Dieta vegetariana

Din ce n ce mai muli oameni mbrieaz acest mod de via

tiind c o diet vegetarian echilibrat i diversificat, fr carne,
poate asigura necesarul de substane nutritive de care are nevoie
organismul.
Numeroase dovezi tiinifice atest faptul c un vegetarian poate s
fie cu mult mai sntos dect o persoan care consum carne. Aadar, a
fi vegetarian e calea spre o via armonioas, fr boli?
Termenul de vegetarian provine din cuvantul latinesc "vegetus" care
inseamna "proaspat, sanatos si activ". Conceptul de vegetarianism
insemnand o viata bazata pe o dieta compusa din mancaruri pe baza de
plante, suplimentata de cei mai multi cu oua si/sau produse lactate,
apare la filozoful grec Pitagora care crede ca acesta este conditia
esentiala pentru o convietuire armonioasa.
1. Lacto-Ovo-Vegetarienii mananca oua si produse lactate. Aceasta este
cea mai intalnita forma de vegetarianism in Europa si America.
2. Lacto-Vegetarienii sunt cel mai des intalniti in India. Ei mananca
produse lactate, dar refuza ouale.
3. Ovo-Vegetarienii accepta ouale, dar refuza produsele lactate. Aceasta
este cea mai rara forma de vegetarianism.
4. Vegetarienii (puri sau stricti) nu consuma decat hrana din surse
vegetale.
Veganii sunt vegetarieni stricti din motive etice. Veganii incearca sa
excluda, pe cat este posibil si practic, toate formele de exploatare si
cruzime fata de animale pentru mancare, haine sau pentru orice alt
scop. Aceasta presupune o dieta fara nici un fel de produs animal,
incluzand carnea, lactatele (cu exceptia laptelui matern pentru
bebelus), ouale si toate ingredientele care deriva din aceste produse,
lasand mierea la latitudinea constiintei individuale.
Asociatia Dietetica Americana si Dieticienii Canadieni considera ca
"dietele vegetariene bine planificate sunt sanatoase, adecvate din punct
de vedere nutritiv si confera beneficii de sanatate atunci cand e vorba
de prevenirea si tratamentul anumitor boli. Dietele vegane (purvegetariene) si alte tipuri de diete vegetariene bine planificate sunt

potrivite pentru toate stagiile vietii, inclusiv in timpul sarcinii, lactatiei,

primilor ani de viata, copilariei si adolescentei. Dietele vegetariene
ofera numeroase beneficii nutritionale, inclusiv nivele scazute de
grasime saturata, colesterol si proteina animala cat si nivele mai
ridicate de carbohidrati, fibra, magneziu, potasiu, vitamina B si
antioxidanti cum ar fi vitaminele C si E si fotochimicale. S-a aratat ca
vegetarienii au un index de masa corporala mai scazut decat
nonvegetarienii, cat si rata de deces din cauza bolilor cardiace
ischemice mai scazuta; de asemenea, vegetarienii au nivele de
colesterol in sange mai scazute; tensiune mai scazuta; rate de
hipertensiune, diabet de tip 2 si cancer la prostata si colon mai scazute.
Unul din motivele pentru care carnea dauneaza organismului consta in
faptul ca sistemul organic digestiv al omului nu este atat de acomodat
pentru a o prelucra pe cat credem. Animalele carnivore au un intestin
relativ scurt (de trei ori mai mare decat lungimea corpului), ceea ce le
da posibilitatea de a elimina din organism la timp carnea care se
descompune repede si a toxinelor rezultate in urma ei. Animalele
erbivore, insa, au un intestin de sase ori mai lung decit corpul, deoarece
hrana vegetala se descompune mult mai lent decat carnea. Omul, la fel
ca si animalele erbivore are un intestin lung, de aceea cand el consuma
carne, in organism se formeaza toxine care stopeaza functionarea
rinichilor si duce la aparitia artritei, reumatismului, gutei si chiar a
cancerului. Mai mult decat atat, mare parte din carnea pe care o
cumparam este prelucrata cu substante chimice. Indata ce animalul a
fost omorit, carnea incepe sa se descompuna si peste citeva zile obtine
o culoare verde-cenusie. La combinatele de carne, pentru a impiedica
acest proces, carnea este prelucrata cu nitrati si substante care au
proprietati cancerigene. De asemenea, in hrana animalelor crescute
pentru carne, se adauga o cantitate mare de substante chimice, cu
scopul de a le mari masa de carne. Toate aceste substante dauneaza
oamenilor care consuma carnea respectiva. Acelasi lucru se intampla in
cazul altor produse de origine animala; in fermele zootehnice intensive,
animalelor li se administreaza hormoni si medicamente pentru a creste
productia si a redresa diferite probleme cauzate de conditiile
neprielnice, iar aceste substante ajung, prin produse, la oameni, care se
imbolnavesc, dezvolta o imunitate la medicamente s.a.m.d..
Deseori putem auzi intrebarea: Dar nu e oare natural pentru om sa se
hraneasca cu carne? Oare organismul uman nu are nevoie de proteine
de origine animala? Raspunsul corect este: Nu. Structura anatomica
a omului dintii, maxilarele, sistemul digestiv, toate sunt mult mai
adaptate pentru consumul de hrana de origine vegetala. Asociatia
Dietologilor Americani a remarcat ca marea majoritate a oamenilor pe
parcursul intregii istorii a omenirii au intrebuintat in alimentatie in cea
mai mare masura produse vegetale. De asemenea, o mare parte si in
prezent procedeaza la fel. In tarile dezvoltate, obisnuinta de a folosi

carnea s-a raspindit de aproximativ 100 de ani, din momentul aparitiei

frigiderelor. In secolul XIX, Carl Linne a realizat o analiza comparativa a
constructiei interne a omului si a animalului, astfel demonstrand ca
mincarea nativa a omului este compusa din fructe si legume.

Doctorul Paavo Airola, specialist in domeniul dietologiei si biologiei,

afirma: Douazeci de ani s-a considerat ca norma zilnica a consumului
de proteine este de 150g, insa astazi oficial este recunoscut ca aceasta
norma este scazuta pana la 45g. De ce? Datorita cercetarilor, in
momentul de fata este cunoscut fara indoiala ca organismul nu are
nevoie de o cantitate mare de proteine si deci norma zilnica este de 30 45g. Consumul abuziv de proteine nu numai ca este nejustificat, dar mai
este si daunator organismului omului. Mai mult, el poate fi sursa unor
boli precum cancerul si bolile cardio-vasculare. Pentru a primi 45g de
proteine pe zi, nu este necesar a se consuma carne. O dieta complet
vegetariana, compusa din grane, boabe, nuci, legume, fructe s.a.
asigura pe deplin organismului cantitatea necesara de proteine.

Dietologii pana nu demult considerau ca proteinele complete (mai exact,

cei 8-10 aminoacizi esentiali care nu pot fi sintezati de organism) se
gasesc numai in carne, peste, oua si lactate. Acest lucru s-a dovedit
fals. In realitate, mai multe leguminoase, cereale, seminte, nuci si chiar
fructe si legume sunt surse bogate in proteine (unele, ca soia si quinoa,
ofera proteine complete) si toti aminoacizii pot fi obtinuti din surse
vegetale, iar proteinele din plante sunt mai usor digerate si asimilate.
Consumul in alimentatie al produselor naturale in cantitati suficiente, si
destul de variate, exclude pe deplin posibilitatea privarii organismului
de proteine. De remarcat faptul ca lumea vegetala pana la urma este
sursa de aparitie a tuturor tipurilor de proteine. Vegetarienii obtin
proteinele direct de la sursa, fara a le lua la mana a doua asa cum o
fac cei ce se hranesc cu carnea animalelor erbivore.

In schimb, consumul excesiv de proteine reduce considerabil

capacitatea de lucru a omului. Doctorul Irving Fisher de la Universitatea
Yale a efectuat un sir de experimente in care a aratat ca vegetarienii au
o rezistenta de doua ori mai mare decat cei ce consuma carne in
alimentatie. Dar cind el a redus consumul de proteine la nonvegetarieni
cu 20%, capacitatea de munca a crescut cu 33%. Intr-un sir de alte
cercetari, a fost stabilit ca produsele vegetariene, bine selectate contin
mai multe substante nutritive decit carnea. Studiul efectuat de Dzh.
Yoteko si B. Kipani de la universitatea Brussels a aratat ca vegetarienii
sunt in stare sa lucreze de doua-trei ori mai mult decit cei care se
hranesc cu carne si de trei ori mai repede pot sa-si recupereze fortele.

Desigur, doar evitarea produselor animale nu asigura o sanatate optima.

Ca oricine altcineva, cei care sunt strict vegetarieni ar trebui sa aiba o
dieta echilibrata. Sunt importante proteinele in cantitate moderata,
vitamina B12 si alimentele bogate in grasimi omega, calciu, fier si iod,
expunerea la soare pentru vitamina D.

Carnivore
Nu au pori pe piele, corpul se
aeriseste prin limba
Colti si incisivi ascutiti pentru
sfasierea carnii
Glande salivare nedezvoltate
Acid gastric fara ptyalin
Nu exista molari plati pentru
mestecare
Acid clorhidric concentrat in
stomac pentru disgestie

Lungimea tractului digestiv este

de 3 ori mai mare decit a corpului
- carnea este eliminata rapid

Erbivore
Multi pori pe piele, transpiratie

Omul
Multi pori pe piele, transpiratie

Colti si incisivi rotunjiti

Colti si incisivi rotunjiti

Glande salivare bine dezvoltate

pentru predigestie
Suc gastric cu ptyalin pentru
digestia fructelor si cerealelor
Exista molari pentru mestecare

Glande salivare bine dezvoltate

pentru predigestie
Suc gastric cu ptyalin pentru
digestia fructelor si cerealelor
Exista molari pentru mestecare

Concentratia acidului clorhidric

din stomac este de 10 ori mai
slaba

Concentratia acidului
clorhidric din stomac este
de 10 ori mai slaba

Lungimea tractului digestiv este

de 6-10 ori mai mare decit a
corpului - hrana vegetala se
descompune mai incet decit
carnea

Lungimea intestinului este de 6 ori

mai mare decit a corpului