O Minte Sanatoasa Intr-Un Corp Sanatos

MINTE SNTOAS N CORP SNTOS !
SCOP:
mbogirea capacitii de comunicare i analiz interpersonal a elevilor.
Evidenierea importanei sntii fizice i mintale pentru fiecare dintre noi dar
i pentru ceilali.
Dezvoltarea unor responsabiliti personale i civice ale copiilor, contientizarea
necesitii protejrii mediului.
ncurajarea copiilor pentru a deveni factori activi ai proteciei mediului,
acionnd i modificndu-i propriul stil de de via precum i pe cel al persoanelor
din jur.
ncurajarea copiilor pentru respectarea cu sfinenie a normelor morale i a
valorilor etice.
OBIECTIVE:
Formarea unei atitudini ecologice active i responsabile care s permit
manifestarea unei conduite adecvate n relaia cu mediul, prin aciuni concrete
de refolosire a deeurilor colectate;
Dezvoltarea capacitii de cunoatere i nelegere a problemelor legate de
reciclarea , recondiionarea i refolosirea deeurilor din mediul nconjurtor,
stimularea curiozitii pentru investigarea i descoperirea soluiilor practice de
utilizare a acestora;
Contientizarea rolului fiecruia dintre noi n realizarea unei lumi mai bune i a
unui mediu mai sntos;
Implicarea prinilor, colarilor, comunitii locale n crearea unui mediu
sntos i sigur pentru copii
Oferirea ansei copiilor de a-i exprima ideile personale i de a-i manifesta o
atitudine personal legat de responsabilitatea pe care i-o asum n privina
mediului n care triesc;
Contientizarea relaiilor existente ntre un mediu sntos i propria noastr
sntate;
Cunoaterea i respectarea unor norme de igien personal i colectiv;
Implementarea ideii de ,,stil de viata sanatos;
Dobandirea de cunotine de necesitaile organismului pentru a funciona n
parametrii normali;
Cunoaterea i respectarea normelor morale i etice.
Pornind de la ideea c sntatea nseamn o gndire sntoas-pozitiv, un
suflet curat, nobil, un trup robust, toate acestea implica traiul ntr-un mediu curat.
Mediul nconjurtor ne asigur conditiile necesare vietii, ns depinde de noi
dac dorim s folosim aceste elemente eseiale n mod util sau dac vrem s ocolim
acest aspect al vieii noastre. Poluarea planetei se agraveaz pe zi ce trece i se pare
c populaia nu acord interes acestui proces nociv. Ocrotirea planetei este o

problem mondial i, tocmai de aceea, fiecare om trebuie s-i asume aceast
responsabilitate. Starea de sntate nu poate fi meninut respirnd aer poluat,
consumnd alimente i ap contaminat cu pesticide sau alte substane chimice
Sntatea unui om se ngrijete zi de zi, acordndu-i timp suficient i respect
pe msur. La fel ca ngrijirea unui Bonsai. Ani de zile l hrnim, l udm, i dirijm
creterea i i vorbim transmindu-i sentimentele noastre pozitive. Apare la un
moment dat ns o perioada aglomerat n care l neglijm, uitm s l udm, nu i
mai vorbim i iat, prietenul nostru, bonsaiul, ncepe s sufere, se ofilete i uneori se
usuc complet.
Corpul nostru nu este desigur un bonsai i nici noi nu suntem plante. Avem ns
nevoie de cel putin tot atta atentie pentru a ne simi bine fizic i psihic. Cnd l
neglijm sau l tratm necorespunztor (prin alimentaie defectuoas, lipsa activitii
fizice, aerisire i iluminare insuficient acas i la serviciu, program de lucru
prelungit, somnul insuficient), corpul ne trimite semnale de alarm c ceva nu este n
regul.
ncet-ncet apar diverse probleme: migrene, insomnii, tulburri digestive,
dureri de spate, proasta dispoziie, stri depresive, agresivitate, apatie... toate posibil
provocate de stres.
Pstrarea sntii i lupta contra bolilor se
inscriu printre cele mai vechi preocupri ale omului. De altfel cuvntul sntate,
care evoc o stare att de preioas fiecruia, apare frecvent n vorbirea curent
nelipsind aproape niciodat cu ocazia urrilor de bine. Scrisorile strmoilor notri
romani se incheiau de obicei cu urarea : vale (fii sntos). Intr-o frumoas exprimare,
un mare endocrinolog (N. Pende) descoperea urmtoarele 4 armonii n organismul
sntos : sntatea este armonia funciunilor, aa cum frumuseea este armonia
formelor corpului, aa cum adevarata buntate este armonia sentimentelor etice i
adevrata nelepciune este armonia intelectului. Se vor urmri totodat cteva
aspecte ale educaiei pentru sntate, elevii fiind pregtii s neleag i s respecte
regulile de igien personal i colectiv specifice vrstei. Copiii vor fi motivai
permanent s-i apere propria sntate fizici psihic, vor dobndi cunotinele
necesare pentru prevenirea mbolnvirilor i i vor dezvolta aptitudini care le vor
permite s acioneze n folosul sntii proprii i comunitare. Elevii vor fi dirijai s
contientizeze faptul c sntatea lor individual depinde, n foarte mare msur, de
sntatea mediului n care triesc.
Din toate colurile lumii, mai mult ca oricnd se nal astzi un strigt de
alarm: ,,NATURA ESTE N PERICOL! SALVAI-O!
Pentru ntreaga omenire, natura este o carte viu ilustrat, cuprinznd cele mai
variate i tainice tablouri care ne invit la cunoatere, descoperire, bucurie, studiu
intens pentru satisfacerea curiozitii i totodat, izvor de via i sntate. Ea este cea
care ne arat cum trebuie s ne organizm timpul, viaa, ne ndrum la munc i la
odihn. Mediul nconjurtor este ceea ce ne ajut pe noi s cretem i s trim
sntoi.
Protecia mediului nconjurtor trebuie s constituie o preocupare permanent a
noastr, astfel nct colarul s vad natura cu ochii simului i a raiunii, s o
neleag i s o preuiasc.
Problema mediului nconjurtor este o problem universal, dat fiind faptul c

fenomenele de poluare nu cunosc distane i nu in seama de niciun fel de frontiere. .
Dac la intrarea n coal, copiii au unele reprezentri despre mediul n care
triesc, datoria colii este de a consolida i a dezvolta aceste reprezentri, de a cultiva
sentimente de admiraie fa de frumuseile naturii, de a formula deprinderi de
protejare a mediului nconjurator. Educaia ecologic trebuie s-l conduc pe elev
spre formarea unui punct de vedere mai obiectiv asupra realitii, s-l incite la
participare, s-l fac s contientizeze faptul c viaa generaiilor viitoare, calitatea ei,
depinde ntr-o mare msur i de opiunile sale i de comportamentul su.
Datoria noastr, ca formatori este s-i facem pe elevi s neleag c soarta
planetei este n minile noastre, a oamenilor, deoarece suntem singurii, dintre toate
fiinele de pe Pmnt, care putem aciona n mod pozitiv sau negativ asupra mediului
n care trim.
Natura este stpn pentru c dispune de fore variate i fr de msur. Omul
i fur din taine, dar nu poate s o domine, doar s o mbuneze. Cnd crede c s-a
nlat s ajung egalul ei, aceasta se supr i devine neierttoare.
Din dorina de a forma elevilor notri o gndire i un comportament ecologic,
fiecare dintre noi poate organiza n coal diferite activiti, la care, cu siguran vor
participa cu plcere toi elevii. Aceste activiti cu tematic ecologic pot avea sarcini
diverse:
* organizarea colului viu al clasei care poate s cuprind plante decorative i
plante de grdin;
* completarea la zi a calendarului naturii, pe baza observrii directe a
fenomenelor naturii;
* observarea ncolirii seminelor i a creterii plantelor;
* creaii literare, compuneri avnd ca tematic natura, lumea micilor
vieuitoare, povestiri din viaa plantelor;
* vizionarea video, a unor filme cu caracter ecologic; parada ,,ECO;
* scenete ( exemplu: ,, Micul ecologist);
* creaii artistico-plastice, desene avnd ca teme: ,,Pdurea, ,,Prietenii
naturii, etc.
S nu uitm c natura nu ne obosete, ci dimpotriv ne ntremeaz. Fr
vibraiile naturii nconjurtoare am fi asemenea unor roboi, executnd comenzi
pentru care am fost programai.
Dac se pare c coala rpete copilul familiei sale, de fapt ea l druiete, l
integreaz n universul acesteia i mpreun cu ea n societate.
Dac analizm cu atenie toate problemele enumerate mai sus, observm c
un mediu sntos nu poate exista decat ntr-o lume panic, civilizat. Mediul nu este
distrus doar prin poluare ci i prin rzboaie. Elevii trebuie s neleag faptul c
mediul, raporturile om/natur, om/mediu social, dar i relaiile dintre oameni sunt
absolut vitale pentru ntreaga umanitate. De aceea considerm c Educaia ecologic
se afl ntr-o strns legatur cu A.B.C.-ul comportrii civilizate, i mai ales Educaia
religioas. Este necesar ca mcar coala, dac nu i mass-media, s dezvolte atitudini
contiente i responsabile fa de sine i lumea din jur, s-i nvee pe elevi s respecte
opiniile i alegerile celorlali, s tolereze, s arate n cadrul orelor de religie
asemnrile dintre marile religii i nu deosebirile, s explice faptul c ceea ce difer
sunt doar obiceiurile i c, indiferent de modul n care o facem, toi ne rugm

aceluiai Dumnezeu.

O Minte Sanatoasa Intr-Un Corp Sanatos

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O Minte Sanatoasa Intr-Un Corp Sanatos

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINTE SNTOAS N CORP SNTOS !

c populaia nu acord interes acestui proces nociv. Ocrotirea planetei este o

Problema mediului nconjurtor este o problem universal, dat fiind faptul c

sunt doar obiceiurile i c, indiferent de modul n care o facem, toi ne rugm

S-ar putea să vă placă și