Valea Buzaului Initial 2015

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI
PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL

LOCAL
POTENTIAL
POTENTIAL GAL VALEA
VALEA BUZULUI
BUZULUI
JUDEUL BUZU
2010
I.
INTRODUCERE_________________________________________________________________ 2-9
II.
DOSARUL DE CANDIDATURA __________________________________________________ 10-213

II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu ___________________________________________________ 10-14
II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului______________________________________________________ 15-212
II.2.1 Prezentarea geografica si fizica______________________________________________________________ 15-212
II.3. Planul de finantare ____________________________________________________________________ 213
III.
REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI ______________________ 214-290
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura ___________________________ 214-218

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ________________________________________________ 219-239
III.2.1 Descrierea partenerilor __________________________________________________________________ 219-229
III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului __________________________________________________________ 229-239
III.3. Resurse umane __________________________________________________________________ 240-256

III.3.1. Descrierea echipei de animare ____________________________________________________________ 240-245
III.3.2 Descrierea resurselor materiale _______________________________________________________________245
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului _______________________________________________ 245-246
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare _____________________________________________________ 246-256
III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului __________________________________________ 257-279

III.5 Imp licarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR _________________________________ 280-290
III.5.1. Cooperare ____________________________________________________________________________ 280-286
III.5.2 Crearea i implementarea reelei __________________________________________________________ 287-290
I. Introducere Abordarea Leader

LEADER, concept ce vine de la legaturi intre actiuni de dezvoltare rurala, nu reprezinta doar un
set de masuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare si promovare a dezvoltarii rurale
in comunitatile rurale locale si un instrument care functioneaza eficient in situatii si in zone diferite, prin
adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale.
Astfel, LEADER a devenit o parte integranta a politicii de dezvolatre rurala care incurajeaza
participarea locala pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare durabila a comunitatilor
rurale locale. Prin incurajarea teritoriilor rurale sa exploateze modalitati noi prin care sa devina sau sa
ramana competitive, sa isi valorifice bunurile si resursele la maxim, sa depaseasca dificultatile pe care le
intampina, cum ar fi: tendinta de imbatranire a populatiei, nivelul redus al prestarilor de servicii, absenta
posibilitatilor de angajare, discrepanta mare fata de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER
contribuie la imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale, atat pentru familiile de agricultori cat si pentru
populatia rurala in sens larg.
LEADER vine in completarea altor programe europene sau nationale, iar abordarea sa urmareste sa
ofere comunitatilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali in orientarea dezvoltarii viitoare a
zonei lor.
Astfel, de exemplu, actiunile LEADER pot activa si mobiliza resursele locale, sprijinind
proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacitatilor locale,
care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa si de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci si alte
surse pentru finantarea dezvoltarii lor.
De asemenea, LEADER sustine sectoare si categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt
sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care functionaeaza in zonele rurale,
precum si activitatile culturale, punerea in valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii si a cladirilor
de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea relatiilor dintre producatori si consumatori, etc.
Conceptual fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor
rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive si mai eficiente, daca sunt decise si implementate la
nivel local, de catre actorii locali care utilizeaza proceduri clare si transparente si beneficiaza de sustinerea
administratiilor publice corespunzatoare.
Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumata la sapte trasaturi esentiale:
Strategii de dezvoltare locala axate pe zona;
Abordarea de jos in sus;
Parteneriate public private;
Facilitarea inovatiei;
Actiuni integrate si multisectoriale;
Stabilirea de contacte in retea;
Cooperare;
Axa LEADER constituie o noutate n Romnia i reprezint o provocare pentru toi actorii ce vor fi
implicai n implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambiioase. Aceasta urmeaz a fi
implementat pas cu pas, orientndu-se la nceput pe activiti de instruire a actorilor locali i de
sprijinire a teritoriilor n vederea realizrii strategiilor de dezvoltare.
Obiectivele specifice ale Leader urmresc:
- participarea membrilor comunitilor rurale la procesul de dezvoltare local i ncurajarea
aciunilor inovative (spre exemplu, soluii noi la probleme vechi, introducerea i dezvoltarea unor produse
noi, noi sisteme de pia, modernizarea activitilor tradiionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.);
- ncurajarea actorilor de la nivel local de a lucra mpreun cu reprezentanii altor comuniti din
interiorul sau exteriorul rii;
- stimularea formrii de parteneriate, pregtirea i asigurarea implementrii strategiilor de
dezvoltare local;
Spaiul eligibil pentru implementarea axei LEADER in Romania l constituie spaiul rural definit
conform legislaiei din Romnia (comune i orae) la care se adaug un numr de 206 orae mici (care nu
depesc 20.000 locuitori). Includerea oraelor n teritoriul eligibil LEADER va asigura coerena teritorial
si masa critic necesar din punct de vedere al resurselor umane, financiare i economice, pentru a susine
o strategie de dezvoltare local viabil.
Coerena teritorial va elimina riscul ca aciunile prevzute a fi implementate ntr-un teritoriu s
ntmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe uniti administrative fr
continuitate teritorial i lipsite de punctul comun reprezentat de un ora care asigur susinerea economiei
rurale prin relaiile create n timp ntre locuitori.
Dei conform legislaiei naionale n vigoare spaiul rural reprezentat de comune i sate, i spaiul
urban compus din orae i sate aparintoare ale acestora, este delimitat utiliznd anumite criterii, oraele
ce vor fi parte component a unui GAL, n marea lor majoritate, au fost create n mod artificial, neavnd la
baz criterii corecte, aa nct astzi se afl ntr-o situaie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare,
n cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local se axeaz n principal pe sectorul agricol.
Problemele cu care se confrunt locuitorii acestor orae sunt similare cu cele ntlnite n sate i comune,
difereniindu-se de fapt doar prin numrul mai ridicat de locuitori din cadrul unitii administrative, fapt ce
duce spre dependena locuitorilor din spaiul rural de localiti cu o populaie mai numeroas, pentru a
putea pune n valoare mai bine rodul muncii lor.
Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite
de GAL, i pentru evitarea direcionrii greite a strategiei i proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL
va putea s fac parte un singur ora, iar n condiii excepionale, ce vor trebui argumentate n conformitate
cu principiile abordrii LEADER, vor fi acceptate dou sau mai multe orae, dar care s nu nsumeze mai
mult de 20.000 de locuitori. Totodat, populaia din oraele mici nu poate depi 25% din numrul total de
locuitori dintr-un GAL.
Astfel, suprafaa eligibil pentru Leader cuprinde o populaie de aproximativ 11,7 mil., din care
aproximativ 2 milioane provin din orae, iar suprafaa eligibila pentru implementarea axei LEADER este
de 227.000 km2 (207.000 km2 spaiul rural definit conform definiiei naionale, la care se adaug
aproximativ 20.000 km2 suprafaa deinut de oraele cu pn la 20.000 locuitori).
Desi n perioada anterioara de programare 2000-2006 Romnia nu a implementat actiuni LEADER,

au fost identificate totusi, la nivelul ntregii tari, o serie de initiative n dezvoltarea comunitara, precum:
Grupuri de Initiativa Locala (GIL), micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt
parteneriate ntre organisme non-guvernamentale (ONG), administratie publica locala, biserica, scoala,
cabinete medicale si stomatologice, microregiuni etc. Micro-regiunile, spre deosebire de grupurile de
initiativa locala, sunt nregistrate juridic ca asociatii.
Unele GIL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organizationala nct s-au transformat n asociatii
comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dupa atingerea obiectivului.
Actiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea
scolilor, dispensarelor si unitatilor culturale, mbunatatirea starii drumurilor si podurilor, analiza si
promovarea mediului rural, nfiintarea de Tele-Centre pentru informarea cetatenilor, cursuri de instruire
pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale
specifice.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a selectat n anul 2006 un numar de 120 reprezentanti
ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o populatie cuprinsa ntre 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce
au acoperire n 37 de judete din cele 42 n vederea realizarii de structuri si activitati tip LEADER.
Reprezentantii teritoriilor au fost desemnati de catre parteneriate informale ale sectoarelor public,
privat si a societatii civile, n vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: constructia
parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare locala, planul de actiune al teritoriului, activitati
de animare, monitorizare si evaluare a planului de actiune. Toate aceste actiuni au fost necesare pentru
pregatirea implementarii axei LEADER n Romnia.
n cadrul sesiunilor de formare, reprezentantii acestor teritorii au dobndit cunostinte suficiente n
vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare locala. O mare parte a acestora au demarat activitatea de
elaborare a strategiei, insa nu au putut-o finaliza datorita lipsei resurselor financiare iar, daca au finalizat-o,
nu o pot implementa.
De asemenea, n aceeasi situatie se afla si alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate
de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezinta o oportunitate n acest sens.
Potentialul tarii noastre n materie de parteneriate este mult mai ridicat dect initiativele prezentate
mai sus, insa obstacolul principal n calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de catre
mentalitatea formata n anii de guvernare comunista, care a generat nencredere n rndul actorilor locali, n
ceea ce priveste formele institutionalizate de asociere si colaborare.
Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala si stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol
important n cadrul parteneriatelor public-private l ocupa administratia publica locala.
Insa, capacitatea adminsitrativa exercitata la nivel local este inadecvata la necesitatile tot mai
diverse ale comunitatilor locale, este limitata calitativ de numarul redus de personal calificat care exercita
functii n domeniul administrativ. De asemenea, lipsa experientei necesare n elaborarea strategiilor de
dezvoltare locala si n managementul resurselor umane, dar si datorita dotarilor necorespunzatoare,
conduce la un ritm ncetinit n solutionarea multor probleme de ordin social si economic, activitatile
desfasurate n cadrul administratiei locale fiind exercitate insuficient.
Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net ntre Romnia si celelalte state membre ale
UE.
Pe de alta parte, s-a avut n vedere facilitarea cooperarii ntre unitatile administrativ teritoriale, ca
persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial si de utilitate publica, crendu-se posibilitatea
asocierii acestora, n conformitate cu Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, sub
denumirea de asociatii de dezvoltare intercomunitare.
Acestea au aparut ca o necesitate, datorita fragmentarii administrative (aprox. 3.000 comune), a
insuficientei veniturilor proprii ale unitatilor administrativ teritoriale, capacitatii financiare proprii limitate
de accesare a fondurilor europene.
Beneficiul nfiintarii acestor asociatii de dezvoltare intercomunitare l constituie posibilitatea
accesarii fondurilor structurale, progresul social conditionat de recunoastere si admitere a nevoilor fiecarui
individ, protejarea eficienta a mediului, utilizarea rationala a rezervelor naturale, pastrarea unui nivel
ridicat si sigur de crestere economica si ocupare a fortei de munca, dezvoltare culturala si pastrarea
traditiilor, fructificarea potentialului turistic al zonei.
Insa, dezvoltarea comunitilor locale nu se poate realiza fr o implicare activ a cetenilor n

procesul de consultare i de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea nfiinrii la nivel local a unor
structuri care s reuneasc reprezentani ai sectoarelor public, privat i societii civile dintr-un teritoriu
stabilit, s identifice punctele slabe i tari i s stabileasc prioritile teritoriului, s implementeze aciunile
corespunztoare i apoi s mprteasc experiena i bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.
Spaiul rural romnesc se confrunt cu numeroase carene, acestea reprezentnd i motivul pentru
disparitile ntre urban si rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie rural, potenialul
demografic, sntate, coal, cultur, etc.
Pentru reducerea acestor dispariti, una dintre soluii o reprezint elaborarea i implementarea unor
strategii integrate de dezvoltare de ctre comunitile locale, avnd ca punct de plecare nevoile identificate
la nivel local i potenialul endogen.
Nevoile de la nivel local sunt multe i variate fiind contientizate mai clar de ctre comunitile
locale astfel c elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi ntru-totul nevoile spaiului
rural.
Abordarea LEADER are o importan deosebit ntruct va contribui prin prisma specificului ei la o
dezvoltare echilibrat a teritoriilor rurale i la accelerarea evoluiei structurale.
Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri
dinamice sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de
reprezentani ai GAL care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective n vederea
mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate.
Astfel, comunitile locale vor determina n urma unor studii locale care sunt nevoile zonei n care
triesc, care sunt modalitile de satisfacere a acestora i cum poate fi pus n valoare potenialul endogen,
aciuni n urma crora spaiul rural va evolua n folosul comunitilor locale.
Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programat i
coordonat de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional i, de asemenea, vor purta
responsabilitatea evoluiei n timp.
Abordarea LEADER, prin aciunile sale specifice va duce la mbuntirea guvernanei locale i la
promovarea potenialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune
consolidarea coerenei teritoriale i implementarea de aciuni integrate, ce pot conduce la diversificarea i
dezvoltarea economiei rurale, n folosul comunitilor.
Un alt deziderat l constituie construcia instituional n vederea elaborrii i implementrii de
strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spaiul rural, reprezentani ai diferitelor domenii de
activitate, s conlucreze i s interacioneze n folosul comunitilor rurale.
Strategiile elaborate i selectate se vor materializa n proiecte ce vor fi implementate n aria de
acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va aduga cofinanarea
privat.
Datorit caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor msuri din cadrul
axelor FEADR, impactul aciunilor implementate prin aceast abordare este foarte ridicat i acoper o arie
larg de aciuni i beneficiari.
LEADER poate juca, de asemenea, un rol important n stimularea unor abordri noi i inovative
pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inovaia va fi ncurajat prin flexibilitate i libertate n luarea deciziei
privind aciunile ce se doresc a fi puse n practic.
Inovaia n zonele rurale poate implica transferul i adaptarea inovaiei generat n alt parte,
modernizarea formelor tradiionale de know-how sau descoperirea de noi soluii la problemele rurale
persistente pe care alte instrumente politice nu au reuit s le rezolve ntr-un mod durabil i satisfctor.
Acestea pot furniza rspunsuri noi la problemele zonelor rurale.
Cooperarea cu alte teritorii incluse n strategiile de dezvoltare local va facilita transferul i
adaptarea inovaiilor dezvoltate n alt parte.
Avand in vedere ca exista potential pentru constituirea de Grupuri de Actiune Locala si faptul ca
Romania nu a mai implementat masuri de tip LEADER, infiintarea si dezvoltarea Grupurilor de Actiune
Locala reprezinta o prioritate.
Astfel, actorii publici si privati din teritoriile care doresc sa participe la procedura de selectie a
Grupurilor de Actiune Locala trebuie sa elaboreze strategii integrate si studii pentru pregatirea dosarelor de
candidatura.
Grupul de Actiune Locala are in responsabilitatea sa selectarea proiectelor, activitatile de dobandire
de competente si animare a teritoriului. De aceea, functionarea eficienta a Grupurilor de Actiune Locala
reprezinta un punct important pentru obtinerea sprijinului financiar european.
II. DOSARUL DE CANDIDATUR PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu
Localitatile care fac parte din cadrul Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Codul
comunelor
INSSE
Numele localitii
Comune
Orae
50326
Cislau
46313
Calvini
45753
Catina
45959
Lapos
48227
Panatau
46439
Colti
47079
Gura
Teghii
49484
Siriu
Total GAL
% loc. orae
din total loc.
(25%)
Sate
Patarlagele
48325
Densitate
Din total
teritoriu
km2
loc./km2
3.692
66,26
55,72
5.068
61,20
82,81
4.463
59,19
75,40
2.556
37,96
67,33
1.355
29,67
45,67
2.718
50,63
53,68
1.203
34,92
34,45
3.625
466,19
7,78
3.157
223,51
14,12
7.958
7.958
80,45
98,92
7.958
35.795
1.109,98
32,25
22,23%
Din
orae
Vipereti, Tronari,
Plici, Ursoaia,
Ruav, Mucel
Cislu, Gura-Bscii,
Brti, Scrioara,
Buda-Crciuneti
Calvini, Biscenii de
Sus, Biscenii de Jos,
Olari, Frsinet
Ctina, Corbu, Valea
Ctinei, Slobozia,
Zeletin
Glod, Pietricica,
Lapoel, Lapo
Pntu, Plior,
Sibiciu de Jos, Begu,
Lacu cu Anini, Tega,
Rpile, Magurigea,
Zahareti
Coli, Colii de Jos,
Mucelu
Crmneti, Aluni
Pltini, Furtuneti,
Nemertea, Gura
Teghii, Varlaam,
Vadu Oii, Secuiu
Lunca Jaritei, Colul
Pietrii, Muscelua,
Casoca, Gura Siriului
Viperesti
133919
Suprafa
a total
Nr. locuitori
10
Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului
Teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI include 10 localitati.

Din cele 10 localitati ale GAL - VALEA BUZAULUI, 9 localitati fac parte din judetul Buzau,
iar o localitate Lapos - face parte din judetul Prahova. Ca si suprafata, localitatile din judetul Buzau
acopera 97,32 % din suprafata totala a GAL ului, in timp ce localitatea din judetul Prahova reprezinta
2,67 % din suprafata totala a GAL ului.
Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal VALEA BUZAULUI se afla

localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.4
fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Numarul total al locuitorilor care fac parte din aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI
este de 35.795 locuitori, dispusi pe o suprafata totala de 1.109,98 km2 .
Dupa cum se poate observa din informatiile expuse mai sus, GAL VALEA
BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca numarul de locuitori ai GAL- VALEA BUZAULUI se
situiaza intre 30.000 si 70.000 de locuitori.
In ceea ce priveste gradul de ruralitate al teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI, situatia se

prezinta dupa cum urmeaza:
Ponderea populatiei rurale
=
Populatia in localitatile rurale
*100
Populatia totala
Ponderea populatie rurale =
27.837
35.795
*100
=
Gradul de ruralitate =
Densitate populatie in localitati

Populatie totala
*100
Gradul de ruralitate =
32,25
35.795
*100
=
11
78%
9,01%
Ponderea populatiei
urbane=
Populatia din orase

Populatia totala
*100
Ponderea populatie urbane

=
7.958
35.795
*100
=
22%
In ceea ce priveste densitatea teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI, aceasta este analizata
mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI se situiaza in regiunea de dezvoltare Sud Est.
Rezultatele la nivel national in ceea ce priveste densitatea populatiei sunt urmatoarele:

Numar populatie stabila la 1
iulie 2009
Suprafata (km) in
2009
Densitate (loc/ km)
21.498.616
238.390,71
90,18
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica
Densitatea populatiei in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud Est se prezinta astfel:

Judet
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea
Total Regiune de Dezvoltare
Sud Est
Numarul de locuitori
361.414
483.988
721.896
611.040
248.367
391.641
2.818.346
Suprafata
4765,76
6102,55
7071,29
4466,32
8498,75
4857,03
Densitate
75,84
79,31
102,09
136,81
29,22
80,63
35761,7
78,81
Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009
Dupa cum se observa, teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI, are o densitate cu
mult inferioara densitatii judetului Buzau, densitatii regiunii de dezvoltare Sud Est, cat si celei de la
nivel national, ceea ce impune atragerea populatiei in zonele rurala in primul rand prin imbunatatirea
conditiilor de trai in mediul rural, dar si prin crearea de locuri de munca.
Clasificare localitatilor componente ale GAL VALEA BUZAULUI, in functie de densitatea
populatiei este urmatoarea:
12
Densitate
Grupa
Comuna
< 20 loc / km2
Zona nepopulata cu probleme
Intre 20 si 39,5 loc / km2
Zona cu riscuri mari de depopulare
Intre 39,5 si 79 loc / km2
Zona rurala cu densitate in scadere
Intre 79 si 120 loc / km2
Zona in ascensiune
Densitate
(loc/km2)
Siriu
Gura Teghii
Colti
Lapos
14,12
7,78
34,45
45,67
Viperesti
55,72
Calvini
75,40
Catina
67,33
Panatau
Cislau
53,68
82,81
Patarlagele
98,92
Sursa: elaborare proprie in baza datelor de la Institutul Natioanl de Statistica cu date din anul 2009
Analizand datele prezentate mai sus se poate observa ca 2 localitati din teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI, respectiv comunele Gura Teghii si Siriu sunt zone nepopulate cu probleme, una dintre
localitati Colti - prezinta o densitate foarte scazuta, avand problema grave de populare, iar 5 localitati,
respectiv, Lapos, Viperesti, Calvini, Catina si Panatau, prezinta o densitate in scadere.
Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL VALEA
BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.2. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca densitatea populatiei GAL VALEA BUZAULUI se situiaza
sub 75 locuitori / km2.
In ceea ce priveste gradul de saracie al teritoriului GAL VALEA BUZAULUI, situatia se
prezinta astfel:
Comuna
Rata saraciei comuna
Profunzimea saraciei
Viperesti
Cislau
Calvini
Catina
Lapos
Panatau
Colti
Gura Teghii
Siriu
Patarlagele
58,60%
45,90%
77,90%
54,50%
64,00%
50,40%
51,60%
41,80%
38,80%
35,20%
19,40%
14,30%
37,30%
18,70%
21,10%
15,40%
15,10%
12,50%
11,70%
10,60%
13
Severitatea
saraciei
9,10%
6,50%
22,10%
9,40%
9,80%
7,00%
6,70%
5,60%
5,30%
4,80%
Sursa: Anexa 6 la Ghidul de finantare
Sursa: elaborare proprie in baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica
BUZAULUI indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla zone sarace.
Principalii indicatotri ai tertoriului GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta conform imaginii

de mai jos:
14
II.2 Planul de dezvoltare locala
PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografica si fizica
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Buzul reprezint una dintre cele mai interesante vai, ca forma si evolutie, din tara noastra.
Izvorand de pe culmea ardeleana a Ciucasului si Tatarului Mare, dupa ce curge spre nord, la localitatea
Intorsura Buzaului face un cot de aproape 180 de grade, indreptandu-se spre sud. Fenomenul de
intoarcere este atat de izbitor incat a dat chiar numele localitatii. Reteaza apoi, printr-o cheie ingusta,
masivele cele mai inalte din regiunea Siriu si Podul Calului, pornind spre Campia Romana. Mai departe,
face un nou cot puternic la Cislau si Magura, pentru ca, ajuns in campie sa o apuce, nu spre Dunare ci,
catre NE, varsandu-se in Siret.
Daca adugam la cele de mai sus si cteva din vile sale afluente si in primul rand Basca Mare si
Basca Mica si chiar Siriul si Basca Chiojdului, de asemenea, deosebite, rezult si mai mult importanta
Buzaului pentru descifrarea evolutiei unittilor de relief pe care le parcurge.
Judeul Buzu este situat n sud-estul Romniei, ntre coordonatele 44,44' i 45,49' latitudine
nordic i ntre 26,04' i 27,26' longitudine estic. Se nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nordvest, Vrancea la nord-est, Brila la est, Ialomia la sud i Prahova la vest. Legturile judeului cu
celelalte zone din ar se fac prin intermediul urmatoarelor cai de comunicatie:
Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureti sau dinspre Suceava, Bacu,
Focani;
DN 1B spre Ploieti;
DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);
DN 2B spre Brila;
Magistrala feroviar linia 500 de importan european (Bucureti-Ploieti-Buzu-
15
Focani-Bacu-Suceava).
Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord
Muntii Buzau, parte din Carpatii de Curbura, la sud campia, apartinand Campiei Romane, iar la mijloc,
o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud, ceea ce le confera un climat
sud-mediteranean favorabil viticulturii.
Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la
intersectia drumurilor dintre patru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si
Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei.
Suprafata judetului este de 6.103 kmp, iar populatia numara 483.000 locuitori. Orasul Buzau este
resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau, fiind punct de intalnire pentru cele
patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km
departare de Bucuresti, 250 km de Marea Neagra si pe drumul european E85. Locul sau geografic situat
la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei
orasului care a fost mereu un important centru comercial.
Amplasament
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord
vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,
Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.
Teritoriul potentialului Grup de Actiune Locala VALEA BUZAULUI

Comuna Cislu este situat n Depresiunea Cislu care face parte din grupa vestic a
Subcarpailor Buzului. Este amplasat pe cursul mijlociu al rului Buzu i pe cursul inferior al rului
Bsca Chiojdului. Depresiunea Cislu se afl situat la 48 km de municipiul Buzu, pe D.N.10 BuzuBraov i la 22 km. distan de oraul Nehoiu. Teritoriul administrativ al comunei Cislu are o suprafaa
total de 6.120 ha. i cuprinde un numr de 5 localiti: localitatea reedin, satul Cislu i un numr de
4 sate aparintoare: Brti, Scrioara, Gura Bscei i Buda Crciuneti. Localitile Cislu, Brti,
Scrioara i Gura Bscei sunt situate n Depresiunea Cislu iar localitatea Buda - Crciuneti n
depresiunea Sngeru. Intravilanul localitii Cislu ocup terasa medie a rului Buzu i conul de
dejecie a torentului Aninoasa, precum i lunca nalt a rului. Celelalte localiti sunt amplasate att pe
versani, ct i n lungul vilor.Coordonatele geografice ale localitii sunt: 45012' - 450 15' latitudine
16
nordic i 260 22' 260 30' longitudine estic. Comuna Cislu se nvecineaz cu:
o judeul Prahova (comunele Sngeru i Lapo) la sud
o oraul Ptrlagele i comuna Pntu la nord
o comuna Calvini la vest
o comuna Vipereti la est
Comuna Siriu este situat pe valea Buzaului, n aval de lacul de acumulare al Barajului
Siriu, pe DN 10, la distana aproximativ egal de Buzau si Brasov (70 km, respectiv 76 km). Aceasta
are in component satele: Casoca, Coltu Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (resedinta comunei ) si
Museluta.
Comuna Siriu este ncadrat n urmatoarele coordonate geografice: longitudine 2614 si
latitudine 4528 nvecinandu-se cu:

o la nord cu judetul Covasna
o la est cu comuna Gura Teghii
o la sud cu orasul Nehoiu;
o la vest cu comuna Chiojdu
Oraul Ptrlagele este aezat n partea de vest a judeului Buzu, fiind localizat la 45
grade i 19 de minute latitudine nordic i 26 grade i 21 de minute longitudine estic, la o distan de
56 km de municipiul Buzu. Oraul este situat n Depresiunea Ptrlagele, pe cursul superior al rului
Buzu, aezat ntr-o regiune de dealuri, la o altitudine de circa 400 de metri. Localitatea Ptrlagele are
o populaie de 7.958 de locuitori. Este strbtut de DN 10, Buzu - Braov. De asemenea, gara
Ptrlagele se afl pe calea ferat Buzu Nehoiau, deschis n 1908 i leag oraul Ptrlagele de
municipiul Buzu (distana pe calea ferat este de 59 de km de municipiul Buzu).
Comuna Calvini este amplasat pe calea de rocad dintre rul Buzu i Telejen, in partea
de SV a judeului Buzu la limita ce se invecineaz cu judeul Prahova. Comuna este strbtut de DJ
102B i de prul Bsca Chiojd.
In partea nordica a teritoriului reprezentat de Grupul de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI, se afla comuna Gura Teghii care se ntinde pe o lungime de 53 km, de la sud la nord, cu o
lime medie de 8 km. Comuna este strbtut de la nord la sud de rul Bsca Rusilei (de la muntele
17
Rusila), ru rezultat prin confluena rurilor Bsca Mic i Bsca Mare care nconjoar pe dreapta i pe
stnga masivul muntos Penteleu.
Comuna Pntu este situat n Subcarpaii de Curbur pe DJ 60 din DN 10 la circa 60
km de municipiul Buzu si are in administratie localitatile: Pntu, Plior, Sibiciu de Jos, Begu, Lacu
cu Anini, Tega, Rpile, Magurigea, Zahareti.
Comuna Colti este cunoscut pentru muzeul chihlimbarului, singurul din Romnia si
pentru biserica din piatr de la Alunis. Este situata n partea de N-E a judeului Buzu. Comuna se afl
la 10 km de DN10 Buzu-Braov.
Comuna Siriu se afla n nord-estul judetului Buzu. Este situat pe valea Buzului, aflat
n preajma Lacului de Acumulare al Barajului Siriu. Comuna este compus insatele Casoca, Coltu
Pietrii, Gura Siriului, Lunca Jaristei (care este resedinta comunei) si Musceluta. Se nvecineaz cu
comuna Sita Buzului din judetul Covasna la nord, cu comuna Chiojdu la sud-vest, cu orasul Nehoiu la
sud si cu comuna Gura Teghii la est.
Comuna Ctina este aezat n partea de NV a judetului Buzu, n largul Vii Bsca
Chiojdului, si n zona Dealurilor Subcarpailor de Curbur. Se nvecineaz la NE cu oraul Ptrlagele,
la nord cu comuna Chiojdu, la est cu comuna Starchioj din Prahova. Se afla la o distan de 30 km de
orasul Vleni de Munte. Are in administratie satele: Ctina, Corbu, Valea Ctinei, Slobozia, Zeletin.
Comuna Lapos este situat n partea de est a judetului Prahova, la limit cu judetul
Buzu, la izvoarele rului Cricovul Srat, avand in administrare satele Glod, Pietricica, Lapoel, Lapo.
Relieful
Relieful teritoriului este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-est.
Astfel, n nord domin nalimile Munilor Vrancei i Buzului (cu vrful Penteleu de 1.772 m, i vrful
Lcui, de 1.777 m), n centru dealurile subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria
cu 754 m), iar n sud zona de es a Cmpiei Romne, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80
m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estica, pe direcia vest-sud), Gherghiei, Rmnicului.
Comunele situate in partea de nord a teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI situate in apropiere de zona montana a Carpatilor de Curbura, prezinta culmi paralele cu
orientare nord sud si cu forme de relief impresionante: batci si inseuari largi, suprafete de eroziune
pastrate in prispa montana exterioara la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasa,
18
pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale).

Geomorfologia acestei zone este in edificul Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind pana la
1.400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele de eroziune. Formele
structurale sunt prezente prin culmi structurale, iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii apelor
curgatoare reprezentate de Buzau si afluenti sai. Traseul vailor este neamenajat, exceptie facand zona de
baraj de pe raul Buzau.
Reteaua hidrografica de suprafat este reprezentata de raul Buzau si de apele de suprafata pe care
le colecteaza. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile
structurale. Printre afluenti se numara Siriu, Nehoiu, Bascca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului,
Bisoca.
In comuna Siriu se gaseste Lacul Siriu, situat pe cursul superior al raului Buzau amenajat in
scopuri hidroenergetice si de irigatie.
Clima
n explicarea si ntelegerea diferitelor aspecte naturale, clima reprezint unul din componentii
geografici cu rol determinant, deoarece prin elementele sale exercita o actiune modelatoare, variat
asupra reliefului.
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI
preponderent
se incadreaza
in climatul temperat continental. Aezarea geografic pe vertical a unor comune,
caracterizeaz teritoriul printr-un gradient termic vertical diferit, de la altitudinea de 250 m n culoarul
depresionar i peste 700 m n dealul Salciei. Aceasta este concretizat prin temperatura lunii ianuarie de
-1,70 C n culoarul depresionar care scade la - 20C grade i - 30C pe versanii nali.
Regimul termic al lunii iulie gradientul termic vertical al acestei zone cuprinde 21 grade C n
zona depresionar i 18 grade pe versani. Aceast temperatur ridicat favorizeaz cultura pomilor
fructiferi pruni, meri, peri i via de vie.
Specificul climatului acestor localitati se reflect i n procesul inversiunilor de temperatur
condiionat atat de prezena albiei late a rului Buzu ct i a versanilor fragmentai nconjurtori. Acest
lucru conduce la o cretere a valorii termice pe fruni de teras. Acest climat de adpost face ca uneori s
fie mai cald n zona deluroas dect n lunc.
Precipitaiile medii anuale sunt de 600-800 mm cu un maxim la sfritul primverii - nceputul
19
verii i la sfritul iernii - nceputul primverii, cnd se pot produce viituri pe principalii toreni.
Vnturile predominante sunt NV predominant 26,8% urmat de cel SV 12,8% i cel de nord sub
10%. Viteza medie anual este cuprins ntre 3-5 m/s. Vntul de NV bate cu o vitez de 4,5 m/s, iar
vntul de nord are o vitez mai mare de 4,9 m/s.
Pozitia localittilor din nordul teritoriului, la curbura Carpatilor introduce o serie de nuane
locale, determinanand si un alt tip de subclima. Pe timp de iarna apar invazii de aer rece, provenite din
aria anticiclonului siberian, cunoscut sub numele de Crivat, care bate de la nord est sau numai de la
est. Crivatul bate in toate anotimpurile, dar taria lui se resimte mai mult in timpul iernii cand determina
cele mai mari scaderi de temperatura. Este aducator de viscole puternice. Uneori iarna aduce si zapada
bogata, iar vara aduce valuri de caldura din stepele rusesti.
Austrul este un alt vant, care bate dinspre vest, vant uscat ce aduce iarna ger uscat iar vara
caldura si seceta.
Baltaretul este un vant caldut, aducator de ploi repezi si scurte, care bate de la sud est. Acesta
se resimte mai mult vara, fiind mult asteptat de localnici. Munteanul, care bate de la nord este un vant
violent si rece.
O caracteristica a localitatilor din nordul teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala
VALEA BUZAULUI este prezenta fhnului, care intalneste conditii favorabile de manifestare in
aceasta zona, deoarece au loc revarsari de aer din Transilvania peste culmile muntilor. Prezenta acestui
fenomen asociat cu alte conditii climatice generale se reflecta in existenta unor specii vegetale si
xerofile cu regim termic specific, si caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti
de Valea Siriului. Existenta numeroaselor vai, depresiuni si bazinete creeaza conditii favorabile
inversiunilor de temperatura, care sunt mai accentuate in sezonul rece al anului.
Tipuri de sol
Pe teritoriul GAL VALEA BUZAULUI depozitele care intr in alcatuirea fundamentului
apartin flisului extern. Paleogenul imprima nota caracteristica flisului extern prin varietatea litologica pe
verticala si orizontala. Tectonic, flisul extern este un compartiment coborat fata de flisul intern si inaltat
fata de molasa pericarpatica. Structura tectonica este cea de panze sariate suprapuse. Stratele sunt
alcatuite din gresii masive in intercalatii cu sisturi negricioase si marnoaase dispuse vertical. Depozitele
de vatra cuaternara sunt rezultatul eroziunii de suprafata a cursurilor de apa. S-au format terase cu
aluviuni de pietris, nisip, bolovanis si argile.
20
De-a lungul raului Buzau si ai afluentilor sai s-au dezvoltat terenuri de terasa, alcatuite din
depozite proluvial- aluvionare: gresii dislocate din masiv prinse in nisipuri argiloase la baza versantilor
si pietrisuri, bolovani cu structura rulata. Grosimea acestor terase este de aproximativ 10 m.Astfel, sunt
specifice clasele de soluri numite Cambisoluri cu soluri brune i soluri brune acide i clasele de soluri
numite Argiluvisoluri cu soluri brun-rocate i soluri brune acide.
Resurse naturale
Resursele naturale reprezinta totalitatea zacamintelor de minerale si de minereuri, a terenurilor
cultivabile, a padurilor si apelor de care dispune un teritoriu. Sunt substante care apar in mod natural dar
care sunt considerate valoroase in forma lor relativ nemodificata. Resursele naturale sunt considerate
capital natural ce poate fi convertit in materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Se
clasific in: resurse regenerabile si resurse neregenerabile. Resursele pot, de asemenea, sa fie clasificate
pe baza originii lor ca fiind: resurse biotice, derivate din animale si plante, si resurse abiotice, derivate
din pamant, aer, apa.
In cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI ca resurse ale solului intalnim puni, fnee i
pduri.
Vegetatia si fauna
Vegetatia si fauna contin elemente de atractie prin speciile deosebite ce se afla la intersectia mai
multor zone biogeografice ale Romaniei (moesica, pontica)
Vegetaia este specific zonei de deal; predominante sunt pdurile de foioase: stejar pedunculat,
gorun, cer, grni, fag si alte specii (tei, arar, frasin, paltin, mesteacn, ulm), dar ntlnim i specii de
arbuti, precum alunul i cornul. Este impresionanta vederea padurilor de o mare varietate si de un
colorit deosebit.
In partea nordica a teritoriului ca urmare a diferentierii pe altitudine deosebim un subetaj de
amestec fag - stejar si un etaj mult mai extins al fagului aflat in amestec cu coniferele la partea
superioara.
Pe langa varietatea lemnoasa, ca o dominanta a peisajului, apar pajisti deluroase secundare si
pajisti montane naturale sau secundare in Muntii Buzaului (cu specii floristice multicolore: clopotel,
margareta, brandusa, garofita). Ca specie endemica ocrotita de lege pe teritoriul Romaniei se remarca
tisa (Taxus_baccata), localizata in sudul masivului Monterou, in cadrul unei arii protejate cu o suprafata
21
de 150 ha.
Pitorescul locului este intregit de fauna caracteristica padurii de fagete si de amestec care include
specii de pasari cantatoare cu penaj viu colorat (pitigoi, ciocanitoare, graur, cocos de munte, mierla, cuc,
cinteza, codobatura, gaita, randunica), pasari rapitoare de zi (uliu cenusiu) si de noapte (cucuveaua,
bufnita); specii de mamifere (iepure, pisica salbatica, caprioara, cerb carpatin, urs brun, ras - mai ales in
zona montana, vulpe, lup, mistret); specii de pesti (pastrav, lipan, mreana, clean, scobar, cutitoare,
soreasca, molean etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervatiei ce protejeaza relictul
faunistic glaciar capra neagra ( Rupicapra rupicapra) recolonizata in Muntii Siriu se afla pe teritoriul
comunei Siriu.
22
II.2.1.2. Harti planul localizarii teritoriului
HARTA LOCALIZARII TERITORIULUI IN CADRUL JUDETULUI SI IN RAPORT CU MARILE ORASE
23
HARTA JUDETULUI CU DELIMITAREA TERITORIULUI
24
HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR
25
Limitele geografice ale teritoriului sunt urmatoarele:

Nord: Muntii Buzaului
Vest: orasul Nehoiu din judetul Buzau
Sud: localitatea Tisau din judetul buzau si judetul Prahova
Est: localitatile Baiesti, Bozirou, Cozieni, Prascov, Magura din partea centrala a
judetului Buzau
Sud Vest judetul Prahova
Nord Vest judetul Brasov si judetul Covasna
Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI cuprinde partea de nord
vest a judetului Buzau avand in componenta urmatoarele localitati: Cislau, Viperesti, Catina, Calvini,
Patarlagele, Panatau, Colti, Siriu, Gura Teghii, si o localitate din judetul Prahova, Lapos.
Teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI este omogen, fiind situat in zona de deal a Buzaului. Este
strabatut de o cale ferata si de drumuri nationale, judetene si comunale care fac legatura intre judetele
Brasov, Covasna, Vrancea, Prahova.
Distanta teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI fata de orasele importante ale judetului Buzau
este ilustrata cu ajutorul figurii de mai jos:
26
88.51 km
57,6
8 km
II.2.1.3 Populaie - demografie
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de vedere al
densitatii populatiei pe tot teritoriul Romniei. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii,
unde rata natalitatii este ridicata, si n regiunile din sud, puternic industrializate n perioada comunista.
Exista mari disparitati, determinate n special de influenta reliefului la nivel regional si judetean. Declinul
populatiei din Romnia, mai pronuntat n zonele rurale, constituie o problema care va trebui rezolvata daca
se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
De la vrful atins n 1989, populatia totala a Romniei a nregistrat o scadere rapida. Aceasta
tendinta este foarte pronuntata n zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit numarul
locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se
confrunta Romnia n acea perioada. Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a
crescut ntr-o oarecare masura, n timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.
Procesul de mbatrnire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,
constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale. ntre 1998 si 2005, se constata ca: ponderea
27
categoriei de vrsta 0-14 ani din totalul populatiei rurale a scazut; ponderea categoriei de vrsta 15-64 ani a
ramas relativ stabila; ponderea categoriei de peste 65 ani a nregistrat o tendinta ascendenta, ajungnd, n
2005, la 19% din totalul populatiei rurale (fata de 11% n zona urbana).
Scaderea naturala a populatiei rurale s-a accelerat semnificativ n ultimii cinci ani, ajungnd la rate
de aproape 4/1.000 de locuitori, iar a populatiei din zonele urbane a fost mult mai scazuta, situndu-se n
jurul valorii de 1, nainte de a atinge valoarea 0 si ulterior devenind pozitiva n 2005.
Desi pozitiv, procentul de migrare interna - dinspre urban spre rural - nu poate compensa acest
declin. La nceputul anilor 90, a avut loc o migrare masiva din zonele rurale catre cele urbane.
Tendinta s-a inversat pe parcursul anilor 90, pe masura ce restructurarea economica si restituirea
terenurilor au determinat cresterea atractivitatii zonelor rurale, astfel nct catre sfrsitul anilor 90, rata
neta a migratiei urban-rural a devenit pozitiva, desi a nregistrat unele fluctuatii n valori absolute. Cu toate
acestea, migratia urban-rural ramne insuficienta pentru a compensa declinul populatiei rurale.
Populatia cu vrste mai naintate nlocuieste treptat populatia mai tnara din spatiul rural. Populatia
activa tnara migreaza n zonele urbane, n cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata
mai atractiv. La nceputul anilor `90, populatia care migra catre zonele urbane provenea din toate
categoriile de vrsta. Tendinta s-a modificat n cea de-a doua jumatate a decadei, tinerii ncepnd sa plece
din zonele rurale, iar persoanele mai n vrsta migrnd n zona rurala.
Spatiul rural a devenit din ce n ce mai atractiv pentru populatia de peste 35 ani si mai cu seama
pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe piata muncii din spatiul urban si care se
ndreapta catre zonele rurale, unde ncep sa desfasoare activitatea de subzistenta.
Rata neta de migrare internationala este, de asemenea, semnificativa si este legata n principal de
categoria de vrsta mai tnara din spatiul rural.
Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, n special n ultimii ctiva ani.
Majoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta migrarii n strainatate pare sa fie mai
mare n rndul barbatilor dect n rndul femeilor si mai ridicata n rndul populatiei tinere, fata de adulti
si vrstnici. Femeile din zona rurala nclina mai mult spre migrarea internationala temporara la vrste mai
tinere (18-29), fata de femeile din zona urbana. Migrarea n strainatate are implicatii economice si sociale
majore, ndeosebi n zonele rurale. Sumele de bani trimise n tara de catre cei care lucreaza n strainatate,
creeaza fluxuri financiare importante n economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine n ce priveste
28
migrarea n strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si dezvoltarea spatiului rural. Cea
mai mare parte a acestor sume sunt investite n tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), n ncercarea de
a se ridica nivelul calitativ al vietii si de a se asigura un mijloc de protectie n cazul eventualelor probleme
financiare. Cu toate acestea, migrarea n strainatate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intensa a
migrarii nu compenseaza capacitatea de reactie a sistemului de asistenta sociala. Au loc separari ale
membrilor familiilor, copiii ramnnd n grija rudelor din tara.
Analiza variaiei populaiei judeului Buzu, pe sexe si categorii de localiti, in perioada 2001 2005, indic, pe fondul scderii numrului total de locuitori, o scdere mai accentuat a populaiei rurale
(6.971 locuitori) fa de scderea populaiei urbane (2.428 locuitori). Scderea total a populaiei
masculine de 4.654 brbai se regseste mai accentuat in mediul rural (2.736) fa de mediu urban (1.918).
Scderea total a populaiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scdere de 4.235 femei in mediu rural
(89%) si 510 in mediul urban (11%). Dac raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat in cazul
brbailor 1,42, in cazul femeilor el este de 8,3. Conform ultimelor informatii publicate de Institutul
National de Statistica in revista Proiectarea populaiei Romaniei in profil teritorial pan in anul 2025
ediie 2004, in perioada 2003-2025 este prognozat o scdere foarte accentuat a populaiei judeului
Buzu, de 75,3 mii persoane, reprezentand 15% din populaia total a anului 2003. Aceasta va avea ca
efect principal scderea populaiei in orasele mici, care se confrunt cu problema locurilor de munc
insuficiente si nu foarte bine pltite.
Indicatorii demografici de baz pentru judeul Buzu arat o populaie rezident preponderent in
mediul rural, o rat a mortalitii infantile care depseste media Regiunii si media pe ar si o crestere a
duratei de via, pe fondul migraiei populaiei tinere si mature.
In ceea ce priveste rata somajului, la nivelul judetului Buzau aceasta se situiaza la un nivel de 7,4%,
depsind valoarea pe Regiune de 6,4%. Cresterea ratei somajului, la nivel judetean este prezent pentru
persoanele cu studii primare, gimnaziale si profesionale, in timp ce numrul somerilor cu studii liceale si
postliceale, respectiv universitare a continuat s scad.
29
In ceea ce priveste structura populatiei in cadrul GAL - VALEA BUZAULUI, situatia este
urmatoarea:
2008
Evoluie/
Regresie
Soldul
migrrii
Soldul
natural
(natalitatea
(natalitateaeamortalitate)
Sub
20
ani
2008
Peste
60
ani
2008
Populaia
activ
omaj
3.426
5.023
4.308
2.780
1.544
2.752
1.326
3.692
5.068
4.463
2.556
1.355
2.718
1.203
266
45
155
-224
-189
-34
-123
-62
36
-6
-32
-21
-6
-6
-16
-22
29
-25
-11
-24
-18
957
1.207
1.442
578
196
528
200
901
1.214
715
699
421
870
422
406
676
445
306
738
378
101
268
309
319
213
44
242
59
4.146
3.625
-521
-7
-39
762
920
331
107
3.363
8.632
3.157
7.958
-206
-674
6
-62
-7
-38
828
1.573
539
1.964
807
1.199
154
350
37.300
100%
35.795
100%
-1.505
-160
-171
8.271
8.665
5.387
2.065
4,20
0,45
0,48
23,11
24,21
15,05
5,77
Populatie
- numele
localitatii
1999
Viperesti
Cislau
Calvini
Catina
Lapos
Panatau
Colti
Gura
Teghii
Siriu
Patarlagele
Total
%
Din datele prezente se poate lesne constata o scdere a populatiei din 1999 pana in 2008, cu 1505
persoane, respectiv cu 4.03%. Cea mai brusc cdere o nregistreaz Gura Teghii, cu -521 locuitori n acest
interval. Soldul migrarii, de asemenea negativ, subliniaz exodul rural, motivat, probabil de mutarea
domiciliului vechilor locuitori, n mediul urban si de ctre tendinta de emigrare, in special dupa anul 2007.
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:
in ultimii ani media evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul
teritoriului GAL VALEA BUZAULUI;
mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;
sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori negative in toate
localitatile;
ponderea populatiei pe grupe de varste se prezinta astfel:
o populatie activa
- 15,05 %
30
o populatie peste 60 de ani
- 24,21 %
o populatie sub 20 de ani
- 23,11 %
avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL VALEA
BUZAULUI ponderea cea mai mare o detine populatia peste 60 de ani, urmata de populatia sub 20
de ani ceea ce demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului;
soldul migrarii populatiei este negativ, ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este prezent
in cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI;
Intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, situandu-se la un nivel de 5,77%
trebuie luate anumite masuri n domeniul politicii de ocupare a forei de munc:
cresterea gradului de ocupare a acesteia, precum i msuri de sprijinire a omerilor;
reconversia profesional a unor categorii de omeri;
organizarea de aciuni de consultan i orientare n carier (n cadrul serviciilor
sociale prin legtur cu AJOFM i agenii economici) pentru tineri de vrsta 18-30
ani;
creterea mobilitii, flexibilitii i a adaptabilitii forei de munc prin programul
de formare continuu i nvare pe tot parcursul vieii;
garantarea anselor egale prin transparena ofertelor de locuri de munc organizarea
sistemului educaional.
In concluzie situatia populatiei din cadrul GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta astfel:
31
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu
Valoarea patrimoniului natural al Romniei este recunoscut la nivel naional i internaional prin
protejarea celor mai reprezentative zone i includerea acestora n reeaua naional de arii naturale protejate
sau n cadrul altor reele internaionale de arii naturale protejate constituite n baza unor convenii sau
tratate la care ara noastr a aderat.
Protecia, conservarea i ameliorarea calitii mediului, incluznd conservarea habitatelor naturale,
a florei i faunei slbatice sunt probleme de interes public major, avnd n vedere c, aa cum este
recunoscut n toat lumea, componentele diversitii biologice care formeaz capitalul natural asigur cea
mai mare parte a produselor, bunurilor i serviciilor necesare societii, fiind suportul fundamental al unei
dezvoltri durabile.
Reteaua de arii naturale protejate se compune din:
a) Rezervaii tiinifice
b) Parcuri naionale
c) Monumente ale naturii
d) Rezervaii naturale
e) Parcuri naturale
f) Rezervaii ale biosferei
g) Zone umede de importan internaional
j) Arii de protecie special avifaunistic
k) situri de importan comunitar
l) Geoparcul
n cadrul teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI patrimoniul de mediu se compune din
monumente ale naturii, rezervaii naturale si situri de importan comunitar.
32
Monumentele naturii sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea
unor elemente naturale cu valoare i semnificaie ecologic, tiinific, peisagistic deosebite, reprezentate
de specii de plante sau animale slbatice rare, endemice sau ameninate cu dispariia, arbori seculari,
asociaii floristice i faunistice, fenomene geologice - peteri, martori de eroziune, chei, cursuri de ap,
cascade i alte manifestri i formaiuni geologice, depozite fosilifere, precum i alte elemente naturale cu
valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Rezervaiile naturale sunt acele arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea
unor habitate i specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic,
speologic, paleontologic, pedologic. Mrimea lor este determinat de arealul necesar asigurrii integritii
elementelor protejate. Managementul rezervaiilor naturale se face difereniat, n funcie de caracteristicile
acestora, prin msuri active de gospodrire pentru a asigura meninerea habitatelor i/sau n vederea
protejrii anumitor specii, grupuri de specii sau comuniti biotice. Pe lng activitile tiinifice, dup
caz, pot fi admise activiti turistice, educaionale, organizate. Sunt admise unele activiti de valorificare
durabil a unor resurse naturale si sunt interzise folosine ale terenurilor sau exploatarea resurselor care
duneaz obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezervaiile naturale pot
avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de
zon umed, marin, de resurse genetice i altele.
Siturile de importan comunitar reprezint acele arii care, n regiunea sau n regiunile
biogeografice n care exist, contribuie semnificativ la meninerea sau restaurarea unei stri de conservare
favorabil a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate i Directiva
Psri
i care pot contribui astfel semnificativ la coerena reelei Natura 2000 i/sau contribuie
semnificativ la meninerea diversitii biologice n regiunea sau regiunile biogeografice respective.

Pentru speciile de animale cu areal larg de rspndire, siturile de importan comunitar ar trebui s
corespund zonelor din areal din care sunt prezeni factori abiotici i biotici eseniali pentru existena i
reproducerea acestor specii.
Monumente ale naturii nscrise n registrul naional i European
Cod
naional
Cod
european
2.263.
2.275.
14592
183568
Denumirea
monumentului naturii
Supraf
(ha)
Sarea lui Buzau

Chihlimbarul de Buzau
1,77
2,46
33
Unitatea
teritorial administrativ
Comuna Viperesti
Comuna Colti
Anul
declarrii
1995
1995

2.264.
183694
Blocurile de calcar de la
Bdila
3,02
Comuna Vipereti
1995
Rezervaii naturale nscrise n registrul naional i european:

Unitatea
Unitatea
Cod
Cod
Denumirea
Supraf
Anul
territorial
na
naional
european
(ha)
declarrii
declarrii
administrativ
2.265.
183865
Pdurea Crivineni
15,44
Oras Ptrlagele
1995
Alte Rezervaii Naturale declarate prin Hotrrea Consiliului Judeean nr. 13/1995:
Unitatea
Unitatea
Cod
Cod
Denumirea
Supraf
Anul
teritorial
na
naional
european
(ha)
declarrii
declarrii
administrativ
Culmile Siriului
Comuna Siriu
85
Comuna Siriu
1995
Situri de importana comunitar declarate prin Ordinul ministrului mediului nr. 776/2007 i
care vor deveni arii de conservare special, dup validarea lor de comisia european:
Nr crt
1
Numele zonei
Lunca Buzaului
Penteleu
Siriu
Supraf (ha)
3990,5
Localizare
Patarlagele, Cislau,
Viperesti
11233.1
Gura Teghii
5747.3
Caracteristici principale
Declarat pentru habitate de lunca, specii de flora,
pesti, amfibieni, nevertebrate din Directiva habitate
Declarat pentru habitate de pdure, pajiti alpine,
specii de flor, animale carnivore, peti, amfibieni,
reptile, nevertebrate
Declarat pentru habitate de pdure, stncrii, pajiti
boreale, vegetaie din lungul rurilor, specii de
plante, animale, peti, reptile, amfibieni din
Directivele europene
Gura Siriului (22%)
1. Sarea lui Buzau

Sarea lui Buzau reprezinta un monument al naturii prin catena de sare de interes geologic, botanic
localizat in comuna Viperesti.
34
Dintre speciile forestiere, doar arbustul Catina alba (Hippophare rhamnoides), vegeteaz pe excesul
salin si substratul mineral excesiv, ameliorand compozitia prin aportul organic intr-un proces de solificare
a terenului si astfel, ca specie pionera, pregatind instalarea speciilor arborescente ale padurii.
2. Chihlimbarul de Buzau
Comuna Colti este singurul loc din tar unde intlnim chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la
suprafat sau n adncime. De asemenea, in aceasta localitate functioneaza si un Muzeu al Chihlimbarului
care adaposteste o intreaga colectie. Punctul de rezistenta al colectiei (una dintre cele mai valoroase din
lume), este o piatra de 1,857 kg. Desi rosturile de chihlimbar de la Colti sunt inguste si sarace, nicaieri nu
se intalnesc atatea nuante de culori, de la negru opac la negru verde, negru galben, maron sidefat si pana la
galben stralucitor. Muzeul a fost infiintat in anul 1979 intr-o casa in stil popular. Colectia adaposteste o
varietate de mostre de chihlimbar provenite din zacamintele extrase din Muntii Buzaului si un bogat
material iconografic, unelte, instrumente, documente, fotografii, bijuterii din epoca moderna si
contemporana, obiecte de etnografie si arta populara: piese decorative (stergare), port popular si mobilier,
unelte de tesut, obiecte de uz casnic, pentru pastorit si unelte agricole.
Cldirea ese asemntoare unei case trnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate
numai parterul si etajul. Parterul este compus din trei ncperi n care se afl colectia de chihlimbar,
colectiile de flori de min, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai afl documente privind
exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pmntului, atestarea documentar a localitatii Colti,
nvtmntul-cultura si istoria acestor meleaguri. La etaj se afl o frumoas si deosebit colectie de
etnografie compus din obiecte trnesti vechi, donate de locuitori: rzboi de tesut, stergare, lzi de zestre,
pieptni pentru ln, pieptni pentru cnep, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc. Tot aici se afl o
colectie de batiste cusute cu mult migal si pricepere.
35
Colectia de chihlimbar este unic n tara noastr si printre putinele n lume. Ideia organizarii ei se
datoreaz faptului c la Colti se gseste chihlimbar n sol, n strate dezvelite, la suprafat sau n adncime.
Aceasta colectie este compus din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut si prelucrat, unelte folosite la
extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
La Coli a fost singura exploatare de chihlimbar din Romnia, exploatare nchis n 1948. Muzeul
Chihlimbarului din Coli, administrat de Muzeul Judeean Buzu, a fost deschis n 1973 i este singurul
astfel de muzeu din Romnia. Colecia muzeului este compus din roci cu chihlimbar, chihlimbar brut i
prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului, precum i acte referitoare la
exploatarea minier. Cele mai importante piese din colecie sunt unele buci de chihlimbar de peste 1,5
kg, precum i un cercel n care se afl o furnic (specialistii spun c furnica a trit la Colti acum trezeci de
milioane de ani), o bucat de chihlimbar sectionat care pstreaz urme din scoarta copacului din care ca
provenit rsina respectiv. Fosta min de chihlimbar se afl chiar lng muzeu.
Acest produs natural, cunoscut inca din antichitate, se gaseste in putine locuri din lume, iar in
Europa chihlimbarul de Buzau este renumit. Chihlimbarul (sau ambra) este o rasina fosila divers colorata
(mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini; varsta sa este estimata la 50-60
milioane de ani. In structura sa se gasesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin traditie, este considerat a
avea proprietati terpautice speciale, dar este si un material foarte apreciat pentru bijuterii.
3. Blocurile de calcar de la Badila Monument al naturii de interes geologic si paleontologic situat

in comuna Viperesti.
Blocurile de calcar reprezinta un Monument al naturii prin calcarul marin provenit mai ales din
depozitele sarurilor de carbonat de calciu (CaCO3) dar si cu intruziuni de calcar biogen (chiar coraligen)
amintind atat de acoperirea cu apele marii a acestei zone, cat si de fenomenele de tectonica care au
comprimat acele depozite marine si prin presiune si caldura le-au sudat in masa omogenizata a blocurilor.
36
O mare calda intr-o clima subtropicala (intre glaciatii), fenomene ce au fost urmate de cutari care au ridicat
fundul marii si apoi alte cutari care au rupt arcul subcarpatic de curbura, lasand apele lacului Cislau sa se
reverse intr-un curs care a erodat si dezgolit aceste blocuri dar a si denumit tinutul Buzaului.
4. Padurea Crivineni
Padurea Criveni reprezint o rezervatie forestier localizat n orasul Patrlagele ce se ntinde pe o
suprafat de 2,6 ha. Aceasta a fost considerat rezervatie forestier pentru stejarul pufos (Quercus
pubescens) care, desi introdus artificial, totusi a rezistat, vegetand pe un substrat din nisip cuartos. Astfel,
in aceasta zona deluroasa, a confirmat la cea mai inalta altitudine (circa 400 m) chiar daca nu optim, ceea
ce era de asteptat pentru stejarul pufos care, impreuna cu stejarul brumariu - la campie incep silvostepa.
5. Culmile Siriului
Rezervaia Culmile Siriului este geologic, botanic, forestier, zoologic, n interiorul ei fiind
protejate caprele negre si smrdarul (bujorul de munte).
Bujorul de munte
Capra neagr
37
6. Herghelia Cislu
Herghelia si depozitul de armsari Cislau s-a nfiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari
si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei, care
functioneaza pana in anul 1916, an in care din cauza razboiului se muta in Moldova. Revine la Cislau in
anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cnd ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care
infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din
tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a
produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este
singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez, rasa care este considerata varful de
lance in randul raselor de cai de la nivel mondial, in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu
se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian, Godolphian Arabian si Bayrley Turk.
Rasa Pur Sage Englez a fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870, la inceput prin importuri
sporadice, de catre unii mari propietari crescatori de cai, a caror matca de prasila era formata din iepe
locale romanesti, unele din ele avand infatisarea si calitatile vechiului cal moldovenesc. Acestia foloseau
ca reproducatori si unii armasari arabi si turcesti, introdusi cu ocazia schimburilor reciproce ce se faceau la
acea data intre principatele romane si fostul Imperiu Otoman. Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau
au fost si sunt in mod constant principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul
Mangalia, fiind in acelasi timp de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby.
38
7. Pastravaria Cislau
8. Padurea Milea Viforata

Rezervaie forestier i zoologic ntins pe 165 ha) situat pe partea sudic a muntelui Viforta din
Penteleu.
9. Chilii Rupestre
Cercetarile amanuntite facute
asupra
chiliilor
rupestre
aflate in judetul Buzau au aratat ca
aceste scobituri in piatra au
aparut cel mai devreme cu 900 de ani
in urma.
Primele informatii au fost publicate in cartea "Vestigiile rupestre din Muntii Buzaului", aparuta in
1980. Specialistii au facut masuratori ale chiliilor si au descifrat inscriptiile lasate de stramosii nostri in
peretii muntelui. Ca urmare a cercetarilor s-au luat masuri severe pentru protejarea locului. Nimeni nu
putea sa viziteze chiliile rupestre, decat cu o aprobare speciala.
39
Lunca Buzaului, Penteleu si Siriu sunt declarate situri nationale in special pentru habitatele de interes
comunitar identificate in cadrul acestei zone.
Noiunea de "habitat natural, aa cum apare n Directiva Habitate (Directiva 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice), se refer la zonele terestre sau acvatice ce se
disting prin caracteristici geografice, abiotice i biotice, n ntregime naturale sau semi-naturale.
Tipuri de habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI:
Cod
4080
92A0
92D0
1508
1514
2206
3240
4060
6170
6430
6230*
7110*
8120
8210
9110
9130
9180*
91E0
91V0
91Q0
9410
3111
4101
4102
4106
4107
Denumire habitat
Tufriuri cu specii sub-arctice de salix
Zvoaie cu Salix alba i Populus alba
Galerii ripariene i tufriuri (Nerio-Tamaricetea i
Securinegion tinctoriae)
Comuniti vest- pontice cu Camphorosma annua i Kochia
laniflora
Comuniti vest- pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon
dactylon i Ranunculus sardous
Comuniti danubiene cu Potamogeton Perfoliatus, P.
gramineus, P. lucens, Elodea canadensis i Najas marina
Vegetaie lemnoas cu Salix eleagnos de-a lungul rurilor
montane
Tufriuri alpine i boreale
Pajiti calcifile alpine i subalpine
Comuniti de lizier cu ierburi nalte higrofile de la nivelul
cmpiilor, pn la cel montan i alpin
Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi
silicioase
Turbrii active
Grohotiuri calcaroase i de isturi calcaroase din etajul
montan pn n cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
Versani stncoi cu vegetaie chasmofitic pe roci calcaroase
Pduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
Pduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Pduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i
ravene
Pduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Pduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Pduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros
Pduri acidofile de Picea abies din regiunea montana
(Vaccinio-Piceetea)
Tufriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Pulmonaria
rubra
Pduri sud-est carpatice de molid, fag i brad cu Hieracium
rotundatum
Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Hieracium
rotundatum
Pduri sud-est carpatice de fag i brad cu Vaccinium myrtillus
40
Localizare
Lunca Buzului
Lunca Buzului, Siriu, Bsca Mare
Lunca Buzului
Luncile rurilor Buzu
Clmui
Lunca Buzului
L. Buzului, B. Amara
De-a lungul rurilor montane din Siriu, Penteleu
Siriu, Penteleu
Siriu
B. Amara, B. Alb, Lacul Mociaru, Siriu,
Penteleu
Siriu, Penteleu
Penteleu
Siriu
Siriu
Siriu, Penteleu, Crasna
Siriu, Penteleu, -Monteoru, Haragu, Crasna,
Podul Calului, Caoca, Ivneu
Penteleu
Siriu, Penteleu
Crasna, Haragu, Siriu
Siriu
Siriu, Penteleu
Siriu, Penteleu
Haragu, Crasna, Siriu
Siriu, Penteleu, Crasna
Siriu, Crasna, Ivneu
Siriu

4422
Tufriuri danubiene de ctin roie (Tamarix ramosissima)
Lunca Buzului
Specii de flor i faun ocrotite pe raza Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI in
baza Hotrrii Consiliului Judeean nr. 13 din 1995:
Garofia ( Dianthus spiculifolus)
Smirdan ( Rhododendron kotschy)
Rsul ( Lynx lynx)
Cocoul de munte ( Tetrao urogallus)
Trasee turistice
In cadrul ariei teritoriale a GAL - VALEA BUZAULUI sunt identificate urmatoarele trasee
turistice:
1. Calvini sat Bascenii de Jos Deal Cornatel Biserica Sf. Nicolae 1775 pictura manuala
2. Catina sat Valea Catinei Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatelu, Cetate/ raul Basca Chiojdului
Biserica din lemn Intrarea in Biserica a Maicii Domnului 1600
41
3. Cislu Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealuri Cornatel Blidisel Ciolanu/raul Buzau
la confluernta cu raul Basca Chgiojdului Schitul Carnu, herghelie, pastravarie
4. Cislu sat Buda Craciunesti Subcarpatii Buzaului Dealuri Cornatel, Blidisel, Ciolanu Biserica
Buda Craciunesti monument istoric
5. Cislu sat Cislau Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Dealurile Cornatel, Blidisel, Ciolanu,
Culmea Salcia/raul Buzau Biserica Nasterea Maicii Domnului 1749
6. Colti sat Coltii de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre (Pestera)
Gura Tatarilor
7. Colti sat Colti Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel/ raul Sibiciu chihlimbarul de Buzau
8. Colti sat Alunis Subcarpatii Buzaului Dl.Blidisel/raul Sibiciu Biserici rupestre Pestera Schit
Alunis 1277 cu biserica Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul
9. Gura Teghii Valea bascei Muntii Penteleu, Podu Calului, Culmea Ivanetu /raul Basca Mare la
confluenta cu raul Basca Mica mai (ultima duminica) Pe urme de balada, Pe plaiuri bisocene
manifesteri folclorice, Padurea Milea Viforita rezervatie naturala
10. Gura Teghii sat Varlaam Cheile Bascei Muntii Buzau -
Masive: Ivanet 1191, Podul
Calului 1439, penteleu raul Basca Mare la confluenta cu Basca Mica Formarea raului Basca
Hotel in padurile Penteleului, drumetii spre Dl. Piciorul Tigvei, Cheile Tigvei pe paraul Tigvei,
Cascada Tigvei, Padurea Mila Viforata
11. Pntau sat Sibiciu de Jos Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel chihlimbarul de Buzau
12. Pntau sat Tega Subcarpatii Buzaului Dl. Blidisel Manastirea Carnu cu Biserica
Adormirea Maicii Domnului 1546 (1325) ctitorita de Doamna Chiajna
13. Ptrlagele sat Sibiciu de Sus Subcarpatii Buzaului Valea Buzaului Deal Blidisel, Manta
Muscel/raul Buzau Mv. Cornatel Biserica Nasterea Maicii Domnului 1970, chihlimbar,
diatomita, argila
14. Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau izvoarele raurilor Valea
Bradului, Mreaja, Milea Siriului, Valea Neagra Vulturilor (lac fara fund), Sec (lac), Siriu (lac)
ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, iodurate Padurea Hartagu rezervatie
forestiera, Culmile Siriului Castel de ape (Vf. Coltii Balei izvoraste Valea Bradului, Vf.
Bocarnea izvoraste Mreaja, Vf. Malaia izvoreste Milea Siriului, Coltii Babei Bocarnea
izvoraste Valea Neagra Sec lac cu mlastina
15. Siriu sat Casoca Valea Buzaului Muntii Podu Calului/raul Casoca lac de baraj natural
42
16. Siriu sat Siriu Valea Buzaului Muntii Siriu, Podul Calului/raul Buzau Vulturilor (lac)
balneo ape minerale, izvor cu temperatura de 30 grd. Indicat in reumatism, intrarea raului Buzau
in jud. Buzau Muntii Siriu-Vf. Malaia
17. Vipereti Valea Buzaului/raul Buzau Dl. Ciolanu Blocuri de calcar fosile de corali jurasic,
sarea lui Buzau-rezervatie geologica izvoare si eflorescente saline
18. Viperesti sat Muscel Valea Buzaului Dl. Ciolanu Biserica din lemn Sf. Dumitru 1666
In dovedirea prezentei zonelor Natura 2000 pe aria teritoriala a GAL - VALEA BUZAULUI
anexam adresa Directiei Judetene de Mediu Buzau care certifica existenta zonelor Natura 2000 din
aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI.
Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare

1. Silvicutura
Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza
semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea padurilor
sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau mai mica. Ca si in
agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si folosirea, de multe ori, a
arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea mare producator de hartie si
cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn eroziunea solului, stocheaza apa si
carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o variata si bogata biodiversitate, sunt
habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.
Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.
Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie scoase
din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de management trebuie sa
tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele pentru care situl respectiv a fost
desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de implementat, ca de
exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de
arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi si mai complexe, cum ar fi introducerea
taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor
cu specii native. Este important ca deciziile pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru
fiecare caz in parte, pe baza unor consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct
interesati.
43
2. Agricultura
Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai inalt nivel
politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna de Agricultura au avut in vedere stoparea platilor
agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare favorabila de
conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele existente au fost
modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in favoarea protectiei
mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii profunde, la scara larga, pentru
biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finaciar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit
Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor importante
pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri
Uneori sunt propuse noi planuri i proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra ariilor
desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi autostrazi, a unui
complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi vorba i despre schimbari
majore in ce privete exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea unui sit Natura 2000 cum ar fi
impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna dintre aceste activitati nu sunt
interzise a priori conform directivelor Uniunii Europene. Insa pentru aceastea trebuie sa se faca un
studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care afecteaza zona este unul semnificativ,
trebuie gasite alternative. Daca totui nu exista alternative i proiectul sau investitia este de maxim interes
publica atunci este necesara autorizarea lui, cu respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in
Articolul 6 din Directiva Habitate i urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4. Turism
Turismul si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.) sunt
domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o oportunitate
durabila pentru oameni si natura.
Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o ramura a
turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si al vizitatorilor
44
care cauta sa isi petreaca vacantele intr-un mod cat mai putin daunator si cat mai benefic pentru mediu si
pentru locuitorii destinatiilor vizitate.
Ecoturismul este modalitatea de a calatori si cunoaste natura si traditiile locale urmarind:
producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale;
conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;
utilizarea serviciilor locale;
intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale;
contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special datorita
dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;
determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui marketing
corect;
BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul ca pe tritoriul acestuia se afla o zona Natura 2000.
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural
O strategie a patrimoniului arhitectural si cultural ar trebui s includ o ct mai generoas definire a

dimensiunii culturii i patrimoniului, astfel nct toi cei interesai, precum i organismele active din
domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, s-si poat regsi domeniul propriu de activitate i
modalitatea de a i-l pstra sau mbunti. O astfel de strategie trebuie s contribuie la generarea de
performane crescute n cadrul operaional al managementului patrimoniului cultural precum i la creterea
calitii sectorului patrimonial prin investiii durabile n conservare, training i management al siturilor.
Cultura este un factor fundamental al vieii sociale pentru ca:
o dezvolt potenialul intelectual la nivel naional i capitalul uman n special;
o creeaz, prin afirmarea diversitii culturale, o societate deschis i contient de
valoarea celuilalt;
45
o este mediu al integrrii sociale;

o este esen a identitii naionale;
o este fundamental pentru cooperarea i comunicarea interuman;
o este mediu al transformrii sociale (mentalitate);
o reduce disparitile economice ntre diferite categorii sociale;
o este o dimensiune a civilizrii i civilizaiei.
Ca factor al dezvoltrii economice, cultura determin:
o creterea calitii vieii i atragerea de investiii;
o dezvoltarea activitilor turistice;
o crearea unor noi piee de munc;
o crearea unor industrii culturale;
o dezvoltarea economic prin relaia sa cu capitalul social;
o definirea funciilor economice ale unei regiuni;
o favorizarea migraiei capitalului uman spre diferite regiuni;
Aderarea Romniei la Uniunea European aduce cu sine i o responsabilizare deosebit a factorilor
decizionali la nivel naional n ceea ce privete patrimoniul cultural, parte integrant a patrimoniului
cultural european.
n acest context GAL VALEA BUZAULUI va acorda o deosebit importan grijii i
conservrii resurselor culturale, incluznd coleciile de muzeu, arhivele, siturile i peisajele i va atrage
atenia asupra importanei folosirii resurselor culturale ntr-un mod durabil i echilibrat viznd motenirea
patrimonial destinat generaiilor de mine. Participarea activ a tuturor actorilor implicai, de la nivel
public sau privat, va cuta s asigure implementarea masurilor destinate conservarii si valorificarii
patrimoniului cultural si arhitectural.
46
ansa obinerii acestui deziderat nu este alta dect promovarea unui program conjugat de percepere
a valorilor patrimoniului cultural si arhitectural, care s adreseze publicului valori ale patrimoniului
cultural naional, att din categoria valorilor culturale ale monumentelor istorice, ct i din cea a
patrimoniului cultural mobil sau a patrimoniului cultural imaterial, de care nu pot fi separate. Astfel se pot
genera efecte economice i sociale pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung prin educarea i formarea
cultului pentru valorile culturale reale ale patrimoniului cultural si arhitectural.
Pe raza localitatilor ce compun Grupul de Actiune Locala Valea Buzaului sunt prezente o serie
de edificii si monumente istorice precum si un important fond al traditiilor si obiceiurilor.
Potrivit Ministerului Culturii si Patrimoniului National, din cadrul patrimoniului cultural si
arhitectural prezent pe teritoriul GAL ului Valea Buzaului fac parte:
Nr.
crt
1
BZ-I-s-B-02202
Aezare
BZ-I-s-B-02207
3
4
BZ-I-s-B-02208
BZ-I-s-B-02218
Ruinele Mnstirii
Cislu
Aezare
Necropol
BZ-I-s-B-02286
BZ-I-s-B-02296
7
8
BZ-I-m-B-02296.01
BZ-I-s-B-02300
BZ-I-m-B-02300.01
Situl arheologic de
la Sibiciu de Sus
Situl arheologic de
la Ursoaia
Asezare
Situl arheologic de
la Valea Lupului
Asezare
10
BZ-I-m-B-02300.02
Asezare
Oras Patarlagele
11
BZ-I-m-B-02300.03
Asezare
Oras Patarlagele
12
BZ-I-m-B-02300.04
Asezare
Oras Patarlagele
13
BZ-I-m-B-02300.05
Asezare
Oras Patarlagele
14
BZ-I-m-B-02300.06
Asezare
Oras Patarlagele
Cod LMI
Denumire
Comuna
Adresa
Datare
sat Begu; comuna

Pntu
Sat Buda Craciunesti
comuna Cislu
comuna Calvini
sat Coli; comuna
Coli
Oras Patrlagele
La marginea satului, sub Culmea

Panataului
Poiana zidului, la N de sat
Mil III Epoca

bronzului
sec. VI - XVIII
Calvini
sat Coli comuna Coli releul
TV
"Dealul Burduoaia
Epoca migraiilor
mil. III - II Epoca
Bronzului
sec. VII - VIII
Epoca Migratiilor
Viperesti
"La movil, n vatra satulu
Viperesti
Oras Patarlagele
"La movil, n vatra satulu

"Vrful i Culmea Chichilu, "Pe
platoul Podei
"Pe platoul Podei, n latura de
NV a satului, la V de oseaua
Buzau - Brasov
Buzau Brasov
Buzau - Brasov
Vrful i Culmea Chichilu, n
latura de NV a satului i la poalele
acestuia
acestuia
Oras Patarlagele
47
sec. XVI - XVII
sec. XVIII - XIX
sec. VIII - XII

Epoca medievala
timpurie
Epoca migraiilor
sec. II a. Chr. sec. I p Ch

Hallstatt
Epoca bronzului
15
BZ-I-m-B-02300.07
Asezare
Oras Patarlagele
16
BZ-I-s-B-02303
Oras Patarlagele
17
BZ-I-m-B-02303.02
Situl arheologic de
la Valea Viei
Necropola
18
BZ-II-a-A-02352
19
BZ-II-m-A02352.01
sat ALUNI;
comuna COLI
sat ALUNI;
comuna COLI
20
21
BZ-II-m-A02352.02
BZ-II-m-B-02359
Ansamblul rupestru
de la Aluni
Biserica rupestr
"Tierea Capului
Sf. Ioan Botezatorul
Chilii
22
BZ-II-m-B-2015
Moar de ap
23
BZ-II-m-A-02360
24
BZ-II-m-B-02361
Biserica "Sf.
Nicolae
Cas
25
BZ-II-a-B-02371
26
BZ-II-m-B02371.01
27
BZ-II-m-B02371.02
28
BZ-II-m-B-02375
Moar de ap
29
BZ-II-m-B-02377
30
BZ-II-a-B-02386
31
BZ-II-m-B02386.01
BZ-II-m-B02386.02
Casa Nicolae
Popescu
Ansamblul bisericii
"Naterea Maicii
Biserica "Naterea
Maicii Domnului
Clopotni
32
33
34
35
BZ-II-m-B-02445
BZ-II-m-B-02488
36
BZ-II-m-B-02490
37
BZ-IV-m-B-02519
Cas
Ansamblul bisericii
"nlarea
Domnului
Biserica de lemn
"nlarea
Domnului
Clopotni
Biserica de lemn
"Sf. Gheorghe
Hanul Vechi
Biserica de lemn
"Sf. Dumitru
Conacul D. D.
Maican
Statuia eroului
Neac
acestuia
acestuia
"La Biseric, "La Dedu
Oras Patarlagele
"La Dedu, n marginea de E a

satului, sub dealul nalt
Aluni
Neolitic
Epoca bronzului
sec. XVI
sec. XVI
sat ALUNI;
comuna COLI
sat BSCENII DE
JOS; comuna Calvini
sat BSCENII DE
JOS; comuna Calvini
sat BSCENII DE
JOS; comuna Calvini
sat BSCENII DE
JOS; comuna Calvini
sat BUDA
CRCIUNETI,
comuna Cislau
sat BUDA
CRCIUNETI,
comuna Cislau
sat BUDA
CRCIUNETI,
comuna Cislau
sat CTINA;
comuna CTINA
sat CTINA;
comuna CTINA
Cislau
sec. XVI
1906
nc sec. XX
1775
sf. sec. XIX
1793
1793
1793
sf. sec. XIX

1900
Cislau
Cislau
Lapos
Lposel
Patarlagele
Patarlagele
189
Gura Teghii
1749, ref. 1829

1839
1749, ref. 1829
1839
1749, ref. 1829 1839
sec. XVIII
1870 - 1875
1666
sf. sec. XIX
Cislau
DN10
48
Lacasele de cult presente in teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI

COMUNA
Cislau
Viperesti
Catina
Calvini
Patarlagele
Panatau
Colti
LACASE DE CULT
Biserica Ortodoxa
Biserica Ortodoxa - Barasti
Biserica Nasterea Maicii Domnului
Biserica Ortodoxa Biserica Ortodoxa in localitatea Balteni
Casa de rugaciune adventista Viperesti
Biserica Ortodoxa Muscel
Biserica Ortodoxa - Palci
Biserica Ortodoxa
Casa de rugaciune adventista Catina
Biserica de lemn "Intrarea n Biseric a Maicii Domnului" Fundul Catinii
Biserica Ortodoxa Valea Catinei
Biserica Ortodoxa
Biserica "Sf. Nicolae" - Bscenii de Jos
Casa de rugciune "Bscenii de Jos"
Biserica Ortodoxa - Bscenii de Jos
Capela
Biserica din lemn Buna Vestire
Biserica de lemn "Sf. Trei Ierarhi" Crang
Biserica de lemn "Sf. Voievozi" Fundaturile
Biserica de lemn "Sf. Gheorghe" - Gornet
Biserica Ortodoxa Gornet
Biserica "Sf. Mihail i Gavril" Maruntisu
Biserica Ortodoxa Poeni
Biserica Ortodoxa Sibiciu de Sus
Biserica Ordodoxa Valea Sibiciului
Biserica de lemn "Sf. Dumitru" Valea Muscelului
Biserica Ortodoxa Valea Lupului
Biserica Ortodoxa Valea Viei
Biserica Ortodoxa
Biserica Sfintii Apostoli (Manastirea Carnu)
Biserica Ortodoxa Begu
Biserica de lemn "nlarea Domnului" Rapile
Biserica Ortodoxa Rapile
Biserica Ortodoxa Sibiciu de Jos
Biserica Sfinii Arhangheli Tega
Biserica Ortodoxa Tega
Mnstirea Crnu Tega
Biserica Ortodoxa -Zaharasti
Biserica Ortodoxa
Biseric rupestr (mon. 2 - cu acces pe scri, mon. 3 - pe aceeai stnc cu mon. 2,
dar la nivelul pietrei)
Biserica "Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul"
49
Gura Teghii
Bisrerica Ortodoxa Intre Sibicii

Biserrica Ortodoca Muscel Colti
Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" Valea Boului
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului"
Biserica de lemn "Sf. Apostoli" - Paltinis
Traditii si obiceiuri
Teritoriul VALEA BUZAULUI se situeaz n extremitatea nord-vestic a zonei etnografice Buzu la

grania cu zona etnografic a Prahovei i cu cea a Covasnei. Se ntlnesc, ns, i influene etnografice
moldoveneti. Din punct de vedere istoric zona se distinge nc din perioada medieval cnd au aprut ceti cum ar
fi cele de la Ptrlagele i Buda Cislu.
Regiunea este recunoscut prin sate strvechi de rani liberi moneni i ca o consecin a nvecinrii cu
zona Vrancei si satele rzeeti de acolo. Nicolae Iorga spunea n lucrarea sa Drumuri i orae din Romnia c
Buzul este un inut cu moneni, unii dintre ei urmai ai rzboinicilor din vremile de necurmate lupte care au
pe lng aristocraia vechimii pmntului i pe acea a ndelungatei mnuiri a sbiei.
n secolele XVI XVII satele zonei Buzului apar n documente ca sate de moneni i moii boiereti sau
posesiuni bisericeti. Aceast zon este caracterizat i prin importante legturi etnice, acest lucru fiind dovedit prin
documentele din secolele XVII XVIII ce conin acte de vnzare, de noi danii i ntriri de moii (de exemplu
pentru oierii romni din Transilvania: Brecanii i Covsnenii care coborau spre Blile Dunrii; sau pentru
moldoveni ce se stabileau n ara Romneasc.
Ca tipuri de sate n aceast zon enumerm: aezri temporare pentru creterea animalelor, punat, iernat n
zon montan i satele rsfirate de-a lungul drumului cu tendin de risipire a gospodriilor pe dealuri. Pmntul ce
aparine fiecrei gospodrii este divizat astfel: o parte se afl n jurul casei formnd curtea i grdina gospodriei iar
o alt parte a ternului destinat culturilor i fneei ce se gsete n afara satului.
Ocupaii tradiionale
o creterea animalelor cu vechi elemente de cultur pastoral

Ca sistem de cretere a animalelor Ion Vlduiu n Etnografia Romneasca identific un sistem de pstorit
pendulator sau local zonal (animalele se vreaz la munte i se ierneaz acas) n sate fr a depi teritoriul zonei.
Odile i stnele fac parte din peisajul agro-pastoral al zonei.
50
Stnele din teritoriul Valea Buzaului sunt fie cu o singur ncpere n care se prelucreaz i produsele
lactate, fie cu trei ncperi denumite local: fiebtoare, comarnic i crie sau stna de brnz. n fierbtoare se
afl vatra liber cu accesoriile specifice stnelor tradiionale din aceast parte a Carpailor, zvodarul pus pe dou
furci, folosit pentru susinerea cazanului n care se fierbe urda i crligul utilizat pentru ceaunul n care fierbe
mmliga.
n fierbtoare continu s se prepare produsele lactate.
Comarnicul, de obicei situat ntre fierbtoare i stna de brnz, este destinat mulsului oilor. n stna de
brnz se in burdufii de brnz. Aici se gsesc instrumentele tradiionale pentru muls si prepararea produselor
lactate: gleata, cupa, cenacul, nchegtoarea (sau hrdul), crinta, zgrna, crja de mestecat urda, rvarul folosit
pentru sfrmatul caului, ppuarele de ca etc.
Creterea vitelor mari s-a dezvoltat mult mai ales n ultimele decenii pe baza pajitilor secundare.
o pomicultura se bazeaz pe cultura prunului i ca activiti tradiionale se remarc

prepararea fructelor prin uscare n lojnie i obinerea uicii. Lojnia este alctuit dintr-un grtar de nuiele
i zid de piatr.
Aceast activitate se reflect n arhitectura local cu pivni i loc de depozitat zctorile.
o culesul din natur (ciuperci, fructe de pdure: zmeur, mure, afine, merior, alte plante cu
efecte terapeutice: ctin, mcee, gherghine etc.
o vntoarea (de iepuri, de mistre, de vulpe, de lup gropile pentru acetia se numeau
luprii i erau mprejmuite cu dou garduri circulare n interiorul crora se introducea un purcel pentru
atragerea lupilor); blnurile de jder din zon erau o parte important a haraciului pentru Imperiul otoman.
o pescuitul se fcea tradiional cu mna, cu osia de fier i mai trziu cu undia cu crlig sau cu
plasa cu vre din nuiele.
o lucrul la pdure: existau fierstraie acionate de ap n construirea crora meterii din
Chiojdu erau renumii.
Obiceiurile sunt strns legate de momentele importante din viaa omului: natere, nunt i moarte.
In cadrul obiceiurilor legate de natere un loc important l dein moaa (de multe ori rud apropiat), prima
baie a noului nscut, moment cnd n apa copilului se pun pene (pentru a fi uor i sprinten) i bani i
grune de gru (pentru prosperitate) dar i obiceiul ursitoarelor (se pun n preajma copilului diferite
51
obiecte pentru a i se cunoate viitorul i a-l influena n mod pozitiv). La botez copilul are de obicei doi
nai (un brbat i o femeie) care sunt n general naii de cununie.
n cadrul cstoriei se remarc obiceiul peitului. Zestrea miresei avea de asemenea un rol
important. Exista obiceiul de a se ntocmi foi de zestre, asemenea foi pstrndu-se n arhivele
documentare nc din secolele XVII-XVIII. De asemenea exista obiceiul ca tinerii cstorii s fac daruri
rudelor apropiate (mireasa druiete mirelui i viitorilor socrii obiecte lucrate de ea). Invitaiile la nunt
erau fcute de flci cu ploti de uic. Nunta ncepea de vineri seara prin mpodobitul bradului, iar
smbta aveau loc vedrele (petrecere cu mas i lutari la care participau numai flcii) i n paralel o
petrecere la casa miresei. Tot smbt seara mirele se ducea cu bradul la mireas. De o mare importan era
i gtitul miresei fcut de drute i de femei nrudite cu aceasta. Alaiul nunii era condus de vornic care
intra n curtea miresei i rostea oraia de nunt. Aceasta coninea motivul cprioarei urmrit de vntori.
La casa miresei nuntailor li se prindeau n piept batiste cu broderii - nframe i erau cinstii cu butur.
Dup cununie se mergea la masa mirelui. Aici se aruncau asupra mirilor boabe de gru i bani simboliznd
prosperitate i bogie. Masa era pregtit de o femeie priceput numit socci, iar n timpul ei se
ddeau darurile dup care urma jocul miresei. n dimineaa de dup nunt se nfptuiete ritualul nvelirii
capului miresei cu o basma.
Obiceiurile funerare conin vechi elemente de rit magico-religios bazate pe cultul morilor
(continuitatea vieii dup moarte). Astfel exist obiceiul mbrcrii mortului cu cmaa de la nunt sau al
tinerelor necstorite n mireas. De asemenea la mormntul tinerilor necstorii se fcea un brad n care
se puneau diverse obiecte i colaci. Tot ca obicei se poate meniona i privegherea asociat bocetelor
specifice. Dup prohod mortul este cobort n groap cu faa spre rsrit ca o continuitate a vieii dup
moarte. Dup nmormntare se face pomana reprezentat de praznic la care sunt nelipsite coliva (fiertura
de gru cu nuc) i colacii mpletii. Pomenirea morilor se face la moi.
Obiceiurile legate de srbtorile de iarn: colindatul de Crciun, pluguorul de Anul Nou, sorcova
i capra n primele zile ale anului. Ciclul pascal include obiceiul ncondeierii oulor cu elemente stelare,
florale i geometrice.
Tot in aceasta perioada se organizeaza in teritoriu un festival concurs intitulat - Colindele Cislaului.
Colindele prijeluiesc o participare a multor oameni din satele comunei Cislau pe langa copii mai practica
acest obicei flacaii si chiar oamenii insurati. Colindatorii sunt lasati sa colinde apoi poftiti in casele
gazdelor si ospatati cu produse specifice acestei perioade.Pe data de 22 decembrie are loc festivalul -
52
concurs de colinde intitulat "Colindele Cislaului" - organizat de Primaria Cislau si Consiliul Local Cislau.
Acest festival - concurs a fost organizat din anul 2005 la acesta participand prescolari si elevi din mai
multe comune precum: Cislau, Calvini, Catina,Gura Teghii, Viperesti.
Cu prilejul sarbatorii Anului Nou, copiii merg cu plugusorul sau cu sorcova marcand, astfel
trecerea dintre ani.
Obiceiurile de var: clcile, trgurile sptmnale i cele de srbtori la care se organizau blciuri i
care aveau un rol economic i socio-cultural.
Legendele Cislaului - sarbatoare locala, o sarbatoare folclorica numita "Legendele Cislaului" se
organizeaza in prima sambata a lunii octombrie
Meteuguri tradiionale
n Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI meteugurile au fost
favorizate de existena trgurilor fixe legate n mare parte de srbtorile religioase din timpul anului:
o prelucrarea artistic a lemnului se bazeaza pe esene diferite de lemn n zona montan
fa de cea deluroas i are ca rezultat urmtoarele produse finite:
mobilier rezultat din mbinare fr cuie din fier i cu crestturi n forma unor motive
geometrice
lzi de zestre de form paralelipipedic cu capacul plat i cu incizii fcute cu scoaba
unelte i vase din lemn (unelte agricole, ustensile casnice, unelte legate de pstorit
tiparele de ca cu bogate crestturi decorative asemntoare celor din Vrancea
instrumente muzicale: fluier din lemn de prun, caval, cimpoi
btele din Chiojdu cu crestturi
unelte legate de industria casnic textil (furci de tors simple, vrtelnie, sucale,
brgle, rzboaie de esut, fuse simple
o rotritul asociat cu construcia de crue
53
o mpletitul nuielelor din crengue de rchit i de alun pentru coare, garduri etc.
o olritul pentru ceramica de uz casnic (ulcioare, strchini, cni pentru uica etc.). Zona
Chiojdului se caracterizeaz pentru ceramica roie nesmluit, ceramica smluit cu culori de verde, brun,
galben impunndu-se mai ales n ultimele 3 4 decenii. Arderea ceramicii se face n cuptoare tradiionale;
o cojocritul, consecina fireasc a activitii de cretere a animalelor, este bazat pe
prelucrarea pieilor de oaie;
o prelucrarea metalelor pentru amnare, bolduri (terminaia coamei acoperiului la unele
case rneti), osiile cruelor etc.
o arta textilelor se bazeaz pe prelucrarea lnii dar i a cnepei, inului sau a borangicului
avnd parte astfel de o materie prim diversificat. esturile se realizau cu ajutorul uneltelor strvechi
(cnepa esut n argele rzboaie de esut instalate n construcii anexe, semingropate pentru a se menine
umiditatea necesar firului n timpul esutului. Ca produse finite a acestei activiti enumerm: cmi,
iari, pantaloni, haine, fote, bete, brie, marame, tergare, fee de pern, de masa, licere, peretare, oluri,
covoare etc.
Instalaii tehnice rneti
o moara acionat de ap pentru mcinatul grului, porumbului etc. (specific este moara cu
cupe)
o fierstraie n zona montan
o pive, vltori (ca urmare a abundenei esturilor de ln). Cel mai rspndit tip de piv este
cel cu btaie vertical, cu maie ce se las i se ridic alternativ btnd i ngrond
esturile.
Portul popular
Portul popular ntrunete elemente specifice zonei subcarpatice att n cazul costumului femeiesc
ct i al celui brbtesc.
Modelul costumului femeiesc cu fot i gsete originile n zona iliric i se compune din cmaa
ncreit la gt, fot, bru, bete i opinci. Cmaa aparine tipului carpatic i deci tradiiei dacice avnd
mneca croit de la gt i stanul (pieptul i spatele) ncreit n jurul gtului prin intermediul unei buci
54
de pnz numit alti. Fota este o pies dintr-o singur bucat ce nconjoar trupul de la talie n jos i
este fcut din dimie. Caracteristic este fota cu registre decorative (de regul flori). Brul este de obicei
rou. Betele sunt esute cu motive geometrice, n culori vii predominnd rou i au la capete ciucuri.
Opincile se purtau mai mult n trecut. Iarna la acest costum se aduga i haina scurt din stof groas
numit cioarec. Basmaua neagr sau alb era purtat fie legat la spate, fie pe sub brbie i apoi la spate
(ca-n Moldova). La srbtori era purtat marama din borangic cu motive geometrice ce amintesc de zona
Branului.
Portul popular brbtesc este compus din cma, cioareci, bru, ilic, hain, plrie sau cciul (n
funcie de anotimp) i traist. Cmaa este scurt cu fustanel cu mneca dreapt, prins de umr iar la
gt se nchide cu benti i guler. Cioarecii din dimie alb sunt strmi pe picior iar brul lat are motive
geometrice policrome. Ilicul este simplu din dimie de culoare nchis. Tot din dimie sunt croite i hainele
scurte. Plria este simpl neagr i cciula este rotund mocneasc sau uguiat ca n Moldova. Traistele
si desagii sunt fcui din ln i au, de obicei, un model decorativ n dungi.
Arhitectura i gospodaria rneasc
Gospodria rneasc are o structur strns legat de ocupaia localnicilor de cadrul fizicogeografic, de tradiii, de natura materialelor de construcie. Ea se situeaz n vatra satului fiind diferit de
gospodria temporar din regiunile montane. La construcia acesteia se utilizeaz lemnul i piatra, aceasta
din urm pentru soclurile caselor nalte specifice regiunii.
Tipic este casa cu pivni i construcii anexe pentru preparatul i depozitatul fructelor i vinului.
Casele sunt aezate la drum iar construciile anexe n continuarea lor sau pe un ir paralel. Piatra de talie
este cioplit n blocuri.
Arhitectura se remarc prin acoperiul n patru ape ce era n trecut construit din ltunoaie
(scnduri lungi) iar mai trziu din i sau indril. De-a lungul faadei exista o prisp cu stlpi uneori
dltuii mprejmuit de o balustrad din scnduri numit plimar sau parmaclc.
ntlnim mai multe tipuri de case care, pe lng un estetic deosebit, se dovedeau a fi i foarte
riguros organizate uurnd traiul de zi cu zi al gospodarilor. Se disting:
o casele cu o singur ncpere (cel mai vechi tip, astzi n curs de dispariie);
o casele cu o ncpere i tind;
55
o casele cu dou ncperi i tind la mijloc;

o casa nalt cu foior - care este ridicat pe un soclu din zid de piatr de ru, avnd nfiarea
unei case cu etaj, jos fiind de obicei pivnia i depozitele de alimente. Casa veche cu foior
era de proporii mai mici cu partea de jos spat n pmnt format dintr-o singur ncpere
(folosit ca pivni) iar la etaj avnd o tind cu una / dou ncperi de locuit. Ea cuprinde
totodat i un sistem vechi de nclzit i gtit alctuit dintr-o vatr liber cu un horn
suspendat sau doar vatr liber cu cuptor (ca n Moldova). n ultima vreme au aprut din ce
n ce mai mult sobe din teracot nclzite cu lemne. La sfritul veacului trecut apare casa
curat sau casa frumoas - ncperea n care nu se locuiete i care conine ca mobilier de
interior paturi simple, dulpioare, blidare, lad de zestre.
Ca textile, n casa rneasc se gseau fee de mas albe, fee de perne, licere policrome, scoare
din ln cu decor geometric ce traduce un vechi sistem ornamental bazat pe romb foarte rspndit n
sudulrii (romb cu contur n trepte, crenelat, dinat). Mai trziu, rombul a fost asociat altor elemente
geometrice ca meandrul sau crligul. Aceast asociere caracterizeaz tehnica scoarelor munteneti
realizndu-se prin diverse metode ca cea a alesului cu gurele sau tehnica Karamani.
Alte textile ntlnite sunt reprezentate de oale, veline, cergi, numite i pricovnie sau straie,
esute n dou ie din ln urcan toars foarte gros dup care erau date la drst pentru a fi ngroate i
scmoate, tergare mai vechi din ln i cnep sau mai noi din bumbac i borangic, cu fond alb, glbui,
cu alesturi i ajur i decorate la capete.
Pe acest fond se remarc adesea o reprezentare stilizat a omului cu ajutorul figurilor geometrice.
Se pot observa mai ales figuri feminine simboliznd vechi rituri ale fecunditii i fertilitii dar i alte
motive cum ar fi cel al clreului. Reprezentrile umane au fost nlesnite i de tehnica broderiei n
puncte. La esturile mai recente (ncepnd din secolului al XIX-lea) apar mai mult reprezentri din natur
56
(psri, cai, flori etc.). Cromatica este dominat de culorile fundamentale: rou, negru, alb la care se adaug
i culoarea portocalie.
Trguri
Trgul Cucului este o srbtoare folcloric ce se desfoar anual, corelat cu srbtoarea
religioas Izvorul Tmduirii. Are loc n cadru natural, situat n satul Muscel i are ca participani
ansambluri folclorice locale, interprei de muzic popular, spectatori provenii att din oraul Ptrlagele,
ct i alte localiti din jude.
II.2.1.6 Economia local
Judeul Buzu se remarc prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei naionale,
predominant fiind industria, urmat de agricultur, comer si servicii.
Istoric, activitatea economic din jude are la baz comerul deoarece Buzul a aprut si s-a
dezvoltat ca targ la intretierea cilor comerciale care fac legtura intre Dobrogea, Muntenia, Moldova si
Transilvania. Exceptand intrarea in municipiul Buzu prin bariera Brilei, unde au fost amplasate in special
obiective industriale, toate celelalte intrri s-au dezvoltat in principal pe segmentul comercial.
Preocuprile mestesugresti in zona Buzului exist din cele mai vechi timpuri (unelte si obiecte de
art expuse la Muzeul Judeean), pan in sec. al XVI-lea acestea avand un caracter mai mult gospodrescagricol. Au aprut apoi breslele, infririle si corporaiile,din care in 1846 Buzu aveau in eviden:
crmidari, olari, fierari, potcovari, lctusi, cldrari, ciurari, dulgheri, tamplari, zugravi, curelari, dogari,
spunari, lumanrari, mturri.
Potenialul economic al Buzului a determinat multe firme naionale si de peste hotare s-si
deschid aici reprezentane, avantajul principal fiind poziia geo-economic la intersecia drumurilor care
unesc marile provincii romanesti, cruia i se altur potenialul su natural si posibilitatea de a gsi for de
munc ieftin si bine pregtit.
GAL VALEA BUZAULUI, fiind situat in zona de deal, are un teritoriu care este deosebit de
favorabil pomiculturii si cresterii animalelor.
57
II.2.1.6.1 Repartizarea populaiei active
In ceea ce priveste repartizarea populatiei active la nivelul GAL - VALEA BUZAULUI, in ultimii
5 ani, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:
2004
2005
2006
2007
2008
Total
%
Populaia
activ
Sector
agricol
Sector
industrial i
de artizanat
2.313
2.570
2.633
2.710
2.709
12.935
100
64
61
58
153
153
489
3,80
475
509
580
623
623
2.810
21,70
Sector de
comer
Sector
privind
serviciile
serviciile
266
1.508
261
1.739
273
1.722
397
1.537
364
1.550
1.561
8.075
12,10
62,40
Sursa: Institutul National de Statistica - 2008
In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca numarul populatiei
ocupate in sectorul privind serviciile (transport si depozitare, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare
si asigurari, activitati profesionale stiintifice si tehnice, adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din
sistemul public, invatamant, sanatate si asistenta sociala ) acopera o pondere mare a populatiei ocupate din
aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI, respectiv 62,40 % din totalul populatiei ocupate, urmat de
sectorul industrial si de artizanat 21,70 % si de comert 12,10 %.
58
Numarul destul de mic de persoane ocupate in agricultura, demonstraza faptul ca agricultura se

practica in mod individual, fiecare familie lucrand pamantul propriu. Practic fiecare este angajatul
propriu al familiei sale.
Sectorul industrial si de artizanat cuprinde populatia ocupata in industria extractiva, industria

prelucratoare, productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat
distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare si constructii si insumeaza
un procent de 21,70 % din totalul populatiei ocupate in cadrul GAL VALEA BUZAULUI.
Coeficientul de substitutie
Se defineste ca raport intre populatia intre 0 si 14 ani si populatia mai mare de 60 ani. Astfel este
determinata substitutia persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au pana in 14 ani. O valoare sub 1 a
acestui coeficient, indica o regresie a populatiei, si o clara scadere a populatiei, daca nu de iau masuri
pentru a impiedica aceasta.
Situatia coeficientului de substitutie pe fiecare localitate componenta a GAL VALEA
BUZAULUI se prezinta astfel:
Localitatea
Sub 20 ani
2008
Peste 60
ani 2008
Coeficient de
substitutie
Viperesti
Cislau
Calvini
957
1.207
1.442
901
1.214
715
1,06
0,99
2,02
59

Catina
Lapos
Panatau
Colti
Gura Teghii
Siriu
Patarlagele
Total GAL
578
196
528
200
762
828
1.573
8.271
699
421
870
422
920
539
1.964
8.665
0,83
0,47
0,61
0,47
0,83
1,54
0,80
0,95
60

Dupa cum se poate observa coeficientul de substitutie in cazul localitatilor care fac parte din GAL
VALEA BUZAULUI, se situiaza in mod majoritar sub 1, ceea ce indica o regresie a populatiei in aceasta
zona.
Avand in vedere acest lucru, GAL VALEA BUZAULUI se va implica in mod activ in
dezvoltarea teritoriului si in atragerea tinerilor in localitatile rurale.
Rata de dependenta
Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20 60 ani) si populatia
inactiva (mai putin de 20 ani si peste 60 ani). Astfel, acesta evidentiaza cate persoane active sunt raportate
la o persoana inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor active este mai
mare.
Comuna
Populaia ntre 20 -60

de ani
Sub 20 ani si
peste 60 ani
Rata de
dependenta
Viperesti
Cislau
1.918
2.421
1.630
2.049
0,85
0,85
Calvini
Catina
Lapos
Panatau
Colti
Gura Teghii
Siriu
2.157
1.277
738
1.398
622
1.682
1.367
1.786
1.118
617
1.232
565
1.450
1.114
0,83
0,88
0,84
0,88
0,91
0,86
0,81
Patarlagele
5.481
4.951
0,90
61

Total GAL Valea
Buzaului
19.061
16.512
0,87
Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul de mai sus, coeficientul de dependenta de 0,87%
este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI, sarcina
persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi crearea de locuri de munca in
zona rurala.
62
II.2.1.6.2 Agricultur
Pe plan naional, agricultura reprezint una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
romneti. Contribuia agriculturii, silviculturii si pisciculturii n formarea Produsului Intern Brut se
situiaza in jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situeaz la aproximativ 1,7%.
Ponderea agriculturii, silviculturii i pisciculturii in PIB-ul national se prezinta conform tabelului de
mai jos:
Produsul intern brut
TOTAL
Agricultur, silvicultur i
piscicultur
% din PIB
2007
416.006,8
23.992,2
2008
503.958,7
32.566,4
2009
334.231,5
19.220,2
5,8%
6,5%
5,8%
Din suprafata totala a teritoriul Romniei, suprafaa agricol a rii este de 14,7 mil. ha (61,7 %),
din care 9,4 mil. ha reprezint teren arabil. Romnia se gseste pe locul 7 din Europa ca suprafa agricol
(dupa Franta Spania, Germania, Polonia Marea Britanie i Italia) i pe locul 5 ca suprafa arabil (dup
Frana, Spania, Germania i Polonia). Repartiia fondului funciar dup modul de folosin denot faptul c
terenul arabil ocup cca. 64% din suprafaa agricol, o treime din suprafa, 4,8 mil ha, este ocupat cu
puni i fnee, iar viile i livezile reprezint cca 3%.
La nivelul judetului Buzau, agricultura constituie o ramur de baz a economiei, relieful variat,
calitatea deosebit a stratului fertil si condiiile climatice favorabile determinand un profil agricol
diversificat care include cereale, zarzavaturi, fructe, vinuri, ca si cresterea animalelor (bovine, cai, oi) si
apicultura. Vinurile sunt renumite prin premiile si medaliile castigate la concursuri internaionale de
anvergur.
Dup 1990 suprafeele agricole au fost framiate si micii proprietari de terenuri au practicat
individual o agricultur de subzisten, suportand cu greu costurilor lucrrilor agricole. Sistemul de irigaii
care acoperea 9% din suprafaa agricol a judetului in 1989, aproape a disprut din cauza lipsei de educaie
a agricultorilor, care au distrus sistemul de conducte, dar si din motive financiare.
Agricultura judeului Buzu a avut o pondere insemnat la nivelul rii, dar in ultimul timp
suprafaa agricol a judeului a sczut de la 405.027 ha in anul 1989 la 402.120 ha in anul 2005, o scdere
cu aproximativ 2.907 ha - 1%, ca urmare a mutaiilor petrecute dup adoptarea legilor funciare, precum si
63
datorit degradrii unor suprafee insemnate de terenuri agricole. Fa de anul 1989, si suprafaa arabil a
sczut cu 13.518 ha (5%), suprafaa patrimoniului pomicol a sczut cu 2.784 ha (20,6%), ca urmare a
tierilor masive de pomi fructiferi fcute de productorii particulari in perioada anilor 1991 1992,
suprafaa de fanee cu 3.052 ha (9,8%), suprafaa de arbusti fructiferi a sczut continuu, de la 344 ha pan
la desfiinare in anul 2005. Suprafaa de 354 ha duzi a disprut aproape in totalitate. A crescut suprafaa de
psuni naturale cu 14.840 ha (19,6%), dar, datorit faptului c nu s-au mai aplicat lucrrile necesare de
intreinere si de imbuntire, producia de mas verde a sczut continuu.
Suprafaa de teren arabil in zona de campie este cultivat, in special, cu cereale - grau, porumb,
orz, orzoaic, mei, plante tehnice, sfecl de zahr, floarea soarelui, soia, rapi, tutun, leguminoase pentru
boabe, mazre, fasole, legume si zarzavaturi, cartof, plante medicinale. Dup 1989 au disprut din culturi
inul pentru semine, inul pentru fibr, canepa, iar in zona de deal predomina pomii fructiferi, carofii,
legume, si vita de vie pe alocuri.
Fondul funciar agricol al teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI
nu se constituie ca o resursa naturala de baza pentru preocuparile productive ale populatiei locale. In
schimb, conditiile pedoclimatice favorizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti, atat prin
extinderea suprafetelor cultivate, cat si prin perfectionarea tehnicilor de exploatare. Cea mai mare parte a
teritoriului este reprezentata de zona impadurita si de pasune.
Terenul agricol, in marea lui majoritate se afl n proprietate privat.
Teritoriul GAL VALEA BUZAULUI dispune de o oferta naturala deosebit de favorabila pentru
dezvoltarea zootehniei ca functiune economica de baza, cu un profil complex, dominat de cresterea
bovinelor si ovinelor, iar suprafata de pasune existenta are o contributie importanta la dezvoltarea acesteia.
Padurile reprezinta aproximativ 69,71% din suprafata terenurilor GAL VALEA BUZAULUI, iar
daca raportam suprafata padurilor la populatia teritoriului GAL rezulta ca fiecarui locuitor ii revin 2,19 ha
de padure. Ativitatea de silvicultura din zona (paza, conservarea si protectia padurilor, lucrarile de
impaduriri, ingrijirea arboretului, exploatarea si valorificarea produselor lemnoase si accesorii), constituie
o preocupare in teritoriu.
Zona mpdurit este variat ca specii arboricole, dominante fiind ns pdurile de foioase. Speciile
arboricole mai des ntlnite sunt: fagul, stejarul, paltinul, frasinul, jugastrul, aninul, plopul i salcia.
64
Pdurea ofer o serie de resurse naturale cu valoare economic dintre care cele mai importante sunt lemnul
i fructele de pdure (ctin, mcee, coarne, porumbe i ciuperci de pdure).
Avand in vedere suprafata extrem de redusa a suprafetelor arabile, nu se poate vorbi despre
practicarea agriculturii si a productiei vegetale. Totusi, in zona de lunc se poate vorbi de culturi agricole,
predominante fiind cele de porumb. De asemenea, sunt cultivate legumele, n principal pentru consumul
propriu din gospodarii.
Exista teritorii unde sectorul pomicol este dezvoltat si poate reprezenta o oportunitate de investitii
ulterioare, livezile fiind intinse pe 3.940 ha, iar conditiile pedoclimatice sunt favorabile. Zona colinar
favorizeaz plantaiile de pomi fructiferi. Pomicultura se bazeaza pe cultura prunului, mrului i prului,
iar ca activitati traditionale se remarca prepararea fructelor prin uscare in lojnite si obtinerea tuicii.
Scaderea suprafetelor ocupate de livezi, poate fi legata de dezvoltarea insuficienta a industriilor din
aval, de absenta pietelor de gros din judet, de dificultatea accesului micilor producatori la pietele urbane, in
ciuda localizarii in relativa proximitate a unor mari centre urbane (Focsani, Bacau, Braila, Galati, Brasov,
Ploiesti, Bucuresti). In prezent in zona predomina livezile de meri, pruni, peri. Acest acces dificil la piete si
insuficienta valorificare comerciala a productiei vegetale se datoreaza urmatorilor factori: fragmentarea
foarte ridicata a exploatatiilor agricole, in care predomina exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta,
nivelul foarte scazut de asociativitate al micilor producatori agricoli.
Evolutia efectivelor de animale in special bovine si ovine, trebuie analizata in stransa corelatie cu
spatiul ocupat de fanete. Astfel, in zona, acestea detin o pondere importanta din suprafata agricola si au
cunoscut variatii reduse ale suprafetelor in ultima perioada de timp.
Structura terenurilor agricole in cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI se prezinta
conform tabelului de mai jos:
Viperesti
Zona de cultura
de cereale si
crestere a
animalelor
Teren
agricol
Teren
neproductiv
Pduri
pe zon
de relief
(Ha)
Puni pe
zon de
relief (Ha)
Vi de vie i
livezi pe
zon de
relief (Ha)
7544
2392
369
3603
1181
368
Cislau
6420
2098
431
3473
683
166
Calvini
7279
2645
611
2,745
1299
590
Catina
4877
1795
341
1,687
1116
279
Lapos
3242
1155
509
1709
362
16
65

Panatau
6998
3152
682
1551
1772
523
Colti
3839
1335
675
1858
529
117
Gura Teghii
51052
6966
1807
39011
4889
186
Siriu
23170
2853
1119
18620
1635
62
Patarlagele
Total
10015
124.436
4145
28.536
1034
7.578
3192
77.449
1373
14.839
1305
3.612
100%
22.93%
26.56%
62.24%
11.93%
2.90%
Direcia Judeteana de Statistica Buzu
66
Dupa cum o arata tabelul si graficul de mai sus, in teritoriul Grupului de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI, ponderea cea mai mare din totalul suprafetelor agricole este detinuta de paduri, in proportie
de 62,24 %, urmate de terenuri neproductive, in proportie de 26, 56 % si terenuri agricole (22,93 %).
Asadar, teritoriului GAL VALEA BUZAULUI prezinta urmatoarele caracteristici privind
agricultura:
Sub aspectul proprietii, agricultura este frmiat, iar formele de asociere acoper mai
puin de jumtate din terenul agricol existent;
Lipsa capitalurilor mpiedic implementarea de tehnologii moderne;
Mecanizarea existent acoper necesarul de lucrri, dar este depit moral;
Agricultura ocup mare parte din populaia activ;
Veniturile din agricultur sunt reduse i fluctuante n funcie de condiiile climatice i de

preul pieei;
Creterea animalelor are productivitate redus si este practicata in mod individual in

gospodarii;
Dependena produciei de condiiile climatice n lipsa unui sistem de irigaii;
Nu exist suprafee agricole pe care s se practice agricultura intensiv sau cea ecologic;
Produsele agricole sunt in general comercializate intr-o forma neorganizata, direct din
gospodarie;
Nu exista unitati de procesare a produselor agricole la nivel local;
Exista produse care poarta marca teritoriului prin proveniente si mod de procesare dar nu
sunt puse in valoare sau exploatate corespunzator;
Astfel, in cadrul GAL - VALEA BUZAULUI, economia are ca trstur predominant procentul
foarte mare al fermelor de subzisten, care produc n principal pentru autoconsum, comercializnd pe pia
doar ntmpltor produsele obinute. n plus, fermele de subzisten au acces dificil la alte surse de venituri
i, de aceea, bunstarea unei pri semnificative a populaiei rurale depinde considerabil de nivelul de
profitabilitate al fermelor.
Numrul mare al exploataiilor de subzisten sau semisubzisten constituie principala problem
existenta la nivelul sectorului agricol din cadrul GAL VALEA BUZAULUI. Pentru stimularea
67
transformrii gospodriilor rneti n ferme agricole familiale cu caracter comercial, trebuie luate masuri
pentru sustinerea investitiilor in mediul rural, pentru creditarea agriculturii.
Cu toate ca exista conditii naturale pentru practicarea agriculturii, in special legumicultura si
cresterea animalelor, n prezent nu se poate spune ca exista o productivitate agricola competitiva si
eficienta, acest aspect fiind determinat att de dotarile tehnice necorespunzatoare ct si de modul de
exploatare practicat. Teritoriul detine si n domeniul zootehnic un real potential, dar care, ca si celelalte
sectoare nu este suficient exploatat.
In concluzie, potentialul agricol al GAL VALEA BUZAULUI este favorabil practicarii
agriculturii pomicultura si cresterea animalelor.
Avand in vedere ca agricultura este practicata in cadrul GAL VALEA BUZAULUI in mod
individual si fractionar, este motivul pentru care se impune crearea unor forme asociative atat in
cazul cultivarii terenurilor agriocole, si cresterii animalelor, cat si in materie de valorificare si
comercializare a produselor obtinute.
II.2.1.6.3 Industrie IMM Micro-ntreprinderi
Potentialul economic al GAL VALEA BUZAULUI este predominant agricol, locuitorii ocupanduse de cultivarea pmntului i creterea animalelor. Nu este de neglijat de asemenea, nici domeniul
silviculturii datorita intinderilor mari de padure de care dispune zona.
Datorit resurselor de care dispune, teritoriul prezint potenial de afaceri unde investitorii ar putea
desfura activiti n domeniul silviculturii, nfiinarii de ferme zootehnice prelucrare a produselor
animaliere, prelucrare a produselor silvice, precum i in servicii, in special in domeniul turismului,
deoarece zona are un potential turistic destul de ridicat, putandu-se valorifica atat patrimoniul de mediu cat
si patrimoniul arhitectural si cultural.
In teritoriul Gal VALEA BUZAULUI functioneaza deja societati comerciale sau persoane fizice
autorizate care actioneaza in prezent in domeniul silviculturii, prelucrarii primare a produselor lemnoase si
comert.
68
Total
ntreprinderi
Viperesti
21
Cislau
47
Calvini
25
Catina
Lapos
Panatau
20
Colti
10
Gura Teghii
44
Siriu
30
Patarlagele
135
345
100%
Total
%
MicroMicrontreprinderi cu
1-10 salariai
ntreprinderi
cu 10 - 50
salariai
ntreprinderi
cu 50 - 250
salariai
ntreprinderi
cu peste 250
salariai
19
42
25
7
5
19
10
43
28
125
8
17
5%
323
94%
2
0
5
0
2%
0%
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI
se regaseste un numar total de 345 intreprinderi dintre care 323 de intreprinderi au intre 1 si 10 salariati (94
% din total), 17 intreprinderi au intre 10 si 50 de salariati (5 % din total) si doar 5 intreprinderi au intre 50
si 250 de salariati (2 % din total). Intreprinderi cu peste 250 de salariati nu se regasesc pe teritoriul
VALEA BUZAULUI.
Asadar, in zona Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI, ponderea cea mai mare o
au microintreprinderilor, urmata de intreprinderi mici si mijlocii.
Prezentam mai jos ponderea microintreprinderilor in cadrul localitatilor componente a GAL VALEA BUZAULUI:
MicroMicro-ntreprinderi
cu 11-10 salariai
(valoarea absoluta)
MicroMicro-ntreprinderi cu
1-10 salariai
(%)
Viperesti
21
6,09%
Cislau
47
13,62%
Calvini
25
7,25%
Catina
2,32%
Lapos
1,45%
Panatau
20
5,80%
69

Colti
10
2,90%
Gura Teghii
44
12,75%
Siriu
30
8,70%
Patarlagele
135
39,13%
Total
345
100,00%
Surse proprii pe baza datelor furnizate de INS
In urma analizei datelor prinvind microintreprinderile teritoriului VALEA BUZAULUI, se pot

trage urmatoarele concluzii:
1. ponderea cea mai mare a microintreprinderilor din teritoriu, asa cum este prezentat si in tabelul de
mai sus, este detinuta de orasul Patarlagele ( 39,13 % din numarul total de microintreprinderi ale
GAL VALEA BUZAULUI), urmat de Cislau (13,62 % din numarul total de microintreprinderi ale
GAL VALEA BUZAULUI) si Gura Teghii (12,75 % din numarul total de microintreprinderi ale
GAL VALEA BUZAULUI).
2. ponderea cea mai mica a microintreprinderilor din teritoriu este reprezentata de localitatile Lapos
(1,45 %), Catina (2,32 %) si Colti (2,90 %) ceea ce demonstreaza o activitate economica mai
redusa in cadrul acestor doua localitati.
In ceea ce priveste domeniile in care isi defasoara activitatea intreprinderile din zona, ele sunt
reprezentate de:
-
cultivarea plantelor: pomicultura, legumiciultura
Dupa cum s-a mentionat si anterior, un sector cu o pondere ridicata a populatiei ocupate este cel
agricol. Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au oferit locuitorilor GAL
ECB, posibilitati multiple in ceea ce priveste culvitarea de: cerealelor-grau, porumb, a sfeclei de zahar, a
cartofilor , rosiilor etc.
-
cresterea animalelor
Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea

animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale Grupul de
Actiune Locala VALEA BUZAULUI. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine, pasari, dar si
familii de albine.
Functia economica agricola se materializeaza in conditiile unei dezvoltari relativ reduce, a
prelucrarii primare a produselor de origine vegetala sau animala (mori, presa de ulei, produse lactate),
70
acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale si mai putin pentru
valorificarea pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile taranesti, practicate pe loturi
mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea productiei agricole si animaliere din cadrul
Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI.
-
industrie
Mica industrie este reprezentata in teritoriu de catre societati comerciale care desfasoara activitati,
cu ar fi: silvicultura, activitati agricole si prelucrare produse agricole, prelucrarea primara a produselor
lemnoase, magazine mixte, confectii. Mai exista mici meseriasi autorizati care executa lucrari de zidarie,
comert, croitorie, tamplarie.
In linii mari, cadrul economic al localitilor din componenta Grupului de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI este caracterizat prin urmtoarele aspecte generale:
Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de ar;
Preponderena pomiculturii;
Declinul ocupaiilor i meteugurilor tradiionale;
Apariia i dezvoltarea iniiativei private locale;
Izolare economic n afara relaiilor de afaceri naionale i internaionale.
Mediul de afaceri joaca un rol central in teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA
BUZAULUI, contribuind la dezvoltarea economica a regiunii. Potentialul economic ct si structurile
economice pentru valorificarea acestuia au avut o dinamica ascendenta.
II.2.1.6.4 Comer i sector de servicii

Piaa serviciilor locale se imparte in dou categorii: tradiionale si postdecembriste. Societile
URBIS, Piee Targuri si Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodrie Local), Posta si Romtelecom au
constituit infrastructura tradiional a fostelor servicii concentrate care a rmas tributar mentalitilor
invechite pentru care investiiile, in sensul eficientizrii activitilor si a ridicrii standardelor de calitate nu
au reprezentat o prioritate.
71
In ceea ce priveste GAL - VALEA BUZAULUI, sitiuatia privind tipurile de comert si servicii
existente in teritoriu se prezinta conform tabelului de mai jos:
Tipuri de comert
Comert cu amanuntul, cu
exceptia autovehiculelor
si motocicletelor
Comert cu ridicata cu
exceptia comertului cu
autovehicule si
motociclete
Comert cu ridicata si cu
amanuntul, intretinerea si
repararea autovehiculelor
si a motocicletelor
Numr
169
% din
numrul
total
93,37
4,97
1,65
ntreprinderi
ntreprinderi din
sectorul teriar
(servicii)
Hoteluri si alte facilitati de
cazare
Restaurante si alte activitati de
servicii de alimentatie
Transporturi terestre si
transporturi prin conducte
Activitati de editare
Activitati ale directiilor
(centralelor), birourilor
administrative centralizate;
activitati de management si de
consultanta in management
Activitati veterinare
Activitati de servicii privind
forta de munca
Activitati sportive, recreative
si distractive
Activitati de peisagistica si
servicii pentru cladiri
Telecomunicatii
Total
181
100 %
Numr
% din
numrul
total
6,94
12,50
33
45,83
1,39
4,17
5,56
2,78
2,78
1,39
2,78
62
100 %
Sursa: Institutul National de Statistica 2008
Sectorul comercial
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL - VALEA BUZAULUI,
sectorul comercial este structurat in:
Comert cu amanuntul, care are cea mai mare pondere in teritoiu (aproximativ 93,37 %)
Aceasta situatie este demonstrata si de numarul mare de magazine alimentare existent pe
ariile comunelor ce fac parte din GAL.
Comert cu ridicata, care are o pondere relative mica in cadrul GAL - VALEA
BUZAULUI ( 4,97%).
72
Comert cu ridicata si cu amanuntul, cu o pondere de 1,65 %

Sectorul serviciilor
Dupa cum este prezentat si in cadrul tabelului anterior, in cadrul zonei GAL -
VALEA
BUZAULUI, sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar mai mic de firme fata de sectorul comercial
(62), diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai importante dintre ele
sunt reprezentate de:
transporturi terestre si transporturi prin conducte- aceasta categorie de servicii, prezinta, in
cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI, cea mai mare pondere (aproximativ 45,83 %
din total, cu o valoare absoluta de 33 de intreprinderi);
restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie- serviciu ce ocupa, de asemenea, o
pondere importanta din total ( 12,50 %)
hoteluri si facilitati de cazare ( 6,94 % din total); ceeea ce demonstreaza o presenta redsusa a
acestora in teritoriul GAL - VALEA BUZAULUI si de asemenea posibilitatea de
dezvoltare a acestui sector avand in vedere potentialul turistic al zonei;
Desi numrul ntreprinderilor mici si mijlocii a crescut destul de mult, densitatea acestora la 1000
de locuitori, este inca foarte redusa. Exista astfel, societati comerciale care activeaza in domeniul
comertului in fiecare localitate componenta a GAL VALEA BUZAULUI, locuitorii putandu-si procura
cele necesare traiului si nefind nevoiti sa se deplaseze in orasele apropiate pentru acest lucru. Mrfurile
sunt aduse din centrele urbane apropiate.
Zona comercial este reprezentat doar n satul de resedinta al fiecarei comune, zona alcatuita din
dotari si spatii comerciale si de alimentatie publica cu caracter privat, dar neconstituindu-se intr-un
adevarat centru comercial. In societtile comerciale locale se desfac n proportie de 90% produse
alimentare si 10%, cele nealimentare. Astfel, locuitorii sunt nevoiti s mearg n municipiul Buzu pentru a
se aproviziona. Exist targuri saptamanale amenajate in aproape fiecare localitate, cu caracter regulat.
Existenta suprafetelor mpadurite de care dispune teritoriul, precum si acumularea si barajul Siriu
pot constitui importante puncte de plecare n sporirea interesului turistic al zonei, existnd conditii
prielnice practicrii turismului si agroturismului, domeniu foarte prolific, momentan, din punct de vedere
73
economic. Avand in vedere ca serviciile i spaiile de primire pentru turism sunt mult sub asteptri in
prezent, se justifica investitiile viitoare in acest domeniu.
S-au dezvoltat de asemenea o serie de ntreprinderi n sectorul privat, n domeniul exploatrii i
prelucrrii lemnului, morrit i panificaie, transport marf i cltori, mobil. Alturi de aceste activiti
mai trebuie menionate activitile meteugreti tradiionale i ocupaii independente: cules, dulgherit,
prelucrarea lemnului. In ceea ce priveste repartizarea pe localitati a tipurilor de comert si servicii, situatia
se prezinta dupa cum urmeaza:
Localitate / Tip
de comert
Comert agricol
Alte tipuri de
comert
Servicii
TOTAL
Viperesti
13
21
Cislau
Calvini
Catina
13
4
3
28
18
3
6
3
2
47
25
8
Lapos
Panatau
1
6
3
10
1
4
5
20
Colti
Gura Teghii
Siriu
Patarlagele
TOTAL
2
14
6
38
92
7
21
16
62
181
1
9
8
35
72
10
44
30
135
345
Sursa: Institutul National de Statistica 2008
Dupa cum se poate observa, comertul agricol reprezint doar o jumtate din totalul celorlalte tipuri
de comert, ceea ce indica, din nou, ca locuitorii isi acopera o buna parte din necesitatile agricole din
propria recolta.
II.2.1.7 Servicii pentru populatie i infrastructuri medico-sociale
Educatia si formarea sunt factori esentiali din pacate, neadusi la standarde satisfacatoare, intrucat n
ceea ce priveste infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numrul de coli
din mediul rural este suficient, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din cauza slabei dotari a
infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire, experienta al profesorilor.
Structurile de nvatamnt profesional si primar sunt esentiale pentru reconversia profesionala a locuitorilor.
Nivelul scazut de instruire se reflecta n calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un factor
restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor economice nu este
74
sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specific diverselor tipuri de meserii, deoarece sistemul
educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.
Pe de alta parte, mai intervine abandonul scolar, adesea ntalnit in mediul rural, insa prezenta unui
liceu in aceasta zona, estompeaza tendinta de abandon scolar dupa terminarea gimnaziului.
In ceea ce priveste conexiunea la internet si prezenta sistemelor hardware si software in cadrul
institutiilor de invatamant putem saluta faptul ca in cadrul fiecarei scoali din cadrul teritoriului GAL
Valea Buzaului exista conexiune sl internet si de asemenea, un spatiu special amenajat in care copii pot sa
deprinda abilitati de utilizare a calculatorului si internetului.
Stabilitatea veniturilor n gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul educativ.
Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de doua ori mai
expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de venit.
Alte motive ale abandonului scolar, constatate n special n rndul copiilor din comunitatile rurale
montane sunt: saracia extrema, lipsa mijloacelor de transport si slaba motivatie cu privire la cstigul
economic ca rezultat al educatiei.
In ceea ce priveste GAL VALEA BUZAULUI, prezenta unui liceu in zona atenuiaza riscul de
abandon scolar dupa finalizarea ciclului gimnazial in randul tinerilor din comunele limitrofe orasului
Patarlagele. In acest sens, pornind de la analiza evolutiilor demografice cu impact asupra populatiei
scolare si a prognozelor in acest domeniu, se apreciaza ca invatamantul ar trebui sa puna accent pe calitate
n formarea profesional, certificat prin insertia socio - profesional a absolventilor, avand in vedere
mediul concurential tot mai pronuntat.
De asemenea, ponderea mare a populatiei cu vrsta pana la 20 de ani din mediul rural, ridic
problema adaptrii retelei scolare de formare profesional initial si a adoptrii unor msuri eficiente
pentru asigurarea accesului acestei categorii la formare profesionala si asigurarea egalittii sanselor.
n acelasi timp, zonele rurale, mai ales cele cu populatie dispersata, reprezinta provocari unice
pentru gestionarea si utilizarea serviciilor. Este nevoie sa se mbunatateasca sprijinul comunitar pentru
grupurile vulnerabile, cum ar fi vrstnicii, mai ales cei care traiesc n locuri izolate.
Problema vrstnicilor din zonele rurale nu s-a bucurat de o atentie prea mare din partea autoritatilor
statului, desi acest grup are nevoie de o grija speciala, dar pentru care nca nu exista personal calificat
disponibil. In ceea ce priveste aceasta problema in zona supusa analizei se impune infiintarea unor camine
75
de batrani si a unor centre de zi pentru batrani, spatii in care aceasta categorie sociala sa isi petreaca timpul
si sa beneficieze de ingrijire de specialitate.
De asemenea, se impune infiintarea unor centre tip after-school, unde copii sa isi pregateasca
temele pentru a doua zi si sa participe la activitati sociale si educative specifice varstei acestora. Aceste
spatii trebuie utilate cu calculatoare si acces la internet pentru a facilita deprinderea abilitatilor de utilizare
a internetului si a calculatorului.
n ceea ce priveste posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive, aceasta este limitata, data
fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor activitati. Spatiile in care pot sa fie
practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate
insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea n mediul rural parcurile, spatiile de joaca pentru copii,
pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente. n concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii
afecteaza puternic calitatea vietii n spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea activitatilor
economice.
Furnizarea si accesul la serviciile medicale reprezinta o problema cheie pentru asigurarea unei mai
bune calitati a vietii n comunitatile rurale si pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor ruale.
In ceea ce priveste asigurarea asistentei medicale in cadrul teritoriului GAL VALEA
BUZAULUI, aceasta este destul de precara, datorita infrastructurilor insuficiente sau a accesului dificil la
acestea. In fiecare comuna exista un dispensar in care poate sa isi desfasoare activitatea un medic de
familie sau chiar un medic specialist, insa personalul medical este inca insuficient, iar medicii, in cea mai
mare parte a teritoriului fac naveta din orasele invecinate si presteaza servicii medicale doar cateva ore pe
saptamana. Este de notat presenta unui spital in localitatea Patarlagele, care desi necesita de urgenta
reabilitare si dotare este inca functional.
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii
Medical
Existent
DA/NU
Dac NU, indicai
distana n km de la
centrul teritoriului
nvt
nvtmnt
Dotri sportive
Spital
Medic
Dentist
Primar
Secundar
Universitate
Teren
de
fotbal
Sal de
sport
DA
DA
DA
DA
DA
NU
DA
DA
Cel mai apropiat centru universitar se

gaseste la Brasov,103 km
76

pina la cel mai
aproipiat obiectiv
mentionat
Servicii
Invamnt
Medicale
Sportive
Categorii
Numar
Primar
14
Secundar
Universitar
Gradinite
Biblioteci
28
Medic
11
Cabinet stomatologic
Spital
Farmacie
Terenuri sportive (de fotbal, tenis...)
Sala de Sport
Piscine
Altele
-
Altele...
Infrastructura si servicii medicale din zona GAL - VALEA BUZAULUI

Zona GAL - VALEA BUZAULUI este afectata de o lipsa semnificativa a infrastructurii si de o
deficienta in ceea ce priveste serviciile medicale. Se poate spune, asadar, ca exista o problema in accesarea
serviciilor de sanatate de baza provocand locuitorilor din GAL amanarea ingrijirilor medicale si ducand la
cresterea costurilor serviciilor medicale prestate departe de casa.
Invatamantul din zona GAL - VALEA BUZAULUI

Institutiile de nvatamnt din spatiul GAL VALEA BUZAULUI sunt reprezentate de: gradinite,
unitati primare si gimnaziale. Gradul de confort a acestor unitati de invatamant nu este unul care sa
raspunda standardelor Uniunii Europene in acest domeniu, multe dintre ele neavand apa curenta si
instalatie de canalizare, iar incalzirea se face inca cu ajutorul sobelor si a lemnului, neavand incalzire
centrala. Multe din aceste unitati de invatamant ncesita reparatii si investitii majore.
77
Un factor important existent in zona GAL VALEA BUZAULUI, este numarul mare de biblioteci,
28, fapt imbucurator din punct de vedere cultural.
Dotarile sportive din zona GAL - VALEA BUZAULUI

Posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive este limitata in zona Grupului de Actiune Locala
VALEA BUZAULUI, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor
activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport scolare sau a
terenurilor de sport, neamenajate insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea parcurile, spatiile de
joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente.
Situatia privind echipementele si infrastructura de servicii la fiecarei localitati a GAL - VALEA
BUZAULUI, se prezinta dupa cum urmeaza:
Viperesti
cabinete
medicale umane
cabinete medicale
de specialitate
cadre medicale
Cislau
cabinete
medicale
umane
cabinete
medicale de
specialitate
cadre medicale
Colti
Calvini
cabinete
medicale umane
cabinete
medicale
cabinete
medicale de
specialitate
cabinete
medicale de
specialitate
cadre medicale
Gura Teghii
1
cabinete
medicale umane
cabinete
medicale de
specialitate
cadre
medicale
cadre medicale
medici
medici
medici
medici
medici
farmacie
farmacii
farmacii
farmacii
farmacii
cabinet
veterinar
cabinet veterinar
cabinet
veterinar
cabinet
stomatologic
cabinet
stomatologic
1
0
cabinet veterinar
0
cabinet veterinar
0
cabinet
stomatologic
Catina
Lapos
cabinete medicale
umane
cabinete medicale
de specialitate
cadre medicale
cabinete
medicale
umane
cabinete
medicale de
specialitate
cadre medicale
cabinet
stomatologic
Panatau
0
0
cabinete
medicale umane
cabinete
medicale de
specialitate
cadre medicale
78
1
0
Siriu
cabinete
medicale
cabinete
medicale de
specialitate
cadre
medicale
cabinet
stomatologic
Patarlagele
0
3
cabinete
medicale
cabinete
medicale de
specialitate
cadre medicale
32

medici
medici
medici
medici
medici
farmacie
farmacie
farmacie
farmacie
farmacie
cabinet veterinar
cabinet veterinar
cabinet
veterinar
cabinet veterinar
cabinet
stomatologic
cabinet
veterinar
cabinet
stomatologic
cabinet
stomatologic
cabinet
stomatologic
cabinet
stomatologic
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii medico-sociale din aria teritoriala

a GAL - VALEA BUZAULUI afecteaza puternic calitatea vietii n spatiul rural si constituie o
piedica pentru dezvoltarea activitatilor economice.
II.2.1.8 Activiti sociale i instituii locale
Institutiile locale sunt cele de la nivelul comunelor, satele neavand autonomie locala si fiind
subordonate comunelor. Acestea sunt: consiliul local care reprezinta autoritatea deliberativa si primarii
care reprezinta puterea executiva.
Pe teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI, activitatile comunitatilor
sunt coordonate de autoritatile administratiilor publice locale, respectiv primariile si consiliile locale.
Autoritatile administratiei publice locale urmaresc derjlkularea de lucrari pentru imbunatatirea starii
drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu gaze.
Administraia public local este autoritatea care reprezint comunitatea unei localiti i asigur
serviciile publice ale acesteia si este format din consiliul local i primrie.
Consiliul local este format din consilieri alei prin vot democratic de ctre locuitorii localitilor.
Consiliul local este forul care adopt hotrrile locale, pe baza propunerilor fcute de unul sau mai muli
din membrii si sau de ctre primar.
n GAL VALEA BUZAULUI, consiliile locale au n componen, de regul, 11 sau 13 consilieri.
Primarul reprezint autoritatea executiv a localitii. Acesta coordoneaz compartimentele sau
departamentele din cadrul primriei pentru ndeplinirea cu succes a msurilor organizatorice sau publice
stabilite prin hotrri ale consiliului local.
De asemenea, primarul asigur respectarea drepturilor fundamentale ale ceteanului, respectarea
prevederilor constituionale sau a celor emise de preedinie sau guvern.
Primarul este principalul ordonator de credite al administraiei publice locale.
79
Viceprimarul este persoana care are responsabiliti delegate de ctre primar. Viceprimarul
organizeaz i conduce direct compartimentele i lucrrile cu responsabilitatea crora a fost nsrcinat de
ctre primar. n localitile din GAL VALEA BUZAULUI, viceprimarul are subordonate, de regul,
compartimentele urbanism i administrativ.
Secretarul este funcionar public i se bucur de continuitate n funcie. Se supune legilor
funcionarilor publici iar o parte din atribuii i sunt stabilite de ctre primar. n general, secretarul asigur
aspectele juridice ale compartimentelor primriei, pregtete i documenteaz proiectele de hotrri ale
Consiliului Local i avizeaz hotrrile adoptate de ctre acesta.
n localitile din GAL VALEA BUZAULUI, secretarul are, de regul, subordonate
compartimentele de fond funciar i de stare civil i asisten social.
Serviciile funcionale ale autoritilor locale sunt grupate n compartimente specifice pentru
administrarea principalelor categorii de servicii sociale. Acestea sunt subordonate primarului sau, prin
delegare, viceprimarului sau secretarului.
n localitile GAL VALEA BUZAULUI, compartimentele care intr, n general, n structura
organizatoric a primriilor sunt compartimentele de urbanism, administraie, fond funciar i registru
agricol, stare civil i asisten social, contabilitate, finane i buget, impozite i taxe. n cadrul acestor
compartimente activeaz refereni care ndeplinesc funcii specifice serviciilor publice n care sunt
ncadrate compartimentele.
In anumite comune, protecia civil este asigurat prin Serviciul Public Voluntar pentru Situaii de
Urgen al caror personal au urmatoarele atributii :
- desfurarea de aciuni de informare i instruire privind cunoaterea regulilor i msurilor de
aprare mpotriva dezastrelor;
- verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziiilor i msurilor care privesc aprarea
mpotriva dezastrelor
- aciuni de intervenie pentru nlturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea primului ajutor
i protecia persoanelor i a bunurilor afectate de dezastre;
- acordarea de ajutor, n condiiile legii, persoanelor a cror via este pus n pericol n caz de
inundaii, alunecri de teren, accidente, explozii precum i n caz de dezastre.
La nivelul primariilor este asigurata de asemenea asistenta sociala. Asistenta sociala presupune un
ansamblu complex de masuri intreprinse pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale sau de
grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate , vulnerabilitate sau dependenta in
80
prezentarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale

insacu promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii .
Pe plan local serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor este asigurat de salariatii din
structura organizatorica a serviciului de asistenta sociala cu responsabilitati specifice acestei activitati
nominalizate in fisele de post individuale.
La nivelul comunelor, ordinea si linitea public sunt asigurate prin activitile desfurate de
Posturile locale de Poliie si/sau de Biroul de Poliie Comunitar.
Lucratorii postului local de Poliie desfasoara urmtoarele activiti:
- soluionarea de petiii/ sesizri ale cetenilor comunei;
- aplicarea de contravenii ;
- ntocmirea dosarelor de cercetare penal;
In anumite comune, protecia civil este asigurat prin Serviciul Public Voluntar pentru Situaii de
Urgen unde personal are urmatoarele atributii :
desfurarea de aciuni de informare i instruire privind cunoaterea regulilor i msurilor de

aprare mpotriva dezastrelor;
verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziiilor i msurilor care privesc aprarea

mpotriva dezastrelor
aciuni de intervenie pentru nlturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea primului

ajutor i protecia persoanelor i a bunurilor afectate de dezastre;
acordarea de ajutor, n condiiile legii, persoanelor a cror via este pus n pericol n caz de
inundaii, alunecri de teren, accidente, explozii precum i n caz de dezastre.
81
II.2.1.9 Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu
In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea autoritatilor administratiilor

publice locale din teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI detine o serie de
proiecte finalizate sau in curs de realizare.
Astfel, s-au asigurat fonduri i finanare complementar pentru unitile colare pentru dotri
necesare reabilitrii i modernizrii acestora. In acest sens, s-au realizat :
a) lucrri de reaparaii i modernizare ale spaiilor de nvmnt (exterioare i interioare), reparaii
ale acoperiului colii, finisaje interioare i exterioare, refacerea pardoselilor, nlocuire tmplrie ui i
ferestre cu tmplrie PVC i geam termopan, amenajare grupuri sanitare interioare, verificri instalaii
electrice, realizarea instalaiilor de ap potabil la grupurile sanitare i laboratoare.
b) modernizarea mprejmuirii curii colii.
c) sali de informatic n incinta colilor i dotarea cu calculatoare i softuri necesare.
De asemenea s-au realizat proiecte de alimentare cu ap potabil a localitatilor, pietruirea
drumurilor comunale, iluminat public, crearea de spatii de joaca pentru copii si parcuri comunale.
Toate acestea au putut fi posibile prin accesarea de fonduri europene sau guvernamentale dar si prin
sprijinul ONG-urilor cae activeaza in teritoriul GAL VALEA BUZAULUI.
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI dispun de o serie
de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de acoperire. De asemenea, se
inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele tehnico-edilitare.
Evacuarea apelor uzate n gospodrii se realizeaz n sistem propriu: fos septic, bazin
vidanjabil, neexistnd sistem de canalizare.
Sistemul de canalizare pluvial se realizeaz prin anurile laterale ale drumurilor ce strbat
localitatile, iar faptul c uliele din comun nu dispun de canalizare, reprezint o surs de poluare i
degradare n zonele respective.
Gospodrirea deeurilor
Zona teritorial GAL VALEA BUZAULUI nu beneficiaz de existena unei rampe ecologice
pentru depozitarea deeurilor.
Energia
82
Pe teritoriul GAL VALEA BUZAULUI, energia electric este distribuit de S.C. ELECTRICA
S.A., societate care asigur distribuia la nivel naional, la care sunt racordate toate gospodriile. Iluminatul
stradal nu este asigurat in procent de 100%.
O problem o reprezint discrepant cerere-ofert.Acesta cerere neobisnuit se datoreaz unei
cresteri necontrolate a consumului de energie electric utilizat pentru ncalzirea locuintelor.
Singura rezolvare fezabil a problemei pare a fi trecerea masiv la folosirea energiilor regenerabile
pentru ncalzirea spatiilor locative si producerea apei calde. Combinat cu utilizarea reziduurilor generos
disponibile de la prelucrarea lemnului (rumegus, talas sau brichete aglomerate din acestea) aceasta solutie
ar permite si realizarea obiectivelor de infrastructura turistic cu ncadrare n capacittile retelei existente.
n ceea ce privete energia termic, aceasta este asigurat individual, prin nclzirea cu lemne.
Transporturile sunt asigurate de societti comerciale care presteaz servicii de transport de marf
sau de persoane.
Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI dispun de o serie de
retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de acoperire. De asemenea, se
Canalizare
Evacuarea apelor uzate n gospodrii se realizeaz n sistem necentralizat: fose septice construite
impropiu, bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul teritoriului VALEA
BUZAULUI.
Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI nu
beneficiaz de existena unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea deseurilor.
Alte elemenete complementare privind Grupul de Actiune Locala - VALEA BUZAULUI:
83
Teritoriu
In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul vegetal natural
ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in teritoriul potential
GAL VALEA BUZAULUI, implementarea unor masuri de conservare a mediului.
Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor elemente din
teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)
Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI,
desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul ridicat;
Populatie
Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;
Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
Exista, in cadrul teritoriului VALEA BUZAULUI, mici meseriasi autorizati in lucrari de zidarie,
comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impus masuri de sprijinire a activitatilor non
agricole.
Activitati economice
Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;
Organizare sociala si institutionala

Caracteristic APL din zona rurala VALEA BUZAULUI este si descentralizarea administrativa redusa;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de familie sau
chiar un medic specialist; Insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si necesita
interventii;
Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu
raspund standardelor UE;
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa fondurilor;
Institutii financiar bancare inexistente in zona;
Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;
84
Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona VALEA BUZAULUI

afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea
activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri de
inverventie sunt necesare in zona.
In urma analizei realizate asupra teritoriului GAL VALEA BUZAULUI in ceea ce priveste
componenta teritoriului, numarul de locuitori ai teritoriului, densitatea populatiei si zonele Natura 2000
prezentam mai jos o sinteza a rezultatelor obtinute:
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala VALEA BUZAULUI dispun de o serie de
retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de acoperire. De asemenea, se
Canalizare
Evacuarea apelor uzate n gospodrii se realizeaz n sistem necentralizat: fose septice construite
impropiu , bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul teritoriului VALEA
BUZAULUI.
85
Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL VALEA BUZAULUI nu
beneficiaz de existena unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea deseurilor.
Alte elemenete complementare privind grupul de actiune locala- VALEA BUZAULUI:
Teritoriu
In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul vegetal natural
ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in teritoriul potential
GAL VALEA BUZAULUI, implementarea unor masuri de conservare a mediului.
Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor elemente din
teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)
Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI,
desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul ridicat;
In unele localitati, se constata, prezenta in zona a deseurilor zootehnice;
Populatie
Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;
Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
Exista, in cadrul teritoriului VALEA BUZAULUI, mici meseriasi autorizati in lucrari de zidarie,
comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impus masuri de sprijinire a activitatilor non
agricole.
Nivel redus de educatie si grad ridicat de analfabetizare; Valori reduse ale cuprinderii in invatamant si
rate ridicate ale abandonului scolar;
86
Activitati economice
Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;
Nivelul de asociativitate al micilor producatori agricoli din zona este redus;
PIB mic in comparatie cu alte zone;
Tehnologizare redusa a agriculturii: parc agricol uzat fizic si moral
Nivelul redus de asociativitate al micilor producatori agricoli;
Retele rutiere comunale degradate, care ingreuneaza accesul la piete agricole;
Existenta unitatilor comerciale mici, cu profit mic- din cauza practicarii unor preturi mai mici fata de
zonele invecinate; Orientarea, in majoritatea cazurilor, catre clientii locali;
Populatie activa in agricultura cu un nivel scazut al cunostintelor si competentelor; Nivel redus al

cunostintelor si competentelor si in celelalte sectoarele;
Rata somajului rural mai ridicata fata de alte zone;
Venituri relativ mici compartativ cu alte zone
Organizare sociala si institutionala

Caracteristic APL din zona rurala VALEA BUZAULUI este si descentralizarea administrativa redusa;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de familie sau
chiar un medic specialist; Insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si necesita
interventii;
Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu
raspund standardelor UE;
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa fondurilor;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in zona;
87
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona VALEA BUZAULUI

afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru dezvoltarea
activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri de
inverventie sunt necesare in zona.
In urma analizei realizate asupra teritoriului GAL VALEA BUZAULUI in ceea ce priveste
componenta teritoriului, numarul de locuitori ai teritoriului, densitatea populatiei si zonele Natura 2000
prezentam mai jos o sinteza a rezultatelor obtinute:
88
PARTEA A IIII-A
ANALIZA SWOT IN CADRUL GRUPULUI DE ACTIUNE LOCALA
VALEA BUZAULUI
Metoda SWOT este una dintre cele mai frecvent utilizate metodologii de analiza a nivelului de
performanta al unei organizatii- in cazul de fata, Grupul de Actiune Locala VALEA BUZAULUI- si are
ca obiective analiza pozitiei organizatiei sau a unui departament n relatie acestuia cu altele si
identificarea factorilor majori care afecteaza desfasurarea activitatii, n scopul elaborarii unei strategii
viitoare. SWOT este un instrument extrem de simplu de aplicare si poate fi adaptat la cerintele diverselor
organizatii.
89
SWOT este un acronim care provine de la Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats.

Practic aceasta modalitate de analiza va ajuta la sistematizarea punctelor tari (strengths), slabiciunilor
(weaknesses), oportunitatilor (opportunities) si riscurilor (threats) caracteristice grupului de actiune locala
VALEA BUZAULUI. Asadar, SWOT permite identificarea factorilor interni si externi care afecteaza
grupul de actiune locala si cuantificarea impactului lor asupra acestuia.
Analiza Swot a grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI va permite, prin urmare,
identificarea puntelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor cu scopul elaborarii unui plan
de dezvoltare locala complex care sa reflecte realitatile teritoriului VALEA BUZAULUI si care sa
satisfaca, prin implementarea proiectelor propuse, toata nevoile zonei analizate.
Aplicarea metodologiei SWOT
PUNCTE TARI:
Se definesc si se masoara domeniile n care grupul exceleaza
* Care sunt punctele forte ale grupului?
* Cat de puternic este grupul in teritoriu ?
* Grupul dispune de tehnologii de ultima ora?
* Exista o strategie de dezvoltare clara?
* Cultura grupului este favorabila crearii unui mediu de lucru pozitiv?
PUNCTE SLABE:
Se definesc si se masoara principalele puncte slabe
* Ce ar putea fi mbunatatit n activitatea grupului?
* Care sunt probleme pe care grupul le intampina?
* Exista probleme n ceea ce priveste cash-flow-ul?
* Resurselor financiare pentru proiecte sunt suficiente?
OPORTUNITITATI:
Se definesc si se masoara oportunitatile
* Exista circumstante favorabile in zona?
90
* Ce oportunitati ofera mediul extern grupului?

* Integrarea unor noi tehnologii este o prioritate pentru grup?
AMENINTARI:
Se definesc si se masoara amenintarile la care este expus grupul
* Care sunt obstacolele care le poate ntmpina grupul?
* Care sunt schimbarile produse n zona si cum pot ele afecta grupul?
* Schimbarea politicilor n domeniu si a cadrului legal pot afecta activitatea grupului?
Asadar, analiza SWOT este capabila sa sintetizeze punctele cheie ale grupului, prin gruparea
problemelor si avantajelor pe baza celor patru categorii SWOT ce permit identificarea mai simpla a unei
strategii si a unor modalitati de dezvoltare si va contribui la adaptarea rapida a acestora la cerinte.
Prezentam, in continuare, analiza SWOT, pentru grupul de actiune locala VALEA BUZAULUI,
pentru fiecare element analizat in prezentarea teritoriului: descriere geografic i fizic, localizarea
teritoriului, populaie demografie, patrimoniu de mediu, patrimoniu arhitectural i cultural, economia
local, repartizarea populaiei active, agricultura, industrie IMM micro-ntreprinderi, comer i
sectorul de servicii, servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale, activiti sociale i instituii
locale, politicile de dezvoltare local ntreprinse n teritoriu.
91
TERITORIUL (caracteristici geografice- izolare- deservire- infrastructuri- centre de interes- patrimoniu cultura- mediu inconjurator)
Puncte tari
Puncte slabe
Spatiu geografic compact;

Resurse importante ale solului prezente in zona: pasuni, fanete si paduri.
Climatul temperat continental al zonei favorizeaza cultura pomilor fructiferi
pruni, meri, peri i via de vie.
Retea hidrografica puternic dezvoltata in zona (lacul Siriu, raul Buzau cu
afluentii sai: Siriu, Nehoiu, Bascca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului,
Bisoca)
Forme de relief diversificate prezente in teritoriu (Muntii Buzaului si
Vrancei, Subcarpatii de Curbura si Campia Romana);
Prezenta in zona a caprei negre- specie protejata prin lege;
Patrimoniu natural impresionant existent in zona (Sarea lui Buzau,
Chihlimbarul de Buzau, Blocurile de calcar de la Badila, rezervatia naturalaPadurea Crivineni)
Prezenta in teritoriu a hergheliei de la Cislau- singura care produce si creste
cai din rasa Pur Sange Englez;
Infrastructura rutiera slab dezvoltata;

Infrastructura de cazare dezvoltata insuficient;
Infrastructura medicala deficitara;
Infrastructura educationala de proasta calitate;
Canalizare slab dezvoltata ceea ce a dus la aparitia foselor construite
impropiu;
Artificializarea peisajului geografic prin plantarea unor specii diferite
fata de cele ce alcatuiau covorul vegetal natural;
Existenta in zona a deseurilor zootehnice;
Riscuri
Oportunitati
Posibilitati de folosire a deseurilor zootehnice ca ingrasimte naturale;

Localizare in apropierea oraselor Buzau si Ramnicu Sarat ceea ce
faciliteaza accesul locuitorilor la piete urbane de desfacere;
Posibilitati de practicare a vanatului si pescuitului in zona;
Posibilitati de dezvoltare a turismului prin valorificarea obiectivelor de
patrimoniu natural si cultural;
Posibilitati de dezvoltare a teritoriului, prin constituirea Grupurilor de
Actiune Locala si astfel, facilitarea accesului la finantare a micilor
intreprinzatori;
Posibilitati de dezvoltare a zonelor sarace prin accesarea altor fondurilor
europene si a fondurilor finantate de bugetul de stat;
92
Dezastre naturale;
Riscul poluarii solurilor din cauza numarul ridicat de fose septice
construite;
Slaba valorificare a patrimoniului arhitectural si cultural (desi potentialul
este foarte ridicat);
Riscul interventiilor neautorizate, in special asupra obiectivelor de
patrimoniu natural si cultural;
Imprecizia inventarului i evidenei patrimoniului arhitectural;
Nivel redus de implicare a oamenilor pentru dezvoltarea teritoriului lor;
Netiina i nepsarea autoritilor, absena voinei politice, proasta
gestionare a patrimoniului de ctre autoriti;
Lipsa fondurilor, ceea ce genereaza o dificultate in accesarea surselor de
finantare nerambursabila (solicitantii nu pot acoperi partea de contributie
proprie si de cheltuieli neeligibile);
POPULATIA (demografie-populatie activa-imbatranire-nivel de instruire-cunostinte si competente specifice teritoriului)

Puncte tari
Puncte slabe
Populatie activa in special in sectoarul privind serviciile (aproximativ

62,40%), in sectorul industrial si de artizanat (aproximativ 21,70%) si in
sectorul de comert (12,10%)
Numar mare de persoane angajate in sectorul serviciilor (aproximativ
62,40% din totalul populatiei active din teritoriu, conform surselor INS);
Existenta initiativei economice la nivel local;
Forta de munca ridicata si relativ ieftina in comparatie cu zonele invecinate;
Existenta, la nivel local, a micilor meseriasi autorizati in lucrari de zidarie,
comert, croitorie.
Oportunitati
Grad inalt de saracie a populatie in majoritatea localitatilor care fac parte din
GAL;
Populatie imbatranita;
Scadere a populatiei in ultimii ani;
Sold natural negativ;
Somaj ridicat;
Coeficient de substitutie sub 1, ceea ce indica o regresie a populatiei;
Migrarea fortei de munca active in strainatate;
Forta de munca de slaba calitate ce asigura servicii din zona (educationale,
medicale, sociale);
Nivel redus de educatie si grad ridicat de analfabetizare; Valori reduse ale
cuprinderii in invatamant si rate ridicate ale abandonului scolar;
Riscuri
Facilitatea accesului la informatii prin posibilitatile de organizare in zona a

unor cursuri de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte;
Posibilitatea de crestere a numarului de locuri de munca (si implicit a
populatiei active) prin facilitatea accesului la finantare a
microintreprinderilor;
Promovarea, prin finantari nerambursabile, a integrarii tinerilor in viata
rurala;
Posibilitati de accesare a unor actiuni si programe ale organizatiilor nationale
sau internationale in favoarea minoritatilor rrome;
Promovarea, prin finantare nerambursabile, a formarii profesionale a
fermierilor;
Stimularea revenirii in tara a persoanelor plecate in strainatate, o data cu
dezvoltarea zonei;
93
Politici defavorizante la nivelul zonei in ceea ce priveste comunitatile mici;

Zona cu influente politice ridicate;
Riscul excluderii sociale a locuitorilor din zona din cauza nivelului redus de
educatie al acestora si a gradului ridicat de analfabetizare;
Riscul apariei bolilor nutritionale pe fondul saraciei si a consumului de
alcool;
Tendinta de imbatranire a populatiei din cauza migrarii fortei de munca
tinere in strainanate;
Accentuarea migrarii populatiei la orase, in special, din cauza lipsei
serviciilor;
Riscuri de calamitati naturale (seceta in special) ce pot afecta comunitati
rurale deja sarace;
ACTIVITATI ECONOMICE (primar- secundar tertiar- servicii- turism)

Puncte tari
Puncte slabe
Sectorul serviciilor constitutie principalul furnizor de locuri de munca din

teritoriu GAL;
Sectorul comertului cu amanuntul este, de asemenea, dezvoltat in teritoriu
(93, 37% din totalul intreprinderilor de comert activeaza in domeniul
comertului cu amanuntul)
Microintreprinderile puternic dezvoltate in zona in comparatie cu celelalte
categorii de intreprinderi (94% din numarul total de intreprinderi din zona
sunt reprezentate de microintreprinderi)
Forta de munca ridicata si relativ ieftina in comparatie cu zonele invecinate;
Existenta, la nivel local, a micilor meseriasi autorizati in lucrari de zidarie,
comert, croitorie.
Cresterea numarului de unitati comerciale mici, in ultimii ani, aproape in
toate localitatile;
Oportunitati
PIB mic in comparatie cu alte zone;

Tehnologizare redusa a agriculturii: parc agricol uzat fizic si moral;
Nivelul redus de asociativitate al micilor producatori agricoli;
Retele rutiere comunale degradate, care ingreuneaza accesul la piete
agricole;
Infrastructura turistica slab dezvoltata;
Existenta unitatilor comerciale mici, cu profit mic- din cauza practicarii unor
preturi mai mici fata de zonele invecinate; Orientarea, in majoritatea
cazurilor, catre clientii locali;
Rata somajului rural mai ridicata fata de alte zone;
Venituri relativ mici compartativ cu alte zone;
Riscuri
Posibilitati de dezvoltare economica datorita localizarii judetului in

apropierea unor piete urbane;
Posilitati de certificare a marcilor de origine;
Posibilitati de dezvoltare turistica datorita potentialului ridicat al
patrimoniului natural si cultural al zonei;
Posibilitati de dezvoltare economica prin constituirea grupurilor de actiune
locala in zona si, astfel, facilitatea accesului la finantare a micilor
intreprinzatori;
Programe de infiintare a grupurilor de producatori;
Posibilitati de dezvoltare economica prin accesarea altor surse de finantare
nerambursabila;
94
Competitie la nivel national din partea firmelor puternice;

Monopolul firmelor puternic dezvoltate, la nivel local sau regional, pentru
anumite produse sau servicii;
Competitie mondiala/ europeana, care poate duce la cresterea importurilor;
Dificultati in obtinerea certificatelor de marci de origine, datorita reticentei
la asociere a producatorilor agricoli si alimentari;
Accentuarea migrarii in strainatate a fortei de munca ce isi desfasoara
activitatea in sectoarele primar/secundar;
Nivelul scazut al cunostintelor in domeniul finantarilor nerambursabile si
asadar, existenta unui risc in ceea ce priveste accesarea corecta a surselor de
finantare;
ORGANIZARE SOCIALA SI INSTITUTIONALA (activitati asociative- ONG- organizare institutionala)
Puncte tari
Puncte slabe
Exista obiceiurilor cu specific local (obiceiuri legate de nastere, de casatorie,

sau de moarte)
Pastrarea ocupatiilor traditionale (de exemplu: cresterea animalelor cu vechi
elemente de cultura pastorala, pescuitul cu mana, culesul fructelor din natura
etc.)
Pastrarea mestesugurilor traditionale (prelucrarea artistica a lemnului,
rotaritul, impletitul nuielelor, olaritul, cojocaritul etc)
Numar ridicat al femeilor implicate in activitatile sociale;
Existenta in cadrul institutiilor de invatamant a conexiunilor la internet si, de
asemenea, a unui spatiu special amenajat in care copii pot deprinde abilitati
de utilizare a calculatorului si a internetului;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea
un medic de familie sau chiar un medic specialist;
Oportunitati
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei

din lipsa fondurilor;
Dispensare comunale slab dezvoltate;
Institutii de invatamant primar si gimnazial care nu raspund standardelor
UE;
Infrastructura scolara de slaba calitate;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape
inexistente in zona;
Riscuri
Valorificarea traditiilor si obiceiurilor din zona prin accesarea de programe

cu finantare europeana sau de la bugetul de stat;
Accesarea de finantari nerambursabile pentru reabilitarea institutiilor
publice locale: scoli, dispensare comunale, camine culturale;
95
Pierderea in timp a traditiilor si obiceiurilor locale;

Posibilitati limitate de desfasurare a activitatilor sportive in zona;
Dificultati intampinate in accesarea fondurilor neramburabile datorita
lipsei cunostintelor in domeniu;
Dupa cum se poate observa, analiza SWOT detaliaza fiecare aspect prezentat in
teritoriu fiind realizata, asadar, in conformitate cu analiza diagnostic. Prin urmare, toate
elementele care se regasesc in partea I (Prezentarea teritoriului- Analiza diagnostic) sunt
analizate in cadrul matricei SWOT si permit, astfel, identificarea corecta a punctelor tari si
slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor in ceea ce priveste:
-
descriere geografic i fizic,
localizarea teritoriului,
populaie demografie,
patrimoniu de mediu,
patrimoniu arhitectural i cultural,
economia local,
repartizarea populaiei active,
agricultura,
industrie IMM micro-ntreprinderi,
comer i sectorul de servicii,
servicii pentru populaie i infrastructuri medico-sociale,
activiti sociale i instituii locale, politicile de dezvoltare local ntreprinse n

teritoriu.
Asadar, analizele diagnostic si SWOT realizate pentru teritoriul VALEA BUZAULUI

dovedesc conformitatea Planului de Dezvoltare Locala cu cerintele Ministerului in ceea ce
priveste criteriului de selectie CS 3.1.1 Evaluarea situatiei initiale si analiza nevoilor si a
potentialului zonei (diagnostic si analiza SWOT).
Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.1 este respectat.
96
PARTEA A - III A: PRIORITATI

PRIORITATI
Asa cum s-a prezentat anterior, spatiul rural constituie, pentru zona VALEA BUZAULUI, un
teritoriu pe care se desfasoara activitati proprii sectoarelor primare agricultura si cresterea animalelor
si care este, totodata, suport pentru alte activitati si servicii. Totodata, zona VALEA BUZAULUI
incorporeaza importante aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic si cultural, contribuind, in mare
masura, la cresterea uniforma a culturii rurale traditionale.
Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice zonei VALEA BUZAULUI, si implicit
pentru o dezvoltare echilibrata a acestui teritoriu, prin analizele diagnostic si SWOT si, de
asemenea, in urma unor consultari ale tuturor partenerilor grupului (publici, privati, ONG), au fost
stabilite urmatoarele prioritati, ca si puncte cheie ale teritoriului si drept urmare- axul in caruia se
vor centra toate actiunile viitoare ale grupului:
Prioritatea 1: Valorificarea potentialului agricol si forestier de care teritoriul VALEA

BUZAULUI dispune.
Prioritatea 2: Dezvoltarea turismului, protejarea mediului si valorificarea potentialului
natural si cultural din zona VALEA BUZAULUI.
Prioritatea 3: Consolidarea serviciilor pentru populatie: sociale, culturale, educative, sanitare.
Asa cum a fost prezentat in analiza SWOT interventia in acest sector este necesara si oportuna
pentru populatia zonei VALEA BUZAULUI.
Prioritatea 4: Sprijinirea activitatilor non-agricole in cadrul GAL VALEA BUZAULUI.
Promovarea si dezvoltarea ocupatiilor ce au ca rezultat produse specifice zonei.
Prioritatea 5: Sprijinirea educatiei vocationale si a programelor de formare si difuzare de
cunostinte in zona VALEA BUZAULUI.
Prioritatile zonei VALEA BUZAULUI au fost stabilite de catre parteneri impreuna cu

ceilalti actori cheie din teritoriu si reflecta analizele diagnostic si SWOT, dupa cum reiese de mai
97
jos din prezentarea obiectivelor operationale necesare implementarii planului de dezvoltare locala:
Obiectivul 1. Cresterea sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a
factorilor de productie;
obiectiv in concordanta cu prioritatea 1;
obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 121- PNDR;
Obiectivul 2: Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si
managementul durabil al padurilor din zona Valea buzaului.
Obiectivul 3. Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea
echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si
adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor
Obiectivul 4 Dezvoltarea activitatilor turistice n zona grupului de actiune locala VALEA
BUZAULUI care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor
alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural (obiectiv in concordanta cu
obiectivul masurii 313- PNDR)
Obiectivul 5 Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile
de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea realizarii unei
dezvoltari durabile.
98
obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 322 - PNDR;

Obiectivul 6. Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea activitatilor non-agricole,
n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale. (obiectiv in concordanta
cu obiectivul masurii 312- PNDR)
obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 312 - PNDR;
Obiectivul 7. mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea
durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare
de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate
obiectiv in concordanta cu obiectivul - 111 PNDR;
Obiectivul 8. Participarea grupului de actiune locala la proiecte de cooperare
obiectiv in concordanta cu prioritatile 1 - 5;
obiectiv in concordanta cu obiectivul masurii 412 PNDR;
Asadar, obiectivele operationale necesare implementarii Planului de Dezvoltare Locala

au fost alese in concordanta cu prioritatile stabilite anterior, au o relatie sinergetica si
complementara cu acestea si reflecta, totodata, analizele diagnostic si SWOT ale teritoriului
VALEA BUZAULUI.
Prin urmare, obiectivele stabilite in cadrul teritoriului VALEA BUZAULUI dovedesc
conformitatea cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de selectie SCS 3.1.2.
Prin urmare, acest criteriu de selectie este respectat.
De asemenea, important de mentionat este si faptul ca prioritatile stabilite si prezentate in

99
cadrul acestui capitol sunt in concordanta cu actiunile pe care se fundamenteaza Planul de

Dezvoltare Locala VALEA BUZAULUI, actiuni prezentate in detaliu, in capitolul de masuri.
Asadar, in continuare, in capitolul urmator, prin descrierea actiunilor alese, se va demonstra
conformitatea planului de dezvoltare locala cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste priveste
criteriului de selectie SCS3.1.3 Actiuni pentru atingerea obiectivelor.
In ceea ce priveste principalele instrumente utilizate pentru stabilirea prioritatilor s-au realizat
analize diagnostic, analizele datelor cantitative si a informatiilor calitative si s-au utilizat matricile SWOT
ale mediului rural (teritoriu, populatie, activitati economice si organizare sociala si institutionala- asa cum
au fost ele prezentate in capitolele anterioare).
Sursele de informatii utilizate pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Locala au fost ample,
combinandu-se atat sursele statistice cu caracter cantitativ cat si informatii calitative, studii specifice care
au adus o importanta valoare adaugata diagnosticului prin oferirea unei viziuni mai profunde asupra
mediului rural.
Echipa care a contribuit la realizarea Planului de Dezvoltare Locala a consultat de asemenea
strategiile de dezvoltare locale si judetene existente si a facut sugestii conducerii parteneriatului GAL
VALEA BUZAULUI de a incorpora in Planul de Dezvoltare Locala cele mai representative informatii
ale zonei supuse analizei, pentu a obtine un plan de cea mai buna calitate.
In vederea identificarii tuturor aspectelor semnificative care trebuie luate in calcul in elaborarea
strategiei s-au format grupuri de lucru care au reunit atat reprezentantii publici cat si reprezentantii privati.
In cadrul acestor grupuri de lucru s-au stabilit de comun acord actiunile si prioritatile de dezvoltare ale
zonei prin luarea in discutie a problemelor, riscurilor, oportunitatilor si perspectivelor de dezvoltare ale
zonei GAL VALEA BUZAULUI si tinand cont de directiile de dezvoltare trasate prin intermediul
strategiilor de dezvoltare judetene si regionale.
De asemenea, membrii GAL VALEA BUZAULUI au realizat animarea teritoriului prin
distribuirea de materiale publicitare cu un continut bogat in informatii care fac referire la programul
Leader si la perspectivele de implicare a populatiei in trasarea directiei de dezvoltare a zonei. Pentru
antrenarea populatiei si a tuturor actorilor locali interesati in realizarea Planului de Dezvoltare Locala, au
fost aplicate chestionare in toate comunele care fac parte din GAL VALEA BUZAULUI. Asadar, toti
actorii locali cheie din teritoriu au fost implicati in slabilirea prioritatilor si obiectivelor grupului.
100
Prin urmare, strategia de dezvoltare a GAL VALEA BUZAULUI raspunde obiectivelor si

prioritatilor care deriva din identificarea principalelor probleme si oportunitati ale regiunii Leader GALVALEA BUZAULUI. Astfel, concluzionand, GAL VALEA BUZAULUI si-a prioritizat domeniile
viitoare de actiune cu scopul de a sprijini si a acoperi toate aspectele care se manifesta in teritoriu,
implicand personalul GAL intr-un proces de dezvoltare integrator si cu caracter de durata.
Anexa nr. 1.
Prioriti
OBIECTIVE OPERATIONALE
MASURI
Masura 411 prin masura 111Formare profesionala, informare
si difuzare de cunostinte
Valorificarea potentialului agricol

si forestier
Cresterea sectorului agricol printr-o
utilizare mai buna a resurselor umane
Dezvoltarea turismului
Cresterea valorii economice a

padurilor
Cresterea competitivitatii sectoarelor
primare- agricol si silvic
Consolidarea serviciilor pentru

populatie
Dezvoltarea activitatilor turistice
Imbunatatirea conditiilor de viata

pentru populatie
Sprijinirea activitatilor non

agricole
Dezvoltarea durabila prin activitati

non agricole
Imbunatatirea competitivitatii prin
actiuni de formare- informare
Sprijinirea educatiei vocationale

si a programelor de formare
Participarea grupului de actiune

locala la proiecte de cooperare
Masura 411 prin masura 121Modernizarea exploatatiilor

agricole
Masura 411 prin masura 122
Imbunatatirea valorii economice a
padurii
Crearea de grupuri de producatori
Spriin pentru crearea si
dezvoltarea de microintreprinderi
Incurajarea activitatilor turistice
Renovarea si dezvoltarea satelor
Masura 421 Implementarea
proiectelor de cooperare
Masura 431.2 Functionarea
Grupului de Actiune Locala
Schema de mai sus (anexa nr.1) trateaza, pentru zona VALEA BUZAULUI, relatia
existenta intre prioritati, obiective si masuri. Astfel, dupa cum se poate observa, fiecare prioritate
propusa este corelata cu unul sau mai multe obiective, respectiv cu una sau mai multe masuri ceea
ce demonstreaza faptul ca planul de dezvoltare locala ce se va implementa in teritoriul VALEA
BUZAULUI combina obiectivele mai multor masuri din PNDR.
Prin urmare, obiectivele si masurile stabilite in cadrul planului de dezvoltare locala VALEA
BUZAULUI dovedesc conformitatea cu cerintele Ministerului in ceea ce priveste criteriul de
selectie CS3.2.3.
101
PARTEA A IV A: MASURA
Asa cum am prezentat si anterior, caracterului axei 4 este unul orizontal si presupune accesarea
mai multor msuri din cadrul axelor FEADR. Asadar, impactul aciunilor implementate prin aceast
abordare este foarte ridicat i acoper o arie larg de aciuni i beneficiari. De asemenea, sprijinul acordat
prin axa LEADER ofer posibilitatea, n contextul elaborrii strategiilor de dezvoltare local pe baza
nevoilor locale i a punctelor forte, de a combina cele trei obiective ale celor trei axe din FEADR
respectiv: competitivitate, mbuntirea mediului i calitatea vieii/diversificare.
Abordarea de jos n sus reprezint o modalitate ce permite partenerilor locali, s i aleag un
grup coerent de msuri adaptate prioritilor identificate pe teritoriul lor i a le transpune n strategii de
dezvoltare, pentru a pune n valoare potenialul endogen al teritoriului. La nivelul grupului de actiune
locala VALEA BUZAULUI, implementarea actiunilor propuse in cadrul prezentului plan de dezvoltare
locala, se va realiza prin intermediul masurilor prezentate mai jos, pentru axele 1 si 3 ale PNDR-ului.
Dupa cum este prezentat si in continuare, toate actiunile propuse sunt in concordanta cu
obiectivele si prioritatile strategiei si combina, in cadrul planului de dezvoltare locala VALEA
BUZAULUI, obiectivele mai multor axe din PNDR (axele 1 si 3), prin intermediul urmatoarelor
masuri:
-
411 prin masurile din PNDR aferente axei 1: 111, 121, 122, 142;
413 prin masurile din PNDR aferente axei 3: 312, 313, 322;
421 pentru implementarea proiectelor de cooperare in care va fi implicat grupul de actiune

locala VALEA BUZAULUI;
431.2 pentru functionarea grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI, dobandirea de

competente si animarea teritoriului.
Asadar, prin corelarea actiunilor propuse cu obiectivele si prioritatile strategiei, se respecta,
inca o data, criteriul de selectie CS3.1.3. Totodata, imbinarea obiectivelor mai multor axe din PNDR
demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.3. De asemenea, dupa cum se poate observa din
prezentarea masurilor de mai sus, printre acestea se numara si masura de implementare a proiectelor
de cooperare (masura 421) ceea ce certifica respectarea criteriului de selectie CS3.2.2
102
cooperarea.
privind
Masura 411 prin Masura 111 - Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
1. Obiectivele urmarite prin implementarea proiectului si raportul cu strategia de dezvoltare
pentru teritoriul VALEA BUZAULUI
Obiectiv general:
mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a
terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte
inovative adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate.
Obiective specifice:
Dobndirea de informatii si cunostinte relevante care sa permita gospodarirea durabila a
terenurilor agricole si forestiere, cresterea calitatii managementului la nivel de ferma, restructurarea si
modernizarea n sectoarele de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere,
contribuind astfel la mbunatatirea conditiilor de viata si reducerea somajului n zonele rurale.
mbunatatirea si dezvoltarea competentelor necesare pentru persoanele care sunt sau vor fi
implicate n activitati forestiere pentru practicarea unui management durabil al padurilor n vederea
cresterii suprafetelor forestiere, prelucrarii lemnului si valorificarii eficiente a produselor padurii.
Obiectivele operationale urmaresc realizarea unor actiuni care vor contribui la:
a) mbunatatirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultura, silvicultura si
industria alimentara;
b) pregatire generala pentru managementul si administrarea fermelor;
c) respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune, diversificarea
sau restructurarea productiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare) ;
d) constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu n sectoarele agricol, forestier si al
industriei alimentare n scopul mbunatatirii protectiei mediului;
e) educarea si constientizarea proprietarilor de paduri (dobndirea constiintei forestiere) n vederea
asigurarii gospodaririi durabile a padurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor forestiere si
cresterea procentului de paduri la nivel national, ce reprezinta obiective principale ale politicii nationale
103
forestiere;
f) informari privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT).
Furnizarea actiunilor de formare profesionala precum si a actiunilor de informare si difuzare a
cunostintelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fara discriminare pe criterii
de vrsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Obiectivele prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, ele fiind in conformitate cu
prioritatea 5 si cu obiectivul numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivele stabilite pentru
implementarea planului de dezvoltare locala din zona VALEA BUZAULUI reflecta analiza
SWOT a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie sinergetica si complementara.
Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.
Raportul cu strategia de dezvoltare

n zona grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI sectoarele agricol si forestier constituie
pentru spatiul rural un factor determinant pentru obtinerea productiilor agricole si silvice, precum si
pentru mentinerea calitatii peisajului si protectiei mediului nconjurator. O mare parte din totalul
populatiei active din mediul rural, este ocupata n aceste sectoare.
Astfel, evolutia si specializarea n agricultura si silvicultura necesita un nivel corespunzator de
instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza n tehnologii noi ale informatiei, pentru a
corespunde cerintelor comunitare n domeniul fitosanitar, bunastarii animalelor, standardelor de calitate,
sprijinind astfel mobilizarea populatiei rurale si mbunatatirea diversitatii locale n vederea cresterii
atractivitatii zonelor rurale, a diversificarii economiei rurale si a calitatii vietii.
Necesitatea activitatilor de formare profesionala apare, in zona VALEA BUZAULUI, n
contextul legat de cresterea competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura si
silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si
104
comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de ncurajarea afacerilor orientate spre piata, a
cerintelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management ct si de ndeplinirea
obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protectiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici
prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile.
Prin urmare, este necesar ca activitatile de formare profesionala, informare si difuzare a
cunostintelor sa fie extinse si la persoanele adulte din teritoriul GAL- VALEA BUZAULUI, persoane
implicate n domenii care au legatura cu agricultura, industria alimentara si silvicultura.
2. Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite precum si modul de
acoperire a teritoriului VALEA BUZAULUI
Descrierea actiunilor si modul in care acestea satisfac nevoile stabilite
Masura sprijina:
1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu perioade
diferentiate de pregatire, n functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al
solicitantilor de formare profesionala n vederea mbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind
competentele manageriale si tehnice n domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi
tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de
eco-conditionalitate etc.
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de
aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un
caracter colectiv si nu individual.
105
Activitatile stabilite sunt in conformitate cu prioritatea numarul 5 si cu obiectivul

numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in
concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei.
Prin urmare, se respecta criteriul de selectie SCS3.1.3.
Modul de acoperire a teritoriului de catre actiunile aferente acestei masuri:

Actiunile sunt destinate intregului teritoriu.
3. Sinergia cu alte masuri
Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu
alte actiuni din cadrul altor masuri. Prezentam mai jos, sinergia cu alte masuri.
Sinergia cu alte masuri (FSE)
Aceasta masura include activitati care privesc dezvoltarea resurselor umane si, prin urmare, ea se
afla n relatie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU si FEADR are la baza
tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. n ceea ce priveste educatia si formarea profesionala
initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1 Educatie si formare profesionala n sprijinul cresterii
economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor
specializate, programe de formare initiala n agricultura, finalizate cu o atestare n acest domeniu.
Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta si
semisubzistenta, va fi realizata n cadrul POS DRU prin AP 2 Corelarea nvatarii pe tot parcursul vietii
cu piata muncii sau prin AP 5 Promovarea masurilor active de ocupare. Pentru persoanele ocupate n
agricultura si n agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta n cadrul AP 2 doar formarea
profesionala n vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare.
Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea n domeniul
antreprenorial si n domenii nonagricole. Prin FEADR se vor finanta numai programe de formare de
106
scurta durata (cursuri de baza si specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din
agricultura si silvicultura. Pentru absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de
participare. Referitor la ncurajarea mbatrnirii active, POS DRU va sustine masurile care urmaresc
cresterea ratei ocuparii. PNDR are n vedere pensionarea timpurie cu scopul de a se transfera exploatarile
agricole de la fermierii batrni la cei tineri n schimbul unor plati compensatorii. Astfel, cresterea
competitivitatii agriculturii va fi urmarita prin stimularea transformarii gospodariilor rurale n ferme
agricole familiale cu caracter comercial, precum si prin cresterea clasei de mijloc n zonele rurale prin
promovarea tinerilor fermieri si a concentrarii exploatatiilor agricole. n ceea ce priveste promovarea
incluziunii sociale, PNDR va sustine masuri de reabilitare si construire a infrastructurii de baza de mici
dimensiuni (drumuri, aductiuni de apa, sisteme de aprovizionare cu apa curenta) si noi investitii n
infrastructura legata de serviciile sociale din zonele rurale.
Aceste masuri completeaza operatiunile de promovare a incluziunii sociale finantate n cadrul
POS DRU, facnd astfel mai accesibila implementarea proiectelor de incluziune sociala n zonele rurale
izolate.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de dezvoltare
locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin
urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.4.
4. Beneficiarii
Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza n domeniile agriculturii, silviculturii
(inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare.
Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a
cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza n domeniul formarii profesionale a adultilor
si/sau informarii si difuzarii de cunostinte care ndeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
107
Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala si actiuni de

informare si difuzare de cunostinte
Furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi entitati publice sau
private care activeaza n domeniu, sunt nfiintate conform legislatiei n vigoare n Romnia si care
ndeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi:
o Entitati private - persoane juridice care au competenta n domeniul agricol, silvic sau alimentar
conforma cu obiectivele masurii.
o Entitati publice
Se va acorda prioritate furnizorilor de formare cu experienta specifica in dezvoltare rurala
si mai ales in cadrul programului LEADER.
In ceea ce priveste evaluarea numarului de beneficiari, acesta s-a realizat in cadrul anexei 2.
5. Tipuri de actiuni eligibile
1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic si
alimentar, ca de exemplu:
a) Diversificarea activitatilor n exploatatiile agricole, mbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta
alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta
muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor n agricultura n concordanta cu standardele Uniunii
Europene;
b) mbunatatirea si ncurajarea afacerilor;
c) mbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor
cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);
e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;
108
f) Dezvoltarea unor capacitati inovative n lantul agro-alimentar;

g) nsusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu
ntretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.
2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite ntruniri tematice, trguri, expozitii,
proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile
tehnologii aplicate n diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc.
Alte tipuri de actiuni eligibile
1. Initierea de programe de educatie vocationala pentru tineri dornici sa+si dezvolte abilitatile in
diverse domenii interdisciplinare
2. Programe de instruire practica orientate catre membrii grupului de actiune locala VALEA
BUZAULUI si catre echipa sa tehnica. Pentru implementarea acestei actiuni, se pot avea in vedere,
de asemenea, si forme de instruire practica in situ al caror scop este reprezentat de asimilarea de
noi cunostinte prin puterea exemplului, cu privire la proiecte realizate in alte zone, fie la nivel
national, fie la nivel international.
3. Actiuni de orientare pentru sprijinirea potentialilor agenti economici cu scopul consolidarea
initiativei antreprenoriale in cadrul unor noi activitati care sa diminueze dependenta de
agricultura: agroturism, energie din surse alternative, marca de calitate a produselor traditionale,
etc.
4. Actiuni de orientare pentru infiintarea de microintrepreinderi care au ca scop dezvoltarea
activitatilor de transformare /comercializare a produselor traditionale cu o valoare adaugata.
5. Actiuni pentru introducerea noilor tehnologii in activitati non agricole: pepiniera de idei din
partea tinerilor.
6. Cursuri de formare pentru administrarea de pagini web ce au ca scop comercializarea
produselor traditionale si, asadar, extinderea canalelor de distributie.
7. Actiuni de formare a tinerilor pentru pastrarea identitatii teritoriului prin cunoasterea
activitatilor traditioale si a modalitatilor de promovare.
8. Proiecte de formare pentru realizarea si marcarea unor rute turistice de interes pentru teritoriu:
109
de exemplu zone piscicole, zone agorturistice

9. Actiuni de instruire pentru realizarea standardelor de calitate incluse in cadrul imaginii de
marca teritoriale (meniuni si degustari, seminarii practice, etc)
10. Actiuni de formare pentru e-commerce in vederea accesului la un nou canal de distributie si la
penetrarea unor piete noi; reevaluarea nisei de piata.
11. Actiuni de formare pentru realizarea de campanii de comunicare si difuziune a programului in
teritoriu.
12. Programe pentru sustinerea serviciilor de calitate in agroturism in concordanta cu politica de
protejare a mediului inconjurator. Aceasta activitate integreaza probleme de mediu, ceea ce
demonstreaza conformitatea cu criteriul de selectie CS3.2.6.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de actiuni eligibile cuprinde
activitati inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala VALEA
BUZAULUI prin producerea unor noi beneficii teritoriului si
generarea unei valori
adaugate in zona.
Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea
criteriului de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
In ceea ce priveste defalcarea actiunilor, in materiale si imaterile, aceasta este prezentata in

anexa 2.
6. Criterii de selectie locala
6.1. Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de
cunostinte:
- Sunt persoane juridice constituite n conformitate cu legislatia n vigoare n Romnia;
- Au prevazut n obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte;
Se solicita, de asemenea, experienta in ceea ce priveste dezvoltarea rurala. Aceata trebuie
110
demonstrata prin proiecte concrete de formare profesionala pe domeniul dezvoltarii rurale.

- Au dezvoltat activitati de promovare a dezvoltarii rurale in cadrul programului LEADER in Romania ori
in strainatate;
- Dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare va prezenta: lista
expertilor specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de
formare, informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);
- Au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau de informare si
difuzare de cunostinte;
- Dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de formare sau de
informare si difuzare de cunostinte;
- Nu sunt n stare de faliment ori lichidare;
- Si-au ndeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre
bugetul de stat.
6.2. Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili:
Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut n urma
aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:
- Caracteristici privind nivelul calitativ si tehnic (ntelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta
acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);
- Planificarea activitatilor;
- Oferta financiara.
6.3. Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala n domeniul
agricol
1.sa fie tineri (sa aiba vrsta de cel mult 40 de ani);
111
2. sa fie fermieri de semi-subzistenta;
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus

demonstreaza faptul ca strategia propusa se adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de
semisubzistenta.
Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.4 si CS3.2.5 .
3. sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei
nationale n vigoare;
Asadar, in acest caz, criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea

grupurilor de producatori si a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie
locala ca reprezentand o prioritate pentru zona VALEA BUZAULUI are ca scop
promovarea structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului de selectie
CS3.2.7, privind grupurile de producatori, asociatiile si parteneriatele.
4. sa aiba un proiect de investitii;

5. sa aiba ferma amplasata ntr-o zona defavorizata;
6. sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II;
7. sa aiba un nivel scazut de educatie.
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea

numarul 5 si cu obiectivul numarul 7, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in
obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin
urmare, se respecta criteriul de selectie CS3.1.5.
112
7. Intensitatea ajutorului
Ajutorul public acordat n cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor ligibile,
conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un
fel de taxe pentru a participa la activitatile prijinite prin masura.
8. Indicatori de monitorizare:
Tip indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Rezultat
Indicator
Numar total de beneficiari directi
Numar total de cursuri
Numar total de cursuri care integreaza probleme de
mediu
Numar total de cursanti (beneficiari finali)
Numar total de tineri cursanti
Numar total de cursanti care sunt fermieri de
semisubzistenta (beneficiari finali)
Numar total de cursanti care reprezinta sau fac
parte dintr-o forma asociativa
Numar absolventi
Tinta 2010-2013
5
20
6
200
65
65
100
200
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - VALEA BUZAULUI este
de 190.000 euro.
113
Masura 411 prin Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole

Obiective generale
Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a
factorilor de productie.
Obiective specifice
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului,
nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si
utilizarea energiei din surse regenerabile;
Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare;
Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative n vederea ncurajarii
fenomenului de asociere.
Obiective operationale
Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor
pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul
acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc.
114

n Romnia, procesul de retrocedare al terenului agricol n proprietate privata a nceput n anul
1991 si a continuat n etape succesive, astfel nct, pna n anul 2005, s-a retrocedat peste 96% din
suprafata totala a terenului agricol detinut de fermele de stat. Aceasta situatie se aplica si teritoriului
grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI.
Astfel, fragmentarea excesiva a proprietatii n agricultura nsotita de gradul redus de asociere au
condus, in Romania, dar si in zona grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI la aparitia unei
dualitati, reprezentata pe de o parte de numarul mare al exploatatiilor de subzistenta si semi-subzistenta,
iar pe de alta parte de numarul redus al exploatatiilor comerciale, integral intrate pe piata.
De asemenea, efectivele de animale au scazut drastic din cauza desfiintarii sau privatizarii
cooperativelor agricole de productie si a fermelor de stat, care a avut drept rezultat aparitia unor
modificari structurale semnificative. Neputnd utiliza spatiile si dotarile tehnice din fostele unitati de
productie intensiva, micii agricultori s-au bazat pe cresterea animalelor n principal pentru autoconsum.
Cu toate acestea, n ultimii ani, efectivele de animale au fost relativ stabile, putndu-se observa si semne
de revigorare n acest sector.
Nivelul tehnic de dotare existent n agricultura zonei VALEA BUZAULUI este insuficient, nu
este adaptat conditiilor de productie care sunt foarte variate (tip de sol, panta, clima etc.) si nu este n
masura sa asigure efectuarea lucrarilor mecanice n perioadele optime prevazute de tehnologiile de
cultura. Mai mult, capitalul fizic nca se caracterizeaza printr-un grad ridicat de uzura, att fizica ct si
morala.
Desi exista un potential agricol deosebit in zona, se remarca nca o insuficienta diversificare a
culturilor, n special a celor horticole, energetice, n sectorul cresterii animalelor, a practicarii agriculturii
ecologice pentru a veni n ntmpinarea cerintelor pietei prin diversificarea gamei sortimentale a
productiei si prin mbunatatirea activitatii de marketing.
ndeplinirea standardelor de calitate a produselor agricole, a celor de protectie a mediului, de
igiena si bunastare a animalelor reprezinta un obiectiv principal mai ales pentru exploatatiile de crestere a
animalelor.
Investitiilor realizate pana in prezent in zona VALEA BUZAULUI nu au reusit dect ntr-o mica
115
masura sa se adapteze nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, mbunatatirea competitivitatii
exploatatiilor, n special a celor de semi-subzistenta care prin investitii n capital fix si prin introducerea
tehnologiilor noi si performante vor conduce la transformarea unui numar mare de astfel de ferme n
exploatatii agricole viabile.
Consolidarea exploatatiilor agricole se va baza n principal pe sprijinirea membrilor unei forme
asociative recunoscute, a tinerilor fermieri, a exploatatiilor agricole din zone defavorizate si va avea ca
efect mbunatatirea veniturilor exploatatiilor agricole. Se impune n continuare accelerarea restructurarii
si modernizarii exploatatiilor agricole, avnd n vedere importanta economica, ecologica si sociala a
acestora, pentru asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, n conformitate cu cerintele
de ecoconditionalitate.
n cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente
performante n raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor
agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile;
c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;
d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile n cadrul
fermei;
e) nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pna la 5 ani) si regenerare pe cale
vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcmi etc., n scopul producerii de
energie regenerabila;
f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor
116
traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.

Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul

concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie
SCS3.1.3 se respecta inca o data.

Sprijinul acordat n cadrul acestei masuri poate fi completat n mod direct cu sprijinul acordat prin
masurile 111 "Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte si 143 "Furnizarea de servicii de
consiliere si consultanta pentru agricultori.
De asemenea, sprijinul acordat prin masura este complementar actiunilor prevazute n cadrul altor
masuri din Axa I (123 "Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, 142 "nfiintarea
grupurilor de producatori", 125 "mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii si silviculturii, 112 "Instalarea tinerilor fermieri, 141 Sprijinirea fermelor
agricole de semi-subzistenta), Axa II si Axa III.
Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor finantate prin alte fonduri europene:
- Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
- Fondul de Coeziune (FC);
- Fondul Social European (FSE).
117
Corelarea masurii cu alte masuri din FEADR si alte fonduri va avea un efect pozitiv att asupra
modernizarii sectorului productiv, ct si asupra filierelor de comercializare a produselor agricole si a
protectiei mediului nconjurator.
Dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de

dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de
dezvoltare.
Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se respecta inca o data.
4. Beneficiarii
Descrierea tipului de beneficiari
Beneficiarii masurii sunt fermieri, conform definitiei de la Capitolul 5.2. din PNDR. Sunt
exceptate de la sprijinul prin acesta masura organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe
pentru investitii sprijinite prin Pilonul I. Persoanele fizice neautorizate nca vor fi acceptate ca beneficiari
potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pna la data ncheierii contractului de finanatare.
Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile
realizate sa deserveasca interesele propriilor membri. Beneficiarii masurii, a caror cerere de finantare a
fost selectata, sunt eligibili n cadrul schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finantare din PNDR.
Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului:
a) Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al masurii si cu cel putin unul din
obiectivele specifice;
b) Proiectul sa fie n acord cu potentialul agricol al zonei1 si sa demonstreze mbunatatirea performantei
generale a exploatatiei agricole la data darii n exploatare a investitiei;
Conform Studiului pentru determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard
unitare pentru proiectele din cadrul masurii 3.1 Investitii n exploatatii agricole din Programul SAPARD, ASASICPA si ICDEA, 2004
118
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o pregatire profesionala, n

raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie sa prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate;
e) Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinantarea investitiei;
f) Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile
conform legislatiei n vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de mediu necesare
realizarii investitiei n cadrul proiectului. Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari trebuie
sa obtina acordul de mediu n conformitate cu legislatia nationala. n anumite situatii mentionate n
legislatie, acordul de mediu este nsotit obligatoriu de studiul de impact de mediu, asa cum se prezinta la
punctul 5.2. din PNDR.
Evaluarea numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2.
Tipuri de investitii (corporale/necorporale) si cheltuieli eligibile
n cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale, dupa cum
urmeaza:
i. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma,
incluznd investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului;
ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol,
inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu:
echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a
produselor, dotari tehnice n scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma, etc.;
iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat,
asigurarea utilitatilor n vederea respectarii conditiilor de mediu;
v. Achizitionarea sau achizitionarea n leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje,
instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin
119
studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;

vii. Investitii n apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;
viii. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei2, cuprinznd echipamente pentru
vnzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.;
ix. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;
x. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
xi. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006,
cum ar fi: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe pentru eliberararea
certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n
legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea totala eligibila a
proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% n cazul n care proiectul nu prevede
realizarea constructiilor);
Alte tipuri de cheltuieli eligibile
1. Achizitionarea instalatiilor de energie regenerabila in activitatile de constructie destinate
sectorului agricol.
Dupa cum se poate observa, categoria alte tipuri de cheltuieli eligibile cuprinde actiuni
inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei grupului de actiue locala VALEA BUZAULUI prin
producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona.
Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului
de selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
Investitiile si costurile neeligibile sunt:
Numai daca 50% din materia prima este produsa n ferma proprie, rezultatul procesarii este tot un produs din
Anexa I la Tratatul de Instituire a UE, iar agricultura reprezinta si ramne activitatea de baza.
120
i. Constructia sau modernizarea locuintei;

ii. Achizitionarea de bunuri second-hand;
iii. Achizitia de drepturi de productie agricola, de animale, plante anuale si plantarea lor, conform art. 55,
pct.2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1974/2006;
iv. Achizitionarea de teren;
v. TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre
beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3), lit. A din Regulamentul (CE) nr.
1698/2005;
vi. Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie;
vii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
viii. Contributia n natura;
ix. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro
APDRP;
x. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.;
xi. Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri
si a studiilor de fezabilitate;
xii. Costuri aferente Planului de afaceri sprijinit prin masura 143 Furnizarea de servicii de consiliere si
consultanta pentru agricultori;
xiii. Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente;
xiv. Investitii privind operatiunile de simpla nlocuire n conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE)
nr. 1974/2006;
xv. Investitii n sectorul de piscicultura si acvacultura;
xvi. Investitii n exploatatii de crestere a animalelor de blana;
121
xvii. Investitii pentru producerea pomilor de Craciun;

xvii. Investitiile realizate n cadrul schemelor de sprijin n conformitate cu art. 2(2) din Regulamentul
(CE) nr. 1974/ 2006.
In ceea ce priveste defalcarea actiunilor, in materiale si imaterile, aceasta este prezentata in
anexa 2.
1. Proiecte ale caror beneficiari sunt tineri (persoane pana in 40 de ani).
2. Proiecte ale caror beneficiari sunt fermieri de semi-subzistenta.

semisubzistenta.
Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.4 si CS3.2.5 .
3. Proiecte ale caror beneficiari sunt constituiti sub o forma asociativa sau sunt membrii unei forme
asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 demonstreaza promovarea

grupurilor de producatori si a formelor asociative. Introducerea acestui criteriu de selectie
locala ca reprezentand o prioritate pentru zona VALEA BUZAULUI are ca scop
promovarea structurilor asociative si, in acelasi timp, respectarea criteriului de selectie
CS3.2.7, privind grupurile de producatori, asociatiile si parteneriatele.
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.
122
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 4 prezentat mai sus demonstreaza
faptul ca strategia grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI integreaza probleme de
mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul
de selectie CS3.2.6 recomandat de minister.
5. Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse;

6. Exploatatii din sectoarele prioritare, n ordinea de prioritati prezentata mai sus.
7. Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru aceleasi tip de
activitate ;
8. Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor n sistem ecologic;
9. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;
10. Exploatatii agricole aflate n zonele defavorizate.
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si

cu obiectivul numarul 1, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Asadar, criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele
fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie
CS3.1.5 se respecta inca o data.
Intensitatea sprijinului nerambursabil este de 40% din valoarea eligibila.
Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu:
10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de
finantare;
10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii),
123
(iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;

10% pentru investitiile avnd drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de
operatiuni: mbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ngrasamntelor cu azotat, instalatii pentru
tratamentul apelor reziduale n exploatatii agricole si n cadrul proceselor de prelucrare si comercializare.
Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor n aceste doua tipuri de
operatiuni;
8. Indicatori de monitorizare
Tip indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Rezultat
Impact
Indicator
Numar de total de proiecte spriinite
Numar de proiecte spriinite ale caror
beneficiari sunt tineri
beneficiari sunt fermieri de semisubzistenta
Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau
fac parte dintr-o forma asociativa (grup de
producatori, asociatii, parteneriate etc)
Numar de proiecte care integreaza probleme
de mediu
Numar de exploatatii care introduc noi
produse si tehnologii
Cresterea productivitatii muncii
Tinta 2010-2013
6
2
2
3
2
2
8 % pe an
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - VALEA BUZAULUI este de
300.000 euro.
124
Masura 411 prin Masura 122- mbunatatirea valorii economice a padurii

Obiectiv general
Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si managementul durabil al
padurilor.
Obiective specifice
- mbunatatirea structurii sau refacerea padurilor slab productive degradate, sprijinirea aplicarii
programelor de refacere a padurilor slab productive sau neconforme cu tipul natural fundamental de
padure, cum ar fi padurile de rasinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai bine conditiilor
locale si cu rezistenta mai buna mpotriva factorilor daunatori naturali (doborturi de vnt, atacuri de
insecte etc);
- Achizitionarea de echipamente si masini de taiere necesare pentru realizarea masurilor tehnice si a
operatiilor necesare pna la vrsta exploatabilitatii (ex. rarituri, elagaj artificial, combaterea bolilor si
daunatorilor) si suportul tehnic pentru executarea acestor lucrari (mna de lucru/servicii);
- Achizitionarea de echipamente si masini necesare lucrarilor silvice de exploatare cu impact redus asupra
mediului, exceptie facnd echipamentele ce realizeaza n acelasi timp exploatarea si procesarea primara a
materialului lemnos cum sunt harvesterurile;
- Producerea de puieti forestieri de calitate pentru nevoile proprii prin nfiintarea de pepiniere cnd sunt
necesare lucrari de mpadurire n proprietatea forestiera .
Obiectivespecifice
- Cresterea numarului de proprietari de padure care mbunatatesc valoarea economica a padurii la nivel de
exploatatie forestiera.
125
implementarea planului de dezvoltare locala din zona VALEA BUZAULUI reflecta analiza SWOT
a grupului iar intre obiective si prioritati exista o relatie sinergetica si complementara. Prin
urmare, criteriul de selectie CS3.1.2 este respectat inca o data.

Masura are ca efect cresterea valorii economice si ecologice a padurii din zona VALEA
BUZAULUI prin ameliorarea compozitiei arboretelor cu specii valoroase, indigene, prin utilizarea de
echipamente eficiente de recoltare si plantare, precum si prin desfasurarea altor activitati specifice n
scopul gestionarii durabile a padurilor. Planurile de management sunt esentiale pentru identificarea
categoriilor de lucrari necesare n vederea cresterii valorii economice a padurilor si de aceea, in zona
grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI aceasta interventie se poate realiaza doar prin investitii
consistente de-a lungul vrstei padurii.
De asemenea, in zona VALEA BUZAULUI, o problema de mare importanta pentru asigurarea
unui management durabil al padurilor este asigurarea de puieti forestieri de calitate superioara. n prezent,
majoritatea puietilor forestieri sunt produsi n pepinierele Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA, care
nu este ntotdeauna interesata, sau nu are posibilitatea sa ofere la un pret rezonabil, puieti forestieri pentru
padurile proprietate privata. Principiul close to nature este principiul de baza n cazul Romniei, care
implica folosirea regenerarii naturale a padurilor de cte ori este posibil. Acest principiu nu este suficient
n cazul mbunatatirii structurii padurilor artificiale si de productivitate redusa, astfel nct puietii
forestieri sunt absolut necesari.
Pentru a solutiona aceasta problematica, prezenta masura de crestere a valorii economice a
padurilor va sprijini beneficiarii sa-si nfiinteze pepiniere pentru producerea puietilor forestieri folositi
pentru nevoile proprii.
126

Prin aceasta masura se sprijina investitiile n padurile care se supun regimului silvic si pentru care
s-au elaborat planuri de amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii.
Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute
de planurile de amenajare silvica, sau strns legate de acestea si care contribuie la cresterea valorii
economice a padurilor si pentru investitii n echipament de recoltare a produselor lemnoase.
Producerea de puieti forestieri n pepinierele silvice este de asemenea sprijinita prin aceasta
masura numai n conditiile n care pepiniera face parte din exploatatia forestiera si este situata n
padure.
Suprafata minima de padure eligibila pentru suport prin aceasta masura este de 0,5 ha. Pentru
cresterea eficientii si eficacitatii sprijinului, anumite categorii de cheltuieli sunt eligibile doar
pentru proprietati forestiere de mari dimensiuni.
Tipuri de investitii
Investitiile vor fi n conformitate cu prevederile planului de amenajare silvica n vigoare si privesc
cresterea economica a padurilor respectnd principiile de gestionare durabila a padurilor. nlocuirea
arboretelor derivate si a celor din afara arealului natural, situate n siturile Natura 2000, sunt eligibile
pentru finantare doar daca sunt nsotite de studii de impact. Aceste proiecte trebuie sa corespunda
obiectivelor generale ale planului de management a sitului.
Activitatile stabilite sunt in conformitate cu prioritatea numarul 1 si cu obiectivul

concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei.
127

alte actiuni din cadrul altor masuri. Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute n cadrul
masurilor din Axa 2 a PNDR.
locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de dezvoltare. Prin urmare,
se respecta criteriul de selectie CS3.1.4.
4. Beneficiarii
a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora;
b. Comunitati locale detinatoare de padure n comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile
acestora;
c. Comune, si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora;
d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti
(biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora;
e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus.
Termenul asociatii se refera la acele entitati formate prin liberul consimtamnt al membrilor, care
au statut legal conferit de instanta n conformitate cu legislatia nationala. Proprietarii de paduri sunt, n
principiu, solicitantii pentru finantare si responsabilii pentru implementarea programului. Oricum, datorita
faptului ca ei sunt obligati de lege sa contracteze servicii de administrare prin ocoale silvice private sau de
stat, documentele pentru solicitare si alte documente sunt asumate mpreuna de proprietar si administrator.
Mai mult, pentru facilitarea procedurilor, proprietarii privati sau formele asociative pot delega
128
catre administrator, anumite atributii si competente cu privire la solicitarea finantarii si executia

proiectelor, avnd la baza contractul de administrare sau un document aditional la acest contract.
A. Indiferent de suprafata de padure:
- Costuri pentru achizitionarea materialului de plantat, costurile de instalare a culturilor, pentru
mbunatatirea structurii arboretelor n concordanta cu tipul natural fundamental de padure;
- Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive si substituirii celor derivate;
- Costuri pentru realizarea lucrarilor de ngrijire si conducere a arboretelor prevazute n planurile de
amenajare, incluznd raritura pre-comerciala;
- Costuri generale ale proiectului reprezentnd: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, proiecte
tehnice, achizitionarea de patente si licente, n procent de maxim 10% din valoarea proiectului.
B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru suprafetele incluse n Catalogul
National al materialelor forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si n
suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice forestiere.
- Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru realizare lucrarilor de ngrijire
si conducere a arboretelor prevazute n planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri, curatiri,
combatere boli si daunatori).
- Costuri pentru nfiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv achizitionarea de masini, echipamente si
materiale pentru producerea de material forestier de reproducere de calitate, numai n cazuri exceptionale
cum sunt acelea ca pepiniera sa faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond forestier.
C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru asociatii care detin suprafete mai mari de
129
100 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de echipamente si masini necesare pentru activitatea de exploatare care au
impact redus asupra mediului, altele dect masinile complexe cum ar fi harvesterurile, n vederea cresterii
economice a padurilor.
D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de echipamente hardware si software necesare pentru elaborarea
documentatiei tehnice cerute de reglementarile forestiere n vigoare.
Alte tipuri de actiuni eligibile:

1. Achizitie de utilaje pentru domeniul silvic, cu scopul producerii energiei din surse
regenerabile- biomasa.
BUZAULUI prin producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate
in zona.
Investitii neeligibile
i. Nu se finanteaza activitatile legate de asigurarea regenerarii padurii dupa eliminarea arboretului n urma
ultimei taieri (art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2005);
ii. TVA-ul, cu exceptia TVA-ului nerambursabil conform art. 71 (3) lit. a) din Reglementarea Consiliului
nr. 1698/2005;
iii. Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
130
iv. Cheltuieli pentru proiectare realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia anexelor tehnice ale
cererii de finatare (memoriu justificativ, studiu de fezabilitate, proiect tehnic);
v. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro
APDRP;
vi. Cheltuieli efectuate de administratia publica, incluznd APDRP si n special cheltuieli de regie, chirii
si salarii ale personalului angajat n activitati de management, implementare, monitorizare si control;
vii. Achizitia de bunuri second hand;
viii. Achizitia de mijloace de transport cu exceptia celor specializate, identificate n studiul de fezabilitate;
ix. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare, etc.
Leasingul este eligibil doar daca are ca rezultat transferul de proprietate al bunului n posesia
beneficiarului n perioada de implementare a proiectului, pna la ultima cerere de plata;
x. Impozite, taxe vamale, taxe de import;
xi. Nu sunt eligibile investitiile n paduri si alte terenuri acoperite de vegetatie forestiera care apartin
statului, unei regiuni sau unei ntreprinderi publice, si padurile care apartin persoanelor juridice al caror
capital este detinut, n proportie de cel putin 50% de stat, de o regiune sau o ntreprindere publica.
Criterii de eligibilitate pentru proiecte:
- Ca urmare a specificatiilor de mai sus, orice suprafata avuta n vedere pentru acesta masura are o
suprafata minima de 0,5 ha si are plan de amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o
scara mai mare elaborat n concordanta cu legislatia nationala aflata n vigoare.
- Proiectul trebuie sa respecte specificatiile din planul de amenajare si sa demonstreze utilitatea tehnicoeconomica si functionala prin memoriu justificativ si/sau proiect tehnic;
- Proiectul trebuie sa aiba acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului (persoane fizice si/sau juridice)
si va fi depus odata cu cererea de finantare;
- Durata de realizare a unui proiect nu poate depasi 5 ani de la data aprobarii. Planul de amenajare are n
131
general urmatorul continut:

- Aspectele privind proprietatea si situatia administrativa,
- Gospodarirea din trecut a padurilor (istorie a managementului padurii respective),
- Stadiul statiunii si al vegetatiei forestiere (elemente privind clima, hidrologia, tipul de sol, starea sanitara
a padurii),
- Stabilirea functiilor ecologice, economice si sociale ale padurii (stabilirea compozitiei padurii,
tratamentul si vrsta la care se poate exploata),
- Reglementarea procesului de productie lemnoasa (lucrarile necesare a fi efectuate n functie de vrsta
padurii),
- Valorificarea altor produse ale padurii (produse nelemnose cum sunt ciupercile, plantele medicinale,
fructe etc),
- Protectia fondului forestier (protectia mpotriva incendiilor, a vntului, a bolilor si altor daunatori etc),
- Instalatii de transport, tehnologii de exploatare si constructii forestiere,
- Evolutia padurii sub raport, calitativ, cantitativ si valoric.
Criterii de selectie locala:
1. Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani).
faptul ca in zona VALEA BUZAULUI strategia propusa se adreseaza in special tinerilor. Prin
urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.5 .
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 2 prezentat mai sus demonstreaza faptul
ca strategia grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI integreaza probleme de mediu.
Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie
SCS3.2.6 recomandat de minister.
132
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta o
forma de promovare, in cadrul zonei VALEA BUZAULUI, a formelor asociative. Introducerea
acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7 recomandat de minister.
4. Dupa tipurile de paduri n care sunt prevazute investitii: - se va acorda prioritate proiectelor de
mbunatatire a structurii arboretelor, proiectelor de refacere a arboretelor slab productive si a substituirii
celor derivate;
5. Dupa tipul lucrarilor de ngrijire si conducere din padure: - prioritate va fi acordata achizitionarii de
echipamente si masini si a executarii lucrarilor de ngrijire si conducere n arboretele tinere n detrimentul
achizitionarii de echipamente de taiere si a rariturilor pre-comerciale;

obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare,
criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
133
Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri nu va depasi 50% din
totalul cheltuielilor eligibile. n zonele defavorizate (LFA) si n siturile Natura 2000 sprijinul public va fi
limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile.
Tip indicator
Indicator
Tinta 2010-2013
Realizare
Realizare

Realizare

Realizare
de mediu
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL- VALEA BUZAULUI este de
300.000 euro
134
Masura 411 prin Masura 142 nfiintarea grupurilor de producatori

Obiective generale
Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin dezvoltarea echilibrata a
relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare, precum si adaptarea productiei
din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor.
Obiective specifice
ncurajarea nfiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic n vederea obtinerii de
produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de productie
unitare si sprijinirea accesului la piata a propriilor membri.
Cresterea numarului de grupuri de producatori sprijinite pentru nfiintare si functionare
administrativa si cresterea veniturilor prin mbunatatirea capacitatii tehnice si de management a
membrilor acestora.
135

n urma analizei relatiei dintre exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta cu piata, se impune,
in zona VALEA BUZAULUI, o mai buna valorificare a productiei agricole. n contextul n care
asocierea n grupuri de producatori a constituit o prghie n procesul de transformare a fermelor de semisubzistenta n ferme familiale comerciale, aceasta masura este extrem de importanta.
Asadar, cresterea competitivitatii este conditionata de valorificarea pe piata a unor produse
agricole corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ. Adaptarea productiei la cerintele
pietei poate fi accelerata semnificativ de asocierea producatorilor agricoli, care are drept consecinta
constientizarea acestora asupra importantei aplicarii unor tehnologii de productie unitare, corespunzatoare
solicitarilor procesatorilor sau comertului cu ridicata.
Domeniul de actiune al masurii l constituie ncurajarea nfiintarii si functionarii administrative a
grupurilor de producatori, recunoscute n conformitate cu prevederile legislatiei nationale n vigoare, ceea
ce va conduce la:
a) Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;
b) Asigurarea comercializarii n comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vnzare, centralizarea
vnzarilor si distributia produselor cu ridicata;
c) Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute n comun si o mai buna gestionare economica a
resurselor si rezultatelor obtinute;
d) Stabilirea unor reguli comune n ceea ce priveste informatiile asupra productiei, n special cu privire la
cantitate, calitate si tipul ofertei, acordndu-se o atentie deosebita produselor obtinute n cantitati
corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare.
136

Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si cu obiectivul

Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt in

Sprijinul acordat n cadrul acestei masuri este complementar sprijinului acordat prin alte masuri
din cadrul Axei I, PNDR (Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte, 121
Modernizarea exploatatiilor agricole, 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si
forestiere, 125 mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii
si silviculturii, 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, 143 Furnizarea de servicii de
consiliere si consultanta pentru agricultori), Axei II si Axei III .
Asadar, dupa cum se poate observa, prin intermediul acestei masuri, strategia de
dezvoltare locala propusa, demonstreaza complementaritatea cu alte programe de
dezvoltare. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se respecta inca o data.
4. Beneficiarii
Grupuri de producatori recunoscute oficial ncepnd cu 1 ianuarie 2007 pna la 31 decembrie
2013, conform prevederilor legislatiei n vigoare. Se exclud de la finantare grupurile de producatori,
recunoscute preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national,
137
precum si organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care beneficiaza de sprijin prin
Regulamentul CE 2200/1996, precum si organizatiile de producatori de hamei.
Descrierea procedurii oficiale pentru recunoasterea grupurilor inclusiv criteriile de recunoastere
Conform legislatiei n vigoare, grupurile de producatori sunt recunoscute de catre Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale, responsabil pentru:
a) analiza si decizia privind recunoasterea grupului de producatori;
b) verificarea periodica a conditiilor de recunoastere;
c) emiterea si nregistrarea avizului de recunoastere al grupului de producatori ntr-un registru special,
deschis n acest scop;
d) retragerea Avizului de recunoastere acordat grupului de producatori, n situatia n care acesta a fost
obtinut prin prezentarea de date neconforme realitatii, precum si atunci cnd obligatiile fata de membrii
grupurilor de producatori, cuprinse n actul constitutiv, nu mai sunt respectate.
Sectoare vizate
Sprijinul se acorda pentru grupurile de producatori recunoscute conform legislatiei nationale n
vigoare, pentru urmatoarelor categorii:
1.Sectorul agricol:
culturi de cmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi radacinoase cmp);
horticultura ( flori, plante ornamentale);
viticultura (vita de vie pentru vin );
cresterea animalelor pentru lapte;
cresterea animalelor (excluznd laptele);
138
granivore (porci si pasari);

mixt (cresterea animalelor pentru lapte si carne/culturi vegetale si cresterea animalelor).
2.Sectorul forestier:
produse lemnoase;
produse nelemnoase*.
- investitii pentru functionarea grupului de actiune locala ce costau in:
achizitionarea de echipamente pentru prelucrarea si depozitarea productiei obtinute ;
cheltuieli administrative.
activitati inovative ce au ca scop dezvoltarea zonei GAL- VALEA BUZAULUI prin
producerea unor noi beneficii teritoriului si generarea unei valori adaugate in zona. Prin
urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza respectarea criteriului de
selectie CS3.2.1, privind actiunile inovative.
In ceea ce priveste defalcarea actiunilor in materiale si imateriale, aceasta s-a realizat in
cadrul anexei 2.

Legislatia n vigoare (Ordonanta nr. 37 din 14 iulie 2005 aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 338/2005) prevede n principal, urmatoarele criterii de recunoastere ale grupului de producatori:
1. Sa fie persoana juridica nfiintata la initiativa producatorilor agricoli si forestieri, cu scopul de a
comercializa n comun produsele agricole si silvice ale membrilor, urmarind realizarea urmatoarelor
139
obiective:
a. planificarea si modificarea productiei conform cererii pietei, n special conform conditiilor de calitate si
cantitate;
b. promovarea concentrarii ofertei si plasarea pe piata a produselor obtinute de membrii sai;
c. reducerea costurilor de productie si stabilirea preturilor la producator;
d. promovarea utilizarii practicilor de cultivare, a tehnicilor de productie si gestiune a deseurilor care sa
nu dauneze mediului nconjurator, n special pentru protectia calitatii apelor, a solului si a peisajului
natural, precum si mentienerea si/sau promovarea biodiversitatii.
2. alte conditii de recunoastere se refera la:
grupul de producatori este format din cel putin 5 membri;
sa comercializeze cel putin 75% din productia proprie prin intermediul grupului de producatori;
dovedeste prin evidenta contabila o valoare minima a productiei comercializate, pentru grupa de produs
pentru care solicta recunoasterea, de cel putin 10.000 Euro, echivalent n lei;
detine un sistem centralizat de contabilitate, facturare, nregistrare si urmarire cantitativa, calitativa si
valorica a productiei membrilor;
membrii grupului de producatori au obligatia de a plati contributiile financiare prevazute n actul
constitutiv pentru nfiintarea si functionarea grupului de producatori.
3. sa aiba prevazute n actul constitutiv sau n statut obligatiile membrilor si ale grupului de producatori;
4. sa dispuna de organe de conducere si mijloace tehnice care sa-i permita sa asigure managementul
comercial si financiar pentru functionarea grupului de producatori.
Se acorda prioritate:
1. Grupurilor care au peste 30% din membri din randul tinerilor;
2. Grupurilor care au membrii ce intra in categoria fermierilor de semisubzistenta;
140

semisubzistenta. Prin urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.4 si CS3.2.5 .
3. Grupurilor care au proiecte ce includ activitati de protectie a mediului
de selectie CS3.2.6 srecomandat de minister.
4. Grupurilor care produc ecologic;

Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea 1 si
cu obiectivul numarul 3, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Prin urmare, dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se
incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite.
Asadar, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
n cadrul acestei masuri se acorda sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordata prin aceasta masura se calculeaza anual n functie de
valoarea productiei anuale comercializate de catre grupul de producatori recunoscut.
Rata de sprijin pentru grupurile de producatori este urmatoarea:
Rate anuale acordate n primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de producatori;
141
Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori, astfel:
a) 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pna la 1.000.000 Euro pentru
primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an;
b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei comercializate care depaseste 1.000.000
Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an.
Sprijinul nu va putea depasi urmatoarele plafoane:
50.000 Euro
- Anul I
50.000 Euro
- Anul II
40.000 Euro
- Anul III
30.000 Euro
- Anul IV
30.000 Euro
- Anul V
Plata primei rate va fi facuta la un an, dupa data la care grupul de producatori este recunoscut.
Plata se va face n urma verificarii respectarii conditiilor initiale de recunoastere a grupului de
producatori, pe baza facturilor pentru productia vnduta nregistrata si calculata dupa un an de la
recunoasterea grupului.
Tip de indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Indicator
Numar total de grupuri de producatori
sprijinite
Numar de grupuri de producatori- cu cel
putini 30%membrii din randul tinerilor
Numar de grupuri de producatori ce au
printre membrii fermieri de
semisubzistenta
Numar de grupuri de producatori ce au
proiecte care includ activitati de protectie
a mediului
142
Tinta 2010-2013
3
1
1
Realizare
Impact
Numar de grupuri de producatori sprijinite

pentru produse ecologice
1
8% pe an
9. Buget
150.000 euro.
Masura 413 prin Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi
Obiectivul general al masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea
activitatilor non-agricole, n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
Obiective specifice
a) Crearea si mentinerea locurilor de munca n spatiul rural;
b) Cresterea valorii adaugate n activitati non-agricole3;
c) Crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre micro-ntreprinderi.
Obiective operationale:
- Crearea de micro-ntreprinderi precum si dezvoltarea celor existente n sectorul non agricol, n spatiul
rural;
- ncurajarea initiativelor de afaceri promovate, n special de catre tineri si femei;
- ncurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale;
Cu exceptia activitatilor ce presupun obtinerea de produse non-Anexa 1 la Tratat, sustinute prin Masurile 121 si 123 ale Axei
1.
143
- Reducerea gradului de dependenta fata de agricultura.

Promovarea unei dezvoltari echilibrate, n vederea realizarii coeziunii economice si sociale
impune acordarea unei atentii deosebite dezvoltarii zonelor rurale VALEA BUZAULUI.
n prezent n cadrul teritoriului VALEA BUZAULUI, functiile economice depind aproape n
ntregime, de existenta activitatilor agricole. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor
agricole mpreuna cu mbunatatirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o
ocupare partiala n agricultura va determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de munca din
sectorul agricol. Aceasta situatie explica necesitatea crearii de locuri de munca alternative, precum si a
surselor de venituri aditionale din activitati non-agricole, alaturi de reorientarea fortei de munca spre
activitati non-agricole productive si catre dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala. Dezvoltarea
micro-ntreprinderilor este recunoscuta ca fiind sursa cea mai semnificativa de creare de locuri de
munca/obtinere de venituri n spatiul rural, att pentru economiile deja dezvoltate ct si pentru cele n curs
de dezvoltare.
Avnd n vedere nivelul scazut al veniturilor obtinute din activitati non-agricole in zona VALEA
BUZAULUI, se impune necesitatea crearii de noi microntreprinderi care vor revitaliza economia rurala
prin crearea de locuri de munca pentru populatia rurala n sectorul non-agricol si cresterea veniturilor
acesteia.
Sprijinul vizat prin aceasta masura se adreseaza micro-ntreprinderilor, precum si locuitorilor din
144
spatiul rural care doresc sa desfasoare o activitate economica devenind antreprenori. O atentie deosebita
se va acorda femeilor din spatiul rural, dat fiind faptul ca datele statistice arata ca acestea dezvolta afaceri
ntr-un numar mult mai redus dect barbatii.
Se vor sprijini operatiuni legate de:
- Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor n scop productiv; dotarea aferenta
cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea n leasing a acestora);
- Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea n leasing a acestora.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de
ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate/memorii
justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii
proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitia de patente si licente, n limita a
10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, n
limita a 5%.
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatea numarul 4 si cu

obiectivul numarul 6, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Asadar, dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt
in concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie
145
Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru producerea energiei electrice/termice din surse
regenerabile:
- FEADR (PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312) va sprijini achizitionarea de echipamente
de producere a energiei din alte surse regenerabile dect biocombustibilii, numai ca parte componenta a
proiectelor si folosirea acesteia n activitatile specifice derulate de catre micro-ntreprinderile din spatiul
rural;
- FEDR (POS-CCE) va sprijini ntreprinderile (IMM-uri, intermediare si mari) care produc energie
din alte surse regenerabile ca activitate principala (exceptnd att ntreprinderile care proceseaza produse
agricole listate n Anexa 1 la Tratat ct si micro-ntreprinderile din spatiul rural).
Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru investitii productive derulate de catre microntreprinderi:
- FEADR (PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312) va sprijini micro-ntreprinderile din spatiul rural
care desfasoara activitati nonagricole, exceptnd, micro-ntreprinderile pentru start-up de high tech4 si
spin-off-urile5 inovative.
- FEDR (POS CCE) va sprijini micro-ntreprinderile pentru start-up-urile de high tech si spin-offurile inovative de pe ntreg teritoriul tarii,
- FEDR (POR) va sprijini micro-ntreprinderile din spatiul urban.
Coerenta interventiei FEADR (PNDR-Axa 4) cu interventia FSE (POS DRU):
Investitiile sustinute prin PNDR - Axa 4, Masura 413 prin Masura 312, sunt completate de
interventia POS DRU privind orientarea, consilierea si traning-ul n domeniul antreprenorial si nonagricol acordat locuitorilor din mediul rural, n special celor provenind din agricultura de subzistenta.
4
Start-up-urile de high tech sunt ntreprinderi inovative cu o vechime de max. 3 ani, care implementeaza (produc si
comercializeaza pe piata) rezultatele obtinute din activitati de cercetare.
Spin-off este o noua companie creata, de un grup de cercetare dintr-o institutie publica de cercetare, pentru a
produce si comercializa propriile rezultate CD.
146
Demarcarea cu Masura 123 (PNDR-Axa 1) n privinta micro-ntreprinderilor din spatiul rural

se face astfel:
Energie regenerabila:
Prin Masura 123 sunt sustinute producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile ca parte
componenta a proiectului de investitii n procesul productiv specific activitatilor acestei masuri, n timp ce
prin Masura 413 -prin Masura 312- este sustinuta achizitionarea de echipamente de producere a energiei
din alte surse regenerabile dect biocombustibilii, ca parte componenta a proiectelor si folosirea acesteia
n activitatile specifice acestei masurii.
Pentru activitati productive:
Componenta Masurii 413 prin Masura 312 care necesita stabilirea unui criteriu de demarcare cu
Masura 123 este reprezentata de obtinerea unui produs non-Anexa 1 prin procesarea unui produs Anexa 1.
Astfel, criteriul de demarcare este urmatorul:
- Prin Masura 123 sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avnd drept rezultat
obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs alimentar sau biocombustibil;
- Prin Masura 413- prin Masura 312- sunt sustinute activitati de procesare a produselor Anexa 1 avnd
drept rezultat obtinerea unui produs non-Anexa 1 care poate fi numai produs non-alimentar, cu exceptia
biocombustibilului.
n concluzie, demarcarea se face n functie de tipul activitatii sprijinite.
urmare, criteriul de selectie CS3.1.4 se respecta inca o data.
4. Beneficiarii
147
- Micro-ntreprinderile asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia
nationala n vigoare6 (avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale
avnd o valoare de pna la 2,0 milioane Euro).
- Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii
contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata7 si sa
functioneze ca micro-ntreprindere.
Actiunile prevad:
i. Investitii n activitati non-agricole productive cum ar fi:
- Industria usoara (obiecte de artizanat, ncaltaminte, lna, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc,
produse odorizante etc.);
- n activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - ncepnd de la stadiul de cherestea (ex.
mobila);
- Mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale
non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lnii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente
muzicale traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor
produse obtinute din aceste activitati).
iii. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi:
- Servicii de croitorie, frizerie, cizmarie;
Legea nr. 346/2004 privind stimularea nfiintarii si dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile
ulterioare.
7
Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice n mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.
148
- Servicii de conectare si difuzare internet;

- Servicii de mecanizare, protectie fitosanitara, nsamntare artificiala a animalelor;
- Servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice.
iv.Investitii n producerea de energie regenerabila
-
Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect

biocombustibilii.
Alte actiuni eligibile:

1. Diversificarea i susinerea ocupaiilor din zon. Formarea de bresle de producatori si
dezvoltarea economica a comunitatilor prin promovarea produselor proprii, naturale,
specifice zonei.
adaugate in zona.
Activitati neeligibile
Activitati sprijinite prin masurile Axei 1 si Axei 2 si 3 ale PNDR;
Fabricarea bauturilor alcoolice si a berii;
Fabricarea produselor din tutun;
Fabricarea armamentului si munitiei;
Baterea monedelor;
149
Activitati de turism si recreationale legate de activitatea turistica;

Actiuni exclusiv de comert si intermedieri comerciale, cu exceptia vnzarii de produse obtinute din
propriul proces productiv;
Intermedieri financiare;
Tranzactii imobiliare;
Cercetare-dezvoltare;
Administratie publica si aparare;
Asigurari sociale din sistemul public;
Jocurile de noroc si pariurile precum si activitatile recreative legate de acestea;
Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale;
Activitati de pescuit si/sau acvacultura;
Investitii legate de prelucrarea primara a lemnului pna la stadiul de cherestea;
Activitati n industria extractiva de produse energetice;
Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principala, n scopul vnzarii;
Activitati de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obtinute din acestea si a combustibililor
nucleari;
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din grupa B si natural din
spatiul rural.
Cheltuieli neeligibile
Impozite si taxe fiscale;
Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie;
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
150
Cheltuieli pentru cumpararea de echipament second hand;

Achizitionarea de teren/cladiri; Contributia n natura;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre
beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE)
nr.1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro
APDRP;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.
Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si a
studiilor de fezabilitate;
Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente;
cadrul anexei 2.
Criterii de eligibilitate:
Micro-ntreprinderile att cele existente ct si star-up8 trebuie sa fie nregistrate si sa-si desfasoare
activitatea propusa prin proiect, n spatiul rural;
Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei;
Micro-ntreprinderea trebuie sa nu fie n dificultate9;
Beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale/marketing
sau n acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare profesionala absolvite - cel
putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobndeasca pna la efectuarea ultimei plati;
8
Nou nfiintate
Firme n dificultate definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de Stat pentru
Salvarea si Restructurarea Firmelor n Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing And Restructuring Firms
in Difficulty) publicate n OJ C244, 1.10.2004, p.2;
151
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective;

Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu10, necesare investitiei;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze
investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani;
Beneficiarul sa declare pe proprie raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului;
Crieterii de selectie locala:
1.Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani).
urmare, se respecta criteriile de selectie CS3.2.5 .
2.Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie 2 prezentat mai sus demonstreaza faptul
ca strategia grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI integreaza probleme de mediu.
Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de selectie
SCS3.2.6 recomandat de minister.
10
Conform protocolului ncheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi
ncadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.
152
3.Proiecte ale caror beneficiari sunt constituiti sub o forma asociativa sau sunt membrii unei forme
forma de promovare, in cadrul zonei VALEA BUZAULUI, a formelor asociative. Introducerea
acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul GAL VALEA
BUZAULUI demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7 recomandat de minister.
4.Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare n ultimii 3 ani;
5.Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro investiti;
6.Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat;
7.Start-up-uri (micro-ntreprinderi nou nfiintate).
obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare,
criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile
si nu va depasi:
50.000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;
100.000 Euro/proiect pentru micro-ntreprinderile care si desfasoara activitatea n sectorul transportului
rutier;
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-ntreprinderi.
Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de vrsta, sex,
rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
153
Tip indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Rezultat
Rezultat
Indicator
de mediu
Crearea de locuri de munca
Cresterea numarului de turisti
Tinta 2010-2013
10
3
5
3
15
10 % in primul an
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL - VALEA BUZAULUI, este de
500.000 euro.
154
Masura 413 prin Masura 313 ncurajarea activitatilor turistice

Obiectivul general
Dezvoltarea activitatilor turistice n zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de
locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.
Obiective specifice
- Crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, n special pentru tineri si femei;
- Cresterea valorii adaugate n activitati de turism;
- Crearea, mbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice;
- Cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor.
Cresterea si mbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica;
Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica;
Crearea facilitatilor recreationale n vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes

turistic.

Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri,
obiectivele stabilite pentru
155

Turismul rural, ca si componenta a turismului n ansamblu, este un sub-sector cu potential
deosebit de dezvoltare, reprezentnd astfel o alternativa ocupationala pentru forta de munca rurala, o
modalitate de diversificare a activitatilor economice din mediul rural si un factor de stabilizare a
populatiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor aparute ntre diverse
zone, constituind si o sursa de crestere a veniturilor populatiei rurale.
Peisajul natural al zonei VALEA BUZAULUI , asa cum a fost descris el in prezentarea
teritoriului, ofera posibilitati excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea n
decorul mediului rural, experimentarea unor activitati inedite, participarea la diverse evenimente
reprezentative sau vizitarea unor puncte de atractie care nu sunt disponibile n zonele urbane.
Construirea de noi structuri de primire este necesara si oportuna pentru teritoriul VALEA
BUZAULUI si trebuie realizata acordnd o atentie deosebita investitiilor al caror obiectiv principal l
reprezinta calitatea. Acest aspect poate fi indus de catre disponibilitatea resurselor financiare aduse n
zona de emigranti sau de catre alte resurse disponibile, care n general au fost orientate prea putin, pna
acum catre investitii/piata si mai mult catre mbunatatirea standardului de viata si a locuintei.
Turismul rural din zona VALEA BUZAULUI nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice
interne si internationale; infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din
punct de vedere cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntndu-se n
prezent cu dificultati sub aspect tehnic, financiar si educational. Tocmai din acest motiv, sprijinul
actiunilor din aceasta masura, vizeaza prioritar respectarea si promovarea principiilor de dezvoltare
durabila. n acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potential turistic ridicat
va fi atent monitorizata, n timp ce, vor fi respectate n mod obligatoriu, masurile de protejare a mediului.
156
Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii n spatiul rural11:

a) Investitii n infrastructura de primire turistica;
b) Investitii n activitati recreationale;
c) Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice,
etc.;
d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.


Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, , sunt in

Demarcare FEADR FEDR (PNDR POR)
Interventia FEADR vizeaza:
- Investitiile realizate de micro-ntreprinderi n infrastructura de primire turistica, infrastructura
recreationala din spatiul rural, cu exceptia investitiilor din statiunile balneoclimaterice;
11
Spatiul rural cuprinde totalitatea comunelor ca unitati administrativ teritoriale, mpreuna cu satele componente n
conformitate cu definitia mentionata n Capitolul 3.1.1., PNDR.
157
- Centre locale de informare si promovare turistica din spatiul rural;

- Investitii publice n infrastructura turistica la scara mica cu respectarea plafonului stabilit prin masura.
Interventia FEDR vizeaza:
- Investitii n infrastructura turistica n spatiul urban;
- Investitii n infrastructura turistica n statiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu rural sau urban;
- Centrele nationale de promovare turistica;
- Investitii n infrastructura la scara mare n spatiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de
minim 1.500.000 Euro.
Demarcare cu alte masuri PNDR
- Prin Masura 413 (prin 312) sunt sustinute investitii productive n sectorul non-agricol, exceptnd
activitatile de turism sustinute prin Masura 313;
- Prin Masura 322 sunt sustinute investitiile n infrastructura publica de apa/apa uzata, precum si
infrastructura recreationala de utilitate publica pentru populatia rurala, iar prin Masura 313 sunt sustinute
investitiile de racordare a structurilor de primire turistice si a infrastructurii recreationale la utilitatile
publice, ca parti componente ale proiectului;
- Prin Masura 125 sunt sustinute doar investitiile de racordare a fermelor situate n extravilan, la retelele
publice de alimentare cu apa si canalizare, n scopul dezvoltarii si adaptarii agriculturii iar n privinta
silviculturii investitiile constau n corectarea torentilor n bazinele hidrografice.
Coerenta interventiei PNDR (FEADR) cu interventia POS DRU (FSE):
Investitiile sustinute prin PNDR, sunt completate de interventia POS DRU privind orientarea,
consilierea si traning-ul n domeniul antreprenorial si non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, n
special a acelora care provin din agricultura de subzistenta.
158
4. Beneficiarii
- Micro-ntreprinderile12 ;
- Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii
contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata13 si sa
functioneze ca micro-ntreprindere;
- Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare, precum si asociatiile de
dezvoltare intercomunitara14 realizate doar ntre comune si nfiintate conform legislatiei nationale n
vigoare;
- ONG-uri.
Descrierea tipului de operatiuni acoperite
Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele tipuri de actiuni eligibile:
Pentru componenta a):
12
Asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia nationala n vigoare Legea 346/2004
(avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avnd o valoare de pna la 2 milioane Euro).
Statutul de microntreprindere poate viza un beneficiar care detine cel putin statutul de persoana fizica autorizata.
13
Conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati
economice n mod independent, cu modificarile si completarile ulterioare.
14
Conform Legii 215/2001, asociatii de dezvoltare intercomunitara sunt structuri de cooperare cu personalitate juridica, de
drept privat si de utilitate publica, nfiintate de unitatile administrativ-teritoriale (n cazul de fata doar ntre comune) pentru
realizarea n comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea n comun a unor servicii publice.
159
i. Constructia, modernizarea15, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agroturistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-ntreprindere) avnd pna la 15
camere:
Pentru investitii n structuri de primire turistice altele dect cele de agro-turism, nivelul de confort si
calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate16 de minimum 3
margarete/stele;
Pentru investitiile n agro-turism structura de primire turistica, nivelul de confort si calitate a serviciilor
propuse prin proiect, trebuie sa atinga standardul de calitate de minimum 1 margareta.
n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si
extinderea structurilor de primire turistice.
De asemenea, vor fi sustinute investitiile de racordare la utilitatile publice, achizitionarea de
echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile dect bio-combustibii, ca parte
componenta a proiectelor.
Pentru componenta b)
i. Investitii private n infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de
primire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, trasee pentru echitatie
inclusiv prima achizitie de cai n scop turistic (cu exceptia celor pentru curse si competitii) si asigurarea
adaposturilor acestora (ca parte componenta a proiectului), rafting etc.
Pentru componenta c)
i. Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare n scopul promovarii, prezentarii si
vizitarii turistice. Se va imbina, in acest sens componenta turistica cu cea comerciala (de exemplu, prin
promovarea, prin intermediul expozitiilor a diferitelor produse traditionale- actiune inovativa.)
15
n cazul modernizarii unei structuri de primire turistica aceasta va presupune n mod obligatoriu cresterea
nivelului de confort, cu cel putin o margareta/stea.
16
In conformitate cu Ordinul 510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de
primire turistice, cu modificarile si completarile ulterioare.
160
ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul
rural, conectate la sistemele regionale si nationale;
iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice17 de utilitate publica etc.;
iv. Investitii legate de refacerea n scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ngust, a
amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan nclinat etc.), reconditionarea echipamentelor
si utilajelor;
v. Investitii legate de nfiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: drumul vinului, al olaritului,
cioplitorilor n lemn etc.).
Pentru componenta d):
i. Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor n scopul promovarii
actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 pentru toate tipurile de actiuni, vor fi
sustinute cheltuielile cu achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achizitionarea
n leasing a acestora, costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de ntocmirea proiectului
precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe
pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt
ele mentionate n legislatia nationala, achizitia de patente si licente, n limita unui procent de 10% din
valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii n limita a 5%.
1. Initierea de activitati cultural - turistice care sa sustina si sa promoveze resursele existente
in regiune si care sa atraga public interesat de produsele locale (atat mestesugaresti cat si
gastronomice)
2. Protejarea i valorificarea patrimoniului natural i crearea de modele pe baza crora sa se
aplice principiile dezvoltrii durabile.
17
Definite conform Ordinului 510/2002, cu modificarile si completarile ulterioare: refugiile turistice sunt structuri
de primire turistice, situate n locuri izolate si greu accesibile, de regula, la altitudini mari, avnd o capacitate
redusa, un grad minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.
161
3. Proiecte de protejare a mediului, a rezervatiilor naturale existente in regiune.

4. Dezvoltarea turismului de natura, aventura si traditii.
5. Realizarea de studii de piata preliminare pentru determinarea potentialului sectorului
agroturistic in teritoriu, ca alternativa la activitatile rurale si in mod complementar pentru
valorificarea produselor traditionale.
adaugate in zona. Prin urmare, strategia de dezvoltare locala propusa demonstreaza

respectarea criteriului de selectie SCS3.2.1, privind actiunile inovative.
Cheltuieli neeligibile
Impozite si taxe fiscale;
Costuri operationale, inclusiv costuri de ntretinere si chirie;
Comisioane bancare, costurile garantiilor si cheltuieli similare;
Achizitionare de echipament second hand;
Investitii realizate de fermierii care au activitate de baza pescuitul si/sau acvacultura;
Achizitionarea cailor pentru curse si competitii;
Cheltuieli generate de activitatile de crestere a cailor;
Achizitionarea de teren/cladiri;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv suportat de catre
beneficiari, altii dect persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE)
nr.1698/2005;
162
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro
APDRP;
Contributia n natura;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de asigurare etc.;
Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor de afaceri si
a studiilor de fezabilitate;
Costuri privind nchirierea de masini, utilaje, instalatii si echipamente.
cadrul anexei 2.
Criterii de eligibilitate
Micro-ntreprinderile, att cele existente ct si start-up18 trebuie sa fie nregistrate si sa-si desfasoare
activitatea propusa prin proiect, n spatiul rural;
n cazul investitiilor n agro-turism, beneficiarul/membrul gospodariei agricole trebuie sa desfasoare o
activitate agricola n momentul aplicarii;
Beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investitiei;
Micro-ntreprinderea sa nu fie n dificultate19 ;
Structurile de primire turistice rurale vor fi n conformitate cu normele de clasificare prevazute n
legislatia nationala n vigoare;
Pentru investitii noi, modernizare si extindere n cazul structurilor de primire turistice rurale, altele dect
cele agro-turistice, nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga
standardul de calitate de minim 3 margarete/stele;
18
Nou nfiintate
Firme n dificultate, definite conform prevederilor Liniilor Directoare Comunitare cu Privire la Ajutoarele de Stat
pentru Salvarea si Restructurarea Firmelor n Dificultate (Community Guidelines On State Aid For Rescuing and
Restructuring Firms in Difficulty) publicate n OJ C244, 1.10.2004, p.2;
19
163
Pentru investitii n structuri de primire agro-turistice se va respecta definitia agro-turismului data n

cadrul acestei fise, iar nivelul de confort si calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie sa atinga
standardul de calitate de minim 1 margareta;
n cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisa doar modernizarea si
extinderea structurilor de primire turistice;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte prevederile PUG;
Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor trebuie sa respecte/pastreze arhitectura specifica
locala;
Pentru investitiile noi n structurile de primire turistice, suprafata de teren aferenta structurii de primire
turistice (inclusiv n structuri de primire agro-turistice) trebuie sa fie de cel putin 1000 mp20; n vederea
evitarii supraaglomerarii si a fragmentarii excesive a peisajului natural;
Angajament din partea beneficiarului ca va introduce obiectivul investitional n circuitul turistic;
Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini
manageriale/marketing sau n acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare
profesionala absolvite - cel putin nivel de initiere, cursuri de calificare etc.) sau sa le dobndeasca pna la
efectuarea ultimei plati;
Beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investitiei respective,
Beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizatiile de mediu21 necesare investitiei, sa respecte dupa caz
cerintele de mediu specifice investitiilor n perimetrul ariilor protejate;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmeaza sa realizeze
investitia sau dreptul de folosinta pe o perioada de cel putin 10 ani;
Beneficiarul trebuie sa declare pe propria raspundere ca va asigura cofinantarea proiectului;
20
Suprafata construita + suprafata terenului din jurul constructiei.
21
Conform protocolului ncheiat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, orice investitie realizata prin PNDR va fi
ncadrata de catre MMDD care va solicita, dupa caz, un studiu de impact asupra mediului.
164
Beneficiarul care si propune o activitate generatoare de profit, trebuie sa declare pe propria raspundere
faptul ca suma totala a ajutorului public nerambursabil accesat de catre acesta nu depaseste 200.000 Euro
pe o perioada de pna la 3 ani fiscali.
Pentru componenta a), b) :
i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare n ultimii
3 ani;
ii. Proiecte din zone cu potential turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de
vedere;
iii. Proiectele care prin activitatea propusa creeaza mai mult de un loc de munca/25.000 Euro investitii;
iv. Proiecte integrate, care combina actiuni din componentele: a), b), c) sau d);
v. Proiecte care au n componenta si investitii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate n
scopul desfasurarii activitatii turistice;
vi. Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale prin
achizitionarea de obiecte certificate ca fiind produse traditionale de marca, n vederea amenajarii
structurilor de primire turistice;
vii. Proiecte de investitii n agro-turism ai caror aplicanti nu au beneficiat de sprijin pentru investitii prin
masurile Axei 1.
Pentru componentele c) si d):
i.. Proiectele care acopera o zona omogena alcatuita din cel putin 3 comune si n care exista minim 15
actiuni/investitii de turism;
ii. Proiecte care contribuie la promovarea traditiilor culturale.
Criterii de selectie locala pentru toate cele 4 componente:
1. Proiecte ale caror solicitant sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani).
165
urmare, se respecta criteriile de selectie SCS3.2.5 .
mediu. Prin urmare, acest criteriu de selectie locala propus este in conformitate cu criteriul de
selectie SCS3.2.6 srecomandat de minister.
forma de promovare, in cadrul zonei VALEA BUZAULUI, a formelor asociative.
Introducerea acestui criteriu de selectie locala ca reprezentand o prioritate pentru teritoriul
GAL VALEA BUZAULUI demonstreaza respectarea criteriului de selectie SCS3.2.7
recomandat de minister.

Prin urmare, dupa cum se poate observa, criteriile de selectie locala propuse se
incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile
stabilite. Asadar, criteriul de selectie CS3.1.5 se respecta inca o data.
166
i. Pentru investitiile n interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil
va fi de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect;
ii. Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la:
- 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/proiect n cazul proiectelor de
investitii n agro-turism;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de
investitii n turismul rural.
Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de vrsta, sex,
rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Tip indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Rezultat
Rezultat
Indicator
de mediu
Crearea de locuri de munca
Cresterea numarului de turisti
Tinta 2010-2013
12
4
6
3
15
10 % in primul an
9. Buget
600.000 euro.
167
413 prin Masura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale
Obiectivul general al masurii vizeaza mbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea
accesului la servicii de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea
realizarii unei dezvoltari durabile.
Obiectivul prezentat mai sus reflecta analiza SWOT, el fiind in conformitate cu

Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru
SWOT a grupului, intre obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara.

Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural VALEA BUZAULUI este
indispensabil legata de mbunatatirea serviciilor de baza ale zonei. De asemenea, pe teritoriul VALEA
BUZAULUI exista un numar impresionat de obiective de patrimoniu, care necesita reabilitare.
Asadar, accesarea acestei masuri se face necesara in cadrul teritoriului GAL-VALEA BUZAULUI.
Asadar, in cadrul acestei masuri, se va pune accent pe:
168
-pastrarea mostenirii rurale si a identitatii culturale. In zona VALEA BUZAULUI obiectivele de

patrimoniu, sunt n cea mai mare masura supuse fenomenului dedegradare, avnd drept cauza lipsurile
financiare. Satele romnesti reprezinta importante centre ale mostenirii culturale (pastrarea traditiilor, a
obiceiurilor, arta mestesugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) si
adapostesc o bogata cultura traditionala, o arhitectura diversa si un mod de viata bazat pe valori
traditionale, care n general difera de la o regiune la alta. Asadar, prin intermediul acestei masuri se
doreste valorificarea culturii traditionale rurale ale zonei VALEA BUZAULUI.
- dezvoltarea serviciilor pentru comunitatea rurala (facilitati culturale, recreationale, de ngrijire a
copiilor si batrnilor etc). n majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau n unele
cazuri, aproape inexistente.
Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii n spatiul rural pentru:
componenta a) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;
componenta b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.

169

Demarcarea n privinta interventiei FEADR si FEDR pentru patrimoniul cultural se face astfel:
- FEADR va sprijini patrimoniul cultural local din mediul rural grupa B
- FEDR (POR) va sprijini:
patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national - grupa A
patrimoniul cultural local din mediul urban - grupa B.
Demarcarea n privinta interventiei FEADR, FEDR si FSE privind investitiile n infrastructura

aferenta serviciilor sociale:
- FEADR va sustine prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum
centre de ngrijire copii, batrni si persoane cu nevoi speciale si investitii noi n gradinite pentru copii din
spatiul rural;
- FEDR (POR) va sustine reabilitarea infrastructurii existente.
Demarcarea cu alte masuri PNDR

Infrastructura recreationala
Prin Masura 313 (PNDR Axa 3) sunt sustinute investitiile n infrastructura recreationala ca
investitii private dependente sau independente de structura de primire turistica, n timp ce prin Masura
413 (prin 322) sunt sustinute investitiile n infrastructura publica recreationala ce deserveste locuitorii
comunei unde o astfel de investitie are loc.
Demarcarea cu Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale

- Prin Programul National de Reabilitare a Asezamintelor Culturale vor fi finantate investitiile noi
170
(constructie si dotare) pentru asezaminte culturale din spatiul rural

- Prin PNDR se va sprijini reabilitarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale existente n
spatiul rural.
4. Beneficiarii
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare;
Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prin operatorii regionali
pentru investitiile n infrastructura de apa/apa uzata;
Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre doua sau mai multe comune nfiintate
conform legislatiei nationale n vigoare;
ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale n vigoare;
Persoane fizice si juridice care detin n proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c.

nfiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca
pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea
de trguri etc);
Investitii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situatia n care
este vorba de cladiri publice);
Prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ngrijire
171
copii, batrni si persoane cu nevoi speciale;

Investitii n constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale22, inclusiv prima
achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale
traditionale n vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a
proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware,
software, inclusiv costurile de instalare si montaj.
Pentru componenta b):
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B23 si natural
din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de
valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii;
Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
Alte tipuri de cheltuieli eligibile:
1. Protejarea, restaurarea i valorificarea patrimoniului cultural i istoric prin proiecte care s
fidelizeze comunitatea fa de importana deosebit a acestuia, att din punct de vedere
economic ct i din punct de vedere social - educativ.
adaugate in zona.
Cheltuieli neeligibile:
22
Asa cum sunt definite n Legea nr. 143/2007

n conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobata prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2.314/8
iulie 2004, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
23
172
Proiectele de utilitate publica care nu respecta normele privind calitatea n constructii si nu

sunt conforme cu normativele de proiectare;
Cumpararea de teren si/sau de imobile;
Impozite si taxe fiscale; Costuri operationale inclusiv costuri de ntretinere si chirie;
Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli de nfiintare si cheltuieli similare;
Achizitionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu exceptia celor care au ca obiectiv

obtinerea caracterului traditional autentic;
Renovarea si constructia de scoli, dispensare si spitale;
Investitiile n obiective de patrimoniu cultural UNESCO si national;
Constructia de asezaminte culturale noi;
Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurarii mentenantei sau orice alte cheltuieli generate
de simpla nlocuire n conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;
TVA, cu exceptia TVA-ului nedeductibil, n cazul n care este n mod real si definitiv
suportat de catre beneficiari, altii dect persoanele scutite de plata impozitului, conform
art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr.1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate

contului euro APDRP;
Contributia n natura;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima de

asigurare etc.
Costuri realizate nainte de aprobarea proiectului, cu exceptia studiilor tehnice, a planurilor

de afaceri si a studiilor de fezabilitate;

cadrul anexei 2.
1. Proiecte ale caror beneficiari sunt reprezentati de tineri (persoane pana in 40 de ani).
173
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 1 prezentat mai sus
demonstreaza faptul ca strategia propusa promoveaza, in special, investitiile realizate de
tineri. Prin urmare, se respecta criteriul de selectie recomandat de minister CS3.2.5 .
1.
2. Proiecte care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investitie similara;
3. Proiecte din regiunile cu grad de saracie ridicat24;
4. Proiectele care promoveaza investitii n scopul conservarii specificului local si a mostenirii culturale.
Dupa cum se poate observa, acest criteriu de selectie demonstreaza faptul ca strategia
grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI integreaza probleme de mediu. Prin
urmare, este respectat criteriul de selectie SCS3.2.6 srecomandat de minister.
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 6 prezentat mai sus reprezinta
o forma de promovare, in cadrul zonei VALEA BUZAULUI, a formelor asociative.
GAL VALEA BUZAULUI demonstreaza respectarea criteriului de selectie CS3.2.7
24
n Romnia saracia a fost definita si calculata conform metodologiei elaborate de catre Banca Mondiala si Comisia AntiSaracie si promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) din cadrul Guvernului Romniei avnd ca baza nivelul de bunastare al unei
gospodarii masurata prin cheltuielile de consum pe adult echivalent
174

Criteriile de selectie locala propuse se incadreaza in obiectivele strategiei, ele fiind,
totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.5
se respecta inca o data.
Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri va fi:
a) de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare
de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului.
b) de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Tip de indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Impact
Indicator
Numar de proiecte sprijinte
Numar de proiecte spriinite ai caror
beneficiari sunt reprezentati de tineri.
Numar de proiete sustinute care integreaza
probleme de mediu.
Tinta 2010-2013
12
4
6
3
8 % pe an
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru Gal- VALEA BUZAULUI, este de
600.000 euro.
175
Masura 421 Implementare proiectelor de cooperare

Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare
Obiectivul prezentate mai sus reflecta analiza SWOT, el fiind in conformitate cu

prioritatile 1- 5 si cu obiectivul numarul 8, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
Dupa cum se poate observa, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru
SWOT a grupului, intre obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara.
176

Prezenta strategie are ca scop dezvoltarea zonei potentialului grup de actiune locala VALEA
BUZAULUI. O forma de dezvoltare acestei zone o reprezinta si cunoasterea modului de actiune a unui
alt grup de actiune locala. Asadar, prin actiuni de cooperare ce se pot materializa prin intermediul masurii
421, se pot realiza schimburi de informatii relevante cu privire la proiecte de succes, actiunile model si
alte tipuri de activitati de cooperare ce pot aduce o valoare adaugata zonei potentialului grup de actiune
locala VALEA BUZAULUI.
Domeniul de acoperire al masurii este reprezentat de proiecte de cooperare. Proiectele de
cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Parteneriatul: implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute.
b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a proiectului,
coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara teritoriului.
c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de experien ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice,
metodologie i organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar, implicarea
diverilor actori.
177
Activitatile prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatile 1-5 si cu obiectivul

Dupa cum se poate observa, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri,
sunt in
concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Prin urmare, criteriul de selectie CS3.1.3

se respecta inca o data.

Aceasta masura este complementara cu toate celelalte masuri, prezentate anterior in cadrul
planului de dezvoltare locala. Actiunile specifice acestei masuri se pot realiza fie individual, fie in
complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri.
4. Beneficiarii
Aceasta masura are ca beneficiar TERITORIUL GAL VALEA BUZAULUI.
Evaluarea
numarului de beneficiari s-a realizat in cadrul anexei 2.

Tip de actiuni eligibile: actiuni de cooperare ce constau in:
- pregtirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri, seminarii, activiti de
traducere i interpretare, multiplicare documente,
- investiii pentru implementarea proiectelor comune
- proiecte comune de instruire
178

cadrul anexei 2.
Prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
1. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari tineri (persoane pana in 40 de ani).
2. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari - fermieri de semisubzistenta
Dupa cum se poate observa, criteriile de selectie 1, 2 prezentate mai sus demonstreaza
faptul ca strategia propusa se adreseaza atat tinerilor cat si fermierilor de semisubzistenta.
Prin urmare, se respecta criteriile de selectie SCS3.2.4 si SCS3.2.5 .
3. Proiecte de cooperare implementate de beneficiari constituiti sub o forma asociativa sau membrii
unei forme asociative recunoscute conform legislatiei in vigoare;
Dupa cum se poate observa, criteriul de selectie locala 3 prezentat mai sus reprezinta
o forma de promovare, in cadrul zonei VALEA BUZAULUI, a formelor asociative.
GAL VALEA BUZAULUI demonstreaza respectarea criteriului de selectie sCS3.2.7
4. Proiecte care includ actiuni de protectie a mediului
5. Proiecte de cooperare care implica mai mult de doua GAL-uri din Romnia
de selectie CS3.2.6 recomandat de minister.
6. Proiecte de cooperae care implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +
179
7. Proiecte de cooperare care includ includ activitati inovative.

8. Proiecte de cooperare care combina obiectivele din diferite axe ale PNDR;
Criteriile de selectie locala prezentate mai sus sunt in conformitate cu prioritatile

1- 5 si cu obiectivul numarul 8, prezentate in cadrul capitolului de prioritati.
obiectivele strategiei, ele fiind, totodata, in conformitate cu prioritatile stabilite. Prin
urmare, criteriul de selectie SCS3.1.5 se respecta inca o data.
100% .
8. Indicatori de monitorizare:
Tip indicator
Realizare
Realizare
Realizare
Realizare
Indicator
Numar de proiecte de cooperare
Numar de proiecte de cooperare implementate de tineri
Numar de proiecte de cooperare care incadreaza probleme
de mediu
Proiecte ale caror beneficiari reprezinta sau fac parte dintro forma asociativa (grup de producatori, asociatii,
parteneriate etc)
Tinta 2010-2013
3
1
1
2
10. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013 este de 210.000 euro.
Masura 431.2 - Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i animarea
teritoriului
Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala
prin:
180
a) Constructie institutionala la nivel local;

b) Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune
Locala;
c) Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala n vederea elaborarii si implementarii strategiilor
de dezvoltare locala;
d) Animarea teritoriului.
Functionarea grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI se va realiza cu
respectarea prioritatile 1-5 si obiectivelor 1-8 prezentate anterior in capitolul de prioritati.
Asadar, si in cadrul acestei masuri, obiectivul stabilit pentru implementarea planului de
dezvoltare locala din zona VALEA BUZAULUI reflecta analiza SWOT a grupului, intre
obiectiv si prioritati existand o relatie sinergetica si complementara. Prin urmare, criteriul de
selectie SCS3.1.2 este respectat inca o data.

Accesarea masurii 431.2 este necesara si oportuna pentru implementarea strategiei de dezvoltare a
grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI. Asadar, aceasta masura ofera grupului posibilitatea de
a functiona corect, asigurandu-i resurselor financiare necesare: inchirierii unor locatii, plata expertilor
implicati in implementarea stategiei de dezvoltare locala, inchirierea/achizitia de echipamente de birotica
si electronice si alte actiuni specifice functionarii gal.
Componenta a - Functionarea GAL (16%)
Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (4%)
Actiunile satisfac necesitatile in ceea ce priveste organizarea si functionarea grupului de actiune
181
locala Valea buzaului.
Actiunile prezentate mai sus, vor fi implementate in cadrul grupului de actiune locala
VALEA BUZAULUI cu respectarea prioritatile 1-5 si obiectivelor 1-8 prezentate anterior in
capitolul de prioritati. Prin urmare, actiunile stabilite in cadrul acestei masuri, sunt in
concordanta cu obiectivele si prioritatile strategiei. Asadar, criteriul de selectie CS3.1.3 se
respecta inca o data.
Masura este complementara cu toate masurile prezentate mai sus. Actiunile specifice acestei
masuri se pot realiza fie individual, fie in complementaritate cu alte actiuni din cadrul altor masuri.
4. Beneficiarii
GAL - VALEA BUZAULUI
Componenta a):
Cheltuieli legate de plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei
182
de dezvoltare locala
- Cheltuieli pentru nchirierea unor locatii
- Cheltuieli pentru organizarea ntlnirilor
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor
(caldura, lumina, etc.)
- Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii
etc.
- Cheltuieli pentru nchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor
echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL
Componenta b):
- Studii ale zonei
- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala
- Instruirea personalului implicat n implementarea strategiei de dezvoltare locala
- Evenimente de promovare
- Instruirea liderilor locali
cadrul anexei 2.
Se vor respecta criteriile de selectie din fisa masurii 431.2, PNDR.
100%
Tip de indicator
Indicator
183
Tinta 2010-2013
Realizare
Realizare
Numar de actiuni sprijinite privind

functionarea grupurilor de actiune locala
Numar de participanti care au realizat cu
succes actiunea de instruire
3
1 (GAL VALEA
BUZAULUI)
9. Buget
Bugetul alocat masurii pentru perioada 2010-2013, pentru GAL VALEA BUZAULUI este de
570.000 euro.
Anexa nr. 2
Masura 411 prin Masura 111- Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare -miza interventiei

Obiectiv:
mbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor
agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare, informare si difuzare de cunostinte inovative
adresate persoanelor adulte care activeaza n sectoarele mentionate.
184
Descrierea interventiei- domeniul de acoperire al masurii
Masura sprijina:
1. Programe de formare profesionala de scurta durata (initiere, perfectionare si specializare), cu perioade
diferentiate de pregatire, n functie de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al
solicitantilor de formare profesionala n vederea mbunatatirii si perfectionarii cunostintelor privind
competentele manageriale si tehnice n domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi
tehnologii si inovatii, protectia mediului si agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de
eco-conditionalitate etc.
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de
aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala.
Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.
Beneficiari
Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activeaza n domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv
proprietari de padure) si industriei agro-alimentare.
Beneficiarii directi, furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunostintelor,
sunt entitati publice sau private care activeaza n domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau
informarii si difuzarii de cunostinte.
Evaluarea numarului: 5 beneficiari directi
200 de beneficiari final
185
Precizari privind actiunile eligibile

*Actiuni imateriale:
Tip de actiuni eligibile:
1. Oferirea de programele de formare profesionala care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic si
alimentar, ca de exemplu:
a) Diversificarea activitatilor n exploatatiile agricole, mbunatatirea calitatii productiei, igiena si
siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor,
siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor n agricultura n concordanta cu standardele
Uniunii Europene;
b) mbunatatirea si ncurajarea afacerilor;
c) mbunatatirea cunostintelor privind protectia mediului;
d) Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor
cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);
e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;
f) Dezvoltarea unor capacitati inovative n lantul agro-alimentar;
g) nsusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu
ntretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.
2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite ntruniri tematice, trguri, expozitii,
proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile
tehnologii aplicate n diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experienta etc.
186
Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): 100%
Preturile afisate sunt in euro.
Numar de
proiecte
prevazute
20
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
9.500 euro
190.000 euro
152.000 euro
38.000 euro
0 euro
Anexa nr. 2
Masura 411 prin Masura 121- Modernizarea exploatatiilor agricole
187

Obiectiv
Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de
productie.
Investitiile realizate pana in prezent in zona Valea buzaului nu au reusit dect ntr-o mica masura sa se adapteze
nevoilor actuale ale pietei. Se impune astfel, mbunatatirea competitivitatii exploatatiilor, n special a celor de semisubzistenta care prin investitii n capital fix si prin introducerea tehnologiilor noi si performante vor conduce la
transformarea unui numar mare de astfel de ferme n exploatatii agricole viabile.

n cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante n
raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru
respectarea standardelor comunitare si cresterea
competitivitatii exploatatiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
a) mbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
b) Respectarea standardelor comunitare aplicabile;
c) Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;
d) Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din surse regenerabile n cadrul fermei;
e) nfiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt (pna la 5 ani) si regenerare pe cale
vegetativa (lastari, drajoni etc.), cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcmi etc., n scopul producerii de energie
regenerabila;
f) Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii inclusiv a produselor traditionale la
nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari
- fermieri (Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masura organizatiile de producatori din sectorul legume si
188

i. Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi:
taxe pentru
arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate,taxe pentru eliberararea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
necesare
implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate n legislatia nationala, achizitionarea de patente si licente
(maxim 8%
din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 3% n cazul n care
proiectul nu prevede
realizarea constructiilor);
*Actiuni materiale:
i.Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluznd
investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului;
ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati
si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte, ca de exemplu: echipamente
pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari
tehnice n scopul asigurarii controlului calitatiila nivel de ferma, etc.;
189
Finantare
Sprijinul nerambursabil se va putea majora cu:
10% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori, cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de
finantare;
10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele prevazute la art. 36 litera (a), punctele (i), (ii), (iii) din
Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
10% pentru investitiile avnd drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele tipuri de operatiuni:
mbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ngrasamntelor cu azotat, instalatii pentru tratamentul apelor
reziduale n exploatatii agricole si n cadrul proceselor de prelucrare si comercializare. Aceasta majorare se aplica
exclusiv la partea din proiect destinata investitiilor n aceste doua tipuri de operatiuni;
Numar de
proiecte
prevazute
6
Cost total
mediu
50.000 euro
Estimarea
costului
total pe masura
300.000 euro
Contributia
FEADRmasura
144.000 euro
190
Contributia
publica
nationala
36.000 euro
Contributia privata
120.000 euro
Anexa nr. 2
Masura 411 prin Masura 122- Imbunatatirea valoarii economice a padurii
Obiectiv
Cresterea valorii economice a padurilor tinnd cont de rolul multifunctional si managementul durabil al
padurilor.
Masura are ca efect cresterea valorii economice si ecologice a padurii din zona VALEA BUZAULUI prin
ameliorarea compozitiei arboretelor cu specii valoroase, indigene, prin utilizarea de echipamente eficiente
de recoltare si plantare, precum si prin desfasurarea altor activitati specifice n scopul gestionarii durabile a
padurilor. Planurile de management sunt esentiale pentru identificarea categoriilor de lucrari necesare n
vederea cresterii valorii economice a padurilor si de aceea, in zona grupului de actiune locala VALEA
BUZAULUI aceasta interventie se poate realiaza doar prin investitii consistente de-a lungul vrstei padurii.
Prin aceasta masura se sprijina investitiile n padurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au
elaborat planuri de amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii. Sprijinul se va
acorda proprietatilor forestiere pentru realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de amenajare
silvica, sau strns legate de acestea si care contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si pentru
investitii n echipament de recoltare a produselor lemnoase. Producerea de puieti forestieri n pepinierele
silvice este de asemenea sprijinita prin aceasta masura numai n conditiile n care pepiniera face parte din
exploatatia forestiera si este situata n padure.
Beneficiari
Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale acestora;
b. Comunitati locale detinatoare de padure n comun (cu drept de proprietate indivizibil) sau asociatiile
acestora;
c. Comune, si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile acestora;
d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de stat, detinatori de padure independenti
(biserici, spitale, scoli) si asociatiile acestora;
e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus.
Evaluarea numarului: 6 beneficiari
Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha:
- Achizitionarea de echipamente software necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de
reglementarile forestiere n vigoare.
Indiferent de suprafata de padure:
- Proiecte tehnice, taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, achizitionarea de patente si licente, n
procent de maxim 10% din valoarea proiectului.
191
Finantare
Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri nu va depasi 50% din totalul
cheltuielilor eligibile.
n zonele defavorizate (LFA) si n siturile Natura 2000 sprijinul public va fi limitat la 60% din totalul
cheltuielilor eligibile.
Numar de
proiecte
prevazute
6
Cost total
mediu
50.000 euro
Estimarea
costului
total pe masura
300.000 euro
Contributia
FEADRmasura
144.000 euro
Contributia
publica
nationala
36.000 euro
Contributia privata
120.000 euro
Anexa nr. 2
Masura 411 prin Masura 142- Infiintarea grupurilor de producatori

192
Obiectiv
ncurajarea nfiintarii grupurilor de producatori din sectorul agricol si silvic n vederea obtinerii de
produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de productie
unitare si sprijinirea accesului la piata a propriilor membri.
n urma analizei relatiei dintre exploatatiile de subzistenta si semi-subzistenta cu piata, se impune, in zona
VALEA BUZAULUI, identificarea oportunitatilor pentru o mai buna valorificare a productiei agricole. n
contextul n care asocierea n grupuri de producatori a constituit o prghie n procesul de transformare a
fermelor de semi-subzistenta n ferme familiale comerciale, aceasta masura este extrem de importanta.

Domeniul de actiune al masurii l constituie ncurajarea nfiintarii si functionarii administrative a
grupurilor de producatori, recunoscute n conformitate cu prevederile legislatiei nationale n vigoare, ceea
ce va conduce la:
a) Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;
b) Asigurarea comercializarii n comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vnzare, centralizarea
vnzarilor si distributia produselor cu ridicata;
c) Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute n comun si o mai buna gestionare economica a
resurselor si rezultatelor obtinute;
d) Stabilirea unor reguli comune n ceea ce priveste informatiile asupra productiei, n special cu privire la
cantitate, calitate si tipul ofertei, acordndu-se o atentie deosebita produselor obtinute n cantitati
corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare.
Beneficiari
Grupuri de producatori recunoscute oficial ncepnd cu 1 ianuarie 2007 pna la 31 decembrie 2013,
conform prevederilor legislatiei n vigoare. Se exclud de la finantare grupurile de producatori, recunoscute
preliminar, cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national, precum si
organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care beneficiaza de sprijin prin Regulamentul CE
193

Sprijinul se acorda pentru grupurile de producatori recunoscute conform legislatiei nationale n vigoare,
pentru urmatoarelor categorii:
1.Sectorul agricol:
culturi de cmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi radacinoase cmp);
horticultura ( flori, plante ornamentale);
viticultura (vita de vie pentru vin );
cresterea animalelor pentru lapte;
cresterea animalelor (excluznd laptele);
granivore (porci si pasari);
mixt (cresterea animalelor pentru lapte si carne/culturi vegetale si cresterea animalelor).
2.Sectorul forestier:
produse lemnoase;
produse nelemnoase
*Actiuni materiale (actiune inovativa)
- investitii pentru functionarea grupului de actiune locala ce costau in:
achizitionarea de echipamente pentru prelucrarea si depozitarea productiei obtinute ;
cheltuieli administrative.
Finantare
194

Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre grupul de producatori, astfel:
a) 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pna la 1.000.000 Euro pentru primul,
al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an;
b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei comercializate care depaseste 1.000.000
Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an.
Sprijinul nu va putea depasi urmatoarele plafoane:
50.000 Euro (anul I)
50.000 Euro (anul II)
40.000 Euro (anul III)
30.000 Euro (anul IV)
30.000 Euro (anul V)
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
50.000 euro
150.000 euro
120.000 euro
30.000 euro
0 euro
Anexa nr. 2
Masura 411 prin Masura 312-Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-ntreprinderi
195

Obiectivul masurii vizeaza dezvoltarea durabila a economiei rurale prin ncurajarea activitatilor non-agricole,
n scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
n prezent n zona VALEA BUZAULUI , functiile economice depind aproape n ntregime, de existenta
activitatilor agricole. Necesitatea restructurarii activitatilor la nivelul fermelor agricole mpreuna cu
mbunatatirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila catre o ocupare partiala n agricultura va
determina eliberarea unei parti considerabile a fortei de munca din sectorul agricol. Aceasta situatie explica
necesitatea crearii de locuri de munca alternative, precum si a surselor de venituri aditionale din activitati nonagricole, alaturi de reorientarea fortei de munca spre activitati non-agricole productive si catre dezvoltarea
serviciilor pentru populatia rurala
Sprijinul activitatilor non-agricole n spatiul rural prin intermediul dezvoltarii microntreprinderilor att nou
create ct si existente.
Actiunile prevad:
i. Investitii n activitati non-agricole productive cum ar fi:
- Industria usoara (obiecte de artizanat, ncaltaminte, lna, blana, tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse
odorizante etc.);
- n activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - ncepnd de la stadiul de cherestea (ex. mobila);
196
Beneficiari
Micro-ntreprinderile asa cum sunt definite n Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 si n legislatia
nationala n vigoare35 (avnd mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active totale avnd
o valoare de pna la 2,0 milioane Euro).
Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului
de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microntreprindere.
Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea n leasing a acestora.
*Actiuni materiale:
Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor n scop productiv; dotarea aferenta cu
echipamente, utilaje etc., inclusiv achizitionarea n leasing a acestora);
197
Finantare
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
10
50.000 euro
500.000 euro
280.000 euro
70. 000 euro
150.000 euro
198
Anexa nr. 2
Masura 413 prin Masura 313-ncurajarea activitatilor turistice

Obiectiv
Dezvoltarea activitatilor turistice n zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si
a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.
Turismul rural din zona VALEA BUZAULUI nu este dezvoltat conform cererii pietei turistice interne si
internationale; infrastructura turistica existenta nu raspunde pe deplin cerintelor turistilor din punct de vedere
cantitativ si calitativ al spatiilor de cazare si a locurilor de recreere, confruntndu-se n prezent cu dificultati sub
aspect tehnic, financiar si educational. Tocmai din acest motiv, sprijinul actiunilor din aceasta masura, vizeaza
prioritar respectarea si promovarea principiilor de dezvoltare durabila. n acest context, extinderea ariei ofertei
specifice, stimularea zonelor cu potential turistic ridicat va fi atent monitorizata, n timp ce, vor fi respectate n
mod obligatoriu, masurile de protejare a mediului.

Sprijinul prin acesta masura vizeaza investitii n spatiul rural:
componenta a) Investitii n infrastructura de primire turistica;
componenta b) Investitii n activitati recreationale;
componenta c) Investitii n infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje
turistice, etc.;
componenta d) Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Beneficiari
Micro-ntreprinderile ;
- Persoane fizice (nenregistrate ca agenti economici) - care se vor angaja ca pna la data semnarii contractului de
finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa functioneze ca microntreprindere;
199

Pentru componenta c)
i. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice din spatiul rural,
conectate la sistemele regionale si nationale;
Pentru componenta d):
i. Elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor n scopul promovarii actiunilor
turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare etc.
Alte tipuri de actiuni eligibile (actiuni inovative):
i. Realizarea de studii de piata preliminare pentru determinarea potentialului sectorului agroturistic in teritoriu, ca
alternativa la activitatile rurale si in mod complementar pentru valorificarea produselor traditionale.
*Actiuni materiale:
i. Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte
tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-ntreprindere) avnd pna la 15 camere.
Pentru componenta b)
i. Investitii private n infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura de primire
200
Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): maxim 100%
i. Pentru investitiile n interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de
pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi valoarea de 200.000 Euro/proiect;
ii. Pentru investitiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de pna la:
- 70% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 70.000 Euro/proiect n cazul proiectelor de investitii n
agro-turism;
- 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000 Euro/proiect pentru alte tipuri de investitii n
turismul rural.
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia privata
12
50.000 euro
600.000 euro
336.000 euro
84. 000 euro
180.000 euro
201
Anexa nr. 2
Masura 413 prin Masura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea n valoare a mostenirii rurale

Obiectivul general al masurii vizeaza mbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea
accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural n vederea
realizarii unei dezvoltari durabile.
Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural VALEA BUZAULUI este indispensabil
legata de mbunatatirea serviciilor de baza ale zonei. De asemenea, pe teritoriul VALEA BUZAULUI
exista un numar impresionat de obiective de patrimoniu, care necesita reabilitare. Asadar, accesarea
acestei masuri se face necesara in cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI.

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii n spatiul rural pentru:
componenta a) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia rurala;
componenta b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul rural.
Beneficiari
Tipuri de beneficiari:
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale n vigoare;
Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate ntre doua sau mai multe comune nfiintate conform
legislatiei nationale n vigoare;
ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale n vigoare;
Persoane fizice si juridice care detin n proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu
cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c.
202

Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare
a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii;
*Actiuni materiale:
nfiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca
pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea cladirilor publice (ex.primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de
trguri etc);
Investitii n sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (n situatia n care este
vorba de cladiri publice);
Prima nfiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de ngrijire copii,
batrni si persoane cu nevoi speciale;
Investitii n constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale, inclusiv prima
achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale
traditionale n vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului. De
asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv
costurile de instalare si montaj
Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B72 si natural din
spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
203
Finantare
Ajutorul public (FEADR + contributie nationala): maxim 100 %
Sprijinul public (comunitar si national) acordat n cadrul acestei masuri va fi:
a) de pna la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica, negeneratoare
de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului.
b) de pna la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.
Numar de
proiecte
prevazute
12
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia privata
50.000 euro
600.000 euro
480.000 euro
120.000 euro
0 euro
204
Anexa nr. 2
Masura 421 Implementare proiectelor de cooperare

Obiectiv operaional - Participarea Grupurilor de Aciune Local la proiecte de cooperare
Prezenta strategie are ca scop dezvoltarea zonei VALEA BUZAULUI. O forma de dezvoltare acestei zone o
reprezinta si cunoasterea modului de actiune a unui alt grup de actiune locala. Asadar, prin actiuni de cooperare
ce se pot materializa prin intermediul masurii 421, se pot realiza schimburi de informatii relevante cu privire la
proiecte de succes, actiuni model si alte tipuri de activitati de cooperare ce pot aduce o valoare adaugata zonei
VALEA BUZAULUI.

Domeniul de acoperire al masurii este reprezentat de proiecte de cooperare. Proiectele de cooperare vor
cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Parteneriatul: implicarea partenerilor locali n operaiunile prevzute.
b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritorial, valoarea adugat a proiectului,
coordonarea cu alte aciuni derulate, valorificarea experienei cooperrii din afara teritoriului.
c. Tipul de proiect: Aciuni comune concrete (mai mult dect o intenie i/sau un schimb de experien ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnic, calendar, mecanismul de implementare, aspecte practice, metodologie i
organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist i coerent, plan de finanare, deviz, fezabilitate financiar, implicarea
diverilor actori.
Beneficiari
Teritoriul GAL VALEA BUZAULUI
Evaluarea numarului: 3 proiecte de cooperare
205

Tip de actiuni eligibile: actiuni de cooperare
Cheltuieli eligibile
- cheltuieli pentru pregtirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri,
seminarii, activiti de traducere i interpretare, multiplicare documente,
- cheltuieli de investiii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
*Actiuni materiale:
- nu este cazul
Finantare
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
70.000 euro
210.000 euro
168.000 euro
42.000 euro
0 euro
206
Anexa nr. 2
Masura 431.2 Funcionarea Grupului de Aciune Local, dobndirea de competene i
animarea teritoriului

Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin:
Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune
Locala;
Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala n vederea elaborarii si implementarii strategiilor de
dezvoltare locala;
Animarea teritoriului.
Accesarea masurii 431.2 este necesara si oportuna pentru implementarea strategiei de dezvoltare a grupului
de actiune locala VALEA BUZAULUI. Asadar, aceasta masura ofera grupului posibilitatea de a functiona
corect, asigurandu-i resurselor financiare necesare: inchirierii unor locatii, plata expertilor implicati in
implementarea stategiei de dezvoltare locala, inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice
si alte actiuni specifice functionarii gal.

Componenta a - Functionarea GAL (16%)
Componenta b - Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL (4%)
Beneficiari
Beneficiari Grupuri de Actiune Locala
Evaluarea numarului: 1 beneficiar, prin trei actiuni (1 actiune = un buget anual)
207

Componenta a):
Plata expertilor si pentru alte servicii de expertiza legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala
- Cheltuieli pentru nchirierea unor locatii
- Cheltuieli pentru organizarea ntlnirilor
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii postale), transport si plata utilitatilor
(caldura, lumina, etc.)
- Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare rurala, seminarii etc.
Componenta b):
- Studii ale zonei
- Masuri pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare locala
- Instruirea personalului implicat n implementarea strategiei de dezvoltare locala
- Evenimente de promovare
- Instruirea liderilor locali
*Actiuni materiale:
Componenta a)
- Inchirierea/achizitia de echipamente de birotica si electronice, precum si a altor echipamente necesare
pentru desfasurarea activitatilor GAL
Finantare
Numar de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
190.000 euro
570.000 euro
456.000 euro
114.000 euro
0 euro
208
CENTRALIZATORUL CRITERIILOR DE SELECTIE CS3.2.5, CS3.2.6 SI CS3.2.7
EVALUAREA CRITERIULUI DE SELECTIE CS3.2.5

Numar total de
Din care: Numar de
Din care: Numar de
beneficiari/ masura
beneficiari tineri/ masura beneficiari tineri/ masura
(%)
Masura
411(prin 111)
Masura
411(prin 121)
Masura
411(prin 123)
Masura
411(prin 142)
Masura
413(prin312)
Masura
413(prin313)
Masura
413(prin322)
Masura 421
Masura 431.2
TOTAL absolut
TOTAL relativ (%)
200
65
32,50%
33,33%
33,33%
33,33%
10
30,00%
12
33,33%
12
33,33%
3
nu se aplica
252
100%
1
nu se aplica
82
32,54%
33,33%
nu se aplica
32,54%
*Pentru masuri 411 (prin 111) s-a luat in calcul numarul total de beneficiari finali.
Dupa cum se poate observa din tabelul si graficul de mai sus, mai mult de 30% dintre
209
proiectele ce se vor implementa in cadrul grupului de actiune locala VALEA BUZAULUI sunt
adresate tinerilor. In concluzie, se respecta criteriul de selectie CS3.2.5 recomandat de Minister.

Numar total de
Dintre care: proiecte care Dintre care: proiecte care
proiecte/ masura
integreaza probleme de
integreaza probleme de
mediu
mediu
(%)
Masura
411(prin 111)
Masura
411(prin 121)
Masura
411(prin 123)
Masura
411(prin 142)
Masura
413(prin312)
Masura
413(prin313)
Masura
413(prin322)
Masura 421
Masura 431.2
TOTAL absolut
TOTAL relativ (%)
20
30,00%
33,33%
33,33%
33,33%
10
30,00%
12
25,00%
12
25,00%
3
nu se aplica
72
100%
1
nu se aplica
21
29,17%
33,33%
nu se aplica
29,17%
210
masurile ce se vor implementa in cadrul GAL VALEA BUZAULUI cuprind actiuni pentru
protectia mediului. In concluzie, se respecta criteriul de selectie CS3.2.6 recomandat de Minister.

Numar total de
Proiecte care au ca
Proiecte care au ca
proiecte/ masura
beneficiari reprezentanti
beneficiari reprezentanti ai
ai grupurilor de
grupurilor de producatori,
producatori, asociatiilor
asociatiilor sau
sau parteneriatelor
parteneriatelor (%)
200
100
50,00%
Masura 411(prin 111)
6
3
50,00%
6
3
50,00%
3
3
100,00%
10
5
50,00%
Masura 413(prin312)
12
6
50,00%
Masura 413(prin313)
12
6
50,00%
Masura 413(prin322)
3
2
66,67%
Masura 421
nu se aplica
nu se aplica
nu se aplica
Masura 431.2
252
128
50,79%
TOTAL absolut
100%
50,79%
TOTAL relativ (%)
*Pentru masuri 411 (prin 111), la numarul total de proiecte s-a luat in calcul numarul total de beneficiari finali
211
actiuni promoveaza, in cadrul GAL VALEA BUZAULUI, formele asociative. In concluzie, se
respecta criteriul de selectie CS3.2.7 recomandat de Minister.
212
II.3. Planul de finantare

Anexa nr. 3 - Planul de finanare
Numele teritoriului :
Data ntocmirii planului :
Grupul de Actiune VALEA BUZAULUI

27.10.2010
Sume n
Ponderea msurii n
planul de finanare
Contribuii publice
Cost total
Contribuii naionale
Contribuii private
FEADER
Denumirea msurii
% din
costul
total
% de
contribuie
FEADR
Suma
Suma
Suma
Suma
411 (prin masura 111)

6%
80%
190.000
100%
152.000
80%
38.000
20%
0%
9%
48%
300.000
100%
144.000
48%
36.000
12%
120.000
40%
9%
48%
300.000
100%
144.000
48%
36.000
12%
120.000
40%
4%
80%
150.000
100%
120.000
80%
30.000
20%
0%
15%
56%
500.000
100%
280.000
56%
70.000
14%
150.000
30%
18%
56%
600.000
100%
336.000
56%
84.000
14%
180.000
30%
18%
80%
600.000
100%
480.000
80%
120.000
20%
0%
6%
80%
210.000
100%
168.000
80%
42.000
20%
0%
17%
80%
570.000
100%
456.000
80%
114.000
20%
0%
100%
67%
3.420.000
100%
2.280.000
67%
570.000
17%
570.000
17%

421
431.2
TOTAL
Zone de calcul automat
213
I. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A - V A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura
Parteneriatul public - privat VALEA BUZAULUI s-a constituit in forma prezenta in luna
septembrie a anului 2009 la initiativa reprezentantului GAL - VALEA BUZAULUI.
Din cadrul parteneriatului fac parte 32 de membri: 11 reprezentanti ai autoritatilor publice, 18
parteneri privati si 3 reprezentanti ai societatii civile.
9%
34%
Reprezentanti ai autoritatilor
publice
Reprezentanti ai partenerilor
privati
Reprezentanti ai societatii civile
57%
Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat VALEA
BUZAULUI a respectat inca de la constituire criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai
societatii civile, in sensul ca acestia s-au situat mereu peste pragul de 50% recomandat de Planul National
de Dezvoltare Rurala si chiar peste pragul de 65% recomandat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in septembrie octombrie 2010.
214
In procesul de elaborare a stretegiei de dezvoltare locala au fost implicate in

permanenta entitatile interesate atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a
GAL VALEA BUZAULUI.
Constituirea grupurilor de lucru care au reunit entitatile interersate in elaborarea
strategiei de dezvoltare locala si prezentarea in permanenta a stadiului proiectului si a
elaborarii Planului de Dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI contribuie la
indeplinirea criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale.
Asadar, la constituirea grupului de actiune locala Valea Buzaului, consultarea actorilor locali a
tinut cont de:
-
Implicarea tuturor entitatilor in pregatirea planului de dezvoltare locala;
Diseminarea progresului inregistrat si a constrangerilor intampinate;
De asemenea, pentru infiintare GAL Valea Buzaului, au fost utilizate urmatoarele metode de
consultare:
-
Chestionare adresate actorilor locali;
Intalniri/forumuri;
Grupuri de lucru/focus grupuri;
Expozitii la nivel local;
Consultari cu sprijinul liderilor locali de opinie;
Certificarea utilizarii acestor metode de consultare este proiectul implementat de catre GAL
Valea Buzaului pe submasura 431.1., faza 3. Pentru a face dovada proiectului implementat pe
aceasta submasura, se anexeaza raportul final de activitate avizat de catre OJPDRP Buzau, care
cuprinde toate actiunile intreprinse in cadrul proiectului.
Asadar, metodele de consultare utilizate au avut ca scop clarificarea urmatoarelor aspecte:

215
Stabilirea etapelor de elaborare a Planului de Dezvoltare Local VALEA BUZAULUI;
Coninutul acestora;
Rezultatele ateptate;
Principiile, modalitile si calendarul de lucru;
Factorii relevani si parteneriatele necesare;
Nevoile parteneriatului privind cooptarea de experi;
Nivele de cooperare si parteneriat local, judeean, regional, naional i european;
Modaliti de diseminare (consultarea populaiei, mijloace de comunicare in masa media, web

site, brouri, ntlniri etc.),
Contientizarea actorilor locali i a locuitorilor;
Formarea echipei locale (identificarea si stabilirea structurii de lucru pe nivele, factori de decizie,
echipa tehnica, factori consultativi, grupuri reprezentative, mijloacele de comunicare in masa etc.);
Colectarea si structurarea datelor privind teritoriul VALEA BUZAULUI;
Analiza datelor teritoriului VALEA BUZAULUI;
Elaborarea analizelor (SWOT, analiza diagnostic) in cadrul teritoriului VALEA BUZAULUI;
Formularea viziunii de dezvoltare si stabilirea obiectivelor strategice majore,
Elaborarea de versiuni pentru viziunea de dezvoltare;
Diseminarea rezultatelor analizelor i a consultrii cetenilor privind viziunea de dezvoltare prin

chestionare, ntlniri,etc. (rezultatele consultrii se vor valida in selectarea variantei finale a
formulrii viziunii si a obiectivelor strategice majore aferente);
Detalierea obiectivelor strategiei propuse in sub-obiective - pe baza scheletului iniial (viziune si

obiective strategice majore) se vor detalia sub-obiectivele;
Analiza factorilor cheie (factori instituionali, organizaionali, a comunitii, privind interesul si

capacitatea in implementarea strategiei) din teritoriul VALEA BUZAULUI;
Analiza reglementrilor locale, naionale i europene (cu privire la facilitarea implementrii

strategiei de dezvoltare, propuneri de abordare a instrumentelor, a masurilor necesare pentru
implementarea strategiei);
Analiza resurselor necesare si disponibile in vederea implementrii strategiei (umane, instituionale,

de organizare, de reglementare, de teren, financiare - propuneri de abordare a articularii resurselor
in vederea implementrii strategiei);
216
Elaborarea sistemului de monitorizare, evaluare si control a procesului de implementare a strategiei

(pachetul de indicatori aferent obiectivelor, sub-obiectivelor, programelor si proiectelor, sisteme de
baze de date disponibile la nivel local, sisteme de luare a deciziilor in parteneriat privind
implementarea strategiei);
Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL VALEA BUZAULUI a

urmarit realizarea diseminarii informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de
insusire a acestora sa fie cat mai mare. Acest lucru a contribuit de asemenea la la indeplinirea
criteriului de selectie nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Membrii GAL VALEA BUZAULUI s-au implicat si in alte tipuri de activtati de animare a
teritoriului si de implicare a populatiei in elaborarea strategiei de dezvoltare a grupului si anume:
- comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu
locuitorii din comuna de resedinta;
- animarea teritoriului de catre fiecare membru semnatar al acordului de parteneriat;
De asemenea, s-au implicat in mod activ in propagarea in randul populatiei rurale a informatiilor
referitoare la Leader si GAL, la posibilitatile si oportunitatile pe care implementarea Axei Leader le
deschide Romaniei in general si zonei VALEA BUZAULUI in special.
Toate aceste actiuni descrise mai sus au contribuit la indeplinirea criteriului de selectie
nr. SCS 3.1.8 fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL VALEA
BUZAULUI, si impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii civile, garanteaza
capacitatea de gestionare necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea implementarii acestora.
217
Experienta in gestionarea proiectelor europene prezentata la punctul II.2.1.9, alocarea corecta a

resurselor umane si materiale ale GAL VALEA BUZAULUI, precum si impartirea responsabilitatilor
realizarii actiunilor necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o asigurare in plus
pentru derularea strategiei si indeplinirea obiectivelor acesteia.
Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de implicare
in realizarea obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant in cadrul
parteneriatului.
Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL VALEA BUZAULUI, datorita
omogenitatii teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social vor derula si in mod
individual proiecte si actiuni similare ca si activitati si obiective.
In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL VALEA BUZAULUI, participantii
in cadrul grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de activitate: servicii, comert,
mediu, agricultura, etc., sau deruleaza activitati complementare importante pentru dezvoltarea teritoriului
din care fac parte, respectiv teritoriul GAL VALEA BUZAULUI, ceea ce aduce o asigurare in plus
pentru caracterul integrator al strategiei de dezvoltare locala propusa de Gal VALEA BUZAULUI.
Astfel intre membrii parteneriatului se afla urmatoarele entitati:
- administratii publice locale - 10 primarii;
- autoritate publica - Agentia pentru Protectia Mediului Buzau;
- ONG-uri - 3 organizatii;
- societati cu raspundere limitata - 14 societati cu raspundere limitata;
- persoane fizice autorizate - 4 persoane fizice autorizate.
218
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor
Parteneriatul public privat VALEA BUZAULUI este format din 32 de membri impartiti intre
sectorul public, privat si societate civila conform situatiei de mai jos:
Parteneri publici
Nume i prenume
Instituia
Funcia
Tip* /Observaii
Mitroiu Dumitru
Primaria Comunei Cislau
Primar
ADMIN
Oprea Elvis Eusebio
Primaria Comunei Viperesti
Primar
ADMIN
Bitu Valerian
Primaria Comunei Calvini
Primar
ADMIN
Radu Gheorghe
Primaria Comunei Catina
Primar
ADMIN
Gherghiceanu Ion
Primaria Orasului Patarlagele
Primar
ADMIN
Radulescu Pavel Petrisor
Primaria Comunei Colti
Primar
ADMIN
Stoica Nicolae
Primaria Comunei Panatau
Primar
ADMIN
Dumitrescu Cornel
Primaria Comunei Siriu
Primar
ADMIN
Bacneanu Gheorghe
Primaria Comunei Gura-Teghii
Primar
ADMIN
Ivan Zoica
Primaria Comunei Lapos
Primar
ADMIN
Babici Radu
Agentia pentru Protectia Mediului

Buzau
Director
ADMIN
Nume i prenume
SOCIAL
Instituia
Mircica Constantin
Asociatia SudCarpatica
Tailup Stefan
Asociatia Romilor Valea Buzaului
Tailup Stefan
Asociatia Culturala Nicolae Tautu

219
Funcia
Tip* /Observaii
PRESEDINTE
SOCIAL
PRESEDINTE
SOCIAL
PRESEDINTE
SOCIAL
Parteneri privati
Nume i prenume
Instituia
Funcia
Tip
Sava Ilie
Societatea Agricola Record
Administrator
SRL
Sava Teodor Madalin
Agripest Com Media
Administrator
SRL
Barlodeanu Anghel
S.C Barlodeanu Anghel
Administrator
SRL
Stanciu Corina
AscomProd 2002
Administrator
SRL
Bitu Nicoleta
SC Intersect Bitu
Administrator
SRL
Toader Aurelian
S.C Ocolul Silvic Siriu
Administrator
SRL
Sima Liliana
SC Virgo
Administrator
SRL
Burghel Constantin
SC BCF Elpida
Administrator
SRL
220
Botan Claudiu
Marian
S.C B&B Expert Constructor
Administrator
SRL
Matei Florin
SC Matei F Bogdi
Administrator
SRL
Musat Constantin
SC Robimar
Administrator
SRL
Mircica Emanuela
Ana
Mircica Emanuela Ana
Administrator
PFA
Agapie Marcelica
S.C Flores Farm
Administrator
SRL
Vaduva Traian
Emy PanProd
Administrator
SRL
Frone Steluta
Administrator
PFA
Emil
Frone Steluta
Administrator
Stroe Lucia
Stroe Lucia
Dobrica Dumitru
SC Mecan Construct
PFA
Administrator
221
SRL
Ciupirlan Stefan
Administrator
Ciupirlan Stefan
PFA
Dupa cum se poate observa, GAL VALEA BUZAULUI indeplineste criteriul de

selectie SCS 2.1. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in
cadrul parteneriatului a unei organizatii a minoritatilor etnice, in speta o asociatie a rromilor.
Avand in vedere importanta prezentei tinerilor in cadrul GAL VALEA BUZAULUI, o parte din
entitatile semnatare ale acordului de parteneriat vor fi reprezentate in cadrul Adunarii Generale de
catrtineri sau femei.
In ceea ce priveste procentul prezentei acestora in cadrul GAL VALEA BUZAULUI situatia
este urmatoarea:
Parteneri publici
Nume i prenume
Instituia
Funcia
Varsta
Mitroiu Dumitru
Primaria Comunei Cislau
Primar
52
Oprea Elvis Eusebio
Primaria Comunei Viperesti
Primar
44
Bitu Valerian
Primaria Comunei Calvini
Primar
44
Radu Gheorghe
Primaria Comunei Catina
Primar
68
Gherghiceanu Ion
Primaria Orasului Patarlagele
Primar
50
Radulescu Pavel Petrisor
Primaria Comunei Colti
Primar
42
Stoica Nicolae
Primaria Comunei Panatau
Primar
48
222
Dumitrescu Cornel
Primaria Comunei Siriu
Primar
54
Bacneanu Gheorghe
Primaria Comunei Gura-Teghii
Primar
Peste 40
Ivan Zoica
Primaria Comunei Lapos
Primar
53
Babici Radu
Agentia pentru Protectia Mediului

Buzau
Director
Peste 40
Nume i prenume
SOCIAL
Instituia
Mircica Constantin
Asociatia SudCarpatica
Tailup Stefan
Asociatia Romilor Valea Buzaului
Tailup Stefan
Asociatia Culturala Nicolae Tautu
Funcia
Varsta
PRESEDINTE
38
PRESEDINTE
57
PRESEDINTE
57
Parteneri privati
Nume i prenume
Instituia
Funcia
Varsta
Sava Ilie
Societatea Agricola Record
Administrator
64
Sava Teodor Madalin
Agripest Com Media
Administrator
31
Barlodeanu Anghel
S.C Barlodeanu Anghel
Administrator
66
223
Stanciu Corina
AscomProd 2002
Administrator
42
Bitu Nicoleta
SC Intersect Bitu
Administrator
43
Toader Aurelian
S.C Ocolul Silvic Siriu
Administrator
44
Sima Liliana
SC Virgo
Administrator
37
Burghel Constantin
SC BCF Elpida
Administrator
39
Botan Claudiu
Marian
S.C B&B Expert Constructor
Administrator
36
Matei Florin
SC Matei F Bogdi
Administrator
39
Musat Constantin
SC Robimar
Administrator
32
Mircica Emanuela
Ana
Mircica Emanuela Ana
Administrator
37
Agapie Marcelica
S.C Flores Farm
Administrator
56
224
Vaduva Traian
Emy PanProd
Administrator
Peste 40
Frone Steluta
Administrator
39
Administrator
46
Emil
Frone Steluta
Stroe Lucia
Stroe Lucia
Dobrica Dumitru
SC Mecan Construct
Administrator
Peste 40
Ciupirlan Stefan
Ciupirlan Stefan
Administrator
39
Dupa cum se poate observa din datele prezentate mai sus, in cadrul GAL VALEA BUZAULUI,
dintr-un numar total de 32 de parteneri, 10 sunt tineri si 8 sunt femei. Asadar, in cadrul GAL VALEA
BUZAULUI, 31,25 % dintre parteneri sunt reprezentanti de tineri si 25% de femei.
225
31%
69%
Reprezentanti tineri
Alti reprezentanti
Dupa cum se poate observa din informatiile de mai sus, GAL VALEA BUZAULUI
indeplineste criteriile de selectie SCS 2.2. si SCS 2.3. fixate de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul reprezentarii echilibrate a tinerilor 31% si a femeilor 21%.
De asemenea, in randul membrilor parteneriatului public privat GAL VALEA BUZAULUI

sunt prezente si: organizatii agricole (Societatea Agricola Record), reprezentanti ai sectorului economic
(Sc EmyPan Prod, Sc Virgo etc) si a organizatiilor de mediu (Agentia de Mediu Buzau), reprezentanti ai
sectorului forestier (Ocolul Silvic Siriu) astfel incat toate sectoarele responsabile de dezvoltarea viitoare a
mediului rural au reprezentare.
GAL VALEA BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie SCS 2.4. fixat de

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentei in cadrul parteneriatului a
reprezentantilor organizatiilor agricole, sectorului forestier, sectorului economic si a unei
organizatii de mediu.
In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL VALEA

BUZAULUI, fiecare partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat.
226
De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca.
GAL VALEA BUZAULUI este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de
Dezvoltare Locala al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin
intermediul acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activitilor care se desfasoara in cadrul
grupului, iar pe de alta, coordonarea activitilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat i a celor de
impact, relevani pentru monitorizarea i evaluarea eficient a Planului de Dezvoltare Locala.
GAL VALEA BUZAULUI va asigura de asemenea respectarea obligaiilor privind publicitatea
si evaluarea Planului de Dezvoltare Locala si ntocmirea rapoartelor privind progresul realizat.
GAL VALEA BUZAULUI va controla calitatea implementrii Planului de Dezvoltare Locala
pentru asigurarea bunei funcionri a ntregului sistem de management, a corectitudinii i conformitii
punerii n aplicare a Planului de Dezvoltare Locala.
Participarea partenerilor GAL VALEA BUZAULUI si in general a populatiei ce face parte din
aria sa teritoriala la luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere. Astfel, in urma
constituirii ca si asociatie in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si
fundatii, componenta organelor de conducere ale acesteia vor facilita o participare directa a asociatilor la
luarea deciziilor.
Adunarea Generala a GAL VALEA BUZAULUI formata din 32 de membri, reprezentanti ai
sectoarelor public, privat si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si
planifica strategia grupului.
Numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Adunarii Generale a GAL VALEA
BUZAULUI este de 11, iar numarul reprezentantilor entitatilor private si ale societatii civile este de 21,
asigurandu-se astfel un procent de reprezentativitate de 65% pentru reprezentantii partenerilor privati si a
societatii civile.
227
Ponderea partenerilor publici si privati

34%
Reprezentanti privati
Reprezentanti publici
66%
indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 2.5. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, in sensul ca partenerii privati si ai societatii civile reprezinta mai mult de 65% din
totalul partenerilor.
Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul de
mare, vor fi delegate Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a
activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul Director este organismul responsabil de gestionarea, administrarea
si reprezentarea parteneriatului GAL VALEA BUZAULUI.
Componenta Consiliului Director al GAL VALEA BUZAULUI va fi de 5-11 membri, iar
numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal VALEA BUZAULUI
nu depaseste procentul de 50% din numarul total al membrilor acestuia.
Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o
reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, pentru ca dintr-un numar de 32 de membrii ai
parteneriatului 5 - 11 fac parte din Consiliul Director. In acest mod este configurat un organism mai
flexibil si operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor legate de
implementarea Planului de Dezvoltare Locala.
228
In cadrul Consiliului Director, procentul de participare si vot atat a entitatilor publice, cat si a celor
private, este de 50%, astfel din cei 5 -11 membri, jumatate sunt reprezentanti ai membrilor publici, iar
jumatate sunt reprezentanti ai membrilor privati.
III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului
Functionarea generala a GAL VALEA BUZAULUI este reglementata in concordanta cu

Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociatii si fundatii.
GAL VALEA BUZAULUI isi asuma elaborarea si implementarea Planului de Dezvoltarea
Locala in teritoriul sau, plan care are drept scop dezvoltarea socio-economica a zonei descrisa la capitolul
I al prezentei strategii.
Dupa selectarea in cadrul apelului de selectie organizat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, GAL VALEA BUZAULUI devine beneficiarul de drept al ajutorului inclus n abordarea
Leader, si va fi cel care va gestiona regiunea in baza Planului de Dezvoltare Locala prin intermediul
beneficiarilor finali ai ajutorului, cei care vor aciona ca promotori ai proiectelor susinute.
De asemenea, GAL VALEA BUZAULUI actioneaza ca organism intermediar intre DADR
Teleorman, CRPDRP si beneficiarii finali ai proiectelor, doar n cazul n care nu sunt ei nii beneficiarii
finali, n acest scop exercitand urmtoarele funcii n teritoriu:
o face publicitate Planului de Dezvoltare Locala, prin intermediul partenerilor si, site-ul,
mass-media, etc, si da persoanelor interesate informaii i sfaturi de care au nevoie cu privire
la schema de Leader; aceste informaii vor fi furnizate att n mod direct la sediul central al
GAL VALEA BUZAULUI, cat i prin intermediul internet, media si mass-media;
o incurajeaza i promoveaza punerea n aplicare a investiiilor n cadrul abordrii Leader, un
rol important n aceast directie avandu-l informrile cu diverse grupuri din teritoriu,
promovarea direct de ctre grup, sau prin partenerii si;
o orienteaza punerea n aplicare a abordrii Leader spre cele mai bune investiii care s
contribuie la dezvoltarea teritoriului, conform Planului de Dezvoltarea Locala;
o pune n aplicare proiecte n mod direct, dac acest lucru poate ajuta la dezvoltarea zonei;
o particip cu alte Grupuri de Aciune Local la proiecte de cooperare;
Obligatiile GAL VALEA BUZAULUI

229
o sa tina contabilitatea in conformitate cu legislatia nationala in vigoare;

o sa faciliteze verificarea tuturor aciunilor sale de ctre Comisia Europeana i alte organisme
sau autoriti la nivel comunitar, naional sau judetean i, n special, controalele efectuate
de care Ministerul Agriculturii si Agentiei de Plati;
o sa participe la toate reuniunile convocate de ctre Autoritatea de gestionare a fondurilor
Leader sau alt autoritate a PNDR;
o aa asigure o publicitate adecvat a Planul de Dezvoltare Locala la nivel judetean, regional
si national att n ceea ce privete diferitele msuri susinute cat si a diferitelor etape ale
procedurilor de acordare i plat a ajutorului. ndeplinirea acestei obligaii se realizeaza
dupa cum urmeaza:
Ministerul Agriculturii, Grupurile de Aciune Local i beneficiarii finali ai
ajutorului vor aplica diverse materiale informative i scheme de publicitate pentru
proiecte in conformitate cu manualul de identitate vizuala;
in caz de nendeplinire de ctre beneficiarii finali a obligaiilor lor n materie de
publicitate, li se va retrage ajutorul financiar;
instutiile locale, intreprinderile i asociaiile ca parti ale GAL VALEA
BUZAULUI vor facilita distribuirea de informatii si publicatii n consiliile locale,
consiliile de administraie si adunarile generale;
o sa faca parte din Reeaua Naional de Dezvoltare Rurala;
o sa participe la cel puin un proiect de cooperare;
o sa actioneze intotdeauna respectand principiile de cooperare, obiectivitate, imparialitate,
eficacitate, eficien, transparen, publicitate i libera concurena;
o in cazul n care este destinatarul final al ajutorului, sa isi indeplineasca obligaiile care revin
oricarui beneficiar final;
Incompatibilitati
Poziia de Responsabil administrativ sau coordonator al GAL VALEA BUZAULUI este
incompatibil cu orice alta activitate publica sau privata, care se efectueaza cu norm ntreag. Cu toate
acestea, Grupul de Actiune Locala poate autoriza exercitarea unor activitii, cu condiia ca acestea sa nu
aduca atingere autonomiei i independenei managerului sau coordonatorului GAL.
Restul personalului de executie al GAL VALEA BUZAULUI este obligat s informeze
Consiliul Director al GAL VALEA BUZAULUI cu privire la orice alte activiti aductoare de venituri
230
pe care le desfasoara atat pe cont propriu cat si in calitate de angajai, n scopul de a verifica sa nu exist
nicio incompatibilitate ntre interesele individuale i cele ale GAL VALEA BUZAULUI.
Responsabilul financiar i cel administrativ nu pot deine alte functii publice sau private care pot
interfera cu autonomia i independena cu care trebuie sa ii exercite atributiile in cadrul GAL VALEA
BUZAULUI, cu excepia celor care le corespund ca functionari publici ai primariilor. Incompatibilitatea
trebuie declarata organismului care l-a desemnat intr-o astfel de functie.
Abtineri
Membrii responsabili cu luarea deciziilor, cat i coordonatorul i personalul tehnic al GAL
VALEA BUZAULUI nu va interveni n gestionarea ajutorului financiar in oricare dintre urmtoarele
situatii:
o are interese personale in materie;
o este primar sau oficial al primariei care solicita ajutorul financiar;
o este manager sau membru al intreprinderii, asociaiei sau a entitii care solicita ajutorul
financiar;
o are interese litigioase nesolutionate cu solicitantul ajutorului financiar;
o are legaturi de consangvinitate sau afinitate pana la gradul al patrulea inclusiv cu oricare
dintre prile interesate in solicitarea de ajutor financiar sau este asociat cu acestiap;
o exista prietenie intim sau dumnie fata de persoanele interesate in solicitarea ajutorului
financiar;
o a participat n calitate de martor sau expert n cadrul procedurii n cauz;
o are relaii profesionale cu persoana fizic sau juridic direct interesate n materie, sau au
avut n ultimii doi ani relatii profesionale de orice fel cu respecivele persoane;
Atunci cnd unul dintre membrii responsabili cu luarea deciziilor se afla in una sau mai multe
dintre situatiile prezentate mai sus este obligat sa se abtina, motivul si abtinerea fiind prevazute n mod
expres n procesul-verbal al sesiunii n cauz.
n cazul n care motivele de abinere se refera la coordonatorul GAL VALEA BUZAULUI sau
la personalul tehnic al grupului, motivele se prezinta, n scris, Consiliului director, care va decide cu
privire la abtinere, i va desemna o persoana care o va nlocui n procesul de luare a deciziilor in cazul
respectiv.
231
Solicitanii ajutorului financiar pot recuza una sau mai multe persoane insarcinate cu luarea
deciziilor sau alte categorii de personal din cadrul GAL VALEA BUZAULUI in orice moment n
cursul procedurii, n cazul n care consider c acestea se afla in una din situatiile de abtinere enumerate
mai sus.
n cazul n care exist solicitare de recuzare a coordonatorului GAL VALEA BUZAULUI sau a
personalului tehnic, motivele se prezinta n scris Consiliului director, care va decide cu privire la recuzare
in termen de cel mult 3 zile.
Organele de conducere care functioneaza la nivelul GAL VALEA BUZAULUI, sunt urmatoarele:
1) Adunarea generala;
2) Consiliul director;
3) Cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori;
4) Comitetul de selectare a proiectelor;
5) Compartiment administrativ
Functiile si responsabilitatile fiecarui organ de conducere a GAL VALEA BUZAULUI pentru
procesul de gestionare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala sunt prezentate detaliat mai jos.
1)Adunarea generala
Este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatiilor.
Sedintele Adunarii Generale sunt ordinare sau extraordinare. Adunarea Generala Ordinara se
convoaca cel putin o data pe an, in primul trimestru.
Competenta Adunarii generale cuprinde:
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL VALEA BUZAULUI;
b) Aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie;
d) Alegerea si revocarea cenzorului;
232
e) Revocarea ajutoarelor financiare;

f) Aprobarea Regulamentului intern
Adunarea Generala extraordinara se convoaca ori de cate ori este nevoie la initiativa Consiliului
Director al GAL VALEA BUZAULUI sau daca exista solicitare scrisa din partea a cel putin o treime
dintre membrii. In cazul in care se convoaca la solicitarea membrilor, Adunarea Generala se va tine in
termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii scrise. Adunarea Generala Extraordinara se poate
convoca pentru:
Modificarea statutului sau a regulamentului intern;
Numirea sau revocarea membrilor Consiliului Director;
Aprobarea strategiei de dezvoltare;
aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli de functionare si a

bilantului contabil;
alegerea sau revocarea membrilor Comitetului de Selectie si aprobarea functionarii

acestuia;
alegerea si revocarea cenzorului;
revocarea ajutoarelor financiare;
Data, ora si ordinea de zi ale Adunarii Generale se vor comunica in scris tuturor membrilor sai cu
cel putin 15 zile inainte de termenul fixat.
Pentru Adunarea Generala Extraordinara motivul si ordinea de zi se comunica cu cel putin 10 zile
inainte de convocare.
In cadrul sedintelor Adunarii Generale se vor discuta numai problemele puse pe ordinea de zi de
catre Consiliul Director. In conditiile in care cel putin 50% plus unu din numarul membrilor prezenti ar
dori sa puna in discutie Adunarii Generale alte probleme decat cele stabilite prin ordinea de zi, acestia le
vor comunica, spre aprobare, Consiliului Director cu cel putin 4 zile inaintea zilei fixate pentru
convocarea Adunarii Generale.
Refuzul Consiliului Director de a nu admite vreuna din aceste propuneri se va consemna in procesul
verbal si se va aduce la cunostinta Adunarii Generale.
Sedintele Adunarii Generale vor fi prezidate de catre coordonatorul GAL VALEA BUZAULUI,
iar in lipsa acestuia de catre vicepresedintele desemnat de acesta.
233
Adunarea Generala convocata cu respectarea prevederilor de mai sus este legal constituita daca
sunt prezenti o treime din numarul membrilor activi sau al reprezentantilor lor.
Hotararile Adunarii Generale se iau cu majoritatea simpla de 50% plus unu din numarul
membrilor prezenti.
Fiecare membru activ are dreptul la un vot in Adunarea Generala
Hotaririle luate de Adunarea Generala in limitele legii, ale actului constitutiv si statutului sunt
obligatorii chiar si pentru membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat
impotiva.
2) Consiliul director
Consiliul Director al GAL VALEA BUZAULUI este organul de conducere si de administrare al
acesteia care asigura realizarea scopului si obiectivelor GAL VALEA BUZAULUI. De asemenea,
Consiliul Director asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.
Consiliul Director este alcatuit din membrii numiti de catre Adunarea Generala
El poate fi alcatuit si din persoane din afara GAL VALEA BUZAULUI, in limita a cel mult o
patrime din componenta lui.
Consiliul Director va putea numi un Secretar General si un Director Executiv din randurile sale,
din membrii GAL VALEA BUZAULUI sau din afara ei.
Consiliul Director este format din 5-11 membrii si functioneaza pe o durata de 4 ani, perioada in
care asigura nemijlocit conducerea GAL VALEA BUZAULUI. Membrii Consiliului Director pot fi
realesi.
Consiliul Director se va convoca trimestrial sau ori de cate ori va fi nevoie, de catre Presedinte sau
in lipsa acestuia de catre Vicepresedintele imputernicit.
Sedintele Consiliului Director sunt prezidate de catre Presedinte iar in lipsa acestuia, de catre
Vicepresedintele imputernicit.
Consiliul Director va fi convocat de catre Presedinte prin intermediul Secretarului care
va
transmite invitatiile cu cel putin doua zile inainte de sedinta. Convocarea se va face nominal, in scris prin
234
intermediul fax, e-mail catre fiecare din membrii Consiliului Director. Invitatiile transmise vor cuprinde
data, ora si ordinea de zi a sedintei.
Sedintele Consiliului Director sunt legal intrunite in prezenta a cel putin 50% plus unu din
numarul membrilor sai.
Deciziile Consiliului Director sunt adoptate cu majoritate absoluta a voturilor celor prezenti. La
egalitate de voturi, hotarator este votul Presedintelui. Deciziile Consiliului Director sunt consemnate intrun registru special si vor fi semnate de Presedinte si Secretar.
Consiliul Director se reuneste cel putin o data pe trimestru la initiativa Presedintelui sau ori de cate
ori exista cererea a cel putin doua treimi din membrii care fac parte din Consiliul Director. In cazul in care
exista cererea scrisa a membrilor Consiliului Director pentru convocarea Consiliului, acesta se va intruni
in termen de o luna de la data solicitarii.
In exercitarea competentei sale, Consiliul Director are urmatoarele responsabilitati:
a) programeaza si gestioneaza activitatile GAL VALEA BUZAULUI;
b) apararea si gestionarea intereselor grupului;
c) programeaza gestionarea administrativa, economica si financiara a GAL VALEA
BUZAULUI, in conformitate cu obiectivele pe care trebuie sa le indeplineasca direct sau
indirect;
d) lansarea apelurilor de selectie pentru proiecte;
e) propunerea de soluionare provizorie a acordarii unui ajutor financiar;
f) propunerea de soluionare definitiva de acordare a ajutorului financiar;
g) aprobarea proiectelor care vor fi puse n aplicare de ctre GAL VALEA BUZAULUI;
h) studierea i aprobarea de modificare a investiiilor, dac este necesar;
i) acordarea perioadelor de prelungire a implementarii proiectelor;
j) propunerea de modificare a cheltuielilor de funcionare a GAL VALEA BUZAULUI in
cadrul bugetului;
k) prezentarea catre Adunarea Generala a raportului de activitate pe perioada anterioara,
executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri
si cheltuieli si proiectele GAL VALEA BUZAULUI;
l) incheierea de acte juridice in numele si pe seama GAL VALEA BUZAULUI;
235
m) aprobarea organigramei si politicii de personal ale GAL VALEA BUZAULUI, daca prin
statut nu se prevede altfel;
n) propune Adunarii Generale excluderea acelor membri care nu isi indeplinesc obligatiile sau
desfasoara o activitate care prejudiciaza GAL VALEA BUZAULUI;
o) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.
3) Cenzorul
Daca numarul asociatiilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate
fi o persoana din afara GAL.
Cenzorul asigura controlul financiar intern al GAL VALEA BUZAULUI.
In realizarea competentei sale, Cenzorul indeplineste urmatoarele atributii:
a) verifica modul in care este administrat patrimonial GAL VALEA BUZAULUI;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
4) Comitetul de selectie al proiectelor
La nivelul GAL VALEA BUZAULUI functioneaza un Comitet de Selectie, format din membri
GAL, care este responsabil cu selectarea proiectlor depuse in cadrul GAL.
Comitetul de selectie al proiectelor va fi alctuit din 5-15 persoane, reprezentani ai autoritilor i
organizaiilor care fac parte din parteneriat, in functie de numarul partenerilor care fac parte din cadrul
GAL.
La capitolul Masura din cadrul Planului de Dezvoltare Locala au fost prezentate conditiile
generale si specifice, ca si criteriile de selectie a proiectelor pentru fiecare masura in parte.
n ceea ce privete selecia proiectelor n cadrul GAL, se va aplica regula dublului cvorum,
respectiv pentru validarea voturilor, este necesar ca n momentul seleciei s fie prezeni cel puin 50% din
parteneri, din care peste 50% s fie din mediul privat i societate civil.
236
Pentru transparena procesului de selecie a proiectelor n cadrul GAL i totodat pentru efectuarea
activitilor de control i monitorizare, la aceste selecii va lua parte i un reprezentant al Ministerului
Agriculturii i Dezvoltrii Rurale de la nivel judeean (DADR).
Dac unul din proiectele depuse pentru selectie, aparine unuia din membrii comitetului, n aceast
situaia persoana (organizaia) n cauza nu are drept de vot i nu va particip la ntlnirea comitetului
respectiv.
Din Comisia de Selectie fac parte urmatoarele persoane:
-
Presedintele GAL VALEA BUZAULUI care exercita functia de presedinte al comisiei;
Primul Vicepresedinte al GAL VALEA BUZAULUI, care exercita functia de presedinte de

comisie in posibilele cazuri de incompatibilitate a Presedintelui;
Secretarul GAL VALEA BUZAULUI, care exercita functia de secretar al Comisiei de

Selectie;
Vicesecretarul GAL VALEA BUZAULUI;
Responsabilul financiar al GAL VALEA BUZAULUI;
Responsabilul financiar adjunct al GAL VALEA BUZAULUI;
Responsabilul financiar;
Specialist in domeniul in care sunt depuse proiectele;
Responsabilul administrativ (Coordonatorul)
Acesta trebuie s se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limit pentru primirea cererilor de
ajutor financiar. Convocarea Comisiei se efectueaz de ctre Preedinte la propunerea Coordonatorului.
Comisia va evalua toate dosarele masura cu masura, urmarind ordinea de intrare a solicitarilor.
Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care cuprinde o list pentru fiecare dintre
msuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel mai mic.
Raportul este semnat de ctre toi membrii Comisiei.
Cnd Preedintele este in incompatibilitate si trebuie s se abin n evaluarea dosarelor, acesta se
nlocuiete cu primul Vicepresedinte, care va prelua atribuiile de preedinte al Comisiei, fapt care se
menioneaz n raport.
5) Compartimentul administrativ
237
Compartimentul administrativ poate fi format din urmatorii membrii:

-
Responsabil administrativ (Coordonatorul) care coordoneaz activitatea GAL att
sub aspect organizatoric ct i al respectrii procedurilor de lucru;

-
Responsabil financiar contabil care se ocup de supravegherea i controlul
gestiunii financiar contabile a GAL-ului;

-
Animatori ce desfoar activiti de animare pentru promovarea aciunilor GAL;
Sector tehnic care are ca sarcin verificarea i selecia proiectelor ce se vor
implementa; sunt persoane specializate pe diverse domenii de activitate care au sarcina de a

verifica si selecta proiectele ce se vor implementa;
-
Consultani externi in funcie de necesitile GAL pentru buna desfurare a
activitilor GAL;
-
Angajat pentru activiti de secretariat;
Responsabilul administrativ (Coordonatorul) este conducatorul echipei tehnice a GAL

VALEA BUZAULUI. In calitatea sa poate cere beneficiarilor de ajutoare financiare documente si
informatii despre stadiul implementarii proiectelor n orice stadiu al implementarii acestora. mpreun cu
echipa tehnic verifica daca s-au deschis sau nu investiiile. Responsabilul administrativ are urmatoarele
functii:
n etapa de verificare a acordarii ajutorului financiar:
- Existena apelului aprobat de ctre organismul competent;
- Pentru fiecare caz n parte, respectarea criteriilor de eligibilitate cerute pentru destinatarul final al
ajutorului financiar, n special, urmtoarele aspecte:
- Existena unei cereri scrise de ctre destinatarul final adresata n timp util;
- Existena unei dovezi ca nu a initiat inca cheltuieli sau de investiii;
- Existena unui memoriu tehnico-economic i stabilirea relevana sale pentru criteriile de
evaluare stabilite n Planul de Dezvoltare Locala i cerinele specifice prevzute n plnul de ajutor
financiar;
- Prezentarea tuturor documentelor care trebuie furnizate mpreun cu cererea;
238
- Existena creditului disponibil i verificarea valoarii ajutorului financiar pentru a nu

depi limitele;
- Respectarea de ctre beneficiar a cerinelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
pentru obtinerea ajutorului financiar;
- Desfurarea eficient a procedurii de acordare a ajutorului financiar;
- Verificarea respectrii principiilor de transparen, obiectivitate, concuren, transparen,
egalitate i nediscriminare, eficacitate i eficiena;
- Atentionarea beneficiarilor cu privire la plata impozitelor si a altor taxe catre stat;
- Acordarea ajutorului financiar destinatarului final;
n faza de plat a ajutoarelor financiare, are funcii de intervenie i verificare a documentelor de
plata a ajutoarelor catre destinatarul final, dup primirea aprobrii si dupa ce a constatat c suma care
trebuie pltit este adecvat.
-
Certifica copiile documentelor;
Participa n calitate de secretar n Comisia de selectie;
Autorizeaza plata ajutoarelor;
Exercita orice alte funcii atribuite de GAL VALEA BUZAULUI sau prin ordin al
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
GAL VALEA BUZAULUI il poate trage la rspundere pe responsabilul administrativ si

financiar pentru daunele pe care le-ar putea provoca n gestionarea grupului.
239
PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL ULUI
III.3.1 Resurse umane

III.3.1. Descrierea echipei de animare
La nivelul GAL-ului se vor desfura urmtoarele activiti :

a) informare comunicare;
Modalitatea de realizare a acestor activitati este prezentata in capitlul III punctul 3.4.
b) apel pentru proiecte;
GAL VALEA BUZAULUI va efectua pentru fiecare dintre msuri, dou apeluri pentru
asisten:
-
primul in perioada aprilie -mai,
al doilea in perioada septembrie - octombrie.
Pentru masurile unde exista beneficiari finali care pot fi att persoane fizice i juridice de drept
privat, cat si primrii, se vor organiza apeluri de selectie distincte pentru fiecare actegorie de beneficiaar,
public sau privat.
Apelul va fi aprobat de ctre Consiliul Director al GAL VALEA BUZAULUI. Dupa aprobarea
apelului de selectie de catre Consiliul director al GAL, n termen de cincisprezece zile din ziua urmtoare
datei adoptrii sale, va fi transmisa o copie a aprobarii la Ministerul Agriculturi, si de asemenea, se va
asigura publicitatea apelului in teritoriu prin intermediul mass-media, fluturasi si afise la fiecare primarie
care face parte din GAL VALEA BUZAULUI.
Textul apelului de selectie va face referire la urmatoarele aspecte:
-
legislaia care reglementeaz ajutorul;
obiectul, condiiile i scopul ajutorului;
Suma maxim total care urmeaz s fie folosita ca ajutor financiar pentru anul respectiv;
Criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii pentru a solicita ajutor financiar i

modul n care se acorda ajutorul financar;
240
Indicarea persoanelor responsabile cu procedura si soluionarea acesteia;
Locul, modul i termenul de depunere a cererilor i a documentaiilor aferente de catre

beneficiari;
Componenta comitetului de selectie a proiectelor i criteriile de evaluare a proiectelor;
Termenul limit pentru comunicarea rezultatelor;
Posibilitatea de contestare a rezultatelor;
De asemenea, n apelul de selectie se va mentiona ca daca au rmas bani nealocati pe proiecte in

respectiva sesiune, se poate redeschide o alta sesiune de aplicare, imediat sau dup o anumit perioad de
timp.
c) sprijinirea depuntorilor de proiecte;
Pot fi depunatori de proiecte, beneficiarii astfel cum sunt acestia stabiliti in capitolul Masura din
acest program, persoanele fizice i juridice de drept privat, precum si primarii si consilii locle, care
ndeplinesc cerinele specifice pentru fiecare din msurile prezentate.
De asemenea poate fi beneficiar final GAL VALEA BUZAULUI, atunci cnd aciunile sunt de
interes general, cu referire la obiectivele strategice ale programului i atunci exista masuri pentru care nu
sa solicitat sau primit ajutor financiar in apelul de selectie, i exist credit disponibil.
Proiectele depuse de beneficiarii finali vor respecta conditiile de forma si continut recomandate de
GAL VALEA BUZAULUI si vor fi insotite de documentele solicitate prin apelul de selectie.
Termenul maxim de depunere al proiectelor va fi de 2 luni de la deschiderea oficiala a apelului de
selectie al proiectelor.
d) organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse;
Comitetul de Selectie al proiectelor va verifica indeplinirea criterilor de conformitate stipulate in
apelul de selectie si prezenta tuturor documentelor solicitate.
De asemenea, personalul tehnic al GAL VALEA BUZAULUI va realiza inspectarea locului in
care urmeza sa se deruleze proiectul pentru care se solicita ajutor si va elibera solicitantului un act din
care sa reiasa ca lucrarile respective nu au fost demarate inainte de semnarea contractului de finantare.
Dupa obtinerea acestui document, Responsabilul administrativ (Coordonatorul) va elabora un raport
tehnico-economic pentru fiecare solicitare in parte in care se va da aviz favorabil sau nefavorabil acordarii
finantarii solicitate.
241
Solicitarile care obtin aviz favorabil vor fi apoi evaluate de catre Comitetul de Selectie al GAL
VALEA BUZAULUI. Acesta va elabora cate un document pentru fiecare masura in parte in care vor fi
evidentiate punctajele obtinute de catre proiectele prezentate in ordine descrescatoare. Punctajul fiecarui
proiect va fi stabilit in conformitate cu criteriile de selectie stabilite in Planul de Dezvoltare Locala.
Rezultatul evaluarii se va consemna intr-un raport motivat.
In baza raportului motivat elaborat de catre Comitetul de Selectie, Consiliul Director va emite,
pentru fiecare masura in parte, o propunere motivata care poate fi:
-
propunerea de aprobare a solicitarii, cu indicarea valorii si a procentului de finantare;
propunerea motivata de respingere a finantarii datorita punctajului mic obtinut si neincadrarea

in valoarea sesiunii respective de depunere deschisa de GAL VALEA BUZAULUI;
Dupa finalizarea selectiei proiectelor in cadrul GAL VALEA BUZAULUI, lista cu proiectele
aprobate, va fi transmisa Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, impreuna cu un
raport complet al sesiunii respective, in vederea semnarii contractelor cu beneficiarii finali ai finantarii.
e) monitorizarea proiectelor.
Monitorizarea proiectelor este prezentata in capitolul VII.
Avand in vedere ca fara prezenta efectiva a oamenilor care stiu ce, cand si cum trebuie facut, este
pur si simplu imposibil ca o organizatie sa isi atinga obiectivele, este foarte importanta descrierea
resursele umane necesare derularii tuturor activitatilor legate de implementarea Planului de Dezvoltare
Locala.
Resursele umane nu reprezint altceva dect active ale GAL VALEA BUZAULUI ce slujesc la
punerea n practic a obiectivelor acestuia, mijloace care pot condiiona succesul organizaiei, prin
utilizarea eficient a resurselor financiare, materiale, instituionale, prin modul n care i pun capacitile
intelectuale i creative n slujba ndeplinirii sarcinilor. O serie de capaciti fizice i intelectuale ale
resurselor umane sunt importante din prisma modului n care acestea sunt folosite n cadrul organizaiei.
Astfel, se are in vedere ca GAL VALEA BUZAULUI sa dispuna de personalul necesar, pe
tipuri de calificari adecvate proiectelor care urmeaza a se implementa pentru indeplinirea obiectivelor
propuse in cadrul strategie de dezvoltare locala.
Modalitatile de contractare a personalului in cadrul GAL VALEA BUZAULUI sunt:
-
Responsabilul administrativ (Coordonatorul) si echipa tehnica contract de munca;

242
Responsabilul financiar contract de prestari de servicii;
Cosultanti in diverse domenii contract de prestari de servicii;
De asemenea, pe tot parcursul derularii activitatilor necesare implementarii Planului de Dezvoltare

Locala, GAL VALEA BUZAULUI va fi sprijinit de catre agentii agricoli si personalul cu
responsabilitati in ceea ce priveste dezvoltarea rurala, din cadrul fiecarei primarii care face parte din
parteneriat. Acestia desfasurand activitate de voluntariat.
In cadrul GAL VALEA BUZAULUI isi vor desfasura activitatea in mod permenent urmatoarele
persoane, care vor fi angajate pe baza de contract de munca.
1.
Responsabil administrativ (Coordonatorul) al GAL VALEA BUZAULUI, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute:
-
sa fi detinut anterior o pozitie similara cu cea pe care o va detine in cadrul GAL VALEA
BUZAULUI pentru o perioada de cel putin 5 ani;

-
sa fie absolvent de studii superioare finalizate cu diploma de licenta; detinerea unor studii
postuniversitare sau master in domeniul managementului constituie un avantaj;

-
sa detina abilitati organizatorice, de lidership si de comunicare;
2.
Managerul de proiecte al GAL VALEA BUZAULUI trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute:

-
BUZAULUI pentru o perioada de cel putin 3-4 ani;

-
sa fie absolvent de studii superioare finalizate cu diploma de licenta in domeniu tehnic sau
economic; detinerea unui certificat de perfectionare / calificare ca Manager de proiect constituie un

avantaj;
3.
Contabilul GAL VALEA BUZAULUI, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii din
punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute:

-
BUZAULUI;
-
sa fie absolvent de studii economice medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat
/ licenta;
243
sa cunoasca toate procedurile contabile necesare supravegherii i controlului gestiunii
financiar contabile a GAL - VALEA BUZAULUI;

Specialistul tehnic / IT al GAL VALEA BUZAULUI trebuie sa indeplineasca
4.
urmatoarele criterii din punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute:

-
BUZAULUI;
-
sa fie absolvent de studii tehnice sau informatice medii / superioare finalizate cu diploma
de bacalaureat / licenta;
5.
Animatorii Gal VALEA BUZAULUI
trebuie sa se fi implicat in mod activ in activitatea de dezvoltare rurala inca de la inceputul
constituirii Gal VALEA BUZAULUI;

-
sa fie absolventi de studii medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat / licenta;
sa detina bune calitati de comunicare si persuasiune;
6.
Secretarul GAL VALEA BUZAULUI trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii din
punct de vedere profesional si al experientei anterioare detinute:

-
BUZAULUI;
-
sa fie absolvent de studii medii / superioare finalizate cu diploma de bacalaureat / licenta;
Datorita complexitatii actiunilor necesare implementarii cu succes si in totalitate a Planului de

Dezvoltare Locala, pentru fiecare angajat al GAL - VALEA BUZAULUI se va intocmi o fisa a postului
care va cuprinde descrierea clara a obiectivelor, sarcinilor, autoritatilor si responsabilitatilor acestora.
Acestea sunt prezentate in Anexa la Planul de Dezvoltare Locala.
In ceea ce priveste personalul necesar pentru derularea unor activitati care necesita o calificare
speciala, acesta va fi angajat pe baza de contract de prestare de servicii in functie de necesitatile reale ale
GAL VALEA BUZAULUI, in distincte faze de implementare a Planului de Dezvoltare Locala.
In ceea ce priveste criteriile pe baza carora se va realiza contractarea personalului in baza unui
contract de prestari de servicii, acestea sunt urmatoarele:
244
experienta relevanta in domeniul in care este necesar personalul respectiv in cadrul GAL
VALEA BUZAULUI; astfel persoana juridica / expertul care urmeaza a fi contractat trebuie sa
beneficieze de experienta in domeniul respectiv;
-
calificarea profesionala a persoanelor care vor derula activitati in cadrul contractului ce se
va incheia intre GAL - VALEA BUZAULUI si persoana juridica / expert;

Modalitatea de contractare a personalului, atat a celui permanent, angajat cu contract de munca,
cat si a celui ocazional, angajat pe baza de contract de prestari servicii, va fi stabilita de catre GAL
VALEA BUZAULUI prin intermediul unei proceduri interne, garantandu-se in ambele cazuri egalitatea
de tratament, publicitatea si concurenta, procedura care permit va stabili inclusiv modalitatea de revizuire
si controlul extern, chiar si pe cale jurisdictionala, a pocedurii de selectie a personalului GAL VALEA
BUZAULUI. Criteriile de selectie utilizate sunt unele transparente care pun accent pe capacitatea,
experienta si pregatirea profesionala a candidatilor.
Structura intregii echipe tehnice si administrative a GAL VALEA BUZAULUI care se bazeaza
pe capacitatea si experienta demonstrata a personalului, garanteaza eficienta si eficacitate in
implementarea Planului de Dezvoltare Locala si o relatie optima intre personalul angajat si costurile totale
ale grupului, obtinandu-se astfel optimizarea maxima a resurselor disponibile in conditiile disponibilitatii
de personal suficient si calificat care va fi implicat in teme si aspecte metodologice distincte pe parcursul
implementarii Planului de Dezvoltare Locala.
III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Sediul GAL VALEA BUZAULUI se va stabili prin decizie comuna a Adunarii Generale, in
urma selectiei realizate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Sediul pus la dispozitie va fi
echipat si dotat corespunzator in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatilor GAL - VALEA
BUZAULUI.
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului
Venituri
- incasari UE pentru cheltuielile de administrare ale grupului
245
Suma
190.000 euro
reprezentand 20% din bugetul alocat grupului

- contributia partenerilor
- donatii si sponsorizari
TOTAL
Cheltuieli
- cheltuieli administrative
TOTAL
5.000 euro
5.000 euro
200.000 euro
200.000 euro
200.000 euro
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare
Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr.1698/2005, este obligatoriu sa se faca
cunoscuta actiunea comuna a Uniunii Europene si a autoritatilor publice nationale, privind sprijinul
acordat n domeniul dezvoltarii rurale. Pentru a asigura o absorbtie ct mai eficienta a fondurilor europene
este foarte important ca un numar ct mai mare de potentiali beneficiari sa fie informati despre sprijinul
financiar pe care l pot obtine prin PNDR.
Obiectivul principal al actiunilor de informare si promovare n mediul rural l reprezinta
constientizarea opiniei publice si n mod special:
-
a potentialilor beneficiari, n vederea accesarii fondurilor europene destinate dezvoltarii rurale;
a beneficiarilor, privind continutul masurilor;
a administratiei publice nationale si locale, a organizatiilor profesionale, partenerilor

economici si sociali, a organizatiilor neguvernamentale att pentru accesarea fondurilor
disponibile ct si pentru diseminarea informatiilor specifice.
Comunicarea trebuie sa fie clara, concisa, concreta, adaptata publicului tinta si coerenta, pe durata
ntregii perioade de implementare a Planului de Dezvoltare Locala. Aceasta se articuleaza n jurul a trei
principii:
-
flexibilitatea (capacitatea de a raspunde rapid la semnalele venite din mediul intern si extern);
transparenta (capacitatea de a furniza informatii obiective si corecte referitoare la activitatile

GAL VALEA BUZAULUI si la contributia Uniunii Europene);
eficienta (prin utilizarea optima a resurselor n vederea atingerii impactului maxim).
246
In desfasurarea activitatilor sale GAL VALEA BUZAULUI asigura respectarea

urmatoarelor principii:
PUBLICITATE - Atat GAL VALEA BUZAULUI cat si beneficiarii de proiecte vor fi supuse
regimului de informare i publicitate prevzute n legislatia referitoare la accesarea fondurilor europene
prin FEADR;
OBIECTIVITATE se manifesta prin auto limitarea puterii discreionare n selectarea de ctre

GAL VALEA BUZAULUI a destinatarilor finali ai proiectelor de ajutor financiar, prin stabilirea
criteriilor de selectie pentru diferite msuri, n temeiul crora se va realiza selecia;
CONCURENTA - selectarea beneficiarilor se face printr-o comparaie a tuturor cererilor depuse,

n ordinea de prioritate n conformitate stabilita prin punctajul pentru fiecare masura in parte. Proiectele se
adreseaza tuturor categoriilor de beneficiari.
TRANSPARENTA - concretizata n absena unor acorduri secrete, dosare complete si notificarea

ctre prile interesate de deciziilor luate.
EGALITATE SI NEDISCRIMINARE prin:

EFICACITATE - n atingerea obiectivelor stabilite n cadrul programului, prin
selectarea proiectele care sa duca la atingerea obiectivelor stabilite;
EFICIENTA - n procesul de alocare i utilizare a resurselor, astfel nct, cu cel
mai mic cost sa se realizeze beneficiile sociale, n special n rndul femeilor i
tinerilor, i / sau o mai bun protecie a mediului.
COLABRARE GAL VALEA BUZAULUI este considerat n colaborare cu
alte grupuri din regiune, precum i cu alte grupuri din alte comuniti i state, cu
publicul i cu guvernul;
247
Pentru ca informarea i comunicarea reprezint elemente eseniale att n etapele iniiale, de

constituire a parteneriatelor public private ct i ulterior, dup selectarea parteneriatului ca si GAL, in
cadrul GAL VALEA BUZAULUI se vor realiza in continuare actiuni si activitati menite sa asigure
publicitatea axei Leader si a posibilitatilor de finantare, buna funcionare a GAL i implementarea tuturor
aciunilor din cadrul strategiei de dezvoltare local.
Actiunile de promovare prevazute pentru GAL VALEA BUZAULUI se vor repeta n functie de
nevoile de informare identificate dupa fiecare etapa de implementare, tinnd cont de faptul ca aceste
actiuni constituie tehnici specifice de comunicare esentiale n derularea campaniilor de informare att
pentru publicul larg, ct si a celor orientate catre potentialii beneficiari.
Totodata, n vederea eficientizarii actiunilor de promovare, GAL - VALEA BUZAULUI va
externaliza o serie de activititati cum ar fi: realizarea studiilor sociologice, tiparirea materialelor
informative (design, format s.a.), realizarea spoturilor publicitare TV si audio, precum si alte activitati
specifice ce decurg din procesul de promovare. Vor fi elaborate: materiale informative (pliante, brosuri,
ghiduri, afise etc.), spoturi radio TV si web-site destinat n mod special Planului de Dezvoltare Locala a
GAL VALEA BUZAULUI, conferinte organizate la nivel regional, participare la emisiuni specializate
si altele.
De asemenea, GAL - VALEA BUZAULUI va pune la dispozitia potentialilor beneficiari
informatii privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include: tipurile de investitii
eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile de eligibilitate, procedurile
administrative legate de accesul la finantare, procedura de examinare a cererilor de finantare, criteriile de
selectie a proiectelor precum si numele persoanelor de contact responsabile cu activitatea de informare si
comunicare a Planului. Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind
implementarea Planului de Dezvoltare Locala sunt realizate n conformitate cu nevoile identificate,
urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de interes corespunzatoare masurilor din plan.
Vor fi distribuite in cadrul teritoriului GAL VALEA BUZAULUI chestionare pe baza carora vor fi
identificate persoanele fizice si/sau juridice, publice sau private, care si-au manifestat interesul n a accesa
fonduri prin intermediul axei Leader. Aceasta baza de date este una deschisa, aflata ntr-un proces de
actualizare permanenta. n acest sens contactul direct cu potentialii beneficiari si alte asociatii si
organizatii care la rndul lor pot disemina informatiile primite, reprezinta principala metoda prin care se
va realiza actualizarea si completarea bazei de date. Promovarea directa prin intermediul pliantelor,
248
brosurilor, direct mailing se va realiza utiliznd informatiile cuprinse n baza de date, informatii ce sunt
selectate n urma campaniilor de informare si a sondajelor de opinie derulate n mediul rural.
Lipsa informatiilor si accesul dificil al persoanelor care locuiesc n mediul rural, la informatie
specializata reprezinta o bariera n calea implementarii programelor de dezvoltare n spatiul rural si au un
efect advers asupra dorintei potentialilor beneficiari de a initia noi afaceri n zona rurala.
Actiunile propuse pentru informarea potentialilor beneficiari se vor desfasura ncepnd atat in
perioada de pregatire a Planului de Dezvoltare Locala cat si pe toata perioada implementarii acestuia.
Evaluarile efectuate pe parcursul implementarii Planului de Dezvoltare Locala vor fi de natura sa
aprecieze impactul comunicarii, precum si buna ntelegere a actiunilor, iar criteriile utilizate pentru
realizarea evaluarilor vor face referire cel putin la urmatoarele aspecte:
-
Evolutia numarului dosarelor depuse;
Evolutia numarului de potentiali beneficiari care au accesat informatia continuta n materialele

informative (afise, pliante, ghiduri, brosuri etc.);
Evolutia profilului celor care depun proiecte n functie de categoria profesionala, sex,
egalitatea sanselor;
Numarul de accesari website pentru obtinerea de informatii din domeniul dezvoltarii rurale,
Politica de comunicare poate fi adaptata n functie de rezultatele evaluarii, iar propunerea de

modificare va fi prezentata n Adunarea Generala a GAL VALEA BUZAULUI.
n ceea ce priveste informarea beneficiarilor Planului de Dezvoltare Locala, acestia trebuie sa
cunoasca natura fondurilor europene n vederea implementarii corespunzatoare a proiectelor.
Astfel, n momentul semnarii contractului, se va preciza n mod explicit categoria sprijinului financiar
acordat respectiv in baza axei Leader, suma alocata, contributia fiecaruia, logo-ul LEADER.
Asadar, GAL VALEA BUZAULUI va informa beneficiarii cu privire la apelurile de selectie si
la masurile care pot fi accesate si totodata, va publica lista beneficiarilor care primesc sprijin, destinatia
financiara si sumele contributiei publice.
Actiunile propuse pentru informarea beneficiarilor vor avea loc ndeosebi n momentul semnarii
contractului de finantare si vor continua si pe ntreaga perioada a implementarii proiectului.
249
Publicul larg va fi informat despre finantarea Leader prin:

-
Placute explicative aplicate pe toate investitiile care au o valoare mai mare de 50.000 Euro ;
Placute explicative instalate n biroul GAL VALEA BUZAULUI (LEADER) ;
Publicarea constanta a unor rapoarte trimestriale si anuale;
Pentru a sublinia si populariza oportunitatile si exemplele de succes legate de implementarea

Planului de Dezvoltare Locala, precum si implicarea comunitara n spatiul rural romnesc GAL
VALEA BUZAULUI va publica pe site un Raportul Anual de progrese care cuprinde informatii concrete
privind implementarea planului, precum si lista completa a beneficiarilor care au accesat ajutoare
financiare. De asemenea, n mod constant, pe parcursul perioadei de implementare, va informa prin
anunturi si comunicate de presa evenimentele si actiunile semnificative.
Actiunile propuse pentru informarea publicului larg se vor desfasura ncepnd cu perioada de
pregatire a Planului de Dezvoltare Locala si va continua pe toata perioada implementarii, pna la
evaluarea rezultatelor acestuia. Pentru informarea publicului larg vor avea loc campanii specifice n mod
deosebit la nceputul implementarii Programului, pentru a acoperi o gama ct mai larga de potentiali
beneficiari. La sfrsitul perioadei de implementare, campaniile vor fi organzate n scopul informarii
publicului asupra rezultatelor, a experientei dobndite si a beneficiarilor care au accesat prin FEADR
ajutoare financiare.
Criteriile de evaluare a actiunilor de informare a publicului larg sunt:
-
Numarul de panouri si placute explicative aferente investitiilor derulate sau finalizate;
Numarul de accesari si documente descarcate de pe pagina de internet a GAL VALEA

BUZAULUI;
Vizibilitatea GAL VALEA BUZAULUI n mass-media;
Recunoasterea logo-ului comunitar n urma campaniilor de informare derulate n
mediul rural;
250
PISTA DE AUDIT - COMUNICARE SI INFORMARE
Nr
crt
Cine desfoar
activitatea
Document
primit
Document
generat
Activitate
Extern
Responsabil
Convocare reuniune membri

GAL VALEA BUZAULUI in
vederea stabiliriipoliticii de
comunicare si informare in
cadrul GAL - VALEA
BUZAULUI
Desfasurare reuniune parteneri

GAL - VALEA BUZAULUI
Ierarhizarea si prioritizarea
activitatilor de informare si
comunicare
Stabilire criterii de evaluare a

rezultatelor actiunilor de
informare si comunicare
Realizarea activitatilor de
comunicare si informare de
catre GAL prin intermediul
chestionarelor aplicate in
teritoriu in perioada de
pregatire a Planului de
GAL
GAL
GAL
Secretar
Adunarea
Generala a
GAL VALEA
BUZAULUI
Adunarea
Generala a
GAL VALEA
BUZAULUI
Adunarea
Generala a
GAL VALEA
BUZAULUI
Animatorii
251
Extras
Proces
verbal
reuniune
Unde se arhiveaza
Pozitia
ierarhica
Arhiva
Arhiva
fizica original
Convocator
Responsabil
legal GAL VALEA
BUZAULUI
Secretariat
GAL
Proces verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Proces verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Proces verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Responsabil
administrativ Coordonatorul
Compartime
ntul
administrati
v
Intern
GAL
Cine
semneaza
documentul
copie
Dezvoltare Locala
comunicare si informare de
catre GAL prin intermediul
chestionarelor aplicate in
teritoriu in perioada de
implementare a Planului de
Dezvoltare Locala
Realizarea unei baza de date a

informatiilor adunate prin
intermediul chestionarelor
Actualizare baza de date website VALEA BUZAULUI cu

rezultatele obtinute in urma
aplicarii chestionarelor
Solicitare oferte de pret pentru

realizarea de afise, pliante si
brosuri informative,
10
Incheiere contract servicii de

tipografie
GAL
GAL
GAL
Tipografie
Tipografie
GAL
GAL
Animatorii
Animatorii
Animatorii
Animatorii
Animatorii
252
Extras
Proces
verbal
reuniune
Raport de
evaluare a
situatiei
Chestionar
teritoriale pe
e
baza
chestionarelo
r aplicate
Web- site
actualizat
/Raport
actualizare
site
Solicitare de
oferte de pret
pentru
realizarea
serviciilor de
tipografie
Oferta de
pret
Contract
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Animatori
Compartime
ntul
administrati
v
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
11
12
Realizare produse tipografice

atat in perioada de pregatire a
Planului de dezvoltare Locala
cat si in perioada de
implementare a acestuia
Tipografie
Distribuire de afise, pliante si

brosuri informative in teritoriu
atat in perioada de pregatirea a
Planului de Dezvoltare Locala
cat si in perioada de
implementare a acestuia
GAL
13
Solicitare oferta pentru

realizarea de studii sociologice
14
Societate
Incheiere contract pentru
specializat
realizarea analizelor sociologice
a
15
Realizare studii sociologice in

teritoriul GAL - VALEA
BUZAULUI
Tipografie
Societate
specializat
a
Produse
finale
Liste cu
semnaturi de
primire de
catre
locuitorii
teritoriului
GAL VALEA
BUZAULUI
Solicitare de
oferte de pret
pentru
realizarea de
studii
sociologice
Animatorii
GAL
Animatorii
GAL
Societate
specializata /
Animatori
Societate
specializata
253
Proces verbal
de receptie
Oferta de
pret
Contract
Raport
privind
evaluarea
situatiei
teritoriului
GAL VALEA
BUZAULUI
Comisie de
receptie
Compartime
ntul
administrati
v
Locuitorii
teritoriului /
Animatorii
Compartime
ntul
administrati
v
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Societate
specializata
Secretariat
GAL
Comp
artime
ntul
admin
istrati
v
16
Solicitare oferte realizare spot

publicitar TV si audio in
perioada de implementare a
GAL
17
Incheiere contract pentru

realizare spot publicitar TV si
audio
Societati
de
GAL
televiziune
si radio
18
Organizare de conferinte la
nivel local periodic pe toata
19
Organizare de conferinte la
nivel regional periodic pe toata
20
Informare potentiali beneficiari

existenti in baza de date
realizata de catre animatori in
baza chestionarelor aplicate in
teritoriu
21
Informare potentiali beneficiari

in urma primirii unor solicitari
de informare din partea acestora
22
Publicare anunturi ale

sesiunilor de depunere a
proiectelor in cadrul GAL VALEA BUZAULUI
GAL
GAL
GAL
Animatorii
Societati
specializate /
Animatori
Oferta de
pret
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
l / Animatorii
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
l / Animatorii
Animatorii
GAL
Animatorii
GAL
Consiliul
Director /
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
254
Solicitare
de
informatii
Solicitare de
oferte de pret
pentru
realizare spot
publicitar TV
si audio
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Contract
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Raport
conferinta /
Lista
participanti
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Raport
conferinta /
Lista
participanti
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Scrisoare de
informare /
Raport de
informare
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Scrisoare de
informare /
Raport de
informare
Responsabil
Compartime
ntul
administrati
v
Anunt de
selectie
Responsabil
Secretariat
GAL
Comp
artime
ntul
admin
istrati
v
23
Publicarea rapoartelor de
monitorizare si progres a
implementarii Planului de
Dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI, precum
si a situatiei beneficiarilor de
finantare
GAL
24
Evaluarea rezultatelor
activitatilor de comunicare si
informare
GAL
25
Adaptarea politicii de
comunicare si informare in
functie de rezultatul evaluarii
acestor activitati
GAL
26
Publicarea rezultatelor obtinute

in urma implementarii Planului
de Dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI la finalul
perioadei de implementare
GAL
Consiliul
Director /
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
l
Consiliul
Director /
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
l
Adunarea
Generala a
Raport de
GAL evaluare
VALEA
BUZAULUI
Consiliul
Director /
Responsabil
administrativ
Coordonatoru
l
255
Rapoarte de
monitorizare
/ Rapoarte de
progres /
Situatii
beneficiari
Responsabil
Secretariat
GAL
Comp
artime
ntul
admin
istrati
v
Raport de
evaluare
Responsabil
Secretariat
GAL
Comp
artime
ntul
admin
istrati
v
Proces verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Secretariat
GAL
Comp
artime
ntul
admin
istrati
v
Raport final
Responsabil
GAL VALEA BUZAULUI indeplineste criteriul de selectie SCS nr. 3.1.9. fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul prezentarii dispozitiilor privind informarea potentialilor beneficiari cu privire la
activitatile intreprinse in cadrul GAL-ului.
256
III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului
Implementarea proiectelor in cadrul GAL VALEA BUZAULUI va parcurge urmatorii pasi:

- lansarea apelului de selectie de catre GAL prin intermediul mijloacele de informare mass-media,
pliante, pagina web, etc;
- depunerea proiectelor de cate posibilii beneficiari care se incadreaza in criteriile de eligibilitate
stabilite pentru fiecare masura;
- efectuarea verificarii conformitatii proiectului si respectarea criteriilor de eligibilitate de care
Comitetul de Selectie din cadrul Gal VALEA BUZAULUI;
- Selectia proiectelor de catre GAL pe baza Planului de Dezvoltare Locala si a criteriilor elaborate
pentru fiecare masura in parte;
- Depunerea proiectelor selectate de catre GAL la Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare
Rurala si Pescuit;
Daca proiectul selectat este un proiect de investitii se vor realiza urmatoarele activtati de catre
CRPDRP:
- verificarea eligibilitatii proiectelor si efectuare verificarii pe teren a potentialului beneficiar de
catre structurile teritoriale ale APDRP;
- transmiterea de catre CRPDRP a notificarii catre beneficiar si catre GAL, cu privire la aprobarea
sau neaprobarea proiectului;
- incheierea contractului ntre beneficiar si Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit (CRPDRP) daca proiectul a fost aprobat;
Daca este vorba de un proiect de servicii atunci vor fi parcurse urmatoarele etape:
-
CRPDRP verifica eligibilitatea proiectelor si transmite o notificare catre beneficiar si catre
GAL, de nstiintare cu privire la aprobarea sau neaprobarea proiectului

-
ncheierea contractului ntre beneficiar si CRPDRP;
Beneficiarii finantarii sunt obligati sa inceapa implementarea proiectului in termenul fixat in

contractul de finantare. Inceperea executarii proiectului va fi comunicata GAL VALEA BUZAULUI
257
prin intermediul unui document standard pus la dispozitie de care GAL. Dupa notificarea inceperii
implementarii proiectului personalul tehnic al GAL VALEA BUZAULUI poate efectua vizite in
teritoriu pentru a verifica respectarea conditiilor asumate prin contractul de finantare.
Neinceperea implementarii proiectului in termenul fixat prin contractul de finantare duce la
pierderea ajutorului acordat beneficiarului final.
Finalizarea lucrarilor / activitatilor necesare implementarii proiectului va trebui realizata in
termenul fixat in contractul de finantare. Termenul de finalizare a implementarii proiectului poate fi
prelungit, la solicitarea beneficiarului finantarii, pentru o perioada de timp care nu poate depasi jumatate
din termenul fixat initial. Solicitarea de prelungire a termenului de implementare a proiectului, in care se
va prezenta motivul, va fi analizata de catre Responsabilul administrativ (Coordonatorul) GAL VALEA
BUZAULUI, care in functie de natura investitiei ce se realizeaza, termenul fixat in contract, gradul de
realizare a acestuia, cauza de prelungire si orice alte aspecte externe, va emite un raport care va fi
prezentat Consiliului Director, care poate aproba sau respinge respectiva solicitare.
Daca in urma analizei, Consiliul Director al GAL VALEA BUZAULUI decide acordarea
termenului de prelungire al implementarii proiectului, aceasta decizie va fi comunicata Centrului Regional
de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit in vederea analizarii posibilitatii incheierii unui act aditional
la contractul de finantare initial.
In timpul executiei unui proiect, beneficiarul ajutorului financiar poate prezenta in scris propuneri
de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinata de catre Responsabilul administrativ
(Coordonatorul) GAL care va emite un raport favorabil sau nefavorabil al modificarilor propuse. Raportul
poate fi favorabil doar in cazul in care modificarea nu duce la o crestere a valorii initiale a proiectului
asumata prin contractul de finantare, la o modificare a obiectivelor sau la distorsionarea concurentei pe
piata.
Raportul va fi prezentat Consiliului Director care va solutiona problema admiterii sau neadmiterii
modificarilor. Daca modificarile solicitate necesita si modificarea contractului de finantare, atunci
raportul va fi supus aprobarii Adunarii Generale a GAL.
Rezultatul va fi comunicat Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.
258
PISTA DE AUDIT- IMPLEMENTAREA PROIECTELOR IN CADRUL GAL

Cine desfoar
activitatea
Nr
crt
Document
primit
Document
generat
Unde se arhiveaza
Pozitia
ierarhica
Arhiva
fizica original
copie
Convocator
Responsabil
Secretariat
GAL
Consiliu
Director
Anunt de
selectie si
documente de
stabilire a
criteriilor de
eligibilitate a
beneficiarilor
Aprobare
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Secretar
Anunt de
selectie si
documente de
stabilire a
criteriilor de
eligibilitate a
beneficiarilor
Anuntul
publicat
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Compartimentul
administrativ
Solicitare de
informatii
Raspuns
solicitare de
informatii
Responsabil
Activitate
Extern
Cine semneaza
documentul
Responsabil
Convocare Consiliu
Director pentru
aprobarea apelului de
selectie
Reuniune Consiliu
Director si aprobare apel
de selectie
Publicare anunt de
selectie
Raspuns la eventuale
clarificari venite din
partea potentialilor
beneficiari
Intern
GAL
GAL
Secretar
259
Compart
imentul
administ
rativ
Depunerea proiectelor in
cadrul GAL
Verificare respectare
conformitate
administrativa si criterii
de selectie
Realizarea selectiei
proiectelor de catre
Comitetul de Selectie
Depunerea proiectelor
selectate la CRPDRP
Efectuarea verificarii in
terene de catre structurile
APDRP
10
11
Notificare beneficiar si
GAL
Semnarea contractului
intre beneficiar si
CRPDRP
GAL
GAL
GAL
GAL
Structuri
APDRP
CRPDRP
Comitetul de
Selectie
Numar de
inregistrare
Comitetul de
Selectie
Scrisoare de
conformitate
Responsabil
Comitetul de
Selectie
Lista proiecte
selectate
Responsabil
Comitetul de
Selectie
Raport de
evaluare /
Proiecte
depuse
Responsabil
Structuri
APDRP
Raport de
evaluare
Comitetul de
Selectie
CRPDRP
CRPDRP
/
beneficiar
Proiectul
Notificare
CRPDRP
CRPDRP /
beneficiar
260
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Compart
imentul
administ
rativ
12
Monitorizarea
implementarii
proiectului
13
Analizarea solicitarilor
de prelungire a
termenului de
implementare sau de
modificare a proiectului
14
Prezentarea punctului de
vedere cu privire la
prelungirea termenului
de implementare sau de
modificare a proiectului
catre CRPDRP impreuna
cu un memoriu
justificativ
15
Sprijinirea beneficiarilor
de finantare in
implementarea
proiectului
APDRP
GAL
APDRP /
Compartiment
administrativ
GAL
Consiliul
Director
GAL
Responsabil
GAL
Compartimentul
administrativ
261
Raport de
evaluare
Solicitare din
partea
beneficiarilor
Raport de
progres
Responsabil
Compart
imentul
administ
rativ
Punct de
vedere
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Scrisoare de
solicitare
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
imentul
administ
rativ
Raspuns
solicitare /
Proces - verbal
Responsabil
Compart
imentul
administ
rativ
PARTEA A VII A: MECANISMUL

MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
IMPLEMENTARE
GAL VALEA BUZAULUI este responsabil pentru administrarea si implementarea Planului de

Dezvoltare Locala n mod eficient, eficace si corect, n raport cu obiectivele acestuia si n conformitate cu
articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare i control implementat de GAL presupune:
Luarea operativ a deciziilor asupra implementrii (sau depistarea problemelor);
Efectuarea zilnic a gestionrii GAL;

Executarea operativ i corect a procedurilor de gestionare a resurselor;
Facilitarea coordonrii ntre activitile compartimentelor GAL;
Monitorizarea i raportarea la timp despre realizrile i rezultatele implementarii Planului
de Dezvoltare Locala a GAL;
Comunicarea stadiului implementarii strategiei de dezvoltare care factorii de decizie ai
GAL VALEA BUZAULUI, respectiv Adunarea Generala si Consiliul Director;
Monitorizarea prevede astfel, un dispozitiv riguros i transparent de vizualizare a modului n care
are loc gestionarea financiar a implementrii strategiei de dezvoltare, care permite colectarea sistematic
i structurarea anual a datelor cu privire la activitile desfurate.
Pentru evidentierea gradului de implementare a Planului, GAL - VALEA BUZAULUI va intocmi
un Raportul anual de progres care va contine toate informatiile cu privire la evolutia implementarii
planului.
Referitor la monitorizarea planului, raportul anual de progrese cuprinde urmatoarele elemente:
- Tabele privind implementarea financiara a planului pentru fiecare masura in parte;
- Tabele de monitorizare care includ informatii cantitative pe baza indicatorilor de realizare si
rezultat stabiliti pentru fiecare masyura in parte in cadrul Planului de Dezvoltare Locala;
- Analiza rezultatului monitorizarii planului.
De asemenea, va fi intocmit un Raport trimestrial privind implementarea startegica a Planului
de Dezvoltare Locala. Monitorizarea strategica trebuie sa furnizeze date privind stadiul de realizare al
obiectivelor planului si a implementarii strategiei in raport cu indicatorii de rezultat stabiliti.
262
Monitorizarea implementarii Planului de Dezvoltare Locala are in vedere:
Evaluarea periodica a progreselor nregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice

ale Planului
Examinarea rezultatelor implementarii fiecarei masuri si monitorizarea calitatii

implementarii proiectelor fintate;
Examinarea rezultatelor obtinute;
Elaborarea recomandarilor si propunerilor n vederea mbunatatirii impactului

planului;
Cele doua rapoarte vor fi supuse aprobarii Consiliului Director si Adunarii Generale dupa care vor
fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
In cadrul reuniunilor care au ca scop analiza rapoartelor anuale sau trimestriale de progres,
Consiliul Director si Adunarea Generala trebuie:
sa realizeze evaluarea periodic a progreselor nregistrate pentru atingerea obiectivelor
specifice ale Planului de Dezvoltare Locala;
sa examineze atat rezultatele implementrii fiecrei msuri, cat si calitatea implementrii
Planului de Dezvoltare Locala;
sa analizeze si aprobe Raportul anual de progrese si / sau Rapoartele de evaluare
trimestriale, nainte de a fi transmise Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
sa elaboreze recomandri si propuneri n vederea mbunttirii impactului strategiei;
Un al treile tip de monitorizare a Planului de Dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI se

va concretiza prin stocarea informatiilor statistice referitoare la gradul de implementare intr-un program
informatic de monitorizare care sa permita evaluarea si monitorizarea rapida a gradului de implementare
si de indeplinire a obiectivelor in orice moment. Astfel, se vor putea analiza comparativ indicatorii
propusi si rezultatele atinse prin implementarea proiectelor in cadrul GAL.
Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a nregistrrii i raportrii ctre
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a unor sugestii i remarci privind rezultatele implementrii
proiectelor n cadrul strategiei de dezvoltare local. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine
structurat pe o baz bine stabilit i presupune elaborarea unui set de indicatori (considerai relevani n
263
reflectarea eficienei obinute n urma implementrii Planului de Dezvoltare Locala) i a unei metodologii
de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare intermediare i finale) a rezultatelor implementrii.
Evaluarea Planului de Dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI se realizeaza cu scopul
de a mbuntti calitatea implementrii sale prin analiza eficientei, adic a celei mai bune relatii dintre
resursele angajate si rezultatele atinse si a eficacittii programului, nsemnnd msura n care obiectivele
au fost atinse.
Procesul de evaluare a Planului de dezvoltare Locala a GAL VALEA BUZAULUI se va derula
astfel:
Evaluarea ex-ante care a fost realizata inainte de elaborarea Planului de Dezvoltare
Locala si a avut drept scop culegerea de informatii in vederea introducerii in viitoarea
strategie de dezvoltare;
Evaluarea intermediar, care va fi realizat pe tot parcursul perioadei de implementare si
are ca obiective rectificarea oricror probleme care pot aprea precum si mbunttirea
implementrii;
Evaluarea ex-post, realizat dupa perioada de implementare a Planului de Dezvoltare
Locala, va genera indicatori si informatii care se vor introduce in Planul de Dezvoltare
Locala viitor;
Realizarea unor analize care s examineze n detaliu anumite msuri sau aspecte specifice
ale teritoriului si ale Planului de Dezvoltare Locala se vor realiza ori de cate ori este
necesar, in vederea monitorizarii gradului de implementare a obiectivelor Planului De
Dezvoltare Locala. Acestea vor fi realizate de firme independente tocami pentru a reflecta
cu obiectivitate stadiul in care se afla implementarea Planului de Dezvoltare Locala al
GAL VALEA BUZAULUI; Pentru semnarea contractului cu firma independenta va fi
organizata procedura de achizitii cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Evaluarea intermediara si ex post au rolul de a examina gradul de utilizare al resurselor,
eficacitatea si eficienta Planului de Dezvoltare Locala, impactul socio - economic al acestuia, precum si
impactul asupra priorittilor teritoriului GAL VALEA BUZAULUI.
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectrii planificrii legate de
implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren a gradului de
implementare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locala.
264
Programarea vizitelor (controalelor) va trebui s aib n vedere anumite principii, cum ar fi:
eficiena unor astfel de demersuri, pstrarea bunelor relaii contractuale, verificarea doar a aspectelor de
ordin tehnic legate de proiect etc.
In ceea ce priveste monitorizarea implementarii proiectelor finantate, coordonatorul GAL
VALEA BUZAULUI impreuna cu compartimentul tehnic sunt responsabili de realizarea acestor actiuni.
Astfel se vor realiza vizite in teren si consilierea beneficiarilor in implementarea proiectelor, astfel
incat acestea sa fie finalizate in termen si in conditiile asum te prin contractul de finantare.
indeplineste criteriiile de selectie nr. SCS 3.1.6 si SCS 3.1.7 fixat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale, in sensul stabilirii clare a dispozitiilor de evaluare monitorizare a
implementarii Planului de Dezvoltare Locala.
265
PISTA DE AUDIT - EVALUARE, CONTROL SI MONITORIZARE

Cine desfoar
activitatea
Nr
crt
Responsabil
Document
primit
Document
generat
Cine
semneaza
documentul
Unde se arhiveaza
Activitate
Extern
Convocare reuniune
membri GAL VALEA
BUZAULUI in vederea
stabilirii modalitatilor de
eveluare, control si
monitorizare a Planului de
Dezvoltare Locala
Desfasurare reuniune
parteneri GAL - VALEA
BUZAULUI
Pozitia
ierarhica
Intern
Arhiva
fizica original
copie
Secretariat
GAL
GAL
Secretar
Convocator
Responsabil
legal GAL VALEA
BUZAULUI
GAL
Adunarea
Generala a GAL VALEA
BUZAULUI
Proces - verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Stabilirea si aprobarea
modalitatilor de evaluare,
control si monitorizare a
Planului de Dezvoltare
Locala a GAL - VALEA
BUZAULUI
GAL
Adunarea
Generala a GAL VALEA
BUZAULUI
Proces - verbal
Membri
prezenti
Secretariat
GAL
Solicitare oferta de pret

pentru realizarea evaluarii
ex - ante a Planului de
Dezvoltare Locala
GAL
Secretar
Proces - verbal
Responsabil
legal GAL
Secretariat
GAL
266
Analiza oferete de pret
Semnare contract
Firma de
consultanta
Realizare evaluare ex - ante
Firma de
consultanta
Includerea rezultatelor
analizei ex-ante in Planul
de Dezvoltare Locala a
GAL - VALEA
BUZAULUI
Firma de
consultanta
Realizare evaluare
intermediara a Planului de
Dezvoltare Locala pe toata
perioada de implementare
10
Prezentarea rapoartelor de
evaluare Consiliului
Director al GAL - VALEA
BUZAULUI
11
Emiterea unor propuneri de

imbunatatire a Planului de
Dezvoltare Locala de catre
Consiliul Director
Proces - verbal
Responsabil
legal GAL
Secretariat
GAL
Contract
Responsabil
legal GAL /
Firma de
consultanta
Secretariat
GAL
Firma de
consultanta
Raport privind
evaluarea exante
Responsabil
legal GAL /
Firma de
consultanta
Secretariat
GAL
GAL
Firma de
consultanta /
GAL
Planul de
Dezvoltare
Locala
Secretariat
GAL
GAL
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
GAL
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
GAL
Secretar
GAL
Responsabil legal
GAL - VALEA
BUZAULUI
GAL
Ofera de pret
Contract
Raport de
evaluare
Responsabil
Responsabil
Proces - verbal
Membrii
Consiliului
Director
Consiliul Director
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
Membrii
Consiliului
Director
267
12
Prezentarea rapoartelor cu
propuneri de imbunatatire
Adunarii Generale a GAL VALEA BUZAULUI
pentru a fi studiate
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
Aprobare /
Respingere
Membrii
Adunarii
Generale a
GAL VALEA
BUZAULUI
Secretariat
GAL
GAL
Secretar
13
Implementarea masurilor
de imbunatatire ca urmare a
aprobarii acestora de catre
Adunarea Generala a GAL
- VALEA BUZAULUI
GAL
Responsabil
Raport asupra
implementarii
masurilor de
imbunatatire
Responsabil
Secretariat
GAL
14
Realizarea raporturilor
trimestriale de progres a
Planului de Dezvoltare
BUZAULUI
GAL
Compartimentul
administrativ
Raport de
progres
Responsabil
Secretariat
GAL
15
progres Consiliului
Director al GAL - VALEA
BUZAULUI
GAL
Responsabil
Proces - verbal
Membrii
Consiliului
Director
Secretariat
GAL
Proces - verbal
Membrii
Adunarii
Generale a
GAL VALEA
BUZAULUI
Secretariat
GAL
16
progres Adunarii Generale
a GAL - VALEA
BUZAULUI
GAL
Responsabil
268
Raport de
progres
trimestrial
Raport de
progres
trimestrial
17
Transmiterea Rapoartelor
de progres trimestriale catre
Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale
18
Asigurarea publicitatii
rezultatelor monitorizarii
trimestriale in teritoriul
GAL - VALEA
BUZAULUI prin
intermediul pliantelor,
brosurilor si a paginii web
19
analizei rapoartelor de
progres de catre Adunarea
Generala a GAL - VALEA
BUZAULUI si a aprobarii
masurilor de imbunatatire
20
Monitorizarea Planului de
Dezvoltare Locala prin
intermediul sistemului
informatic al GAL VALEA BUZAULUI
21
Prezentarea rezultatelor
monitorizarii catre
Consiliul Director al GAL VALEA BUZAULUI
GAL
Responsabil
GAL
Compartiment
administrativ
GAL
Responsabil
GAL
GAL
Raport de
monitorizare
Compartimentul
administrativ
Secretar
269
Raport de
monitorizare
Scrisoare de
inaintare
Responsabil
Secretariat
GAL
Materiale
informative
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Raport de
implementare
a masurilor de
imbunatatire
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Raport de
monitorizare
Responsabil
Compart
iment
administ
rativ
Proces - verbal
Membrii
Consiliului
Director
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
22
rezultatelor monitorizarii
informatice in teritoriul
GAL - VALEA
BUZAULUI prin
22
Controlul implementarii
proiectelor depuse in cadrul
GAL - VALEA
BUZAULUI pe tot
parcursul implementarii
acestora
23
Monitorizarea respectarii
graficelor de implementare
a proiectelor depuse in
cadrul GAL - VALEA
BUZAULUI
24
rezultatelor controlului in
BUZAULUI prin
24
Solicitare oferta de pret in

vederea realizarii unor
activitati de monitorizare
punctuale pentru teritoriul
GAL - VALEA
Firma
specializata
GAL
Compartiment
administrativ
GAL
Compartimentul
administrativ
GAL
Compartimentul
administrativ
GAL
Compartiment
administrativ
GAL
Secretar
270
Raport de
control
Raport de
control
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Compart
iment
administ
rativ
Raport de
control
Responsabil
Compart
iment
administ
rativ
Materiale
informative
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Solicitare
oferta de pret
Responsabil
Secretariat
GAL
Materiale
informative
Responsabil
Raport de
control
Responsabil
BUZAULUI
25
Analiza oferte de pret
26
Semnare contrat
27
monitorizare de catre firma
specializata
28
Transmiterea rezultatelor
monitorizarii realizate de
catre firma specializata
catre Consiliul Director al
GAL - VALEA
BUZAULUI
29
rezultatelor raportului de
monitorizare elaborat de
firma specializata in
BUZAULUI prin
GAL
Firma
specializata
GAL
Firma
specializata
Compartimentul
administrativ
Oferta de
pret
Compartimentul
administrativ
Firma specializata
Raport de
monitorizare
GAL
GAL
Compartiment
administrativ
271
Raport de
monitorizare
Proces verbal
de evaluare
Responsabil
Contract
Responsabil
/ Firma
specializata
Secretariat
GAL
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Compart
iment
administ
rativ
Raport de
monitorizare
Firma
specializata
Secretariat
GAL
Scrisoare de
inaintare
Firma
specializata
Secretariat
GAL
Materiale
informative
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
30
Realizare monitorizare
anuala a Planului de
Dezvoltare Locala
31
Prezentarea raportului
anual de monitorizare
Consiliului Director al
GAL - VALEA
BUZAULUI
32

Consiliul Director
33
34
Transmiterea Raportului
anual de progres catre
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Aprobare /
Respingere
Membrii
Adunarii
Generale a
GAL VALEA
BUZAULUI
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Scrisoare de
inaintare
Responsabil
Secretariat
GAL
Raport anual
de
monitorizare
Responsabil
GAL
Compartimentul
administrativ
GAL
Responsabil
Proces - verbal
Membrii
Consiliului
Director
Consiliul Director
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
Membrii
Consiliului
Director
GAL
GAL
Secretar
GAL
Responsabil
272
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
Dezvoltarii Rurale
35
rezultatelor rapoartului de
monitorizare anuala in
BUZAULUI prin
35
- VALEA BUZAULUI
36
Realizarea evaluarii ex-post

a Planului de Dezvoltare
BUZAULUI
37
Prezentarea raportului de
monitorizare ex-post
Consiliului Director al
GAL - VALEA
BUZAULUI
38

Consiliul Director
Responsabil
Secretariat
GAL
Secretariat
GAL
GAL
GAL
Responsabil
Raport asupra
implementarii
masurilor de
imbunatatire
Responsabil
GAL
Compartimentul
administrativ
Raport
monitorizare
ex-post
Responsabil
GAL
Responsabil
Proces - verbal
Membrii
Consiliului
Director
Consiliul Director
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
Membrii
Consiliului
Director
GAL
273
Raport de
monitorizare
Materiale
informative
Compartiment
administrativ
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
39
40
Transmiterea Raportului de
monitorizare ex-post catre
Dezvoltarii Rurale
41
rezultatelor rapoartului de
monitorizare ex-post in
BUZAULUI prin
41
- VALEA BUZAULUI
Raport cu
propuneri de
imbunatatire
GAL
Secretar
GAL
Responsabil
GAL
Compartiment
administrativ
GAL
Responsabil
Raport de
monitorizare
Aprobare /
Respingere
Membrii
Adunarii
Generale a
GAL VALEA
BUZAULUI
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Scrisoare de
inaintare
Responsabil
Secretariat
GAL
Materiale
informative
Responsabil
Secretariat
GAL
Compart
iment
administ
rativ
Raport asupra
implementarii
masurilor de
imbunatatire
Responsabil
Secretariat
GAL
PISTA DE AUDIT - ACHIZITII PUBLICE SI PLATA

Nr
crt
Activitate
Cine desfoar activitatea
Responsabil
274
Document
primit
Document generat
Cine
semneaza
documentul
Unde se arhiveaza
Extern
Emitere Hotarare
privind aprobarea
documentatiei de
atribuire si
numirea comisiei
de evaluare a
ofertelor in
vederea atribuirii
Emitere Nota
justificativa
privind alegerea
procedurii de
atribuire
Elaborare Referat
de necesitate si
oportunitate,
estimarea valorii
contractului de
achizitie publica
Elaborarea
Calendarului
achizitiilor
publice
Pozitia
ierarhica
Intern
Arhiva fizica original
copie
Compartiment
administrativ
Hotarare privind
aprobarea
documentatiei de
atribuire si numirea
comisiei de evaluare
a ofertelor in vederea
atribuirii
Responsabil
Secretariat
GAL
Compartiment
administrativ
Nota justificativa
privind alegerea
procedurii de
atribuire
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Compartiment
administrativ
Referat de necesitate
si oportunitate,
estimarea valorii
contractului de
achizitie publica
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Compartiment
administrativ
Calendarul
Achizitiilor publice
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
GAL
275
Emitere Nota
justificativa
privind stabilirea
criteriilor de
selectie
Elaborare
documentatiei de
atribuire
Publicarea
anuntului de
participare pe
SEAP
Scrisoare
inaintare
Declaratia de
confidentialitate
si impartialitate
Compartiment
administrativ
Nota justificativa
priivind stabilirea
cerintelor minime de
calificare referitoare
la situatia
economica,
financiara, tehnica
si/sau profesionala ce
trebuiesc indeprlinite
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Compartiment
administrativ
Documentatia de
atribuire pentru
aplicarea procedurii
de atribuire
Responsabil
Secretariat
GAL
GAL
Compartiment
administrativ
Anuntul de
participare
Responsabil
Secretariat
GAL
Firma
participanta
Secretariat
GAL
Membrii
comisiei de
evaluare a
ofertelor
Secretariat
GAL
GAL
Scrisoare
inaintare
Oferta
tehnica si
financiara,
documente
insotitoare
Firma
participanta
GAL
Compartiment
administrativ
276
Declaratia de
confidentialitate si
impartialitate
10
Desfasurarea
sedintei de
deschidere a
ofertelor si
intocmirea
procesului verbal
Comisia de
evaluare
11
Solicitarea
clarificarilor si
completarilor
documentelor
Presedintele
comisiei
Proces verbal al
sedintei de
deschidere a ofertelor
Membrii
comisiei de
evaluare a
ofertelor
Secretariat
GAL
Presedintele
comisiei
Presedintele
comisiei
Adresa de solicitare
clarificari
Presedintele
comisiei
Secretariat
GAL
12
Raportului
Procedurii
Comisia de
evaluare
Comisia de
evaluare
Raportul procedurii incluzand si

centralizator punctaj
Comisia de
evaluare
Secretariat
GAL
13
Comunicarea
rezultatului
procedurii
Comisia de
evaluare
Comisia de
evaluare
Adresa de
comunicare rezultat
Comisia de
evaluare
Secretariat
GAL
14
Semnarea
contractului de
servicii
Compartiment
administrativ
Compartiment
administrativ
Contract
Responsabil
15
Anunt de atribuire
SEAP
Compartiment
administrativ
Compartiment
administrativ
Anunt de atribuire
contract
Responsabil
Secretariat
GAL
16
Act aditional 1
Compartiment
administrativ
Compartiment
administrativ
Act aditional
Responsabil
Secretariat
GAL
17
Proces verbal de
receptie
GAL
Compartiment
administrativ
Proces verbal de
receptie
Responsabil
administrativ -
Secretariat
GAL
Firma
castigatoare
Firma
castigatoare
277
Coordonatorul
Compartiment
administrativ
Departamentul
financiar
Compa
rtiment
admini
strativ
Nota justificativa
privind exercitarea
CFP
Manager
Proiect
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
Manager
Proiect
Propunere de
angajare a cheltuilii
Responsabil
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
Compartiment
administrativ
Responsabil
financiar
Angajament bugetar
a cheltuielii
Responsabil
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
22
Emitere
Ordonantarea de
plata
Compartiment
administrativ
Responsabil
financiar
Ordonantarea de
plata
Responsabil
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
23
Emitere Ordin de
plata
Compartiment
administrativ
Responsabil
financiar
Ordin de plata
Responsabil
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
24
Emitere Adresa
catre Trezorerie
Compartiment
administrativ
Responsabil
financiar
Adresa catre
Trezorerie solicitare
efectuare plata
Responsabil
Departamentul
financiar
Secreta
riat
GAL
25
Extras de cont
Trezorerie
Departamentul
Secreta
riat
Firma
castigatoare
Factura
fiscala
18
Factura fiscala
19
Emitere Nota
justificativa
Compartiment
administrativ
Manager
Proiect
20
Emitere
Propunere de
angajare
Compartiment
administrativ
21
Emitere
Angajament
bugetar a
cheltuielii
Trezorerie
Extras de
278
cont
279
financiar
GAL
III.5 Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR

Realizarea activitatilor de cooperare este descrisa in capitolul VIII.
PARTEA
PARTEA A VIII A: COOPERARE I CREAREA
CREAREA I IMPLEMENTAREA
IMPLEMENTAREA REELEI
III.5. Implicarea GAL-ului in actiunile de cooperare si RNDR
III.5.1. Cooperare
Masura de cooperare este una dintre cele trei masuri ale axei Leader. Cooperarea nseamna
mai mult dect interconectare. Aceasta ncurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa
ntreprinda o actiune comuna cu un alt grup Leader sau cu un grup care are o abordare similara, n
alta regiune, sau chiar ntr-o tara terta.
Cooperarea este nteleasa ca parte a strategiei de dezvoltare locala si nu ca un element adaugat
strategiei deoarece reprezinta o modalitate de a extinde experientele locale pentru mbunatatirea
strategiilor locale.
Colaborarea realizata dincolo de granite a reprezentat un mod de a avea acces la informatii si
idei noi, de a nvata de la alte regiuni sau tari, pentru a stimula si sprijini inovatia si pentru
dobndirea de competente si noi mijloace de furnizare.
Desi cooperarea inter-regionala si transnationala nu este ntotdeauna simpla, poate reprezenta
adesea cea mai importanta modalitate de obtinere a rezultatelor privind inovatia si constructia
institutionala.
Integrarea unei dimensiuni transnationale si interteritoriale initiativelor locale sprijina de
asemenea, crearea identitatii UE pe lnga cea locala, regionala, nationala.
Sprijinul si managementul activitatilor de cooperare necesita mai mult timp si solicita mai
multe resurse pentru planificare si management. Statele membre trebuie pregatite sa aloce resuresele
de asistenta tehnica adecvata pentru acest scop.
Proiectele de cooperare concrete trebuie sa aiba ca rezultat o valoare adaugata reala pentru
teritoriu.
280
Modalitatile de sprijinire a proiectelor de cooperare difera de la un stat membru la altul, dar

este foarte important ca acestea sa fie implementate cu conditia luarii n considerare a naturii
graduale a cooperarii. Din punct de vedere procedural, cooperarea ntre GAL-uri are loc n doua faze
succesive:
1. Actiuni de pre-dezvoltare. Aceste actiuni preced proiectul de cooperare n vederea
facilitarii identificarii partenerilor potentiali si sprijinirea realizarii unei actiuni comune.
2. Realizarea si implementarea unei actiuni comune. Un parteneriat pentru cooperare trebuie
ncurajat pentru a lucra mpreuna la dezvoltarea unor produse comune; proiectele de cooperare nu
sunt simple schimburi de experienta. Partile trebuie sa se implice ntr-un proiect comun concret
administrat de un GAL coordonator responsabil de activitatea de coordonare.
Cooperarea practica poate avea doua obiective, adesea complementare: obtinerea masei critice
necesare unui proiect comun si identificarea complementaritatilor.
Prin Leader sunt disponibile doua tipuri de cooperare:
-
Cooperarea inter-teritoriala cooperarea ntre diferite zone rurale din cadrul unui stat
membru. Poate avea loc ntre grupuri Leader si este de asemenea deschisa si altor grupuri
locale prin folosirea unei abordari participative.
Cooperarea transnationala: reprezinta cooperarea ntre grupurile Leader din cel putin 2
state membre, sau grupuri din tari terte ce urmaresc aceeasi abordare.
Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (ntre
Romnia si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (n cadrul Romniei) ntre GAL-uri si alte
grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER, parteneriate public-private
selectate n cadrul Axei 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricaror alte
grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER (grupuri locale care sa aiba un rol activ n
dezvoltarea rurala, sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de initiativa
locala, micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finantate prin Axa 4 din FEP) si
recunoscute de statul membru.
Actiunile de cooperare sunt eligibile atunci cnd cel putin un partener reprezinta un GAL
finantat prin axa LEADER.
Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.
281
Doar proiectele si actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din Axa 1, 2 si 3
ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.
Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb de experienta si
bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii comune, organizare de evenimente, proiecte
de twinning (schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune
sau coordonate n comun. Functionarea unei structuri comune este cea mai integrata forma de
cooperare.
Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va baza, n principal, pe reteaua
rurala din Romnia si reteaua europeana. Responsabilitatile fiecarui partener vor fi detaliate n cadrul
unui acord de cooperare, semnat de cele doua GAL-uri implicate n proiect, care trebuie sa contina
referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le
implementeze n comun n vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara
finala a fiecarui partener n cadrul proiectului.
n ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tari non-UE,
caz n care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
n cazul cooperarii ntre un GAL si alte grupuri sau parteneriate din state membre UE acordul
de cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuielile n mod proportional cu
participarea sa la actiunea comuna.
Principalele categorii de cheltuieli eligibile sunt:
- cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare organizare misiuni tehnice, ntlniri,
seminarii, activitati de traducere si interpretare, multiplicare documente,
- cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienta neconcretizat ntr-o actiune comuna
(ntruct se poate finanta prin intermediul retelei nationale de dezvoltare rurala). De asemenea, nu
sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE.
Cooperarea va fi lansata dupa desfasurarea primei proceduri de selectie a Grupurilor de
Actiune Locala. Proiectele de cooperare vor fi selectate de catre:
282
A. Grupurile de Actiune Locala, daca au integrate n strategia lor de dezvoltare actiuni de

cooperare. n acest caz, criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si aplicate de catre GAL
si incluse n strategia de dezvoltare locala.
B. Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevazut aceste actiuni n
strategia de dezvoltare locala. n acest caz, criteriile de selectie vor fi elaborate de Autoritatea de
Management.
n ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Parteneriatul: tipul actorilor implicati, legaturile dintre responsabilii de proiect si GAL
implicarea partenerilor locali n operatiunile prevazute.
b. Integrarea n strategia teritoriului: integrarea n strategia teritoriala, valoarea adaugata a
proiectului, coordonarea cu alte actiuni derulate, valorificarea experientei cooperarii din afara
teritoriului.
c. Tipul de proiect: Actiuni comune concrete (mai mult dect o intentie si/sau un schimb de
experienta ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de implementare, aspecte
practice, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist si coerent, plan de finantare, deviz, fezabilitate financiara,
implicarea diversilor actori.
Criterii de eligibilitate
- parteneriatele reprezinta GAL-uri sau sunt organizate n conformitate cu abordarea
LEADER
- proiectele vor fi elaborate si implementate n comun
- coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER
- activitatile sau proiectele corespund unei masuri sau mai multor masuri din FEADR
- valoarea proiectului (suma solicitata) sa se ncadreze n limita financiara maxima stabilita
(200.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va depasi 400.000 euro).
n ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
283
- implica mai mult de doua GAL-uri din Romnia

- implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +
- includ activitati inovative
- combina obiectivele din diferite axe ale PNDR
- se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta
- se adreseaza tinerilor din zona rurala
- respecta normele de mediu
- care urmaresc facilitarea implementarii acelor masuri din PNDR care vor avea ca beneficiari
grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.
Selectia si aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizata n aceeasi maniera ca celelalte
proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selectie organizat dupa caz, fie n cadrul GAL,
fie n cadrul Autoritatii de Management. n cazul n care selectia proiectelor de cooperare este
realizata de catre GAL, responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selectie va reveni acestuia,
iar n cadrul AM selectarea proiectelor de cooperare va fi efectuata de 2 ori pe an n principiu n
primul si ultimul semestru al anului, astfel nct ultimul proiect sa fie selectat nainte de 31 decembrie
2013.
GAL - VALEA BUZAULUI a derulat o activitate de cooperare nationala in anul 2010, la
invitaia GAL-ului Campia Burnazului, din judetul Teleorman. La schimbul de experienta relizat au
participat 5 reprezentanti ai GAL VALEA BUZAULUI. Se ataseaza planului de dezvoltare locala,
raportul schimbului de experienta intreprins.
GAL VALEA BUZAULUI intentionaeza sa derulaze activitati de cooperare internationala
cu GAL-uri din Spania si in perioada de implementare a Planului de dezvoltare Locala.
In cadrul Planului de Dezvolatre Locala al GAL VALEA BUZAULUI sunt propuse actiuni
de cooperare internationala care au ca obiectiv transferul de know-how si bune practici in teritoriul
GAL - VALEA BUZAULUI.
Astfel se intentioneaza realizarea unor actiuni de cooperare transnationala dar si interteritoriala, dupa cum sunt prezentate mai jos:
284
Nr.
Crt.
Partenerul /
Partenerii
Tematica cooperarii
Obiective
Valoarea
proiectului /
proiectelor
de
cooperare
(euro)
Rezultate
Fara valoare
pecuniara
- S-au dobandit
competente in
elaborarea
strategiei de
dezvoltare locala;
- S-au trasat liniile
generale ale
viitoarelor
cooperari
transnationale
52.500 euro
Dezvoltare
economica prin
implementarea de
bune practici
52.500 euro
Dezvoltarea
biodiversitatii
1 Experiente de cooperare intreprinse
GAL Campia
Burnazului,
Teleorman
Constituirea grupurilor
de actiune locala
Campia BurnazuluiTeleorman si Valea
Buzaului- jud. Buzau
- Dobandirea de competente in
elaborarea Planului de Dezvoltare
Locala al GAL VALEA
BUZAULUI;
- Stabilirea de legaturi in vederea
derularii unor actiuni de cooperare
transnationala viitoare
2. Intentii de cooperare
GAL Integral
Murcia
- Turism;
- Agricultura;
-Servicii pentru
populatie;
- Patrimoniu;
-Mediu inconjurator
-GAL Terra de
Campos
-GAL Valea
Buzaului
-Gal Movila
lui Burcel
Vaslui Nord
Lupii: Viata Salbatica si

Fermierii
GAL Castra
Traiana (Rm.
Valcea)
GAL Valea
Buzaului
-Turism;
- Patrimoniu;
-Servicii sociale si
mestesuguri locale;
- Asimilarea de noi cunostinte si bune

practici in ceea ce priveste activitatile
de turism, agricultura, serviciile
pentru populatie, patrimoniul si
mediul inconjurator;
- Dezvoltarea zonelor rurale implicate
in cooperare prin adoptarea de masuri
de interventie adaptate cerintelor
internationale;
- Cresterea valorii fermelor de
animale si evidentierea necesitatii
acestora pentru dezvoltarea
biodiversitatii;
- Promovarea de actiunilor coexistenta
a fermelor domestice de animale cu
lupii;
-Generarea unui nou produs si a unor
noi servicii turistice in cadrul
teritoriilor implicate in cooperare;
- Promovarea turismului rural i
identificarea de produse i tradiii
locale, promovarea agroturismului i a
turismului cultural;
- Recuperarea patrimoniului sociocultural al comunitilor locale
(datinile i obiceiurile care
caracterizau n trecut viaa rural din
aceast zon)
- Dezvoltarea serviciilor pentru
populatie;
- Integrarea minoritatilor si stimularea
implicarea femeilor in viata
economica;
- Promovarea si valorificarea
resurselor artizanale si a traditiilor in
comunitatile locale;
285
52.500 euro
Cresterea
numarului de
persoane ocupate
in mediul rural si
dezvoltarea nivelul
de trai
GAL Drumul
Vinului
-Protectia Mediului
Inconjurator
-Protectia ariilor Natura 2000 situate

pe raza celor doua teritorii;
-Protectia Mediului Inconjurator;
-Promovarea si Dezvoltarea zonelor si
circuitelor turistice
52.500 euro
Valorificarea
potentialului
natural
*Pentru proiectul deja realizat cu GAL Campia Burnazului se ataseaza un raport al schimbului
de experienta.
*Pentru intentiile de cooperare se ataseaza acordurile de cooperare semnate.
Proiectele de cooperare ce se vor implementa in cadrul GAL vor tine cont de specificatiile
tehnice ale masurii 421, din cadrul axei Leader; asadar, ele vor contine urmatoarele aspecte:
a. Parteneriatul;
b. Integrarea in strategia teritoriului;
c. Tipul de proiect;
d. Aspecte tehnice;
e. Aspecte financiare;
indeplineste criteriului de selectie nr. SCS 3.2.2. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale prin prevederea actiunilor de cooperare inter-teritoriala si transnationala in cadrul
Planului de Dezvoltare Locala.
III.5.2 Crearea i implementarea reelei
Conform art. 68 din Regulamentul CE nr.1698/2005, Romnia va nfiinta Reteaua Nationala

de Dezvoltare Rurala care va grupa, la nivel national, organizatiile si autoritatile implicate n procesul
de dezvoltare rurala.
Functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala va fi finantata prin componenta
Asistenta Tehnica a Programului National de Dezvoltare Rurala, conform art. 66 (3) al
Regulamentului Consiliului (EC) nr.1698 /2005.
Planul de actiune al RNDR a fost stabilit avnd n vedere actiunile obligatorii prevazute n
Regulamentul (CE) nr.1698/2005, articolul 68, paragraful 2 (b), alte actiuni aditionale obligatorii care
286
trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prevazute n Planul National Strategic si respectiv,

Programul National de Dezvoltare Rurala, precum si actiuni ce vor fi realizate n functie de nevoile
identificate pe parcursul implementarii.
n acest context, RNDR urmareste asigurarea mbunatatirii guvernantei locale, mbunatatirea
capacitatilor de management si planificare a persoanelor implicate n implementarea PNDR si a
capacitatii de parteneriat ntre teritorii si actorii implicati n dezvoltarea rurala, diseminarea bunelor
practici si a cunostintelor.
In ceea ce priveste participarea in RNDR, GAL - VALEA BUZAULUI se va implica in mod
activ in canalizarea energiei tuturor actorilor locali n procesul de dezvoltare rurala si promovarea
unui flux eficient de informatii, schimburi de idei si bune practici. Finalitatea acestor actiuni este
inscrisa si in obiectivele GAL VALEA BUZAULUI, si aceasta este:
- Crearea unei economii agricole bazata pe exploatatii moderne si prietenoase cu mediul;
- Dezvoltarea unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;
- mbunatatirea calitatii vietii n spatiul rural;
- mbunatatirea guvernantei locale n vederea crearii si implementarii Planului de Dezvoltare
Locala.
GAL VALEA BUZAULUI se va inscrie la forumul national permanent on line de discutii
pentru parteneriate, prin intermediul caruia toti actorii implicati n dezvoltarea rurala din Romnia si
vor putea exprima opiniile si sugestiile privind dezvoltarea zonelor rurale n legatura cu stadiul de
implementare al PNDR. De asemenea va participa la programele de instruire pentru Grupurile de
Actiune Locala si va solicita informatii si asistenta tehnica pentru realizarea actiunilor de cooperare
inter-teritoriala si trans-nationala.
Atragerea populatiei si a actorilor local in procesul de implementare al RNDR la nivelul GAL
- VALEA BUZAULUI se va realiza pentru intregul teritoriu. Astfel prezentam mai jos aria
teritoriala in care se vor derula activitati de constituire si dezvoltare a RNDR. De aceasta activitate
sdunt responsabile toate organismele de decizie de la nivelul GAL - VALEA BUZAULUI, si in mod
special animatorii.
TERITORIUL GAL - VALEA BUZAULUI, RESPONSABIL DE DEZVOLTAREA RNDR
este prezentat in tabelul de mai jos.
287
Numele localitii
Codul comunelor
INSSE
Comune
Orae
Nr. locuitori
Sate
Din total
Din
orae teritoriu
Nr. locuitori
Suprafaa
total
Densitate
Barbati
Femei
km2
loc./km2
Viperesti
50326
Cislau
46313
Calvini
45753
Catina
45959
Vipereti, Tronari,
Plici, Ursoaia,
Ruav, Mucel
3,692
1,864
1,828
66.26
55.72
Cislu, GuraBscii, Brti,

Scrioara, BudaCrciuneti
5,068
2,484
2,584
61.20
82.81
Calvini, Biscenii de
Sus, Biscenii de
Jos, Olari, Frsinet
4,463
2,251
2,212
59.19
75.40
Ctina, Corbu,
Valea Ctinei,
Slobozia, Zeletin
2,556
1,300
1,256
37.96
67.33
288
288
Lapos
133919
Panatau
48227
Colti
46439
Gura
Teghii
47079
Glod, Pietricica,
Lapoel, Lapo
1,355
686
669
Pntu, Plior,
Sibiciu de Jos,
Begu, Lacu cu
Anini, Tega,
Rpile, Magurigea,
Zahareti
2,718
1,299
1,419
50.63
53.68
Coli, Colii de Jos,

Mucelu
Crmneti,
Aluni
1,203
585
618
34.92
34.45
Pltini, Furtuneti,
Nemertea, Gura
Teghii, Varlaam,
Vadu Oii, Secuiu
3,625
1,806
1,819
466.19
7.78
289
29.67
45.67
289
Siriu
49484
48325
Lunca Jaritei,
Colul Pietrii,
Muscelua, Casoca,
Gura Siriului
Patarlagele
Total GAL
7,958
3,157
7,958
1,622
3,881
1,535
4,077
223.51
80.45
14.12
98.92
7,958
35,795
17,778
17,348
1,109.98
32.25
Sursa: Institutul National de Statistica
290
290

Valea Buzaului Initial 2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valea Buzaului Initial 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

DOSARUL DE CANDIDATURA __________________________________________________ 10-213

II.3. Planul de finantare ____________________________________________________________________ 213

REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI ______________________ 214-290

III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatura ___________________________ 214-218

III.3. Resurse umane __________________________________________________________________ 240-256

III.4. Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului __________________________________________ 257-279

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

I. Introducere Abordarea Leader

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Desi n perioada anterioara de programare 2000-2006 Romnia nu a implementat actiuni LEADER,

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Insa, dezvoltarea comunitilor locale nu se poate realiza fr o implicare activ a cetenilor n

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

Plan de Dezvoltare Locala: Potential GAL VALEA BUZAULUI

II. DOSARUL DE CANDIDATUR PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Teritoriul acoperit de GAL VALEA BUZAULUI include 10 localitati.

Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal VALEA BUZAULUI se afla

In ceea ce priveste gradul de ruralitate al teritoriului GAL - VALEA BUZAULUI, situatia se

Populatia in localitatile rurale

Ponderea populatie rurale =

Densitate populatie in localitati

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Populatia din orase

Ponderea populatie urbane

Rezultatele la nivel national in ceea ce priveste densitatea populatiei sunt urmatoarele:

Densitate (loc/ km)

Densitatea populatiei in cadrul Regiunii de dezvoltare Sud Est se prezinta astfel:

Sursa: Institutul Natioanl de Statistica - 2009

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

< 20 loc / km2

Zona nepopulata cu probleme

Intre 20 si 39,5 loc / km2

Zona cu riscuri mari de depopulare

Intre 39,5 si 79 loc / km2

Zona rurala cu densitate in scadere

Intre 79 si 120 loc / km2

Rata saraciei comuna

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Sursa: elaborare proprie in baza informatiilor obtinute de la Institutul National de Statistica

Principalii indicatotri ai tertoriului GAL - VALEA BUZAULUI se prezinta conform imaginii

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

II.2 Planul de dezvoltare locala

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

II.2.1 Prezentarea geografica si fizica

II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici geografice

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Teritoriul potentialului Grup de Actiune Locala VALEA BUZAULUI

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Comuna Siriu este ncadrat n urmatoarele coordonate geografice: longitudine 2614 si

latitudine 4528 nvecinandu-se cu:

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

pinteni montani, forme ale eroziunii diferentiale).

in climatul temperat continental. Aezarea geografic pe vertical a unor comune,

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului

Plan de dezvoltare locala: Potential GAL Valea Buzaului