Teste Forma Aprobata 2 Final

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
COLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEUL PRAHOVA
ANUL 2014
COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINA

COALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI
MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune formularea
diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate n
ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai asupra
tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane
1
Manifestare de
A
orienteaz asistenta spre intervenii autonome
independen
2
Problem de
B
flexie/extensie
dependen
3
Surs de dificultate
C
orienteaz practicianul spre tratament medical
4
Diagnostic de ngrijire
D
alimentaie inadecvat prin deficit
5
Diagnostic medical
E
alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
Culegerea datelor
A
analiza rezultatului obinut
2
Analiza i interpretarea B
observaia, interviul
datelor
3
Planificarea ngrijirilor
C
utilizarea planului de intervenii elaborate
4
Executarea ngrijirilor
D
elaborarea diagnosticului de ngrijire
5
Evaluarea
E
stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Asistenta medical este profesionista
care:
a. respect fiina uman ca entitate
bio-psiho-social n interrelaii cu
mediul nconjurtor, cu valorile i
principiile sale de via;
b. acord ngrijiri ntr-un mediu
terapeutic securizant;
c. realizeaz cu familia i aparintorii

o relaie funcional de
colaborare.
2. Responsabilitile care definesc
direciile importante, descrise de,,
Codul pentru asistentele medicale"
sunt:
a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;
c. restabilirea sntii;
d. nlturarea suferinei.
3. Nursa generalist presupune:
a. o pregtire pluridisciplinar;
b. nsuirea competenelor de baz i
nu numai cunotinele;
c. s aib cunotine de psihologie;
d. s aib atitudine pozitiv fa de
pacient i familia sa ;
e. s aib capacitate de empatie.
4. Fenomenele urmrite de asistenta
medical sunt reaciile :
a. individuale ;
b. familiale ;
c. de grup.
5. Funciile asistentei medicale sunt de
natur :
a. independent;
b. dependent;
c. interdependent.
6. Funcia asistentei medicale, de natur
independenta, presupune:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu
persoana ngrijit i cu
aparintorii;
b. aplicarea metodelor de observaie,
de tratament sau de readaptare;
c. promovarea unor condiii mai bune
de via i sntate.
dependenta, presupune:
a. observarea, la pacient a
modificrilor produse de boal sau
tratament;
b. asigurarea ingrijirilor de confort;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
interdependenta, presupune:
a. actiuni de depistare a tulburrilor de
ordin fizic, psihic sau social;
b. aciuni de educaie pentru sntate;
c. actiuni de rezolvare a problemelor
psihosociale.
9.Elementele de competen pentru
practicarea unor ngrijiri de calitate
constau n:
a. cunoaterea unui model de ngrijire
(nursing);
b. cunotine acumulate i cunoaterea
demersului tiinific;
c. cunoaterea pacientului.
10. Cadrul conceptual al ngrijirilor
cuprinde urmtoarele elemente:
a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. rolul asistentei medicale;
c. natura interveniilor aplicate
beneficiarului i consecinele
acestor intervenii.
11. Cunotinele nsuite de asistent n
procesul educativ sunt de natur:
a. tiinific, tehnic, relaional;
b. etice, legislative;
c. ambele.
12. Demersul tiinific al ngrijirilor
constituie pentru asistent:
a. un instrument de investigaii,
analiz;
b. un instrument de planificare i
evaluare a ngrijirilor;
c. un scop n sine.
13. Relaia asistent-pacient reprezint un
proces bazat pe:
a. ncredere, demnitate, respect;
b. comunicare afectiv, colaborare;
c. aplicarea sarcinilor care nu-i
depaesc limitele de competen.
14. Funciile autonome ale asistentei
medicale constau n:
a. asigurarea confortului fizic i psihic
al pacientului;
b. administrarea medicaiei;
c. stabilirea relaiilor de ncredere cu
pacientul i aparintorii;
d. transmiterea de informaii i
nvminte pacientului pentru
pstrarea sntii.
15. Rolul asistentei medicale este:
a. s asigure ngrijirea pacientului
numai n raport cu indicaiile
medicului;
b. s ajute persoana bolnav s-i
recapete sntatea;
c. s suplineasc persoana bolnav
pentru satisfacerea nevoilor sale.
16. n elaborarea unui cadru conceptual
privind ngrijirile, orientarea nou este
ctre:
a. ngrijiri centrate pe sarcini;
b. ngrijiri centrate pe persoana
ngrijit;
c. ambele.
17. Scopul ngrijirilor dup modelul

conceptual al Virginiei Henderson este:
a. pstrarea independenei individului
n satisfacerea nevoilor sale;
b. suplinirea individului n ceea ce nu
poate face singur;
c. ambele.
18. Nursingul, ca parte integrant a
sistemelor de sntate cuprinde:
a. promovarea sntii i prevenirea
mbolnvirilor;
b. ngrijirea persoanelor bolnave;
c. promovarea sntii, prevenirea
mbolnvirilor, ngrijirea
persoanelor bolnave fizic i psihic,
precum si a persoanelor
handicapate, in orice tip de unitate
sanitar.
19. Modelul conceptual al ngrijirilor dup
Virginia Henderson precizeaz:
a. individul este un tot;
b. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale;
c. individul este un tot prezentnd 14
nevoi fundamentale pe care
trebuie s i le satisfac.
20. Clasificarea nivelurilor de dependen
(I-IV) se face n funcie de:
a. punctajul obinut actualiznd
satisfacerea fiecrei nevoi;
b. durata problemelor actuale;
c. apariia problemelor poteniale.
21. Procesul de ngrijire reprezint:
a. metod care permite acordarea
ngrijirilor;
b. un mod tiinific de rezolvare a
problemelor pacientului pentru a
rspunde nevoilor sale fizice,
psihice sau sociale;
c. un mod de asigurare n serie a
ngrijirilor acordate pacientului.
22. Interviul reprezint:
a. forma special de interaciune
verbal;
b. metod de culegere a datelor
variabile i stabile;
c. instrument de personalizare a
ngrijirilor.
23. Abilitile asistentei medicale pentru a

facilita un interviu sunt:
a. capacitatea de a formula ntrebri
inchise sau deschise;
b. capacitatea de a evalua obiectiv
observaiile i de a le sintetiza;
c. disponibilitatea de ascultare activ a
pacientului i de a-l readuce la
subiect;
d. disponibilitatea de a comenta cu
pacientul datele obinute.
24. Aezai n ordine etapele procesului
de ngrijire:
a. culegerea datelor assesmentul;
b. planificarea ngrijirilor;
c. analiza i interpretarea datelor;
d. evaluarea rezultatelor;
e. implementarea planului.
25. Independena n satisfacerea nevoilor
fundamentale e reprezentat de:
a. satisfacerea unei nevoi
fundamentale prin aciuni proprii;
b. satisfacerea unei nevoi
fundamentale cu ajutorul altei
persoane;
c. satisfacerea uneia sau mai multor
nevoi fundamentale prin aciuni
proprii n funcie de gradul de
cretere i dezvoltare al persoanei.
26. Manifestarea de dependen este:
a. semn observabil care permite
identificare strii de dependen;
b. incapacitatea persoanei de a-si
satisface una din nevoile sale
fundamentale;
c. lipsa de cunotine a persoanei
asupra modului n care s-i
satisfac nevoile fundamentale.
27. Pacientul poate sa prezinte
urmtoarele forme de depenten:
a. actual, potenial;
b. descrescnd, permanent;
c. ambele.
28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
de:
a. factori de ordin fizic, psihologic,
social, spiritual ;
b. factori legai de insuficiente
cunotine ;
c. ambele.
29. Sursele de dificultate de ordin fizic

cuprind :
a. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec;
b. toate obstacolele fizice de natura
extrinsec;
c. toate obstacolele fizice de natura
intrinsec sau extrinsec ce
influeneaz negativ satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
30. Sursele de dificultate de ordin social
cuprind problemele generate persoanei n
raport cu:
a. anturajul su;
b. partenerul de via;
c. familia sa;
d. prientenii;
e. colegii de munc.
31.Mijloacele principale cele mai eficace
de a obine informaiile dorite despre
pacient sunt:
a. observarea pacientului;
b. interviul pacientului;
c. consultarea surselor secundare.
32.Elementele de evitat n utilizarea
observaiei sunt:
a. subiectivismul;
b. judeci preconcepute;
c. rutina i superficialitatea:
d. lipsa de concentraie i continuitate.
33.Interviul:
a. este o form de interaciune verbal
ntre asistent i pacient;
b. permite depistarea nevoilor
nesatisfcute ale persoanei;
c. este un instrument de personalizare
a ngrijirilor.
34.Dificultatea n analiza i interpretarea
datelor provine din:
a. numarul mare de date culese,
varietatea surselor de informaii;
b. caracterul schimbtor al unui
numr mare de date;
c. subiectivitatea persoanei care
culege datele.
35.Diagnosticul de ngrijire cuprinde:
a. descrierea procesului patologic;
b. enunul problemei de dependen, a
sursei de dificultate i a
manifestrii de dependen;
c. enunul manifestrii de dependen.

36.Diagnosticul de ngrijire:
a. orienteaz asistenta spre intervenii
autonome; ine cont de problema
de sntate n sine a pacientului;
b. orienteaz practicianul spre
tratament.
37.Planificarea ingrijirilor, a treia etap a
procesului de ingrijire, presupune:
a. stabilirea unui plan de intervenie;
b. prevederea etapelor i a mijloacelor
de desfurare;
c. prevederea precauiilor care trebuie
luate.
38.Pentru fiecare problem de
dependen se pot formula:
a. un obiectiv;
b. mai multe obiective;
c. unul sau mai multe obiective.
39.Asistenta care ntocmete planul de
ngrijire trebuie s se gndeasc la
intervenii care:
a. rspund nevoilor specifice ale
pacientului;
b. conduc la realizarea obiectivelor;
c. ambele.
40.Interveniile trebuie s fie:
a. novatoare, personalizate;
b. observabile, msurabile
(evaluabile);
c. ambele.
41.Realizarea interveniei reiese din
evaluarea strii pacientului:
a. nainte de intervenie;
b. nainte, n timpul i dup
intervenie;
c. dup intervenie.
42.Fiecare plan de ngrijire va fi completat
cu:
a. intervenii constante;
b. elemente de supravegheat;
c. intervenii cu rol delegat.
43.n munca sa pentru pacient, asistenta
trebuie s comunice cu el n multiple
circumstane:
a. cnd acesta ajunge la spital;
b. cnd se face interviul pentru
culegerea datelor;
c. cnd se execut ngrijirile zilnice.
44.Evaluarea ngrijirilor:
a. este o condiie absolut a calitii
ngrijirilor;
b. trebuie s se fac cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra

progresului pacientului n raport cu
interveniile asistentei medicale.
BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
RASPUNS
F
A
A
A
A
A
F
A
A
F
A
1
2
3
4
5
d
e
a
c
1
2
3
4
5
b
d
e
c
a
1
2
3
4
5
6
7
8
9
TESTUL I - ADEVRAT / FALS

BIBLIOGRAFIE
1150 teste nursing L. Titirc, 2008
TESTUL II- ASOCIERE
Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL
a,b,c
a,b,c,d
idem
a,b,c,d,e
idem
a,b,c
idem
a,b,c
idem
a,c
idem
a
idem
a,b,c
idem
a,b
NR.
PAGIN
23
23
23
24
24
24
24
24
24
24
33-34
33-34
33-34
33-34
59
38
38
38
38
38
7
14
14
14
16
16
16
17
8
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
a,b,c
c
a,b
a,b
a,c,d
b,c
b
c
c
c
a
b
a,b,c
a,b,c
a,c,b,e,d
c
a
c
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
c
c
a,b,c,d,e
a,b,c
a,b,c,d
a,b,c
a,b,c
b
a
a,b,c
c
c
c
b
a,b,c
a,b,c
a,b,c

Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
8
8
8
8
21
21
21
22
21
21
23
22
23
23
23
22
22
35
36
30
36
41
41
42
48
52
59
60
64
65
65
66
68
70
72
MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-UL

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;
2. Respiraia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezint accelerarea respiraiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arat lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
1
Subfebrilitate
A
2
Afebrilitate
B
3
Febra ridicata
C
4
Hiperpirexie
D
5
Febra moderata
E
36-370C
38-390 C
37-380 C
Peste 400 C
39-400C
B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1
Tulburari calitative ale urinei
2
Tulburari de emisie urinara
3
Tulburari cantitative ale urinei
4
Independenta in a se misca
5
Dependenta in a se misca
Poliurie
Hematurie
Polakiurie
Atrofie musculara
Miscari de flexie si extensie
A
B
C
D
E
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1
Alterarea vocii
2
Alterarea tegumentelor
3
Eliminare inadecvata
4
Limitarea miscarilor
5
Alimentatie inadecvata
A
B
C
D
E
Escare
Vomica
Disfonie
Anorexie
Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana
adulta este:
a) 14-16 respiratii/min;
b) 16-18 respiratii/min;
c) 18-22 respiratii /min.
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este:
a) 21%;
b) 15-16%;
c) 24%.
3. Hipoxia reprezinta :
a) scaderea cantitatii de O2 in sange;
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;
c) scaderea cantitatii de CO2 in sange.
4. Respiratia este influentata de postura
persoanei si este favorizata de:
a) pozitia ortostatica si sezand;
b) pozitia sezand si clinostatica;
c) pozitia decubit lateral.
5. Declansarea hemoptiziei este
precedata de :
a) senzatie de caldura
retrosternala,jena respiratorie;
b) senzatie de voma;
c) varsatura.
6. Eliminarea sangelui provenind din
arborele bronsic se defineste ca:
a) hematemeza;
b) hemoptizie;
c) hematurie.
7. Factorii biologici care influenteaza
pulsul sunt:
a) varsta, alimentatia,inaltimea
corporala;
b) emotiile si plansul;
c) varsta.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;
b) se percep doua pulsatii,una
puternica, alta slaba, urmata de pauza;
c) pulsatii abia perceptibile

9. In starile de hipertermie nevoile
energetice ale organismului cresc cu:
a) 20-30%;
b) 13% pentru fiecare grad de
temperatura peste 370 C;
c) 10%.
10.Tulburarile de mictiune sunt:
a) poliuria,oliguria,disuria;
b) anuria,polachiuria,nicturia;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
incontinenta urinara.
11. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
goli continutul;
b) eliminarea inconstienta,involuntara a
urinei;
c) mictiuni incoluntare nocturne.
12. Hipostenuria reprezinta:
a) urina in sange;
b) urina cu densitate scazuta sub 1010;
c) urina in cantitate redusa/24h.
13. Varsaturile alimentare cu continut
vechi sunt manifestari de dependenta
intalnite in:
a) stenoza pilorica;
b) la gravide;
c) in colecistite.
14. Vomica reprezinta:
a) varsatura cu continut alimentar;
b) eliminarea unor colectii de puroi sau
exsudat din caile respiratorii;
c) varsatura fecaloida.
15. Hemoragiile menstruale prelungite se
numesc:
a) menoragii;
b) oligomenoree;
c) hipermenoree.
10
16. Nevoia de somn la persoana adulta

sanatoasa este de:
a) 7-9h/24h;
b) 12-14h/24h;
c) 6-8h/24h.
17. Prin masurarea temperaturii in
cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:
a) 0,8- 10C;
b) 0,5- 0,80C;
c) 0,3- 0,50C.
18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) scaderea temperaturii corporale sub
360C;
b) mentinerea temperaturii intre 37 si
380C;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si
390 C.
19. Starea de hipotermie este determinata
de:
a) pierderea excesiva de caldura;
b) cresterea arderilor din organism;
c) intensificarea metabolismului.
20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
a) tegumente palide;
b) frisoane,piele calda,rosie;
c) ambele.
21.Echilibrul intre termogeneza si
termoliza - homeotermia se realizeaza
prinmecanisme fizice:
a)
evaporarea,radiatia,conductia,convectia;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia;
c) reducerea proceselor metabolice din
organism.
22. Factorii biologici care influenteaza
satisfacerea nevoii de a se imbraca si
dezbraca sunt:
a) clima, emotiile,cultura,credinta;
b) varsta, activitatea,cultura;
c) varsta,activitatea,talia,statura.\
23. Functiile pielii sunt:
a) de protectie si termoreglare,de
depozit,de excretie;
b) de absorbtie,de respiratie;
c) toate.
24. Alterarea integritatii pielii si
mucoaselor se manifesta prin:
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esca
re;
b) alopecie;
c) vitiligo.
25.Urmatoarele manifestari de
dependenta sunt la nivel senzorial,in afara
de:
a) hipoacuzie,anosmie;
b) paralizie;
c) cecitate,hipoestezie.
26.Afazia este manifestarea comunicarii
ineficiente care priveste:
a) scaderea masei musculare;
b) tulburarea sensibilitatii pielii;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
27. Amnezia reprezinta:
a) tulburarea memoriei;
b) tulburare de gandire;
c) tulburare de perceptie.
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
totala a functiei motorii a:
a) membrelor inferioare;
b) unei jumatati laterale a corpului;
c) unui membru.
29. Coma este o pierdere totala sau
partiala a:
a) constientei;
b) constientei cu alterarea functiilor
vegetative;
c) a constientei, mobilitatii
sensibilitatii cu conservarea celor mai
importante functii vegetative.
30. Pacientul cu comunicare ineficienta la
nivel afectiv se poate manifesta prin:
a) agresivitate, euforia,egocentrism;
b)fobie,apatie;
c) disartrie,dislalie.
31. Pacientul care-si satisface autonom
nevoia de recreere prezinta
urmatoarele manifestari de
independenta:
a) satisfactie,placere;
b) destindere, amuzament;
c) ambele.
32.Frecventa respiratiei variaza in functie
de:
a) varsta, sex;
b) pozitie,temperatura mediului
ambiant;
c) starea de veghe sau somn.
33. Dispneea Kussmaul este:
a) o respiratie in patru timpi, o
inspiratie profunda urmata de o scurta
pauza si o expiratie scurta,
11
zgomotoasa, dupa care urmeaza o

alta pauza scurta;
b) o respiratie accelerata;
c) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
a) o respiratie accelerata;
b) o perturbare ritmica si periodica a
respiratiei;
c) o respiratie cu amplitudini
crescande pana la maximum si apoi
scazand pana la apnee, ce dureaza
10-20 secunde.
35. In obstructia cailor respiratorii
pacientul prezinta urmatoarele
manifestari de dependenta, cu
exceptia:
a) respiratie dificila pe nas;
b) secretii nazale abundente;
c) respiratie ritmica.
36. Pulsul este influentat de urmatorii
factori biologici, cu exceptia:
a) varsta;
b) emotiile;
c) inaltimea corporala.
37. Factorii care determina tensiunea
arteriala sunt;
a) debitul cardiac;
b) forta de contractie a inimii;
c) elasticitatea si calibrul vaselor.
38. Factorii biologici care influenteaza TA
sunt urmatorii, cu exceptia:
a) varsta;
b) activitatea;
c) climatul.
39. Valoarea normala a TA la adult este:
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;
b) peste 150max;peste 90mm Hg
min;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.
40. Urmatoarele manifestari de
dependenta reprezinta tulburari de
emisie urinara, cu exceptia:
a) polakiuria;
b) disuria;
c) hematuria.
41. Izostenuria reprezinta:
a) densitatea crescuta a urinei (urina
concentrata);
b) densitate mica a urinei (urina
diluata);
c) urina cu densitate mica ce se

mentine in permanenta la aceleasi
valori, indiferent de regimul alimentar.
42. Ischiuria reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de asi elimina continutul;
b) eliminarea urinei cu durere si cu
mare greutate;
c) senzatie de mictiune frecventa.
43. Deformarile coloanei vertebrale se pot
manifesta astfel:
a) cifoza,lordoza,scolioza;
b) lordoza,genu varum;
c) cifoza,lordoza.
44. Obiectivele asistentei medicale in
ingrijirea pacientului care
expectoreaza urmaresc:
a) pacientul sa nu devina sursa de
infectie nosocomiala:
b) pacientul sa aiba caile respiratorii
permeabile;
c) pacientul sa beneficieze de
microclimat optim.
45. Pacientul care satisface nevoia de
recreere prezinta ca manifestari de
independenta :
a) destindere,satisfactie ;
b) plictiseala ;
c) placere,amuzament.
46.La adult temperatura normala a
corpului masurata in axila este :
a) 36,1- 37,80 C;
b) 36- 370 C;
c) 36,3- 36,50 C
47.Temperatura cea mai crescuta a
corpului se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
c) seara intre orele 20.00-23.00.
48.Pentru cresterea temperaturii la nounascut , se pot folosi:
a) termoforul;
b) paturile calde;
c) impachetari cu parafina.
49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
a) temperatura corporala;
b) scaunul;
c) aspectul tegumentelor.
50. Anxietatea reprezinta:
a) stare de neliniste, disconfort;
12
b) stare de incetinire a gandirii;

c) pierderea memoriei.
51.Bolnavul care comunica ineficient la
nivel afectiv prezinta:
a) agresivitate;
b) atitudine receptiva si de incredere
in alte persoane;
c) fobie.
52.Paraplegia se defineste ca pierderea
totala a fortei musculare motorii:
a) a jumatatii drepte a corpului;
b) a membrelor inferioare;
c) a unui singur membru.
53. Manifestarile de independenta privind
comunicarea pacientului sunt:
a) expresia nonverbala;
b) functionarea normala a organelor
de simt;
c) reactiile afective in exces.
54. Frustrarea reprezinta:
a) de sensibilitate a pielii;
b) conditia de individ refuzat sau a-si
refuza satisfacerea unei nevoi;
c) incapacitatea de a pronunta
cuvintele.
55. Enurezisul este:
a) pierdere de urina in timpul noptii;

b) pierderea involuntara de urina in
timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) inversarea raportului dintre numarul
mictiunilor emise ziua fata de cele
emise noaptea.
56. Hipostenuria reprezinta densitatea
urinei:
a) normala;
b) crescuta;
c) scazuta.
57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica;
b) scaderea cantitatii de urina;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
58. Poliuria reprezinta:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
b) eliminarea unei cantitati mai mari
de 2500ml;
c) sete exagerata.
59. Vomica este:
a) varsatura alimentara;
b) senzatie de varsatura;
c) eliminarea unei colectii masive de
puroi,sau exsudat din caile
respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING

TESTUL I- ADEVRAT/FALS
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
INTREBARII
1
A
L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata
Medicala Romaneasca
2
F
Ghid de nursing
3
F
Ghid de nursing
4.
A
Ghid de nursing
5
F
Ghid de nursing
6
A
Ghid de nursing
7
F
Ghid de nursing
8
F
Ghid de nursing
9
A
Ghid de nursing
10
A
Ghid de nursing
11
F
Ghid de nursing
12
A
Ghid de nursing
13
A
Ghid de nursing
14
F
Ghid de nursing
15
A
Ghid de nursing
13
NR. PAGINA
109
109
109
109
109
145
145
145
145
145
145
145
159
159
159
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
A
1
2
3
4
5
B
1
A
F
A
A
F
A
F
F
A
A
C
A
E
D
B
B
2
3
4
5
C
1
2
3
4
5
C
A
E
D
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
b
a
b
a
a
b
a
b
b
c
b
b
a
b
a
a
c
C
A
B
E
D
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL II- ASOCIERI
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu,
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
idem
idem
idem
idem
idem
L titirca Ghid de nursing 1996
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1150 teste nursing-cap.1.2
14
159
186
186
186
186
186
186
196
196
196
183
183
183
183
183
159
12
12
12
12
12
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
b
a
b
a,b
c
c
a
b
c
a
b
c
a,b
c
a,b,c
a,c
b,c
c
b
a,b,c
c
c
c
c
a
a
a,b,c
a,c
b
c
a,b
a,c
a
a,c
b
a,b
b
b
c
a
b
c

L Titirca Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
Ghid de nursing
15
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
8-20
187
187
187
187
215
215
215
216
221
146
146
146
146
146
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

TESTUL I
cu F fals .
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n
dimineaa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
16
TESTUL II
1
Injectia i.m
A
crearea unei cai false
2
Sondaj vezical
B
hiperhidratare
3
Perfuzia
C
neformarea papulei caracteristice
4
Injectia s.c
D
flegmon
5
Injectia i.d
E
lipodistrofie
1
2
3
4
5
Spalatura gastrica
Sondaj duodenal
Injectia intravenoasa
Gastroscopie
Spalatura auriculara
A
B
C
D
E
sonda Einhorn
sonda Faucher
garou
seringa Guyon
endoscop
C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1
2
3
4
5
Sondajul traheo-bronic
Sondajul vezical la
brbai
Sondajul duodenal
Sondajul gastric
Injectii i.m.
A
B
durere vie, paralizia nervului sciatic

tuse,intoxicaii
C
D
E
crearea unei ci false

nfundarea sondei cu alimente
greuri,vrsturi
D. Asociai noiunile din cele dou coloane
17
1
2
4
5
Administrarea medicamentelor
pe cale i.v. este aleasa pentru
Avantajele administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala sunt
Scopul administrarii
medicamentelor pe cale
parenterala
Complicatiile unei injectii i.m.
sunt
Scopul inhalarii
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
A
B
Dezinfectia si descongestionarea
mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
Dozarea precisa a medicamentelor si
obtinerea unui efect rapid
Durere vie, paralizia nervului sciatic
Este explorator si terapeutic
Efectul rapid al medicamentelor
TESTUL III
1. Infecia se definete astfel:
a) reacia local sau general
rezultat din ptrunderea i
multiplicarea agentului microbian n
organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n organism;
c) boala rezultat ca urmare a
ptrunderii microbului n organism
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care
sunt distruse toate formele de
existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
existen a microorganismelor, de la
suprafaa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
nconjurtor.
3. Care din urmtorii termeni poate fi
definit ca absena tuturor microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n
vederea folosirii pentru o intervenie
chirurgical astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel, 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
5. Materialul moale pentru efectuarea
pansamentului se sterilizeaz astfel:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.;
b) poupinel 60 min-180C;
c) autoclav 30 min-1,5 atm.
6.Pentru manevrarea materialelor i

instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
7.n urma controlului umiditii materialelor
sterilizate la autoclav s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate;
care este umiditatea admis?
8. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz:
a) cldura,radiaiilegamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
9.ncrctura casoletelor introduse n
autoclav este important pentru a obine o
sterilizare eficient:
a) nu depete 120 g/dm3;
b) este de 150 g/dm3;
c) este de 175 g/dm3.
10.Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi
de pe tegumente, mucoase, obiecte i
din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
11. Ortopneea se definete ca o:
a) expectoraie seroas;
b) respiraie in poziie vertical a
corpului;
c) respiraie in poziie orizontal a
corpului
12.Splarea de decontaminare a minilor
se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, fiecare cu

periu, uscare i aplicare de alcool 2x5
ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
13. Drenajul postural inseamn:
a) eliminarea secreiilor bronice prin
tuse;
b) utilizarea gravitaiei pentru
drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplic un tub de
dren.
14. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g
b) alcool 70
c) bromocet 1 g
15. Poziia bolnavului pentru tracocentez
este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
16.Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical respect
msurile de protecia muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente din metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
18.Dezinsecia reprezint:
a) distrugerea insectelor;
b) distrugerea insectelor care pot
transmite boli infecioase;
c) distrugerea pduchilor.
19.Circuitele funcionale n unitile
sanitare respect urmtoarele elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul septic i cel aseptic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc
astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas

care se manifest dup externarea
pacientului
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau dup
externare.
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor
invazive;
c) pacienii internai de urgen n
spital.
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic:
a) etiologic;
b) simptomatic;
c) de urgen
23. Cand calea natural eficient in
administrarea alimentelor nu poate fi
folosit pentru bolnavul chirurgical, cel
puin in primele zile postoperator, putem
folosi urmtoarele ci:
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau
nazojejunal.
24. Recoltarea sngelui capilar pentru
examenul hematologic se face prin:
a) nepare n pulpa degetului:
b) nepare pe faa plantar a
halucelui;
c) puncie venoas.
25. Odat cu varsta, eficacitatea
mecanismelor de termoreglare
diminueaza.
In jurul crei valori se situeaz
temperatura normal la o persoan
varstnic:
a) 36C;
b) 37,4C;
c) 35,1C.
26.Recoltarea sngelui pentru examenele
biochimice se face prin:
a) puncie venoas - dimineaa,
bolnavul fiind ,. jeune1';
b) nepare n pulpa degetului;
c) ambele.
27.Recoltarea sngelui pentru examene
bacteriologice se face:
a) cnd se suspecteaz o
bacteriemie;
b) cnd se suspecteaz o septicemie;
c) ori de cte ori pacientul are febr.
28.Recoltarea exsudatului faringian se
face pentru:
a) depistarea purttorilor sntoi de

germeni;
b) depistarea germenilor patogeni de
la nivelul faringelui;
c) depistarea unor afeciuni digestive.
29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
avem nevoie de urmtoarele materiale cu
excepia:
a) eprubet cu tampon faringian sau
ans de platin:
b) spatul lingual;
c) sering i ace de unic folosin.
30.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) la jumtatea miciunii;
b) prin sondaj vezical;
c) din urina colectat timp de 24 h.
31.Recoltarea urinei pentru urocultur se
face:
a) nainte de administrarea
antibioticelor;
b) concomitent cu administrarea
antibioticelor;
c) ambele.
32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
avem nevoie de:
a) sonda gastric Faucher;
b) sonda duodenal Einhorn;
c) sonda Metras.
33. Trebuie s efectuezi un exudat
faringian pacientului D., de 3 ani; cu
portamponul steril tergi:
a) amigdalele;
b) orofaringele;
c) valul palatin.
34.Sondajul duodenal efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) drenarea cilor biliare;
b) alimentaie artificial;
c) evidenierea unor boli parazitare ale
duodenului sau cilor biliare.
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj
duodenal pacientul este aezat n poziie:
a) decubit dorsal;
b) decubit lateral stg;
c) decubit lateral dr.
36.Sondajul vezical efectuat n scop
explorator se face pentru:
a) recoltarea unei cantiti de urin
pentru examenul de laborator;
b) depistarea unor modificri
patologice ale uretrei i vezicii urinare;
c) evacuarea coninutului
(cnd aceasta nu se face spontan).
37.Complicaiile imediate ale sondajului

vezical sunt:
a) lezarea traumatic a mucoasei
uretrale:
b) crearea unei ci false prin forarea
sondei;
c) boli infecioase, prin introducerea
germenilor patogeni prin manevre i
instrumente nesterile.
38.Spltura gastric este indicat n:
a) intoxicaii alimentare sau cu
substane toxice;
b) pregtirea preoperatorie n
interveniile de urgen;
c) ulcer gastric n perioada dureroas.
39.Spltura gastric este contraindicat
n:
a) intoxicaii cu substane caustice;
b) hepatite cronice, varice esofagiene;
c) staza gastric nsoit de procese
fermentative.
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator
se face pentru:
a) evacuarea coninutului intestinului
gros;
b) pregtirea pentru intervenii
chirurgicale asupra rectului;
c) pregtirea pacientului pentru
alimentare sau hidratare.
41.Antibiograma este metoda de laborator
care:
a) determin prezena microbilor;
b) arat sensibilitatea microbilor fa
de antibioticul respectiv;
c) nu arat decat creterea
germenilor.
42.Pentru pregtirea copiilor in vederea
explorrii radiologice a colonului se
efectueaz:
a) clism evacuatoare;
b) pauz alimentar de 12 ore;
c) administrare de purgative.
43. Pentru ca msurarea pulsului s duc
la valori corecte, pacientul se va afla:
a) in decubit dorsal;
b) in repaus fizic i psihic timp de 5-10
minute;
c) in cadrul intim, alturi de familie.
44. Indicai tehnica corect a recoltrii
sputei pentru examinri bacteriologice i
antibiogram:
a) pacientul va respira adanc, va tui
i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tui i expectora intr-o
tvi renal;
c) in cursul zilei va bea lichide multe i
sputa va fi recoltat inainte de culcare.
45. Efectuarea punciei pleurale

exploratorie poate determina urmtoarele
accidente vitale:
a) tromboflebit profund a
membrelor superioare;
b) stop cardio-respirator reflex;
c) riz de astm bronic;
d) anurie.
46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce
explorri considerai utile i imediate:
a) radiografie baritat gastroduodenal pentru excluderea unei
cauze digestive;
b) radiografie toraco-pulmonar;
c) determinarea grupei sanguine, TC,
TS, pentru o eventual intervenie
chirurgical;
d) citologia sputei.
47. Pacientului i se prescrie drenaj
postural. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din activitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator
48. Valorile normale ale pulsului la copilul
de 5 ani pot fi intre:
a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 90-100/min.
49. Dup efectuarea punciei, venoase
supravegherea bolnavului presupune cu
excepia:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c)hrnirea imediat a bolnavului.
50.Prin injecia subcutanat se pot
introduce n organism:
a) substane medicamentoase
izotonice lichide nedureroase;
b) substane medicamentoase
hipertonice;
c) substane medicamentoase
uleioase.
51.Locurile de elecie ale injeciei
subcutanate sunt:
a) faa extern a braului;
b) faa supero-extern a coapsei;
c) regiunea deltoidian.
52.Prin injecia intramuscular se pot
introduce n organism:
a) soluii izotonice;
b) soluii hipertonice;
c) soluii uleioase.
intramusculare sunt:
a) regiunea supero-extern fesier;
b) faa extern a coapsei, treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular.
54.Pe cale intravenoas se pot introduce
n organism:
a) substane izotonice;
b) substane hipertonice;
c) substane uleioase.
55.Accidentele injeciei subcutanate
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b) hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgia.
56.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a) durere vie prin atingerea nervului
sciatic;
b) paralizie prin neparea unui vas;
c) embolie prin introducerea
accidental ntr-un vas de snge a
unei substane uleioase.
57. Pentru evitarea uscrii i formrii
crustelor de mucus in tubul de
traheostomie este important s se:
a) umecteze aerul respirat de bolnav;
b) pun cateva picturi de ap
distilat periodic in tub;
c) acopere deschiderea traheostomiei
cu o compres umezit cu ser fiziologic.
58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmtoarele, cu excepia:
a) distensiei abdominal prin
ptrunderea gazului prin esofag;
b) emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorit fisurrii mucoasei;
c) emboliei gazoas.
59. Cortizonul se administreaz la nceput:
a) n doze mari, scznd apoi
cantitatea pn la doza minim de
intreinere;
b) n doze mici, care cresc treptat,
pn la doza maxim;
c) aceeai doz, pn la sfritul
tratamentului.
60.n timpul tratamentului cu cortizon,
regimul alimentar va fi:
a) desodat;
b) hipersodat;
c) normosodat.
61. Prin care din urmtoarele investigaii

de laborator se poate pune in eviden
trichomonas vaginalis:
a) frotiu;
b) leucograma;
c) R.B.W.
62.Paracenteza abdominala reprezint:
a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar
n cavitatea peritoneal;
b) ptrunderea cu un ac n cavitatea
pleural;
c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ
parenchimatos.
63.Paracenteza abdominal se
efectueaz:
a) n fosa iliac stng, linia Monroe Richter;
b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
64.Toracocenteza reprezint puncia:
a) cavitii peritoneale;
b) cavitii pericardice;
c) cavitii pleurale.
65. Examenul endoscopic al mucoasei
vaginale se face prin:
a) salpingografie;
b) colposcopie;
c) gastroscopie;
66.Toracocenteza efectuat n scop
terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecii de lichid
pleural;
b) introducerea unor medicamente n
cavitatea pleural;
c) stabilirea prezenei unei colecii de
lichid pleural.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau
transsudat) se determin prin reaciile:
a) Pandy;
b) Rivalta;
c) Nonne-Apelt.
68.Accidentele toracocentezei sunt
a) lipotimiei i colapsului;
b) hematemezei;
c) pneumotoraxului.
69.Puncia pericardica se efectueaz n
scop terapeutic pentru:
a) stabilirea naturii lichidului;
b) evacuarea lichidului acumulat;
c) introducerea substanelor
medicamentoase.
70.Accidentele punciei pericardice sunt
a) ptrunderii acului n miocard;
b) ocului pericardic;
c) edemului pulmonar acut.

71.Puncia articular este indicat n:
a) artrite acute i cronice,
serofibrinoase i purulente;
b) hemartroza;
c) coxartroza.
72.Dup puncia articular se recomand:
a) mobilizarea ct mai precoce a
articulaiei puncionate;
b) imobilizarea articulaiei n poziie
fiziologic timp de dou-trei zile;
c) nu necesit ngrijire special.
73.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt
necesare urmtoarele materiale, cu
excepia:
a) pahar conic, ap distilat;
b) lichid pleural extras prin puncie;
c) hrtie de turnesol.
74.Apariia papulei cu aspect de coaj de
portocal " este caracteristic pentru
injecia:
a) intravenoas;
b) subcutanat;
c) intradermic.
75. Pe care din urmtoarele ci de
administrare a medicamentelor, absorbia
se face cel mai puin:
a) calea intravenoas;
b) calea intramuscular;
c) calea oral.
76.Locul punciei osoase este:
a) sternul;
b) creasta iliac;
c) tibia, calcaneul.
77.Accidentele punciei osoase sunt
a) hemoragie i hematom;
b) perforarea lamei posterioare a
sternului;
c) edem pulmonar acut.
78. Studiul funciei renale de meninere a
echilibrului acido-bazic se face prin:
a) determinarea pH-ului sanguin;
b) determinarea punctului crioscopic al
plasmei;
c) determinarea rezervei alcaline.
79.Pentru efectuarea punciei renale,
pacientul se aeaz n poziie:
a) decubit lateral stng;
b) decubit ventral cu o pern tare
aezat sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
80.Dup punctia hepatic, pacientul se
aeaz n poziia:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidian se execut n scop
terapeutic pentru:
a) decomprimarea n cursul sindromului
de HIC;
b) introducerea de substane
medicamentoase, anestezice;
c) recoltarea LCR i executarea
mielografiilor.
82.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n
funcie de starea general, pacientul se
aeaz n poziie:
a) spate de pisic;
b) coco de puc;
c) pleurostotonus.
83.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee,
grea, vrsturi;
b) contractarea feei, gtului sau a
unuia din membre;
c) paralizie prin atingerea nervului
sciatic.
84.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul
este aezat n poziie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stng;
c) decubit dorsal, cu o pern tare sub
bazin.
85.Accidentele punciei vezicii urinare
sunt:
a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical;
c) hematemeza.
86.Antibioticele sunt:
a) substane organice provenite din
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri,
bacterii);
b) substane obinute prin sintez,
avnd proprieti bacteriostatice,
bactericide sau antimicotice;
c) ambele.
87. Pacientului i se prescrie drenaj
pleurall. Scopul este s:
a) creasc aportul sanghin la plmani;
b) intreasc musculatura
respiratorie;
c) indeprteze lichidele din cavitatea
pleural;
d) indeprteze secreiile acumulate in
arborele respirator.
88. Examinri pentru evidenierea
calculilor renali sunt:
a) urografia i echografia;
b) laparoscopia i sumarul de urin;
c) colecistocolangiografia i
endoscopia.
89. Pentru examinare EEG:
a) pacientul va fi sedat;
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul
curat;
c) poziia pacientului va fi in
ortostatism
90.Hidratarea i mineralizarea
organismului are drept scop:
a) administrarea medicamentelor la
care se urmrete un efect prelungit;
b) depurativ - dilund i favoriznd
excreia din organism a produilor toxici;
c) completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
91. Poziia pacientului pentru puncia
lombar este:
a) decubit lateral;
b) ezand;
c) copii sunt inui pe genunchii
asistentei medicale.
92. Dup puncia lombar pacientul are
voie:
a) s se mobilizeze dup 15 minute
de repaus;
b) nu are voie s se mobilizeze
aproximativ 24 h;
c) s fumeze i s consume buturi
alcoolice
93. Asistenta medical ofera medicului
pentru efectuarea punctiei
a) manusi de unica folosinta nesterile
b) manusi sterile
c) manusile nu sunt necesare
94.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a) stabilirea felului deshidratrii;
b) simptomatologia deshidratrii;
c) investigaii de laborator.
95.Volumul deficitar de fluid deshidratarea - se datoreaz:
a) pierderilor excesive (vrsturi,
aspiraie, diaforez, diuretice);
b) micrii fluidului (acumulare
anormal de fluid n diferite zone ale
organismului (ascit, edem periferic);
c) ambele.
96. Cand un medicament prezint o
modificare de aspect, culoare, miros,
asistenta medical trebuie s tie c:
a) acest lucru se va intampla frecvent
cu unele medicamente i este un fapt
lipsit de importan;
b) medicamentele se administreaz
dar se consemneaz in foaia de
observaie c era modificat;
c) medicamentul nu trebuie
administrat ci returnat farmaciei in
schimbul unuia corespunztor calitativ
97. In care din urmtoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a) infiltraia intradermic cu
novocain;
b) I.D.R. ;
c) desensibilizare in reacii
98. Printre metodele de evaluare morfofuncional a sangelui i a organelor
hemato-formatoare se afl:
a) numrarea leucocitelor i stabilirea
formulei leucocitare;
b) numrarea hematiilor;
c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
99. La atingerea nervului sciatic, tradus
prin durere violent:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
100.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de sange se produce:
a) embolie gazoas;
b) hematom;
c) paralizie.
101.Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin :
a)punctie osoasa
b) punctie splenica
c) scintigrama hepatica si splenica
102. Audiograma se efectueaz cu:
a) vocea optit la diferite distane;
b) diapazonul;
c) audiometrul.
103. Pentru determinarea grupelor
sanguine n sistemul OAB i Rh este
necesar ca:
a) determinarea s se fac prin
ambele metode (Beth - Vincent i
Simonin);
b) determinarea s se fac de doi
tehnicieni;
c) s se foloseasc dou serii de
seruri test.
104.Efectuarea probelor de compatibilitate
trasfuzional are drept scop:
a) reducerea la minimum a riscurilor
accidentelor imunologice;
b) evitarea hemolizei intravasculare
acute;
c) asigurarea c pacientul
beneficiaz de transfuzia pe care o
primete.
105.Incompatibilitatea transfuzional se
previne prin urmtoarele msuri:
a) determinarea grupei n sistemul

OAB i Rh la primitor;
b) alegerea unui snge de donator
izogrup OAB i Rh;
c) executarea probelor de
compatibilitate direct (Jeanbereau) i
biologic Oelecker.
106.Prin transfuzie nelegem:
a) administrarea sngelui direct de la
donator la primitor;
b) administrarea de la donator la
primitor dup o faz intermediar de
conservare a sngelui;
c) ambele.
107.Transfuzia de snge are drept scop:
a) restabilirea masei sanguine i
asigurarea numrului de globule roii
necesare transportului oxigenului n
caz de hemoragii, anemii, stri de
oc;
b) stimularea hematopoezei;
c) corectarea imunodeficienelor.
108.Accidentele transfuziei sunt:
a) incompatibilitatea de grup n
sistemul OAB, manifestat sub forma
ocului hemolitic;
b) transfuzarea unui snge alterat,
infectat cu germeni viruleni care
provoac frisoane puternice
c) hemoliz intravascular prin
transfuzarea sngelui nenclzit.
109.Incidentele transfuziei sunt
urmtoarele cu excepia:
a) ieirea acului din ven;
b) perforarea venei;
c) embolia pulmonar cu cheaguri.
110.Alimentaia pacientului trebuie s
respecte urmtoarele principii, cu
excepia:
a) nlocuirea cheltuielilor energetice
de baz ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare
prin cruarea organelor bolnave;
c) satisfacerea n exclusivitate a
preferinelor alimentare ale pacientului.
111.Regimurile dietetice urmresc:
a) punerea n repaus i cruarea unor
organe, aparate i sisteme;
b) echilibrul unor funcii deficitare sau
exagerate ale organismului;
c) ndeprtarea unor produse
patologice de pe pereii intestinali.
112. Debitul O2 ce se administreaz prin
sond endonazal la un pacient cu hipoxie
moderat este de:
a) 6- 8 l/min.;
b) 3- 6 l/min.;
c) 6-10 l/min.
113. Dup efectuarea punciei venoase
supravegherea bolnavului presupune in
ordine:
a) urmrirea locului punciei, mai ales
dac bolnavul este sub tratament
anticoagulant;
b) compresie eficient de minim 5
minute, la locul punciei;
c) hrnirea imediat a bolnavului.
114.Alimentarea activ la pat se face
aeznd pacientul n poziie:
a) decubit lateral dr;
c) decubit dorsal.
115.Reuita unei investigaii radiologice a
tubului digestiv cu administrarea unei
substane de contrast impune in prealabil:
a) nimic deosebit;
b) o evacuare complet a tubului
digestiv;
c) un regim alimentar lacto-fainos
116. n testul Addler se determin
prezena:
a) unor hematii si leucocite de tip
special;
b) unei hemoragii microscopice in
diagnosticul hemoragiei digestive;
c) leucocitelor la nivelul tractului
digestive.
117. Ritmul circadian reprezint:
a) ritmul zilnic al proceselor biologice
din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor vitale;
c) modificrile ritmice ale circulaiei
sanguine.
118.Un bolnav n repaus absolut la pat
necesit:
a) 25 cal./kg corp/24 h;
b) 30 cal./kg corp/24 h;
c) 35 cal./kg corp/24 h.
119.Alimentarea artificial prin sond
gastric se face la bolnavii:
a) incontieni;
b) cu stricturi esofagiene;
c) intoxicai cu substane caustice.
120.Corectarea deficitului de sodiu se va
face cu :
a) ser fiziologic
b) ser glucozat
c) solutie Ringer
121.Temperatura se msoar n:
a) caviti seminchise (axil, plic
inghinal, cavitatea bucal);
b) caviti nchise (rect, vagin);
c) ambele.
122.Hiperpirexia reprezint:
a) temperatura corpului peste 40-41

C;
b) temperatura corpului ntre 39-40C;
c) temperatura corpului ntre 37-38C.
123. Prin examenul macroscopic al
materiilor fecale se pot aprecia:
a) cantitatea, forma, culoarea,
mirosul;
b) prezena resturilor alimentare
nedigerate;
c) prezena produselor patologice
puroi, sange, parazii.
124. Pentru msurarea temperaturii n
cavitatea bucal termometrul se menine:
a) 3 min;
b) 5 min;
c)10 min.
125. Spalatura auriculara pentru dopul de
cerumen se efectueaza cu solutie de :
a) rivanol 1%
b) alcool 70 grade
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
126.Pentru evaluarea corect a frecvenei
respiraiei:
a) se anun pacientul i se linitete
din punct de vedere psihic;
b) se prefer perioada de somn
(pentru msurare - observare);
c) nu se anun pacientul.
127. Printre materialele necesare
efecturii sondajelor gastro-duodenale se
afl:
a) sonda vezicala;
b) sonda gastric i duodenal steril
- de unic folosin;
c) pensa hemostatic
128.Calitile pulsului depind de:
a) frecvena i ritmicitatea inimii;
b) debitul sistolic;
c) elasticitatea i presiunea arterial.
129.Pulsul de poate msura manual
(digital) la:
a) artera radial, cubital;
b) artera carotid;
c) vena jugular.
130.Modificrile de frecven ale pulsului
sunt urmtoarele, cu excepia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
131. In spalatura gastrica la extremitatea
libera a sondei se aseaza o :
a) seringa de 2 ml
b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale
sangelui sunt examene biochimice :
a) hemoleucograma
b) grupul sanguine
c) ureea sanguine
d) creatinina
e) bilirubina
133. Poziia bolnavului pentru
toracocentez este:
a) ezand cu trunchiul semiflectat,
braele pe coapse;
b) ezand cu braul ridicat deasupra
cefei pan la urechea opus de
partea unde se practic puncia;
c) ezand cu braele pe lang corp.
134. Pentru efectuarea testului AddisHamburger se recolteaz urin:
a) din 24-48 h;
b) dup 180 minute de la prima
miciune de diminea;
c) dup ingestia a 1,5-2 l de lichide.
135. Urina pentru efectuarea unui examen
bacteriologic se recolteaz:
a) in condiii sterile, in recipient
special;
b) un eantion din cantitatea eliminat
in 12 ore;
c) numai dup administrarea a 2 l de
ceai
136. Asistenta medical il programeaz pe
pacient la un examen prin care medicul va
vizualiza interiorul bronhiilor i a traheei.

Acest examen se numete:
a) bronhografie;
b) bronhoscopie;
c) cistoscopie.
137. Inainte de bronhoscopie, se
efectueaz o anestezie local. Cand au
revenit la salon dup examinare, cel mai
important lucru pe care asistenta il are in
vedere este:
a) s realizeze faptul c pacientul nu
va fi capabil s vorbeasc cateva zile;
b) s-i efectueze splaturi in gat in
scopul prevenirii hemoragiei;
c) s-i interzic alimentaia i
hidratarea pan cand se va restabili
reflexul de deglutiie.
138. Cea mai bun metod de msurare a
tensiunii arteriale este:
a) la ambele brae, dup ce bolnavul a
stat in clinostatism 5 min i
ortostatism cel puin 1 min;
b) la ambele brae stand in decubit
dorsal;
c) la ambele brae imediat dup ce a
luat poziia de decubit i imediat dup
ce a luat poziia in ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

TESTUL I- ADEVARAT/FALS
NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
INTREBARII
1
F
E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste
nursing
2
A
"
3
F
"
4.
A
"
5
F
"
6
A
"
7
A
"
8
A
"
9
F
"
10
A
"
11
F
"
12
A
"
13
F
"
14
F
"
15
F
"
16
F
"
17
F
"
18
A
"
NR.
PAGINA
65
141
141
147
84
34
34
34
34
34
61
61
61
65
65
84
84
103
19
20
F
F
TESTUL II-
A
1
"
"
ASOCIERI
103
103
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
C
1
2
3
4
5
D
1
2
3
4
5
A
B
E
C
L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

asistentii medicali
"
"
"
"
155
B
A
C
E
D
"
"
"
"
"
125
112
157
232
124
B
C
E
D
A
"
"
"
"
"
155
120
116
108
112
E
B
D
C
A
155
145
112
156
141
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
b
a
c
a
a,c
a
a,c
a
a
b
b
13
14
b
a
15
16
b
a,b
17
18
19
20
21
22
a,c
b
a
c
a,b
b
"
"
"
"
"
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing
nursing
nursing
nursing
"
"
"
"
"
116
157
155
154
30
31
31
31
31
31
31
32
32
32
9
32
9
32
61
33
33
33
33
33
33
208
23
24
a,b,c
a,b
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
a
c
a,b
a,b
c
a,b
a
a.b
a,b
a,b
c
a,b
a,b
a,b
a,b
a,b,c
b
a,b
b
a
b
b
d
c
c
a
a,b,c
a,c
a,b
a,b
c
a,c
c
c
59
60
61
62
a
a
a
a
63
64
65
66
a,c
c
b
a,b
67
68
69
70
71
72
73
b
b
b,c
c
a,b
b
c

nursing
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
34

"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
"
nursing
idem
idem
nursing
idem
idem
nursing
"
"
"
188
10
61
61
64
66
187
35
35
35
35
35
35
35
35
36
36
36
36
36
36
36
38
38
38
38
38
38
39
69
39
39
39
175
39
39
40
172
40
40
40
40
40
40
41
41
74
75
76
c
c
a,b,c
77
78
79
c
a,c
b
80
81
82
a
a,b
a,b
83
84
85
86
87
88
89
90
a,b
c
a,b
c
c
a
b
a,b,c
91
92
93
94
a,b,c
b
b
a,b,c
95
96
97
98
99
100
101
102
103
c
c
b
a,b,c
a,b
a
a,b,c
c
a,b,c
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
a,b,c
a,b,c
c
a,b,c
a,b,c
c
c
a,b,c
a
n ordine
b, a
a,b
115
116
117
118
119
120
b
b
a
a
a
a,c

nursing

nursing

nursing

nursing
nursing

nursing
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
nursing
- 1150 de teste nursing
51
51
41
41
94
41
42
42
42
42
42
42
42
66
91
105
43
105
106
106
43
43
52
52
147
53
53
149
151
45
45
45
45
45
45
45
46
46
73
73
46
82
82
56
47
47
59
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
c
a
a,b,c
b
c
b.c
b,c
a,b,c
a,b
c
c
cde
b
b
a
b
c
a

47
47
83
47
152
48
83
48
48
48
85
175
61
92
92
65
65
72
MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu Asau cu
F fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi,
de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou
pacient, iar minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie
TESTUL II
1
Sterilizarea prin flambare
A
instrumente optice
2
Sterilizare la pupinel
B
materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3
Sterilizare la autoclav (la
C
gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
cald)
prelevare
4
Sterilizare la autoclav (la
D
materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5
Sterilizare prin iradiere cu
E
materiale din sticl
raze gamma
1
Alcoolul 70
A
n contact cu plaga face bule de aer
2
Tinctura de iod
B
are aciune bactericid puternic
3
Apa oxigenat
C
se mai numete soluie Dakin
4
Rivanolul
D
nu se aplic pe plgi
5
Cloramina soluie
E
se utilizeaz cu predilecie n pansamentele
umede
TESTUL III
1.Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta

impotriva infectiilor
b) o metoda curativa de lupta impotriva

infectiilor
c) o metoda de indepartare si
distrugere a microbilor de pe
obiecte, din incaperi
2.Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor
chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a
formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de
sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea
se va face la temperatura de:
a) 128 C
b) 180 C
c) 100 C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor
metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce
se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau
borat de sodium
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in
concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al
campului operator (al pielii)
c) fiind foarte caustica nu se va aplica
pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este
un bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere
b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu
de vapori
c) 180 si 2 atm la pupinel
10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
autoclav a instrumentelor chirurgicale,
este:
a) 24 de ore de la efectuarea
sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile
cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea
sterilizarii
11.Ce importan are splarea minilor n
prevenirea infeciilor cu cale de
transmitere sanguin:
a) nu prezint importan n
prevenirea infeciilor cu transmitere
sanguin;
b) uneori este singurul mod de
prevenire a contaminrii i
diseminrii agenilor microbieni;
c) cel mai important mod de prevenire
a contaminrii i diseminrii
agenilor microbieni.
12.n cazul expunerii profesionale cu
produse patologice (inoculare percutan,
neptur, tietur) ce atitudine luai?
a) stimularea sngerrii locale;
b) cltirea cu ap;
c) aplicarea de antiseptice,
dezinfectante, splarea cu ap i
spun sau detergent.
13.Incidena infeciilor nosocomiale este
crescut n serviciile:
a) nou-nscui;
b) terapie intensiv;
c) endocrinologie.
14.Obiectivele permanente n prevenirea
infeciilor nosocomiale sunt:
a) alegerea procedurilor de
investigaie i tratament cu risc
minim de infecie;
b) msuri de igien spitaliceasc;
c) utilizarea antibioticelor cu spectru
larg de aciune.
15.Atribuiile asistentei medicale n
prevenirea i controlul infeciilor
nosocomiale sunt:
a) pregtirea materialelor pentru
sterilizare i respectarea condiiilor
de pstrare i utilizare a lor;
b) respect i rspunde de aplicarea
regulilor de igien i regulilor de
tehnic aseptic;
c) refuz internarea bolnavilor
contagioi.
16.Metodele de prevenire a accidentelor

profesionale prin tiere , nepare cu
obiecte ascuite, constau n :
a) colectarea imediat dup utilizare n
containere rezistente la nepare i
tiere, amplasate la ndemn i
marcate corespunztor;
b) reducerea de manevre parenterale
la minimum necesar;
c) recapionarea acelor folosite.
17.Splarea minilor i a altor pri ale
tegumentelor , cel mai important mod
de prevenire a contaminrii cu ageni
microbieni, se efectueaz:
a) nainte i dup aplicarea unui
tratament pacienilor;
b) numai la intrarea n serviciu.
c) dup scoaterea mnuilor de
protecie;
18.Echipamentul de protecie este :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de
infecie ;
b) alctuit din halat i nclminte de
spital;
c) utilizat n timpul activitilor care
presupun risc de infecie.
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se
refer la:
a) prevenirea accidentelor i a altor
tipuri de expunere profesional;
b) utilizarea echipamentului de
protecie adecvat, complet , corect;
c) personalul infectat cu Hbs.
20.Regulile de baz n aplicarea
Precauiunilor Universale
consider:
a) toi pacienii potenial infectai;
b) toi pacienii sunt potenial
sntoi;
c) c acele i alte obiecte folosite n
practica medical sunt contaminate
dup utilizare.
21.Atribuiile asistentei medicale n
prevenirea infeciilor nosocomiale
cuprind:
a) respectarea regulilor de tehnic
aseptic n efectuarea
tratamentelor prescrise;
b) supravegherea meninerii
condiiilor de igien i a toaletei
bolnavilor imobilizai;
c) supravegherea aplicrii
tratamentului cu antibiotice n
funcie de antibiogram i evoluia
clinic a bolnavului.
22. Infecia nosocomial este:
a) infecia contactat n spital sau alte
uniti sanitare cu paturi;
b) infecia care se refer la orice
boal datorat microorganismelor;
c) infecia dobndit n spital i uneori
diagnosticat dup ieirea din
spital.
23. Care din agenii patogeni
( bacterii,virusuri,protozoare, fungi)
pot produce infecii nosocomiale?
a) nici unul;
b) toi;
c) numai bacteriile.
24. Protecia asistentului medical pentru
riscurile ce decurg din practica
profesional se realizeaz de ctre :
a) fiecare asistent medical prin
societile de aisgurri;
b) angajator, prin societile de
asigurri;
c) nu este necesar protecia
asistentului medical.
25. Scopul aplicrii Precauiunilor
Universale este de a:
a) preveni transmiterea infeciilor pe
cale sanguin personalului , la
locul de munc;
b) preveni transmiterea infeciilor
nosocomiale;
c) preveni transmiterea infeciilor pe
cale aerogen , n unitile sanitare
cu paturi.
26. Sterilizarea urmete:
a) neutralizarea agenilor patogeni de
pe toate suprafeele ce vin n
contact cu bolnavul;
b) distrugerea tuturor
microorganismelor patogene i
nepatogene inclusiv a sporilor de
pe obiecte cu utilizare medical;
c) inactivarea agenilor patogeni
existeni pe suprafaa
instrumentelor chirurgicale.
27. Infecia de definete astfel:
a) reacia local sau general
rezultat din ptrunderea i
multiplicarea agentului microbian n

organism;
b) reacia local determinat de
ptrunderea microbului n
organism;
c) boala rezultat ca urmare a
ptrunderii microbului n organism.
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a
infeciilor reprezint:
a) totalitatea procedeelor prin care
existen a microorganismelor;
b) totalitatea procedeelor prin care
existen a microorganismelor, de
la suprafaa sau profunzimea unui
obiect;
c) totalitatea procedeelor de
distrugere a microbilor din mediul
nconjurtor.
29. Care din urmtorii termeni poate fi
definit ca absena tuturor
microbilor?
a) steril;
b) curat;
c) dezinfectat.
30. Pentru manevrarea materialelor i
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun;
c) pensa de servit.
31. n urma controlului umiditii
materialelor sterilizate la autoclav
s-a nregistrat:
a) 5% umiditate;
b) 10% umiditate;
c) 50% umiditate.
32. Sterilizarea prin metode fizice
utilizeaz:
a) cldura, radiaiile gamma;
b) radiaiile ultrascurte;
c) ultrasunetele.
33. Dezinfecia este operaia:
a) de distrugere a agenilor infecioi
de pe tegumente, mucoase,
obiecte i din ncperi;
b) de distrugere a paraziilor de pe
obiecte;
c) de distrugere a insectelor
transmitoare de microbi.
34. Ct timp trebuie frecate minile cu
soluie antiseptic, nainte de
aplicarea unei proceduri invazive (ex.

cateterism)?
a) 10 secunde;
b) 1 minut;
c) 2 minute.
35. Splarea de decontaminare a minilor
se face astfel:
a) splare cu ap i spun;
b) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare i aplicare de alcool
2 x 5 ml;
c) splare cu ap, spun, frecare cu
periua, uscare.
36. De la sala de pansamente septice ai
primit instrumentele pentru a le
pregti n vederea sterilizrii. Aezai
n ordine operaiunile de execuie a
acestei manopere:
a) splare;
b) sortare;
c) limpezire;
d) decontaminare;
e) uscare;
f) aezare n trus.
37. Dup decesul unui pacient salonul se
dezinfecteaz astfel:
a) tergerea patului, pavimentului, cu
soluie de var cloros 40 g ;
b) prin pulverizarea soluiei de
aldehid formic n salon 10-15g
m3;
c) tergerea obiectelor din salon cu
soluie de cloramin 40 g .
38. Dezinfecia termometrelor se face prin
submerjarea lor n soluie de:
a) cloramin 5-10 g ;
b) alcool 70;
c) bromocet 1 g .
39. Soluia antiseptic are urmtoarele
proprieti n comparaie cu soluia
dezinfectant:
a) distruge microorganismele de pe
tegumente i mucoase, fr a le
altera integritatea;
b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia
dezinfectant.
40. Pentru manevrarea unor soluii
dezinfectante, personalul medical
respect msurile de protecia
muncii:
a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie;
c) utilizarea ochelarilor de protecie.

41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var
cloros se are n vedere:
a) preparare zilnic;
b) depozitare n recipiente de metal;
c) depozitare n recipiente nchise la
culoare din material plastic.
42. Circuitele funcionale n unitile
sanitare respect urmtoarele
elemente:
a) circuitul aseptic indic sensul de
circulaie pentru protecia mpotriva
infeciilor;
b) circuitul septic asigur condiii de
protecie mpotriva infeciilor;
c) ntre circuitul aseptic i cel septic
funcioneaz principiul neseparrii
circuitelor.
43. Infeciile intraspitaliceti se definesc
astfel:
a) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital;
b) mbolnviri de natur infecioas

care se manifest dup externarea
pacientului;
c) mbolnviri de natur infecioas
contractate n spital i care se
manifest n timpul internrii sau
dup externare.
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor
nosocomiale:
a) pacienii vrstnici, tarai;
b) pacienii supui manevrelor
invazive;
c) pacienii internai de urgen n
spital.
45. Sursa de infecie poate fi:
a) pacientul i produsele sale
patologice;
b) personalul medical i echipamentul
su de lucru;
c) apa i alimente
BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
F
Chirurgie pentru cadre medii F.
65
Daschievici, M Mihilescu, 2004
2
A
64
3
A
66
4
F
67
5
A
76
6
A
83
7
A
87
8
A
83
9
A
34
10
A
34
11
A
34
12
F
34
13
A
34
14
A
34
15
F
34
TESTUL II- ASOCIERE
A
1
c
F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie
82-83
pentru cadre medii , 2004
2
e
82-83
3
b
82-83
4
a
82-83
5
d
82-83
B
1
b
87
2
d
87
3
a
87
4
e
87
5
c
87
TESTUL III- GRIL
NR.
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.
NTREBARE
PAGIN
1
b
64
2
c
75
3
a
75
4
b
76
5
c
76
6
a
87
7
b
86
8
b
87
9
b
83
10
a
79
11
b,c
1030 teste pentru examene i concursuri
154
pentru asistenii medicali OAMR, 2004
12
a,c
154
13
a,b
154
14
a,b
153
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
a,b
a,b
a,c
a,c
a,b
a,c
a,b
a,c
b
b
a
b
a
b
a
a,c
a
a,c
a
c
b
d,b,a,c,e,f
b
a
a
a,b
a,c
a
c
a,b
a,b,c

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
153
110
110
110
111
111
108
108
70
70
68
53
30
31
31
31
31
32
32
32
32
32
32
32
33
33
33
33
33
33
34
TESTUL I
cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz n muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.
TESTUL II
1
2
3
4
5
soluie uleioas
unguente
penicilin cristalin
preparate cortizonice
perfuzie intravenoas
A.
B.
C.
D.
E.
tegumente
dizolvare in ser fiziologic
alimentaie desodat
branul
injecie intramuscular
A.
B.
C.
D.
E
efect purgativ
papul
solutie hiperton
mucoas ocular
soluii la temperatura corpului

1
2
3
4
5
colir
conduct auditiv extern
supozitoare
injecie intradermic
injecie intravenoas
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale
oral se face pentru obinerea
urmatoarelor efecte locale:
a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor
mucoasei digestive;
b)protejarea mucoasei gastrointestinale;
c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand
acetia lipsesc)
2.Este contraindicat administrarea
medicamentelor pe cale oral atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreiile
digestive;
b)medicamentul prezinta proprietai iritante
asupra mucoasei gastrice;
c)pacientul refuza medicamentul.
rectal este indicat la:
a)pacienii cu tulburri de deglutiie;
b)pacienii operai pe tubul digestiv

superior sau cu intoleran digestiv;
c)pacienii operai pe anus si rect.
4.Pe cale respiratorie se administreaz
medicamente sub forma de:
a)gaze sau substane gazeificate;
b)lichide fin pulverizate sau sub forma
de vapori;
c) pulberi fine.
respiraorie se face pentru:
a)decongestionarea mucoasei cilor
respiratorii;
b)imbogairea in oxigen a aerului
inspirat;
c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaa mucoaselor se pot
administra medicamente sub form de:
a)soluii;
b)mixturi;
c) unguente.
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul
de sac conjunctival si pe marginea
ploapelor folosim:
a)ans de platin;
b)baghet de sticl lit,acoperit cu
un tampon de vat;
c)tampon montat pe o sond
butonat,comprese sterile.
parenteral are urmatoarele avantaje:
a)dozarea exact a unui medicament ce
ajunge in snge;
b)evitarea tractului digestiv;
c)posibilitatea administrarii
medicamentelor bolnavilor incontieni.
9.Prin injectia subcutanat se poate
introduce in organism:
a)substane medicamentoase izotonice
lichide, nedureroase;
b)substane medicamentoase
hipertonice;
c)subtane medicamentoase uleioase.
10.Prin injecia intramuscular se pot
introduce in organism:
a)soluii izotonice;
b)soluii hipertonice
c) soluii uleioase.
intramusculare sunt:
a)regiunea supero-externa fesier;
b)faa extern a coapsei,treimea
mijlocie;
c) regiunea subclavicular
12.Pe cale intravenoas se pot introduce
in organism:
a)substane izotonice;
b)substane hipertonice;
c) substane uleioase.
13.Accidentele injeciei subcutanate sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)durere violent prin lezarea unei
terminaii nervoase;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c) flebalgie.
14.Accidentele injeciei intramusculare
sunt:
a)durere vie prin atingerea nervului

sciatic;
b)paralizie prin ineparea unui vas;
c)embolie prin introducerea accidental
intr-un vas de sange a unei substane
uleioase
15.Accidentele injeciei intravenoase sunt
urmatoarele, cu excepia:
a)flebalgiei,datorit injectrii prea
rapide a unor substane iritante;
b)hematomului prin strpungerea venei;
c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
urmatoarele,cu excepia:
a)distensiei abdominale prin
patrunderea gazului prin esofag;
b)emfizemului subcutanat prin
infiltrarea gazului la baza gtului
datorita fisurii mucoasei;
c) embolie gazoas
17.In timpul tratamentului cu
cortizon,regimul alimentar va fi:
a)desodat;
b)hiposodat;
c) normosodat
18.Antibioticele sunt:
a)substane organice provenite din
metabolismul celulelor
vii(mucegaiuri,bacterii)
b) substane obinute prin sinteza
avand proprieti
bacteriostatice,bactericide sau
antimicotice;
c) ambele
19.Antibioticele se pot administra pe
urmatoarele ci,cu excepia:
a)orala
b)intramusculara si intravenoasa;
c) subcutanat
20.Inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotic este necesar:
a)s se identifice germenul patogen;
b)sa se determine sensibilitatea
agentului patogen la antibiotic;
c)s se testeze sensibilitatea
organismului la antibiotic
21.Perfuzia are drept scop:
a)administrarea medicamentelor la care
se urmreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-dilund si favoriznd

excreia din organism a produsilor
toxici;
c)completarea proteinelor sau altor
componente sanguine.
22.Introducerea lichidelor in organism pe
cale intravenoas se poate face prin:
a)ace metalice fixate direct in vena;
b)canule de material plastic introduse
prin lumenul acelor(care apoi se retrag)
c)denudare venoasa
23.Prin perfuzie intravenoas se pot
introduce soluii:
a)izotonice;
b)hipertonice;
c)uleioase
24.Accidentele perfuziei sunt:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces;
b)embolia gazoas prin patrunderea
aerului in curentul circulator;
c)flebit, necroz
25.Stabilirea necesitilor hidrice i
minerale ale organismului se face prin:
a)stabilirea felului deshidratarii;
b)simptomatologia deshidratarii;
c)investigaii de laborator
26.Calcularea ratei de flux in cazul
perfuziilor se individualizeaz dupa natura
si concentraia soluiei astfel:
a)soluiile izotone se administreaz cu
un ritm de 60-150 picturi pe minut(500
ml/ora)
b)soluiile hipertone se administreaz
cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500
ml/ora)
c)hidrolizatele de protein se
administreaz cu un ritm de 40-60
picturi/minut(50 ml/or)
27.Avei de administrat la ora 12:00
penicilin i gentamicin unui pacient care
are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum
procedai?
a)injectai intramuscular separate cele
doua antibiotice;
b)asociai cele dou soluii de
antibiotice si le injectati intramuscular;
c)introducei soluia de antibiotice in
punga cu glucoz
28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i

scade eficacitatea cu 50%?
a)penicilina;
b)tetraciclina;
c)ampicilina
29.Daca in timpul unei perfuzii
medicamentoase starea pacientului se
modific brusc,asistenta medicala
actioneaza astfel:
a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
puncie;
b)intrerupe perfuzia si inlocuiete
flaconul respectiv cu ser fiziologic;
c)anun imediat medicul
30.Riscul mai mare de producere a
tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
constituie:
a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)perfuziile pe cateter;
c)ambele
31.Efectul medicamentelor administrate pe
cale oral poate fi:
a)local;
b)general;
c)numai local
32.Pentru obtinerea efectului aplicrii
substanelor medicamentoase pe cale
percutanat se utilizeaz:
a)inoforeza;
b)fricionarea;
c)ambele metode.
33.Dac fiola al crui coninut trebuie
administrat,prezint un inscris neclar sau
dup deschidere cad cioburi in interior,
procedm astfel:
a)administrm coninutul fr reinere;
b)filtram coninutul inainte de
administrare;
c)nu administram coninutul
34.Exist riscul de sensibilizare la
antibiotice pentru asistenta medical care
efectueaz administrarea acestora.Pentru
prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
a)mnui;
b)masc;
c)este suficient spalarea pe maini
dupa efectuarea administrrii
35.Calea natural,comod si foarte
acceptat de bolnav(calea oral si
bucal)prezint i unele dezavantaje

enumerate mai jos:
a)nu are aciune imediat;
b)se poate folosi cand bolnavul vars;
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint
intoleran digestiv sau trismus
36.Calea rectal permite administrarea
medicamentelor sub forma de supozitoare
sau clisme si este folosit:
a)dupa efectuarea unei clisme
evacuatorii;
b)cand se urmrete o aciune local,in
special;
c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si
greuri.
37.Calea parenteral ofer o serie de
avantaje,dar si un mare dezavantaj,
indicati care este acesta:
a)absorbie rapid,total;
b)dozare precis;
c)necesit instrumentar si soluii
injectabile sterile.
38.Pe cale respiratorie se administreaz:
a)anestezicele volatile;
b)aerosolii;
c)oxigenul
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si
conjunctivelor se pot administra
medicamente ce au aciune:
a)antiseptic;
b)antiinflamatoare;
c)epitelizant;
d) antialgic
40.Dup administrarea
medicamentelor,asistenta medical va
urmri efectele acestora:
a)modificarea comportamentului,a starii
psihice si constipatiei;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale;
c)greuri,frisoane,transpiraii;
d)modificri ale valorilor pulsului,T.A
41.Injecia intravenoas se poate face:
a)numai in venele epicraniene;
b)pstrnd cea mai buna ven pentru
urgene;
c) in venele de la plica cotului
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de
portocal este caracteristic pentru
injecia:
a)intravenoas;
b)subcutanat;
c)intradermic
43.Pe care din urmatoarele ci de
administrare a medicamentelor,absorbia
se face cel mai putin:
a)calea intravenoas;
b)calea intramuscular;
c)calea oral
44.Medicamentele pot fi introduse direct n
snge prin:
a)administrare intravenoas;
b)administrare intraarterial;
c)administrare subcutanat
45.Cnd un medicament prezint o
modificare de
aspect,culoare,miros,asistenta medical
trebuie s tie c:
a)acest lucru se va intampla frecvent cu
unele medicamente si este un fapt lipsit
de important;
b)medicamentele se administreaz dar
se consemneaz in foaia de observaie
ca erau modificate;
c)numai farmacistul raspunde de
calitatea medicamentului eliberat;
d)medicamentul nu trebuie administrat
ci returnat farmaciei in schimbul unuia
corespunztor calitativ
46.In care din urmatoarele situaii injecia
intradermic se efectueaz in scop de
diagnostic:
a)infiltraia intradermic cu novocain;
b)I.D.R(excepie la tuberculin);
c)desensibilizare in reacii alergice
47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a)zilnic in acelasi loc;
b)alternnd locurile de elecie;
c)nu exist indicaii speciale
48.Prin injecia intramuscular se
administreaz:
a)soluii izotone,uleioase,coloidale;
b)soluii izotone,hipertone;
c)soluii izotone
49.Resorbia medicamentului administrat
prin injecia intramuscular incepe:
a)dup 5-10 minute de la administrare;
b)instantaneu;
c)imediat dup injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradus

prin durere violent se intervine astfel:
a) se retrage acul;
b) se alege alt loc de injectat;
c) se continu injectarea
51.Prin introducerea accidental de aer
intr-un vas de snge se produce:
a)embolie gazoas;
b)hematom;
c)paralizie
rectal se face cu pacientul asezat in:
a)decubit lateral stng, cu membrul
pelvin stng ntins si membrul pelvin
drept flectat;
b)decubit dorsal;
c)poziie genupectoral
53.Administrarea oxigenului pe sond
nazal se face cu scopul:
a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n
caz de hipoxie;
b)creterii metabolismului energetic al
organismului;
c) ambele variante sunt corecte.
54.Dup administrarea medicamentelor,n
sacul conjunctival pot aprea urmatoarele
reacii locale:
a)congestive;
b)lcrimare,prurit;
c)ambele variante sunt corecte
55.Dup administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival,asistentul medical
va semnala medicului manifestrile ieite
din comun:
a)diplopie;
b)palpitaii;
c)ambele variante sunt corecte
56.Administrarea medicamentelor pe
mucoasa conjunctival respect
urmatoarele principii:
a)se folosesc aceleai tampoane sau
comprese pentru ambii ochi;
b)nu se folosesc aceleai tampoane
sau comprese pentru ambii ochi;
c)administrarea medicamentelor se
face din interior spre exterior
nazal se face cu pacientul aezat in
poziie de:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral stang;
c)ortostatism cu hiperextensia capului
58.Pentru administrarea medicamentelor
in conductul auditiv extern pozitia
pacientului se recomand a fi:
a)decubit dorsal;
b)decubit lateral pe partea sntoas;
c)semieznd,cu capul in
hiperextensie
59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
nazal in scop terapeutic va fi de:
a)4litri/minut;
b)5litri/minut;
c)6litri/minut
60.Daca in timpul oxigenoterapiei
pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
a)retragerea sondei pana aproape de
vlul palatin(in cazul in care sonda a
fost introdus prea profund, oxigenul
poate ajunge n stomac);
b)schimbarea alternativ a narinelor la
introducerea sondei;
c)verificarea funcionrii
umidificatorului.
61.Administrarea medicamentelor n
conductul auditiv extern poate avea drept
scop:
a)obinerea unui efect terapeutic;
b)nmuierea dopului de cerumen;
c)profilactic, n vederea prevenirii
otitei medii supurante.
62.Nerespectarea cilor de administrare a
medicamentelor:
a)nu influeneaz efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite;
c)duce la complicaii locale la locul de
administrare a injeciilor.
63.Asistenta medical:
a)este nevoit s trezeasc bolnavul
pentru administrarea medicamentelor
simptomatice;
b)trezete bolnavul pentru
administrarea medicamentelor
etiologice;
c)stabilete orarul de administrare
respectnd somnul pacientului.
64.Asocierea mai multor medicamente n

b)verificarea soluiei injectabile;
aceeai sering:
c)pregtirea cu 30 min.nainte de
a)menajeaz bolnavul de nepturi;
administrare.
b)duce la transformarea, precipitarea,
68.Accidentele survenite la administrarea
degradarea acestora;
injeciilor intramusculare sunt:
c)privete n mod direct medicul.
a)atingerea nervului sciatic si a
65.Cnd administreaz tratamentul,
ramurilor sale;
asistenta medical:
b)atingerea nervului trigemen si a
a)las la pacient ntreaga doz zilnic;
ramurilor sale;
b)administreaz personal
c)patrunderea cu acul ntr-un vas
supozitoarele,picturile pentru ochi i
sanguin.
nas;
69.Accidentele survenite n urma injeciei
c)administreaz nti tabletele,soluiile i
intravenoase sunt:
picturile apoi injeciile
a)flebalgia
66.Asistenta medical are grij:
b)supuraia aseptic;
a)s informeze pacientul despre timpul
c)tumefierea brusc a esutului
n care se va instala efectul
perivenos,hematom.
medicamentelor;
70.Cu ocazia administrrii
b)s atrag atenia asupra efectelor
antibioticelor,asistenta medical trebuie s
secundare ale medicamentelor;
cunoasc:
c)s corecteze dozele prescrise.
a)doza total pe zi de antibiotic ce
67.Regulile generale de pregtire i
trebuie administrat unui pacient;
administrare a injeciilor prevd:
b)durata tratamentului;
a)injectare imediat a coninutului
c)cantitatea exact a unei doze.
seringii;
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
NR.
NTREBARE
1
RSPUNS
A
138
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.PAGIN
L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru

asistenii medicali,2002
L. Titirc -Ghid de nursing ,2001
150
A
F
4
5
6
7
8
A
A
F
A
A
2
3
4
5
B
NR.PAGIN
L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru

asistenii medicali, 2002
L. Titirca-Ghid de nursing ,2001
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru
TESTUL II - ASOCIERI
2
3
A
NR.
NTREBARE
1
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

BIBLIOGRAFIE
A
B
C
D
107
140
137
137
150
150
156
146
159
161
134-135
NR.
NTREBARE
1
RSPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR.PAGIN
139
3
4
5
A
B
C
L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate

pacientilor de catre asistenii medicali
2003
L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru
NR.NTREBAR
E
RSPUNS
1.
a, b, c
2.
BIBLIOGRAFIE
146
140
154
150
NR.PAGIN
37
a, b, c
1150 teste
Editura Viaa medical romneasc
idem
3.
a, b
idem
37
4.
a, b
idem
37
5.
a, b, c
idem
37
6.
a, c
idem
37
7.
b, c
idem
38
8.
a, b, c
idem
38
9.
idem
38
10.
a, c
idem
38
11.
a, b
idem
38
12.
a, b
idem
38
13.
idem
39
14.
a, c
idem
39
15.
idem
39
16.
idem
39
17.
idem
39
18.
idem
42
19.
idem
42
20.
a, b, c
idem
43
37
21.
a, b, c
idem
43
22.
a, b, c
idem
43
23.
a, b
idem
43
24.
a, b, c
idem
43
25.
a,b,c
idem
43
26.
a,c
idem
73
27.
idem
144
28.
idem
144
29.
b,c
147
30.
147
31.
a,b
32.
49
1555 teste de evaluare continu in nursing,

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
idem
33.
idem
50
34.
a,b
idem
50
35.
a,c
idem
50
36.
a,b
idem
50
37.
idem
51
38.
a,b,c
idem
51
39.
a,b,c,d
idem
51
40.
a,b,c,d
idem
51
41.
b,c
idem
51
42.
idem
51
43.
idem
51
44.
a,b
idem
52
45.
idem
52
46.
idem
52
47.
idem
52
48.
idem
53
49.
idem
53
49
50.
a,b
idem
53
51.
idem
53
52.
40
53.
Teste pentru asistenii medicali 1114

intrebri, Editura Bucuresti 2009
idem
54.
idem
39
55.
idem
39
56.
idem
39
57.
idem
39
58.
idem
40
59.
idem
41
60.
idem
41
61.
a,b
idem
60
62.
b,c
111
63.
b,c
1030 teste pentru examene si concursuri

pentru asistenii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
idem
64.
a,b
idem
112
65.
b,c
idem
112
66.
a,b
idem
112
67.
a,b
idem
112
68.
a,c
idem
112
69.
a,c
idem
113
70.
a,c
idem
113
40
112
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC

TESTULI
cu F fals .
1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor
respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de

urgen este drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine timp
ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.
TESTUL II
A. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE
1
2
3
4
5
astmul bronsic
pneumonia
pneumococica
bronsita cronica
ftizia
primo-infectia
tuberculoasa
A
B
mucolitice
virajul la tuberculina
C
D
E
hepatizatie rosie
caverna
dispnee paroxistica
B. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE

1
2
3
4
5
tuberculoza primara
pneumonia
pneumococica
pneumotorax
ftizia
astmul bronsic
A
B
caverna
dispnee paroxistica expiratorie
C
D
E
febra in platou 40 C
sancru de inoculare
aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Pneumonia franc lobar se definete
prin urmtoarele manifestri clinice cu
excepia:
a) frison solemn;
b) tuse seac persistent;
c) febr (39 -41C);
d) junghi toracic.
e) expectoraie mucopurulent
2. n BPOC combaterea obstruciei
vizeaz :
a) drenaj postural, aspiraie bronic,
spalatur bronic;
b) administrarea corticoizilor;
c) tratament antibiotic.
3. Sputa din astmul bronic este:

a) mucopurulent;
b) ruginie;
c) alb-sidefie cu aspect perlat.
4. Conduita de urgen in astmul bronic
vizeaz:
a) administrarea de bronhodilatatoare
,antispastice simpaticomimetice;
b) administrarea de antitusive;
c) drenaj postural.
5. Tabloul clinic al pneumoniei
pneumococice cuprinde urmatoarele
simptome:
a) vomic, febr 37,5 38 grade,
grea;
b) expectoraie mucopurulent ,
febr n platou;
c) frison unic , febr 39-40, junghi
toracic.
6. Antibioticul de elecie utilizat n
tratamentul pneumoniei pneumococice
este:
a) Penicilina G;
b) Tetraciclina;
c) Biseptol.
7. Leziunile caracteristice tuberculozei
primare sunt urmatoarele, cu excepia
a) ancrul de inoculare ,
adenopatiile traheo bronice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se
realizeaz prin:
a) corticoterapie;
b) tuberculostatice;
c) antibiotice.
9. Complicaiile pneumoniei sunt:
a) bronita cronic;
b) emfizemul pulmonar;
c) pleurezia sero-fibrinoas.
10. Procesul inflamator n pneumonia
pneumococic se desfoar n
urmatoarele stadii:
a) ancru de inoculare, adenopatii
traheobronice, leziuni
condensate;
b) congestie, hepatizaie roie,
hepatizaie cenuie, rezoluie;
c) leziuni infiltrative, cazeoase,
fibrioase.
11. Tratamentul bronitei cronice vizeaz:
a) reducerea iritaiei bronice ,
tratamentul infeciilor rinofaringiene, tratamentul
bronhodilatator;
b) chimioprofilaxia contacilor;
c) administrarea miofilinului i
corticoterapie i.v.
12. Examenul fizic n pneumonia
pneumococic pune n eviden:
a) sindrom de condensare
pulmonar;
b) leziuni cozeoase;
c) leziuni fibro-cavitare.
13. Leziunea primitiv in TBC se numete
a) adenopatie traheo-bronic;
b) tuberculoza miliar;
c) ancru de inoculare.
14. Tratamentul bronhodilatator din
bronita cronic const n urmatoarele,cu
excepia:
a) medicaie simpaticomimetic;
b) tratamentul infeciei bacteriene;
c) medicaie anticolinergic.
NURSING
15. Pentru prevenirea afeciunilor
respiratorii, pacientul este sftuit:
a) s evite mediul poluat, tabagismul;
b) s-i pstreze greutatea corporal
n limitele vrstei/sexului;
c) s evite practicarea sporturilor n
timpul anotimpurilor reci.
16. Pentru culegerea datelor i ntocmirea
planului de ngrijire, asistenta va observa
la un pacient cu o afeciune pulmonar:
a) aspectul abdomenului;
b) culoarea tegumentelor;
c) aspectul toracelui, micrile celor
dou hemitorace.
17. Spirografia exploreaz:
a) volumele i capacitile pulmonare;
b) volumele pulmonare dup
efectuarea unui efort dozat;
c) arborele traheobronic, folosind
substan de contrast.
18. Bronhografia reprezint examenul:
a) radiologic al aparatului respirator;
b) endoscopic al aparatului respirator;
c) radiologic al arborelui
traheobronic.
19. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul
necesit ca pregtire:
a) clism evacuatoare;
b) administrarea atropinei, cu 30 de
minute naintea examenului;
c) ntreruperea alimentaiei.
20. Interveniile autonome ale asistentei n
hemoptizie sunt:
a) aezarea pacientului n poziie

Trendelemburg;
b) instituirea repausului fizic, psihic i
vocal;
c) aplicarea unei pungi cu ghea pe
regiunea retrosternal;
d) nvarea pacientului s efectueze
inspiraii forate;
e) aezarea pacientului n poziie
semieznd.
21. Pentru ameliorarea respiraiei
pacientului n criz de astm bronic i se d
poziia:
a) semieznd cu spatele sprijinit,
braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
22. Ca intervenii de urgen n criza de
asm bronic se vor aplica:
a) administrarea medicaiei
bronhodilatatoare i antialergice;
b) educaia pacientului cum s
previn crizele de astm;
c) oxigenoterapie.
23. n afeciunile laringitei , dispariia vocii
se numete :
a) disfonie;
b) afonie;
c) rgueal.
24. Tusea este un act util atunci cnd :
a) favorizeaz eliminarea corpilor
stini;
b) favoroizeaz eliminarea secreiilor
patologice din cile aeriene.
25. Efectul frecvent al fumatului este :
a) bronita tabagic;
b) emfizemul pulmonar;
c) cancer bronhopulmonar;
d) gastrita tabagic.
26. Astmul bronic n criz se
caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistic expiratorie;
b) dispnee inspiratorie i expiratorie;
c) dispnee paroxistic inspiratorie.
27. Disfuncia respiratorie din astmul
bronic este:
a) restrictiv;
b) obstructiv;
c) mixt.
28. n perioadele febrile din pneumonia
pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat, regim hidrozaharat bogat n vitamine;
b) regim alimentar desodat;
c) consum excesiv de lichide
29. Primoinfecia TBC se face:
a) pe cale cutanat;
b) pe cale aerian;
c) pe cale sexual.
30. Metoda utilizat n depistarea
tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculin;
c) IDR la antibiotice.
31. Profilaxia tuberculozei vizeaz
urmatoarele obiective , cu excepia:
a) ntarirea rezistenei nespecifice a
organismului;
b) vaccinare antituberculoas;
c) vaccinare antigripal.
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se
ntalnete n :
a) scleroemfizem pulmonar;
b) corp strin n laringe sau trahee;
c) astm bronic.
33. Pentru descoperirea gradului de
infecie tuberculoas se efectueaz :
a) vaccinarea B.C.G.
b) intradermoreacia la tuberculin
I.D.R;
c) reacia Cassoni.
34. Dispneea, n bolile pulmonare, este
datorat:
a) scderii aportului de oxigen, creterii
cantitii de CO2 i obstruciei cilor
respiratorii;
b) contaminrii cu pneumococ;
c) comprimrii organelor abdominale .
35. Declanarea hemoptiziei este
precedat de:
a) senzaie de vom;
b) caldur retrosternal i jen
respiratorie;
c) vrstur.
36. Durerea toracic poate avea drept
cauze:
a) afeciuni cardiovasculare;
b) afeciuni pleuropulmonare;
c) ambele.
37. Definiia astmului bronic include, cu
excepia:
a) reducere ireversibil a diametrului
bronhiilor;
b) dispnee expiratorie;
c) reducerea reversibil a diametrului
bronhiilor.
38. Spirografia exploreaz:
a) volumele pulmonare dup efort;
b) arborele traheo-bronic, folosind
substana de contrast;
c) volumele i capacitile pulmonare.
39. Depistarea precoce a mbolnvirii cu

TBC se face prin:
a) IDR la tuberculin;
b) IDR Cassoni;
c) IDR Dick.
40. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit
pentru :
a) a stabili amploarea reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice a unei persoane;
b) a stabili existena reaciei de
hipersensibilitate la antigene
tuberculinice;
c) se citete la locul injectrii
intradermice dup 72 de ore de la
injectare .
41. Dispneea n bolile pulmonare este
consecina:
a) scderii aportului de oxigen,
creterii cantitii de dioxid de
carbon;
b) comprimrii organelor abdominale;
c) obstruciei cilor respiratorii.
42. Expiraia n astmul bronic este
insoit de:
a. suflu amfonic;
b. suflu tubar;
c. wheezing.
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
a) ameliorarea condiiilor de via;
b) depistarea precoce a bolii;
c) vaccinarea antigripal.
44. n pleurezia serofibrinoas pacientul
prezint urmtoarele manifestri de
dependen, cu excepia:
a) febr, frison;
b) transpiraii nocturne;
c) febr de tip remitent, durere
toracic.
45. Astmul bronic este un sindrom
caracterizat prin:
a) dispnee paroxistic inspiratorie;
b) febr i junghi toracic;
c) dispnee paroxistic expiratorie i
bradipnee.
46. Intervenia delegat n criza astmatic
vizeaz:
a) administrarea de
bronhodilatatoare i
corticoterapie;
b) administrarea de antibiotice;
c) drenaj postural.
47. Rolul delegat al asistentei medicale n
tratarea crizei de astm bronic este:
a) tratamentul, medicaia
bronhodilatatoare;
b) administrarea de oxigen pe sonda
nazal sau masc;
c) cortico steroizi
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC
vizeaz:
a) combaterea obstruciei , inflamaiei
, spasmului;
b) administrarea penicilinei G;
c) administrarea de lichide calde.
49. Expectoraia n pneumonia
pneumococic este :
a) roie ruginie , vascoas,
aderent;
b) sidefie perlat;
c) spumoas , aerat.
50. Manifestarea de dependen sugestiv
pentru TBC este:
a) febra 39 40 grade C;
b) tuse seac persistent peste 3
sptamni;
c) frison unic 30 40 minute.
51. Manifestrile de dependen frecvente
care pot ridica suspiciunea de cancer
pulmonar la fumtorii cronici sunt :
a) tuse persistent rezistent la
tratament n formele avansate ;
b) hemoptizia ;
c) dispneea .
52. Pentru spirografie, pacientul necesit
urmtoarea pregtire :
a) cu 24 ore nainte se ntrerupe
medicaia excitant sau sedativ a
centrilor respiratori;
b) repaus fizic i psihic cu 30 minute
naintea examenului;
c) nu necesit pregtire.
53.Valorile normale ale parametrilor
cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT)
normali n raport cu tabelele CECO sunt:
a) 50% din valorile ideale;
b) 70-80% din valorile ideale;
c) 100% fa de valorile ideale.
54. Pentru examenul bacteriologic al
sputei se pregtesc urmtoarele materiale:
a) pahar conic gradat;
b) cutie Petri steril;
c) tvi renal.
55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
sunt:
a) senzaie de gdilitur a laringelui,
cldur retrosternal, tuse iritativ
cu expulzia sngelui, gust de
snge;
b) senzaie de gdilitur a laringelui,

grea, vrstur, gust de snge,
transpiraii profuze;
c) senzaie de grea, vrsturi,
cldur retrosternal, gust de
snge.
56. Insuficiena respiratorie acut poste fi
determinat de:
a) expunerea la frig, cldur;
b) obstrucia cilor respiratorii

superioare;
c) bronhoalveolite de deglutiie.
57. Pentru stabilirea diagnosticului, n
pleurezia serofibrinoas asistenta
efectueaz la recomandarea medicului
urmtoarele examinri:
a) IDR la PPD;
b) testul Schick;
c) IDR Cassoni.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
NR.
NTREBARE
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
A
1
RASPUNS

BIBLIOGRAFIE
A
F
F
A
F
A
F
F
A
A

TESTUL II- ASOCIERE
Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel,

2006
2
3
4
5
B
1
2
3
4
5
c
a
d
b
MEDICIN
INTERN
1
RASPUNS
2
3
a
c
d
c
e
a
b
TESTUL II- GRIL

BIBLIOGRAFIE
Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012
NR.
PAGIN
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
123
128
121
154
149
152
129
161
154
123
NR.
PAGIN
90
33
278
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
a
c
a
c
b
c
b
a
a
c
b
26
286
288
301
310
287
286
219
232
247
220
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
a,b
b,c
a
c
b,c
b,c,e
a
a,c
b
a,b
a,b,c,d
a
b
a
b
b
c
a,c
b
a,c
35
36
37
38
b
c
a
c
39
40
a
a,b,c
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
a,b,c
c
c
c
c
a
a,b,c
a
a
b
a,b
NURSING
Medicin intern Mioara Mincu, 2004

Medicin intern C. Borundel, 2006

ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
idem
Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate
bolnavului L. Titirc, 2008
Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004
idem
Idem
idem
idem
58
58
58
59
59
59
60
60
90
90
91
25
278
288
301
299
308
249
91
37
29
251
277
12
59
91
59
278
308
60
278
91
91
33
287
301
92
52
53
54
55
56
57
a,b
b,c
b
a
b,c
a

58
59
59
59
60
60
MODULUL 24- CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE

TESTUL I
cu F fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA
2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Aeznd membrele inferioare mai sus dect restul corpului, se asigur o circula ie
venoas mai bun.
TESTUL II
1
2
3
4
5
Flebografie
Oscilometrie
Fonocardiograma
E.K.G
Testul Rumpel- Leede
A
B
C
D
E
fragilitate capilara
activitatea bioelectrica a inimii
vene
zgomote cardiace
pulsatii arteriale
durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
dilatari ale venelor
claudicatie intermitenta
durere precordiala mai mare de 30
minute

1
H.T.A
2
3
4
Arteriopatie
I.M.A
Angina pectorala
B
C
D
Varice
durere occipitala matinala
A
B
C
D
E
combaterea infectiei bacteriene

purtarea ciorapilor elastici
evitarea vestimentatiei stramte
evacuarea lichidului
interzicerea
oricarui efort fizic si
psihic

1
2
3
4
5
I.M.A
Arteriopatie
Varice
Pericardita
Endocardita
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA
1. Pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolice in infarct miocardic se
administreaza:
a) heparina;
b) adrenostazin;
c) xilina.
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct
miocardic se face:
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale
si a pulsului cel putin o data pe zi;
b) prin supraveghere cu ajutorul
monitoarelor;
c) nu este necesara inregistrarea
tensiunii si a pulsului.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se
a) turgescenta jugularelor;
b) cresterea ariei matitatii cardiace;
c) durere abdominala.
4. Digitala este:
a) stimulent cardiac;
b) stimulent cerebral;
c) stimulent respirator.
5. Durerea din infarct miocardic acut:
a)este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii
profunde;
c) cedeaza la antilagice majore.
6. Tabloul clinic in pericardita consta in:
a) durere epigastrica;
b) frecaturi pericardice;
c) bradipnee expiratorie.
7.Xilina este indicata in:
a) convulsii;
b) extrasistole ventriculare;
c) tulburarile de ritm ventricular din
infarctul miocardic.
8. Durerea din angina pectorala:
a) are caracter constrictiv;
b) are caracter difuz;

c) se percepe pe o suprafata de
maxim 0,1cm2 .
9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
consta in administrarea de:
a) furosemid;
b) fluocinolon;
c) fasygin.
10.Tratamentul in HTA se face cu:
a) captopril;
b) clotrimazol;
c) cohmicina.
11. Sindromul de ischemie arteriala
cronica se caracterizeaza din punct de
vedere clinic prin:
a) tegumente cheratozice;
b) hipertrofie musculara;
c) tulburari trofice ale fanerelor.
12.Cel mai frecvent agent etiologic in
endocardita bacteriana este:
a) stafilococul;
b)pneumococul;
c) sreptococul viridans.
13.Despre endocardita bacteriana putem
afirma:
a) leziunile caracteristice sunt
vegetatiile valvulare;
b) debutul bolii este brusc;
c) hemocultura este examenul capital.
14. In pericardita cronica constrictiva:
a) tuberculoza este cauza principala;
b) tabloul clinic este de tamponada
cardiaca;
c) examenul radiologic nu este
important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
formeaza in perioada:
a) prodromala;
b)de debut;
c) de stare;
d) de convalescenta
16. Tratamentul crizei de angina pectorala
consta in:
a) orpirea efortului fizic;
b) administrarea de nitroglicerina
sublingual;
c) tratament hipotensiv.
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA
este:
a)atriul drept;
b)atriul stang;
c) ventriculul stang;
d) septul interventricular.
18. Leziunea caracteristica in IMA este:
a) necroza ischemica miocardica;
b) fibroza hepatica;
c) inflamatia miocardica.
19.Principala cauza a anginei pectorale
este:
a) afectiuni pulmonare;
b) aterosleroza coronariana ;
c) hipotiroidism.
20.Simptomul cel mai constant in
insuficienta cardiaca stanga este:
a) tuse;
b) dispneea;
c) hepatalgie;
d) edemul pulmonar acut.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista:
a) dispnee de efort;
b) hepatomegalie;
c) hepatalgie;
d) edeme periferice
22. Perioada cea mai critica din IMA este:
a) perioada prodromala;
b) perioada de debut;
c) perioada de stare.
23.Despre varice se poate afirma:
a) sunt dilatari permanente ale venelor
superficiale;
b) produc edeme ale gambelor;
c) complicatia cea mai frecventa este
tromboflebita ;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea si
senzatia de greutate la nivelul
gambelor.
24.Tratamentul insuficientei cardiace
globale consta in:
a) administrarea de calciu si vitamine;
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
c) administrare de diuretice si digitala.
25.Uruitura diastolica se intalneste in:
a) insuficienta aortica;
b) stenoza aortica;
c) stenoza mitrala.
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26.Care este clasificarea hemoragiilor
dupa sediul sangerarii?
a) arteriale,venoase,capilare,mixte
b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale
;
c) accidentale,chirurgicale,posttraumatice,
medicale;
d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
27.Care din elementele de mai jos nu sunt
caracteristice hemoragiei arteriale?
a) culoarea sangelui inchisa;
b) sangele tasneste sincron cu sistola
cardiaca;
c) exista sansa chiar la arterele mari ca
sangerarea sa se opreasca spontan;
d) forta cu care se pierde sangele este in
concordanta cu tensiunea arteriala a
accidentatului.
28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
pierde mai repede sange?
a) hemoragie venoasa;
b) hemoragie capilara;
c) hemoragie arteriala;
d) hemoragie venoasa si capilara.
29.Caror factori se datoreaza mentinerea
sau chiar o usoara crestere a TA in faza de
inceput a hemoragiei?
a) vasoconstrictiei;
b) mobilizarea sangelui din depozite
(ficat, splina,muschi);
c) acumularii de CO2 ;
d) unei oxigenari deficitare a
tesuturilor.
30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
cursul unei hemoragii mari?
a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) ritmul cardiac este foarte rapid: 120-130
batai/minut;
c) pulsul este aritmic;
d) pulsul este slab batut,filiform.
31.Ce intelegem prin resuscitarea cardiorespiratorie?
a) combaterea si tratarea insuficientei
cardiace;
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea afectiunilor
pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase la
nivelul plamanului,printr-o ventilatie
pulmonara artificiala.
32. Care dintre afectiunile cardiace pot
provoca stop cardiac?
a) infarctul miocardic;
b) hipertensiunea arteriala;
c) tamponada cardiaca;
d) tulburarile grave de ritm.
33. In ce ritm se efectueaza masajul
cardiac extern?
a) 60-80/minut;
b) 16-18/ minut;
c) 20-40/minut;
d) 80-100/minut.
34.Unde palpam in mod normal socul
apexian?
a) saptiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) spatiul III intercostal parasternal
stang;
c) la mijlocul sternului.
35.Care este ritmul cardiac normal?
a) 60-80 batai/minut;
b) 40-50 batai/minut;
c) 50-60 batai/minut;
d) 80-100 batai/minut.
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din
HTA?
a) apare spre seara,se accentueaza la
miscari de pozitie;
b) se insoteste de paloare a fetei,
transpiratii profuze;
c) este insotita de ameteli,tulburari
vizuale,vajaieturi in urechi;
d) localizata in regiunea
occipitala,apare matinal.
37.Durere toracica cu caracter constrictiv
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul
stang intalnim in:
a) pneumonie,pleurezie;
b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor
pectoris;
c) nevralgie intercostala;
d) afectiuni esofagiene
38.Durerea sub forma de claudicatie
intermitenta apare in:
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica periferica;
c) sindromul de ischemie acuta periferica;
d) insuficienta venoasa cronica.
39.In precizarea diagnosticului de infarct
miocardic , de un real folos este
precizarea cresterii:
a) transaminazei (GOT);
b) fosfatazei alcaline;
c) lipidemiei;
d) amilazemiei.
40.Care din metodele de mai jos de
explorare a aparatului cardiovascular
sunt metode neinvazive?
a) examenul radiologic standard al inimii si
vaselor mari;
b) EKG , ecocardiograma;
c) cateterismul cardiac;
d) angiocardiografia.
41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
cardiaci urmareste compensarea cordului
prin:
a) regim alimentar cu multe lichide;
b) repaus la pat;
c) oxigenoterapie;
d) medicatie tonicardiaca;
e) administrare preoperatorie de atropina.
42.Ce medicatie este indicata la arteritici
pentru pregatirea lor pentru operatie?
a)vasodilatatoare,anticoagulante
,antibiotice;
b) anticoagulante
,sedative,antitermice;
c) medicatie antiaritmica,antialgica;
d)coagulante,vitaminoterapie.
43.Claudicatia intermitenta apare:
a) in repaus;
b) la efort: mers,alergat,urcat;
c) dispare rapid dupa oprire si revine dupa
o distanta aproximativ egala cu cea la
care s-a instalat anterior;
d) inceteaza dupa masajul moletului.
44.Punctia pericardica:
a) poate deveni o interventie de
urgenta cand cantitatea de lichid
acumulat pune in pericol viata
pacientului;
b) are scop explorator pentru stabilirea
naturii si prezentei lichidului;
c) are scop terapeutic pentru evacuarea
lichidului acumulat.
CARDIOLOGIE -NURSING
45.Pentru prevenirea bolilor
cardiovasculare se recomanda:
a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c) evitarea stresului psihic.
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:
a)tegumente palide ,reci;
b)tegumente cianotice la extremitati;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase
superficiale dilatate
47. Flebografia reprezinta:
a) examenul endoscopic venos;
b) examenul radiologic venos;
c) masurarea presiunii venoase.
48.Oscilometria reprezinta:
a) o metoda de explorare a arterelor
periferice;
b)o metoda de examinare a venelor;
c)o metoda de evidentiere a

amplitudinii pulsatiilor peretelui
arterial.
49. Electrocardiografia consta in :
a) inregistrarea biocurentilor produsi
de miocard in cursul unui ciclu
cardiac;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor
produse intr-un ciclu cardiac;
c) curba rezultata din inregistrarea
grafica a socului apexian.
50.IMA apare in urmatoarele
circumstante,cu exceptia:
a) mesele copioase ,efortul
fizic,expunerea la frig;
b)dupa infectii aerogene;
c)dupa imobilizarea prelungita la pat.
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile
urmatoare:
a) cedeaza la administrarea
nitroglicerinei;
b) este violenta,insuportabila;
c) dureaza peste 30 de minute.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea
pacientului cu IMA vizeaza:
a) combaterea durerii si anxietatii;
b) prevenirea complicatiilor;
c) recuperarea si reintegrarea sociala
a pacientului.
53. In timpul tratamentului cu
anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
a) evaluarea aspectului tegumentelor
in zonele unde se fac injectii;
b) supravegherea sangerarilor
gingivale,nazale;
c) notarea zilnica a diurezei.
54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
urmatoarele manifestari de dependenta:
a) neliniste;
b) tegumente reci;
c) poliurie;
d) hipotensiune arteriala;
e)greturi;
f) varsaturi.
55. Persoanele cu risc in aparitia
endocarditei infectioase sunt:
a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
RAA;
b) persoanele cu obezitate;
c) cele cu malformatii cardiace
congenitale.
56. Pacientul cu pericardita se plange de
durere cu localizare:
a) retrosternala accentuata de
tuse,inspiratie;
b) retrosternala iradiata in umarul
stang;
c) hipocondrul stang accentuata de
tuse.
57. Manifestarile de dependenta intalnite
la pacientul cu HTAsunt:
a) palpitatii,varsaturi;
b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
de vedere;
c) dispnee,poliurie.
58. Interventiile autonome ale asistentei
pentru ingrijirea pacientului cu HTA
constau in:
a) asigurarea regimului alimentar
hiposodat,hipolipidic;
b) educatia pacientului pentru
suprimarea fumatului;
c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
in constructii,afirma ca de doua luni
prezinta dureri la mers in gamba
stanga,care s-au accentuat
,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru
a-i ceda durerea. Care poate fi cauza
durerii?
a) alterarea circualtiei venoase;
b) alterarea circulatiei arteriale
periferice;
c) ambele.
60.Unui pacient care prezinta alterarea
circulatiei arteriale periferice se
recomanda:
a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie.
61.Pacientului care prezinta arterita
obliteranta asistenta medicala ii
recomanda la externare:
a) sa poarte ciorapi elastici:
b) sa pastreze igiena riguroasa a
picioarelor;
c) sa poarte incaltaminte confortabila
din piele,ciorapi din bumbac;
d) repaus la pat.
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita
gambei drepte.I se acorda urmatoarele
ingrijiri:
a) repaus la pat in pozitie
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza;
c) repaus la pat,cu membrul inferior
drept ridicat pe o atela Braun.
63. Pacientului cu varice i se recomanda

purtarea ciorapilor elastici pe care ii
imbraca astfel:
a) fiind asezat in pat cu membrul
inferior orizontal;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun;
c) in ortostatism.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta
cardiaca este:
a) decubit dorsal;
b) sezand in fotoliu;
c) semisezand in pat.
65. In timpul administrarii digitalei,
asistenta va urmari in mod deosebit :
a) pulsul;
b) diureza;
c) aparitia greturilor, varsaturilor.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca urmareste:
a) reducerea cantitatii de glucide /24
h;
b) reducerea numarului de mese /
24h;
c) reducerea consumului de NaCl si a
cantitatii de lichide.
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
cardiaca consta in:
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
b) alimentatie hipolipidica;
c) alimentatie hipocalorica.
68. Interventiile zilnice ale asistentei
medicale in evaluarea starii unui pacient
cu anasarca constau in:
a) notarea cantitatii de lichide
ingerate/24 h;
b) masurarea greutatii corporale si a
diurezei;
c) oxigenoterapie.
69. Palpitatiile ca manifestari de
dependenta apar:
a) in bolile cardiace;
b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) ambele.
70. Pulsul:
a) se percepe cu policele
b) se percepe pe vena cava inferioara;
c) este neregulat in aritmia
extrasistolica.
71. Pulsul:
a) duritatea lui denota hipotensiune;
b) se percepe prin compresiunea
unei artere pe un plan dur;
c) nu se modifica in caz de febra.
72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) socul pericardic;
b) patrunderea acului in ventriculii

cerebrali;
c) patrunderea acului in miocard.
73. In cazul electrocardiografului montarea
electrodului rosu se face la:a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
electrodului galben se face la:
a) mana dreapta;
b) mana stanga;
c) piciorul stang.
electrodului verde se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
electrodului negru se face la:
a) mana dreapta;
b) piciorul stang;
c) picior drept.
electrodului precordial V 1se face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea
dreapta a sternului;
b) spatiul IV intercostal pe marginea
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
electrodului precordial V 2 se face in:
stanga a sternului;
c) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara.
stanga a sternului;
c) la jumatatea distantei dintre V2 si
V4.
80.In cazul electrocardiografului montarea
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

electrodului precordial V6 se face in:
a) spatiul V intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) la intersectia dintre orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga;
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
edem pulmonar acut este:
a) pozitie Trendelenburg;
b) pozitie decubit dorsal;

c) pozitie sezanda cu gambele
atarnand la marginea patului.
83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
a) mai putin de 30 minute;
b) peste 30 minute ;
c) intre 5 secunde si 20 minute.
84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
a) repausul absolut la pat;
b) alimentatia hiperlipidica;
c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE

NR.
RASPUNS
BIBLIOGRAFIE
NR. DE PAGINA
INTREBARII
1
A
I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor
53
de catre asistentii medicali,
2
F
idem
55
3
A
idem
55
4.
F
idem
55
5
A
idem
63
6
F
Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean
129
7
A
129
8
A
130
9
A
131
10
F
132
11
A
L Titirca 1150 de teste
65
12
F
1150 de teste
65
13
A
1150 de teste
65
14
F
1150 de teste
65
15
A
1150 de teste
65
16
F
1150 de teste
65
17
A
1150 de teste
65
18
A
1150 de teste
65
19
A
1150 de teste
65
TESTUL II ASOCIERI
A
1
c
146
2
e
146
3
d
146
4
b
146
5
a
146
B
1
e
Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor
59
de catre asistentii medicali
2
c
idem
59
3
d
idem
59
4
a
idem
59
5
b
idem
59
C
1
2
3
4
5
e
c
b
d
a
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
b
a,b
a
c
b
b,c
a
a
a
c
c
a,c
a,b
d
a,b
c,d
a
b
b
b,c,d
b
a,b,c,d
b,c
c
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
b
a,c
c
a,b
b,d
b,d
a,c,d
a
a
a
c,d
b
b
a
b
idem
idem
idem
idem
idem
TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
Medicina interna- Borundel
Medicina interna
Medicina interna Borundel
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
Chirurgie Daschievici/Mihailescu
59
59
59
59
59
34
34
34
71
71
71
71
71
71
71
71
340
341
355
372
368
371
370
366
376
378
371
414
381
347
247
247
247
248
248
460
465
465
520
520
524
524
524
566
569
41
42
43
44
b,c,d
a
b,c
a,b,c
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
b,c
c
b
a,c
a
b,c
b,c
a,b
a,b
a,b,d
a
b
b
a,b
b
a,b
b,c
b,c
a
b,c
a,c
c
a,b,c
a,b
c
c
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
b
a,c
a
b
b
c
a
b
c
b
c
c
b
a,c
Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean
CARDIOLOGIE- NURSING
1150 de teste cap.2.2
Teste pentru pregatirea asistentului medical
Liliana Rogozea ed. Aldis
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
idem
574
575
575
145
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
61
9
9
11
22
22
22
22
22
23
23
23
23
32
33
33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE

TESTUL I
cu F fals .
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
5. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua
zi a operaiei
6. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie
gastro-intestinal acut.
7. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral
i intravenos.
8. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
10. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1
2
3
4
5
Vrsturi cu coninut bilios

Vrsturi cu coninut sanghinolent
Vrsturi cu coninut fecaloid
Vrsturi cu coninut mucos
Vrsturi cu coninut alimentar
A
B
C
D
E
cancer gastric
dischinezie biliar
alcoolici
ocluzie intestinal
stenoz piloric
Vrsturi matinale
Vrsturi postprandiale precoce
Vrsturi postprandiale tardive
Vrsturi la 24 h dup mas
Vrsturi n jet, neprecedate de greuri
A
B
C
D
E
stenoz piloric
alcoolism
ulcer gastric
sindrom de HTIC
ulcer duodenal
B
1
2
3
4
5
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt caracteristice
pentru cancerul gastric:
a) durere n flancul abdominal drept;
b) flatulen;
c) anorexie selectiv pentru carne i
grsimi.
2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent
cauzat de :
a) alcoolism;
b) parazii;
c) infecii biliare.
3. n ce const tratamentul igieno-dietetic
ntr-o gastrit cronic:
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi, cu
orar regulat;
b) evitarea consumului de condimente,
tocturi, afumturi, alcool ,tutun;
c) evitarea consumului de medicamente
antiinflamatoare, nesteroidiene i
cortizonice;
d) toate.
4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin :
a) diaree postprandial;
b) scaun cu mucus, puroi, snge;
c) epigastralgii.
5. Tabloul clinic n enterocolita acut se
caracterizeaz prin:
a) poliurie;
b) vrsuri alimentare;
c) 5-20 scaune/zi.
6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const n:
a) disurie;
b) stelue vasculare;
c) varice esofagiene.
7. Durerea n colica biliar are urmtoarele
caracteristici:
a) este localizat n hipocondrul drept i
iradiaz n regiunea dorso-lombar;
b) este localizat n hipocondrul drept ,
iradiaz n membrul inferior i
cedeaz la administrare de
antispastice;
c) localizare tipic n epigastru i
cedeaz la administrare de morfin.
8. Urmtoarele explorri paraclinice confirm
prezena ulcerului gastric:
a) VSH crescut;
b) endoscopia gastric;
c) hemoragii oculte.
9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie fr
complicaii , tratamentul de baz este
medical i n conducerea tratamentului se
va ine seama de:
a) evoluia strii generale , a febrei, a
leucocitozei, a amilazemiei;
b) evoluia durerii i posibilitatea de

reluare rapid a alimentaiei;
c) sedarea bolnavului i reluarea ct mai
rapid a vieii normale.
10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce
prezint vrsturi incoercibile, acestea pot
fi combtute prin administrare de:
a) plegomazin fiole;
b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare.
11. CHIRURGIE
12. Lipotimia n ortostatism apare la un bolnav
cu hemoragie digestiv superioar , n
cazul unei pierderi de mas circulant:
a) mic;
b) medie;
c) mare.
13. Sunt cauze de HDS:
a) ulcerul aton;
b) cancerul gastric;
c) traumatismul cilor biliare.
14. Manifestarea caracteristic n ulcerul
gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaia extrem;
c) ,, abdomen de lemn.
15. O hemoragie digestiv n care pacientul a
pierdut 1000-1500 ml de snge este:
a) asimptomatic;
b) are semne clinice caracterizate prin
tahicardie, ameeli, vedere ca prin
cea, lipotimie;
c) are semnele caracteristice ocului
hemoragic
16. Complicaia cea mai frecvent a ulcerului
gastro-duodenal este:
a) cancerul gastric;
b) hemoragia digestiv;
c) gastrita cronic.
17. Care din elementele de mai jos pot
produce hemoragii gastro-duodenale:
a) ulcerul gastro-duodenal;
b) anaciditatea;
c) gastritele hemoragice;
d) medicamentele ulcerogene.
18. Ce regim alimentar dm la nceputul
pancreatitei acute?
a) regim hipoproteic;
b) regim hidro-lacto-zaharat;
c) repaus digestiv absolut, sond de
aspiraie gastric.
19. Ce modificri de laborator se pot ntlni n
pancreatita acut?
a) amilazemia i amilazuria crescute n
primele 2-3 zile;
b) hiperglicemie;
c) leucopenie.
20. Pancreatita acut este un sindrom
abdominal acut caracterizat prin :
a) dureri abdominale violente n etajul
superior i alterarea marcat a strii
generale;
b) durere n hipocondrul drept cu iradiere
n umr , stare general uor alterat;
c) dureri n fosa iliac dreapt cu greuri
i vrsturi.
21. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric
persistent a sclerelor , mucoaselor i
tegumentelor poate fi dat de :
a) inflamaia peretelui colecistic;
b) prezena unui obstacol n coledoc;
c) un proces inflamator al cilor biliare.
22. La palparea abdominal a unui pacient cu
ulcer gastro-duodenal perforat apar
urmtoarele caracteristici:
a) palparea este nedureroas;
b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) abdomenul este rigid (de lemn).
23. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
intestinale?
a) vrsturile;
b) greurile;
c) oprirea tranzitului pentru materii
fecale i gaze ;
d) meteorismul.
24. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
a) dimineaa pe nemncate;
b) dup amiaz;
c) noaptea;
d) dup mas bogat n grsimi sau
alimente colecistokinetice.
25. Un bolnav cu durere intens ,colicativ ,
situat n hipocondrul drept , cu iradiere n
umr i spate, cu durat mare, febr, care
este temporar sau deloc influenat de
antispastice i antialgice, poate fi produs
de :
a) colic renal;
b) colecistit acut;
c) colic hepatic;
d) apendicit acut subhepatic.
26. Care din examenele de laborator sunt
utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
a) testele de coagulare;
b) hemoglobina;
c) proteinemia;
d) hematocritul.
27. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv
exteriorizat prin vrsturi se numete:
a) hemoptizie;
b) hematemez;
c) melen.
28. NURSING
29. Organele cavitare ale abdomenului se pot
evidenia prin:
a) examinarea cu sulfat de bariu;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
c) examinarea cu pobilan.
30. Radioscopia cu sulfat de bariu este
contraindicat la pacienii cu :
a) HDS;
b) peritonit;
c) ulcer gastric.
31. n vederea efecturii irigoscopiei este
necesar s:
a) se administreze regim hidric n
preziua examenului;
b) se evacueze complet colonul prin
efectuare de clism i administrare de
ulei de ricin;
c) se administreze timp de 2-3 zile
alimentaie bogat n celuloz .
32. Irigoscopia este :
a) examinarea radiologic a colonului
fr substan de contrast;
b) examinarea radiologic a colonului cu
substan contrast;
c) examinarea endoscopic a colonului.
33. Colangiografia const n :
a) radiografierea veziculei biliare
umplut cu substan de contrast
administrat pe cale oral;
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a
colecistului prin umplerea cu
substan de contrast administrat pe
cale intravenoas;
c) radiografierea organelor cavitare ale
abdomenului dup adminstrarea
substanei de contrast pe cale oral .
34. Colangiografia este contraindicat la
pacienii cu:
a) afeciuni hepato-biliare acute;
b) reacii alergice la iod;
c) insuficien renal.
35. Interveniile cu rol autonom ale asistentei
medicale n cazul gastroscopiei sunt
urmtoarele , cu excepia:
a) asigur pacientului un climat calm , de
cldur uman;
b) anun pacientul s nu mnnce, s
nu fumeze n seara precedent i n
dimineaa investigaiei;
c) evalueaz gradul anxietii pacientului
i i administreaz o tablet de
diazepam.
36. Pentru determinarea hemoragiilor oculte
se utilizeaz:
a) testul Addis- Hamburger;

b) testul Adler;
c) proba de digestie.
37. Examenul util pentru precizarea unor
diagnostice nesigure cnd este vorba de
malignitatea sau benignitatea unui ulcer
este:
a) examenul radiografic;
b) gastroscopia ;
c) cercetarea hemoragiilor oculte.
38. Examenul endoscopic rectosigmoidian
este contraindicat la pacienii cu:
a) constipaie;
b) diaree cronic;
c) pusee hemoroidale acute.
39. Spltura gastric este contraindicat n:
a) cancer gastric;
b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
c) staz gastric nsoit de procese
fermentative.
40. Paracenteza abdominal se efectueaz :
a) n fosa iliac dreapt;
b) n fosa iliac stng , linia MonroeRichter;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
simfiza pubian.
41. Explorarea funcional a pancreasului se
face prin metode directe i indirecte .
Enzimele pancreatice se cerceteaz n:
a) snge;
b) suc pancreatic;
c) snge, urin, suc pancreatic.
42. n caz de digestie deficitar, la examenul
microscopic al materiilor fecale se
depisteaz:
a) rare fibre musculare;
b) steatoree;
c) celuloz n cantiti mici.
43. Examenul materiilor fecale pentru reacia
Adler se face dup trei zile de regim
alimentar:
a) lacto-finos;
b) complet;
c) care s conin zarzavaturi verzi i
carne .
44. Vrsturile ce conin alimente ingerate cu
1-2 zile nainte sunt caracteristice pentru:
a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric.
45. Durerea ca i manifestare n ulcerul
gastric apare :
a) la 3-4 ore dup mas;
b) la 30 minute dup mas ;
c) nu are legtur cu alimentaia .
46. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer

duodenal se recomand respectarea unui
regim alimentar compus din:
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart ,
ou fiert moale;
b) ciorba de carne, brnza de vaci;
c) pine veche , soteuri de zarzavat.
47. La externarea din spital asistenta
recomand pacientului cu ulcer gastroduodenal:
a) s respecte orarul meselor ;
b) s evite stresul fizic i psihic;
c) s aibe o alimentaie complet fr
restricii.
48. Durerea care prezint periodicitate i
apare de obicei toamna i primvara este
ntlnit la pacienii cu:
a) ulcer gastro-duodenal;
b) litiaz biliar;
c) rectocolit.
49. Manifestrile de dependen ntlnite n
hemoragia digestiv sunt :
a) senzaia de grea , vrsturi, cldur
retrosternal;
b) paloare, transpiraii reci abundente,
hipotensiune arterial;
c) senzaia de gdilare a laringelui,
vrsturi, hipertensiune arterial.
50. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric
sunt:
a) durere n epigastru, violent , ca o ,,
lovitur de pumnal cu iradiere
dorsal;
b) durere n hipocondrul drept nsoit de
greuri i vrsturi;
c) durere localizat n epigastru nsoit
de senzaia de arsur.
51. Interveniile cu rol autonom ale asistentei
medicale n ngrijirea pacienilor cu ciroz
hepatic sunt:
a) asigurarea alimentaiei , msurarea i
notarea diurezei i greutii corporale;
b) pregtirea pentru flebografie;
c) efectuarea examenelor de laborator
ale sngelui.
52. Pacienii suferinzi de hemoroizi i operai
pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:
a) toalet local cu ap i spun , bi
cldue de ezut;
b) diet adecvat pentru evitarea
constipaiei;
c) bi fierbini , prinie aplicate local.
53. Dup oprirea vrsturilor , un pacient
diagnosticat cu colecistit este realimentat
astfel:
a) cu cantitti mici de ceai , din or n

or;
b) cu supe strecurate de zarzavat;
c) cu lactate, smntn , pete.
54. Pacientul cu colecistectomie prezint
drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
medical va supraveghea:
a) cantitatea zilnic de secreie ;
b) ca drenul s nu se cudeze;
c) aspectul secreiilor.
55. n bolile digestive ora de administrare a
medicaiei antisecretoare este:
a) dup mese;
b) n timpul meselor;
c) naintea meselor.
56. Interveniile autonome ale asistentei
medicale acordate pacienilor cu
rectocolit ulcero-hemoragic sunt
urmtoarele:
a) asigur repaus fizic i psihic complet;
b) asigur igien corporal i de pat;
c) administreaz medicaie hemostatic
i preparate de fier.
57. Pacientul cu rectocolit ulcerohemoragic este educat :
a) s respecte un regim alimentar bazat
pe alimente bogate n celuloz;
b) s consume alimente bogate n
vitamine , uor digerabile;
c) s i asigure un aport suficient
proteic (carne slab fiart , brnza
proaspt).
58. Pacientul cu ciroz hepatic poate
prezenta n perioada de debut
urmtoarele manifestri de dependen:
a) balonri postprandiale, meteorism
abdominal, flatulen;
b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
c) subicter, ascit.
59. Vrsturile postoperatorii cauzate de staza

gastric se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale
postoperator;
c) introducerea sondei nazo-gastrice
pentru drenarea secreiei, urmat de
spltur gastric.
60. La externarea din spital pacientul care
prezint colostomie va fi educat pentru a
se autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) s-i menin igiena general.
61. Regimul alimentar al purttorului de
colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
62. Durerea n afeciunile digestive prezint
unele caracteristici.Durerea cu localizare
n hipocondrul drept ce iradiaz n umrul
drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
63. n bolile digestive, substituenii aciditii
gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
64. Pentru combaterea durerilor unui pacient
diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil la
nevoie.
65.
66.
67.
68. BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N
GASTROENTEROLOGIE
69. TESTUL I- ADEVRAT / FALS
70. NR.
72. RAS
73. BIBLIOGRAFIE
74. NR.
71. NTRE
PUN
75. PA
BARE
S
GIN
76. 1
77. F
78. 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
79. 71
80. 2
81. F
83. 71
84. 3
85. F
87. 71
88. 4
89. A
91. 71
92. 5
93. F
95. 71
96. 6
97. A
100.
104.
108.
112.
0
116.
1
121.
122.
A
1
126.
130.
134.
138.
142.
143.
B
1
147.
151.
155.
159.
101.
F
105.
A
109.
A
113.
A
117.
F
98. Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de

asistenii medicali- L. Titirc, 2002
102.
idem
106.
idem
110.
idem
114.
Ghid de nursing L. Titirc, 1998
118.
120.
124.
128.
132.
136.
140.
144.
b
148.
c
152.
e
156.
a
160.
d
145.
149.
153.
157.

166.
161.
162.
163.
165.
MEDICIN INTERN
167.
171.
175.
179.
183.
187.
191.
195.
196.
103.
212
107.
235
111.
234
115.
257
119.
257
TESTUL II- ASOCIERE
123.
b
127.
a
131.
d
135.
c
139.
e
168.
c
172.
a
176.
d
180.
a
184.
b,c
188.
b,c
192.
a
99. 210
125.
139
129.
139
133.
139
137.
139
141.
139
146.
139
150.
139
154.
139
158.
139
164.
139
TESTUL III- GRIL
169.
Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea 1997
173.
idem
177.
idem
181.
idem
185.
idem
189.
idem
193.
1030 teste pentru examene i
concursuri pentru asistenii medicaliOAMR, 2004
197.
idem
170.
77
174.
78
178.
246
182.
80
186.
81
190.
82
194.
5
198.
199.
203.
0
207.
208.
1
212.
2
b
9
200.
a
1
204.
a,c
CHIRURGIE
1
209.
b
1
213.
b
216.
3
220.
4
224.
5
228.
6
232.
7
236.
8
240.
9
244.
0
248.
1
252.
2
256.
3
260.
4
264.
5
268.
6
272.
273.
7
277.
8
281.
9
285.
0
289.
1
293.
2
1
1
1
1
1
1
217.
c
221.
c
225.
b
229.
a,c,d
233.
c
237.
a,b
241.
a
245.
b
2
249.
c
2
253.
c
2
257.
c,d
2
261.
b
2
265.
b,d
2
269.
b
NURSING
2
274.
a
2
3
3
3
278.
a,b
282.
a,b
286.
b
290.
b
294.
a,b ,c
201.
idem
205.
idem
210.
Chirurgie pentru cadre mediiF.Daschievici,
214.
218.
idem
222.
idem
226.
idem
230.
Chirurgie pentru cadre mediiF.Daschievici, M. Mihilescu, 2004
234.
idem
238.
idem
242.
246.
idem
250.
254.
Chirurgie pentru cadre mediiF.Daschievici, M. Mihilescu, 2004
258.
idem
262.
idem
266.
idem
270.
275.
Tehnici de evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii medicali- L. Titirc,
2002
279.
idem
283.
idem
287.
idem
291.
idem
295.
idem
7
202.
47
206.
71
211.
723
215.
8
219.
9
223.
9
227.
10
231.
723
235.
720
239.
720
243.
41
247.
44
251.
120
255.
717
259.
708
263.
715
267.
724
271.
107
276.
210
280.
210
284.
213
288.
212
292.
214
296.
214
297.
3
301.
4
305.
5
306.
b
309.
6
310.
c
313.
7
317.
8
321.
9
325.
0
314.
a,b
318.
b,c
322.
c
326.
b
329.
1
333.
2
337.
3
341.
4
345.
5
349.
6
353.
7
357.
8
361.
9
365.
0
369.
1
373.
2
377.
3
381.
4
385.
5
389.
6
3
3
4
4
4
4
4
4
5
5
5
5
5
298.
c
302.
b
330.
a
334.
c
338.
b
342.
a,c
346.
a,b
350.
a
354.
b
358.
c
362.
a
366.
a,b
370.
a
374.
a,b,c
378.
c
382.
a,b
386.
b,c
390.
a,b
299.
idem
303.
Explorri funcionale i ngrijiri
speciale acordate bolnavului L Titirc,
2008
307.
311.
Tehnici de evaluare i ngrijiri
acordate de asistenii medicali- L. Titirc,
2002
315.
idem
319.
idem
323.
1150 teste nursing L.Titirc, 2008
327.
Explorri funcionale i ngrijiri
speciale acordate bolnavului L Titirc,
2008
331.
idem
335.
339.
idem
343.
347.
351.
355.
359.
idem
363.
367.
371.
375.
379.
383.
ngrijiri speciale acordate
pacienilor de ctre asistenii medicaliLucreia Titirc, 2008
387.
idem
391.
idem
300.
233
304.
59
308.
11
312.
237
316.
126
320.
54
324.
68
328.
59
332.
59
336.
9
340.
9
344.
69
348.
69
352.
69
356.
10
360.
11
364.
70
368.
70
372.
70
376.
72
380.
71
384.
84
388.
84
392.
85
393.
7
397.
8
401.
9
405.
0
409.
1
413.
2
5
5
5
6
6
6
394.
c
398.
a,b,c
402.
c
406.
a
410.
c
414.
c
395.
399.
2008
403.
1150 teste nursing L.Titirc ,
407.
1150 teste nursing L.Titirc ,2008
411.
415.
396.
72
400.
71
404.
71
408.
69
412.
71
416.
71
417.
418.
419.
420.
421.
422.
423.
424.
425.
426.
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING N AFECIUNILE

RENALE
427.
428.
TESTUL I
429.
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat
cu A sau cu F fals .
430.
431.
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea
dignosticului de infecie urinar.
432.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
433.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
434.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
435.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea
circulaiei i alterarea eliminrii urinare.
436.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
437.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura
pierderile de lichide la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru
fiecare grad de temperatur.
438.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
439.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
440.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz
numai prin tuburi de dren.
441.
442.
TESTUL II
443.
444.
445.
446.
447.
Semnul godeului
448. 449.
urocultur
1
A
450.
451.
Examen bacteriologic
452. 453.
snge
454.
3
458.
455.
Glomerulonefrit
acut
5
466.
467.
468.
1
472.
2
476.
3
480.
4
484.
457.
streptococ betahemolitic
461.
3000 ml urin
465.
edem renal
459.
Hematurie
463.
Poliurie
462.
456.
460.
D
464.
E

Urografie
470. 471.
A
473.
Cistoscopie
474. 475.
B
477.
I.R.C.
478. 479.
C
i.v.
481.
Pielografie
482. 483.
D
485.
Hipostenurie
486. 487.
E
496.
497.
498.
499.
500.
501.
502.
469.
5
488.
489.
490.
491.
492.
493.
494.
495.
503.
TESTUL III
504.
505.
506.
MEDICINA INTERNA
507.
1.Durerea de origine
renal:
508.a) se poate prezenta sub form de
durere lombar, durere pelviperineal i
cistalgie;
509.b) poate fi declanat de trepidaii,
mers rapid, eforturi fizice;
510.c) este calmat prin gsirea unei
poziii antalgice.
511.
2. Diureza normal este
de :
512.a) 500 100 ml pe 24 ore;
513.b) 1500 2500 ml pe 24 ore;
514.c) 1000 2000 ml pe 24 ore.
515.
3. Glomerulonefrita acut :
516.a) apare in timpul unei infecii
streptococice;
517.b) se caracterizeaz prin leziuni
renale datorate reaciei antigenanticorp, cu fixare de complement la
nivelul membranei bazale glomerulare;
iodura Na 10%
hemodializ
substan iodat injectat
endoscopie
urin diluat
518.c) se caracterizeaz prin

hematurie, hipertensiune arterial i
edeme.
519.
4. Edemele de origine
renal :
520.a) apar iniial localizate la nivelul
pleoapelor i retromaleolar sunt mai
accentuate dimineaa i au tendina la
regresie n timpul zilei;
521.b) sunt albe, moi, pufoase
(pstreaz godeu);
522.c) apar in glomerulonefrite acute i
cronice, n sindroamele nefrotice i in
insuficiena renal cronic.
523.
5. Urografia intravenoas :
524.a) apreciaz secretia i excreia
renal;
525.b) aprecieaz anomaliile prezente
la nivelul arborelui pielocaliceal i
vezicii urinare (calculii, dilataii,
malformaii);
526.c) presupune testarea obligatorie a

sensibilitii la iod.
527.
6. Glomerulonefritele sunt
afeciuni renale caracterizate prin :
528.a) afectarea interstiiului renal ;
529.b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24
de ore;
530.c) prezena germenilor n urin
( peste 100.000 germeni pe ml)
531.
7. Sindromul nefritic acut
presupune :
532.a) oligurie;
533.b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de
ore;
534.c) hipertensiune arterial.
535.
8. Sindromul nefrotic se
definete prin :
536.
a) proteinurie peste 3.5 g
pe 24 de ore;
537.
b) hipoalbuminemie sub 30
g pe l;
538.
c) hipercolesterolemie
peste 3 g pe l.
539.
9.Sindromul urinar din
glomerulonefrita acut se traduce
prin :
540.
a) poliurie i polakiurie;
541.
b) leucociturie masiv;
542.
c) hematurie ntotdeauna
inferioar leucocituriei.
543.
10. Insuficiena renal
acut poate sa apar n :
559.
560.
563.
14.Care este cifra minim
a tensiunii arteriale sistolice, ca s
se poat produce filtrarea renal?
564.a) 50 mmHg;
565.b) 60 mmHg;
566.c) 70 mmHg.
567.
15. Care este investigaia
radiologic, care ne d datele cele
mai precise privind aspectul
anatomic si funcia aparatului
urinar ?
568.a) cistografie;
569.b) pielografie ascendent;
570.c) urografie intravenoasa.
571.d)uretero-pielografie retrograd.
572.
16. Cum iau natere
calculii?
573.a) prin precipitarea i agregarea
srurilor urinare;
574.b) precipitarea are loc n jurul unui
nucleu organic;
544.a) traumatisme pelviene cu ruptur

de vezic i extravazarea urinii;
545.b) scderea volumului sanguin
circulant;
546.c) necroz papilar.
547.
11. Dintre factorii de
litogenez fac parte i :
548.a) creterea concentraiei srurilor
urinare;
549.b) hipertiroidie;
550.c) solubilitatea crescut a unor
constitueni urinari (oxalat, acid uric).
551.
12. Principalul element
diagnostic al unei infecii urinare l
reprezint :
552.a) febra nalt nsoit de frisoane
i alterarea strii generale;
553.b) durerea lombar colicativ;
554.c) bacteriuria semnificativ.
555.
13. Cea mai important
msur terapeutic n hematurie
este :
556.a) tratamentul hemostatic cu
vitamina K 3 4 fiole pe zi, etampsilat 2
3 fiole pe zi, adrenostazin 2- 3 fiole
pe zi;
557.b) tratament etiologic prin
descoperirea i tratarea cauzei care o
produce (litiaz, tumori, corpi strini,
etc);
558.c) inlocuirea pierderilor sanguine
prin transfuzii de snge, plasm, mas
eritrocitara.
561.
CHIRURGIE
562.
575.c) datorit concentraiei crescute
de sruri n urin,
576.d) precipitarea are loc n jurul unor
microbi, leucocite, epitelii descuamate.
577.
17. n ce situaie se poate
produce o insuficien renal
cronic?
578.a) ntr-o litiaz veche;
579.b) prin modificarea tensiunii
arteriale, cu scleroz renal;
580.c) prin fenomene de obstrucie i
infecioase intermitente, se produce o
degradare treptat, dar avansat a
funciei renale;
581.e) prin tulburri de filtrare
glomerular.
582.
18. Colica renal este
produs de :
583.a) calculi mari care stagneaz n
bazinet;
584.b) calculi vezicali;
585.c) calculi mici, care migreaz din

bazinet n ureter;
586.d) urini hiperconcentrate n sruri
urinare.
587.
19. Hematuria produs n
cancerul renal are urmatoarele
caractere :
588.a) este terminal;
589.b) unilateral;
590.c) este insoit de dureri;
591.d) este total, spontan,
capricioas, nedureroas.
592.
593.
594.
20. In care din urmtoarele
afeciuni globul vezical apare cel
mai frecvent ?
595.a) traumatism de bazin, cu fractur
de pube;
596.b) litiaz renal;
597.c) adenom de prostat;
598.d) prostatit cronic.
599.
21. Care sunt cele mai
eficiente tratamente ale
adenomului de prostat ?
600.a) tratamentul hormonal;
601.b) tratamentul fizioterapic;
602.c) cateterismul vezical;
603.d) tratamentul chirurgical constnd
in adenomectomie pe cale
transvezical sau prin rezecie
endoscopic transuretral.
604.
22. Tratamentul cancerului
de prostat const n :
605.a) citostatice si tratament
imunoterapic;
606.b) extirparea prostatei n totalitate
mpreun cu limfatice pelvine;
607.c) alturi de tratamentul chirurgical
estrogenoterapie, castrare bilateral;
608.d) citostatice i cobaltoterapie.
609.
23. Care dintre elementele
de mai jos constituie factori locali
care pot produce retenia acut de
urin ?
610.a) adenom i cancer de prostat;
636.
637.
638.
639.
640.
641.
642.
643.
644.
611. b) afeciuni neurologice: tabes,

siringomielie;
612.c) compresiuni medulare;
613.d) calcul sau cheag care astup
colul vezical, traumatism de uretr,
stricturi uretrale.
614.
24. Care din anuriile de mai
jos sunt cele mai grave i se
remediaz extrem de greu?
615.a) anuriile produse de ocul
traumatic sau hemoragic;
616.b) anuriile renale;
617.c) anuriile produse prin sindromul
de deshidratare;
618.d) anuriile postrenale.
619.
25. Absena miciunilor
inseamn ntotdeauna anurie?
620.a) da, absena miciunilor este
consecina anuriei;
621.b) nu, i alte cauze pot produce
absena miciunilor, fr s fie anurie;
622.c) absena miciunilor poate aprea
n retenia acut de urin;
623.d) n plgile renale sau vezicale,
urina produs se elimin n afara cilor
urinare sau normale.
624.
625.
626.
627.
628.
629.
630.
631.
26. Hidrocelul este o
acumulare de lichid serocitrin ntre
foiele vaginale, testiculare, care
din semnele de mai jos le gsim?
632.a) creterea de volum a
hemiscrotului la nivelul creia se
dezvolt hidrocelul;
633.b) existena unei formaiuni
tumorale, care se reduce n
clinostatism;
634.c) formaiunea este nedureroas,
sub tensiune, fluctuent nereductibil,
mat la percuie;
635.d) este opac la transluminaie.
645.
646.
647.
648.
649.
650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.
660.
661.
662.
663.
664.
665.
666.
667.
668.
669.
670.
671.
672.
673.
674.
675.
676.
677.
678.
679.
680.
681.
682.
683.
684.
685.
686.
687.
688.
689.
690.
691.
692.
693.
694.
695.
696.
697.
698.
699.
700.
701.
702.
703.
704.
705.
706.
707.
708.
709.
710.
711.
712.
NURSING NEFROLOGIE
713.
27.Pregtirea alimentar a
pacientului pentru radiografie
renal simpl se face astfel:
714.a) 2- 3 zile alimentaie
colecistokinetic;
715.b) 2-3 zile alimentaie neflatulent,
nefermentescibil;
716.c) 2-3 zile alimentaie desodat.
717.
28. Recoltarea urinei pentru
proba Addis- Hamburger se face n
modul urmtor :
718.a) prima urin de diminea;
719.b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24
de ore;
720.c) urina din 3 ore, obinut dup ce
pacientul a urinat dimineaa i apoi a
stat n repaus la pat.
721.
29. Urografia reprezint :
722.a) examenul radiologic al
aparatului renal folosind ca substan
de contrast pe baz de iod, injectat
intravenos;
723.b) examenul radiologic al
aparatului renal folosind ca substan
de contrast iodur de sodiu 10%,
injectat prin cateterism ureteral;
724.c) examenul radiologic al vezicii
urinare.
725.
30. Dup cistoscopie
pacientul necesit ingrijiri :
726.a) suprimarea alimentaiei pe cale
natural;
727.b) clism evacuatoare;
728.c) aplicarea unui termofor n
regiunea hipogastric, administrare de
antispastice.
729.
31. Proba Volhard
exploreaz :
730.a) clearance-ul la uree;
731.b) capacitatea rinichiului de diluie
i concentraie a urinei;
732.c) sedimentul urinar.
733.
32. Sediul hematuriei
macroscopice se precizeaz prin :
734.a) proba celor trei pahare;
735.b) proba Adiss Hamburger;
736.c) proba Zimniki.
737.
33. Caracteristicile durerii n
colica renal sunt :
738.a) localizare suprapubian, iradiere
n tot abdomenul, este vie;
739.b) localizare lombar, cu iradiere

spre organele genitale externe,
intens, profund;
740.c) localizare lombar, bilateral, cu
iradiere n tot abdomenul.
741.
34. Se recomand unui
pacient efectuarea unei radiografii
renale pe gol, de urgen, pentru
care este pregtit astfel :
742.a) clism evacuatoare;
743.b) spltur vezical;
744.c) nu se face pregtire.
745.
35. ntr-o calculoz renal,
pn la eliminarea calculului, n
planul de ngrijire al pacientului, vor
fi aplicate urmtoarele intervenii:
746.a) creterea ingestiei de lichide la 3
l pe zi;
747.b) msurarea cantitii de urin pe
6 ore;
748.c) determinarea cantitii de
albumin in urin.
749.
36. Interveniile asistentei
medicale pentru supravegherea
sondei vezicale permanente la un
pacient cu incontinen urinar
constau in:
750.a) observarea aspectului urinei n
vasul colector;
751.b) meninerea permeabilitii
tuburilor prelungitoare;
752.c) golirea sacului colector la 6 - 8
ore, n funcie de volumul de urin.
753.
37. Pacientul cu
glomerulonefrit acut prezint ca
problem de dependen :
754.a) comunicare ineficient la nivel
senzorial ;
755.b) potenial de exces de volum
lichidian;
756.c) deficit de autongrijire.
757.
38. Diagnosticul de
certitudine n infeciile urinare este
susinut de :
758.a) examenul sumar de urin;
759.b) urocultur;
760.c) valoarea ureei i a creatininei n
snge.
761.
39. Un pacient de 17 ani
este internat cu diagnosticul
insuficien renal acut i prezint
:
762.a) poliurie;
763.b) anurie;
764.c) disurie.
765.
766.
767.
768.
769.
40. Obiectivele ingrijirii
pacientului cu I.R.A. sunt :
770.a) corectarea dezechilibrului
hidroelectrolitic;
771.b) suplinirea definitiv a funciei
renale prin hemodializ;
772.c)reechilibrarea funciei renale.
773.
41. Alimentaia pacientului
cu I.R.C.urmarete :
774.a) creterea cantitii de proteine
pe 24 de ore/kg corp;
775.b) reducerea cantitii de proteine
pe 24 de ore/kg corp n funcie de
valorile ureei i creatininei din snge;
776.c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
777.
42. Interveniile autonome
ale asistentei n ngrijirea
pacientului cu edeme sunt :
778.a) msurarea zilnic a greutii
corporale i a diurezei;
779.b) dezinfecia regiunilor edemaiate
i acordarea poziiei eznd cu
picioarele atrnate;
780.c) alimentaie desodat.
781.
43. Care din urmtoarele
manifestri sugereaz un
traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
782.a) durere lombar;
783.b) hematurie macroscopic;
784.c) vrsturi.
785.
44. Ca manifestri de
dependen n perioada iniial in
cazul adenomului de prostat
ntlnim :
786.a) incontinen urinar;
787.b) jet urinar fr presiune,
ntrerupt;
788.c) retenie acut de urin.
789.
45. n litiaza uric,
pacientului i se recomand regim
alimentar bogat n :
790.a) vegetale cu restricie de
proteine;
791.b) sucuri de citrice;
792.c) produse lactate, carne.
793.
794.
795.
796.
797.
798.
799.
800.
801.
802.
803.
804.
805.
806.
807.
808.
809.
810.
811.
812.
813.
814.
815.
816.
834.
medicale la un pacient cu
insuficien renal acut constau
in:
835.a) efectuarea bilanului hidric;
836.b) diminuarea catabolismului
proteic prin epurarea extrarenal
hemodializat i dializ peritoneal;
837.c) aplicaii calde n regiunea
lombar.
838.
839.
840.
841.
842.
843.
844.
845.
846.
47. Care din urmatoarele
manifestri de dependen sunt
semnificative pentru o insuficien
renal acut?
847.a) oligo-anurie;
848.b) alterarea echilibrului
hidroelectrolitic si acido-bazic;
849.c) hematuria.
850.
medicale n insuficiena renal
cronic este un element important
al activitii medicale. Educarea
pacieilor se refer la :
851.a) exerciii fizice intense;
852.b) necesitatea restriciilor
alimentare;
853.c) igiena riguroas a tegumentelor.
854.
49. Problemele pacientului
cu insuficien renal cronic pot
fi :
817.
818.
819.
820.
821.
822.
823.
824.
825.
826.
827.
828.
829.
830.
831.
832.
833.
855.a) alterarea echilibrului acido-bazic
prin degradarea funciei tubulare;
856.b) alterarea integritii pielii;
857.c) insomnia.
858.
859.
50. La un pacient cu
hematurie macroscopic proba
celor trei pahare permite
precizarea :
860.a) sediului hematuriei;
861.b) intensitii hematuriei;
862.c) durata hematuriei.
863.
51. n ingrijirea unui pacient
cu anasarc, interveniile
autonome ale asistentului medical
sunt :
864.a) monitorizarea diurezei;
865.b) administrarea tratamentului;
866.c) administrarea regimului
alimentar hipocaloric, hiperproteic.
867.
52. Edemele din bolile
renale sunt :
868.a) albe, pufoase;
869.b) cianotice, indurate;
870.c) roii, tegumentele prezentnd
teleangiectazii.
871.
53. Postoperator, la un
pacient care prezint glob vezical,
se recomand:
872.a) administrarea de diuretice;
873.b) imobilizarea la pat;
874.c) montarea unei sonde urinare.
875.
54. Deteriorarea funciei
renale implic modificarea
regimului alimentar al pacientului,
restriciile viznd aportul de:
876.a) proteine;
877.b) lipide;
878.c) glucide.
879.
55. Poliuria reprezint :
880.a) miciuni frecvente cu cantitate
mic de urin;
881.b) dureri la miciune;
882.c) cantitate mare de urin eliminat
n 24 de ore.
883.
56. Polakiuria este :
884.a) cantitate mare de urin pe 24 de
ore;
885.b) incontinen urinar;
886.c) miciuni dese cu cantitate mic
de urin.
887.
57. Conduita de urgen n
caz de retenie urinar se refer la
:
888.a) administrarea de diuretice;
889.b) administrarea de antispastice;
890.c) sondaj vezical.
891.
58. Urina pentru efectuarea
unui examen bacteriologic se
recolteaz :
892.a) n condiii sterile, n recipient
special;
893.b) un eantion din cantitatea
eliminat n 12 ore;
894.c) numai dup administrarea a 2 l
de ceai nendulcit.
895.
59. Stabilii prioritile in
efectuarea sondajului vezical :
896.a) mbrcarea mnuilor sterile;
897.b) poziionarea bolnavului pentru
sondaj;
898.c) toaleta organelor genitale
externe;
899.d) pregtirea materialelor necesare
sondajului;
900.e) introducerea sondei.
901.
60. Ce intelegem prin
sond Dmeure:
902.a) sond fixat, lsat timp
ndelungat n vezica urinar;
903.b) repetarea sondajelor vezicale;
904.c) dilatarea uretrei stricturate cu
ajutorul sondelor.
936.
937.
905.
61. n ngrijirea
postoperatorie a unui pacient cu
nefrectomie asistenta medical are
ca prioritate n ngrijire:
906.a) msurarea debitului urinar, orar;
907.b) prevenirea ntoarcerii pacientului
pe partea operat;
908.c) s fixeze bine tuburile de dren.
909.
62. Pacientul B.B. prezint
anurie. Asistenta constat :
910.a) absena urinei in vezica urinar:
911. b) scderea cantitii de urin pe
24 de ore;
912.c) eliminarea urinei cu dificultate.
913.
63. n ngrijirea
postoperatorie a bolnavului cu
nefrectomie, asistenta va asigura
poziia pacientului :
914.a) decubit dorsal;
915.b) poziia Fowler;
916.c) decubit lateral pe partea
sntoas.
917.
918.
919.
920.
921.
922.
923.
924.
64. Hipostenuria reprezint
densitatea urinei:
925.a) normal;
926.b) crescut;
927.c) sczut.
928.
65. Anuria reprezint :
929.a) absena urinei in vezic;
930.b) scaderea cantitii de urin;
931.c) eliminarea urinei cu dificultate.
932.
66. Poliuria reprezint :
933.a) miciuni frecvente in cantiti
mici;
934.b) eliminarea unei cantiti mai
mari de 2500 ml;
935.c) sete exagerata.
938.
939.
940.
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING
SPECIFIC
941.
942.
943.
944.
R.
NTRE
BARII
948.
RSPUN
S
949.
F
953.
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

946.
BIBLIOGRAFIE
945.
954.
NR.
P
A
G
I
N
950.
Elena Dorobanu, Valeria Ghidu,

Maria Zamfir
951.
Nursing 1150 de teste ,2003.
955.
Idem
957.
958.
962.
959.
Idem
966.
963.
Idem
967.
Idem
970.
974.
971.
Idem
981.
978.
975.
Idem
979.
Idem
983.
Idem
986.
987.
Idem
F
A
1
992.
996.
A
999.
1003.
1000.
C
1004.
1008.
993.
L. Titirca -Ghid de nursing ,2001
B
1
1013.
C
1016.
1017.
D
1020.
1021.
B
1024.
1025.
A
988.
994.
145
997.

asistentii medicali,2002
1001.
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali,2003
1005.
998.
94
1002.
112
1006.
145
1009.
1011.
1012.
984.
TESTUL II- ASOCIERI
1007.
980.
84
995.
976.
84
989.
990.
991.
972.
84
985.
968.
84
982.
964.
84
977.
960.
84
973.
956.
84
969.
84
84
965.
952.
84
961.
947.
1010.
143
1014.
L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru

1018.
1022.
L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali,2003
1026.
1015.
219
1019.
239
1023.
108
1027.
218
1028.
1029.
1030.
145
1032.
1033.
1034.
1038.
1042.
1046.
1050.
1054.
1058.
1062.
1066.
1070.
0
1074.
1
1078.
2
1082.
3
1086.
1087.
4
1092.
5
1096.
6
1100.
7
1104.
8
1108.
9
1112.
0
1116.
1
1120.
2
1031.
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERN
1
1035.
1036.
N. Crngulescu- Medicin
a,b
intern.Specialiti nrudite i terapii
paliative ,tiint & Tehnic Bucureti 1998
2
1039.
1040.
Idem
c
3
1043.
1044.
Idem
a,b,c
4
1047.
1048.
Idem
a,b,c
5
1051.
1052.
Idem
a,b,c
6
1055.
1056.
Idem
b
7
1059.
1060.
Idem
a,c
8
1063.
1064.
Idem
a,b,c
9
1067.
1068.
Idem
b
1
1071.
1072.
Idem
a,b,c
1
1075.
1076.
Idem
a
1
1079.
1080.
Idem
c
1
1083.
1084.
Idem
b
CHIRURGIE
1
1088.
1089.
S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti
c
chirurgicale
1090.
Manual pentru cadre medii i coli
sanitare postliceale, Editura Medical 2007
1
1093.
1094.
Idem
c
1
1097.
1098.
Idem
b,d
1
1101.
1102.
Idem
a,c
1
1105.
1106.
Idem
c
1
1109.
1110.
Idem
b,d
2
1113.
1114.
Idem
c
2
1117.
1118.
Idem
d
2
1121.
1122.
Idem
b,d
1037.
283
1041.
283
1045.
285
1049.
284
1053.
284
1057.
284
1061.
285
1065.
285
1069.
285
1073.
285
1077.
286
1081.
286
1085.
287
1091.
836
1095.
837
1099.
838
1103.
838
1107.
838
1111.
840
1115.
841
1119.
841
1123.
841
1124.
1128.
1129.
1133.
1140.
1141.
7
1146.
3
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4
4
1167.
1171.
1175.
1179.
1183.
1187.
1191.
1195.
1199.
1203.
1207.
1211.
1160.
Idem
1164.
Idem
1215.
1168.
Idem
1219.
a,b
1157.
1161.
1165.
81
1169.
82
1172.
Idem
1173.
82
1176.
Idem
1180.
Idem
1184.
Idem
1177.
82
1181.
82
1185.
82
1188.
Idem
1189.
82
1192.
Idem
1196.
Idem
1193.
83
1197.
83
1200.
Idem
1201.
83
1204.
Idem
1208.
Idem
1212.
Idem
1205.
83
1209.
83
1213.
83
1216.
Idem
a
4
1153.
81
b
4
1149.
81
b
4
1218.
Idem
a,c.
1214.
1156.
b,c.
1210.
1163.
81
81
a,c.
1206.
Idem
1202.
1159.
1145.
81
1152.
1198.

Maria Zamfir.
1144.
Teste gril Nursing 1150 de teste,
2003.
1148.
Idem
b,c.
1194.
1143.
a,b,c.
3
1190.
1155.
1139.
842
1186.
Idem
1182.
1138.
1178.
1151.
1135.
842
a
3
1174.
1147.
1131.
842
1170.
Idem
1166.
1134.
1127.
841
1162.
Idem
c
2
1158.
1137.
a,c
NURSING
2
1142.
b
1154.
1130.
b,c,d
1150.
Idem
1136.
1126.
a,d
1132.
1125.
1217.
83
1220.
1030 Teste pentru examene i

concursuri pentru asisteni medicali. 2004
1221.
120
1222.
1226.
5
5
5
5
5
5
5
5
5
6
6
6
6
1304.
1305.
1306.
1307.
1308.
1309.
1310.
1311.
1312.
1251.
1255.
1261.
1265.
1269.
1273.
1277.
1281.
1285.
1289.
1293.
1297.
1301.
1241.
1245.
1249.
142
1252.
Idem
1253.
189
1256.
M. MincuTeste de evaluare continu

n nursing 1555
1257.
Coordonator Dr. Mioara Mincu
1258.
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
1262.
Idem
1259.
90
1263.
90
1266.
Idem
1267.
91
1270.
Idem
1274.
Idem
1278.
Idem
1271.
92
1275.
93
1279.
93
1282.
Idem
1283.
96
1286.
Idem
1290.
idem
1294.
L.Titirca-Ghid de nursing
1287.
95
1291.
94
1295.
146
1298.
Idem
a
6
91
106
1300.
Idem
c
6
1296.
1248.
1292.
Idem
1288.
1247.
1237.
105
1244.
1284.
Viorel Gherghin, Mircea Timofte,

Gheorghe Nicolae- Teste pentru asisteni
medicali 1114 ntrebri, 2009.
1240.
Idem
d,b,c,a,e.
6
1280.
1236.
1276.
1243.
1233.
122
1272.
1239.
1229.
122
1268.
1235.
1264.
Idem
1260.
1232.
1225.
121
1254.
Idem
a
5
1250.
1228.
1246.
1231.
a
1242.
1227.
a,b
1238.
Idem
b,c
4
1234.
1224.
a,b
1230.
1223.
1299.
146
1302.
Idem
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE

GENERAL
1303.
146
1313.
1314.
TESTUL I
1315.
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat
cu A sau cu F fals .
1316.
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
1317.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
1318.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat
doreste.
1319.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate
administra o perfuzie cu ser fiziologic
1320.
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu
capul intors lateral
1321.
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
1322.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a
comportamentului, supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului ,
evacuarea vezicii.
1323.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea
deficientelor organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic,
prevenirea complicatiilor ce pot aparea postoperator.
1324.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face
de la haluce spre radacina coapsei.
1325.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
1326.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
1327.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in
T.
1328.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios
care curge in jet continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
1329.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este
stafilococul.
1330.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
1331.
1332.
TESTUL II
1333.
1334.
1335.
1336. 1337.
Melena
1338. 1339.
varsatura
1
A
1340. 1341.
Hematemeza
1342. 1343.
sputa
2
B
1344. 1345.
Hemoptizie
1346. 1347.
urina
3
C
1348. 1349.
Hematurie
1350. 1351.
scaun
4
D
1352. 1353.
Epistaxis
1354. 1355.
rinoragie
5
E
1356.
1357.
1358.
1359. 1360.
1361. 1362.
Furuncul
1363. 1364.
1365.
Abces cald
1367. 1368.
1369.
Acnee
1371. 1372.
1373.
Erizipel
1375. 1376.
5
1379.
1380.
1381.
1382.
1383.
1384.
1377.
Arsura gr.II
flictena
cu
continut
serocitrin
1366.
agent
etiologic
streptococul
1370.
inflamatie a aparatului
polisebaceu
1374.
infectie purulenta bine
delimitata
1378.
leziune inflamatorie a
glandelor seboreice
Testul III
Indicai rspunsurile corect
1385.
1386.
1. Bolnavii cu hemoragie
mijlocie
prezinta:
1387.
a) paloare
1388.
b) ameteli in ortostatism
1389.
c) transpiratii reci
1390.
d) lipotimie in clinostatism
1391.
2. Profilaxia emboliei
pulmonare postoperatorii urmareste
prevenirea trombozelor venoase si a
declansarii tromboemboliei in:
1392.
a) preoperator
1393.
b) postoperator
1394.
c) preoperator, intraoperator
si postoperator
1395.
3. Care este cauza tahipneei
in cazul unei hemoragii?
a. scaderea CO2 din sange si
tesuturi
1396.
b. cresterea CO2 in sange si
excitarea centrului respirator din
bulb
1397.
c. vasoconstrictia arteriala
1398.
d. scaderea hematocritului
1399.
4. Varsaturile care apar
imediat dupa interventia chirurgicala
au drept cauza:
1400.
a. narcoza si iritatia
peritoneala
1401.
b. aparitia unui ulcer de stres
1402.
c. nu s-a administrat clisma
evacuatorie in preziua operatiei
1403.
5. Cat dureaza etapa
hematologica de refacere a
organismului la situatia anterioara

hemoragiei?
a. refacerea este imediata dupa
oprirea hemoragiei
1404.
b. dureaza 3-4 luni
1405.
c. dupa tranfuzie de sange
1406.
d. etapa poate fi scurtata prin
tratament adecvat
1407.
6. Cum putem face o
hemostaza provizorie cand avem o
sangerare la nivelul gatului?
a. compresiune digitala pe plan osos
(vertebral)
1408.
b. pansament compresiv
1409.
c. fixarea gatului intr-o
anumita pozitie
1410.
d. aplicarea atenta a unui
garou
1411.
7. Arsura de gradul III se
1412.
a. interesarea epidermului si
partial a dermului
1413.
b. aparitia flictenelor serosanguinolente
1414.
c. cicatrizare rapida cu
restitutio ad integrum
1415.
d. producerea de cicatrici
vicioase cu deficiente functionale
1416.
8. Care sunt regulile in
ingrijirea preoperatorie a bolnavului?
a. crearea conditiilor care sa
impiedice producerea de traume
psihice
83
1417.
b. cunoasterea temeinica nu
numai a bolnavului, ci si a bolii
1418.
c. explorarea clinica si
paraclinica in vederea stabilirii
diagnosticului
1419.
d castigarea increderii
bolnavului in personalul care il
ingrijeste si il va opera
1420.
9. Ce germeni pot fi adusi in
cazul unei plagi murdarite cu
pamant?
1421.
a. streptococul, stafilococul
1422.
b. germenii tetanosului,
gangrenei gazoase
1423.
c. piocianic, bacil Colli,
pneumococ
1424.
10. Ingrijirea postoperatorie,
dupa rezolvarea chirurgicala a unei
ocluzii intestinale mecanice, consta
in:
1425.
a. calmarea dureii si reluarea
alimentatiei
1426.
b. se continua tratamentul de
reechilibrare hemodinamica, de
refacere a starii generale pana la
reluarea tranzitului
1427.
c. ingrijirea plagii operatorii si
reluarea alimentatiei
1428.
11. In care din afectiunile
pulmonare de mai jos este
contraindicata o interventie pentru
afectiuni cronice?
a. pneumonie
1429.
b. emfizem pulmonar
1430.
c. astm bronsic
1431.
d. traheobronsite acute
1432.
12. Ce obiective urmareste
pregatirea psihica a bolnavului
chirurgical internat?
a. acomodarea cu conditiile de
spitalizare si inlaturarea fricii de
spital
1433.
b. convingerea ca interventia
chirurgicala este benefica si dupa
efectuarea ei isi va putea relua
activitatea anterioara in conditii mult
mai bune
1434.
c. obisnuinta cu bolnavii din
sectie
1435.
d. acomodarea cu personalul
spitalului si respectarea disciplinei
spitalicesti
1436.
13. In ce afectiuni numarul
de hematii poate fi crescut?
a. soc hemoragic
1437.
b. soc in arsuri si
deshidratare
1438.
c. soc septic si alergii
1439.
d. scleroze pulmonare,
poliglobulie esentiala
1440.
14. Care sunt avantajele
chirurgiei laparoscopice abdominale,
fata de chirurgia clasica?
1441.
a. permite efectuarea oricarei
interventii fara risc
1442.
b. evita inciziile marilaparotomia
1443.
c. scuteste bolnavul de unele
complicatii supurative ale peretelui
1444.
d. scurteaza mult durata de
spitalizare si convalescenta
1445.
15. Cea mai grava
complicatie infectioasa
postoperatorie este:
1446.
a. septicemia postoperatorie
1447.
b. abcesul fesier
1448.
c. infectarea plagii
chirurgicale
1449.
16. In cadrul socului se
descriu urmatoarele stadii:
1450.
a. soc compensat, soc
decompensat, coma
1451.
b. soc compensat, soc
ireversibil
1452.
c. soc decompensat, coma
1453.
17. Care din hemoragiile de
mai jos sunt considerate hemoragii
medicale?
1454.
a. hemoragia prin ruptura de
anevrism
1455.
b. hemoragii in cazul
trombocitopeniei
1456.
c.hemoragii in cazul ulcerului
gastro-duodenal
1457.
d. hemoragii
medicamentoase
1458.
e. hemoragii datorate unor
deficiente ale factorilor de coagulare
1459.
18. Ce trebuie sa deprindem
cand avem un accidentat cu plaga
muscata de un caine necunoscut?
1460.
a. sa cautam cainele si sa
urmarim evolutia acestuia
84
1461.
b. efectuam toaleta, sutura
plagii, profilaxie antitetanica,
antibiotice
1462.
c. efectuam toaleta
minutioasa a plagii,debridare,
profilaxie antitetanica, trimitem
pacientul la serviciul antirabic
1463.
d. excizie si sutura a plagii,
antibiotice
1464.
1465.
19. Care din fenomenele de
mai jos se pot produce dupa
intepaturile unor insecte (viespi,
albine)?
1466.
a. insuficienta respiratorie
grava, edem, de glota
1467.
b. anemii hemolitice
1468.
c. oligoanurie cu insuficienta
renala acuta
1469.
d. fenomene anafilactice cu
edem al fetei si gatului, cefalee
1470.
20. Care din cicatricile
formate dupa arsuri sunt mai
predispuse la malignizare?
a. dupa arsuri prin iradiere
1471.
b. dupa arsuri electrice
1472.
c. dupa arsuri produse de
acizi, baze si saruri
1473.
d. dupa arsuri cu fosfor
1474.
21. Care din masurile de mai
jos nu se vor efectua la acordarea
primului ajutor?
a. scoaterea victimei din focarul de
incendiu
1475.
b. stingerea vestimentatiei
aprinse
1476.
c. indepartarea hainelor si
schimbarea lor cu altele
1477.
d. combaterea durerii si
linistirea bolnavului
1478.
e. ungerea suprafetei arse cu
substante grase sau dezinfectante:
albastru de metilen, violet de
gentiana
22. Cum se calculeaza cantitatea de
lichide ce trebuie administrata in
primele 3-4 zile unui ars?
a. necesarul de lichide e de 1ml
pentru fiecare procent de suprafata
arsa, inmultit cu suprafata arsa si si
greutatea corporala
1479.
b. se calculeaza inmultind
suprafata arsa cu profunzimea
arsurii
1480.
c. se administreaza cate
50ml pentru fiecare procent de
suprafata arsa
1481.
23. Socul cardiogen pote fi
produs de:
1482.
a. infarct miocardic,
tamponada cardiaca
1483.
b. leziuni traumatice ale
membrelor inferioare
1484.
c. traumatisme de bazin cu
rupturi ale vezicii urinare
1485.
d. emfizem mediastinal,
fracturi de coloana dorsala cu
compresiune asupra inimii, leziuni
obstructive ale marilor vase.
1486.
24. Ce masuri putem lua
pentru prevenire socului anafilactic?
a. sa nu administram medicamentele
si substantele care pot da reactii
anafilactice
1487.
b. sa testam medicamentele
(antibioticele, substantele iodate etc)
inainte de administrare
1488.
c. sa facem o anamneza
corecta
1489.
d. sa efectuam determinarea
grupei sanguine si Rh, cat si probele
de compatibilitate inainte de
transfuzii, sa evitam transfuzia de
sange care nu este izogrup si izoRh.
1490.
25. Care din manoperele de
mai jos trebuie intreprinse in
serviciul de terapie pentru urmarirea
bolnavilor socati?
a. monitorizarea functiei cordului EKG
1491.
b. instituirea in vezica urinara
a unei sonde permanente pentru
masurarea debitului urinar
1492.
c. protezarea respiratiei in
toate cazurile si etapele socului
1493.
d. asigurarea functiei
respiratorii si o oxigenare corecta
1494.
e. efectuarea de gastrostoma
pentru alimentarea bolnavului
1495.
26. Caror factori se datoreste
roseata (rubor) intr-o infectie
localizata?
1496.
a. prezentei germenilor,
leucocitelor in focar
85
1497.
b. hiperemiei- activarii
circulatiei locale
1498.
c. exsudatului lichidian si
diapedezei leucocitelor
1499.
27. Care este limita de
caldura nelezanta?
1500.
a. 450C
1501.
b. 380C
1502.
c. 550C
1503.
d. 800C
1504.
28. Care din factorii de mai
jos cresc riscul operator?
1505.
a. asociatia de boli
1506.
b. interventiile de urgenta
1507.
c. conditiile de munca si viata
1508.
d. imposibilitatea corectarii
preoperatorii a deficientelor
1509.
29. Care trebuie sa fie
criteriile de amplasare ale unui
bolnav in salon?
1510.
a. locurile libere existente in
sectie
1511.
b. bolnavii neoperati sa fie
amplasati in saloane cu bolnavi
operati in vederea ajutarii acestora
din urma
1512.
c. bolnavii tineri sa fie asezati
linga bolnavii in varsta
1513.
d. bolnavii de aceeasi
categorie, cu evolutie normala, cu
preocupari asemanatoare
1514.
30. In ce afectiuni putem
avea o scadere a hematocritului?
a. socul prin arsuri
1515.
b. hiperhidratare
1516.
c. hemoragie digestiva mare
1517.
d. poliglobulie
1518.
31. Ce se produce in
segmentul de sub garou?
a. vasoconstrictie arteriala
1519.
b. trombozarea vaselor
1520.
c. dilatarea paralitica
1521.
d. navalirea sangelui central
in zona de dedesubtul garoului la
scoaterea acestuia, cu scaderea
brusca a TA
1522.
32. Unde aplicam garoul in
cazul unei plagi in1/3 medie a
coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins in jeturi
discontinue.
1523.
a. la radacina coapsei
1524.
b. deasupra plagii
1525.
c. dedesubtul plagii
1526.
d. peste pansamentul aplicat
la nivelul plagii
1527.
1528.
jos contribuie la hemostaza
spontana?
a. vasoconstrictia
1529.
b. formarea trombusului alb
1530.
c. transformarea
protrombinei sub actiunea
tromboplastinei in trombina
1531.
d. trombina actionand asupra
fibrinogenului il transforma in fibrina
1532.
e. formarea coagului rosu
1533.
34. Cand este indicata
aplicarea unui pansament umed?
1534.
a. in plagile recente
1535.
b. in plagile care secreta
abundent
1536.
c. in contuzii, fara leziuni ale
pielii
1537.
d. in tromboflebite
1538.
35. Care din conditiile de mai
jos stau la baza efectuarii unui bun
pansament?
a. sa acopere complet plaga
1539.
b. sa aiba o buna putere
absorbanta
1540.
c. sa fie foarte strans, ca sa
nu alunece
1541.
d. executarea lui si in
perioada mentinerii sa nu provoace
dureri
1542.
36. Pentru desprinderea din
plaga a compreselor, atunci cand
acestea sunt foarte aderente,
folosim:
1543.
a. neofalina
1544.
b. eterul
1545.
c. apa oxigentata
1546.
d. bromocetul
1547.
37. Carui factor se datoreste
cresterea caldurii locale intr-o
infectie?
a. actiunii toxinelor asupra
terminatiilor nervoase
1548.
b. prezentei germenilor si
leucocitelor in focar
1549.
c. activarii circulatiei locale
1550.
38. Care din plagile de mai
jos se datoreaza agentilor mecanici?
86
1551.
a. plaga prin caldura, agenti
ionizanti, raze gama
1552.
b. plagi intepate, taiate, prin
muscatura
1553.
c. plagi produse de frig, acizi,
raze Rontgen
1554.
39. Plagile produse prin
manopere medicale se definesc ca:
1555.
a. plagi iatrogene
1556.
b. plagi accidentale
1557.
c. plagi intentionate
1558.
d. plagi profunde
1559.
1560.
40.Ce tipuri de soc se
incadreaza in cadrul socului
hipovolemic?
a. socul de garou, socul alergic
medicamentos
1561.
b. socul hemoragic, traumatic
1562.
c. socul cardiogen, socul
electric
1563.
d. socul prin arsura, socul
operator
1564.
41. In ce tip de soc avem
valori normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului?
a. soc hemoragic
1565.
b. soc traumatic
1566.
c. soc septic
1567.
d. soc prin arsura
1568.
42. Ce efect poate avea
injectia de adrenalina sau alte
simpaticomimetice in stadiul de soc
compensat?
a. favorizeaza iesirea bolnavului din
starea de soc
1569.
b. favorizeaza cresterea
debitului cardiac si a perfuziei
tisulare
1570.
c. agraveaza anoxia si
grabeste decompensarea
1571.
d. ridica tonusul bolnavului
1572.
43. Care din hemoragiile de
mai jos se incadreaza in hemoragia
interna?
1573.
a. hemoragia intratisulara
1574.
b. hematom la nivelul
mezenterului
1575.
c. revarsarea sangelui in
cavitatea pleurala
1576.
d. hemopericard
1577.
44. Tumefactia (tumor) in
cazul unei infectii locale, este
produsa de :
1578.
a. diapedeza leucocitelor
1579.
b. prezenta germenilor,
leucocitelor, a resturilor rezultate din
distrugerea acestora
1580.
c. exsudatului lichidian
( extravazarea plasmei)
1581.
45. Ce intelegem prin plagi
perforante?
1582.
a. plagi ale tegumentelor
1583.
b. plagi insotite de fracturi
deschise
1584.
c. plagi care patrund in
cavitatile naturale
1585.
d. plagi care patrund in
cavitatile naturale si lezeaza unele
organe in cavitatea respectiva
1586.
1587.
46. Un bolnav cu arsuri de
gradul I pe 20% din suprafata
corpului poate evolua:
1588.
a. cu soc hipovolemic
1589.
b. fara complicatii
1590.
c. cu soc toxicoseptic
1591.
47. Care din manoperele de
mai jos trebuie evitate in cursul
tratamentului unui socat?
1592.
a. restabilirea volemica si
corectarea acidozei
1593.
b. intreruperea timpurie a
reanimarii
1594.
c. interventia chirurgicala
intempestiva inainte de desocarea
bolnavului
1595.
d. excesul de desocare
1596.
48. Care din metodele de
mai jos contribuie la buna pregatire
psihica a bolnavului?
1597.
a. inlaturarea tuturor
factorilor nocivi din preajma
bolnavului
1598.
b. inlesnirea vizitei familiei si
punerea la dispozitie in camera de zi
a revistelor, ziarelor, programelor de
televiziune
1599.
c. grija ca bolnavul sa se
odihneasca, sa aiba un somn linistit,
combaterea eventualelor tulburari
psihice
87
1600.
d. combaterea durerii si a
simptomelor care provoaca
disconfort: prurit, greata, varsaturi
1601.
e. crearea sigurantei ca
interventia operatorie si urmarile
postoperatorii vor merge bine
1602.
49. Bolnavilor cu operatii in
regiunea anala (hemoroizi, fistule,
abcese) se va face:
1603.
a. regim alimentar obisnuit
din prima zi, dupa operatie
1604.
b. regim hidric timp de 4-5zile
1605.
c. administrare de
constipante 4-5 zile
1606.
d. clisma dupa 4-5 zile
1607.
e. in seara zilei a 4 a sau a 5
a ,administrare oral de oleu de
recin 20g
1608.
50. Cand atinge maximum de
intensitate durerea postoperatorie?
1609.
a. imediat, dupa trezirea
bolnavului din anestezie
1610.
b. in primele 3 zile dupa
operatie,
1611.
c. in seara operatiei
1612.
d. a doua zi dupa operatie
1613.
1614.
1615.
1616.
51. Durerea, in cazul unei
infectii localizate, este produsa de:
1617.
a. prezenta germenilor, a
leucocitelor, a resturilor rezultate din
distrugerea celulara
1618.
b. hiperemie locala
1619.
c. actiune distructiva din
cauza nocivitatii germenilor si
actiunea directa a toxinelor
microbiene, asupra terminatiilor
nervoase
1620.
52. Care este semnul
caracteristic al generalizarii
contracturii in tetanos?
1621.
a. tulburarile respiratorii
1622.
b. contractura maseterina si
trismus
1623.
c. dureri abdominale
1624.
d. tulburari sfincteriene
1625.
53. Care din exminarile de
mai jos pot sa dea relatii cu privire la
sediul hematuriei macroscopice?
(rinichi, ureter, vezica, uretra)?
a. examenul macroscopic al urinii
1626.
b. proba celor 3 pahare
1627.
c. examenul macroscopic al
sedimentului urinar
1628.
d. examenul clinic al
bolnavului
1629.
54. Care din procedeele de
mai jos pot efectua hemostaza
definitiva?
1630.
a. perfuzii cu ser fiziologic si
glucozat 5-10%
1631.
b. administrarea de
hemostatice: vitamina K, venostat,
adrenostazin
1632.
c. ligatura si sutura vaselor
1633.
d. asezarea bolnavului in
pozitie Trendelemburg
1634.
55. La ce arsura gasim
flictene cu continut serocitrin?
1635.
a. arsuri gr I
1636.
b. arsuri gr II
1637.
c. arsura gr III
1638.
d. arsura gr IV
1639.
56. Cum sunt durerile si
arsurile de gr II si cele de
1640.
gr III ?
1641.
a. sunt de aceeasi intensitate
1642.
b. durerile si arsurile de gr III
sunt mai mici decat cele in arsurile
de gr II
1643.
c. durerile si arsurile de gr III
sunt mai mari decat cele in arsurile
de grII
1644.
1645.
57. Care din masurile de mai
jos nu trebuie efectuate in cadrul
primului ajutor si transportul unui
bolnav socat sau susceptibil de a
face soc?
1646.
a. degajarea accidentatului
de sub actiune agentului traumatic
1647.
b. asigurarea cu orice pret a
hemostazei definitive la locul
accidentului
1648.
c. administrarea de
analgetice si punctia venoasa pentru
a monta o perfuzie
1649.
d. reducerea fracturilor si
imobilizarea lor
1650.
e. scoaterea si schimbarea
hainelor accidentatilor cu arsuri
intinse
1651.
f. transportul la spital cu orice
mijloc
88
1652.
58. De cele mai multe ori o
HDS se
1653.
evidentiaza prin hematemeza
ca zatul de cafea si melana neagra
ca pacura. In ce imprejurari atat
hematemeza cat si melena pot fi cu
sange rosu?
1654.
a. in hemoragii abundente
cand sangele stagneaza in stomac
1655.
b. in hemoragii abundente
cand sangele nu are timp sa stea in
stomac
1656.
c. daca sangele este evacuat
foarte repede
1657.
d. cand exista o enterocolita
1658.
59. In infectiile cronice avem
o crestere
1659.
a. neutrofilelor
1660.
b. limfocitelor
1661.
c. eozinofilelor
1662.
d. reticulocitelor
1663.
60. Care din cauzele de mai
jos contribuie la ruptura splinei in doi
timpi?
1664.
a. traumatismul splinei cu
hemoragie intrasplenica mentinuta
de rezistenta capsulei
1665.
b. infectia splinei
1666.
c. cedarea rezistentei si
ruperea capsulei cu revarsarea
sangelui in peritoneu
1667.
d. fragilitatea vasculara
1668.
e. deficiente ale factorilor de
coagulare
1669.
61. In care din arsurile de
mai jos avem certitudinea ca se va
produce soc postcombustional?
1670.
a. arsura gr I 40% din
suprafata corpului
1671.
b. arsura gr II 25% din
suprafata corpului
1672.
c. arsura gr III 10% din
suprafata corpului
1673.
d. arsura gr IV 8% din
suprafata corpului
1674.
62. In pregatirea
preoperatorie a bolnavilor alergici se
va avea in vedere:
1675.
a. cunoasterea
medicamentelor la care bolnavul
este alergic
1676.
b. evitarea administrarii
medicamentelor care produc alergie
1677.
c. desensibilizare si
tratament cu antihistaminice
1678.
d. tratament cu antialgice si
anticoagulante
1679.
63. Care sunt manevrele la
care sunt supusi bolnavii dupa
trezirea din narcoza?
a. sa respire adanc, folosind si
bratele
1680.
b. sa urineze
1681.
c. sa destinda abdomenul
1682.
d. sa bea lichide
1683.
64. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor
seboreice
1684.
b. inflamatie a aparatului
pilosebaceu
1685.
c. inflamatia glandelor
sudoripare
1686.
65. Care din elementele de
mai jos pot defini ca bolnavii arsi au
intrat in stadiul de soc cronic?
a. plagile sunt infectate, fara tendinte
de cicatrizare
1687.
b. starea de intoxicare duce
la epuizare fizica si psihica
1688.
c. bolnavii prezinta suferinte
pluriorganice si tulburari metabolice
grave
1689.
d. Hiperhidratare cu
fenomene de insuficienta cardiaca
1690.
66. n ce perioada si in ce fel
de soc postcobustional se va
produce:
1691.
a. soc hipovolemic la 2-3
saptamani de la producerea
accidentului
1692.
b. socul hipovolemic se va
dezvolta in primele 3 zile
1693.
c. socul septico-toxic la 2 3
saptamani
1694.
d. se dezvolta ambele tipuri
de soc in primele 3 zile
1695.
1696.
67. Necroza localizata a unui
folicul pilos asociata unei mici
cantitati de puroi, caracterizeaza:
1697.
a. furunculul antracoid
1698.
b. abcesul
1699.
c. furunculul
1700.
d. foliculita
1701.
68. Ce regim alimentar dam
bolnavului in preziua operatiei?
89
1702.
a. regim alimentar obisnuit
1703.
b. regim hidric
1704.
c. dimineata si la pranz regim
obisnuit, iar seara regim hidric
1705.
d. nu se dau alimente grele
cu 24 ore inaintea operatiei
1706.
69. Mobilizarea precoce a
bolnavului urmareste:
1707.
a. preintampinarea stazei
venoase si producerea bolii
tromboembolice
1708.
b. combaterea atelectaziei
pulmonare si preintampinarea
infectiilor pulmonare
1709.
c. combaterea durerii
1710.
d. combaterea tulburarilor
hidroelectrolitice
1711.
70. La arsii cu leziuni
circulare pe membre, pentru
prevenirea fenomenelor de ischemie
periferica, se va practica:
1712.
a. excizia copleta a escarelor
1713.
b. excizia partiala a escarelor
1714.
c. incizii de decompresiune,
care traverseaza regiunea de escara
de la un cap la altul, depasind-o in
tesut sanatos in profunzime
1715.
d. pozitii ale membrelor care
sa impiedice ischemia periferica
1716.
71. Plagile netratate la timp
se pot complica cu:
1717.
a. lipotimie
1718.
b. oligoanurie
1719.
c. supuratii locale
1720.
d. tromboflebite, septicemie,
septicopioemie
1721.
72. Ce complicatii pot aparea
in cazul soculuitoxico septic
postcombustional?
1722.
a. ileus paralitic, hemoragii
prin ulcer de stres
1723.
b. HTA , cardipopatie
ischemica
1724.
c. complicatii
tromboembolice, insuficienta renala
1725.
d. colecistita acuta,
pancreatita acuta, ocluzie intestinala
1726.
73. De ce nu incarcam in
primele 2-3 zile tubul digestiv cu
lichide si alimente, in cazul
interventiilor pe aceste organe?
a. la nivelul suturilor miscarile
peristaltice sunt abolite
1727.
b. imiedicam staza gastrica
1728.
c. la nivelul anastomozelor
se produce de multe ori un edem
important care, alaturi de lipsa
peristalticii produce staza
1729.
d. prevenim varsaturile
1730.
74. Pregatirea preoperatorie
a bolnavilor cardiaci urmareste
compensarea cordului prin:
1731.
a. regim alimentar cu multe
lichide
1732.
b. repaus la pat
1733.
c. oxigenoterapie
1734.
d. medicatie tonicardiaca
1735.
e. administarea preoperatorie
de atropina
1736.
75. La bolnavii cu leziuni
profunde ale capului, fetei si care
prezinta arsuri ale cailor respiratorii
se va efectua:
1737.
a. dezobstructia cailor
respiratorii
1738.
b. anestezie a cailor
respiratorii superioare,
oxigenoterapie
1739.
c. traheostomie
1740.
76. In care din situatiile de
mai jos, alaturi de tratarea corecta a
plagii se va aplica o imobilizare in
aparat gipsat?
1741.
a. plagi cu hemoragie mare
1742.
b. plagi in care sunt
interesate mase mari vasculare si
tendoane
1743.
c. plagi supurate
1744.
d. plagi cu leziuni osteoarticulare
1745.
77. Care este cauza scaderii
uneori a hematocritului si
hemoglobinei dupa oprirea
hemoragiei?
1746.
a. invazia apei din tesuturi in
circulatie
1747.
b. vasoconstrictiei
1748.
c. vasodilatatiei, dupa oprirea
hemoragiei
1749.
d. cresterii diurezei
1750.
78. Ce constatam la tetanos?
a. leziuni distructive masive la locul
de inoculare
1751.
b. semnele locale sunt
neinsemnate
90
1752.
c. gravitatea fenomenelor
generale datorita toxinei tetanice
1753.
79. O ascensiune a febrei in
ziua a treia, dupa operatie, poate fi
data de:
1754.
a. febra de resorbtie
1755.
b. supuratia plagii operatorii
1756.
c. infectie pulmonara sau
urinara
1757.
d. afectiune intercurenta
1758.
80. Pentru un bolnav cu
operatie medie este nevoie ca
aportul caloric sa fie de:
1759.
a. 2000-3000 cal
1760.
b. 800-1000 cal
1761.
c. 1000-1500 cal
1762.
d. 3000-4000 cal
1763.
81. Intr-o deshidratare mare
putem gasi:
1764.
a. edem cerebral
1765.
b. agitatie, confuzii,
halucinatii
1766.
c. exagerarea reflexelor
cutanate si tendinoase
1767.
d. abolirea reflexului
fotomotor la lumina si distanta
1768.
82. Pentru mentinerea
pansamentului la nivelul nasului se
foloseste:
1769.
a. bandaj lipit cu material
adeziv
1770.
b. prastia
1771.
c. bandaj in T
1772.
d. infasarea sub forma de
evantai
1773.
83. In pozitie ventrala vor fi
asezati bolnavii operati de:
1774.
a. coloana vertebrala
1775.
b. afectiuni pleuro-pulmonare
sau esofagiene
1776.
c. bolnavi cu peritonite ale
etajului abdominal superior
1777.
d. bolnavii operati cu
rahianestezie
1778.
84. De ce arsurile de gr IV
sunt mai putin provocatoare de soc
imediat?
1779.
a. plasmoragia nu se
produce din cauza ca sunt mai
profunde
1780.
b. terminatiile nervoase din
derm sunt distruse
1781.
c. plasmoragia nu se mai
produce din cauza ca dermul este
carbonizat
1782.
d. organismul se adapteaza
mai bine la arsurile de gr IV
1783.
85. Cauza aparitiei socului
postoperator dupa un interval liber,
poate fi:
1784.
a imputabila bolnavului
operat ( traumatizat, vagotonic cu
soc tonic) care nu a fost suficient
pregatiti preoerator
1785.
b. cauzat de componenta
anestezica
1786.
c. urmarea unor factori
traumatizanti din timpul operatiei
1787.
d. urmarea unor complicatii
postoperatorii: hemoragie, ocluzie,
peritonita, dezechilibru
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de
stomac etc
1788.
86. Aspiratia continua a
secretiilor care se evacueaza prin
tubul de dren se poate folosi in
urmatoarele operatii:
1789.
a. rezectia gastrica
1790.
b. operatii ce se executa in
cavitatea toracica
1791.
c. amputatia de mamela
1792.
d. tiroidectomie subtotala
1793.
87. Pentru fixarea unui
pansament la nivelul capului se
poate folosi:
1794.
a. fixare cu leucoplast
1795.
b. fixare cu plasa
autoadeziva
1796.
c. fixare capelina
1797.
d. fixare cu galifix
1798.
88. Care din semnele clinice
si de laborator le intalnim in socul
traumatic decompensat?
1799.
a. paloare a buzelor si
cianoza a extremitatilor,
hemoconcentratie, circulatie
periferica insuficienta si lenta
1800.
b. stare de agitatie,
hiperrefelexivitate, hemodilutie
1801.
c. cresterea masei circulante,
a debitului cardiac, scaderea ureei si
creatininei
1802.
d. scaderea marcata a TA,
oligoanurie, starea de prostratie,
91
hipovolemie, diminuarea debitului

cardiac.
1803.
89. Cum facem pregatirea
preoperatorie a unui bolnav cu HDS
cu anemie severa cu tendinta la
soc?
1804.
a. instituim sonda gastrica si
administram pansamente gastrice si
trombine
1805.
b. transfuzie cu sange,
interventie precoce
1806.
c. administrare de
anticoagulante: vit K, vit. C, Ca,
adrenostazin
1807.
d. transfuzie intra si
postoperatorie
1808.
90. Cand avem o pierdere
ponderala de 7% din greutate, intr-o
deshidratare, consideram
deshidratarea:
1809.
a. normala
1810.
b. moderata
1811.
c. medie
1812.
d. grava
1813.
91. Combaterea durerii in
soc se face cu:
1814.
a. medicamente indicate de
medic
1815.
b. xilina 0,5 1%
1816.
c. mialgin
1817.
92. Ce complicatie poate da
furunculul buzei superioare si al
narinei?
1818.
a. pleurezie purulenta
1819.
b. abcces pulmonar
1820.
c. tromboza a sinusurilor
cavernoase
1821.
93. Tabloul de laborator din
socul arsilor se caracterizeaza prin:
1822.
a. hemoconcentratie
1823.
b. hemodilutie
1824.
c. scaderea numarului de
hematii si leucocite, a hematocritului
1825.
d. cresterea numarului de
hematii si a hematocritului
1826.
94. Care din cauzele
generatoare de soc se incadreaza in
hemoragii medicale?
1827.
a. hemoragii produse in
trombocitopenii, fibrinoliza
1828.
b. metroragii, hemotorax
1829.
c. hemoperitoneu prin
sarcina extrauterina rupta
1830.
d. hemoragii datorate
vasculopatiilor si coagulopatiilor
1831.
95. Un bolnav care are o
anemie cronica si necesita
interventie de urgenta, cand vom
corecta anemia cronica?
a. corectam anemia cronica si apoi
il operam
1832.
b. operam si apoi corectam
postoperator;
1833.
c. corectarea se va face pe
cat posibil preoerator, va continua
intraoperator si apoi postoerator
1834.
d. corectarea se va face in
functie de starea generala
1835.
96. In reechilibrarea hidrica,
care din criteriile de mai jos trebuie
respectate?
1836.
a. mentinerea unei corecte
bilante hidrice
1837.
b. administrarea sa fie facuta
in functie de bilantul clinic amanuntit,
eventual cantarirea bolnavului
1838.
c. cantitatea de lichide sa nu
depaseasca in plus sau in minus
1000 ml, limita pana la care nu se
dezechilibreaza hemodinamica
1839.
d. bolnavilor hipoproteici li se
va da o cantitate mai mare de
lichide, fata de pierderi
1840.
97. O formatiune
pseudotumorala constituita printr-un
perete fibros cu strat conjunctiv de
neoformatie si un strat intern numit
membrana piogena este:
a. chist hidatic
1841.
b. abces cald
1842.
c. abces rece
1843.
d. flegmon
1844.
98. Ce complicatii pot aparea
intr-o arsura intinsa?
1845.
a. soc hipovolemic
1846.
b. enterocolita, dischinezie
biliara
1847.
c. infectie, nefrita,
bronhopneumonie, hemoragie
digestiva
1848.
d. colica saturniana, colica
renala, apendicita acuta
1849.
e. escare, intoxicatia centrilor
nervosi crebrali, urmata de confuzii,
pierderi de cunostinta, paralizii
92
1850.
99. In pozitie laterala vor fi
asezati bolnavii cu:
1851.
a. operatii pentru afectiuni
pleuro-pulmonare
1852.
b. peritonite ale etajului
abdominal inferior
1853.
c. operatii esofagiene
1854.
d. irigatie cerebrala deficitara
1855.
100. Socul hemoragic se
poate produce cand:
1856.
a. avem o hemoragiei mica,
dar persistenta, decelabila prin
examenul scunului prin proba
hemoragiei oculte
1857.
b. hemoragie acuta cu
pierdere de 10% din masa circulanta
1858.
c. hemoragii acute cu
pierdere ce depasesc 30% din masa
circulanta
1859.
d. orice hemoragie e
susceptibila de a produce soc
hemoragic
1860.
101. La ce bonavi trebuie sa
fim atenti pentru a evita
hiperhidratarea?
1861.
a. bolnavi varstnici
1862.
b. tineri si copii
1863.
c. hipertensivi, cardiaci
1864.
d. bolnavi cu diabet insipid
1865.
102. Care din semnele de
mai jos corespund debutului si
simptomatologiei erizipelului?
1866.
a. debut lent, stare
subfebrila, aparitia placardului
erizipelatos
1867.
b. debut brusc, temperatura
39-40 C, alterarea starii generale,
aparitia placardului erizipelatos
1868.
c. dupa aparitia placardului
se ridica febra 39-40 C, se altereaza
starea generala
1869.
103. Care din manifestarile si
semnele de mai jos le intalnim in
stadiul I de soc compensat?
1870.
a. bolnav adinamic,
nepasator, somnolent
1871.
b. bolnav agitat, activitate
psihica exagerata, piele si mucoase
palide
1872.
c. TA normala, puls rapid,
pupile normale
1873.
d. debit urinar sub 20-30ml,
cianoza
1874.
104. Activitatea de
monitorizare a bolnavilor de la
terapie intensiva permite:
1875.
a. urmarirea evolutiei
bolnavilor
1876.
b. aparitia eventuala a unor
complicatii
1877.
c. eficienta tratamentului
aplicat
1878.
d. necesitatea schimbarii
conduitei terapeutice in functie de
evolutie
1879.
105. Genunchiera se poate
folosi in:
1880.
a. afectiuni reumatismale ale
genunchiului
1881.
b. entorse ale genunchiului
1882.
c. tuberculoza a genunchiului
1883.
d. hidrartroza, laxitate a
ligamentelor genunchiului
1884.
1885.
jos sunt fazorizanti in aparitia
socului?
1886.
a. frigul si caldura excesiva
1887.
b. antrenamentul la efort fizic
1888.
c. denutritia si oboseala fizica
1889.
d. moralul si starea psihica
buna
1890.
107. In majoritatea cazurilor,
etiologia osteomielitei acute este:
1891.
a. streptococul hemolitic
1892.
b. stafilococul auriu
1893.
c. Haemophilus influenzae
1894.
d. germeni anaerobi
1895.
108. Care din semnele de
mai jos le gasim intr-o hemoragie
intraperitoneala?
1896.
a. aparare musculara
1897.
b. meteorism accentuat
1898.
c. matitate deplasabila in
flancuri
1899.
d. hematemeza si melena
1900.
109. Cum pregatim
preoperator colonul?
1901.
a. regim alimentar bogat in
fibre celulozice
1902.
b. regim sarac in reziduuri,
administrare de oleu de parafina,
clisme repetate
1903.
c. administrarea de purgative
drastice de tipul sulfatului de
magneziu
93
1904.
d. tratament cu neomicina
sau cu tetraciclina cu 48 h inaintea
interventiei
1905.
110. La cat timp dupa
operatie se reia in mod obisnuit
tranzitul intestinal?
1906.
a. in operatiile facute in afara
tubului digestiv, in dimineata
urnatoare
1907.
b. la 4-5 zile, dupa
interventiile facute cu rahianestezie
1908.
c. la 48-78 ore
1909.
d. depinde de tipul anesteziei
efectuate
1910.
111.Cum trebuie sa fie plaga
la sfarsitul pansamentului?
a. sa fie sangeranda
1911.
b. sa fie curata, fara secretii
1912.
c. sa nu aiba sfaceluri
1913.
d. sa aiba tesut de granulatie
abundent
1914.
112. Prelucrarea primara a
bolnavilor cu arsuri intinse se face:
1915.
a. la locul accidentului
1916.
b. la dispensarul medical
1917.
c. in camera de garda a
spitalului
1918.
d. in sala de operatie, in
conditii de asepsie si antisepsie
1919.
113. Ce fenomene vom gasi
intr-un soc prin arsura?
1920.
a. pierderi de masa
circulanta in primele ore de la
producerea accidentului
1921.
b. pierderea este de sange
integral si vom avea o hemodilutie,
scaderea hematocritului si Hb
1922.
c. pierderea este de plasma
si vom avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitatii sangelui
1942.
1943.
1923.
d. irigatia deficitara si hipoxia
duc la tulburari metabolice
importante si aparitia acidozei
1924.
114. Peristaltica, in cazul
operatiei pe colon va fi stimulata
dupa operatie prin:
1925.
a. dilatatie anala facuta la
sfarsitul interventiei chirurgicale
1926.
b. clisma zilnica
1927.
c. administrare de ulei de
ricin 15-20 g in doua reprize zilnic,
din prima zi dupa operatie
1928.
d. administrare de purgative
saline
1929.
115. Cand se executa
infasarea sub forma de spica?
1930.
a. Pentru realizarea unei
compresiuni asupra unei articulatii
1931.
b. pentru a mentine un
pansament in care se fac miscari
ample
1932.
c. pentru mentinerea unui
pansament la nivelul capului
1933.
d. pentru mentinerea
pansamentului la nivelul barbiei si
nasului
1934.
116. In cazul electrocutarii,
local, se produc la locul de intrare si
iesire arsuri de gradul:
1935.
a. II
1936.
b. III
1937.
c. IV
1938.
117. In cazul unei plagi
infectate, cand bolnavul simte dupa
o perioada de timp ca pansamentul il
strange, la ce ne putem gandi?
1939.
a. dezvoltarea gangrenei
gazoase
1940.
b. neacomodarea cu
pansamentul
1941.
c. existenta unui hematom.
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE

GENERAL
1944.
1945.
1946.
R.
NTRE
BARII
1947.

1948.
BIBLIOGRAFIE
RSPUN
S
1949.
NR.
P
A
G
I
N
94
1950.
1951.
F
1955.
1956.
1952.

Maria Zamfir
1953.
1957.
Idem
1959.
1963.
1960.
Idem
1965.
Idem
1968.
1972.
1969.
Idem
1979.
1976.
1973.
Idem
1977.
Idem
1981.
Idem
1984.
1991.
1985.
Idem
1993.
S.Daschievici- Chirurgie, 2007
1996.
2000.
2004.
1997.
2008.
2001.
2014.
d
2018.
2022.
2019.
a
2023.
2005.
2009.
2027.
c
2030.
2031.
B
1
2036.
2040.
2010.
TESTUL II- ASOCIERI
2015.

Maria Zamfir
2016.
2020.
Maria Zamfir
2024.
2017.
132
2021.
132
2025.
132
2028.

Maria Zamfir
2032.
2029.
132
2033.
132
2037.
2039.
2006.
137
2034.
2035.
2002.
134
2026.
1998.
250
A
A
1
1994.
324
2011.
2012.
2013.
1990.
323
A
1
1986.
322
2007.
2003.
1989.
F
1
1999.
1992.
1982.
51
1995.
1988.
1978.
49
1987.
1974.
50
1983.
1970.
51
1980.
1966.
51
1975.
1962.
140
1971.
1958.
140
1967.
140
140
1961.
1964.
1954.
2038.
132
2041.
95
2042.
2043.
2047.
2044.
133
2045.
2049.
2048.
133
2051.
2052.
2057.
2053.
2061.
c
2064.
2065.
2055.
TESTUL III - GRILA
2058.
2072.
2069.
a
2073.
2062.
OAMR-1030 teste pentru examene

si concursuri pentru asistenti medicali, 2004
2066.
2077.

2074.
2081.
2078.
2088.
2085.
2082.
2086.
2093.
2097.
b
1
2101.
2090.
2091.
2095.
1
1
1
1
1
2107.
2118.
2122.
2126.
2130.
2134.
2111.
2138.
2087.
2092.
2096.
48
2100.
2104.
2108.
564
2112.
570
2115.

2119.
2123.
2116.
38
2120.
66
2124.
249
2127.
2128.
322
2131.
2132.
322
2135.
2139.
a,d
2
2083.
564
a,d
2137.
2133.
2103.
b,d,e
1
2129.
2114.
a
2125.
2110.
a
2121.
2106.
2079.
575
b,c,d
2117.

2099.
d
1
2113.
2102.
2075.
131
a,b
2109.
2098.
37
563
a,d
2105.
2094.
2071.
342
a,b,d
2089.
2067.
250
a,b,d
2084.
37
250
2080.
2063.
249
2070.
b,d
2076.
2059.
249
2068.
2054.
342
a,b
2060.
2050.
134
2056.
2046.
2136.
342
96
2140.
2141.
c,e
2
2145.
2
2
2
2
2
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4
4
4
2171.
2175.
2178.
2179.
2182.
2186.
2190.
2194.
2198.
2202.
2206.
2210.
2214.
2218.
2222.
2226.
2230.
2234.
2238.
2176.
565
2180.
251
2183.
2184.
251
2187.
2191.
2195.
2188.
250
2192.
323
2196.
323
2199.
2200.
323
2203.
2207.
2211.
2204.
131
2208.
321
2212.
321
2215.
2216.
414
2219.
2223.
2220.
416
2224.
422
2227.
2228.
248
2231.
2235.
2239.
2232.
131
d
4
2172.
564
b,c
2237.
2174.
2168.
563
c,d
2233.
2229.
2167.
b,d
2225.
2170.
2164.
341
b,d
2221.
2166.
2160.
131
2217.
b
3
2213.
2163.
2209.
2162.
2156.
421
c,d
2205.
a,b,d
2201.
2159.
c,d
3
2197.
a,b,c,d,e
2193.
2155.
2189.
2158.
2152.
419
c,d
2185.
b,c
3
2181.
2151.
2177.
2154.
2148.
419
a,b,d
2173.
2150.
2144.
345
2169.
b
2
2165.
2147.
a,b,d
2161.
2146.
b,c,d
2157.
a,d
2153.
343
2143.
a
2
2149.
2142.
2236.
321
97
2240.
2241.
b
4
2245.
4
5
5
5
5
5
5
5
5
6
6
6
6
6
6
6
6
2271.
2275.
2278.
2279.
2282.
2286.
2290.
2294.
2298.
2302.
2306.
2310.
2314.
2318.
2322.
2326.
2330.
2334.
2338.
2276.
342
2280.
342
2283.
2284.
419
2287.
2291.
2295.
2288.
248
2292.
565
2296.
248
2299.
2300.
418
2303.
2307.
2311.
2304.
577
2308.
630
2312.
132
2315.
2319.
2323.
2316.
345
2320.
418
2324.
132
2327.
2328.
577
2331.
2335.
2339.
2332.
630
c
7
2272.
251
a,b
2337.
2274.
2268.
250
2333.
2329.
2267.
b,c
2325.
2270.
2264.
137
b,c
2321.
2266.
2260.
132
2317.
a,c
6
2313.
2263.
a,b,c
2309.
2262.
2256.
630
2305.
a,c
2301.
2259.
b
6
2297.
b,c
2293.
2255.
b,d,e,f
2289.
2258.
2252.
631
2285.
b
5
2281.
2251.
2277.
2254.
2248.
564
2273.
2250.
2244.
421
2269.
c
5
2265.
2247.
2261.
2246.
b,c,e
2257.
a,b,c,d,e
2253.
342
2243.
b,c,d
4
2249.
2242.
2336.
344
98
2340.
2341.
c,d
7
2345.
7
7
7
7
7
8
8
8
8
8
8
8
9
9
9
9
9
2378.
2382.
2386.
2390.
2394.
2398.
2402.
2406.
2410.
2414.
2418.
2422.
2426.
2430.
2434.
2371.
2375.
2379.
2438.
2372.
631
2376.
638
2380.
634
2383.
2384.
324
2387.
2391.
2395.
2388.
630
2392.
342
2396.
417
2399.
2400.
632
2403.
2407.
2411.
2404.
324
2408.
417
2412.
574
2415.
2416.
634
2419.

2423.
2420.
66
2424.
133
2427.
2428.
343
2431.
2435.
2439.
2432.
416
c
9
2368.
137
a,d
2437.
a,d
2433.
2367.
2429.
2374.
2425.
2370.
2364.
250
2421.
2366.
2360.
323
b,d
2417.
a,d
8
2413.
2363.
2409.
2362.
2356.
344
b,c
2405.
2401.
2359.
b
8
2397.
2393.
2355.
2389.
2358.
2352.
574
2385.
a
8
2381.
2351.
b,c
2377.
2354.
2348.
630
2373.
2350.
2344.
418
2369.
b,d
7
2365.
2347.
2361.
2346.
b,c,d
2357.
a,c
2353.
322
2343.
a,c
7
2349.
2342.
2436.
573
99
2440.
2441.
a,b
9
2445.
9
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
17
2525.
2526.
2527.
2528.
2529.
2530.
2531.
2470.
2474.
2478.
2482.
2486.
2490.
2494.
2498.
2502.
2506.
2510.
2514.
2518.
2467.
2522.
2468.
416
2471.
2475.
2479.
2472.
632
2476.
324
2480.
415
2483.
2484.
134
2487.
2491.
2495.
2488.
250
2492.
574
2496.
631
2499.
2500.
323
2503.
2507.
2511.
2504.
343
2508.
418
2512.
631
2515.
2519.
2523.
2516.
324
c
1
2464.
134
a,b
16
2521.
2466.
2460.
634
a,c
15
2517.
a,c,d
1
14
2513.
2463.
13
2509.
2462.
2456.
416
b,c
12
2505.
11
2501.
2459.
b,d
1
10
2497.
a,c
09
2493.
2455.
08
2489.
2458.
2452.
630
a,c
07
2485.
b,d
1
06
2481.
2451.
a,b,c,d
05
2477.
2454.
2448.
342
b,c
04
2473.
2450.
2444.
133
03
2469.
a,c
1
02
2465.
2447.
01
2461.
2446.
a,c
00
2457.
a,c,e
2453.
636
2443.
b
9
2449.
2442.
2520.
345
2524.
136
100
2532.
2533.
2534.
2535.
2536.
2537.
2538.
2539.
2540.
2541.
2542.
2543.
2544.
2545.
2546.
2547.
2548.
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
2549.
TESTUL I
2550.
Notai adevrat cu A sau cu F fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
2551.
2552.
1.
TESTUL II
2553.
2554. 2555.
F.O.
stiinta care se ocupa cu

studiul semnelor si simptomelor unor
boli
2.
2556.
Semiologie
2557. 2558.
B
3.
2559.
Transfuzie
document medical si medico
legal
2560. 2561.
examen radiologic
4.
2562.
Fractura in
lemn verde
5.
2565.
2566.
Cefalee
2563. 2564.
soc hemoragic
a. E b. durere de cap
101
1.
2567.
Hematom A.
intracranian
2568.
contuzie cerebrala
2.
2569.
2570.
respiratie paradoxala
3.
2571.
Volet costalC.
2572.
trepanatie a craniului
4.
2573.
Durere in D.
punct fix + crepitatii
osoase
2574.
fractura
5.
2575.
2576. 2577.
Abolirea B.
starii de constienta
post traumatism
cranio cerebral
LCR
limpede la punctia
rahidiana
2578.
comotie cerebrala
1.
2579.
PneumotoraA.
x traumatic
2580.
capelina
2.
2581.
Hemotorax B.
2582.
manitol 20%
C.
2584.
Pansarea D.
unei plagi la nivelul
capului
masiv
3.
2583.
4.
2585.
2586.
5.
2587.
2588.
Edem
cerebral
Trusa pentru
E.
reanimare cardiaca
punctie exploratorie
+radiografie
tuse cu fenomene de
insuficienta respiratorie acuta
defribilator electric, stimulator
electrosistolic, electrocardioscop
2589.
2590.
1.
2591.
A.
2592.
imobilizare prelungita
2.
2593.
Hipotrofie B.
musculara
2594.
luxatii
3.
2595.
2596.
sectionarea unui tesut
4.
2597.
2598.
prezenta de sange in
Incizie
Ruptura deC.
ligamente
HemartrozaD.
102
articulatii
5.
2599.
Atele
Cramer
2601.
E.
2600.
folosite pentru imobilizarea

provizorie a fracturilor
E. Asociai noiunile din cele dou coloane
1.
2602.
Atele CramerA.
2603.
2.
2604.
Fractura
B.
2605.
3.
2606.
Soc
C.
2607.
Fracturi
D.
2609.
Leziune
E.
medulara la nivelul C6C7
2611.
pretratamentul socului incepe

la locul accidentului si se continua pe
parcursul transportului
intreruperea partiala sau totala
a continuitatii unui os
segmentele osoase sunt
acoperite integral de piele
traumatic
4.
2608.
folosite pentru imobilizarea

provizorie a fracturilor
inchise
5.
2610.
2612.
1.
2.
paralizia membrelor inferioare
F. Asociai noiunile din cele dou coloane

1. Accidentatii
A.
inconstienti (in
stare de coma)
3. Bandaj circular in jurulB.
2. pozitie
semisezanda
cu capul
inclinat
inainte
4. pozitie orizontala cu capul mai declin
fruntii
3.
5. Transportul unui
C.
6. transportul se face in pozitie laterala
accidentat constient cu
epistaxis
sau ventral pentru a prevenii

inundarea cailor respiratorii
superioare
4.
7. Ranitii cu lipotimie
D.
5.
9. Imobilizarea provizorie aE.
8. capastrul
10. plagile regiunii frontale
mandibulei
2613.
1.
G. Asociai noiunile din cele dou coloane
2614.
A.
2615.
Prevenirea B.
socului operator
2617.
Soc
pierderile depasesc peste

30% din masa circulanta
hemoragic
2.
2616.
acut
103
poate duce la edem pulmonar
3.
2618.
Utilizarea
C.
oxigenului in concentratii
ridicate in oxigenoterapie
2619.
4.
2620.
OxigenoterapiD.
2621.
E.
2623.
anestezie bine aleasa, dozata

si condusa
metoda adjuvanta in
resuscitarea cardio-respiratorie,
avand ca scop cresterea presiunii
partiale a O2 in aerul inspirat
5.
2622.
Dilacerare
cerebrala
leziune distructiva, cu lipsa de

continuitate a substantei cerebrale
2624.
2625.
1.
H. Asociai noiunile din cele dou coloane
2626.
A.
2627.
pneumonie hipostatica
B.
2629.
tromboze
C.
2631.
deformari articulare
2632. 2633.
D.
2634.
incetinirea tranzitului
2635. 2636.
E.
2637.
escare de decubit
Aparat
respirator
2.
3.
2628. Pielea
2630. Aparatul digestiv
Aparatul
circulator
Aparatul
locomotor
2638.
2639.
1.
I. Asociai noiunile din cele dou coloane
2640.
Contuzie
A.
2641.
Ruptura
B.
2643.
Fractura
C.
2645.
costala

manifestata prin cianoza si tahipnee
4.
2646.
Fractura
D.
pluricostala cu volet costal
2647.
5.
2648.
la locul rupturii apare o

adancitura determinata de absenta
muschiului in spatiul respectiv
medulara
2.
2642.
leziune mai grava a coloanei

vertebrale, in care sunt implicate vase si
fibre nervoase componente ale maduvei
musculara
3.
2644.
Soc
decompensat
durere ce se intensifica in
timpul miscarilor respiratorii sau ale
bratelor
2649. 2650.
tensiunea arteriala scazuta,

puls rapid si depresibil, transpiratii
reci
2651.
104
2652.
J. Asociai noiunile din cele dou coloane
1.
2653.
Plaga
A.
penetranta abdominala
2654.
2.
2655.
Luxatie
scapulo-humerala
B.
2656.
3.
2657.
C.
2658.
Luxatia
este police in cocos de

pusca sau cap de rata
sunt lezate toate straturile

peretelui abdominal
policelui
4.
2659.
Scoaterea D.
firelor de sutura
postoperator
2660.
5.
2661.
2662.
Dupa o
interventie chirurgicala
bolnavul urineaza
cea mai frecventa luxatie
cu cat ne indepartam de cord

cu atat firele se scot mai tarziu
E.
spontan dupa 4-6 ore
2663.
2664.
2665.
2666.
Testul III
2667.
2668.
1.
Examenul radiologic
intr-o entorsa este:
2669.
a.
obligatoriu
2670.
b.
nu este absolut
necesar
2671.
c.
obligatoriu atunci
cand banuim o leziune mai
importanta
2672.
2.
Leziunile capsulei
articulare in cazul luxatiilor sunt:
2673.
a.
mai importante decat
la entorse
2674.
b.
mai putin importante
decat la entorse
2675.
c.
nu se produc leziuni
articulare
2676.
3.
Pentru a calma
durerea extrem de vie in cazul unei
luxatii:
2677.
a.
se administreaza
analgezice majore
2678.
b.
se readuce cat mai
urgent capetele articulatiei in pozitia
normala
2679.
c.
se administreaza
sedative
2680.
4.
Aplicarea atelelor se
va face astfel incat sa depaseasca
intotdeauna:
2681.
a.
articulatia de
deasupra zonei fracturate
2682.
b.
articulatia de
dedesubtul zonei fracturate
2683.
c.
articulatia de
deasupra si de dedesubtul zonei
fracturate
2684.
5.
Din urmatoarele
leziuni traumatice osteo-articulare
mai frecventa la copii si mai putin
grava este:
2685.
a.
fractura in lemn
verde
2686.
b.
luxatia deschisa a
cotului
2687.
c.
fractura diafizei
peroneului
2688.
6.
Prin fractura deschisa
se intelege:
2689.
a.
fractura acoperita de
piele, dar cu leziuni masive ale
muschilor, tendoanelor si vaselor
105
2690.
b.
fractura care produce
leziuni ale organelor viscerale
2691.
c.
fractura in care pielea
a fost lezata si osul ajunge in contact
cu exteriorul
2692.
7.
Din fracturile de mai
jos sunt fracturi complete doar:
2693.
a.
fractura in varf de
clarinet
2694.
b.
fractura in lemn
verde
2695.
c.
fractura prin infundare
2696.
8.
Fractura cominutiva
reprezinta:
2697.
a.
fractura mai multor
oase ale aceluiasi membru
2698.
b.
fracturi multiple ale
oaselor
2699.
c.
fractura cu mai multe
fragmente ale aceluiasi os
2700.
2701.
9.
Sunt semne sigure
ale unei fracturi:
2702.
a.
echimozele si
hematomul
2703.
b.
durerea in punct fix,
care se accentueaza cand miscam
fragmentele osoase
2704.
c.
deformarea regiunii
2705.
10.
Aparatul gipsat
trebuie sa cuprinda:
2706.
a.
numai focarul de
fractura
2707.
b.
focarul de fractura si
articulatia de dedesubt
2708.
c.
articulatia de
deasupra si dedesubtul focarului de
fractura
2709.
11.
Prin plagi perforante
intelegem:
2710.
a.
plagi ale
tegumentelor
2711.
b.
plagi care patrund in
cavitatile naturale
2712.
c.
plagi care patrund in
cavitatile naturale si lezeaza unele
organe din cavitatea respectiva
2713.
12.
Prin plagi recente
intelegem:
2714.
a.
plagi produse in ziua
respectiv
2715.
b.
plagi produse in urma
cu 6 - 8 ore
2716.
c.
plagi produse in
ultimele 48 ore
2717.
13.
Aplicarea unui
pansament umed este indicata in:
2718.
a.
plagile recente
2719.
b.
plagile cu secretii
abundente
2720.
c.
tromboflebite
2721.
14.
Pentru fixarea unui
pansament la nivelul capului se
poate folosi:
2722.
a.
fixare cu leucoplast
2723.
b.
fixare cu plasa
autoadeziva
2724.
c.
fixare cu basma
(capelina)
2725.
15.
Atrofierea muschilor
si scaderea tonusului in general
poate aparea la bolnavii imobilizati
datorita:
2726.
a.
pozitiei incorecte
2727.
b.
din cauza imobilizarii
indelungate
2728.
c.
din cauza aplicarii
unui tratament necorespunzator
2729.
16.
Entorsa este o
afectiune traumatica a articulatiei
caracterizata prin:
2730.
a.
intindere a
ligamentelor si capsulei articulare
2731.
b.
rupturi ale
ligamentelor
2732.
c.
afectiune cronica a
articulatiei
2733.
17.
Simptomele entorsei
sunt:
2734.
a.
durerea
2735.
b.
impotenta functionala
2736.
c.
febra
2737.
2738.
2739.
18.
Masurile de urgenta
intr-o entorsa constau in :
2740.
a.
calmarea durerii
2741.
b.
imobilizarea
articulatiei intr-o fasa simpla sau
gipsata
2742.
c.
aplicarea unei atele
2743.
19.
Luxatia se
2744.
a.
durere vie si
106
2745.
b.
echimoza, hematom,
deformarea regiunii articulare
2746.
c.
febra
2747.
20.
In cazul unei fracturi,
deformarea regiunii este un semn :
2748.
a.
extrem de important
2749.
b.
este vizibil la vasele
care se gasesc in contact direct cu
pielea
2750.
c.
in fractura nu apare
deformarea regiunii
2751.
21.
In cazul unei fracturi
apar urmatoarele semne locale:
2752.
a.
intreruperea
continuitatii osului
2753.
b.
datorita lipsei de continuitate a
parghiei osoase
2754.
c.
hipotermii
2755.
22.
Masurile de prim
ajutor la locul accidentului in cazul
unor fracturi ale membrului:
2756.
a.
o fractura trebuie
imediat imobilizata provizoriu
2757.
b.
se va administra un
calmant pentru combaterea durerii
2758.
c.
oxigenoterapie
2759.
23.
Imobilizarea
provizorie se face cu atele care se
aplica:
2760.
a.
de o parte si de alta a
segmentului zonei fracturate a
membrului respectiv
2761.
b.
se vor strange
moderat intre ele cu un bandaj
2762.
c.
se va face un
pansament compresiv
2763.
24.
In cazul fracturilor
deschise se practica urmatoarele
manevre de prin ajutor:
2764.
a. curatirea plagii de corpuri
straine, hemostaza provizorie,
acoperirea plagii cu un pansament
steril, se face imobilizarea provizorie
si se trimite de urgenta la spital
2765.
b. reducerea focarului de
fractura
2766.
c. imobilizarea provizorie si
trimiterea de urgenta intr-un serviciu
de specialitate
2767.
25. In cazul unui pacient
imobilizat, EKG ul se face:
2768.
a. la pat
2769.
b. la cabinetul EKG
2770.
c. la cabinetul asistentelor
2771.
sunt malformatii congenitale:
2772.
a. varus equin
2773.
b. scolioza
2774.
c. luxatia de sold
2775.
d. lordoza
2776.
27. Bursita se manifesta prin:
2777.
a. sindrom inflamator
2778.
b. varsaturi
2779.
c. ameteli
2780.
d. febra
2781.
e. limitarea miscarilor in
articulatie
2782.
28.Care din urmatoarele
probleme este prioritara in cazul
unui pacient care a suferit o
amputatie:
2783.
a. potential de complicatii
2784.
b. anxietate
2785.
c. perturbarea imaginii
corporale
2786.
29.La ce se refera suportul
psihic oferit de asistenta pacientului
cu amputatie:
2787.
a. incurajarea sa-si priveasca
bontul
2788.
b. existenta posibilitatii de
protezare
2789.
c. existenta fenomenului de
membru fantoma,care poate fi
ignorat in cazul protezarii
2790.
d. necesitatea tractiunii
pentru vindecare
2791.
30.Luxatia coxo-femurala
congenitala se intalneste mai
frecvent la:
2792.
a. persoana varstnica
2793.
b. femeia la menopauza
2794.
c. fetite
2795.
d. baieti
2796.
31. Ruptura musculara se
manifesta prin urmatoarele, cu
exceptia:
2797.
a. durere intensa aparuta
brusc
2798.
b. impotenta functionala
2799.
c. deformarea regiunii la
distanta
2800.
d. echimoza
2801.
32. Deficitul de autoingrijire,
ca problema, a unui pacient cu
107
fractura imobilizata in aparat gipsat

este consecinta:
2802.
a. imobilizarii segmentelor
corpului
2803.
b. aparitiei complicatiilor
gastro-intestinale
2804.
c. schimbarii locului de
munca
2805.
33. Imobilizarea corecta a
unei fracturi de gamba in urgenta se
face in:
2806.
a. aparat gipsat gambieropodal
2807.
b. aparat gipsat pelvi-podal
2808.
c. atela gipsata femuropodala
2809.
d. atela gipsata gambieropodala
2810.
semne nu apar in luxatia scapulahumerala
2811.
a. umar in epolet
2812.
b. usoara abductie a bratului
2813.
c. umar globular
2814.
35.O fractura de antebrat se
imobilizeaza in urgenta in:
2815.
a. atela gipsata brahiopalmara
2816.
b. aparat gipsat brahiopalmar
2817.
c. atela gipsata antebrahiopalmara
2818.
36. In prezenta unui aparat
gipsat asistenta isi propune
urmatoarele cu exceptia:
2819.
a. sesizarea oricarui miros
degajat la nivelul aparatului gipsat
2820.
b. observarea schimbarii
culorii gipsului la nivelul plagii
2821.
c. observarea culorii
tegumentelor din jurul aparatului
gipsat
2822.
d. sprijinirea precoce pe
membrul afectat
2823.
37. Pacientul cu aparat
gipsat este invatat sa anunte daca
apar:
2824.
a. furnicaturi, amorteli
2825.
b. cefalee, ameteli
2826.
c. presiune la nivelul
membrului afectat
2827.
38. In cazul unui pacient cu
extensie, tractiune, internat in sectia
de ortopedie, asistenta isi propune

ca interventii:
2828.
a. verificarea pozitiei
membrelor in functie de tractiune
2829.
b. urmarirea culorii si
temperaturii membrelor
2830.
c. incurajarea pacientului
2831.
d. interzicerea vizitatorilor
2832.
e. program de mobilizare la 8
ore
2833.
39. Cum se va proceda in
cazul unor parti sectionate la nivelul
mainii:
2834.
a. se alipesc cele doua
segmente
2835.
b. se recupereaza imediat
segmentele, se spala cu apa de la
robinet, se inveleste intr-o compresa
si se pune intr-un sac de plastic
2836.
c. se panseaza cu comprese
umede/solutie cloramina
2837.
d. se introduce intr-un
recipient cu gheata
2838.
40. Examinarea cu izotopi
radioactivi a osului poarta denumirea
de:
2839.
a. punctie osoasa
2840.
b. biopsie osoasa
2841.
c. scintigrafie osoasa
2842.
41. In cazul unei bolnave de
70 ani, cu fractura de membru
inferior imobilizata in aparat gipsat,
care din urmatoarele interventii vor fi
aplicate de asistenta medicala?
2843.
a. intoarce bolnava din 2 in 2
ore in decubit lateral drept sau
stang, dorsal sau ventral
2844.
b. ajuta la schimbarea
pozitiei si protejarea reliefurilor dure,
la ingrijirea pielii, a tegumentelor
2845.
c. intoarce bolnavul din 30
minute in 30 minute
2846.
42.Care din urmatoarele
semne releva aparitia unor
complicatii infectioase sub aparatul
gipsat ?
2847.
a. edemul , impotenta
functionala si cianoza degetelor
2848.
b. senzatia de fierbinteala a
anumitor zone sub gips si miros
neplacut
2849.
c. impotenta functionala si
parestezii ale degetelor
108
2850.
43. In timpul mobilizarii active
asistenta va urmari daca pacientul:
2851.
a. executa miscarile permise
2852.
b. este ajutat de apartinatori
2853.
c. efectueaza 10 miscari in 8
ore
2854.
44. Imobilizarea la pat,
predispune pacientul la urmatoarele
complicatii, cu exceptia:
2855.
a. greturi si varsaturi
2856.
b. escare
2857.
c. anchiloze
2858.
45. Care este prima masura
luata de asistenta in cazul unui
politraumatism prin accident de
circulatie, cu dispnee si o plaga care
sangereaza la nivelul gambei drepte:
2859.
a. hemostaza provizorie prin
pansament compresiv
2860.
b. examinarea permeabilitatii
cailor respiratorii superioare
2861.
c. masurarea pulsului si TA
2862.
d. punerea unui garou in 1/3
medie a coapsei drepte
2863.
probleme vor face parte din planul
de ingrijire intocmit de asistenta unui
pacient imobilizat la pat cu o
afectiune locomotorie:
2864.
a. potential de complicatii
2865.
b. deficit de autoingrijire
2866.
c. discomfort
2867.
d. durere
2868.
obiective vizeaza educatia
pacientului pentru prevenirea
afectiunilor locomotorii:
2869.
a. pozitionarea corecta in
timpul unei activitati
2870.
b. evitarea ortostatismului
prelungit
2871.
c. respectarea unei
alimentatii echilibrate
2872.
d. evitarea sedentarismului
2873.
48. Din planul de ingrijire a
unui pacient cu bursita fac parte
urmatoarele interventii:
2874.
a. repausul regiunii
2875.
b. observarea unor semne
legate de limitarea miscarilor
2876.
c. captarea varsaturilor pe 24
h
2877.
d. masaj al regiunii
2878.
49. Respiratia paradoxala
este caracteristica:
2879.
a. traumatismelor craniocerebrale
2880.
b. insuficientei cardiorespiratorii
2881.
c. traumatismelor toracice cu
volet costal
2882.
d. astm bronsic
2883.
50. Diagnosticul de entorsa
se pune pe urmatoarele semne:
2884.
a. durere, tumefactie,
impotenta funtionala la nivelul
articulatiilor afectate
2885.
b. impotenta functionala,
miscari anormale ale articulatiei
afectate + creptatii osoase
2886.
c. durere, echimoza, pozitie
anormala a segmentelor osoase
afectate
2887.
51. Impotenta functionala in
cazul unor plagi muscate de la
nivelul membrelor se datoreaza:
2888.
a. lipsei de continuitate a
pielii
2889.
b. introducerii in plaga a
virusului rabiei prin muscatura de
animale bolnave
2890.
c. scoaterii din functiune din
cauza plagilor a unor mase
musculare, distrugerea unor nervi,
tendoane sau a integritatii osoase.
2891.
52. Care este ordinea
corecta in acordarea primului ajutor
in cazul unor plagi cu sangerare
mare:
2892.
a. scoaterea accidentatului
din mediu, oprirea provizorie a
hemoragiei, aplicarea unui
pansament protector, transportarea
intr-un serviciu chirurgical pentru a
aplica tratamentul definitiv al plagii
2893.
b. toaleta plagii, antialgice,
pansament , transportul la spital
pentru antitetanos
2894.
c. scoaterea accidentatului
din mediu, antialergice, toaleta plagii
+pansament compresiv,
administrarea unui antibiotic cu
spectru larg , transport la spital
2895.
53. Principiile care stau la
baza unui bun pansament sunt
urmatoarele :
109
2896.
a. sa acopere complet plaga,
sa o izoleze de mediul inconjurator,
sa fie steril, bandajul care fixeaza
pansamentul sa fie elastic, suficient
de bine strans dar fara sa produca
constrictie
2897.
b. pansamentul sa fie steril
sa depaseasca cu minimum 2 cm
marginile plagii, sa fie acoperit de
tifon, care poate fi nesteril dar
infasarea trebuie sa cuprinda
neaparat articulatia cea mai
apropiata
2898.
c. inainte de a se pune
pansamentul steril trebuie sa se
spele plaga, apoi se usuca cu un
tampon de vata steril ce se arunca,
dupa care se pune alta vata sterila
de forma dreptunghiulara.
Pansamentul va fi suficient de strans
de un bandaj pentru a opri si
sangerarea.
2899.
54. Primul ajutor in fracturi se
acorda in urmatoarea ordine:
2900.
a. imobilizarea provizorie,
administrarea de antialgice,
transportul la spital
2901.
b. administrarea de
antialgice, transportul la spital,
imobilizare in aparat gipsat
2902.
c. administrarea de
antialgice, reducerea fracturii ,
imobilizare provizorie, transport la
spital
2903.
55. Contuzia se
2904.
a. leziuni tisulare
2905.
b. integritatea tegumentelor
2906.
c. hemoragie externa
2907.
56.Plagile cu leziuni ale
arterelor se caracterizeaza prin:
2908.
a. hemoragie externa cu
sange rosu cu caracter pulsatil
2909.
b. hemoragie externa cu
sange negricios care curge continuu
2910.
c. suprainfectie cu germeni
patogeni
2911.
57. Care din semnele de mai
jos nu sunt specifice unei luxatii:
2912.
a. durere, deformarea
regiunii, echimoza si hematomul
2935.
2913.
b. durerea, impotenta
functionala, edemul si echimoza
2914.
c. tumefactie, impotenta
functionala, atitudine vicioasa
2915.
d.durere vie, impotenta
functionala , crepitatii osoase
2916.
58. Imobilizarea prelungita a
unei fracturi are urmatoarele
consecinte:
2917.
a. hipertrofie musculara
2918.
b. redoare musculara
2919.
c. escare de decubit
2920.
d. hipotrofie musculara
2921.
59. Profilaxia plagilor
tetanigene se face:
2922.
a. toaleta plagii cu apa
oxigenata, antibioterapie de
preferinta penicilina, 7-10 zile
imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu
ser antitetanic la persoanele
neimunizate in prealabil
2923.
b. toaleta plagii cu apa
oxigenata, anatoxina antitetanica la
persoanele imunizate in prealabil
2924.
c. toaleta plagii,
antibioterapie de preferinta penicilina
sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
2925.
60. O pata vinetie bine
determinata pe tegumente aparuta
la 2-3 zile de la un traumatism este
data de:
2926.
a. un hematom
supraaponevrotic
2927.
b. echimoza
2928.
c. un hematom
subaponevrotic
2929.
d. un serom
2930.
61. Care din fracturile de mai
jos nu se pot reduce corect pe cale
ortopedica si prin extensie continua
si este nevoie de reducere
chirurgicala:
2931.
a. fractura de rotula
2932.
b. fractura de humerus
2933.
c. fractura extremitatii distale
a radiusului
2934.
d. fracturile de olecran
110
2936.
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING
SPECIFIC
2938.
2939.
NR
INTR
EBARE
1.
2937.
2940.
RASPU
NS
2943.
F
2.
F
A
4.
F
A
2958.
F
7.
2961.
F
8.
2964.
F
9.
2967.
F
10.
2970.
F
2973.
2974.
2975.
A
1.
2976.
B
2979.
2.
2983.
3.
2980.
A
2984.
D
2987.
4.
2988.
C
2991.
5.
2992.
E
2995.
2996.
B
1.
2997.
C
3000.
2.
3001.
A
3004.
3.
3008.
4.
3005.
B
3009.
D
2947.
2950.
2953.
S. Daschievici-Chirurgie
S. Daschievici- Chirurgie
111
2966.
768
2969.
770
2972.
770
2978.
2982.
2986.
2990.
2994.
2999.
3003.
729
2007
2007
75
732
2007
3010.
2963.
499
2007
3006.
369
369
2007
3002.
2960.
399
2007
2998.
72
487
2007
2993.
2957.
488
2007
2989.
2954.
312
2007
2985.
2951.
320
F. Chiru- Ingrijirea
omului bolnav si a omului
sanatos
2959.
2007
2962.
F. Chiru- Ingrijirea
omului bolnav si a omului
sanatos
2965.
2007
2968.
2007
2971.
2007
TESTUL II- ASOCIEREA
2981.
2948.
308
2956.
2977.
2945.
369
2007
2955.
6.
2007
2952.
5.
2944.
2007
2949.
2942.
PAGIN
A
2007
2946.
3.

2941.
BIBLIOGRAFIE
3007.
752
3011.
370-
37
1
3012.
5.
3013.
E
3016.
3017.
C
1.
3018.
D
3021.
2.
3022.
C
3025.
3.
3029.
4.
3026.
B
3030.
A
3033.
5.
3034.
E
3037.
3038.
D
1.
3039.
C
3042.
2.
3043.
A
3046.
3.
3047.
B
3050.
4.
3054.
5.
3051.
D
3055.
E
3058.
3059.
E
1.
3063.
2.
3060.
4.
5.
3079.
3080.
F
1.
2.
3088.
3.
3085.
3089.
A
4.
3093.
B
3096.
5.
3097.
D
3100.
754
2007
3027.
753
2007
3031.
3045.
379
2007
3052.
3041.
212
2007
3048.
3036.
51
2007
3044.
3032.
317
2007
3040.
3028.
731
2007
3035.
3024.
3049.
364
2007
3056.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3061.
3053.
365
3057.
350
3083.
3076.
3092.
3023.
3020.
3082.
3072.
3084.
2007
3081.
3068.
C
3075.
728
3064.
A
3071.
3019.
3015.
3062.
B
3.
2007
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3065.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3069.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3073.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3077.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3067.
3014.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3086.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3090.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3094.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3098.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
112
350
3066.
312
3070.
264
3074.
312
3078.
283
290
3087.
291
3091.
291
3095.
290
3099.
293
3101.
1.
3102.
A
3105.
2.
3106.
C
3109.
3.
3110.
B
3113.
4.
3117.
5.
3114.
D
3118.
E
3121.
3122.
H
1.
3126.
2.
3123.
4.
3142.
3143.
5.
I
1.
2.
3.
3155.
4.
3148.
3152.
D
3156.
C
3159.
5.
3160.
E
3163.
3164.
J
1.
3165.
C
3168.
2.
3169.
B
3172.
3.
3173.
A
3176.
4.
3180.
5.
3177.
D
3185.
3189.
401
2007
3115.
3112.
453
2007
3116.
402
3119.
L. Titirca Urgente
medico-chirurgicale
3124.
3120.
280
3146.
3139.
3151.
3111.
3108.
3145.
3135.
3147.
2007
3144.
3131.
B
3138.
399
3127.
D
3134.
3107.
3104.
3125.
E
3.
2007
Mozes- Tehnica ingrijirii

bolnavului
3128.
bolnavului
3132.
bolnavului
3136.
bolnavului
3140.
bolnavului
3130.
3103.
2007
3149.
2007
2007
TESTUL III- GRILA
3187.
S. Daschievici Chirurgie2007
3191.
3190.
a
113
3150.
3154.
3158.
3162.
3167.
3171.
3175.
3179.
619
3182.
118119
764
3181.
3184.
3186.
3141.
763
2007
3178.
1129
758
2007
3174.
3137.
752
2007
3170.
1129
752
2007
3166.
3133.
751
2007
3161.
1129
750
2007
3157.
3129.
745
2007
3153.
1129
3183.
618
3188.
364
3192.
365
3193.
3194.
b
3197.
3198.
c
3201.
3202.
a
3205.
3209.
3206.
c
3210.
a
3213.
3214.
c
3217.
3218.
b
3221.
10
3225.
11
3222.
c
3226.
c
3229.
12
3230.
b
3233.
13
3234.
c
3237.
14
3241.
15
3238.
c
3242.
b
3245.
16
3246.
a,b
3249.
17
3250.
a.b
3253.
18
3254.
a,b
3257.
19
3258.
a,b
3261.
20
3262.
a
3265.
21
3269.
22
3266.
a,b
3270.
a,b
3273.
23
3274.
a,b
3277.
24
3278.
a
3281.
25
3285.
26
3282.
a
3286.
a si c
3195.
S. Daschievici Chirurgie-
2007
3199.
365
2007
3203.
S. Daschievici ChirurgieS. Daschievici Chirurgie-
Mozes Tehnica ingrijirii

bolnavului
3287.
L. Titirca3288.
Ingrijiri special acordate
pacientilor de catre asistentii
medicali
114
3276.
374
2007
3283.
3272.
374
2007
3279.
3268.
371
2007
3275.
3264.
370
2007
3271.
3260.
365
2007
3267.
3256.
364
2007
3263.
3252.
363
2007
3259.
3248.
362
2007
3255.
3244.
379
2007
3251.
3240.
317
2007
3247.
3236.
309
2007
3243.
3232.
303
2007
3239.
3228.
305
2007
3235.
3224.
376
2007
3231.
3220.
370
2007
3227.
3216.
369
2007
3223.
3212.
369
2007
3219.
3208.
373
2007
3215.
3204.
369
2007
3211.
3200.
376
2007
3207.
3196.
3280.
374
3284.
1131
3289.
18
3290.
3295.
27
28
3291.
a,e
3292.
3293.
3296.
3297.
idem
3301.
idem
3305.
idem
L. TitircaIngrijiri special acordate

medicali
3299.
29
3303.
30
3300.
31
3308.
c
3311.
32
3312.
a
3316.
33
3317.
c
3321.
34
3322.
c
3325.
35
3326.
c
3329.
36
3330.
d
3334.
37
3335.
38
3339.
3309.
2007
39
3343.
3313.
3314.
40
3347.
c
3350.
41
3351.
3315.
3336.
3337.
idem
42
3355.
b
3359.
43
3360.
3340.
idem
44
3364.
a
3367.
45
3368.
b
3320.
367
3324.
763
3328.
760
3333.
25
3341.
28
3344.
idem
3345.
321
3348.
C. Borundel- Manual de
Medicina interna pentru cadre
medii
3352.
idem
3349.
137
3353.
921
3356.
3357.

medicali
3361.
idem
3363.
22
25
3354.
3310.

medicali
3318.
L. Titirca3319.
medicali
3323.
3327.
3331.
L. Titirca3332.
medicali
b,d
3346.
3306.
359
a,b,c
3342.
3302.
18
a,c
3338.
3298.
29
3307.
20
22
a,b,c
3304.
3294.
3358.
25
3362.
25
3365.
C. Borundel- Manual de
Medicina interna pentru cadre
medii
3369.
L. Titirca3370.
115
3366.
918
3371.
19

medicali
3372.
46
3373.
3374.
idem
3378.
idem
3382.
idem
a,b,c,d
3376.
47
3380.
48
3377.
22
a,b,c,d
3381.
49
3385.
50
3389.
3386.
51
3396.
52
3393.
3390.
3394.
3398.
53
3401.
54
3405.
3402.
55
3412.
56
3409.
3406.
3410.
3414.
57
3417.
58
3421.
3418.
59
3425.
3422.
3426.
60
3429.
61
3433.
3427.
29
3430.
3432.
3423.
379
3428.
3419.
365
b si d
3424.
3415.
361
3420.
3411.
357
3416.
3407.
374
a si b
3413.
3403.
310
3408.
3399.
307
3404.
3395.
304
3400.
3391.
363
3397.
3387.
752
3392.
3383.
20
3388.
3379.
8
a,b
3384.
3375.
3431.
380
3434.
3435.
386
3436.
3437.
3438.
3439.
3440.
3441.
3442.
3443.
3444.
3445.
3446.
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
116
3447.
TESTUL I
3448.
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde agentul
patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
3449.
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana
la colaps, soc infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre vezicule
cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in cruste care
cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu HIV
caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
3450.
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta
hidrica apoi va cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de
glucide si de aminoacizi.
3451.
3452.
TESTUL II
3453. 3454.
3455. 3456.
Angina
streptococica
3457. 3458.
Perioada de
2
incubatie in rujeola
3461. 3462.
Masca Filatov
3
3465. 3466.
Streptococ
4
hemolitic grup A
3469. 3470.
Semn Pastia5
Grozovici
3471.
3459. 3460.
scarlatina
3463. 3464.
penicilina
3467. 3468.
hiperpigmentare liniara la
nivelul pliurilor cotului
c. E d. angina streptococica
D
3472.
3473.
3474.
10-11 zile
117
3475. 3476.
3477. 3478.
Rubeola
varicela
3479. 3480.
3481. 3482.
varsaturi, colici
abdominale, scaune diareice,
muco-sanguinolente
3483. 3484.
Eruptie
3485. 3486.
efect teratogen asupra
3
pruriginoasa
C
produsului de conceptie
3487. 3488.
Dizenterie
3489. 3490.
tetanos
4
D
3491. 3492.
Risus sardonicus e. E f. rubeola
5
11. 12. Raze ultraviolete
13. 14. masura ce se ia pentru a evita
1
A
transmiterea infectiilor pe cale
digestiva
15. 16. Controlul bacteriologic
17. 18. dezinfectarea termometrelor
2
(coprocultura) periodic la
B
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
19. 20. Cloramina 0,5 %
21. 22. metoda de dezinfectare a aerului
3
C
23. 24. Imunizare activa
25. 26. seruri, imunoglobuline
4
D
27. 28. Imunizare pasiva
a. E
29. vaccin , profilaxie
5
3493.
3494.
Febra+catar oculo
nazal+ adenopatie
3495. 3496.
Difterie
3497. 3498.
scarlatina
3499. 3500.
R. Dick
3501. 3502.
R. Schick
3503. 3504.
IDR la PPD
3505. 3506.
se utilizeaza pentru
diagnosticul tuberculozei
3509. 3510.
punerea in evidenta a
D
anticorpilor specifici
g. E h. febra tifoida
C
3507. 3508.
R. Widal
3511. 3512.
5
3513.
Examene
serologice
D.Asociai noiunile din cele dou coloane
3514.
3515. 3516.
Seroprofilaxie
3517. 3518.
3519. 3520.
3521. 3522.
Produse
2
alimentare intens
contaminate cu bacterii
sau toxinele acestora
3523. 3524.
Cale de
3
transmitere digestiva
3527. 3528.
Icter
toxiinfectie alimentara
hepatita A
3525. 3526.
utilizarea serurilor in scop

C
profilactic
3529. 3530.
test imunoenzimatic
118
3531. 3532.
3533. 3534.
Test Elisa
5
3535.
coloratia galbena a
tegumentelor si a sclerelor
3536.
3537.
3538.
3539.
3540.
3541. 3542.
3543. 3544.
Semnul Koplik
3545. 3546.
2
Meningita
cerebrospinala
3549. 3550.
Medulocultura
3553. 3554.
Hidrazida acidului
izonicotinic (HIN)
3557. 3558.
B.C.G.
i.
5
3560.
4
3561.
3562.
3563.
meningococ
3547. 3548.
recoltare a maduvei
osoase de la nivelul sternului in
portiunea de unire a doua treimi
superior cu o treime inferior
3551. 3552.
rujeola
C
3555. 3556.
Mycobacterium
D
tuberculosis
E
3559.
bacilul Calmette-Guerin
B
Testul III
3564.
1.
Tratamentul
anginei
streptococice
consta
in
administrarea de:
3565.
a. penicilina
3566.
b. tetraciclina si cloramfenicol
3567.
c. doxicilina
3568.
2. Scarlatina este o boala
infectioasa produsa de:
3569.
a.
streptococul
betahemolitic din grupa A
3570.
b.
stafilococul auriu
3571.
c.
streptococul
alfa
hemolitic din grupa B
3572.
3. Eruptia in scarlatina este:
3573.
a. micropapuloasa, aspra la
pipait
3574.
b. micropapuloasa, catifelata
la pipait
3575.
c. veziculara
3576.
4. Pentru scarlatina distinctiv
este semnul:
3577.
a. Grozovici Pastia, cu
elemente purpurice dispuse linear la
nivelul plicei cotului si inghinal
3578.
b. Koplik puncte mici albe
inconjurate de o mica areola rosuaprins, localizate pe mucoasa
bucala opusa celui de-al doilea
molar
3579.
c. Masca Filatov, semnul
Pastia si ciclul lingual
3580.
5. Angina rosie + febra +
eruptie micropapuloasa pe trunchi,
respectand fata, va sugereaza:
3581.
a.
varicela
3582.
b.
rujeola
3583.
c.
scarlatina
3584.
119
3585.
6. In rujeola, perioada de
incubatie dureaza:
3586.
a.
3-6 zile
3587.
b.
8-11 zile
3588.
c.
14-21 zile
3589.
7. Evolutia eruptiei in rujeola:
3590.
a.
da
descuamatie
furfuracee precoce, in lambouri
tardive
3591.
b.
nu lasa urme
3592.
c.
da
pigmentare
cafenie si descuamatie foarte fina
3593.
8. Importanta rubeolei este
data de :
3594.
a. efectul teratogen asupra
sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia
unor malformatii congenitale
3595.
b. complicatiile toxice,
septice postinfectioase
3596.
c. evolutia asimptomatica
3597.
9. Eruptia in rubeola are
urmatoarele caracteristici:
3598.
a. macule mici de culoare
roz, fara tendinta la confluare
3599.
b. micropapuloasa, pe fond
congestiv
3600.
c. maculopapuloasa, cu
tendinte la confluare
3601.
10. Incubatia in rubeola
dureaza :
3602.
a. 2-3 sapatamani
3603.
b. 1-2 saptamani
3604.
c. 1 saptamana
3605.
11. Febra + catar respirator +
adenopatie sunt simptome care
sugereaza :
3606.
a. rujeola
3607.
b. rubeola
3608.
c. scarlatina
3609.
12. Eruptia este pruriginoasa
in :
3610.
a. scarlatina
3611.
b. rubeola
3612.
c. varicela
3613.
13. Parotidita epidemica este
cunoscuta si sub numele de :
3614.
a. oreion
3615.
b. varsat
3616.
c. pojar
3617.
14. Tabloul clinic cu varsaturi,
colici abdominale, scaune diareice,
defineste :
3618.
a. hepatita acuta virala
3619.
b. toxiinfectia alimentare
3620.
c. scarlatina
3621.
15. Scaune numeroase,
mucopiosanguinolente, tenesme si
uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :
3622.
a. tetanos
3623.
b. dizenterie
3624.
c. hepatita virala
3625.
16.Calea de transmitere a
dizenteriei este :
3626.
a. aerogena
3627.
b. fecal-orala
3628.
c. parenterala
3629.
17. Rolul principal in
transmiterea dizenteriei il au :
3630.
a. contaminarea hainelor
3631.
b. mainile murdare
3632.
c. mustele
3633.
18. Morbiditatea prin tetanos
a
scazut
foarte
mult
prin
generalizarea vaccinarii cu :
3634.
a. anatoxina tetanica
3635.
b. verorab
3636.
c. anatoxina difterica
3637.
19. Debutul, de obicei lent,
cu trismus precedat uneori de
tresariri musculare la nivelul plagii
este semn patognomonic pentru:
3638.
a. scarlatina
3639.
b. tetanos
3640.
c. dizenterie
3641.
20. Rasul sardonic apare
in:
3642.
a. scarlatina
3643.
b. rujeola
3644.
c. tetanos
3645.
21. Rujeola se manifesta
clinic in perioada de debut prin:
120
3646.
a. febra moderata, catar
(nazal, bronsic, ocular), enentem
3647.
b. catar nazal, febra inalta,
diaree
3648.
c.
febra+catar+semnul
koplick
3649.
22. Perioada eruptiva din
rujeola se caracterizeaza prin:
3650.
a. cresterea mare a febrei
3651.
b. eruptia maculopapuloasa
incepe la fata si se generalizeaza
descendent in 3 zile
3652.
c. eruptie micropapuloasa cu
fond congestiv, aspra la pipait
3653.
23.Patognomonic
pentru
rujeola este:
a. semnul Barsieri
b. semnul Koplick
c. catar ocular, nazo-bronsic
3670.
b. potential de deficit de
lichide legat de varsaturi, transpiratii
3671.
c. hipotermie
3672.
28. Rubeola este o boala :
3673.
a. infectioasa, virala, ce
evolueaza favorabil, cu adenopatii,
eruptie micropapuloasa fugace si
febra inconstanta
3674.
b. cu izolare la domiciliu
3675.
c. cu contagiozitate majora
ce impune internarea obligatorie in
spital
3676.
29. Alaturi de eruptie, un alt
simptom cardinal in rubeola este :
3677.
a. poliadenopatia
3678.
b. uneori splenomegalie
3679.
c.ciclul lingual
3680.
30. Pneumonia
pneumococica este caracterizata
prin urmatoarele simptome :
3681.
a. debutul nu este brutal si
nu poate fi bine precizat de bolnav
3682.
b. frison, febra (pina la 39 de
grade) junghi toracic
3683.
c. in zilele premergatoare,
exista adeseori o discreta infectie
rinofarigiana
3684.
31. Antibioticul de electie, in
tratamentul
pneumoniei
pneumococice este :
3685.
a. tetraciclina
3686.
b. penicilina G
3687.
c. ampicilina
3688.
32. Dupa ce a fost izolat la
domiciliu un copil cu varicela poate
intra in colectivitate:
3689.
a. dupa ce febra a scazut la
0
37,6 C
3690.
b. dupa ce a terminat
tratamentul cu antibiotice
3691.
c. cand toate elementele de
pe piele au cruste
3692.
d. cand pielea este curata,
intacta si au cazut toate crustele
3693.
33. Care sunt cele 3
elemente care trebuie sa fie
3654.
24. Rujeola eruptiva :
3655.
a. este insotita de prurit
3656.
b. nu este insotita de prurit
3657.
c. nu produce prurit
3658.
25.
Manifestarile
de
dependenta la un pacient cu rujeola
in perioada de incubatie sunt :
3659.
a. febra, frisoane, tahipnee
3660.
b. greturi, varsaturi, dureri
abdominale
3661.
c. apatie, imobilitate
3662.
26. Interventiile asistentei
medicale la un pacient cu rujeola
vizeaza :
3663.
a. pastrarea permeabilitatii
cailor respiratorii
3664.
b.
reechilibrarea
hidroelectrolitica
3665.
c. imobilizarea pacientului in
perioada eruptiva
3666.
3667.
3668.
27. Problemele pacientului
cu rujeola pot fi :
3669.
a. dispnee cu polipnee
cauzata de febra
121
prezente pentru producerea unei

infectii :
3694.
a. calea de transmitere
3695.
b. gazda receptiva
3696.
c. temperatura adecvata
3697.
d. sursa de infectie
3698.
34. Varicela are acelasi
agent etiologic cu :
3699.
a. rubeola
3700.
b. zona zooster
3701.
c. rujeola
3702.
d. parotidita epidemica
3703.
35.
Pentru
ameliorarea
pruritului, in cazul imbolnavirii de
varicela, se va folosi :
3704.
a. ceaiul de musetel
3705.
b. alcool iodat
3706.
c. alcool mentolat
3707.
d. pudra de talc cu mentol
3708.
36. Cand ingrijim un pacient
cu meningita, cea mai potrivita
interventie de ingrijire-nursing este :
3709.
a. asigurarea unui mediu
linistit, cu lumina putina, corect
hidratati
3710.
b. efectuarea de exercitii
pasive ale membrelor inferioare
3711.
c. aplicatii calde in regiunea
occipitala si a spatelui
3712.
37. In cazul pacientilor cu
toxiinfectie alimentara o problema
prioritara este formulata astfel :
3713.
a. deshidratare cu dereglari
hidroelectrolitice din cauza
varsaturilor, diareei
3714.
b. durere la inghitit alimente
solide
3715.
c. nerespectarea regimului
alimentar impus
3716.
38. Transmiterea infectiilor
pe calea aeriana se face :
3717.
a. prin coloane de aer
3718.
b. prin picaturile lui Pflgge
3719.
c. prin mainile murdare duse
la gura
3720.
39. Pentru a se stabili
diagnosticul bolilor infectioase se vor
obtine o serie de date :
3721.
a. epidemiologice
3722.
b. clinice
3723.
c. de laborator
3724.
40. Hepatita virala A (HAV)
se transmite pe cale :
3725.
a. fecal-orala
3726.
b.contact sexual
3727.
c.parenterala
3728.
41. Essentiale, Metaspar,
Aspatofort, Silimarina sunt
medicamente cu efect :
3729.
a. laxativ
3730.
b. hepatoprotector
3731.
c. antialgic
3732.
42. Virusul hepatitei B este
prezent :
3733.
a. in saliva, lichidul seminal si
sange
3734.
b. pe tegumente
3735.
c. pe regiunile paroase
3736.
43. Cunoasterea profilului
imun al bolnavului se realizeaza prin
determinarea :
3737.
a.hemoleucogramei
3738.
b.ionogramei
3739.
c. imunoglobulinelor
3740.
44.
Pentru
scaderea
amoniemiei, se administreaza in
perfuzie lenta, intravenoasa, solutii
care contin :
3741.
a. arginina, sorbitol
3742.
b. insulina
3743.
c. aminoacizi
3744.
45.Starea confuzionala,
delirul si halucinatiile, agitatia
neuropsihica intensa
caracterizeaza :
3745.
a. coma de gr.I
3746.
b. coma de gr.II
3747.
c. coma de gr. IV
3748.
46.
Dupa
diminuarea
icterului, pentru inlaturarea stazei
122
biliare si asigurarea unui flux biliar

crescut se pot administra :
3749.
a. sedative
3750.
b. coleretice
3751.
c. antibiotice
3752.
47. In perioada de
ascensiune a icterului este indicat in
toate cazurile :
3756.
3757.
3758.
3753.
a. repausul
3754.
b. consumul de lipide de
origine animala
3755.
c. consumul de sucuri
carbogazoase
3759.
3760.
3761.
3762.
BAREM
SPECIFIC
3763.
CORECTARE
3764.
3765.
NR
3766.
3767.
R
EZOLVA
REA
BOLI
INFECTO-CONTAGIOASE
3768.
BIBLIOGRAFIA
SI
NURSING
3769.
PAGINA
NTREBA
RII
3770.
3772.
3773.
3774.
A
3771.
L. Titirca- Ingrijiri speciale

acordate pacientilor de catre
asistentii medicali
3777.
3779.
idem
3782.
3783.
idem
3786.
3787.
idem
3788.
3790.
3791.
idem
3792.
3794.
3795.
idem
3796.
278
3793.
279
3797.
285
3798.
3802.
3803.
3799.
L. Rogozea- Ingrijirea
pacientilor
3800.
vol III
3801.
3804.
3805.
idem
3806.
10
68
73
3807.
3808.
3811.
3812.
idem
3810.
3784.
280
3789.
3780.
277
3785.
3776.
253
3778.
3781.
3775.
3809.
79
L. Titirca- Ingrijiri speciale

asistentii medicali
123
3813.
291
3814.
3815.
3816.
TESTUL II- ASOCIEREA
3817.
3821.
1.
3820.
2.
3824.
3825.
3818.
F. Caruntu- Vademecum
de boli infectioase
3822.
L. Titirca- Ingrijiri special
asistentii medicali
3819.
3826.
3827.
idem
3.
3829.
3833.
4.
3832.
5.
3838.
3841.
3830.
de boli infectioase
3834.
asistentii medicali
3831.
3839.
3840.
de boli infectioase
3842.
3843.
idem
3846.
3847.
idem
3850.
3851.
2.
3.
4.
3853.
3854.
5.
3859.
3862.
3863.
3844.
3848.
3852.
3860.
3861.
284
3856.
576
B
A

asistentii medicali
3864.
idem
262
3865.
262
3866.
3867.
idem
3868.
3.
3869.
263
3870.
3871.
3872.
idem
3875.
3876.
idem
4.
3873.
262
3874.
5.
3877.
262
3880.
3881.
idem
1.
3882.
266
3884.
3885.
idem
3888.
3889.
idem
2.
3886.
266
3.
3890.
267
3892.
idem
3893.
4.
3895.
335

asistentii medicali
3855.
M. Voiculescu- Boli
infectioase vol II
2.
3891.
278
1.
3887.
3835.
338
3849.
3883.
88
335
3845.
3878.
3879.
281
1.
3857.
3858.
3823.
278
3828.
3836.
3837.
88
3894.
268
3896.
idem
3897.
5.
3898.
268
124
3899.
3900.
E
3901.
idem
3902.
1.
271
3904.
3905.
3906.
idem
3909.
3910.
idem
2.
3.
3913.
idem
3914.
4.
3917.
idem
3918.
5.
288
3922.
3923.
3926.
2.
3930.
de boli infectioase
3927.
Gh. Dimache si D.
Panaitescu - Bacteriologie,
virusologie si parazitologie
medicala
3924.
3931.
3932.
idem
3.
3934.
3935.
idem
3938.
3939.
idem
3943.
3947.
1
2
3950.
3951.
TESTUL III- GRILA

3944.
de boli infectioase
3948.
L. Titirca-Ingrijiri special
asistentii medicali
3952.
idem
3954.
3955.
idem
3956.
3959.
3960.
idem
3963.
3964.
idem
3967.
3968.
3971.
de boli infectioase
3972.
idem
3974.
3975.
3976.
idem
3979.
3980.
idem
3983.
3984.
idem
3953.
3957.
3961.
3965.
3969.
334
3973.
3977.
3981.
335
11
3986.
277
335
10
3982.
3949.
335
3978.
88
281
3970.
3945.
278
3966.
3940.
278
3962.
3936.
278
3958.
115
164
3941.
3946.
3928.
162
5.
3942.
334
135
4.
3937.
3919.
1.
3933.
3915.
288
3916.
3929.
3911.
286
3912.
3925.
3907.
284
3908.
3920.
3921.
3903.
3985.
335
3987.
idem
3988.
12
3989.
338
125
3990.
3991.
idem
3992.
13
3994.
176
3995.
14
3998.
3999.
15
4003.
4004.
3996.
asistentii medicali
4000.
M. Voiculescu- Boli
infectioase
4001.
vol II
3997.
4005.
4006.
idem
16
4007.
4008.
idem
4009.
4012.
4013.
idem
4016.
4017.
idem
21
4027.
22
4031.
4020.
idem
4021.
24
4039.
25
4043.
26
4047.
27
4051.
28
4055.
29
4059.
30
4063.
4024.
a,
4028.
4025.
asistentii medicali
a,
4029.
idem
4032.
4033.
idem
4036.
b,
4037.
idem
33
4075.
4026.
281
4030.
4034.
4040.
a,
4041.
idem
4044.
a,
4045.
idem
a,
4049.
idem
a,
4053.
a,
de boli infectioase
4057.
idem
4060.
b,
4064.
4068.
d
a,
4061.
335
4058.
asistentii medicali
4065.
de boli infectioase
4069.
asistentii medicali
4062.
4073.
4074.
idem
b si d
4076.
4054.
335
4072.
4050.
281
4056.
4046.
282
4052.
4042.
281
4048.
4038.
281
43
4066.
131
4070.
280
253
4077.
idem
34
4079.
4022.
281
32
4071.
4018.
281
31
4067.
4014.
576
23
4035.
4010.
576
20
4023.
477
572
19
4019.
4002.
481
18
4015.
284
481
17
4011.
3993.
4078.
280
4080.
4081.
Idem
126
4083.
35
4084.
si d
4085.
de boli infectioase
4090.
asistentii medicali
4087.
a,
4094.
idem
4095.
a,
4098.
idem
36
4088.
4089.
37
4092.
38
4096.
39
4100.
4093.
b,c
4097.
b,c
4101.
4102.
C. Bocarnea -Boli
infectioase si epidemiologie-
4105.
4106.
idem
4109.
4110.
idem
4113.
4114.
idem
4117.
idem
4118.
4121.
4122.
idem
4125.
4126.
idem
4107.
4111.
4115.
4119.
4129.
4130.
idem
4123.
172
46
4128.
167
175
45
4124.
4103.
173
44
4120.
4099.
169
43
4116.
285
175
42
4112.
4091.
257
41
4108.
297
266
40
4104.
280
4082.
4086.
4127.
174
47
4132.
4131.
174
4133.
4134.
4135.
4136.
4137.
4138.
4139.
4140.
4141.
4142.
4143.
4144.
4145.
4146.
4147.
4148.
4149.
4150.
4151.
4152.
4153.
4154.
4155.
4156.
127
4157.
4158.
4159.
4160.
4161.
4162.
4163.
4164.
4165.
4166.
4167.
4168.
MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
Diabetul zaharat
4169.
4170.
TESTUL I
4171.
A sau cu F fals
4172.
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat
de tip II.
4173.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din
diabetul zaharat.
4174.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4175.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale
diabetului zaharat.
4176.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie
subcutanata previne lipodistrofia.
4177.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa
administrarea insulinei.
4178.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a
75 de gr. glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
4179.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie
subcutanata cu 15-30 de minute inainte de masa.
4180.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
4181.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
4182.
TESTUL II
4183.
4184. 4185.
1
Glicemia
4188. 4189.
Testul tolerantei la
2
glucoza pe cale orala
4192. 4193.
3
Rezerva alcalina
4186. 4187.
A
ore
150 ml din urina emisa in 24 de
4190. 4191.
2 ml sange venos intr-o
B
eprubeta cu 4 mg florura de sodium,
sau cu sistemul vacutainer
4194. 4195.
Se administreaza pacientului
C
timp de trei zile, in alimentatie o
cantitate fixa de glucide, se recolteaza
zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24
de ore.
128
4196. 4197.
4
Glicozuria
4198. 4199.
Sange venos dupa
D
administrarea de 75 gr. glucoza pulvis
dizolvata in 200 ml de apa.
4202. 4203.
Sange venos pe heparina sau
E
cu sistemul vacutainer
4200. 4201.
Toleranta la glucide
5
4204.
4205.
4206. 4207.
Zaharul, fructele
1
uscate, strugurii, prunele
4208. 4209.
Alimente permise cantarite in
A
regimul alimentar din DZ
4210. 4211.
Painea, cartofii,
4212. 4213.
Alimente interzise in regimul
2
pastele fainoase
B
alimentar din DZ
4214. 4215.
Pestele, ouale, carnea
4216. 4217.
Coma hiperglicemica
3
C
4218. 4219.
Insulina
4220. 4221.
Coma hipoglicemica
4
D
4222. 4223.
Solutie glucozata
4224. 4225.
Alimente permise necantarite in
5
hipertona 10-20%
E
regimul alimentar din DZ
4226.
4227.
4228.
4229.
Testul III
4230.
4231.
4232.
MEDICINA INTERNA
4250.
5.Tipurile de diabet zaharat
4233.
1.Diabetul zaharat poate fi
sunt:
definit ca o dereglare:
4251. a) diabet esenial i
4234.
a) acut;
neesenial;
4235.
b) cronic;
4252. b) diabet insulinodependent
4236.
c) mixt.
i diabet insulinoindependent;
4237.
2.Etiologia, greu de stabilit, a
4253. c) diabet major i diabet
diabetului include factori:
minor.
4238.
a) ereditari;
4254.
6.Dintre complicaiile
4239.
b) de mediu;
diabetului cea mai important este:
4240.
c) numai a i b;
4255. a) obezitatea;
4241.
d) hormonali.
4256. b) deshidratarea;
4242.
3.Diabetul zaharat prezint
4257. c) angiopatia diabetic.
urmtoarea triad simptomatic:
4258.
7.Din punct de vedere clinic
4243.
a) polifagie, obezitate,
deosebim:
hiperlipidemie;
4259. a) diabet zaharat de tip
4244.
b) polipnee, poliurie,
juvenil (intre 0-20 ani);
tahicardie;
4260. b) diabet zaharat de tip adult
4245.
c) polifagie, polidipsie,
(de maturitate);
poliurie.
4261. c) diabet zaharat numai de
4246.
4.Diabetul zaharat se
tip adult (intre 22-30 ani).
caracterizeaz prin:
4262.
8.Preparatele insulinice pot fii
4247.
a) afectarea metabolismului
in raport cu dinamica aciunii lor
bazal;
insuline:
4248.
b) hiperglicemie i glicozurie;
4263. a) cu aciune rapid (scurt);
4249.
c) creterea lipidelor in
4264. b) lente;
sange.
4265. c) intermediare;
4266. d) premixte.
129
4267.
9.Insulina cristalin are
aciune:
4268. a) intermediar;
4269. b) lent;
4270. c) rapid.
4271.
10.Insulinele lente, cele care
intr in aciune in 90-120 minute, au
o durat a efectului de:
4272. a) 10 h;
4273. b) 24 h;
4274. c) 5 h.
4275.
11.Reactia hipoglicemica
tardiva, dupa absorbtia glucidelor
concentrate este insotita de senzatia
de:
a) satietate
b) foame imperioasa
c) sete
4276.
12.Glicemia postprandiala
poate atinge in mod obisnuit valori
intre:
a) 60-80 mg/dl
b) 130-140 mg/dl
c) 210-230 mg/dl
4277.
13.Tabloul clinic in diabetul
zaharat se caracterizeaza prin:
a) crestere in greutate
b) astenie
c) prurit vulvar
4278.
14.Tabloul clinic in diabetul
zaharat se caracterizeaza prin:
a) arterita
b) anurie
c) infectii cutanate rebele la tratament
4279.
15.Coma umeda ce apare la
un diabet este coma:
a) acido-cetozica
b) hipoglicemica
c) hiperosmolara
4280.
16.Coma diabetica
hiperosmolara se caracterizeaza
prin:
a) corpi cetonici
b) hipoglicemie
c) hiperglicemie
4281.
17.Coma hipoglicemica se
a) inapetenta selectiva
b) transpiratii profuze
c) tahilalie
4282.
4283.
18.Tratamentul de electie in
diabetul zaharat se face cu:
a) izoniazida
b) iodura de potasiu
c) insulina
4284.
a) tavegyl
b) tolbutamid
c) trasylol
4285.
a) maninil
b) manitol
c) marisang
4286.
a) meguan
b) metaspar
c) mecopar
4287.
a) bixtonim
b) bronhodilatin
c) buformin
4288.
NURSING
4289. 23. Glicoreglarea reprezint
echilibrul mecanismelor hipo- i
hiperglicemiante. Factorii hiperglicemiani
sunt:
4290.
a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
glucagonul;
4291.
b) insulina, ACTH, cortizonul;
4292.
c) ACTH, cortizon.
4293. 24. Semnele de recunoatere a
comei hiperglicemice sunt:
a) tremurturi, piele uscat;
b) piele uscat, tremurturi, greuri,
vrsturi;
c) greuri, vrsturi, piele uscat,
instalare lent.
4294. 25.Pacientul cu diabet zaharat este
o persoan care necesit:
a) ntreruperea activitii profesionale;
b) desfurarea activitii respectnd
indicaiile de regim i tratament;
c) nu are restricii privind efortul fizic.
4295.
26.n diabetul zaharat
insulinodependent doza de
130
insulin/24 h se stabilete n funcie

de glicozuria exprimat n grame
astfel:
4296.
a) 1 UI la 3 g
glicozurie/zi;
4297. b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
4298. c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
4299. 27.Care tip de insulina se poate
administra prin injecii subcutanate,
intramusculare i intravenoase?
a) insulina cristalin, actrapid;
b) insulina semilent MC;
c) insulina lent MC.
4300. 28.Pacientului cruia i s-a
administrat insulina cristalin i se
recomand:
a) s mnnce n.urmtoarele 15-30 de
minute;
b) s mnnce dup una-dou ore;
c) nu are importan cnd va mnca.
4301. 29.Alimentele permise cntrite n
diabetul zaharat sunt urmtoarele cu
excepia:
a) fructele;
b) brnza;
c) zarzavaturile;
4302.
d) finoasele;
4303.
e) carnea;
4304.
f) oul.
4305. 30.Comei hipoglicemice i sunt
caracteristice urmtoarele manifestri de
dependen:
a) halen acetonic;
b) tremurturi, transpiraii;
c) semne de deshidratare.
4306.
31.Forma de depozit a
glucidelor in ficat este reprezentat
de:
4307.
a) pectine;
4308.
b) glicogen;
4309.
c) amidon.
4310.
32.Glucidele au rol:
4311.
a) structural;
4312.
b) energetic;
4313.
c) ambele rspunsuri sunt
false.
4314.
33.Necesarul glucidic la
aduli este de:
4315. a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
4316. b) 2-3 g/kg corp/zi;
4317. c) 4-6 g/kg corp/zi.
4318.
4319.
4320.
4321.
34.La un bolnav de diabet
zaharat urmtoarele alimente sunt
permise fr restricii:
4322. a) carnea, petele;
4323. b) merele dulci, stafidele;
4324. c) bomboanele cu alune;
4325. d) cacavalul, branza topit.
4326.
35.La un bolnav cu diabet
zaharat urmtoarele alimente
trebuiesc cantrite:
4327.
a)merele, caisele,
portocalele;
4328.
b) pastele finoase,
mmliga;
4329.
c) carnea, mezelurile.
4330.
36.Unui bolnav cu diabet
zaharat ii sunt interzise:
4331. a) bomboanele de orice fel;
4332.
b) carnea de vit;
4333.
c) jeleurile;
4334.
d) uleiurile vegetale.
4335.
37.La un bolnav cu diabet
cantrirea alimentelor se face:
4336. a) pentru painea prjit, dup
prjire;
4337. b) pentru fructe coapte,
inainte de coacere;
4338. c) pentru legumele fierte,
dup tratamentul termic.
4339.
38.Glicozuria este cantitatea
de zahr prezent in:
4340. a) urin;
4341. b) LCR;
4342. c) plasm.
4343.
39.Glicozuria se clasific in 2
categorii:
4344. a) glicozuria de 24 h;
4345. b) glicozuria din 8 h;
4346. c) glicozuria din urina
spontan;
4347. d) glicozuria din 48 h.
4348.
40. Comei hiperglicemice ii
sunt caracteristice urmtoarele
elemente cu excepia:
4349.
a) hipotensiune arterial;
4350.
b) semne de deshidratare;
4351.
c) convulsii, mioclonii,
tremurturi;
4352.
d) halen acetonic.
4353.
4354.
131
4355.
4356.
4357.
4358.
4359.
4360.
4361.
41.S.C., elev in varst de 16
ani, este internat cu com
hiperglicemic in spital. Care este
ingrijirea prioritar in cazul lui la
internare?
4362.
a) inregistrarea observaiilor
fcute;
4363.
b) meninerea cilor
respiratorii libere;
4364.
c) recoltarea sangelui i
urinei pentru analize.
4365.
42.Care este motivul pentru
care se instituie tratamentul cu
insulina i cu soluii hidratante
pentru un pacient internat in spital
cu coma hiperglicemica?
4366.
a) este predispus la infecie
i are un nivel sczut de glucoza in
sange;
4367.
b) este incontient i
prezint acidoz;
4368.
c) are un nivel ridicat al
glucozei in sange i prezint
deshidratare.
4369.
43.La externare mama
intreab asistenta medical dac
copilul su diabetic poate utiliza
mierea in loc de zaharin. Ce va
rspunde asistenta?
4370.
a) mierea conine glucoza i
nu are valoare caloric foarte mare;
4371.
b) mierea este un zahr din
plante care poate fi utilizat pentru
indulcire;
4372.
c) mierea este un hidrat de
carbon care ridic valoarea glicemiei
din sange, i nu are voie s o
foloseasc.
4373.
44.Domnul S.I. a fost adus la
camera de gard de ctre soie, care
a relatat c soul ei este suferind de
diabet zaharat de mai muli ani, cu
tratament oral - sulfamide i diet;
astzi diminea la 3 ore dup
luarea micului dejun, D-l. S. I. a
prezentat o stare de slbiciune cu
grea, nelinite, transpiraii, tremor.
Se apreciaz ca fiind o criz

hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
4374.
a) administrarea incorect a
sulfamidelor;
4375.
b) reducerea ingestei de
alimente;
4376.
c) desfurarea de efort fizic
neobinuit.
4377.
4378.
4379.
4380.
132
4381.
4382.
4383.
4384.
4385.
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRI IE I NURSING
SPECIFIC Diabetul zaharat
4386.
4387.
4388.
4389.
4391.
4392.
BIBLIOGRAFIE
4393.
NR.
RASPU
PAGINA
4390.
NS
INTREBA
CO
RE
RE
CT
4394.
4395.
4396.
Ingrijiri speciale acordate
4397.
1.
A
pacientilor de catre asistentii medicali,
411
manual pntru colegiile si scolile
postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4398.
4399.
4400.
idem
4401.
2.
A
415
4402.
4403.
4405.
4404.
idem
3.
F
415
4406.
4407.
4409.
4408.
idem
4.
A
414
4410.
4411.
4413.
4412.
idem
5.
A
415
4414.
4415.
4417.
4416.
idem
6.
F
415
4418.
4419.
4421.
4420.
idem
7.
A
412
4422.
4423.
4425.
4424.
idem
8.
A
415
4426.
4427.
4429.
4428.
idem
9.
F
413
4430.
4431.
4433.
4432.
idem
10.
F
413
4434.
4435.
4436.
4437.
4439.
4438.
idem
1.
B
412
4440.
4441.
4443.
4442.
idem
2.
D
412
4444.
4445.
4447.
4446.
idem
3.
E
412
4448.
4449.
4451.
4450.
idem
4.
A
413
4452.
4453.
4455.
4454.
idem
5.
C
413
4456.
133
4457.
1.
4461.
2.
4465.
3.
4469.
4.
4473.
5.
4478.
4479.
1.
4483.
2.
4487.
3.
4491.
4.
4495.
5.
4499.
6.
4503.
7.
4507.
8.
4511.
9.
4515.
10.
4519.
11.
4523.
12.
4527.
13.
4531.
14.
4535.
15.
4539.
16.
4543.
17.
4547.
18.
4551.
19.
4458.
B
4462.
A
4466.
E
4470.
C
4474.
D
4459.
idem
4463.
idem
4467.
idem
4471.
idem
4475.
idem
4477.
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
4480.
4481.
1555 teste de evaluare continua in
b
nursing coordonator Mioara Mincu
Editura Carol Davila, Bucuresti, 2002
4484.
4485.
idem
a,b,d
4488.
4489.
idem
c
4492.
4493.
idem
b
4496.
4497.
idem
b
4500.
4501.
idem
c
4504.
4505.
idem
a,b
4508.
4509.
idem
a,b,c
4512.
4513.
idem
c
4516.
4517.
idem
b
4520.
4521.
Medicina interna M. Mincu
b
4524.
4525.
Medicina interna M. Mincu
b
4528.
4529.
Teste pentru asistenti medicali,
b,c
Liliana Rogozea, Editura Romprint,
Brasov, 2003
4532.
4533.
idem
a,c
4536.
4537.
idem
b
4540.
4541.
idem
c
4544.
4545.
idem
b
4548.
4549.
idem
c
4552.
4553.
idem
b
134
4460.
415
4464.
415
4468.
415
4472.
416
4476.
416
4482.
135
4486.
135
4490.
135
4494.
135
4498.
135
4502.
136
4506.
136
4510.
136
4514.
136
4518.
136
4522.
430
4526.
430
4530.
53
4534.
53
4538.
53
4542.
53
4546.
53
4550.
53
4554.
53
4555.
20.
4559.
21.
4563.
22.
4567.
4568.
23
4556.
a
4560.
a
4564.
c
NURSING
4569.
a
4572.
24
4576.
25
4580.
26
4584.
27
4588.
28
4592.
29
4596.
30
4600.
31
4573.
c
4577.
b
4581.
c
4585.
a
4589.
a
4593.
b,e,f
4597.
b
4601.
b
4604.
32
4608.
33
4612.
34
4616.
35
4620.
36
4624.
37
4628.
38
4632.
39
4636.
40
4640.
41
4644.
42
4648.
43
4605.
a,b
4609.
c
4613.
a,d
4617.
a,b
4621.
a,c
4625.
b
4629.
a
4633.
a,c
4637.
c
4641.
b
4645.
c
4649.
c
4557.
idem
4561.
idem
4565.
idem
4570.
1150 de teste de nursing, Elena
Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir,
Editura Viata Medicala Romaneasca,
2006
4574.
idem
4578.
idem
4582.
idem
4586.
idem
4590.
idem
4594.
idem
4598.
idem
4602.
1555 teste de evaluare continua in
4606.
idem
4610.
idem
4614.
idem
4618.
idem
4622.
idem
4626.
idem
4630.
idem
4634.
idem
4638.
idem
4642.
idem
4646.
idem
4650.
idem
135
4558.
53
4562.
53
4566.
53
4571.
75
4575.
76
4579.
76
4583.
76
4587.
76
4591.
76
4595.
76
4599.
76
4603.
39
4607.
39
4611.
40
4615.
45
4619.
45
4623.
45
4627.
45
4631.
137
4635.
136
4639.
141
4643.
141
4647.
141
4651.
141
4652.
4653.
4654.
idem
4655.
44
a,b,c
141
4656.
4657.
4658.
4659.
4660.
4661.
4662.
4663.
4664.
MODUL 41 DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
4665.
4666.
TESTUL I
4667.
A sau cu F fals
1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe
ideea de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale
ntr-un stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale,
bazate pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de
a hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.
4668.
4669.
TESTUL II
4670.
4671.
1.
4672.
Binefa
cerea
4675.
2
4679.
3
4683.
4
4687.
5
4691.
4676.
Veracit
4677. 4678.
Obligatie cu caracter implicit de a tine
atea
B
promisiunile si confidentialitatea
4680.
Fidelit
4681. 4682.
Obligatia de a face bine si de a evita sa
atea
C
se aduca prejudicii altor persoane.
4684.
Patern
4685. 4686.
Libertatea individului de a hotari asupra
alismul
D
propriilor actiuni.
4688.
Auton
4689. 4690.
Restrangerea autodeterminarii pentru a
omia
E
preveni ca o persoana sa isi faca rau
4692.
1.
4693.
Deont
ologia
4696.
2
4697.
ul
Suicid
4673. 4674.
Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i
A
minti sau insela pe altii
4694. 4695.
Reproducerea identica a unei persoane,
A
fara a trece prin intalnirea unui ovocit feminin cu
un spermatozoid masculine
4698. 4699.
Ansamblul regulilor dupa care se
B
ghideaza o organizatie, institutie, profesie sau o
136
4700.
3
4701.
ea
Clonar
4704.
4
4705.
Eutha
nasia
parte a acesteia, prin intermediul organizatiilor

profesionale care devin instanta de elaborare,
aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
4702. 4703.
Provocarea unei morti precoce,
C
nedureroasa, a unui pacient, bolnav incurabil
pentru a-i curma o suferinta grea si prelungita
4706. 4707.
Comportamentul prin care o persoana
D
care ar mai putea trai isi provoaca moartea prin
mijloace diverse
4710. 4711.
Intreruperea prin diferite metode a unei
E
sarcini in evolutie
4708. 4709.
Avortu
5
l
4712.
Testul III
4713.
4714.
4715. 1.
Etica este disciplina ce se
ocup de:
a) sistemul valorilor;
b) normele i categoriile morale;
c) coninutul, modul de intercorelare i
realizare n via a acestora.
4716. 2.
Morala este o form de
reglementare:
a) a convieuirii sociale;
b) a comportamentului uman;
c) ambele.
4717. 3.
Deontologia este definit ca:
a) parte a eticii care studiaz problema
datoriei;
b) doctrin despre bine i ru;
c) reprezentnd normele i preceptele
morale.
4718. 4. Valoarea moral este:
a) o credin;
b) un obicei care apare frecvent din
medii culturale sau etnice, tradiii de
familie, filosofii politice, educative i
religioase cu care se identific
cineva;
c) ambele.
4719. 5. Dilema morala:
4720.
a) situatie in care exista
doua cursuri de actiune
b) judecati egal justificate in care
individual nu stie pe care sa o
urmeze sau sa o aleaga;
b) ambele.
4721. 6. Cand o femeie doreste sa i se
provoace avort, nursa trebuie sa reflecteze
la urmatoarele valori etice:
4722.
a) sa nu ucizi;
4723.
b) viata este inviolabila;
4724.
c) autodeterminarea-dreptul
femeii de a-si conduce viata si dreptul
asupra propriului corp.
4725. 7. Care din urmatoarele principii
etice se defineste ca obligatia de a spune
adevarul si de a nu-i minti si insela pe altii:
4726.
a) fidelitatea
4727.
b) veracitatea
4728.
c) dreptatea
4729. 8. Binefacerea este principiul etic
care se traduce prin:
4730.
a) obligatia de a face bine;
4731.
b) obligatia de a evita
prejudiciile;
4732.
c) obligatia de a-i ajuta pe
pacienti sa obtina ceea ce le este
benefic si a reduce riscurile daunatoare
fizic si psihic.
4733. 9. Codul de Etica pentru asistentii
medicali cuprinde urmatoarele capitole:
4734.
a) asistenta medicala si
persoana ingrijita;
4735.
b) asistenta medicala si
profesia;
4736.
c) asistenta medicala si
societatea.
4737. 10. Codul de etica arata:
4738.
a) acceptarea
responsabilitatii profesionale;
4739.
b) increderea pe care o
investeste societatea in aceasta profesie;
4740.
c) ambele.
4741. 11. Problemele intalnite in practica
nursingului sunt:
4742. a) de ordin legal;
4743. b) de ordin moral;
4744. c) ambele.
4745. 12. Pentru realizarea unei relatii
functionale de colaborare cu familia si cu
137
apartinatorii este obligatoriu ca informatiile

oferite pacientului sa fie:
4746. a) exacte;
4747. b) adecvate situatiei;
4748. c) in limitele de competenta
ale asistentei medicale.
4749. 13. Informatiile de natura
confidentiala pot fi dezvaluite in anumite
situatii:
4750. a) cu acordul pacientului;
4751. b) in instantele de judecata;
4752. c) cand sunt de interes
public.
4753. 14. Conform Codului de Etica,
asistenta medicala are abilitatea de a aplica
in practica:
4754. a) cunostintele;
4755. b) deprinderile;
4756. c) atitudinile dobandite pe
parcursul formarii sale ca
profesionist.
4757. 15. Codul ICN afirma ca nursele
sunt obligate sa:
4758.
a) promoveze
sanatatea;
4759.
b) impiedice
imbolnavirile;
4760.
c) restabileasca
sanatatea si sa aline suferinta.
4761. 16. In ingrijirea paliativa asistenta va
respecta drepturile pacientului:
4762.
a) de a nu fi vatamat;
4763.
b) informare deplina;
4764.
c) intimitate,
anonimat, confidentialitate.
4765. 17. Abuzul grava incalcare a
indatoririlor fata de familie se defineste ca
fiind:
4766.
a) parasirea, alungarea sau
lasarea fara ajutor a uneia sau mai
multor persoane din familie fata de
care persoana care paraseste are
obligatia de intretinere;
4767.
b) neindeplinirea cu buna
stiinta a obligatiilor de intretinere
prevazute de lege;
4768.
c) supunerea la rele
tratamente care pot duce chiar la
crime.
4769. 18.
Suicidul reprezint:
a) un act contient pe care individul l-a
svrit pentru a se vtma i care
s-a soldat cu moartea;
b) un act intenionat autodistructiv care

duce la moarte;
c) o autovtmare care se sfrete
fatal prin moarte.
4770. 19. Fazele procesului suferinei
descrise de Parkes n pierderile importante
sunt urmatoarele cu exceptia:
a) durerea acut;
b) ocul;
c) construirea de noi presupuneri;
d) descurajare, singurtate;
e) indiferenta
4771. 20.
Primul cod deontologic
pentru medici a fost:
a) jurmntul lui Hipocrate;
b) jurmntul lui Florance Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
4772. 21.
Sunt recunoscute de lege
urmtoarele drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
4773.
22. Principiile eticii sunt
urmatoarele:
4774.
a) principiul egalitatii
in fata normelor;
4775.
b) principiul claritatii si
clarificarii;
4776.
c) ambele.
4777.
23. Cand intr-o comunicare
exista neconcordanta intre mesajul
verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai
mare masura de:
4778.
a) mesajul verbal
4779.
b) mesajul nonverbal
4780.
c) ambele
4781.
24. Avortul poate fi de mai
multe tipuri:
4782.
a) avort spontan;
4783.
b) avort terapeutic;
4784.
c) avort la cerere;
4785.
d) avort empiric.
4786.
25. Clonarea poate fi:
4787.
a) reproductiva;
4788.
b) terapeutica;
4789.
c) ambele.
138
4791.
4792.
4793.
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
4795.
NR.
4796.
INTREBA
RE
4800.
1.
4797.
RASPU
NS
CO
RE
CT
4801.
A
4804.
2.
4808.
3.
4812.
4.
4816.
5.
4820.
6.
4824.
7.
4828.
8.
4832.
9.
4836.
10.
4805.
A
4809.
A
4813.
A
4817.
A
4821.
F
4825.
A
4829.
A
4833.
A
4837.
F
4794.
4798.
BIBLIOGRAFIE
4802.
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
4806.
idem
4810.
idem
4814.
idem
4818.
idem
4822.
idem
4826.
idem
4830.
idem
4834.
idem
4838.
idem
4840.
4841.
4842.
1.
4846.
2.
4850.
3.
4854.
4.
4858.
5.
4862.
4863.
1.
4867.
2.
4871.
3.
4875.
4.
4799.
PAGI
N
A
4803.
29
4807.
29
4811.
30
4815.
30
4819.
30
4823.
30
4827.
30
4831.
30
4835.
30
4839.
30
TESTUL II- ASOCIERI
A
4843.
C
4847.
A
4851.
B
4855.
E
4859.
D
4844.
Ghid de etica in nursing pentru
asistentii medicali, Asociatia de Nursing
4848.
idem
4864.
B
4868.
D
4872.
A
4876.
C
4852.
idem
4856.
idem
4860.
idem
4865.
idem
4869.
idem
4873.
idem
4877.
idem
4845.
37
4849.
45
4853.
45
4857.
42
4861.
39
139
4866.
8
4870.
91
4874.
155
4878.
194
4879.
5.
4880.
E
4884.
1.
4885.
a,b,c
4888.
2.
4892.
3.
4896.
4.
4900.
5.
4904.
6.
4908.
7.
4912.
8.
4916.
9.
4920.
10.
4924.
11.
4928.
12.
4932.
13.
4936.
14.
4940.
15.
4944.
16.
4948.
17.
4952.
18.
4956.
19.
4960.
20.
4964.
21.
4968.
22.
4972.
23.
4976.
24.
4889.
c
4893.
a,b,c
4897.
c
4901.
c
4905.
a,b,c
4909.
b
4913.
a,b,c
4917.
a,b
4921.
c
4925.
c
4929.
a,b,c
4933.
a,b,c
4937.
a,b,c
4941.
a,b,c
4945.
a,b,c
4949.
a,b,c
4953.
a,b,c
4957.
e
4961.
a
4965.
a,b,c
4969.
c
4973.
b
4977.
a,b,c,d
4881.
idem
4883.
TESTUL III- GRILA
4886.
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
4890.
idem
4894.
idem
4898.
idem
4902.
idem
4906.
idem
4910.
idem
4914.
idem
4918.
idem
4922.
idem
4926.
idem
4930.
idem
4934.
idem
4938.
idem
4942.
idem
4946.
idem
4950.
idem
4954.
idem
4958.
idem
4962.
idem
4966.
idem
4970.
4974.
4978.
140
4882.
163
4887.
26
4891.
26
4895.
26
4899.
26
4903.
27
4907.
27
4911.
27
4915.
27
4919.
27
4923.
28
4927.
28
4931.
28
4935.
28
4939.
29
4943.
28
4947.
28
4951.
28
4955.
29
4959.
29
4963.
29
4967.
29
4971.
12,13
4975.
97
4979.
163
4980.
4981.
4982.
4983.
25.
c
155
4984.
4985.
4986.
MODULUL 45 - GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE
4987.
4988.
TESTUL I
4989.
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei deprinderi si
comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza si
atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
4990.
4991.
TESTUL II
4992.
4993. 4994.
1
4997. 4998.
2
5001. 5002.
3
5005. 5006.
4
Amenoree
5009. 5010.
5
5013.
Metroragie
4995. 4996.
menstruatie
A
dureroas
4999. 5000.
intervale lungi ntre
B
menstre
5003. 5004.
absena menstruaiei
C
5007. 5008.
hemoragii neregulate
D
survenite ntre 2 menstre
succesive
5011. 5012.
hemoragii menstruale
E
prelungite
Menoragie
Oligomenoree
Dismenoree
5014.
5015.
5016. 5017.
5018. 5019.
Sarcina
extrauterina
5020. 5021.
Cancer uterin
2
5024. 5025.
Fibrom uterin
3
5028. 5029.
Cancer mamar
5022. 5023.
sange rosu deschis

sange negricios
5026. 5027.
sange spalacit
5030. 5031.
141
leucoree galben verzuie
5032. 5033.
5
5036.
5037.
5038.
5039.
5040.
5041.
5042.
5043.
5044.
Infectie gonococica
5034. 5035.
E
Testul III
142
secretie
sanghinolenta
memelonara
5045.
5046.
1.Testul cu Lugol (LahmSchiller) detecteaza:
a) leziuni posibil precanceroase ale
colului uterin;
b) sarcina extrauterina;
c) evidentiaza permeabilitatea
trompelor uterine.
5047.
2.Histerosalpingografia
reprezinta:
a) examen endoscopic al cavitatii
uterine;
b) examen radiologic al corpului si
istmului uterin;
c) examen cu ultrasunete pentru
evidentierea unor tumori.
5048.
3.Examenul clinic general are
importanta pentru stabilirea
diagnosticului bolilor ginecologice si
foloseste:
5049.
a)inspectia, palparea;
5050.
b) inspectia,
percutia,palparea;
5051.
c)palparea.
5052.
4.Durerea in afectiunile
ginecologice are caracteristicile
urmatoare:
a) este localizata in hipogastru, nu
iradiaza;
b) este localizata in hipogastru si fosele
iliace, iradiaza catre vulva, vagin;
c) este generalizata in tot abdomenul.
5053.
5.Care sunt semnele de
alarma pentru cancerul de san?
5054.
a) retractia pielii sau a
mamelonului;
5055.
b) prezenta unei secretii
mamelonare unilaterale;
5056.
c) aparitia unei secretii
lactate.
5057.
6. Leucoreea reprezinta:
5058.
a) scurgere vaginala
albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;
5059.
b) scurgere usor rosiatica
premestrual;
5060.
c) pierdere abundenta de
sange menstrual.
5061.
7.Tulburarile de flux
menstrual sunt:
5062.
a) dismenoreea;
5063.
b) hipermenoreea;
5064.
c) hipomenoreea.
5065.
8.Pacienta cu inflamatii
genitale poate prezenta ca
probleme:
5066.
a) leucoree, febra,tulburari
urinare;
5067.
b) dureri in hipogastru;
5068.
c) ambele.
5069.
9.In vederea recoltarii
secretiilor vaginale, ginecopata este
pregatita astfel:
5070.
a) se face spalatura vaginala
cu doua ore inainte;
5071.
b) cu doua zile inainte se
intrerupe tratamentul local;
5072.
c) nu se face pregatire.
5073.
10. Repausul la pat este
obligatoriu in:
5074.
a) chistul ovarian;
5075.
b) inflamatiile acute
genitale,sangerari;
5076.
c) prolaps genital gradul I.
5077.
11. Secretia vaginala se
recolteaza pentru examene de
laborator:
5078.
a) hormonal, bacteriologic;
5079.
b) parazitologic;
5080.
c) hematologic.
5081.
12. Asistenta educa pacienta
pentru prevenirea bolilor transmise
pe cale sexuala:
5082.
a) sa respecte controalele
medicale periodice;
5083.
b) sa evite contactele
sexuale cu parteneri multiplii;
5084.
c) sa pastreze masurile
igienice.
5085.
13. Tulburari mai frecvente
de eliminare urinara intalnite in bolile
ginecologice sunt:
5086.
a) disurie, polakiurie;
5087.
b) poliurie;
5088.
c) anurie.
5089.
14. Tratamentul local in bolile
ginecologice se aplica prin:
5090.
a) tampoane
vaginale,ovule,spalaturi vaginale;
5091.
b) cauterizare;
5092.
c) ambele.
5093.
15. Combaterea
meteorismului abdominal in perioada
postoperatorie se realizeaza astfel:
143
5094.
a) alimentatie bogata in
celuloza;
5095.
b) mobilizare precoce;
5096.
c) introducerea tubului de
gaze.
5097.
16. Alimentatia
postoperatorie dupa interventii
chirurgicale ginecologice va fi in
primele zile:
5098.
a) bogata in celuloza in
interventii pe perineu si vagin;
5099.
b) mai abundenta si variata
dupa reluarea tranzitului intestinal;
5100.
c) fara restrictii in toate
situatiile;
5101.
d) cu multe lichide in
interventiile pe perineu si vagin.
5102.
17. Supravegherea
eliminarilor in perioada
postoperatorie dupa histerectomie
consta in :
5103.
a) verificarea permeabilitatii
sondei urinare permanente;
5104.
b) asigurarea unui aport
suficient de lichide;
5105.
c) masurarea TA, pulsului.
5106.
18. Dupa interventiile
chirurgicale ginecologice pot aparea
probleme ale pacientei:
5107.
a) pierderea imaginii de sine;
5108.
b) tulburari de gandire;
5109.
c) alterarea dinamicii
familiale.
5110.
19. Prin autoexaminarea
sanului se pot depista:
5111.
a) tumori in stadiile
incipiente;
5112.
b) aparitia unei secretii
mamelonare;
5113.
c) modificari ale conturului
sanului.
5114.
20.Aparitia durerilor in timpul
menstrei se numeste:
5115.
a) dismenoree;
5116.
b)amenoree;
5117.
c)menarha.
144
5118.
5119.
5120.
5121.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE I NURSING N

GINECOLOGIE
5122.
5123.
N
5124.
5125.
BIBLIOGRAFIE
5126.
NR.
R.
RASPU
DE PAGINA
INTRE
NS
BARII
5127.
1
5128.
5129.
1150 teste nursing-cap. 2.62
5130.
103
A
5131.
2
5132.
5133.
5134.
103
A
5135.
3
5136.
5137.
5138.
103
A
5139.
4
5140.
5141.
5142.
103
.
F
5143.
5
5144.
5145.
5146.
103
A
5147.
6
5148.
5149.
5150.
103
F
5151.
7
5152.
5153.
5154.
103
A
5155.
8
5156.
5157.
5158.
103
F
5159.
9
5160.
5161.
5162.
103
A
5163.
TESTUL II - ASOCIERI
5164.
A
5165.
1
5166.
5167.
Ghid de nursing
5168.
141
C
5169.
2
5170.
5171.
5172.
E
5173.
3
5174.
5175.
5176.
B
5177.
4
5178.
5179.
5180.
A
5181.
5
5182.
5183.
5184.
D
5185.
B
5186.
5187.
1
5188.
5189.
1150 de teste nursing
5190.
101
B
5191.
2
5192.
5193.
Ghid de nursing
5194.
141C
314
5195.
3
5196.
5197.
5198.
A
5199.
4
5200.
5201.
5202.
E
5203.
5
5204.
5205.
5207.
D
5206.
145
5209.
5213.
5217.
5221.
5225.
5229.
5233.
5237.
5241.
5245.
1
0
5249.
1
1
5253.
1
2
5257.
1
3
5261.
1
4
5265.
1
5
5269.
1
6
5273.
1
7
5277.
1
8
5281.
1
9
5285.
2
0
5210.
a
5214.
b
5218.
b
5222.
b
5226.
a,b
5230.
a
5234.
b,c
5238.
c
5242.
b
5246.
b
5250.
a,b
5254.
a,b
5258.
a
5262.
c
5266.
b,c
5270.
b,d
5274.
a,b
5278.
a,c
5282.
b,c
5286.
a
5208.
5211.
TESTUL III- GRILE

1150 teste de nursing-cap.2.62
5287.
5212.
5215.
5216.
5219.
5220.
5223.
5224.
5227.
5228.
5231.
5232.
5235.
5236.
5239.
5240.
5243.
5244.
5247.
5248.
5251.
5252.
5255.
5256.
5259.
5260.
5263.
5264.
5267.
5268.
5271.
5272.
5275.
5276.
5279.
5280.
5283.
5284.
Ghid de nursing
5288.
5289.
5290.
MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
5291.
TESTUL I
5292.
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
1. Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.
2. Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
3. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
146
100
141
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de obstetric ,
dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n funcie
de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.
5293.
5294.
5295.
5296.
5297.
5298.
TESTUL II
5299.5300.
Disgravidie
1
precoce
5303.5304.
Disgravidie
2
tardiv
5307.5308.
Avort
3
5311. 5312.
Placenta
4
Praevia
5315.5316.
Infecie
5
puerperal
5319.
5320.
5301.5302.
contracii uterine, dureri pelvine,

A
metroragie
5305.5306.
anxietate, hemoragie vaginal ce
B
apare n repaus ,fr durere
5309.5310.
vrsturi abundente , repetate,
C
scdere n greutate
5313.5314.
febr, tahicardie,modificarea
D
aspectului i mirosului lohiilor
5317.5318.
edeme , HTA, albuminurie
E
5321.5322.
Lohii
1
sanguinolente
5325.5326.
Lohii
2
serosanguinolente
5329.5330.
Lohii
3
seroase
5333.5334.
Retenie de
4
lohii
5337.5338.
Infecii ale
5
glandei mamare
5323. 5324.
pn la sfritul primei sptmni

A
de lehuzie
5327. 5328.
pn la sfrsitul perioadei de
B
lehuzie
5331. 5332.
subinvoluie uterin
C
5335. 5336.
conformaie anormal a
D
mamelonului
5339. 5340.
primele 2-3 zile de lehuzie
E
5341.
5342.
Testul III
5343.
Indicati raspunsurile corecte
1.
n timpul sarcinii apar modificri
b.
modificri locale la nivelul
morfofuncionale ,pe care asistenta
aparatului genital feminin;
c.
ambele.
medical trebuie s le cunoasc:
2.
Metabolismul
se modific n timpul
a.
modificri generale ale
sarcinii astfel:
organismului;
147
a.
b.
c.
3.
crete;
scade;
se menine constant.
Aparatul cardiovascular sufer cele mai
multe modificri n timpul sarcinii:
a.
crete ritmul cardiac;
b.
scade volumul sanguin;
c.
crete presiunea venoas n
membrele inferioare, crete coagulabilitatea
sngelui , predispunnd la tromboz.
4.
La nivelul aparatului excretor apar
urmtoarele modificri n sarcin:
a.
oligurie;
b.
polakiurie, oligurie;
c.
poliurie, polakiurie.
5.
La nivelul glandei mamare n timpul
sarcinii se produc:
a.
creteri de volum ale snilor cu
dezvoltarea reelei vasculare Haller i
modificri pigmentare;
b.
apare secreia lactat;
c.
apare secreia de colostru.
6.
Pentru stabilirea diagnosticului de
sarcin prin testul imunologic se
recolteaz :
a.
urina femeii gravide;
b.
5ml snge venos;
c.
snge capilar.
7.
Semnul obiectiv cel mai important
pentru stabilirea vrstei sarcinii este:
a.
data ultimei menstruaii;
b.
nlimea fundului uterin;
c.
primele micri fetale.
8.
9.
Problemele gravidei legate de sarcin
pot fi:
a.
alterarea confortului,
manifestat prin greuri ,vrsturi;
b.
alterarea eliminrilor urinare,
manifestat prin polakiurie;
c.
deficit de cunotine privind
autongrijirea.
10.
La sfritul lunii a III-a uterul este situat
astfel:
a.
ca organ pelvin;
b.
la nivelul ombilicului;
c.
la jumtatea distanei ombilicsimfiza pubian.
11.
Stabilirea vrstei sarcinii se face lund
n considerare urmtoarele criterii:
a.
data ultimei menstruaii,

nlimea fundului uterin, data primelor
micri fetale, data raportului sexual
fecundant;
b.
data ultimei menstruaii i a
primelor micri fetale;
c.
data ultimei menstruaii i
nlimea fundului uterin.
12.
Pentru asistarea naterii n condiii de
asepsie se urmrete :
a.
mediu ambiant dezinfectat,
materiale i instrumente sterile;
b.
dezinfecia persoanei care asist naterea;
c.
materiale i instrumente sterile, dezinfecia
persoanei care asist naterea, dezinfecia
parturientei.
13.
Cu ocazia consultaiilor prenatale ,
asistenta medical aplic urmtoarele
intervenii autonome:
a.
msoar TA,puls, greutate
corporal , nlimea fundului uterin;
b.
administreaz tratamentul cu
preparate de Fe i Ca ;
c.
educ gravida cu privire la
autongrijire.
14.
n perioada de pretravaliu ,interveniile
asistentei medicale constau n :
a.
asigurarea igienei gravidei;
b.
golirea vezicii urinare, clism
evacuatoare;
c.
urmrirea ritmicitii contraciilor
uterine i a BCF-urilor.
15.
n primele dou ore dup natere,
lehuza poate prezenta ca manifestri
normale:
a.
oboseal, tendin la somn,
bradicardie;
b.
tahicardie,hipotensiune arterial;
c.
uter dur , contractat.
16.
Mobilizarea lehuzei cu natere
eutocic , fr intervenii obstetricale se
face astfel:
a.
precoce, n primele 6-12 ore;
b.
la 2 zile dup natere;
c.
nu prezint importan timpul
cnd se mobilizeaz.
148
17.
Pentru alimentaia lehuzei se fac

urmtoarele recomandri:
a.
s consume lichide n primele 24
ore;
b.
s evite alimentele flatulente;
c.
nu sunt restricii alimentare.
18.
Gravidei cu disgravidie precoce ,
asistenta medical i acord urmtoarele
ngrijiri:
a.
supravegheaz pierderile de
snge din punct de vedere cantitativ i
caliatativ;
b.
observ aspectul tegumentelor
, msoar TA, greutatea corporal;
c.
asigur repausul total la pat.
19.
Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul
gravidei cu disgravidie tardiv se
recomand :
a.
regim hiposodat;
b.
asigurarea unui regim desodat
cu reducerea lichidelor;
c.
internarea gravidei n spital
pentru supraveghere.
20.
Manifestrile de dependen : edeme,
HTA, albuminurie se ntlnesc n :
a.
disgravidie precoce;
b.
disgravidie tardiv;
c.
iminen de avort.
21.
D-na M.V, 30 de ani, este luz cu
operaie cezarian de dou zile. Se
constat c involuia uterin este de 1,5 cm.
Cum apreciai aceasta:
a.
normal;
b.
subinvoluie;
c.
rapid.
22.
n primul trimestru de sarcin gravida
poate prezenta ca manifestri:
a.
sialoree;
b.
scdere n greutate;
c.
greuri ,vrsturi.
23.
Urmtoarele manifestri ale gravidei ne
pot face s suspectm nceperea travaliului:
a.
durerile epigastrice;
b.
pierderea dopului gelatinos;
c.
apariia contraciilor uterine
dureroase.
24.
Perioadele naterii sunt :
a.
dilataia , angajarea craniului,
delivrena , luzia;
b.
dilataia , expulzia ftului,

delivrena,consolidarea hemostazei;
c.
angajarea craniului, coborrea
craniului n excavaie,degajarea la
strmtoarea inferioar.
25.
Circumferina abdominal la o gravid la
termen are aproximativ:
a.
75 cm;
b.
95cm;
c.
125cm
26.
Diagnosticul pozitiv al sarcinii n
trimestrul II se pune pe :
a.
micri active fetale;
b.
btile cardiace fetale;
c.
ecografie.
27.
Data naterii se poate calcula :
a.
DUM + 10 zile + 9 luni;
b.
DUM 10zile + 9 luni;
c.
DUM + 280 zile.
(DUM
data ultimei menstruaii)
28.
Consultaiile periodice prenatale pentru
o gravid fr risc obstetrical se efectueaz
n primele 6 luni de sarcin:
a.
bilunar;
b.
sptmnal;
c.
lunar.
29.
Prin hidramnios se nelege o cantitate
de lichid amniotic:
a.
mic( sub 500 ml) ;
b.
normal;
c.
mare( peste 2000 ml).
30.
Prima consultaie prenatal urmrete:
a.
verificarea diagnosticului de
sarcin;
b.
stabilirea bilanului de sntate
al femeii;
c.
pregtirea femeii n vederea
asistrii naterii.
31.
Pentru depistarea activitii cardiace
fetale i pentru msurarea fluxului sanguin
n vasele ombilicale se folosete ca
investigaie:
a.
ecografia;
b.
auscultaia Dopller;
c.
amnioscopia.
32.
Fenomenele specifice perioadei de
lehuzie sunt:
a.
lohiile, secreia lactat;
b.
involuia uterin;
c.
vrsturile.
33.
149
34.
n trimestrul III , gravida cu sarcin

normal poate prezenta urmtoarele
manifestri determinate de adaptarea
organismului la sarcin:
a.
dispnee;
b.
constipaie ;
c.
insomnie.
35.
Interveniile specifice asistentei
medicale acordate gravidei cu disgravidie
precoce sunt urmatoarele, cu excepia:
a.
observarea atent a
tegumentelor i mucoaselor;
b.
meninerea unei stri
nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c.
reducerea srii din alimentaie.
36.
n travaliu gravida poate prezenta
urmtoarele semne:
a.
contracii uterine dureroase,
ritmice, cu frecven i intensitate
crescnd;
b.
ruperea membranelor;
c.
contracii uterine dureroase,
rare.
37.
ngrijirea luzei cu operaie cezarian
cuprinde urmtoarele laturi:
a.
ngrijirea snilor;
b.
ngrijirea igienic i urmrirea
evoluiei aparatului genital;
c.
ngrijiri acordate operaiei pe
abdomen.
38.
39.
Furia laptelui se manifest prin :
a.
semne locale;
b.
semne generale;
c.
ambele.
40.
41.
42.
n cazul apariiei ragadelor( fisuri
mamelonare) se recomand:
a.
punerea snului respectiv n
repaus;
b.
aezarea la sn a nounscutului ct mai des;
c.
golirea snului prin muls cu un
dispozitiv special.
150
43.
151
44. BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
45. Nr.
46. Rspuns
47. Bibliografie
ntreb
are
ina
49.
50. 1
54. 2
58. 3
62. 4
66. 5
70. 6
74. 7
78. 8
51. A
55. F
59. A
63. A
67. F
71. A
75. A
79. F
82. 9
86. 10
90. 11
83. A
87. F
91. A
94. 12
95. F
98.
99. A
100. 1
101.
104.
48. Pag
105.

80. ngrijiri speciale acordate pacienilor de
ctre asistenii medicali- Lucreia Titirc,
2008
84. idem
88. idem
92. Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr.
Georgeta Aurelia Balt, 1988
2008
TESTUL II- ASOCIERE
c
e
102.
ngrijiri speciale acordate pacienilor de

2008
106.
idem
53. 99
57. 99
61. 99
65. 99
69. 99
73. 99
77. 99
81. 202
85. 223
89. 205
93. 111
97. 221
103.
20
107.
21
108.
109.
110.
idem
111.
112.
113.
114.
idem
115.
22
2
23
116.
120.
121.
125.
5
B
1
2
117.
122.
126.
e
a
118.
Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor,

Dr. Georgeta Aurelia Balt, 1988
123.

127.
idem
119.
23
124.
24
128.
24
129.
130.
131.
idem
132.
24
133.
134.
135.
137.
138.
139.
idem
136.
23
2008
141. TESTUL III- GRIL
152
140.
25
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151.
a,c
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
a,c
160.
161.
5
9
162.
163.
164.
165.
166.
167.
168.
170.
171.
a,b,c

174.
175.
176.
169.
177.
15
173.
6
178.
10
179.
180.
181.
182.
11
183.
184.
185.
186.
12
187.
a,c
188.
189.
190.
13
191.
a,b,c
192.
193.
7
9
194.
198.
14
15
195.
199.
a,c
a
196.

2008
197.
16
201.
202.
16
203.
a,b
204.
205.
206.
17
207.
208.
209.
8
9
210.
18
211.
b,c
212.
213.
214.
19
215.
216.
217.
218.
20
219.
220.
221.
222.
21
223.
a,c
224.

2008
225.
226.
22
227.
b,c
228.
idem
06
229.
32
230.
23
231.
232.
idem
233.
32
234.
24
235.
236.

153
237.
13
238.
242.
25
26
239.
243.
a,b,c
a,c
240.

medicali, Liliana Rogozea,1997
244.
idem
241.
31
245.
31
246.
250.
254.
258.
27
28
29
30
247.
251.
255.
259.
c
c
a,b
b
248.

2008
252. Teste pentru pregtirea asistenilor
medicali, Liliana Rogozea,1997
2008
249.
260.
261.
idem
04
253.
31
257.
05
2
03
262.
266.
270.
31
32
33
263.
267.
271.
a,b
a,b,c
c
264.

2008
265.
272.
273.
idem
23
269.
10
2
12
274.
34
275.
a,b
276.
idem
277.
278.
35
279.
a,b,c
280.
idem
281.
13
2
24
282.
286.
36
37
283.
287.
c
a,c
284.

2008
285.
25
289.
25
290.
291.
292.
293.
294.
295.
296.
297.
298.
MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

299.
300.
TESTUL I
301. Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A
sau cu F fals
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.
2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea
tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
154
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor

respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
302.
( umanizat).
303.
304.
305.
306.
307.
1
311.
2
315.
3
319.
4
323.
5
327.
328.
329.
1
333.
2
337.
3
341.
4
345.
5
TESTUL II
308. icter fiziologic al
nou nscutului
312. criza genital
316. involuia cordonului
ombilical
320. febra tranzitorie a n.
nscutului
324. meconiu
309.
A
313.
B
317.
C
321.
D
325.
E
310.
glande mamare tumefiate
314.
urina , scaun normal colorate
318.
scaun verzui eliminat dup natere
322.
mumificarea treptat a bontului
ligaturat
326. ascensiune termic de 1-3 zile,
moderat

330. bont ombilical
331. 332. periori fini pe regiunea dorsal i umeri
A
la nou-nscut
334.
lanugo
335. 336.
nitrat de Ag 1%
B
338. vernix caseosa
339. 340.
alcool 70 grade
C
342. scdere fiziologic
343. 344. substan gras pe tegumente
n greutate
D
346. profilaxia oftalmiei
347. 348. dup eliminarea meconiului
gonococice
E
349.
350.
351.
352.
353.
Testul III
354.
355.
356.
1. Perioada de nou-nscut este
cuprins ntre :
a) 0-1 an;
b) 0-5 zile;
c) 0-28 zile;
d) 0-3 luni.
2. Prin scorul Apgar nu se urmresc:
a) reflexele arhaice;
b) frecvena cardiac;
c) micrile respiratorii;
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la natere;
f) tonicitatea muscular.
3. Alimentaia la sn a nou-nscutului
este corect s fie instituit:
a) dup 24 ore;
155
b) n primele 4 ore;
c) n primele 6-12 ore.
4. n asfixia albastr a nou-nscutului
se acord urmtoarele ngrijiri , cu
excepia:
a) Se efectueaz respiraie
artificial;
b) Se dezobstrueaz cile
respiratorii superioare;
c) S e aeaz nou-nscutul n
poziie decliv;
d) Se efectueaz intubaie
artificial.
e) Se administreaz oxigen.
5. Principalul icter al nou-nscutului
este:
a) icterul hemolitic;
b) icterul fiziologic;
c) icterul mecanic.
6. Imediat dup supt, sugarul trebuie:
a) aezat n decubit ventral;
b) inut n poziie vertical cu capul
sprijinit i tapotat uor pe spate
pentru favorizarea eructaiei;
c) aezat n decubit lateral.
7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt:
a) starea febril a sugarului;
b) curba ponderal descresctoare;
c) hipogalactia real a mamei.
8. Alimentaia artificial const n :
a) alimentarea sugarului n primele
3-4 luni cu un alt lapte dect cel
de femeie;
b) alimentarea sugarului cu lapte
de mam i un alt preparat din
lapte;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
de fructe.
9. Dezavantajele alimentaiei artificiale
sunt :
a) intolerana la lapte;
b) supraalimentaia;
c) posibilitatea apariiei infeciilor
digestive.
10. Recoltarea scaunului pentru
coprocultur la copil se efectueaz
astfel:
a) din scaunul eliminat pe scutec
sau n oli;
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton

introdus prin anus i rect;
c) se administreaz purgativ salin
i se recolteaz scaunul ntr-un
recipient curat i uscat.
11. Indicaiile probei suptului sunt:
a) diareea sugarului;
b) plnsul, agitaia la puin timp
dup supt;
c) curba ponderal staionar sau
n scdere;
12. Meconiul este:
a) o malformaie congenital;
b) scaunul nou-nscutului n
primele 2-3 zile;
c) scaun cu mucoziti i celule
descuamate de culoare verde.
13. Primo-profilaxia TBCse face n
maternitate cu vaccin:
a) BCG;
b) DTP;
c) PPD.
14. Prima vaccinare BCG se face n
maternitate:
a) la toi nou-nscuii , fr
excepie;
b) dup aprecierile medicului;
c) la nou-nscuii sntoi cu
greutate peste 2500 g n primele
4-8 zile.
15. La un sugar de 7 luni n convulsii ,
cu temperatura de 40 grade C, se
acord urmtoarele ngrijiri:
a) hidratare pe cale oral;
b) administrare de Diazepam 0,10
fiol;
c) anunarea medicului;
d) administrare de supozitor
antitermic;
e) administrare de Fenobarbital o
tablet per os.
16. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai
cu biberonul prematurii:
a) de orice grad;
b) de gradul I;
c) de gradul I i II.
17. Reflexul de supt i de deglutiie
lipsete:
a) n prima zi dup natere;
b) la nou-nscuii agitai ;
156
c) la prematurii cu greutate sub

1500 g.
18. Prematurii de gradul III i IV sunt
alimentai :
a) cu biberonul;
b) la sn;
c) cu linguria;
d) prin gavaj.
19. Carena de vitamina D la sugar i
copilul mic se numete:
a) scorbut;
b) rahitism;
c) pelagr.
20. Msurarea temperaturii la copilul 0-3
ani se face:
a) n rect, cu termometru individual
lubrifiat;
b) n plica axilar;
c) n cavitatea bucal , cu
termometru special.
21. n boala diareic acut sugarul
prezint:
a) tenesme vezicale;
b) scaune lichide i/sau mucoase;
c) colici abdominale;
d) edeme.
22. Temperatura copilului msurat n
rect este:
a) egal cu cea msurat n axil;
b) mai mic dect cea msurat n
axil;
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul fesier al sugarului se
previne prin:
a) aplicarea de unguente
protectoare;
b) toaleta local de ap i spun;
c) toaleta parial dup fiecare
scaun, aplicare de unguent
protector n regiunea fesier i
schimbarea ritmic a lenjeriei de
corp.
24. Prima vaccinare antihepatitic se
efectueaz :
a) la vrsta de 6 luni;
b) la nou- nscut n maternitate;
c) ambele rspunsuri sunt corecte.
25. Diversificarea alimentaiei sugarului
presupune:
a) introducerea de noi alimente ,n

afar de lapte , la vsta de 3-4
luni;
b) alimentarea sugarului cu diferite
regimuri alimentare;
c) introducerea n alimentaie a
sucurilor de fructe.
26. Regimul de via al femeii care
alpteaz const n:
a) regim alimentar echilibrat, bogat
n lichide i vitamine;
b) somn corespunztor din punct
de vedere cantitativ i calitativ;
c) plimbri zilnice n aer liber;
d) nu prezint importan pentru
sugar.
27. Principiile diversificrii alimentaiei la
copil sunt urmtoarele :
a) selectivitatea ;
b) tatonarea toleranei digestive a
sugarului;
c) progresivitatea ;
d) introducerea a dou alimente noi
o dat;
e) primul aliment este obligatoriu
finosul n late.
28. La nou- nscut i sugarul n primele
luni de via pulsul se poate msura:
a) la artera pedioas;
b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
urmtoarele:
a) infecii acute digestive,
respiratorii;
b) supraalimentaia;
c) alimentaia cu lapte praf;
d) administrarea unor antibiotice pe
cale oral.
30. Cauzele vrsturilor pot fi
urmtoarele , cu excepia:
a) boli ale tubului digestiv;
b) stenoza hipertrofic de pilor;
c) administrarea medicamentelor
pe cale parenteral;
d) ingerarea unor medicamente.
31. Cea mai frecvent form de anemie
nlnit la sugar este:
a) anemie posthemoragic;
157
b) anemie feripriv prin caren de

fier exogen;
c) anemie hemolitic.
32. Locul de elecie al injeciei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesier;
b) musculatura coapsei;
c) n muchiul deltoid.
33. Supa de legume poate fi primit de
sugar cnd e sntos , de la :
a) 2 luni;
b) 4 luni;
c) 6 luni.
34. n icterul fiziologic :
a) se administreaz obligatoriu
hepatoprotectoare;
b) se administreaz obligatoriu
gamaglobulin;
c) nu necesit tratament special.
35. Criza genital a nou-nscutului
necesit :
a) administrare de hormoni;
b) curarea secreiilor;
c) oprirea alimentaiei la sn.
36. Primii dini apar n jurul vrstei de ;
a) 6 luni;
b) 12 luni;
c) 18luni.
37. O contraindicaie a supei de morcov
este:
a) diareea cu scaune apoase;
b) vrsturile repetate;
c) stomatita micotic.
38. Curirea unui biberon folosit se
ncepe cu:
a) splarea cu detergent;
b) cltirea cu ap rece;
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical l
efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.
40. Copilul prezint enurezis cnd nu-si
controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.
41. La ce vrst este mai frecvent
debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenial comun se
ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;
b) n primele zile dup natere;
c) la vrsta de 1 an.
43. Tratamentul etiologic al unei
rinofaringite streptococice se face
cu;
a) paracetamol, ampicilin;
b) tetraciclin;
c) penicilin.
44. Poziia care trebuie asigurat
copilului n convulsii este;
a) eznd;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.
45. ngrijirile plgii ombilicale care
prezint granulom se realizeaz
prin:
a) badijonri cu tinctur de iod;
b) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag
5%;
d) se introduce pulbere cu
sulfamid n plag.
46. n caz de gangren umed a plgii
ombilicale se indic:
a) toaleta plgii ombilicale cu ap
oxigenat;
b) atingerea bontului cu o
compres nmuiat n tinctur de
iod;
c) se aplic pulbere de sulfamid.
158
a)
b)
c)
d)
e)
f) BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
G)
H) N
I) R
J) BIBLIOGRAFIE
K)
R.
SP
N
N
UN
TR
S
L)
EB
P
A
RE
m) TESTUL I- ADEVRAT / FALS
n) 1
o) A
p) 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
q)
1
r) 2
s) F
t) 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
u)
1
v) 3
w) F
x) 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
y)
1
z) 4
aa) A
ab) 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
ac)
1
ad) 5
ae) A
af) 1150 teste nursing L.Titirc, 2008
ag)
1
ah) 6
ai) F
aj) Puericultur i pediatrie-Manual pentru

colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir
Popescu, 1997
al) 7
am)
an)idem
ak)
2
ao)
2
ap) 8
aq) F
ar) idem
as)
2
at) 9
au) A
av) idem
aw)
2
ax) 10
ay) F
az) idem
ba)
3
bb)TESTUL II- ASOCIERE
bc)
A
bd) 1
BE)
bf) Puericultur i pediatrie-Manual

pentru colile sanitare
159
bg) 21
postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.

Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina
Niculescu, Dr. Arghir Popescu,
1997
bh) 2
bl) 3
bp) 4
BI) A
BM) D
BQ) E
bj) idem
bn) idem
br) idem
bk) 21
bo) 21
bs) 21
bt) 5
BU)
bv) idem
bw)
bx)
B
by) 1
cc) 2
cg) 3
ck) 4
co) 5
BZ)C
CD) A
CH) D
CL)E
CP)
B
ca) idem
ce) idem
ci) idem
cm) idem
cq) idem
ct) 1
cu) c
cv) 1150 teste nursing L.Titirc,
cw)
2008
cz) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dd) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dh) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dl) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dp) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dt) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
dx) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
eb) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
ef) Proceduri de nursing
ej) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
en) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
er) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
ev) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
ez) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
fd) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
fh) 1150 teste nursing L.Titirc,
13
da) 114
cb) 21
cf) 25
cj) 19
cn) 21
cr) 25
cs) TESTUL III- GRIL
cx) 2
cy) a,e
db) 3
dc) c
df) 4
dg) d
dj) 5
dk) b
dn) 6
do) b
dr) 7
ds) b,c
dv) 8
dw)
dz) 9
ea) a,c
ed) 10
eh) 11
ee) b
ei) b,c
el) 12
em)
ep) 13
eq) a
et) 14
eu) c
ex) 15
ey) b,c,
fb) 16
fc) b
ff) 17
fg) c
160
de) 114
di) 114
dm)
15
dq) 115
du) 115
dy) 116
ec) 116
eg) 208
ek) 116
eo) 117
es) 117
ew)
17
fa) 117
fe) 119
fi) 119
2008
fj) 18
fk) d
fl) 1150 teste nursing L.Titirc,
fn) 19
fo) b
fp) 1150 teste nursing L.Titirc,
fm) 119
2008
fr) 20
fs) a
fv) 21
fw) b,c
fz) 22
ga) c
gd) 23
ge) c
gh) 24
gi) b
gl) 25
gm)
gp) 26
gq) a,b,
gt) 27
gu) a,b,
gx) 28
c
gy) c
hb) 29
hc) a,b,
hf) 30
d
hg) c
hj) 31
hk) b
hn) 32
ho) a
hr) 33
hs) b
hw)
hx) c
34
ia) 35
ie) 36
ii) 37
2008
ft) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
fx) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gb) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gf) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gj) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gn) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gr) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gv) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
gz) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
hd) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
hh) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
hl) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
hp) 1150 teste nursing L.Titirc,
2008
ht) Puericultur i pediatrie-Manual
1997
hu)
hy) Teste pentru pregtirea
fq) 120
fu) 120
fy) 121
gc) 121
gg) 121
gk) 121
go) 121
gs) 122
gw)
1
22
ha) 122
he) 123
hi) 123
hm)
1
24
hq) 124
hv) 72
hz) 144
asistenilor medicali, Liliana

Rogozea , 1997
ib) b
if) a
ij) b
ic) idem
ig) idem
ik) Puericultur i pediatrie-Manual
id) 144
ih) 144
il) 80

1997
im) 38
in) b
io) idem
161
ip) 80
iq)
iu)
iy)
jc)
jg)
jk)
jo)
39
40
41
42
43
44
45
ir)
iv)
iz)
jd)
jh)
jl)
jp)
b
c
b
b
c
c
b,c
is) idem
iw) idem
ja) idem
je) idem
ji) idem
jm) idem
jq) 1150 teste nursing L.Titirc,
it)
ix)
jb)
jf)
jj)
jn)
jr)
107
107
146
147
163
219
120
2008
js) 46
jt) a,b,
c
ju) Tehnici speciale de ngrijire a
jv) 137
bolnavilor, Dr. Georgeta Aurelia

Balt, 1988
JW)
JX)
JY)
JZ)
KA)
KB)
KC)
KD)
KE)
KF)
KG)
KH)
KI)
KJ)
kk)
kl) MODULUL 48- NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE
km)
kn)
TESTUL I
ko) Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
kp) 1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.
kq) 2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
kr) 3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
ks) 4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
kt) 5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
ku) 6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
kv) 7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
kw)8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
kx) 9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
ky) 10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange,
secreii ,in perioada postoperatorie.
kz) 11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
la) 12.LCR normal are culoare uor glbuie.
lb)
lc)
ld) TESTUL II
le)
lf) A. Asociai noiunile din cele dou coloane
162
lg)
lh) Pneumoencefalografie
li)
lk)
ll) EEG
lm)
ln) Anosmie
lo)
lp) Puncie rahidian
lq)
lr) Afazie
ls)
lt) Articularea cuvintelor
lu)
lv) Aer
lw)
lx) Lipsa mirosului
ly)
lz) Activitate
E
ma)
mb)
mc)
1
mg)
2
mk)
3
mo)
4
ms)
5
mw)
mx)
my)
1
nc)
2
ng)
3
nk)
4
no)
5
lj) LCR

Epilepsie
me)
A
mh) Com
mi)
B
ml) Mers cosind
mm)
C
mp) Diplopie
mq)
D
mt) Hipertensiune intracranian
mu)
E
md)

Paraplegie
na)
A
nd) Obnubilare
ne)
B
nh) Epilepsie
ni)
C
nl) Cecitate
nm)
D
np) Scotom
nq)
E
mz)
ns)
nt)
nu)
nv)
nw)
nx)
ny)
nz)
oa) Testul III
ob) Indicai rspunsurile corecte
oc)
od) 1.Pneumoencefalografia
reprezint:
oe) a)examen radiologic al spaiilor
subarahnoidiene,folosind ca
substan de contrast aerul;
bioelectric
creierului
mf) Hemiplegie
mj) Tulburare vizuala
mn)
Vrsturi spontane
mr)
Convulsii tonico-clonice
mv)
Scala Glasgow
nb) Aur
nf) Cmp vizual
nj) Timp,spaiu
nn) Membre inferioare .
nr) Pierderea vederii
of) b) examen radiologic al spaiilor

subarahnoidiene ,folosind ca
substan de contrast iodul;
og) c)examen
radiologic
ce
realizeaz imagini ale circulaiei
cerebrale.
163
oh) 2.Pentru efectuare

pneumoencefalografiei,asistenta
va pregti urmatoarele materiale:
oi) a)electroencefalograful;
oj) b)seringi,ace,tvia renal,soluii
dezinfectante;
ok) c)nu sunt necesare materiale.
ol) 3.EEG reprezint:
om)
a) nregistrarea biocurenilor
produi de creier;
on) b)nregistrarea
biocurenilor
produi de muchi;
oo) c)examen
radiologic
al
coninutului cranian.
op) 4.Pentru inregistrarea
EEG,
pacientul necesit urmtoarele
pregtiri:
oq) a)trei zile regim alimentar
hiposodat;
or) b)splarea prului;
os) c)intreruperea
medicaiei
sedative sau excitante.
ot) 5.Urmtoarele manifestri
de
dependen sunt tulburri ale
mersului si ortostaiunii:
ou) a)tremurturile,convulsiile;
ov) b)ataxia static i locomotorie;
ow)c)monoplegia.
ox) 6.Tulburrile
de
sensibilitate,subiective sunt:
oy) a)anestezia,hipoestezia,hiperest
ezia;
oz) b)paresteziile;
pa) c)ambele.
pb) 7.n
leziunile
nervului
I
cranian,pacientul prezint ca
problem de dependen:
pc) a) anosmie,hiposmie;
pd) b)lipsa vederii;
pe) c)midriaz.
pf) 8.Vrsturile n cazul HTIC au
pg) a)au
totdeauna
coninut
alimentar;
ph) b)sunt
spontane,n
jet,neprecedate de greuri;
pi) c)sunt precedate de greuri.
pj) 9.Problemele
pacientului
cu
maladie Parkinson sunt:
pk) a)diminuarea mobilitii;
pl) b)eliminri necontrolate de urin;
pm)
c)euforie;
pn) d)alterarea comunicrii verbale

i n scris.
po) 10.Factorii declanatori ai crizei
de epilepsie pot fi:
pp) a)stimuli
din
mediusonori,luminoi;
pq) b)alimentaia bogat n glucide;
pr) c)nerespectarea tratamentului.
ps) 11.Interveniile asistentei n faza
tonicoclonic a crizei epileptice
sunt urmtoarele ,in afar de:
pt) a)se descleteaz dinii,se pune
un rulou ntre dini;
pu) b)se
lrgesc
hainele
prin
descheierea nasturilor;
pv) c)se aeaz apratori laterale la
paturi
pentru
a
prevenii
accidentele.
pw)12.Problemele pacientului n
timpul crizei epileptice pot fi :
px) a)oprirea respiraiei;
py) b)riscul de traumatizare;
pz) c)depresia.
qa) 13.n
comoia
cerebral,pacientul prezint:
qb) a)stare comatoas profund;
qc) b)pierderea contienei pentru
scurt timp;
qd) c)pareze,paralizii.
qe) 14.n traumatismele
craniocerebrale n care se
scurge LCR prin
nas,urechi,plag cranian,se va
proceda astfel:
qf) a)aplicarea unui pansament
compresiv;
qg) b)dezinfecia plgii craniene i
tamponarea ei;
qh) c)nu se efectueaza tamponare.
qi) 15.n acordarea primului ajutor
unui pacient cu traumatism
cranian se fac urmtoarele
manevre,n afar de:
qj) a)ridicarea pacientului pentru a-i
observa mersul;
qk) b)observarea
strii
de
contien;
ql) c)examinarea plgilor craniene;
qm)
d)evidenierea parezelor si
paraliziilor.
qn) 16.Un pacient diagnosticat cu
AVC,prezint ca manifestri de
dependen specifice:
164
qo) a)hipotensiune arterial;

qp) b)ameeli,vrsturi,urmate
de
stare comatoas;
qq) c)hipotermie;
qr) d)hemiplegie.
qs) 17.Recuperarea deficitului motor
n cazul AVC se ncepe astfel:
qt) a)imediat
dup
producerea
accidentului;
qu) b)cu miscri pasive;
qv) c)la 1-2 luni de la debut.
qw)18.Poziia n pat a pacientului
comatos neintubat n perioada
postoperatorie este :
qx) a)decubit dorsal;
qy) b)decubit lateral sau semidecubit
ventral;
qz) c)Trendelenburg.
ra) 19.n stabilirea cii de alimentare
a pacientului operat pe craniu se
va ine seam n primul rnd de:
rb) a)preferinele pacientului;
rc) b)prezena
reflexului
de
deglutiie;
rd) c)starea
de
contien
a
pacientului.
re) 20.Pentru
reducerea
HTIC,asistenta
va
aplica
pacientului
urmtoarele
intervenii autonome:
rf) a)linitete pacientul,l educ
pentru a evita micrile n pat;
rg) b)limiteaz consumul de lichide;
rh) c)instaleaz perfuzie cu soluie
de Manitol,Glucoz.
ri) 21.Problemele pacientului n
fazele tardive ale sclerozei in
plci sunt:
rj) a)pierderea
controlului
sfincterelor;
rk) b)hipertermie;
rl) c)alterarea tranzitului intestinal.
rm) 22.Pentru stabilirea gradului de
com
se
utilizeaz
scala
Glasgow,care const n:
rn) a)examinarea reaciei oculare la
diveri stimuli;
ro) b)examinarea
controlului
eliminrilor;
rp) c)examinarea
rspunsului
verbal,motor la un stimul.
rq) 23.ngrijirea mucoaselor oculare
la un pacient comatos const n:
rr) a)instilarea
soluiilor
de
antibiotice;
rs) b)acoperirea ochiului cu o
compres mbibata n ser
fiziologic;
rt) c)instilarea lacrimilor artificiale.
ru)
rv)
rw) 24.Pentru efectuarea punciei
rahidiene unui pacient comatos i
se va da poziia :
rx) a)decubit lateral cu membrele
inferioare flectate pe abdomen;
ry) b)eznd,susinut
de
dou
persoane;
rz) c)decubit lateral cu brbia n
piept i membrele inferioare
flectate pe abdomen.
sa) 25.Starea de com se definete
astfel:
sb) a)pierderea parial sau total a
contienei;
sc) b)pierderea parial sau total a
contienei cu alterarea funciilor
vitale;
sd) c)pierderea parial sau total a
contienei,motilitii,sensibilitii
cu conservarea celor mai
importante funcii vegetative.
se) 26.Leziunile
nervului
II
cranian(optic) se manifest prin:
sf) a)ambliopie,amauroz;
sg) b)ngustarea cmpului vizual;
sh) c)ambele.
si) 27.Pacientul
care
prezint
paralizia nervului facial are ca
manifestri de dependen:
sj) a)asimetrie facial;
sk) b)pacientul
nu
poate
fluiera,sufla;
sl) c)afazie.
sm)
28.Obiectivele imediate ale
ngrijirii pacientului cu HTIC
constau n :
sn) a)meninerea funciilor vitale si
vegetative in limite fiziologice;
so) b)prevenirea complicaiilor;
sp) c)reducerea presiunii HTIC.
sq) 29.Convulsia reprezint:
sr) a)pierderea contienei;
ss) b)micri
neateptate
ale
membrelor inferioare;
165
st) c)contracii musculare urmate de

relaxare.
su) 30.Pareza reprezint:
sv) a)contractur muscular;
sw)b)diminuarea forei musculare;
sx) c)rigiditate vascular.
sy) 31.Hemiplegia reprezint:
sz) a)absena forei musculare;
ta) b)paralizie generalizat;
tb) c)paralizia unei jumti de corp.
tc) 32.Paraplegia reprezint:
td) a)paralizia unui singur membru;
te) b)paralizia prii inferioare a
corpului;
tf) c)paralizia celor patru membre.
tg)
th) 33.Lezarea nervului acusticovestibular produce:
ti) a)lipsa posibilitii de a fluiera;
tj) b)tulburri de echilibru;
tk) c)paralizie masticatorie.
tl) 34.Apariia convulsiilor poate fi
cauzat de:
tm) a)febr;
tn) b)antecedente heredocolaterale;
to) c)traumatisme craniene.
tp) 35.Tremurtura degetelor minii
la un parkinsonian seamn cu:
tq) a)micarea de pendulare;
tr) b)micarea de numrare a
banilor;
ts) c)micarea de ntors ceasul.
tt) 36.Tremurtura picioarelor la un
parkinsonian imit:
tu) a)micarea de pedalare;
tv) b)micarea de batere a msurilor
muzicale;
tw) c)micarea de balansare.
tx) 37.Narcolepsia reprezint:
ty) a)nevoia brusc de somn;
tz) b)somn superficial cu treziri
dese;
ua) c)somn cu durat peste limitele
normale.
ub) 38.Pacientul
cu
parkinson
prezint:
uc) a)tremurtur;
ud) b)rigiditate;
ue) c)mers ncet cu pai mici.
uf) 39.Accesul epileptic major are ca
manifestri:
ug) a)relaxare sfincterian;
uh) b)incontinen de fecale;
ui) c)mucarea limbii.

uj) 40.n timpul crizei grand-mall
pacientul prezint :
uk) a)pierderea contienei;
ul) b)risc de accidente;
um)
c)alterarea
percepiei
senzitive i senzoriale.
un) 41.n AVC semnele de debut
sunt:
uo) a)vertij;
up) b)cefalee occipital;
uq) c)valori tensionale crescute.
ur) 42.La pacienii cu AVC nu
efectum:
us) a)trecerea rapid n ortostatism;
ut) b)micri brute necontrolate ale
capului;
uu) c)transport pe distane mari.
uv) 43.Pentru
examinarea
radiologica a cutiei craniene a
pacientului:
uw)a)prul lung l vom lega pe
cretet;
ux) b)ndeprtm
obiectele
radioopace;
uy) c)dezbrcm
regiunea
de
examinat.
uz) 44.Asistenta medical menine
mandrenul acului spinal n timpul
punciei lombare:
va) a)steril;
vb) b)nesteril;
vc) c)l depune n sacul colector.
vd) 45.Dup efectuarea punciei
occipitale:
ve) a)se asigur 8h repaus total
pacientului;
vf) b)pacientul se poate mobiliza
dup circa 15 minute;
vg) c)se asigur pacientului repaus
fizic 60 minute.
vh) 46.Reeducarea tulburrilor de
vorbire de tip afazic se poate
efectua prin:
vi) a)asigurarea colaborrii familiei
pacientului;
vj) b)stabilirea
interrelaiei
stimulare-rspuns;
vk) c)nceperea
precoce
a
interveniilor de reeducare;
vl) d)efectuarea
unor
exerciii
pentru
denumirea
diferitelor
obiecte.
166
vm)
47.Capacitatea
de
autoservire general const n:
vn) a)igien personal;
vo) b)activiti manuale diverse;
vp) c)mbrcat-dezbrcat.
vq) 48.Retraciile
musculotendinoase pot fi evitate prin:
vr) a)meninerea
corect
a
membrelor paralizate;
vs) b)meninerea poziiilor de flexie a
genunchiului i rsuciri ale
trunchiului;
vt) c)evitarea micrii.
vu) 49.Pacientul cu deficit motor
parial se imbrac:
vv) a)ncepnd cu membrul sntos;
vw)b)ncepnd cu membrul plegic;
vx) c)nu conteaz.
vy) 50.Pentru a restabili mobilizarea
unui pacient ct mai repede
posibil dup un AVC (parez)cea
mai important aciune este :
vz) a)poziionarea
corect
a
membrului respectiv;
wa)b)efectuarea de exerciii fizice
pasive ale membrului respectiv;
wb)c)schimbarea poziiei pacientului
din 10 n 10 ore;
wc)d)aplicarea de atele la membrele
afectate.
wd)
we)
wf) 51.Comunicarea ineficient la
nivel motor se manifest prin :
wg)a)stare comatoas;
wh)b)pareze i paralizii;
wi) c)obnubilare.
wj) 52.Obiectivele
ngrijirii
pacientului
care
comunic
deficitar la nivel senzorial i
motor sunt:
wk)a)echilibrarea
psihic
a
bolnavului;
wl) b)orientarea lui n timp si spaiu;
wm) c)folosirea de mijloace de
comunicare specifice deficitului
senzorial.
wn)53.Afazia este tulburarea:
wo)a)de sensibilitate a pielii;
wp)b)scderea volumului muscular;
wq)c)incapacitatea de a pronuna
cuvinte.
wr) 54.Puncia lombar se execut

de ctre:
ws)a)asistenta medical de salon;
wt) b)asistenta
medical
de
laborator;
wu)c)medic.
167
wv)
ww)
wx)
wy)
wz)
xa)
xb)
xc)
xd)
xe)
xf)
xg)
xh)
xi)
xj)
xk)
xl)
xm)
xn)
xo)
xp)
xq)
xr)
xs)
xt)
xu)
xv)
xw)
xx)
xy)
xz)
ya)
yb)
yc)
yd)
ye)
yf)
yg)
yh)
yi)
yj) BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
168
a) TESTUL I- ADEVARAT/FALS
e) BIBLIOGRAFIE
b) NR
d) R
.
c) NT
RE
BA
RE
S
P
U
N
S
h) F
i) L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate
j)
31
k) F

medicali, 2003
l) Idem
1.
2.
f)
NU
g)
m)
31
3.
n) A
o) Idem
p)
31
4.
q) A
r) Idem
s)
32
5.
t) A
u) Idem
v)
31
6.
w) A
x) Idem
y)
31
7.
z) A
aa) S. Dachievici- Chirugie
ab)
10
8.
9.
ac) A
ad) L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
ae)
32
af) A

medicali, 2003
ag) Idem
ah)
30
10.
ai) A
aj) Idem
ak)
32
11.
al) F
12.
ao) F
am)
L. Titirca-Tehnici de ingrijire
pentru asistentii medicali, 2002
ap) Idem
an)
62
aq)
62
ar) TESTUL II - ASOCIERI

as) A
at)
au) d
av) L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate

medicali,2003
ax)
ay) e
az) idem
aw)
30
ba)
30
bb)
bc) a
bd) idem
be)
30
bf)
bg) c
bh) idem
bi)
31
bj)
bk) b
169
bl) idem
bm)
31
yl)
ym)
yn)
yo)
yp)
yq)
yr)
ys)
yt)
yu)
yv)
yw)
yx)
yy)
yz)
za)
zb)
zc)
zd)
ze)
zf)
zg)
zh)
zi)
zj)
zk)
zl)
zm)
zn)
zo)
zp)
zq)
ZR)
zs)
MODULUL 49-PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE
TESTUL I
zt) Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea psihomotorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la excitatiile
din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor insusiri
ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de locuri
inchise, hidrofobia frica de apa
170
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a gandi,
rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
zu)
zv)
zw)TESTUL II
zx) A. Asociai noiunile din cele dou coloane
zy)
1
zz) Comunicarea
aaa)
eficienta
aac)
aad)
aae)
Respectul
aab)
tratarea cu seriozitate a gandurilor,

sentimentelor si experientelor
pacientului
aaf)
sursa principala de informatie
aag)
3
aak)
4
aao)
aah)
Dialogul cu
bolnavul
aal) Gesturi
scurte, repetate
involuntar fara
necesitate
obiectiva
aap) Mimica
j.
aai)
aaj)
aam)
aan)
aat)
tip de comunicare nonverbala

folosind drept suport expresia faciala si
modificarile acesteia
aau) Hipoestezia
aax)
2
abb)
aay)
Iluziile
gustative si
olfactive
abc) Hiperprosexia
aav)
aaw) perceperea eronata a gustului si
A
B
mirosului
aba) cresterea exagerata a atentiei
intalnita frecvent in psihopatologie
abd)
abe)
aaz)
abf)
transmitere de mesaje simple, clare,

precise din punct de vedere al
continutului, al timpului si spatiului
alocat
aaq)
5
aar)
aas)
ticuri
abg)
Amnezie
abk)
Gandirea
abh)
scaderea sensibilitatii la diferite

excitatii
abi) pierderea totala a memoriei
abj)
k. E l. functia cea mai complexa a creierului
5
abl)
abm)
abn)
abo)
1
abp) Fuga de idei
abq)
A
171
abr)
teama de spatii deschise sau locuri

publice
abs)
abt)
abu)
Agorafobie
abv)
frica de obiecte ascutite
abw)
abx)
Oxifobia
aby)
abz)
bolnavul nu poate exprima de la

inceput pana la sfarsit o anumita idee si
trece de la o idee la alta fara legatura
intre ele
acc)
acd) scaderea pana la lipsa totala a
D
poftei de mancare
m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
C
aca)
acb)
Euforia
acf)
Anorexie
ace)
5
acg)
ach)
aci)
acj)
ack)
Instinct de aparare
acl)
activitate psihica
orientata spre atingerea
unor scopuri propuse
constient prin activitati
nervoase superioare
acp) impulsivitate
acm)
acn)
aco)
Vointa
acq)
3
acu)
acr)
acs)
Lipsa de stapanire a
comportamentului prin
scaderea controlului voluntar
acv) Insomnia
act)
instinct individual care

asigura supravietuirea
acestuia
acx) transsexualitate
acw)
acy)
acz)
Tulburare in care un individo. E p. scaderea timpului total de somn

este genetic si anatomic barbat
sau femeie crede ca el/ ea
apartine sexului opus si ca
atare, traieste ca un membru al
sexului opus ori de cate ori
este posibil
ada)
adb)
adc)
add) Atacul de panica
ade)
adf)
sindrom de stres posttraumatic
adg)
adh) Raspunsul la
adi)
adj)
adk)
expunerea unui
eveniment traumatic
care implica
vatamare corporala,
amenintarea cu
moartea etc.
adl) Schizofrenia
adm)
adn) suicid
boala psihica caracterizata prin doua

sau mai multe simptome ca: idei
delirante, halucinatii, vorbire
dezorganizata, simptome negative
ado)
adp) Suprimarea
voluntara a cursului
vietii datorita unor
adq)
D
172
adr)
dependenta de droguri
tulburari psihice
Risc de suicid q. E r. este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
ads)
adt)
adu)
adv)
adw)
adx)
ady)
adz)
aea)
aeb)
aec)
aed) Amfetamina
aee)
aef)
aeg)
aeh) Hiperpirexia la
aei)
clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h,
impachetari cu cearceafuri umede
aej) drog psihostimulent al SNC
aek)
adultii consumatori
de droguri
ael) Violenta
aem)
aen) inapetenta, scadere ponderala,
aeo)
aep) Probleme de
aeq)
D
aes)
ingrijire ale unui

pacient depresiv
aet) Anorexie
deshidratare, insomnie, agitatie

manifestari ce reprezinta un pericol
pentru ceilalti
aer)
s. E t. lipsa poftei de mancare
aeu)
aev)
aez)
afd)
aex)
inadecvata prin deficit

se corecteaza
afa) Combaterea
constipatiei
afb)
afe)
aey)
se ofera pacientului ocazia sa se

exprime, sa spuna ce-l preocupa
afc)
se instituie un program de miscare

zilnica, alimentatia trebuie sa fie bogata
in celuloza, legume, fructe,
medicamente laxative
afg) apatie
Comunicarea
aff)
eficienta
afi) Starea de indiferenta
afj)
afk) pacientul trebuie sa consume
si de absenta a
alimente si lichide in conformitate cu
emotiilor
necesitatile organismului
afm) Bulimie
u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
afh)
afl)
afr)
aew) Alimentatie
afn)
G. Asociai noiunile din cele dou coloane
afo)
afp)
afq)
H. Asociai noiunile din cele dou coloane
afs)
Pierderea
posibilitatii de a vorbi
sau de a intelege
limbajul vorbit in
aft)
afu)
comportament ritualic pe care un

individ se simte obligat sa-l
indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
constiinta si e contrar dorintelor sale
173
afv)
afz)
urma unei leziuni

corticale
afw) Compulsie
aga) Ecolalie
agd)
age)
Impulsivitate
agh)
agi)
Panica
afx)
agb)
afy)
agc)
afazie
repetarea automata a sunetelor,
C
cuvintelor, frazelor emise de alta
persoana
agf)
agg) stare de anxietate care este atat de
puternica incat dezorganizeaza
personalitatea individului
w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
agj)
agk)
agl)
agm)
agn)
ago)
agp)
agq)
agr)
ags)
agt)
agu) Testul III
agv)
agw)
agx) 1.Vrsta de debut a
schizofreniei, este n majoritatea
cazurilor:
agy) a) 18-35 de ani;
agz) b) dup 50 de ani;
aha) c) dupa 65 de ani,
ahb) 2.Vitaminele B1 i PP, sunt
indicate n tratamentul deliriumului tremens, fiind necesare:
ahc) a) formrii protrombinei;
ahd) b) sistemului nervos;
ahe) c) circulaiei sanguine;
ahf)
d) diurezei.
ahg) 3.Dieta bogat n proteine i
vitamine, previne distrugerea
crui organ care detoxific
alcoolul?
ahh) a) pancreasul;
ahi)
b) ficatul;
ahj)
c) rinichii;
ahk) d) plmnii.
ahl)
4.Pacientul care umple
spaiile albe din memorie, cu
evenimente imaginare, bizare,
contradictorii i lipsite de
consecven:
ahm) a) confabuleaz;
ahn) b) minte;
aho) c) are halucinaii.
ahp) 5.Sevrajul etanolic se
ahq) a) anorexie, greata, tremor
accentuat la degete
ahr) b) transpiratii, tahicardie,
HTA
ahs) c) iritabilitate, impulsivitate
aht)
6.La anamnez, pacientul i
exprim convingerea ferm c
va fi omort de ctre securitate,
acest exemplu ilustreaz:
ahu) a) halucinaie;
ahv) b) idee delirant de
autoacuzare;
ahw) c) delir de persecuie.
ahx) 7.Starea timic manifestat
cel mai frecvent de ctre
schizofrenic, este:
ahy) a) optimism, exaltare timic;
ahz) b) tristee, depresie;
aia)
c) apatie, detaare
emoional, ostilitate,
negativism.
174
aib)
8.Repetarea frazelor pe care
ceilali le-au spus, se numete:
aic)a) autism;
aid)
b) ecopraxie;
aie)
c) ecolalie;
aif) d) balbism.
aig)
9.Fraza sunt bolnav
deoarece prezentatorul de la TV
m hipnotizeaz cu laser, chiar
cnd scot televizorul din priz,
exemplific:
aih)
a) gndirea autist;
aii) b) iluzia;
aij) c) ideea delirant de influen
exterioar.
aik)10.Indicai rspunsul fals:
ail) a) antidepresivele triciclice
poteneaz efectele alcoolului;
aim) b) se indic asocierea
alcoolului i a antidepresivelor
triciclice, pentru accelerarea
vindecrii depresiei endogene;
ain)
c) fenotiazinele cresc
toxicitatea antidepresivelor
triciclice.
aio)
11.Ce este comunicarea?
aip)
a) activitate complexa intre
doua sau mai multe persoane, in
care fiecare mesaj genereaza o
reactie complexa ce poate
deveni un nou subiect pentru
discutie
aiq)
b) o relatie ce trebuie
focalizata pe un anumit subiect
air) c) o activitate intelectuala in care
fiecare interlocutor isi
demonstreaza cultura generala
ais)12.Comunicarea este eficienta
daca:
ait) a) se desfasoara dupa un ritual
bine definit
aiu)
b) mesajele sunt simple,
clare si precise
aiv) c) se desfasoara verbal
aiw) 13.Indicai ce metod
contraceptiv ar fi util la o
tnr epileptic, tratat cu
Fenobarbital:
aix)a. contraceptive orale;
aiy)b. sterilet;
aiz)c. vasectomie.
aja)
14. Haloperidolul este
contraindicat la pacienii cu:
ajb)
a. boala Parkinson;
ajc)b. demen senil;
ajd)
c. boala Alzheimer.
aje)
principii de nursing sunt
caracteristice nursingului
psihiatric:
ajf) a. se ajute la reducerea starii de
anxietate a pacientului
ajg)
b. sa respecte gradul de
confidentialitate
ajh)
c. sa-si aminteasca faptul ca
exista o explicatie pentru fiecare
comportament
aji) 16. Atributiile asistentei medicale
in sectia de psihiatrie sunt:
ajj) a. informarea pacientului asupra
sanatatii
ajk)b. prevenirea unor accidente,
prin supraveghere
ajl) c. aplicarea unor interventii in
situatii de criza
ajm) 17. Dementa etanolica este:
ajn)
a. stadiul final al
alcoolismului cronic, ce
determina atrofie cerebrala
ajo)
b. psihoza polinevritica
alcoolica Korsakov
ajp)
c. scleroza hepatica
ajq)
18. Ce elemente
caracterizeaz eclampsia?
ajr) a. HTA;
ajs)b. edeme periferice;
ajt) c. edem cerebral;
aju)
d. hipotensiune arterial;
ajv)e. apare dup 45 de zile de la
natere;
ajw) f. apare numai dup a patra
sarcin.
ajx)19. Care din urmatoarele
probleme sunt specice
nursingului psihiatric?
ajy)a. mentinerea unei sanatati
optime si prevenirea bolilor psiho
biologice
ajz)b. deficientele in functionarea
unor sisteme emotionale
aka) c. aparitia unor stari
emotionale de tipul : anxietate,
manie, singuratate, tristete
akb) 20. Boala Parkinson
caracterizata prin triada
neurologica (hipertonie, hipo sau
175
akinezie si tremor, are si variate

modificari psihice care au la
baza:
akc) a. tulburari ale
metabolismului dopaminei la
nivel encefalic;
akd) b. sclerozei cerebrale
ake) c. avitaminozei PP si B6
akf) 21. Sindromul discordant
este carcateristicpentru:
akg) a. schizofrenie;
akh) b. alcoolism;
aki)c. demen;
akj)22. Ce este respectul?
akk) a. tratarea cu seriozitate a
gandurilor, sentimentelor si
experientele pacientilor
akl)b. intelegere empatica intre
persoana bolnava si asistent
akm) c. capacitatea asistentului de
a se transpune in lumea
experientelor si trairile lor
akn) 23. Ce presupune
observarea de catre asistenta
medicala in sectia de psihiatrie:
ako) a. observarea semnelor si
simptomelor psihopatologice ce
ar putea fi importante in vederea
aplicarii ingrijirilor
akp) b. capacitatea asistentei
medicale ce supravegheaza
bolnavul de a depista tulburarile
ce il fac pe pacient pasibil de a fi
pedepsit
akq) c. completeaza datele
obtinute de la bolnav in registre
speciale, le discuta cu colegii si
elaboreaza un plan de ingrijire
akr)
24. In boli depresive,
dementa, schizofrenie pot apare:
aks) a. semne ale unei capacitati
deficitare de autoingrijire (barba
nerasa, miros de transpiratie,
haine patate)
akt)
b. fuga de idei
aku) c. tulburari ale constientei
precum obnubilare, stupoare
akv) 25. Hipoestezia reprezinta:
akw) a. scaderea sensibilitatii la
diferite excitatii
akx) b. perceptia distorsionata a
unui obiect
aky) c. aparitia de asa zise dureri

migratorii
akz) 26. Ce este agorafobia
ala)
a. teama de spatii deschise
alb)
b. teama de obiecte ascutite
alc)c. frica de apa
ald)
27. Ipohondria este:
ale)
a. convingerea bolnavului
ca sufera de boli grave,
incurabile
alf) b. convingerea bolnavului ca
este mai destept, mai frumos
decat altii
alg)
c. convingerea bolnavului
ca este acuzat de toate
nenorocirile lumii
alh)
28. Bulimia este:
ali) a. scaderea pana la lipsa totala a
poftei de mancare
alj) b. ingerarea fara discernamat a
unei cantitati mari de alimente
alk)c. ingestie exagerata numai de
alimente rotunde
all) 29. Ce este impulsivitatea?
alm) a. incapacitatea totala de a
actiona
aln)
b. scaderea fortei de a se
adapta
alo)
c. lipsa de stapanire a
comportamentului
alp)
30. Ce este senzatia:
alq)
a. actul psihic elementar de
realizare a imaginii obiectelor si
fenomenelor lumii inconjuratoare
alr) b. procesul de reflectare
integrala a insusirii obiectelor si
fenomenelor lumii inconjuratoare
als)c. exagerarea perceperii
excitatiilor exteroceptive
alt) 31. Percepia senzorial fals, n
absena unui obiect real,
semnific:
alu)
a. halucinaie;
alv)b. iluzie;
alw) c. compulsiune;
alx)d. stupor.
aly)32. Fobia sociala este:
alz)a. frica de a vorbi in public,
teama de a manca in prezenta
altor persoane
ama) b. sentiment de teroare,
gandire dezorganizata, neputinta
si activitate fara scop
176
amb) c. ganduri repetitive,

nedorite, obsesive
amc) 33. Interventiile in
schizofrenie au ca scop:
amd) a. scaderea anxietatii
pacientului
ame) b. diminuarea
comportamentului agresiv
amf) c. protejarea pacientului de
agresiunile zilnice atunci cand
acesta are tulburari de perceptie
amg) 34. Care din urmatoarele
particularitati de ingrijire sunt
specifice in depresie:
amh) a. se determina sustragerea
pacientului de la preocupari
negative
ami) b. implicarea pacientului in
activitati recreative
amj)
c. se incurajeaza
exprimarea verbala si nonverbala a sentimentelor
pacientului, se evita discutiile in
contradictoriu
amk) 35. Dementa de tip
Alzheimer este:
aml) a. tulburare organica
(corticala) intalnita frecvent la
varstnici, caracterizata prin
pierderea memoriei, a orientarii,
controlului asupra impulsurilor si
emotiilor
amm) b. determinata de abuzul de
alcool
amn) c. determinata de consumul
de droguri
amo) 36. In postpartumul precoce,
pot aprea:
amp) a. stri confuzionale, chiar
confuzo-onirice;
amq) b. stri depresive, cu idei de
autoliz;
amr) c. idei de infanticid i tendine
de suicid n doi (mama i nounscutul).
ams) 37. Manifestarile clinice
datorate efectului alcoolului
asupra SNC sunt:
amt) a. agresivitate, labilitate
afectiva
amu) b. deteriorarea relatiilor
sociale si de munca
amv) c. tulburari cognitive
amw) 38. Abstinenta alcoolica este:

amx) a. micsorarea sau stoparea
consumului regulat de alcool
amy) b. dificultati de vorbire, de
coordonare, pierderea
constientei
amz) c. deficit de autoingrijire
ana) 39. In cazul cenestopatiilor
care din urmatoarele afirmatii
este adevarata:
anb) a. cenestopatiile din nevroze
nu au corespondent somatic
patologic
anc) b. pacientul acuza:
furnicaturi, arsuri, senzatii
dureroase difuze, mutante
and) c. cenestopatiile sunt
halucinatii visceroceptive ca de
exemplu sarcina fantoma
ane) 40.Care din urmatoarele
afirmatii este adevarata in
dementa pugilistica:
anf)
a. survine secundar
traumatismelor craniene repetate
ang) b. este un sindrom subiectiv
al traumatismului cranian
anh) c. este cunoscut cazul
celebrului boxer Casius Clay
care sufera de sindrom
parkinsonian posttraumatic
ani)
41. Ingrijirile medicale
psihiatrice includ:
anj)
a. promovarea autoingrijirii si
dobandirea independentei
ank) b. construirea si mentinerea
unui mediu terapeutic adecvat
anl)
c. dezvoltarea relatiilor
interpersonale si a comunicarii
anm) 42. Ambivalenta afectiva
reprezinta:
ann) a. schimbarea sentimentelor
pozitive firesti avute anterior
imbolnavirii , fata de persoana
apropiate din familie
ano) b. trairea simultana a doua
sentimente antagonice :
dragoste si ura pentru aceeasi
persoana
anp) c. o stare paroxistica de
bucurie intensa in trupul careia
subiectul rupe comunicarea cu
medicul
177
anq) 43.Care din urmatoarele

semne/simptome se pot intalni in
hipoglicemie:
anr) a. fatigabilitate, tremuraturi,
transpiratii profunde, tahicardie,
anxitate, agresivitate
ans) b. crize epileptice, ticuri
ant)
c. afazie si dezorientare
anu) 44. Teama de microbi se
numeste:
anv) a. tanatofobie
anw) b. zoofobie
anx) c. bacilofobie
any) 45. Pedofilia reprezinta:
anz) a. intretinerea de contacte
sexuale cu copii
aoa) b. dragoste exagerata pentru
membri familiei
aob) c. profanarea cadavrelor
aoc) 46. Sanatatea mintala este:
aod) a. lipsa oricarei afectiuni
neurologice
aoe) b. echilibru intre dezvoltarea
biologica si cea neuro psihica a
individului
aof)
c. o stare de bine in care
individul traieste sentimentul
propriei valori, a implinirii de
sine, a integritatii personale, a
exprimarii creative, a sanatatii
psiho biologice
aog) 47. Frustrarea este:
aoh) a. imposibilitatea de a
comunica eficient unei alte
persoane dorintele tale
aoi)
b. tensiunea psihica
determinata de un obstacol care
impiedica subiectul de a atinge
un anumit scop sau de a realiza
o anumita dorinta
aoj)
c. stare emotionala de
profunda tristete sau depresie
aok) 48. Fobia este:
aol)
a. frica intensa, irationala fata
de un obiect, situatie sau loc
care atrage dupa sine modificari
majore in viata subiectului
aom) b. teama cumplita de
intuneric
aon) c. teama de a ramane fara
baterie la telefon
aoo) 49. Dezorientarea este:
aop) a. stare confuzionala in care

un individ e incapabil sa
identifice relatia propriului eu
cu timpul, spatiul, celelalte
persoane
aoq) b. incapacitatea de a se
integra intr-un grup de persoane,
de a se orienta in timp si spatiu
aor) c. imposibilitatea de a
transforma emotiile in
manifestari fizice
aos) 50. Agnozia este o tulburare
cerebrala datorita careia:
aot)
a. pacientul nu poate
pronunta corect cuvintele cu
toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
aou) b. pacientul nu poate
interpreta corect senzatiile,
obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de
simt si nervii functioneaza
normal
aov) c. pacientul nu poate
comunica ceea ce gandeste si
simte ci spune contrariul
aow) 51. Sitiofobia este:
aox) a. pacientul refuza sa fie pus
intr-o situatie neplacuta
aoy) b. refuzul total de a se
alimenta
aoz) c. teama de ridicol
apa) 52. Starea confuzionala
poate fi definita ca:
apb) a. imposibilitatea de a
recunoaste o persoana sau
anumite decizii pe care le-a luat
un pacient la un moment dat
apc) b. modificare a
comportamentului fara substrat
anatomic
apd) c. tulburare organica acuta
caracterizata prin stare de
constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii
senzoriale gresite
ape) 53. In cazul in care la un
pacient apar halucinatii se aplica
urmatoarele interventii:
apf)
a. se completeaza foaia de
observatie luand interviu la toti
membrii familiei referitoare la
178
debutul simptomatologiei si
frecventa cu care se repeta
apg) b. se instruiesc membrii
familiei si personalul asupra
modalitatilor de tratament
aph) c. se promoveaza securitatea
pacientului, indepartand
mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce
accidente, se asigura linistea si
calmul prin reducerea stimulilor
din mediul inconjurator
api)
54. Prevenirea izolarii unui
pacient psihic se face prin:
APQ)
apj)
a. stimularea relatiilor
interpersonale prin organizarea
de activitati recreative in grup
apk) b. stabilirea unui program de
activitati agreate de pacient
pentru a-i alunga plictiseala
apl)
c. identificarea cauzei care a
determinat schimbarea
comportamentului
apm) 55. Prin ecolalie se intelege:
apn) a. repetarea fazelor pe care
le-au spus ceilalti
apo) b. bilbiiala
app) c. refuzul de a vorbi
APR)
APS) BAREM CORECTARE PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE
apu) N
R
apv)
NT
RE
BA
RE
apz)
apt)
apw)
RAS
P
U
N
S
aqa)
A
aqd) 2
aqe)
F
aqh) 3
aqi)
A
aql)
aqm)
A
aqp) 5
aqq)
F
aqt)
aqu)
A
aqx)
arb)
aqy)
A
arc)
F
arf)
arg)
A
arj) 10
ark)
F
aro)
arp)
A
1

apx) BIBLIOGRAFIE
ARQ)
apy)
PAGI
N
A
aqb) Crin Marcean- Ingrijiri in

psihiatrie
aqf) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aqj) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aqn) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aqr) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aqv) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aqz) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
ard) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
arh) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
arl) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
arn) TESTUL II- ASOCIERI
arr)
Crin Marcean- Ingrijiri in
179
aqc)
33
aqg)
34
aqk)
35
aqo)
36
aqs)
41
aqw)
50
ara)
60
are)
75
ari) 8
6
arm)
103
ars)
art)
D
2
arx)
4
5
ASJ) B
ask) 1
.
2
ass)
asm) Crin Marcean- Ingrijiri in
asn)
36
psihiatrie
asq) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
asu) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
asy) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
atc) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
ATG)
ath)
ati) 4

psihiatrie
atl) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
atp) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
att) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
atx) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
AUB)
auc)
aud)

psihiatrie
aug) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
auk) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
auo) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
aus) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
AUW)
aux)
auy)
ASG)
ASP)
A
AST)
B
asw) 4
.
ata)
ASL)
ASC)
C
aso)
ARY)
B
asf)
21
A
3
asb)
psihiatrie
psihiatrie
arz) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
asd) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
ash) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
ARU)
ASX)
D
ATE) C
atf) 1.
ATB)
atj) 2.
ATK)
A
atn)
atr)
B
4
atv)
ATZ) D
aua) 1
.
.
3
AUJ)
B
aum) 4
.
AUN)
E
auq) 5
.
AUU) E
auv) 1
.
AUR)
E
2
.
.
AUF)
A
avd)
ATW)
aue) 2
auz)
ATS)
E
aui)
ATO)
AVA)
A
AVE)
B
arv)

psihiatrie
avb) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
avf) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
180
arw)
25
asa)
31
ase)
33
asi)
32
asr)
37
asv)
39
asz)
40
atd)
41
atm)
50
atq)
42
atu)
44
aty)
45
45
auh)
46
aul)
47
aup)
47
aut)
46
51
avc)
54
avg)
57
avh)
avl)
AVP) F
avq) 1
.
2
3
.
.
AWK) G
awl) 1
.
awp) 2
.
336
AXH)
axi)
axj)
AWH)
AWQ)
AWU)
AWY)
C
AXF) H
axg) 1
.
AXC)
B
2
AXL)
A
AXP)
C
axw) 5
.
awo)

asistentii medicali
awr) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
awv) L.Titirca- Ingrijiri special
asistentii medicali
awz) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
axd) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
AWD)
awx) 4
axs)
awn) L.Titirca- Ingrijiri special
AVZ)
B
3
axo)
AWM)
AVV)
awg) 5
axk)
avt)

psihiatrie
avw) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
awa) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
awe) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
awi) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
awc) 4
axb)
avs)
awt)
AVR)
AVM)
avy)
avk)

psihiatrie
avn) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
avu)
AVI)
AXT)
E
AXX)
D
avj)

psihiatrie
axm) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
axq) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
axu) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
axy) Crin Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
181
68
avo)
70
118
avx)
118
awb)
120
awf)
60
awj)
45
aws)
63
aww)
337
axa)
131
axe)
131
130
axn)
132
axr)
133
axv)
135
axz)
136
ln) 1
lo) a
lm) TESTUL III- GRILA

lp) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
lr) 2
ls) b
lt) A. Anghelescu- Neurologie si

psihiatrie
lv) 3
lw) b
lx) A. Anghelescu- Neurologie si

psihiatrie
lz) 4
ma)
nc) a
nd) C. Marcean- Ingrijiri in
md)
me)
mh)
a,b, c
mi) c
ml) 7
mm)
c
mp)
mq)
c
mt) 9
mu)
c
mx)
0
nb) 11
mb)
A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
mf) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
mj) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
mn) A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
mr) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
mv) A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
mz) A. Anghelescu- Neurologie
si psihiatrie
my)
nf) 12
ng) b
nj) 13
nk) b
nn) 14
no) a
nr) 15
ns) a,
b
psihiatrie
nh) C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
nl) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
np) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
nt) C. Marcean- Ingrijiri in

psihiatrie
nx) C. Marcean- Ingrijiri in
psihiatrie
ob) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
nv) 16
nw)
nz) 17
a,b,c
oa) a
od) 18
oe) a,
oh) 19
b,
c
oi) a,
b,
c
oj) A. Anghelescu- Neurologie si
om)
on) A. Anghelescu- Neurologie si
ol) 20
op) 21
of) A. Anghelescu- Neurologie si

psihiatrie
psihiatrie
psihiatrie
oq) a
or) A. Anghelescu- Neurologie si

psihiatrie
ot) 22
ox) 23
pb) 24
ou) a
oy) a
pc) a,
b,
lq) 2
7
5
lu) 2
2
6
ly) 2
2
1
mc)
199
mg)
220
mk)
275
mo)
275
ms)
275
mw)
275
na) 2
7
5
ne) 2
1
ni) 2
1
nm)
288
nq) 2
8
6
nu) 2
0
ny) 1
6
oc) 2
2
2
og) 2
3
6
ok) 2
2
oo) 2
4
6
os) 2
7
4
ov) A. Anghelescu- Neurologie si
ow)
psihiatrie
oz) A. Anghelescu- Neurologie si
182
psihiatrie
pd) A. Anghelescu- Neurologie si
psihiatrie
24
pa) 2
8
pe) 3
2
ayy)
ayb)
ayc)
ayd)
aye)
ayf)
ayg)
ayh)
ayi)
ayj)
ayk)
ayl)
aym)
ayn)
ayo)
ayp)
ayq)
ayr)
ays)
ayt)
ayu)
ayv)
ayw) MODUL 51 CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE
ayx)
TESTUL I
ayz) Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu
A sau cu F fals
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin
aezarea victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
aza) 5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid
cefalorahidian prin urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
azb) 6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se
palpeaz simetric faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic,
durerea.
azc) 7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de
broasc" a victimei.
azd) 8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de
nitroglicerin este caracteristic pentru IMA.
aze) 9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.
azf)
azg) TESTUL II
azh) A. Asociai noiunile din cele dou coloane
azi)
1
azj)Traumatism cranian
azk)
A
183
azl)Sezand cu capul aplecat in

fata
azm)
2
azn)
azq)
3
azo)
B
azp) Decubit dorsal cu capul

intr-o parte
azr)
Traumatism al coloanei
vertebrale
azs)
C
azt)
Sezand cu spatele
sprijint
azu)
4
azv)
Traumatism al fetei
azw)
D
azx) Decubit dorsal cu

genunchii flectati
azy)
5
azz)
Traumatism abdominal
baa)
E
bab) Decubit dorsal pe un

plan dur
bac)
bad)
1.
a)
b)
c)
2.
a)
Traumatism toracic
bae)
1
baf)
Pneumotoraxul
spontan
bag)
A
bai)
2
baj)
Infarctul miocardic acut
bak)
B
bam)
3
ban)
Edemul pulmonar acut
bao)
C
baq)
4
bar)
Criza de astm bronsic
bay)
5
baz)
Angina pectorala
bas)
D
bat)
bau)
bav)
baw)
bba)
E
bbc) Testul III

bbd) Indicai rspunsurile corecte
bbe) MEDICIN INTERN
bbf)
Starea de colaps periferic poate fi
recunoascuta datorita:
TA 160/90 mmHg;
poliurie;
extremitatilor reci.
Durerea din infarctul miocardic acut :
este indicata cu degetul;
bah) Durere retrosternala

sau precordiala care
dureaza de la 30 de minute
pana la cateva ore si nu
cedeaza la nitroglicerina
bal)
Tuse uscata urmata de
eliminare de sputa
spumoasa, rozata, aerata
bap) Junghi toracic violent ,
apare brusc dupa un effort,
o chinta de tuse, durere
comparata cu o lovitura de
pumnal
bax) Dispnee cu caracter
expirator prelungit , urmata
de tuse si expectoratie
mucoasa, filanta,
eliberatoare
bbb) Durere retrosternala
sau precordiala care
dureaza 2-3 minute pana la
10-15 minute si cedeaza la
nitroglicerina
b) este declansata de respiratii

profunde;
c) cedeaza la antialgice majore.
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
a) cedeaza la nitroglicerina;
b) apare dupa un efort fizic, emotii
puternice;
c) dureaza maxim 1 minut.
4. Tratamentul de urgenta in angina
pectorala consta in administrare de :
184
a)
b)
c)
5.
izoket;
nitroglicerina;
carbocromen.
Diferenta intre astmul bronsic si
astmul cardiac se pune pe
urmatoarele criterii:
a) astmul cardiac este o criza de
bradipnee expiratorie, fata de astmul
bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;
b) expectoratia din astmul bronsic este
perlata fata de cea din astmul
cardiac care este rozata;
c) nu este nici o diferenta.
6. Infarctul miocardic este produs de:
a) indigestie;
b) o scadere a fluxului sangvin in
arterele coronare cauzata de
ischemie;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
bbg)
7.Unui pacient, vechi cardiac,
ce prezinta dureri precordiale cu
caracter constrictive, anxietate, dispnee
i se pot administra:
bbh)
a) mialgin;
bbi)
b) nitroglicerina;
bbj)
c) cofedol.
bbt)
11. Tratamentul in
consta in administrare de:
bbu)
a) oxigen;
bbv)
b) dioxid de carbon;
bbw)
c) ambele afirmatii sunt
adevarate.
bbx)
12. Primul element al
tratamentului in insuficienta
respiratorie acuta:
bby)
a) administrarea de
antibotice;
bbz)
b) administrarea de
miofilin;
bca)
c) controlarea
permeabilitatii cailor respiratorii.
bcb)
13. Hemoptizia consta in
eliminarea de sange din:
bcc)
a) tubul digestive;
bcd)
b) aparatul excretor;
bce)
c) caile respiratorii.
bcf)
14. La un pacient cu criza
de astm bronsic se
administreaza:
bcg)
a) miofilin;
bch)
b) morfina;
bci)
c) mincortid.
bcj) 15. Pozitia caracteristica
pentru pacientul cu astm bronsic
este:
bck)
a) decubit lateral cu
membrele flectate pe abdomen;
bcl)
b) pozitie sezanda, cu capul
pe spate si sprijinit pe maini,
ochii injectati, narile dilatate,
jugulare turgescente;
bcm)
c) decubit ventral cu
capul in hiperextensie si
membrele in extensie.
bcn)
16. Hemoptizia poate fi
difereniat de hematemez prin
faptul c hemoptizia:
bco)
a) conine resturi
alimentare;
bcp)
b) sngele este aerat;
bcq)
c) apare n timpul unui
efort de vrstur.
bcr)
17. Tratamentul
hemoptiziei se face cu vitamina:
bcs)
a) D;
bct)
b) C;
bcu)
c) K.
bcv)
bbk)
8.Pneumotoraxul se
a) prezenta aerului in cavitatea
peritoneala;
b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
c) prezenta sangelui in cavitatea
pleurala.
bbl)
9. Pneumotoraxul se
bbm)
a) junghi toracic;
bbn)
b) matitate toracica;
bbo)
c) la auscultatie apare
zgomotul de porumbar
bbp)
10. Tabloul clinic in
insuficienta respiratorie acuta se
bbq)
a) bradipnee;
bbr)
b) cianoza;
bbs)
c) bradicardie.
185
bcw)
CHIRURGIE
bcx)
18.Ce intelegem prin
ressucitarea cardio respiratorie:
a) combaterea si tratarea
insuficientei cardiace:
b) masurile intreprinse pentru
restabilirea activitatii cardiace;
c) combaterea si tratarea
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase
la nivelul plamanului, printr-o
ventilatie pulmonara artificiala.
bcy)
19.Cand este indicata
ressucitarea cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si
pleurezie;
c) in stopul respirator si respiratie
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii
si ritmului respirator.
bcz)
20.Care din semnele de mai
jos nu le intalnim in stopul respirator:
a) absenta miscarilor respiratorii
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la
auscultatie, produse de
patrunderea si iesirea aerului din
plamani;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii
si nasului se misca.
bda) 21.Care din manoperele de
mai jos trebuie prima intreprinsa in
cursul resusscitarii respiratorii:
a) asigurarea si mentinerea libertatii
cailor respiratorii;
b) oxigenoterapia;
c) stimularea activitatii centrilor
respiratorii deprimati;
d) inlaturarea obstacolelor care
impiedica expansiunea
pulmonara normala.
bdb) 22.Dupa dezobstruarea
cailor respiratorii superioare, ce
manevre trebuie sa facem pentru a
impiedica caderea limbii in faringe:
a) sa fixam capul in flexie

accentuata;
b) sa realizam o hiperflexie a
capului, sa impinge mandibula
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
d) sa introducem o pipa Gueddel
pana in orofaringe.
bdc)
23..In cazul unor
traumatisme mari ale masivului
facial, cu fracturi ale piramidei nazale
si mandibulei, cu insuficienta
respiratorie acuta, se efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
superioare;
c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
bdd) 24.Dupa asigurarea libertatii
cailor respiratorii si executarea
hiperextensiei capului, care sunt
manevrele pe care le va face
reanimatorul in respiratie gura la
gura:
a) propulsarea cu mana dreapta a
mandibulei, astfel ca gura
accidentatului sa fie deschisa;
b) sustinerea hiperextensiei capului
cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat
in gura accidentatului si observa
miscarea de expansiune a
toracelui;
e) se departeaza de gura si nasul
accidentatului si datorita
elasticitatii pulmonare, se
produce pasiv expiratia.
bde) 25.Care din semnele de mai
jos le avem in stopul cardiac:
a) pierderea cunostintei, care revine
dupa asezarea bolnavului in
pozitie orizontala;
186
b) absenta pulsului la arterele

periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea
reflexelor;
d) oprirea respiratiei, midriaza
pupilara progresiva.
bdf)
26.Care sunt etapele
tratamentului stopului cardiac:
a) de instituire a respiratiei artificial
si masajului cardiac extern;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
cardiac intern;
c) de restabilire a functiilor cardiorespiratorii spontane;
d) de postresuscitare.
bdg) 27.Cum se realizeaza
masajul cardiac extern:
a) se apasa cu palma in spatial V
intercostal stang pe linia
medioclaviculara;
b) se apasa cu podul ambelor
palme in 1/3 inferioara a
sternului;
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm.
bdh) 28.Care sunt semnele unui
masaj cardiac extern eficace:
a) aparitia pulsului sincron cu
compresiunile sternale;
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor;
d) scaderea midriazei.
bdi)
29.Masajul cardiac extern
este contraindicate in:
a) aparitia concomitenta a stopului
respirator cu cel cadiac;
b) la copii si varstnici;
c) tamponada cardiac, embolie
gazoasa;
d) fracturi costale cu volet.
bdj)
30.Care din elementele de
mai jos sunt caracteristice fibrilatiei
cardiace:
a) disparitia contractiei normale a
cordului;
b) aparitia unor puncte localizate in

atrii si ventricule din care pornesc
impulsuri care contracta muschiul
cardiac dezordonat, anarhic,
neregulat;
c) marirea fortei de contractie a
miocardului;
d) cresterea ritmului cardiac si a
tensiunii arteriale.
bdk)
31.Care sunt indicatiile
defibrilarii electrice externe a
cordului:
a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
c) fibrilatia ventriculara;
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac extern eficient, cordul nusi reia bataile si nu avem
posibilitatea efectuarii EKG.
bdl)
32.Care din semnele de mai
jos ne conduc la abandonarea
resuscitarii cardio-respiratorii:
a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
c) traseu EKG plat, absenta
respiratiei spontane, absenta
pulsului si TA;
d) midriaza persistenta, cianoza
intensa, tegumente marmorate.
bdm) 33.Care din simptomele de
mai jos le intalnim in degeraturile de
gradul I:
a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
c) diminuarea sau abolirea
sensibilitatii tactile;
d) cianoza la nivelul regiunii.
bdn) 34.Care sunt factorii care
agraveaza ischemia la nivelul
extramitatilor degerate:
a) vasodilatatia care urmeaza unei
perioade de vasoconstrictie;
b) cresterea vascozitatii sangelui si
agregarea hematiilor si
trombocitelor;
187
c) scaderea tensiunii arteriale,

consecutive actiunii frigului;
d) formarea de tromboze
intravasculare.
bdo) 35.In degeratura de gradul III
apar:
a) eritem si edeme la nivelul
degeraturilor;
b) necroza, avand aspectul unei
gangrene umede;
c) gangrene cu aspect de
mumificare a extremitatilor
membrului respectiv;
d) flictene, dupa 2-3 zile.
bdp) 36.Ce fenomene generale
putem intalni in degeraturile de
gradul III si IV:
a) agitatie, hiperreflexivitate;
b) somnolent, depresiune fizica si
psihica;
c) hipotensiune arterial;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls
rapid, apoi bradicardic.
bdq)
d) durata de actiune si starea

sistemului nervos si a
organismului.
bdu) 39.Ce modificari
hemodinamice se produc in socul
decompensate?
a) cresterea patului vascular prin
vasodilatatie periferica;
b) cresterea volumului circulant;
c) scaderea volumului circulant si
staza sangvina;
d) cresterea vascozitatii sangelui
care duce la coagulare
intravasculara diseminata.
bdv)
40.In ce tip de soc avem
valori normale sau chiar crescute ale
hemoglobinei si hematocritului:
a) soc hemoragic;
b) soc traumatic;
c) soc septic;
d) soc prin arsura.
bdw)
41.Ce obiective trebuie sa
urmareasca tratamentul socului
hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
pentru a micsora patul vascular;
b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
bdx)
42.Care sunt principalele
obiective in tratamentul socului
toxico-septic:
a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
c) corectarea tulburarilor
hemodinamice si deficitului de
volum circulant;
d) administrarea de
vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
indepartarea sursei de infectie.
bdy)
43.Ce fenomene vom gasi
intr-un soc prin arsura:
bdr)
bds)
mai jos intervin in producerea socului
la arsi:
a) intolerant si aportul insuficient de
lichide;
b) durerea si hipovolemia masiva
datorita plasmexodiei;
c) resorbtia unor produsi
intermediari proteici si
insuficienta hepato-renala
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
bdt)
38.Gravitatea socului electric
depinde de:
a) intensitatea, tesiunea si natura
curentului electric;
b) locul de intrare si iesire a
curentului electric in corp;
c) locul unde s-a produs accidentul;
188
a) pierderi de masa circulanta in

primele ore de la producerea
accidentului;
b) pierderea de sange integral si
vom avea o hemodilutie,
scaderea Ht si Hg;
c) pierderea este de plasma si vom
avea hemoconcentratie si
cresterea vascozitati sangelui;
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
tulburari metabolice importante si
aparitia acidozei.
bdz)
mai jos sunt caracteristice socului
cardiogen:
a) scaderea TA sb 85 mmHg,
tahicardie cu puls depresibil si
aritmic;
b) agitatie, piele uscata si
congestionata, febra;
c) reducerea perfuziei sangvine cu
scaderea debitului urinar sub 20
ml/ora;
d) tulburari ale constientei,
transpiratii reci, tegumente
umede si cianotice.
bea) 45.In ce tipuri de soc este
indicate administrarea de antibiotice:
a) socul toxico-septic, socul prin
arsuri;
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
c) socul prin dilatatie acuta de
stomac, socul hemoragic;
d) Socul traumatic insotit de
delabrari mari.
beb) 46.In care forme de soc este
indicata profilaxia antitetanica:
a) soc operator, soc anafilactic;
b) soc traumatic, soc prin arsuri;
c) soc cardiogen, soc prin
deshidratare ( termic );
d) in orice traumatism generator de
soc.
bec)
47.Care sunt conditiile de
incetare a terapiei antisoc:
a) cresterea TA, regularizarea

pulsului, normalizarea culorii
tegumentelor si mucoaselor care
devin calde;
b) reluarea diurezei, disparitia
midriazei, iesirea pacientului din
starea de stupoare
c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
bolnavul este constient,
cooperant;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte
valori de laborator revin la
normal.
bed)
NURSING
bee) 48.Manifestrile de
dependent prezentate de
pacientul cu hemoragie intern
sunt:
a) stare de lipotimie;
b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterial;
c) hipertensiune arterial, bradicardie.
bef)
49.Imobilizarea provizorie a
fracturilor are drept scop:
a) prevenirea complicaiilor - paralizii,
hemoragii;
b) nlturarea anxietii pacientului;
c) reducerea durerii.
beg) 50.Pentru imobilizarea
provizorie a fracturilor membrului
superior putem utiliza:
beh) a) atele Kramer sau din
lemn;
bei)
b) basma;
bej)
c) ambele procedee.
bek) 51.Tratamentul de urgent n
cazul unei fracturi de coast
vizeaz:
a) imobilizarea ct mai solid a fracturii;
b) transportul accidentatului n poziie
eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
bel)
52.Transportul unui
accidentat cu fractur de
coloan vertebral se face:
a) pe targa rigid n decubit dorsal;
b) n decubit ventral pe o targa obinuit;
c) semieznd cu spatele sprijinit.
bem) 53.Manifestarile de
dependenta ce caracterizeaz
189
a)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
stopul cardiorespirator sunt

midriaz, oprirea respiraiei i
circulaiei;
relaxare sfincterian, paliditate,
cianoz, pierderea contientei;
hipotensiune arterial, tahicardie.
ben) 54.Respiraia artificial se
poate realiza la locul accidentului
astfel:
a) prin metode interne gur la gur, gur la nas;
beo) b) cu burduful Ambu, Ruben;
c) cu aparatul Potain.
bep) 55.Pentru masajul cardiac
extern pacientul este aezat:
a) n decubit lateral stng;
beq)
b) n decubit dorsal pe un
plan dur;
ber)
c) n poziie Trendelenburg.
bes) 56.Compresiunea sternului
cu podul palmei pentru masajul
cardiac extern se face:
n 1/3 medie a sternului;
n 1/3 superioar a sternului;
n 1/3 inferioar a sternului.
bet)
57.Controlul eficienei
manevrelor de resuscitare
cardiorespiratorie se face la
dou minute de la nceperea
reanimrii prin:
cercetarea pulsului la artera carotid;
cercetarea pulsului la artera pedioas;
observarea micrilor cutiei toracice.
beu) 58.Arsura electric prezint
este rotund sau ovalar, puin
dureroas;
apare la locul de intrare a curentului
electric;
ambele.
bev)
59.Pentru acordarea corect
a primului ajutor n electrocutare
se are n vedere:
s fie acordat n primele 5 min de la
producere;
sursele de curent nu se ating cu mna
neprotejat;
sursa de curent se ndeprteaz cu
orice obiect n timp util.
bew) 60.ntr-o ncpere nchis,
nclzit cu gaz metan, sunt
gsite n stare de incontien
a)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
b)
c)
a)
b)
c)
a)
b)
c)
d)
190
dou persoane. Care este prima

msur luat?
examinarea victimelor;
deschiderea ferestrelor;
nchiderea surselor de nclzire.
bex) 61.Dl I. C. este victima unuia
accident la locul de munc:
explozia unei instalaii. Asistenta
sosit cu salvarea constat
prezena arsurilor la fa, mini,
antebrae. Hainele sunt arse pe
toracele anterior. Execut
imediat:
dezbrcarea hainelor arse;
acoperirea suprafeelor arse ale
minilor cu comprese sterile ;
transportul pacientului la spital.
bey) 62.Parametrii de apreciere a
gravitii unei arsuri sunt:
suprafaa ars, cauza arsurii;
gradul de alterare a funciilor vitale;
suprafaa ars i profunzimea arsurii.
bez) 63.Toaleta chirurgical
primar a arsurii are drept scop:
bfa)
a) ndeprtarea zonelor arse
i a corpilor strini;
aplicare soluiilor antibiotice;
prevenirea infeciilor.
bfb)
64.Salonul n care e
supravegheat i ngrijit pacientul
cu arsuri necesit urmtoarele
condiii:
temperatur 23-24 C;
temperatur 23-24 C, lenjerie steril
de pat;
umiditatea aerului 75%.
bfc)
65.Pentru profilaxia
degeraturilor e necesar:
bfd)
a) meninerea cldurii
corpului;
bfe)
b) meninerea micrii;
bff)
c) ambele.
bfg)
66.Pentru epurarea toxicului
ingerat voluntar sau accidental
se procedeaz astfel:
se provoac vrstura;
se administreaz antidoturi specifice;
se efectueaz spltur gastric n
primele ore;
se administreaz antidoturi generale.
bfh)
67.n intoxicaiile cu
substane necunoscute se
utilizeaz pentru neutralizarea

toxicului urmtoarele antidoturi:
bfi)
a) alcool etilic;
bfj)
b) crbune animal;
bfk)
c) ap albuminoas.
bfl) 68.Pacientul cu hemoragie acut
se transport n poziie:
a) eznd, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral;
c) Trendelenburg.
bfm) 69.n insuficiena respiratorie acut
oxigenoterapia se aplic n toate formele
respectnd urmtoarele principii:
bfn)
a) dezobstruarea
cilor respiratorii;
bfo)
b) introducerea
sondei nazale pe o lungime de
2-3 cm;
bfp)
c) umidificarea
oxigenului;
bfq)
d) introducerea sondei
nazale pe o lungime egal cu distana
dintre tragus i fosa nazal;
bfr)
e) stabilirea debitului pe
minut.
bfs)
70.Permeabilizarea cilor respiratorii
n obstruciile subglotice se realizeaz:
a) prin poziie de drenaj postural;
b) aspirarea secreiilor cu seringa Guyon;
c) aezarea pacientului n decubit dorsal
cu capul n hiperextensie.
bft) 71.Obiectivele interveniilor de
urgen n criza de astm bronic
constau n:
a) asigurarea i meninerea n poziie
eznd a pacientului
b) oxigenoterapia
c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
bfu)
72.Conduita de urgen n
criza de astm bronic const n:
a) sngerare 300 ml
b) oxigenoterapiaterapia
c) administrarea medicamentelor
bronhodilatatoare i antialergice.
bfv)
73.Manifestrile de dependen n
insuficiena respiratorie acut a copilului
sunt:
a) dispnee ,cianoz;
b) acces paroxistic astmatiform;
c) diaree post prandial.
bfw) 74.Conduita de urgen n
colapsul vascular al copilului
const n:
a) comprese calde pe abdomen;

b) permeabilizarea cilor respiratorii;
c) oxigenoterapie;
d) abordarea uneia sau mai multor vene
periferice i instituirea unei perfuzii.
bfx)
75.Accesul eclamptic n faza
de convulsii tonice se
caracterizeaz prin:
a) convulsii cu durata de 30";
b) contractura generalizat - inclusiv a
muchilor respiratori;
c) trismus;
d) hipotensiune;
e) relaxare muscular.
bfy)
76.n fracturile de coloan cervical
se aplic urmtoarele msuri de
urgen:
a) fixare suplimentar pe targa a capului
fa de trunchi;
b) confecionarea unui guler rigid aezat n
jurul coloanei cervicale;
c) asigurarea poziiei semieznd.
bfz)
77.n intoxicaiile cu substane
organofosforate asistenta medical
pregtete ca antidot specific:
bga)
a) crbune animal;
bgb)
b) atropin;
bgc)
c) ap bicarbonat
10%.
bgd) 78.Problemele pacientului cu
intoxicaie cu ciuperci sunt:
a) risc de deshidratare;
b) disconfort abdominal;
c) alterarea contientei.
bge) 79.n cazul unui accident colectiv de
munc pentru a evalua ordinea de
acordare a primului ajutor, asistenta
medical folosete urmtoarele aciuni:
a) privete victimele;
b) privete i ascult victimele;
c) privete, ascult, atinge (simte)
victimele.
bgf)
80.n cazul unui accident colectiv
sunt primii crora li se va acorda primul
ajutor:
a) cei care ip, strig dup ajutor;
b) cei ineri;
c) nu au importan aceste elemente.
bgg) 81.Pentru a verifica dac o persoan
incontient respir poi aciona astfel:
a) priveti dac toracele se ridic;
b) asculi dac se aude respiraia i simi
respiraia pe obrazul tu;
191
c) ambele.
bgh) 82.Semnele specifice prezenei unui
corp strin n cile respiratorii superioare
sunt:
bgi)
a) pacientul nu poate vorbi,
tui, respira;
b) pacientul e cuprins de panic;
c) pacientul duce mna la gt.
bgj)
83.Primul ajutor n cazul
corpilor strini supraglotici
const n:
a) prinderea victimei din spate cu pumnul
n regiunea epigastric i apsarea
regiunii (manevra Heimlich);
b) aezarea victimei
n decubit lateral
stng;
c) aplicarea unei
lovituri
interscapular.
bgk) 84.Ajutorul psihologic in
cazul unui accident const n:
bgl)
a) minimalizarea situaiei
existente a pacientului;
bgm) b) explicarea
manevrelor de prim ajutor
aplicate;
c) exagerarea situaiei
existente a pacientului.
bgn) 85.Dac o persoan
accidentat este incontient
trebuie mai intai:
bgo) a) s eliberm cile
respiratorii;
bgp) b) s o punem in poziia de
siguran;
bgq) c) s-i controlm respiraia.
bgr) 86.In cazul in care o
persoan este gsit czut intrun garaj inchis, cu un motor de
main funcionand, salvatorul
trebuie:
bgs) a) s opreasc motorul;
bgt)
b) s controleze respiraia;
bgu) c) s scoat persoana afar
din garaj.
bgv) 87.Misiunea asistentei
medicale la locul unui accident
este:
bgw) a) executarea unui baraj de
securitate;
bgx) b) evaluarea rapid a
situaiei;
bgy) c) stabilirea prioritilor de

prim ajutor;
bgz) d) transportul accidentailor
cu orice mijloc de locomoie.
bha) 88.Care este atitudinea
corect la locul accidentului in
cazul unui traumatism abdominal
inchis:
bhb) a) administrare de calmante;
bhc) b) transport de urgen la
spital;
bhd) c) hemostaz local.
bhe) 89.In cazul unui pacient
politraumatizat prioritatea in
acordarea primului ajutor const
in:
bhf)
a) oprirea hemoragiei
externe;
bhg) b) permeabilizarea cilor
respiratorii superioare;
bhh) c) imobilizarea fracturilor
osoase.
bhi)
90.Primul ajutor in caz de
arsur const in:
bhj)
a) administrarea de
antialgice;
bhk) b) administrarea de
antialergice;
bhl)
c) administrarea de
antiinflamatoare steroide.
bhm) 91.Degeraturile de gradul I
se caracterizeaz prin.
bhn) a) eritem;
bho) b) flictene;
bhp) c) gangrena.
bhq) 92.Care sunt factorii care
favorizeaz degeraturile:
bhr) a) frigul umed;
bhs) b) frigul uscat;
bht)
c) imobilitatea prelungit;
bhu) d) inclmintea lejer.
bhv) 93.Pentru acordarea primului
ajutor in cazul electrocutrii:
bhw) a) se efectueaz
resuscitarea cardiorespiratorie
ca prim msur;
bhx) b) se indeprteaz sursa de
curent i apoi se face
resuscitarea cardiorespiratorie;
bhy) c) se transport victima la
spital.
192
bhz) 94.Care din urmtoarele

manevre se practic in cazul
mucturilor de arpe veninos:
bia)
a) incizia i excizia esutului
cutanat in zona lezat;
bib)
b) aplicarea garoului
deasupra leziunii;
bic)c) aspiraie local i administrare
de ser antiveninos.
bid)
95.Primul ajutor in cazul unui
pacient cu intoxicaie acut
const in:
bie)
a) efectuarea unei splaturi
gastrice i provocarea vomei;
bif) b) efectuarea unui tubaj
duodenal cu administrare de
antidot;
big)
c) efectuarea manevrelor de
respiraie artificial i
administrare de antidot.
bih)
96.In cazul intoxicaiilor
voluntare pentru a efectua
spltura gastric este strict
necesar:
bii) a) acordul pacientului;
bij) b) s catigi increderea
pacientului;
bik)c) s cunoti natura substanei
ingerate.
bil) 97.In accidentele maxilofaciale,
hemostaza provizorie pentru
artera temporal superficial,se
face prin compresiune direct
pe:
bim) a) regiunea preauricular;
bin)
b) marginea inferioar a
mandibulei;
bio)
c) trunchiul carotidian de
aceeai parte.
bip)
98.In acordarea primului
ajutor unui accidentat cu fractur
de coloan vertebral se evit
biq)
flectarea capului pe torace i
a toracelui pe abdomen pentru
c se poate produce:
bir) a) oc hemoragie;
bis)b) accentuarea durerilor;
bit) c) contuzia sau secionarea
mduvei spinrii.
biu)
99.Un accidentat cu stop
cardiorespirator prezint:
biv)a) respiraie superficial, puls

filiform, hipotensiune arterial
contient pierdut;
biw) b) respiraie profund, puls
tahicardie, stare de incontien;
bix)c) respiraie oprit, puls absent,
stare de incontien, paloare
midriaz, relaxare
biy)sfincterian.
biz)100.In resuscitarea respiratorie
prima manevr este:
bja)
a) administrarea oxigenului;
bjb)
b) asigurarea permeabilitii
cilor respiratorii;
bjc)c) insuflaia aerului gur la gur.
bjd)
101.Care este timpul limit
de aciune in reanimarea cardiorespiratorie?
bje)
a) 3- 4 minute;
bjf) b) 8-10 minute;
bjg)
c) 20 minute.
bjh)
102.Pentru respiraia gur la
gur sau gur la nas,
accidentatul se va afla in
urmtoarea poziie:
bji) a) decubit lateral drept;
bjj) b) in orice poziie;
bjk)c) decubit dorsal, pe un plan dur,
cu capul in hiperextensie.
bjl) 103.In edemul pulmonar acut
pacientul se aeaz in:
bjm) a) clinostatism, cu capul mai
ridicat decat restul corpului;
bjn)
b) clinostatism, cu capul mai
jos decat restul corpului;
bjo)
c) poziie ezand, cu
picioarele atarnand la marginea
patului.
bjp)
104.Pentru interveniile de
urgen in edemul pulmonar acut
asistenta medical pregtete:
bjq)
a) instrumente pentru
sangerare i oxigenoterapie;
bjr) b) medicaie tonic cardiac;
bjs)c) trusa pentru traheostomie.
bjt) 105.In starea de oc indiferent
de cauza sa se produce:
bju)
a) perturbarea circulaiei i a
proceselor metabolice la nivelul
esuturilor;
bjv)b) tulburri renale;
bjw) c) tulburri respiratorii.
193
bjx)106.Starea de colaps vascular

se recunoate dup urmtoarele
manifestri de dependen:
bjy)a) pacient inert, somnolent, cu
tegumente palide i reci,
hipotensiune, puls filiform;
bjz)b) pacient agitat, tahicardie,
hipertensiv;
bka) c) pacient somnolent,
transpirat.
bkb) 107.Criza de angin
pectoral dureaz in general
sub:
bkc) a) 5 min.;
bkd) b) 15 min.;
bke) c) 30 min.
bkf)
108.Durerea coronarian ce
survine la efort, emoii, frig, are o
durat intre 3-15 min. i care
cedeaz la nitroglicerin este
caracteristic in:
bkg) a) angina pectoral;
bkh) b) infarct miocardic acut;
bki)c) stenoz mitral.
bkj)109.Unul din semnele
pneumotoraxului este:
bkk) a) sput cu sange;
bkl)b) durere toracic surd;
bkm) c) absena micrilor toracice
in timpul respiraiei.
bkn) 110.Pacientul incontient,
comatos, poate fi transportat in
poziie:
bko) a) decubit dorsal tar pern;
bkp) b) decubit lateral sau semiventral;
bkq) c) Trendelenburg.
bkr)
111.In care poziie trebuie
transportat un comatos cerebral:
bks) a) poziia decubit dorsal;
bkt)
b) poziia decubit ventral;
bku) c) poziia semiezand;
bkv) d) poziia decubit lateral (de
siguran).
bkw) 112.Care sunt simptomele
caracteristice care preced coma
de cauz meningean:
bkx) a) cefalee, fotofobie, redoare
de ceafa;
bky) b) hemiplegie, afazie;
bkz) c) agitaie psiho-motorie,
sete de aer.
bla)
113.Existena hemiplegiei in
cadrul comelor semnific:
blb)
a) o leziune meningean;
blc)b) o leziune cerebral;
bld)
c) o leziune medular.
ble)
114.Semnul caracteristic al
sindromului meningean din
cadrul comei este:
blf) a) redoarea de ceaf;
blg)
b) hemiplegia;
blh)
c) hipertensiunea arterial.
bli) 115.Conduita de urgen in cazul
corpilor strini vii auriculari este:
blj) a) instilaii cu ulei sau glicerina i
spltur cu seringa Guyon;
blk)b) extracia corpului cu pensa;
bll) c) spltur cu seringa Guyon ap distilat.
blm) 116.Conduita de urgen in
cazul corpilor strini esofagieni
este:
bln)
a) provocarea de vrsturi
pentru eliminarea corpului strin;
blo)
b) suprimarea alimentaiei pe
cale oral;
blp)
c) extragerea sau impingerea
corpului strin prin procedee
oarbe.
194
blq)
blr)BAREM DE CORECTARE CONDUITA N URGENE MEDICO
CHIRURGICALE
bls)
BLT) TESTUL I- ADEVARAT/FALS
BLU)
BLW)
BLX) BIBLIOGRAFIE
NR.
RA
BLV)
S
INTRE
P
B
U
A
N
RE
S
blz)1.
bmd)
2.
bmh)
3.
bml)
4.
bmp)
5.
bmt)
6.
bmx)
7.
bnb)
8.
bnf)
9.
bnj)
10.
bnn)
bno)
bnp)
C
O
R
E
C
T
bma)
A
bmb) 1150 de teste de nursing,

Elena Dorobantu, Valeria Ghidu,
Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca, 2006
bmf) idem
bme)
F
bmi)
A
bmm)
A
bmq)
F
bmu)
A
bmy)
A
bnc)
F
bng)
A
bnk)
F
bmj)
bmn) idem
bmr)
BNT)
RA
S
P
U
idem
bmv) idem
bmz) idem
bnq)
BNR) NR.
BNS) INTR
EBARE
idem
bnd)
idem
bnh)
idem
bnl)
idem
TESTUL II- ASOCIERI

BNU) BIBLIOGRAFIE
BLY)
PAG
I
N
A
bmc)
141
bmg)
141
bmk)
141
bmo)
141
bms)
141
bmw)
141
bna)
141
bne)
141
bni)
141
bnm)
141
BNV)
PA
N
S
C
O
R
E
C
T
BNW) A
bnx) 1.
bny)
B
bnz) 1150 de teste de nursing, Elena

Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria
Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
bod) idem
boa)
13
bob)
2.
boc)
C
boe)
13
bof)
3.
bog)
E
boh)
idem
boi)
13
boj)
4.
bok)
A
bol)
idem
bom)
13
bon)
5.
boo)
D
bop)
idem
boq)
13
bor)
bos)
B
1.
bot)
C
bov)
32
bow)
2.
box)
A
bou) Urgente medico-chirurgicale

Sinteze, Lucretia Titirca, Editura
Medicala, 1999
boy) idem
bpa)
3.
bpc)
idem
bpe)
4.
bpg)
idem
bpi)
5.
bpb)
B
bpf)
D
bpj)
E
bpk)
idem
bpd)
37
bph)
25
bpl)
79
bpn)
bpo)
.
MEDICINA INTERNA
1
bpp) c
bps)
.
bpw)
.
bqa)
bpt)
bpq) Teste pentru asistenti medicali,

Liliana Rogozea, Editura Romprint,
Brasov, 2003
bpu) idem
bpx)
bpy)
idem
bqb)
bqc)
idem
boz)
42
bpm) TESTUL III - GRILA

bpr)
54
bpv)
42
bpz)
42
bqd)
.
bqe)
.
bqi)
.
bqm)
.
bqq)
.
bqu)
.
bqy)
0.
brc)
1.
brg)
2.
brk)
3.
bro)
4.
brs)
5.
brw)
6.
bsa)
7.
bse)
bsf)
8
bqf)
bqg)
idem
bqj)
bqk)
idem
bqn)
bqo)
idem
bqr)
bqs)
idem
bqv)
bqw)
idem
bqz)
bra)
idem
brd)
bre)
idem
brh)
bri) idem
brl) c
brp)
brt) b
brx)
brm)
idem
brq)
idem
bru)
idem
bry)
idem
bsb) b
,c
CHIRURGIE
1
bsg) b
,d
bsc)
idem
bsj)19
bsn)
0
bsr)
1
bsv)
2
bsz)
3
btd)
4
bsk) a
,c
bso) d
bss)
2
2
2
bth)
2
5
btl) 26
btp)
bsh) Chirurgie-manual pentru cadre

medii si scoli postliceale, S.
Daschievici, M. Mihailescu, Editura
Medicala, 2007
bsl)idem
bsp)
idem
bst)
idem
bsw) b
,d
bta)
c
bsx)
idem
btb)
idem
bte)
a
,c,d,
e
bti) b,c,
d
btm) a
,c,d
btq)
b
btf) idem
btj) idem
btn)
idem
btr) idem
44
bqh)
42
bql)
42
bqp)
42
bqt)
41
bqx)
41
brb)
41
brf)
41
brj)
38
brn)
38
brr)
37
brv)
39
brz)
36
bsd)
36
bsi)4
6
0
bsm)
460
bsq)
461
bsu)
461
bsy)
461
btc)
461
btg)
463
btk)
465
bto)
465
bts)
7
btt) 28
btx)
9
bub)
0
buf)
1
buj)
2
bun)
3
bur)
4
buv)
5
buz)
6
bvd)
7
bvh)
8
bvl)39
bvp)
0
bvt)
1
bvx)
2
bwb)
3
bwf)
4
bwj)
5
bwn)
6
bwr)
7
bwv)
bww)
4
,d
btu)
a
,c,d
bty)
c
,d
buc) a
,b
bug) c
,d
buk) a
,c,d
buo) b
,c
bus) b
,d
buw) b
2
3
3
3
3
3
3
3
3
3
4
4
4
4
4
4
4
4
btv)
idem
btz)
idem
bud)
idem
buh)
idem
bul)
idem
bup)
idem
but)
idem
bux)
idem
bva) b
,d
bve) b
,c
bvi)a,d
bvb)
idem
bvf)
idem
bvj)
idem
bvm) a
,c,d
bvq) b
,d
bvu) b
,c
bvy) b
,c,e
bwc) a
,c,d
bwg) a
,c,d
bwk) a
,d
bwo) b
,d
bws) a
,c,d
bvn)
idem
bvr)
idem
bvv)
idem
bvz)
idem
NURSING
bwx) a,b
bwd) idem
bwh) idem
bwl)
idem
bwp) idem
bwt)
idem
bxa)
4
bxb)
a,c
bwy) 1150 de teste de nursing, Elena

Dorobantu, Valeria Ghidu, Maria
Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
bxc) idem
bxe)
bxf)
bxg)
idem
466
btw)
466
bua)
467
bue)
467
bui)
467
bum)
351
buq)
351
buu)
351
buy)
348
bvc)
351
bvg)
415
bvk)
415
bvo)
415
bvs)
416
bvw)
416
bwa)
418
bwe)
418
bwi)
419
bwm)
421
bwq)
421
bwu)
422
bwz)
13
bxh)
bxd)
13
13
bxi)
5
bxj)b,c
bxk)
idem
bxl)
13
bxm)
5
bxn)
a,b
bxo)
idem
bxp)
13
bxq)
5
bxr)
bxs)
idem
bxt)
13
bxu)
5
bxv)
a,b
bxw) idem
bxx)
13
bxy)
5
bxz)
bya)
idem
byb)
13
byc)
5
byd)
bye)
idem
byf)
13
byg)
5
byh)
a,c
byi)
idem
byj)
13
byk)
5
byl)c
byo)
5
byp)
bys)
6
bym) idem
byn)
13
a,b
byq)
idem
byr)
13
byt)
byu)
idem
byv)
13
byw)
6
byx)
b,c
byy)
idem
byz)
13
bza)
6
bzb)
bzc)
idem
bzd)
13
bze)
6
bzf)
bzg)
idem
bzh)
13
bzi)
6
bzj)b
bzk)
idem
bzl)
13
bzm)
6
bzn)
bzo)
idem
bzp)
13
bzq)
6
bzr)
a,c
bzs)
idem
bzt)
13
bzu)
6
bzv)
b,c
bzw)
idem
bzx)
13
bzy)
6
bzz)
caa)
idem
cab)
13
cac)
6
cad)
a,c,d,e
cae)
idem
caf)
13
cag)
7
cah)
a,b
cai)
idem
caj)
13
cak)
7
cal)a,b
cam)
idem
can)
13
cao)
7
cap)
b,c
caq)
idem
car)
13
cas)
7
cat)
a,b
cau)
idem
cav)
13
caw)
7
cax)
b,c,d
cay)
idem
caz)
13
cba)
7
cbb)
a,b,c
cbc)
idem
cbd)
13
cbe)
7
cbf)
a,b
cbg)
idem
cbh)
13
cbi)
7
cbj)b
cbk)
idem
cbl)
13
cbm)
7
cbn)
a,b,c
cbo)
idem
cbp)
13
cbq)
7
cbr)
cbs)
idem
cbt)
13
cbu)
8
cbv)
cbw)
idem
cbx)
13
cby)
8
cbz)
cca)
idem
ccb)
13
ccc)
8
ccd)
a,b,c
cce)
idem
ccf)
13
ccg)
8
cch)
a,c
cci)
idem
ccj)
14
cck)
8
ccl)b
cco)
8
ccp)
ccs)
8
cct)c
ccw)
8
ccx)
cda)
8
ccm)
c
idem
ccn)
14
ccq) 1555 teste de evaluare continua in

ccu) idem
ccr)
20
a,b,c
ccy)
idem
ccz)
20
cdb)
cdc)
idem
cdd)
20
cde)
8
cdf)
cdg)
idem
cdh)
21
cdi)
9
cdj)a
cdk)
idem
cdl)
21
cdm)
9
cdn)
cdo)
idem
cdp)
21
cdq)
9
cdr)
cds)
idem
cdt)
21
cdu)
9
cdv)
b,c
cdw)
idem
cdx)
21
cdy)
9
cdz)
a,b,c
cea)
idem
ceb)
21
cec)
9
ced)
cee)
idem
cef)
21
ceg)
9
ceh)
cei)
idem
cej)
21
cek)
9
cel)a
cem)
idem
cen)
21
ceo)
9
cep)
ceq)
idem
cer)
21
ces)
9
cet)
ceu)
idem
cev)
21
cew)
cex)
cey)
idem
cez)
ccv)
20
21
cfa)
1
cfb)
cfe)
1
cfc)
idem
cfd)
21
cff) c
cfg)
idem
cfh)
21
cfi)
1
cfj) c
cfk)
idem
cfl)
21
cfm)
1
cfn)
cfo)
idem
cfp)
21
cfq)
1
cfr) a,c
cfs)
idem
cft)
21
cfu)
1
cfv)a
cfw)
idem
cfx)
21
cfy)
1
cfz)b
cga)
idem
cgb)
21
cgc)
1
cgd)
cge)
idem
cgf)
21
cgg)
1
cgh)
cgi)
idem
cgj)
21
cgk)
1
cgl)b
cgo)
1
cgp)
cgs)
1
a,b
cgm) idem
cgn)
21
b,d
cgq)
idem
cgr)
21
cgt)
cgu)
idem
cgv)
21
cgw)
1
cgx)
cgy)
idem
cgz)
21
cha)
1
chb)
chc)
idem
chd)
21
che)
1
chf)
chg)
idem
chh)
21
chi)
1
chj)b
chk)
idem
chl)
21
chm)
chn)
1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE
cho) BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
chp)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:
Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29);
Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29);
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29);
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29);
nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29);
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29);
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29);
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului
2 puncte(pag. 29);
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29);
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple,
cale de administrare) 2 puncte(pag. 29);
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag.
29).
chq)
chr)
chs)
cht)
chu)
chv)
chw)
chx)
chy)
chz)
cia)
cib)Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii,
Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
cic)
cid)
cie)
cif)
cig)
cih)
cii)
cij)
cik)
cil)
1.
2.
3.
4.
2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ
cim)
cin) BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
cio)
Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5
puncte.
Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n
lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct
(pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)
cip)
ciq)
cir)
cis)
cit)
ciu)Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
medicali, Editura Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
civ)
ciw)
cix)
ciy)
ciz)
cja)
cjb)
cjc)
3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA
GASTROSCOPIE
1.
2.
3.
4.
cjd)
cje)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
cjf)
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct
(pag.233)
Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)
Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei
precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
ngrijirea pacientului dup tehnic:
Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct
(pag.234)
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini
1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i
acuz dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).
cjg)
cjh)
cji)
cjj)
cjk)
cjl) Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
cjm)
cjn)
cjo)
cjp)
cjq)
cjr)
cjs)
cjt) 4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA
BRONHOSCOPIE - BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
cju)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5

puncte.
2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului
pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat
aceast examinare 1 punct (pag.228)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la
acest anestezic 1 punct (pag 228)
La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,
ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i
scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene 2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul
unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) 1 punct (pag.229)
cjv)Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
cjw)
cjx)
cjy)
cjz)
cka)
ckb) 5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP
TORACOCENTEZ- BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
ckc)
1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte.
2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n

timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)
3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni
accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau
cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf,
coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
5. ngrijirea pacientului dup puncie:
Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)
ckd)
cke)
ckf)
ckg)
ckh)
cki)
ckj)
ckk)
ckl)
ckm) Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii
ckn)
cko)
ckp)
ckq)
ckr)
cks)
ckt) 6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA
IMEDIAT (definiie, semne, intervenii)
cku) BAREM DE CORECTARE/NOTARE
ckv)
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5 puncte
2. Definete luzia imediat - 1 punct
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz

hemostaza
3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
ckw) (enumerarea a 5 semne din 7):
oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
4. Precizeaz interveniile asistentei medicale :
masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine
1punct i formarea globului de siguran 1 punct
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct
transport luza la salon 1 punct
ckx)
cky)
ckz)
cla)
clb)
clc)
cld)
cle)
clf) Total: 20 puncte
clg)
clh)BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre
asistenii medicali, Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura
Viaa Medical Romneasc- 2008
cli)
clj)
clk)
cll)
clm)
cln) 7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOUNSCUTULUI N SALA DE NATERE
clo)BAREM DE CORECTARE/NOTARE
clp)
1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii ai
scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 10-15
cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5 puncte
i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu alcool
de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi de
soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril, nclzit; 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infarea cu scutece sterile 1 punct
13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n condiii
de protecie termic. - 1 punct
14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1 punct
1.
2.
3.
4.
5.
clq)Total: 20 puncte
clr)
cls)Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee
sanitare- Coordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic
Bucureti Ediia 1988.
clt)
clu)
clv)
clw)
clx)
cly)
clz)
8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
cma) BAREM DE CORECTARE/NOTARE
cmb)
Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte
Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine linitirea
aparintorilor 1 punct
mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari sau
tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele
dentare la copilul cu dini - 2 puncte
Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct
Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate :
decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic introdus
n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau IM
-1 punct
8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct
9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct
10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct
11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul etiologic
- 1 punct
13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va
asigura lenjerie curat-1 punct
14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia
tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
cmc)
cmd) Total: 20 puncte
cme)
cmf)
cmg)
cmh)
cmi)
cmj) Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali
Lucreia Titirc Editura Medical Bucureti , 2012
cmk)
cml)
cmm)
cmn)
cmo)
cmp)
cmq)
cmr)
cms) 9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
cmt) BAREM DE CORECTARE
cmu)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 1015 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati

(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
1.
2.
3.
4.
5.
cmv)
cmw) Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean
cmx) Pag 138-139
cmy)
cmz)
cna)
cnb)
cnc)
cnd)
cne)
cnf)
cng)
cnh)
cni)
cnj)10. PRECIZAI ACCIDENTELE/INCIDENTELE N CAZUL TRANSFUZIEI DE
SNGE I MSURILE CE SE POT LUA
cnk)
cnl)BAREM DE CORECTARE
cnm)
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
CNN) Accidente si incidente
Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1 p) ;
Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie se
incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
1.
2.
3.
4.
CNO)
cnp) Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L.
Titirca pag 183
cnq)
cnr)
cns)
cnt)
cnu)
cnv)
cnw)
cnx)
cny)
cnz)
coa) 11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
cob) BAREM CORECTARE
coc)
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
5.
6.
7.
8.
dextran
marisang
HHC
Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
Oxigenoterapie 1 punct
Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct
cod)
coe)
cof)
cog) TOTAL = 20 PUNCTE
coh)
coi)
coj)
cok)
col)
com)
con)
coo) Bibliografie
cop)
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45
coq)
COR)
COS)
COT)
COU)
COV)
COW) 12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU
PROBELE DE COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN
VIVO) IN CAZUL TRANSFUZIEI SANGUINE
cox)
coy) BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau
Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si

citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
-
coz) Bibliografie
cpa) Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag
177cpb) 13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA
PROVIZORIE
cpc)
cpd) BAREM DE CORECTARE/NOTARE
cpe)
cpf)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia
medicala 5 puncte.
cpg) 2. Scopul 5 puncte (pag.349):
cph)
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si
pasive)- 1 punct;
cpi) Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
cpj) Diminueaza durerea 1punct;
cpk)
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor
si transformarea fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii)
2 puncte.
cpl)3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
cpm)
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
cpn)
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si
dedesubtul focarului de fractura 2 punct;
cpo)
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1
punct;
cpp)
Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane
mai putin instruite 1 punct;
cpq)
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie
fie prea strans, prea lejer)- 2 puncte;
cpr)
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte

cps) specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela
gipsata, atele din lemn, atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
cpt)
improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete,
bastoane, umbrele, coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)
cpu)
cpv)
cpw)
cpx)
cpy)
cpz)
cqa)
cqb)
cqc)
cqd) Total = 20 puncte.
cqe)
cqf)
cqg)
cqh)
cqi)
cqj)Bibliografie
cqk) L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
cql)
cqm)
cqn)
cqo)
cqp)
cqq)
cqr)
cqs) 14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA
MAJORA DE EPILEPSIE
cqt)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5
puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la nivelul
unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive
(zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei crize,
permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru a nu
cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea

pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica a
tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau peste
cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-20
secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si se
intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
cqu)
cqv)
cqw)
cqx)
cqy)
cqz)
cra)
crb)
crc)
crd)
cre)
crf)
crg)
crh)
cri)
crj)
crk)
crl)
crm)
crn)
cro)
crp)
crq)
crr)
crs)
crt)
cru)
Bibliografie
crv)
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicalipag 316
crw) Total = 20 puncte.
crx)
CRY)
CRZ)
CSA)
CSB)
CSC)
CSD)
CSE)
CSF)
CSG)
CSH)
CSI)
CSJ)
CSK)
CSL)
CSM) 15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA
(PREGATIREA
PACIENTULUI
SI
A
MATERIALELOR,
TEHNICA,
INTERPRETARE)
csn) BAREM DE CORECTARE/NOTARE
cso) 1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia
medicala 5 puncte
csp) 2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
csq) - pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si
eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei
csr)
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
css) 3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
cst)- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
csu) - tampoane sterile si eter
csv) - manusi de protectie
csw) 4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte
csx) Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate
(test intradermic sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
csy) Preparare dilutiei:
csz) se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
cta)
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
ctb)
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
ctc)Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol
steril. Se adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
ctd)
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200400 u.i) care se injecteaza intradermic 1p
cte)
5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte
ctf) - asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
ctg)
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
cth)
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si
se patrunde cu bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
cti) - se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
ctj) - se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de
portocala, avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
ctk)- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
ctl) 6. Supravegherea pacientului 1 punct
ctm) - pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul
injectiei
ctn)
- se citeste reactia
cto)
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
ctp)
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau
generala (prurit, urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la
penicilina.
ctq)
ctr) Bibliografie
cts)C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de
farmacie- pag 20
ctt) Total = 20 puncte
ctu)
ctv)
ctw)
ctx)
cty)
ctz)
cua)
CUB) 16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII
CUC) (METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI,
MATERIALE, COMPLICATII)
cud) BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct.
aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct.
hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a unui
vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8):
pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
4.
5.
6.
7.
artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului

sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala
posterioara iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt.
bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2
pct
Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui i
culoarea sngelui-2 pct. :
cue) *In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
cuf)
*n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis),
garoul se pune sub leziune. -1 pct.
Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre spital-2
pct.
timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la 15-30
de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia esuturilor
situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune digital,
pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct
dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota ora/minutul
aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a
cel puin 2 din cele 3 enunuri).
compresiunea asupra nervilor
gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine
dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou
cug)
cuh)
cui)
cuj)
cuk)
cul)
cum)
cun)
1.
2.
3.
4.
5.
cuo)
cup)
cuq)
cur)
cus)
cut)
cuu)
cuv)
cuw)
cux)
cuy)
cuz)
cva) Total 20 puncte
cvb)
cvc) BIBLIOGRAFIE
cvd) CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE
cve)
- Editura Medical, Bucureti 2005
cvf)
- Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI
cvg)
-pag.240-245
cvh)
cvi)
CVJ)
CVK)
CVL)
CVM)
CVN)
CVO)
CVP)
CVQ)
CVR) 17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN
TIERE DE ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII,
MASURI DE PRIM AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
CVS) BAREM DE CORECTARE
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la
enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional)
Examenul obiectiv al plgii -1 pct
cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct
examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii
generale -0,5 pct.
Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct
scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii
generale-3 pct.
oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct
Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen

Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale
Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii:
- Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii
- Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului
- Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident)
- Pansarea plgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
cvt)
cvu)
cvv)
cvw)
cvx)
cvy)
cvz)
cwa)
cwb)
cwc)
CWD)
CWE)
CWF)
CWG)
CWH)
CWI) 18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
CWJ) BAREM DE CORECTARE
cwk)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) - 2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct

se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii - 1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se goleste
continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
cwl)
cwm)
cwn)
cwo)
1.
2.
3.
4.
cwp)
cwq)
cwr)
cws)
cwt)
cwu)
cwv)
cww)
cwx)
cwy)
cwz)
cxa)
cxb)
cxc)
cxd)
cxe)
cxf)
cxg)
CXH)
CXI)
CXJ)
CXK)
CXL)
CXM)
CXN) 19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
cxo) BAREM DE CORECTARE
cxp)
Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
Ingrijirea consta in :
dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat de
la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
cxq)
cxr)
cxs)
cxt)
cxu)
cxv)
cxw)
cxx)
cxy)
cxz)
cya)
cyb)
cyc)
cyd)
cye)
cyf)
cyg)
cyh)
cyi)
CYJ)
CYK)
CYL)
CYM)
CYN)
CYO)
CYP)
CYQ) 20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE
CARBON
cyr)
cys) BAREM DE CORECTARE
cyt)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
cyu)( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
cyv)
cyw)
cyx)
cyy)
cyz)
cza)
czb)
czc)
czd)
cze)
czf)
czg)
czh)
czi)
czj)
czk)
czl)
czm)
CZN)
CZO)
CZP)
CZQ)
CZR)
CZS)
CZT)
CZU)
CZV)
CZW)
CZX) 21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE
URGENTA
czy)
czz) BAREM DE CORECTARE
daa)
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
Coma diabetica 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
dab) Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
dac)
- tegument uscat
dad)
- extremitati reci, de aspect violaceu
dae)
- pliu cutanat persistent
daf)
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
dag)
- facies supt, nas ascutit
dah)
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
dai)
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
daj)
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
dak)
- transpiratii profuse
dal)
- agitatie psihica
dam)
- contracturi musculare
dan)
convulsii
dao)
- hiperflexia osteo-tendinoasa
dap)
- hipertonia globilor ocular
daq)
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
1.
2.
3.
4.
5.
7.
dar)
das)
dat)
dau)
dav)
daw)
dax)
day)
daz)
dba)
dbb)
dbc)
dbd)
dbe)
dbf)
dbg)
DBH) 22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
dbi)
dbj)
BAREM DE CORECTARE
dbk)
Pozitie sezand ( 1 punct )
Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
dbl)
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
dbm) - mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
dbn) - umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
dbo) - administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
dbp)
dbq)
dbr)
dbs)
dbt)
dbu)
dbv)
dbw)
dbx)
dby)
dbz)
dca)
dcb)
dcc)
dcd)
dce)
dcf)
dcg)
dch)
dci)
dcj)
dck)
dcl)
dcm)
dcn)
dco)
DCP) 23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
dcq) BAREM DE CORECTARE
dcr)
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora privitor
la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul transportului 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului ( 1
punct ) - 2 puncte
asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de glucoza
5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
dcs)
dct)
dcu)
dcv)
dcw)
dcx)
dcy)
dcz)
dda)
ddb)
ddc)
ddd)
dde)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
ddf)
ddg)
ddh)
ddi)
ddj)
ddk)
ddl)
ddm)
ddn)
ddo)
ddp)
ddq)
ddr)
dds)
ddt)
ddu)
ddv)
DDW) 24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
ddx)
ddy) BAREM DE CORECTARE
ddz)
Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p)
se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p,
se noteaz aspectul tegumentelor-1p,
se noteaz zonele de masaj-1p
Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p)
se asigur confortul pacientului-1p
se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p
se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p
se menin tegumentele uscate-1p
Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
saltele speciale-1p
perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p
Alimentaie i hidratare (2 p)
alimente bogate n proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p
Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p
dea)
deb)
dec)
ded)
dee)
def)
deg)
1.
2.
3.
4.
deh)
dei)
Bibliografie:
dej)
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor
fundamentale-Coordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical
Romneasc-pag-268-270
dek)
del)
dem)
den)
deo)
dep)
deq)
der)
des)
det)
DEU) 25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I
MSURI DE PREVENIRE).
dev)
DEW) BAREM DE CORECTARE
dex)
Definiia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase.
Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p)
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenteral(1p)
Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p)
coagularea sngelui pe ac sau branul (1p)
dey) 5. Msuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p)
se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncie (1p)
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p)
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)
dez)
dfa)
dfb)
dfc)
dfd)
dfe)
dff)
dfg)
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
dfh)
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor
fundamentale -Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical
Romneasc-pag-134-136
dfi)
dfj)
dfk)
dfl)
dfm)
dfn)
dfo)
dfp)
dfq)
dfr)
dfs)
DFT) 26.CONDUITA DE URGEN N OC ANAFILACTIC
dfu)
DFV) BAREM DE CORECTARE
Anunarea medicului-1pct
Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct
Administrarea medicaiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
dfw) -cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci)
dfx)
-mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct)
dfy) -menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm
lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul ,fr
cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ;
dfz)
-cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
Reechilibrare volemica (2pct) :
dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct
daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct
dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct)
Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal 0.5
pct
Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
n caz de bronhoconstricie sever(1 pct)
Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
dga) 8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)
dgb)
dgc)
dgd)
dge)
dgf)
dgg)
Bibliografie
dgh)
dgi)
Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii
medicali, Editura Medical, Bucureti,2001, pag.270-271
dgj)
DGK)
DGL)
DGM)
DGN)
DGO)
DGP)
DGQ)
DGR)
DGS)
DGT) 27.COLICA RENAL: SEMNE SPECIFICE I CONDUITA DE URGEN
dgu)
DGV) BAREM DE CORECTARE
DGW)
2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinite, agitaie, anxietate (1 pct)
poziie antalgic (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaii locale de caldur (1 pct),
- administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct)
internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
dgx)
dgy)
dgz) Bibliografie
dha)
dhb) Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii
medicali, Editura Medical, Bucureti,2001, pag.115
dhc)
dhd)
dhe)
dhf)
CUPRINS
dhg)
dhh)
dhi)
1. BAZELE TIINEI NURSINGULUI
dhj)
2. FIINA UMAN I NURSINGUL
dhk)
3. TEHNICI I INVESTIGAII DE NURSING
dhl)
4. PROTECIE I SECURITATE N MUNC
dhm) 5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

dhn) 6. PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
dho) 7. CARDIOLOGIE I NURSING SPECIFIC
dhp) 8. GASTROENTEROLOGIE I NURSING SPECIFIC
dhq) 9. NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC
dhr)
10. CHIRURGIE GENERAL I NURSING SPECIFIC
dhs)
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
dht)
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
dhu) 13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC

dhv)
14.DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
dhw) 15. GINECOLOGIE I NURSING SPECIFIC

dhx)
16. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
dhy)
17. PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
dhz)
18. NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
dia)
19. PSIHIATRIE I NURSING SPECIFIC
dib)
20. CONDUIT N URGENE MEDICO-CHIRURGICALE
dic)
21. SUBIECTE TIP SINTEZ/ESEU

Teste Forma Aprobata 2 Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Forma Aprobata 2 Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINA

MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

c. realizeaz cu familia i aparintorii

17. Scopul ngrijirilor dup modelul

23. Abilitile asistentei medicale pentru a

29. Sursele de dificultate de ordin fizic

c. enunul manifestrii de dependen.

c. aduce o apreciere asupra

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVRAT / FALS

1150 teste nursing L. Titirc, 2008

MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-UL

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

c) pulsatii abia perceptibile

16. Nevoia de somn la persoana adulta

zgomotoasa, dupa care urmeaza o

c) urina cu densitate mica ce se

b) stare de incetinire a gandirii;

a) pierdere de urina in timpul noptii;

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING

1150 teste nursing-cap.1.2

MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

C. Asociai noiunile din cele dou coloane

durere vie, paralizia nervului sciatic

crearea unei ci false

D. Asociai noiunile din cele dou coloane

Durere vie, paralizia nervului sciatic

Este explorator si terapeutic

Efectul rapid al medicamentelor

6.Pentru manevrarea materialelor i

b) splare cu ap, spun, fiecare cu

b) mbolnviri de natur infecioas

a) depistarea purttorilor sntoi de

37.Complicaiile imediate ale sondajului

45. Efectuarea punciei pleurale

61. Prin care din urmtoarele investigaii

c) edemului pulmonar acut.

a) determinarea grupei n sistemul

a) temperatura corpului peste 40-41

vizualiza interiorul bronhiilor i a traheei.

BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII

L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing

- 1150 de teste nursing

MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

a) o metoda profilactica de lupta

b) o metoda curativa de lupta impotriva

16.Metodele de prevenire a accidentelor

multiplicarea agentului microbian n

aplicarea unei proceduri invazive (ex.

c) utilizarea ochelarilor de protecie.

b) mbolnviri de natur infecioas

BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC

1150 teste nursing L. Titirc, 2008

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

B. Asociai noiunile din cele dou coloane