Drogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau

sintetice, avnd aciune psihotrop (asemeni unui sedativ sau

stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificnd unele
procese (apar halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe
altele (durerea fizic, moralitatea).
De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat
s trateze rul, s fug de preocupaii, de tristee, s se rup de
cotidian, s aib o percepie mistic i s aib experiena sacrului,
experien creata de el nsui cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi
timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care s aib fie o
aciune plcut, euforizant, fie s nlture durerea, fie s-l sustrag pe
individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau
ritualuri, fie, n sfrit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este c
toate drogurile au la nceput un efect pozitiv benefic (necesar n
situaia dat) pentru individ, plcut, de stimulare a plcerii, curiozitii,
voluptii, de ndeprtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii,
epuizrii.
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaz ntre regiuni si chiar
ntre tari n ntreaga lume.
Marijuana si haiul: Estimrile indica faptul cel mai abuzat drog
n toate partile lumii este canabisul, pe care l consuma estimativ 141
milioane oameni (sau 2.4 procente din populaia globului). n mod
particular, un numr mare de tineri experimenteaz cu canabis: n
unele tari att de mult ca 37 procente din copiii de coala si adulii
tineri au folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima
-1-

luna. n general, abuzul de canabis sporete n multe tari, stabiliznduse n tarile, unde a atins nivel nalt.
n comparaie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate
este mai puin prevalent. Estimrile Naiunilor Unite indica faptul ca
aproximativ 8 milioane de oameni abuzeaz opiatele, n mare parte n
Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt
nregistrate n Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi
printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea,
tendina arata o oarecare cretere n abuzul acesteia n Europa (n
special n Londra si Amsterdam).

Exemple de droguri

Cocaina
Este un alcaloid obinut din frunzele de Erytroxylon coca, un
arbust originar din Peru. Folosit ca i drog, cocaina este prizat pe
nas, datorita proprietii ei de a trece uor de bariera mucoaselor i
datorit bogatei vascularizaii la acest nivel ; datorit acestei
vascularizaii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pn
la necroz i perforaie. n prezent, din cocain s-a produs un derivat,
kack, cruia i se atribuie un efect i mai puternic. Prizarea de
cocain determin o stare de euforie, de bine, cu dispariia senzaiei
de foame i oboseal (cultura de coca a fost stimulat de
conquistadorii spanioli pentru c permitea indigenilor s munceasc
pn la epuizare fr hran) ; se adaug o senzaie de vioiciune, de
vigoare, ndrzneal, cu senzaia de uurin n gndire. n acest timp
individul prezint o stare de hiperactivitate i hiperexcitabilitate
genital. n faza de toxicomanie apare delirul, halucinaiile, tulburrile
-2-

motorii. n final se ajunge la decdere fizic i moral, dupa 5-10 ani de

folosire a drogului.
LSD
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25.
Descoperit in 1938 de ctre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele
mai puternice substane halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba,
fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac apariia
in decurs de o ora si dureaz in general intre 8 si 12 ore, slbind
treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al
pacienilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaz
percepia, dispoziia si procesele psihologice si poate mpiedica
coordonarea si abilitile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu
LSD au fost conduse de specialiti psihiatri si medici, care au ajuns la
concluzia ca in unele cazuri pot aprea reacii psihologice neplcute
(dramatice in unele cazuri), incluznd panica, confuzie puternica si
anxietate.
In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod
oficial in medicina este Elvetia.
In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60, LSD era
trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete
continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole
continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede.
In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:
"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg
greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare,
amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele
se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12
ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot
persista timp de cateva zile.".

Canabisul sau hasisul

Halucinogenul cel mai rspndit i cel mai vechi cel mai ieftin
de altfel este cnepa indian (Canabis indica). Exist azi zeci de
-3-

milioane de consumatori pe toate continentele. Dac opiul aparine

Orientului ndeprtat, n special China, canabisul este pentru Orientul
Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea
musulman a venit de mult timp n contact cu aceast plant, pe care
a integrat-o n civilizaia sa. Produsul care se fumeaz se numete
marijuana, dac este mncat se numete hai (numele de hasasin
vine de la lupttorii din Liban, sec. XIII, care sub influiena drogului
svreau acte de o mare cruzime). Acest drog d o stare de beie, cu
euforie, drogatul rde sau zmbete, cu supraactivitate motric, n
care judecata nu este afectat, dar controlul faptelor sale este mult
mai redus. Haiul folosit timp ndelungat duce la degradare fizic i
psihic.

Amfetamina
Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate n
special de amfetamine, cu efect intens, senzaie de minte proaspt,
bun dispoziie, concentrare mrit, nlturarea senzaiei de oboseal,
nevoia de somn e ndeprtat, mbuntete activitatea sportivilor
(este o substan dopant). La acestea se adaug nc unul, foarte
marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mncare). La noi n
ar s-au scos din uz.
Morfina
Denumit n jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este
utilizat n medicin cel mai adesea n fazele terminale ale cancerului,
pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie,
suprimarea reflexului de tuse, rcirea tegumentelor, hipotonie
muscular, contractia pupilelor si vedere ncetosat.
O doz mare duce la scderea tensiunii, scderea ratei
-4-

respiratorii cu evolutie spre soc, com, deces.

Utilizarea repetat duce la dependent fizic si psihic; dezintoxicarea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe
musculare si abdominale, vom, diaree, febr, hipertensiune arteriala.
Exist riscul colapsului cardiovascular n cursul sevrajului.
Drogul reprezint o problem social, genernd srcie, hoie,
prostituie, antaj, corupie, crim, terorism.
Decizia de a consuma sau nu droguri i aparine fiecruia, ns
nainte de a lua prima doz, individul trebuie s fie contient de
riscurile la care se supune pe termen lung.

II
Pentru Romania, drogurile nu mai reprezinta de mult un pericol aflat
departe, in capitalismul sangeros. Cei zece ani scursi de la Revolutie au
fost suficienti pentru ca stupefiantele sa-si castige un loc propriu in
viata noastra. De la tara de tranzit, Romania a devenit o tara
consumatoare. O tara in care exista deja retele de desfacere foarte
bine puse la punct, in care clientii - cumparatori si implicit consumatori
de droguri - au atins un numar serios, numar ce confera
contrabandistilor siguranta in afaceri si profit. De partea cealalta a
baricadei se afla, cu mijloace conventionale, Politia. Brigada si Serviciul
de Combatere a Crimei Organizate au ca principal obiectiv activitatea
traficantilor cu substante stupefiante sau toxice. Nu ne-am propus, de
aceasta data, sa comentam rezultatele acestora. Am remarcat in
schimb activitatea pe care relativ nou-infiintatul Institut pentru
Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii din cadrul IGP o desfasoara
inclusiv in domeniul prevenirii traficului si consumului de droguri.
Materialul pe care vi-l prezentam, realizat de acest institut cu sprijinul
Centrului de Documentare si Informare pentru Tineret, se evidentiaza
prin analiza amanuntita a tuturor tipurilor de stupefiante si indeosebi
prin prisma efectelor produse prin consumul lor. Nu in ultimul rand, va
prezentam si prevederile legilor romanesti cu privire la droguri,
informatiile de acest gen fiind de folos, in egala masura, atat
consumatorilor, cat si traficantilor.
Ce sunt drogurile?
Drogul este o substanta - solida, lichida sau gazoasa - care, introdusa
in organism, modifica imaginea asupra propriei persoane si asupra
realitatii inconjuratoare. Folosirea abuziva poate crea dependenta fizica
-5-

si psihica sau tulburari grave ale activitatii mentale si ale

comportamentului.
Toxicomania este intoxicatia cronica voluntara care duce la pierderea
libertatii de a se abtine de la folosirea drogului.
Toxicomanul este persoana care consuma, in mod regulat, droguri
pentru a obtine o stare de o anumita intensitate.
Supradoza inseamna introducerea in organism a unei cantitati de
substanta mai mare decat poate suporta acesta si care poate produce
moartea. Supradoza intervine:
- atunci cand consumatorul utilizeaza o doza prea puternica in raport
cu cea obisnuita;
- se foloseste un produs insuficient diluat sau amestecat cu alte
substante;
- atunci cand se continua consumul dozei uzuale in paralel cu
medicatia din cura de dezintoxicare.
- sevrajul desemneaza simptomele fizice si psihice care apar atunci
cand un individ este privat de drogul de care devenise dependent sau
la scaderea accentuata a dozelor.
Caracteristicile drogurilor
a) Dependenta
b) Toleranta
a) Dependenta este nevoia toxicomanului de a-si administra droguri.
Ea poate fi fizica sau psihica.
- Dependenta fizica nu se intalneste la toate tipurile de droguri. Cand
apare, ea se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in
necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce
apar la incetarea utilizarii. Ea apare mai ales la derivatii opiului
(heroina, morfina).
- Dependenta psihica este cea mai importanta. Ea consta in modificari
de comportament si o stare mentala particulara insotita de necesitatea
psihica imperioasa de a-si administra substanta periodic sau continuu
pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul
psihic. Este intalnita la toate tipurile de droguri.
b) Toleranta apare atunci cand organismul se obisnuieste cu prezenta
unei anumite substante si se adapteaza la aceasta. Ca atare, pentru
obtinerea unei anumite stari, toxicomanul trebuie sa mareasca dozele.
Astfel, un toxicoman ajunge sa suporte doze care pentru persoanele
normale ar fi fatale.
Clasificarea toxicomaniei
a) Dupa gravitatea efectelor:
1. majora - morfina, cocaina, amfetamina, alcool;
2. minora - tabagismul, cofeismul;
b) Dupa numarul drogurilor administrate:
1. monotoxicomanie - administrarea unui singur drog;
2. politoxicomanie - folosirea mai multor droguri. Este cel mai des
intalnita.
-6-

Unele motive ale consumului de droguri

- Se iveste posibilitatea si tinerii pur si simplu incearca.
- Consumul de droguri poate fi vazut ca un lucru excitant si pentru care
ai nevoie de curaj, si in loc sa fie opriti de prezentarea lui ca pe un
pericol, se poate ca tinerii sa incerce tocmai pentru riscurile care le
implica.
- Unii tineri folosesc droguri pentru a scapa de problemele zilnice
(divortul parintilor, abuzul sau neglijarea in familie, la scoala sau alte
situatii).
- Consumul de droguri poate fi provocat de singuratate, de sentimentul
de inutilitate, de lipsa respectului de sine sau a increderii in sine.
- Din spirit de fronda.
Drogurile - intre realitate si fictiune
Majoritatea oamenilor nu sunt bine informati despre efectele diferitelor
droguri. Faptul de a dispune de informatii adecvate va poate ajuta sa
intelegeti corect acest fenomen si sa va formati propria opinie atunci
cand discutati despre droguri cu alte persoane. Nu exista droguri
puternice sau usoare, bune sau rele, ci totul depinde de ceea ce fac
oamenii cu ele si de circumstantele in care sunt folosite. De exemplu,
morfina este prescrisa bolnavilor de cancer care au dureri mari, fara a-i
face dependenti, pe cand o doza de LSD poate provoca dereglari
psihice unei persoane care are o boala mentala latenta. De aceea, nu
pot fi aratate decat efectele comune ale diferitelor droguri. De
asemenea, nu exista standarde pentru controlul calitatii" drogurilor
ilegale, acestea putand fi amestecate cu alte substante, in scopul
cresterii profitului.
Se spune ca folosirea recreationala" a drogurilor nu ar fi daunatoare,
dar realitatea este ca toate drogurile ilegale sunt periculoase si produc
modificari fizice si psihologice persoanei care recurge la ele. Folosirea
prelungita a drogului mareste considerabil aceste efecte daunatoare si
poate conduce la dependenta.
Se spune, de asemenea, ca marijuana nu ar fi mai rea decat alcoolul
sau tutunul. In realitate insa, marijuana este foarte periculoasa intrucat
ea este solubila in grasime, ceea ce inseamna ca elementele sale
chimice psihoactive se fixeaza in partile grase ale corpului (de obicei
creier si organe genitale). O tigareta de marijuana contine mai multi
agenti producatori de cancer decat cea mai puternica tigareta de
tutun.
Se spune ca doar indivizii slabi ajung dependenti de droguri, insa
studiile au dovedit ca toxicomanii provin din aproape toate categoriile
sociale si domeniile de activitate.
Se spune ca abuzul de droguri este o crima fara victime" deoarece il
vatama doar pe cel care le consuma, dar in realitate toxicomanul nu
este singura persoana care sufera. Consecintele consumului de droguri
se rasfrang si asupra familiei, a prietenilor si a intregii societati.
Clasificarea drogurilor
-7-

A. Substante care deprima activitatea sistemului nervos

1. bauturile alcoolice;
2. benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, rudotel);
3. barbituricele si alte substante utilizate ca somnifere (fenobarbital);
4. solventii si gazele inhalate (toluen, acetona, butan);
5. substante care reduc durerea - opiacee (opium, morfina, codeina,
papaverina, heroina) si opioide (mialgin, fontral, metadona).
B. Substante care stimuleaza sistemul nervos
1. Cocaina
2. Cofeina
3. Tutunul
4. Amfetaminele, care au si efect halucinogen (ecstasy, pudra
ingerilor);
5. Hormonii steroizi anabolizanti.
C. Substante perturbatorii ale functiilor sistemului nervos
1. LSD
2. Ciuperci halucinogene
3. Canabis
4. Mescalina
Diferite tipuri de droguri si efectele lor
1. Alcoolul - este o substanta lichida obtinuta prin fermentarea
fructelor, legumelor sau granelor, este tipul de drog cel mai folosit la
ora actuala. Efecte psihice: reduce inhibitia; determina o stare de
relaxare si buna dispozitie; logoree; lipsa de concentrare; slabirea
judecatii; pierderea autocontrolului.
Efecte fizice: clatinari, pierderi de echilibru; tulburari respiratorii si
cardiace; afecteaza reflexele si coordonarea motorie; tulburari de
vedere; sporeste riscul bolilor de ficat (in special ciroza); in cantitati
mari: pierderea cunostintei, coma si chiar moarte.
2. Tutunul - se obtine prin uscarea, tocarea si prelucrarea frunzelor, se
transforma in tigari, trabucuri, pipe, iar uneori, se mesteca; are cea
mai larga utilizare, dupa alcool.
Efecte psihice: senzatie de calmare, de concentrare, relaxare.
Efecte fizice: ameteli, greturi si chiar varsaturi, bronsite, cancer, ulcer,
afectiuni respiratorii, circulatorii, cardiace, arterioscleroza.
3. Cafeina - este unul dintre drogurile cu cea mai larga raspandire; se
gaseste in cafea, ceai, cacao, bauturi racoritoare (cola), ciocolata si
chiar in unele medicamente.
Efecte - psihice: stimuleaza activitatea intelectuala, creste puterea de
concentrare, in cantitati mari provoaca iritabilitate, anxietate.
Efecte - fizice: tremuraturi ale mainilor, scaderea apetitului, insomnii,
tulburari gastrice, cresterea tensiunii arteriale, afectiuni ale inimii,
afectiuni renale.
4. Sedativele - fac parte din categoria deprimantelor sistemului nervos
central; majoritatea sunt folosite in scopuri terapeutice, pe baza de
prescriptie medicala; se gasesc sub forma de capsule sau tablete (care
-8-

se iau pe cale orala) sau se pot administra sub forma de injectii; produc
dependenta, iar toleranta se instaleaza destul de repede.
Efecte psihice: calmare, senzatie de linistire, incetinirea gandirii, lipsa
emotiilor si pierderea interesului fata de intamplarile si oamenii din jur,
la doze mari apar tulburari psihice.
Efecte fizice: stari de somnolenta, dificultati in mers, lipsa de
coordonare a miscarilor, vorbire greoaie, foarte periculoase in
combinatie cu alcoolul, in doze mari pot provoca coma si chiar
moartea.
5. Opiul - se extrage direct dintr-o anumita specie de mac; opiul brut se
fumeaza in pipe, din el putandu-se extrage o serie de derivati, unii cu
intrebuintare medicala (codeina, papaverina, morfina), iar altii nu
(heroina).
6. Morfina - este un derivat al opiului, care se prezinta sub forma de
pudra alba, solubila in apa, cu gust amar; se poate administra in scop
terapeutic (oral, intramuscular, intravenos).
7. Heroina - este o pulbere de culoare variabila, de la galbui la
maroniu, cu gust amar si miros slab de otet; puterea analgezica este
de 3-5 ori mai mare decat a morfinei; se poate injecta, inhala sau
fuma; injectiile amplifica efectele si sunt cele mai periculoase; este tot
un derivat al opiului.
Efectele opiului si ale derivatilor sai
- Actioneaza asupra sistemului nervos central, reducand pragul
sensibilitatii dureroase; induc un echilibru psihic aparent, anxietatea
disparand o data cu durerile; de asemenea, provoaca o stare de
euforie, de detasare de realitate si de inhibare a senzatiilor de foame si
de sete.
a. Psihice: scaderea inteligentei si vointei; slabirea memo-riei; intreaga
existenta este a-servita nevoii de a-si administra drogul; declinul
intregii personalitati; anularea responsabilitatilor familiale si
profesionale; scade-rea apetitului; scaderea libidou-lui.
b. Fizice: slab; palid; pupile mici, fixe; tremur usor al mainilor si
pleoapelor; unghii casante, caderea parului; constipatie; varsaturi;
respiratii rare, puls scazut.
8. Cannabis - cannabisul sau canepa indiana este cel mai raspandit
drog dupa alcool, cafea si tutun; se obtine prin uscarea si tocarea
frunzelor sau prin extragerea rasinei; se fumeaza sau se amesteca in
mancare.
Efecte - in doze mici, efec-tele sunt asemanatoare celor produse de
alcool, pe cand dozele mari au efecte halucinogene; nu induce
dependenta fizica; dupa administrare, toxicomanul trece prin trei faze:
a. Excitatie: logoree, largirea spatiului, slabirea memoriei, dilatarea
pupilelor, incalzirea pie-lii, accelerarea pulsului, creste-rea apetitului (in
special pentru dulciuri), comportament impre-vizibil (uneori devine
psihotiv, agresiv, delirant), lipsa de coordonare motorie si a simtului
pericolului.
b. Extaz: repaus, beatitudine.
-9-

c. Somn. Consumul cronic favorizeaza aparitia bronsitelor, a infectiilor

pulmonare, a cancerului laringian si pulmonar.
9. Cocaina - se prezinta sub doua forme: pudra sau crack.
a. Pudra are culoarea alb-cristalina si cu gust amar; se inhaleaza sau se
injecteaza.
b. Crack, se obtine in urma unei prelucrari chimice rezultand pietricele
albe care se fumeaza sau se inhaleaza in urma incalzirii in recipiente
speciale.
Efecte - pentru o perioada scurta (15-20 minute) induce o stare de
euforie, insotita de sentimente de mare putere fizica si de o crestere a
capacitatii intelectuale; dupa aceasta perioada, apar si stari de
depresie, astenie, anxietate; toleranta este rapida, doza trebuie
repetata des; exista riscul distrugerii mucoasei nazale si chiar al
perforarii septului nazal, pre-cum si al aparitiei accidentelor vasculare
cerebrale si afectiunilor mentale.
- Psihice - euforie, logoree, exaltare, indrazneala, cresterea dorintelor
sexuale, inhiba senzatiile de foame, sete, somn, durere, nervozitate,
epuizare.
- Fizice - vasoconstrictie si anestezie locala, nas palid si rece, ochi
injectati, lacrimosi, pupile dilatate, scaderea greutatii.
10. Amfetaminele - sunt droguri sintetice, folosite initial in tratamentul
obezitatii, pentru ca inhiba senzatia de foame; se prezinta sub forma
de tablete, capsule sau pudra; se inhaleaza, se inghit, se injecteaza
sau se fumeaza.
Efecte psihice: stimuleaza functiile psihice, senzatie de forta, veselie,
incredere in sine, anxietate, agitatie, iritabilitate; panica, sentiment de
persecutie, delir, insomnie.
Efecte fizice: tremuraturi, cresterea tensiunii, palpitatii, accelerarea
respiratiei, dilatarea pupilelor.
11. Ecstasy - se prezinta sub forma de capsule sau tablete diferit
colorate si uneori sub forma de pulbere sau lichid; pastilele au
imprimate pe ele diferite figuri - delfini, tauri, caini, elefan-ti, trifoi etc. fiecare avand o anumita intensitate si producand o altfel de senzatie;
se consuma pe cale orala.
Efecte psihice - efect calmant, inalta perceptie a sunetelor si culorilor,
stare de beatitudine, oboseala, depresie, anxie-tate, panica, confuzie,
paranoia.
Efecte fizice - greata, diaree, dureri musculare, tulburari de vedere,
maxilarul de contracta, gura foarte uscata, sete puternica - unii
consumatori au murit datorita consumului excesiv de lichide, intrucat
Ecstasy retine apa in organism, ducand la umflarea" celulelor; creierul
este afectat in mod special, accelerarea batailor inimii, cresterea
puternica a temperaturii corpului, blocaj renal.
12. LSD - este o substanta halucinogena care distorsionea-za
perceptiile consumatorului; se prezinta sub forma de pul-bere alba,
prelucrata in tablete sau capsule, sau se imprima pe hartie, cu desene
si culori diferite, se consuma pe cale orala, produce dependenta
-10-

psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.

Efecte psihice: efectul principal este asa-numita calatorie" (trip engl.) sau transa si depinde de dispozitia persoanei, de anturajul si
locul unde se afla; astfel, in unele cazuri, consu-matorul are senzatii
foarte placute, perceptii extraordinare ale formelor si culorilor,
ajungand la beatitudine si extaz, pe cand in altele apar tulburari
neplacute care provoaca viziuni infricosatoare; urmarea este o stare de
teama, anxietate si depresie.
Efecte fizice: hipertermie, tahicardie, tremuraturi, greturi.
13. Ciupercile magice - sunt ciuperci cu efect halucinogen; se consuma
crude, proaspete sau uscate, in mancare, bauturi sau sub forma de
infuzie; provoaca dependenta psihica, iar toleranta se instaleaza rapid.
Efecte psihice: stare de euforie, halucinatii, imagini defor-mate, intens
colorate, teama, anxietate, psihoza.
Efecte fizice: tulburari de vedere, greata, varsaturi, dureri de stomac,
hipertensiune arteriala, cel mai grav este atunci cand, din greseala, se
culeg si se con-suma ciuperci otravitoare care provoaca intoxicatii
mortale.
14. Solventii - sunt substante organice, de obicei hidrocarburi, care
produc efecte similare alcoolului sau anestezicelor; cel mai raspandit
mod de utilizare este inhalarea din pungi de plastic, flacoane sau alte
recipiente; ex.: vopsele, lacuri, acetona, petrol, gaz de bricheta, cleiuri
etc.
Efecte psihice - confuzie, pierderea autocontrolului, dorinta de a face
lucruri trasnite", uneori pot aparea halucinatii vizuale sau auditive.
Efecte fizice - senzatie de caldura, inrosirea fetei, tuse, stranuturi,
sangerari ale mucoasei nazale, greturi, varsaturi, ameteli, somnolenta
puternica, lipsa de coordonare a miscarilor, scaderi in greutate, decese
prin stop cardiac sau sufocare.
Cum recunoastem o persoana care consuma droguri?
In functie de substanta utilizata, pot aparea urmatoarele semne
caracteristice:
- schimbari de dispozitie psihica
- somnolenta, apatie, lipsa apetitului
- lipsa concentrarii, scaderea inteligentei
- pierderi de memorie
- halucinatii, delir
- lipsa interesului pentru scoala, prieteni, familie
- aparitia unor prieteni noi
- irascibilitate, agresivitate
- miros specific
- inhibarea sau dimpotriva stimularea dorintelor sexuale
- lipsa de coordonare motorie
- accese de tuse, stranut
- urme de intepaturi pe corp
- prezenta unor substante sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole,
seringi etc. (back)
-11-

III
Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea,
comportamentul si simturile. Aceste feluri de substante se numesc
psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si
produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din
plante naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac
pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent,
drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale sintetica de
variate ntreprinderi chimice.
Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi
statistica demonstreaza ca probabil unele paturi sociale utilizeaza
drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu, probabilitatea
utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii
celibatari dect la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali,
la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii strazii, de asemeni,
demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente
sporesc nelinistea cu privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n
rndul tinerilor din toata lumea. Datele disponibile demonstreaza ca
raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai
nalta dect raspndirea ntre populatia generala.
Care sunt efectele?
Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care
actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea
de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica
si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate
duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din
cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti
care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. n primul rnd
ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima
sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea
greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup
chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi
euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii,
paranoie si depresie.
Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. ntr-un fel sau
altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala
-12-

a organismului uman si n termen lung, poate cauza daune serioase.

Ct de prevalent este abuzul?
Prevalenta abuzului diferitor droguri variaza ntre regiuni si chiar ntre
tari n ntreaga lume.
Marijuana si hasisul: Estimarile indica ca canabis este cel mai abuzat
drog n toate partile lumii, pe care l consuma estimativ 141 milioane
oameni (sau 2.4 procente din populatia globului). n mod particular, un
numar mare de oameni tineri experimenteaza cu canabis: n unele tari
att de mult ca 37 procente din copiii de scoala si adultii tineri au
folosit drogul o data n ultimul ani si 10-25% o data n ultima luna. n
general, abuzul de cannabis sporeste n multe tari, stabilizndu-se n
tarile, unde a atins nivel nalt.
Drogurile sintetice: Raspndindu-se relativ ncet n anii optzeci, abuzul
stimulantilor de tip amfetaminic a sporit rapid n Europa, Australia,
America de Nord si Asia de Sud-Est n anii nouazeci. n timp ce abuzul
s-a stabilizat n unele dintre aceste zone, exista o crestere continua a
cererii globale, n particular n Asia de est si de Sud-est. n mod
sporind, drogurile sintetice si-au sporit semnificatia, n special ntre
tineri, drept drog de amuzament ales, deseori n combinatie cu
cannabis. MDMA (extazi) este popular n tarile industriale n special n
Europa.
Alte droguri din plante: n general, cocaina mpreuna cu diverse alte
substante derivate din coca, cum ar fi bazuco domina cererea pentru
tratament. UNDCP estimeaza ca circa 13 milioane de oameni abuzeaza
cocaina n ntreaga lume: cel mai nalt nivel fiind n Statele Unite.
n comparatie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai
putin prevalent. Estimarile Natiunilor Unite indica ca circa 8 milioane
de oameni abuzeaza opiatele, n mare parte n Europa, Asia de sud-est
si de sud-vest. Nivele crescnde de abuz sunt nregistrate n europa de
est si Asia centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima
alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinta arata o oarecare
crestere n abuzul acesteea n Europa (n special n Londra si
Amsterdam).
Ct de mare este oferta?
Mare! n 1999, producerea globala de opiu a atins nivelul de 5,794 tone
metrice, cultivate pe 219,000 hectare de mac. Mai mult de 75 procente
de opiu vine din Afganistan. Producerea globala de frunze de coca a
crescut la 317, 926 tone de pa 183,000 hectare de coca. Aproape 60
procente de frunze de coca vin din Columbia. Cum stim acest fapt?
Integrnd eforturile n supravegherea aeriana, aprecierea la sol si
perceperile din satelit au permis tarilor sa obtine o harta larga a
zonelor ilicite de crestere si sa indice ariile cu cultivare descrescnda
sau crescnda, astfel nct se poate face o apreciere sigura a
productiei culturilor.
-13-

Care sunt beneficiile?

Producerea ilicita de droguri si cererea pentru ele a indus prosperarea
afacerilor ilegale a unui non-business care poate compromite
economiile si infirma statele. Traficarea drogurilor se afla n minile
sindicatelor transnationale organizate criminale, care au luat avantaj
de procesul de globalizare, pe timp ce masurile de lupta contra
acestora au fost tergiversate.
Care a fost raspunsul Natiunilor Unite?
Natiunile Unite a abordat fenomenul abuzului de droguri ncepnd cu
data crearii acestei organizatii. Comisia pentru Drogurile Narcotice a
fost creata n 1946 si la moment cuprinde 53 state-membre, care sunt
implicate pe baza de rotatie. Oficiul Natiunilor Unite care se ocupa cu
controlul asupra drogurilor a fost unificat n 1990 ca Programul
International al Natiunilor Unite (UNDCP) pentru Controlul Drogurilor.
n 1999 acest Program a fost legat cu Centrul pentru Prevenirea Crimei
Internationale (CICP) cu scopul formarii Oficiului pentru Controlul
Drogurilor si
Prevenirea Crimelor.
Prin intermediul Natiunilor Unite, lumea a nceput sa-si dezvolte un
raspuns coordonat asupra problemei abuzului de droguri.
Conventia Unica asupra Drogurilor Narcotice (1961) a unit diverse
tratate existente, ce limiteaza vnzarea si utilizarea diferitor substante
n scopuri medicale. Aceasta a fost suplimentata n 1972 cu Protocolul
care accentueaza necesitatea serviciilor de tratament si reabilitare.
Conventia asupra Substantelor Psihotropice (1971) a stabilit un
sistem de control international pentru o serie de droguri farmaceutice
si alte substante folosite n producerea drogurilor ilicite.
Pe parcursul mai multor ani problema drogurilor a fost perceputa de
catre comunitatea internationala ca fiind generata de oferta. Se
credea ca drogurile abuzate si aveau originea n tarile n curs de
dezvoltare si erau consumate n tarile industriale. Putina atentie a fost
acordata reducerii cererii.
Cu toate acestea, situatia s-a schimbat dramatic, caci nivele nalte de
consum au fost descoperite n tarile n curs de dezvoltare; cannabis si
drogurile sintetice fiind produse att la nord, ct si la sud.
Ca rezultat, Natiunile Unite a adoptat o abordare balansata pentru a
reduce simultan att oferta, ct si cererea. n 1998, Adunarea Generala
a adoptat o Declaratie Politica ce contine o serie de obiective, cu
termeni limita desemnati, care includ:
Pna n 2003: de a elabora sau a spori strategiile de reducere a cererii
si de a crea sau consolida legislatiile nationale si programele antidroguri, si de a adopta legislatia nationala de spalare a banilor; si
Pna n 2008: de a atinge o scadere semnificativa a cererii si de a
-14-

elimina sau reduce semnificativ cultivarea, producerea si

comercializarea ilicita a drogurilor (inclusiv drogurile sintetice).
n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni
folosesc droguri. n mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim
droguri atunci cnd consumam ceai sau cafea. Ca si multe alte droguri,
cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi CocaCola, sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica
functionarea normala a organismului. Folosite cumpatat, aceste droguri
sunt relativ inofensive si n multe zone ale lumii sunt perfect legale.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca
heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor
sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.
Alcoolul este probabil cel mai comun drog. Este folosit n aproape toate
colturile lumii. Acesta se formeaza atunci cnd drojdia (particule de
mucegai) fermenteaza zaharul n mod natural, n fructe ca strugurii si
n seminte, cum ar fi cele de orz. Vinul, berea, cidrul si tariile, cum ar fi
ginul, romul, contin toate alcool.
Acest drog actioneaza asupra creierului n doua moduri. Este un
anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente si este, de asemenea,
un depresiv, ce ncetineste actiuni si reactii.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cnd o persoana
dependenta de acesta nceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana
poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda
delirium tremens. Acestea cuprind transpiratie, tremurat, greata si
halucinatii.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga n societate.
Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din
punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer,
cum ar fi cel la plamni si gt, poate, de asemenea, cauza unele boli
ale inimii si ale vaselor sangvine, probleme ale plamnilor, ca bronsita,
precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.
Aceste boli sunt provocate n special de alte ingrediente din fumul de
tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon.
Nicotina nsasi poate contribui la stimularea unei persoane, facnd-o sa
se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid
cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect.
Acestia pot, de asemenea, deveni dependenti din punct de vedere
psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de riscurile la care se
expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit n acest caz din
frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina
este prezenta si n cacao si unele bauturi racoritoare.
n consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. nsa, n
-15-

cantitati mari acestea pot provoca probleme grave de sanatate, cum ar

fi somnul nelinistit si tulburarile digestive.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din cnepa. Cel
care o consuma se simte relaxat, tihnit, mai constient de ceea ce-l
ncojoara si mai capabil de a fi ncrezator si creativ. Cel ce priveste din
afara, vede exact opusul acestor stari.
n general, si n comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu
pare sa creeze dependenta. Cercetarile au demonstrat ca aceasta
poate duce la probleme mai putin grave n comparatie cu tutunul sau
alcoolul. n multe tari, unele grupari au ncercat sa schimbe legile si sa
nlature unele pedepse pentru consumul acesteia.
Barbituricele sunt droguri create n laborator si, uneori sunt prescrise
de medici pentru alungarea insomniei si nelinistii, n calitate de
somnifere sau calmante. Sunt, de asemenea, recomandate
persoanelor care nu pot supravietui, datorita faptului ca sunt prea
nelinistite, agitate si speriate tot timpul.
Barbituricele sunt prescrise mai rar n zilele noastre, iar folosirea lor
este supravegheata cu atentie. Acestea datorita problemelor din
trecut, inclusiv abuzul, dependenta fizica si psihologica.
n doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului.
Simptomele ncetarii folosirii acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate n laborator si sunt
denumite excitante. Cei care le folosesc se simt energici si alerti.
Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului,
producnd energie. Au fost folosite cndva ca tablete pentru slabit.
Problema este ca, de multe ori, consumatorul este tentat sa mai ia o
doza, pentru a se simti din nou energic, iar acest fapt poate duce
foarte usor la obisnuinta si dependenta psihologica.
Halucinogenele reprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt
naturale, cum sunt cele din ciupercile magice si mescalina din
cactusul peyote, celelalte sunt create n laborator, ca LSD-ul (acid
lisergic dietilamid).
Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, a simturilor si a
perceptiei consumatorului. Acesta poate avea halucinatii puternice si o
astfel de calatorie poate fi extrem de nspaimntatoare. Cea mai
mare parte a halucinogenilor nu creeaza o dependenta fizica serioasa,
iar pe termen lung nu par sa cauzeze o dependenta psihologica
puternica. Acestia provoaca nsa o toleranta n oraganism, iar oamenii
au murit chiar sub influenta lor. De exemplu, consumatorul si poate
nchipui ca poate sa zboare, si sa sara pe fereastra.
Opiul, morfina si heroina se obtin din specia de mac denumita opiu.
Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste si chiar exaltare
si fericire. n medicina, aceste droguri se folosesc ca remedii contra
-16-

durerii. Ele sunt nsa deosebit de puternice si periculoase, putnd

provoca rapid toleranta n organism si dependenta serioasa. O
supradoza poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza
sub supraveghere medicala, iar reactiile organismului sunt foarte
neplacute: friguri, greturi, tremuraturi, crampe si transpiratie.
Cocaina este un praf alb, extras din frunzele plantei coca. Aceasta
poate sa-l faca pe cel care o consuma, alert si plin de energie, chiar
euforic. Desi unii pretind ca pot folosi cocaina ca pe un drog social sau
de recreere, ca si alcoolul, altii devin dependenti din punct de vedere
psihologic de aceasta. Printre alte efecte se numara halucinatiile,
teama si paranoia.
Majoritatea drogurilor folosite din motive sociale, n mod legal sau nu,
afecteaza creierul. Ele altereaza aspectele mintale, cum ar fi gndirea,
concentrarea, agilitatea, emotiile si constiinta. Acestea sunt droguri
psiho-active. Drogurile si motivele consumului acestora variaza de la o
zona la alta si n functie de timp.
Un motiv al consumului de droguri n mediul social este folosirea lor ca
lubrifiant social, de la o conversatie la o ceasca de cafea, la o noapte
petrecuta ntr-un bar. Drogurile i ajuta pe consumatori sa devina mai
relaxati, deschsi, prietenosi si sociabili. Un alt motiv al consumului de
droguri este faptul ca acestea par sa confere o usurare temporara, un
fel de evadare pentru o perioada de timp.
Oamenii ncearca sa se detaseze de o ntreaga serie de probleme:
stres, bani, griji, familii destramate. Unele persoane extind aceasta
idee si ncearca sa se detaseze de toata lumea reala. Ele nu se pot
lupta cu lumea reala si consuma droguri pentru a-si crea o lume
fantezista alternativa.
Un alt motiv pentru care oamenii consuma droguri este reprezentat de
presiunea exercitata n cadrul unui grup, spre exemplu o persoana ia
droguri pentru ca si prietenii sau colegii din anturaj fac acest lucru.
Dependenta de droguri poate fi psihologica sau fizica, sau ambele.
Dependenta psihologica se petrece n mintea omului; consumatorul
simte ca nu poate gndi normal si sa supravietuiasca fara ajutorul
drogului. n cazul dependentei fizice, nervii, muschii, inima si alte
organe ale corpului au nevoie de drog pentru a-si continua
functionarea.
Daca este privat de droguri, dependentul poate suferi probleme fizice
si mintale. Aceste probleme variaza de la tremuraturi si friguri, la
transpiratii, crampe si dureri, inconstienta si chiar convulsii fatale.
Organismul se obisnuieste treptat cu unele droguri. Cu timpul este
nevoie de o cantitate mai mare de drog pentru a da aceleasi rezultate
ca nainte. Aceasta nevoie de cantitati din ce n ce mai mari de drog, n
vederea obtinerii aceluiasi efect, poarta denumirea de toleranta.
-17-

Modul de administrare al drogurilo este, de asemenea, foarte periculos.

Inspirarea cocainei poate deteriora nasul si caile respiratorii. Injectarea
unui drog cu ajutorul unei seringi nesterilizate poate provoca infectii ca
hepatita sau SIDA.
Exista cteva metode de ntrerupere a consumului sau a dependentei
de droguri. Acestea cuprind:
administrarea unor medicamente speciale, sub supraveghere
medicala;
tratamente de psihoterapie sau forme similare de tratament;
aderarea la grupuri formate din fosti consumatori;
reabilitarea ntr-un centru de dezintoxicare;
detasarea de situatia sau grupul social unde a nceput consumul de
droguri.
Multe din metodele de ami sus costa bani, iar unele societati nu
asigura resurse adecvate n vederea abtinerii de la consumul de
droguri si reabilitarii. De asemenea, reusita depinde de puterea viontei
si motivatia consumatorului.
Consumul unor droguri poate duce chiar la crime. Se recurge deseori la
jafuri, spargeri si alte infractiuni, n vederea obtinerii banilor necesari
pentru cumpararii drogurilor. Acest lucru se ntmpla mai ales n cazul
drogurilor puternice, care creeaza dependenta si sunt adesea cele mai
scumpe.
Detinerea si consumul de droguri se pedepseste aspru, cu nchisoare
de la 5 la 20 de ani.
Despre LSD - Descriere si efecte
LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25.
Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele
mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba,
fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia
in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind
treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al
pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza
perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica
coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu
LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la
concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute
(dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si
anxietate.
In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in
medicina este Elvetia. In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor '60,
LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma
unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de
fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai
repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie:
-18-

"Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 - 2 ug/kg greutate)

duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri
neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se
instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore.
Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista
timp de cateva zile.". Substanta era recomandata in special pentru
psihoterapia analitica, precum si pentru studii experimentale asupra
naturei psihozelor. Cu toate acestea, sunt mentionate si niste precautii:
"Anumite conditii mentale patologice pot fi intensificate de catre
Delysid. Este necesara precautie in administrarea la subiecti cu
tendinte de sinucidere sau in cazuri in care evolutia psihozei este
iminenta.
Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive poate
dura ocazional cateva zile. Delysid trebuie administrat numai sub
supraveghere medicala stricta. Supravegherea nu trebuie incetata
pana cand efectele medicamentului nu au disparut complet." Efectele
periferice ale LSD includ contractia vaselor sanguine si scaderea
presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia. Aceste
efecte au natura simpatica si pot fi indepartate prin blocarea
ganglionilor. Efectele parasimpatice includ salivarea, lacrimarea, voma,
hipotensiune si brahicardie. Dozele mici stimuleaza respiratia dar cele
mari o inhiba. Unele efecte secundare precum transpiratia,
nervozitatea si insomnia sunt de obicei confundate cu cele ale
amfetaminei, un alt halucinogen. Din punct de vedere fizic, LSD nu
cauzeaza deloc dependenta, iar din punct de vedere psihologic,
dependenta creata este aproape nula. Cea mai comuna varianta a
drogului este N-acetil-LSD (ALD-52) (in "Enciclopedia Psihiatrica" se
mentioneaza ca aceasta varianta isi face efectul mai lent). Se intampla
destul de des ca efectele LSD sa fie foarte neplacute si sa afecteze
pentru o perioada de timp sanatatea psihica a persoanei drogate.
Printre simptome se numara depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales
teama de innebunire.
Cea mai des intalnita reactie adversa este un episod temporar (care
dureaza mai putin de 24 de ore) de panica. Simptomele includ iluzii si
halucinatii (vizuale si auditive) inspaimantatoare, anxietate exagerata
pana la panica, agresivitate si comportament agresiv, depresie, idei,
gesturi sau incercari de sinucidere, confuzie si teama pana la
paranoism. Reactiile prelungite (zile sau chiar luni) care necesita
spitalizare sunt deseori denumite "psihoze LSD" includ un grup
eterogen de simptome. Cu toate ca nu exista niste reguli bine stabilite,
au fost observate niste lucruri comune la acesti pacienti. Exista o
tendinta ca persoanele cu profil psihologic scazut, cu antecedente
psihiatrice sau care folosesc sau au folosit si alte droguri sa sufere
aceste consecinte.
-19-

Totusi, exista si cazuri de reactii severe si prelungite la indivizi fara

antecedente, precum si cazuri foarte slab adaptate care nu sufera
deloc efecte secundare in urma folosirii repetate de droguri
psihadelice. Pe tema LSD circula cateva povesti false, cum ar fi:
- Formarea de cristale in interiorul organismului, care se descompun
dupa un timp si cauzeaza reactii adverse. LSD este un solid cristalin
usor solubil in apa, deci nu poate forma depozite in organism. In plus,
este metabolizat si eliminat in decurs de cateva ore. Reactiile adverse
sunt de natura psihologica si nu depind de prezenta substantei in
organism.
- LSD dauneaza cromozomilor. S-a dovedit prin teste ca acest lucru nu
este adevarat.
Pericolul real al folosirii LSD este de natura pur psihologica, drogul
neavand efecte fizice. Dozele letale (toxice) de LSD sunt de cateva zeci
de mii de ori mai mari decat doza normala, facandu-l (din punct de
vedere toxic) unul dintre cele mai "sigure" droguri cunoscute. Unul
dintre cele mai interesante aspecte ale LSD sunt asa numitele
"reveniri", termen utilizat pentru a desemna reaparitia unor emotii sau
perceptii din timpul aflarii sub influenta drogului. O revenire poate dura
secunde sau ore intregi, poate reproduce oricare din multitudinea de
aspecte ale unei halucinatii si poate fi placuta, interesanta,
suparatoare sau inspaimantatoare. Cele mai multe dintre ele sunt
momente de distorsionare ale vazului sau ale notiunii timpului,
simptome fizice (resimtite de organism) sau emotii puternice. De obicei
sunt foarte putin deranjante, in special datorita faptului ca persoana
care le resimte constientizeaza cauza acestor fenomene. Din cand in
cand ele dureaza mai mult, iar intr-un numar redus de cazuri se
transforma in imagini sau ganduri inspaimantatoare. In majoritatea
situatiilor insa numarul aparitiilor precum si intensitatea lor descresc
rapid si apar rareori mai mult de cateva luni dupa consumul drogului.
Printre conditiile care cauzeaza aparitia acestor fenomene se numara
stresul, oboseala, betia si consumul de alte droguri.
Compusii lisergici apar in ergot, un parazit fungic al cerealelor,
triptamine aparand si in ciupercile psilocibe, in anumiti arbori sudamericani (Rivea Corymbosa si Ipomoea Violacea) si in glandele
veninoase ale unor animale. LSD (acid lisergic-dietilamida) nu se
gaseste ca atare in aceste plante. In seva de Rivea Corymbosa,
concentratia de ergina (un acid lisergic) este de pana la 54%, iar cea
de izoergina de pana la 35%. Se pare ca efectele acestor plante au fost
cunoscute inca din vechime diferitelor culturi umane. In studiul
"Drumul catre Eleusius" (Hoffman, Wasson si Ruck) este prezentata
existenta unei religii secrete timp de 2000 de ani in Grecia (pana in
anul 400 e.n. cand a fost respinsa de catre crestinism). Oricine vorbea
limba greaca si nu comisese nici o crima putea deveni membru. Dupa
o perioada de pregatire de 6 luni, aspirantii mergeau la templul din
-20-

Eleusius unde aveau loc niste ritualuri secrete (aceste ritualuri au

ramas secrete pana la descoperirile din anii 1970). Explicatia pe care o
aduc autorii este ca secretul ritualului consta in viziunile induse de
consumarea unui decoct din spice de grau -- sursa de derivati lisergici.
De asemenea, populatiile aztece foloseau in mod curent bauturi
preparate din seva de Ipomoea Violacea si exista multe consemnari
referitoare la efectele halucilogene ale acestora. Modul de actiune al
LSD nu este inca cunoscut cu certitudine. Ipoteza curenta spune ca
LSD inhiba activarea celulelor serotonergice intr-un mod selectiv.
Analogii non-helucinanti ai LSD nu manifesta aceasta selectivitate.
Aceste rezultate sugereaza faptul ca exista doua conformatii sterice
diferite ale receptorilor serotonergici, dintre care una are o afinitate
mai mare pentru LSD.
In momentul ingerarii in organismul uman, LSD se comporta ca un
inhibitor al autoreceptorilor 5-HT (Serotonina). Drogul mareste numarul
de molecule 5-HT active dezactivandu-le autoreceptorii (un mecanism
de protectie al creierului care reduce nivelul activitatii
neurotransmitatorilor).
Formula chimica a LSD este N,N-dietil-6-metilergolina-8B-carboxamida.
Numai unul dintre izomeri (cel "d-") este psihoactiv, de aceea in
sinteza se separa doar forma "l-".
Efectele mentale ale LSD pot fi neutralizate rapid (imediat dupa
ingerare) prin administrarea de 50 mg de clorpromazina.
S-a descoperit ca cele doua grupari etil de pe catena LSD pot fi
inlocuite cu alte lanturi de carbon pentru a obtine compusi cu diferite
efecte, tarii si durate. Cand grupul 6N-metil este inlocuit cu etil sau alil,
compusul devine de 2, respectiv 3 ori mai puternic. Acesti derivati nu
au devenit totusi foarte raspanditi din cauza costurilor suplimentare la
sinteza.
IV.
Efectele consumului de alcool
Dupa ce alcoolul a fost baut, acesta ajunge in stomac si in intestine de
unde prin absorbtie este preluat de singe si transmis prin aparatul
circulator in tot organismul. Din aceasta cauza sunt afectate cu
precadere tesuturile puternic irigate de sange.
Din punct de vedere al efectului
general al alcoolului asupra
organismului acesta este in primul rand un toxic celular. El
actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau higroscopic,
adica alcoolul in concentratii mari sustrage apa. Acest lucru duce la
nivel celular la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in
protoplasma si in final la coagularea acesteia distrugand astfel celula.
-21-

Din acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului

omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si
indelungat de alcool.
Pe de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul
producand o crestere a tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn
in masura mult mai mare substante ca lipide, zaharuri si cortizon in
circulatia sanguina.
Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul
de proteine, minerale si vitamine. Excesul de etanol are ca efect
reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi
substante ca proteine si vitaminele A, B1 si C, acidul floric si mai tarziu
sodiu si apa. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a
absorbi substante vitale este responsabila si de tulbularile nervoase de
origina somatica. S-au observat la accoolici concentratii sanguine
scazute de calciu, fosfati si vitamina D, care se asociaza cu pierderea
insemnata de masa osoasa. Ca urmare creste pericolul aparitiei
fracturilor.
Organismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea
alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara organelor
pentru buna lor functionare. Pentru metabolizarea alcoolului la nivelul
ficatului poate fi consumat pana la 80% din oxigenul disponibil acestui
organ. Deci alcoolul devine un "paralizant metabolic".
Celulele cardiace si cele cerebrale care au de asemenea un consum
ridicat de oxigen sufera cel mai mult datorita alcoolului.
Efectele alcoolului asupra organismului

-22-

Dupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele

organismului
Desi rinichii si plamanii sunt bine irigati de sange, pericolul de a fi
lipsiti de oxigen nu este atat de mare, fiind astfel mai putin vulnarabili
la alcool.
Organul care este intotdeauna afectat de abuzul de alcool este ficatul.
Afectiunile acopera o paleta larga de boli incepand de la steatoza
hepatica, hepatita cronica, pana la ciroza hepatica. Atrofierea
ficatului poate fi adusa la stagnare prin abstinenta, dar nu este
reversibila. Cam 15% dintre alcoolici sufera de aceasta tulburare grava.
Complicatiile ei sunt:hemoroizi,varice esofagiene (care prin ruptura
duc adesea la moarte) si ascita (colectarea de lichide in cavitatea
abdominala).
Deoarece ficatul nu doare, leziunile nu sunt observate decat tarziu si
uneori doar intamplator la analize de rutina. La inceput se observa
doar o stare de balonare si eructatii (ragaieli) frecvente. De asemenea,
apare o presiune sub arcada coastelor drepte sau meteorism, iar mai
tarziu se inregistreaza pierderea poftei de mancare, epuizare rapida,
uneori tulburari de potenta si de apetit sexual, precum si stare de
greata si voma. Prin lezarea progresiva a celulelor hepatice este
prejudiciata sinteza proteinelor, ceea ce duce printre altele la probleme
-23-

de singerare si la scaderea imunitatii. Traumatismele mici pot declansa

sangerari interne si externe intense, alcoolicul devinind tot mai expus
infectiilor.
Consumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in
functiune la nivelul ficatului a unui mecanism suplimentar de
catabolizare a alcoolului si anume sistemul microzonal de oxidare a
etanolului SOME, care va prelua pana la doua treimi din catabolizarea
cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta
cantitati mai mari de alcool. Dar SOME este declansat, chiar si dupa
perioade lungi de intrerupere a consumului, de cantitati mici de alcool,
declansindu-se o dorinta puternica de a ingera mai multa bautura.
Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.
Afectiunile pancreatice sunt destul de dureroase. De aceea persoana
in cauza se prezinta rapid la medic si isi impune pauze in consumul de
bauturi alcoolice. De asemenea, se poate ajunge la diabet. In general,
intregul aparat digestiv - de la cavitatea bucala, esofag stomac si pana
la intestin -poate fi lezat grav. Se poate astfel ajunge la boli letale. De
exemplu, consumul permanent de alcool poate induce un risc de zece
ori mai mare de imbolnavire de cancer esofagian. Si alte forme de
cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool. Este vorba
de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.
Afectarea nervilor membrelor (polineuropatie) se exteriorizeaza prin
furnicaturi, intepaturi sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau
superioare. Sensibilitatea pielii in aceste zone poate fi deosebit de
mare sau, dimpotriva, poate lipsi total. In final, apare nesiguranta in
mers sau chiar incapacitatea de a merge.
Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac (cardiomiopatie).
De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace
decat de ciroza. Trebuie tinut cont de faptul ca majoritarea alcoolicilor
sunt si mari fumatori, astfel incat cauzele mortalitatii sunt complexe.
La toate acestea se adauga proprietatea alcoolului de a crea
hipertensivitatea. Aceasta devine periculoasa de la 240g pe
saptamana in sus, adica peste un litru de bere pe zi.
La barbati se reduce cantitatea de hormon sexual (testosteron)
produsa, astfel incat lipsa apetitului sexual si impotenta ii tulbura viata
sexuala. Pierde astfel un intreg domeniu de placeri din viata si se simte
si mai legat de drogul sau.
La femei apare alt pericol grav, alcoolul provoaca leziuni grave fatului
producand embriopatia alcoolica. Chiar si "inofensivul" paharel
inainte de masa este mult mai periculos decat se estima. Fatul este cel
mai periclitat in primele luni de sarcina. Aproximativ una din trei femei
care abuzeaza episodic de alcool in aceasta perioada, naste un copil cu
malformatii. Malformatiile constau in debilitatea mintala, nanism,
modificari ale cutiei craniene. In schimb femeile dependente de alcool
care traiesc abstinent nu trebuie sa se teama pentru zestrea lor
genetica. Ele pot aduce pe lume copii sanatosi la fel ca orice alta
femeie, daca nu consuma alcool.
-24-

Cel mai important organ afectat la fiecare abuz de alcool

este creierul. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum
puternic de alcool se distrug cateva mii. Deoarece omul dispune de
cateva miliarde de neuroni, distrugerea acestora se face resimtita abia
dupa catva timp si este observata mai ales de cei din jurul alcoolicului.
Psihosindromul organic, cum este denumita aceasta tulburare, decurge
in cele mai multe cazuri nespectaculos, performantele creierului se
reduc treptat, ceea ce se concretizeaza in scaderea capacitatii de
memorizare, de intelegere, precum si de pierderea spiritului critic si
discernamantului. Modificarea caracterului se concretizeaza prin
alterarea sentimentelor, prin indispozitii frecvente si o schimbare
brusca a placerilor. Miscarile trupului devin neajutorate si rigide.
Expresia fetei este nemiscata, ca o masca.
Tulburarile cerebrale apar la unii pacienti intr-o masura mai acentuata,
sub forma de convulsii si de Delirum tremens. Aceste tulburari apar
mai ales in timpul dezintoxicarii.
Este de la sine inteles ca nici sistemul nervos nu este ocolit si din
pacate asupra acestuia alcoolul isi exercita cel mai nociv efect.
Datorita complexitatii fenomenelor desfasurate la nivelul acestuia va
propun sa le analizam in pagina urmatoare.
Pentru a intelege mai bine complexitate fenomenelor ce se produc la
nivel sistemului nervos central, sa aruncam o privire asupra
alcatuirii acestuia in ansamblul sau.

Toate partile sistemului nervos interationeaza, insa din motive

didactice vom proceda la impartire lui in doua ramuri principale care la
randul lor sunt formate din doua subramuri:
Sistemul nervos
central cuprinde totalitatea
neuronilor cerebrali (creierul) si spinali (maduva spinarii).
Sistemul nervos periferic cuprinde nervi care asigura legatura
-25-

dintre segmentele cerebrale si maduva spinarii, pe de o parte si

segmentele organismului, pe de alta parte.
Sistemul nervos somatic preia informatiile despre stimulii exteriori
de la nivelul receptorilor situati in tegument sau musculatura si le
transmite sistemului nervos central, datorita lor suntem capabili sa
simtim durerea, presiunea si variatiile de temperatura. Nervii motori ai
sistemului nervos somatic conduc impulsurile de la nivelul sistemului
nervos central catre musculatura, unde determina miscarea voluntara
si contribuie la adaptarea posturala si mentinerea echilibrului.
Sistemul nervos vegetativ conduce impulsurile nervoase de la sau
catre organele interne, controland procese ca respiratia, frecventa
cardiaca si digestia.

Creierul uman este alcatuit din trei straturi concentrice:

Stratul intern este alcatuit din: bulbul rahidian, care controleaza
respiratia si reflexele postulare; cerebelul, care coordoneaza activitatea
motorie; talamusul, statia-releu a informatiei senzoriale sosite de la
modalitatile senzoriale; hipotalamusul, cu rol important in controlul
emotiilor si mentinerea homeostaziei; sistemul reticular, care
traverseaza cateva dintre structurile mentionate anterior, controleaza
starea de veghe si excitabilitatea organismului.
Sistemul limbic detine controlul unora dintre activitatile instinctuale
(alimentatia, agresivitatea, fuga de pericol, alegerea partenerului
sexual), impreuna cu hipotalamusul; acesta structura nervoasa detine
de asemenea un rol important in cadrul atentiei si memoriei.
Stratul extern este alcatuit din doua emisfere cerebrale, a caror
suprafata (care prezinta numeroase circumvolutii) poarta numele de
cortex cerebral ce detine un rol deosebit de important in procesele de
-26-

diferentiere senzoriala, de luare a deciziilor, de invatare si gandire

(procesele mentale superioare). La nivelul anumitor zone ale cortexului
sunt localizate segmentele centrale ale analizatorilor, iar in alte zone
se realizeaza controlul miscarilor specifice. Restul cortexului este
reprezentat de ariile de asociatie.
Unitatea de baza a sistemului nervos este o celula specializata
numita neuron.

Corpul neuronal prezinta o serie de prelungiri scurte

denumite dendrite si o prelungire unica, lunga, denumita axon.
Stimularea dendritelor sau a corpului neuronal duce la formarea unui
impuls nervos care este transmis de-a lungul axonului. Neuronii
senzitivi transmit catre segmentele cerebrale ale sistemului nervos
semnalele receptionate de organele de simt; neuronii motori transmit
catre musculatura si glandele endocrine, semnalele produse la nivelul
segmentelor centrale ale sistemului nervos.
Un nerv este alcatuit din fibre axonice a sute sau chiar mii de neuroni
si poate contine atat fibre senzitive, cat si motorii.
La nivel neuronal, informatia este condusa unidimensional de la
dendrite spre capatul axonului sub forma unui impuls de natura
biochimica, denumit potential de actiune sau impuls nervos.
Potentialul de actiune este datorat unui mecanism de autoprogramare,
denumit depolarizare, prin care se produc modificari ale permeabilitatii
membranei celulare pentru diferite tipuri de ioni (atomi sau molecule
incarcate electric) care intra si ies din celula.
Generarea potentialelor de actiune se realizeaza la nivelul membranei
celulare de catrecanalele ionice si pompele ionice. Canalele ionice
sunt proteine moleculare celulare care formeaza pori de-a lungul
membranei celulare. Aceste structuri proteice regleaza fluxul electronic
al diferitilor ioni: sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu (Ca++) sau clor
-27-

(Cl-), prin deschiderea si inchiderea porilor. Fiecare canal ionic este

selectiv, permitand de obicei unui singur tip de ioni sa-l traverseze.
Celelalte structuri proteice, pompele ionice, ajuta la mentinerea unei
anumite repartitii a diferitelor tipuri de ioni la nivelul membranei
celulare, prin transferarea acestora de o parte si de alta a membranei
celulare.

Transmitere impulsului nervos se

realizeaza, in majoritatea
cazurilor prin intermediulneurotransmitatorilor. Impulsul nervos o
data ajuns la nivelul terminatiilor sinaptice ale axonului, determina
stimulareaveziculelor sinaptice, structuri de forma sferica sau
neregulata, care contin neurotransmitatorii pe care ii elibereaza in
momentul in care sunt stimulate.
Moleculele neurotransmitatorilor eliberati difuzeaza in fanta sinaptica si
se combina cu moleculele neuroreceptoare din membrana sinaptica.
Odata eliberat si difuzat de-a lungulfantei sinaptice,
neurotransmitatorul actioneaza aproape instantaneu. Rapiditatea
actiunii neurotransmitatorului este determinata de unul din
urmatoarele doua mecanisme:
a) reabsorbtia aproape instantanee a neurotransmitatorului la nivel
sinaptic, adica asimilarea acestuia de catre terminatiile sinaptice din
care a fost eliberat, asimilare care are ca rezultat intreruperea actiunii
neurotransmitatorului si evitarea secretiei unor cantitati de substanta;
b) degradarea chimica a neurotransmitatorilor printr-un proces in
-28-

care enzimele existente la nivelul membranei neuronului receptor

reactioneaza cu neurotransmitatorul si determina distrugerea acestuia.
Relatia existenta intre moleculele neurotransmitatorului si moleculele
neuroreceptorilor este asemanatoare celei de tip lacat si cheie.
Combinarea celor doua molecule determina o modificare a
permeabilitatii membranei neutonului receptor, si anume, anumiti
neurotransmitatori au efect excitator marind permeabilitatea prin
depolarizare, iar altii au efect inhibitor, adica micsoreaza
permeabilitatea.
Viteza de transmitere a potentialului de actiune de la dendrite la axon,
variaza intre 3 si 320 km/h, in functie de diametrul axonului - axonii cu
diametru mai mare conduc mai repede potentialul de actiune. Viteza
de transmitere este de asemenea influentata de prezenta sau absenta
tecii de mielina, formata din lipide si proteine, ce prezinta din loc in loc
niste strangulatii sau noduri. Datorita capacitatii sale de izolare, teca
de mielina permite deplasarea "in salturi" a impulsului nervos de la o
strangulatie la urmatoarea, determinand astfel o crestere considerabila
a vitezei de transmitere. Degenerarea invelisului de mielina duce la
aparitia sclerozei multiple, o afectiune ce consta in disfunctii severe ale
nervilor senzoriali si motori.
Pana in prezent se cunosc peste 50 de neurotransmitatori si cu
siguranta numarul acestora va creste in viitor. Sunt neurotransmitatori
care au doua tipuri diferite de molecule receptoare, exercitand un efect
excitator in anumite zone ale sistemului nervos si inhibitor in altele.
Dintre cei mai importanti amintim:
Acetilcolina (ACh) este un neurotransmitator aflat in multe sinapse
din organism avand in genere un efect excitator, insa poate deveni si
inhibitor in functie de tipul moleculelor receptoare existente la nivelul
membranei neuronului receptor. ACh se gaseste in special in hipocamp
structura cerebrala care detine un rol cheie in formarea noilor
continuturi mnezice. S-a demonstrat ca celulele care produc ACh tind
sa se degenereze la pacientii cu boala Alzheimer si in consecinta
productia cerebrala de ACh se reduce, iar cu cat e mai redusa secretia
de ACh, cu atat este mai severa pierderea memoriei. Anumite
medicamente sau droguri care reduc secretia de ACh au ca efect
paralizia musculara.
Norepinefrina (NE) este un neurotransmitator produs, in principal, de
neuronii trunchiului cerebral.
Doua binecunoscute droguri cocaina si amfetainele prelungesc
actiunea NE si incetinesc procesele de reabsorbtie, neuronii receptori
sunt activati pe o perioada mai lunga de timp, astfel explicandu-se
efectele lor psihostimulante. Prin contrast litiul determina procesul
invers de accelerare a absorbtiei NE, ducand astfel la aparitia unei
dispozitii depresive.
Acidul gama-aminobutidic (GABA) este unul din inhibitorii majori din
sistemul nervos.
Spre exemplu, substanta numita picrotoxina blocheaza receptorii GABA
-29-

si in absenta influentelor inhibitorii ale GABA se produc convulsii,

datorita absentei controlului miscarilor musculare.
Cercetari recente au stabilit ca alcoolul actioneaza asupra receptorilor
inhiband sistemul glutanat care are un efect excitator asupra
neuronilor si activeaza sistemul GABA. In mod plastic aceasta s-ar
putea compara in cazul unui autovehicul cu luarea piciorului de pe
accelerator si calcarea franei.
Alte substante care determina modificari ale dispozitiei
sunt clorpromazina si LSD, care favorizeaza cresterea sau
diminuarea concentratiei anumitor neurotransmitatori. Clorpromazina,
un medicament folosit in tratamentul schizofreniei, blocheaza
receptorii dopaminei si permite trecerea selectiva a mesajelor. Excesul
de dopamina la nivel sinaptic se intalneste in schizofrenie, iar
diminuarea concentratiei acesteia, in boala Parckinson. LSD este
asemanator cu structura chimica a serotoninei, substanta care
influenteaza emotivitatea. Dovezile arata ca LSD se acumuleaza in
anumite celule cerebrale unde mimeaza actiunea serotoninei.
Glutamatul, un neurotransmitator cu efect excitator, se gaseste la
nivelul neuronilor din sistemul nervos central, in proportie mai mare
decat orice alt neurotransmitator. Exista cel putin trei tipuri de
receptori de glutanat, dintre care unul joaca un rol deosebit de
important in invatare si memorare receptorul NMDA. Neuronii de la
nivelul hipocampului (o structura cerebrala situata in apropierea
centrului creierului) contine o cantitate mare de receptori NMDA si
exista dovezi ca aceasta zona are un rol deosebit de important in
achizitionarea de noi continuturi mnezice.
Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos central se desfasoara
progresiv in stransa legatura cu cantitatea de alcool din singe.
Mai intai sunt afectate emisferele cerebrale care prin scoarta
cerebrala cenusie constituie centrul constiintei, a ratiunii, precum si
locul central de receptionare a diferitelor senzatii. La o concentratie de
0,30,5 alcool in sange acesta produce usoare ameteli, relaxare si
eliberarea inhibitiilor, starea de euforie usoara. Oamenii spun lucruri pe
care in mod obisnuit nu le-ar spune, tind sa devina mai sociabili si mai
expansivi, se reduce autocritica pe masura ce creste asa-zisa buna
dispozitie. Increderea de sine poate sa sporeasca, in timp ce reactiile
motorii incep sa incetineasca. Se diminueaza randamentul intelectual
si de alt gen, propriul randament fiind in acelasi timp supraestimat, iar
de dificultatile si pericolele din anturaj nu se tine cont, lucru ce
mareste inclinatia pentru luarea unor decizii pline de riscuri.
In faza a doua a bautului la un nivel al concenratiei alcoolului in sange
de 12 este paralizatcreierul mic, functiile senzoriale si motorii
fiind serios afectate. Unele persoane au tendinta de a fi suparacioase si
agresive, altele sunt tacute si morocanoase. Limbajul devine greoi, iar
oamenii au dificultati in coordonarea miscarilor afectandu-se astfel
capacitatea de mentinere a echilibrului. Musculatura se incordeaza
diferit de tare, coordonarea miscarilor este afectata, ceea ce se poate
-30-

observa de departe la indivizii care se clatina, care nu mai gasesc

gaura cheii de la usa, merg impleticindu-se.
La un grad de imbibatie alcoolica si mai mare de 23 este
anesteziata mai intai maduva spinarii, de la care sunt declansate
reflexele pentru miscarile inconstiente perecum si controlul asupra
organelor interne cum ar fi vezica si rectul. Alcoolul genereaza o
incetinire crescanda a declansarii reflexelor pana cand ele nu mai pot fi
declansate, controlul sfincterelor intestinal si vezical se anuleaza.
La un grad de imbibatie alcoolica mai mare de 34 este
paralizat trunchiul cerebral cu risc vital, respiratia se incetineste si
poate fi urmata de stop cardiac si chiar de deces. Pariuri prostesti,
unde golirea unei sticle pline de tarie este considerata o fapta de
barbatie, duce la concentratii mari de alcool in sange incat se poate
instala o intoxicatie alcoolica cu risc vital.
Acestor repercusiuni ale consumului cu urmari grave, alcoolicul le
acorda la inceput prea putina atentie. De fapt el cauta numai sa-si
descarce sufletul si sa se relaxeze, el isi doreste o schimbare a starii lui
de spirit, adica atingerea unei bune dispozitii si nepasari. Din pacate
acest lucru il plateste insa scump cu paralizarea functiilor sale
cerebrale, transpunindu-se fara sa vrea in situatia unui debil mintal. Cu
timpul problemele il vor depasi, nu le va mai putea rezolva. Cu mintea
incetosata de aburii alcoolului, el nu a scapat de problemele sale, ci de
fapt, de capacitatile de care ar fi avut mai mare nevoie pentru gasirea
unor solutii potrivite.
Din cele prezentate mai sus se poate vedea cat de necugetat
actioneaza alcoolicul, care isi plateste starea lui de liniste cu
decuplarea organului sau cel mai sensibil si cel mai important
creierul. Dar aceasta politica a strutului de a-si baga capul in
nisip, pentru a nu fi nevoit sa simta situatii si stari dificile,
duce doar la autodistrugere.
V. Consecintele asupra nou-nascutilor
Abuzul de droguri reprezint o problem de sntate public i nu una
legal i este, n conformitate cu afirmaiile American Committee of
Obstetrics and Gynaecology (ACOG, 1984) unul din riscurile majore ale
obstetricii contemporane att pentru mam ct i pentru ft. Din
nefericire, abuzul de droguri are o inciden necunoscut. Lipsa
recunoaterii abuzului de droguri, lipsa unui cadru legal clar i lipsa
susinerii sociale reprezint principalele cauze ale necunoaterii exacte
a amplitudinii acestui fenomen.
Studiile OMS estimeaz c 11% din copiii lumii (8,3 milioane) locuiesc
cu un printe alcoolic sau care are nevoie de tratament pentru abuz de
droguri, 3,8 milioane copii au un printe alcoolic, 2,1 milioane copii au
un printe consumator de droguri ilicite, 2,4 milioane copii au un
printe cu addicie la alcool i droguri i 40% din cele 1,2 milioane copii
-31-

abuzai au un printe consumator de alcool i/sau droguri. n plus, 4080% din copiii ocrotii social provin din familii cu abuz de alcool i/sau
droguri. Aproximativ 375.000-625.000 copii sunt expui anual n SUA
consumului matern de droguri (Samsha, 2005). Un studiu efectuat n
2005 n SUA arat c gravidele intervievate au recunoscut n proporie
de 18% consum de tutun, 11,2% consum de alcool i 4,6% consum de
droguri ilicite n timpul sarcinii (Samsha, 2005). n ciuda eforturilor
publice de combatere a consumului de droguri, inclusiv la gravide, un
alt studiu, din 2005, prezint o situaie relativ similar: din gravidele
intervievate 16,4% au recunoscut consum de tutun, 11,6% consum de
alcool i 5,2% consum de droguri ilicite n timpul sarcinii (Breyer et al,
2011).
Studiile arat c abuzul de droguri are implicaii importante pentru ft
att prin efecte directe ct i prin efecte indirecte ale drogurilor.
Evident c efectele farmacologice propriu-zise nu influeneaz doar
mama, ci i produsul de concepie. Importante sunt, pentru severitatea
efectelor i autenticitatea drogului, doza administrat, aditivii,
momentul din timpul sarcinii n care drogul este consumat, durata
consumului de droguri i consumul de droguri adiionale. Consumul
matern de droguri are i efecte indirecte asupra ftului i nounscutului, mama consumatoare de droguri avnd, de cele mai multe
ori, o stare de nutriie alterat, acces redus la ngrijiri medicale, trind
ntr-un mediu social dificil, n care violena i afectarea psihic nu sunt
rariti, iar prevalena infeciilor este mai mare.
Drogurile cel mai adesea consumate n timpul sarcinii (n lume, n
Romnia, situaia este foarte puin cunoscut) sunt: marijuana,
antialgicele, cocaina, tranchilizantele, stimulentele, halucinogenele,
drogurile inhalatorii i sedativele.
Cu toate acestea, alcoolul i nicotina (fumatul) produc mai multe
leziuni fetale dect toate celelalte droguri combinate (inclusiv cele
teratogene, care au capacitatea de a induce apariia de malformaii la
ft). Eforturile de combatere a consumului matern de droguri, alcool i
nicotin sunt justificate mai ales de faptul c beneficiile apar din
momentul reducerii sau opririi utilizrii drogurilor, alcoolului i
tutunului. Cu ct se intervine mai devreme, cu att este mai bine
pentru mam i copil.
Alcoolul
Conform FASD Center (2004) 10/1000 nou-nscui vii sunt afectai de
consumul de alcool (FASD Center, 2004) (mai frecvent ca autismul).
Consumul de alcool n sarcin este mai frecvent la gravidele cu vrst
de 35 - 44 ani, cu studii medii i angajate. Consumul de alcool n
sarcin poate duce la deces fetal, avort spontan, malformaii, cretere
fetal insuficient, sindrom de abstinen neonatal la alcool.
Literatura de specialitate medical distinge mai multe tipuri de
afectare fetal n cazul consumului matern de droguri, spectrul
-32-

leziunilor fiind determinat de frecvena i cantitatea consumat i de

momentul din sarcin n care se consum alcool. n formele cele mai
uoare de afectare, copiii rezultai din aceste sarcini prezint deficite
cognitive i de cretere, n timp ce n formele cele mai severe
(sindromul alcoolismului fetal) se asociaz un aspect facial
caracteristic, malformaii cardiace, dificulti de gndire, vorbire,
micare, sociale i retard mental. Din nefericire, studiile arat c
sindromul de alcoolism fetal este de dou ori mai frecvent ca sindromul
Down, reprezint a 3-a cauz de retard mental la copil, iar afectarea
este permanent, pe via. Efectele alcoolului asupra ftului sunt
dependente de doz (la 4 pahare de alcool/zi riscul este de 20% i
crete la 40% la consumul a 6 pahare alcool/zi). Nici consumul
ocazional de alcool nu este sigur, 4-5 pahare/zi consumate ocazional,
mai ales n perioadele de vulnerabilitate fetal prezint un risc crescut
de apariie a sindromului de alcoolism fetal. Nu exist un tip sau doz
de alcool care s fie sigur n sarcin (Jones i Chambers, 1999, ACOG,
1994). Pe termen ndelungat, copilul afectat de consumul matern de
alcool n timpul sarcinii prezint adesea: tulburri de somn, dificulti
de nvare, vorbire, deficit de atenie, coordonare, coeficient redus de
inteligen, adaptare funcional redus probleme de comunicare,
adaptare social la munc-, sensibilitate crescut la lumin, zgomote,
haine, gusturi, etc., nevoie de educaie special, rat crescut de
criminalitate, ilegaliti, risc crescut de alcoolism (de 4-10 ori mai mare
ca n populaia general), nevoie de ngrijiri medicale pe via.
Fumatul
consumul de nicotin este un tip de abuz identificat la pn la 25% din
gravide. Creierul fetal e afectat de nicotin i monoxidul de carbon,
concentraia nicotinei fiind cu 15% mai mare la ft dect la gravida
fumtoare. n plus, nicotina trece i n laptele matern. Fumatul n
timpul sarcinii expune gravida urmtoarelor riscuri: sarcini ectopice,
fertilitate sczut, rupturi placentare, placenta praevia, preeclampsie,
natere prematur, avort/deces fetal. Pentru ft, fumatul gravidei
predispune la hipoxie fetal, prematuritate, cretere deficitar a ftului
(greutate mic la natere), malformaii faciale, digestive, osoase,
sindrom de abstinen (la marii fumtori). Pe termen ndelungat,
fumatul n timpul sarcinii i dup natere predispune copilul la risc
crescut de moarte subit (de 4,4 ori mai mare dect la copiii mamelor
nefumtoare), astm bronic, pneumonie, otite, broniolite, colici, talie
mic, obezitate, diabet zaharat de tip II, IQ mai mic, iritabilitate,
deficite de atenie, tulburri de comportament. n plus, fumatul pasiv
crete riscul pentru boli cardiace i cancer pulmonar. Studiile arat c
oprirea fumatului la gravide ar preveni 10% din decesele perinatale, ar
diminua cu 20% incidena greutii mici la natere i ar scdea cu 17%
naterile premature (USDHHS, 1990; Cochrane, 2000).
-33-

Marijuana
este consumat de circa 3,6% din gravidele din SUA (Samsha, 2005).
Efectele consumului matern de marijuana sunt reduse (comparativ cu
ale altor droguri) i, de obicei, tranzitorii: rspunsuri slabe la stimuli
vizuali, tremurturi, reactivitate crescut, plns strident, tulburri de
supt, somn, uneori greutate mic la natere. Pe termen ndelungat sunt
ns posibile deficit de susinere a ateniei, de memorie, dificulti de
rezolvare a problemelor.
Cocaina
nu induce apariia de malformaii congenitale, dar poteneaz apariia
acestora. Pn la 11% din gravide sunt expuse consumului de cocain
n SUA i 2,7% n Europa i Asia (OMS, 2005). Probleme apar ns mai
ales datorit consumului asociat de alcool, tutun, marijuana. n timpul
sarcinii, consumul de cocain poate duce la: avort spontan/deces
intrauterin, dezlipire de placent, prematuritate, travaliu precipitat,
complicaii la natere. La ft i nou-nscut, consumul matern de
cocain crete riscul pentru anomalii congenitale, disfuncii
neurologice, anomalii ale activitii electrice cerebrale, accidente
vasculare cerebrale, convulsii, microcefalie, greutate mic la natere,
tremor, iritabilitate, plns neconsolabil, dificulti de alimentaie i
somn, dificulti de afectivitate n cuplul mam-copil (Lester et al 2002,
2003, La Gasse et al, 2003, Tronick et al, 2006, Loncar et al, 2004). Pe
termen lung (mai rar citate), la copil, sunt posibile: ADHD,
hiperactivitate, distractibilitate, dificulti de coordonare motorie,
tulburri de comportament, depresie, rspunsuri anormale la stress, IQ
redus, ntrzierea limbajului, agresivitate, delincven crescut, nevoie
crescut de educaie special, sindrom de moarte subit a sugarului.
Ecstasy (MDMA)
- varietate mare de amfetamine prezint n sarcin aceleai riscuri ca
i consumul de cocain: greutate mic la natere, tulburri de somn,
plns anormal, agitaie psihomotorie, tulburri neurocomportamentale,
risc crescut pentru anomalii cardiace.
Metamfetamina
consumat n timpul sarcinii are efecte variabile, n funcie de
momentul expunerii (prenatal/postnatal), doz, etc. La ft pot ap[rea:
greutate mic la natere i prematuritate. Dup natere au fost citate,
la nou-nscut i ulterior: letargie, inapeten n prima lun de via,
insomnie, tremor, iritabilitate, dificulti de vorbire, crize afective,
probleme senzoriale, emotivitate crescut, anxietate, depresie, ADHD
i agresivitate.
-34-

Opioidele
sunt consumate de circa 0,3-0,8% din gravide n Europa, maxim 2% n
Rusia. Opioidele au capacitatea de a induce malformaii congenitale i
sunt toxice pentru celulele umane. Din aceast clas de droguri fac
parte heroina, metadona, codeina, morfina, thebaina, hidrocodonul,
oxicodona, fentanilul, buprenorfina. Consumul de opioide n timpul
sarcinii crete riscul de avort/deces fetal, rupere prematur a
membranelor, infecii, prezentaii anormale la natere, natere
prematur, toxemie i dezlipire placentar. La ft au fost citate ca
urmare a consumului de opioide n sarcin: cretere fetal deficitar,
malformaii cardiace, ale sistemului nervos central i digestive,
suferin fetal, hipoxie perinatal, prematuritate, aspiraie meconial
i infecii. Dup natere, copilul poate prezenta sindrom de abstinen,
cretere deficitar postnatal i microcefalie, iar pe termen lung au
fost notate: tulburri neurologice, tulburri de comportament,
hiperactivitate, agresivitate, mortalitate crescut, sindrom de moarte
subit (risc de 74 de ori mai mare), anomalii de vedere, comportament
agresiv. n cazul mamelor cu addicie la consumul de opioide se
recomand tratarea addiciei n sarcin cu metadon sau buprenorfin,
dar sindromul de abstinen apare i n aceste situaii la 60-100% din
nou-nscuii acestor mame.
Halucinogenele
(LSD, mescalin, fenciclidin, psilocybin) folosite de obicei n ritualuri
religioase sunt extrem de periculoase avnd concentraii i efecte
extrem de variabile. Consumul matern de LSD n timpul sarcinii poate
determina la ft malformaii ale membrelor, anomalii ale sistemului
nervos central i oculare (cataract, etc.).
Drogurile inhalatorii
precum monoxidul de azot, eterul, cloroformul, solvenii, izobutilnitritul,
spray-ul de vopsea, lipiciul, lichidele de curat, diluanii, toluenul,
benzenul, butanul, etc. sunt un grup de substane volatile ai cror
vapori chimici pot fi inhalai i produc efecte psiho-active (altereaz
percepia) i hipoxie cerebral. Efectele nc neclare la ft i nounscut, dar sunt posibile datorit hipoxiei materne i, implicit
placentare.
Cafeina
este un stimulent al sistemului nervos central. Consumul a peste 300
mg cafein pe zi poate duce la avort n trimestrul I de sarcin.
Consumul moderat/excesiv de cafein (cafea) poate produce probleme
-35-

de fertilitate, greutate mic la natere, prematuritate, scderea

absorbiei i creterea eliminrilor de vitamina B1, zinc, fier, calciu.
Medicamentele antiepileptice
precum carbamazepin, acid valproic, lamotrigine, risperidon,
olanzepine, etc. dac sunt administrate n timpul sarcinii au potenial
mare de a produce malformaii ale sistemului nervos central,
despicturi faciale, malformaii cardiovasculare, de urechi, nas, unghii,
greutate mic la natere, icter neonatal accentuat, hepatit neonatal,
deficit de vitamina K i sindrom de abstinen neonatal. Pe termen
lung efectele sunt nc neclare, dar este posibil scderea IQ-ului.
Medicamentele din grupa barbituricelor i benzodiazepinelor
(de exemplu diazepam, lonazepam), consumate sau administrate
gravidelor pot produce malformaii fetale (despicturi faciale,
hipospadias, microcefalie, nas scurt) iar la nou-nscut induc frecvent
sedare, hipotonie muscular, dificulti de alimentaie, tulburri de
termoreglare, apnee, scor Apgar mic, sindrom de abstinen neonatal
(pn la 3 luni postnatal). Pe termen lung au fost citate afectarea
capacitii de nvare, a memoriei, tulburri de comportament.
Medicamentele antipsihotice
(de exemplu litiu, carbamazepin, acid valproic, lamotrigine,
gabapentin, etc.) pot induce, dup administrare la gravid, malformaii
cardiace, despicturi faciale, greutate mic la natere, icter neonatal
accentuat i toxicitate hepatic. Pe termen lung sunt posibile anomalii
ale neurodezvoltrii.
Medicamentele antidepresive
(precum inhibitorii selectivi de serotonin), considerate iniial sigure n
timpul sarcinii, au fost i ele dovedite ca avnd capacitatea de a
produce anomalii congenitale ale sistemului nervos central, ale cutiei
craniene i defecte congenitale de tub digestiv i cardiace. n plus,
dup natere, la nou-nscuii mamelor tratate cu antidepresive au fost
semnalate: sindrom de abstinen neonatal, hipertensiune pulmonar
persistent i sindrom de adaptare neonatal deficitar: tremor,
hipertonie, dificulti de alimentaie, iritabilitate, plns strident,
dificulti de respiraie, convulsii.
Greutatea mic la natere, frecvent citat ca urmare a consumului
matern de droguri n timpul sarcinii (alcool, nicotin, cafein, opioide,
medicamente, etc.) reprezint adesea o tar pentru copil, att la
natere ct i ulterior. Nou-nscutul cu greutate mic la natere
prezint imediat dup natere risc crescut pentru hipoglicemie,
-36-

hipocalcemie, policitemie, hipoxie cronic, anomalii de termoreglare i

dificulti de respiraie i alimentaie. Pe termen lung, greutatea mic
la natere predispune la cretere deficitar n greutate sau obezitate,
hipertensiune arterial, diabet zaharat, accidente vasculare.
Prematuritatea reprezint nc una din consecinele importante ale
consumului matern de droguri n timpul sarcinii (alcool, nicotin,
opioide, cocain, etc.). Prematuritatea reprezint o cauz major de
mortalitate i boal n perioada de nou-nscut i n copilrie datorit
riscurilor majore pentru suferin respiratorie la natere i postnatal,
suferine cerebrale, hemoragii cerebrale, ischemie cerebral, dificulti
de alimentaie, hipoglicemie, hipocalcemie, anomalii electrolitice,
enterocolit ulceronecrotic, retinopatia prematuritii, tulburri de
termoreglare, asfixie/hipoxie la natere i postnatal. Pe termen
ndelungat prematuritatea reprezint un risc major pentru sechele
neurologice, senzoriale i de dezvoltare pe termen ndelungat
Sindromul de abstinen neonatal la droguri apare la circa 3-50% din
nou-nscuii expui consumului matern de droguri n timpul sarcinii
(chiar 100% la opioide). Aspectul clinic este variabil i depinde de tipul
drogului, momentul i durata administrrii, cantitatea de drog
administrat, momentul ultimei doze, metabolismul matern i fetal,
precum i de ali factori ca de exemplu abuzul concomitent de mai
multe droguri, factori de mediu, atitudine parental. Sindromul de
abstinen neonatal la droguri este un sindrom clinic care apare la
copiii mamelor dependente de droguri n timpul sarcinii i se manifest
prin simptome variate precum iritabilitate, tremor, plns ascuit,
inconsolabil, hipertonie, reactivitate crescut la stimulare, sensibilitate
crescut la lumin, zgomote, tulburri de somn, convulsii, polipnee, obstrucie nazal, strnut, marmorarea tegumentelor, supt slab,
instabilitate termic, diaree, vrsturi, cretere ponderal deficitar.
Sindromul de abstinen neonatal la droguri este autolimitat dar cu
durat variabil (uneori luni de zile), iar tratamentul este dificil i
complex, adresndu-se mai ales simptomelor. Prognosticul pe termen
ndelungat este n general favorabil, dar au fost raportate: dificulti de
comunicare mam-copil (vin/negare matern), ntrzierea limbajului,
dificulti sociale, emoionale, comportamentale, risc crescut de abuz
i neglijare.
n 1980 au aprut primele semnale asupra influenelor nocive ale
drogurilor asupra ftului i nou-nscutului. Aceasta a fcut ca, la
mijlocul anilor 1990, circa 500.000 copii s fie preluai din familii i
repartizai unor prini adoptivi. Timpul a artat clar c aceasta nu este
o soluie viabil. Efectele drogurilor persist, n majoritatea cazurilor,
ca nite stigmate, pe toat durata vieii copilului i se mai adaug i
trauma separrii familiale. Anii ce au urmat ne-au ajutat s acumulm
experien, cunotine medicale, sociale i legale. Cu toate acestea
consumul de droguri la gravid rmne o problem social i medical,
o problem de sntate public, a crei extindere nici m[car nu este
cunoscut n totalitate n ara noastr.
-37-

Sunt evident necesare studii epidemiologice pentru a afla ct de

important este aceast problem la noi. Pentru o estimare corect e
ns nevoie de educaie, de crearea unor sisteme sociale de protecie
bazate pe confidenialitate, disponibilitate. E nevoie, de asemenea,
pentru a ncuraja femeile aflate n aceste situaii s recunoasc
addicia sau consumul de droguri n sarcin, s evitm judecarea
acestora. Aceste femei au nevoie de nelegere i ajutor pentru a putea
depi problemele cu care se confrunt. De asemenea, cadrul legal
dedicat acestei probleme trebuie s limiteze aspectele punitive. Nu n
ultimul rnd sunt necesare, pentru toate cele enumerate mai sus,
resurse financiare, eforturi reunite ale ntregii societi i dorina de a
explora acest univers ntunecat al mamelor consumatoare de droguri,
univers ce tinde s cuprind i copiii acestora, uneori pentru ntreaga
lor via.
VI
Efectele consumului de droguri asupra aparatului
cardiovascular
Consumul de droguri produce modificri importante att la nivelul
sistemului nervos central dar i la nivelul multor organe i sisteme.
Afectarea cardiovascular reprezint una din cauzele principale de
morbiditate i chiar de mortalitate n rndul consumatorilor de droguri.

Foto: ourhealthisourlife.com
Cocaina - acioneaz prin inhibarea recaptrii noradrenalinei i
dopaminei la nivelul terminaiilor nervoase simpatice. Concentraia
catecolaminelor circulante ajunge pn la de 5 ori mai mult dect
valorile normale. De asemenea o doz mare de cocain poate avea un
efect toxic miocitar cu deprimarea contractilitii i a conducerii
electrice. Poate induce un status procoagulant prin scderea
concentraiei de proteina C i antitrombina III, cu potenarea produciei
de tromboxan.

-38-

Este drogul care determin cele mai multe prezentri la camerele de

gard de cardiologie, durerea toracic fiind simptomul principal al
prezentrii n 40% de cazuri. Un procent de 6% prezint chiar un
infarct; consumul de cocain fiind unul dintre cauzele importante
de infarct miocardic (IM) la tineri (vrsta medie a acestora fiind de doar
38 ani).
Efectele cardiovasculare pot apare i dup un singur abuz, nu doar la
consumatorii cronici.
Printre mecanismele de apariie a IM la consumatorii de cocain se
numr:
spasmul coronarian
creterea necesarului de oxigen indus de suprastimularea
simpatic
incidena crescut a aterosclerozei, datorat asocierii
hipertensiunii arteriale cu fumatul de igarete
statusul hipercoagulabil
Dintre pacienii cu IM asociat consumului de cocain, 55-75% au leziuni
coronariene semnificative.
Principalele particulariti terapeutice sunt reprezentate de interdicia
administrrii de b-blocante n faza acut la aceti pacieni (blocarea
receptorilor beta, determin accentuarea vasospasmului prin
suprastimularea recetorilor alfa) i indicaia administrrii de
benzodiazepine care au efecte hemodinamice benefice i contribuie la
diminuarea durerii toracice.
Amfetamina i derivata ei ectasy - determin eliberarea crescut
de noradrenalin, dopamin i serotonin la nivel central i al
terminaiilor sistemului nervos vegetativ.
Alte efecte ale consumului de amfetamine i cocaina sunt reprezentate
de inducerea aritmiilor supraventriculare i ventriculare, alungirea
intervalului PR, QT i a complexului QRS, a bradiaritmiilor, bloc AV i
oprirea sinusal (mai ales la cocain). Consumul cronic de cocain i
amfetamine poate determina apariia cardiomiopatiei dilatative.
Morfina i heroina - n mod opus cocainei, determin creterea
activitii parasimpatice i reducerea stimulrii simpatice. Prin urmare
ele vor determina tendina ctre bradicardie, hipotensiune i apariia
aritmiilor. Dintre aritmii, cele mai frecvente sunt fibrilaia atrial,
extrasistolele ventriculare, supraventriculare i ritmul idioventricular.
Datorit faptului c heroina se administreaz exclusiv intravenos,
endocardita bacterian cu stafilococ i afectarea cordului drept
-39-

reprezint o complicaie frecvent a consumului de narcotice. De

asemenea supradozajul, poate determina stop respirator prin inhibarea
centrului nervos i edem pulmonar necardiogen al crui mecanism
presupus este ruptura membranei alveolo-capilare.
Canabinoizii - Marijuana la doze mici determin o cretere a
frecvenei cardiace i a debitului cardiac, datorit stimulrii simpatice.
La pacienii cu afectare coronarian, induce o cretere a frecvenei
crizelor anginoase la efort. La doze mari, marijuana poate avea efect
invers, de suprastimulare parasimpatic cu apariia bradicardiei i a
hipotensiunii arteriale.
VII
Istoria cocainei. De la traditie la ilegalitate
Cu mult timp in urma, cocaina era extrasa din planta de coca,
iar frunzele erau mestecate de catre amerindienii peruani si
cei din diferitele tari ale Americii de Sud.
Descoperirile arheologice din America de Sud demonstreaza
faptul ca mestecatul frunzelor de coca se practica inca
dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie in anul
3000 i.Hr..
In anul 1862 Albert Niemann reuseste sa extraga din frunzele
de coca o forma pura de cocaina.
Cocaina era extrem de pretuita in deceniile opt si noua ale secolului al
XIX-lea fiind utilizata impotriva maladiilor respiratorii precum cele
tuberculoase, a astmului si insuficientei respiratorii si multe figuri
proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutica a
cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas
Edison aprobau in anul 1888 folosirea cocainei.
Utilizarea drogului a fost interzisa atat in medicina cat si in scop
recreativ, incepand din anul 1914.
Cu toate acestea, locuitorii din Anzi folosesc si astazi frunzele de coca
pentru efectul lor stimulant.
Formele de prezentare a cocainei
a. Frunzele de coca
Frunzele de coca contin intre 0,1% si 0,8% cocaina, si continutul in
alcaloid creste in functie de locul lor de cultura, de altitudine si de
perioada de recoltare.
Frunzele de coca pot fi rulate in tigarete sau infuzate in apa calda.
b. Pasta de coca
Pasta de coca seamana cu un mastic de culoare crem-brun.
Pasta este un produs intermediar ce se obtine din transformarea
frunzelor in pudra, si ea este obtinuta prin amestecarea frunzelor cu un
-40-

produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent organic (kerosen) si

apa.
Amestecul se agita si alcaloidul este extras in solventul organic.
Frunzele si apa sunt aruncate.
Utilizarea unui acid permite separarea alcaloidului de kerosen, care
este aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat permite obtinerea
unei substante solide: pasta de coca care apoi este pusa la uscat.
Din punct de vedere chimic, aceasta pasta este cocaina "base" (baza),
dar ea contine reziduuri toxice.
Pasta este hidrofoba si nu poate fi injectata, inhalata sau inghitita.
Majoritatea pastei este transformata in pudra pentru a putea fi
fumata.
c. Pudra sau clorhidratul de cocaina
Clorhidratul de cocaina se prezinta sub forma unei pudre albe cu
aspect fluoconos.
El este obtinut prin dizolvarea pastei de coca in acid clorhidric si apa.
Prin adaugarea unei sari de potasiu, din amestec se elimina
impuritatile. In final, prin adaugarea amoniacului are loc precipitarea
clorhidratul de cocaina care poate fi recuperat si uscat.
Inainte de a se distribui, cocaina poate fi diluata (amestecata) cu
diverse produse : lactoza, benzocaina (un anestezic local),
alte droguri sau alte substante inerte. Sarea de cocaina este hidrofila si
de aceea poate fi solubilizata in apa si apoi injectata, inhalata sau
ingerata. Ea nu poate fi insa fumata, pentru ca se descompune si
devine inactiva la o temperatura apropiata de temperatura sa de
vaporizare (1980C).
d. Baza libera
Baza libera este cocaina lipsita de sarea sa.
Ea este obtinuta prin actiunea amoniacului asupra unei solutii apoase
de clorhidrat de cocaina. Molecula bazei este apoi extrasa cu ajutorul
unui eter sau a unui alt solvent organic.
Baza libera este fumata.
e. Crack-ul
Crack-ul este o alta forma a cocainei baza, fabricarea lui plecand de la
clorhidratul de cocaina. Pudra este disociata intr-o solutie de
bicarbonat de sodiu si apa. Solutia este tinuta la fierbere si o substanta
solida, crack-ul, se depune si care apoi este separata si uscata.
Crack-ul este cocaina cu puritatea cuprinsa intre 75% si 90%.
El se poate si fuma.
Prezentare generala
Clasa
Anestezic local (N01BC01)
Sinonim
(-)-cocaine; A-cocaine; Benzoyl-methyl-ecgonine; Ecgonine-methylester-benzoate; L-cocaine; Methyl-benzoyl-ecgonine; cocaina;
Erytroxylin; Kokain; Kokan; Kokayeen; Neurocaine; Bernice; speed ball
-41-

(heroine + cocaine)
Numar de identificare
Numar CAS: 50-36-2
Formula chimica
C17H21NO4
Modurile de utilizare a cocainei
Prizatul produce efecte in mai putin de un minut.
Fumatul cocainei baza produce efecte imediate, uneori inainte de
expirarea fumului din plamani.
Cocaina injectata produce efecte in cateva secunde.
Efectele cocainei prizate sunt scurte durand intre 20 si 40 minute.
Acesta este unul din motivele care duce la dependenta.
Efectele consumului de cocaina
Efecte posibile in timpul consumului de cocaina
Cand efectele scad, cocaina este prizata tot mai mult. Acest model al
uzului frecvent poate genera dependenta.
Efecte ce pot apare in timpul consumului sunt:
a sentimentele de bunastare,
a scaderea apetitului,
a stimulare, cresterea apetitului sexual si cresterea concentrarii,
cresterea temperaturii corpului, a frecventei cardiace,
a agitatie, anxietate, paranoia, ameteala, greturi, voma,
comportament violent,
a atac de cord
Cocaina de pe strada este adesea impura. Injectarea cocainei impure
poate fi mortala. Prizatul poate produce afectiuni ale aparatului
respirator. Dependenta este cea mai mare problema a consumului
cocaine - dependenta psihologica. La inceput, toleranta se dezvolta
rapid in special in consumul frecvent. Fumatul genereaza un climax de
3-5 minute, in timp ce inhalatul are efecte de pana la 30 minute.
Efectele psihologice variaza in functie de doza si de toleranta
consumatorului:
a creste starea de alerta si euforie,
a cresc performantele sportive,
a scade oboseala si gandirea clara,
a creste capacitatea de concentrare, energia, iritabilitatea, insomnia,
nelinistea.
a la doze mari se pot genera modele de psihoze, iritabilitate, frica,
paranoia, halucinatii.
Efectele fizice:
a cresterea frecventei cardiace, a presiunii sanguine, a temperaturii
corpului, a pulsului,
a dilatarea pupilelor,
-42-

a
a
a

insomnii,
lipsa apetitului,
atacuri de cord si moarte.

Efectele pe termen scurt:

Cocaina este un psihotrop din categoria stimulentilor, care ca si
amfetaminele, cofeina si nicotina, stimuleaza sistemul nervos prin
cresterea nivelului dopaminei in sinapsele anumitor regiuni cerebrale.
Cand cocaina este prizata, ea atinge concentratia maxima in 10-30
minute.
Efectele sunt:
a senzatie de euforie
a ameliorare a performantelor
a senzatie de caldura
a bronhodilatatie
a puseuri intense de energie si exaltare
Intoxicatia cu cocaina produce :
-schimbari comportamentale sau inadaptari psihologice
-tahicardii sau bradicardie
-dilatarea pupilelor
-cresterea sau scaderea presiunii arteriale
-transpiratie sau frisoane
-stari de voma
-agitatie sau relaxare psihomotorie
-febra musculara
-depresie respiratorie sau aritmie cardiaca
-confuzii
-crize convulsive sau coma
Efectele pe termen lung:
a inhalata poate cauza inflamari sau perforari a cailor nazale sau
iritatii nazale.
Pe termen lung, utilizatorii se plang de:
a reducerea performantelor sexuale
a pierderea poftei de mancare care poate duce in final la malnutritie
a dereglarea ciclului menstrual
a episoade depresive si cu aparitia paranoia.
Efectele posibile dupa incetarea consumului de cocaina
Dupa incetarea consumului efectele ce pot apare sunt:
a cresterea dorintelor,
a foame,
a iritabilitate, apatie, depresie, paranoia, tendinte de suicid,
a pierderea apetitului sexual,
a insomnii sau somnolenta excesiva.
-43-

In
a
a
a
a
a
a

cazul supradozei, simptomele sunt:

agitatie,
ostilitate,
halucinatii,
convulsii,
temperatura ridicata,
atac de cord sau moarte.

Proprietati toxicologice si reactii adverse

Efectele toxice ale cocainei sunt principalele cauze ale dereglarii
functionarii sistemului simpatic si tot ele sunt cele care dau
urmatoarele simptomatologii :
-crize epileptice, convulsii, agitatii insotite de delir, sindrom
neuroleptic malign
-paranoia
-atacuri cerebrale, hemoragii cerebrale
-sclerodermii
-leziuni pulmonare, infectii, inflamatii, atacuri vasculare
-leziuni gastrointestinale
-leziuni hepatice
-leziuni renale
-leziuni sanguine, dereglari hormonale
-perforatii ale septului nazal
-leziuni ale pielii in urma intepaturilor repetate
-leziuni oculare (in cazul fumatorilor de crack)
-degradari dentare
Convulsiile ce apar in cazul supradozelor pot duce la decese daca nu
sunt controlate cu diazepam, nitrendipina, nicardipina, nifedipina,
diltiazem, flunarizina si eventual nimodipina.
Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Cocaina are un efect anestezic datorita interferentei sale in
transmiterea informatiilor de la o celula nervoasa la alta. Ea este un
potential vasoconstrictor, de asemenea, accelereaza respiratia si
mareste temperatura corpului, induce starea de voma. In doze mari,
poate produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de
stimulare pot sa conduca rapid la un colaps al sistemului nervos
central, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau
stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Cocaina produce o puternica
pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severa pierdere in greutate si la
dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia
insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia,
delirul, starea de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile,
cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea,
depresia si lipsa motivationala.
-44-

Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii

si boli.
Fumatul pastei de cocaina produce grave complicatii, precum: bronsita,
tuse persistenta, imagine neclara, disfunctii ale circulatiei pulmonare.
VIII
Aceste substante ne fac posibila trairea starii generale de bine atunci
cand facem dragoste, cand citim o carte buna sau de exemplu cand
mancam o mancare foarte gustoasa. Creierul nostru stie exact ce
cantitate de dopamine si endorfine sa secrete (sa elibereze), asa incat
senzatia de bine traita, sa fie relativ scurta si sa nu provoace
dependenta.
Creierul uman este compus din doua emisfere cerebrale care
alcatuiesc impreuna telencefalul.
Din punct de vedere filogenetic, cea mai veche parte a creierului
nostru este trunchiul cerebral, format din mezencefal, punte, maduva
prelungita si cerebel. Aceasta parte a creierului nostru indeplineste rol
de dirijare si reglare automata a functiilor de baza: respiratie,
circulatie, digestie si echilibru.
Diencefalul situat in aria corpului calos, este o alta parte a creierului
nostru, el este responabil de prelucrarea senzatiilor, perceptiilor (in
afara de miros) si a reactiilor afective este ca un centru al
sentimentelor.
Telencefalul, specific doar oamenilor - format de emisferele cerebrale si
de lobi reprezinta sediul functiilor noastre intelectuale (de calcul, citit,
scris, vorbit, memorat, etc) si al actiunilor voluntare.
Alcoolul actioneaza mai intai asupra telencefalului prin tulburarea
functiilor intelectuale amintite mai sus, de aici si lipsa de discernamant
si de coerenta in vorbire a unora aflati in stare de ebrietate. In cazul de
abuzului de alcool, adica consumul zilnic a mai mult de 40g de alcool
pur pentru barbati si 20g de alcool pur pentru femei, alcoolul actioneaz
pana la nivelul trunchiului cerebral, tulburand respiratia, circulatia,
digestia si echilibrul persoanei (aduceti-va aminte de persoanele baute
care cad in coma sau de cele care nu pot sa-si mentina echilibrul cand
merg).
Drogurile ilegale actioneaza direct asupra diencefalului: sunt tulburate
direct functiile vitale: respiratia, circulatia, digestia. Exista cazuri
frecvente in randul dependentilor de heroina care mor uneori din cauza
insuficientei respiratorii.
-45-

Parti ale diencefalului si mezencefalului, formeaza sistemul limbic. In

aceasta arie a creierului, toate informatiile din exteriorul sau interiorul
organismului primesc o coloratura afectiva si o anume importanta. O
parte a sistemului limbic se numeste si sistem de recompensare. Este
o parte relativ mica a creierului nostru dar de o importanta mare
daca acest sistem de recompensare nu ar mai functiona, noi nu am
mai face nimic. N-am mai avea chef de nimic, nici macar sa mancam
sau sa facem sex. Acest sistem de recompensare, prin emisia de
substante chimice specifice la nivelul neuronilor (neurotransmitatori)
printre care adrenalina, GABA, substanta P, anandamidele, endorfinele
si dopaminele, coordoneaza, moduleaza dispozitia psihica a omului, il
rasplateste cu buna dispozitie si elan pentru diverse activitati. Cu cat
cantitatea de neurotransmitatori eliberati (inclusiv dopamina) este mai
mare, cu atat intensitatea si durata starii de bine este mai
prelungita.
Acest sistem de recompensare este tinta principala a actiunii drogurilor
sau medicamentelor psihotrope. Atunci cand acest sistem de
recompensare este sub influenta drogurilor, persoana drogata poate
simti o stare generala de bine sau de mai bine pe fondul
urmatoarelor efecte: reducerea anxietatii, stare de liniste, stare de
somnolenta, detensionare musculara, reducerea ritmului cardiac si
repirator.
Intregul nostru creier functioneaza pe baza acestor neurotransmitatori
(aminoacizi, neuropeptide, aminebiogene, acetilcoline); starea noastra
afectiva si starea de dispozitie generala, este direct influentata de
buna functionare a celulei nervoase si de cantitatea optima de
neurotransmitatori secretata la nivelul fantei sinaptice (spatiul dintre
capatul unui axon si capatul unei dendrite).
Alcoolul si drogurile tulbura echilibrul natural intre procesele de
excitatie si inhibitie ce au loc la nivel neuronal, tulbura functionarea
naturala a celulei nervoase. Drogul forteaza celula nervoasa sa secrete
mai multi neurotransmitatori in fanta sinaptica, face captivi acesti
neurotransmitatori in spatiul fantei sinaptice sau joaca/preiau efectiv
rolul de neurotransmitatori efectul resimtit este cresterea intensitatii
placerii.
Nu am uitat de limonada, probabil deja ati baut-o pe toata. Mai vreti
una? Pai atunci sa vedem daca mai putem stoarce ceva din lamaia pe
care o avem dejaHm, oricat de puternic am stoarce, nu o sa mai
obtinem aceeasi cantitate de suc de lamaie.

-46-

Cam la fel se intampla si cu creierul unui dependent de droguri. La

inceput, sub influenta drogului, cantitatea de neurotransmitatori la
nivel neuronal creste peste cantitatea normala de echilibru functional,
iar aceast fapt este resimitit de catre consumator, ca o placere de o
mai mare intensate la nivelul unor organe sau al intregului corp.
E ca si cum lamaia noastra din care am facut limonada, ar fi fost
stoarsa de la bun inceput cu o forta mai mare pentru a obtine mai mult
suc de lamaie. Problemele apar cand vrem sa mai facem o limonada, la
fel de buna ca si prima,insa folosind aceeasi lamaie
Consumul de droguri face ca persoana consumatoare sa simta de
obicei stari mai intense de placere. Unii marturisesc chiar ca starea de
placere conferita de drog este mai intensa decat placerea oferita de un
orgasm, de exemplu.
Cu alte cuvinte altii beau o limonada cu un gust de cateva ori mai bun
si mai intens decat gustul limonadei noastre
Insa, daca consumul de droguri devine un comportament repetat si
treptat acesta devine un obicei, sistemul natural de recompensare al
creierului persoanei respective este inhibat, adica se micsoreaza
cantitatea secretata de substante naturale care induc placerea
(endorfine, dopamine). De aici si lipsa de placere sau diminuarea
placerii in fata lucrurilor resimtite odata ca fiind placute ca de exemplu
sexul, mancatul, vizionatul unui film, etc si nevoia de a creste doza de
drog pentru a obtine o aceasi cantitate de placere.
Pe termen lung efectele consumului de droguri inseamna la nivelul
celulei nervoase o intoxicare cu narcotice si dezvoltarea unei
dependente fata de aceastea, o tulburare a functionarii ei iar la nivelul
creierului inseamna deteriorarea organica si odata cu aceasta
dezvoltarea unor tipuri de dementa, deteriorarea capacitatilor
intelectuale ce tin de gandire-rationament, de atentie, de memorare
fixare-reproducere, tulburarea afectivitatii , dezvoltarea tulburarilor de
personalitate si a psihozelor toxice.
Creierul unui narcoman poate fi asemanat cu o lamaie seaca, stoarsa
pana la refuz, din care cineva spera cu disperare sa-si faca o limonada,
creierul dependentului de drog este intr-o continua deteriorare si in
incapacitatea de a produce placere pe cale naturala. El este fortat iar si
iar sa produca placere prin administrarea de droguri si prin cresterea
treptata a dozei.

-47-