CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA 1.

Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea se

ctorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea somajului; b) intensif
icarea relatiilor dintre intreprinderi; c) amploarea relatiilor dintre intreprin
deri; d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice.
2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului t
ertiar? a) crearea de locuri de munca; b) cresterea sperantei de viata: c) dezvo
ltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.
3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului t
ertiar? a) cresterea sperantei de viata; b) cresterea competitivitatii intreprin
derilor; c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprind
eri.
4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pent
ru definirea conceptului de: a) marketing; b) competitivitate; c) servicii; d) o
mologare.
5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura s
au de piata, astfel incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi: a) remarcat;
b) achizitionat; c) consumat; d) toate variantele enumerate.

6. Termenul de produs (productus) nu este sinonim cu: a) marfa; b) articol; c) bun;

upa".
7. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui: a) rezultat
material al unui proces social sau natural; b) consum casnic; c) produs de schi
mb; d) bun material ce a rezultat dintr-un proces.
8. Termenul produs nu este sinonim cu marfa in situatia existentei unui: a) bun mate
rial rezultat al unui proces de munca; b) produs de schimb; c) autoconsum; d) re
zultat material al unui proces social sau natural.
9. In practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categor
iei de produs pentru: a) produs unicat; b) produs de serie; c) produs de lux; d) p
roductie proprie.
10. Produs poate fi considerat un: a) om politic/actor a carui imagine este promov
ata; b) personaj dintr-un film; c) salariat; d) membru dintr-o familie.

11. Produs poate fi considerat: a) o portiune dintr-o lucrare; b) un personaj dint

r-o piesa; c) o localitate balneoclimaterica; d) o parte dintr-o familie.
12. Produs poate fi considerat o: a) idee (alimentatia vegetariana); b) persoana d
intr-un film; c) parte dintr-o familie; d) salariata.
13. Bunurile reale sunt numai: a) bani; b) hartii de valoare; c) tot ce poate fi
perceput direct cu simturiled) dobanzi.
14. Bunurile materiale sunt: a) obiecte; b) servicii; c) licente; d) know-how.
15. Bunurile imateriale nu sunt: a) bunuri nominale; b) bunuri reale; c) servici
i; d) drepturi.
16. Drepturile, ca produse, nu sunt: a) servicii;

b) brevete; c) licente; d) know-how.

17. Bunurile nominale sunt: a) bani, hartii de valoare; b) bunuri materiale; c)
servicii; d) brevete.
18. Definirea produsului ca fiind orice lucru care poate fi oferit pe piata in sc
opul captarii interesului, achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poa
te satisface o dorinta sau o nevoie apartine: a) Th. Levitt; b) Ph. Kotler; c) T.
P.Hill; d) A. Palmer.
19. Definirea produsului ca fiind un rezultat al unui proces, respectiv a unui an
samblu de activitati corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in
iesiri o regasim in: a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta; b)
Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta; c) S.R.EN ISO 9000:2001;
d) Dictionarul Explicativ al Marketingului.
20. Intr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza at
ributelor intrinseci, calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitat
oare surse de diferentiere si singularizare apartine lui: a) Th. Levitt; b) Ph. K
otler; c) Tp.Hill; d) J. Gadrey.

21. Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror compo
nenta de servicii sunt mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lum
ea serveste pe cineva, apartine: a) Ph. Kotler; b) Th. Levitt; c) Tp.Hill; d) A.
Palmer.
22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile
in literatura de specialitate a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul
carora predomina faptul ca: a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, ad
ica sunt activitati al caror rezultat este imaterial; b) serviciile se concretiz
eaza intr-un produs; c) serviciile au ca rezultat un bun material; d) serviciile
nu au niciun rezultat.
23. Serviciul ca act reprezinta o prestare: a) efectiva; b) prognozata; c) previ
zionala; d) conjuncturala.
24. Serviciul ca act realizeaza relatia dintre: a) resursele, activitatea si inf
ormatiile prestatorului; b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestat
orului si obiectul serviciului respectiv; c) activitatea prestatorului, mijloace
le materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv; d) obiectul servici
ului respectiv, resursele si activitatea prestatorului.
25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nev
oie de: a) mana de lucru; b) capital tehnic; c) client; d) salariile personalulu
i puse pe card.

26. in general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de

productie a serviciilor, clientul: a) face parte din sistemul de productie; b)
nu face parte din sistemul de productie: c) poate fi absent; d) se identifica cu
producatorul.
27. Rezultatele activitatilor de servicii se regasesc sub urmatoarea forma: a) n
iciun serviciu; b) niciun bun material; c) serviciu pur, bun pur; d) previziuni.
28. Serviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor: a) utilitate; b) benef
icii; c) avantaje, satisfactii; d) disconfort.
29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt: a) simultane; b) continu
e; c) in relatie reciproca; d) post factum.
30. in schema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile lini
ilor aeriene, reparatiile, constructiile sunt prezentate drept: a) servicii pure
; b) bunuri pure; c) rezultate tangibile; d) prestatii in afara primelor trei va
riante.

31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determi

nat pe unii specialisti sa defineasca serviciul prin: a) definitii negative; b)
abandonarea domeniului respectiv; c) ignorarea dificultatilor respective; d) val
orificarea gradului de cunoastere.
32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activita
ti economice care nu sunt: a) nici munca fizica, nici productie, nici agricultur
a; b) nici productie industriala, nici munca intelectuala, nici agricultura; c)
nici productie industriala; nici minerit, nici activitate concurentiala; d) nici
productie industriala, nici minerit, nici agricultura.
33. Definitiile negative date serviciilor au afectat: a) dinamica dezvoltarii se
rviciilor; b) structura serviciilor; c) rolul si contributia serviciilor la crea
rea PIB; d) tipologia serviciilor.
34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pentru serv
icii o caracteristica: a) nu este cazul; b) cheie; c) obisnuita; d) de efect.
35. Unii specialisti, in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a servici
ilor, utilizeaza termenul: a) imaterialitate; b) intangibilitate; c) perisabilit
ate; d) simultaneitate.

36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe divers

e suporturi si oferite ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill: a) bunu
ri tangibile; b) bunuri intangibile; c) bunuri imateriale; d) bunuri eterogene.
37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din: a) peris
abilitatea serviciului; b) materialitatea serviciului; c) tangibilitatea servici
ului; d) intangibilitatea serviciului.
38. Nondurabilitatea serviciilor denota: a) consumul serviciilor in momentul pro
ducerii; b) consumul serviciilor dupa producere; c) nonconsumul; d) consumul ser
viciilor dupa un timp precizat.
39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta: a) simulta
neitatea livrarii si consumului serviciilor; b) precedarea consumului; c) nesimu
ltaneitatea producerii si consumului serviciilor; d) consumul nu se produce.
40. La care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu
trebuie sa fie prezenti: a) reparatii, intretinere, curatenie, asigurari; b) san
atate, invatamant, frizerie; c) transport feroviar, auto, naval, aerian; d) teat
ru, radio.

41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de: a) diferen

tiere; b) variabilitate; c) diversitate; d) complexitate.
42. Variabilitatea este sensul eterogenitatii folosit: a) mai putin; b) sinonim;
c) cel mai frecvent; d) de loc.
43. Eterogenitatea serviciilor reflecta: a) nondurabilitatea lor; b) nestocabili
tatea lor; c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor; d
) materialitatea si intangibilitatea serviciilor.
44. Eterogenitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor, deoarece: a)
productia este simultana ca consumul: b) acestea sunt oferite de persoane difer
ite, a caror performanta nu este constanta; c) serviciile nu se pot stoca; d) se
rviciile sunt nondurabile.
45. Sectorul tertiar are un continut: a) foarte diversificat: b) mai putin diver
sificat; c) complicat; d) simplu.

46. Eterogenitatea serviciilor determina: a) dificultati in standardizarea si un

iformizarea serviciilor; b) clarificari terminologice; c) complicarea metodologi
ei de evidenta: d) valorificarea resurselor organizatiei.
47. imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la: a) reducerea varia
biIitatii serviciilor b) lipsa proprietatii: c) nestocabilitatea serviciilor d)
nondurabilitatea serviciilor.
48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptu
lui de proprietate deoarece: a) serv iciul ofera consumatorului o satisfactie mo
rala: b) serv iciul se consuma concomitent cu producerea lui; c) serviciul este
eterogen: d) serviciul este intangibil.
49. Termenul de tipologie" semnifica: a) . enumerarea sortimentelor produselor sa
u a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu": b) ..studiul stii
ntific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipur
i ale unor obiecte sau fenomene": c) ..actiunea de a (se) clasifica si rezultatu
l ei: distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine";
d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintr
e furnizori si clienti".
50. Termenul de nomenclator semnifica: a) enumerarea sortimentelor produselor sau
a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu ;

b) studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre d

iversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene; c) actiunea de a clasifica si rezul
tatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordi
ne"; d) rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata di
ntre furnizori si clienti.
51. Termenul clasificare semnifica: a) ....enumerarea sortimentelor produselor sau
a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit criteriu; b) studiul stiintific
al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale u
nor obiecte sau fenomene; c) actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distri
buire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita ordine; d) rezultatul
a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si
clienti.
52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita: a) materia
litatii; b) eterogenitatii; c) tangibilitatii; d) nondurabilitatii.
53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice
pe tara este: a) Institutul National de Statistica; b) Organizatia Natiunilor U
nite; c) Consiliul Uniunii Europene; d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei
.
54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica
a bunurilor si serviciilor sunt: a) CAEN si C.C.I.R.; b) CAEN si CPSA; c) C.C.I
.R. si CPSA;

d) C.C.I.R..
55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niv
eluri, constituite dupa principiul: a) complexitatii; b) structurii; c) eterogen
itatii; d) omogenitatii.
56. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor
economico-sociale CAEN? a) natura bunurilor si serviciilor prestate; b) modul de
utilizare a bunurilor si serviciilor; c) materia prima, procesele tehnologice,
organizarea si finantarea productiei; d) obtinerea de profit si o pozitie recuno
scuta pe piata.
57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoare
le niveluri: a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe; b) diviziuni, g
rupe, clase, sectiuni, subsectii; c) grupe si clase, sectiuni, subsectiuni, subg
rupe; d) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase.
58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi: a) private si pub
lice; b) intermediare si finale; c) consum individual si servicii publice; d) ma
rfa si nemarfa.
59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi: a) marfa si nemarfa; b)
private si publice; c) intermediare si finale; d) consum individual.

60. in functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi: a) intermediare si f

inale; b) private si publice; c) marfa si ne-marfa; d) consum individual.
61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi: a) de distributie,
de productie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri pur t
angibile si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sector
ul asociativ si sectorul privat.
62. In functie de natura efectelor, serviciile pot fi: a) de distributie, de pro
ductie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibile
si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul asoci
ativ si sectorul privat.
63. Dupa opinia lui Philip Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoare
le: a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale; b) materia
le si nemateriale; c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servi
cii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si servicii secundare si servici
u pur; d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.
64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de
servicii, se disting urmatoarele categorii de servicii: a) de distributie, de p
roductie, sociale si personale; b) materiale si nemateriale; c) bunuri intangibi
le si bunuri insotite de servicii; d) servicii din sectorul public, sectorul aso
ciativ si sectorul privat.

65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting: a) servicii t

raditionale si servicii moderne sau noi; b) servicii livrate permanent si servic
ii discrete; c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestar
ii si servicii care nu necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii; d)
servicii publice, servicii asociative, servicii private.
66. Serviciile de sanatate, cercetare etc. necesita: a) personal necalificat; b)
personal calificat; c) personal specializat; d) personal cu studii medii.
67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi: a) servicii publice,
servicii asociative si servicii private: b) servicii livrate permanent si servic
ii discrete; c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi; d) servicii t
ransferabile si servicii netransferabile.
68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt s
ervicii: a) livrate permanent: b) discrete; c) asociative; d) transferabile.
69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii
: a) livrate permanent; b) discrete: c) asociative; d) transferabile.

70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita: a) bunuri t
angibile pure; b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare; c) oferte hibride; d
) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare.
71. In cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat de
mare incat neglijarea acestora pot avea: a) urmari dezastroase asupra dezvoltari
i, mergand pana la regresul economic; b) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii
sectoarelor de productie industriale; c) o influenta pozitiva asupra dezvoltari
i agriculturii; d) nicio influenta.
72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor? a) o faza; b) doua faze; c)
trei faze; d) patru faze.
73. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici s
i teoretizarii unor aspecte ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au contu
rat mai multe faze. Ultima faza a fost marcata de intrarea in vigoare in anul 19
95 a Acordului General privind Comertul cu servicii (GATS) si prin care s-a real
izat: a) cresterea importantei strategice a serviciilor in alocarea resurselor;
b) dobandirea unui statut oficial a serviciilor in cadrul relatiilor internation
ale; c) impulsionarea puternica a cercetarii stiintifice; d) liberalizarea progr
esiva a schimburilor internationale cu servicii.
74. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recuno
asterea potentialului acestora exista: a) o discrepanta elocventa; b) nicio disc
repanta;

c) o corelatie; d) o corelatie perfecta.

75. Din perspectiva istoriei gandirii economice, se disting trei modalitati de a
bordare a serviciilor: a) clasica, traditionala si moderna; b) capitalista si ec
onomie in tranzitie; c) clasica, reziduala si specifica economiei in tranzitie;
d) capitalista si moderna.
76. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu di
sciplinele de marketing, cercetari de marketing, studiul comportamentului consum
atorului, sociologia, psihologia etc. sunt determinate de o serie de cauze. Marc
ati varianta falsa: a) caracterul intangibil al serviciilor; b) abordarea servic
iilor intr-un context social si institutional: c) dependenta valorii serviciului
pentru consumator de personalitatea prestatorului/ furnizorului serviciului res
pectiv; d) fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regional
a in conditiile globalizarii.
77. Corespunzator abordarii clasice, serviciile: a) se fundamenteaza pe diviziun
ea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar; b) erau incadr
ate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care
constituiau o frana in calea acumularii capitalului; c) nu constituiau o preocu
pare pentru specialisti; d) erau incluse in categoria activitatilor economice re
ziduale.
78. Activitatile agricole, extractive si exploatarile forestiere apartin: a) sec
torului primar; b) sectorului secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui secto
r.

79. Industriile prelucratoare sunt cuprinse in: a) sectorului primar; b) sectoru

lui secundar; c) sectorului tertiar; d) niciunui sector.
80. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, a
ctivitatile de reparatii apartin: a) sectorului primar; b) sectorului secundar;
c) sectorului tertiar; d) niciunui sector.
81. incadrarea activitatilor economice In unul din cele trei sectoare - primar,
secundar, tertiar - se face in functie de: a) dinamica productivitatii muncii; b
) nivelul progresului tehnic; c) receptivitatea activitatii fata de progresul te
hnic; d) toate elementele prezentate.
82. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, se
ctorul primar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm me
diu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si p
roductivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta.
83. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului tehnic, se
ctorul secundar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm
inalt; b) ritm mediu; c) sub medie;

d) nu prezinta importanta.
84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, se
ctorul tertiar al activitatilor economice se caracterizeaza printr-un: a) ritm m
ediu; b) ritm inalt; c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si
productivitatea sub medie; d) nu prezinta importanta.
85. Sectorul cuaternar nu este un sector al: a) materiei cenusii; b) cercetarii st
iintifice; c) dezvoltarii tehnologiei si cunoasterii stiintifice; d) modernizari
i bazei tehnico-materiale.
86. Primul autor care a utilizat sintagma economia serviciilor a fost: a) D. Bell;
b) V.R. Fuchs; c) T.P.Hill; d) J. Gadrey.
87. Dupa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul: a
) sectorului primar; b) societatii neo-industriale; c) sectorului secundar; d) s
ectorului tertiar.
88. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine: a) resursa fundamentala a s
ocietatii; b) importanta pentru societate; c) mai putin importanta; d) nu are in
semnatate.

89. in ultimele duufi decenii ale secolului XX, tot mai multi specialisti si-au
exprimat opinia ca in viitor, va fi o economie: a) in tranzitie: b) a serviciilo
r: c) a valorificarii resurselor naturale; d) a cercetarii stiintifice.
90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fata de acelasi in
dicator realizat pe ansamblul UE - 27, in prezent, se situeaza: a) mult sub aces
t nivel; b) la acelasi nivel; a) peste acest nivel; b) aproape de acest nivel.
91. In ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activ
itatea de servicii pe ansamblul UE- 27: a) 35-40%; b) 41-50%; c) 51 -60%; d) 61
-75%.
92. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania, fata de
acelasi indicator realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza: a) mult
sub acest nivel; b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest
nivel.
93. in prezent, contributia serviciilor la realizarea valorii adaugate brute in
Romania, comparativ cu nivelul din tarile dezvoltate din Europa, s-a situat in u
na din urmatoarele variante: a) mult sub acest nivel;

b) la acelasi nivel; c) peste acest nivel; d) aproape de acest nivel.

94. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe: a) d
iviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar; b) crea
rea de valoare, de avutie nationala doar in domeniul productiei de bunuri; c) ap
recierea unei activitati ca fiind producatoare sau neproducatoare de valoare; d)
existenta unei nevoi si a unei cereri corespunzatoare.
95. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de: a) ben
eficiile petrecerii timpului liber; b) populatia majoritara care isi desfasoara
activitatea in acest sector; c) cresterea rolului informatiei; d) implicatiile p
rogresului stiintific si tehnic.
96. Fenomenele care marcheaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau
sub semnul: a) globalizarii; b) crizei energetice; c) dezvoltarii culturale; d)
evolutiei dinamice a progresului tehnic.
97. Procesul globalizarii este de data: a) indepartata in trecut; b) recenta; c)
viitoare; d) stravechi timpuri.
98. O dezvoltare spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales d
upa anii: a) imediat dupa al doilea razboi mondial; b) 80 ai secolului trecut; c
) 90 ai secolului trecut;

d) 2000.
99. Dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu: a
) dezvoltarea economica; b) cresterea importantei infrastructurii; c) globalizar
ea pietelor financiare; d) intensificarea eforturilor de aparare.
100. Pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitat
i. Marcati varianta falsa: a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea p
roductiei; b) libera circulatie a marfurilor; c) sporirea concurentei; d) intens
ificarea colonialismului corporatist.
101. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin: a) omogenitate; b) diversitate
; c) includerea numai a serviciilor marfa; d) dificultatea evaluarilor cantitati
ve privind structura si dinamica.
102. Diversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de: a)
materialitatea si imaterialitatea serviciilor; b) diversitatea definitiilor dat
e notiunii de serviciu; c) diversitatea categoriilor de servicii si a modului de
manifestare a concurentei; d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor.
103. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifes
tare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b)
afectarea atomicitatii; c) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serv
iciilor pe piata;

d) lipsa proprietatii.
104. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifes
tare a concurentei nu se enumera: a) neomogenitatea majoritatii serviciilor; b)
existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) limita
rea transparentei d) reducerea variabilitatii serviciilor.
105. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a un
or servicii nu se regaseste: a) licenta de emisie; b) capitalul necesar; c) brev
etul de turism; d) licenta de distributie.
106. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a un
or servicii nu se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emisi
e; c) licenta de distributie; d) autorizarea sau acreditarea.
107. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unu
i serviciu de telecomunicatii se refera la: a) capitalul necesar; b) licenta de
emisie; c) brevetul de turism; d) acreditarea.

108. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui

serviciu bancar se regaseste: a) capitalul minim foarte mare; b) licenta de emi
sie; c) brevetul de turism; d) licenta de distributie.
109. Limitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor s
i este cauzata de: a) afectarea atomicitatii; b) existenta unor bariere la patru
nderea (lansarea) serviciilor pe piata; c) imaterialitatea si perisabilitatea se
rviciilor; d) capitalul minim obligatoriu.
110. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de existent
a. Marcati varianta falsa: a) disponibilitatea de a cumpara serviciul respectiv;
b) existenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un servi
ciu; c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinata in princ
ipal de solvabilitatea consumatorului; d) existenta unor bariere la patrunderea
(lansarea) pe piata a serviciilor.
111. Din punctul de vedere al solvabilitatii, cererea de servicii poate fi: a) e
fectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacut
a si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.
112. Dupa modul de manifestare in timp, cererea poate fi: a) efectiva si potenti
ala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si nesatisfacuta
; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

113. Dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi: a) efectiv
a si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) satisfacuta si n
esatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.
114. Din punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi
: a) efectiva si potentiala; b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara; c) sati
sfacuta si nesatisfacuta; d) constanta, descrescatoare si crescatoare.
115. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii: a) gene
rali si specifici; b) generali si particulari; c) obiectivi si subiectivi; d) ge
nerali.
116. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substi
tuibile sunt factori de influenta ai cererii de servicii cu caracter: a) general
; b) specific; c) obiectiv; d) subiectiv.
117. Modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depin
d de: a) nivelul initial al tarifului; b) calitatea serviciilor; c) structura ve
niturilor consumatorului; d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practica
t.

118. Veniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de se

rvicii cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiectiv.
119. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor cons
umatorilor, serviciile pot fi: a) simple si complexe; b) normale si inferioare;
c) frecvente si rare; d) obisnuite.
120. In functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi: a) general si
partial substituibile; b) obisnuit substituibile; c) nesubstituibile; d) perfec
t si partial substituibile.
121. Tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cer
erii de servicii, cu caracter: a) specific; b) general; c) obiectiv; d) subiecti
v.
122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi: a) strict si p
artial complementare; b) general si partial complementare; c) necomplementare; d
) strict complementare.

123. In cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este

: a) indiferent; b) egal cu 1; c) mai mare decat 1; d) apropiat de 1.
124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate est
e: a) diferit de 1; b) nu are semnificatie; c) egal cu 1; d) nu se poate determi
na.
125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii n
u prezinta una din valentele enumerate: a) determina cresterea veniturilor perso
nale; cereri b) evidentiaza anumite aspecte calitative cu influente asupra cerer
ii de servicii; c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;
d) permite evaluarea cantitativa a cererii de servicii.
126. Factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura: a) distribui
rii serviciilor; b) promovarii serviciilor; c) pregatirii producatorului; d) put
erii de cumparare a clientului.
127. Specificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se dif
erentiaza pentru: a) servicii prestate in special pentru populatie; b) servicii
cu caracter general; c) servicii prestate in special pentru intreprinderi; d) se
rvicii internationale. b

128. Factorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte di

n categoria: a) factorilor specifici cererii de servicii pentru intreprinderi; b
) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei; c) factorilor generali
ai ofertei de servicii; d) factorilor specifici ai ofertei de servicii.
129. Din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii
si dinamicii cererii de servicii a populatiei, nu fac parte: a) numarul populat
iei; b) structura pe sexe si pe grupe de varsta; c) urbanismul; d) repartizarea
teritoriala a populatiei, atat din punct de vedere numeric cat si al structurii
pe sexe si pe grupe de varsta.
130. Din categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servici
i nu se evidentiaza: a) schimbarile sociale; b) urbanismul; c) apartenenta la un
grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitati proprii; d) rep
artizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta.
131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a ce
rerii de servicii pentru populatie: a) amplificarea concurentei: b) efectele teh
nologiei moderne; c) complexitatea mediului; d) raportul timp liber-venituri.
132. In functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de st
udiere a cererii de servicii nu cuprind: a) metode analitice: b) metoda anchetei
pilot; c) metode statistice;

d) metode normative.
133. Metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urma
toarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective
stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seri
ilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor n
orme de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind
consumul de servicii.
134. Metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urm
atoarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiectiv
e stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza ser
iilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaza evolutia cererii ef
ective; c) utilizarea unor norme de consum determinate de regula statistic; d) rea
lizarea de scenarii privind consumul de servicii.
135. Metodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urma
toarele elemente specifice: a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective
stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in vedere; b) analiza seri
ilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective; c) utilizarea unor n
orme de consum determinate de regula statistic; d) realizarea de scenarii privind
consumul de servicii.
136. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de
servicii, trebuiesc indeplinite mai multe conditii. Marcati varianta falsa: a)
disponibilitatea; b) capabilitatea; c) managementul performant; d) amplasarea in
localitati urbane.

137. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din: a) nematerialitatea si

intangibilitatea serviciilor; b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor
; c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor; d) nematerialitatea si nest
ocabilitatea serviciilor.
138. Oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa:
a) netransferabilitatea ofertei; b) dificultatea protectiei juridice a serviciul
ui; c) materialitatea si imaterialitatea ofertei; d) implicarea consumatorului i
n producerea serviciului.
139. Oferta de servicii este o oferta: a) efectiva; b) frecventa; c) potentiala;
d) ocazionala.
140. Dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din: a) nematerialit
atea si intangibilitatea unor servicii; b) nestocabilitatea serviciilor; c) simu
ltaneitatea productiei si consumului; d) intensificarea concurentei pe piata ser
viciilor.
141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza: a) insepar
abilitatea serviciului de prestator si consumator; b) producerea unor servicii p
ersonalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si cons
umator; c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea s
erviciului; d) cantitati mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor fina
li sau utilizatorilor la un moment dat.

142. Excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de

servicii: a) volumul si structura cererii de servicii; b) costurile de producti
e; c) tariful de piata al serviciului; d) volumul si structura veniturilor.
143. Sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au fost marcate de o seri
e de tendinte in evolutia ofertei de servicii. Marcati varianta falsa: a) creste
rea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoa
re; b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii; c) crest
erea rolului si importantei calitatii serviciilor si dinamicii diferentiate pe c
ategorii de servicii; d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantita
tile de servicii complementare.
144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmato
arele servicii: a) chirii, apa, canal, salubritate, servicii postale; b) aboname
nte radio - TV; c) servicii cu caracter industrial; d) transport urban.
145. Soldul conjunctural exprima: a) cresterea in ritm superior a ofertei de ser
vicii in raport cu oferta celorlalte sectoare; b) tendinta de evolutie a indicat
orilor fata de perioada de referinta; c) asocierea, respectiv disocierea ofertei
de bunuri si de servicii; d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.
146. Indicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldu
rilor conjuncturale pentru trei componente. Marcati varianta falsa: a) apreciere
a situatiei economice; b) aprecierea cererii de servicii; c) aprecierea numarulu
i de salariati; d) estimarea cererii de servicii.

147. In contextul globalizarii, rolul statului tinde: a) sa se minimizeze; b) sa

se maximizeze; c) sa ramana la acelasi nivel; d) sa nu fie afectat.
148. Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe
unii specialisti (R. Reich, R Fetzgerald etc.) sa aprecieze ca: a) traim transfor
mari care vor rearanja politica si economia secolului urmator; b) nu va mai fi eco
nomii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat; c) tot ceea ce va raman
e in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile... d) toate
cele trei variante.
149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala forta in modelarea economiei mondi
ale, in procesul globalizarii, se refera la institutiile: a) politice; b) sindic
ale; c) economice; d) sociale.
150. Dupa anii 80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioa
da globalizarii pietelor lumii sunt de natura: a) macroeconomica; b) microeconom
ica; c) financiara; d) zonala.
151. Pentru prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost s
emnalata de: a) Ph. Koller; b) P. Dicken; c) Th. Levitt;

d) R. Reich.
152. in procesul globalizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni
. Marcati caracteristica falsa: a) productia mare realizata de societatile trans
nationale; b) fluxurile tehnologice joaca un rol important; c) cresterea populat
iei urbane; d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.
153. In procesul globalizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeni
ul: a) fluxurilor financiare internationale; b) comertului cu bunuri; c) comertu
lui cu servicii; d) circulatiei de persoane,
154. Procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia: a) industriala; b) tra
nsporturilor de persoane; c) informationala; d) transporturilor de marfuri.
155. Beneficiile aderarii noilor state la U.E. nu vizeaza: a) imbunatatirea cali
tativa a produselor si serviciilor; b) intensificarea participarii acestor state
la distributia internationala de bunuri si servicii; c) cresterea inflatiei; d)
ameliorarea datoriilor externe.
156. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie
: a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei
; b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri; c) stagnarea progresului
stiintific si tehnic; d) expansiunea activitatii companiilor internationale.

157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza: a) in functie

de situatiile concrete; b) in functie de informatiile disponibile; c) izolat; d)
in functie de marimea esantionului.
158. Oferta individuala de servicii reprezinta: a) oferta de servicii la nivelul
unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economic
le pune la dispozitia clientilor spre vanzare; b) oferta de servicii existenta
intr-o localitate; c) oferta de servicii pusa la dispozitia clientilor cu dizabi
litati; d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.
159. Oferta agregata reprezinta: a) toate serviciile puse la dispozitia consumat
orilor finali si utilizatoriilor la un moment dat; b) intreaga oferta a unui age
nt economic; c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate intreprinderile prest
atoare; d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.
160. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii: a) volumul si str
uctura cererii; b) costurile de productie; c) tariful de piata al serviciului; d
) implicarea consumatorului in producerea serviciului.
161. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se po
ate realiza prin: a) reducerea tarifelor; b) imbunatatirea raportului calitate-p
ret; c) reducerea numarului surselor de informare; d) cresterea numarului de pre
statori.

162. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplinest

e: a) un rol mai putin important; b) un rol foarte important; c) niciun rol; d)
un rol conditionat.
163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta t
endinte contradictorii in prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fen
omenelor economico-sociale, aceste tendinte sunt considerate: a) normale; b) ano
rmale; c) fara importanta; d) indiferente.
164. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta: a) atat intre ofer
ta de servicii si oferta de bunuri, cat si in cadrul ofertei de servicii: b) dat
orita intensificarii patrunderii progresului tehnic in toate domeniile societati
i; c) in conditiile cresterii nivelului de trai; d) datorita diversificarii nevo
ilor sociale.
165. Indicatorul de confidenta mediu pentru Romania are valori superioare fata d
e marimile realizate pentru tarile Uniunii Europene si indica o situatie: a) poz
itiva; b) negativa; c) neinsemnata; d) contradictorie.
166. Intr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii servic
iilor devine un obiectiv: a) esential; b) important; c) indiferent; d) neinsemna
t.

167. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, pre

turi, calitatea constituie una din conditiile necesare castigarii: a) de noi nis
e de piata; b) unui avantaj competitiv; c) altor segmente de consumatori; d) uno
r profituri mai mari.
168. In literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative
de stabilire a tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Marca
ti varianta falsa: a) metoda marjei de profit adaugata la costuri; b) metoda pra
gului de rentabilitate; c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal; d)
metoda cresterii veniturilor populatiei.
169. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarif
elor de consum a serviciilor, ofera producatorului: a) cele mai reduse garantii;
b) cele mai mari garantii; c) nicio garantie; d) asigura rentabilitatea activit
atii.
170. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarif
elor de consum a serviciilor, nu tine cont de: a) cumparatorul potential, cerint
ele si posibilitatile financiare ale acestuia; b) nivelul profitului realizat; c
) costurile realizate; d) oferta de servicii de pe piata.
171. Melodii pragului dc rentabilitate, ca metoda de stabilire a tarifelor de co
nsum a serviciilor, porneste de Ia ipoteza ca: a) profitul realizat este egal cu
cel planificat;

b) este cea mai simpla metoda; c) veniturile realizate din prestarea unui anumit
volum de servicii sa fie egala cu valoarea costurilor; d) producatorul sa detin
a pe piata o pozitie relativ monopolista.
172. Melodii contului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tar
ifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai bine
in conditiile in care: a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista; b)
consumatorul isi exprima cereri foarte mari de servicii; c) producatorul ofera
servicii diversificate; d) cererea de servicii este nesatisfacuta;
173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a
tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deosebire de ce
lelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca tine seama de: a) atat de comport
amentul consumatorului cat si de cel al producatorului; b) numai de comportament
ul consumatorului; c) numai de comportamentul producatorului; d) atitudinea indi
ferenta.
174. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor servici
ilor pe piata cu concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele: a) dete
rminarea nivelului cererii de servicii a populatiei; b) determinarea productiei
minime si determinarea tarifului minim; c) cercetarea cererii nesatisfacute de s
ervicii a populatiei; d) cercetarea cererii de servicii a intreprinderilor.
175. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de
momentul platii, tipul de pret practicat (pret de vanzare, tarif etc.) si modal
itatile de incasare reprezinta servicii: a) de piata; b) traditionale; c) livrat
e permanent;

d) discrete.
176. Serviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe c
riterii. Marcati varianta falsa: a) caracteristicile beneficiarului serviciului;
b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si ben
eficiar; c) continutul activitatii prestatiei; d) dimensiunile cererii nesatisfa
cute.
177. Serviciile pentru populatie se pot grupa in: a) servicii personale (individ
uale) si servicii colective; b) servicii din sectorul public, asociativ si priva
t; c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi; d) servicii livrate perma
nent si servicii discrete.
178. Serviciile privind, in principal, bunurile fac parte din categoria servicii
lor: a) cu efect direct asupra persoanelor; b) personale (individuale); c) colec
tive; d) personalizate.
179. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturis
me sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct asupra pers
oanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ.
180. Repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii,
curatatorii sunt servicii: a) de reparatii si intretinere; b) cu efect direct as
upra persoanelor; c) personalizate (individualizate); d) cu caracter locativ.

181. Serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii: a) cu efect asu

pra persoanelor; b) asimilabile consumului; c) privind in principal bunurile; d)
personalizate.
182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii: a) cu efect asupra persoan
elor; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) privind in principal bunurile; d)
personalizate.
183. Serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii: a) cu cara
cter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului; d
) de reparatii si intretinere.
184. Serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii: a) cu car
acter locativ; b) cu efect asimilabil investitiilor; c) asimilabile consumului;
d) de reparatii si intretinere.
185. Apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediu
lui sunt servicii: a) destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) personalizat
e; c) cu caracter lucrativ; d) personale.

186. Serviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in: a) t

otalitate; b) mica proportie; c) cea mai mare proportie; d) cea mai mica proport
ie.
187. Marcati categoria de servicii colective pentru populatie: a) personalizate
(individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau; b) priv
ind in principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor; c) c
u caracter locativ si servicii de reparatii si intretinere; d) cu efect asimilab
il investitiilor si servicii asimilate consumului.
188. Serviciile de piata nu cuprind: a) servicii prestate in principal pentru po
pulatie; b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici; c) servi
cii de transporturi, depozitare si comunicatii; d) servicii destinate colectivit
atii in ansamblul sau.
189. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi,
in ultimii ani, cea mai mare pondere o detin: a) tranzactiile imobiliare; b) inf
ormatica si activitatile conexe; c) activitatile juridice, contabilitate si revi
zie contabila; d) arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice.
190. Prin eficienta se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai m
ici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu u
n nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatu
l) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efectu
l realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinute
si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

191. Prin eficienta economica se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu

cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output)
maxim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util
(rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in c
are efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale
obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.
192. Prin eficacitate se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai
mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) maxim cu
un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (rezulta
tul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in care efec
tul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale obtinut
e si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.
193. Prin eficienta sociala se intelege: a) obtinerea unui anumit rezultat cu ce
le mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat (output) ma
xim cu un nivel dat al resurselor; b) expresia raportului dintre efectul util (r
ezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate); c) masura in car
e efectul realizat se apropie de cel dorit; d) relatia dintre efectele sociale o
btinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.
194. Eterogenitatea si complexitatea efectelor utile rezultate din activitatile
de servicii confera eficientei: a) calitati deosebite, greu de comensurat; b) o
sfera mult mai larga de cuprindere si evaluare; c) o sfera restransa de cuprinde
re si evaluare; d) calitati identice cu ale bunurilor materiale.
195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de mo
dul de alocare a resurselor in economie intre: a) diferite sectoare ale economie
i si intre consum si investitii;

b) diferite ramuri industriale producatoare de bunuri materiale si intre investi

tii; c) sectoarele primar, secundar si tertiar; d) diferite categorii de servici
i cuprinse in sectorul tertiar.
196. Eficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privin
d: a) semnificatia si modalitatea de evaluare; b) continutul; c) complexitatea m
etodologiei de calcul; d) modalitatea de evaluare.
197, Unele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la: a) exis
tentii efectelor directe si a efectelor indirecte; b) puterea de cumparare a cli
entilor; c) dimensiunile timpului liber al populatiei; d) stilul de viata al con
sumatorului.
198. imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea gradului de sati
sfacere a nevoilor consumatorului, cu urmari pozitive in planul: a) relatiilor d
e familie si societate; b) social, cultural si economic; c) relatii lor cu piata
si in interiorul intreprinderilor; d) managementului.
199). Performanta reprezinta: a) desfasurarea unei activitatii in conditii de pr
ofitabilitate; b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asigur
a o prezenta durabila pe piata; c) acoperirea tuturor cheltuielilor din venituri
le realizate; d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile pro
gnozate.
200. Performanta este sinonima cu: a) eficienta economica; b) eficienta sociala;
c) eficacitatea;

d) avantaj competitiv.
201. Indicati principiul de baza al metodologiei de cercetare a calitatii marfur
ilor, prin care se are in vedere obtinerea unui rezultat final cat mai exact pri
vind calitatea produselor: a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produ
s; b) prelucrarea si analiza datelor; c) integrarea rezultatelor partiale; d) co
mpletarea reciproca a metodelor.
202. Calitatea este rezultatul: a) caracteristicilor izolate ale produselor\serv
iciilor luate separat; b) insumarii valorilor caracteristicilor unui produs\serv
iciu; c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitatii; d) unitatii\sintez
ei caracteristicilor unui produs\serviciu.
203. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilir
ea unei corelatii rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor (calitate) si
costuri: a) analiza morfologica; b) analiza valorii; c) analiza structurii; d)
metoda brainstorming.
204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor
complexe, cu grad inalt de tehnicitate: a) metodele experimentale; b) analiza fu
nctionala; c) analiza structurii; d) analiza comparativa.
205. Identificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la u
n grup de subiecti, se realizeaza aplicand: a) metoda brainstorming;

b) metoda morfologica; c) analiza comparativa; d) metoda experimentala.

206. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect car
e il fac sa se distinga de toate celelalte, exprima: a) sensul tehnic al concept
ului; b) sensul filozofic; c) sensul economic; d) sensul social.
207. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indic
a: a) sensul economic al conceptului; b) sensul social; c) sensul tehnic; d) sen
sul filozofic.
208. Calitatea exprimata prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielil
e ocazionate la producator si client, indica: a) sensul social al conceptului; b
) sensul tehnic; c) sensul economic; d) sensul filozofic.
209. Ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata inte
rna si externa se poate efectua prin: a) indicii de calitate ai produselor; b) a
naliza comparativa; c) analiza structurii; d) analiza morfologica.

210. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente e

xtracalitative se refera la: a) calitatea reala; b) calitatea de excelenta; c) c
alitatea contractata; d) calitatea totala.
211. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina: a) car
acterul dinamic al calitatii; b) caracterul complex al calitatii; c) caracterul
istoric al calitatii; d) caracterul social al calitatii.
212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii car
e determina caracterul dinamic al calitatii: a) evaluarea costurilor noncalitati
i; b) progresul stiintific si tehnic; c) exigentele crescande ale consumatorilor
; d) concurenta.
213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin i
mbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate: a) extensiva; b) intensi
va; c) obiectiva; d) exhaustiva.
214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor indi
viduale ale proprietatilor unui produs: a) calitatea proiectata; b) calitatea om
ologata; c) calitatea prescrisa, specificata;

d) calitatea reala.
215. Care este ipostaza calitatii care exprima punctul de vedere producatorului:
a) calitatea comerciala; b) calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d)
calitatea tehnica.
216. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este: a) c
alitatea prescrisa; b) calitatea contractata; c) calitatea comerciala; d) calita
tea livrata.
217. Ipostaza calitatii produselor care exprima gradul de conformitate a valoril
or individuale ale caracteristicilor tehnico-functionale cu prescriptiile standa
rdelor si normelor tehnice in vigoare este: a) calitatea optima; b) calitatea te
hnica; c) calitatea comerciala; d) calitatea omologata.
218. Existenta unui decalaj redus intre calitatea tehnica si calitatea comercial
a determina: a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si exigentelor c
lientilor, b) cresterea stocurilor; c) imobilizarea fondurilor; d) alte efecte n
egative.
219. Indicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintr
e calitatea tehnica si cea comerciala a produselor: a) se interconditioneaza rec
iproc; b) intre ele exista o tendinta de apropiere; c) decalajul relativ mare di
ntre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii;

d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor i

n cresterea nivelului calitativ.
220. Caracterul dinamic este specific(indicati raspunsul incorect): a) nevoilor
oamenilor; b) valorii de intrebuintare(utilitatii); c) numai calitatii produselo
r; d) dezvoltarii gradului de cultura si civilizatie.
221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negat
iv datorita(indicati raspunsul incorect): a) conditiilor de productie; b) condit
iilor de ambalare; c) actiunii factorilor specifici depozitarii; d) actiunii fac
torilor din operatiile de manipulare si transport.
222. Care dintre urmatoarele notiuni exprima in cea mai mare masura gradul de sa
tisfacere a unor nevoi sau a unor segmente importante ale acestora: a) proprieta
tile; b) caracteristicile de calitate; c) indicii de calitate; d) functiile cali
tatii.
223. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere ce
a mai mare: a) parametrii; b) indicii; c) caracteristicile; d) indicatorii calit
atii.
224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta es
te in crestere si pentru care se impun in prezent reglementari stricte pe piata
externa: a) caracteristicile economice; b) caracteristicile ecologice;

c) caracteristicile ergonomice; d) caracteristicile functionale.

225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice: a) g
radul de poluare; b) biodegradabilitatea; c) gradul de confort, usurinta in folo
sire,comoditatea; d) consumul de energie.
226. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea
ca vector rezultant: a) tehnica; b) economica; c) statistica; d) sociala
227. Indicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai jos: a) functi
i - calitate - proprietati - caracteristici- cerinte; b) calitate - proprietati
- functii - caracteristici; c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii calitate; d) proprietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii.
228. Masura utilitatii produselor este exprimata prin: a) valoarea de intrebuint
are; b) anumite proprietati; c) calitate; d) destinatie.
229. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie: a
) proiectarea; b) receptia materiilor prime; c) cunoasterea nevoilor sociale; d)
aprovizionarea.

230. Utilitatea marfurilor (valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concept

e: a) ce se pot inlocui unul cu altul; b) identice; c) independente; d) aflate i
n stransa interdependenta
231. in functie de utilitate (valoare de intrebuintare), produsele sunt diferent
iate intre ele, pe: a) grupe si subgrupe; b) categorii de calitate; c) clase; d)
caracteristici de calitate.
232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristi
cile de calitate ale unui produs: a) sunt cele mai importante proprietati; b) su
nt selectionate dupa aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al produsul
ui la un moment dat; c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea ca
litatii; d) cuprind un numar restrans de proprietati.
233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea: a) ambalarea, transpo
rtul, pastrarea; b) cercetarea si proiectarea; c) materiile prime; d) management
ul calitatii.
234. Care dintre urmatoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de
calitate: a) calitatea relativa; b) nivelul calitatii; c) masura calitatii; d)
clasa de calitate.

235. Termenul de clasa de calitate exprima: a) rangul unor entitati care indepline
sc aceeasi functie in utilizare; b) sensul calitativ al entitatilor; c) sensul t
ehnic al calitatii; d) sensul social al calitatii.
236. Care dintre ipostazele calitatii are un rol hotarator in prevenirea defecte
lor si in economisirea de resurse materiale si umane: a) calitatea prescrisa; b)
calitatea proiectata; c) calitatea contractata; d) calitatea reala.
237. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a prod
uselor dar nerealizata in productie reprezinta: a) neconformitati; b) risipa; c)
inutilitate; d) superficialitate.
238. Supracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia tehn
ica de realizare a produselor reprezinta: a) neconformitate; b) risipa; c) insat
isfactie; d) superficialitate.
239. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regu
la complementare este reprezentat de: a) functiile calitatii; b) cerintele de ca
litate; c) proprietati;

d) nivelul calitatii.
240. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psihosenzorial
e, ergonomice si estetice: a) functia tehnica; b) functia economica; c) functia
sociala; d) functia de disponibilitate.
241. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de folosint
a indelungata exprima functionalitatea in timp a acestora: a) caracteristicile f
izice; b) fiabilitatea si mentenabilitatea; c) caracteristicile fizico-mecanice;
d) caracteristicile tehnice.
242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obie
ctive: a) caracteristicile psihosenzoriale; b) caracteristicile tehnice; c) cara
cteristicile ergonomice; d) caracteristicile ecologice.
243. Care dintre ipostazele calitatii exprima gradul in care un produs indepline
ste serviciul specificat, in conditii de cost global minim: a) calitatea reala;
b) calitatea prescrisa; c) calitatea omologata; d) calitatea optima.
244. Care dintre componentele calitatii exprima optiunile consumatorilor formula
te ca expresii generale ale necesitatilor acestora: a) proprietatile; b) caracte
risticile de calitate;

c) cerintele de calitate; d) functiile calitatii.

245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea m
arcii de calitate: a) se acorda pe timp nelimitat; b) este atribuita prin certif
icatul de marca; c) atribuirea se face de catre organisme nationale si internati
onale; d) poate fi retrasa cand nu se mai respecta conditiile din contract.
246. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asigur
are si imbunatatire a calitatii produselor/serviciilor: a) standardele sunt cele
mai bune surse de documentare in domeniul calitatii produselor/serviciilor; b)
in standarde nu sunt specificate conditiile generale de calitate ale produselor;
c) asigura protectia consumatorilor si a mediului prin fixarea limitelor elemen
telor nocive din produse; d) constituie cai de reducere a pierderilor cauzate de
noncalitate si supracalitate;
247. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii reprezinta sinteza functi
ilor calitatii: a) parametrii; b) indicii; c) indicatorii; d) caracteristicile c
alitatii.
248. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera
la situatiile in care produsele nu corespund calitativ in utilizare: a) dreptul
de satisfacere a necesitatilor fundamentale; b) dreptul la informare si educare;
c) dreptul la compensare; d) dreptul la protectia sanatatii si securitatii.
249. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de v
edere ecologic se refera la descompunerea produselor poluante, sub actiunea fact
orilor din mediu, in componente nepoluante:

a) sa utilizeze materii prime refolosibile; b) sa necesite consum redus de energ

ie; c) sa fie biodegradabile; d) sa fie reciclabile.
250. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal o
biectiv al standardizarii se realizeaza prin prescrierea in standarde (indicati
varianta incorecta): a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale
produselor; b) metodelor de analiza si incercari; c) conditiilor de ambalare, pa
strare, depozitare; d) modalitatilor de efectuare a receptiei calitative a lotur
ilor de marfuri.
251. Notiunea de comert nu defineste: a) o functie economica; b) o profesiune, c
are se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de sc
himb; c) transferul titlului de proprietate; d) cumpararea unui bun indelungat p
entru dotarea locuintei.
252. Comertul pune Ia dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si servici
i in conditii de: a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret; b) cantitate, pret,
pozitii sortimentale; c) unitati de incarcatura pachetizate; d) structura sortim
ental preambalata si codificata.
253. in codul comercial, actele de comert sunt definite ca: a) acte proforma spe
cifice; b) acte de productie industriala, de transport, de curtaj etc.; c) acte
juridice de ramura; d) acte formale.
254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o: a) acti
vitate creatoare de utilitati;

b) activitate de servicii producatoare de satisfactii; c) simpla activitate de i

ntermediere; d) activitate complexa de transfer a proprietatii.
255. In concluzie, comertul nu este: a) un sector creator de utilitati; b) un se
ctor creator de bunuri; c) un reprezentant in serviciul utilizatorului; d) un re
prezentat in serviciul producatorului.
256. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert? a) acte naturale; b) acte f
inanciar-contabile; c) acte potrivit teoriei accesoriei; d) acte formale.
257. Actele de comert naturale sunt: a) reprezentate de acele activitati care, p
rin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor implicati in
realizarea lor; b) activitatile desfasurate de agentiile de schimb valutar; c) r
eprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civi
le prin natura lor, dar devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant
cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale; d) acte
le de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor.
258. Care din urmatoarele obligatii nu sunt specifice comerciantului: a) tinerea
evidentelor primare si contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale;
b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra cif
rei de afaceri, taxa pe valoarea adaugata; c) obligatii ce decurg din calitatea
de patron; d) respectarea retetelor de fabricatie.

259. Care dintre urmatoarele nu este restrictie cu privire la libertatea de a ex

ercita diverse activitati comerciale: a) determinarea si stipularea incapacitati
lor; b) stabilirea incompatibilitatilor; c) restrictii referitoare la modul de o
rganizare a diferitelor tipuri de comert; d) organizarea sistemului de relatii.
260. Stocarea marfurilor asigura: a) utilizarea eficienta a depozitelor; b) apro
vizionarea ritmica a populatiei; c) echilibrul dintre oferta si cererea de marfu
ri in cadrul pietei; d) valorificarea eforturilor investitionale facute pentru p
roducerea marfurilor.
261. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important: a) fata de
producatori; b) fata de consumatori; c) atat in raport cu producatorii, cat si c
u utilizatorii finali sau intermediari; d) fata de intermediari.
262. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeaza prin: a)
existenta unui personal specializat; b) existenta unor mijloace de transport ade
cvate; c) utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la locul vanzarii, merchan
dising, publicitate prin mass-media etc.); d) existenta unei baze tehnico-materi
ale.
263. Obiectul comertului se refera Ia: a) punerea la dispozitia consumatorilor/u
tilizatorilor a produselor naturale sau fabricate de care acestia au nevoie; b)
asigurarea abundentei de produse; c) stabilirea legaturii intre doua sau mai mul
te stadii de productie; d) asigurarea realizarii produselor care sunt cerute.

264. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie: a) existent

a unor agenti de inalt profesionalism; b) existenta unui sistem de depozitare si
de conservare a produselor pe tot fluxul acestora, de la producator la consumat
or; c) existenta unor locuri in care sa se desfasoare activitatea comerciala; d)
asigurarea abundentei de produse.
265. Comertul interior, comertul exterior si tranzitul reprezinta clasificarea c
omertului: a) din punct de vedere geografic; b) din perspectiva cererii; c) avan
d in vedere obiectul afacerilor; d) conform dezvoltarii in teritoriu a retelei c
omerciale.
266. Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii lo
r reprezinta un act de comert: a) natural; b) formal; c) proforma; d) potrivit t
eoriei accesoriei.
267. Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte
, care sunt pur civile prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute d
e catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sal
e comerciale, sunt acte de comert: a) formale; b) in virtutea teoriei accesoriei
; c) naturale; d) proforma.

268. Crearea conditiilor de realizare efectiva | actului de vanzare cumparare re

prezinta o functie: a) importanta a comertului ce consta in fractionarea cantita
tilor mari de marfuri pe care Ie livreaza productia; b) ce consta in transferul
marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru
a fi vandute consumatorilor; c) strict specifica comertului, generata de functi
ile prezentate anterior si presupune: existenta unei baze tehnico-materiale si e
xistenta unui personal; d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si c
ererea de marfuri din cadrul piete.
269. Un comerciant nu poate efectua: a) acte civile, care constau in: cumpararea
unui imobil pentru uzul sau personal sau chiar pentru exercitarea activitatii c
omerciale, cumpararea mijloacelor mobiliare, de masini pentru uzul sau personal;
b) acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumparari si revanzar
i de marfuri, schimburi de creante etc.; c) operatiuni devenite acte de comert i
n virtutea teoriei accesoriei: achizitionarea de mobilier de birou, computere et
c.; d) operatiuni desfasurate in vederea satisfacerii nevoilor personale pe cale
ilicita.
270. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeaza in: a) doua categ
orii; b) trei categorii; c) patru categorii; d) nicio categorie.
271. Rolul comertului de distribuitor si asigurator de servicii pentru consumato
ri nu presupune: a) punerea la dispozitia acestora a produselor naturale sau fab
ricate; b) vanzarea bunurilor de consum si servicii in conditii de eficienta max
ima; c) asigurarea realizarii produselor care sunt solicitate; d) legatura dintr
e mai multe stadii succesive ale productiei.

272. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare

efectiva a actului de vanzare-cumparare presupune: a) existenta unei baze tehnic
o-materiale; b) existenta unui personal; c) existenta unei baze tehnico-material
e si a unui personal specializat; d) amplasarea magazinelor cat mai aproape de d
omiciliul cumparatorilor.
273. In relatie cu comunitatea, comerciantilor se pot pot Implica in: a) practic
area de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita asigurarea sigurantei
locului de munca; b) mentinerea de relatii stranse Cu diferite grupuri de intere
s; c) respectarea legislatiei si cooperarea cu administratiile locale; d) dezvol
tarea urbana, rurala, cooperarea cu administratia locala.
274. Identificati afirmatia falsa: a) comertul exterior presupune o activitate i
n cadrul careia cumparatorii si vanzatori se gasesc intr-o tara straina sau in t
ari diferite; b) comertul isi propune sa puna produsele naturale sau fabricate l
a dispozitia celor care au nevoie de asemenea bunuri si servicii; c) prin functi
ile asumate, comertul indeplineste un rol important, atat in raport cu producato
rii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari; d) principala functie a com
ertului ce caracterizeaza insusi continutul activitatii sale. se refera la asigu
rarea promovarii produselor.
275. Identificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comerciant arc in vedere p
ersoana fizica a carei activitate prestata consta in transformarea materiilor pr
ime in produse; b) un agent economic pentru a fi considerat comerciant trebuie d
oar sa actioneze in numele sau personal; c) faptele de comert in sens larg cupri
nd cumpararea de marfuri si produse finite spre a fi vandute; d) comertul de asigu
rari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor
riscuri, mijlocite de plata unor prime de asigurare.

276. Identificati afirmatia falsa: a) notiunea de comert, sub aspect juridic, de

fineste o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand r
ealizarea actelor de schimb; b) notiunea de comert arc un continut complex, defi
nind o functie economica, ce consta in a cumpara materii prime sau alte produse
pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditiile preferate de catr
e consumatori (timp, loc, cantitati, sortiment, pret); c) activitatea de comert,
pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformandus
e dintr-o simpla activitate de intermediere, intr-o activitate creatoare de util
itati; d) comertul propriu-zis cuprinde toate actele de vanzare si cumparare ale
produselor naturale transferate sau fabricate.
277. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul asigura marfurilor o valoare
ridicata; b) etica reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru
aplicarea acestora; c) comertul interior presupune o activitate in cadrul careia
cumparatorii si vanzatorii se gasesc intr-o tara straina sau in tari diferite;
d) etica reprezinta un sistem de principii imorale.
278. Comertul, in relatia cu consumatorii, asigura: a) ameliorarea poluarii foni
ce, vizuale, olfactive; b) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angaja
re cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca; c) informarea corecta, cins
tita privind produsul, ambalajul, publicitatea, calitatea bunurilor, siguranta p
roduselor, serviciilor, garantii, dialog; d) indeplinirea obligatiilor legislati
ve, cooperarea cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale.
279. in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii sociale fata de angajati, co
merciantii trebuie sa: a) contribuie la ameliorarea poluarii fonice, vizuale, ol
factive; b) respecte si sa indeplineasca obligatii de legislatie, sa coopereze c
u administratiile locale pentru rezolvarea problemelor sociale;

c) informeze corect si la timp consumatorii cu privire la calitatea bunurilor, s

iguranta produselor, serviciilor si garantiilor; d) practice actiuni nediscrimin
atorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca etc..
280. O firma de comert promoveaza un comportament etic daca: a) salariatii au dr
eptul sa critice constient etica si legalitatea actiunilor firmei atata timp cat
critica nu violeaza drepturile altor indivizi din cadrul firmei; b) salariatii
au dreptul de a exercita si indeplini anumite ordine care violeaza acele princip
ii morale acceptate in mod obisnuit sau norme religioase la care ei adera; c) cl
ientii nu au dreptul la o informare corecta asupra produselor comercializate de
catre firma (calitate, materii prime, an de fabricatie, continut, pret, modifica
ri de pret si cauzele acestor modificari etc.); d) clientii vor fi tratati difer
entiat in functie de statut, categorie socio- profesionala sau relatii.
281. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune organizarea, in ca
drul retelei comerciale, unor operatiuni specifice, cum ar fi: portionarea, doza
rea si preambalarea marfurilor, prelucrarea lor (in cadrul alimentatiei publice)
, sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al calitatii: a) stocare
a marfurilor; b) fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza p
roductia, formarea sortimentului comercial si asigurarea micilor cantitati care
urmeaza a fi puse Iu dispozitia consumatorilor; c) crearea conditiilor de realiz
are efectiva a actului de vanzare cumparare; d) asigurarea promovarii produselor
.
282. Prin care dintre urmatoarele functii ale comertului, comerciantul cunoaste
toate aspectele ce contureaza procesul de vanzare al marfurilor si dispune de mi
jloace specifice de influentare a cumparatorilor si de orientare a actului de va
nzare - cumparare: a) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de van
zare - cumparare; b) stocarea marfurilor; c) asigurarea promovarii produselor; d
) cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - in cazul productiei ag
ricole - si transferarea acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentru
vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.

283. Identificati afirmatia falsa: a) comertul este un sector creator nu de bunu

ri, ci de utilitati; b) comertul este un reprezentant in serviciul utilizatorilo
r si al producatorilor, cuprinzand o parte semnificativa a fluxului monetar dint
r-o tara; c) intr-o economiei moderna, prin crearea sistemului de piata comertul
are rolul de instrument de reglare a mecanismului de piata, asigurand confrunta
rea cererii cu oferta, prin materializarea actelor de vanzare - cumparare; d) ca
ramura a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice
specializate in acte civile.
284. Identificati afirmatia adevarata: a) activitatea dc comert, pe masura dezvo
ltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformanduse dintr-o activi
tate creatoare de utilitati intr-o simpla activitate de intermediere; b) In come
rt se desfasoara doar activitati de intermediere a actelor de vanzare - cumparar
e; c) comertul este un sector creator de bunuri; d) activitatea de comert are ca
obiect marfa, operatiunile de vanzare ~ cumparare ale acesteia.
285. Rolul comertului se concretizeaza in: a) informarea consumatorilor, control
and intregul sistem de comunicatii legat de vanzarea produselor si de aprovizion
area cu marfuri a populatiei; b) fluidizare a productiei in orice zona; c) asigu
rarea unei valori medii marfurilor, avand in vedere valoarea lor ridicata intr-o
regiune unde lipsesc si slaba lor valoare in zonele in care respectivele marfur
i sunt mai mult decat abundente; d) distributia si asigurarea de bunuri si servi
cii: stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii ale productiei; asigur
area realizarii produselor care sunt cerute; crearea de noi debusee pentru produ
sele respective.
286. Pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de
forme pentru exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de p
roprietate: a) subiectul si obiectul; b) subiectul si valoarea proprietatii; c)
proprietatea publica si proprietatea privata;

d) continutul si formele de comercializare.

287. Subiectul proprietatii este: a) concretizat in bunuri si servicii; b) doar
individul; c) orice structura organizatorica ce se constituie; d) beneficiarul d
reptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct.
288. Libera initiativa este: a) dreptul agentilor economici de a disputa aceeasi
piata; b) libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca, a marfurilor; c
) o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private; d
) obligatia organelor centrale de a inlesni libera concurenta.
289. Asocierea combinarea presupune reunirea a doua sau
e/juridice in scopul: a) fundamentarii indicatorilor de
i comerciale; b) constituirii unei structuri comerciale
t al partilor contractante; c) dezvoltarii strategice a
cooperarii realizarii de investitii.

mai multe persoane fizic

performanta a activitati
prin liberul consimtaman
pietei unor produse; d)

290. Specializarea activitatii comerciale evidentiaza: a) promovarea anumitor fo

rme de vanzare, livrare, distributie a marfurilor de la producatori la consumato
ri; b) aplicarea principiilor de organizare a activitatii comerciale Ia nivel mi
croeconomic; c) consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un an
umit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri; d) practicarea numai un
ei anumite forme de comert.
291. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplic
arii urmatoarelor principii: a) dezvoltarea piramidala a comertului; repartizare
a magazinelor pe teritoriu;

b) legalitate; libera initiativa; c) pluralismul formelor de proprietate; asocie

re combinare; d) specializarea; aria de activitate.
292. Identificati afirmatia falsa: a) proprietatea privata atesta faptul ca drep
tul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine statului; b) pluralismul f
ormelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru expr
imarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: subiec
tul si obiectul acesteia; c) subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, u
tilizare, decizie si uzufruct; d) toate institutiile, organismele, structurile o
rganizationale angrenate in relatii de schimb, de comert constituie ansamblul com
ercial (aparatul comercial).
293. Forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 Ia: a) Paris
(Franta); b) Rochdale (Anglia); c) Londra (Anglia); d) Hamburg (Germania).
294. Identificati afirmatia adevarata: a) concurenta este o conturare si o conse
cinta a existentei si garantarii proprietatii private; b) concurenta neloiaia ex
prima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopu
l realizarii profitabile a bunurilor economice; c) forma de proprietate cooperat
ista a luat nastere in anul 1844 la Rochdale (Anglia); d) asocierea poate fi doa
r de tip general.
295. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale ev
identiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit d
omeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri: a) libera initiativa; b) conc
urenta; c) pluralismul organizatoric; d) specializarea.

296. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale es

te principiu - consecinta a actiunii, aplicarii precedentelor principii (legalit
ate, libera initiativa, pluralismul formelor de proprietate, asociere - combinar
e, specializare, arie de activitate): a) pluralismul formelor organizatorice; b)
specializarea; c) protectia consumatorilor; d) legalitatea.
297. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale id
entifica, precizeaza zona teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sasi desfasoare activitatea in calitate de persoana fizica sau juridica, in care o
structura comerciala isi manifesta functiile, competentele si isi asuma raspund
erile care ii revin: a) specializarea; b) aria de activitate; c) pluralismul for
melor de proprietate; d) asociere - combinare.
298. Dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine individului ori i
ndivizilor, in calitatea lor de persoane fizice sau juridice, in cazul proprieta
tii: a) publice; b) mixte: capital public intern cu capital public extern; c) pr
ivate; d) mixte: capital public intern cu capital privat extern.
299. Identificati afirmatia adevarata: a) pluralismul formelor organizatorice es
te un principiu - consecinta a actiunii, aplicarii principiilor protectia consum
atorilor si protejarea mediului; b) concurenta loiala este reprezentata prin ace
le acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) form
a de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la Paris (Franta);

d) specializarea evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limit

area la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri.
300. Identificati afirmatia falsa: a) concurenta loiala exprima relatiile dintre
agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul realizarii profitabi
le a bunurilor economice; b) concurenta neloiala este reprezentata prin acele ac
te sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala; c) asocierea
- combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice sau/si jur
idice in scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant
al partilor contractante; d) aria de activitate evidentiaza consacrarea intr-un
anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie s
au sector de marfuri.
301. Subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzu
fruct, si nu poate fi: a) individul; b) familia; c) organizatia nationala; d) li
berul arbitru.
302. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent?
a) intreprinderile nu au nicio legatura cu organisme coordonatoare sau centraliz
atoare ale activitatii; b) firmele functioneaza intotdeauna ca societati in nume
colectiv sau cu raspundere limitata; c) firmele functioneaza doar in comertul c
u ridicata; d) aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de apr
ovizionare.
303. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercial
care cuprinde: a) magazinele populare, lanturile voluntare, gruparile cumparator
ilor grosisti si magazinele colective ale independentilor; b) cooperativele deta
ilistilor, lanturile voluntare, franciza si gruparile de cumparare; c) lanturile
voluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor si magazin
ele cu sucursale;

d) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor gr

osisti si magazinele colective ale independentilor,
304. Caracteristica generala a sistemului dc asociere sub forma lanturilor volunt
are consta in faptul ca: a) mai multi comercianti cu amanuntul, numiti capetele la
ntului, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in grupul astfel format o parte din
comerciantii cu ridicata; b) mai multi comercianti cu amanuntul, care actioneaz
a in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organizatie, care isi asum
a si functia de grosist; c) mai multi comercianti cu ridicata, numiti capetele la
ntului, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in lantul astfel format o parte din
colaboratorii lor, comercianti cu amanuntul; d) mai multi comercianti cu ridica
ta, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand o organiza
tie, care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul.
305. Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai
in: a) sectorul marfurilor alimentare; b) sectorul de alimentatie publica; c) se
ctorul materiilor prime; d) sectorul marfurilor nealimentare sau bunurilor desti
nate consumului intermediar.
306. Magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de or
ganizare a: a) comertului independent; b) comertului asociat; c) comertului capi
talist integrat; d) comertului cooperatist integrat.
307. Dupa natura participantilor fi a formelor de proprietate, specialistii stru
ctureaza sistemul de organizare a comertului integrat in: a) forme capitaliste s
i forme particulare; b) forme cooperatiste si forme particulare; c) forme capita
liste si forme cooperatiste; d) forme de stat si cooperatiste.

308. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt: a) magazinele populare, m

agazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale; b) lanturile
voluntare, magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum;
c) cooperativele administratiei, magazinele populare si lanturile voluntare; d)
marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare.
309. Care dintre cele enumerate mai jos nu este caracteristica a marilor magazin
e (forma de organizare a comertului integrat)? a) procesul de vanzare se desfaso
ara pe o suprafata mare si foarte mare, fiecare raion reprezentand un magazin; b
) sortimentul de marfuri oferit este foarte larg; c) preturile produselor comerc
ializate sunt mai mari decat la magazinele traditionale; d) serviciile comercial
e se interfereaza cu produsele oferite.
310. Care dintre urmatoarele nu este element specific privind functionarea magaz
inelor cu sucursale: a) directia generala; b) directia comerciala; c) directia c
entrala; d) depozitul central.
311. Magazinele populare - ca forma de organizare a comertului integrat au anumi
te caracteristici proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu se incadreaza i
n aceasta categorie? a) raioanele de produse alimentare reprezinta punctul de at
ractie al fiecarui magazin; b) raioanele, altele decat cele alimentare, comercia
lizeaza o gama relativ restransa de produse; c) toate produsele se vand la pretu
ri mai reduse sau foarte avantajoase fata de alte tipuri de unitati; d) setul de
servicii comerciale este complex.
312. Formele cooperatiste ale comertului integrat sunt: a) cooperativele de cons
um si cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei; b) magazinele
colective ale independentilor si magazinele cu sucursale; c) magazinele colectiv
e ale independentilor si cooperativele dc consum;

d) cooperativele administratiei si magazinele populare.

313. Franciza nu este: a) o forma de valorificare a drepturilor de proprietate i
ntelectuala; b) o forma de marketing si distributie internationala; c) o modalit
ate de infiintare a unei afaceri; d) o forma de diversificare a pietei.
314. Franciza, ca sistem de distributie: a) are la baza o licenta de ordin comer
cial acordata de catre o intreprindere catre o alta pentru exploatarea unei marc
i originale, a unor metode si tehnici particulare, insotita de asistenta tehnica
, comerciala si manageriala necesara; b) reprezinta un compromis intre forme de
distributie si metode de vanzare; c) consta in utilizarea marcii unei firme cu b
un renume; d) reprezinta un mijloc de promovare a afacerilor printr-un managemen
t eficient.
315. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul independent reprezinta o form
a de organizare comerciala in cadrul careia intreprinderea de comert - cu ridica
ta sau cu amanuntul - nu are nicio legatura cu organisme coordonatoare ale activ
itatilor de cumparare sau de vanzare, adica nu sunt asociate sau integrate; b) c
apacitatea financiara a firmelor de comert independent este mare; c) preturile p
racticate sunt intotdeauna inferioare celor practicate de comerciantul asociat s
au integrat; d) lanturile voluntare reprezinta o forma a comertului integrat de
organizare a aparatului comercial.
316. Identificati afirmatia falsa: a) firmele de comert independent sunt in cea
mai mare parte intreprinderi familiale, constituite cateodata in nume colectiv s
au sub forma societatilor cu raspundere limitata; b) magazinele colective ale in
dependentilor reprezinta o forma a comertului integrat de organizare a aparatulu
i comercial; c) capacitatea financiara a firmelor de comert independent este sla
ba; d) preturile practicate de firmele de comert independente sunt intotdeauna s
uperioare celor practicate de comerciantul asociat sau integrat, ca urmare a ges
tiunii irationale a marfurilor si proceselor de

vanzare, a costurilor de achizitionare foarte ridicate ce revin pe produs, in co

nditiile achizitionarii unor partizi mici de marfuri, a marjelor de pret foarte
ridicate.
317. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este spe
cifica comertului integrat: a) gruparile de cumparare sau cooperativele comerciantil
or cu amanuntul; b) lanturile voluntare; c) magazine cu sucursale; d) magazinele
colective ale independentilor.
318. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este spe
cifica comertului asociat: a) marile magazine; b) magazine populare; c) magazine
cu sucursale; d) lanturile voluntare.
319. Marile magazine, ca forma de organizare a comertului integrat, reprezinta:
a) in ansamblul lor, o forma a comertului cu amanuntul, in cadrul careia firmele
comerciale dispun de o mare suprafata de vanzare accesibila publicului, oferind
in acelasi local sau in localuri diferite, alaturi de bunuri de consum, grupate
in raioane si de o serie de servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul
unui magazin specializat; b) o forma specifica a comertului asociat, axate pe v
anzarea marfurilor cu amanuntul, ce dispun de mari suprafete comerciale si sunt
organizate pe raioane specializate; c) o grupare formata din unul sau mai multi
comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul, selectionati de catre comer
ciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care colaboreaza; d) asociat
ii in cadrul carora negustorii din acelasi sector sau sectoare similare se unesc
, formand o organizatie, care isi asuma, printre altele, si functia de grosist.
320. Gruparile de cumparare sau cooperativele comerciantilor cu amanuntul, la orig
inea lor, sub aspect functional:

a) sunt organizate in asociatii, cooperative cu capital variabil, pentru u facil

ita intrarea si iesirea aderentilor potrivii propriilor lor optiuni; b) au fost
create exclusiv pentru a asigura aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul; c)
presupune drepturi egale pentru toti membrii; d) presupune libertatea membrilor
asociatiei de a se putea retrage, in mod liber, asa cum au si aderat la respecti
va grupare.
321. Identificati afirmatia falsa: a) cooperativele de consum reprezinta societa
ti ale caror membrii se unesc pentru a-si asuma o functie de distributie, benefi
ciile realizate fiind repartizate intre toti membrii cooperatori; b) in literatu
ra de specialitate se cunosc doua forme cooperatiste ale comertului integrat: co
operativele de consum si cooperativele marilor intreprinderi sau ale administrat
iei; c) marile magazine reprezinta intreprinderi sau firme de comert, care dispu
n, in acelasi local, de raioane multiple, ce vand in sistemul autoservirii sau a
l preselectiei un sortiment larg, dar mai putin profund de produse, practicand u
n nivel mai scazut al preturilor si o gama restransa de servicii comerciale; d)
magazinele cu sucursale sunt cunoscute in practica comerciala si sub denumirea d
e intreprinderi cu sucursale multiple.
322. Identificati afirmatia adevarata: a) comertul asociat reprezinta un sistem
de organizare a activitatii comerciale, in cadrul caruia intreprinderile cumulea
za atat functiile comertului cu ridicata, cat si functiile comertului cu amanunt
ul. b) dupa natura participantilor si a formelor de proprietate, sistemul de org
anizare a comertului integrat se grupeaza in trei mari categorii: forme capitali
ste, forme cooperatiste si forme mixte; c) gruparile de cumparare ale comerciant
ilor cu ridicata se intalnesc doar in sectorul marfurilor alimentare; d) lanturi
le voluntare reprezinta o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu
ridicata si comercianti cu amanuntul, selectionati de catre comerciantii cu ridi
cata din randul clientilor fideli cu care colaboreaza.
323. Asociatia Britanica de Francizing (The British Francize Association) define
ste operatiunea de franciza ca o licenta contractuala cedata de o persoana, numi
ta francizor (cedent), unei alte persoane, numita francizat (beneficiar), care:

a) da dreptul francizatului de a exercita control continuu, pe perioada respecti

va, asupra francizorului si a modului cum acesta isi desfasoara activitatea; b)
obliga francizatul sa acorde francizorului asistenta in desfasurarea activitatii
in legatura cu organizarea acestuia, pregatirea personalului, merchandising, co
nducere etc.; c) cere francizorului, in mod periodic, sa plateasca francizatului
sume de bani in conformitate cu privilegiul, marfurile sau serviciile furnizate
de francizor; d) permite francizatului sa desfasoare in perioada de valabilitat
e a licentei o anumita afacere, folosind un nume specificat apartinand francizor
ului sau in legatura cu francizorul.
324. Crearea unui sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permit
e propriile mijloace reprezinta un: a) avantaj pentru francizat (beneficiar); b)
dezavantaj pentru francizat (beneficiar); c) dezavantaj pentru francizor (ceden
t); d) avantaj pentru francizor (cedent).
325. Care dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica comertului cu ridicata:
a) actele de comert au loc intre intreprinderi economice; b) cumpararile de mar
furi se realizeaza in cantitati mari, in sortiment industrial; c) asigurarea unu
i sortiment foarte larg si extrem de complex; d) activitatea de comert cu ridica
ta nu incheie circuitul economic al marfurilor.
326. In raport cu producatorii, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de: a) o
ferirea de preturi avantajoase pentru detailisti; b) continuarea fara intreruper
e a activitatii producatorilor, datorita lansarii si achitarii de comenzi de par
tizi mari de marfuri; c) asigurarea de multiple servicii logistice, regularizare
a productiei si oferirea de informatii asupra modului in care sunt primite produ
sele de catre consumatori; d) participarea activa la prospectarea detailistilor
si campaniilor de promovare a vanzarilor initiate de producator.

327. Fata de comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de:
a) informarea detailistilor; b) fractionarea partizilor de marfuri si livrarea a
cestora unitatilor comerciale cu amanuntul; c) prospectarea activitatii detailis
tilor; d) oferirea de produse in cantitati mai mici detailistilor decat daca ace
stia s-ar aproviziona direct de la producatori.
328. intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeaza prin: a) special
izarea activitatii pe familii de produse; b) slaba acoperire financiara; c) exis
tenta unor servicii comerciale bine puse la punct, servicii prestate de personal
de inalta calificare; d) interventia intreprinderilor de comert cu ridicata ata
t in fluxul produselor realizate de producatorii interni, cat si de cei externi.
329. Printre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numara: a) cumpara
rea unor partizi mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la u
n numar mare si divers de producatori; b) stocarea unor cantitati mari de marfur
i; c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; d
) transformarea sortimentului comercial.
330. Identificati functia comertului cu ridicata: a) transformarea sortimentului
industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat de pr
oducatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei;
b) cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici; c) asigurarea unu
i sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia populatiei abs
olut toate produsele realizate de producatori industriali sau agricoli; d) asigu
rarea prezentei sale in toate zonele, localitatile si punctele populate.
331. Care dintre urmatoarele este functie a grosistilor industriali: a) asigurar
ea circuitului de distributie al produselor de consum individual; b) realizarea
logisticii comerciale specifice fiecarui produs industrial;

c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; d) c

ercetarea permanenta a pietei.
332. Identificati afirmatia falsa: a) intreprinderile de comert cu ridicata se c
aracterizeaza printr-o acoperire financiara mica deoarece aprovizionarea se face
in partizi mici care se stocheaza; b) continutul activitatii de comert cu ridic
ata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora i
n partizi mici, dar intr-un sortiment comercial, catre comertul cu amanuntul si,
in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelu
crarii lor ulterioare; c) comertul cu ridicata interpunandu-se in drumul marfuri
lor de Ia producatori spre consumatori genereaza o serie de imobilizari de fondu
ri, cheltuieli banesti necesare intretinerii retelei de depozite, platii persona
lului, achizitionarii cantitatilor mari de marfuri etc.; d) cumpararea unor cant
itati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mar
e si divers de producatori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete ext
erne, in vederea aprovizionarii continue si in sortiment variat a comertului cu
amanuntul, reprezinta o functie a comertului cu ridicata.
333. Identificati afirmatia adevarata: a) in sfera comertului cu ridicata marfur
ile raman o perioada de timp scurta, avand o viteza de circulatie rapida; b) tra
nsformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un
anumit fel, livrat de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varieta
tii cererii populatiei, reprezinta o functie a comertului cu ridicata; c) in sfe
ra comertului cu ridicata, actele de vanzare-cumparare au loc intre persoane fiz
ice; d) in sfera comertului cu ridicata, cumpararile de marfuri se realizeaza in
cantitati mici, in sortiment comercial, iar vanzarile in cantitati mari, in sor
timent industrial.
334. Identificati afirmatia falsa: a) actele de vanzare-cumparare au loc intre i
ntreprinderi economice; b) cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mar
i, in sortiment industrial, iar vanzarile in cantitati mici, in sortiment comerc
ial;

c) revanzarea marfurilor in cantitati mari catre comerciantii cu amanuntul, repr

ezinta o functie a comertului cu ridicata; d) activitatea de comert cu ridicata
nu incheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar legatura dintre
productie si veriga comerciala cu amanuntul.
335. Stocarea unor cantitati mari de marfuri, in sfera comertului cu ridicata, s
e realizeaza in vederea: a) aprovizionarii continue si in sortiment variat a com
ertului cu amanuntul; b) realizarii logisticii comerciale specifice fiecarui pro
dus; c) cercetarii permanente a pietei; d) asigurarii unei esalonari normale a f
luxului de produse catre detailisti.
336. Dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul astfel: a) o fo
rma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru
a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati m
ici si in stare de intrebuintare; b) un ansamblu de activitati si relatii organi
zate si desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor, in scopul
aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali; c) toate activitatile i
mplicate in vanzarea produselor sau serviciilor direct catre consumatorii finali
, spre a fi folosite in scopuri personale, necomerciale; d) orice organizatie ca
re practica acest gen de comert fie ca este vorba de producatori, detailisti sau
grosisti efectueaza comert cu amanuntul.
337. Care dintre urmatoarele nu este functie a comertului cu amanuntul ? a) cump
ararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici; b) asigurarea prezentei
unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate; c) asigurare
a unui sortiment foarte larg si extrem de complex; d) activitatea sa nu incheie
circuitul economic al marfurilor.
338. Identificati functia comertului cu amanuntul: a) transformarea sortimentulu
i industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat de p
roducatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei;

b) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; c) a

sigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia p
opulatiei absolut toate produsele realizate de producatori industriali sau agric
oli; d) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri d
e marfuri de la un numar mare si divers de producatori.
339. Identificati activitatile care nu se desfasoara in alimentatia publica: a)
activitati de transformare a sortimentului industrial; b) activitati de producti
e; c) activitati comerciale; d) prestari de servicii.
340. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoa
rele: a) monoprodus, multiforma, bisectoriala, tridimensionala; b) complexa, mul
tisectoriala, multiforma, complex de nevoi; c) multiforma, monoprodus, monosecto
r, multifactoriala; d) monoprodus, monosector, monoclientela, monotema, multisec
toriala.
341. in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza marfurile, s
e intalnesc: a) comert cu autoservire, comert fara magazine, cash and carry; b)
magazine normale, automate comerciale, hipermagazine; c) comert stabil, comert m
obil, comert fara magazine; d) supermagazine, hipermagazine, magazine discount.
342. Comertul stabil poate fi realizat prin: a) corespondenta si pe baza dc cata
log; b) unitati clasice de desfacere si prin automate; c) Internet; d) home video
shopping si videotext.
343. Comertul mobil nu se poate realiza prin: a) vanzari electronice;

b) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti; c) grupare

a unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obisnuite; d)
organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transpo
rt specializate.
344. Piata vanzarilor fara magazine nu poate fi segmentata in functie de: a) mij
loacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; b) tipul cumparato
rilor; c) tipul intreprinderii comerciale; d) factorii concurentiali.
345. Vanzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor: a) vanzarea
electronica; b) vanzarea prin videotext; c) vanzarea prin televiziunea cablata;
d) vanzarea la domiciliu si vanzarile pe baza de catalog, prin corespondenta.
346. Identificati afirmatia adevarata: a) notiunea de comert cu amanuntul includ
e toate activitatile implicate in vanzarea produselor sau serviciilor direct cat
re consumatorii finali, spre a fi folosite in scopuri personale necomerciale; b)
comertul mobil se realizeaza printr-o retea de unitati bine delimitate din punc
tul de vedere al amplasarii si al perioadei de functionare; c) comertul stabil s
e realizeaza prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare; d) com
ertul mobil, realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de
vanzare cu rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu a comertului cu
amanuntul, prezentand avantaje atat pentru cumparatori, cat si pentru comerciant
i.
347. Identificati afirmatia falsa: a) dictionarele de specialitate definesc come
rtul cu amanuntul ca o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in
a cumpara marfuri pentru a le vinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in
general in cantitati mici si in stare de intrebuintare; b) comertul mobil se de
sfasoara prin unitati clasice si prin automate;

c) comertul cu amanuntul reprezinta ansamblul de activitati si relatii organizat

e si desfasurate de unitati specializate pe circulatia marfurilor, in scopul apr
ovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali; d) vanzarea prin sistemul
liber service-ului se caracterizeaza prin absenta vanzatorului si libertatea cli
entului de a circula dupa bunul sau plac sau dupa interesul pentru anumite produ
se.
348. Specializarea monoclientela, ca principal directie de specializare a comert
ului nealimentar, are in vedere: a) o forma mai elastica in sistemul de abordare
, oferind o categorie mai larga de produse; b) axarea activitatii comerciale pe
anumite teme sau obiective; c) segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinere
a pentru aprovizionare numai a unei parti din acestea; d) un concept de comert s
pecializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale.
349. Comertul alimentar nu se caracterizeaza prin: a) existenta unei retele de m
ari unitati generale; b) combinare rationala a diferitelor tipuri de mari supraf
ete comerciale cu existenta unor mici unitati specializate si de completare; c)
vanzarea pe langa sortimentul general de marfuri alimentare In stare naturala si
a unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial; d) desfa
surarea unei activitati de productie, care consta in transformarea unor materii
prime alimentare in preparate culinare si de cofetarie.
350. Vanzarea prin sistemul liber service-ului nu se caracterizeaza prin: a) abs
enta vanzatorului si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac sau
dupa interesul pentru anumite produse; b) ambalarea si individualizarea marfuril
or; c) vanzarea tuturor produselor alimentare si de consum curent, produselor de
uz indelungat; d) prezenta vanzatorului.
351. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala
a comertului realizat prin automate comerciale: a) oferirea unui sortiment rest
rans de marfuri, punandu-se accent pe

articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent; b) utiliza

rea in procesul de comercializare a tehnologiilor automatizate referitoare la pr
ezentare, distribuire, incasare si manipularea numeralului; c) rezolvarea posibi
la a unor necesitati de baza (apa, bauturi racoritoare, paine, sandvisuri etc.)
sau complementare (ciorapi, baterii, lame, aparate de ras, etc.); d) amplasarea
cu restrictii si dupa un orar bine stabilit.
352. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: vanzari prin curier, vanzar
i prin telefon si vanzari electronice s-a realizat in functie de: a) mijloacele
utilizate in procesul de comercializare a marfurilor; b) tipul cumparatorilor; c
) tipul intreprinderii comerciale; d) metodele utilizate in procesul de vanzare.
353. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: consumatori individuali si
intreprinderi s-a realizat in functie de: a) tipul intreprinderii comerciale; b)
tipul cumparatorilor; c) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a m
arfurilor; d) metodele utilizate in procesul de vanzare.
354. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala
a comertului mobil: a) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori
ambulanti; b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pi
etelor obisnuite de marfuri; c) utilizarea unor tehnici comerciale complexe si a
unor metode moderne de vanzare; d) organizarea unui comert itinerant, realizat
cu ajutorul unor mijloace de transport specializate, bine dotate si amenajate.
355. Identificati afirmatia falsa: a) sectorizarea activitatii comerciale cu ama
nuntul presupune impartirea acestuia in: comert alimentar, alimentatie publica s
i comert nealimentar;

b) comertul cu marfuri nealimentare se desfasoara prin unitati cu mari si mici s

uprafete, universale, generale, specializate si strict specializate; c) comertul
stabil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate; d) specializarea mo
noprodus are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiecti
ve.
356. Comertul electronic dateaza din: a) deceniul 6 al secolului 20; b) 1930-194
5; c) deceniul 8 al secolului 20; d) deceniul 5 al secolului 20.
357. Primul standard EDI (Electronic Data Interchange), aparut in anul 1968, in
SUA, a fost realizat pentru: a) transmiterea mesajelor structurate in industria
transporturilor; b) reglementarea calitatii serviciilor; c) clasificarea si stru
cturarea informatiilor; d) protectia mediului de afaceri.
358. Printre avantajele comertului electronic nu se inscrie: a) accesul la servi
ciile si produsele furnizorilor din lumea intreaga, cu costuri mici; b) scaderea
veniturilor micilor comercianti prin participarea la afacerile mai mari; c) int
egrarea mai usoara si mai stransa a furnizorilor locali si straini in cadrul lan
tului de aprovizionare; d) informarea mai buna a potentialilor clienti.
359. Printre particularitatile comertului electronic prin Internet nu se inscrie
: a) limitarea numarului de intermediari; b) piata este deschisa la scara global
a; c) partenerii sunt in numar nelimitat fiind atat cunoscuti cat si necunoscuti
; d) retelele deschise sunt neprotejate.
360. in domeniul comertului, Internet-ul sistem deschis la scara planetara nu a
insemnat: a) globalizarea afacerilor si a intreprinderilor mici si mijlocii;

b) scaderea oportunitatilor de afaceri; c) schimbarea naturii pietei dintr-o loc

atie fizica intr-una virtuala; d) reducerea si eliminarea intermediarilor, facan
d posibil contactul direct intre furnizori si clienti.
361. Printre aspectele ce nu necesita rezolvare in domeniul vast al comertului p
rin Internet se inscrie: a) reglementarea juridica a afacerilor pe Internet; b)
garantarea informatiilor si credibilitatea acestora; c) globalizarea afacerilor;
d) reducerea costurilor si libertatea comunicatiilor.
362. Identificati afirmatia falsa: a) tranzactia comerciala poate fi impartita i
n trei etape principale: etapa de publicitate si cautare, etapa de contractare s
i plata si etapa dc livrare; b) in domeniul comertului, Internet-ul - sistem des
chis la scara planetara - a insemnat schimbarea naturii pietei dintr-o locatie f
izica intr-una virtual; c) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic, of
era multiple avantaje, printre care si reducerea erorilor in manipularea marfuri
lor; d) comertul electronic este limitat numai la Internet.
363. Care dintre urmatoarele nu este considerata particularitate a comertului el
ectronic prin Internet? a) piata este deschisa Ia scara globala si ea reprezinta
reteaua; b) accesul limitat al vizitatorilor; limitarea valorica a unei livrari
; c) partenerii sunt in numar nelimitat, fiind cunoscuti si necunoscuti; d) rete
lele deschise sunt neprotejate, de unde necesitatea securizarii acestora.
364.Elementul care nu influenteaza cumpararea produselor si serviciilor pe Inter
net este: a) utilizarea unor termeni unici pentru descrierea produselor si/sau s
erviciilor; b) informarea clientilor si a furnizorilor; c) comercializarea produ
selor unicat; d) protectia consumatorilor on-line.

365. Identificati afirmatia adevarata: a) avantajul major al comertului electron

ic este dat dc accesul la serviciile si produsele furnizorilor din lumea intreag
a, cu costuri mari; b) o particularitate a comertului prin Internet se refera la
faptul ca retelele deschise sunt protejate; c) comertul electronic dateaza din
deceniul 8 al secolului 21; d) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic
, ofera multiple avantaje, printre care si eliminarea unor operatii manuale.
366. Din punct de vedere teoretic, notiunea de piata reprezinta: a) o categorie
economica care isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare
privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu
spatiul in care se desfasoara; b) ansamblul tranzactiilor efectuate intr-o arie
geografica determinata; c) ansamblul sau localul in care se ofera produsele spr
e vanzare si ansamblul consumatorilor si cumparatorilor. d) ansamblul operatiuni
lor privind vanzarea de produse.
367. Piata urbana se caracterizeaza printr-un: a) grad ridicat de concentrare; b
) nivel ridicat de dispersie; c) ritm evolutiv mai lent; d) grad ridicat de omog
enitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta.
368. Piata rurala se caracterizeaza prin: a) mobilitate; b) elasticitate; c) fap
tul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona; d) nivel mai ridica
t de organizare a activitatii comerciale.
369. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunur
ilor si serviciilor? a) productia industriala si agricola; b) importurile de pro
duse; c) consumul aparent;

d) reducerea treptata a consumului natural.

370. Productia bunurilor industriale si agricole, factor principal al evolutiei
pietei nu determina: a) puterea de cumparare; b) volumul ofertei de marfuri; c)
posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor; d) posibilitatile satisfacer
ii cererii utilizatorilor finali.
371. Importurile de produse influenteaza piata bunurilor si serviciilor prin int
ermediul: a) preturilor bunurilor si serviciilor; b) ofertei de marfuri; c) cere
rii de marfuri; d) puterii de cumparare.
372. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor de consuni i
ndividual si piata bunurilor industriale si de echipament dupa criteriul: a) ari
a geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre c
erere si oferta; b) natura consumului; c) numarul vanzatorilor si al cumparatori
lor; d) modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de v
anzare-cumparare.
373. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element
favorizant: a) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale;
b) crearea unor societati mixte; c) perfectionarea sistemului bancar; d) schimb
urile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari.
374. Identificati afirmatia falsa: a) oferta inseamna cantitatea de bunuri si se
rvicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizitioneze la un a
numit pret, date fiind veniturile si preferintele lor;

b) piata, din punct de vedere teoretic, reprezinta o categorie economica care is

i gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in unitat
e organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care
se desfasoara; c) continutul esential al notiunii de piata este reprezentat de s
fera economica in care productia apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoi
le de consum sub forma de cerere de marfuri; d) piata reprezinta sfera confrunta
rii ofertei cu cererea de marfuri, a realizarii lor prin intermediul actelor de
vanzare-cumparare, precum si ansamblul conditiilor in care se desfasoara aceste
procese.
375. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de natura consumului, piata
se subdivide in piata interna si piata externa; b) cererea inseamna cantitatea
de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le achizi
tioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor; c) in func
tie de modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de va
nzare-cumparare, se disting piata urbana si piata rurala; d) productia industria
la si agricola reprezinta factorul esential de constituire a cererii de marfuri.
376. Din punct de vedere teoretic, piata reprezinta o categorie economica ce isi
gaseste expresia in totalitatea: a) operatiunilor de import-export; b) activita
tilor operative; c) actelor de vanzare-cumparare; d) actelor de cumparare.
377. Veniturile banesti si posibilitatile de investitii ale populatiei si ale fi
rmelor actioneaza asupra pietei prin: a) oferta de marfuri si servicii; b) impor
turile de produse si servicii; c) consumul natural; d) intermediul cererii de ma
rfuri.
378. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor si piata ser
viciilor dupa criteriul: a) particularitatile cumparatorilor;

b) natura consumului; c) numarul vanzatorilor si al cumparatorilor; d) modul de

materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare.
379. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element
favorizant: a) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite
tari; b) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale; c) v
anzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a unei tari catre diferit
e categorii de cetateni proveniti din alte tari si care isi satisfac diverse nev
oi de consum prin intermediul retelei comerciale din tara In care s-au deplasat;
d) crearea unor societati mixte, la care partea straina, participa cu o parte d
in baza tehnico-materiala (spatii, utilaje, mijloace de transport), asigura pers
onalul si o parte din fondul de marfa, iar parte autohtona urmand sa asigure teh
nologia comerciala si fondul de marfa in completare, la nivelul exigentelor popu
latiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala.
380. Piata bunurilor industriale si de echipament are in vedere: a) produsele de
stinate satisfacerii consumului productiv; b) totalitatea relatiilor de vanzarecumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari; c) bunurile destinate consu
mului pentru intreaga populatie; d) totalitatea relatiilor privind ansamblul de
marfuri si servicii intre tari.
381. Piata bunurilor de consum individual are in vedere: a) totalitatea relatiil
or privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari; b) bunurile destinate co
nsumului pentru intreaga populatie; c) produsele destinate satisfacerii consumul
ui productiv; d) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interi
orul unei anumite tari.
382. Piata caracterizata printr-un grad ridicat de concentrare, nivel mai ridica
t de organizare a activitatii comerciale, mobilitate, elasticitate si ritm super
ior de dezvoltare, este piata: a) interna; b) rurala; c) urbana;

d) externa.
383. Piata caracterizata prin: nivel ridicat de dispersare, rigiditate, ritm evo
lutiv mai lent, grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari de
osebiri de la o zona la alta, este piata: a) nationala; b) internationala; c) bu
nurilor: d) rurala. 384. Nevoia de consum poate fi definita drept: a) nivelul la
care oamenii isi ating scopurile materiale; b) cadru ce cuprinde satisfacerea s
ocietatii In ansamblu, al unitatilor economice si institutiilor si al fiecarui i
ndivid 1n parte; c) ansamblul trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si in
stitutiilor de bunuri si servicii, considerate la scara sociala; d) schimbarea b
unurilor sau serviciilor consumate, cu bunuri si servicii nou create.
385. Gruparea nevoilor in nevoi de baza ale existentei (hrana, imbracaminte, loc
uinte etc.) si nevoi generate de procesul de productie (materii prime, materiale
, combustibil) se face in functie de: a) caracterul nevoilor; b) mobilul formati
v al nevoilor; c) factorii de influenta a nevoilor; d) modalitatea de exprimare.
386. Gruparea nevoilor in nevoi materiale, nevoi spirituale si nevoi sociale se
face in functie de: a) mobilul formativ al nevoilor; b) caracterul nevoilor; c)
factorii de influenta a nevoilor; d) modul de satisfacere a nevoilor.

387. Productia, investitiile, conditiile de munca, nivelul de trai, conditiile d

e viata etc. fac parte din categoria de factori de influenta a nevoilor de consu
ni: a) factori subiectivi; b) factori demografici; c) factori materiali; d) fact
ori obiectivi.
388. Fenomenele de ordin psihologic si sociologic fac parte din categoria de fac
tori de influenta a nevoilor de consum: a) factori subiectivi; b) factori demogr
afici; c) factori imateriali; d) factori obiectivi.
389. Structura consumului in consum intermediar si consum final se face in funct
ie de: a) tipul produsului implicat In procesul sau de realizare; b) durata de v
iata a produselor; c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie
in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte; d) locul consumului in asigurarea
evolutiei societatii.
390. Structura consumului in consum de bunuri durabile, consum de bunuri semidur
abile si consum de bunuri nedurabile se face in functie de: a) tipul produsului
implicat in procesul sau de realizare; b) locul consumului in asigurarea evoluti
ei societatii; c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in v
ederea satisfacerii diferitelor trebuinte; d) durata de viata a produselor.
391. Evolutia in timp a produsului national brut si a cheltuielilor de consum ev
identiaza: a) oscilatiile sezoniere ale consumului si ponderea mare a cheltuieli
lor respective in bugetul personal; b) importanta consumului in formarea PNB - u
lui (si de aceea consumul este cel mai stabil dintre toate fluxurile de cheltuie
li); c) dezvoltarea primitiva a industriei ofertante de bunuri de consum;

d) intensificarea eforturilor statului de a rezolva problemele sociale.

392. Limitele consumului nu sunt date de: a) stat; b) insasi colectivitatea cons
umatorilor; c) propensiune; d) producatori.
393. Cate posibilitati de comensurare a relatiei economice fundamentale dintre c
onsum si economii exista? a) doua; b) trei; c) una; d) mai mult de trei.
394. Identificati afirmatia falsa: a) elasticitatea consumului, in raport cu ven
itul, se defineste ca raport intre propensiunea medie a consumului si propensiun
ea marginala a consumului; b) consumul se refera la cadrul ce cuprinde satisface
rea societatii in ansamblu, al unitatilor economice si institutiilor, precum si
al fiecarui individ in parte; c) nevoia de consum poate fi definita ca ansamblul
trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si institutiilor de bunuri si serv
icii, considerate la scara sociala; d) coeficientul de elasticitate se defineste
ca raport intre variatiile relative ale unei variabile Y, avuta in vedere ca va
riabila dependenta, si variatia relativa a unei variabile X considerata ca fiind
independenta.
395. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de mobilul formativ al nevo
ilor acestea sunt nevoi materiale si nevoi spirituale; b) nevoia este o categori
e complexa, care apare ca o expresie a conditiilor sociale, materiale si spiritu
ale; c) productia reprezinta un factor subiectiv de influentare a nevoilor de co
nsum; d) bunurile de consum a caror elasticitate in raport cu venitul este subun
itara se numesc produse superioare sau de lux.

396. Valoarea bunurilor si serviciilor consumate in cursul unei perioade in proc

esul concret de productie defineste: a) consumul final; b) consumul de bunuri du
rabile; c) consumul intermediar; d) consumul de produse alimentare.
397. Valoarea bunurilor si serviciilor individuale sau colective, utilizate pent
ru satisfacerea directa a nevoilor umane defineste: a) consumul de produse neali
mentare; b) consumul intermediar; c) consumul de bunuri nedurabile; d) consumul
final.
398. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 1999 si 2000 au fost de 190.0
270 lei si respectiv 2.671.618 lei /lunar pe o gospodarie, Stiind ca veniturile
inregistrate in acesti ani au fost de 2377404 lei si 3333044 lei, propensiunea m
edie si marginala a consumului in anul 2000 a fost de: a) 20,14% si 10,02%; b) 7
7,55% si 80,30%; c) 70,55% si 79,30%. d) 80,16% si 80,72%.
399. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2000 si 2001 au fost de 26716
18 lei si respectiv 3765132 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inr
egistrate in acesti ani au fost de 3333044 lei si 5217948 lei. coeficientul de e
lasticitate al consumului in anul 2001 a fost de: a) 0,405; b) 0,650; c) 1,001;
d) 0,804.

400. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 47446
91 lei si respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inr
egistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei si 7950871 lei. coeficientul de e
lasticitate al consumului in anul 2003 a fost de: a) 0,949; b) 0,550; c) 0,840;
d) 1,001.
401. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2001 si 2002 au fost de 37651
32 lei si respectiv 4744691 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inr
egistrate in acesti ani au fost de 5217948 lei si 6585081 lei, coeficientul de e
lasticitate al consumului in anul 2002 a fost de: a) 0,750; b) 0,994; c) 1,101;
d) 0,890.
402. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 47446
91 lei si respectiv 5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inr
egistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei si 7950871 lei. propensiunea medi
e si marginala in anul 2003 a fost de: a) 79,14% si 65,20%; b) 70,54% si 69,45%;
c) 71,30% si 67,65%; a) 78,51% si 60,32%.
403. Identificati afirmatia falsa: a) in functie de mobilul formativ al nevoilor
acestea sunt: nevoi de baza ale existentei (hrana, imbracaminte, locuinte etc.)
si nevoi generate de procesul de productie, ce sta la baza asigurarii celor nec
esare existentei respective (materii prime, materiale, combustibil); b) prima li
mita a consumului este impusa de stat; c) propensiunea consumului reprezinta rap
ortul dintre consumul total si venituri (venit primar brut, venit disponibil bru
t, venit national etc.), ca elemente ale produsului national brut;

d) propensiunea marginala a consumului consta in a considera un nivel oarecare a

l venitului si a calcula relatia procentuala dintre consum si respectivul venit.
404. in conceptia Iui Kotler si Dubois definitia cererii de marfuri nu comporta
urmatorul element: a) produsul; b) consumul; c) categoria de clientela; d) mediu
l de marketing ce caracterizeaza diferitele zone geografice.
405. Delimitarea cererii de marfuri in cerere efectiva si cerere potentiala se f
ace in functie de: a) raportul dintre cerere si oferta; b) posibilitatea de mani
festare a nevoilor; c) conditiile de aprovizionare a populatiei; d) existenta ma
gazinelor in zonele de locuit.
406. Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face
in functie de: a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produse
lor; b) posibilitatea de manifestare a nevoilor; c) modul de manifestare in timp
a cererii de marfuri; d) gradul de corelare a cererii cu oferta.
407. in functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, aceasta nu
poate fi: a) curenta; b) periodica; c) rara; d) efectiva.
408. Delimitarea cererii de marfuri in cerere satisfacuta si cerere nesatisfacut
a se face in functie de: a) gradul in care marfurile participa la satisfacerea t
rebuintelor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de mani
festare a nevoilor; d) modul in care cererea evolueaza in timp.

409. Clasificarea cererii de marfuri in cerere constanta, crescanda si descresca

nda se face in functie de: a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza as
upra produselor; b) gradul de corelare a cererii cu oferta; c) posibilitatea de
manifestare a nevoilor; d) modul in care cererea evolueaza in timp.
410. Cererea, care are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia
se mentin neschimbate pe o perioada de timp mai indelungat, este: a) curenta; b)
crescanda; c) constanta; d) descrescanda.
411. Cererea efectiva se manifesta pe piata avand: a) o insolvabilitate; b) o do
rinta de manifestare; c) o solvabilitate corespunzatoare; d) un comportament spe
cific.
412. Din categoria factorilor economici ce influenteaza cererea de marfuri nu fa
c parte: a) investitiile; b) oferta; c) profitul investitorilor; d) veniturile s
i preturile.
413. Dintre urmatoarele enumerari ce grupare de factori influenteaza cererea de
marfuri? a) numarul si structura populatiei grupate pe ramurile economiei nation
ale; b) numarul si structura populatiei pe localitati urbane; c) numarul si stru
ctura populatiei pe medii (urban, rural); d) numarul si structura populatiei pe
varste, sexe, profesii, grad de cultura si instruire.

414. Identificati afirmatia falsa: a) dupa modul in care se formeaza si se fixea

za asupra produselor, cererea este periodica si rara; b) cererea are un continui
economic, fiind determinata obiectiv de prioritatile cu care sunt satisfacute d
iferitele trebuinte, in functie de disponibilitatile banesti; c) cererea de marf
uri a populatiei se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale
oamenilor si exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manif
esta in cadrul pietei; d) in functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor,
cererea poate fi: efectiva si potentiala.
415. Identificati afirmatia adevarata: a) in functie de posibilitatea de manifes
tare a nevoilor, cererea poate fi periodica si rara; b) cererea reprezinta o mat
erializare a nevoilor pentru bunuri si servicii, a puterii de cumparare a consum
ului si a preferintelor, dorintelor, intentiilor privind modalitatile de satisfa
cere a nevoilor de consum; c) pozitia economica, stilul de viata si personalitat
ea consumatorului reprezinta factori socio-culturali de influenta ai cumpararii
de marfuri; d) cererea crescanda se caracterizeaza printr-o dinamica a carei pro
portii dimensionale se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza
factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac acelea
si nevoi, la un nivel ridicat.
416. Cererea ce se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensiona
le se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formato
ri sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceleasi nevoi, la un n
ivel ridicat este: a) constanta; b) crescanda; c) descrescanda; d) rara.
417. Oferta de marfuri cuprinde: a) toate produsele destinate consumului interme
diar; b) toate produsele destinate consumului final; c) toate produsele destinat
e satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei; d) toate produsele vandu
te.

418. Oferta de marfuri se refera la: a) fondurile de marfuri din reteaua de dist
ributie si stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului eco
nomic; b) marfurile din depozitele de gros; c) fondurile de marfuri din magazine
; d) fondurile de marfuri furnizate de producatori.
419. Oferta reala sau efectiva este constituita din: a) stocurile de marfuri exi
stente in diferite verigi ale circuitului economic; b) fondurile de marfuri din
reteaua de distributie in cursul unei perioade; c) fondurile de marfuri din depo
zite; d) fondurile de marfuri oferite de producatori.
420. Oferta pasiva se refera la: a) marfurile greu vandabile; b) marfurile de ce
rere rara sau intamplatoare; c) stocurile de marfuri existente in diferite verig
i ale circuitului economic; d) marfurile uzate fizic si moral.
421. In functie de criteriul merceologic, oferta de marfuri cuprinde urmatoarele
grupe de produse: a) bunurilor durabile si a celor nedurabile; b) produselor al
imentare si a celor nealimentare; c) produselor destinate consumului final; d) p
roduselor destinate consumului intermediar.
422. Produsele de utilizare productiva sunt grupate astfel: a) produse destinate
consumului intermediar si final; b) bunuri primare de consum, bunuri de necesit
ate medie si bunuri de prisos; c) materii prime, semifabricate, echipament indus
trial si furnituri; d) produse semipreparate.

423. Structura ofertei in produse destinate consumului final, produse destinate

consumului intermediar si produse de echipament se face in functie de: a) durata
de viata a diferitelor categorii de produse; b) criterii merceologice; c) ciclu
l de viata al produselor; d) destinatia produselor In procesul de consum.
424. Care dintre urmatoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de marfur
i? a) criteriul merceologic; b) durata de viata a diferitelor categorii de produ
se; c) destinatia produselor in procesul de consum; d) gradul dc corelare a cere
rii cu oferta.
425. Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta: a) elemen
te constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerci
ale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii
superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nev
oi; b) consum redus dc materii prime si materiale; c) consum redus dc energic si
materiale energetice; d) o sursa de realizare a unor profituri deosebite pentru
producatori si comercianti.
426. Diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential nu se re
alizeaza prin intermediul: a) personalului comercial; b) produselor si serviciil
or comerciale atasate produsului; c) aparitiei produselor noi; d) imaginii de pr
odus, marca sau intreprindere.
427. Identificati afirmatia falsa: a) oferta reala sau efectiva este constituita
din fondurile de marfuri aflate in reteaua de distributie in cursul unei perioa
de spre a fi realizate; b) oferta pasiva se refera la stocurile de marfuri exist
ente in diferite verigi ale circuitului economic; c) oferta dc marfuri este o ca
tegorie a pietei, strans legata de cererea de marfuri;

d) oferta de marfuri mai poate fi definita avandu-se in vedere doar productia au

tohtona.
428. Identificati afirmatia adevarata: a) oferta reala sau efectiva este constit
uita din stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului econo
mic; b) oferta pasiva se refera la fondurile de marfuri aflate in reteaua de dis
tributie in cursul unei perioade spre a fi realizate; c) oferta totala este comp
usa din fondul de marfuri negociat si primit de comert; d) oferta de marfuri cup
rinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circula
tiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau fo
rmarii brute a capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul
final al populatiei.
429. Care dintre urmatoarele nu este element de individualizare si diferentiere
a ofertei: a) performanta, prin nivelul rezultatelor obtinute in procesul de uti
lizare potrivit functionalitatii specifice fiecarui produs; b) durabilitatea, pr
in perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de utilizare a fiecar
ui produs; c) stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reac
tii emotive din partea consumatorilor; d) consilierea vanzatorilor si parteneril
or.
430. in calitatea lui de intermediar intre productie si consum, comertul stabile
ste relatii atat cu: a) producatorii, organismele guvernamentale; b) producatori
i, consumatorii; c) producatorii, consumatorii, organismele locale de dezvoltare
comerciala; d) producatorii, consumatorii, institutiile si organismele de prote
ctie a consumatorilor.
431. Relatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta: a) formele pe care le
imbraca intalnirile de negociere; b) relatiile contractuale si postcontractuale;
c) ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau in
sotesc infaptuirea actelor de schimb dintre producator si consumator;

d) formele si relatiile precontractuale si contractuale dintre partenerii de sch

imburi de marfuri si servicii.
432. Relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel: a) rela
tii de schimb si relatii de negociere; b) relatii precontractuale, relatii contr
actuale si relatii postcontractuale; c) relatii contractuale si relatii financia
re; d) relatii privind schimbul de marfuri, servicii si relatii financiare.
433. In vederea unei bune informari a partenerilor de piata, formularii si funda
mentarii clauzelor contractuale se poate actiona pe urmatoarele cai: a) derulare
a livrarilor de marfuri corespunzator programarilor; cercetarea stiintifica perm
anenta a partenerilor de afaceri; b) cercetarea pietei producatorilor; cercetare
a pietei comerciantilor, cercetarea nevoilor populatiei: c) studierea sistematic
a a pietei; crearea dc noi produse; informarea comerciantilor dc catre producato
ri cu privire la produsele pe care le pot oferi spre vanzare; d) analiza sistema
tica a relatiilor cu partenerii dc afaceri; plata la termenele stabilite a factu
rilor emise de furnizori.
434. Din perspectiva afacerilor, negocierea se poate defini ca: a) un schimb de
informatii; b) o acceptare a propunerilor partenerului de afaceri, c) un proces
de mentinere a unui climat de afaceri; d) un proces organizat de comunicare intr
e doi sau mai multi parteneri de afaceri.
435. in timpul negocierii se urmareste: a) adaptarea progresiva a pozitiilor par
ticipantilor la negociere; b) obtinerea celor mai mari profituri; c) realizarea
unor contracte performante; d) cunoasterea concurentilor.
436. Procesul organizat de comunicare intre parteneri se refera la: a) crearea u
nui climat de afaceri;

b) ansamblul de initiative, contacte, schimburi de mesaje, informatii, discutii

etc.; c) ansamblul de relatii de afaceri dintre partenerii comerciali; d) schimb
uri de informatii privind evolutia pietei bunurilor si serviciilor.
437. Negocierea comerciala se face in scopul: a) finalizarii relatiilor cu parte
nerii de afaceri; b) intretinerii permanente a unor relatii cu partenerii de afa
ceri; c) formularii unei intelegeri reciproc acceptabile, materializata in contr
actul comercial; d) continuarii relatiilor de schimb pe toata perioada sezonului
.

438. Orice negociere comerciala ar trebui privita ca pe o relatie de colaborare

de tip: a) pierdere-castig, b) castig-pierdere; c) pierdere - pierdere; d) castig-ca
g.
439. Pregatirea negocierii nu se realizeaza prin intermediul urmatoarelor actiun
i: a) cunoasterea principalelor coordonate ale activitatii concurentilor; evolut
ia in timp a cotei lor de piata; b) cunoasterea pietei interne, a climatului de
afaceri; identificarea partenerilor potentiali de afaceri; c) definirea obiectiv
elor proprii; anticiparea obiectivelor partenerului; simularea negocierii; d) st
abilirea echipei de negociatori; stabilirea legaturilor de afaceri cu partenerii
potentiali.
440. Negocierile se desfasoara pe baza unor tehnici precise de negociere. Care d
intre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) comunicarea; b) soli
citarea; c) ascultarea activa; d) argumentatia.
441. In negociere, concesia reprezinta: a) renuntarea la opinie;

b) acceptarea opiniei partenerului; c) renuntarea unilaterala de catre un parten

er de tratative la unele din conditiile formulate pentru realizarea acordului; d
) deblocarea tratativelor.
442. Compromisul in negociere reprezinta: a) renuntarea la opinie; b) acceptarea
opiniei partenerului; c) ascultarea activa a partenerului; d) solutia la care a
jung partenerii prin acordarea de concesii reciproce.
443. in negociere, concesia si compromisul se realizeaza cu scopul: a) deblocari
i tratativelor si facilitarii perfectarii contractului; b) intimidarii parteneru
lui; c) obtinerii celor mai bune conditii de contractare; d) continuarii discuti
ilor pentru extinderea relatiilor cu ofertantii.
444. Contractul comercial este definit ca fiind: a) acordul de vointa dintre dou
a sau mai multe persoane, in scopul de a crea, modifica sau sterge raporturi jur
idice de drept comercial; b) acordul exprimat verbal dintre mai multi parteneri;
c) documentul de urmarire a realizarii intelegerilor facute in timpul negocieri
i; d) intelegerea dintre doi parteneri cu privire la livrarea fizica a marfurilo
r.
445. De regula, clauzele unui contract sunt determinate de: a) vointa partilor;
b) obiectul contractului; c) scopul urmarit; d) finalitatea contractului.

446. Contractele de antrepriza, contractele de livrare de materii prime, materia

le si produse, contractele de leasing, contractele de licenta, de brevet, de ino
vatie, contractele de cooperare economica sunt structurate in functie de: a) com
plexitatea si structura lor; b) durata; c) obiectul actelor de schimb; d) finali
tatea acordurilor.
447. in sens practic, comercial, prin obiectul contractului se intelege: a) denu
mirea contractului; b) partile contractante; c) conditiile contractului; d) marf
a asupra careia poarta obligatiile partenerilor.
448. in esenta, sistemul relatiilor comertului cu consumatorii nu presupune: a)
organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii; b) crearea unei amb
iante favorabile realizarii actului de vanzare- cumparare; c) asigurarea unor ra
porturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator; d) stabilirea
legaturilor de afaceri cu producatorii.
449. Identificati care dintre urmatoarele nu este faza a procesului global de cu
mparare: a) etapa formarii opiniei privind pregatirea clientului; b) faza anteri
oara cumpararii; c) decizia de cumparare; d) faza posterioara cumpararii.
450. Identificati afirmatia falsa: a) in ansamblul sistemului de relatii promova
t de catre comert, relatiile comerciantilor cu producatorii se inscriu in perime
trul relatiilor interne; b) relatiile interne vizeaza ansamblul raporturilor int
erne stabilite de comercianti si se refera la probleme de salarizare, organizare
a muncii, organizarea unitatii comerciale, probleme de personal, probleme de sec
uritatea muncii, probleme de protectia personalului si a mediului etc.;

c) relatiile externe angajate de catre comercianti se refera Ia ansamblul raport

urilor stabilite cu mediul extern firmelor, respectiv cu furnizorii, clientii, c
olaboratorii, comunitate, intreprinderi de transport, intreprinderi si instituti
i financiare si de credit, organisme si institutii ale administratiei de stat, b
eneficiarii (intreprinderi de stat si private, organizatii cooperatiste, populat
iei etc.), agenti externi etc.; d) relatiile comerciantilor cu producatorii repr
ezinta ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau
insotesc infaptuirea actelor de schimb dintre producator si cumparator.
451. Identificati afirmatia adevarata: a) relatiile interne se refera la ansambl
ul raporturilor stabilite cu mediul extern firmelor, respectiv cu furnizorii, cl
ientii, colaboratorii, comunitate, intreprinderi de transport, intreprinderi si
institutii financiare si de credit, organisme si institutii ale administratiei d
e stat, beneficiarii (intreprinderi de stat si private, organizatii cooperatiste
, populatiei etc.), agenti externi etc.; b) relatiile precontractuale se refera
la relatiile stabilite intre producatori si comercianti inainte de incheierea re
latiilor de afaceri; c) relatiile externe angajate de catre comercianti se refer
a la probleme de salarizare, organizarea muncii, organizarea unitatii comerciale
, probleme de personal, probleme de securitatea muncii, probleme de protectia pe
rsonalului si a mediului etc.; d) relatiile comerciantilor cu producatorii pot f
i structurate in relatii precontractuale si relatii contractuale.
452. Contractele comerciale, ce implica mai multe acorduri de vointa, care sunt
legate Intre ele printro finalitate economica comuni (contracte de leasing, cont
ractul de factoring,), reprezinta: a) contracte comerciale unitare; b) contracte
comerciale mixte; c) contracte comerciale complexe; d) contracte comerciale de
scurta durata.
453. Identificati afirmatia falsa: a) contractul materializarea acordului de voi
nta al partilor - reprezinta suportul juridic al oricarei tranzactii comerciale;
b) contractul comercial este definit ca fiind acordul dintre doua sau mai multe
persoane, realizat in scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice
de drept comercial;

c) prin continutul contractelor comerciale se intelege totalitatea drepturilor s

i obligatiilor cu caracter comercial materializata in clauzele contractuale conv
enite intre parti; d) in contractele comerciale nu constituie clauza necesara id
entificarea partilor si a reprezentantilor lor, numele si domiciliul, respectiv
denumirea si sediul lor.
454. Asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si con
sumator, componenta de baza a relatiilor dintre comert si consumatori, presupune
: a) un anumit comportament din partea personalului comercial, precum si o anumi
ta atitudine a acestora fata de munca desfasurata si fata de clienti; b) imbunat
atirea sistemului de informare a consumatorilor; c) prezentarea, modernizarea, d
otarea, decorarea si intretinerea unitatilor comerciale; d) realizarea unor inta
lniri periodice cu consumatorii, intr-un cadru organizat de discutii.
455. Care dintre urmatoarele nu este etapa a deciziei de cumparare: a) cercetare
a informatiei (senzatia, atentia, perceptia); b) identificarea furnizorilor; c)
evaluarea solutiilor posibile (atitudine, intentie de cumparare); d) rezultatele
(actele cumpararii si consumului, comportament post- cumparare).
456. Identificati afirmatia falsa: a) organizarea unui cadru propice de dialogar
e cu consumatorii reprezinta un domeniu al sistemul relatiilor comertului cu con
sumatorii; b) in ansamblul relatiilor stabilite si promovate de catre comert, re
latiile cu consumatorii se inscriu in cadrul relatiilor externe, la fel ca si re
latiile stabilite cu producatorii; c) derularea contractelor comerciale reprezin
ta continutul relatiilor precontractuale dintre comercianti si producatori d) li
vrarea marfii in functie de clauzele contractuale, de conditia de livrare si de
modalitatea de plata inseamna declansarea executarii contractului.
457. Stiind ca in cadrul unui magazin, durata de functionare a casei de marcat e
ste de 14 ore, timpul mediu de servire la casa a unui client este de 10 minute,
in conditiile existentei la un moment dat a unui numar maxim dc 520 de clienti,
numarul caselor de marcat va fi de:

a) 6 case; b) 9 case; c) 4 case; d) 8 case.

458. Stiind ca numarul maxim de clienti aflati la un moment dat intr-un magazin
este de 860, timpul mediu de servire la casa este de 10 minute, iar durata total
a de functionare a casei este de 12 ore, numarul caselor de marcat este de: a) 5
case; b) 12 case; c) 14 case; d) 10 case.
459. Timpul mediu de servire la casa a unui client este de 8 minute, iar durata
totala de functionare a unei case de marcat in intervalul de timp in care functi
oneaza supermarketul este de 14 ore. in cadrul supermarketului aflandu-se la un
moment dat un numar maxim de 340 de clienti, numarul caselor de marcat va fi de:
a) 5 case; b) 9 casa; c) 2 case; d) 3 case.
460. Dupa rolul lor in
nu cuprind: a) reteaua
omertului cu ridicata;
ntatii; d) mijloace de

cadrul circulatiei marfurilor mijloacele fixe din comert

unitatilor operative ale comertului cu amanuntul si ale c
b) mobilier si utilaj comercial; c) animale de munca; pla
transport; instrumente, aparate si instalatii de lucru.

461. Legal, nu sunt considerate mijloace fixe: a) investitiile efectuate la mijl

oacele fixe luate cu chirie; b) capacitatile puse in functiune partial, pentru c
are nu s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe;

c) cladirile; d) obiectele de inventar.

462. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face pe baza: a) performantelor
lor in exploatare; b) performantelor lor de proiectare; c) duratei de exploatar
e; d) intensitatii de exploatare.
463. Gradul de modernizare a mijloacelor fixe se determina ca un raport dintre:
a) efortul si efectul operatiunilor; b) eficienta si eficacitatea operatiunilor;
c) performantele si progresul tehnic; d) valorile si rezultatele progresului te
hnic.
464. Gradul de uzura a mijloacelor fixe este rezultatul raportului dintre: a) ma
rimea uzurii fizice si valoarea ramasa; b) marimea uzurii fizice si valoarea de
inventar; c) valoarea ramasa si valoarea de inventar; d) marimea uzurii fizice s
i valoarea lor initiala.
465. Obiectele de inventar sunt: a) bunuri de valoare foarte mare si durata de f
unctionare de 3 ani; b) bunuri cu o durata de utilizare/functionare mai mica de
un an, indiferent de valoarea lor; c) bunuri de orice valoare cu durata de funct
ionare de peste un an; d) bunuri de orice valoare si orice durata de functionare
.
466. Reteaua de unitati cu amanuntul nu prezinta particularitati sub aspectul st
ructurii, tipologiei, marimii si amenajarii bazei tehnico, materiale din perspec
tiva: a) ramurii de activitate comerciala cu amanuntul: comert alimentar, comert
nealimentar si alimentatie publica; b) formelor de vanzare: liber - service, cl
asic, directe, electronice etc.;

c) mediilor demografice si profesionale; d) mediilor social-economice: urban, ru

ral.
467. Structurarea depozitelor in cladire, baraca, sopron, platforma se face in f
unctie de: a) gradul de specializare; b) sfera circulatiei marfurilor; c) caract
erul activitatii principale a depozitului; d) felul constructiei.
468. Structurarea depozitelor in depozite strict specializate, depozite speciali
zate, depozite generale, depozite mixte se face in functie de: a) gradul de spec
ializare; b) sfera circulatiei marfurilor; c) caracterul activitatii principale
a depozitului; d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate
in cadrul depozitelor.
469. Pentru a fi eficiente, depozitele nu trebui sa tina seama de: a) volumul si
structura oscilatiilor sezoniere ale marfurilor ce vor fi depozitate; b) stocur
ile de marfuri; c) valoarea medie a unei cumparaturi cu amanuntul; d) nivelul de
inzestrare tehnica preconizat.
470. Identificati afirmatia falsa: a) dupa particularitatile de amenajare si con
structie, depozitele sunt speciale (silozuri, depozite frigorifice) si universal
e; b) obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata de
utilizare/functionare sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea
lor; c) depozitele (in general, unitati de vanzare cu ridicata a marfurilor) su
nt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate d
e primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi mari; d) dupa gradul de
specializare depozitele sunt industriale si comerciale.

471. Identificati afirmatia adevarata: a) In mediul rural unitatile comerciale c

u amanuntul sunt de dimensiuni mari, cu profiluri variate si cu grad mai ridicat
de specializare, corespunzator cererii diversificate a diferitelor categorii so
cioprofesionale; b) magazinele sunt unitati comerciale in care se desfasoara pro
cesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in
partizi mari; c) in mediul urban reteaua comerciala cu amanuntul este formata,
de regula, din unitati mici, raspandite pe suprafata fiecarei localitati; d) exp
rimarea calitativa a mijloacelor fixe se face pe baza performantelor lor in expl
oatare, definite prin parametrii de functionare, prin gradul de modernizare a mi
jloacelor fixe, raportand performantele lor la progresul tehnic, si prin gradul
de uzura a mijloacelor fixe, ca raport intre marime uzurii fizice si valoarea lo
r initiala.
472. Structurarea depozitelor in depozite industriale si depozite comerciale se
face in functie de: a) particularitatile de amenajare si constructie; b) felul c
onstructiei; c) caracterul activitatii principale a depozitului; d) sfera circul
atiei marfurilor.
473. Structurarea depozitelor in depozite inchise, depozite deschise si depozite
semideschise se face dupa: a) felul constructiei cladirii depozitului; b) parti
cularitatile de amenajare si constructie; c) caracterul activitatii principale a
depozitului; d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate i
n cadrul depozitelor.
474. Depozitarea marfurilor se face in functie de: a) gradul de complementaritat
e a diferitelor articole si particularitatile de manipulare; b) natura produselo
r si cerinte tehnice; c) frecventa de livrare si particularitatile de stivuire a
ambalajelor colective; d) complementaritate a diferitelor articole si cerinte t
ehnice.

475. Care dintre urmatorii indicatori nu este indicator utilizat pentru exprimar
ea corelatiei bazei tehnico-materiala cu volumul activitatii economice: a) volum
ul anual al vanzarilor realizate de catre unitatea respectiva; b) valoarea fondu
rilor fixe ale unitatii comerciale; c) valoarea stocului de siguranta; d) supraf
ata utila a unitatii comerciale (de vanzare, de depozitare).
476. Identificati afirmatia adevarata: a) depozitarea marfurilor se face in func
tie doar de natura produselor avand in vedere: frecventa de livrare, volumul, gr
eutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole; b) dupa sfera circu
latiei marfurilor in care se organizeaza depozitele, acestea sunt: depozite spec
ializate si depozite mixte; c) dupa caracterul activitatii principale pe care o
realizeaza, depozitele sunt: depozite industriale si depozite comerciale; d) in
cadrul comertului, mijloace fixe pot fi delimitate in functie de rolul lor in ca
drul circulatiei marfurilor.
477. Forta de vanzare a magazinului nu este pusa in valoare de vanzator prin: a)
cunoasterea ofertei de marfuri si a clientelei magazinului; b) respectarea si i
ndeplinirea prevederilor din fisa postului; c) arta de a negocia vanzarile; d) a
rta de a comunica, inclusiv de a asculta potentialul client.
478. Personalul comercial nu este definit prin: a) numarul si structura sa; b) c
apacitatea de munca; c) rezultatele concursului de angajare si testele psihologi
ce; d) munca desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale.
479. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu fundamental al vanzari
i? a) vanzarea porneste de la interesul real pentru client; b) vanzarea se const
ruieste pe dialog;

c) vanzarea se finalizeaza numai intr-un climat de incredere; d) vanzarea trebui

e sa fie o discutie improvizata intre vanzator si client.
480. Personalul comercial este format din: a) agenti comerciali, magazioneri si
tehnicieni; b) forta de vanzare si personalul tehnico-administrativ; c) vanzator
i, sefi de magazine, ospatari, casieri; d) personal TESA.
481. Forta de vanzare, componenta a personalului comercial este reprezentata de:
a) baza tehnico-materiala a comertului; infrastructura comerciala; b) agentii c
omerciali, magazionerii si tehnicienii; c) acele persoane ocupate cu activitatil
e de distributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali; d) vanzator
i, sefi de magazine, ospatari, casieri, personal TESA.
482. Personalul tehnico-administrativ din comert este destinat realizarii unor o
peratiuni: a) de statistica primara; b) de contabilizare si control a activitati
i; c) de centralizare a informatiilor comerciale; d) specifice de conducere, adm
inistrare si deservire a firmei de comert.
483. Clasificarea personalului comercial in personal TESA, personal operativ cal
ificat, personal operativ necalificat si personal nespecific activitatii comerci
ale, se face dupa: a) specificul functiei; b) structura si nivelul calificarii;
c) evolutia in timp a pregatirii de specialitate; d) cheltuiala de energie fizic
a si nervoasa de catre personalul comercial.
484. Identificati categorii de personal TESA: a) director general, directori si
directori adjuncti, contabil sef, sef de serviciu, sefi de birou, sefii statiilo
r de calcul, economisti, ingineri, arhitecti etc.; b) muncitori necalificati;

c) vanzatori, casieri, magazioneri, decorator, sef complex comercial, hotelier,

sef unitate comerciala, lucrator gestionar, sef unitate alimentatie publica etc.
; d) electricieni de intretinere si reparatii, lacatus, mecanic, masinisti, mont
atori firme luminoase, tamplar, dogar, liftier, sofer.
485. In recrutarea si pregatirea personalului din comert nu se tine cont de: a)
indemanarea manuala, forta fizica, garantii imobiliare; b) cunostintele de speci
alitate; c) insusirile psihice si morale deosebite; d) nivelul de cultura care s
a-i permita adaptarea comportamentala la temperamentul si exigentele diverselor
categorii de clienti.
486. Calculul productivitatii muncii nu se exprima prin: a) cantitatea sau valoa
rea marfurilor vandute; b) consumul de timp necesar efectuarii unei anumite oper
atiuni din cadrul unui depozit; c) consumul de munca (ore sau zile de munca) nec
esar vanzarii unei unitati cantitative sau valorice dintrun produs; d) numarul d
e clienti serviti intr-o unitate de timp.
487. Productivitatea muncii nu este influentata de: a) durata de recuperare a in
vestitiilor; b) progresul tehnic; c) profilul economico-social al zonei unde sun
t amplasate unitatile operative; d) marimea unitatilor comerciale.
488. Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se reali
zeaza printr-un sistem de indicatori. Identificati indicatorul ce nu este utiliz
at in aceasta corelare: a) numarul mediu de salariati; productivitatea muncii; b
) nivelul de dezvoltare al bazei materiale; c) fondul de salarii; salariul mediu
; d) nivelul relativ al fondului de salarii.

489. In procesul de formare si utilizare a lor, resursele financiare din comert

sunt identificate ca fiind: a) fluxuri monetare in operatiunile la care particip
a si stocuri de valori cuprinse in patrimoniul firmelor comerciale; b) marfurile
care intra in procesul circulatiei; c) mijloacele banesti care participa la con
stituirea capitalului si la efectuarea platilor si incasarilor generate de activ
itatea comerciala; d) totalitatea drepturilor ce pot fi exprimate in bani, apart
inand unei persoane fizice sau juridice.
490. Identificati afirmatia falsa: a) productivitatea muncii (W) se calculeaza c
a produs dintre numarul mediu de salariati si salariul mediu; b) personalul come
rcial este format din forta de vanzare si personal tehnico-administrativ; c) for
ta de vanzare este reprezentata de acele persoane ocupate cu activitatile de dis
tributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali; d) in comert, produ
ctivitatea muncii se exprima si prin cantitatea sau valoarea marfurilor vandute
de un vanzator intr-o unitate de timp.
491. Identificati afirmatia adevarata: a) fondul de salarii (Fs) se calculeaza p
e categorii de personal, ca raport intre fondul de salarii si numarul mediu de s
alariati; b) ca factor de productie, resursele umane comerciale sau personalul c
omercial este definit prin numarul si structura sa, capacitatea de munca si munc
a desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale; c) in procesul de for
mare si utilizare a lor, resursele financiare sunt identificate ca fiind fluxuri
monetare in operatiunile la care participa; d) forta de vanzare este reprezenta
ta de acele persoane ce desfasoara operatiuni specifice de conducere, administra
re si deservire a firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata.
492. Raportul eforturi/efecte trebuie sa fie: a) maxim; b) unitar; c) minim; d) ze
ro.

493. Eforturile unei firme de comert se pot clasifica in eforturi pentru investi
tii si eforturi pentru productie, inclusiv de aprovizionare si desfacere in func
tie de: a) dimensiunile activitatilor de comert; b) dinamismul activitatii de co
mert; c) caracterul muncii incorporate; d) activitatea la care se refera.
494. Identificati afirmatia falsa: a) componentele eficientei firmei comerciale
- eficienta economica si eficienta sociala - nu pot fi disociate, ele reprezenta
nd un tot unitar in ceea ce priveste diagnosticarea globala a activitatii unei f
irme comerciale; b) dupa caracterul muncii incorporate, eforturile pot fi efortu
ri cu munca vie si eforturi cu munca materializata; c) factorii cei mai importan
ti care determina eficienta economica a unei firme comerciale sunt: veniturile,
cheltuielile, profitul, rentabilitatea; d) veniturile releva consumul de mijloac
e de productie, forta de munca si capital, efectuat in scopul obtinerii de bunur
i, de distribuire si de comercializare a marfurilor, pentru satisfacerea necesit
atilor populatiei.
495. Identificati afirmatia adevarata: a) dupa natura economica, cheltuielile se
clasifica in: cheltuieli financiare si cheltuieli de exploatare; b) cheltuielil
e, in functie de natura lor. pot fi: materiale (costul marfurilor si al materiil
or prime, costurile de achizitionare, transport, stocare) si cu munca vie (chelt
uielile cu personalul); c) eficienta economica a unei firme de comert semnifica
performantele tehnologice si valoarea investitiilor directe; d) eficienta se cal
culeaza ca un raport intre marimea efectelor si a eforturilor.
496. Eficienta economica a unei firme de comert semnifica: a) performantele fina
nciare si productivitatea muncii; b) performantele tehnologice si valoarea inves
titiilor directe; c) cifra de afaceri si numarul mediu de salariati permanenti;

d) performantele economice, care reflecta raportul dintre efecte si eforturi.

497. Componentele eficientei unei firme comerciale sunt: a) eficienta materiala
si eficienta de timp; b) eficienta financiara si productivitatea muncii; c) efic
ienta economica si eficienta sociala; d) profit si cheltuieli de circulatie.
498. Efectele nete ale activitatii firmelor comerciale se refera la. a) profit,
venitul net; b) salariul mediu, numarul mediu de salariati; c) cifra de afaceri
pe un salariat; d) productivitatea muncii, durata de recuperare a investitiilor.
499. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi cu munca vie si e
forturi cu munca materializata se face in functie de: a) activitatea la care se
refera; b) dimensiunile activitatilor de comert; c) dinamismul activitatii de co
mert; d) caracterul muncii incorporate.
500. Raportul efecte/eforturi trebuie sa fie: a) minim; b) maxim; c) unitar; d) ze
ro.
501. Turismul sportiv este o forma a turismului: a) de tratament; b) social; c)
de agrement; d) privat.

502. Resursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta: a) tertiara; b)
secundara; c) unicat; d) primara.
503. Din punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de tur
ism: a) itinerant si de vizitare; b) de sejur lung, mediu si scurt; c) de circul
atie, de tranzit si de vizitare; d) de iarna, de vara si de circumstanta.
504. Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea: a) resurselor na
turale; b) resurselor antropice; c) monumentelor arheologice; d) resurselor folc
lorice.
505. Turismul rezidential este unul de: a) sejur lung; b) schimbare a domiciliul
ui; c) sejur mediu; d) schimbare a tarii de resedinta.
506. Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme: a) profitab
ile; b) guvernamentale; c) apolitice; d) ministeriale.

507. Dupa gradul de mobilitate a turistului, turismul se clasifica in: a) turism

de vizitare si turism de tranzit; b) turism in circuit si turism de vizitare; c
) turism rutier, feroviar, aerian si maritim; d) turism de sejur si turism itine
rant.
508. Turismul de tineret este o forma particulara a turismului: a) de sejur scur
t; b) itinerant; c) pe cont propriu; d) social.
509. Sunt considerati turisti pasivi cei care: a) se deplaseaza in calatorii tur
istice in orice conditii atmosferice; b) ar dori sa se deplaseze in calatorii tu
ristice dar nu dispun de suficiente posibilitati materiale; c) se deplaseaza in
calatorii turistice indiferent de resursele financiare de care dispun; d) ar dor
i sa se deplaseze in scop turistic dar nu dispun de timp liber suficient.
510. Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice, se disting urm
atoarele forme de turism: a) organizat, pe cont propriu si semiorganizat; b) pub
lic, privat si mixt; c) de sejur lung, mediu si scurt; d) sezonier, extrasezonie
r, postsezonier.
511. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice: a) natural
e; b) antropice; c) cinegetice; d) culturale.

512. Atractiile cultural-artistice reprezinta facilitati turistice: a) de baza;

b) complementare; c) de comunicatie; d) de gospodarire comunala.
513. Veniturile din activitatea de turism international se regasesc in balanta c
onturilor: a) pasive; b) curente; c) active; d) bancare.
514. Organizatia Mondiali a Turismului s-a infiintat in anul: a) 1974 la Viena;
b) 1975 la Madrid; c) 1965 la Paris; d) 1973 la Londra.
515. in cadrul pietei turistice potentiale, potentialul pietei in raport cu capa
citatea sa este: a) egal; b) mai mic; c) mai mare; d) crescator.
516. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este: a) m
ai mare; b) mai mica; c) egala; d) niciun raspuns nu este corect.
517. O piata turistica este nesaturata in momentul in care: a) volumul ei este m
ai mic decat potentialul ei;

b) volumul ei este mai mare decat potentialul ei; c) volumul ei este egal cu pot
entialul ei; d) niciun raspuns nu este corect.
518. Piata turistica efectiva reprezinta: a) numarul total de turisti sositi int
r-o anumita tara; b) totalul produselor turistice vandute pe piata respectiva in
tr-o perioada determinata de timp; c) numarul minim de produse turistice vandute
pe piata respectiva intr-o perioada determinata de timp; d) numarul total de tu
risti sositi si plecati dintr-o tara.
519. O piata turistica este suprasaturata in momentul in care: a) oferta turisti
ca este excedentara in raport cu cererea pentru servicii hoteliere; b) oferta tu
ristica este mai mare decat cererea turistica; c) oferta turistica este mai mica
decat cererea turistica; d) oferta turistica este excedentara in raport cu capa
citatea de absorbtie a pietei.
520. Tipologia turistilor clarificati in functie de aspiratiile si manifestarile
lor pentru produse turistice si destinatii de vacanta este urmatoarea: a) turis
ti activi, pasivi si spontani; b) turisti de circumstanta, permanenti si de lux;
c) turisti cu venituri medii, submedie si peste medie; d) turisti activi, pasiv
i si de lux.
521. Turistii ale caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu
depasesc limitele conditiilor lor economice sunt numiti: a) pasivi; b) activi; c
) limitati; d) limitativi.
522. Calatorii marginali fac parte din categoria: a) calatorilor itineranti;

b) calatorilor rezidentiali; c) calatorilor de lux; d) excursionistilor.

523. Psihoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, cheltuies
c putin sl cauta riscul pe parcursul calatoriei? a) adevarat; b) fals; c) da, nu
mai in secolul XIX; d) notiunea nu exista.
524. Majoritatea turistilor potentiali se incadreaza in categoria: a) cvasipsiho
centricilor; b) mediocentricilor; c) alocentricilor; d) cvasialocentricilor.
525. Indicatorii statistici de baza, consacrati in practica internationala sunt:
a) numarul de innoptari, intensitatea turistica si densitatea turistica; b) num
arul de turisti, zile/turist si volumul valoric al consumului turistic; c) numar
ul de innoptari si sejurul mediu; d) numarul de innoptari, zile/turist si volumu
l valoric al incasarilor din turismul international.
526. inregistrarea innoptarilor de catre unitatile de cazare asiguri obtinerea u
nor informatii certe referitoare la: a) gradul de ocupare; b) calitatea servicii
lor oferite; c) volumul si structura miscarii turistice; d) tara de resedinta a
turistilor.
527. Oferta turistica cuprinde ansamblul: a) atractiilor turistice naturale;

b) atractiilor turistice naturale si al bazei materiale turistice; c) resurselor

turistice naturale si al serviciilor de agrement; d) atractiilor turistice care
pot motiva vizitarea lor.
528. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea: a) rigiditat
ea; b) elasticitatea; c) fiabilitatea; d) relativa diversitate.
529. Carpatii Romaniei ocupa din suprafata tarii: a) jumatate; b) o treime; c) o
patrime; d) o cincime.
530. Oficiul National de Turism s-a constituit in anul: a) 1971 la Brasov; b) 19
23 la Iasi; c) 1936 la Bucuresti; d) 1973 la Constanta.
531. Cel mai raspandit tip de asistenta balneo-medicala din Romania este cel: a)
profilactic; b) curativ; c) de recuperare medicala; d) talazoterapeutic.
532. in tara noastra, coordonarea activitatii turistice a fost incredintata pent
ru prima data, in anul 1933, unui organ de sine statator numit: a) Consilieratul
pentru pregatirea organizarii turismului in Romania; b) Serviciul de Turism;

c) Oficiul de Calatorii; d) Ministerul Turismului.

533. In anul 1938, prima mare realizare a Oficiului National de Turism a fost: a
) deschiderea Pelesului spre vizitare; b) darea in exploatare a hotelului Rex di
n Mamaia; c) reducerea taxei pe valoarea adaugata aplicata in turism; d) constru
irea cabanei Omu.
534. in Romania, emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic s
unt cele: a) clorurato-sodice; b) sulfuroase si iodurate; c) de dioxid de carbon
si iodurate; d) de dioxid de carbon si sulfuroase.
535. in momentul in care s-a infiintat Ministerul Turismului, Oficiul National d
e Turism s-a dizolvat? a) da; b) nu; c) da, transformandu-se in B.T.T.; d) nu, c
i si-a restrans activitatea numai la sfera turismului international.
536. O caracteristica importanta a plajei de pe litoralul Marii Negre este urmat
oarea: a) lipsa deseurilor; b) dimensiunea; c) orientarea geografica; d) accesib
ilitatea.
537. Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra du
pa anul 1990 a fost: a) Ministerul Comertului si Turismului; b) Ministerul Turis
mului; c) Autoritatea Nationala pentru Turism; d) Directia Generala de Promovare
Turistica din cadrul Ministerului Comertului.

538. Facilitatile turistice sunt de doua tipuri: a) de baza si complementare; b)

primare si secundare; c) nationale si zonale; d) permanente si sezoniere.
539. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie l
a: a) efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil t
uristic; b) respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice;
c) specializarea in functiile din turism: d) controlul activitatilor desfasurate
de unitatile de comercializare a obiectelor de artizanat.
540. in randul facilitatilor turistice de baza se inscriu si: a) serviciile publ
ice; b) serviciile de curierat; c) serviciile de agrement; d) niciun raspuns nu
este corect.
541. Teatrele sunt o facilitate turistica: a) de baza; b) speciala; c) zonala; d
) complementara.
542. Volumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor: a) efici
entei activitatii de cazare; b) eficientei activitatii de alimentatie; c) genera
li; d) partiali.

543. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand: a) volumul cheltuielilor

la numarul de turisti plecati; b) numarul de turisti sositi la numarul de zileturist; c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu; d) volumul cheltuielilor la n
umarul de zile-turist.
544. Rata profitului se calculeaza in felul urmator: a) volumul cheltuielilor/vo
lumul profitului; b) volumul cheltuielilor/volumul incasarilor; c) volumul profi
tului/volumul investitiilor; d) volumul profitului/volumul incasarilor.
545. Productivitatea muncii exprima: a) gradul de utilizare a mijloacelor fixe;
b) gradul de utilizare a fortei de munca; c) rata de recuperare a investitiilor;
d) rata de utilizare a incasarilor/muncitor.
546. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre: a) valoarea incasarilor
valutare si valoarea incasarilor in lei; b) valoarea incasarilor in dolari si va
loarea incasarilor in celelalte valute; c) valoarea incasarilor valutare si valo
area platilor valutare; d) valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielil
or in lei.
547. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul procen
tual dintre: a) capacitatea efectiv utilizata/capacitatea maxima de cazare; b) c
apacitatea efectiv utilizata/numarul de zile neutilizate; c) capacitatea de caza
re permanenta/capacitatea de cazare sezoniera; d) numarul de locuri de cazare/nu
marul de zile de functionare.
548. Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre: a
) totalul produselor turistice oferite si pretul mediu al acestora;

b) totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat si capacita

tea medie de consum; c) numarul de turisti si numarul de produse turistice; d) n
umarul de innoptari si numarul de locuri de cazare.
549. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in: a) procente; b)
numar de locuri de cazare; c) numar de zile de functionare; d) numar locuri-zile
.
550. Consumul turistic este o expresie a: a) numarului de servicii turistice con
tractate; b) cheltuielilor efectuate inainte de calatoria turistica; c) cererii
insolvabile a populatiei pentru serviciile turistice; d) cererii solvabile a pop
ulatiei pentru serviciile turistice.
551. Valoarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta: a) total desfaceri/total t
uristi; b) total cheltuieli pentru alimentatie/total turisti; c) desfaceri/numar
de locuri la mese; d) total incasari din alimentatie/numar de locuri la mese.
552. In cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice, parcul inv
entar arata: a) gradul de utilizare a parcului de masini; b) gradul de dotare cu
autovehicule intr-o perioada limitata de timp; c) numarul de zile de utilizare/
mijlocul de transport; d) niciun raspuns nu este corect.
553. Cererea de servicii turistice: a) se identifica in totalitate cu consumul t
uristic; b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic; c) se identific
a in totalitate cu oferta de servicii;

d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor potentiali.

554. Printre altele, pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat dc interes turis
tic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda si urmatoarei cerinte: a) sa di
spuna de cel putin 10 000 locuri dc cazare; b) sa aiba o populatie cu un nivel r
idicat de instruire; c) sa dispuna dc resurse naturale si alte elemente de atrac
tie preferate de catre turisti; d) sa aiba cel putin trei hoteluri de patru stel
e.
555. Turistii alocentrici prefera calatoriile: a) sedentare; b) catre destinatii
usor accesibile; c) pe cont propriu; d) programate.
556. Investitia specifica arata: a) volumul de investitii necesar pentru realiza
rea unui metru patrat de constructie; b) investitia totala necesara constructiei
a 10 000 locuri de cazare; c) investitia totala necesara constructiei a 10 000
locuri la mese; d) volumul de investitii necesar pentru realizarea a 10 000 metr
i patrati de constructie.
557. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula: a) inves
titia totala/valoarea dobanzii lunare; b) investitia totala/cursul de revenire;
c) investitia totala/numarul de locuri de cazare; d) investitia totala/investiti
a initiala.
558. Durata de recuperare a investitiei se exprima in: a) procente (%); b) unita
ti de timp (ani, luni, zile); c) iei; d) unitati valorice.

559. O destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala tipo

logia clientelei consacrate fiind formata din turistii: a) mediocentrici; b) alo
centrici; c) cvasipsihocentrici; d) cvasimediocentrici.
560. Numarul de lucratori la 10 000 de turisti este un indicator al eficientei:
a) sociale in turism; b) economice in turism; c) indirecte; d) directe.
561. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei: a) sociale
in turism; b) economice in turism; c) materiale; d) profesionale.
562. Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea: a) resurselor naturale; b)
resurselor antropice; c) resurselor demografice; d) atractiilor turistice.
563. Oferta turistica primara are valoare intrinseca. Afirmatia este: a) adevara
ta; b) falsa; c) falsa, cu conditia ca oferta turistica sa cuprinda si numarul d
e turisti sositi intr-o perioada determinata de timp; d) adevarata, atunci cand
volumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului turistic.

564. Innoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa: a) numarul de mese ach
izitionate/sejur; b) motivarile subiective; c) formele de turism practicate; d)
efectele economice generate.
565. Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un numar de pesteri de aproximat
iv: a) 6 000; b) 20 000; c) 9 000; d) 11 000.
566. in arealul dealurilor si podisurilor din Romania predomina lacurile cu apa:
a) sarata; b) dulce; c) termala; d) minerala.
567. Izvoarele minerale din tara noastra sunt cantonate, in principal, in zona:
a) montana; b) de campie; c) dealurilor si podisurilor; d) periurbana.
568. Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materia
la de cazare a Romaniei: a) 25%; b) 60%; c) 42%; d) 50%.

569. Salvamontul si salvamarul fac parte din categoria facilitatilor: a) comerci

ale; b) de transport; c) cu caracter general; d) de ocrotire a sanatatii. 570. C
heltuiala medie pe turist este un indicator: a) general; b) de eficienta a turis
mului international; c) partial; d) de eficienta a turismului intern. 571. Profi
tul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se obtine ca
diferenta dintre: a) profitul total si cel anual; b) capitalul investit si prof
itul total; c) profitul de recuperat si capitalul investit; d) profitul total si
cel de recuperat. 572. Organizatia Mondiala a Turismului nu este una: a) cu car
acter guvernamental; b) internationala; c) cu caracter politic; d) cu rol de cen
tru mondial al informatiilor turistice. 573. Gradul de spontaneitate a cererii t
uristice in raport cu cererea de marfuri este: a) mai mare; b) mai mic; c) egal;
d) niciun raspuns nu este corect.

574. In zona montana din Romania, cele mai intinse si importante domenii schiabi
le sunt localizate: a) intre 1000-1500 m altitudine; b) intre 1200-1700 m altitu
dine; c) intre 1500-1800 m altitudine; d) intre 1200-1500 m altitudine. 575. Mas
urarea eficientei se face prin raportarea: a) efortului la efect; b) efortului l
a total venituri obtinute; c) efectului la total cheltuieli; d) efectului la efo
rt.
576. Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme: a) economica si turisti
ca; b) economica si politica; c) economica si sociala; d) demografica si sociala
. 577. In exprimarea eficientei economice, specialistii au doua opinii: a) un si
ngur indicator sintetic si doi indicatori sintetici; b) un singur indicator sint
etic si un sistem de indicatori; c) un sistem de indicatori fizici si un sistem
de indicatori valorici; d) niciun raspuns nu este corect. 578. Incasarea medie p
e unitate de prestatie se determina in felul urmator: a) incasari totale pentru
cazare-cheltuieli totale; b) incasari totale/locuri-zile; c) incasari totale/inc
asari pentru cazare; d) incasari totale/numarul de innoptari.

579. incasarea medie pe unitate de prestatie se masoara in: a) numar de nopti; b

) numar de zile; c) lei/locuri de cazare; d) locuri-zile.
580. Afluxul de consumatori la masa se determina astfel: a) numar de consumatori
/numar de mese; b) numar de turisti/locuri-zile; c) numar de turisti/incasarea/l
oc la masa; d) numar de consumatori/numar de locuri la mese.
581. Masini-zile in inventar reprezinta produsul dintre: a) numarul mediu de aut
ovehicule si numarul de zile de nefunctionare/ autovehicul; b) numarul mediu de
autovehicule si numarul zilelor calendaristice de functionare/autovehicul; c) nu
marul total de microbuze si numarul total de autocare; d) numarul de autocare si
numarul de zile de functionare/autocar.
582. Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calcule
aza in felul urmator: a) incasari valutare/cheltuieli valutare; b) incasari valu
tare/numar de autovehicule; c) tariful/zi de functionare pentru fiecare autovehi
cul; d) tariful intern/incasarea valutara din inchirieri.
583. Formula Fly and drive reprezinta combinarea transportului: a) aerian cu cel a
utomobilistic; b) aerian cu cel fluvial; c) automobilistic cu cel rutier; d) flu
vial cu cel rutier.

584. Turismul de circulatie mai poarta numele si de: a) sejur; b) itinerant; c)

de week-end; d) de circumstanta.
585. Turismul receptor se mai numeste si: a) efectiv; b) activ; c) pasiv; d) sta
tic.
586. Zonele montane din tara noastra sunt avantajate de: a) fondul cinegetic sar
ac; b) varietatea invelisului vegetal; c) lipsa speciilor endemice; d) defrisari
le masive.
587. Cosul de consum turistic exprima: a) valoarea totala a cheltuielilor pentru t
urism intr-un an de zile, pentru un turist de lux; b) valoarea totala a venituri
lor unui turist mediu intr-o perioada determinata de timp; c) valoarea totala a
serviciilor consumate de un turist mediu intr-o unitate de timp de vacanta la o
destinatie turistica; d) niciun raspuns nu este corect.
588. Conform clasificarii oficiale a unitatilor de alimentatie publica, in categ
oria fast-food se incadreaza: a) restaurantul specializat; b) bufetul tip expres
si pizzeria; c) braseria si rotiseria; d) gradina de vara.

589. Pe teritoriul Romaniei, traseul parcurs de Dunare este: a) integral navigab

il; b) de circa 175 kilometri; c) partial navigabil; d) situat intre Portile de
Fier si Braila.
590. Turismul de sejur este cel desfasurat: a) in cel putin doua statiuni; b) in
maxim doua statiuni; c) intr-o singura statiune; d) nicio varianta nu este core
cta.
591. Turismul de vizitare, de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criter
iu de clasificare: a) in functie de utilizarea timpului disponibil; b) in functi
e de tarile vizitate; c) in functie de gradul de mobilitate a turistului; d) in
functie de locurile vizitate.
592. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre:
a) 30-45 zile; b) 10-15 zile; c) 1-7 zile; d) 7-14 zile.
593. Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale
sunt: a) efectele secundare ale investitiilor in industria turismului si efectul
multiplicator al incasarilor realizate; b) efectele principale si secundare ale
investitiilor in industria turistica; c) efectele principale si secundare ale i
ncasarilor din turism; d) efectele principale si secundare ale cheltuielilor pen
tru turism.

594. Sa se determine durata medie a sejurului stiind ca in statiunea X s-au cazat

83000 de turisti care au inregistrat 208000 innoptari: a) 7,2 zile; b) 0,39 zile
; c) 0,25%; d) 2,5 zile.
595. In conformitate cu normele privind clasificarea pe
tructurilor de primire cu functiuni de cazare turistica
rile si cabanele turistice se incadreaza in intervalul:
) o stea-trei stele; c) o margareta-patru margarete; d)

categorii de confort a s
din tara noastra, motelu
a) o stea-patru stele; b
o stea-cinci stele.

596. Infrastructura tehnica si sociala este o componenta a: a) obiectivelor spec

ifice ale bazei materiale; b) facilitatilor pentru dotari si amenajari turistice
; c) capacitatii de cazare; d) bazei materiale turistice.
597. In sensul economic al notiunii, piata turistica reprezinta: a) ansamblul po
pulatiei neconsumatoare de servicii turistice; b) populatia care se incadreaza i
n anumite limite extreme de varsta; c) mediul intern al sistemului de management
; d) mediul extern al sistemului de management.
598. Cvasialoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, cheltu
iesc putin si cauta riscul pe parcursul calatoriei. Afirmatia este: a) falsa, cu
conditia ca sumele cheltuite sa nu depaseasca 10000 de euro; b) falsa; c) notiu
nea nu exista;

d) adevarata.
599. Alegeti functia nespecifica obiectivelor de cazare: a) de alimentatie; b) d
e igiena; c) culturala; d) productiva.
600. Competitia imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand i
ntr-o localitate (statiune) se adopta strategia: a) unui numar limitat de unitat
i hoteliere; b) diferentierii calitatii serviciilor; c) prezentei unui numar mar
e de unitati hoteliere; d) monopolista.
601. Sa se determine densitatea turistica in raport cu populatia pentru tara X, st
iind ca populatia este de 23 milioane locuitori iar numarul turistilor sositi es
te de 7,5 milioane locuitori: a) 0,33 turisti/locuitor; b) 3,3 turisti/locuitor;
c) 3,1 turisti/locuitor; d) 4,7 turisti/locuitor.
602. Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de: a) capacita
tea unitatii de alimentatie; b) diversitatea activitatilor de productie; c) prof
ilul unitatii de alimentatie; d) rezervarea locurilor de cazare.
603. Unitatea gastronomica in care se servesc, la comanda, pe tot parcursul zile
i, specialitati din carne de porc, vita, batal, miel si subproduse din carne nep
ortionata, mici, carnati etc. pregatite la gratar si alese de consumatori din vi
trinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la masa clientului, po
arta numele de:

a) restaurant familial; b) crama; c) rotiserie; d) restaurant zahana.

604. Cunoscandu-se urmatoarele date: volumul profitului = 3,0 mld. lei, incasari
le totale anuale = 25,5 mld. lei, sa se determine nivelul ratei profitului inreg
istrat in unitatea de cazare luata in considerare. a) 117,6%; b) 11,76%; c) 11,7
6 ani; d) 1,17%.
605. In cazul animatiei, experienta optimizanta se refera la: a) manifestarile d
e integrare a turistului in activitatile colective ale statiunilor turistice, in
sotite de placerea de a trai in cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc in st
atiunile respective; b) faptul de a trai ceva neobisnuit; c) senzatia redescoper
irii propriilor lor aptitudini in mediul unei statiuni turistice, in contact cu
apa, soarele, zapada etc.; d) reunirea satisfactiilor la care se asteapta un tur
ist in timpul vacantei oferindu-i senzatia de autodepasire in mediul statiunilor
de sejur.
606. Agrementul vizeaza, printre altele: a) satisfacerea nevoii de odihna; b) of
erirea unui produs complet format din servicii de cazare si alimentatie; c) amuz
amentul, comunicarea si sporirea volumului de cunostinte; d) asigurarea conditii
lor de confort necesare caminului temporar al turistilor in timpul sejurului lor
.
607. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific: a) sta
tiunilor de litoral; b) centrelor urbane; c) statiunilor balneare; d) statiunilo
r montane.

608. Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate: a) statiu

nile montane; b) statiunile de litoral; c) centrele urbane; d) satele turistice
montane.
609. Sa se determine densitatea turistica in raport cu suprafata pentru tara X in
conditiile in care tara are o suprafata de 50000 km iar numarul turistilor sosit
i este de 11 milioane: a) 0,1 turisti/km2; b) 220 turisti/km2; c) 2 turisti/ km2
; d) 84 turisti/ km2.
610. Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asu
pra carora organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economico-organ
izatorice si prin politica lor comerciala? a) exogeni; b) subiectivi; c) cu cara
cter permanent; d) endogeni.
611. Turismul de iarna, de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de v
edere al: a) interesului turistului pentru o anumita tara; b) sezonalitatii; c)
destinatiei de vacanta alese; d) mijlocului de transport folosit.
612. Turismul de croaziera foloseste ca mijloace de transport: a) autocarele si
microbuzele; b) trenurile de mare viteza; c) navele maritime si fluviale;

d) navetele spatiale.
613. Turismul de recreere (destindere) este caracterizat prin sejururi: a) relat
iv reduse; b) foarte lungi; c) lungi; d) nicio varianta nu este corecta.
614. Turismul balneomedical contribuie la: a) ridicarea gradului de utilizare a
capacitatii de cazare; b) asigurarea unor sejururi medii mai scurte; c) repartiz
area mai neuniforma a cererii turistice; d) atragerea unei clientele instabile.
615. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de
statiunea turistica X pe baza datelor: numarul locurilor de cazare este de 30800;
numarul zilelor de functionare este de 360; numarul innoptarilor este de 4,2 mil
ioane. a) 0,39%; b) 47,7%; c) 379%; d) 37,9%.
616. Turismul religios se afla in stransa legatura cu: a) drumetiile in Carpatii
Orientali; b) pelerinajele la lacasurile de cult; c) itinerariile in Delta Duna
rii; d) croazierele pe Dunare si pe Marea Neagra.
617. incasarile medii pe zi-turist din calatoriile pentru afaceri si congrese, f
ata de cele rezultate din practicarea altor forme de turism sunt: a) mai scazute
; b) mai ridicate;

c) mai putin transparente; d) lipsite de interesul prestatorilor de servicii.

618. in cazul in care un motel dispune la 1 ianuarie de 300 locuri de cazare per
manente care functioneaza 360 de zile si inregistreaza 98 000 de innoptari, el a
re un grad de ocupare de: a) 99,4%; b) 43,6%; c) 90,7%; d) 74,5%.
619. Unul dintre principalele avantaje ale turismului balneo-medical este: a) as
igurarea unor sejururi medii relativ constante; b) reducerea gradului de ocupare
a capacitatii de cazare; c) cresterea gradului de pregatire a personalului anga
jat; d) sporirea atractivitatii zonelor inconjuratoare,
620. Industria calatoriilor si turismului este o ramura de: a) interferenta; b)
consecinta; c) interrelativitate; d) corelatie.
621. Salinele din Romania constituie un important factor de cura in terapia afec
tiunilor: a) reumatismale; b) sistemului nervos periferic; c) respiratorii croni
ce; d) de nutritie.
622. in centrul pietei turistice se situeaza: a) produsele turistice; b) turistu
l; c) oferta turistica;

d) resursele turistice naturale.

623. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia afec
tiunilor: a) respiratorii; b) cauzate de stres; c) geochimice; d) reumatismale.
624. Organizatia Mondiali a Turismului (O.M.T.) a luat nastere in anul 1975 avan
d ca precursoare: a) O.N.U.; b) F.I.J.E.T.; c) U.I.O.O.T.; d) F.U.A.A.V..
625. F.I.T.E.C. reprezinta: a) Federatia Integrarii Turistice Europene a Calator
iilor; b) Fluxuri Interne Turistice Estivale si Caravane; c) Federatia Internati
onala de Termalism si Climatologie; d) Fondul Intern de Turism Ecologic si Cultu
ral.
626. F.I.J.E.T. reprezinta: a) Federatia Internationala a Jucatorilor Externi de
Tenis; b) Federatia Interna a Jurnalistilor Eligibili din Turism; c) Federatia
Internationala a Jucatorilor Europeni din Turism; d) Federatia Internationala a
Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism.
627. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare in cazul judetu
lui X stiind ca acesta dispune de 250000 locuri de cazare, s-au inregistrat 60 480
000 de innoptari iar numarul zilelor de functionare este de 365: a) 66,28%; b)
29,3%; c) 6 ani;

d) 84,2%.
628. A.N.A.T. reprezinta: a) Asociatia de Natatie din Arad si Timis; b) Angajame
ntul Nord Atlantic pentru Turism; c) Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism;
d) Asociatia Navetistilor si Antreprenorilor din Turism.
629. Piata turistica potentiala cuprinde: a) cererea totala pentru un anumit pro
dus turistic la un nivel determinat de preturi si tarife; b) cererea pentru serv
iciile de cazare; c) oferta si cererea pentru turismul de litoral; d) cererea si
oferta balneara si cultural-religioasa.
630. Metoda care are drept avantaj stabilirea cu o siguranta absoluta a persoane
lor care trec granita unei tari este cea: a) tip sondaj; b) tip ancheta; c) de i
nregistrare a turistilor in unitatile de frontiera; d) de inregistrare a turisti
lor in unitatile de cazare.
631. Consumul turistic este format din: a) cheltuielile efectuate de purtatorii
cererii turistice pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motiva
tia turistica; b) consumul de energie al instalatiilor de transport pe cablu din
statiunile turistice; c) consumul de timp al clientilor unitatilor prestatoare
de servicii turistice; d) cantitatea de alimente consumata In statiunile turisti
ce.
632. Cererea turistica este formata din: a) totalitatea consumurilor de servicii
turistice interne si internationale ale rezidentilor si nerezidentilor; b) ansa
mblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si tempora
r In afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitat
i remunerate la locul destinatiei;

c) totalitatea elevilor si studentilor care calatoresc in propria tara; d) total

itatea turistilor din tarile U.E. care calatoresc spre Australia.
633. Oferta turistica este formata din: a) totalitatea produselor si serviciilor
consumate de turistii straini in Romania; b) serviciile de transport, cazare si
agrement de pe litoralul Marii Negre; c) ansamblul atractiilor turistice care p
ot motiva vizitarea lor, respectiv totalitatea elementelor care pot fi puse in v
aloare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice; d) totalitatea auto
strazilor, aeroporturilor, porturilor si garilor care deservesc turistii straini
.
634. Alegeti caracteristica nespecifica sistemului montan din Romania: a) acoper
a o patrime din suprafata tarii; b) diversitate de aspecte peisagistice; c) comp
lexitate ridicata a potentialului turistic; d) varietate a invelisului vegetal;
635. Cel mai important domeniu pentru alpinism din tara noastra este situat in:
a) partea de est a Carpatilor Meridionali; b) partea de nord a Carpatilor Occide
ntali; c) partea de sud a Carpatilor Orientali; d) nordul tarii.
636. Din categoria resurselor turistice naturale ale Romaniei fac parte: a) Carp
atii, Alpii, Delta Nilului si Muntii Caucaz; b) Carpatii Orientali, Carpatii Mer
idionali, Carpatii Occidentali, Muntii Tatra si Marea Neagra; c) pesterile, lacu
rile, raurile, padurile tropicale, plajele marine; d) Muntii Carpati, cu potenti
alul lor speologic; oglinzile de apa; vegetatia; fauna; lacurile, namolurile si
gazele terapeutice; salinele; litoralul romanesc al Marii Negre; Dunarea si Delt
a Dunarii.
637. Din categoria resurselor turistice antropice ale Romaniei fac parte: a) pes
terile, vegetatia, fauna, hidrografia; b) vestigiile antichitatii (cetatile Hist
ria, Tomis, Callatis);

c) Muntii Carpati; d) Dunarea si Delta Dunarii.

638. Ansamblul mijloacelor materiale si umane necesare pentru a inlesni particip
area populatiei la activitatile turistice si pentru a crea si organiza cu rezult
ate profitabile prestarea serviciilor solicitate de turisti, defineste: a) facil
itatile turistice; b) serviciile de agrement; c) oferta turistica; d) cererea tu
ristica.
639. Lacurile cele mai folosite in balneoturism sunt localizate in: a) Muntii Ap
useni; b) nordul tarii; c) imprejurimile vulcanice; d) Campia Romana.
640. Confortul unitatilor de cazare se clasifica dupa: a) caracteristicile const
ructive, amplasament, calitatea si complexitatea dotarilor, a instalatiilor si d
iversitatea serviciilor oferite; b) nivelul de dotare cu echipamente speciale pe
ntru bar, cofetarie si patiserie; c) gradul de dotare cu masini izoterme si frig
orifice; d) diversitatea meniurilor, numarul de locuri in restaurante si in sali
le de conferinte.
641. in ce sector al litoralului romanesc s-au amenajat plaje artificiale? a) Ma
maia; b) Constanta; c) Mangalia-Nord; d) Neptun.
642. Unitatile de cazare indeplinesc urmatoarele functii: a) de transport specia
l si agrement-distractii;

b) de organizare baluri, nunti si licitatii pentru vanzarea de obiecte de arta;

c) de odihna si igiena, de alimentatie, complementare, productive, comerciale si
de intermediere; d) de intermediere a contactelor dintre agentii economici roma
ni si straini,
643. Din punctul de vedere al capacitatilor de cazare existente (numar de locuri
), statiunile de pe litoral se afla: a) pe locul al doilea, dupa statiunile baln
eare; b) pe primul loc, in total locuri din Romania; c) pe locul al patrulea, du
pa Bucuresti si orasele resedinta de judet; d) pe locul al treilea, dupa statiun
ile balneare.
644. in suprafata totala a Deltei Dunarii domina: a) zonele acoperite cu apa; b)
grindurile; c) zonele de uscat; d) niciun raspuns nu este corect.
645. Restaurantele pescaresc si vanatoresc sunt: a) clasice; b) dietetice; c) cu
specific local si familial; d) specializate.
646. Cunoscandu-se urmatoarele date: numarul innoptarilor = 87500, numarul locur
ilor de cazare in hotel = 300 si numarul zilelor de functionare = 365, sa se pre
cizeze care este gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de hote
l in anul respectiv. a) 65,8%; b) 57,5%; c) 79,9%; d) 102,4%.

647. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale = 22 mld. lei si cheltuieli

totale = 19,5 mld. lei, sa se precizeze care este rata anuala a profitului in u
nitatea de cazare considerata. a) 0.5%; b) 11,4%; c) 85,5%; d) 33,3%.
648. Cunoscandu-se urmatoarele date: Incasari totale = 22 mld. lei, numarul de p
ersoane angajate in hotel = 45, sa se precizeze nivelul productivitatii muncii.
a) 999,9 mii. lei/ angajat; b) 115,7 mii. lei/angajat; c) 750,5 mii. lei/angajat
; d) 488,9 mii. lei/angajat.
649. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale anuale = 18,5 mil. $, chelt
uieli totale anuale = 16,5 mil. S, volumul investitiei = 25 mil $, se cerc sa se
precizeze durata de recuperare a investitiei ocazionata de realizarea complexul
ui hotelier. a) 2,5 ani; b) 17,5%; c) 12,5 ani; d) 200.000$.
650. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasarile totale anuale = 25,5 mld. lei, n
umarul de lucratori din hotel = 50, se cere sa se precizeze nivelul productivita
tii muncii. a) 850 mil. lei/lucrator; b) 26,5 % / lucrator; c) 25.000$; d) 510 m
ii. lei/lucrator.
651. In structura ofertei turistice nu se regaseste: a) potentialul turistic; b)
nevoia pentru turism a vizitatorilor;

c) baza tehnico-materiala a turismului; d) serviciul turistic.

652. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic: a) atractiile turist
ice; b) serviciile turistice; c) resursele turistice naturale; d) resursele turi
stice antropice.
653. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic natural: a) peisajul;
b) clima; c) muzeele; d) structurile geologice.
654. Ansamblul de componente naturale, culturale si socio-economice care arata p
osibilitatile de valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functi
onalitate teritoriului, avand un rol esential in dezvoltarea activitatilor de tu
rism defineste: a) oferta turistica primara; b) potentialul turistic; c) resursa
turistica; d) cererea turistica.
655. Componentele mediului natural si antropic, care prin calitatile si specific
ul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism in masura in care
nu sunt supuse unui regim de protectie integrala, poarta numele de: a) potential
turistic; b) resursa turistica. c) retea ecologica; d) cerere turistica.

656. Orice unitate teritorial-administrativa a carei economie este dependenta de

cresterea semnificativa a incasarilor provenite de la turisti se numeste: a) re
giune economica; b) oras industrial; c) oras minier; d) destinatie turistica.
657. Un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, sau o combinatie a acesto
ra, destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau grup
de vanzatori, in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor, defi
neste: a) imaginea unei destinatii turistice; b) brand-ul; c) identitatea turist
ica; d) localitatea turistica.
658 Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din: a) baza tehnico-materia
la a turismului si potentialul antropic; b) resursele turistice naturale si serv
iciile turistice; c) oferta turistica reala si cererea turistica; d) potentialul
turistic natural si cel antropic.
659. Latura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic, referi
ndu-se, mai ales, la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o intensi
tate ridicata de natura estetica si cognitiva, defineste: a) fondul turistic; b)
atractia turistica; c) brand-ul turistic; d) imaginea turistica.
660. Structura destinatiei turistice este urmatoarea: a) resurse turistice natur
ale si antropice; b) structuri de cazare si de alimentatie;

c) atractii si facilitati turistice; d) facilitati turistice si imaginea destina

tiei turistice.
661. Resursele turistice concentrate pe o arie teritoriala restransa si pretabil
e, in principal, pentru turismul de sejur, poarta numele de: a) liniare; b) noda
le; c) antropice; d) atractive.
662. Resursele turistice situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coaste
lor, destinate, cu prioritate, turismului itinerant, se numesc: a) nodale; b) li
niare; c) concentrate; d) de creatie-originale.
663. Amenajarile si activitatile de agrement fac parte din structura: a) potenti
alului socio-demografic; b) resurselor turistice; c) potentialului cultural-isto
ric; d) potentialului tehnico-economic.
664. Din punctul de vedere al raspandirii in teritoriu, resursele turistice au u
rmatoarea structura: a) rare si atractive; b) nodale si liniare; c) castele si c
ule; d) concentrate si dispersate.
665. Asezarile umane sunt o componenta a potentialului turistic: a) tehnico-econ
omic; b) cultural-istoric;

c) socio-demografic; d) natural.
666. Suma credintelor, impresiilor si imaginilor mentale pe care un turist le ti
ne minte despre acea zona, poarta numele de: a) brand turistic; b) resursa turis
tica; c) imagine turistica; d) atractie turistica.
667. Bioclimatul de salina si al golurilor subterane este o componenta a potenti
alului: a) climato-turistic; b) reliefului, structurilor si fenomenelor geologic
e; c) componentelor invelisului biogeografic; d) imobil.
668. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obtinerea unei imagi
ni eficiente a destinatiei turistice nu se regaseste: a) sa fie reala; b) sa fie
credibila; c) sa fie distinctiva; d) sa fie complexa.
669. Printre componentele unui brand de tara eficient nu se regaseste: a) stimul
area turismului intern si international; b) sporirea increderii si mandriei popu
latiei rezidente; c) stimularea investitiilor straine; d) cresterea numarului de
locuri de munca in agricultura.
670. Printre instrumentele de propagare a imaginii unei destinatii turistice nu
se regasesc: a) sloganurile; b) simbolurile vizuale;

c) investitiile straine; d) evenimentele.

671. Imaginea brand-ului reprezinta: a) acea parte a valorii propuse si comunica
ta grupului tinta care demonstreaza avantajul competitiv; b) modul in care brand
-ul este perceput; c) modul in care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie pe
rceput; d) modul de penetrare a sferelor culturale.
672. Tara cu cele mai inalte standarde de viata este considerata: a) Japonia; b)
Marea Britanie; c) Suedia; d) Norvegia.
673. Tara cea mai dezvoltata din punct de vedere gastronomic, care ofera experie
nte culinare superioare, este considerata: a) Italia; b) Franta; c) China; d) Uc
raina.
674. Tara pe care turistii doresc cel mai mult s-o viziteze sau in care sa se re
intoarca, este considerata: a) Noua Zeelanda; b) Australia; c) Canada; d) China.
675. Tara cea mai autentica ce ofera experiente si culturi distincte, originale
si unice este urmatoarea: a) Australia; b) Noua Zeelanda; c) Olanda;

d) Franta.
676. Cea mai stabila | sigura tara a lumii este considerata: a) Suedia; b) Maldi
ve; c) Noua Zeelanda; d) Norvegia.
677. Tara considerata a avea una dintre cele mai vechi si interesante istorii al
e lumii este considerata: a) Italia; b) Egiptul; c) Japonia; d) Statele Unite al
e Americii.
678. Statiunile Slanic Moldova si Targu Ocna se afla in judetul: a) Harghita; b)
Bacau; c) Vaslui; d) Covasna.
679. Resedinta judetului Covasna este municipiul: a) Miercurea Ciuc; b) Odorheiu
l Secuiesc; c) Baile Tusnad; d) Sfantu Gheorghe.
680. Cea mai veche gradina botanica din lume, infiintata pe langa o scoala secun
dara in anul 1881, se afla in orasul: a) Alba lulia; b) Blaj; c) Timisoara; d) B
ucuresti.

681. in judetul Arad se afla: a) Cetatea Devei; b) Castelul regal Savarsin; c) C

atedrala Reintregirii; d) Manastirea Lainici.
682. Care este cea mai veche si mai inalta statiune turistica din Romania? a) Ba
ile Tusnad; b) Sinaia; c) Paltinis; d) Predeal.
683. in ce Judet se afla Casa memoriala Emil Cioran? a) Neamt; b) Valcea; c) Mar
amures; d) Sibiu.
684. Identificati cel mai vechi oras din Transilvania, intemeiat In anul 1146: a
) Medias; b) Sibiu; c) Sighisoara; d) Brasov.
685. Primul sat electrificat din Romania a fost: a) Sadu; b) Ramet; c) Calugaren
i; d) Solea.

686. Statiunile Durau, Baltatesti si Oglinzi se afla In judetul: a) Neamt; b) la

si; c) Vaslui; d) Harghita.
687. Resedinta judetului Caras-Severin este municipiul: a) Mehedinti; b) Resita;
c) Caransebes; d) Drobeta Turnu Severin.
688. Cel mai mare lac subteran permanent din Romania se afla in pestera: a) Zgur
asti Judetul Alba; b) Muierii, judetul Petrosani; c) Ursilor, judetul Bihor; d)
Ghetarul de la Scarisoara, judetul Mehedinti.
689. Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului se afla in judetul: a) Suceava; b) Biho
r; c) Hunedoara; d) Valcea.
690. in judetul Valcea se afla masivul: a) Hasmas; b) Cozia; c) Ceahlau; d) Buce
gi.
691. Statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc se afla in judetul: a) Mar
amures;

b) Suceava; c) Botosani; d) Neamt.

692. Resedinta judetului Hunedoara este municipiul: a) Petrosani; b) Hunedoara;
c) Deva; d) Craiova.
693. Cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber este: a) Serba
rea bujorului de Ia Comana, judetul Giurgiu; b) Targul de fete de pe Muntele Gai
na, judetul Alba; c) Sarbatoarea narciselor, judetul Sibiu; d) Junii Brasovului,
judetul Brasov.
694. Cetatea Histria se afla in judetul: a) Constanta; b) Tulcea; c) Mangalia; d
) Galati.
695. Pe teritoriul judetului Brasov se afla si masivul: a) Calimani; b) Piatra C
raiului; c) Maramures; d) Retezat.
696. Cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvani
a, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice este considerat: a) Bise
rica Neagra, judetul Brasov; b) Biserica Romano-Catolica, judetul Alba;

c) Castelul Corvinestilor, judetul Hunedoara; d) Castelul Bran, judetul Brasov,

697. Care este Rezervatia Biosferei ce se regaseste in judetul Maramures? a) Del
ta Dunarii; b) Retezat; c) Pietrosul Rodnei; d) Fagaras.
698. Resedinta judetului Prahova este municipiul: a) Mizil; b) Campina; c) Ploie
sti; d) Pitesti.
699. Cea mai dotata statiune din Romania cu mijloace de agrement este: a) Predea
l; b) Sinaia; c) Poiana Brasov; d) Neptun.
700. Casa memoriala a lui Lucian Blaga de la Lancram se afla in judetul: a) Sibi
u; b) Cluj; c) Bihor; d) Alba.
701. Pe teritoriul judetului Prahova se afla muntii: a) Rodnei; b) Baiului; c) C
indrel; d) Apuseni.

702. Care este judetul cu cel mai bogat potential balnear din Romania? a) Harghi
ta; b) Covasna; c) Constanta; d) Valcea.
703. Cetatea Fagarasului se afla in judetul: a) Brasov; b) Fagaras; C) Sibiu; d)
Hunedoara.
704. Pe teritoriul judetului Sibiu se afla: a) Parcul National Cheile BicazuluiHasmas; b) Parcul Natural Cindrel; c) Rezervatia Biosferei Retezat; d) Parcul Na
tional Defileul Jiului.
705. Delta Dunarii se afla in judetul: a) Galati; b) Braila; c) Tulcea; d) Const
anta.
706. Statiunile Straja si Geoagiu-Bai se afla in judetul: a) Bihor; b) Mehedinti
; c) Gorj; d) Hunedoara.

707. Statiunile Baile Tusnad si Borsec se afla in judetul: a) Miercurea Ciuc; b)

Covasna; c) Neamt; d) Harghita.
708. Statiunile Venus si Saturn se afla in judetul: a) Mangalia; b) Tulcea; c) n
iciunul dintre aceste judete; d) Eforie.
709. Statiunile Govora si Voineasa se afla in judetul: a) Valcea; b) Arges; c) G
orj; d) Caras-Severin.
710. Statiunile Olanesti si Ocnele-Mari se afla in judetul: a) Olt; b) Gorj; c)
Dolj; d) Valcea.
711. Statiunea Moneasa se afla in judetul: a) Arad; b) Timis; c) Salaj; d) Bihor
.
712. Statiunile Muntele Mic si Herculane se afla In judetul: a) Timis;

b) Caras-Severin; c) Mehedinti; d) Arad.

713. Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situata in judetul: a) Covasna
; b) Alba; c) Bihor; d) Satu-Mare.
714. Statiunea climaterica montana Durau se gaseste la poalele muntilor: a) Ceah
lau; b) Durau; c) Cindrel; d) Rodnei.
715. Statiunea Semenic se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timis; c) Mehedi
nti; d) niciunul dintre aceste judete.
716. Statiunile Buzias si Calacea se afla in judetul: a) Caras-Severin; b) Timis
; c) Arad; d) Bihor.
717. Statiunile Tinca, Baile Felix si Stana de Vale se afla in judetul: a) Bihor
; b) Oradea; c) Cluj;

d) niciunul dintre aceste judete.

718. Statiunile Borsa, Izvoarele si Sapanta se afla in judetul: a) Baia Mare; b)
Bistrita-Nasaud; c) Maramures; d) Bihor.
719. Statiunile Arieseni si Ocna Mures se afla in judetul: a) Alba; b) Alba-luli
a; c) Mures; d) niciunul dintre aceste judete.
720. Statiunile Balvanyos, Valcele si Malnas-Bai se afla in judetul: a) Sfantu G
heorghe; b) Harghita; c) Vrancea. d) Covasna.
721. Statiunile Valcele si Sugas se afla in judetul: a) Covasna; b) Harghita; c)
Salaj; d) Mures.
722. Statiunile Lacu Rosu, Baile Homorod si Praid se afla in judetul: a) Vrancea
; b) Neamt; c) Harghita; d) niciunul dintre aceste judete.

723. Statiunile Paltinis si Bazna se afla in judetul: a) Cluj; b) Sibiu; c) Sala

j; d) Brasov.
724. in judetul Caras-Severin se afla statiunea: a) Baile Herculane; b) Baile Fe
lix; c) Buzias; d) Lipova.
725. In judetul Timis se afla statiunea: a) Lipova; b) Tinca; c) Olanesti; d) Bu
zias.
726. in judetul Bihor se afla statiunile: a) Sangeorz Bai si Colibita; b) Buzias
si Lipova; c) Baile Felix si Tinca; d) Calacea si Borsec.
727. in judetul Bacau se afla statiunea: a) Slanic-Moldova; b) Vatra Domei; c) B
altatesti; d) Strunga.
728. in judetul Neamt se afla statiunile: a) Vatra Dornei si Campulung Moldovene
sc;

b) Balvanyos si Soveja; c) Durau si Baltatesti; d) Sarata Monteoru si Balta Alba

.
729. in judetul Valcea se afla statiunile: a) Moneasa si Pucioasa; b) Vata Bai s
i Herculane; c) Buzias si Borsec; d) Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata.
730. in judetul Hunedoara se afla statiunea: a) Geoagiu-Bai; b) Negulesti; c) Go
vora; d) Durau.
731. Deva este resedinta judetului: a) Deva; b) Hunedoara; c) Alba; d) Arad.
732. Miercurea-Ciuc este resedinta judetului: a) Harghita; b) Sibiu; c) Covasna;
d) Hunedoara.
733. Resedinta judetului Bihor este orasul: a) Zalau; b) Oradea; c) Salaj;

d) Salonta.
734. Resedinta judetului Maramures este municipiul: a) Baia Mare; b) Satu Mare;
c) Sighetu Marmatiei; d) Mures.
735. Statiunile navodari si Techirghiol se afla in judetul: a) Braila; b) Mangal
ia; c) Constanta; d) Tulcea.
736. Statiunile Cojocna, Someseni si Muntele Baisorii se afla in judetul a) Cluj
-Napoca; b) Satu Mare; c) Cluj; d) Maramures.
737. Statiunile Jupiter si Cap Aurora se afla in judetul: a) Galati; b) Tulcea;
c) Constanta; d) Mangalia.
738. Statiunile Nicolina si Strunga se afla in judetul: a) Suceava; b) Vrancea;
c) lasi; d) Neamt.

739. Statiunile Valenii de Munte si Cheia se afla in judetul: a) Vrancea; b) Bra

sov; c) Harghita; d) Prahova.
740. Statiunile Horezu si Voineasa se afla in judetul: a) Arges; b) Gorj; c) Sib
iu; d) niciunul dintre aceste judete.
741. Statiunile Breaza si Azuga se afla in judetul: a) Gorj; b) Olt; c) Prahova;
d) Sibiu.
742. Statiunile Poiana Marului, Secu si Trei Ape se afla in judetul: a) Hunedoar
a; b) Mehedinti; c) Caras-Severin; d) niciunul dintre aceste judete.
743. Statiunile Baile Turda, Baita si Fantanele-Belis se afla in judetul: a) Bis
trita-Nasaud; b) Turda; c) Cluj; d) Maramures.
744. Statiunile Predeal si Paraul Rece se afla in judetul: a) Prahova;

b) Sibiu; c) Brasov; d) Buzau.

745. Statiunile Moeciu si Timisul de Sus se afla in judetul: a) Timis; b) Arges;
c) Brasov; d) Prahova,
746. Statiunile Izvorul Muresului, Jigodin-Bai si Baile Tusnad se afla in judetu
l: a) Suceava; b) Harghita; c) Drobeta; d) Mures.
747. Judetul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Nord-Est; b) Vest;
c) Centru; d) Sud-Est.
748. in judetul lasi se afla statiunile: a) Nicolina si Strunga; b) Lacu Sarat s
i Durau; c) Malnas-Bai si Pucioasa; d) Soveja si Amara.
749. in judetul Prahova se afla statiunile: a) Predeal, Poiana Brasov, Timisul d
e Sus; b) Cheia, Slanic Prahova, Sinaia; c) Govora, Sovata, Soveja;

d) Amara, Covasna, Durau.

750. in judetul Valcea se afla statiunile: a) Moneasa si Pucioasa; b) Ocnele Mar
i si Horezu; c) Malnas-Bai si Herculane; d) Buzias si Borsec.
751. in judetul Timis se afla statiunea: a) Lipova; b) Buzias; c) Tinca; d) Bail
e Olanesti.
752. Judetul Bacau face parte din Regiunea de Dezvoltare: a) Sud Muntenia; b) Ve
st; c) Nord-Est; d) Sud-Est.
753. Cel mai mare monument din judetul Bacau este considerat: a) Cetatea Neamtul
ui; b) Manastirea Voronet; c) Palatul Ghica; d) Castelul familiei Stirbu din Dar
manesti.
754. Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu, se afla in judetul: a) B
otosani; b) Iasi; c) Suceava; d) Vaslui.

755. Alegeti muzeul memorial care se afla pe teritoriul judetului Neamt: a) Luci
an Blaga; b) George Bacovia; c) Ion Creanga; d) Ciprian Porumbescu.
756. Care este manastirea din judetul Neamt a carei pictura interioara este oper
a marelui pictor roman Nicolae Grigorescu? a) Sucevita; b) Stavropoleos; c) Agap
ia; d) Celic-Dere.
757. Care este cea mai veche si mai insemnata asezare monahala din Moldova, fiin
d o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru Musat, Alexandru cel Bun si Ste
fan cel Mare? a) Manastirea Neamt; b) Schitul Arbore; c) Manastirea de pe muntel
e Ceahlau; d) sit-ul de la Cacica.
758. Masivul Rarau se afla pe teritoriul judetului: a) Neamt; b) Brasov; c) Suce
ava; d) Vaslui.
759. In localitatea Cacica se regaseste: a) una dintre cele mai vechi exploatari
de sare recristalizata din saramura din Europa; b) Rezervatia Complexul Razim-S
inoe; c) Casa memoriala Nicolae Labis;

d) Manastirea Sfantului Apostol Andrei.

760. Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a manastirilor cu pictura
exterioara din Bucovina, in anul 1975, Federatia Internationala de Turism, sub p
atronajul UNESCO, a acordat premiul international Marul de aur, trofeu care se pas
treaza in muzeul manastirii: a) Varatec; b) Voronet; c) Sucevita; d) Moldovita.
761. Alegeti manastirea care este considerata Capela Sixtina a Orientului pentru m
area fresca de pe fatada de vest, numita Judecata de apoi: a) Humor; b) Putna; c)
Voronet; d) Sfantul Ioan cel Nou-Suceava.
762. Marea Neagra: a) prezinta o salinitate mult mai mare comparativ cu cea a al
tor mari si oceane; b) are o compozitie chimica a apei care constituie un factor
restrictiv imbaierii; c) este o mare continentala inchisa; d) nu favorizeaza pr
acticarea sporturilor nautice datorita aportului mare de apa dulce al Dunarii pr
ecum si al altor fluvii.
763. Unicul hipodrom din tara special conceput pentru cursele de galop se afla s
ituat in localitatea: a) Constanta; b) Brasov; c) Oradea; d) Mangalia.
764. Cei mai vechi munti din Europa, situati pe teritoriul Romaniei, poarta nume
le de: a) Bucegi;

b) Macin; c) Ceahlau; d) Fagaras.

765. Cea mai importanta zona lacustra a Romaniei este considerata zona: a) Snago
v; b) Vidraru; c) complexului Razim; d) masivului Retezat.
766. Cel mai important domeniu schiabil din tara noastra este considerat: a) Pla
toul Bucegi; b) Platoul Padis; c) Masivul Parang; d) Masivul Rodna.
767. Pe teritoriul judetului Valcea se afla Parcul national: a) Buila-Vanturarit
a; b) Calimani; c) Piatra Craiului; d) Gurghiu.
768. Cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneas
ca este considerat: a) Manastirea Sambata; b) Palatul Snagov; c) Manastirea Hore
zu; d) Castelul Corvinilor.
769. Cele mai lungi chei din tara, care au 21 de kilometri, sunt considerate cel
e ale: a) Dobrogei; b) Rametului; c) Nerei;

d) Turzii.
770. Prima si cea mai veche linie de cale ferata de pe teritoriul actual al Roma
niei, construita in perioada 1846-1854, intre Oravita si satul Iam, de 27 kilome
tri lungime, se afla pe teritoriul judetului: a) Hunedoara; b) Timis; c) Maramur
es; d) Caras-Severin.
771. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hateg sunt unici in lume, importanta stii
ntifici si atractivitatea lor fiind sporita prin descoperirile de cuiburi cu oua
si embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor si a unor
reptile zburatoare din grupul pterosaurilor. Aceste atractii turistice valoroas
e au fost descoperite pe teritoriul judetului: a) Caras-Severin; b) Hunedoara; c
) Mures; d) Bihor.
772. Primul parc national infiintat in Romania este: a) Rodna; b) Bucegi; c) Ret
ezat; d) Apuseni.
773. Germisara este numele statiunii cunoscuta inca din antichitate, asezata la
poalele Muntilor Metaliferi, pe malul drept al raului Mures, si anume: a) CalanBai; b) Herculane; c) Geoagiu-Bai; d) Eforie Sud.

774. Ce judet din Romania, situat in partea de vest a tarii, este localizat la g
ranita cu Serbia si Ungaria? a) Arad; b) Bihor; c) Timis; d) Oradea.
775. Muntii Poiana Rusca fac parte din judetul: a) Valcea; b) Timis; c) Salaj; d
) Mures.
776. Identificati judetul care face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest: a) Ti
mis; b) Gorj; c) Sibiu; d) Constanta.
777. Municipiul Lugoj face parte din judetul: a) Caras-Severin; b) Galati; c) Sa
tu Mare; d) Timis.
778. Fenomenul carstic cel mai spectaculos din intreaga tari, ca amploare, compl
exitate si pitoresc, este considerat: a) Pestera Meziad; b) Cetatile Ponorului;
c) Pestera Ursilor; d) Ghetarul de la Vartop.

779. Atractia principala a Muntilor Bihorului o constituie: a) padurile; b) pest

erile; c) apele minerale; d) cheile spectaculoase.
780. Care este prima pestera din Romania amenajata la cerintele turismului moder
n? a) Focul Viu; b) Ursilor; c) Meziad; d) Muierii.
781. Cel mai mare ghetar subteran din Romania este considerat: a) Focul Viu; b)
Topolnita; c) Scarisoara; d) Closani.
782. Identificati cea mai lunga pestera din Romania: a) Vantului; b) Cetatea Rad
esei; c) Zgurasti; d) Ursilor.
783. Care este biserica din judetul Maramures, inscrisa pe Lista patrimoniului m
ondial UNESCO si considerata ca fiind cea mai veche biserica din lemn din Europa
? a) Barsana; b) Surdesti; c) Sapanta; d) Ieud Deal.

784. in ce localitate din judetul Maramures se afla aeroport? a) Baia Sprie; b)

Baia Mare; c) Sighetu Marmatiei; d) Negresti-Oas. 785. O zona importanta a judet
ului Alba este reprezentata de muntii: a) Gutai: b) Banat; c) Trascau; d) Reteza
t. 786. Care este raul din judetul Alba ce colecteaza o mare parte a apelor jude
tului? a) Somes; b) Olt; c) Mures; d) Trotus. 787. Identificati pestera cu cea m
ai mare intrare din Romania: a) Huda lui Papara; b) Coiba Mare; c) Scarisoara; d
) Ponor. 788. Care este cea mai ramificata (labirintica) pestera din Romania? a)
Hodobana; b) Huda lui Papara; c) Gura Apei; d) Izbucul Tauzului. 789. in ce bis
erica se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara? a) Manastirea Putna;

b) Catedrala Romano-Catolica din Alba lulia; c) Castelul Corvinilor; d) Castelul

Peles. 790. Cum se numeste si unde se afla un obiectiv turistic unic in Europa
care oferi vizitatorilor posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua
milenii, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei epoci diferite, constr
uite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche?
a) Cetatea Fagarasului, Brasov; b) Muzeul Brukental, Sibiu; c) Traseul celor tre
i fortificatii, Alba lulia; d) Palatul Culturii, Iasi. 791. Care munti din Roman
ia sunt numiti si Alpii Transilvaniei? a) Piatra Craiului; b) Bucegi; c) Fagaras
; d) Ciucas. 792. Orasul Odorheiul Secuiesc face parte din judetul: a) Mures; b)
Sibiu; c) Harghita; d) Covasna. 793. Muntii Hasmas fac parte din judetul: a) Co
vasna; b) Harghita; c) Brasov; d) Suceava.

794. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al Romaniei, realizat in anul 1

859, este amplasat in orasul: a) Targu Mures; b) Sfantu Gheorghe; c) Sibiu; d) S
ighisoara. 795. Care este cel mai mare, mai bogat si mai original muzeu in aer l
iber din Romania? a) Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti din Bucuresti; b) M
uzeul Viticulturii si Pomiculturii din Golesti; c) Muzeul Etnografic al Maramure
sului, Sighetu Marmatiei; d) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din
Sibiu; 796. Cum se numeste si unde se afla primul si unicul muzeu de etnografie
extra-europeana din Romania? a) Satului Branean. Bran; b) Pranz Binder, Sibiu;
c) Gheorghe Cernea, Rupea; d) Costumelor Populare din Romania, Bucuresti. 797. T
ara cu cele mai multe monumente aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO est
e: a) Franta; b) Grecia; c) Italia; d) China.
798. Capitala Italiei este: a) Milano; b) Venetia; c) Roma; d) Palermo.

799. Artemis este zeita: a) agriculturii; b) frumusetii; c) vanatorii; d) foculu

i.
800. Muzeul Scoicilor este unic In: a) Italia; b) Franta; c) Grecia; d) Siria.
801. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu, caracteristicile acestuia
si nevoile rezultate din desfasurarea diferitelor activitati economico- sociale
defineste: a) spatiul amenajat; b) amenajarea teritoriului; c) parcul national;
d) selectia teritoriului.
802. Centrul statiunii de mici dimensiuni, amplasat intre gara si mare, caracter
izeaza urmatoarea etapa a amenajarii zonelor de litoral la nivel international:
a) debutul turismului de masa; b) faza de pionierat; c) urbanizarea; d) explozia
contemporana.
803. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turistica a
teritoriului se numara: a) protejarea mediului ambiant; b) dezvoltarea armonioa
sa si echilibrata a localitatilor rurale si urbane; c) organizarea stiintifica a
vietii in colectivitatile umane; d) conservarea resurselor naturale.

804. Tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile, dimensiun

ile si raspandirea in teritoriu a resurselor este urmatoarea: a) complexe, pluri
voce, polifunctionale; b) punctiforme, izolate, complexe; c) simple, complexe, m
ultiple; d) univoce, plurivoce, echivoce.
805. Localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului presupune: a) integ
rarea amenajarilor turistice in contextul global al zonei; b) amenajarea statiun
ilor la locul materiei prime, adica al resurselor turistice; c) amplasarea amenaja
rilor in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-sociala mai ridicat; d) real
izarea unor amenajari complexe.
806. Unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de: a) complexul
turistic; b) punctul turistic; c) pavilionul turistic; d) clubul turistic.
807. in scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari
turistice rationale si eficiente, este necesara dezvoltarea unor relatii de inte
rconditionare intre sistemul de organizare a vietii populatiei permanente si cel
destinat satisfacerii nevoilor turistilor. Aceste actiuni sunt specifice princi
piului: a) retelelor interdependente; b) corelarii activitatii principale cu rec
eptia secundara; c) structurilor evolutive; d) functionalitatii optime a intregu
lui sistem de retele.
808. in cazul statiunilor balneare, realizarea unor dotari complexe care sa asig
ure caracterul permanent al statiunii poarta numele de: a) formula totul sub acel
asi acoperis; b) urbanizare;

c) microurbanizare; d) localizare izolata.

809. Localizarile turistice specifice amenajarilor montane realizate sub forma u
nor puncte izolate, de mici dimensiuni, se numesc: a) liniare; b) periferice; c)
terminale; d) circulare.
810. Procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului turistic,
luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si
toti factorii care influenteaza aceste relatii, poarta numele de: a) amenajarea
teritoriului; b) spatiu amenajat; c) amenajarea turistica a teritoriului; d) urb
anism.
811. Clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varsta: a) adulti;
b) tineri; c) a IlI-a; d) 40-60 de ani.
812. Din punctul de vedere al originalitatii si/sau unicitatii resurselor turist
ice, acestea se clasifica in: a) naturale si artificiale; b) unice, de creatie-o
riginale si atractive; c) concentrate si dispersate; d) simple si complexe.
813. Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei statiuni nu se r
egasesc cele: a) functionale;

b) recreative; c) de cazare; d) umane.

814. In Romania, etapa amenajarilor de litoral de mare amploare este specifica:
a) amenajarii zonei de sud a litoralului; b) constructiei caselor de vacanta car
e apartineau personalitatilor vremii; c) infloririi centrelor balneare existente
; d) dezvoltarii statiunilor de mici dimensiuni.
815. Aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si soci
ale sunt dominate de activitatea turistica defineste: a) regiunea turistica; b)
arealul turistic; c) zona turistica; d) teritoriul turistic.
816. Statiunile montane construite de grupuri private in zonele selectionate de
organismele publice cu atributii in domeniul amenajarii poarta numele de: a) sta
tiuni de mici dimensiuni; b) statiuni integrate; c) statiuni dezvoltate pornind
de la un sat; d) statiuni traditionale.
817. Elaborarea unor norme si standarde referitoare Ia dimensiunile optime ale u
nei statiuni si ale elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care fac
e parte din categoria: a) tehnicilor standardizate de amenajare; b) standardelor
de calitate ale statiunilor turistice; c) tehnicilor cartografice; d) tehnicilo
r speciale de dimensionare si amplasare in teritoriu a obiectivelor turistice.

818. Unul dintre punctele de pornire a unui oras este reprezentat de: a) garnizo
ana; b) stramtoarea marina; c) terenul cultivat cu grau; d) teritoriul destinat
practicarii oinei.
819. Procesul complex care presupune efectuarea unor studii interdisciplinare as
upra valorilor turistice ale zonei si asupra posibilitatilor de amenajare in sco
p turistic poarta numele de: a) amenajare turistica a teritoriului; b) spatiu am
enajat; c) selectia teritoriului; d) zonarea turistica a teritoriului.
820. Din punctul de vedere al veniturilor, clientela statiunilor montane detine
resurse financiare: a) submedie; b) peste medie; c) scazute; d) de peste 1000 le
i/luna.
821. Printre dezavantajele constituirii zonelor metropolitane nu se regaseste: a
) dificultatea de administrare; b) extinderea retelei de utilitati; c) cresterea
taxelor locale; d) pierderea autonomiei locale.
822. Asezarea urbana, cu functii economice si sociale dezvoltate, care concentre
aza in interiorul sau sau In imediata sa vecinatate o varietate de obiective tur
istice care, prin natura lor, pot favoriza o activitate turistica, poarta numele
de: a) punct turistic; b) oras; c) intravilan; d) localitate turistica.

823. Niciodata nu se construieste la capacitate maxima" reprezinta caracteristica

principiului de amenajare turistica numit: a) integrarea armonioasa a conditiil
or naturale cu specificul zonei; b) structurile evolutive; c) corelarea activita
tii principale cu receptia secundara; d) eficienta directa si indirecta.
824. In randul particularitatilor turismului de week-end nu se numara: a) calato
ria cu familia; b) distantele mari de deplasare; c) padurile ca destinatie turis
tica preferata; d) durata scurta a perioadei de deplasare.
825. Identificati categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare
numit configuratia oraselor: a) cu forma circulara si rectilinie; b) cu forma ra
diarconcentrica, rectangulara, liniara, polinucleara, de tip campulung; c) satel
it si univoce; d) cu forma de amfiteatru si de cerc.
826. Statiunile Sinaia, Busteni si Predeal au fost create in perioada; a) interb
elica; b) moderna; c) prerenascentista; d) de dupa cel de-al doilea Razboi Mondi
al.
827. Spatiul urban amenajat, cu functii multiple in viata sociala si cu numeroas
e relatii cu exteriorul sau se numeste: a) localitate rurala; b) spatiu amenajat
; c) spatiu social; d) oras.

828. Necesitatea aparitiei stiintei amenajarii teritoriului a fost determinata d

e: a) dezvoltarea echipamentelor turistice si edilitare; b) absenta unor reguli
cu privire la dimensiunea localitatilor; c) impactul pe care l-au avut asupra ut
ilizarii spatiului dezvoltarea urbana si cea industriala; d) aparitia turismului
de masa.
829. Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au adus reprezent
antii scolii: a) franceze; b) poloneze; c) germane; d) americane.
830. Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism: a) relat
iv izolate; b) din interiorul ariilor protejate; c) intinse ca suprafata, cu val
ori turistice relativ omogene, fara insa a avea o anumita particularitate; d) ca
racterizate printr-o expansiune a tertiarului.
831. Statiunea Costinestl se incadreaza in tipul de amenajare de litoral numit:
a) punctiform; b) periferic; c) amfiteatru; d) integrarea intr-un centru locuit.
832. Printre premisele care nu stau la baza principiului flexibilitatii se numar
a: a) niciodata nu se construieste la capacitate maxima; b) integrarea fluxurilo
r turistice cu populatia statiunilor; c) aparitia unor modificari semnificative
ale cererii turistice; d) reducerea gradului de atractivitate a resursei princip
ale.

833. in functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii, se pot delimit

a urmatoarele forme particulare de amenajare a zonelor balneare: a) radiala, cir
culara, amfiteatru; b) tabla de sah. panza de paianjen, radiocentrica; c) liniar
e, terminale, de contact; d) urbanizari, localizari izolate, tabla de sah.
834. In cazul organizarii zonelor preorasenesti, una dintre principalele cerinte
care trebuie respectata se refera Ia: a) structura bazei tehnico-materiale; b)
accesul in zona; c) delimitarea ariei teritoriale; d) cunoasterea potentialului
turistic al zonei.
835. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara si: a) boga
tia cultural-istorica; b) infrastructura generala si echipamentele de cultura si
odihna; c) specificul unitatilor de alimentatie; d) protejarea mediului.
836. Tratamentul medical aplicat unui bolnav care consta in bai, regim alimentar
, odihna, poarta numele de: a) tratament; b) cura; c) turism de sanatate; d) sta
tiune balneara.
837. Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se regaseste: a) cupr
inde un set de elemente de natura diferita; b) presupune existenta unui mediu am
biant si a unei relatii de interactiune intre acesta si spatiul amenajat; c) are
un comportament dinamic;

d) nu isi schimba structura elementelor componente. 838. Notiunea de amenajare t

uristica a inceput sa fie utilizata odata cu anii: a) 60; b) 80; c) 70; d) 9
0.
839. Urmare a cuprinderii tot mai largi a fenomenului turistic, amenajarile treb
uie sa asigure un nivel ridicat de diversitate si complexitate a dotarilor si se
rviciilor care sa permita satisfacerea, in conditii de calitate, a nevoilor unor
segmente variate de turisti si, implicit, sa atraga, fluxuri mai consistente. A
ceasta caracteristica a amenajarilor turistice se numeste: a) unicitatea prestat
iei; b) polivalenta statiunilor; c) expansiunea tertiarului; d) interdependenta
retelelor.
840. Alegeti etapa de amenajare a litoralului romanesc in care a fost creata sta
tiunea Neptun: a) urbanizarea; b) amenajarile de mare amploare; c) pionieratul;
d) explozia contemporana.
841. in cazul principiului eficientei directe, aceasta apartine: a) efectului pr
ezentei turismului asupra economiei locale; b) fiecarui echipament turistic in p
arte; c) angajatilor in turism; d) structurilor evolutive.
842. in Romania sunt amenajate in scop turistic: a) 122 de pesteri; b) 250 de pe
steri; c) 12 pesteri;

d) 28 de pesteri.
843. Programul Steagul Albastru a fost initiat in anul, de catre: a) 1987, Fundati
a de Educatie pentru Mediu; b) 1977, UNESCO; c) 1990, Organizatia Mondiala a Tur
ismului; d) 1998, Ministerul Turismului.
844. Una dintre caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezenta
ta de: a) incadrarea in grupa de varsta adulti; b) fidelitatea; c) durata scazuta
a sejurului; d) posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perio
ada a anului.
845. Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului a fost adoptata in anul, in local
itatea: a) 2000, Rio de Janeiro; b) 1983, Torremolinos; c) 1970, Bonn; d) 1968,
Paris.
846. Una dintre cerintele pe care trebuie sa le respecte dotarile efective ale z
onelor de week-end este urmatoarea: a) instalatiile de agrement trebuie sa fie p
utine; b) echipamentele de cazare trebuie sa fie numeroase; c) instalatiile de t
ratament nu trebuie sa existe; d) echipamentele de alimentatie trebuie sa fie nu
meroase si diverse.
847. Orasele cu functie militara erau amplasate: a) in vecinatatea unei surse de
apa; b) in zone cu vizibilitate redusa; c) in imediata vecinatate a unui masiv
montan; d) deasupra localitatilor resedinta de judet.

848. Tot ceea ce nu face obiectul prescriptiei medicale defineste: a) turismul b

alnear; b) wellness-ul; c) turismul de reabilitare; d) fitness-ul.
849. Zona metropolitana are la baza: a) planul de amenajare a teritoriului natio
nal; b) parteneriatul voluntar; c) o singura unitate administrativ-teritoriala;
d) suprafata a cel putin doua judete.
850. Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este reprezentat de amplas
area echipamentelor sub forma de: a) amfiteatru; b) radiala; c) rectilinie; d) r
ombulara.
851. Identificati afirmatia falsa: a) influentele dintre intreprindere si mediul
ei extern sunt reciproce; b) evaluarea competitivitatii micromediului intreprin
derii si a operatorilor din acest mediu se realizeaza prin analiza pozitiei conc
urentiale si analiza structurala a mediului concurential; c) structura concurent
iala se apreciaza doar dupa un singur factor; d) mediul ambiant este compus din
ansamblul constrangerilor, fortelor si deciziilor externe intreprinderii, capabi
le sa o influenteze.
852. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditi
ile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate const
ituie mediul: a) natural; b) cultural;

c) economic; d) tehnologic.
853. Totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprin
derii de a concura in domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si dispon
ibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse bunuri si servicii reprezinta med
iul: a) demografic; b) cultural; c) tehnologic; d) economic.
854. Urmatoarele elemente: numarul populatiei, structura pe sexe, rata natalitat
ii si mortalitatii, numarul de familii, stilul de viata, atitudinile si obiceiur
ile de achizitie sunt incluse in categoria factorilor: a) demografici; b) econom
ici; c) tehnologici; d) naturali.
855. Urmatoarele elemente precum: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor
, calitatea tehnologiilor, capacitatea de creatie inovatie - inventie, licente s
i brevete inregistrate, activitatea de cercetare- dezvoltare, sunt incluse in ca
tegoria factorilor: a) culturali; b) economici; c) tehnologici; d) naturali.
856. Micromediul este alcatuit din: a) furnizori, prestatori de servicii, furniz
ori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice; b) mediul geograf
ic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natural, insti
tutional; c) prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, mediu
l demografic; d) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de
forta de munca.

857. Relatiile pe care intreprinderile le genereaza in contextul noii economii,

in functie de interesele lor sunt: a) relatii de vanzare-cumparare, relatii de t
ransmitere si relatii de concurenta; b) relatii de schimb, relatii de concurenta
si relatii de complementaritate; c) relatii de informare, relatii de schimb si
relatii de cooperare; d) relatii de cooperare, relatii cu beneficiarii si relati
i de schimb.
858. Relatiile de complementaritate prezinta doua forme: a) complementaritatea f
irmelor pe linia aprovizionarii si cooperarea intre intreprinderi in domeniul pr
oductiei si distributiei; b) vanzarea-cumpararea si transmiterea (receptia) de m
esaje si informatii; c) cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelas
i obiect de activitate si cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succe
sive ale fluxului bunurilor si/sau serviciilor; d) cooperarea pe orizontala si c
ooperarea pe verticala.
859. Care dintre urmatoarele categorii de relatii nu reprezinti relatii pe care
intreprinderea le genereaza in contextul economiei bazate pe cunoastere: a) rela
tii de schimb; b) relatii de concurenta: directa, indirecta, pe alte pietei; c)
relatii de complementariate; d) relatii de informare.
860. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei nu po
ate fi: a) orizontala; b) verticala; c) mixta; d) anorganica.
861. Identificati afirmatia adevarata: a) firma isi desfasoara activitatea sub i
mpactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant;

b) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul constrangerilor, fortelor si a decizii

lor externe intreprinderii capabile sa influenteze activitatea sa, in prezent si
in viitor; c) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul de factori eterogeni de na
tura economica, sociala, politica, tehnica, tehnologica, juridica, demografica,
geografica etc., ce actioneaza pe diferite planuri (local, regional, national, i
nternational, mondial) asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata; d)
fiecare intreprindere nu activeaza intr-un mediu specific.
862. Macromediului este alcatuit din: a) mediul demografic, prestatori de servic
ii, furnizori de forta de munca, clienti; b) concurenti, mediul demografic, orga
nisme publice, furnizori de forta de munca; c) furnizori, prestatori de servicii
, furnizori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice; d) mediul
geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natura
l, institutional.
863. in general, intreprinderile concureaza unele cu altele pentru: a) sursele d
e aprovizionare (concurenta pe piata fortei de munca, a capitalurilor, a bunuril
or si serviciilor, monetara), pietele de desfacere si segmentele de consumatori;
b) forta de munca si piata de desfacere; c) bunurile si serviciile sale si segm
entele de consumatori; d) sursele de profit si segmentele de consumatori.
864. Cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activit
ate sau firme din aceeasi ramura de activitate este: a) orizontala; b) mixta; c)
verticala; d) anorganica.
865. Cooperarea intre intreprinderi mult diferite ca obiect de activitate cu sco
pul de a mari gradul de acoperire a pietelor, de a reduce cota de risc este: a)
verticala; b) orizontala; c) anorganica;

d) mixta.
866. Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bun
urilor si/sau serviciilor este: a) orizontala; b) verticala; c) anorganica; d) m
ixta.
867. In conditiile economiei informationale, relatiile de cooperare sunt foarte
importante deoarece intreprinderile reusesc astfel sa-si atinga obiective import
ante din domeniul aprovizionarii, productiei, finantarii si desfacerii. Care din
tre urmatoarele variante nu reprezinta obiectiv din domeniul productiei? a) stan
dardizarea produselor/serviciilor; b) realizarea unor programe de cercetare; c)
exploatarea unei licente; d) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor exte
rni.
868. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care fi
rmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga obiective importante? a) aproviziona
rii; b) finantarii; c) productiei; d) marketingului.
869. Care dintre urmatoarele nu se Inscrie in domeniile de activitate in care fi
rmele, prin cooperare, reusesc sa-si atinga obiective importante? a) aproviziona
rii; b) cercetarii-dezvoltarii; c) desfacerii; d) productiei.

870. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele

isi ating urmatoarele obiective in domeniul finantarii: a) sporirea credibilitat
ii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei; b) s
tandardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exp
loatarea unei licente; c) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; d) cont
rolul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea
furnizorilor.
871. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele
isi ating urmatoarele obiective in domeniul impozitarii: a) standardizarea produ
selor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei licen
te; b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale; c) crearea unei structuri
proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere; d
) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu pu
terea furnizorilor.
872. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele
isi ating urmatoarele obiective in domeniul aprovizionarii: a) valorificarea uno
r zone si facilitati fiscale; b) crearea unei structuri proprii de distributie,
impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere; c) controlul asupra surse
lor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor; d) s
tandardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exp
loatarea unei licente.
873. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele
isi ating urmatoarele obiective in domeniul desfacerii: a) controlul asupra surs
elor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor; b)
valorificarea unor zone si facilitati fiscale; c) sporirea credibilitatii in fat
a finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei; d) crearea un
ei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de
desfacere.

874. in functie de forma juridica de constituire, societatile comerciale nu pot

fi: a) societati comerciale cu raspundere limitata; b) societati comerciale cu r
aspundere medie; c) societati comerciale in comandita; d) societati comerciale p
e actiuni.
875. in functie de forma de proprietate, intreprinderile pot fi: a) private, de
stat si mixte; b) mixte, nationale si internationale; c) private, nationale si i
nternationale; d) private, universale si mixte.
876. Care dintre urmatoarele categorii de resurse nu se incadreaza in resursele
intreprinderii: a) resurse umane; b) resurse materiale; c) resurse financiare; d
) resurse contabile.
877. Care dintre urmatoarele nu este resursa financiara a intreprinderii: a) mij
loace informatice (retele de calculatoare); b) capitalul propriu; c) capitalul l
ichid; d) bunurile financiare.
878. Care dintre urmatoarele resurse nu reprezinta resursele intreprinderii: a)
resurse individuale; b) resurse materiale; c) resurse financiare; d) resurse inf
ormationale.
879. Identificati afirmatia adevarata: a) in general, intreprinderile trebuie sa
dispuna, in vederea functionarii, de un capital economic;

b) capitalul reprezinta ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de produc

tie); c) resursele intreprinderii sunt premisele existentei sale, mijloacele sus
ceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru desfasurarea unei activit
ati si obtinerea unui profit; d) resursele necesare functionarii eficiente a Int
reprinderii nu prezinta anumite particularitati.
880. Analiza dimensiunii potentialului uman nu presupune: a) numarul de personal
total (PT) al unei intreprinderi; b) structura pe varste a personalului; c) num
arul de personal disponibil (PD); d) numarul de personal utilizat (PU).
881. Capitalul reprezinta: a) ansamblul echipamentelor si instalatiilor comercia
le/turistice; b) ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie), a
laturi de resursele naturale si munca oamenilor, implicate in productia de bunur
i; c) ansamblul datelor statistice si informatiilor de piata; d) ansamblul resur
selor naturale si antropice.
882. Resursele intreprinderii sunt: a) mijloace informatice (retele de calculato
are); b) mijloacele financiare; c) premisele existentei sale, mijloacele suscept
ibile de a fi valorificate la un moment dat pentru desfasurarea unei activitati
si obtinerea unui profit; d) mijloacele susceptibile de a fi valorificate o sing
ura data pentru desfasurarea unei activitati.
883. Resursele informationale cuprind: a) capitalul propriu, bunurile financiare
, capitalul lichid; b) echipamente si instalatii comerciale/turistice, mijloace
informatice (retele de calculatoare), terenuri, cladiri, materii prime, material
e etc.; c) simboluri, eroi, ritualuri, valori, norme, atitudini, comportamente,
perspective ale firmei si ale angajatilor etc.;

d) date operationale, date statistice, informatii contabile, financiare, de piat

a etc..
884. Identificati afirmatia adevarata: a) numarul de personal utilizat (PU) este
constituit din personalul care participa efectiv la procesul de productie, fiin
d calculat prin deducerea din personalul prezent la munca a personalului aflat l
a formare profesionala din initiativa si pe cheltuiala angajatorului; b) numarul
de personal prezent (PP) cuprinde personalul disponibil; c) numarul de personal
disponibil (PD) reprezinta numarul de personal total; d) aprecierea mobilitatii
totale a personalului se determina prin raportarea intrarilor si iesirilor de p
ersonal la numarul total al acestuia.
885. Un indicator sintetic de apreciere globala a miscarii personalului il const
ituie: a) rata intrarilor de personal; b) rata de crestere a personalului; c) ra
ta iesirilor de personal; d) rata mobilitatii.
886. Functiunea financiar - contabila cuprinde trei subfunctiuni. Care dintre ur
matoarele nu este subfunctie a functiei financiar - contabile: a) financiara; b)
contabila; c) de informatica; d) controlul financiar de gestiune.
887. Functia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde, in principal, urmatoarele acti
vitati: a) cercetarea fenomenelor economice, sociale, politice ce-si pun amprent
a asupra pietelor si tehnologiilor comerciale; b) dimensionarea, profilarea si a
mplasarea retelei comerciale si turistice; c) organizarea rationala a proceselor
de munca in magazine, depozite, unitati de cazare; d) intretinerea si repararea
utilajelor, instalatiilor si echipamentelor.

888. Subfunctia contabila include: a) activitati de inregistrare si evidenta a f

enomenelor economice; b) activitati legate de obtinerea, folosirea si analiza fo
losirii resurselor financiare; c) activitati de organizarea si executarea contro
lului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijlo
acele materiale si banesti au fost gestionate; d) activitati de identificare a n
evoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentu
lui comercial, desfacerea marfurilor etc..
889. Functia de personal nu cuprinde urmatoarele activitati: a) planificarea si
recrutarea persoanelor; b) identificarea si aplicarea unor strategii eficiente;
c) motivarea si promovarea personalului firmei; d) evaluarea activitatii desfasu
rate de personalul firmei.
890. Care dintre urmatoarele nu este considerati functie a intreprinderii? a) fu
nctia de cercetare-dezvoltare; b) functia de marketing; c) functia de coordonare
; d) functia de personal.
891. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a Intreprinderii? a) fu
nctia financiar-contabila; b) functia comerciala; c) functia de personal; d) fun
ctia de organizare.
892. Functia de marketing reprezinta un ansamblu de activitati: a) cu valoare st
rategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea s
i utilizarea mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii d
e profit maxim in conditii de satisfacere a cererii;

b) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financia

re necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in ex
presie valorica fenomenele economice din cadrul firmei; c) care vizeaza relatiil
e cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei
si elaborarea politicilor de distributie si de pret; d) specifice menite sa asi
gure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si
anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor.
893. Functia de personal reprezinta un ansamblu de activitati: a) (actiuni) care
vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate
de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret; b) de asi
gurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii c)
menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare
necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expr
esie valorica fenomenele economice din cadrul firmei; d) cu valoare strategica c
e vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizar
ea mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit m
axim in conditii de satisfacere a cererii.
894. Functia de productie in comert si turism reprezinti un ansamblu activitati:
a) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), pr
ecedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret; b
) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprin
derii c) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor v
andute de catre intreprinderi si anumite produse de alimentatie publica si manuf
acturate oferite clientilor lor; d) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea
si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inr
egistreze si si j evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadr
ul firmei.
895. Functia comerciala cuprinde un ansamblu de activitati: a) de asigurare, adm
inistrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii;

b) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute

de catre intreprinderi si anumite produse de alimentatie publica si manufactura
te oferite clientilor lor; c) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si fol
osirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe de alta parte sa inregistr
eze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul firme
i; d) (actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/v
anzarea), precedate de studiul pietei si elaborarea politicilor de distributie s
i de pret.
896. Functia financiar-contabila reprezinta un ansamblu de activitati: a) menite
sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesa
re firmei, iar pe de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie va
lorica fenomenele economice din cadrul firmei; b) de asigurare, administrare si
gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii; c) care vizeaza relatiile
cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei
si elaborarea politicilor de distributie si de pret. d) cu valoare strategica ce
vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizare
a mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit ma
xim in conditii de satisfacere a cererii.
897. Subfunctia de aprovizionare include activitati legate de: a) identificare a
nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimen
tului comercial, desfacerea marfurilor etc.; b) procurarea marfurilor, materiilo
r prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru desfasurarea acti
vitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securi
tate; c) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare; d) org
anizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond
asupra modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.
898. Subfunctia de vanzare include activitati legate de: a) obtinerea, folosirea
si analiza folosirii resurselor financiare; b) inregistrare si evidenta a fenom
enelor economice;

c) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, f

ormarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; d) organizarea si e
xecutarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modul
ui in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.
899. Subfunctia financiara include: a) inregistrare si evidenta a fenomenelor ec
onomice; b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata inte
resate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.; c) procura
rea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie
pentru desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate
, pret, termene si securitate; d) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resu
rselor financiare.
900. Controlul financiar de gestiune include: a) inregistrare si evidenta a feno
menelor economice; b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de
piata interesate, formarea sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc.;
c) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea
are nevoie pentru desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune d
e calitate, pret, termene si securitate; d) organizarea si executarea controlulu
i financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in care mijloacel
e materiale si banesti au fost gestionate.
901. Investitiile reprezinta: a) mijloace de valorificare a solutiilor tehnice s
i tehnologice noi oferite de cercetarea stiintifica; b) mijloace de valorificare
a solutiilor de ordin socio-cultural; c) suportul material al protectia mediulu
i ambiant; d) instrumentul de dezvoltare personala.
902. Din punct de vedere economic prin investitie se intelege: a) toate bunurile
mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intre
prindere destinate a ramane constant sub aceeasi forma;

b) schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimb

ul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile
investite; c) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa
asigure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat; d) cheltuiala incerta p
entru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense vi
itoare.
903. Din punct de vedere contabil investitia vizeaza: a) schimbarea unei satisfa
ctii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare
ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite; b) cheltuiala
incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor reco
mpense viitoare; c) toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale,
achizitionate sau create in intreprindere destinate a ramane constant sub aceea
si forma; d) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa as
igure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat.
904. Identificati afirmatia falsa: a) investitia reprezinta o cheltuiala incerta
pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense
viitoare; b) investitia reprezinta o alocare de capitaluri in achizitia de activ
e imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare riscului asumat; c
) in general, investitiile au o finalitate precisa: obtinerea de bunuri/servicii
indispensabile unei economii sanatoase, generand noi activitati si noi oportuni
tati de afaceri; d) din punct de vedere contabil investitia vizeaza schimbarea u
nei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperant
e viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite.
905. Investitiile se clasifica in investitii materiale, investitii financiare si
investitii imateriale, in functie de: a) destinatia lor economica; b) tangibili
tatea si scopul investitiei;

c) destinatia lor concreta; d) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate.

906. Investitiile se clasifica in investitii in imobilizari in echipamente si in
vestitii in active nemateriale, in functie de: a) destinatia lor concreta; b) ta
ngibilitatea si scopul investitiei; c) destinatia lor economica; d) frecventa fl
uxurilor de trezorerie implicate.
907. Investitiile se clasifica in investitii in portofoliu si investitii directe
, dupa: a) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate; b) destinatia lor econo
mica; c) destinatia lor concreta; d) tangibilitatea si scopul investitiei.
908. in general, proiectele de investitii urmaresc anumite obiective. Care dintr
e urmatoarele nu sunt obiective ale proiectelor de investitii? a) obiective de p
erformanta; b) obiective de timp; c) obiective de cost; d) obiective sectoriale.
909. Obiectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la: a) respecta
rea unor specificatii tehnice cu privire la executia si functionarea sa; b) rest
rictii prioritare ce trebuie riguros respectate; c) termenele de implementare al
e proiectului; d) traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei p
roiectului pentru agentul declansator, constituind o reflectare a modului cum su
nt respectate celelalte doua categorii de obiective.
910. Evaluarea proiectelor de investitii nu presupune parcurgerea urmatoarei eta
pe: a) previzionarea potentialului uman;

b) determinarea costului proiectului; c) previzionarea fluxurilor de numerar est

imate a fi generate de exploatarea investitiei, precum si de valoarea reziduala
a acesteia; d) determinarea ratei de actualizare a fluxurilor de numerar.
911. Evaluarea proiectelor de investi fii nu presupune parcurgerea urmatoarei et
ape: a) actualizarea fluxurilor de numerar, estimand astfel valoarea obtinuta de
intreprindere ca urmare a realizarii si functionarii investitiei; b) alocarea c
apitalului uman; c) determinarea costului proiectului; d) compararea valorii gen
erate de investitie cu costul acesteia.
912. Sistemul de indicatori utilizati in evaluarea proiectelor de investitii sj
alegerea celui mai eficient proiect, determinati prin compararea diferitii a val
orii generate de investitie cu costul acesteia, nu cuprinde: a) termenul de recu
perare a investitiei; b) valoarea actualizata neta; c) rata de rentabilitate com
erciala; d) indicele de profitabilitate.
913. Termenul de recuperare reprezinta: a) rata de actualizare care asigura egal
izarea valorii actualizate a fluxurilor de numerar generate de exploatarea inves
titiilor cu valoarea actualizata a costurilor investitiei; b) raportul dintre ve
niturile totale actualizate si costurile totale actualizate; c) valoarea pe care
proiectul o genereaza pentru intreprindere; d) perioada de timp, incepand cu mo
mentul punerii in functiune a capacitatilor, instalatiilor si echipamentelor de
productie etc., pe parcursul careia suma cumulata a avantajelor economice obtinu
te egaleaza volumul investitiilor prevazute in proiecte.

914. Activitatea de aprovizionare poate fi definita ca fiind activitatea: a) pri

n care se asigura elementele materiale si tehnice necesare productiei, in volumu
l si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinder
ii, in conditiile unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare; b) de pun
ere la dispozitia intreprinderii a unor produse si servicii; c) de dimensionarea
pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru c
omanda si aprovizionare; d) elaborarea strategiilor de cumparare a resurselor ne
cesare.
915. Activitatea de aprovizionare are drept obiectiv: a) identificarea si stabil
irea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii activ
itatii de ansamblu a unitatii economice; b) asigurarea completa si complexa a un
itatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ, la l
ocul si termenele solicitate, cu un cost minim; c) prospectarea pietei interne s
i externe de resurse materiale; d) alegerea resurselor materiale si echipamentel
or tehnice.
916. In vederea atingerii obiectivului aprovizionarii se initiaza si se desfasoa
ra activitati specifice cu grad de complexitate si dificultate diferit. Care din
tre urmatoarele activitati nu se incadreaza in categoria activitatilor specifice
aprovizionarii: a) identificarea si stabilirea volumului si structurii material
e si energetice necesare desfasurarii activitatii de ansamblu a unitatii economi
ce; b) fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de aprovizionar
e; c) testarea credibilitatii clientilor; d) elaborarea de bilanturi materiale s
i energetice.
917. Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse
materiale pentru comanda si aprovizionare reprezinta: a) activitate specifica va
nzarii; b) obiectiv al aprovizionarii; c) obiectiv al strategiei firmei; d) acti
vitate specifica aprovizionarii.

918. in general, aprovizionarea se afla in: a) doua ipostaze; b) trei ipostaze;

c) patru ipostaze; d) nicio ipostaza.
919. O prima ipostaza in care se afla aprovizionarea se refera la: a) ipostaza d
e proces initiator de sarcini, caz in care determina anumite conditii de desfasu
rare a activitatii economice; b) ipostaza de proces menit sa asigure baza materi
ala a constituirii stocurilor de materii prime, materiale, produse finite si der
ularii vanzarii marfurilor/serviciilor, fiind determinat de acestea; c) ipostaza
in care sunt optimizate costurilor de aprovizionare; d) ipostaza in care antren
eaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a intreprinderii.
920. Optimizarea costurilor de aprovizionare vizeaza: a) costurile cercetarii pi
etelor de aprovizionare si costurile ocazionate de intregul circuit pe care il p
arcurg marfurile; b) costurile ocazionate de intregul circuit pe care il parcurg
marfurile si costurile privind negocierea cu furnizori; c) costurile alegerii f
urnizorilor si costurile de aprovizionare propriu-zise, d) costurile cercetarii
pietelor de aprovizionare si costurile privind negocierea cu furnizori.
921. Identificati afirmatia falsa: a) aprovizionarea reprezinta o componenta a l
antului de activitati din cadrul distributie produselor; b) indiferent de iposta
za in care se afla, aprovizionarea influenteaza desfasurarea intregii activitati
economice si antreneaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a int
reprinderii; c) in functie de numarul, marimea si amplasarea teritoriala a furni
zorilor intreprinderile opteaza pentru anumite circuite de aprovizionarea; d) pr
osperitatea firmelor decurge din optimizare.

922. in alegerea furnizorilor, pornind de Ia situatia generala a acestora, nu se

are In vedere: a) stabilitatea politica; b) potentialul financiar; c) stabilita
tea financiara; d) prestigiul.
923. In alegerea furnizorilor, pornind de la caracterizarea mediul in care acest
ia functioneaza, se are in vedere: a) calitate produselor/serviciilor oferite pi
etei; b) frecventa grevelor; c) potentialul financiar; d) oferta de produse/serv
icii.
924. Activitatea de vanzare reprezinta activitatea: a) de stabilire a modalitati
lor prin care urmeaza a fi vandute produsele; b) prin care trec produsele de la
producator la consumator; c) prin care se asigura vanzarea rezultatelor producti
ei sau valorificarea rezultatelor activitatii firmei; d) de incheiere a tranzact
iilor.
925. Desfacerea produselor nu se realizeaza prin: a) sisteme de distributie; b)
canale de distributie; c) forme de vanzare; d) merchandising.
926. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) negocierile ocazi
onate de incheierea acordului de vanzare; b) incheierea tranzactiilor; c) transm
iterea riscului si proprietatii; d) elaborarea strategiilor de cumparare a resur
selor necesare.

927. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala: a) verificarea indep

linirii obligatiilor; b) efectuarea platilor; c) garantiile si daunele; d) negoc
ierile ocazionate de incheierea acordului de cumparare.
928. Merchandising-ul desemneaza: a) ansamblul de metode si tehnici de prezentar
e si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii; b) ansamblul tehnicilo
r destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui produs; c) ansamblul t
ehnicilor de comunicare si de vanzare care permit stabilirea unei legaturi comer
ciale directe cu clientii actuali si potentiali; d) ansamblul de solutii tehnice
, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzarea produselor.
929. Analiza eficientei vanzarii se realizeaza pe baza analizei: a) valorii adau
gate si a clientilor; b) cifrei de afaceri si a clientilor; c) profitului si a m
arjei comerciale; d) cifrei de afaceri si a profitului.
930. Formele de vanzare reprezinta: a) ansamblul organizatiilor si persoanelor c
are intervin in trecerea produselor de la producator la consumator, cu relatiile
lor juridice si economice; b) ansamblul de metode si tehnici de prezentare si d
e punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii; c) ansamblul de solutii tehn
ice, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzarea produselor;
d) ansamblul tehnicilor destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui
produs.
931. Stocurile pot fi definite ca fiind: a) totalitatea produselor detinute in p
atrimoniu, destinate a fi vandute in aceeasi stare; b) totalitatea produselor de
tinute in patrimoniu, destinate a fi vandute dupa prelucrarea lor in procesul de
productie;

c) totalitatea serviciilor detinute in patrimoniu, destinate a fi consumate Ia p

rima lor utilizare; d) totalitatea bunurilor de(inute in patrimoniu, destinate f
ie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de product
ie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.
932. Stiind ca viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost
de 10,4 zile si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 22 45
0 mii. lei/zi, stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de: a) 233
480 mii. lei; b) 200 020 mil. lei; c) 252 480 mil. lei; d) 152 480 mil. lei.
933. O societate comerciala a inregistrat in perioada 1.01 - 31.12, urmatoarele
cantitati de stocuri: 1100, 920, 2050, 1850, 880 bucati. Stiind ca perioadele de
aprovizionare au fost egale, stocul mediu al perioadei a fost de: a) 1400 buc;
b) 1453 buc; c) 1521 buc; d) 1246 buc.
934. Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor
factori care le conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza f
unctia si scopul constituirii. Care dintre urmatorii factori nu se inscrie in ac
easta categorie? a) contradictia dintre specializarea productiei si caracterul n
especializat al cererii; b) necesitatea executarii unor operatii specifice pentr
u a inlesni procesul de livrare sau consum al materialelor (receptie, sortare, m
arcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare, pregatirea materi
alelor pentru consum s.a.m.d.); c) necesitatea eficientizarii procesului social;
d) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea prod
uselor productia este continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele
agricole situatia este inversa.
935. Managementul stocurilor este deosebit de important pentru:

a) diferenta spatiala dintre productie si consum; b) periodicitatea productiei,

consumului si a transportului; c) caracterul sezonier al productiei sau al consu
mului; d) asigurarea ritmica a vanzarilor si evitarea scaderii vanzarilor si chi
ar a pierderii increderii cumparatorilor.
936. Stiind ca stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de 254 500
mil. lei si in conditiile inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 25 450 mil
. lei/zi, viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de:
a) 10 zile; b) 15 zile; c) 22 zile; d) 12 zile.
937. in anul 2004 stocul mediu al unei societati a fost de 623 860 lei, iar stoc
ul final de 789 520 lei. Stocul initial din 2004 a fost de: a) 652 589 lei; b) 4
58 200 lei; c) 459 200 lei; d) 789 520 lei.
938. in functie de momentul in care sunt evaluate, stocurile sunt: a) stocuri de
lucru, stocuri de materii prime si stocuri de materiale; b) stocuri minime, sto
curi maxime si stocuri de siguranta; c) stocuri initiale, stocuri finale si stoc
uri medii; d) stocuri de produse finite, stocuri medii si stocuri minime.
939. in functie de destinatie, stocurile sunt: a) stocuri maxime si stocuri mini
me; b) stocuri de comanda si stocuri de siguranta; c) stocuri initiale si stocur
i finale; d) stocuri de lucru si stocuri de siguranta.

940. Stocul minim reprezinta: a) nivelul maxim al stocului, intr-o perioada data
: b) nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea caruia trebuie lansat
a o noua comanda, tinandu-se cont de constrangerile aprovizionarii (durata, lotu
ri, transport, depozitare etc.); c) nivelul stocului unui anumit articol care pe
rmite intreprinderii sa faca fata disfunctionalitatilor generate de cresterea ce
rerii sau intarzieri in livrarea bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc; d) ni
velul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta manif
estarii oricaror fenomene aleatorii, perturbatoare.
941. Identificati afirmatia falsa: a) ratele de structura ale pasivului permit a
precierea politicii sociale a intreprinderii; b) lichiditatea exprima capacitate
a unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curent
e; c) rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului in ca
drul intreprinderii; d) rata activelor circulante reprezinta ponderea activelor
circulante in totalul bilantului.
942. Solvabilitatea firmei reprezinta: a) capacitatea unei organizatii de a face
fata datoriilor pe termen scurt din activele curente; b) capacitatea intreprind
erii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta, fie din angajamente ante
rioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza con
tinuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii; c) capacitatea unei organiz
atii de a face fata clientilor pe termen scurt; d) capacitatea intreprinderii de
a face fata obligatiilor sociale.
943. Gestiunea previzionala a personalului, denumita si planificarea resurselor
umane consta in: a) echilibrarea cererii cu oferta de munca; b) culegerea si sis
tematizarea informatiilor necesare cunoasterii; c) proiectarea pe termen mediu s
i lung a nevoilor si resurselor de personal ale unei firme; d) identificarea ofe
rtei interne de munca.

944. Identificati afirmatia falsa: a) informatiile obtinute din descrierea postu

lui sunt sintetizate in fisa postului; b) gestiunea carierelor presupune crearea
si functionarea unui sistem de apreciere a personalului care sa permita factori
lor de decizie sa propuna fiecarui salariat un plan de cariera individualizat; c
) o componenta importanta a gestiunii carierei angajatilor o constituie pregatir
ea si dezvoltarea profesionala; d) prin perfectionare se urmareste dezvoltarea u
nor capacitati noi.
945. Identificati afirmatia falsa: a) o politica de recompensare trebuie sa fie
echitabila, competitiva, stimulativa si flexibila; b) productivitatea muncii se
determina fie ca valoare creata de un muncitor intr-o unitate de timp, fie ca ti
mp de munca necesar pentru realizarea unui produs/serviciu; c) analiza utilizari
i resurselor umane vizeaza atat latura extensivii - cantitativa cat si latura in
tensivcalitativa; d) latura extensiv-cantitativa a analizei utilizarii resurselo
r umane vizeaza economisirea timpului de munca necesar realizarii unui produs, p
restarii unui serviciu, executarii unei lucrari.
946. Stiind ca rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profitul brut) a fo
st de 32126 mil. lei, iar activele totale de 199198 mil. lei, rata rentabilitati
i economice a fost de: a) 16, 13%; b) 20%; c) 25%; d) 15%.
947. Stiind ca rezultatul exercitiului (profitul net) al unei societati a fost d
e 44976 mil. lei, iar capitalul propriu de 239088 mil. lei, rata rentabilitatii
financiare a capitalului propriu a fost de: a) 20,2%; b) 18,81%; c) 9,5%; d) 6,2
3%.
948. Identificati afirmatia adevarata:

a) analiza performantelor intreprinderii are drept obiectiv stabilirea contribut

iei diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut; b) a
naliza structurala a rezultatelor se poate realiza in patru moduri; c) rata de r
entabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau pi
erdere) si un indicator care reflecta un flux de activitate (cifra de afaceri ne
ta, resurse consumate etc.) sau un stoc (capital propriu, active totale etc.); d)
principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei s
unt: rata rentabilitatii comerciale si rata rentabilitatii financiare.
949. Stiind ca profitul net al unei societati a fost de 24003 mil. lei, iar cifr
a de afaceri de 289709 mil. lei, rata rentabilitatii comerciale a fost de: a) 15
,80%; b) 13,25%; c) 25,00%; d) 8,28%.
950. Daca veniturile din exploatare ale unei societati au fost de 473681590 mii
lei, iar cheltuielile de exploatare au fost de 412009813 mii lei, rezultatul din
exploatare a fost de: a) 40653660 mii lei; b) 50734210 mii lei; c) 30278922 mii
lei; d) 61671777 mii lei.
951. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orice organizatie se impart in
: a) de munca si de executie; b) de conducere si de creatie; c) de management si
de executie; d) de motivare si de ordonare.
952. Ansamblul integrat al actiunilor desfasurate de personalul autorizat in ved
erea stabilirii si realizarii obiectivelor organizatiei defineste procesul: a) d
e productie;

b) de executie; c) de management; d) de organizare.

953. Ansamblul de actiuni relativ independente care se succed intr-o anumita ord
ine in timp si care sunt efectuate de orice subiect conducator care exercita o a
ctiune rationala asupra obiectului condus in vederea stabilirii si realizarii ob
iectivelor defineste: a) procesul de management; b) relatiile de management; c)
conceptul de functie a managementului; d) conceptul de functiune a organizatiei.
954. Urmatoarele trasaturi: caracter dinamic, relativa independenta, relatii si
influente reciproce, apartin; a) procesului de management; b) functiilor managem
entului; c) relatiilor de management; d) procesului de executie.
955. Trasaturile procesului tipic de management sunt: a) realismul; flexibilitat
ea; umanismul; eficacitatea; progresivitatea; b) flexibilitatea; stabilitatea; c
ontinuitatea; progresivitatea; c) unitatea; continuitatea; contextualitatea; pro
gresivitatea; d) stabilitatea; realismul; flexibilitatea; ciclicitatea; continui
tatea.
956. Preponderenta previziunii si exercitarea celorlalte functii intr-o viziune
prospectivi, se referi la: a) procesul tipic de management; b) faza previzionala
a managementului; c) faza operativa a managementului; d) faza postoperativa a m
anagementului;

957. Exercitarea cu preponderenta a functiei de control-reglare in vederea comen

surarii si interpretarii rezultatelor, a depistarii abaterilor de la obiective,
a identificarii cauzelor acestor abateri, defineste: a) functia de organizare; b
) faza operativa a managementului; c) faza previzionala a managementului; d) faz
a postoperativa a managementului.
958. Preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realiz
area obiectivelor, dar si exercitarea previziunii pe termen scurt si control ope
rativ, defineste faza: a) operativa a managementului; b) de control a aplicarii
deciziei; c) previzionala a managementului; d) postoperativa a managementului.
959. Ansamblul proceselor prin care se stabilesc misiunea si obiectivele organiz
atiei, se identifica modalitatile de actiune si resursele necesare realizarii lo
r defineste functia de: a) coordonare; b) prevedere; c) control-reglare; d) orga
nizare.
960. Ansamblul actiunilor prin care se descompun procesele de munca in component
e primare, se grupeaza aceste componente pe locuri de munca si se atribuie spre
realizare personalului firmei in vederea realizarii obiectivelor defineste funct
ia de: a) prevedere; b) control-reglare; c) coordonare; d) organizare.

961. Ansamblul proceselor prin care se armonizeaza, in timp si spatiu, deciziile

adoptate de manageri cu actiunile executantilor defineste functia de: a) preved
ere; b) coordonare; c) antrenare; d) organizare.
962. Ansamblul proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa cont
ribuie la realizarea obiectivelor stabilite, pe baza luarii in considerare a fac
torilor motivationali, defineste functia de: a) prevedere; b) antrenare; c) cont
rol-reglare; d) organizare.
963. Ansamblul proceselor prin care se evalueaza rezultatele unui ciclu de manag
ement, se identifica si se corecteaza abaterile fata de obiectivele stabilite, d
efineste functia de: a) prevedere; b) coordonare; c) antrenare; d) control-regla
re.
964. Rezultatele exercitarii functiei de prevedere sunt: a) strategiile; tactici
le; programele; b) politicile; strategiile; planurile; programele; c) tacticile;
planurile de afaceri; programele; d) planurile; prognozele; strategiile.
965. Corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu gradul
de participare la realizarea obiectivelor se refera la: a) organizare; b) antren
are; c) motivare;

d) coordonare.
966. Exercitarea eficienta a functiei de antrenare presupune ca procesul motivar
ii sa fie: a) complex, diferentiat, gradual; b) amplu, individualizat, secventia
l; c) simplu, material, individual; d) complex, secvential, individual.
967. Procesul tipic de management cuprind, in raport de intensitatea exercitarii
functiilor managementului, fazele: a) decizionala, operationala, strategica; b)
previzionala, operationala, postoperativa; c) previzionala, decizionala, strate
gica; d) operativa, postoperativa, conceptuala.
968. Functia care raspunde la intrebarea: ce poate si ce ar trebui sa faca firma
este: a) control-reglarea; b) previziunea; c) organizarea; d) comunicarea.
969. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de: a) c
oordonare; b) control-reglare; c) organizare; d) previziune.
970. Prevenirea si eliminarea unor perturbari, disfunctionalitati, corectarea ab
aterilor fata de tintele asumate sunt rezultate ale exercitarii functiei de: a)
control-reglare; b) coordonare; c) organizare;

d) antrenare.
971. Amplificarea satisfacerii personalului pe masura cresterii aportului la rea
lizarea obiectivelor reprezinta motivarea: a) cognitiva; b) afectiva; c) pozitiv
a; d) negativa.
972. Amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca acesta nu partici
pa la realizarea obiectivelor reprezinta motivarea: a) pozitiva; b) intrinseca;
c) cognitiva; d) negativa.
973. Urmatoarele caracteristici: complexitatea, diferentierea, gradualitatea rep
rezinta cerinte ale exercitarii eficiente a functiei: a) prevedere; b) antrenare
; c) coordonare; d) control-reglare.
974. Cerintele de: continuitate, caracter preventiv, caracterul corectiv se refe
ra la eficienta activitatilor ce compun functia: a) organizare; b) coordonare; c
) control-reglare; d) antrenare.
975. Persoana care exercita functiile managementului in virtutea postului ocupat
, adopta decizii si initiaza actiuni, influentand direct comportamentul organiza
tional al altor persoane, defineste:

a) leader-ul; b) decidentul individual; c) managerul; d) intreprinzatorul.

976. Selectati din urmatoarele formulari caracteristicile managerilor: a) putere
a; dubla profesionalizare; motivatia pozitiva; b) dubla profesionalizare; caract
erul creator al muncii desfasurate; autoritatea; c) motivatia pozitiva; dorinta
de a conduce; stresul organizational; d) puterea; influenta directa asupra facto
rilor de productie.
977. Managerii de nivel inferior, mediu si superior reflecta o clasificare dupa
criteriul: a) sfera de cuprindere a activitatilor coordonate; b) salariul acorda
t; c) nivelul ierarhic la care se situeaza postul; d) calitati si aptitudini.
978. Realizarea obiectivelor firmei prin intermediul altor persoane pe care le d
etermina sa desfasoare o serie de actiuni este o caracteristica a managerilor ca
re se refera la: a) influenta mediata asupra proceselor de executie; b) autorita
te; c) caracterul creator al muncii; d) putere.
979. Capacitatea de comunicare, empatia, modestia, sociabilitatea, cordialitatea
reprezinta calitati cerute managerului de ordin: a) moral; b) social; c) interp
ersonal; d) intelectual.

980. Inteligenta, capacitatea de a recunoaste si accepta noul, imaginatia, capac

itatea de prevedere sunt calitati cerute managerului grupate in functie de: a) c
aracter; b) personalitate; c) aptitudini; d) intelect.
981. Competentele solicitate managerului sunt: a) formale si informate; b) asigu
rate de formatia de baza si cele specifice exercitarii procesului de management;
c) asigurate de cultura generala si de specialitate; d) dobandite prin experien
ta si dezvoltate prin exercitare.
982. Modul specific de comportament prin care se exteriorizeaza calitatile, cuno
stintele si aptitudinile managerului in relatiile cu subordonatii si omologii sa
i, defineste: a) tipul de manager; b) stilul de management; c) stilul de leaders
hip; d) stilul intreprinzatorului.
983. Urmatorii factori: autoritarismul, directivitatea, relatia cu subordonatii,
orientarea fata de problemele subordonatilor, metodele si tehnicile de manageme
nt utilizate, influenteaza: a) tipul de manager; b) stilul de management; c) sti
lul de leadership; d) stilul intreprinzatorului.
984. Stilul de management caracterizat prin: usurinta contactelor umane, utiliza
rea larga a delegarii, incredere si respect fata de oameni este: a) autoritar; b
) participativ; c) organizator;

d) maximalist.
985. Managerul caracterizat prin: concentrarea autoritatii formale adoptarea dec
iziilor in mod individual, utilizarea redusa a delegarii si consultarii subordon
atilor practica un stil: a) participativ; b) participativ-autoritar; c) autorita
r; d) oportunist.
986. Ansamblul produselor artificiale, a valorilor si conceptiilor de baza, a mo
durilor de gandire si comportament acceptate in general intr-o organizatie ca ba
za comuna de actiune, defineste: a) comportamentul organizational; b) cultura or
ganizationala; c) comunicarea organizationala; d) stilul de management.
987. Urmatoarele elemente: produsele artificiale, actorii, eroii, perspectivele
indivizilor in organizatie apartin: a) structurii organizatorice; b) partii invi
zibile a culturii organizationale; c) partii vizibile si accesibile a culturii o
rganizationale; d) sistemului motivational.
988. Componentele culturale care dau substanta manifestarilor si evenimentelor o
rganizate de grupuri in interiorul si in afara organizatiei, bazate pe obisnuint
e, traditii, reguli nescrise, sunt produse artificiale: a) fizice; b) psihice; c
) de comportament; d) verbale.

989. Limbaje, sloganuri, povestiri, mituri prin care se vehiculeaza mesaje esent
iale ale culturii organizationale fac parte din produsele artificiale: a) de com
portament; b) fizice; c) verbale; d) structurale.
990. Indivizii care, in virtutea personalitatii, actelor sau atitudinilor Intra
In memoria colectiva, oferind organizatiei o anumita identitate reprezinta: a) e
roii; b) actorii; c) managerii; d) leaderii.
991. Ideile si actiunile fmpart&site de membrii unei organizatii care ii ajuta s
a actioneze adecvat in anumite situatii reprezinta din punctul de vedere al cult
urii organizationale: a) valorile; b) perspectivele; c) normele; d) credintele.
992. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealuril
e generate de acestea, care se impun membrilor organizatiei, se refera la: a) no
rme; b) credinte; c) valori; d) conceptii de baza.
993. Convingerile exprimate prin propozitii generale privind functionarea mediul
ui in care evolueaza grupul reprezinta: a) credinte; b) valori;

c) norme; d) prejudecati.
994. Reprezentarile si ideile managementului de varf cu privire la organizatie,
angajati, parteneri de afaceri, exprimate prin pareri de la sine intelese, consi
derate ca atare, definesc: a) normele de grup; b) credintele; c) valorile; d) co
nceptiile de baza.
995. Modificarea fundamentala a culturii organizationale este posibila numai in
cazul schimbarii: a) valorilor; b) conceptiilor de baza; c) credintelor; d) fact
orilor interni.
996. Cultura nationala, factorii tehnici sl tehnologici, factorii juridici, repr
ezinta pentru cultura organizationala, factori: a) nationali; b) externi; c) int
ernationali; d) interni.
997. Elementele culturale legate de mediul exterior al firmei care se refera la
posibilitatile ei de dezvoltare, la pozitia in raport cu competitorii intr-un an
umit orizont temporal reprezinta: a) credintele angajatilor; b) perspectivele in
dividului; c) perspectivele organizatiei; d) conceptiile de baza.
998. Regulile specifice de comportament care se aplica tuturor membrilor organiz
atiei si care deriva din valori si credinte constituie:

a) conceptiile de baza; b) norme de comportament; c) mituri si ritualuri; d) per

spective individuale.
999. Fondatorul firmei, istoria, traditiile si dimensiunile organizatiei, pereni
tatea valorilor si conceptiilor constituie pentru cultura organizationala a unei
firme factori de aparitie si evolutie: a) interni; b) externi; c) mondiali; d)
regionali.
1000. Culturile pozitive si negative sunt cele clasificate dupa criteriul: a) co
nfiguratiei; b) contributiei la performantele firmei; c) gradul de raspandire si
sustinere; d) nivelul de risc acceptat.
1001. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor, perspective care ofer
a motivare pozitiva, conceptii de baza orientate spre consultare, decizie de gru
p si cooperare sunt: a) forte; b) slabe; c) pozitive; d) negative.
1002. Culturile care promoveaza birocratia, centralizarea excesiva, interesele c
orporatiste, ignorarea intereselor clientilor, rezistenta la schimbare sunt de t
ip: a) templu; b) roi; c) forte; d) negativ.

1003. Culturile forte si slabe se clasifica astfel dupa criteriul: a) configurat

ie; b) grad de sustinere si raspandire; c) contributia la performantele organiza
tiei; d) capacitatea de reactie.
1004. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul person
alului, sustinute si raspandite prin ritualuri, ceremonii si mituri sunt de tip:
a) pozitiv; b) negativ; c) slab; d) forte.
1005. Valorile, credintele si normele difuze, conflictele frecvente, eroii si mi
turile desconsiderate caracterizeaza culturile: a) panza de paianjen; b) templu;
c) slabe; d) roi.
1006. Culturile de tip panza de paianjen, templu, retea si roi sunt grupate dupa
criteriul: a) configuratie; b) nivelul de risc acceptat; c) grad de sustinere s
i raspandire; d) tipul tranzactiei dintre individ si organizatie.
1007. Tipul cultural in care puterea este concentrata Ia nivelul unei persoane,
controlul este exercitat de persoane bine alese de centrul decizional, cu valori
concentrate asupra performantelor individuale, egocentrismului, rezistentei fiz
ice si psihice se regaseste in cultura: a) templu; b) retea c) roi; d) panza de
paianjen.

1008. Cultura care

, bazata pe roluri
perspective clare
procedurilor este

se regaseste in organizatiile de mari dimensiuni, birocratice

specializate, favorizand formarea de subculturi, cu valori si
si exprimate in scris, orientate spre disciplina si respectul
de tip: a) pozitiv; b) negativ; c) templu; d) retea.

1009. Cultura in care individul detine rolul central, organizatia este subordona
ta intereselor individuale putand fi parasita oricand dar neavand forta de a ret
ine, disponibiliza sau antrena indivizii este de tip: a) roi; b) templu; c) mach
o; d) negativ.
1010. Alegerea unei alternative de actiune din mai multe posibile in vederea rea
lizarii unuia sau mai multor obiective defineste: a) procesul de management; b)
decizia de management; c) decizia, in general; d) decizia strategica.
1011. Alegerea intre varianta pozitiva si cea negativa a unei actiuni defineste;
a) hotararea; b) decizia de management; c) decizia, in general; d) decizia stra
tegica.

1012. Procesul constient de alegere a unei alternative de cautiune din mai multe
posibile in vederea realizarii unui obiectiv prin a carei aplicare este influen
tat comportamentul cel putin unei alte persoane decat decidentul, defineste: a)
decizia, in general; b) decizia de management; c) decizia strategica; d) procesu
l de management;
1013. Decizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor probleme cunoscute
, de anvergura redusa, cu o frecventa ridicatii se afla in ipostaza de: a) proce
s decizional; b) rutina decizionala; c) act decizional; d) decizie oportuna.
1014. Decizia care solicita rationamente profunde, informatii multe si diverse,
metode complexe de fundamentare se afla in ipostaza de: a) decizie oportuna; b)
proces decizional; c) act decizional; d) decizia manageriala.
1015. Selectati din urmatoarele formulari pe cea care nu respecta cerintele de r
ationalitate a deciziei de management: a) sa fie fundamentata stiintific; b) sa
fie imputernicita; c) sa fie flexibila; d) sa fie oportuna.
1016. Selectati din urmatoarele variante, deciziile clasificate dupa orizontul d
e timp: a) de certitudine; de risc; de incertitudine; b) unice; de risc; strateg
ice;

c) repetitive; de certitudine; unice; d) strategice; tactice; curente

1017. Deciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita probabilitate ce p
oate fi determinata obiectiv, mai multe stari ale conditiilor obiective care inf
luenteaza nivelul consecintelor variantelor decizionale sunt decizii: a) de cert
itudine; b) strategice; c) de incertitudine; d) de risc.
1018. Existenta a doua sau mai multe stari ale conditiilor obiective, pentru car
e nu se cunoaste nici macar posibilitatea de manifestare a acestora, caracterize
aza deciziile: a) curente; b) de incertitudine; c) de risc; d) multicriteriale.
1019. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza tinand seama de mai multe
criterii decizionale sunt: a) strategice; b) tactice; c) de risc; d) multicrite
riale.
1020. Premisele deciziei de management sunt date de: a) cel putin doua variante;
existenta unei finalitati; modificarea propriilor actiuni; b) influentarea acti
unilor si/sau comportamentului a cel putin unei alte persoane decat decidentul;
existenta unei finalitati; cel putin doua variante; c) o varianta de actiune; re
alizarea unuia sau mai multor obiective; influenta asupra actiunilor proprii si
altor persoane; d) un decident, mai multi executanti, un obiectiv.

1021. A adopta decizia de persoana sau grupul investit cu autoritatea si respons

abilitatea necesara raspunde cerintei de: a) fundamentare stiintifica; b) impute
rnicire; c) clara, concisa, necontradictorie; d) decidentul, mediul ambiant, con
secintele decizionale.
1022. Pentru a fi completa, decizia trebuie sa contina: a) obiectivul urmarit, r
esponsabilul, resursele; b) obiectivul,modalitatea de actiune, responsabilul, te
rmenele de aplicare, executantul, subdiviziunile organizatorice implicate in apl
icare; c) responsabilul, modalitatea de actiune, resursele, termenele, executant
ul; d) obiectivul, resursele, responsabilul, executantul.
1023. Decizia adoptata in conformitate cu realitatile din cadrul organizatiei, p
e baza unui instrumentar stiintific, respecta cerinta de rationalitate: a) imput
ernicire; b) oportunitate; c) fundamentare stiintifica; d) flexibilitate.
1024. Deciziile care vizeaza orizonturi de timp mari (mai mult de un an), se ref
era la probleme majore ale activitatii organizatiei si influenteaza intreaga act
ivitate a acesteia sau principalele sale componente, reprezinta decizii: a) tact
ice; b) curente; c) strategice; d) de risc.

1025. Deciziile care se adopta cu o frecventa mare, pe un interval de timp foart

e redus, iar aplicarea lor afecteaza un sector al activitatii organizatiei, repr
ezinta decizii: a) de incertitudine; b) de risc; c) curente; d) tactice.
1026. Deciziile care se adopta pentru o perioada relativ scurta de timp (aproxim
ativ un an), se refera la domenii importante ale organizatiei si influenteaza nu
mai o parte a activitatii acesteia, sunt decizii: a) oportune; b) strategice; c)
curente; d) tactice.
1027. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza o singura data, in cadrul
organizatiei, sau de un numar foarte redus de ori la intervale mari de timp, su
nt decizii: a) unicriteriale; b) multicriteriale; c) unice; d) unipersonale.
1028. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza de mai multe ori in perio
ada de functionare a organizatiei, sunt decizii: a) periodice; b) repetitive; c)
aleatorii; d) curente.
1029. Deciziile la a caror elaborare si fundamentare, in toate sau numai in anum
ite etape, participa un decident colectiv sunt: a) strategice; b) tactice;

c) de risc; d) de grup.
1030. Deciziile care se repeta in mod neregulat, a caror fundamentare este impus
a de factori necontrolabili sunt: a) unice; b) periodice; c) aleatorii; d) de ri
sc.
1031. Managementul strategic este consacrat ca o disciplina distincta incepand c
u: a) al doilea razboi mondial; b) deceniul 2 al secolului XX; c) deceniul 7 al
secolului XX; d) sfarsitul deceniului 5 al secolului XX.
1032. Procesul de elaborare, implementare si control a strategiei firmei in vede
rea realizarii misiunii organizatiei si asigurarii avantajului competitiv define
ste: a) managementul stiintific; b) managementul modern; c) managementul strateg
ic; d) planificarea strategica.
1033. Selectati din urmatoarele formulari unul din avantajele practicarii manage
mentului strategic: a) focalizeaza eforturile spre eliminarea adversarilor econo
mici; b) asigura organizatiei o identitate, diferentiind-o prin marca, pozitia p
e piata si imagine de competitorii sai; c) promoveaza invatarea discontinua, con
centrata pe noile cerinte si competente; d) directioneaza pe termen scurt organi
zatia.
1034. Perioada 1950 - 1965 a fost a: a) planificarii Intreprinderii;

b) planificarii strategice; c) strategiei in timp real; d) gestiunii strategice.

1035. Perioada 1965 - 1980 a fost a: a) strategiei in timp real; b) gestiunii st
rategice; c) planificarii intreprinderii; d) planificarii strategice.
1036, perioada 1980 - 1984 a fost a: a) planificarii strategice; b) planificarii
intreprinderii; c) strategiei in timp real; d) gestiunii strategice.
1037. Competentele, aptitudinile si abilitatile de care dispune, in mod special
intreprinderea si care-i permit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte
bine si intr-o maniera particulara, greu de copiat de concurenti defineste: a)
viziunea strategica; b) competentele cheie ale intreprinderii; c) vocatia intrep
rinderii; d) domeniul de activitate strategic.
1038. Ansamblul de activitati relativ autonome, din care rezulta bunuri si/sau s
ervicii omogene destinate unei piete specifice, avand concurenti determinati si
care poate fi dezvoltat prin formularea si aplicarea unei strategii particulare
defineste: a) segmentarea strategica; b) vocatia intreprinderii; c) barierele de
intrare; d) domeniul de activitate strategica.

1039. impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de subansamble omoge

ne pentru care se poate elabora o strategie relativ independenta defineste: a) s
egmentarea strategica; b) vocatia intreprinderii; c) viziunea strategica; d) dom
eniul de activitate strategica.
1040. Ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor
concurenti sub nivelul la care ar putea intra tinand cont de nivelul profituril
or realizate in industria respectiva se refera la: a) segmentarea strategica; b)
barierele de intrare; c) barierele de iesire; d) factori cheie de succes.
1041. Raportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la im
partirea supraprofitului si intreprinzatorii existenti defineste: a) amenintarea
noilor intrati; b) atractivitatea unei industrii; c) rata intratilor; d) capaci
tatea de negociere a firmei.
1042. Costul capitalului, cheltuielile de creare si mentinere a imaginii, accesu
l la retelele de distributie, nivelul minim al productiei care asigura o rata a
rentabilitatii acceptabila, economia de scara, costurile de conversie, politici
guvernamentale de protectie, avantaje absolute datorate costurilor, reprezinta f
actori ai: a) barierelor de intrare; b) barierelor de iesire; c) capacitatii de
negociere a firmei; d) atractivitatii unei industrii.

1043. Castigurile marginale generate de cresterea volumului productiei, determin

ate, in mod traditional, procentual, prin raportarea castigului suplimentar Ia c
ostul total de productie reflecta: a) economia de camp; b) economia de scara; c)
economia de gama; d) factorii cheie de succes.
1044. Grupul de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii, dispunand de
resurse similare, vizand aceeasi clienti, promovand o strategie comuna reprezint
a: a) barierele de intrare; b) puterea de negociere a firmelor reprezentative; c
) grupul strategic; d) grupul noilor intrati.
1045. Diferenta care exista intre doi participanti la jocul concurential din pun
ct de vedere al informatiilor de care dispun privind un anume subiect reflecta:
a) barierele de intrare; b) economia de camp; c) asimetria de informare; d) avan
tajul concurential.
1046. Rezultatul obtinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura
strategica, conducand la o reducere a asimetriei informationale dintre intreprin
dere si clientii sai defineste: a) costul de acces; b) crevasa structurala; c) e
fectul de anunt; d) efectul de gama.
1047. Afacerea independenta in cadrul intreprinderii, delimitata prin aria de ac
tiune, competitori si dispunand de o anumita autonomie functionala reprezinta: a
) domeniul de activitate strategica; b) unitatea strategica de afaceri;

c) segmentarea strategica; d) aria de afaceri strategica.

1048. Ansamblul de orientari majore pe baza carora se stabilesc directiile gener
ale de actiune si regulile de functionare a organizatiei defineste: a) viziunea
strategica; b) strategia; c) politica; d) tactica.
1049. Strategia a fost definita complex ca: plan de actiune, stratagema, model d
e comportament, mod de pozitionare a firmei in mediu, perspectiva, de: a) H.Mint
zberg; b) A.Chandler; c) P.Drucker; d) M.Porter.
1050. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor indel
ungat si, adesea, neprecizat, prin care se pune in evidenta arta managementului
ca stiinta dar si capacitatea managerului strateg de a prefigura perspectivele d
ezvoltarii firmei, de cele mai multe ori, ignorandu-i starea prezenta, reprezint
a: a) misiunea organizatiei; b) viziunea strategica; c) avantajul concurential;
d) optiunile strategice.
1051. Componenta strategiei care clarifica directia pe care o va urma organizati
a, precizand natura afacerii prin asociere cu un produs sau proces tehnologic ca
pabil sa satisfaca o nevoie specifica clientului/consumatorului defineste: a) av
antajul concurential; b) viziunea strategica; c) misiunea organizatiei;

d) optiunea strategica.
1052. Componenta strategica prin care se asigura identitatea organizatiei, difer
entierea de competitori prin asocierea cu un produs, proces, tehnologie definest
e: a) optiunea strategica; b) viziunea strategica; c) misiunea organizatiei; d)
obiectivele strategice.
1053. Misiunea regasita, de regula, in organizatiile de mici dimensiuni, in care
predomina grija pentru supravietuire, interesul pentru profit imediat, dorinta
de a mentine un anumit secret asupra intentiilor firmei, se afla in ipostaza de
misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) structurata, cu fixarea de pr
ioritati;
1054. Misiunea care include o serie de criterii cu ajutorul carora se pot identi
fica unele obiective, in care se descriu, mai curand, modalitatile de actiune pr
in care urmeaza a fi satisfacute asteptarile clientilor, salariatilor, actionari
lor se afla in ipostaza de misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) st
ructurata, cu fixarea de prioritati.
1055. Misiunea care reprezinta forma cea mai evoluata, oferind un ghid al oportu
nitatilor celor interesati, atat din interiorul cat si din exteriorul organizati
ei, se afla in ipostaza de misiune: a) generala; b) neclara; c) specifica; d) st
ructurata, cu fixarea de prioritati.

1056. Nivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze pe

termen lung, directionandu-i activitatile catre rezultate cheie specifice, repr
ezinta: a) optiunile strategice; b) misiunea organizatiei; c) viziunea strategic
a; d) obiectivele strategice.
1057. Tintele stabilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea si
prin care se actualizeaza, adesea, continutul misiunii la modificarile mediului
sunt: a) resursele strategice ale firmei, b) optiunile strategice; c) obiective
le strategice; d) viziunea strategica.
1058. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si expri
marea obiectivelor strategice: a) sa se refere la aspecte generale ale organizat
iei; b) sa se refere la performante si nu la activitatile care conduc la acestea
; c) sa fie exprimate, mai ales calitativ; d) sa fie stabilite pe perioade mari,
fara constrangeri date de termene care sa precizeze perioada de indeplinire.
1059. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si expri
marea obiectivelor strategice: a) sa fie exprimate, mai ales calitativ; b) sa fi
e stimulatoare, tinand cont, mai ales de ceea ce ar dori sa realizeze organizati
a; c) sa se refere la aspecte generale ale organizatiei; d) sa fie, pe cat posib
il, masurabile, exprimate intr-o forma cantitativa.
1060. Modalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strategice, indicand d
irectiile posibile de dezvoltare ale firmei reprezinta: a) optiunile strategice;

b) avantajul competitiv; c) resursele strategice; d) ariile de interes strategic

.
1061. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru real
izarea strategiei defineste: a) avantajul competitiv; b) optiunile strategice: c
) resursele strategice; d) ariile de interes strategic.
1062. Crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produs
elor si serviciilor capabile sa asigure firmei un atu in comparatie cu intreprin
derile concurente defineste: a) identitatea firmei; b) aria de interes strategic
; c) resursele strategice; d) avantajul competitiv.
1063. Conditia de baza pentru ca un avantaj obtinut la un moment dat de o firma
sa fie considerat avantaj competitiv este ca el sil fie: a) de durata; b) datora
t unei conjuncturi favorabile; c) datorat unei oportunitati; d) bazat pe reducer
ea costurilor.
1064. Analiza complexa a starii de functionalitate a firmei sau a unora din dome
niile ci de activitate, prin care se identifica punctele forte si nevralgice, ca
uzele care le genereaza si se elaboreaza recomandarile de restabilire a echilibr
ului si de dezvoltare in perspectiva defineste: a) analiza valorii; b) analiza d
iagnostic; c) analiza vocatiei; d) analiza lantului valorii.

1065. Selectati din formularile de mai jos diferenta dintre diagnosticul uman si
cel organizational: a) constata starea de sanatate a firmei; b) explica maladia
cu care se confrunta la un moment dat firma; c) are caracter voluntar; d) ofera
recomandari ce decurg din evaluarea starii de sanatate a firmei.
1066. Potentialul de cunoastere si actiune, in raport cu telurile stabilite, int
r-un mediu dat, ca urmare a valorizarii cunostintelor si abilitatilor indivizilo
r care o compun defineste: a) vocatia firmei; b) competenta organizatiei; c) mis
iunea firmei; d) capacitatea de competitie.
1067. Caracteristicile unicat care-i permit Intreprinderii definitoare sa realiz
eze in ritm rapid noi produse si sa-si extinda capacitatea concurentiala se rega
sesc in competente: a) individuale; b) cheie; c) banalizate; d) generice.
1068. Selectati din formularile de mai jos caracteristici ale competentelor chei
e: a) asigura identitatea firmei; creeaza sau contribuie hotarator la obtinerea
unui avantaj concurential de lunga durata; b) pot fi preluate relativ usor de co
mpetitori; c) sunt rigide, necesitand conditii speciale pentru a fi obtinute si
propagate; d) sunt specializate apartinand unui domeniu anumit al firmei.

1069. Firma in care chiar si competentele banalizate se afla la un nivel insufic

ient si, ca urmare, produsele realizate sunt inferioare nivelului mediu iar perf
ormantele economice sunt frecvent sub nivelul majoritatii concurentilor se afla
in situatie de: a) supravietuire; b) alarma; c) tatonare; d) potential avantaj c
oncurential.
1070. Firma care dispune de competente banalizate, de o calitate si la un nivel
suficient pentru a-i permite sa obtina produse comparabile cu ale majoritatii co
ncurentilor sai, aflandu-se la o paritate competitionala este in situatie de: a)
tatonare; b) potential avantaj concurential; c) supravietuire; d) alarma.
1071. Cand competentele localizate si transversale se afla la un nivel care-i pe
rmit sa obtina un avantaj concurential cert si de durata, firma se afla in situa
tie de: a) supravietuire; b) alarma; c) excelenta; d) potential avantaj concuren
tial.
1072. Cand competentele localizate sau transversale sunt emergente iar firma nu
dispune de certitudinea ca exploatarea lor li poate aduce un avantaj concurentia
l, firma se afla In situatie de: a) tatonare; b) potential avantaj concurential;
c) supravietuire; d) alarma.

1073. Selectati din formularile de mai jos elementele care faciliteaza delimitar
ea corecta a afacerii (DAS): a) vocatia firmei, competentele cheie,clientela tin
ta; b) vocatia firmei, clientela tinta, comportamentul costurilor; c) clientela
tinta, tipul nevoii acoperit prin produsul/ serviciul oferit, alternativele tehn
ologice existente in firma; d) vocatia firmei, alternativele tehnologice existen
te in firma, comportamentul costurilor.
1074. Ansamblul de elemente exterioare intreprinderii constituit din indivizi, i
ntreprinderi, institutii, organisme, reglementari sau fenomene care pot influent
a in mod direct sau indirect activitatea acesteia defineste, in literatura de sp
ecialitate: a) mediul extern; b) mediul intern; c) mediul apropiat; d) mediul co
ncurential.
1075. Posibilitatea materiala de a realiza o miscare strategica adecvata strateg
iei firmei, realizata la un cost mai redus decat al concurentilor sai defineste:
a) tactica; b) strategia; c) oportunitatea strategica; d) puterea de negociere
a firmei.
1076. Amenintarile profilate de unele tendinte nefavorabile ale mediului extern
general a caror aparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor strategice s
e regasesc in: a) intensificarea competitiei; b) amenintarea noilor intrati; c)
jocul concurential; d) pericole.

1077. Industria alcatuita dintr-un numar mare de concurenti cu putere redusa, cu

competitie puternica, fara economii de scara, cu capacitate redusa de negociere
a firmei in relatiile cu furnizorii si clientii este: a) concentrata; b) emerge
nta; c) fragmentata; d) globala.
1078. Industria emergenta, matura, in declin se clasifica astfel dupa parametrul
: a) stadiul de dezvoltare; b) gradul de fragmentare; c) structura; d) forte mot
rice specifice.
1079. Industria generata de un grup de firme a caror activitate se bazeaza pe o
noutate, cu un grad inalt de incertitudine generata de lipsa informatiilor privi
nd piata este: a) concentrata; b) emergenta; c) fragmentata; d) matura.
1080. Firma inclusa intr-un grup format dintr-un numar redus de firme care domin
a piata ca si cota, imagine, performante, capacitate competitiva este in situati
a de: a) lider; b) urmaritor al liderului; c) ostas; d) componenta a grupului fi
rmelor de varf.
1081. Firma componenta a esalonului majoritar al firmelor cu capacitate competit
iva medie dintre care se poate detasa, uneori, urmaritorul liderului sau chiar l
iderul este in situatia de: a) lider; b) urmaritor al liderului;

c) ostas; d) componenta a grupului firmelor de varf;

1082. Modelul de analiza care utilizeaza atu-urile sl slabiciunile firmei parale
l cu sansele si pericolele generate de mediu pentru a indica un tip de strategie
care sa se potriveasca cerintelor mediului extern si capabilitatilor strategice
ale firmei este matricea: a) BCG; b) ADL; c) SWOT; d) McKinsey.
1083. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care beneficiaza de
ritmuri de crestere mari ale pietei dar au o pozitie slaba pe piata sunt afaceri
de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine.
1084. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii cu o pozitie dominan
ta pe piata, aflate in faza de crestere si care genereaza resurse financiare mar
i si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema;
d) caine.
1085. Domeniile de Activitate Strategica dominante ca pozitie concurentiala, cu
profitabilitate ridicata dar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afa
ceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lapte; c) dilema; d) caine.

1086. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care au o pozitie in

ferioara pe piata, aflate in faza de maturitate sau declin si care genereaza flu
xuri financiare si costuri reduse sunt afaceri de tip: a) vedeta; b) vaca cu lap
te; c) dilema; d) caine.
1087. Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominanta afacerilor noi, care
arata ci firma este bine pregatita pentru viitor dar cu probleme care greveaza
prezentul este de tip: a) echilibrat; b) senil; c) juvenil; d) imbatranit.
1088. Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse finan
ciare, rate financiare excelente dar in care viitorul ramane incert este de tip:
a) echilibrat; b) senil; c) juvenil; d) mixt.
1089. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu 9 cadrane, in functie de
forta competitiva a afacerii si atractivitatea industriei si gruparea lor in tre
i sectoare (ABC) se realizeaza cu matricea: a) ADL; b) SWOT; c) BCG; d) McKinsey
.
1090. Strategiile de crestere, neutrale, defensive sunt strategii la nivelul: a)
firmei; b) afacerii;

c) functiunii; d) activitatii.
1091. Strategia in care obiectivele se fixeaza la un nivel superior, cantitativ,
fata de perioadele anterioare este de tip: a) de crestere; b) de asociere la ri
sc; c) neutrale; d) defensiv.
1092. Strategia in care obiectivele sunt similare celor anterioare, eventual, co
rectate cu rata inflatiei si care cere supravegherea atenta a mediului si o mare
capacitate de reactie la schimbarile acestuia este de tip: a) neutrala de profi
t; b) neutrala de consolidare; c) defensiva; d) neutrala de continuitate.
1093. Strategia care focalizeaza eforturile spre un produs, o familie de produse
, o piata, o tehnologie, o industrie iar avantajele evidente sunt legate de posi
bilitatile de alocare eficienta a resurselor si de coordonare este: a) de concen
trare; b) de diversificare; c) de diversificare concentrica; d) de diversificare
conglomerata.
1094. Strategia care consta in largirea portofoliului de afaceri existent cu noi
afaceri asemanatoare celor initiale referitoare la produse din aceeasi familie
sau din familii inrudite, tehnologii, distributie este: a) de crestere; b) de di
versificare; c) de diversificare concentrica;

d) neutrala.
1095. Riscurile competitionale ridicate, reglementarile anti-trust, riscul scade
rii cotatiei la bursa chiar in conditiile cresterii organizationale sunt asociat
e strategiei: a) neutrala; b) de achizitie; c) de crestere; d) defensiva.
1096. Strategia asociata esecului si care se aplica atunci cand alte tipuri nu m
ai dau rezultate, fiind nepopulara, insotita de restrangeri de personal este: a)
neutrala de profit; b) neutrala de consolidare; c) defensiva; d) de crestere.
1097. Strategiile impuse de modificari profunde si ireversibile ale mediului int
ern sau extern, insotite de riscul deteriorarii imaginii sunt de tip: a) defensi
v; b) de achizitie; c) neutrale; d) pozitiv.
1098. Strategia care solicita oprirea intregii productii, vanzarea completa a ac
tivelor si a carei aplicare corecta depinde de identificarea momentului celui ma
i favorabil vanzarii activelor este de tip: a) neutrala de profit; b) neutrala d
e consolidare; c) defensiva, de lichidare partiala; d) defensiva, de lichidare t
otala.

1099. Strategia practicata ca ultima solutie, preferabila falimentului, care pre

supune riscul subevaluarii si/sau riscul pierderii oportunitatii de a vinde acti
vele la valoarea reala este de tip: a) defensiva; b) defensiva de lichidare part
iala; c) neutrala de profit; d) defensiva de lichidare totala.
1100. Strategia care reuneste si dezvolta afaceri intre care nu exista legatura
de tehnologii, piata, distributie, singurele legaturi fiind cele asigurate de ma
nagementul comun si sursele financiare este: a) de concentrare; b) de diversific
are; c) de diversificare concentrica; d) de diversificare fara legatura.
1101. Conceptul regasit in economia politica drept factorul primar, activ si det
erminant al productiei defineste locul si rolul omului in organizatie prin: a) p
ersonalul organizatiei; b) capitalul intelectual; c) forta de munca; d) capitalu
l uman.
1102. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilo
r dintre actorii organizationali - manageri si executanti - marcat de amprenta c
ulturala, sociala si economica a colectivitatii respective defineste: a) forta d
e munca; b) capitalul uman; c) resursele umane; d) personalul organizatiei.
1103. Viziunea globalizatoare, tipica taylorismului prin care intreg personalul
organizatiei este tratat nediferentiat iar ceea ce conteaza este capacitatea de
a produce utilitati se reflecta In conceptul de: a) forta de munca;

b) capitalul intelectual; c) personalul organizatiei; d) capitalul uman.

1104. Resursa regenerabila, ca urmare a proceselor de educatie, invatare organiz
ationala, capabila sa se reproduca, din acest punct de vedere, pe scara nelimita
ta reprezinta o trasatura a: a) capitalului organizational; b) resurselor umane;
c) fortei de munca; d) personalului organizatiei.
1105. Resursa cu cel mai inalt grad de perisabilitate reprezinta o trasatura a: a
) capitalului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) forte
i de munca.
1106. Resursa rara, de importanta strategica, recunoscuta astfel in abordarile r
ecente ale managementului centrat pe competente reprezinta o trasatura a: a) capi
talului uman; b) capitalului organizational; c) resurselor umane; d) fortei de m
unca.
1107. Ansamblul proceselor prin care se asigura organizatiei personalul necesar
pe tipuri de calificari si competente, in concordanta cu dimensiunea, complexita
tea si evolutia obiectivelor strategice defineste; a) organizarea resurselor uma
ne; b) recrutarea; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) selectia pe
rsonalului.

1108. Diagnosticul resurselor umane este o etapa a: a) motivatiei; b) planificar

ii strategice a resurselor umane; c) analizei postului; d) managementului carier
ei.
1109. Tendinta angajatilor cu vechime de a ramane in firma se calculeaza prin: a
) indicele de fluctuatie a personalului; b) indicele stabilitatii personalului;
c) indicele de intarziere si absenteism; d) indicele de miscare a personalului.
1110. Strategia resurselor umane este o etapa a: a) formarii si dezvoltarii resu
rselor umane; b) managementului carierei; c) planificarii strategice a resurselo
r umane; d) organizarii resurselor umane.
1111. Planificarea pe baza de scenarii este o tehnica utilizata in: a) formarea
personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselo
r umane; d) organizarea resurselor umane.
1112. Elaborarea prognozei resurselor umane este o etapa a: a) formarii si dezvo
ltarii resurselor umane; b) managementului carierei; c) planificarii strategice
a resurselor umane; d) organizarii resurselor umane.
1113. Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnica utilizata in: a
) formarea personalului;

b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) or

ganizarea resurselor umane.
1114. Metoda Delphi este utilizata in: a) formarea resurselor umane; b) recrutar
ea resurselor umane; c) planificarea strategica a resurselor umane; d) organizar
ea resurselor umane.
1115. Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asigura personalul nece
sar in numarul, structura si calificarea cerute de realizarea obiectivelor gener
ale ale organizatiei si obiectivele specifice functiunii defineste: a) formarea
personalului; b) recrutarea personalului; c) planificarea strategica a resurselo
r umane; d) organizarea resurselor umane.
1116. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privin
d calificarea, abilitatile si responsabilitatile individuale pentru ocupa cu suc
ces a postului defineste: a) cariera; b) analiza postului; c) analiza functiei;
d) roiul.
1117. Procesul prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un
post sau o functie defineste: a) analiza carierei; b) analiza postului; c) defin
irea postului; d) specificarea rolului.

1118. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii specif

ice muncii desfasurate de un individ defineste: a) analiza postului; b) proiecta
rea carierei; c) proiectarea postului; d) definirea postului.
1119. Metoda copierii conventiei colective este utilizata in: a) analiza cariere
i; b) analiza postului; c) descrierea postului; d) definirea postului.
1120. Metoda definirii postului prin deversare este utilizata in: a) definirea p
ostului; b) descrierea postului; c) analiza postului; d) specificarea rolului.
1121. Metoda bazata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in: a) anal
iza carierei; b) descrierea postului; c) definirea postului; d) specificarea rol
ului.
1122. Categoria, adancimea si relationarea postului sunt caracteristici ale: a)
analizei carierei; b) descrierii postului; c) analizei postului; d) proiectarii
postului.

1123. Numarul sarcinilor pe care ocupantul unui post Ie va indeplini stabileste:

a) adancimea postului; b) categoria postului; c) relationarea postului; d) perf
ormantele postului.
1124. Libertatea de actiune pe care o are individul in a decide activitatile si
modul de realizare a obiectivelor postului stabileste: a) adancimea postului; b)
categoria postului; c) relationarea postului; d) performantele postului.
1125. Ansamblul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care dete
rmina postul In vederea stabilirii valorii Iui relative in cadrul organizatiei d
efineste: a) evaluarea postului; b) categoria postului; c) perceptia postului; d
) performantele postului.
1126. Metoda evaluarii pe baza pretului pietei este utilizata in evaluarea: a) c
arierei; b) motivatiei; c) postului; d) performantelor individuale.
1127. Metoda evaluarii pe baza de punctaj este utilizata in: a) evaluarea perfor
mantelor; b) evaluarea postului; c) aprecierea adancimii postului; d) masurarea
categoriei postului.

1128. Procesul planificat de identificare si atragere a persoanelor care detin c

apacitatile solicitate de posturile vacante sau nou create in conditiile unor co
sturi minime defineste: a) formarea resurselor umane; b) selectia resurselor uma
ne; c) recrutarea resurselor umane; d) managementul carierei.
1129. Metoda interna numita in literatura de specialitate si job-posting este util
izata in: a) evaluarea postului; b) formarea resurselor umane; c) recrutarea res
urselor umane; d) selectia resurselor umane.
1130. Metoda externa este utilizata in: a) selectia resurselor umane; b) evaluar
ea performantelor; c) motivarea resurselor umane; d) recrutarea resurselor umane
.
1131. Publicitatea este una din tehnicile folosite in: a) formarea personalului;
b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) insertie profe
sionala.
1132. Banca de date a firmei este o tehnica utilizata in: a) formarea personalul
ui; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor umane; d) recrutarea
resurselor umane.

1133. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligibile si de alegere a

persoanei compatibile cu cerintele si profilul postului vacant defineste: a) rec
rutarea resurselor umane; b) selectia resurselor umane; c) promovarea resurselor
umane; d) managementul carierei.
1134. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei, in vede
rea acoperirii unor nevoi presante concomitent cu asigurarea satisfactiei, mobil
urilor si aspiratiilor personale, defineste: a) insertia profesionala si sociala
; b) selectia resurselor umane; c) recrutarea resurselor umane; d) planificarea
strategica a resurselor umane.
1135. Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a comport
amentului ca rezultat al invatarii organizationale, al dezvoltarii si al experie
ntei practice in vederea optimizarii raportului dintre caracteristicile si astep
tarile angajatului si obiectivele organizatiei, defineste: a) formarea profesion
ala; b) dezvoltarea profesionala; c) planificarea strategica a resurselor umane;
d) managementul carierei.
1136. Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul
calitativ specificat de standardul ocupational defineste: a) formarea profesion
ala; b) competenta profesionala; c) dezvoltarea profesionala; d) planificarea st
rategica a resurselor umane.
1137. Fixarea standardelor de performanta reprezinta premisa a: a) carierei prof
esionale;

b) interviului de selectie; c) formarii profesionale; d) dezvoltarii profesional

e.
1138. Recunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptat
e reprezinta premisa a: a) carierei profesionale; b) interviului de selectie; c)
formarii profesionale; d) dezvoltarii profesionale.
1139. Activitatea prin care angajatii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile pr
ivind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare avansarii
in cariera defineste: a) formarea profesionala a personalului; b) recrutarea re
surselor umane; c) managementul carierei; d) dezvoltarea profesionala a personal
ului.
1140. Tehnica ce presupune ca participantii sa joace diferite roluri derivate di
n situatii reale si care cer comportamente si solutii adecvate rezolvarii proble
melor se refera la: a) studii de caz; b) rol - playing; c) simulari de situatii;
d) jocuri de management.
1141. Succesiunea de profesiuni, activitati si pozitii profesionale bazate pe co
mpetentele, atitudinile si comportamentele dezvoltate de un individ de-a lungul
vietii defineste: a) formarea profesionala; b) cariera; c) dezvoltarea profesion
ala a personalului; d) recrutarea.

1142. Faza cuprinsa intre 20 - 30 de ani, cand sunt dobandite aptitudini si abil
itati, creste volumul cunostintelor acumulate, competentele se dezvolta in ritm
rapid se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stab
ilizare; d) faza de maturizare.
1143. Faza cuprinsa intre 30 - 40 de ani, cand aptitudinile si cunostintele doba
ndite sunt utilizate, adaptate, modificate si consolidate prin experienta acumul
ata se refera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabil
izare; d) faza de maturizare.
1144. Faza de dupa 40 de ani, cand persoana este solid plasata pe traseu) carier
ei sale si inainteaza conform intereselor si oportunitatilor ce i se ofera, se r
efera la: a) faza de explorare; b) faza de expansiune; c) faza de stabilizare; d
) faza de maturizare.
1145. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul in care sa construit odata cu lansarea in cariera defineste: a) comportamentul organizati
onal; b) cariera; c) ancora carierala; d) stilul de management.
1146. Caracterul dinamic si formativ, stabilitatea si puterea reprezinta trasatu
ri generale ale: a) carierei; b) ancorei carierale; c) stilului de management;

d) managementului carierei.
1147. Trasatura generala, regasita in ancora carierei, ce prezinta intensitatea
cu care se actioneaza pentru a orienta intreaga cariera profesionala, se refera
la: a) stabilitate; b) putere; c) caracter dinamic; d) caracter formativ.
1148. Procesul prin care se asigura avansarea angajatilor si succesiunea manager
iala in concordanta cu nevoile organizatiei, cu potentialul, performantele si pr
eferintele angajatilor, defineste: a) managementul carierei; b) comportamentul o
rganizational; c) cariera; d) ancora carierala.
1149. Asigurarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si/sau de avansare p
e posturi superioare pentru angajatii care au aspiratii profesionale clare si po
tential profesional reprezinta : a) un scop specific al managementului carierei;
b) o modalitate de satisfacere a nevoilor de autorealizare; c) un mijloc de sta
bilizare a personalului; d) un obiectiv al formarii profesionale
1150. Managementul carierei este un proces ce priveste: a) nevoile organizatiei
si ale individului; b) nevoile organizatiei si ale suprastructurilor din care fa
ce parte; c) nevoile managementului si ale executiei; d) nevoile managementului
de nivel superior si ale departamentului de resurse umane.
1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie
luate in considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al ca
litatii intr-o organizatie: a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie
;

b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie; c) satisfacerea cererii pr

in oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile consumatorilor
, in limita bugetului acestora; d) oferirea produselor/serviciilor superioare ca
litativ de catre concurentii directi.
1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiun
i in vederea dezvoltarii unui sistem de management al calitatii: a) elaborarea d
ocumentatiei sistemului de management al calitatii; b) intreprinderea de actiuni
de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de management; c)
inceperea constientizarii cu managementul la varf; d) numirea unui responsabil c
u managementul calitatii.
1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul: a) organizatiilor
mici; b) organizatiilor mijlocii; c) organizatiilor mici si mijlocii; d) organiz
atiilor mari.
1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaz
a: a) elaborarea politicii calitatii; b) efectuarea auditului intern al calitati
i; c) stabilirea obiectivelor calitatii; d) monitorizarea implementarii si a efi
cientei sistemului de management al calitatii.
1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de man
agement al calitatii nu figureaza: a) obstructiei din partea executantilor; b) o
bstructiei din partea managerilor de la nivel mediu; c) obstructiei din partea c
onducerii la varf; d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului gener
al.

1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltare

a unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie care necesita: a) ef
ort si mult timp; b) o politica a calitatii cu obiective adecvate; c) angajament
ul scris al conducerii la varf; d) promovarea atitudinii De ce sa schimbam acum,
daca intotdeauna am lucrat in acest fel.
1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii s
istemului de management al calitatii: a) ISO 9004; b) ISO 9001; c) ISO 9000; d)
ISO 19011.
1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la
stabilirea unei unitati intre obiectivele propuse si orientarile organizatie: a
) abordarea procesuala; b) leadership-ul; c) imbunatatirea continua; d) orientar
ea catre client.
1159. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii
se refera la necesitatea integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui s
istem coerent: a) abordarea faptica pentru luarea deciziei; b) relatii reciproc
avantajoase cu furnizorii; c) abordarea sistemica a managementului; d) abordarea
procesuala.
1160. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii
se refera la crearea posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite
in beneficiul organizatiei: a) leadership-ul; b) imbunatatirea continua;

c) abordarea procesuala; d) implicarea personala.

1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta m
odelul unui sistem de management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere
in: a) capabilitatea proceselor sale; b) calitatea produselor/serviciilor sale;
c) imbunatatirea continua; d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor
sale.
1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalel
e actiuni intreprinse de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al
calitatii: a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toa
te nivelurile firmei; b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii funct
ioneaza; c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate; d) asigurar
ea disponibilitatilor de resurse necesare.
1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de m
arketing in lantul calitatii: a) comunica conducerii firmei toate cerintele clie
ntilor; b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti; c) sugereaz
a modul de ambalare a produsului; d) stabileste marimea caracteristicilor de cal
itate prin traducerea cerintelor clientilor.
1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a
sistemului de management al calitatii intr-o organizatie: a) modulul E pentru c
ele care au inspectie si incercare finala; b) modulul H pentru cele care au proi
ectare, productie, inspectie si incercare finala; c) modulul D pentru cele care
au productie, inspectie, si incercare finala; d) modulul F pentru cele care au p
roiectare, inspectie si incercare finala.

1165. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) comu

nica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii; b) stabileste
structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment; c) asigu
ra disciplina si eficacitatea operatiunilor; d) descrie modalitatea de desfasura
re a unor activitati.
1166. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii: a) cupr
inde bunele practice existente in intreprindere; b) redactarea si administrarea
revine managerului la varf; c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si
externe; d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru.
1167. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii: a) s
e adreseaza personalului de executie; b) se folosesc pentru a tine sub control o
activitate; c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;
d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate.
1168. Care varianta nu este adevarata referitoare
e adreseaza managementului la varf, clientilor si
) descriu activitatile unitatilor functionale; c)
i de management al calitatii; d) exista proceduri

la procedurile calitatii: a) s
organismelor de certificare; b
exista proceduri ale sistemulu
operationale si de inspectie.

1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul

calitatii: a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii pr
oduselor cu cerintele specificate; b) se adreseaza unitatilor functionale; c) su
nt generale, la nivelul organizatiei; d) sunt specifice, pe fiecare etapa din tr
aiectoria produsului.

1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor int

ernationale ISO 9000:2000? a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor
de marfuri sau prestatorilor de servicii; b) asigurarea interna a calitatii este
orientata spre TQM; c) abordarea procesuala a activitatilor; d) compatibilitate
sporita cu ISO 14000.
1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a stand
ardelor ISO 9000:2000? a) sprijina miscarea TQM pe plan mondial; b) excelenta in a
faceri este scopul final al managementului calitatii; c) standardele ISO 9000 nu
sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii; d) sprijina miscarea TQ
M pe plan national.
1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea s
tandardelor ISO 9000? a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitat
ii in orice organizatie; b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut; c)
sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate; d) sistemul calitatii
trebuie integrat in conducerea unei afaceri.
1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO
9000? a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii; b) arata c
lar modul cum ele fac trecerea la TQM; c) ele nu au o metoda de autoevaluare a g
radului de maturitate a managementului calitatii; d) aplicarea standardelor ISO
9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru calitate.
1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul d
e management al calitatii si modelele de excelenta (TQM)? a) ambele au principii
comune; b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare; c) fiecare o
rganizatie are propriul mod de a realiza TQM;

d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat

al afacerii organizatiei.
1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintr
e ISO 9000 si TQM? a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine depa
rtamentului calitatii; a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;
b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala; c) la TQM organiza
rea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile.
1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de au
dit? a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile
respective; b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si impo
rtanta activitatilor din domeniul calitatii; c) evaluarile facute de audituri su
nt raportate in functie de dispozitiile prestabilite; d) auditurile prima parte sunt
efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate.
1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitati
i: a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerinte
le clientului sau cu specificatiile din documentele de referinta (standarde, spe
cificatii tehnice); b) poate fi efectuat prin audituri interne; c) poate fi efec
tuat prin audituri secunda parte; d) poate fi efectuat prin audituri terta parte.
1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectu
arii auditului de sistem calitate? a) procedurile operationale si ale sistemului
calitatii; b) manualul calitatii; c) standarde de produs, specificatii tehnice;
d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).
1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sis
tem al calitatii? a) pregatirea auditului;

b) examinarea sistemului calitatii; c) evaluarea rezultatelor; d) constatarea ne

conformitatilor majore.
1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in
timpul auditului de sistem al calitatii? a) este un proces instructiv si constru
ctiv; b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre a
uditor si auditat; c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea n
onverbala a persoanelor auditate; d) la identificarea neconformitatilor auditoru
l nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui.
1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea
auditorilor calitatii in U.E.? a) cerintele pentru calificarea auditorilor sist
emelor calitatii se refera la: studii, pregatire, experienta, insusiri personale
, aptitudini de conducere, mentinerea competentei; b) experienta practica de cel
putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea calitatii; c) in Schem
a Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei
grade de calificare si certificare: profesionist calitate, manager sistem calitate s
i auditor calitate; d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participare
a la cursuri de perfectionare si evaluare la cel putin o data la trei ani.
1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan Europe
an si international in domeniul auditorilor calitatii; a) cea mai inalta calific
are este de manager sistem calitate cu o experienta de cel putin un an in domeniul
calitatii; b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta
, spirit practic, punctualitate, capacitate de comunicare, atitudine pozitiva, c
apacitate organizatorica; c) auditorii calitate sunt certificati de catre organi
smele nationale de certificare acreditate; d) sunt doua organisme internationale
de armonizare a sistemelor nationale de certificare a auditorilor calitatii: Re
gistru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationa
la a Organismelor de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IAT
CA).

1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calific

area si certificarea auditorilor calitatii in Romania? a) formarea auditorilor s
e face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta; b) implem
entarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesit
atea formarii auditorilor; c) organismul pentru calificarea si certificarea audi
torilor, denumit Registru National al Auditorilor (RHNA) este o asociatie guvern
amentala cu scop lucrativ; d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de
Acreditare din Romania (RENAR).
1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare? a) certificare
a conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii comert
ului international; b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste exist
enta increderii ca un produs, proces sau serviciu este in conformitate cu un sta
ndard sau cu un document normativ; c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia stand
ardelor ISO 9000 si a normelor europene EN 45000; d) certificarea personalului p
entru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem calitate et
c.)
1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare? a) standardele
din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui sa le
indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului; b) crite
riile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite p
rin standardul EN 45014; c) declaratia de conformitate poate lua forma unui docu
ment, a unei etichete sau o alta forma echivalenta; d) declaratia de conformitat
e poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de utilizare.
1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a prod
uselor/ serviciilor? a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organ
ism de certificare acreditat; b) expertii organismului de certificare pot emite
numai certificatul de conformitate; c) prin certificatul de conformitate se ates
ta ca un produs/ serviciu este conform cu un document de referinta;

d) certificarea produselor/ serviciilor din domeniul nereglementat

ctul unor reglementari speciale.

nu face obie

1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de in

cercari si Certificare (EOTC)? a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor
incercarilor: b) elimina incercarile si certificarile repetate; c) stimuleaza t
arile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca; d) oferirea
unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii.
1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene?
a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate sta
tele membre; b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care co
nfera o garantie a calitatii in domeniul nereglementat; c) marca CE" atesta conform
itatea cu cerintele esentiale si nu este obligatorie sa se aplice pe produse de fo
losinta indelungata; d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de suprav
eghere a pietei.
1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in
U.E. a sistemului de management al calitatii? a) reducerea auditarii furnizorilo
r; b) cresterea competitivitatii; c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica
pentru calitatea produselor; d) cresterea costurilor neconformitatilor.
1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de
management al calitatii? a) certificarea determina motivarea angajatilor; b) cli
entii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului; c) c
ertificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui a
udit intern; d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initial
e.

1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemu

lui? a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor); b) depinde de num
arul amplasamentelor si de complexitatea proceselor; c) reprezinta 1 la 1000 din
pierderile datorate noncalitatii; d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pe
ntru implementarea sistemului calitatii.
1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a si
stemului certificat? a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preo
cupata de calitate si de a castiga Incredere; b) trezirea interesului clientilor
noi si mai putin a celor actuali; c) certificarea urmareste transformarea inter
esului clientilor in comenzi ferme; d) urmareste cresterea satisfacerii clientil
or.
1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acr
editarii in Romania? a) caracter voluntar; b) transparenta si disponibilitate pu
blica; c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor
si serviciilor; d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara d
iscriminari.
1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urma
rite de RENAR? a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publ
ice; b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in con
textul globalizarii pietelor; c) confera incredere organismelor si laboratoarelo
r care efectueaza evaluarea conformitatii; d) promoveaza protectia vietii, sanat
atii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara interesele consuma
torilor.
1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale
RENAR? a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolut
ia practicii europene si internationale; b) asigurarea confidentialitatii si pra
ctica secretului comercial; c) acrediteaza organismele de certificare pentru pro
duse/ servicii, sistem calitate, mediu si personal; d) acrediteaza laboratoare d
e incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.

1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania? a)

se practica certificarea obligatorie si voluntara; b) produsele care au marca S
R sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin standardele romane de r
eferinta; c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselo
r; d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea promovari
i produselor/ serviciilor certificate.
1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala: a) TQM es
te un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala; b) calitatea totala este c
onstituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot personalu
l de la manageri la executanti; c) calitatea totala urmareste satisfacerea depli
na a clientului, concomitent cu cresterea productivitatii; d) instruire si prega
tire profesionala a executantilor.
1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale
? a) concentrarea asupra clientului intern si extern; b) implicarea si imputerni
cirea unor salariati; c) angajament pe termen lung; d) lucru organizat in echipa
.
1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calita
tii totale? a) atentia asupra clientului intern si extern; b) clientul intern aj
uta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor s
i a mediului; c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului
livrat; d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale cli
entului.
1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteri
stici extracalitative Ia calitatea totala? a) livrarea volumului cerut (V); b) l
ivrarea la termenul solicitat (T); c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentr
u a nu depasi fondurile alocate (C);

d) livrarea la locul dorit (L).

1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale
? a) inlantuirea activitatilor clientilor interni; b) intre calitatea produselor
si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare; c) obiectivul este depasir
ea asteptarilor clientului; d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, p
entru ca niciodata nu este destul de bun.
1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate? a) apare cand
se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25% din v
enit la firmele de produse; b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa regul
a 80/20; c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%; d) 80% din erori
le noncalitatii sunt datorate conducerii la varf.
1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate? a) supracali
tatea este atribuita existentei functiilor inutile; b) apare cand se face traduce
rea eronata a cerintelor in numarul proprietatilor; c) genereaza costuri mai mari
; d) nu determina insatisfactia clientului.
1204. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale noncalita
tii? a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata; b) este ceea ce nu re
vine clientului si il nemultumeste; c) genereaza insatisfactia clientului datori
ta lipsei de performanta a produsului/ serviciului; d) genereaza insatisfactii d
atorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate cu nevoia clientu
lui.

1205. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale supracali
tatii? a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa
ceara si fara sa se specifice in documentatia produsului/ serviciului; b) suprac
alitatea este ceea ce nu foloseste clientul; c) este calitatea care necesita che
ltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste satisfactia cli
entului; d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului.
1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice ale
calitatii? a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia calitatea=profi
t; b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala;
c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs;
d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor car
acteristici specifice calitatii totale (QVLTCRA).
1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii total
e; a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva; b) luarea in
considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA); c) armoniza
rea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienti; d) dezvo
ltarea unui sistem informational adecvat.
1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala? a) necesi
ta implicarea intregului personal; b) presupune o participare activa a fiecaruia
in prevenirea erorilor; c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor
in interiorul si in afara organizatiei; d) este o problema care face parte din s
trategiile de management.
1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale
? a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei; b) cali
tatea conceptiei, a proiectarii;

c) calitatea realizarii; d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta.

1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplic
are a calitatii totale? a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata
organizatia; b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori; c) rapi
ditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua; d) a liberiz
a un potential de initiative.
1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns
la componentele sfidarii lansate de concurenti? a) adaptarea produsului/ servic
iului la nevoile clientului; b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: compet
itivitate = productivitate* calitate; c) performanta-cat mai aproape posibil de
valorile specificate: dispersia=noncalitate + supracalitate; d) termene-Iivrare,
angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi.
1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale
in functie de obiectivele tinta? a) obiectivul clienti- se mareste fidelitatea si
se diminueaza reclamatiile; b) obiectivul intreprinderea- se diminueaza costurile
noncalitatii si se mareste valoarea adaugata; c) obiectivul managementul- se dimi
nueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea; d) obiectivul piata- se diminueaza
remedierile si se mareste satisfactia muncii.
1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare impleme
ntarii calitatii totale? a) existenta unei decizii strategice din partea conduce
rii la varf; b) investitii pe termen scurt si mediu; c) existenta unei culturi a
calitatii in organizatie; d) implicarea totala a conducerii.
1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calit
atii totale? a) convingerea echipei de conducere; b) formarea unei structuri cali
tate;

c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare; d) lansar

ea programului Actiunea pentru Calitate Totala.
1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii cali
tatii intr-o organizatie? a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigrame
i; b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul;
c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii
; d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototi
puri.
1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale?
a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a d
eveni functionale; b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketi
ng, resurse umane); c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala es
te deformata de sefii departamentelor operationale; d) neintelegerea bazei teore
tice.
1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru
succesul calitatii totale, formulate de A.V. Feigenbaum? a) calitatea cere imbun
atatire permanenta; b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine c
a nu este; c) calitatea reprezinta un mod de conducere; d) calitatea si introduc
erea noului sunt dependente una de cealalta.
1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale
unui program de calitate totala? a) planificarea actiunilor; b) strategia dezvo
ltarii; c) activitati operative; d) utilizarea unor programe universal valabile.

1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pent

ru implementarea unui program de calitate totala intr-o organizatie? a) implicar
ea totala a conducerii la varf; b) recunoasterea performantelor obtinute de conc
urenta; c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei; d) tinerea sub cont
rol a calitatii activitatilor.
1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor comp
artimente care au un aport la calitatea produselor? a) proiectare-marketing-apro
vizionare-productie- controlul calitatii; b) niarketing-proiectare-aprovizionare
-productie- controlul calitatii; c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie
- controlul calitatii; d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare
-productie.
1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM: a) este un n
ou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul preocupari
lor calitatea; b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o i
mbunatatire continua a calitatii produselor/serviciilor; c) este un ansamblu de
activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor concentrate pe satis
facerea nevoilor frecvente ale clientilor; d) reprezinta o noua filosofie de con
ducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii orientat spre clien
t.
1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM: a) compon
enta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa
faci? b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa
faci, sa aplici masurile rationale, logice de organizare si realizare a calitat
ii; c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este
cea mai importanta. Raspunde la intrebarea: cu ce sa faci? d) componenta umana
necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul bine fa
cut.

1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea l

ui Crosby: a) calitatea este conformitatea cu cerintele; b) calitatea este obtin
uta prin evaluare nu prin prevenire; c) standardul de performanta al calitatii e
ste "zero defecte; d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformi
tati si nu prin indici.
1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQ
M: a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf; b) prioritate absolut
a data cerintelor; c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o p
regatire sistematica si continua; d) evaluarea costurilor cu remedierea defectel
or inainte de livrare.
1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM
? a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate i
n lupta concurentiala; b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie d
e raportul calitate/pret oferit de producatori/comercianti, la produsele de folo
sinta indelungata; c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua at
itudine fata de consumatori; d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun
al firmei.
1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introdu
cerii TQM: a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice; b) imbunat
atirea satisfacerii consumatorilor; c) clientii nu percep intotdeauna firma ca u
n furnizor de satisfactii; d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.
1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM: a) intaietate
a clientului; b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici; c)
concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistar
ea vinovatilor pentru a-i sanctiona; d) faptele si datele sunt de preferat in lo
cul banuielilor si ale prezumtiilor.

1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes

ai TQM: a) implicarea totala a conducerii la varf; b) existenta culturii calitat
ii; c) pregatirea pe module incepand cu executantii; d) sistemul de comunicare c
u clientii.
1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea con
ducerii la varf: a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii; b) aprobarea
unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele existente;
c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung; d) stabilirea obiective
lor calitatii pe termen lung.
1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul mod
ulelor de pregatire si instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii: a) la i
nceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor; b) metode de
obtinere si analizarea datelor; c) formularea unor concluzii intermediare; d) id
entificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpr
etarea rezultatelor.
1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in do
meniul TQM a managerilor: a) elementele de baza ale TQM; b) politica si obiectiv
ele pentru calitate ale firmei; c) aplicarea metodelor specifice TQM; d) obiecti
vele calitatii la nivel compartimentai.
1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare
cu clientii externi in domeniul calitatii: a) comunicarea rezultatelor din studi
ul anual; b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni; c) utilizarea m
etodelor si tehnicilor de marketing;

d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a cli

entilor externi la angajatii de la nivel mediu.
1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a proce
sului TQM: a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor; b) se e
valueaza modul de desfasurare a procesului TQM; c) se evalueaza numai rezultatel
e obtinute; d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbuna
tatiri.
1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la
un nivel superior: a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii; b) pe
rfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu; c) actuali
zarea etapelor parcurse; d) publicarea rezultatelor.
1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succ
esului TQM: a) tinta este satisfacerea clientilor; b) cooperarea pentru imbunata
tirea continua; c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor; d) imputern
icirea angajatilor de la nivel mediu.
1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM: a) re
zistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM; b) eroare la implementarea program
elor de calitate; c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut; d) echipel
e de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient.
1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQ
M: a) angajamentul conducerii la varf; b) instruirea si pregatirea personalului
de executie; c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii; d) masurarea c
osturilor calitatii.

1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM

: a) analiza strategica referitoare la calitate si pret; b) analiza de marketing
referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi; c) analiza
organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata de concurenta; d) analiza
economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor
1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQ
M: a) precizeaza sarcinile managementului la varf; b) formarea consiliului calit
atii; c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM; d) inceperea acti
unii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.
1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru
top manageri in procesul TQM: a) expunerea punctelor de vedere proprii prin int
erviuri, adunari generale, etc.; b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionar
e a TQM; c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor; d) ela
borarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii.
1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQ
M: a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM; b) trebuie sa aiba calit
ati de bun manager; c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru
in consiliul calitatii; d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in d
omeniul calitatii.
1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQ
M: a) sa stii la ce sa te astepti; b) alegerea caii de abordare: de sus in jos sau
de jos in sus; c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM; d)
luarea deciziei cu ce sa incepi.

1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM: a)

durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf;
b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului; c) flecar
e activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei: d) sageata ti
mp semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in b
une conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice.
1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM: a) TQM consol
ideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovar
e mai mare; b) asigura calitatea pe piata a firmei; c) include calitatea muncii
fiecarui angajat, calitatea colaborarii, politica firmei in domeniul calitatii;
d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.
1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe
un esantion de proba: a) eforturi mai mici de conducere si investitii; b) corect
area rapida a greselilor implicand intreaga firma; c) evaluarea mai rapida a rez
ultatelor; d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.
1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de al
egerea testului pilot: a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare; b)
selectarea unei parti distincte din cadrul firmei; c) alegerea unui esantion in
care nu exista o activitate performanta; d) alegerea unui esantion dintr-un loc
in care nu exista alte proiecte de aplicat.
1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de
testare: a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul; b) existenta
unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare; c) reimp
rospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru pers
onalul de la nivel mediu; d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoar
e.

1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premerga

toare inceperii procesului TQM: a) organizarea procesului TQM; b) evaluarea cult
urii, a atitudinii personalului si perceptia clientului; c) angajamentul pentru
calitate a conducerii la varf; d) analiza periodica a costului calitatii superio
are.
1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile
ctare a procesului TQM: a) adaptarea conceptelor TQM la specificul
comanda inceperea sau nu a procesului TQM; c) stabilirea unui plan
implementare a procesului TQM; d) echipa de proiectare poate apela
ultant extern.

echipei proie
firmei; b) re
definitiv de
si la un cons

1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la

nivelul intreprinderii dupa testare: a) lansarea experientei obtinute in testul
pilot; b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii; c) planificarea calita
tii; d) formarea auditorilor externi.
1251. Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului contem
poran sunt: a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta; b) pr
ofilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta
; c) activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor; d) domeni
ul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.
1252. Marketingul global are drept criteriu al specializarii: a) eficienta de an
samblu a activitatii; b) domeniul economic; c) nivelul de organizare economica;
d) aria teritoriala.

1253. Macromarketingul si micromarketingul au la baza, drept criteriu al special

izarii: a) aria teritoriala de activitate; b) specificul pietei; c) nivelul de a
bordare a marketingului in cadrul intreprinderii; d) nivelul de organizare econo
mica.
1254. Functia premisa a marketingului o constituie: a) conectarea dinamica a int
reprinderii la mediul economico-social; b) satisfacerea in conditii superioare a
nevoilor de consum; c) investigarea pietei, a necesitatilor de consum; d) maxim
izarea eficientei economice, a profitului.
1255. Macromarketingul are in vedere: a) o specializare a marketingului prin pri
sma ariei teritoriale; b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii econ
omice si sociale; c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul int
regii economii nationale; d) aplicarea marketingului in intreprinderile si ramur
ile care l-au incorporat.
1256. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in legatura cu opinia actu
ala potrivit careia marketingul semnifica pentru Intreprinzator o lupta ce: a) a
re ca obiect cucerirea consumatorilor; b) are drept camp de batalie intreprinder
ea; c) are ca inamici concurentii; d) urmareste sa aplice gandirea militara la p
roblemele de marketing.
1257. Notiunea de organizatie, a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adez
iune in cadrul specialistilor de marketing: a) se foloseste ca fiind sinonima cu
notiunea de intreprindere; b) se refera la organizatiile non-profit; c) vizeaza
unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit; d)
are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atat forme organizatorice care urma
resc obtinerea de profit, cat si organizatii non-profit.

1258. Maximizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii

superioare a nevoilor de consum constituie, in cadrul functiilor marketingului c
ontemporan, o functie: a) premisa; b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala.
1259. In care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern
al intreprinderii, se inscriu mediile de informare in masa? a) macromediu - med
iul natural; b) micromediu - prestatorii de servicii; c) macromediu mediul insti
tutional; d) micromediu - organismele publice.
1260. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a)
oferta; b) piata; c) consumatorii; d) concurentii.
1261. Macromediul influenteaza activitatea intreprinderii: a) direct, slab si pe
rmanent; b) indirect, slab si pe termen lung; c) direct, puternic si permanent:
d) indirect, puternic si pe termen lung.
1262. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in: a) mediul politi
c; b) mediul institutional; c) mediul economic; d) micromediu.

1263. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, In evaluarea capaci

tatii pietei atunci cand: a) oferta este mai mare decat cererea; b) oferta este
egala cu cererea; c) oferta este mai mica decat cererea; d) nu conteaza raportul
dintre cerere si oferta.
1264. Pentru exprimarea capacitatii pietei se recurge, cel mai frecvent, la: a)
volumul ofertei; b) volumul cererii; c) volumul tranzactiilor de piata; d) cota
de pia{a.
1265. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac
parte din: a) macromediul intreprinderii; b) categoria prestatorilor de servicii
; c) organismele publice; d) mediul institutional.
1266. In cadrul functiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamica a
intreprinderii la mediul economico-social, este o functie: a) premisa; b) mijlo
c; c) obiectiv; d) a intreprinderii.
1267. Locul central in cadrul programarii de marketing revine: a) mixului de mar
keting; b) politicii de produs; c) conducerii activitatii de marketing; d) strat
egiei de piata.

1268. Locul central in cadrul mixului de marketing revine, in general: a) produs

ului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii.
1269. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui m
ix de marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare Ie are: a
) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotionala; d) distributia.
1270. In cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva specifica marke
tingului relational serviciile postvanzare constituie un instrument specific pol
iticii de: a) comunicare promotionala; b) pret; c) produs; d) distributie.
1271. Metafora inima marketingului vizeaza: a) politica de produs; b) mixul de mar
keting; c) compartimentul de marketing; d) piata.
1272. Cerinta de baza a realismului mixului de marketing o constituie: a) judici
oasa corelare a elementelor din componenta sa; b) includerea permanenta a tuturo
r elementelor ce-i sunt specifice; c) valorificarea tuturor oportunitatilor piet
ei; d) satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.

1273. Cea mai uzitata modalitate de asigurare legala a unei marfi o reprezinta:
a) brevetele de inventie; b) inregistrarea marcii; c) denumirea de origine; d) d
reptul de autor.
1274. Garantia este, in esenta: a) o componenta corporala a produsului; b) o com
ponenta acorporala a produsului; c) o componenta a canalelor de distributie; d)
un mijloc promotional.
1275. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai compone
nte acorporale ale produsului, in optica marketingului modern: a) pretul, marca,
culoarea, numele produsului; b) instructiunile de utilizare, termenul de garant
ie, pretul, culoarea; c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de uti
lizare; d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunile factoril
or de mediu.
1276. Conceptia functionala a produsului are in vedere: a) statutul sau pe piata
; b) dimensiunile calitative ale produsului; c) o suma de functii partiale sau d
e valori de intrebuintare partiale, distincte intre ele, desi nu apar pe piata c
a atare; d) optica integrata de definire a unui produs prin prisma componentelor
sale corporale si acorporale, a comunicatiilor referitoare la produs si a imagi
nii produsului.
1277. Gama de produse reprezinta un grup de produse inrudite prin: a) destinatia
lor comuna in consum; b) caracteristicile esentiale similare privitoare la mate
ria prima din care sunt obtinute; c) caracteristicile esentiale similare referit
oare la tehnologia de fabricatie; d) toate caracteristicile de mai sus.

1278. Alternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea

produselor existente si mentinerea gradului de noutate a produselor au drept cri
teriu de diferentiere: a) gradul de innoire a produselor; b) nivelul calitativ a
l produselor; c) gradul de segmentare a pietei; d) dimensiunile si structura gam
ei de produse.
1279. Utilizarea preturilor psihologice vizeaza indeosebi: a) latura emotionala
a proceselor decizionale ale consumatorilor, b) fixarii preturilor in raport de
concurenta; c) determinarii nivelului preturilor in functie de cerere; d) gradul
ui de diversificare a preturilor.
1280. Un canal de marketing: a) este definit ca un ansamblu de organizatii indep
endente implicate in procesul de asigurare a disponibilitatii produsului pentru
consum ori utilizare; b) trebuie sa includa un intermediar; c) trebuie sa aiba c
el putin trei membri; d) semnifica distanta efectiv parcursa de catre mijloacele
de transport utilizate pentru deplasarea produselor spre beneficiari.
1281. Un canal direct este acela care: a) are un singur intermediar; b) nu are n
iciun intermediar; c) are doi intermediari; d) are un numar mic de intermediari.
1282. Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte
, In sensul cel larg: a) producatorii; b) producatorii si detailistii; c) produc
atorii, angrosistii si detailistii;

d) angrosistii si detailistii.
1283. Alternativele strategice referitoare la distributia extensivii, selectiva
s| exclusivi au drept criteriu de baza: a) dimensiunile canalului de distributie
; b) gradul de participare a firmei la activitatea canalului; c) gradul de contr
ol asupra distributiei; d) amploarea/latimea distributiei.
1284. Un canal de distributie cuprinde in mod obligatoriu: a) producatorul si un
intermediar; b) producatorul si mai multi intermediari; c) intermediarii si con
sumatorii; d) producatorul si consumatorul.
1285. Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, o constituie: a) depozitarea; b) ambalarea; c) stocarea; d) transportu
l.
1286. In esenta, merchandising-ul vizeaza: a) prezentarea in cele mai bune condi
tii materiale si psihologice a produselor si serviciilor catre consumatorii pote
ntiali; b) un grup de tehnici specifice relatiilor publice; c) o concretizare a
marketingului direct; d) o varianta a strategiilor promotionale.
1287. in cazul unei intreprinderi cu o slaba diversificare a produselor, zonelor
geografice si clientilor cel mai recomandat criteriu de organizare a compartime
ntului de marketing il constituie: a) criteriul functiilor;

b) criteriul geografic; c) criteriul produselor; d) criteriul pietelor.

1288. Organizarea interna a compartimentului de marketing specific intreprinderi
lor ce produc si ofera produse diferite, adresate unei clientele distincte si fo
losind canale de distributie specifice, are la baza criteriul: a) functiilor; b)
geografic; c) produselor; d) pietelor sau grupelor de clienti.
1289. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe
care trebuie sa le posede specialistii compartimentului de marketing: a) spirit
de observatie, memorie vizuala, tenacitate; b) rabdare, exactitate, spirit de c
ooperare; c) perseverenta, initiativa, imaginatie creatoare; d) spirit de analiz
a, intuitie, imaginatie creatoare.
1290. SIM reprezinta: a) o metoda de simulare a implementarii programelor de mar
keting; b) un ansamblu alcatuit din specialisti, echipamente si procedee de cule
gere, stocare, analiza, evaluare si distribuire a informatiilor necesare, corect
si la timp catre factorii de decizie din domeniul marketingului; c) o metoda de
structurare a intreprinderii moderne in viziunea de marketing; d) sinergia intr
eprinderii in optica de marketing.
1291. in plan orizontal, sistemul informational de marketing cuprinde: a) sursel
e de informatii; b) sistemul de gestiune si prelucrare a datelor; c) fluxurile i
nformationale; d) utilizatorii.

1292. Din varietatea de baze de date pentru sistemul informational de marketing

al intreprinderii nu pot lipsi trei: a) despre clienti, despre concurenti, pentr
u realizarea unor previziuni de marketing; b) despre produs, despre preturi, des
pre distributie; c) despre preturi, despre distributie, despre promovare; d) des
pre componentele mixului de marketing, despre clienti, despre concurenti.
1293. Lungimea drumului critic este redata de: a) suma duratei maxime a activita
tilor critice si necritice; b) cel mai scurt interval de timp in care poate fi r
ealizat programul; c) lungimea arcelor grafului; d) cel mai lung interval de tim
p in care poate fi realizat programul. 1294. Nu este reala afirmatia potrivit ca
reia analiza SWOT: a) permite pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse
a intreprinderii, dupa criterii de eficienta; b) este sinteza auditului de mark
eting; c) este o componenta a planului de marketing; d) evalueaza punctele forte
, precum si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintaril
e mediului extern. 1295. Auditul de marketing reprezinta: a) o specializare a ma
rketingului contemporan; b) o etapa importanta a procesului planificarii de mark
eting; c) evaluarea gradului de audienta a spoturilor publicitare la televiziune
; d) o sinteza a analizei SWOT. 1296. Analiza SWOT nu urmareste: a) sa constitui
e o practica manageriala de natura strategica, pentru evaluarea mediului extern;
b) sa evidentieze punctele tari si punctele slabe ale unei intreprinderi in lup
ta cu concurentii; c) sa evalueze atuurile si deficientele unei firme in raport
de oportunitatile si primejdiile mediului extern; d) sa asigure pozitionarea pro
duselor in cadrul gamei de produse sortimentale.

1297. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la programul de marketing es

te inexacta: a) are in componenta sa planul de marketing; b) permite descrierea
tacticilor la care va recurge intreprinderea pentru atingerea obiectivelor sale
strategice; c) prezinta succesiunea de actiuni pe care la va desfasura organizat
ia pentru materializarea strategiilor adoptate; d) precizeaza resursele necesare
- timp, resurse financiare si umane. 1298. in esenta, PERT este o: a) component
a a planului de marketing; b) tehnica de analiza a retelelor, utilizata pentru p
rogramarea si controlul perioadelor complexe; c) strategie hibrida; d) strategie
de diferentiere concentrata. 1299. Utilizarea metodei PERT prezinta numeroase a
vantaje. Marcati varianta falsa: a) stabilirea unor modalitati de alocare a resu
rselor; b) identificarea activitatilor critice; c) facilitarea intelegerii relat
iilor dintre activitati; d) usurinta trasarii si intelegerii reprezentarii grafi
ce. 1300. Auditul de marketing este o parte componenta a: a) auditului de manage
ment; b) analizei SWOT; c) programului de marketing; d) strategiei de marketing.
1301. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) analiza preponde
rent calitativa a informatiilor; b) caracter formal si structurat; c) esantioane
le de dimensiune mica, nereprezentative; d) mai buna cunoastere si intelegere a
unui fenomen de marketing.

1302. Cercetarile descriptive au una din urmatoarele caracteristici: a) utilizar

ea de esantioane mici; b) caracter flexibil; c) definirea vaga a coordonatelor c
ercetarii; d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul
studiat.
1303. Cercetarile de marketing al caror scop principal il reprezinta clarificare
a si intelegerea unei probleme au caracter: a) exploratoriu; b) instrumental; c)
descriptiv; d) predictiv.
1304. Cercetarile de marketing pot fi clasificate in functie de scopul functional
al cercetarii in: a) cercetari calitative si cercetari cantitative; b) cercetari
exploratorii si cercetari concluzive; c) cercetari transversale si cercetari lo
ngitudinale; d) cercetari primare si cercetari secundare.
1305. In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive pot fi
clasificate in: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale; b) cercet
ari transversale simple si cercetari transversale multiple; c) cercetari bazate
pe date primare si analiza datelor secundare; d) cercetari bazate pe esantioane
si cercetari bazate pe paneluri.
1306. Principalele caracteristici ale cercetarii cauzale sunt: a) caracterul pla
nificat si nestructurat; b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) de
sfasurarea intr-un mediu necontrolat; d) caracter descriptiv.

1307. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este: a) obse
rvarea; b) analiza datelor secundare; c) interviul de grup; d) experimentul.
1308. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cerc
etarii in conditii reale de piata; b) costul relativ mic; c) imposibilitatea stu
dierii reactiei concurentilor; d) absenta informatiilor despre succesul real al
produselor noi.
1309. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) analiza statistic
a a datelor, caracterul exploratoriu; b) cuantificarea datelor si generalizarea
rezultatelor la nivelul populatiei tinte; c) utilizarea in mare masura a intreba
rilor de sondare a respondentului, culegerea structurata a datelor; d) volumul m
are de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a datelor
1310. In privinta cercetarilor calitative de marketing, se pot face urmatoarele
afirmatii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibi
litatea de a identifica motivatiile, sentimentele profunde ale respondentilor; c
) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia t
inta; d) permite obtinerea unor informatii sensibile de la respondenti, in cazul i
n care aspectele cercetate sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asup
ra propriului statut.
1311. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a)
tehnici proiective de asociere, tehnici proiective de constructie; b) tehnicile
focalizate de grup; c) interviurile in profunzime d) simularea

1312. in cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de stabilire

a variabilelor cercetarii; b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nen
umerica a gradului in care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracterist
ica sau proprietate; c) procesul de estimare a valorii informatiilor; d) procesu
l de prelucrare a informatiei.
1313. in cercetarile de marketing, scalarea reprezinta: a) procesarea informatii
lor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprim
are simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau proprietatile unui fenom
en; d) activitatea de construire a instrumentelor de masurare.
1314. in cercetarile de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul
careia se realizeaza masurarea; b) procesul de construire a scalelor; c) proces
ul de comensurare a informatiilor; d) procesul de comparare simultana a doua sau
mai multe caracteristici sau proprietati.
1315. Scala preferata de respondenti este: a) scala nominala; b) scala ordinala;
c) scala interval; d) scala proportionala.
1316. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posi
bila in cazul scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) toate cele
de mai sus.

1317. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se poate reali
za in cazul unei scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale.
1318. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are intervale eg
ale; b) permite transformari de tipul f(x) = ax+b; c) permite clasificari; d) pe
rmite masurarea distantelor.
1319. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a
jutorul scalei nominale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea standard: c) dis
tributia de frecventa; d) grupul modal.
1320. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a
jutorul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea standard; c) dis
tributia de frecventa; d) modulul.
1321. Transformarile de tipul f(x)= ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor:
a) nominale si ordinale; b) ordinale si interval; c) nominale si proportionale;
d) interval si proportionale.

1322. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu a

jutorul scalei proportionale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea; c) modulul
; d) media geometrica.
1323. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adeva
rata: a) permite clasificarea subiectilor cercetati in doua mari grupe; b) clasi
ficarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile; c) grupele constit
uite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scala
te; d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot f
i conceptualizate decat in forma categoriala.
1324. in cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg datele este denumita:
a) esantion; b) unitatea de cercetare; c) unitatea de sondaj; d) baza de esantio
nare.
1325. in cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este: a) respondentul; b) pers
oana de la care se culeg datele; c) echivalenta cu unitatea de sondaj; d) persoa
na, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatiile.
1326. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj ce poate fi definit d
e urmatorul criteriu: a) cunoasterea scopului cercetarii de respondent; b) modul
de comunicare cu respondentii; c) gradul de structurare; d) criteriul temporal.

1327. in functie de modul de comunicare cu respondentii, putem include in catego

ria sondajelor clasice si: a) sondajele personale, sondajele telefonice; b) sond
ajele prin posta, sondajele asistate de calculator; c) sondajele online pe Inter
net; d) sondajele telefonice activate de o voce computerizata, sondaje prin post
a.
1328. Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim: a) feedback-ul
operatorului; b) caracterul anonim al cercetarii; c) absenta erorilor sistematic
e datorate operatorului; d) cost, comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt
cele telefonice, postale sau online.
1329. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu, putem considera; a) desfas
urarea intr-un mediu familiar respondentului, nu operatorului de interviu; b) du
rata mare; c) apelarea la esantionarea probalilistica; d) recontactarile.
1330. Sondajele prin interceptare se pot desfasura: a) telefonic; b) in spatii c
omerciale; c) la domiciliu; d) pe Internet.
1331. Un avantaj important al sondajului efectuat in randul organizatiilor este
legat de: a) costurile cercetarii; b) obtinerea de informatii specializate, dire
ct de la universul tinta care este vizat de scopul cercetarii; c) durata sondaju
lui; d) abilitatile operatorului de interviu.

1332. Sondajul postal are urmatoarea caracteristica: a) flexibilitate geografica

mica; b) lipsa posibilitatilor de contactare a respondentilor inaccesibili prin
alte metode; c) comoditate pentru respondenti; d) gama restransa de informatii
obtenabile.
1333. Printre avantajele sondajului asistat de calculator regasim: a) usurinta i
nregistrarii raspunsurilor; b) esantionare neprobabilista; c) gradul mic de stru
cturare; d) existenta posibilitatilor de clasificare si detaliere prin implicare
a operatorului.
1334. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoart
e: a) numai la finalul cercetarii; b) numai cu frecventa saptamanala; c) zilnice
, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate; d) referitoare numai la rez
ultate.
1335. Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor crit
erii cum sunt: a) natura procesului de culegere a datelor; b) controlul procesul
ui de cercetare; c) volumul de informatii obtenabile; d) toate cele de mai sus.
1336. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatoarelor
tipuri de sondaje: a) sondajul personal la domiciliu; b) sondajul postal ad hoc
; c) sondajul telefonic; d) sondajul postal bazat pe panel.
1337. Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului
tip de sondaj: a) sondajul prin interceptare in zone publice;

b) sondajul postal ad hoc; c) sondajul personal la domiciliu; d) sondajul telefo

nic asistat de calculator.
1338. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de culegere a datel
or, in cazul sondajului: a) personal prin interceptare in zone publice; b) perso
nal asistat de calculator; c) postal; d) telefonic asistat de calculator.
1339. Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin fa
vorabil tip de sondaj este: a) sondajul telefonic asistat de calculator; b) sond
ajul la domiciliu; c) sondajul postal; d) sondajul postal prin interceptare in z
one publice.
1340. in privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sondajul
: a) postal ad hoc; b) telefonic; c) personal la domiciliu; d) personal prin int
erceptarea in zone publice.
1341. Cel care a afirmat ca o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau
se numeste: a) S.L. Pazne: b) I.V. Margineanu; c) C.A.Moser; d) I. Catoiu.
1342. O a doua etapa in elaborarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing
este reprezentati de: a) elaborarea intrebarilor; b) specificarea informatiei d
orite si a obiectivelor cercetarii;

c) proiectarea caracteristicilor fizice; d) stabilirea metodei de culegere a dat

elor.
1343. intrebarile inchise sunt denumite de unii autori: a) intrebari filtru; b)
intrebari nestructurate; c) intrebari structurate; d) intrebari de spart gheata.
1344. Efectul de pozitie poate sa apara in cazul intrebarilor: a) dihotomice; b)
multihotomice; c) deschise; d) mixte.
1345. Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort m
ental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in miezul chestionarului poarta
denumirea de: a) principiul palnie; b) principiu] palniei rasturnate; c) principiul
sarcinii respondentului; d) principiul sectionarii chestionarii.
1346. Asigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de c
ercetator, ea nu va fi divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este cun
oscuta sub numele de: a) anonimitate; b) confidentialitate; c) credibilitate; d)
incredere.
1347. In cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui element al pop
ulatiei de a fi selectat este: a) cunoscuta;

b) necunoscuta; c) egala cu zero; d) 0,5.

1348. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecven
tei de vizitare a unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de g
arantare a rezultatelor cercetarii de 95% (z=1,96), a unei marje de eroare de
5%
si pentru o abatere standard de 0,30, va fi de: a) 139; b) 385; c) 1068; d) 451
1349. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea prefer
intelor consumatorilor pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale, i
n conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t
=l ,96) si a unei marje de eroare de
5%, va fi de: a) 191; b) 196; c) 201; d) 385
.
1350. Dimensiunea unui esantion ce urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferin
telor consumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in
cadrul unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a
rezultatelor cercetarii de 95% (t=1,96), a unei marje de eroare de
5% si a unei
ponderi specifice de 74% a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerci
ala in primele doua luni de la lansare, va fi de: a) 196; b) 296; c) 385; d) 106
8.
1351. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire ia: a) cont
inutul, forma si destinatarul mesajului;

b) continutul, forma si structura mesajului; c) codificarea, destinatarul si str

uctura mesajului; d) forma, codificarea si structura mesajului.
1352. Modul de organizare in cadrul mesajului a diferitelor elemente componente,
se refera la: a) structura mesajului; b) codificarea mesajului; c) forma mesaju
lui; d) continutul mesajului.
1353. Ansamblul reactiilor receptorului dupa expunerea la mesaj reprezinta: a) d
ecodificarea; b) conexiunea inversa; c) feedback-ul; d) raspunsul.
1354. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de: a) prestigiul pe care
i-l confera pozitia detinuta intr-o ierarhie sociala; b) modul in care receptoru
l o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si subi
ectiva; c) relatia de autoritate care exista intre partile implicate in procesul
de comunicare; d) modul in care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set
de caracteristici.
1355. Modalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere simb
olic se refera la: a) procesul de decodificare; b) forma mesajului; c) continutu
l mesajului; d) conexiunea inversa.
1356. Aparitia unui nou tip de discurs comercial, bazat pe argumente de natura e
motionala corespunde: a) erei corporative;

b) erei industriale; c) erei de marketing; d) erei premarketing.

1357. Puterea de influentare, caracterul public si impersonal fi expresivitatea
sporita reprezinta caracteristici specifice: a) promovarii vanzarilor; b) marcii
; c) fortei de vanzare; d) publicitatii.
1358. Rolul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicel
e de utilizare/consum a produsului de catre clientii actuali revine: a) marcii;
b) relatiilor publice; c) publicitatii; d) marketingului direct.
1359. in functie de natura obiectivelor urmarite, publicitatea poate avea urmato
arele forme: a) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; b) publ
icitate de informare, de convingere si de reamintire; c) publicitate de tip rati
onal si emotional; d) publicitate corporativa, comparativa si comerciala.
1360. in functie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi: a) publicita
te de informare, de convingere si de reamintire; b) publicitate de tip rational
si emotional; c) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara; d) pub
licitate comparativa, de informare si de reamintire.
1361. Cerinta potrivit careia mesajele publicitare nu trebuie sa contina afirmat
ii sau reprezentari vizuale care incalca principiile morale ale societatii se re
fera la:

a) veridicitatea campaniei publicitare; b) loialitatea campaniei publicitare; c)

decenta campaniei publicitare; d) credibilitatea campaniei publicitare.
1362. Standardizarea publicitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in
care, publicitatea este utilizata ca tehnica de comunicare in marketingul firme
lor care actioneaza pe: a) pietele bunurilor de larg consum; b) pietele de aface
ri; c) pietele nationale; d) toate pietele.
1363. In abordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mal important r
evine: a) producatorului; b) consumatorului; c) distribuitorului; d) fortei de v
anzare.
1364. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizare
a acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un
produs si de a asigura crearea de trafic in punctul de vanzare corespunde: a) a
bordarii comerciale; b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicationale; d) abor
darii de marketing.
1365. Punctul de vedere conform caruia tehnicile de promovare a vanzarilor au o
arie de aplicabilitate vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala cores
punde: a) abordarii de marketing; b) abordarii tehnice; c) abordarii comunicatio
nale;

d) abordarii comerciale.
1366. Reducerile de preturi, primele si cadourile promotionale, jocurile si conc
ursurile promotionale si operatiunile ce permit incercarea gratuita, fac parte d
in categoria: a) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii;
b) tehnicilor de merchandising; c) tehnicilor al caror suport il constituie mar
ca ce face obiectul promovarii; d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii.
1367. Reducerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o p
erioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului la un p
ret inferior celui practicat in mod obisnuit, fara a se preciza insa nivelul red
ucerii, reprezinta: a) oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) pretul de ince
rcare; d) oferta speciala.
1368. Scaderea directi a pretului de vanzare catre consumator, practicata la ini
tiativa producatorului, care indica pe ambalaj nivelul reducerii, reprezinta: a)
oferta gratuita; b) reducerea imediata; c) formatul special; d) pretul de incer
care.
1369. Comercializarea grupata a doua, trei sau mai multor produse diferite ale a
celuiasi fabricant, la un pret promotional, reprezinta: a) lotul cu prima; b) lo
tul mixt; c) formatul de incercare; d) seria speciala.

1370. Tehnica
, concomitent
u, la un pret
ucere de pret

prin care consumatorului i se ofera posibilitatea de a achizitiona

sau dupa cumpararea produsului promovat, un alt produs sau servici
foarte avantajos, reprezinta: a) prima ulterioara; b) bonul de red
incrucisat; c) prima directa; d) prima autoplatitoare.

1371. Demonstratiile prin care se urmareste explicarea si prezentarea modului in

care produsul functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria: a)
preluarea produselor vechi; b) tehnicilor de punere in valoare a produselor la l
ocul vanzarii; c) operatiunilor vizand incercarea gratuita a produselor; d) tehn
icilor de publicitate la locul vanzarii.
1372. Lungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o categorie
de produse ce beneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului
de expunere, reprezinta: a) liniarul dezvoltat; b) liniarul la sol; c) gondola;
d) capatul de gondola.
1373. Ansamblul mijloacelor folosite de catre Institutii si Intreprinderi pentru
a crea un climat de incredere si simpatie in randul propriului personal, precum
si in randul publicului, reprezinta din punct de vedere conceptual: a) forta de
vanzare; b) marca; c) relatiile publice; d) comunicarea prin eveniment.
1374. Instrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate priorit
ar in directia publicului extern, sunt urmatoarele: a) seminarii de informare, d
e motivare sau de pregatire cu privire la un produs nou;

b) conferinta de presa, utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri

de importanta maxima; c) calatorii de studiu, vizand schimbul de experienta cu s
pecialisti din tara sau strainatate; d) crearea unui jurnal intim.
1375. Operatiunea promotionala bazata in exclusivitate pe hazard este: a) joculconcurs; b) cadoul promotional; c) concursul promotional; d) loteria.
1376. Tipul de prezentare a produselor in rafturi, care in functie de nivelul de
expunere, permite doua sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta: a) pre
zentarea de tip fereastra; b) prezentarea in W; c) prezentarea pe verticala; d) prez
entarea pe orizontala.
1377. Daca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta invest
este in calitate de sponsor exista o legatura directa, atunci obiectivul comunic
ational vizeaza: a) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor
tehnice inregistrate de organizatie; b) cresterea notorietatii organizatiei; c)
sporirea reputatiei organizatiei; d) stimularea coeziunii interne.
1378. Daca intre obiectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care
aceasta investeste in calitate de sponsor nu exista neaparat o legatura directa,
atunci sponsorizarea poate fi o tehnica de comunicare ce favorizeaza: a) punere
a in valoare a produselor organizatiei; b) stimularea coeziunii interne; c) evid
entierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice; d) obtinerea un
or efecte publicitare pe termen lung.

1379. O actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realiza
rea unuia dintre urmatoarele obiective: a) cresterea notorietatii organizatiei;
b) promovarea in randul publicului, a culturii organizatiei; c) punerea in valoa
re a produselor organizatiei; d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen scu
rt.
1380. Sistemul interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe medii
publicitare pentru a determina intr-un anumit loc un raspuns masurabil, definest
e: a) sponsorizarea; b) mecenatul; c) forta de vanzare; d) marketingul direct.
1381. Marketingul direct se realizeaza cu ajutorul a numeroase mijloace de comun
icare, printre care nu se regaseste: a) posta; b) telefonul; c) presa; d) radiou
l.
1382. Rolul marcii pentru producator poate fi exprimat prin intermediul a trei f
unctii, printre care nu se regaseste: a) functia de semn de proprietate si de di
ferentiere; b) functia de garantare a calitatii; c) functia de autentificare; d)
functia de comunicare.
1383. Rolul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specif
ica revine: a) marcii garantie; b) marcii umbrela; c) marcii-produs;

d) marcii gama.
1384. Rolul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fiabilitatea p
rodusului, de a-l informa despre originea marfii, revine: a) marcii garantie; b)
marcii umbrela; c) marcii produs; d) marcii gama.
1385. Atunci cand in cadrul unei game exista linii coerente de produse, fiecare
linie beneficiind de o pozitionare specifica, se poate utiliza: a) marca umbrela
; b) marca produs; c) marca linie; d) marca gama.
1386. Marca aplicata in domeniul creatiei manuale, al unicatelor poarta denumire
a de: a) marca de lux; b) grifa; c) marca garantie; d) marca-produs.
1387. Printre functiile generale pe care le indeplineste ambalajul nu se regases
te: a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizari
i iar in anumite situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigur
area usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire; c) informarea utilizatorul
ui cu privire Ia compozitia produsului, Ia eventualele cerinte ce trebuie respec
tate; d) transmiterea de mesaje catre consumatori.

1388. Printre functiile secundare ale ambalajului se poate enumera: a) protejare

a continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite
situatii chiar protejarea utilizatorului de continut; b) asigurarea usurintei i
n utilizare, depozitare sau stivuire; c) transmiterea de mesaje catre consumator
i; d) construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca
si consumator.
1389. Ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programe iau campanii si fi
nantate prin bugete distincte, prevazute In planurile comunicationale, defineste
: a) comunicarea formala; b) comunicarea informata; c) publicitatea; d) promovar
ea vanzarilor.
1390. Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de: a) modul in care recep
torul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si
subiectiva; b) onestitatea si integritatea de care da dovada; c) puterea de a ad
ministra recompense si penalitati; d) modalitatea prin care ideile sunt transfor
mate in mesaje.
1391. Un cuvant, un gest sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de
limba ii atribuie o semnificatie interna, in concordanta cu reguli bine intelese
si impartasite defineste: a) publicitatea; b) marca; c) simbolul; d) mesajul.
1392. Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului id
eea pe care emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: a) publicitatea; b) mar
ca;

c) simbolul; d) mesajul.
1393. Atunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la c
ontinutul mesajului, este indicat ca: a) cele mai interesante argumente sa fie p
rezentate la inceputul mesajului; b) cele mai interesante argumente sa fie preze
ntate la jumatatea mesajului; c) cele mai interesante argumente sa fie prezentat
e la sfarsitul mesajului; d) sa se renunte la mesaj.
1394. In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din specialisti ind
ependenti, care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la pro
ducator si la produsele sale, poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b) cana
le expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale.
1395. in cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din agentii de vanz
ari ce intra in contact cu clientii poarta denumirea de: a) canale mediatoare; b
) canale expert; c) canale nepersonale; d) canale sociale.
1396. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modali
tate de actiune ce permite realizarea unor obiective de marketing stabilite cu p
recizie pe termen scurt, mediu si lung corespunde: a) abordarii comerciale; b) a
bordarii tehnice; c) abordarii de marketing; d) abordarii comunicationale.

1397. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de di

mensiuni reduse, la un pret scazut, corespunde: a) formatului special; b) format
ului de incercare; c) pretului de incercare; d) seriei speciale.
1398. Bonul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs difer
it de cel care face obiectul promovarii poarta denumirea de: a) bon de reducere
gratuit; b) bon de reducere pentru o cumparare viitoare; c) oferta de rambursare
; d) bon de reducere de pret incrucisata.
1399. Operatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor int
r-o competitie, pe parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteligenta, indema
narea, spiritul de observatie, creativitatea sau subtilitatea, corespund: a) con
cursurilor promotionale; b) loteriilor; c) jocurilor concurs; d) loteriilor cu p
retragere.
1400. Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stab
ile, care confera constanta continutului mesajului corespund: a) publicitatii; b
) relatiilor publice; c) tehnicilor de comunicare de natura continua; d) marcii.
1401. Comunicare nu este legat de; a) un proces comunicational;

b) rezultatul procesului comunicational; c) o singura teorie; d) unele fenomene

specifice.
1402. Identificati afirmatia falsa: a) orice comportament are o valoare comunica
tiva majora; b) comunicarea reprezinta totalitatea proceselor prin care o minte
poate sa o influenteze pe alta; c) comunicarea presupune o punere in comun, impa
rtasire si transmitere a unor proprietati unui numar de lucruri; d) comunicare e
ste definita in literatura de specialitate prin metoda senzitiva.
1403. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii: a) functia emotiva;
b) functia demonstrativa; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia met
alingvistica.
1404. Care dintre urmatoarele nu este axioma a comunicarii: a) comunicarea este
inevitabila sau non-comunicarea este imposibila; b) comunicarea este un proces c
ontinuu ce nu poate fi abordat in termeni de cauza-efect sau stimulraspuns; c) c
omunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei; d) comunicarea este ireversibila
.
1405. Identificati afirmatia adevarata: a) cultura organizationala nu este abord
ata si dezvoltata din perspectiva mai multor discipline; b) nu exista o definiti
e unanim acceptata nici pentru comunicare, nici pentru cultura organizationala;
c) termenul de comunicare nu este legat de un proces comunicational, ci de rezul
tatul acestui proces; d) comunicarea nu prezinta caracter sistemic.
1406. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea si cultura organizationala su
nt invatate si partial mostenite;

b) termenul de comunicare este legat de un proces comunicational, de rezultatul

acestui proces si de unele fenomene specifice; c) oamenii nu modeleaza cultural
societatea; d) comunicarea este determinata cultural.
1407. Asociatiile profesionale genereaza o configuratie sociala unica pentru o p
rofesiune, respectiv: a) cultura manageriala; b) cultura economica; c) cultura p
rofesionala; d) cultura afacerilor.
1408. Identificati afirmatia adevarata: a) profesionistul nu are autoritate recu
noscuta data de cunostintele superioare; b) comunicarea firmei atat in interioru
l, cat si in exteriorul ei necesita adaptari culturale; c) comunicare nu reprezi
nta un proces important in cresterea eficientizarii activitatilor ei; d) comunic
area in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie.
1409. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in
trei etape. Care dintre urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie? a) r
ecunoasterea existentei cadrului mintal specific unei anumite culturi; b) achizi
tionarea unei informatii pertinente cu privire la cultura firmei vizate; c) cons
tientizare si cunoasterea culturii respective, bazata pe experienta si practica
in domeniu; d) punerea la dispozitia angajatilor a ceea ce are firma.
1410. Printre cele mai eficiente mijloace de comunicare in cadrul firme a carei
cultura permite si sustine astfel de manifestari nu se inscrie: a) sondajele de
opinie printre angajati (atitudinile si opiniile lor despre firma si practicile
acesteia); b) sistemele de propuneri (programe destinate sa intensifice comunica
rea de jos in sus, prin solicitarea unor idei ale angajatilor In legaturi cu imb
unatatirea muncii); c) programe de instruire a partenerilor; d) evaluarea perfor
mantelor angajatilor (evaluari facute de sefi, subordonati, colegi, clienti, ben
eficiari sl cumparatori).

1411. in functie de frecventa, comunicare este: a) verbala, scrisa si nonverbala

; b) directa si indirecta; c) permanenta, periodica si ocazionala; d) oficiala s
i neoficiala.
1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si externa dupa: a) teritor
iu; b) frecventa; c) spatiul personal; d) relatiile cu exteriorul.
1413. Identificati afirmatia adevarata: a) limbajul verbal inseamna ceea ce se c
omunica prin voce si prin manifestari verbale fara continut verbal; b) limbajul
paraverbal inseamna ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea intelesului
simbolic al cuvintelor; c) comunicarea verbala reprezinta o componenta a comuni
carii orale; d) comunicarea verbala are o importanta majora in cadrul comunicari
i umane.
1414. Conversatia nu este: a) comunicare verbala in intregime; b) un proces ce s
e deruleaza pe masura ce participantii fac schimb de enunturi verbale sau nonver
bale; c) una dintre formele fundamentale de organizare sociala; d) forma de comu
nicare scrisa.
1415. in vederea cresterii stocului relational, in orice conversatie, trebuie sa
se evite intrebarile: a) negative; b) deschise; c) pozitive; d) de parafrazare
si complimentare a interlocutorului.

1416. Metalimbajul se refera la: a) ansamblul cuvintelor si expresiilor care nu

pot releva adevaratele atitudini ale unei persoane; b) un limbaj vizibil; c) un
limbaj care codifica altfel ideile decat limbajul natural; d) zona suficient stu
diata a comunicarii interpersonale.
1417. Identificati afirmatia falsa: a) conferinta de presa reprezinta o formula
oficiala, protocolara, scumpa si riscanta, dar interactiva si deschisa de comuni
care cu mass-media; b) in cadrul unei conferinte de presa, discursul reprezentan
tului este piesa de rezistenta; c) orice conferinta de presa care se doreste a f
i eficienta trebuie realizata pana in cele mai mici detalii, in 5 etape: d) conf
erinta de presa este o forma de comunicare verbala.
1418. Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei confe
rinte de presa eficienta? a) pregatirea conferintei; b) desfasurarea propriu-zis
a a conferintei; c) evaluarea conferintei; d) redactarea proceselor verbale.
1419. Desfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la: a) alegerea momentul
ui, locului, invitatiilor, purtatorului de cuvant, persoanei care redacteaza dis
cursul si documentatiei necesare; b) primirea ziaristilor, deschiderea conferint
ei, sustinerea discursului reprezentantului firmei, dialogul cu presa, inchidere
a conferintei si cocktail-ul (inclusiv dialogul informai); c) consemnarea in fis
ierul de presa a jurnalistilor prezenti, a tipului de intrebari si interpelari l
a care au recurs acestia; d) completarea fisierului de presa cu noi nume de ziar
isti, opinii si atitudini fata de firma.

1420. Lobby-ul reprezinta: a) in esenta, eforturile facute de cineva in directia

influentarii unei decizii prezidentiale, guvernamentale, legislative sau admini
strative prin diverse mijloace de persuasiune sau presiune; b) forma de comunica
re (publica si sociala) scrisa; c) modalitate ilegala de influentare a organelor
de decizie (trafic de influenta); d) actiune care este urmarita si controlata d
e public doar prin inregistrarea surselor de venit.
1421. Identificati afirmatia falsa: a) limbajul corpului este comunicarea nonver
bala care se transmite prin miscari ale corpului si expresii faciale ale emitato
rului, precum si prin pozitionarea fizica a acestuia fata de receptor; b) postur
a trupului se refera la tinuta si pozitia corpului in raport de interlocutor; c)
comunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul limbajului nonverbal si r
eprezinta transmiterea mesajelor printr-un alt mijloc decat scrisul si/sau vorbi
tul; d) omul comunica nonverbal doar prin limbajul corpului.
1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza, comunicarea
scrisa in cadrul firmei nu poate fi: a) comunicare comerciala; b) comunicare int
erna; c) comunicare mixta; d) comunicare financiara.
1423. Literatura de specialitate gestioneaza doua categorii de comunicate de pre
sa: a) comunicatul de informare si comunicatul persuasiv; b) comunicatul institu
tional si comunicatul intern; c) comunicatul persuasiv si comunicatul tip invita
tie; d) comunicatul de opinie si comunicatul persuasiv.
1424. Comunicarea institutionala reprezinta: a) totalitatea actiunilor intreprin
se de companie in vederea stimularii, motivarii si crearii fidelitatii salariati
lor fata de obiectivele si aspiratiile firmei;

b) totalitatea actiunilor intreprinse de firma in scopul informarii opiniei publ

ice, a autoritatilor, a grupurilor de interese, a societatii civile, a liderilor
de opinie si a mass-mediei cu privire la produsele si serviciile oferite pietei
, dar si la responsabilitatile sociale asumate; c) totalitatea actiunilor intrep
rinse de companie in scopul cresterii notorietatii si credibilitatii firmei si i
n vederea atragerii investitorilor; d) totalitatea actiunilor intreprinse de com
panie in scopul comercializarea produselor si serviciilor firmei.
1425. Identificati afirmatia falsa: a) comunicarea comerciala are drept scop com
ercializarea produselor si serviciilor firmei si se adreseaza clientilor, consum
atorilor, utilizatorilor, prescriptorilor, cumparatorilor; b) comunicarea scrisa
inseamna, dupa unii autori, comunicare verbala in expresie grafica, transmisa s
i perceputa pe canalul senzorial vizual; c) prin intermediul comunicatului persu
asiv se fac anunturi, se transmit invitatii sau se comunica date statistice simp
le, fara comentarii; d) dosarul de presa reuneste o serie de documente si materi
ale informative destinate difuzarii la scara mare, prin intermediul ziaristilor.
1426. Dificultatile in comunicare pot fi generate de: a) receptarea deteriorata
a mesajului transmis (interpretarea gresita a cuvintelor continute de un mesaj);
b) utilizarea corecta a canalelor de comunicare; c) folosirea adecvata a cuvint
elor, in formularea intrebarilor; d) receptarea adecvata a persoanei interlocuto
rului.
1427. Printre principalele obstacole in gandirea si comunicarea verbala nu se re
gaseste: a) ambiguitatea; b) generalizarea; c) logoreea; d) coerenta.
1428. Care dintre urmatoarele este considerat obstacol in gandirea si comunicare
a verbala? a) divagarea;

b) coerenta; c) toleranta; d) claritatea.

1429. Printre barierele in comunicare datorate unor expresii si formule verbale
consacrate nu se regasesc: a) comenzile, indicatiile, imperativul; b) promisiuni
le; c) invataturile, pildele; d) criticile dure.
1430. Ambiguitatea mesajelor verbale este o consecinta a: a) generalizarii situa
tiilor, faptelor, evenimentelor, intamplarilor pornind de la fragmente de cunost
inte, informatii sau fapte; b) ingustarii campului posibilitatilor de exprimare
a indivizilor; c) confuziei intre denotatie si conotatie, dar si a utilizarii ne
adecvate a sinonimelor, omonimelor si polisemiei cuvintelor; d) debitului verbal
al oamenilor.
1431. Divagarea presupune: a) confuzia intre denotatie si conotatie; b) generali
zarea situatiilor, faptelor, evenimentelor; c) tendinta oamenilor de a construi
realitate si a o descrie in mod dual; d) deplasarea de la subiectul unei discuti
i.
1432. Identificati afirmatia adevarata: a) polarizarea largeste campul posibilit
atilor de exprimare a indivizilor; b) divagarea presupune tendinta oamenilor de
a construi realitate si a o descrie in mod dual; c) logoreea este determinata de
confuzia intre denotatie si conotatie; d) erorile de perceptie a mesajelor sunt
datorate erorilor de traducere intre analogic si digital.

1433. Printre cauzele care stau la baza receptarii eronate a persoanei comunicat
orului, dar si a interlocutorului acestuia nu se numara: a) prima impresie; b) l
imbajul specific; c) cliseele; d) aspectul exterior.
1434. Identificati afirmatia falsa: a) conceptul de strategie isi are originea i
n limba greaca; b) strategia unei firme este definita ca reprezentand ansamblul
misiunilor si obiectivelor principale ale firmei, precum si mijloacele, politici
le si planurile esentiale pentru indeplinirea acestora; c) comunicarea strategic
a aduce in prim plan rolul comunicarii asociate unui management strategic in cad
rul firmei; d) in actualul context economico-social global, comunicarea strategi
ca nu este necesara.
1435. Comunicarea strategica este necesara, deoarece: a) succesul realizarii pro
duselor/serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al persoa
nelor implicate: angajati, furnizori, clienti, finantatori, intermediari, consil
ieri etc.; b) profitabilitatea firmei rezulta din optimizare; c) avantajul compe
titiv durabil nu deriva din capacitatea excelenta a firmei de a realiza produse
si servicii de calitate; d) succesul realizarii produselor/serviciilor este un r
ezultat direct al implicarii active a statului.
1436. Sistemul comunicarii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crear
ea, conducerea si diseminarea unei excelente organizationale in; a) realizarea p
roduselor; b) procesul de afaceri; c) gestionarea capitalului fizic; d) gestiona
rea capitalului uman.
1437. Comunicarea strategica se refera la: a) modalitatea de realizare a obiecti
velor firmei;

b) modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri; c) ex

istenta unei relatii de cauzalitate intre activitatile de comunicare si indeplin
irea obiectivelor firmei; d) efectul realizarii obiectivelor firmei.
1438. Identificati afirmatia adevarata: a) comunicare reprezinta atat o cauza a
realizarii obiectivelor firmei, cat si un efect al acestora; b) comunicarea stra
tegica nu presupune existenta unei relatii cauza-efect intre activitatile de com
unicare si indeplinirea obiectivelor firmei; c) obiectivele comunicarii nu repre
zinta incercari de a modifica sau de a dezvolta nivelul de cunoastere al audient
ei; d) in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate rea
ctiva.
1439. In general, obiectivele comunicarii (interne si externe) sunt de doua felu
ri: a) obiective de notorietate/informare asupra firmei/produsului sau serviciul
ui si obiective de motivare a unor atitudini si comportamente; b) obiective de i
nformare asupra produsului si obiective de informare asupra firmei; c) obiective
interne si obiective de motivare a unor atitudini; d) obiective de informare as
upra produsului si obiective externe de motivare a unor atitudini.
1440. Identificati afirmatia falsa: a) strategia de comunicare reprezinta o part
e componenta a strategiei globale a firmei; b) o organizatie trebuie sa comunice
la toate nivelurile, in plan intern - pe verticala si orizontala - si in plan e
xtern; c) strategia de comunicare interna poate fi doar orizontala; d) o organiz
atie trebuie sa comunice utilizand retele de comunicare interne si externe.
1441. in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate: a)
inchisa; b) inadaptiva; c) reactiva; d) cu o structura si o strategie de comunic
are.

1442. In functie de relatiile cu exteriorul strategiile de comunicare in afaceri

sunt: a) strategii de comunicare interna si strategii de comunicare de grup; b)
strategii de comunicare interna si strategii de comunicare externa; c) strategi
i de comunicare de masa si strategii de comunicare interna; d) strategii interpe
rsonale si strategii de grup.
1443. Negocierea nu este: a) metoda de generare a tensiunii intre indivizi; b) o
rice forma de intalniri, discutii, consultari sau alte legaturi directe sau indi
recte; c) o actiune prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii ec
onomice, politice, culturale; d) forma de comunicare umana.
1444. Conceptul de negocierea in afaceri prezinta anumite elemente specifice. Ca
re dintre urmatoarele nu este considerat element specific? a) timpul de negocier
e; b) pozitia de negociere; c) spatiul de negociere; d) puterea de negociere.
1445. Negocierea comerciala nu este: a) negocierea in afaceri; b) negocierea pur
tata intre un vanzator si un cumparator cu scopul de a incheia un acord: act de
vanzare-cumparare, conventie, contract, comanda, parteneriat etc.. c) o actiune
prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii politice; d) forma par
ticulara a negocierii, centrata pe existenta unui produs si a unei nevoi de sati
sfacut prin acesta.
1446. Negocierea comerciala nu prezinta urmatoarea particularitate: a) este un p
roces de comunicare doar a unor date economice (pret, termene, posibilitati de f
inantare etc.);

b) este un proces organizat, concretizat intr-un ansamblu de initiative, schimbu

ri de mesaje, contracte si confruntari, care au loc intre partenerii de afaceri,
cu respectarea unor reguli si uzante statornicite intrun mediu determinat; c) e
ste un proces orientat catre obtinerea unui produs cu diverse atribute: pret, ca
litate, termene, conditii de plata, garantii etc., in conditii avantajoase; d) e
ste un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor distincte al
e partilor (aflate in raport de interdependenta generat de mediul economic in ca
re partenerii actioneaza), astfel incat, dincolo de caracterul competitiv al rap
orturilor dintre parti, acordul de vointa sa devina reciproc avantajos.
1447. Care dintre urmatoarele nu este functie a negocierii: a) functia de deruta
re; b) functia poetica; c) functia de coordonare a actiunilor; d) functia de ado
ptare a deciziilor.
1448. Negocierea obiectului contractului nu consta in identificarea sau definire
a produsului prin: a) determinarea cantitatii; b) precizarea pretului; c) preciz
area calitatii si a marcii; d) garantia calitatii marcii.
1449. Prin prisma comportamentului uman si a tipului de interese, negocierile su
nt: a) negocieri personale si negocieri colective; b) negocieri interne si negoc
ieri externe; c) negocieri nationale, negocieri internationale si negocieri euro
pene; d) negocieri oficiale si negocieri neoficiale.
1450. Dupa numarul persoanelor implicate in procesul de negociere, negocierile s
unt: a) negocieri personale si negocieri colective; b) negocieri interpersonale,
negocieri intrapersonale si negocieri colective; c) negocieri nationale, negoci
eri internationale si negocieri europene;

d) negocieri interne si negocieri externe.

1451. Negocierea integrativa presupune: a) rezolvarea problemelor prin gasirea d
e solutii reciproc acceptabile; b) abordarea negocierii ca pe o competitie; c) m
odificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse; d) identificarea unui avan
taj reciproc acolo unde exista interese convergente.
1452. Negocierea distributiva este: a) amiabila; b) blanda; c) dura; d) cooperan
ta.
1453. Prin negocierea structurala se urmareste: a) castigarea pe seama celeilalt
e parti; b) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse, deoarece nici
una nu-si poate atinge obiectivul fara cooperarea celeilalte; c) rezolvarea prob
lemelor prin gasirea de solutii reciproc acceptabile; d) identificarea unui avan
taj reciproc acolo unde exista interese divergente.
1454. Identificati afirmatia falsa: a) se poate vorbi despre negociere in masura
in care interesele partenerilor coincid; b) negocierea nu este un moment sau o
actiune de sine statatoare; c) negocierea este teritoriul afirmarii calitatilor,
cunostintelor si abilitatilor unui negociator; d) negocierea inseamna tot ceea
ce se intampla pana se ajunge la acordul final.
1455. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica principala a procesului de
negociere? a) caracterul comun si convergent al activitatii; b) caracterul unita
r si, in acelasi timp, eterogen, din punctul de vedere al obiectivelor, al proce
sului de negociere; c) prezenta a nu mai putin de doua parti, fiecare avand inte
rese, obiective si intentii proprii;

d) suprapunerea partiala si deosebirea partiala a intereselor partilor.

1456. Procesul de negociere nu presupune urmatoarea faza sau stadiu intermediar:
a) pregatirea negocierii; b) stabilirea pozitiilor si declararea acestora; c) d
erularea negocierii; d) structurarea negocierii.
1457. Pregatirea organizatorica a negocierii nu se refera la: a) alcatuirea prog
ramului de primire a partenerilor; b) stabilirea pozitiilor de negociere si decl
ararea lor; c) corelarea agendei de lucru si consultarea unor terte parti, perso
ane sau organizatii care pot fi implicate in incheierea negocierii respective; d
) alegerea echipei de negociatori sau a negociatorului.
1458. Care dintre urmatoarele nu este considerat document-suport elaborat in faz
a de pregatire a negocierii? a) planul de negociere; b) dosarele de negociere pe
domenii de competenta; c) dosarul privind informatii despre situatia economicofinanciara a concurentilor; d) proiectul de contract/comanda.
1459. Printre calitatile unui negociator nu se regaseste: a) adaptabilitatea si
flexibilitatea; b) comportamentul negativ; c) cunostintele temeinice in ceea ce
priveste arta negocierilor; d) spiritul liber, deschis, capabil de autocontrol.
1460. Specialistii sunt de parere ca un negociator pozitiv nu este: a) optimist;
b) influentabil; c) zambitor;

d) inventiv.
1461. In vederea pregatirii pentru negociere pot fi utilizate anumite metode de
pregatire. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in aceasta categorie? a) metoda
sedintelor grupului de lucru; b) metoda simularii; c) metoda scenariilor; d) me
toda celor mai mici patrate.
1462. Pozitia de deschidere a negocierii reprezinta: a) punctul de plecare in ne
gociere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi p
arteneri de negociere; b) raspunsul partenerului la declararea pozitiei de desch
idere a negociatorului; c) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori n
u mai este interesat sa discute; d) interesele si nevoile comune ale partenerilo
r.
1463. Pozitia de ruptura a negocierii reprezinta: a) punctul de plecare in negoc
iere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi part
eneri de negociere; b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu ma
i este interesat sa discute; c) interesul real al negociatorului; d) interesele
si nevoile comune ale partenerilor.
1464. Pozitia obiectiv reprezinta: a) raspunsul partenerului la declararea pozit
iei de deschidere a negociatorului; b) acel nivel al ofertei sub care unul din n
egociatori nu mai este interesat sa discute c) interesul real al negociatorului;
d) interesele si nevoile comune ale partenerilor.
1465. Pentru intarirea argumentelor si cresterea fortei de convingere se foloses
c tactici de persuasiune pozitive si negative. Care dintre urmatoarele nu este t
actica de persuasiune pozitiva ? a) promisiunile;

b) recomandarile; c) recompensele; d) avertismentul.

1466. Identificati afirmatia falsa: a) pregatirea corecta, adecvata a negocierii
duce la pierderea unui partener viabil si profitabil pe termen lung; b) derular
ea procesului de negociere propriu-zisa consta intr-o succesiune de contacte si
runde de discutii de afaceri, tatonari, pledoarii, schimburi de informatii, conc
esii, observatii si obiectii etc., care conduc la realizarea sau nu a acordului
de vointa al partilor; c) pozitia de consens reprezinta interesele si nevoile co
mune ale partenerilor; d) crearea documentelor-suport pentru negociere se refera
la elaborarea si strangerea unor documente necesare sustinerii argumentatiei si
demonstratiei in procesul de negociere.
1467. in general, mesele de negociere sunt dreptunghiulare, patrate sau rotunde.
in cazul in care masa de negociere este dreptunghiulara, urmatoarea pozitie de
asezare nu poate fi luata in considerare: a) pozitia de colt; b) pozitia de fuga
; c) pozitia de cooperare; d) pozitia independenta.
1468. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutral
izare a observatiilor, printre care si metoda apararii. Aceasta presupune: a) re
alizarea de analogii referitoare la experienta interlocutorului sau cea proprie;
b) repetarea observatiei interlocutorului sub o forma convenabila vorbitorului;
c) construirea discursului vorbitorului astfel incat interlocutorul sa nu poata
face nicio observatie sau obiectie cu privire la cele expuse de partener; d) in
cluderea observatiei in expunerea vorbitorului.
1469. O intrebare formulata pertinent nu favorizeaza; a) clarificarea pozitiilor
si punctelor de vedere; b) stabilirea obiectivelor;

c) dirijarea sensului discutiei; d) adoptarea solutiei dorite.

1470. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu al comunicarii eficie
nte: a) principiul ascultarii active; b) principiul congruentei; c) principiul e
mpatiei; d) principiul divergentei.
1471. Principiul empatie presupune: a) acceptarea interlocutorului ca pe o indiv
idualitate, care are dreptul sa aiba sentimente si perceptii ce pot fi diferite
sau asemanatoare de ale vorbitorului; b) ascultarea activa a interlocutorului; c
) concentrarea pe problema si nu pe persoana interlocutorului; d) sinceritate di
n partea interlocutorului.
1472. Identificati afirmatia falsa: a) discutia de afaceri reprezinta o conversa
tie bazata pe un sistem de idei si cuvinte alese in functie de un anumit obiecti
v initial delimitat de catre vorbitori, in vederea generarii unei situatii sau r
elatii de afaceri; b) prin intermediul discutiei de afaceri, interlocutorul nu p
oate fi convins de oportunitatea unei afaceri sau de necesitatea redimensionarii
stocului relational; c) discutia de afaceri este ireversibila, continua si gene
reaza efecte pozitive sau negative pentru partenerii de discutie; d) abordarea d
iscutiei de afaceri se realizeaza si din punct de vedere psihologic.
1473. Identificati afirmatia adevarati: a) o intrebare formulata pertinent nu fa
vorizeaza clarificarea pozitiilor si punctelor de vedere; b) ascultarea activa n
u presupune concentrarea asupra sentimentelor exprimate de interlocutor si/sau a
supra continutului mesajului transmis de acesta; c) ascultarea activa este efici
enta in cazul unei discutii de afaceri doar cand vorbitorul nu a inteles ce vrea
sa spuna interlocutorul;

d) ascultarea empatica presupune interrelationarea cu o persoana aflata in dific

ultate, in imposibilitatea de a rezolva o problema.
1474. In formularea criticilor nu este folosita tehnica: a) fondului emotional;
b) dedublarii personalitatii interlocutorului; c) aprobarii faptei interlocutoru
lui; d) behaviorista.
1475. Tehnicile de tratare a elementelor de negociere sunt: a) tehnici de extind
ere a obiectului negocierii prin adaugarea unor noi elemente ale negocierii si t
ehnici de transformarea obiectului negocierii; b) tehnici de abordare globala a
elementelor si tehnici de abordare in faze sau etape a negocierii; c) tehnici de
abordare de tip lider si tehnici de abordare de tip propunere-contrapropunere; d)
tehnici de acrosaj sentimental si tehnici de invocare a unei urgente.
1476. Tehnica personalizarii negocierii se refera la: a) faptul ca fiecare negoc
iator trebuie sa-si adapteze mesajul, argumentatia si demonstratia la tipul de p
artener; b) abordarea negocierii din perspectiva cifrelor; c) intoxicarea parten
erului cu informatii; d) faptul ca negociatorul, cautand sa-si atinga prioritate
a maxima, cedeaza la prioritatea maxima a partenerului sau, ajungandu-se astfel
la un acord sau impreuna dezvolta o noua solutie la nevoile lor, dincolo de prop
unerile initiale.
1477. Tehnica solutiilor integratoare este o tehnica constructiva utilizata in a
faceri atunci cand: a) partenerul este intr-o dispozitie proasta, este indispus,
este plictisit; b) ambii parteneri sunt dispusi sa castige impreuna; c) partene
rul nu este stresat si presat de timp; d) partenerul este stresat, grabit si nu
are capacitatea de a lua decizii corecte in conditii de stres.

1478. Transformarea observatiilor si obiectiilor interlocutorului ) in argumente

se realizeaza folosinduse tehnica: a) celor trei pasi; b) intrebarilor; c) ascult
arii; d) empatiei.
1479. Printre metodele recunoscute de argumentare, prezentate in literatura de s
pecialitate, ce pot fi utilizate in abordarea eficienta a negocierii, nu se numa
ra: a) metoda clasica; b) metoda intrebarilor; c) metoda lui Socrate; d) metoda
bumerangului.
1480. Metoda bumerangului presupune: a) argumentarea directa catre partener; b)
adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; c) folosirea celor s
puse de interlocutor impotriva Iui insusi; d) argumentarea foarte exacta, care,
pas cu pas, prin intermediul concluziilor partiale, conduce spre concluzia final
a, dorita de negociator.
1481. Metoda schimbarii la timp a macazului", ca metoda de argumentare, presupune
: a) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului; b) folosirea ar
gumentelor interlocutorului impotriva lui insusi; c) argumentarea directa catre
partener; d) accentuarea unor argumente.
1482. Printre capcanele sau trucurile, specifice argumentarii, ce pot fi utiliza
te de negociator, nu se incadreaza: a) devierea de la scopul dorit; b) extragere
a unei fraze din context; c) inducerea in eroare a interlocutorului;

d) argumentarea directa.
1483. Inducerea in eroare a interlocutorului se realizeaza prin: a) formularea d
e argumente pe jumatate adevarate, bazate pe informatii eronate, utilizandu-se t
ermeni neclari si omitand esentialul; b) ne luarea in seama a nevoilor interlocu
torului; c) folosirea unor glume; d) argumente care vizeaza trasaturi ale person
alitatii interlocutorului.
1484. Stilul agresiv de negociere este specific persoanelor: a) competitive, dom
inatoare si care au o constanta comportamentala agresiva; b) mai concesive si ma
i dispuse sa cedeze din obiective pentru a pastra relatia; c) care cedeaza; d) c
are cedeaza intotdeauna indiferent de situatie, de relatia stabilita cu partener
ul si de miza negocierii.
1485. Stilul de compromis presupune: a) faptul ca negociatorul incearca sa rezol
ve problemele atat prin impunerea interesului propriu, daca este posibil, cat si
prin cooperarea cu partenerii; b) evitarea conflictelor prin intelegerea si sus
tinerea intereselor partenerilor; c) faptul ca negociatorul doreste rezolvarea c
onflictului astfel incat partenerii sa castige sau sa nu piarda nimic; d) faptul
ca negociatorul doreste mai mult decat rezolvarea conflictelor; el vrea ca ambe
le parti sa castige din situatia respectiva.
1486. Ocolirea sau evitarea situatiilor conflictuale reprezinta un stil specific
persoanelor care: a) schimba subiectul in situatia in care intra in conflict cu
partenerul, evita persoana generatoare de conflict sau chiar lasa balta afacere
a; b) utilizeaza manipularea prin logica argumentelor sau diferite modalitati de
a inspira mila; c) accepta, in situatii conflictuale, un compromis rezonabil; d
) sugereaza solutii in care ambii parteneri castiga.

1487. Stilul concesiv reprezinta un stil personal de negociere de cedare in situ

atiile conflictuale, specific persoanelor care: a) amana discutarea subiectului
conflictual sau o dau pe gluma; b) aproba dictonul cel mai intelept cedeaza; c) re
nunta la unele aspecte ale discutiei de afaceri in scopul de a castiga timp pent
ru aplanarea conflictului; d) renunta la anumite pretentii din partea interlocut
orului, daca si acesta face la fel.
1488. Compromisul este un stil personal de negociere caracteristic persoanelor c
are: a) solicita un arbitru pentru rezolvarea conflictului; b) aproba dictonul sc
opul scuza mijloacele in atingerea obiectivelor; c) cauta o cale de mijloc in pro
cesul negocierii; d) incearca sa se puna in locul partenerului si sa-i inteleaga
motivele.
1489. Negociatorul de tip violet este cel care porneste in abordarea negocierii
de pe pozitia de: a) dominator; b) dominator, dar, in procesul negocierii, compo
rtamentul acestuia se schimba, facand concesii pentru a se ajunge la o inteleger
e sau invers; c) arbitru; d) supus.
1490. Stilul personal de negociere nu variaza in functie de: a) cultura national
a si cultura organizatiei din care face parte; b) genul negociatorului; c) calit
atile sale de negociator; d) cantitatea si calitatea muncii depuse.
1491. Identificati afirmatia adevarata: a) stilul pierdere/pierdere se manifesta
cand managerii (indivizii) cu mentalitate de tip castig/pierdere se intalnesc;
b) stilul de negociere pierdere/castig se manifesta la acei negociatori care sun
t considerati a fi baieti rai;

c) ambele stiluri de negociere castig/pierdere si pierdere/castig sunt generate

de sentimentul securitatii interioare al indivizilor si firmelor; d) stilul pier
dere/castig se dovedeste, din primul moment de aplicare, a fi de succes, iar pe
termen lung se traduce intr-un stil de negociere de tip pierdere/pierdere.
1492. Negocierea bazata pe principii nu este abordata la nivel: a) personal; b)
global; c) managerial; d) organizational.
1493. Strategia de negociere poate fi definita ca fiind: a) o strategie detaliat
a; b) linia directoare de conduita si atitudine a negociatorului in vederea atin
gerii obiectivelor fixate, utilizand informatii si relatii interumane; c) manier
a dinamica si adaptabila in care negociatorul actioneaza: d) partea stiintelor c
omerciale care priveste conducerea generali a activitatii firmei.
1494. Identificati afirmatia adevarata: a) in domeniul comercial, strategia nu e
ste partea stiintelor comerciale care priveste conducerea generala a negocierilo
r; b) strategia de negociere este o linie de gandire care se poate dovedi valabi
la in orice situatie in care se afla un negociator; c) strategia de negociere re
prezinta maniera dinamica si adaptabila in care negociatorul isi imagineaza nego
cierea ca proces; d) exista o strategie universal valabila in toate situatiile.
1495. Reactiile spontane ale negociatorilor reprezinta: a) manifestari impulsive
, instinctuale, necontrolate ale partenerilor de discutii; b) manifestari contro
late ale interlocutorului; c) trucuri folosite de negociator; d) jocuri de negoc
iere.

1496. in cadrul optiuni strategice integrative, stilul personal de negocieri poa

te fi: a) castig/castig; b) castig/pierdere; c) pierdere/castig; d) pierdere/pie
rdere.
1497. in cadrul optiuni strategice distributive, stilul personal de negocieri po
ate fi: a) castig/castig; b) castig/pierdere; c) castig; d) castig/castig sau ne
tranzactionare.
1498. Printre tacticile defensive de negociere, literatura de specialitate situe
aza: a) tactica amanarii discutiilor; b) tactica zambetului; c) tactica exercitari
i presiunii asupra membrilor echipei oponente (flatare, coruptie, santajul, cons
trangerea, presiunea timpului); d) tactica acceptarii aparente (a propunerilor p
artenerului).
1499. In categoria tacticilor de negociere ofensive se inscrie: a) tactica intre
barilor; b) tactica contraintrebarii; c) tactica problemelor neimportante; d) ta
ctica pretinsei neintelegeri.
1500. Strategia de negociere rationala se bazeaza pe: a) un comportament iration
al din partea negociatorilor; b) o atitudine de gasire a unor solutii mutual ava
ntajoase; c) o atitudine similara fata de oameni si fata de probleme; d) partene
ri care nu rezolva un diferend si nicio problema.