 grame pe zi, din cauza influenfelor culturale ale vremii. Proteina insemna carne, si toata lumea aspira la a avea carne pe masa, asa cum noi aspirdm sa avem case mai mari si masini mai rapide. Voit a intuit c& nu pofi avea prea mult dintr-un lucru bun. Voit a continuat sa fie mentorul mai multor cercetatori renumifi de la inceputul secolului XX, printre care Max Rubner (1854-1932) si W. O. Atwater (a 844-1907). Amandoi acesti studenti au urmat sfaturile profeso rului lor. Rubner a afirmat c& aportul de proteine, adic’ de carne, constituia un simbol al civilizatiei in sine: ,,o portie mare de proteine este dreptul unui om civilizat". Atwater a mers mai departe si a organizat primul laborator de nutritie din cadrul Departamentului pentru Agricultura al Statelor Unite (USDA). Ca director al USDA, el a recomandat 125 grame pe zi (acum sunt recomandate doar 55 grame pe zi). Mai tarziu vom vedea cat de important a fost acest precedent pentru aceasta agentie guvernamentala. O influent& culturalé a ajuns sa fie puternic aparat’. Dacd erai civilizat, maneai multe proteine. Daca erai bogat, maneai carne, iar daca erai sarac maneai in principal alimente vegetale, cum ar fi cartofii si painea. Clasele de jos erau considerate de unii ca fiind lenese si neputincioase din cauza c& nu mancau suficienté came, adica proteina. Elitismul si aroganta dominau in mare parte domeniul nutrit: inceputurile sale in secolul al XIX-lea. intregul concept, cu cat mai mult cu atat mai bine, mai civilizat si poate chiar si mai spiritual, patrundea in aproape fiecare gand cu referire la proteine. Major McCay, un renumit medic englez de la inceputul secolului XX, ne-a oferit unul din cele mai nefericite spectacole in cadrul acestei istorii. Medicul McCay se afla in India anului 1912, pe cand aceasta era 0 colonie engleza, pentru a identifica barbati buni luptatori din triburile indiene. Printre alte lucruri,el sustinea cé oamenii care consumau mai putine proteine erau ,,Slabi din punct de vedere fizic si cd 0 lipsd evidenta de barbatie era tot ceea ce se putea astepta de la ei". INSISTENTA/URGENTA iN VEDEREA CALITATII Proteinele, grasimile, hidrafii de carbon gi alcoolul furnizeaza practic toate caloriile pe care le consumam. Grasimile, hidratii de carbon gi proteinele, ca macronutrienti, constituie cea mai mare parte a hranei, pe langa apa, restul fiind cantitati foarte mici de vitamine si minerale, ce constituie micronutrienti. Cantitatile de /mcronutrienti necesare pentru o s&natate optima sunt minuscule (miligrame pana la micrograme). Proteinele, cele mai sacre dintre tofi nutrienfii, sunt componente vitale pentru organismul nostru si exist in sute de mii de variante. Ele functioneaza ca enzime, hormoni, fesut structural si molecule de transport iar toate acestea fac ca viata sa fie posibila. Proteinele sunt alcatuite ca lanturi de sute gi mii de aminoacizi care, la randul lor, sunt de cincisprezece pana la douazeci de tipuri, in functie de felul cum sunt socotiti. Proteinele se uzeaza in mod regulat si trebuie sa fie inlocuite. Acest lucru se realizeaz4 consumand alimente care contin proteine. Cand sunt digerate, aceste proteine ofera o noua aprovizionare cu caramizi - aminoacizi, ce vor fi utilizate in producerea de proteine noi, inlocuitoare a celor uzate. Se spune c& proteinele din diferite alimente au calitati diferite, in functie de felul in care furnizeaz& aminoacizii necesari utilizati pentru a inlocui proteinele din organismul nostru. Acest proces de dezasamblare si reasamblare a aminoacizilor din proteine este ca si cand cineva ne-ar da un sir de margele multicolore pentru a inlocui un vechi sir de rgele pe care |-am pierdut. Totusi, margelele colorate din seul nostru nu se afla in aceeagi ordine ca in cel pe care l-am pierdut. Asa ca rupem sirul si adundm margelele. Apoi reconstruim sirul nostru astfel ca margelele colorate sa fie in aceeasi ordine ca in cel pe care l-am \ prerdut. Dar, daca ne lipsese, de exemplu, margelele de culoare albastra, refacereanoului sir este incetinita sau chiar oprita pana cand facem rost de margele albastre. La fel stau lucrurile si atunci cand trebuie refacute noi fesuturi din proteine care sA corespunda cu proteinele noastre care s-au uzat. Aproximativ opt aminoacizi (,,margele colorate") care sunt necesari pentru a alcatui proteinele din fesuturile noastre trebuie furnizafi prin hrana pe care o consumam. Fi sunt numifi ,esentiali" fiindcd organismul nostru nu fi poate produce. Dac, la fel ca in cazul cu sirul nostru de margele, din hrana noastra lipseste chiar si numai unul din acesti opt aminoacizi ,,esentiali", atunci sinteza de noi proteine va fi incetinita sau oprita. Aici intervine ideea de calitate a proteinelor. Proteinele alimentare de cea mai inalta calitate sunt acelea care, foarte simplu, furnizeaza in procesul digestici felurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi necesari pentru a sintetiza in mod eficient noile noastre proteine tisulare. Acesta este sensul adevarat al cuvantului ,,calitate" - si anume capacitatea proteinelor din alimente de a furniza tipurile si cantitatile corespunzatoare de aminoacizi pentru a produce noi proteine in organismul nostru. Ghiciti oare ce alimente am putea manca, alimente care s& furnizeze in modul cel mai eficient céramizile pentru inlocuirea proteinelor noastre? Raspunsul este: carnea umané. Proteina acesteia are cantitatea corespunzatoare de aminoacizi necesari. Dar, cum semenii nostri nu sunt de mancat, recurgem la urmatoarelele ,,cele mai bune proteine", consumand proteine animale. Proteinele animale sunt foarte asemanatoare proteinelor noastre deoarece, in majoritate, ele au cantitatile potrivite din aminoacizii necesari. Aceste proteine pot fi utilizate foarte eficient si de aceea sunt numite de ,,bund calitate". Dintre alimentele de origine animala, proteinele din lapte si oud reprezinta cei mai buni aminoacizi care se potrivesc cu proteinele noastre, si sunt astfel considerate de cea mai buna calitate. in timp ce proteinele vegetale ,,de calitate mai slaba" s-ar putea sa fie deficitare intr-unui sau mai multi din aminoacizii esentiali, acestea fi contin pe toti.Conceptul referitor la calitate se refera cu adevarat la eficienta cu care proteinele din alimente sunt utilizate pentru a promova cresterea. Acest lucru ar fi in ordine daca cea mai mare eficienfa ar insemna gi cea mai bund stare de sanatate, insa lucrurile nu stau asa, si iaté de ce termeni ca eficienta si calitate sunt ingelatori. De fapt, ca sa va faceti o idee de ceea ce urmeaza, existA un munte de studii captivante care demonstreaza ca proteinele vegetale ,,de slaba calitate", care lucreaza o sinteza lenta dar sigura si constanta a noilor proteine, constituie cel mai sdnatos tip de proteine. Cele lente dar constante castig& cursa. Calitatea proteinelor aflate intr-un anumit aliment este evaluat prin viteza cu care cresc animalele care le consuma. Unele alimente, si anume cele de origine animal, se impun printr-un raport si o valoare foarte mare a eficienfei proteice. Aceast& concentrare asupra eficientei in ceea ce priveste cresterea organismului, ca gi cand ar fi vorba de o bund sanatate, incurajeaz4 consumul de proteine de cea mai buna ,calitate". Aga cum v-ar spune orice comerciant, un produs promovat ca avand o buna calitate castiga imediat increderea clientilor. Timp de mai bine de 100 de ani am fost sclavii acestui limbaj ingelator si adeseori am ajuns sa gandim in mod nefericit cA mai multa calitate inseamna mai multa sanatate. Baza pentru acest concept de calitate a proteinelor nu a fost bine cunoscuta de catre public, insd impactul sau a fost si este inca foarte mare. De pilda, oamenii care se hotarasc s foloseasca o alimentatie vegetariana intreaba adesea, chiar si in zilele noastre: ,, De unde imi obtin proteinele?" ca si cand plantele nu ar avea proteine. Chiar daca se stie ci plantele contin proteine, exista inca ingrijorare cu privire la calitatea acestora, care este perceputa ca fiind slaba. Aceasta i-a facut pe oameni sa creada ca ei trebuie si combine in mod meticulos proteine din diferite surse vegetale la fiecare masa, ca astfel si se compenseze deficitul de aminoacizi al celorlalte. Aceasta este totusi o exagerare. in prezent se cunoaste ca prin sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obtine toti aminoacizii esenfiali din varietatea naturala de proteine vegetale pe care le avem in fiecare zi. Nu este nevoie s& manc&m cantit&ti mai mari de proteine vegetale sau s&planificam in mod meticulos fiecare masa. Din nefericire insa, conceptul existent legat de calitatea proteinelor a finut in umbra in mare masura aceste informatii. LIPSA PROTEINELOR Cea mai importanta problema in nutrifie si agricultura in perioada de inceput a carierei mele era gasirea cailor pentru cresterea consumului de proteine, avand certitudinea ci sunt de cea mai buna calitate posibila, impreuna cu colegii mei, tofi credeam in aceasta finté comuna. De cand ma aflam la ferma si pana cand mi-am absolvit studiile, am acceptat aceasta virtuala reverenfa fat de proteine. Din copilarie imi amintesc cA furajele cele mai scumpe pentru animale erau suplimentele proteice cu care ne hraneam vitele si porcii. Apoi, dup& absolvire, am petrecut trei ani (1958-1961) facand studii in vederea doctoratului, prin care am incercat s4 imbunatafesc aportul de proteine de calitate bund, crescand vitele si oile cat mai eficient pentru a putea consuma cat mai mult din ele." In toata perioada aceea, de incheiere a studiilor, aveam convingerea profunda ci promovarea proteinelor de calitate buna, cum sunt cele de origine animala, constituia o sarcina foarte importanta. Studiile mele din perioada absolvirii, desi citate de cateva ori in urmatorul deceniu, constituiau doar o mica parte din cadrul unor eforturi mult mai vaste facute de alte grupuri de cercetatori cu scopul de a aborda situatii din intreaga lume unde proteinele ocupau locul central. in anii 1960 si 1970 aveam s& aud tot mai des despre asa-zisa ,lipsa a proteinelor" din tarile in curs de dezvoltare.* Conceptul acesta de , lipsa a proteinelor" stipula ca foametea din lume gi malnutritia existentd la copii din lumea a treia erau urmarea faptului c nu aveau suficiente proteine in alimentatie, in special din cele de calitate buna (adic animale).!'+" Conform acestui punct de vedere, celor din lumea a treia le lipseau in special proteine de ,,calitate buna’ sau proteine de origine animal. Au inceput sa se faca pestetot proiecte pentru a aborda aceasta problema a ,,lipsei proteinelor". Un profesor de renume de la MIT impreuna cu colegul lui mai tanar au ajuns la concluzia, in 1976, ca ,,un aport corespunzator de proteine constituie aspectul central al problemei alimentatiei in lume" si, mai departe, ca, ,dacd nu sunt (suplimentate)... cu cantitati modeste de lapte, oud, carne sau peste, dietele predominant pe baza de cereale (ale nafiunilor sdrace) sunt... deficitare in proteine pentru cresterea copiilor...". Pentru a rezolva aceasta situatie cumplit&: * MIT aelaborat un supliment alimentar bogat in proteine numit INCA-PARINA. * Universitatea Purdue a cultivat porumb care continea mai multa lisina, aminoacidul ,,deficitar" in proteinele din porumb. * Guvernul SUA a subvenfionat productia de lapte praf pentru a oferi proteine de calitate buna saracilor lumii. * Universitatea Corneli a trimis specialisti in Filipine in efortul de a cultiva un soi de orez cu o proteina de calitate buna si pentru a dezvolta zootehnia. * Universitatea Auburn si MIT au miacinat peste pentru a produce ,,concentrate proteice din peste" pentru a hrani s&racii planetei. Natiunile Unite, Programul Guvernului SUA - Alimente pentru Pace, universitati de renume si nenumarate alte organizatii si universitati s-au alaturat acestei batalii pentru eradicarea foametei din lume prin proteine de calitate buna. Am cunoscut indeaproape majoritatea acestor proiecte, cat si persoanele care le-au organizat si condus. Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (Food and Agriculture Organization, FAO) din cadrul ONU exercité o considerabila influenta in farile in curs de dezvoltare prin programele lor de dezvoltare a agriculturii. Doi dintre membrii acesteia® au declarat in 1970 ci ,... in general, lipsa proteinelor constituie fara indoiala cea mai grav deficient&calitativa din alimentafia tarilor in curs de dezvoltare. Marea masa a populafiei din aceste tari supravietuieste in principal cu alimente ce provin din plante, frecvent deficitare in proteine, ceea ce are ca urmare o sdnatate precara si o slaba productivitate a muncii." M. Autret, un om foarte influent din cadrul FAO, a adaugat ca ,,din cauza alimentatiei sérace in roteine de origine animala si lipsei diversit&tii in alimentatie fin farile in curs de dezvoltare) calitatea proteinelor este nesatisfacatoare."+ Raportul sau se baza pe o foarte puternicd asociere intre consumul de alimente de origine animala si venitul anual. Autret Susfinea cu tarie cresterea productiei sia consumului de proteine de origine animal cu scopul de a veni in intampinarea ,lipsei de proteine" din lume. El a sustinut de asemenea ca ,,toate resursele stiintifice si tehnologice trebuie mobilizate pentru a crea noi alimente bogate fi tres sau pentru a se obtine cele mai mari beneficii din resursele insuficient utilizate pana acum in hranirea omenirii" Bruce Stillings de la Universitatea din Maryland gi Departamentul pentru Comert al Statelor Unite, un alt sustinator al dietelor de provenienta animala a admis in 1973 ca desi nu exista in esenta cerinfe pentru proteine de origine animala in alimentatie, cantitatea de proteine din surse animale din dieta este de obicei acceptata ca fiind un indiciu al calitati proteinelor per total din alimentafie".! El a continuat spunand cA ,,... furnizarea de cantitati corespunzatoare de produse de origine animala este in general recunoscuta ca ‘iind 0 cale ideala de a imbunatati alimentarea cu proteine a populatiei lumii". Desigur, este chiar corect s4 spunem cd furnizarea de proteine poate fi o cale important de a imbunatati alimentafia din farile lumii a treia, in special daci populatiile acestora igi iau toate caloriile dintr-o singura surs4 vegetal’, ins& nu este singura cale si, aga cum vom vedea, nu este in mod necesar calea cea mai potrivita in ceea ce priveste sindtatea pe termen lung.ALIMENTATIA COPIILOR Asadar, acesta era climatul la data aceea, si eu eram. implicat ca toti ceilalti. Am plecat de la MIT pentru o slujba la Virginia Tech in 1965. Profesorul Charlie Engel, care era atunci seful Departamentului de Biochimie si Nu tritie la Virginia Tech era foarte interesat s4 puna in aplicare un program de nutritie international pentru copiii malnutriti. E] dorea si implementeze un proiect de puericultura pentru autoajutorarea celor din Filipine. Acest proiect a fost numit de »puericultura" pentru ca tinta era de a educa mamele copiilor malnutriti. Ideea era cd dacd mamele ar fi fost invatate ca si-ar putea ins&natosi copii oferindu-le alimente corespunzatoare din productia local, atunci nu mai era nici o nevoie s& depinda de medicamentele insuficiente i de medicii aproape inexistenfi. Engel incepuse programul in 1967 si m-a invitat sa fiu coordonatorul campusului sau si s4 vin pentru sederi prelungite in Filipine, in timp ce el avea sd se stabileasca in anila. Consecventi ideii ci proteinele constituie mijlocul de rezolvare a malnutritiei, noi trebuia sa facem din acest nutrient punctul cel mai important al centrelor noastre educative de ,,puericultura" si prin aceasta s8 contribuim la cresterea consumului de proteine. Ca sursa de proteine, pestele putea fi folosi t doar in regiunile de coasta. Dorinfa noastra era dea promova arahidele ca sursa de proteine, deoarece acestea reprezentau o cultura care putea creste aproape oriunde. Arahidele fac parte din familia leguminoaselor ca alfalfa (lucerna), soia, trifoiul, mazarea si diferitele soiuri de fasole. Ca si acesti alti ,, fixatori" de azot, arahidele sunt bogate in proteine. Era totusi o problema sacditoare legata de aceste produse gustoase. Existau tot mai multe dovezi, la inceput din Anglia”" si apoi de la MIT (acelasi laborator in care lucrasem eu)" care aratau ca arahidele erau adesea contaminate cu 0 toxina produsa de ciuperci, numita aflatoxina (AF). Era o problema alarmanta deoarece AF se dovedise cA produceacancer de ficat la gobolani. Se spunea ca este cel mai puternic carcinogen chimic descoperit. Asa c4 noi trebuia sA atacdm doua proiecte strans legate: s& alinam malnutritia la copii si sa rezolvim problema contaminarii cu aflatoxina. Inainte de a merge in Filipine, cdlatorisem in Haiti pentru a vizita cateva centre de puericultura experimentale organizate de colegii mei de la Virginia Tech, profesorii Ken King si Ryland Webb. Era prima mea calatorie intr-o far& subdezvoltata, si Haiti s-a incadrat bine. Papa Doc Duvalier, presedintele din Haiti, storcea cat putea din putinele resurse pe care le avea tara, pentru traiul sau imbelsugat. in Haiti, la data aceea, 54% dintre copii mureau inainte de a implini cinci ani, in mare masur& din cauza malnutrifici. Dupa aceea am plecat in Filipine unde am gésit aproape aceeasi situatic. Am decis unde s& asezim centrele de uericultura, in functie de cat de multi malnutrifi erau in fiecare sat. Ne-am concentrat eforturile asupra satelor celor mai nevoiase. La 0 examinare preliminara in fiecare sat (barrio) copiii erau cantarifi, iar greutatea lor in functie de varsta era comparata cu standardele de referinta din Vest, fiecare fiind subdivizat in gradul unu, doi si trei de malnutritie. Gradul al treilea de malnutritie, cel mai grav, cuprindea copiii sub 65%. De refinut c& copii cu 100% reprezinté media doar pentru SUA. A avea sub 65% inseamna aproape mort de foame. in zonele urbane ale catorva din marile orase, intre 15-20% din copiii intre trei si sase ani au fost incadrati in gradul trei de malnutritie. imi aduc si acum foarte bine aminte primele observafii pe care le-am facut asupra acestor copii. O mama, ceva mai mult decat o farama de om ea insasi, isi tinea in brate gemenii cu ochii umflati, unul de 4,5 kg iar celalalt de 6,3 kg, incercand s&-i fac& sa deschida gura ca si m&nance ceva gris de orez fiert in apa. Copiii mai mari, orbi din cauza malnutrifiei, erau condusi de fratii lor mai mici ca s4 ceara de pomana. Alti copii, fara maini sau picioare, sperau sa capete o bucata de paine.O REVELATIE PENTRU CARE MERITA SA MORI Inutil a preciza ca vederea acestei stari de lucruri ne-a motivat profund sa grabim proiectul nostru. Aga cum am mentionat mai inainte, intai trebuia sa rezolvam problema contaminarii cu aflatoxina a arahidelor, sursa de proteina aleasa de noi. Primul pas pentru investigarea aflatoxinei era sA adunam. cateva informatii de baza. Cine consuma aflatoxina in Filipine si cine era expus cancerului de ficat? Pentru a raspunde la aceste intrebari, am solicitat si am primit 0 alocatie din partea Institutelor Nationale de Sanatate (NIH). Am adoptat, asemenea, 0 a doua strategie, punand intrebarea: blectiv, cum determina aflatoxina aparitia cancerului de ficat? Voiam sa studiem aceasta problema la nivel molecular, folosind sobolani de laborator. Am reusit si obtin o a doua subventie pentru aceasta cercetare biochimica de profunzime. Avand aceste doua subventionari, am pornit o investigatie stiintificd in dou directii, una fundamentala si una aplicata, pe care aveam s-o continuu in tot restul carierei mele. Am socotit util studiul problemelor atat din perspectiva fundamentala, cat si din cea aplicati, pentru ci am descoperit nu numai impactul unui aliment sau al unei substante chimice asupra sanatatii, ci si de ce are acest impact. Procedand astfel, am putut injelege mai bine nu numai fundamentul biochimic al alimentafiei $i sanatatii, dar gi felul cum acesta se poate raporta la oameni in viata de zi cu zi. Am inceput pas cu pas o serie de examinari atente. Pentru inceput voiam sa stim care alimente confineau cea mai multa aflatoxina. Am aflat c& arahidele si porumbul erau alimentele cele mai contaminate. Toate cele 29 borcane de unt de arahide pe care le-am cumparat de la bacdniile locale, de pilda, erau contaminate, cu niveluri de aflatoxina de peste 300 de ori mai mari decat cele acceptabile in SUA. Arahidele intregi erau mult mai putin contaminate; nici una nu depasea cantitatile de aflatoxina permise pentru marfurile din SUA. Aceasta diferenta intre untul de arahide si arahidele intregi isi avea originea la fabrica de arahide. Cele mai bune arahide careumpleau borcanele de ,,cocktail" erau alese cu mana de pe o banda transportoare mobila, ramanand ca cele mai stricate gi mucepiite ce ajungeau pana la capatul benzii sa fie transformate in unt de arahide. A doua chestiune era cu privire la cine erau cei mai susceptibili la aceasta contaminare cu aflatoxina gi efectele ei producatoare de cancer. Am aflat ca erau copiii. Ei erau cei care consumau untul de arahide contaminat cu aflatoxina. Am evaluat consumul de aflatoxina prin analizarea excretiei de produse metabolice de aflatoxina din urina la copiii ce locuiau in case unde era un borcan de unt de arahide inceput.!2 Culegand aceste informatii a aparut o concluzie interesant: cele doua zone ale farii cu cele mai mari procente de cancer de ficat, oragele Manila si Cebu, erau si aceleasi zone in care fusese consumata cea mai multa aflatoxina. Untul de arahide era consumat aproape exclusiv in zona Manilei, in timp ce porumbul era mai mult consumat in Cebu, al doilea oras ca populatie din Filipine. Dar, asa cum am vazut dupa aceea, mai erau multe lucruri de descoperit in aceasta poveste. Acestea au aparut cand am facut cunostin{a cu un doctor renumit, Dr. Jose Caedo, care era consilier al resedintelui Marcos. El mi-a spus c4 problema cancerului de ficat in Filipine era cat se poate de serioasa. Ceea ce era cel mai grav era ca boala secera vietile copiilor inainte de a atinge varsta de zece ani. in timp ce in Vest aceasta boala loveste in general numai persoanele aflate Ja varsta de peste patruzeci de ani, Caedo mi-a spus ca el insusi a operat copii sub varsta de patru ani de cancer de ficat! Era incredibil acest lucru, dar ceea ce mi-a spus dupa aceea era si mai izbitor. $i anume, cop ii care se imbolnaveau de cancer la ficat proveneau din familiile cel mai bine hranite. Familiile cu cei mai multi bani mancau ceea ce noi consideram. a fi cele mai sénatoase diete, diete apropiate alimentatiei noastre cu carne din America. Ei consumau mai multe proteine decat oricare altii din tara (proteine de calitate buna, da) si cu toate acestea, ei erau cei ce faceau cancer de ficat! Cum este posibil acest lucru? Pe plan mondial, rata cancerului de ficat este cea mai inalta in farile cu cel mai scizut aport mediu de proteine. De aceea se credea unanim c&acest cancer era urmarea unei deficiente de proteine. in plus, deficienfa de proteine era motivul principal pentru care noi lucram in Filipine: pentru a spori consumul de proteine la cat mai mulfi copii malnutriti cu putinta. Dar aici, copiii care aveau aportul cel mai mare de proteine, asa cum imi spuneau Dr. Caedo gi colegii lui, erau cei la care rata cancerului de ficat era cea mai mare. La inceput acest lucru mi s-a parut ciudat dar, in decursul timpului, propriile mele informatii aveau si confirme observatiile lor. La data aceea a aparut intr-o revista medicala neinsemnata un articol cu un studiu de cercetare din India." Era un experiment ce avea in vedere cancerul de ficat si consumul de proteine, studiu facut pe doua grupuri de animale de laborator. Unui grup i s-a dat aflatoxina, iar animalele au fost hranite cu o dieta ce continea 20% proteine. Celui de-al doilea grup i-a fost data aceeagi cantitate de aflatoxina, dar dieta continea doar 5% proteine. Toti sobolanii care au fost hraniti cu dieta de 20% proteine au facut cancer de ficat sau leziuni premergatoare acestuia, dar nici macar un singur animal din cele hranite cu dieta de 5% proteine nu a facut cancer de ficat si nici nu a prezentat leziuni premergatoare acestuia. Nu a fost o diferentaé neinsemnata; ci de 100% fata de 0%. Aceste concluzii confirmau observafiile facute de mine pe copiii filipinezi. Cei mai vulnerabili la cancerul de ficat erau cei care foloseau dietele cele mai bogate in proteine. Nimeni nu prea sa accepte raportul sosit din India. in timp ce calatoream cu avionul de la Detroit intorcandu-ma de la o prezentare in cadrul unei conferinfe, eram alaturi de un fost coleg al meu, dar mult mai in varsta, de la MIT, profesorul Paul Newberne. La data aceea, Newberne se numara printre putinii oameni care acordau atentie rolului alimentatiei in producerea cancerului. I-am vorbit despre observatiile mele din Filipine si despre studiul din India. A refuzat din start s& ia in discutie acel raport spunand: ,,Probabil c& au inversat custile cu animale. In nici un caz nu poate fi posibil ca o dieta cu aport mare de proteine s& favorizeze producerea cancerului".Mi-am dat seama ca aveam de a face cu 0 idee provocatoare care a stimulat neincrederea, ba chiar iritarea colegilor mei. Ce sa fac: s4 iau in serios observatia c& proteinele favorizau producerea cancerului si sa fiu socotit nebun, sau sa nu bag in seama aceasta poveste? Din anumite puncte de vedere se parea ci acest moment al carierei mele fusese prefigurat de evenimente din propria mea viata. Pe cand aveam cinci ani, matuga mea care locuia impreun cu noi a murit de cancer. in mai multe ocazii unchiul meu ne lua pe mine si pe fratele meu Jack la spital ca s& 0 vizitim. Desi eram prea mic ca sa inteleg tot ce se petrecea, mi-aduc bine aminte ca eram inspaiméantat de cuvantul care incepea cu ,,C': cancer. imi ziceam: ,, Cand ma fac mare vreau sa gasesc un tratament pentru cancer". Multi ani mai tarziu, doar la cativa ani dupa ce ne-am cAsdtorit, cam la data cand am inceput sa lucrez in Filipine, mama sotiei mele a murit de cancer de colon la varsta tanara de 51 de ani. La data aceea incepusem sa devin constient de faptul c& este posibil s& existe o legatura intre dicta si cancer. Cazul ei a fost dificil in mod deosebit deoarece ea nu a beneficiat de ingrijire medicala corespunzatoare, neavand asigurare de sanatate. Sotia mea Karen era singura ei fiicd gi ele erau foarte apropiate. Aceste experiente dificile m-au determinat sa iau hotararea decisiva a carierei mele: Voi intreprinde tot ce va fi necesar pentru a intelege mai bine aceasta boala ingrozitoare. Acum cand privesc inapoi, acest moment a constituit inceputul carierei mele in care aveam s m4 concentrez asupra alimentatiei si cancerului. Momentul deciziei de a investiga proteinele si cancerul a reprezentat punctul de cotitura. Dac& voiam sa pornesc pe acest drum exista o singura solutie: si incep sa fac cercetare fundamentala de laborator pentru a vedea nu numai daca, dar gi in ce fel consumul sporit de proteine mareste posibilitatea de a face cancer. Este exact ceea ce am si facut. Siam ajuns mai departe decat mi-as fi putut imagina vreodata. Descoperirile extraordinare pe care le-am facut impreuné cu colegii si studenfii mei s-ar putea si va determine s8 acordati mai multd atentie dietei pe care 0 folositi. Dar, mai mult decat atat, descoperirile au condus laalte intrebari, intrebari care aveau s4 conduca in cele din urma la brese serioase chiar in temelia nutritiei si snatatii NATURA STIINTEI - CE ESTE NECESAR sA STI PENTRU A FACE CERCETARE? in stiint&, dovezile sunt relative. Chiar mai mult decat in stiintele , fundamentale" - biologia, chimia si fizica - stabilirea unor dovezi absolute in medicina si sénatate este un lucru aproape imposibil. Obicctivul principal al investigatici in cercetare este acela de a determina doar ceea ce este probabil a fiadevarat. Aceasta deoarece cercetarea in domeniul sanatatii este inerent statisticd. Cand arunci o minge in sus, va ajunge aceasta jos? Da, de fiecare data. Aceasta e fizicé. Daca fumezi patru pachete de tigari pe zi, o s& faci cancer la plamani? Raspunsul este: poate. Noi stim ca sansele de a face cancer la plamani sunt mult mai mari decat daca nu ai fi fumat si iti putem spune care sunt acele ganse (statistic) ins& nu putem sti cu exactitate daca tu ca individ vei face cancer la plamani. In studiul nutrifiei, clarificarea relatiei dintre alimentatie si snatate nu este atat de directa. Oamenii isi traiesc viata in diferite feluri, au mosteniri genetice diferite si mananca diferit. Limitarile experimentale cum ar fi piedicile legate de costuri, constrangerile legate de timp si msurarea erorii constituie obstacole semnificative. Poate si mai important decat aceste aspecte, alimentatia, stilul de viata si sindtatea interactioneaza prin sisteme atat de complexe, cu atat de multe fatete, incat stabilirea de dovezi pentru fiecare factor in parte si pentru fiecare boal& este aproape imposibil8, chiar dac& ai fi avut setul perfect de subiecti, timp nelimitat gi resurse financiare nelimitate. Din cauza acestor dificultati, noi facem cercetare folosind mai multe strategii diferite. in unele cazuri evaluam daca 0 cauza ipoteticd produce un efect ipotetic observand si masurand diferenfele care exista deja intre diferite grupuri de oameni. Putem observa si compara societ&fi care consuma diferite cantitati de grasime, apoi observa daca aceste diferente corespund unor diferente similare raportate la cancer de san sau osteoporoza sau alte boli. Putem observa si comparacaracteristicile alimentare ale oamenilor care au deja boala facand comparatie cu un grup de oameni care nu au boala. Putem observa si compara rata bolii in 1950, cu cea din 1990, si apoi observa daca modificarile in rata bolii corespund unor schimbari in alimentatie. Pe langa observarea a ceea ce deja existd, noi putem face experimente gi interveni in mod intentionat cu un tratament ipotetic pentru a vedea ce se intampla. Intervenim, de exemplu, atunci cand testim siguranta si eficacitatea medicamentelor. Unui grup de oameni i se da medicamentul, iar unui al doilea grup i se da un placebo (o substanfa inactiva ce seamana cu medicamentul, pentru ca pacientul si fie convins ca e sub tratament). Intervenirea prin dieta este totusi cu mult mai dificila, in special dacé oamenii nu sunt internati intr-o clinic’, pentru ca atunci trebuie sa ne bizuim pe faptul c& acestia respecta dieta specificata. Pe masura ce facem aceasta cercetare bazata pe observare si interventie, incepem sa strangem laolalt& descoperirile si sa cAntarim dovezile pentru sau impotriva anumitor ipoteze. Cand greutatea unei dovezi este in favoarea unei idei atat de puternic incat nu mai poate fi negat in mod plauzibil, atunci avansam ideea unui adevar probabil. in acest fel am lucrat eu cu argumentele in favoarea unei diete bazate pe alimente integrale, de origine vegetala. Cand cititi in continuare, fiti constienfi cd aceia care cauti dovezi absolute pentru o nutritie optima doar intr-unui sau doua studii, vor fi dezamagiti si derutati. Dar eu sunt convins c& aceia care cauta adevarul cu privire la dieta si sanatate cercetand dovezi dintr-o varietate de studii disponibile vor fi uimiti si luminati. Sunt mai multe idei care trebuie avute in vedere atunci cand se determina greutatea dovezii, inclusiv cele prezentate in continuare. CORELARE VERSUS CAUZALITATE in multe studii veti descoperi c& expresiile corelare gi asociere sunt folosite pentru a descrie o relatie intre doi factori, poate chiar indicand o relatie cauza-efect. Aceasta idee este o caracteristica esentiala in Studiul China. Noi am observat dac&au existat tipare de asociere pentru diferite caracteristici alimentare, de stil de viata si boala in cadrul investigat care am facut-o in 65 de districte, 130 de sate si pe teak adult si familiile lor. Daca ingestia de proteine este mai mare, de exemplu, la populatiile care au o incidenfa mare a cancerului de ficat, atunci putem spune cA proteinele se coreleaza pozitiv sau se asociaza cu incidenfa cancerului de ficat; daca un factor creste, si celalalt creste. Daca aportul de proteine este mai mare la populafiile care au o incident& redusa a cancerului de ficat, atunci spunem ca proteinele sunt asociate invers cu incidenfa cancerului de ficat. Cu alte cuvinte, cei doi factori merg in directie opusa; cand unul urca, celalalt coboara. in exemplul nostru ipotetic, daca proteinele sunt corelate cu incidenta cancerului de ficat, aceasta nu dovedeste ca proteinele produc sau previn cancerul de ficat. O ilustrafie clasica a acestei dificultati: tarile care au mai multi stalpi de telefon au adesea o inciden{a mai mare a bolilor de inima si multe alte boli. De aceea, stalpii de telefon si bolile de inima sunt corelate pozitiv. ins aceasta nu dovedeste ca stalpii de telefon produc bolile de inima. Ca efect, corelarea nu este acelasi lucru cu cauzarea. Aceasta nu inseamna totusi c& trebuie si consideram corelarile ca fiind ceva inutil. Cand sunt interpretate corespunzator, corelarile pot fi utilizate eficient pentru a studia relatiile dintre nutritie si sanatate. Studiul China, de exemplu, cuprinde este 8000 de corelari statistice semnificative, si acestea au o valoare extraordinara. Cand atat de multe corelari de felul acesta sunt disponibile, atunci cercetatorii pot incepe sa identifice tipare de relatii intre alimentatie, stil de viaté si boala. Aceste tipare, Ja randul lor, sunt reprezentative entru felul in care functioneaza cu adevarat procesele legate de alimentatie si sAnatate, care sunt neobisnuit de complexe. Cu toate acestea, daca cineva vrea si demonstreze ca un singur factor poate duce la un singur rezultat, o corelare nu este suficienta.SEMNIFICATIA. STATISTICA S-ar putea sa credeti c& e ceva ugor sa spui daca doi factori sunt sau nu corelati - pentru ca ori sunt, ori nu sunt. Lucrurile insa nu stau astfel. Cand examinezi o mare cantitate de date, trebuie sa intreprinzi o analiza statistica pentru a determina daca doi factori sunt corelati. Raspunsul nu este da sau nu. Este o probabilitate, pe care o numim semnificatie statistica. Semnificatia statistica masoara daca un efect observat experimental este cu adevarat demn de crezare sau este doar rezultatul unei intamplari. Dacd arunci o moneda de trei ori si cand cade este cap de fiecare data, este probabil o intamplare. Dar daca o arunci de o suta de ori gi de fiecare data este cap, poti fi foarte sigur cd acea moneda are cap pe ambele fete. Acesta este conceptul din spatele semnificatiei statistice - corelarea (sau alt& constatare) are sansa/probabilitatea sa fie reala, si nu intamplari. Despre o descoperire se spune ca este semnificativa din punct de vedere statistic atunci cand exist’ mai putin de 5% probabilitatea ca ea sa fie datorata intamplarii. Aceasta inseamna, de exemplu, c& exist 95% sansa ca s4 obfinem acelagsi rezultat daca studiul este repetat. Aceasta valoare de 95% este arbitrara, totusi este standardul de lucru. Un alt punct arbitrar este valoarea de 99%. in acest caz, cand rezultatul trece acest test, se spune c& are o inalta semnificatie statistica (este foarte semnificativ din punct de vedere statistic). in discutiile privind cercetarea cu privire la dieta si boala din aceasta carte semnificatia statisticA apare din cand in cAnd si poate fi folosit& pentru a judeca daca se poate pune baza pe ,,greutatea" dovezii oar rezultatul uneiMECANISME DE ACTIUNE Adeseori, corelarile sunt considerate mai vrednice de incredere daca alte cercetari arata c4 doi factori corelati sunt legati din punct de vedere biologic. De exemplu stalpii de telefon si bolile de inima sunt pozitiv corelati dar nu exista studii care sa arate in ce fel stil ii de telefon sunt legati din punct de vedere biologic cu bolile de inima. Totusi, exista cercetari care prezinta procesele prin care aportul de proteine si cancerul de ficat pot fi legate din punct de vedere biologic si cauzal (aga cum veti vedea in capitolul trei). Cunoscand procesul prin care ceva lucreaza in corp inseamné a cunoaste »mecanismul lui de actiune". Si a cunoaste mecanismul lui de actiune intareste dovada. Un alt fel de a spune acest lucru este c& cei doi factori corelati sunt legati intr-un mod ,,plauzibil din punet de vedere biologic". Daca 0 relatie este plauzibila iologic, atunci este considerata mult mai vrednica de incredere. METAANALIZA in final trebuie sa intelegem si conceptul metaanalizei. Metaanaliza catalogheaza date combinate din mai multe studii si le analizeaza ca un set de date unitar. Adunand laolalta si analizand mai multe date, rezultatul va avea desigur mult mai multa greutate. Descoperirile prin metaanaliza sunt, de aceea, mult mai substantiale decat cele obfinute doar din studii singulare, desi, ca in orice alte domenii, pot exista si exceptii. Dupa obfinerea de rezultate din mai multe studii, putem incepe atunci sa folosim aceste instrumente si concepte pentru a evalua greutatea dovezii. Prin acest efort intreprins noi putem incepe sa intelegem ce este cel mai probabil a fi adevarat si putem lua masuri in consecinfa. Ipotezele alternative nu mai par plauzibile si putem fi foarte increztori in rezultat. Dovada absoluta, in sensul tehnic, nu este posibil de atins si nu este importanta. insa dovada bazata pe bun simt(certitudine 99%) este posibil de atins gi este critica. Ca exemplu, noi ne-am format convingerile cu privire la fumat si sanatate folosind acest proces de interpretare a cercetarilor. Nu s-a dovedit niciodata ,,100%" ca fumatul ar cauza cancer de plmani, insa probabilitatea ca fumatul si nu aiba legatura cu cancerul de plamAni este infinit mai redusa, incat chestiunea a fost considerata ca fiind rezolvata de mult timp3 STOPAREA CANCERULUI Americanii se tem de cancer mai mult decat de oricare alta boala. Este o perspectiva inspaimantatoare aceea dea fi consumat de cancer incet, timp de luni de zile, chiar ani, inainte de a muri. De aceea este, probabil, cea mai temuta dintre boli. Asa ca, atunci cand stirile raporteaz un nou carcinogen chimic descoperit, publicul ia nota si reactioneaza imediat. Unii carcinogeni produc panica generala. “Asa s-a intamplat acum cafiva ani cu Alar, un produs chimic care era pulverizat in mod obisnuit asupra merilor, ca regulator de crestere. La scurt timp dupa un raport al Consiliului de Aparare a Resurselor Naturale (Natural Resources Deferise Council, NRDC) intitulat: ,,Pesticide in hrana copiilor nostri", programul de televiziune 60 de minute al canalului CBS a consacrat o parte din timp problemei Alarului. infebruarie 1989 un reprezentant al NRDC a spus in cadrul aceluiasi program ca produsul chimic industrial folosit la mere era ,, cel mai puternic carcinogen din alimentatie."" Reactia publica a fost rapida. O femeie a chemat politia statului ca si opreasc& un autobuz scolar pentru a confisca méarul copilului ei.t Cantinele scolare de peste tot din tara, intre altele in New York, Los Angeles, Atlanta si Chicago, au incetat s{ serveascd mere si produse din mere. Conform celor spuse de John Rice, fost presedinte al Asociafiei Merelor din SUA, industria merelor a primit 0 lovitura economica strasnicd, pierzand peste 250 milioane USD.5 In cele din urma, ca féspuns la protestul publicului, productia si utilizarea Alarului a fost opriti in iunie 1989.3Povestea cu Alarul nu este una neobisnuita. in cursul ultimilor decenii mai multe produse chimice au fost identificate in presa cotidiana ca fiind agenti producatori de cancer. Poate despre unele ati auzit: ¢ Aminotriazol (erbicid folosit la culturile de merisor, producand ,,groaza demerisor"inl959) ¢ DDT (cunoscut pe scara larga dupa cartea lui Rachel Carson, Silent Spring) * Nitritii (un conservant pentru carne si ameliorator de culoare si aroma folosit la carnafi si slinin&) * Vopseaua rosie nr. 2 * indulcitori artificiali (inclusiv ciclamatii si zaharina) * Dioxina (un contaminant din procesele industriale gi al Agentului Portocaliu, un produs folosit pentru desfrunzire in timpul razboiului din Vietnam) ¢ Aflatoxina (0 toxina fungica ce se gaseste in arahide mucegiite si porumb). Cunosc foarte bine aceste dezgustatoare produse chimice. Am fost membru in Comisia Academiei Nationale a Expertilor in Stiinta pentru Politicile privind Zaharina gi Siguranta Alimentelor (1978-1979) care avea sarcina de a evalua pericolul potential al zaharinei, atunci cand publicul a fost alarmat dupa ce FDA a propus interzicerea indulcitorului artificial. Am fost unul dintre primii oameni de stiinta care a izolat dioxina; am fost printre cei dintai de la laboratorul MIT care a avut cunostinta de felul cum lucreaza nitritii si am petrecut multi ani facand cercetari si publicand apoi date despre aflatoxina, unul din cei mai puternici carcinogeni descoperiti vreodata - cel putin pentru sobolani. Ins in timp ce aceste produse chimice au proprietati semnificativ diferite, toate au 0 poveste asemanatoare in ce priveste cancerul. In fiecare caz in parte, fara exceptie, cercetarile au demonstrat ca aceste produse chimice pot spori rata cancerului la animalele de experienfa. Cazul nitritilor serveste ca un excelent exemplu.UN PROIECTIL PE NUME ,, HOT DOG" Daca esti de varsté medie sau chiar mai inaintata, cand ma auzi spunand , nitriti, hot dog si cancer" s-ar putea si te rasucesti in scaun si s4 dai din cap spunand: ,,A, da, parca mi- aduc ceva aminte legat de asta". Ei bine, cei mai tineri s4 asculte, pentru ca aceasta poveste are un fel hazliu de a se repeta. Se intampla undeva la inceputul anilor '70, pe cand razboiul din Vee tnam era pe sfarsite, Richard Nixon urma si fie pentru totdeauna legat de Watergate, criza energetica genera cozi la statiile de benzind, iar nitrit era un cuvant de ordine in titluri de articole si stiri. Nitrit de sodiu: Conservant pentru carne folosit din anii 1920.6 Omoara bacteriile, da o placutaé nuanta de roz si un gust de dorit carnatilor, slaninei si carnurilor conservate. in anul 1970 revista Nature (Natura) raporta ca nitritul pe care noi il consumam ar putea suferi reactii in corpul nostru formand nitrozamine.” Nitrozamine: O familie inspaimantatoare de produse chimice. Se prevede ca nu mai putin de gaptesprezece nitrozamine sunt cancerigene pentru oameni", estima Programul Toxicologic National al SUA* Stati o secunda. De ce se prevede ca aceste nitrozamine inspdimantatoare ,,sunt aproape sigur cancerigene pentru oameni" ? Raspunsul in scurt: pe animalele de experienta s-a demonstrat ca, cu cat este mai mare expunerea la aceste produse chimice, cu atat este mai mare incidenfa cancerului. Dar nu este un raspuns adecvat. Avem nevoie de un raspuns mai complet. Sa ham 4 in atentie o nitrozamina, NSAR (n- nitrososarcozina). in cadrul unui studiu, douazeci de sobolani au fost impartiti in doua grupuri, fiecare fiind expus unei cantitati diferite de NSAR. Unui grup i s-a dat doza dubla. Din numéarul celor carora li s-a dat o doza mai redusa de NSAR,35% au murit de cancer de gat. Din numarul celor carora li s-a dat doza mai mare, 100% au murit de cancer in cursul celui de-al doilea an al experimentului.'"" Cat de multé NSAR au primit sobolanii? Ambelor grupuri li s-a dat o cantitate incredibila. Dati-mi voie s4 va traduc expresia doz ,,redusa" oferin-du-va un mic scenariu. S& zicem ca mergi in casa unui prieten de-al téu, ca si mananci la fiecare masa. Prietenul s-a sdturat de tine si vrea si te vada facand cancer de gat, prin expunerea la NSAR. Si iti da echivalentul dozei ,,reduse" date sobolanilor. Te duci la el, iar prietenul tau iti oferé un sandwich cu salam de Bologna care are un salam intreg in el! il mananci. Apoi iti da inca unul, si inc& unul, si incd unul... si va trebui s4 mananci 270.000 de sandwichuri cu salam inainte ca prietenul tau sa te lase si pleci '" Ar fi bine sa-ti placd salamul acesta, caci prietenul te va rani in acest fel in fiecare zi, timp de treizeci de ani! Daca face acest lucru atunci tu vei fi fost expus la fel de mult la NSAR (per greutate corporal) ca si sobolanii din grupul cu doz /redusa". Deoarece incidenfe mari de cancer au fost vazute si Ia soareci, ca si la sobolani, folosindu-se diferite metode de expunere la carcinogen, NSAR a fost prevazuta ca ,,fiind aproape sigur" cancerigena si pentru oameni. Desi nu au fost facute studii pe oameni pentru a face aceasta evaluare, este probabil ca un carcinogen de acest fel, care produce sigur cancer atat la soareci cat si la sobolani, s produca cancer si la oameni intr-o anumita masura. Totusi este imposibil de stiut care trebuie sa fie nivelul de expunere, in special pentru ca dozarile la animale au valori atat de astronomice. In ciuda acestui lucru, doar experimentele pe animale sunt considerate suficiente pentru a concluziona cé NSAR ,,poate fi aproape sigur" cancerigena la oameni.' De aceea, in 1970, cand un articol din prestigioasa revisté Nature a concluzionat ca nitritii ajuta Ia formarea nitrozaminelor in organism, prin aceasta deducandu-se ca ele pot favoriza aparitia cancerului, oamenii s-au alarmat. ata textul oficial: , Reducerea expunerii oamenilor la nitriti si anumite amine secundare, in special in alimente, poate avea ca rezultat o descrestere a incidentei cancerului la om".' Dintr-odata nitritii au devenit un potential ucigas. Deoarece noi oamenii suntem expusi la nitriti prin consumarea carnii procesate cum ar fi cea din hot dog (carnati) si slanina, unele produse au devenit finta atacurilor. Carnatii au fost un obiectiv vulnerabil. Pe langa faptul ci in componenta lor existau aditivi precum nitritii, carnatii puteau fi facuti din buze, nas, splina, limba, gat si alte ,,varietati de carne" tocata." Asa ca, de indata ce problema nitritilor/ nitrozaminelor a devenit un subiect fierbinte, carnatii n-au mai fost asa de dorifi. Ralph Nader a numit carnafii ca facand parte dintre »proiectilele cele mai temut ale Americii"." Unele grupari de protecfie a consumatorilor solicitau interzicerea aditivilor nitriti, iar autoritatile guvernamentale au inceput si reinvestigheze serios riscurile pentru sinatate ale nitritilor3 Chestiunea a zdruncinat din nou, in 1978, cand un studiu efectuat la Institutul Tehnologic din Massachusetts (Massachusetts Institute of Technology, MIT) a descoperit c nitritii sporesc incidenta cancerului limfatic la sobolani. Studiul, asa cum a fost prezentat intr-un numar al publicatiei Science (Stiinta) din 197915, a scos la iveala faptul ca sobolanii hrnifi cu nitrifi au facut cancer limfatic in proporfie de 10,2%, in timp ce animalele care nu au fost hranite cu nitriti au facut cancer in proportie de doar 5,4%. Aceasta descoperire a fost suficient& ca s4 provoace rumoare generald. Au urmat dezbateri violente in guvern, in comunitatile industriale si de cercetare. Cand lucrurile s-au potolit, expertii din diverse comisii au facut recomandari, industria a oprit folosirea nitritilor, iar chestiunea a iesit de sub lumina reflectoarelor.Ca s rezum povestea: rezultate stiintifice marginale pot face multe valuri in public atunci cand este vorba de produse chimice cauzatoare de cancer. O crestere a iheidentei cancerului de la 5% la 10% la sobolanii hraniti cu mari cantitati de nitritia produs o controversa exploziva. Fara indoiala ca au fost cheltuiti milioane de dolari ca urmare a studiului de la MIT pentru a se investiga si discuta descoperirile. lar NSAR, nitrozamina posibil formata din nitrifi, a fost anticipat& ca _fiind un posibil carcinogen" dupa mai multe experimente pe animale in care au fost date animalelor doze extrem de mari