Constantin Brâncuşi

Scurta prezentare

Cel mai mare sculptor al secolului XX, Constantin Brâncuşi, figura centrala in
miscarea artistica moderna si un pionier al abstractizarii este considerat parintele
sculpturii moderne. Sculpturile sale se remarca prin eleganta formei si utilizarea
sensibila a materialelor, combinand simplitatea artei populare romanesti cu
rafinamentul avant-gardei pariziene.

Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si

spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brâncuşi. Opera sa a influentat
profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen.

Brâncuşi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a
invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite unelte si obiecte casnice. In Romania,
obiectele casnice, stalpii si fatadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul
acestor ornamente va influenta opera lui Brâncuşi. In memoriile sale artistul spunea ca tinuta
si modul sau de viata au fost influentate de tara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul
simt, dragostea de natura.

La varsta de 9 ani a plecat de acasa si s-a intretinut singur, lucrand timp de 6 ani ca
baiat de pravalie in Craiova. In tot acest timp a continuat sa sculpteze in lemn; si-a
confectionat singur o vioara, care a atras atentia unui client al cafenelei in care lucra - acest
client l-a ajutat pe Brâncuşi sa intre la scoala de Arte si Meserii din Craiova. In 1889, dupa ce
a absolvit scoala de Arte si Meserii din Craiova, Brâncuşi a intrat la scoala de Arte Frumoase
din Bucuresti. Desi s-a simtit mai atras de opera Independentilor, decat de academicienii din
scoala, artistul a studiat temeinic modelajul si anatomia.

Dintre sculpturile din aceasta perioada, Ecorseul realizat in 1902, a fost cumparat de
scoala si a servit drept model de anatomie pentru mult timp. Aceasta lucrare denota o
excelenta cunoastere a anatomiei. In 1903 a primit prima comanda, bustul Generalului
Carol Davila, fondatorul scolii Medicale din Romania. In perioada scolii a obtinut mai multe
premii dintre care o mentiune pentru bustul Vitellius, si o medalie de bronz pentru bustul
Laocoon. In aceasta perioada Brâncuşi este captivat de opera lui Auguste Rodin (ale carui
concepte ii entuziasmau pe avant-gardisti si ii indignau pe academicieni) si de miscarea
artistica din afara granitelor Romaniei, ceea ce il determina sa plece la Paris.

Pleaca pe jos cu sacul in spate, ajunge la Munchen in 1903 unde ramane pana in primavara
anului 1904, cand isi reia drumul spre Paris, unde ajunge in jurul datei de 14 iulie.

1904 – 1906 urmeaza cursurile Scoalii Nationale de Arte Frumoase in

atelierul lui Antonin Mercier.

In 1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societatii

Nationale de Arte Frumoase, si apoi la Salonul de Toamna.

Primele sale lucrari, in stil clasic, emanand o energie puternica, stau

sub semnul influentei lui Rodin. Brâncuşi a lucrat un timp ca

1
practician in atelierul lui Rodin, apoi l-a parasit pentru a-si gasi propria identitate, spunand:
nimic nu poate creste la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate creste nici un
alt copac).

In aceasta perioada isi dezvolta propriul stil. Trei ani dupa sosirea la Paris sculpteaza
Rugaciune- statuia unei fete ingenunchiate. Aceasta lucrare reprezinta prima etapa a evolutiei
sale spre simplificarea formelor. In acelasi an el abordeaza tehnica taierii directe a pietrei
pentru sculptura Cap de fata si explica ...reala este esenta lucrurilor nu forma lor exterioara.

Influenta lui Rodin se face simtita pentru ultima oara in prima

versiune a Muzei adormite din 1908 (o fata de femeie sculptata intr-
un bloc de marmura cu o forma nedefinita). In
acelasi an Brâncuşi realizeaza prima sa opera
majora, Sarutul, in care doi tineri imbratisati
formeaza un bloc cu lini simetrice. Sculptorul realizeaza o geometrizare
a formelor, care va deveni simbolul sau si va influenta numerosi artisti.
In 1910, Brâncuşi realizeaza o noua versiune a Muzei adormite (de
aceasta data in bronz, cu trasaturile reduse astfel incat sa sugereze
forma unui ou. Aceasta versiune este reluata de artist dupa 1912 in
numeroase randuri, fiecare varianta avand mici variatii.)

Tema oului apare foarte des in opera lui Brâncuşi: Prometeu in 1911,
Nou-nascut in 1915. Aceasta tendinta conduce
la crearea unei forme pure de ou, (in marmura -
Inceputul Lumii-1924 sau in bronz - Sculptura
pentru un orb- 1920).

Eliminand toate referirile la muschi el regaseste

ideea platonica a unei forme pure, anterioare
accidentelor terestre, mama a tot ceea ce traieste. Descriind evolutia
artei sale Brâncuşi spunea: Odata ajuns la simplitate ... esti foarte aproape de adevaratul
inteles al lucrurilor. Oul si cilindrul alungit sunt cele doua forme care predomina in opera sa.

O alta tema care ocupa un loc privilegiat in opera sa este cea a pasarii.
Prima lucrare din acest ciclu este Maiastra (1912), o lucrare in bronz al
carui nume este dat de o pasare miraculoasa din legendele populare
romanesti. Maiastra in marmura a fost urmata de alte 28 de versiuni,
pana in 1940.

In 1919, Brâncuşi creeaza Pasarea in spatiu, o lucrare in bronz slefuit,

in forma de elipsa, care reda esenta zborului. Prin concentrarea asupra
formei pure, Brâncuşi pregateste drumul pentru sculptura abstracta a secolului XX.

In 1912 Brâncuşi primeste primul premiu pentru sculptura la Salonul de la

Bucuresti. Un an mai tarziu operele sculptorului roman sunt prezente in 6 mari

2
orase ale lumii: New York, Paris, Chicago, Bucuresti, Munchen si Londra. Participa la
expozitia Armory Show din New York cu cinci lucrari printre care si Mademoiselle Pogany,
un bust stilizat care va avea numeroase variante pana in 1933. Devenit cunoscut in Statele
Unite, Brâncuşi a gasit un numar de colectionari care ii achizitionau operele in ciuda criticilor
nefavorabile.

Lui Brâncuşi ii place sa sculpteze, sa taie singur ... este o confruntare fara mila intre artist si
materialele sale.

Adesea creaza mai intai in stejar si castan lucrari pe care le va transpune mai tarziu in bronz si
marmura.

Prima sculptura in lemn Fiu risipitor din 1914, este foarte aproape de abstractizare: o bucata
de stejar taiata brut, pe care abia se poate observa figura unei persoane. Ea va fi urmata de o
intreaga serie de sculpturi in lemn care se numara printre cele mai stranii lucrari ale sale.

In aceasta perioada Brâncuşi isi descopera si facinatia penru arta fotografiei. De la Man Ray
invata sa fotografieze si sa developeze. S-au pastrat numeroase poze: artistul isi fotografia
operele fara a separa soclul de sculptura propriu-zisa. Acorda o mare importanta soclului pe
care il realiza singur, uneori din cinci sau sase piese suprapuse. In marturisirile sale vede
soclul ca pe un element care stabileste cu operele un dialog esential , similar cu cel dintre cer
si pamant. S-au pastrat poze cu operele asezate intr-o ordine particulara, care frapeaza prin
frumusete.

In 1918 sculpteaza in lemn prima varianta a Coloanei Infinitului. Coloana

creata prin suprapunerea unor elemente simetrice, este inspirata din stalpii
caselor taranilor romani. Aceasta sculptura raspunde nevoii de evolutie
spirituala pe care artistul a exprimat-o adesea in operele sale. Brâncuşi
sugereaza ca oricate elemente s-ar adauga, oricat de mult s-ar inalta
Coloana, oricat de mult ar evolua omul Brâncuşi, echilibrul si armonia vor
dainui

In 1920 participa la Salonul Independentilor cu Principesa X (opera a creat un adevarat

scandal. A intervenit politia pentru a-l obliga sa isi retraga lucrarea pe motiv ca
ar fi indecenta, fiind asemanata cu un falus).

In 1922 a sculptat prima varianta a Pestelui in marmura si Tors de tanar in

lemn.

In 1924 se intoarce pentru prima data in Romania .

3
In 1926 viziteaza Statele Unite pentru o expozitie personala cuprinzand 71 de lucrari la
Brummer Gallery. Forma foarte abstracta a Pasarii in Spatiu l-a implicat pe Brâncuşi intr-un
proces de doi ani cu Autoritatile vamale ale Statelor Unite, care i-au taxat lucrarea ca pe o
componenta a unui piese industriale, l-au acuzat chiar ca a incercat sa o introduca clandestin
in Statele Unite, deoarece lucrarile de arta erau scutite de taxe vamale. In 1928 castiga
procesul iar ca omagiu pe carnetele pilotilor americani apare Pasarea in spatiu.

Fidel inca de la inceput esteticii si filozofiei pe care le-a ales, care inglobeaza traditia
bizantina, Socrate si Milapera, Brâncuşi a dominat epoca sa prin introducerea in arta moderna
a unei vointe noi de universalitate, legata de dorinta de pace si de refuzul catastrofei. In
atelierul sau au lucrat ca asistenti Isamu Noguchi, Modigliani, pe care Brâncuşi i-a invatat
sa sculpteze piatra si lemnul, Archipenko si Epsein ii datoreaza mult, iar Gaudier – Brzeska
a fost admiratorul sau declarat.

In 1933, Maharajahul din Indore ii cere sa realizeze un Templu al Meditatiei in care sa fie
amplasate trei Pasari in spatiu, una din bronz, una din marmura alba si una din marmura
neagra. Acest proiect nu a fost niciodata realizat.

In 1935 i se propune realizarea unui monument la Targu Jiu, in cinstea eroilor Primului
Razboi Mondial. Complexul sculptural va fi inaugurat in 1938.

In urma refuzului Academiei Republicii Populare Romane de a accepta dispozitia

testamentara prin care Brâncuşi ii lasa mostenire operele din atelierul sau din Impasse
Ronsin, in 1.08.1951, sculptorul depune pasaportul romanesc si cere cetatenia franceza pe
care o obtine in 1952. El lasa atelierul si tot patrimoniul sau artistic tarii sale de adoptie.

In anii 1955 – 1956 a avut o serie de expozitii retrospective.

La moartea sa, Brâncuşi a lasat operele din atelierul sau Muzeului de Arta din Paris, cu
conditia ca atelierul sa fie refacut in intregime in cadrul muzeului. Opera sa poate fi admirata
in colectii particulare de arta si in Muzee din toata lumea:
Museum of Art, Philadelphia;
Solomon R. Guggenheim Museum, New York;
Musee d`Art Moderne, Paris;
Muzeul National de Arta, Craiova;
Muzeul National de Arta, Bucuresti;
Smithsonian Institution, Washington D.C.
Printre cei mai mari colectionari ai operelor lui Brâncuşi se numara: John Quinn, Katherine
Dreier, James Johnson Sweeney si Louise si Walter Aren.