ALIMENTATIA SUGARULUI SI A COPILULUI

1.1. NEVOI NUTRITIVE LA NOU NASCUT SI SUGAR

Ratia dietetica recomandata
Nevoia minima nevoia minima a unui principiu nutritiv pentru un aliment.
Nevoia optima aportul optim pentru un principiu nutritiv pentru asigurarea unei stari
optime de sanatate fizica si psihica.
Ratia dietetica recomandata (RDR)
- definitie data de organismele internationale ( FAO, OMS, Academia Americana de
nutritie )
- reprezinta ratia dietetica suficienta energetic si in principii nutritive la nivel
populational la populatii aparent sanatoase;
- in general RDR depaseste cu 20 % nevoilor majoritatii indivizilor si tine seama de
nevoile de crestere, de varsta, sex, tip de activitate, zona geografica;
- la sugar RDR tine seama de compozitia in factori nutritivi a laptelui uman, ceea ce a
permis alcatuirea formulelor standardizate de lapte care substituie laptele matern;
- pentru grupuri restranse de indivizi s-a propus un aport de securitate superior
RDR ce poate satisface nevoile fiecarui membru in parte in functie de constitutia genetica,
varsta, sex, structura corporala, activitate fizica, mediu ambiant, fiind paralele cu talia si
greutatea individului
1.2. APORTUL CALORIC:
1
2 La fat si nou-nascut sursa principala de energie este glucoza si glicogenul ( 11 gr./kg
la nou-nascut ) precum si de lipide; iar ulterior se adauga glucidele din lapte ( lactoza si
dizaharide ) si lipidele ( in special acizi grasi polivalenti ).
Nevoi calorice la sugar ( FAO, OMS )
Varsta
0-3 luni
3-5 luni
6-8 luni
9-12 luni

Kcal/kg./zi
120
116
110
105

In linii mari nevoile calorice la sugarul sanatos sunt:

0 6 luni 120 Kcal/kg./zi
6 12 luni 110 Kcal/ kg./zi
Din aceste calorii: 55 Kcal/kg./zi nevoi bazale ( in conditii bazale )
35 Kcal/kg./zi nevoi de crestere
10 27 Kcal/kg./zi pentru activitate
1 Kcal = 4,184 Kg
1 gr. proteine 4 Kcal ( 16,736 Kg )
1 gr. grasimi 9 Kcal ( 37,656 Kg )
1 gr. monozaharid 4,2 Kcal ( 17,573 Kg )
1 gr. polizaharid - 3,77 Kcal ( 15,774 Kg )
Surse de calorii: - lipidele 30 55 % din caloriile totale (ac. linoleic 5%)
- hidrocarbonate 35 65% din caloriile totale
proteinele 7 16% din caloriile totale

Nevoile de calorii cresc cu varsta, paralel cu greutatea si talia dar raportate la unitatea
ponderala, nevoile calorice inregistreaza un declin timpuriu incepand cu luna a 3-a de viata
1.3 NEVOILE DE APA:
Sunt mai mari la sugar fata de copilul mare si adult datorita:
- continutul in apa al organismului este mai mare ( 75% din greutate)
- turnover-ul apei este mai crescut
- termoreglarea si eliminarea deseurilor metabolice se realizeaza cu un volum mai mare
de apa.
RDR la sugar este evaluata la 1,5 ml apa pentru fiecare calorie
- in primele 6 luni: 180 ml.
- intre 6 12 luni: 150 (160) ml/Kg/zi apa pentru 108 Kcal/kg./zi.
La un aport corespunzator de lapte ( mai ales natural )- sugarul isi acopera nevoia de
lichide ( 100 ml. Lapte = 67 Kcal = 90 ml apa + 5 ml apa endogena)
Practic aportul de lichide trebuie sa tina cont de variatiile termice ale mediului ambiant si
al regimului de activitate, si in consecinta se poate suplimenta pana la 200ml/kg./zi, mai ales
daca sugarul da semne de sete.

1.4. NEVOILE DE FACTORI NUTRITIVI

Acestia sunt reprezentati de : - proteine, grasimi, hidrocarbonate

- saruri minerale si vitamine
APORTUL DE PROTEINE
Reprezinta constituientii de baza ai organismului necesari procesului de crestere si
dezvoltare.
Continutul alimentelor in proteine este estimat in functie de continutul de azot - proteinele
cu valoare biologica inalta contin 16% azot ( 100:16 = 6,25; exemplu 260 mg N x 6,25 = 1,6g
proteine)
- laptele uman contine 1,1-1,2 gr% proteine dar exprimat in azot total prin inmultire cu
factorul de conversie (6,25) se constata ca tot azotul din laptele uman este azot proteic ( 1 gr.
azot corespunde la 6,25 gr proteine )
Necesarul de proteine la sugar este de :
- sub 6 luni : 1,8 2 gr./kg/zi pentru sugarii alimentati natural
2 2,5 gr./kg/zi pentru sugarii alimentati cu formule de lapte adaptat
3 3,5 gr./kg/zi in cazul sugarilor alimentati cu lapte de vaca
- peste 6 luni : 1,5 2 gr./kg/zi
Ratia proteica zilnica pentru prematurii trebuie sa asigure 10 15% din aportul caloric
total, necesarul este de 3,6-4 gr./Kg/zi.
Din punct de vedere calitativ: sugarul are nevoie de proteine cu valoare biologica inalta
( continut crescut de a-acizi esentiali).Biosinteza proteinelor specifice depinde de prezenta
tuturor a-acizilor esentiali, in mod simultan si in cantitati corespunzatoare nevoilor metabolice
- cantitatea insuficienta a unui a-acid esential reprezinta un factor limitant in utilizarea
celorlalti a-acizi.
Principalii factori limitanti din proteinele alimentare sunt lizina, cisteina si triptofanul.
Taurina necesara in primul rand prematurului care nu o poate sintetiza, se gaseste in cantitate
mare in laptele uman si se suplimenteaza in formulele pentru prematuri, are rol in sinteza
substantelor neurotransmitatoare si in functionalitatea retiniana.
Valoarea biologica a proteinelor depinde si de echilibrul dintre a-acizi esentiali si cei
totali. Pentru buna utilizare a a-acizilor este necesar ca cei esentiali sa reprezinte 37% din
totalul a-acizilor ( pentru prematur ei trebuie sa reprezinte 48% ). Cazeina, zerul si oul sunt
considerate surse ideale de proteine, deoarece contin toti aminoacizii esentiali.
Proteina care indeplineste toate conditiile pentru a utilizare optima se numeste proteina
de referinta avand o valoare biologica notata cu 100. In rapoartele FAO/OMS proteinele de
referinta sunt oul si laptele uman. Laptele de vaca=86; carne=76; soia=72; orez=70; grau=60;
mazare=48; fasole uscata=32.
Raportul calorico-azotat pentru utilizarea optima in scop plastic a proteinelor din dieta
este necesar ca la 1 gram de proteine sa se asigure 35-40 kcal altfel acestea sunt utilizate in
scop energetic ( energie de lux).
Privarea proteica la sugar determina oprirea cresterii (MPC) si afecteaza SNC.
3

Excesul de proteine nu accelereaza cresterea ci accentueaza procesele de putrefactie

calorica, suprasolicita ficatul si rinichiul.
Comunitatea Europeana recomanda un minim proteic de 1,8 gr./100 Kcal pentru sugarul
alimentat cu formule de lapte de vaca, un aport proteic de 2,25 gr./100Kcal daca sursa de
proteine este din soia si 2,25 gr./100 Kcal daca sursa este reprezentata de hidrolizatele de
proteine.
APORTUL DE LIPIDE
Reprezinta o sursa principala de energie ( 9,3 kcal/gram ), are rol plastic in sinteza fosfolipidelor de membrana,a milelinei, faciliteaza absorbtia vitamine liposolubile.
RDR este de 3-6 gr./kg/zi ( 30 40% din ratia calorica totala ), acid linoleic minim
10% din aportul caloric total, acizii grasi esentiali in special acidul linoleic nu pot fi sintetizati
de organism, de aceea el trebuie sa acopere minim 3% din calorii. Acizii grasi polinesaturati
pe langa rolul structural si functional pe care il joaca in cadrul fosfolipidelor de membrana, au
rol in imunitate ca precursori ai eicosanoidelor, sunt reglatori ai metabolismului,
colesterolului, au rol in dezvoltarea retinei si al creerului, exercita un efect antiinflamator prin
inhibarea citokinelor de catre acizii grasi omega 3 (W3).
Trigliceridele cu lant mediu de atomi de carbon (MCT) se absorb fara sa necesite
emulsionare prealabila, ele intra in compozitia unor formule de lapte indicate in s.de
malabsobtie intestinala ( aport caloric 8,3 Kcal/gr).
Nevoi de lipide la copil
Varsta
Lipide gr./Kg/zi
Aport energetic
0-3 luni
5-6
40%
4-6 luni
4,5-5
6 luni-1an
3,5
1-3 ani
3-7 ani
3,5
30%
7-15 ani
3,5
25-30%
Aportul de hidrati de carbon
Reprezinta o sursa importanta de energie, sunt necesare pentru formarea unor componente ale
t. conjunctiv, au rol in sinteza unor componente ale glicoproteinelor de membrana ale SNC,
pot fi transformate in grasimi. Lactoza are o mare importanta in procesul de mielinizare,
galactoza intra in structura cerebrozidelor, glucoza este indispensabila pentru functiile celulare
fiind principala sursa de energie pentru creier si unica sursa de energie pentru hematie si
medulosuprarenala.
Glucidele sunt reprezentate in dieta sub forma de : monozaharide ( glucoza, fructoza,
galactoza), dizaharide ( lactoza, zaharoza, maltoza ), polimeri de glucoza si polizaharide
( amidon, glicogen).
4

O atentie deosebita in ultimul timp se acorda polimerilor de glucoza obtinuti prin

hidroliza partiala a siropului de cereale, fiind larg folositi in prepararea industriala a
alimentelor pentru sugari, avnd o toleranta digestiva buna din primele luni de viata si
avantajul unei valori calorice crescute in conditiile unei densitati osmotice scazute.
Necesarul de hidrati de carbon pentru sugar este de 12-14 gr/kg/zi ( 40-55% din aportul
caloric total ).
Amidonul care este un polimer de glucoza, s-a demonstrat ca poate fi digerat chiar de nounascut datorita existentei amilazei salivare si glucoamilazei intestinale, chiar daca principala
amilaza: cea de origine pancreatica, se matureaza abia dupa 4-5 luni.
Fibrele (hemicelulaza, celuloza, pectina) desi nu se pot digera, ele sunt hidrati de carbon
care realizeaza consistenta scaunelor si participa astfel la reglarea tranzitului intestinal, absorb
apa, toxinele, mineralele si unii acizi organici, fiind necesare in alimentatia diversificata a
sugarului dupa 6 luni.
Exista formule de lapte recomandate sugarului sub 6 luni care contin fibre vegetale,
capabile sa previna colicile ( exemplu Confarmil, Milupa, Humana, HN/Humana).
APORTUL DE MINERALE
Rol important in nutritia copilului prin rolul plastic (factori accesorii de crestere) si
participarea la desfasurarea proceselor vitale Na, K, Cl, alaturi de Ca, P, Mg, Fe, Zn, Cu sunt
principalele elemente minerale indispensabile organismului
SODIUL
Rol in mentinerea presiunii osmotice, mentinerea echilibrului hidroelectrolitic si
acidobazic, participa la reglarea excitabilitatii neuromusculare.
Valorile normale serice sunt: 135-150 mEq/l, aportul zilnic normal 6-8 mEq Na/zi - la
sugar, iar suma Na+K+Cl sa nu depaseasca 50 mEq/zi.
S-a demonstrat ca un aport excesiv de sodiu in perioada de sugar, ar predispune la aparitia
ulterioara a hipertensiunii arteriale. Prin urmare alimentatia precoce cu lapte de vaca care
contine de patru ori mai multa sare decat laptele uman, poate constitui un factor favorizant al
hipertensiunii arteriale.
CLORUL
Principal anion prezent in ser ( 100-105 mEq/l ) urmeaza o evolutie paralela cu cea a Nalui.
Aportul mediu recomandat zilnic este de 0,5 gr la un aport mediu de NaCl de 8-9 gr/zi.
POTASIUL
Roluri: principalul cation celular,are rol important in cresterea organismului, participa la
realizarea impulsului nervos si mentinerea excitabilitatii musculaturii cardiace ( atentie in
reechilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica in deshidratarea acuta).

Valorile serice normale 4,5-5,5 mEq/l, iar aportul mediu necesar este de 1-2 gr/zi sau 1,5-2
Eq/Kg/zi, sursa fiind reprezentata de carne, lapte, legume, fructe.
CALCIUL
Roluri: principalul element mineral al osului unde se gaseste 99% din Ca total are rol in
contractia musculara, rol in coagularea sangelui,si in activarea unor enzime proteolitice si
lipolitice .
In sange se gaseste sub forma legata de proteine si sub forma ionizata la o calcemie de 911 mg%- calciul ionizat este ~4,5 mg%
RDR este de 360-540 mg/zi, raportul Ca/P optim este de 2:1. Codex alimentarium
recomanda pentru sugar 50 mg/100 Kcal (400-600 mg./zi) si pentru prematur 70-140
mg/100Kcal.
Deficitul de Ca este mai frecvent la sugar si copilul in crestere fiind asociat cu deficitul de
vit. D si Mg ( rahitism, tetanie ), iar excesul de calciu in hipervitaminoza D. Nou nascutii
alimentati cu lapte de vaca pot dezvolta convulsii hipocalemice si chiar moarte subitaq in
special datorita raportului scazut de Ca/P de 1,2.
FOSFORUL
Roluri: constituient principal alaturi de Ca al scheletelui, participa la formarea
fosfolipidelor serice, participa la formarea unor esteri organici sau anorganici.
Nivelul seric normal este de 4-7 mg%, raportul fosfor organic/anorganic in ser este de 2/1,
iar RDR este de 240-400 mg/zi
Aportul mare de fosfor din laptele de vaca favorizeaza aparitia tetaniei la nou-nascut.
Deficitul de fosfor se manifesta prin hipotonie si astenie. Formulele de lapte pentru sugari
propun un raport Ca/P de 1,8-2/1
OLIGOELEMENTELE
Din cele 27 oligoelemnte identificate in materia vie 11 sunt considerate a fi esentiale in
nutritia sugarului : iodul, fierul, zincul, cuprul, cromul, magneziul, cobaltul, fluorul,
manganul, molibdenul si seleniul
Oligoelemntele se gasesc in organism sub forma de complexe proteice sau sub forma
ionizata.
Oligoelementele participa la realizarea metabolismului intermediar al principiilor nutritive:
- rol in hematopoieza, rol in crestere si maturare sexuala, metabolismul cerebral, sinteza unor
coenzime.
Aportul recomandat de oligoelemente la copil si adult este variabil in functie de unele stari
fiziologice ( crestere, lactatie ) si patologie ( stari de boala si convalescenta).
RATIA DIETETICA RECOMANDATA PENTRU FIER SI ZINC SI APORTUL DE
SECURITATE PENTRU OLIGOELEMENTE
(mg/24 ore)
( Communitte on Dietary Allowances Food and Nutrition Board 1980)
6

Varsta
0-6luni
6-12 luni
1-3 ani
4-6 ani
7-10 ani
peste 10 ani

Fier Zinc
10
3
10
5
15
10
10
10
10
10
10 15

Cupru
0,5-0,7
0,7-1
1-1,5
1,5-2
2-2,5
2-3

Mangan
0,5-0,7
0,7-1
1-1,5
1,5-2
2-3
2,5-5

Crom
0,01-0,04
0,02-0,06
0,02-0,08
0,03-0,12
0,05-0,2
0,05-0,2

Seleniu
0,01-0,04
0,02-0,06
0,02-0,08
0,03-0,12
0,05-0,2
0,05-0,2

1. Suplimentarea cu fier in perioada sarcinii si lactatiei

2. Suplimentarea cu 5 mg Zn in timpul sarcinii si lactatiei
3. 0,1 mg/zi Cupru la sugarii alimentati numai cu lapte adaptat
Situatii care predispun la deficitul de oligoelemente
I. Aport si biodisponibilitate inadecvata
- malnutritie protein-calorica
- regim vegetarian
- diete sintetice
- preparate comerciale cu inlocuitori de carne
II. Malabsorbtie
- celiachia si alte enteropatii
- insuficienta pancreatica
- aclorhidria
- rezectii intestinale
III. Cresterea pierderilor din organism
- arsuri, diabet zaharat
- terapie diuretica
- proteinurie, boli hepatice
- terapie cu agenti chelatori
- sangerari cronice
- dializa
- transpiratii excesive
- dermatita exfoliativa
IV.Alimentatia parenterala totala

Molibden
0,03-0,06
0,04-0,08
0,05-0,1
0,06-0,15
0,10-0,3
0,15-0,5

VITAMINELE
Sunt substante indispensabile vietii, intervenind in: catabolismul celular, metabolismul
intermediar, apararea antiinfectioasa. Au fost clasificate in liposolubile ( A,D,E,K) si
hidrosolubile ( vitamina C si vitaminele din grupul B).
Vitamina A
Rol in formarea radopsinei, cresterea oaselor si dintilor, troficitatea mucoaselor.
RDR este de 2000 ui/zi la sugar, egala cu 300 ui/Kg/zi.
Se recomanda doze mai mari de 6000 ui/zi indiferent de varsta.
Hipovitaminoza A se manifesta prin semne de HIC, prin hipersecretia de LRC la nivelul
plexurilor coroidiene.
Hipervitaminoza A se manifesta prin scaderea acuritatii vizuale la intuneric (hemeralopie
xeroftalmie) sau cecitate ( cornee uscata ).
Dozele zilnice de multivitamine se stabilesc in functie de cantitatea de vit. A si D pe
unitatea de masura.
Vitamina D
Reprezinta o vitamina-hormon- aceasta noua conceptie fiind argumentata atat prin
structura clinica cat si prin multiplele roluri care intereseaza in primul rand metabolismul
fosfocalcic, dar si in rol in tonusul muscular si apararea antiifectioasa.
Termenul de vitamina D este atribuit unor compusi sterolici numiti secosteroli.Cele mai
importante forme sunt Vit D2-ergocalciferolul, cu origine in plante si vit. D3
colecolciferolul provine din 7-dehidrocolesterol prezent la regnul animal. Ambele forme
sunt biologic active la om.
Pornind de la structura formelor naturale au fost realizati produsi sintetici cu larga utilizare
terapeutica.
7 dehidrocolesterol ficat = colicohifesol 25 hidroxicoluohifesol. A doua etapa de
actiune este la nivel renal un derivat dihidroxilat numit 1-25 dihidroxicolecohiferol
acesta reprezentand derivatul cel mai activ ( hormonul vit.D) = calcitriolul.
Activitatea enzimei renale ( 1 hidroxilaza ) este influemteaza de numere si factori:
parothormonul, hipocalcemia, hipofosfotemia, hormonul somatotrop si estrogenii.
Hipercalcemia, calcitonina, activitatea de 1,25 ( OH )2 D3diminua activitatea enzimei.
Formarea 24-25(OH)2D3 se realizeaza la nivel renal cand nivelul 1-25(OH)D3 este crescut.
In sanoidoza nivelul 1-25(OH)2D este ponet
Functii: intestin, os, rinichi, muschi( sinteza proticontractile si ATP
Vitamina E( Tocoferol)
Vitamina cu efect antioxidant- protejand organismul fata de unele substante oxidative 9
( O2, H2O2 ).
Faciliteaza functia de detoxifiere hepatica, faciliteaza procesele de hidroxilare steroidica la
nivel CSR, inhiba agregarea plachetara, stabilizeaza m. lizozomala, participa la reglarea
sintezei proteinelor.
RDR este de 3 mg/zi in primele 6 luni si de 4 mg/zi in urmatoaqrele 6 luni, 0,5 mg pentru
100 Kcal.
8

Valorile serice normale sunt de 0,3 mg/zi de la copil si de 0,5 mg/zi de la adult.
Se intalnesc sub forma unor compusi liposolubili sintetizati de flora intestinala si sub
forma hidrosolubila (fitomenadiana) folosita in scop terapeutic.
Deficitul de vitamina E poate constitui o problema numai pentru prematuri unde nivelul
foarte scazut de vitamina E poate produce anemie hemolitica mai ales daca acest deficit se
asocieaza cu suplimentarea de Fe.
La nou-nascutul prematur este necesara o suplimentare orala cu 15-25 mg/zi, pentru
prevenirea de retinopatiei prematurului.
Vitamina E se foloseste cu rezultate terapeutice intr-o serie de situatii patologice, displazia
bronhopulmonara, pentru inchiderea canalului arterial la prematur, fibroplazia retrolentala, in
epidemoliza buloasa ( 300-400 mg/zi), tulburari de maturare sexuala.
Vitamina K
Este necesara formarii protrombinei si altor factori ai coagularii. Factorii vit. K dependenti
( II, VII, IX si X ) sunt scazuti la nou-nascuti si prematur in I-a saptamana de viata existand
riscul b. bemoragice motiv pentru care se administreaza preventiv0,5-1 mg.i.v. vitamina K
Hipovitaminoza K mai poate apare in: s. de malabsorbtie, antibioterapie orala prelungita,
interferenta unor medicamente cu vit. K (dimmarinicele ) ( ac. salicilic, colestiramina,
chinidina, etc ).
Vitaminele hidrosolubile
Vitamina B1 ( Tiamina )
Vitamina hidrosolubila prezenta in diferite alimente sub forma libera sau combinata,
sub forma de esteri cu fosfor sau sulf.
Vitamina B1 are rol de cofactor in procese enzimatice, legate de metabolismulu
glucidelor, sub forma de tiamina pirofosfat, iar sub forma de tiamina trifosfat joaca un rol
important in fiziologia sistemului nervos.
Nevoile zilnice sunt evaluate la 0,03 mg/Kg, iar RDR este de 0,3 mg/zi la varsta de 0-6
luni si 0,5 mg/zi la 6-12 luni.
Desi forma clasica a deficitului de vitamina B1, cunoscuta sub numele de beri-beri, este
rar intalnita, totusi mai recent s-a descris o forma de beri-beri la sugar, care asociaza in tabloul
clinic manifestari digestive (varsaturi, diaree), manifestari neurologice (blefaroptoza,
hipotonie, disfonie, hipoxflextivitate) si cardiace ( cardiomegalie, dispnee, tahicardie,
tulburari de repolarism ventricular, insuficienta cardiaca).
Tratamentul deficitului de tiamina se face prin administrare zilnica a 5 mg. Vitamina
B1 oral, iar in formele severe 10 mg.x 2/zi i.m.
Vitamina B2 ( riboflamina )
Riboflanina intervine in procese de crestere, de mentinere a integritatii epiteliilor, ca
derivat prostetic al unor enzime flavoproteice.
RDR este de 0,5 mg/zi la sugarul 0-6 luni si 0,6 mg/zi la 6-12 luni.
Dietele deficitare in vitamina B2 produc cheilita , stomatita angulara, dermatita
seboreica, vascularizatie corneana.
9

Vitamina B6 (piridoxina)
Intervine in metabolismul proteinelor, ca ester fosforical piridoxalului. De asemenea
intervine in metabolismul celulei nervoase, al sintezei hemoglobinei , rol in procesele
imunitare mediate celular si umoral. Nevoia de vitamina B6 este concordanta cu de proteine si
la 1 gram proteina sunt necesare 0,015 mg de vitamina B6.
RDR este de 0,3 mg/zi la sugarii de 0-6 luni si 0,4 mg/zi la cei de 6-12 luni.
Semnele clinice ale deficitului de vitamina B6 sunt necaracteristice fiind reprezentate
de iritabilitate, oboseala, anemie, leziuni cutaneo-mucoase, iar in formele severe manifestari
de polinevrita si convulsii.
Vitamina PP ( Niacina, Vitamina B3 )
Sub denumirea de niacina este cuprins acidul piridiu-3-carboxilic ( ac. nicotinic) si
derivatii sai, cu actiune asemanatoare dintre care cea mai cunoscuta este nicotinamiola.
Niacina se poate sintetiza in ficat din triptrofan, 1 mg. De niacina corespunde la 60 mg
triptofan din dieta.
Sursele de niacina sunt carnea, pestele, legumele verzi si graul.
Porumbul contine o forma de niacina, denumita niacitina care nu este absorbabila.
Niacina intervine in procesele de oxidoreducere impreuna cu dehidrogenazele, sub
forma NAD ( niacin-adenin-dinucleotidul) si NADP ( niacin-adenin- dinucleotid-fosfatul),
intervenind astfel in procesele de glicoliza, metabolismul proteinelor si lipidelor.
Necesarul de niacina se raporteaza la cantitatea de calorii din dieta si anume este de 6,6
mg/1000 kcal .
Deficienta de niacin induce pelagra care cuprinde in tabelul clinic manifestari cutanate
(veziculatie, eritem,ulceratie), digwstrive ( diaree cronica ) si nervoase (halucinatii, delirari,
coma).
Se mai poate intalni ocazional in boli diareice cronice, sindrom de malabsorbtie,
neoplazii si stari febrile prelungite. Fenomenele de toxicitate sunt reprezentate de vasodilatatie
in jumatatea superioara a corpului, greturi, colici abdominale, diaree.
Acidul folic ( vitamina B9 )
Sub denumirea de folati sunt cuprinsi o serie de compusi inruditi clinic si cu actiune
asemanatoare si anume acidul pteroil glutamic (vitamina B9, folacin), acidul tetrahidrofolic si
poliglutaminatii.
Sursele de folati sunt frunzele verzi, cerealele, nucile, ficatul. Acidul folic joaca un rol
important in sinteza bazelor purinice si pirimiolinice, in sinteza AND-ului alaturi de vitamina
B12, in metabolismul histidinei si metioninei. Prin aceste functii, acidul folic are rol
antianemic, intervenind alaturi de cobalamina in eritropoieza, in maturarea si regenerarea
celulelor.
Deficienta de fosfati se manifesta prin anemie megaloblastica. Doza zilnica de 10-20
mg. acid pteroilglutamic administrate timp de 2 saptamani sunt suficiente pentru corectarea
anemiei megaloblastice instalate la sugar. In anemia Cooley se recomanda 5 mg. acid folic
saptamanal, pentru sustinerea eritropoezei.
Vitamina B12 (cobalamina )
10

Sub aceasta denumire sunt cuprinsi o serie de compusi care au ca element comun un
nucleu pirolic la care se ataseaza un atom de cobalt si o baza nucleotidica. Necesarul de
vitamina B12 este de 0,3 g/zi la sugari si 0,9-1,5 g/zi la copilul mare.
Sursele de vitamina B12 sunt prezentate de alimentele de origine animala (ficat, carne,
lactate, branzeturi, oua).
Din incseta de 5-30 g cobalamina se absorb zilnic 1-3 g. Absorbtia ei este
dependenta de factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice. Dupa absorbtie cea mai
mare parte se depoziteaza in ficat de unde este mobilizata in functie de nevoile organismului.
Vitamina B12 este necesara tuturor tesuturilor, fiind prezenta in foarte multe enzime.
Sub forma de coenzima, vitamina B12 participa la demetilarea N5-metil-tetrahidrofolat
asociata cu sinteza metioninei din homohisteina. Acidul folic astfel eliberat isi exercita
activitatea tisulara si in eritropoieza. Impreuna cu acidul folic, vitamina B12 intervine in etapa
comuna a sintezei ARN.
Deficitul de vitamina B12 se intalneste mai rar datorat carentei dietetice (la sugarul
alimentat la san a carui mama folosea de mai multi ani regim aproape exclusiv vegetarian).
Cel mai frecvent se intalneste in deficitul de factor intrinsec congenital sau dobandit si in
tulburarea transportului seric al vitaminei B12 prin deficitul de transcobolamina II.
Manifestarea clinica este anemia megaloblastica juvenila, identica din punct de vedere
hematologic cu anemia prin deficit de acid folic. Pe langa anemie si spre deosebire de
deficitul de acid folic, in deficitul de vitamina B12 apar si manifestari neurologice.
Tratamentul deficitului de vitamina B12 se face prin administrarea i.m. de 100 g
vitamina B12, repetata lunar (eventual individualizate de la caz la caz).
Vitamina C (acidul ascorbic)
Agent reducator care intervine in procesele reversibile de oxidoreducere si de
transportator de electroni in diferite sisteme enzimatice.
Depozitul de vitamina C in organism este estimat la 1,5 gr., aceasta cantitate sacde cu
0,3 gr./saptamana in absenta incsetei.
Necesarul de vitamina C este de 20-30 mg./zi cantitate prezenta in 50 gr. suc de fructe,
o jumatate de portocala, o tomata de 30-40 gr.
Vitamina C exercita o serie intreaga de functii, are rol in sinteza colagenului (efect
antiscorbic), in sinteza steroizilor si colesterolului, catabolismul aminoacizilor
(ex.tirozina),favorizeaza absorbtia fierului la nivel duodenal, prin efectul antioxidant exercita
o actiune de crutare ( protectia vitaminelor din grupul B, a vitaminei A si E).
Vitamina C este folosita cu efect terapeutic in unele sindroame ce intereseaza colagenul
(s. Ehless-Danlos tip VI, osteogenesis imperfecta) precum si in infectiile acute respiratorii,
unde se pare ca favorizeaza seepitelizarea mucoasei si creste activitatea bactericida a
leucocitelor.
Deficienta de acid ascorbic se manifesta prin scorbut.
Carenta severa la mama care alapteaza produce un deficit de vitamina C la sugar.
Obiceiuri alimentare defectuoase care exclud fructele si legumele din alimentatie mai mult de
3-4 saptamani determina deficit de vitamina C.
11

Scorbutul infantil se poate intalni la sugarul alimentat aproape exclusiv cu lapte de vaca
dupa 8-12 luni de viata.
Semnele clinice caracteristice sunt reprezentate de: tulburari digestive (inapetenta, diaree),
manifestari neuromotorii (hipotonie mergand pana la aspect pseudoparolitic ), semne osoase,
asemanatoare rahitismului carential sever, semne de malnutritie, modificari ale mucoaselor:
tumefactie, sangerare, hiperemie, s. hemorogipar cutaneo-mucos, scaderea rezistentei la
infectii.
Tratamentul deficitului de vitamina C se face prin administrarea a 100mg in 4 prize
zilnice de vitamina C, care determina o ameliorare spectaculara a tabloului clinic.
Efectele toxice ce pot apare prin folosirea abuziva a vitaminei C in doze mari ( fiind
gresit considerata ca sursa de sanatate) sunt reprezentate de: scaderea activitatii bactericide
leucocitare; scaderea glicemiei, formarea calculilor de oxalati, pierderea de cationi, dupa
intarcare prin trecere de la doze farmacologice la doze fiziologice, apar semne de deficit
vitaminic ca in starile de dependenta; vitamina C in administrarea i.v. in doze mari poate
produce hemolize mortale la bolnavii cu deficit de G6PD; hemoragie digestiva superioara in
administrarea pe cale orala si durata prelungita ( peste 7-10 zile ).
OLIGOELEMENTELE:
Fierul
Este constituentul principal al hemoglobinei si mioglobinei, participa la sinteza unor
coenzime peroxidaze si catalaze lizozomale prezente in macrofage. Se gaseste in sange legat
de o globulina numita transferina si sub forme de depozit in ficat si splina (feritina). La
nastere 80% din fier este hemoglobinic, 15% fier de depozit si %% mioglobina si enzime.
Fierul este prezent in cantitate mica in laptele uman (0,5 mg./l) ca si in laptele de vaca, (0,1
mg./l) insa biodisponibilitatea fierului din laptele uman este mult mai mare. De aceea sugarii
nascuti la termen, care sunt alimentati la san nu fac anemie in primele sase luni de viata.
In general preparatele adaptate de lapte au un surplus de fier de circa 12 mg./l, iar cele
conventionale de 1,5 mg./l.
La nastere un nou nascut are o cantitate de fier proportionala cu greutatea sa adica 7075 mg./kg. Aceasta inseamna ca un nou nascut eutrofic are in medie 250 mg. de fier total, iar
un prematur are circa 150 mg. de fier total. Tinanad cont ca la un an depozitele de fier sunt de
circa 400 mg., aceasta presupune ca unui sugar nascut eutrofic ii mai sunt necesare 150 mg. de
fier provenind din alimentatie, iar unui sugar nascut prematur ii sunt necesare 250 mg. de fier.
Aceasta presupune ca profilaxia anemiei feriprive se va incepe mai precoce la prematur ( 6
saptamani-2 luni ) si mai tarziu pentru eutrofic ( 5-6 luni ) cantitatea de fier fiind de 0,5-1
mg./kg/zi pentru eutrofic si 2 mg/kg/zi pentru sugarul nascut prematur.
Daca nu se suplimenteaza fierul in alimentatie, din ratiunile de mai sus se instaleaza
anemia feripriva, mai precoce pentru prematuri (3-4 luni) si mai tarziu pentru nascutul
eutrofic (5-6 luni). Prin urmare laptele uman chiar daca este sarac in fier este suficient in
12

primele 6 luni, abia dupa aceea se recomanda alimentele de diversificare bogate in fier (carne,
legume, fructe).
RDR pentru fier este de 6 mg./zi in primele 5 luni si 100 mg./zi pana la 1 an.
Iodul
Este absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni. Cantitatea de iod din sol este
variabila, astfel ca apa reprezinta o sursa insuficienta, existand zone gusogene, fiind
necesara suplimentarea cu iod sub forma de sare iodata.Daca pentru adult necesarul de iod
este de 50-100 g/zi, pentru femeia insarcinata si pentru cea care alapteaza este necesara o
suplimentare cu 25-50% a iodului. In acest sens la nivel national s-a instituit un program de
determinare a ioduriei la femeiele aflate in primul trimestru de sarcina si acolo unde nivelul
acesteia este scazut se suplimenteaza aportul de iod sub forme de sare iodata.
Prematurul trebuie sa primeasca o cantitate crescuta de iod (30-40 g/kg./zi ) in raport
cu nou nascutul la termen ( 10 g/kg./zi ). Formulele de lapte pentru sugar trebuie sa contina
cel putin 10-20 g/dl nivelul putand ajunge la 30-35 g/dl.
Sursele principale de iod sunt alimentele, in special animalele marine care pot asigura
pana la 3000g/kg. comparativ cu pestii de apa dulce care asigura 30-40g/kg.
Magneziul
Este un important cation intracelular alaturi de Ca++, P+++ si potasiu. La nou nascuti
cantitatea de magneziu este de 750 mg, jumatate intalnindu-se la nivelul oaselor, iar restul in
tesuturile moi.
Rolul lui este de cofactor enzimatic la nivel mitocondrial si in mentinerea excitabilitatii
neuromusculare alaturi de Ca. Necesarul zilnic este de 60 mg./zi pentru sugar.
Hipomagnezemia este de regula asociata hipocalcemiei in unele forme de tetanie,
datorata tulburarilor de homeostazie.
Zincul
Este un micronutrient prezent la nivel hepatic si in structura unor enzime lizozomale.
Deficitul de zinc este corelat cu tulburarile de epitelizare care merg pana la acrodermolita
enteropatica, laptele uman continand cantitati suficiente pentru a preveni o astfel de boala.
Necesarul zilnic de zinc este de 0,30-0,40 mg./kg/zi, sau circa 2 mg./zi, cantitate pe care o
primeste un sugar alimentat natural. Formulele de lapte de start contin circa 300g/100 ml, iar
cele de continuare 350g/100 ml.
Cuprul
Este prezent in ficat, unde se gaseste 50% din intreaga cantitate din orgnism. Prematurii
au un deficit de cupru in primele sase luni, fiind necesara suplimentarea cuprului in aceasta
perioada.
Cantitatea de cupru este mica atat in laptele uman cat si in laptele de vaca, desi
biodisponibilitatea lui este mai mare in laptele matern. Formulele in laptele de start sunt
imbogatite in cupru, ceea ce creste potentialul de oxidare al acizilor grasi.
Necesarul zilnic de nutrienti la sugar si copil
13

Varsta

Calorii
(Kcal)

Proteine
(g)

Ca
(g)

Fe
(mg
)

Tiamina
(mg/zi)

Niacina
(mg/zi)

Vit.
B12

Ac.folic
(g/zi)

Vit.C
(mg/zi)

Vit.A
(g/zi)

Vit.D
(g/zi)

Vit.
B6
(mg/
zi)
0,2

0-3
luni
4-9
luni
10-12
luni
1-3 ani
4-6 ani
7-10
ani
Baieti
(70
Kg.)
11-14
ani
15-18
ani
Fete
(58
Kg.)
11-14
ani
15-18
ani

120/kg
.
110/kg

3,0/kg

0,6

0,2

0,3

50

25

350

8,5

3,0/kg

0,8

0,2

0,3

0,4

50

25

350

100/kg

2,5/kg

1,0

0,3

0,4

0,4

50

25

350

1300
1700
2100

40
50
60

1,0
1,0
1,0

7
8
10

0,5
0,7
0,7

8
11
12

0,7
0,9
1,0

0,5
0,8
1,0

70
100
150

30
30
30

400
500
500

7
-

3100

85

1,4

15

0,9

15

1,2

1,2

200

35

600

3600

100

1,4

15

0,9

16

1,4

1,5

200

40

700

2600

80

1,3

15

0,7

12

1,0

1,2

200

35

600

2400

75

1,3

15

0,8

14

1,2

1,5

200

40

600

ALIMENTATIA SUGARULUI
I. INTRODUCERE:
3 Alimentul ideal in primele 4-6 luni este laptele uman cu o compozitie chimica perfect
adaptata nevoilor de crestere armonioasa.
4 Alimentatia la san este recomandata la toti sugarii la termen si cei nascuti inainte de
termen.
5 Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a fost initial folosita ca o alternativa de alimentatie
destinata exclusiv cazurilor in care mamele aveau contraindicatia de a alapta. Ulterior s-a
extins acest obicei din mai multe motive: - revolutie industriala, emanciparea femeii,
protejarea sanilor (podoabe sexuale).
Tendinta actuala este de revenire a alimentatiei naturale pe fagasul normal, aceasta
conferind multiple avantaje.
ALIMENTATIA LA SAN
Laptele uman are superioritate nutritionala, imunologica si psihologica fat de laptele de
vaca, este proaspat si practic lipsit de bacterii, este gratuit si usor disponibil.
14

Singurele ajustari necesare in timpul alimentatiei la san vor fi facute in privinta

suplimentarii cu vit. D, fier si fluor.
II. Compozitia laptelui uman
6 Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman este adaptata nevoilor fiziologice ale
speciei respective;
7 Compozitia laptelui uman variaza: - in functie de stadiul lactatiei, in cursul aceleiasi zile,
in cursul aceluiasi supt, nastere prematura, necesarul de lapte al sugarului, factori etnici si
socio-economici.
In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si minerale numit
colostru.
Compozitia laptelui de mama
Compozitia laptelui de vaca
Proteine: 9-11 g/l
Proteine: 34 g/l
Cazeina: 40%
Cazeina: 80%
Proteinele lactoserului: 60%, in Cantitati mari de beta 1-lactoglobulina,
principal lactalbumina
fragment proteic implicat in alergia la
Acest echilibru este considerat optim laptele de vaca poate duce la soc
pentru absorbtie.
anafilactic la prima administrare sau la
faliment al cresterii.
Lipide: 40g/l
Lipide: 35g/l
-Proportia acizi nesaturati egala
- Acizi grasi saturati 80%
- E o cantitate importanta de TG-98% - Acizi grasi nesaturati 20%, acestia au
(TG cu lant mediu tip MCT-au 8-12 rol in dezvoltarea cerebrala
atomi de carbon. Se absorb direct in
sistemul port fara interventia tubului
dugestiv
Glucide: 68-70 g/l
Glucide:50 g/l
-60% lactoza
- numai lactoza
-restul-oligozaharidele
- laptele de vaca se administreaza diluat
(fucoza,galactoza) sunt implicate in (1/2) si se adauga la un litru de lapte 20
sinteza de cerebrozide cerebrale.
lingurite de zahar.
Osmolaritatea: saruri minerale 340 Osmolaritatea: 1170 mg./l din care Na
mg/l, 288-310 mos./l
500 mg, din cauza aceasta laptele de
vaca nu poate fi incadrat la regimul fara
sare.
- mentine creierul intr-un mediu
hiperosmolar, il obliga sa faca jocul
hiperosmolar si sa aiba nevoie de tot
mai multe lichide
Calorii: 680 cal/l
Calorii: 655 cal/l
15

Colostrul constituie prima secretie a glandelor mamare care apare in primele 2-4 zile
post-partum si este un lichid galben, densitate crescuta ( 1040-1060), bogat in proteine (23g/l)
si continand o cantitate importanta de acizi aminati liberi (20%). Este bogat in saruri minerale
si imunoglobuline, mai ales IgA. Contine leucocite cu pana la 90% macrofage care contribuie
la apararea contra infectiilor. Dupa 10 zile se trece la un lapte de tranzitie si dupa o luna se
stabilizeaza la lapte matur.
Proteinele din laptele matern reprezinta 9-11g/l si se pare ca nu sufera variatii in
functie de regimul alimentar al mamei, deoarece se gasesc valori foarte apropiate atat la
mamele subnutrite cat si la cele eutrofice. Proteinele sunt reprezentate prin cazeina si
proteinele lactoserului. Cazeinele sunt fosfoproteine, polimorfe, termorezistente care precipita
la Ph acid. Cele trei tipuri de cazeina care se gasesc in laptele matern sunt: cazeina alfa (9%),
cazeina beta (64%), cazeina kappa (20-27%).
Cazeina beta este cea mai importanta. Degradarea sa elibereaza peptide cu activitate
antiinfectioasa. Cazeina kappa este o glicoproteina care degradata eloibereaza o fractiune
glicopeptidica care stimuleaza cresterea bifidobacteriilor . Desi mai putin bogate in fosfor
comparativ cu laptele de vaca, aceste fosfoproteine (complexe de cazeinat de calciu si fosfat
de calciu) permit aportul de calciu si fosfor intr-un raport optim pentru absorbtie. Precipitarea
intragatrica a proteinelor laptelui matern duce la o coagulare fina care permite o golire a
stomacului in 60-90 minute, pe cand laptele de vaca, datorita bogatiei sale de cazeina, duce la
formarea de coaguli mari cu golirea stomacului in 3 ore. Proteinele solubile, din lactoser, au
concentratia comparabila cu cea din laptele de vaca, dar exista diferente majore in repartitia
anumitor fractiuni: alfa lactalbumina cu structura analoaga cu lizozimul si lactalbumina
bovina; latotransferina fixeaza fierul trivalent. Glanda mamara are capacitatea de a fixa fierul
seric, ca apoi prtin intermediul laptelui sa fie tranportat pana la duodenul sugarului unde el
este absorbit si preluat de feritina. Aceasta preluand fierul necesar dezvoltarii unor bacterii,
are si un efect protector antiinfectios; imunoglobulinele si lizozimul au nivel crescut in laptele
mater. IgA nu depasesc bariera intestinala a sugarului, tapetand tubul digestiv cu un strat de
anticorpi care impiedica patrunderea proteinelor straine, bacteriilor si anticorpilor din
organism. IgA, IgG, IgM apar in laptele matern in a 3/4 saptamana.
Laptele matern este lipsit de beta lactoglobulina, care e bine reprezentata in laptele de
vaca si care ii da acestuia capacitatea alergizanta. Proteinele sunt constituienti obligatorii ai
alimentelor pentru sugari, fiind macronutriente cu rol esential in crestere. Ele asigura
materialul necesar pentru sinteza hormonilor, a sistemului de aparare imuna, dezvoltarea
sistemului nervos, sinteza neurotransmitatorilor. Sursa exclusiva de proteine in primel luni de
viata este laptele uman, respectiv formulele care asigura un aport adecvat calitativ si cantitativ.
Din toti cei 24 de aminoacizi, 9 sunt esentiali, ei nu pot fi sintetizati si trebuie sa se gaseasca
obligatoriu in hrana copilului mic. Acestia sunt: treonina, valina, leucina, izoleucina, lizina,
triptofanul, fenilalanina, metinina si histidina. In cazul prematurului, se adauga si arginina,
cisteina si taurina.
Glucidele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide. Laptele matern este mai bogat
in glucide, dar betalactoza joaca un rol important in absorbtia calciului si in formarea de
16

cerebrozide, are un rol important la inceputul vietii, cand dezvoltarea creierului este mai
rapida. O parte din lactoza laptelui matern este hidrolizata si absorbita, transformarea sa in
acid lactic in colon ducand la scadea pH-ului, ceea ce favorizeaza dezvoltarea florei
acidofile bogata in bacillus bifidus.
Lipidele sunt diferite intre laptele matern si cel de vaca prin aspectul calitativ si in
particular in bogatia de acizi grasi polinesaturati. Nivelul mediu este de 3,5 gr./100 ml., este
un nivel fluctuant in cursul aceluiasi supt, de la o perioada a zilei la alta. Nivele mari de lipide
sunt notate intre orele 10-14, nivele mai scazute fiind in primele ore ale diminetii. Laptele
matern este constituit din trigliceride (TG) in proportie de 80%, digliceride, acizi grasi liberi,
colesterol si fosfolipide. TG reprezinta o molecula de glicerol si 3 de acizi grasi (AG).
Dispozitia diferitilor AG in cele 3 puncte de legare este valabila de la o specie la alta. In
laptele matern remarcam o proportie importnta a acidului palmitic si a acidului miristic in
pozitia C2, iar pozitiile C1 si C3 fiind ocupate de acizi grasi nesaturati. Dispozitia diferita in
laptele de vaca, unde acidul palmitic ocupa pozitiile C1 si C2, poate explica digestibilitatea
mai putin buna si justifica suplimentarea preparatelor de lapte cu grasimi de origine vegetala
si TG cu lant mediu (MCT-medium chain tryglicerides). Ag polinesaturati au multiple roluri
biologice: precursori ai eicosanoizilor (prostaglandine), constituenti membranari regasiti la
nivel crescut in creier si retina. Daca natura esentiala a acidului linoleic este cunoscuta de
mult timp (frecvent el fiind numit vitamina F), cunostintele legate de ceilalti AG polinesaturati
cu lant lung sunt mult mairecente, PUFA (polyunsaturated fatty acids) sunt componente
majore ale lipidelor structurale, care alcatuiesc membranele celulare si au rol vital in
functionalitatea acestora. Au rol in transportul transmembranar, permeabilitatea si afinitatea
receptorilor membranelor celulare. LCP (long chain polzunsaturated fatty acids) sunt
componente integrale membranare, sustinand si activitatea enzimelor legate de membrane. Au
rol particular in dezvolatarea creierului fatului si sugarului mic, astfel, in ultimele luni de
sarcina este amplificat transportul transplacentar al acestora, pentru ca in perioada postnatala
sursa lor sa fie reprezentata de laptele matern. Concentratia de colesterol din laptele uman este
ridicata, iar stiindu-se ca doar un mic procent poate fi sintetizat de ficatul copiilor prematuri,
formulele speciale pentru aceasta categorie de copii cu greutate mica trebuie sa contina 5
mg/dl colesterol pentru promovarea unui regim optim de crestere.
Sarurile minerale au un nivel mai scazut in laptele matern (200mg/100ml) fata de
laptele de vaca (700 mg/100 ml). Incarcarea de clorura de sodiu mai crescuta in laptele de
vaca depaseste posibilitatile de eliminare renala ale copilului mic. In ce privesc nivelului de
Ca si P, acestea sunt mai crescute in laptele de vaca si se datoreaza bogatiei sale in
cazeina,care contine mai mult Ca, P si Mg. Raportul Ca/P este deci foarte diferit: 2,2 in laptele
uman fata de 1,3 in laptele de vaca. 60% din Ca laptelui matern este absorbit iar cel de vaca
doar 20%, acest lucru se explica prin raportul optim Ca/P si bogatiei in lactoza cat si
digestibilitatii bune a lipidelor.Malabsorbtia lipidelor
favorizeaza pierderea fecala de Ca
prin construirea de sapunuri. Constituirea acestor lipide si activitatea lipazica intrinseca a
laptelui matern sunt deci elemente importante ale absorbtiei de Ca. Sugarul are o rata de
acumulare in Ca foarte mare, in primele 4 luni este evaluata la 25-28 mg/zi. Pentru P absorbtia
17

este de 90% si retentia zilnica de 12-13 mg/zi. Laptele uman contine 15 mg P/dl, ceea ce
explica osteoponia sugarilor alimentati natural exclusiv pana la 6 luni. Fomon a sugerat ca
secretia de fosfor in cursul procesului de crestere este in medie de 90-100 mg/zi, dar necesarul
de fosfor in primele 4 luni este de 160 mg/zi pentru ca la varsta de 3 ani sa scada la 120 mg/zi.
Alte oligoelemente au un rol biologic imprecis, dar esential in formarea scheletelui.
Concentratia lor este mai mare in colostru decat in laptele matur si absorbtia lor este mai buna
decat in cazul laptelui de vaca.
Fierul: 30-60 g/100 ml. Cel continut in laptele matern este intim legat de lactoferina
in proportie de 30-40%, insa lactoferina nu este saturata decat 1-10%, rolul ei ramanand
neclar. Exista variatii ale procentului de fier, in functie de nasterea la termen sau nu, de natura
laptelui (colostru sau lapte matur) si de momentul suptului. Depozitele de fier ale mamei nu
influenteaza decat putin cantitatea de fier al laptelui. Depozitele de fier existente la nastere
sunt suficiente pana la varsta de 4 luni, astfel ca alimentatia naturala sau lactata fara supliment
de fier, nu conduce la aparitia anemiei feriprive de cauza nutritionala.
Zincul: 50-400 g/100 ml. Acest element este continut in lactoser (albumina citrat),
globule grase (12-38%) si mai putine in cazeine (fosfoserine). Concentratia sa scade in
momentul alaptatului, dar biodisponibilitatea este mare fiind facilitata de legarea de citrat.
Este constituentul unor metaloenzime si al unor depozite hepatice. Continutul de zinc in
laptele matern este relativ mic, dar suficient pentru a avea efect protector impotriva
acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intarcati, probabil si prin prezenta acidului
picatinic (metabolit al triptofanului) cu care zincul formeaza complexe usor absorbanile.
Prezenta fibratilor ( laptele de soia ) scade absorbtia de zinc. Pentru formulele de start se
recomanda 200-300 g/100 ml.
Cuprul: 25-70 g/100 ml. Acest element este legat la proteinele solubile, in specil la
albumina (45-55%) cazeine si lipide.
Magneziul: 0,4-5 g/100 ml. Cea mai mare parte e legata de lactoferina. Are rol de
cofactor enzimatic in sinteza de polizaharide.
Unele elemente, cum ar fi seleniul, cromul si florul, pot prezenta un risc de toxicitate
datorita unei concentratii prea mari in mediu.
Alte metale par sa nu aiba nici un rol biologic, dar pot avea risc toxic datorita prezentei
in mediu, contaminand laptele uman: mercurul, plumbul din vopselele de pictura, cadmiul
din fumul de tigara si bineintales elementele radioactive.
Vitaminele, oricare ar fi modul de hranire al nou nascutului trebuie suplimentate.
Nivelul de vitamina D este dependent de nivelul vitaminic al mamei si poate sa justifice o
suplimentare cu preparate de vitamina D, la copilul alimentat la san. Se constata un nivel
scazut al vitaminelor B1, B2, B6, B12, si mai ales al vitaminei K, nivelul care nu acopera
nevoile nou-nascutului, acest lucru justificand suplimentarea.
Vitamina
A(UI)
D(UI)

Laptele matern
2000
200-300
18

Laptele de vaca
1025
150

E(mg)
K(g)
B1(g)
B2(g)
PP(g)
B6(g)
B12(g)
C(mg)

1,8-3,5
15
160
360
1470
100
0,3
38-43

0,4
60
440
1750
940
640
4
11

Hormonii si substantele parentale dintre care insulina, factorul de crestere epidermica

(EGF) prostaglandinele si hormonii tiroidieni (la un nivel care pare suficient pentru a preveni
sechelele unei hipotiroidii neonatale). Chiar daca rolul lor biologic in conditii fiziologice
ramane oscur, numeroase alte substante hormonale sunt continute in laptele uman: prolactina,
hormonii ovariei si suprarenaliei, calcitonina, eritropoietina, neurotensina, somatostatina.
Imunoglobulinele continute in colostru si apoi in laptele matur reprezinta factorii de
aparare cei mai bine cunoscuti. Sunt in proportie de 97% din proteinele colostrului, initial cu
diminuare ulterioara a procentului, dar cu cresterea cantitatii de lapte ingerata, ceea ce face ca
aportul zilnic sa ramana crescut, respectiv 1g?zi de IgA. IgA are o mare specificitate
impotriva agentilor infectiosi bacterieni sau virali: Escherichia coli, Salmonella, Shigella,
virusul poliomielitei. Laptele uman contine si IgG si IgM. La apararea contra infectiilor mai
participa si leucocitele continute in colostru (3,106/ml) din care 90% sunt macrofage si 10%
limfocite.
Mijloacele de aparare nespecifice sunt reprezentate de: Lactoferina capteaza fierul
necesar cresterii bacteriene (Gram negativ), are si un rol bacteriostatic si posibil bactericid;
Liganzii de acid folic si vitamina B12 cu rol echivalent mecanism de competitie ce
impiedica cresterea bacteriana; Lizozimul care posibil ataca membranele bacteriene; Factorul
de crestere a Bacillus bifidus contribuie la instalarea unei flore intestinale acidofile.
PROMOVAREA ALIMENTATIEI LA SAN
Academia Medicala de Pediatrie si multe alte institutii prestigioase de profil recomanda
ca sugarii sa fie hraniti exclusiv cu lapte matern pe parcursul primelor 6 luni de viata, urmand
apoi introducerea si a altor alimente pentru a satisface nevoile crescande de substante nutritive
ale sugarului. De asemenea, daca e posibil se recomanda continuarea alaptarii si dupa ce
copilul a implinit varsta de 1 an.
Pot fi sintetizate astfel:
1. Laptele uman este un aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale
sugarului in primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ
nevoilor si posibilitatilor de digestie ale acestuia.
2. Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind mai rezistent
la infectii.
19

3. Laptel uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig si
alti factori de aparare care-i contine.
4. Alimentatia naturala este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament special,
sterilizare, timp de preparare)
5. Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
6. Alimentati la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva ( amenoree de lactatie )
7. Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
8. Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietateprevenindu-se supraalimentatia si obezitatea.
9. Intarcarea precoce poate detrmina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
10.Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
11.Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala.
12.Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina
folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand astfel silueta mamei.
13.Alaptarea la san scade riscul de diaree si de otita medie.
Contraindicatiile alimentatiei la san:
A. De cauza materna:
Permanente:infectii severe (septicemie, nefrite,TBC, febra tifoida),insuficienta cardiaca,
insuficienta renala,boli sistemice:-neoplazice, scleroza in placi, boli endocrine:tireotoxicoza,casexie,diabet neechilibrat, boli psihice:-psihoza de lactatie, nevroze, mame cu
AgHB si HIV ( din prudenta), tratamente cronice:-anticanceroase, anticonceptionale orale,
antiepileptice.
Temporare: infectii acute tratate cu antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide,
metronidazol), mastita, mamelon ombilicat, ragade, sangerande ale mamelonului.
B. De cauza infantila:
Permanente: intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie, fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern
( pregnandiol )
Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile cantitative de lapte cresc proportional cu
varsta: - < 2 saptamani:60-90 ml/supt, 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa, 2-3 luni: 150-17ml/masa, >3-4 luni: 180-200 ml/masa.
Modalitati de apreciere suficientei suptului sunt comportamentul sugarului dupa supt,
aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv cel mai valoros, mentinerea starii de sanatate si
eutrofic.
20

Proba suptului presupune cantarirea copilului inainte si dupa supt insa este de evitat
efectuarea acesteia de rutina, pentru a nu crea un traumatism psihoemotional al mamei ce
poate duce la hipogalactie si intarcare.
Scaunul copilului alimentat natural:
Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar mai multe ( mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3 zile )
Aspect: culoare galbena, aspect pastos ca jumara de ou, cu un miros
usor acrisor, sau fara miros, culoare galben-verzuie-ca urmare a unui tranzit intestinal
ceva mai alert, sau culoare verzuie datorita biliverdinei care nu s-a transformat in stercobilina.
Dificultati si incidente in alimentatia naturala care intereseraza sugarul:
1. Diminuarea reflexului de supt si eficientei suptului: la prematuri, encefalopat, malformatii
ale gurii si cavitatii bucale, malformatii viscerale grave.
Se recomanda: alimentatia prin gavaj sau cu lingurita cu lapte de mama muls.
2. Obstructia nazala: rinite, adenoidite
Se recomanda: aspiratia secretiilor nazale cu o para de cauciuc,urmata de instilarea de
ser fiziologic-cateva picaturi
3. Regurgitatiile si varsaturile: eructatie eliminarea aerului din stomac datorat aerofagiei,
regurgitatie eliminarea aerului insotit de mici cantitati de lapte, varsatura eliminarea de
lapte modificat in cantitate mai mare la un interval de timp dupa supt.
Se recomanda: respectarea unei tehnici de alaptare corecte
4. Colicile abdominale:
Nu se cunosc cu certitudine cauzele aparitiei colicilor
Debutul este in primele 15 zile de viata si dureaza 2-3 luni
Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca picioarele, aparute dupa supt si dureaza 5-20 minute
dupa care dispar brusc
Cauze posibile:-supraalimentatia, subalimentatia sugarului, aerofagia, aerocolia, factori
constitutionali- caracterul mai dramatic al colicilor la unii sugari hipertonie vagala
Factori materni:-mama cu un grad superior de inteligenta, mame optimiste, stabile,
feminine, consumul de lapte de vaca
Tratament:respectarea unei tehnici alimentare corecta cu favorizarea eliminarii aerului
inghitit; masarea abdomenului; comprese calde pe abdomen uscate, administrarea unor
medicamente anticolinergice si mai rar medicatie sedativa, aerisirea camerei copilului.
Atetie la asocierea colicilor si varsaturilor care pot reprezenta semnele unei invaginatii
intestinale.
5. Diareea postprandiala: survine la sugarul alimentat natural in primele 3-4 luni de viata,
scaunele sunt semilichide, verzi, explozive, uneori cu mucus, insotite de colici.
Recomandari: - respectarea ritmului si cantitatii de lapte necesar; supravegherea starii
generale si aspectului curbei ponderale-care este normala.
6. Constipatia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural, se va administra un supozitor de
glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1-2 zile.
Atentie la constipatie prin subalimentare asociata cu o curba ponderala nesatisfacatoare.
21

Ablactarea si intarcarea
Ablactarea presupune inlocuirea treptata a cate unui supt cu alimente de diversificare.
Pana la 6 luni copilul alimentat natural primeste prin laptele de mama toate substantele
nutritive necesare unei cresteri normale.
Inlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se va face treptat cu un preparat ales
pentru diversificare.
Intarcarea presupune inlocuirea completa a laptelui de mama cu un alt preparat lactat
sau nelactat acesta recomandandu-se in jurul varstei de 9 luni.
Reguli: principiul progresivitatii, selectivitatii si adaptabilitatii, se incepe in perioadele
de deplina santate a copilului, intarcarea nu se recomanda in plina vara-in lunile canicularem,
inainte de 3-4 luni intarcarea fortuita-presupune inlocuirea sanului de preferat cu un preparat
de lapte adaptat sau cand nu exista-cu un preparat semiecremat si partial delactozat, care
respecta principiu selectivitatii.
Alimentatia mixta
Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata pe
langa laptle de mama primeste si un preparat de lapte de vaca.
Alimentatia mixta este superioara alimentatiei artificiale si este indicata:
- hipogalactie materna-reflectata prin aspectul nesatisfacator al curbei ponderale a
sugarului;
- indicatie relativa-cand mama este foarte ocupata si nu poate acoperi toate mesele
cu alimentatie la san;
- in cazul unor sugai distrofici- la care nevoile de proteine sunt crescute.
Tehnica alimentatiei mixte:
Metoda complementara se completeaza fiecare supt la san cu un preparat
de lapte.
Are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretiei lactate materne.
Se prefera administrarea preparatului de lapte cu lingurita pentru ca sugarul sa nu-si piarda
reflexul de supt.
Metoda alternativa inseamna inlocuirea unuia sau mai multor supturi cu un alt
preparat de lapte, indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de 3-4 ore, se va respecta
tehnica progresivitatii si adaptabilitatii ca si in delactare.
Alimentatia sugarului prematur la domiciliu:
La prematuri alimentatia ridica unele probleme concordante cu gradul prematuritatii.
Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu acelasi preparat din maternitatesub directa supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire.
22

Alimentul ideal recomandat este laptele de mama-initial muls. Se va administra imediat

si nu se va fierbe. Ulterior se va incerca punerea la san pentru cateva minute.
Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se obisnuiesc cu alimentatia la san
(>250gr.)
Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-200
ml/kg/zi.
Daca circumstantele impun alimentatia artificiala a prematurului se va folosi un
preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Milumil, Preaptamil, Humana ).
Se va acorda o atentie deosebita pentru suplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu
un alt lapte decat laptele uman
Cu toate importantele progrese facute in alimentatia artificiala, aceasta trebuie sa
ramana o exceptie si sa se administreze numai in cazuri de contraindicatii absolute provenite
fie de la mama, fie de la nou-nascut.
In ultimii 15 ani exista tendinta moderna, fundamentata stiintific, de revenire progresiva
la alimentatia naturala.
Industria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa realizeze formule de lapte dupa
standarde care le apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila cresterea si dezvoltarea
sugarului in conditii normale.
Laptele de vaca:
Compozitia laptelui de vaca:
Analizata prin prisma digestibilitatii si principiilor nutritive, compozitia laptelui de vaca
nemodificat este nesatisfacatoare sugarului in primele 4 luni de viata. Desi asupra compozitiei
laptelui de vaca s-au prezentat date comparative in raport cu laptele uman totusi sunt necesare
unele precizari.
Proteinele laptelui de vaca:
Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai mare decat in laptele uman
suprasolicitand functia renala si hepatica
Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul redus de albumine 6g/l si crescut de
cazeina 28g/l ( raport albumina/cazeina:2/8)
Cazeina laptelui de vaca: - determina precipitarea in cheaguri mari, sub actiunea
fermentilor gastrici ceea ce detrmina un effort de digestie de 3-4 ori mai mare si intarzie
tranzitul gastric.

23

Albuminele laptelui de vaca:- alfalactalbumina este in concentratie mult mai mica decat
lactoglobulina si anume 1,5g/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand un efect dergizant
mergand pana la intoleranta la proteinele laptelui de vaca.
Aminoacizii laptelui de vaca: - au o valoare biologica mult mai scazuta decat cei din
laptele uman. Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele uman.
Indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vaca fata de 100% in laptele uman
Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase.
Efectele adverse ale proteinelor:
Laptele de vaca: efect sensibilizant alergizant asupra mucoasei intestinale,
biodisponibilitate redusa-suprasolicitand functia digestiva, proprietati antiifectioase nule,
incarcare azotata suprasolicitare renala.
Lipidele laptelui de vaca:
Cantitativ similar laptelui uman 35g/l, au din punct de vedere calitativ deosebiri
esentiale: - acizii grasi nesaturati numai 20% ( fata de 50% in laptele uman ),iar acidul
libnoleic acopera doar 1% din ratia calorica fata de 5% in laptele uman.
Cantitate mare de acid stearic si palmatic esterificat in pozitia 1 si 3 determina scaderea
ratei lor de absorbtie eliminandu-se in scaun sub forma de sapunuri de calciu ce favorizeaza
riscul hipocalcemiei neonatale si a rahitismului.
Glucidele laptelui de vaca:
Sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ oligozaharidele sunt absente.
Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de absorbtie prin predominanta izomerului
alfa. Rezulta proliferarea florei intestinale califorme.
Sarurile minerale:
Sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7-8g/l) fat de laptele uman (2g/l)
Au efect osmotic crescut prin continutul mare de Na+, K+ si Cl
Calciul 1170 mg/l si fosforul 920 mg/l cu raport Ca/P=1,2-limiteaza absorbtia calciului.
Formule de lapte de vaca folosite in alimentatia sugarului sanatos
Academia Americana de Pediatrie si autoritatile pediatrice din Romania nu recomanda
folosirea laptelui de vaca integral ca hrana pentru sugari in timpul primului an de viata.
Iata cateva motive:
- proteinele din laptele de vaca (in special lactoglobulina ) reprezinta o cauza majora de
alergie gastrointestinala la sugar; ( inclusiv sensibilizare respiratorie);
- laptele de vaca reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de anemie datorat atat
continutului redus de fier si biodisponibilitatii scazute ale acestuia cat si microsangerarilor
cronice intestinale datorate sensibilizarii alergice;
- sugarii alimentati cu lapte de vaca tind sa aiba ulterior un nivel intelectual mai redus decat
cei alimentati la san, datoritei lipsei unor substante necesare dezvoltarii creerului (taurina,
acizii grasi, omega 3, etc.);
- un procent important dintre copii alimentati cu lapte de vaca manifesta oboseala cronica,
cefalee, dureri misculo-sheletale, hiperreactivitate, enurezis nocturn);
24

- risc de ateroscleroza juvenila datorita colesterolului oxidat;

- risc de diabet zaharat juvenil la copiii care au o predispozitie genetica ca urmare a stimularii
antigenice cu sinteza de anticorpi care distrug celulele secretate de insulina din pancreas,
printr-o reactie incrucisata;
- acneea juvenila este mai frecventa la adolescentii care consuma lapte de vaca, datorita
prezentei acizilor grasi cu 8 si 14 atomi de carbon, precum si a prezentei progesteronului in
laptele vacilor insarcinate. Acest progesterol este transformat in organism in androgeni ce
favorizeaza aparitia acneei;
- folosirea laptelui de vaca creste riscul de diaree, carii dentare si chiar de artrita reumatoida.
Laptele integral de vaca poate fi introdus abia dupa varsta de 1 an. In cazuri extreme
cand nu exista posibilitatea procurarii altui lapte, se poate folosi laptele de vaca bine fiert in
dilutie sau 2/3 cu decoct de orez 3% si zaharoase 5%.
Laptele de vaca semiecremat, nu se recomanda la copii sub doi ani datorita valorilor
calorice scazute.
Tabel nr.
Compozitia laptelui uman comparativ cu cea a laptelui de vaca
Formulele au devenit necesare pentru alimentatia sugarilor, deoarece numai 67% dintre
acestia sunt alimentati natural. Majoritatea formulelor au la baza laptele de vaca.
Laptele de vaca transformat nu poate decat imita compozitia laptelui uman, de aceea
promovarea alimentatiei naturale prin orice mijloace ramane o sarcina primordiala a
neonatologului, medicului de familie si pediatrului, iar companiile producatoare de formule
sunt obligate sa nu faca o publicitate agresiva, sa nu ofere gratuitati.
Conform reglementarilor oficiale preparatele de lapte de vaca destinate sugarilor sunt
clasificate in doua grupe:
I.
Formule de inceput destinate sugarilor 0-4 (6)luni
II.
Formulele de continuare destinate sugarilor dupa varsta de 4-6 luni ( lapturi de varsta
a 2-a).
I.

Formule de inceput ( de start )

In functie de formula chimica mai mult sau mai putin apropiata de cea a laptelui uman
acestea pot fi:
A. Formule adaptate au o compozitie chimica apropiata de cea a laptelui uman.
Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil, SMA1, SNOW P-7, Guigo1( vezi tabelul:
Formule adaptate de start )
B. Preparate partial adaptate cu o formula chimica intermediara intre laptele uman si laptele
de vaca.
Exemple: Aptamil, Milumil, Humana 2, Humana Baby Fit, Robeby A si B, Guigo 2,
SMA2, etc.
25

Se obtin prin: scaderea cantitatii de proteine si electroliti, adaos de lactoza, inlocuirea

partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri vegetale, adaos de vitamine ( D, C, A si B ), adaos de
oligoelemente.
Preparatele partial adaptate sunt partial degresate, contin predominant cazeina, au adaos
de uleiuri vegetale, vitamine si oligoelemente.

26

Tabel nr. 1.
Formule adaptate de start ( compozitia la 100 ml dilutie standard )
Denumirea
comerciala

Proteine
(g)

Grasimi
(g)

Beba cu Fe
(Nestle)

1,7

Bebelac
0-12 luni
(NutricialMilupa)
Conformil
(Milupa)

1,5

3,4
26%
vegetale
3,4

1,7

Humana 1
(Humana)
Lactovit
(RemeteaRomania)
Vitalact
(BioefBrasov)
Milumil 1
(Milupa)
Nan cu fier
(Nestle)
Nutrilan
(Nutricia)
Similac
Regular
(Abbott)
Similac cu
fier (Abbott)

Hidrati
de
carbon
(g)
7,41

Lactoza

Ac. linoleic
(mg)

Minerale
(g)

Ca
(mg)

P (mg)

Raport
Ca/P

Fe
(mg)

Adausuri
speciale

Calorii
(Kcal)

7,41

340

0,39

62

50

1,43

0,81

Colina
Taurina

67

7,9

6,9

500

0,3

57

28

0,6

Carnitina
Taurina,Colina

70

33
95% n.
vegetale

8,4

2,9

430

0,29

53

29

1,82

0,53

70

1,5

3,7

8,2

618

0,35

55

33

1,7

0,73

1,73

3,4

8,14

5,34

420

0,35

39,58

26,85

1,47

1,19

Carnitina,
Taurina, fibre
solibile,
oligozaharide
Arginina,Colina,
Inositol, Taurina
-

1,74

3,49

7,31

6,86

500

0,39

46,2

29,04

0,19

0,85

67,7

1,8

3,6

8,7

6,9

100

0,37

71

44

1,61

0,8

Taurina

75

3,57

7,5

7,5

530

0,3

53

30

1,76

0,81

67

1,4

3,5

7,5

7,4

350

0,26

52

26

0,50

1,55

3,63

7,3

7,3

670

0,4

56

41

0,46

Carnitina
Taurina,Colina
Carnitina,Taurin
a,
Colina,Arginina
Colina

68,1

1,55

3,63

7,3

7,3

670

0,4

56

41

1,2

Colina

68,1

1,23

27

72
70

67

Unele fabrici ( care se respecta ex. Humana ) au notat produsele de lapte pe 3 categorii de varsta :- nounascut Humana 0, 1- 4 luni Humana 1, > 4 luni Humana 2.
Compozitie chimica
Valoare calorica 640-720 Kcal/l ( lapte uman 650-680 Kcal (l))
Proteine 16g/l-19g/l
Glucide: - preparatele adaptate contin in exclusivitate lactoza (54-82g/l); in preparatele partial adaptate
lactoza trebuie sa reprezinte cel putin 60% din totalul glucidelor (contin in plus dextrinmaltoza si glucoza);
Lipidele reprezinta 27-41g/l, sunt inlocuite in proportie de 20-30% cu uleiuri vegetale in formulule
europene si in proportie de 100% in formulele SUA, acidul linoleic asigura 3-6% din aportul caloric total.
Sarurile minerale: Na 3,5g/l, raportul Calciu/Fosfor este 1,2/2, preparatele adaptate contin 450mg Ca/l si
200mg/l-fosfor, supliment de fier (12 mg/l);
Vitamine: - supliment de vit D, C, B6.
II.

Preparatele de continuare pentru varsta a 2-a (Follow-up formula)

Are o compozitie chimica intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat

Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la 12 luni
Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate.
Exemple in Tabelul nr.
Compozitia chimica: valoare calorica: 680 Kcal/l, proteine: 24-33g/l, lipide: 20-40g/l ( maxim 35% din
aportul caloric ), glucide: 54-80g/l (50% lactoza ), saruri minerale: 5-6g/l.
Exemple:
Formulele de lapte pentru prematuri si nou nascuti cu greutate mica la nastere cu continut in proteine crescut
fata de preparatele pentru sugari (2g/100 ml) si cu un raport cazeina/proteine solubile modificat (30/70 sau 40/60).
Aceste preparate au indulcire mixta cu lactoza si dextrina si imbogatire cu trigliceride cu lant mediu (20-40%).
Formulele speciale pentru prematuri (Tabelul nr. )
Preparate adaptate anumitor situatii patologice

28

Alimente de regim pentru regurgitare sunt alimente folosite in tratamentul dietetic al regurgitarilor simple ale
sugarului. Sunt preparate ingrosate cu amidon sau fibre (pectina). Anumite formule numite si Gata de folosit
evita adaugarea de substante de ingrosare in laptele reconstituit (Galopectose, Glumilk).
Alimente sarace in lactoza si delactizate sunt preparate la care glucidele constau in maltoza, zaharoza si oze
simple. OLAC (Mead Johnson), AL 110 (Nestle), Diargal (Gallia), HNRL (Milupa) si Modilac sans lactose
(Sodilac) sunt 5 preparate care nu contin deloc (sau numai urme) de lactoza. HN 25 de la Milupa contine 1,8 g
lactoza/100 ml adica 20% din glucide. Ele sunt prelucrate si pe plan proteic, nu in sensul de proteine modificate
cu cresterea partii proteinelor solubile, ci invers, cu cresterea partii de cazeina la 90-100%. Aceste alimente se pot
folosi in faza de realimentare post-diaree acuta la sugar. Utilizarea lor prelungita in acest context nu e recomandata,
mai ales pentru formulele cu continut caloric scazut (HNRL si HN 25).
Laptele de soia este un preparat la care fractiunea proteica este constituita din proteinele izolate din soia si
nu din laptele de vaca. Compozitia lor pe olan glucidic (fara lactoza), lipodic, mineral si vitaminic trebuie sa
raspunda nevoilor sugarului. Numeroase preparate dietetice de lapte de soia comarcializate nu au o compozitie
conform preparatelor pentru sugari, mai ales in acidul linoleic, calciu, etc. Indicatia lor principala ar putea fi
intoleranta la proteinele din laptele de vaca.
Alimentatia dietetica hipoalergenica reprezinta alimente care reduc riscul alergiei alimentare prin
hidrolizarea partiala si/sau termica a fractiunilor proteice de origine lactata. Hidrolizatele de proteine contin peptide
de talie inferioara celor din laptele de vaca, dar sunt folosite cu succes in caz de provenienta intolerantei la
proteinele laptelui de vaca, preventia exemelor sau alergiilor respiratorii.
Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in alimentatia sugarului. Daca din anumite ratiuni se foloseste
laptele de vaca, acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3 luni; intre 4-5 luni. De asemenea trebuie
zaharat 5%. Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 750-800 ml/zi.

29

Tabelul nr. 2 .
Formule de continuare-varsta a doua- Fllow-up ( Compozitie la 100 ml dilutie standard)
Denumirea
comerciala

Protei
ne (g)

Grasimi
(g)

Hidrati Lactoza
de
carbon
(g)
7,5
6

Ac.linoleic
(mg)

Minerale
(g)

Ca
(mg)

P
(mg)

Raport
Ca/P

Fe
(mg)

Adausuri
speciale

Calorii

Bebelac 2
(NutriciaMilupa)
Conformil
2 (Milupa)

2,6

3,3

500

0,6

110

67

1,64

1,3

69

430

0,43

92

54

1,7

1,2

8,2

119

86

1,38

0,9

9,2

4,1

10

0,5

82

56

1,5

1,2

1,8

3,3
100% n.
vegetale
3,4

Carnitina,
Taurina,
Colina
Carnitina,
Taurina,
Fibre
solubile
Taurina,
Colina,
Inozitol
-

1,9

3,3
95% n.
vegetale

8,7

Humana 2
(Humana)

1,5

3,7

Milumil 2
(Milupa)

2,1

Nutrilan 2
(Nutricia)
Similac
gain
(Abbott)
6luni-3ani

7,8

490

0,42

88

51

1,72

1,3

70

2,8

3,62

7,5

580

0,7

115

66

1,2

Taurina

73,8

30

72

76
75

Tabelul nr. 3.
Formule speciale pentru prematuri
Denumire
comerciala

Protei
ne (g)

Grasimi
(g)

Alprem
(Nestle)

Humana
Pre
(Humana)
PreAptamil cu
Milupan
(Milupa)
Nutrilan
Premium
(Nutricia)
Similac
Special
Care 24
(AbbottRoss)
AptomilPremdil
(Milupa)

1,4

3,4
(39%
MCT)
3,7

1,5

Hidrati Lactoza
de
(g)
carbon
(g)
8
6

Ac.linoleic
(mg)

Minerale
(g)

Ca
(mg)

P
(mg)

Ca/P

Fe
(mg)

Adausuri
speciale

Calorii
(Kcal)

410

0,38

70

46

1,52

1,1

65

7,5

7,5

53

31

1,7

0,7

3,6

7,2

7,2
(100%)

0,39

66

42

1,6

0,7

Carnitina,
Taurina,
Colina
Taurina,
Colina,
Inozitol
Milupan

1,4

3,6

7,1

7,1
(100%)

0,3

54

27

0,5

58

4,4
(50%
MCT)

8,6

4,3
(50%)

146

73

0,3

Colina,
Inozitol

62

2,4

4,4

7,7

6,2

100

53

1,89

0,9

Carnitina,
Taurina,
Colina,
Inozitol

80

31

67
62

Tabelul nr. 4.
Formule delactozate cu proteine din lapte de vaca ( compozitie la 100 ml dilutie standard )
Denumire
Alfare (Nestle)
AL 110
Humana HH
(Heinahrung Humana)
Milupa HH 25 (Milupa)
Morinaga NL33
(Morinaga)
Nan fara lactoza
(Nestle)

Proteine
(g)
2,2
hidroliza
enzimatica
1,9

Lipide
(g)
3,3
MCT

Glucide
(g)
7

Lactoza
(g)
0,14

Amidon
(g)
0,81

Maltodextroza
(g)
6,05

Adausuri speciale

3,3

7,4

7,4

1,9

1,1

3,2

2,6
1,69

1,2
3,6

9,1
8,03

0,1
0

3,1
Porumb
3
-

Carnitina, Taurina,
Colina
Fibre dietetice,
piure de banane

0,1
7,38

1,6

3,3

7,5

32

Calorii
(Kcal)

Formula
semielementala

Carnitina, Taurina,
Colina, Inozitol,
Nucleotide

67

Tabelul nr. 5.
Formule delactozate si hipoalergice cu proteine din soia ( compozitie la 100 ml dilutie standard )
Denumire Proteine
comerciala (g)
Alsoy
1,86
(Nestle)
Iomil
1,8
(AbbottRoss)
NutricareSoya
(Israel)

1,98

Lipide (g)
3,33

Glucide
(g)
7,37

Lactoza
0

3,7

6,9

3,5

6,8

33

Glucoza
(g)
Sirop de
porumb
3,9 (sirop
de
porumb)
-

Maltoza
(g)
0
3
(sincroza)
Dextrin
maltoza

Adausuri
speciale
Carnitina,
Taurina
Lcarnitina,
Taurina
Colina
Carnitina,
Taurina

Calorii
(Kcal)
67
68

67,9

Tabelul nr.6.
Formule hipoalergice cu hidrolizate proteic (compozitie la 100 ml dilutie standard)
Denumire
comerciala
Nan HA (Nestle)

Proteine (g)

Lipide (g)

Glucide (g)

Lactoza (g)

Maltoza (g)

Calorii (Kcal)

1,51 (hidrolizat
proteic din zer)

3,41

7,56

70%

30%

67

34

Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:

Efecte de lunga durat asupra dezvoltarii (obezitate, b. cardiovasculoare,
sensibilizare alergica la PLV); are o compozitie constanta standardizata in
timpul suptului; folosirea proteinelor din zer efect alergizant datorita
lactoglobulinei; este lipsit de factori antiinfectiosi risc de infectii (intestinale);
adaosul de fier in preparat (7-10mg%) anuleaza activitatea lactoferinei.
DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI SUGARULUI
Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia sugarului a altor
alimente decat laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive si cresterea
nevoilor nutritionale ale sugarului.
Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai
precoce 4 luni- pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei
alimentati natural)
Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si 4 luni a unui
fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia artificiala. Se prefera fainurile instant
cu adaos de vitamine si fier si amidon predigerat.
Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos.
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de
preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui
singur aliment pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe
temporar alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la
normalizarea tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu
detrmina instalarea anorexiei psihogene.
ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.
Sucul de fructe administrat in cantiate de 30-60 ml dupa 6-8 saptamani
de viata nu reprezinta un aliment de diversificare lucul lui fiind luat de suc de
fructe dupa 4 luni.
Alimente folosite in alimentatia diversificata a sugarului-ordinea introducerii
lor:
35

Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se compune in afar de lapte partial

adaptat sau alimentatie la san si din alimente de diversificare care fac trecerea spre
alimentatia adultului, preparate dietetic. Ordinea introducerii alimentelor de
diversificare in alimentatia sugarilor eutrofici este urmatoarea:
Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4 - 5 luni; initial se va
introduce morcov pasat diluat in parti egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa
si alte zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel, telina), ulterior supa va fi
imbogatita cu ulei de floarea soarelui sau porumb, sau unt (5g) de buna calitate
- valoarea calorica se va imbogati cu fainoase sub forma de zeamil (3%), faina de
orez sau fainuri industriale imbogatite in vitamine si fier.
Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asocia cu supa sau pireu.
Fructele sub forma de mere (marul sa aiba semintele negre), pireu de
piersici sau banane se poate introduce la 4-5 luni la masa de la ora
10. Se indulceste (neobligator) cu zahar 5% sau miere. Dupa 5 luni
pireul de fructe se poate asocia cu branza de vaci si biscuiti.
Fainosul cu lapte ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se poate introduce dupa 4
luni la masa de la ora 18.00.Se va zahara 5%.
Galbenusul de ou fiert tare se poate introduce la supa sau la pireul de
legume de la varsta de 6 luni. - - 1 galbenus . Se
poate da 3-4 galbenusuri pe saptamana respectiv 1 la 2 zile
introdus progresiv.
Branza de vaca se poate folosi ca aliment de diversificare de la 5 - 6
luni. Se poate asocia cu pireul de legume sau cu fainos (orez
pasat cu branza de vaci)
Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate folosi prin alternanta cu
supa de zarzavat de la 6 luni.
Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni.
Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce:
- perisoare de carne, papanasi;
- paine alba, mamaliguta cu branza si smantana
- prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte, crme, dulceata.
In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si unele preparate cu o
compozitie similara, obtinute prin procedee industriale sub forma de fulgi sau
fainuri de cereale in amestec cu lapte, proteine, fructe sau legume.
Fructele si legumele se pot gasi conservate sub forma de pireuri, gemuri, sau
in amestec cu carne, lapte, faina, ulei, zahar.
Exista preparate: - omogenizate destinate sugarilor pana la varsta de
8-9 luni care se numesc produse baby-food
- grosiere (bucatele) destinate sugarului peste 9 luni
36

care a invatat sa mestece si se numesc produse junior

food
- forme instant dizolvate in lapte sau cu apa cum ar
fi fainurile de cereale (Remedia) imbogatite cu vitamine,
calciu si fier.Se folosesc in 2-3 pranzuri, asociate la mesele
de lapte praf sau lapte uman.
Exemple de meniuri folosite in alimentatia sugarilor intre 4-12 luni:
Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml)
Ora 6.00 lapte uman sau lapte partial adaptat sau integral
Ora 10.00 ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de fructe
Ora 13.00 supa de legume cu pireu de legume la care se adauga 3%
faina de orez sau zeamil
Ora 18.00 lapte de mama sau lapte praf
Ora 22.00 ca la ora 6.00 si 18.00 in cazul alimentatiei cu lapte praf
integral se poate asocia cu 3-5% faina de orez sau zeamil.
Luna a 5-a (5 mese a 170 180 ml):
Ora 6.00 lapte uman, lapte praf sau lapte de vaca
Ora 10.00 masa de fructe (150gt mere rase + 50g orez pasat + 5% zahar
Ora 13.00(14.00) supa de legume: - 150 ml supa
- 50-100 g pireu de legume
- 20g carne
- 3-5% ulei de porumb sau floarea soarelui
Ora 18.00 ca la ora 6.00
Ora 22.00 lapte uman sau lapte praf (eventual asociat cu fainuri fara
gluten)
Luna a 6-a (5 mese a 180 200 ml):
Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)
Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni
Ora 14.00: - supa de legume cu carne, galbenus de ou, branza de vaci
Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau orez pasat 10% cu branza de
vaci si 5% zahar
- iaurt cu 1-2 biscuiti
Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf cu 5% fainos
Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml):
Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptat sau integral 12,5%)
Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu biscuiti sau orez + 5% zahar
Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni
Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni
Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00
37

Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4 mese a 250g):

Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar
Ora 9 - 10.00: mere rase cu biscuiti sau orez zaharate 5%
Ora 12.30-13.00: masa de supa de legume, pireu de legume, faina de orez
3-5% ulei vegetal 2-3% si carne (sau alte proteine animale)
Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de vaci zaharat 5%
iaurt cu biscuiti
sau masa de fructe (daca nu se administreaza la ora
10.00)
Ora 21.00: - ca la ora 7.00
Luna a 10-a a 12-a (4 mese a 250g):
Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar
- sau lapte cu cafea de malt cu paine
Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne, orez, galuste, taitei, paine
- pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal)
- galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata
- zilnic un mar crud ras.
Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2 lingurite zahar
- sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza, papanasi
- sau cozonac cu lapte
- sau iaurt cu biscuiti.
Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar.
Recomandari
Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata
- visinile, ciresele, prunele
Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa mesele bogate in proteine si sare.
Trebuie incurajata autoalimentarea care incepe cu prehensiunea unei bucati de
biscuit sau paine.
Se recomanda ca mama sa dea dovada de rabdare, intelegere si permite in
confruntarea ei cu personalitateasugarului.
Reguli de igiena alimentara
Mama trebuie sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de igiena
alimentara:
1. Locul de pregatire (bucataria)-tinut in conditii de perfecta curatenie:
- alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse alaturi de cele deja pregatite
- sa nu existe gandaci sau muste.
2. Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in pungi de plastic la
frigider
38

3. Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fi folosite numai in acest
scop.
4. Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete. Pentru alimentele
peambalate se va verifica aspectul, mirosul, gustul si eticheta cu data
valabilitatii si modul de folosire.
5. Curatirea-spalarea legumelor si fruictelor se va face cu putin timp inainte de
folosire.Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai multe ori pentru
indepartarea substantelor organice, oua de parayiti, substante insectofungicide.
6. Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatirea mesei.Aprecierea dupa
ochi poate duce la greseli de subdozare sau supradozare. Se vor folosi obiecte
speciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuri pentru lapte, biberon). In lipsa
acestora se pot face masurari aproximative folosind obiecte de masurat:
lingurita, lingura, ceasca de cafea (veyi tabelul):
Masura
L.praf
Faina
Orez
Gris Zahar Sare
Ceai
(gr.)
(gr.)
(gr.)
(gr.) (gr.)
(gr.)
(gr.)
1 lingurita
2,5-3
3-4
5
5
5
3
5
1 lingura
10
10
15
15 15-20
20
1 ceasca
150
200
200
200
200
250
de cafea
7. Prepararea culinara a alimentelor se va face prin tratare termica:
- fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori
- coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci, biscuiti
8. Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugari prajirea intru-cat
descompunerea grasimilor are efect hepatotoxic si iritant gastric.
9. Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara maruntirea lor prin:
mixare, tocare, date prin razatoare, pasate.
10.Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor, indulcirea sau sararea
excesiva creaza deprinderi nesanatoase.
Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an
Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si digera cea mai mare parte a
alimentelor toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a adultilor.
Este necesara asigurarea unei alimentatii echilibrate caloric si nutritiv,
diferentiate in functie de varsta ( vezi tabelele ).
Ratiile propuse au un caracter orientativ si trebuie sa reflecte traditiile si
posibilitatile de procurare a limentelor din regiunile respective.
Medicul pediatru trebuie sa cunoasca continutul in factori nutritivi si aport
energetic a diferitelor alimente in dieta copilului.
39

Participarea factorilor nutritivi de baza la asigurarea aportului energetic total

intr-o dieta echilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea:
- proteine: 13-16% din aportul caloric total - din care 60-80% proteine
naturale;
- grasimi: 30-35% din aportul caloric total - din care 25% de origine
animala si 75% de origine vegetala;
- glucide: 50-55% din aportul caloric total - din care 25% zahar rafinat si
75% zaharuri naturale.
Nevoi nutritive:
Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi
- lichide 125 ml/kg/zi
- glucide 12g/kg/zi
- lipide 4-5g/kg/zi
- proteine: 2,5-3g/kg/zi
- saruri minerale si vitamine ca la varsta de 1 an.
Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi
- lichide 70-90 ml/kg/zi
- glucide 10g/kg/zi
- lipide 3g/kg/zi
- proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).
Pentru a se face o recomandare dietetica corecta, trebuie facut mai intai
istoricul alimentar al copilului ancheta alimentara pentru a putea evalua in ce
masura aceasta a fost corecta sau nu atat din punct de vedre cantitativ cat si
calitativ.

40

Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)

raportate la varsta, greutate si inaltime
Varsta ( ani )
Sugar
Copil
Baiat

Fata

0-0,5
0,5-1
1-3
4-6
7-10
1114
1518
1114
1518

Greutate
(kg)
6
9
13
20
28
45

Inaltime
(mm)
60
71
90
112
132
157

Aport proteic
necesar (gr)
2,2/kg/zi
2/kg/zi
23/zi
30/zi
34/zi
45/zi

66

176

56/zi

46

157

46/zi

53

163

46/zi

41

Nevoile energetice (RDR) raportate

la varsta, greutate medie si inaltime medie
Varsta ( ani )

Greut
ate

Sugar

0-0,5
0,5-1

Copil

Baiat

Fata

Inalti
me

6
9

60
71

1-3

13

90

4-6

20

112

7-10

28

132

11-14

45

157

15-18

66

176

11-14

46

157

15-18

55

163

42

Nevoi energetice
Kcal
Medii
Limite
115/kg
95/zi
145/kg/zi
105/k
80g/zi
135/kg/zi
1300/z
900i
1800/zi
1700/z
1300i
2300/zi
2400/z
1650i
3300/zi
2700/z
200i
3700/zi
2800/z
2100i
3900/zi
2200/z
1500i
3000/zi
2100/z
1200i
3000/zi

Megajo
uli
0,48/kg
/zi
0,44/kg
/zi
5,5/zi
7,1/zi
10,1/zi
11,3/zi
11,8/zi
9,2/zi
8,8/zi

Alimentatia copilului mic (1-3 ani)

Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant apetitul selectiv paralel cu
dezvoltarea psihomotorie si a dentitiei
Se va insista asupra realizarii unor deprinderi alimentare sanatoase cum ar fi:
1. Un program regulat al meselor care se vor servi cat mai estetic si in
conditii de igiena;
2. Intreruperea alimentatiei cu biberonul
3. Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul meselor si nu inainte de
masa;
4. Evitarea fortarii copilului sa manance risc de anorexie psihogena;
5. Evitarea stimularii copilului sa manance prin diferite distractii pentru a
ceepta alimentele;
6. Se va permite copilului sa-si selecteze alimentele avand grija sa fie
asigurata o alimentatie echilibrata;
7. Daca copilul refuza sistematic un aliment se va incerca administrarea lui
sub o alta forma;
8. Copilul va fi invatat sa manance singur la masa.
Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte, 1 ou la 2-3 zile, 40g carne de
pasare, de vita sau peste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana
Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal, smantana; Sunt interzise
untura, slanina si seul.
Legumele recomandate: - cartofi, radacinoase, fasole verde;
- conopida, dovlecei, spanac;
- tomate, ardei gras.
Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil, orez, paste fainoase, prajituri
de casa
- fainuri industriale imbogatite caloric, cu adaos de
oligoelemente si vitamine.
Fructele se vor administra zilnic
Apa sau alte lichide se vor administra de preferinta dupa mese
Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese principale si 2 gustari:
Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte
- paine cu unt si ceai
- branza, gem
Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti
- paine cu unt
- cascaval
43

- iaurt cu paine
- branza cu rosii si paine ( la alegere )
La pranz va primi
3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare cu galuste sau taitei de casa
- carne cu legume, paste fainoase sau pilaf de orez
- spanac cu ochiuri
- sufle de legume cu branza si salata
- ca desert: compot de fructe, fructe crude, prajituri de
casa
Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza
- iaurt cu paine
- fructe
Seara: - lapte cu paine si unt
- orez cu lapte
- papanasi
- clatite
- mamaliguta cu branza si smantana
- budinci
Se va evita: - atmosfera stresanta in timpul mesei
- excesul de dulciuri si fainoase
Alimentatia sugarului prematur la domiciliu:

44