Testul Raven

Testul Raven este cel mai celebru test folosit pentru masurarea inteligentei, masurand
factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare mentala.
Acesta
cuprinde
mai
multe
variante:
Matricile
Progresive
Standard
care
contin
60
itemi;
Matricile
Progresive
Avansate,
contin
48
itemi;
- Raven colorat ce contine 36 itemi. Aceasta varianta este special conceputa pentru lucrul
cu
copiii.
Testul Raven este ca un joc de puzzle. Fiecarui desen din pagina ii lipseste o parte iar
persoana caruia i se aplica testul trebuie sa gaseasca figura ce se potriveste in pagina
respectiva.
Testul se poate folosi in toate domeniile psihologiei si este o proba ce are limita de timp.
Matrici Progresive Standard (SPM) a fost construit pentru evaluarea inteligenei persoanelor cu vrsta cuprins ntre 6 i 80
de ani. Testul a fost adaptat n peste 60 de culturi i are indiactori psihometrici care atest valoarea sa n evaluarea inteligenei.
Permite o msurare acurat a proceselor intelectuale ale copiilor i adulilor. Testul este alctuit din 5 serii a cte 12 itemi,
care cresc progresiv n dificultate.
Testul este alctuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare n care apar modificri seriale simultan n dou
dimensiuni. Fiecare diagram are o parte lips, iar persoana testat trebuie s o identifice ntre alternativele de rspuns care i
sunt oferite.
Testul Standard este alctuit din 60 de itemi organizai pe cinci serii (A, B, C, D i E) a cte 12 probleme. n cadrul fiecrei serii
soluia primei probleme este ct se poate de evident. Soluiile la problemele care urmeaz se bazeaz pe strategiile care au
condus la gsirea soluiilor precedente i devin din ce n ce mai dificile. Ordinea itemilor ofer antrenamentul necesar nelegerii
metodei de lucru. Cele cinci serii ofer cinci oportuniti de a deprinde strategia necesar rezolvrii problemelor i cinci evaluri
progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru meninerea interesului i evitarea oboselii, fiecare problem este
prezentat ntr-o manier clar i pe ct posibil aspectuoas.
SPM poate fi administrat i persoanelor care nu vorbesc limba romn sau care au deficiene auditive. Deoarece este necesar
ca toate persoanele s neleag ceea ce au de fcut, testul poate fi administrat doar individual sau n grupuri de maximum 5
persoane.

Prezentare generala a Testului Aperceptiei pentru copii

TAC-UL este testul Aperceptiei pentru copii, versiunea specifica varstelor cuprinse intre 3 si 10 ani a cunoscutului TAT( Thematic Apperception Test), de H.
Murray.
Acest test vizeaza investigarea personalitatii prin intermediul semnificatiilor psihodinamice ce provin din interpretarea unor stimuli perceptivi standardizati.
Aplicarea:
Se foloseste utilizand 10 planse in care sunt ilustrate diferite animale antropormofizate, in diferite situatii. Subiectii carora li se aplica testul sunt rugati ca
privind ilustratiile sa construiasca pe baza acestora mici povestiri.
Interpretarea:
Testul face referire la 10 aspecte ale structurii de personalitate ce au fost stabilite de autor ca fiind relevante pentru aceste varste. O parte dintre acestea
sunt:
- Principalele nevoi si pulsiuni;
- Conceptia despre mediul (lumea) din jur;
- Relatii obiectale interpersonale;
- Conflicte semnificative;
- Natura anxietatilor;
- Principalele defense mpotriva conflictelor si temerilor;
- Adecvarea supraeului;
- Integrarea eului.
Tac-ul nu face aspecte doar la structura personalitatii, el permitand si o evaluare a 12 mecanisme adaptative utilizate, cum ar fi:
- Formatiunea reactionala;
- Anularea si ambivalenta;
- Izolarea;
- Refularea si denegarea;
- Prefacatoria;
- Simbolizarea;
- Introiectia si proiectia;
Alte functii ce sunt apreciate sunt functiile eu-lui, ce sunt in numar de 14, acestea manifestandu-se pe durata evaluarii:
- Testarea realitatii;
- Judecata;
- Simtul realitatii;
- Organizarea si controlul pulsiunilor, afectelor si tendintelor;
- Relatii obiectale;
- Procesele gndirii;
- Regresia adaptativa n serviciul eu-lui;
- Functionarea defensiva;
- Bariera pentru stimuli;
- Functionarea autonoma;

- Functionarea sintetic-integrativa;
- Stapnire competenta;
- Supraeu;
- Pulsiuni.
Testul poate fi utilizat intr-o gama foarte variata de domenii, printre
care:
A: Domeniul educational, pentru investigarea unor aspecte precum:
- maturizarea generala si afectiva;
- gradul de sociabilitate (estimare empirica non-cantitativa);
- gradul de integrare a relatiilor cu ceilalti si natura acestor relatii;
- bogatia si complexitatea afectiva;
- capacitatile adaptative;
- tipurile de identificare ale subiectului;
- aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile sale;
- modalitatile de identificare ale subiectului;
- problemele de adaptare (agresivitate, enurezis, mitomanie, tendinte
depresive sau maniacale);
- decalajul ntre nivelul de dezvoltare mintala si rezultatele scolare;
- existenta unor traumatisme afective (recente sau trecute).
B: Domeniul clinic si al sanatatii, pentru depistarea si cercetarea mai
amanuntita n ce priveste:
- organizarea/dezorganizarea personalitatii;
- conflictele aferente problematicii oedipiene (rivalitate, dependenta,
fixatii, ambivalenta);
- maturizarea/imaturitatea afectiva si atitudinala;
- raportul dintre instantele personalitatii (Sine-Eu si Supraeu) si
mecanismele de aparare utilizate n cazul unui dezechilibru existent
ntre acestea;
- eventuale puncte de fixatie ale subiectului;
- trasaturile nevrotice: anxietate, depresie, nervozitate, agresivitate,
imaturitate, aspecte regresive, problematici sexuale, tendinte
obsesionale, ambivalenta;
- tendintele psihotice si indicii de toxicomanie;
- tulburarile de personalitate;
- elementele de psihosomatica.

Testul Persoanei
Precum limbajul si jocul, desenul este o modalitate pentru un copil de a comunica sau de a povesti. El exprima o adevarata viziune din lumea in care
unui copil ii este mai usor sa se identifice. Atunci cand un copil ne vorbeste, incearca sa vorbeasca pe limba noastra, incercand sa se adapteze logicii
noastre; este foarte important de a intelege ca limbajul copilului, datorita efortului lui de a fi cat mai aproape de logica unui adult, pierde o parte din
spontaneitate.
Desenul unui copil ca toate celelalte forme de exprimare releva bogatiile celui care stie sa adopte o atitudine naiva si prudenta. Trebuie luat desenul ca
atare, nimic altceva decat o imagine dar in acelasi timp sa fim constienti ca aceasta imagine este o scriere complexa. O analiza complexa ne va ajuta sa
intelegem semnificatia desenului (Widlocher 1971).
Prin intermediul desenului copilul isi exprima trairile si emotiile. Pentru a "citi" desenul trebuie sa-l interpretam tinand cont de obiectele prezentate si
relatia dintre ele, particularitatile stilistice (culoarea, forma obiectelor), ele fiind indicatorii modului de gandire al copilului.
Interpretarea simbolica ne duce in miezul problemei de functionare al gandirii si inconstientului copilului. Cum spunea D. Vasse (1974): amplasarea in
spatiu a desenului unui copil abuzat este atat de specific astfel incat este imposibil de asemanat cu al altui copil. Astfel desenul devine scris si
scrisul tradeaza ceva din incostientul copilului. In acest desen gasim folosit stilul specific al subiectului.
Evolutia desenului si reprezentarea umana. Desenul copilului evolueaza in functie de varsta sa. Iata diferite etape:
- mazgalituri (incepand de la 1 an); Activitatea este aici o intentie reprezentativa. Placerea exercitiului (a gestului) cu cea a unei pete lasate pe hartie;
- reprezentarea (intre 2 3 ani): intentia este arbitrara si des efectuata de copil din prima incercare;
- stadiul logicii (de la 4 ani): copilul devine capabil sa subordoneze desenul sau unui anumit model;
- stadiul realismului vizual (varsta variabila): copiere, reprezentarea, adaptarea la realitate. In jurul varstei de 8 10 ani copilul incepe sa se dezintereseze
progresiv pentru desenul spontan. Astfel in desen apare o saracire a subiectului desenului, in schimb reprezentarea umana este mai evoluata. Dupa Fr.
Dolto, la fiecare stadiu al dezvoltarii libidoului exista o imagine caracteristica a corpului rezultata din doua imagini: cea a corpului in repaus tonic ce
corespunde sentimentului de siguranta si cea a corpului in miscare ce corespunde eliberarii tensiunii. La inceput copilul poate sa distinga omul (dar poate
deveni pe parcurs altceva: o casa sau un copac, etc). Apoi la stadiul oral apare fata care reprezinta nucleul comunicarii. La stadiul anal (3 4 ani) apare
omul cu cap si membre inferioare, fiind etapa in care copilul constientizeaza faptul ca devine stapan pe miscarile sale. Pe la 5 6 ani, in perioada
complexului Oedipian in desen apar trunchiul, membrele superioare si detalii ale fetei. Imaginea corpului desenata este astfel completata cu o distinctie
sexuala. In cele din urma, in perioada de latenta a sexualitatii (8 9 ani) personajul reprezentat devine din ce in ce mai bine conturat. Detaliile vestimentare
sunt mult mai precise.
Desenul: instrument de diagnosticare
Desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligenta fie ca test de personalitate:
1. Ca test de inteligenta, testul omului, detaliile anatomice si vestimentare calculeaza varsta mentala a copilului. Testul omului arata expresia de sine sau a
corpului.
2. Test de personalitate, desenul este luat drept oglinda si reflexie a personalitatii. De fapt, copilul deseneaza spontan, ce este important pentru el pozitv si
negativ. Desenul exprim un fel de proiecie a existenei sale.
Persoana desenata este oarecum copilul insusi caruia ii d de multe ori de propria vrst i propriul sex. Diferente semnificative pot indica tendine regresive
sau dorina de a crete. Persoana desenata reprezinta expresia de sine si imaginea corpului cu emotiile traite de copil. Modul n care acesta il reprezint
depinde de modul n care organismul se pare, se refer la cele mai profunde dorinte sau i exprim defectele. Prin acest proces de proiectie, copilul poate
sa-si prezinte problemele sale, sentimentul de sine, anxietatea i mecanismele sale de reacie sau mecanismele de aparare.
Said 7 ani desenul familiei sub forma animalelor
Pe mama sa a desenat-o ca fiind o pisica iar tatal sau un soarece, la inceput fiind indecis in ce animal sa-l reprezinte: intre un leu sau un soarece.
Said a asistat la violenta dintre tatal asupra mamei sale. El evoca de exemplu, sangele mamei pe peretii camerei sau interventia politiei. In desenul sau, el se
plaseaza la mijloc ca si cum ar vrea s-o apere pe mama sa si sa-l domine pe tata. Fara maini, semn al neputintei sale atunci cand mama sa s-ar baza pe el
pentru a o apara. Simte nevoia sa o ajute, sa o apere de tatal sau ca acesta sa nu-i mai faca rau, sa nu o mai bata dar nu poate.

Analiza formala a desenului

Pe langa interpretarea desenului, citirea continutului ne aduce in
aceeasi masura o idee a personalitatii, a afectivitatii si a vietii
imaginare a copilului. Desenul pune n aplicare, numai un aspect
partial i schimbtor al personalitatii. Prin urmare, el nu poate fi utilizat
ca singura cale de a cunoate copilul. Povestea lui i ce spune el sunt
primordiale, dar i obsevarea comportamentul lui, a felului sau de a fi
n contact cu adulii i colegii ca si eventualele rezultate ale testelor
(IQ, teste emoionale).
Interpretarea desenului depinde de o serie de factori:
- maturitatea intelectuala, perceptiva si vizuala a copilului;
- locatia unde este realizat (acasa, la scoala, la spital, in cabinetul
psihologului);
- relatia care se stabileste;
- momentul cand este realizat;
- aspectul adaptativ (Cum accepta copilul sarcina ? Raspunde
spontan ? Pune intrebari inainte sa inceapa ? Cererea a fost simtita
ca fiind frustranta?).
Se tine seama de urmatoarele elemente:
1. Alegerea copilului.
2. Identificarea obiectelor si scena pe care le reprezinta pentru a
realiza o poveste.
3. Reactiile sale afective. In tema aleasa sunt ganduri agreabile sau dezagreabile?
4. Lizibilitate pentru a descoperi existena oricrei probleme, psihomotorii sau anomalii perceptive.
5. Aspectul motor, timpul de executie. Daca este rapid putem sa ne gandim la excitatie, daca este lent la depresie.
6. Intelectul,importanta detaliilor. Munca este data peste cap sau nu ?
7. Calitatea semnului care este rezultatul descarcarii tensiunii musculare (desenele 4 si 5). O urma impulsiva, apasata, care strica hartia reprezinta o tensiune
mare sau agresivitate. Linii vagi exprima anxietate, o lipsa de incredere in sine.
8. Elementele stilistice precum folosirea hainelor sau folosirea exclusiva a anumitor culori. De exemplu, rosul reprezinta agresivitate, verde - opunerea
impotriva unei discipline prea riguroase, albastru - control de sine, negru - frica, anxietate, inhibitie. Absenta culorilor poate ascunde un gol afectiv.
9. Particularitati ale formelor precum: talia, forma personajelor, a animalelor. De exemplu, un copil desenat foarte mic poate corespunde unui copil inhibat,
lipsit de securitate si care tinde sa se izoleze.
10. Expresia fetei ce reflecta starea de spirit generala, pozitia (fata, spate profil), pozitia bratelor (departate, pe langa corp) si a mainilor (in buzunar, etc).
11. Pozitia in spatiu, localizarea personajelor, locul pe care copilul il atribuie in relatia cu ceilalti.
12. Impresiile de ansamblu ale examinatorului. Un desen poate sa lase o impresie de veselie si echilibru, un altul poate displace prin tragismul sau sa creeze
un disconfort prin bizareriile sale sau tema morbida.
Eric 6 ani.
A suferit atingeri sexuale din partea tatalui sau in timpul vizitelor. Tremuraturile sale sunt legate de faptul ca a dezvaluit secretul si crede ca are o mare vina
ca l-a trimis pe tatal sau la inchisoare si teama de a nu ajunge acolo din cauza vinei sale. Un robot adica imaginea unui corp agresat, manipulat ca un robot.
Particularitatile desenului la copilul abuzat
Asa cum am mai spus desenul reprezinta pentru copil o descarcare emotionala, un fel de a-si spune povestea pe care o deseneaza spontan asa cum este.
Copilul, plin de teama, grija, de agresivitate sau vinovatie poate avea dificultati in a verbaliza sentimentele sale fata de maltratare, dificultate in a utiliza un
vocabular de adult.
Laurence 6 ani desen liber (dupa 2 saptamani de spitalizare).
A suferit atingeri sexuale de la un prieten al mamei sale. Aceasta i-a prins.
Nu vroia sa vorbeasca si se simtea vinovat ca a comis o asemenea prostie. De asemenea si pentru ca a trimis abuzatorul (tata a 2 copii) la inchisoare.
Faptul de a propune copilului sa deseneze are mai multe obiective :
- sa-l reconsidere copil;
- sa-i permita sa creeze;
- sa-i dea dreptul sa se descarce;
- sa se indeparteze de o experienta traumatizanta prematur, fr a recurge la strategii din lumea adulilor;
- permite copilului abuzat sexual, mai ales daca ii este frica sa vorbeasca, sa arate examinatorului care parte din corp a fost abuzata, persoana care la abuzat
sau locul unde s-a intamplat. In general, se foloseste petru evaluarea copiilor in varsta de pana la 12 ani, majoritatea adoloscentilor neplacandu-le sa
deseneze.
Particularitatile desenului portretului
Copiii abuzati sexual nu deseneaza neaparat organele genitale. Prezenta lor poate fi un indicator de abuz sexual, dar, cu siguran, nu este o dovada. Ba
chiar poate fi o noua preocupare pentru sexualitate. In mod contrar, absenta sa poate fi cauza unui mecanism de negat a acestei zone si nu exclude
posibilitatea unui abuz. Unii copii maltratati se deseneaza foarte mici indicand probabil o slaba stima de sine, o slaba imagine a corpului. Altii uita sa
deseneze mainile indicand sentimentul de delasare sau de neputinta. Altii pot sa aiba o identitate sexuala putin determinata.
Desenul familiei: Copilul poate fi izolat de familie sau uita sa se reprezinte. In cazul abuzului sexual, el poate sa se puna intr-un rol mai putin obisnuit. Faptul,
de exemplu, de a se desena mai mare decat adultul sau decat mama sa poate sa indice ca are locul sau. Desenul agresorului: Acesta poate fi identificat cu
un monstru sau cineva neutru sau cineva mic pentru a-l controla mai bine. Uneori copilul refuza sa-l deseneze de frica. Unii copii reprezint jurul
elementelor figurative din o incint, un cerc ca o roata ntr-o ncercare, poate, de a se feri o lume exterioara amenintatoare sau deranjant sau n pericol de a
restrnge.
Antonio (7 ani) deseneaza de ce ii este mai tare frica. Dracula, il incercuieste cu un cerc mare ca
si cum ar vrea sa se apere.
A suferit atingeri sexuale de la bunicul sau.
Concluzii: Desenul propriu zis nu poate fi luat in consideratie. El trebuie analizat cu celelalte
informatii obtinute prilivind copilul si familia sa. Desenul nu este suficient pentru a diagnostica
un abuz. Insa, acesta se dovedeste a fi interesant ca :
- indicator al reactiei emotionale;
- indicator al identitatii sexuale;
- indicator al imaginii corpului indicator al stimei de sine;
- expresie a sentimentelor sale;
- posibilitatea de a usura verbalizarea sentimentelor sale fata de abuz;
- posibilitatea de a obtine informatii de la copil privind abuzul, posibilitatea de evaluare a nivelului
de dezvoltare si maturitate si de a repera indicii psihopatologici.

Familia mea

Testul "Familia mea" este folosit pentru aflarea relatiilor pe care copilul le are cu membrii familiei, relatiile existente
intre acestia, precum si sentimentele reale pe care acesta le simte fata de cei apropiati. De asemenea desenul mai
arata si modul in care copilul este afectat de relatiile dintre ceilalti membrii ai familiei.
Pentru a putea efectua acest test, copilului i se vor da creioane, o foaie de hartie si va fi rugat sa deseneze membrii
familiei. Nu va fi grabit pentru terminarea desenului, din contra va anunta el singur cand acesta este gata. Important
este ca sa numeasca fiecare membru al familiei pe care l-a desenat.
In functie de pozitionarea lui fata de ceilalti se va putea interpreta importanta fiecaruia in viata sa, sentimentele lui
fata de acestia, starea sa in preajma acestora.
Distanta dintre membrii desenati poate arata stadiul de relationare ai membrilor familiei.
Sunt cazuri in care anumiti membrii nu sunt desenati de catre copil. De ce? Copilul nu prezinta sentimente placute
fata de acesta, considerandu-l ca nefacand parte din cei apropiati lui.
Apropierea afectiva fata de o anumita persoana este data prin detaliile desenate de copil unui anumit personaj.
Testul "Familia mea" impreuna cu Testul arborelui si Testul omuletului sunt foarte importante in observarea relatiilor
intrafamiliale si pot evalua personalitatea copilului.

Testul Arborelui
Ca orice proba de personalitate, testul Arborelui a fost apreciat ca instrument de sondare a sferei afective/emotionale, putand decela si eventuale intarzieri si
regrese in acest domeniu. Testul are un instructaj clar: o foaie de hartie A4, un creion, se cere sa se deseneze un copac care sa nu fie brad. Nu exista copaci
frumosi
sau
urati.
Acest test are la baza proiectia (o oglinda). Arborele reprezinta una dintre cele mai raspandite teme simbolice, care se activeaza arhetipal la nivelul
inconstientului colectiv si personal. Prin proiectii, caracteristicile desenului arborelui devin indicatori de analiza si interpretare a particularitatilor
constructelorde personalitate. In interpretarea acestei probe se merge dupa urmatoarea schema: radacina, trunchiul, exteriorul coroanei, extremitati,
coroana, linia solului, etc.

Testul Denver pentru evaluarea dezvoltarii

TESTUL DENVER II
Testul DENVER II a fost dezvoltat pentru a fi utilizat cu copii aparent normali, ntre nastere si vrsta de 6 ani. Testul este
administrat prin evaluarea performantei copilului la un numar de sarcini potrivite din punctul de vedere al vrstei sale. Testul
este util n mod special n evaluarea si identificarea unor posibile probleme la copiii asimptomatici, dar si pentru
confirmarea, pe baza unui instrument obiectiv, a anumitor suspiciuni la care s-a ajuns n mod intuitiv, precum si pentru
monitorizarea copiilor care au fost identificati ca fiind n situatii de risc pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi de exemplu
copii care au trecut prin dificultati perinatale.

Copiii mai mici pot fi examinati in timp ce stau in poala mamei. Explica
mamei ca nu este de asteptat ca fiecare test sa fie incununat de succes.
Incepe cu testele cele mai simple si foarte usoare.
Materiale folosite in cadrul testului: ghem de lana rosie, cutie cu struguri,
sunatoare cu maner, sticluta, clopotel, minge de tenis, 8 cuburi.
Efectuarea testului. Se trage o linie verticala corespunzatoare varstei cronologice a copilului
pe graficul de la p.290. Daca copilul a fost prematur se vor scadea lunile de prematuritate din
virsta cronologica.
Se vor efectua testele care corespund liniei. Testul fi facut de un parinte daca copilul doreste
astfel.
Imposibilitatea de a trece unul din teste care a fost trecut de 90% din ceilalti copii poate sau
nu sa aiba o semnificatie anormala. Obser cum se simte copilul in timpul testului.
Note la test (coltul de sus al timentelor testelor de la inile 290-291).

1. Cand este intins pe burta isi ridica capul sprijinindu-se pe antebrate .

2. Cand este ridicat de mana din pozitie culcata in pozitie sezanda capul nu atarna.
3. Copilul poate folosi peretele sau o balustrada ca sa se ajute (dar nu o persoana).
4. Arunca mingea spre examinator.
5. Sare o distanta (peste o foaie de hartie A4)
6. Merge inainte, cu calcaiul la o distanta de 2-3 cm de varful celuilalt picior.
7. Trebuie sa prinda o minge care sare. Permiteti 3 incercari.
8. Merge inapoi.
9. Leganati ghemul de lana incet in fata ochilor. Trebuie observat daca ochii se misca 90
de grade spre linia mediana.

10. Apuca zornaitoarea cand manerul ii atinge degetele.

11. Cauta ghemul de lana cand acesta dispare din campul roble (in spatele mesei).
12. Apuca boaba de strugure intre police si index.
13. Apuca de sus boaba de strugure intre police si index.
14. I se spune: Copiaza asta (un cerc) (fara sa I se numeasca sau sa I se demonstreze).
15. Care linie este mai lunga (se intoarce invers si se repeta).
16. Copiaza asta (o cruce). Liniile se pot incrucisa in orice unghi.
17. Copiaza asta (un patrat). Daca nu reuseste I se poate arata.
18. Doua brate, sau doi ochi, sau doua picioare conteaza ca o parte.
19. Numeste imaginile de la baza graficului.
20. Da cubul mamei, pune-l pe masa.
21. Sa raspunda la 2/3 din: ce faci daca-ti e frig/foame, daca esti
22. Pune asta pe/sub/in fata/in spatele scaunului (fara problema).
23. Sa raspunda la 2/3 din: focul e fierbinte/gheata e; mama este femeie,/tata este un cal
este mare/un soarece este.
24. Defineste 6 din 8: minge, lac, birou, banana, perdea, gard viu, paj. Se indica verbal ca
s-a inteles.
25. Va raspunde la 3/3 din ce este facuta lingura/gheata/usa
26. Zambiti, vorbiti sau faceti robl pentru a obtine un zambet (trei tentative). (Nu atingeti).
27. In timp ce se joaca cu o jucarie incercati sa i-o luati. Treceti peste aceasta daca se
opune.
28. Copilul nu trebuie sa fie capabil sa-si lege sireturile sau sa-si incheie un nasture la
spate.
Acest test nu este prea bun pentru a pune in probleme de deficite minore de articulatie sau
lingvistice. In cazul in care se suspecteaza probleme se recomanda luarea leagaturii cu un
logoped. O versiune adusa la zi a acestui test (Denver II) este in curs de evaluare. Ea
contine mai multe teste de limbaj, noi scale de varsta, noi categorii de interpretare a
testelor si o scala de evaluare a comportamentului.
Sistemul de evaluare clinic (SEC)

Sistemul de evaluare clinic (SEC)

Acesta este unul dintre cele mai avansate sisteme de psihodiagnostic i evaluare
clinic adresate att copiilor i adolescenilor. SEC cuprinde urmtoarele probe
psihologice:
5 scale si chestionare care evalueaz tabloul clinic i pun n eviden cele mai
importante componente ale acestuia (distresul, tabloul de tip depresiv i de tip
anxios) i starea de sntate (starea de dezvoltare posttraumatica, chestionarul de
autoevaluare a sntii mintale, emoii pozitive, emoii funcionale negative);
15 scale i chestionare care evalueaz mecanismele etiopatogenetice asociate strii
de sntate (atitudini i convingeri, iraionalitate, inventarul ideilor, convingeri
personale, stima de sine, autoeficien, gnduri automate).
SEC cuprinde:

probe psihologice (5 scale clinice) care evalueaz tabloul clinic, focalizate pe cele mai
importante componente ale acestuia: distresul, tabloul de tip depresiv i de tip anxios.
Unele scale (ex. PDA, SRGS) evalueaz i aspectele care in de starea de sntate (ex.
emoii pozitive, emoii funcionale negative etc), lucru ignorat n majoritatea
sistemelor de evaluare clinic existente. Toate aceste probe psihologice au caliti

psihometrice foarte bune, acoper cea mai mare i relevant parte din tulburrile
clinice i starea de sntate i sunt complementare SCID-ului.
probe psihologice (15 scale clinice) care evalueaz mecanismele etiopatogenetice/de
sanogenez asociate tablourilor clinice (din DSM)/strii de sntate. Aceast asociere
a fost stabilit dup analizele comprehensive ale literaturii de specialitate (ex.
Cochrane Review, Pubmed, PsycInfo), ceea ce i confer o validitate tiinific
remarcabil. Ele se clasific n probe psihologice care vizeaz:
o mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de
vulnerabilitate general (ex. scheme cognitive, cogniii iraionale etc).
o mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate n tulburri
specifice (gnduri automate etc).

Scale componente
Profilul distresului afectiv

David Opri i Bianca Macavei

Scala de depresie Hamilton

Max Hamilton

Scala de anxietate Hamilton

Max Hamilton

Chestionarul de autoevaluare a sntii mentale

Daniel David

Scala de dezvoltare post-traumatic

Crystal Park, Lawrence Cohen i Renee

Murch

Chestionarul schemelor cognitive Young

Jeffrey Young i Gary Brown

Scala de atitudini i convingeri 2

Raymond DiGiusepe, Russel Leaf,

Theresa Exner i Mitchell Robin

Scala de atitudini i convingeri generale

Helen Lindner, Robert Kirkby, Eleanor

Wertheim i Penelope Birch

Chestionarul de acceptare necondiionat a propriei

persoane

John Chamberlain i David Haaga

Scala de iraionalitate pentru copii i adolesceni

Michael Bernard i Felicity Cronan

Scala de convingeri raionale pentru copii

William Knaus

Inventarul ideilor

Howard Kassinove, Richard Crisci i

Solomon Tiegerman

Chestionarul de convingeri personale

Andrew Berger i Howard Kassinove

Inventarul de supresie "Ursul Alb";

Daniel Wegner i Sophia Zanakos

Scala de stim de sine

Morris Rosenberg

Scala de autoeficacitate

Ralf Schwarzer i Matthias Jerusalem

Scala de atitudini disfuncionale

Arlene Weissman i Aaron Beck

Chestionarul gndurilor automate

Steven Hollon i Philip Kendall

Scala de atitudini i convingeri forma scurt

Daniel David

Indicatori ai dezvoltarii motrice 1 luna - 36 luni

Aspecte evolutive ale comportamentului motor la copii
1 luna - Motricitate generala: usoara hipertonie musculara; in decubit dorsal, pozitie laterala a capului. In decubit ventral isi desprinde din cand in
cand barbia de pe pat. Tinut asezat, incearca sa-si ridice capul, care ii cade inainte. Motricitate fina: strange in mana degetul adultului prinzandu-l
cu degetele, fara palma si police.
2 luni - In decubit ventral isi ridica umerii si capul cateva momente. Tinut asezat, isi mentine scurt timp corpul drept. Apuca cu 4 degete jucaria pusa in mana,
o retine scurt timp.
3 luni - In decubit dorsal, capul in pozitie mediana. Prezinta miscari active de picioare. In decubit ventral, proptindu-se pe antebrate, isi tine capul si umerii
ridicati pentru mai mult timp. Tinut asezat, isi mentine capul drept timp indelungat. Tine jucaria pusa in mana, o scutura prin miscari necoordonate, o duce la
gura.
4 luni - Adus din decubit dorsal in pozitie sezand, prin tractiune pe antebrate, isi ridica umerii si capul. Sta sprijinit mai mult timp. Tine jucaria cu 4 degete si
palma (prehensiune digito-palmara), o scutura. Schiteaza o miscare de apucare, intinzand mainile spre jucarie, dar nu o nimereste.
5 luni - In decubit ventral isi ridica toracele cu sprijin pe antebrate, gambele sunt in extensie; poate intinde bratul spre un obiect. Sade sprijinit mai mult timp.
Intinde ambele maini spre jucaria oferita, o apuca numai cand este apropiata la 2-3 cm de mana. Tine ambele maini pe biberon cand este alimentat.
6 luni - In pozitie dorsala isi trage cearsaful de pe cap. Isi prinde picioarele cu mainile. Se intoarce de pe spate pe abdomen. Sta timp indelungat, usor
sprijinit. Intinde mainile si apuca jucaria din raza lui de prehensiune, o transfera dintr-o mana in alta. Incepe sa foloseasca policele.
7 luni - In decubit dorsal isi ridica singur capul. Sta pentru scurt timp nesprijinit. Asezat, sprijinit, isi trage un servet pus pe cap. Sustinut de axile sta in
picioare si poate sari pe loc. Apuca jucaria cu o singura mana, o transfera cu usurinta. Tine jucaria in palma cu toate degetele, inclusiv policele.
8 luni - Se intoarce de pe spate pe abdomen si de pe abdomen pe spate. Sta nesprijinit pentru mai mult timp. Pentru scurt timp sta in picioare, sprijinindu-se
de mobila. Ridica obiecte mici cu primele 3 degete. Tine cate un cub in fiecare mana, lovindu-le intre ele. Isi tine biberonul cu ambele maini, il ridica daca i-a
cazut.
9 luni - Sta in picioare sprijinit mai mult timp. Sustinut de axile, face miscari de mers. Se ridica singur in picioare, agatandu-se de gratiile patului. Incepe sa
foloseasca pensa digitala. Primeste al 3-lea cub, dand drumul unuia dintre cele doua pe care le tine in maini.
10 luni - Rezemat de o mobila isi poate misca piciorul sus-jos, mentinandu-si echilibrul. Umbla "in patru labe". Se ridica singur.
11 luni - In pozitie sezand se intoarce lateral, pastrandu-si echilibrul. Sta singur in picioare cateva clipe. Merge tinut de ambele maini sau singur, tinandu-se
de mobila. Foloseste cu usurinta pensa digitala, fara sa-si sprijine bratul sau mana.
12 luni - In pozitie verticala, sprijinit, se apleaca sa ridice o jucarie fara sa-si piarda echilibrul. Merge tinut de o mana.
Incepe sa faca singur cativa pasi. Se catara pe trepte "in patru labe". Foloseste cu indemanare pensa digitala, tinand o
bila mica.
15 luni - In pozitie verticala nesprijinit, ridica un obiect de pe podea, isi pierde uneori echilibrul. Merge bine fara sprijin.
Se asaza si se ridica de pe podea fara ajutor.
18 luni - In picioare, arunca mingea cu ambele maini, fara sa-si piarda echilibrul, si o rostogoleste cu piciorul. Incepe
sa alerge. Urca si coboara scarile tinut de o mana sau tinandu-se de balustrada, cu ambele picioare pe aceeasi
treapta.
21 de luni - Alearga liber, flectand genunchii. In picioare poate merge de-a-ndaratelea.
24 de luni - Isi mentine echilibrul mergand pe bordura trotuarului. Alearga cu usurinta. Urca si coboara singur scarile. Se urca singur pe scaun, pe pat.
27 de luni - Arunca mingea spre adult. Sare pe loc cu ambele picioare odata. Prinde mingea si o arunca spre examinator. Aduce la cerere un pahar cu apa,
fara sa-l verse sau sa-l scape. Merge la cerere sau imitativ in varful picioarelor.
33 de luni - Incearca sa stea intr-un picior. Sare de pe o treapta pe alta, cu ambele picioare odata.
36 de luni - Urca si coboara singur scarile, punand alternativ cate un picior pe o treapta.

Indicatori ai dezvoltarii cognitive

Indicatori ai dezvoltarii cognitive
1 luna - Reactioneaza global motoriu la stimuli: luminosi, sonori, tactili, termici. Privire inexpresiva: in decubit dorsal fixeaza un moment jucaria prezentata in
fata ochilor, pe linia mediana. Urmareste cu privirea jucaria in miscare, pe un arc de 45-60 de grade.
2 luni - Reactioneaza la sunete, imobilizandu-se sau intorcand capul in directia lor. Expresie vioaie, orientata direct asupra obiectelor din fata ochilor. Priveste
cateva secunde jucaria prezentata pe linia mediana. Urmareste cu privirea jucaria in miscare pe un arc de 90 120 de grade.
3 luni - Isi recunoaste mama. Priveste atent jucaria prezentata pe linia mediana, o urmareste in miscare pe un arc de 120 180 de grade. Isi priveste
mainile, se joaca cu ele. Tinut asezat, observa un obiect (cub) pe masa din fata lui.
4 luni - Intoarce imediat capul spre persoana care ii vorbeste, privind-o atent. Priveste jucaria pusa in mana. Priveste activ in jurul sau.
5 luni - Urmareste cu privirea jucaria care i-a scapat. Tinut asezat, fixeaza cu privirea o bila din fata lui, o urmareste in miscare. Retine obiectul din mana,
aruncand o privire spre un altul.
6 luni - Isi priveste imaginea in oglinda, a atinge uneori cu mana. Se uita dupa jucaria care i-a scapat, incercand sa o recupereze. Diferentiaza biberonul de
jucarie.
7 luni - Se uita dupa o jucarie care i-a scapat, chiar daca nu o poate atinge. Observa obiecte plasate in afara campului sau de prehensiune. Observa lucrurile
noi din jurul sau. Ridica de toarta ceasca intoarsa.
8 luni - Isi recunoaste numele, reactionand promt la pronuntarea lui. Observa si examineaza cu ochii si mana obiectele din jur.
9 luni - Reactioneaza la unele cuvinte sau expresii familiare. Se joaca timp mai indelungat cu o jucarie, o examineaza cu indexul. Ridica de toarta ceasca
intoarsa, pentru a lua jucaria ascunsa in fata lui.
10 luni - Exploreaza cu ochii obiectele din jur, arata cu mana. Isi alege o jucarie pe care o examineaza atent pe toate fetele; se joaca prelungit cu aceeasi
jucarie; se opune la indepartarea ei. Cauta si gaseste jucaria ascunsa sub servet.
11 luni - Observa atent imprejurimile, pe strada urmareste cu privirea oamenii, animalele, masinile. Cauta pastila cu degetul prin transparenta sticlei. Incepe
sa manipuleze obiectele cu o anumita intentie: introduce bila intr-o cutie. Intelege cateva ordine simple (verbale sau gestuale). Raspunzand promt; da jucaria
la cerere, saluta la comanda.
12 luni - Manifesta interes de cunoastere a obiectelor; manipuleaza diferentiat jucariile (suna clopotelul). Cauta detaliile jucariilor si arata la cerere doua parti
din corp (ochi, nas sau gura). Este receptiv la activitati noi; invata jocuri simple in mod imitativ.
15 luni - Priveste atent imaginile dintr-o carte cu poze colorate, ajutand la intoarcerea paginilor. Plaseaza la cerere rondela in planseta (admise maximum o
eroare). Construieste dupa demonstratie un turn din 3 cuburi. Mazgaleste cu creionul, spontan sau imitativ, traseaza linii neregulate. Manifesta un interes
crescut pentru obiectele din jur. Aduce la cerere un obiect familiar.
21 de luni - Recunoaste si arata 5 parti din corp, la cerere, pe papusa sau pe imagine. Din 10 poze familiare recunoaste, aratind sau denumind la cerere, 6
poze. Plaseaza la cerere 3 forme geometrice in planseta: rondela, patratul (admise maximum 2 erori). Construieste la cerere un turn din 4 cuburi. Intelege si
executa la cerere un ordin privind 2 actiuni simple in succesiune ("ia papusa si da-o mamei").
24 de luni - Priveste o carte cu poze, intorcand pagina cu pagina. Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau denumind la cerere, 6 poze. Plaseaza la
cerere 3 forme geometrice in planseta: rondela, patratul, triunghiul (admise maximum 2 erori). Construieste la cerere un turn cu 5 cuburi. Reproduce cu
jucariile activitati curente observate in casa (culca papusa, hraneste ursuletul).
27 de luni - Din 10 poze familiare recunoaste, aratand sau denumind la cerere, 7 poze. Plaseaza la cerere 3-4 forme geometrice in planseta (la 3 forme
admise 2 erori, la 4 forme admise 3 erori). Construieste la cerere un turn din 6 cuburi. Repeta dupa adult 2 cifre. Incepe sa puna intrebari, isi cunoaste si
pronunta prenumele.
30 de luni - Executa dupa modelul din fata lui o constructie simpla (o poarta) din 3 pitre de constructie. Traseaza dupa model o linie regulata. Este atent la
mediul ambiant: diferenteaza vehiculele, recunoaste un drum parcurs cu 1-2 zile inainte. Este atent la povesti simple. Incepe sa diferentieze fetele de baieti.
33 de luni - Recunoaste pe o jucarie (papusa fara mina) lipsa unei parti din corp. Sorteaza, la cerere sau dupa demonstratie o constructie simpla (o poarta)
din cel mai putin 3 pietre de constructie. Intelege si executa corect un ordin privind doua actiuni diferite succesive ("du mamei creionul, pe urma inchide usa").
36 de luni - Descrie doua actiuni simple reprezentate pe doua imagini. Sorteaza la cerere obiectele dupa: forma (3 forme), marime (2 marimi), lungime (2
lungimi), culoare (2 culori). Diferentiaza 2 suprafete inegale. Cunoaste 3 pozitii spatiale: sus, jos, in fata sau in spate. Executa spontan sau dupa
demonstratie o constructie simpla (o poarta, o casa) din 4-5 pietre de constructie. Traseaza dupa model doua linii regulate (verticale, orizontale). Repeta
dupa adult 3 cifre. Recunoaste un drum parcurs cu o saptamana inainte. Manifesta un evident interes de cunoastere, pune frecvent intrebari. Isi cunoaste si
pronunta numele si prenumele.

Indicatorii dezvoltarii conduitei verbale si socio-afective de la 1 luna la 36 de luni

Indicatorii dezvoltarii conduitei verbale si socio-afective de la 1 luna la 36 de luni

1 luna - Comportament verbal. Emite mici sunete laringiene. Comportament social- afectiv. Reactii diferentiate de
placere- neplacere (tipa cand ii este foame, se calmeaza cand este luat in brate). Observa un moment fata persoanei
care-i vorbeste aplecata asupra lui.
2 luni - Gangureste. Zambeste persoanelor familiare, ca raspuns cand I se vorbeste sau i se surade. Urmareste cu
privirea o persoana care se misca in preajma, reactionand prin mimica la apropierea ei.
3 luni - Emite sporadic vocale izolate si sunete compuse (consoane+vocale). Manifesta bucurie la auzul vocilor
cunoscute sau la vederea persoanelor familiare. Se invioreaza la vederea preparativelor de hranire.
4 luni - Prezinta tendinta de modulare a vocii (sonorizeaza cu inflexiuni), emite mai multe vocale izolate. Zambeste
spontan persoanelor familiare. Stimulat, rade in hohote. Prezinta schimbari ale mimicii si dispozitiei cand este
mangaiat sau cercetat.
5 luni - Emite, in special dimineata, grupe de sunete in ritm rapid. Isi manifesta bucuria in mod zgomotos. Deosebeste
persoanele straine de cele familiare, plange cand acestea din urma se indeparteaza de el.
6 luni - Sonorizeaza sunete mai variate (vocale, consoane: p, b, g, m). Imita mimica vesela sau trista a persoanelor
din jur. Initiaza conversatii cu persoanele familiare sau cu jucariile.
7 luni - Vocalizeaza in serie. Emite sporadic silabe: ba, pa, la, da. Arata preferinte pentru unele persoane sau jucarii. Manifesta uneori teama fata de straini,
unele obiecte sau animale. Cere sa i se acorde atentie, cauta in mod activ contactul familial, intinzand mainile dupa persoanele apropiate.
8 luni - Pronunta clar silabe izolate sau repetate: pa sau pa pa si ma sau ma ma. Exprima bucurie cand i se vorbeste frumos, plange cand este certat.
Incepe sa imite persoanele din jur (clipeste din ochi).
9 luni Pronunta spontan sau imitativ silabe repetate, fara semnificatie. Participa cu placere la un joc simplu cu adultii dupa demonstratie): cucu bau. Isi
manifesta hotarat dorintele.
10 luni Pronunta clar cuvinte formate din silabe repetate. Intelege cuvintele frecvent repetate de cei din jur. Indreapta atentia adultilor spre sine prin gesturi,
tipat, tuse. Intelege interdictia, opreste un act la ordin.
11 luni - Pronunta spontan primul cuvant cu semnificatie precisa. Raspunde la solicitari, cooperand: intinde mana sau piciorul pentru imbracat.
12 luni - Vocabular pasiv: recunoaste fiintele apropiate, unele obiecte sau actiuni dupa denumire. Vocabular activ compus din doua cuvinte cu semnificatie
precisa. Manifesta tendinta de independenta si autoservire. Vrea sa faca unele lucruri singur: sa manance cu lingurita (neindemanatici), sa se dezbrace, sa
bea din ceasca.
15 luni - Vocabular pasiv imbogatit: recunoaste un numar mai mare de obiecte si actiuni dupa denumire. Foloseste "jargonul". Vocabular activ compus din 46 cuvinte cu sens precis. Solicita atentia: arata cu degetul, trage de haine pe cei din jur sau le adreseaza cuvinte scurte. Bea din cana pe care o ia singur, se
hraneste neindemanatic cu lingurita (cu rotatie periorala, varsa din continut).
18 luni - Vocabular activ compus din 8-10 cuvinte. Foloseste cuvinte-propozitii. Imita activitati simple ale adultilor: sterge praful, matura. Cere olita la timp. Isi
poate dezbraca singur caciula, manusile, ghetele si ciorapii.
21 de luni - Formeaza propozitii asociind doua cuvinte: cere sa bea, sa manance. Foloseste substantivul si verbul. Participa cu veselie, activ, la jocul cu
adultii. Recunoaste si diferentiaza obiectele personale ale fiecarui membru de familie. Duce spontan obiectul gasit persoanei respective.
24 de luni - Foloseste propozitii din 2-3 cuvinte, chiar incorect pronuntate. Foloseste substantivul, verbul si adjectivul sau pronumele. Manifesta tendinta de a
se apropia de alti copii, pe care-i "studiaza" in timpul jocului. Executa mici treburi casnice (aduce un pahar cu apa, deschide aparatul de radio). Mananca cu
lingurita. Cere olita la timp, putandu-se retine. Se dezbraca singur.
27 de luni - Formeaza propozitii din mai multe cuvinte. Isi vorbeste singur cand se joaca. Imita din proprie initiativa activitati mai complicate ale adultilor:
vorbeste la telefon, spala un obiect mic. Executa sarcini casnice simple, ajuta activ la aranjarea lucrurilor lui.
30 de luni - Vocabular activ mult imbogatit. Foloseste cuvinte compuse din mai multe silabe. Foloseste verbul conjugat si pronumele personal. Se apropie de
alti copii, ii mangaie sau ii loveste. Manifestari de independenta si autoservire: vrea sa mearga independent pe strada, mananca singur, se spala pe maini, se
dezbraca, incepe sa se imbrace, este curat noaptea.
33 de luni - Reproduce poezii scurte. Cunoaste sensul pluralului. Se arata interesat in a focaliza in mod activ atentia. Solicita anturajul sa-i priveasca jucariile.
Manifestari nete de preferinta pentru unele persoane, jucarii, activitati.
36 de luni - Reproduce poezii si relateaza situatii din viata lui si a familiei. Receptiv la cuvinte noi. Limbaj constituit gramatical (substantiv, verb, adjectiv,
pronume). Foloseste corect pluralul. Se aproprie in mod activ de alti copii, se joaca cu ei. Manifesta reactii de opozitie (activa sau pasiva) fata de adulti.

TEHNICI DE EXAMINARE A DEZVOLTARII NEUROPSIHICE A COPIILOR INTRE 1 SI 36 LUNI

TEHNICI DE EXAMINARE A DEZVOLTARII NEUROPSIHICE A COPIILOR INTRE 1 SI 36 LUNI

1 luna - Adultul atinge cu un deget palma copilului. Copilul strange degetul examinatorului cu patru degete, fara police ("mana de maimuta"), si ii da drumul
imediat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta un inel colorat din plastic, in plan median (nu si lateral), la aproximativ 15 cm distanta de ochi.
Copilul trebuie sa fixeze cu ochii, pentru un moment, inelul prezentat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median un inel colorat din
plastic, caruia i se imprima o miscare lenta in linie orizontala. Copilul urmareste miscarea inelului, intr-un arc de 45-60 de grade spre stanga si spre dreapta
fata de planul median.
2 luni - Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median o jucarie viu colorata. Adultul observa daca copilul priveste direct si mai mult decat
un moment obiectul prezentat. Copilul este asezat in decubit dorsal. I se prezinta in plan median o jucarie, careia i se imprima o miscare lenta in linie
orizontala, pe un arc de 90-120 de grade. Copilul trebuie sa intoarca capul dintr-o parte in alta a liniei mediane. Adultul, aplecat asupra copilului, ii vorbeste
dand din cap afirmativ. Copilul este stimulat sa gangureasca. O persoana familiara se deplaseaza prin camera in apropierea copilului, care o urmareste in
miscare si isi modifica expresia la apropierea fetei acesteia (zambeste).
3 luni - Se plaseaza in palma copilului o jucarie usoara de plastic. Copilul trebuie sa arunce jucaria ferm, sa o scuture prin miscari bruste, sa o examineze 1-2
minute si sa o duca la gura. Copilul se afla in decubit dorsal. I se prezinta o jucarie in plan median, careia I se imprima o miscare de 180 de grade pornind de
la stanga spre dreapta in raport cu linia mediana. Copilul trebuie sa urmareasca jucaria in miscare.
4 luni - Copilul se afla in decubit dorsal. Adultul il prinde de maini si imprima o usoara tractiune pe antebrate. Copilul isi ridica atat capul cat si umerii, cu o
foarte usoara intarziere a capului la inceperea miscarii. Adultul il striga pe copil. Acesta se imobilizeaza ("trage cu urechea") sau intoarce capul spre
examinator si il priveste atent.
5 luni - Copilul, asezat in decubit dorsal sau sprijinit, intinde ambele maini spre jucaria care i se ofera si o apuca numai daca s-a apropiat de mana lui (la 2-3
cm) sau a venit in contact cu mana.
6 luni - Adultul ofera o jucarie. Copilul intinde mainile, o apuca voluntar, cu siguranta in miscari, folosind policele. Se prezinta copilului un biberon si o jucarie.
Copilul diferentiaza cele doua obiecte: duce biberonul la gura, scutura jucaria.
11 luni Se ofera copilului o jucarie pe care acesta o ia in mana. Daca adultul ii cere sa o lase din mana, copilul intelege si executa. Daca i se spune
bravo!, copilul bate din palme. Stie sa faca pa la comanda.
12 luni Se asaza un grup de jucarii in fata copilului, dintre care acesta alege o jucarie. Copilul stie sa foloseasca in mod diferentiat cateva jucarii (stie sa
sune clopotelul, sa bata toba etc)
15 luni Se asaza pe masa din fata copilului planseta cu figuri geometrice. I se cere copilului sa plaseze rondela in spatiul corespunzator din planseta.
Adultul construieste un turn din doua cuburi cu latura de 2,5 cm in fata copilului, caruia ii cere sa construiasca si el un turn dupa model. Adultul ascunde o bila
intr-o cutiuta de plastic, de fata cu copilul. I se ofera copilului cutia, acesta o deschide si cauta bila.
18 luni Se asaza pe masa din fata copilului mai multe obiecte familiare (o papusa, o cana, o lingurita). I se cere copilului sa arate cu mana unul dintre
obiectele prezentate (care este papusa?). Se prezinta copilului un set de zece poze cu animale sau obiecte familiare. Adultul intreaba: unde este pisica?
Unde este marul? Copilul alege pozele indicate, asezandu-le in fata lui.
21 luni Se prezinta copilului o papusa. Adultul cere copilului sa arate pe papusa unde sunt ochii, gura, urechile, parul, mainile etc. Copilul trebuie sa
raspunda, aratand cu degetul pe papusa. Se asaza pe masa din fata copilului planseta cu figuri geometrice. I se cere copilului sa plaseze in spatiile
corespunzatoare din planseta mai intai rondela, apoi patratul.
30 de luni Adultul construieste o poarta (un pod) din trei pietre de constructie, pe masa din fata copilului. I se cere copilului sa construiasca, dupa model, o
poarta (un pod) din alte trei pietre de constructie. Se dau copilului un creion si o hartie. Adultul traseaza pe hartie o linie regulata, orizontala. Copilul este
invitat sa reproduca modelul.
33 luni Adultul construieste o poarta din cel putin trei pietre de constructie, in fata copilului. Apoi ia modelul si ii cere copilului sa execute o constructie
asemanatoare. Adultul cere copilului sa reproduca din memorie poezii scurte, cu versuri de 12-15 silabe (4 versuri). Cand copilul nu are nimic invatat dinainte,
adultul ii cere sa reproduca dupa el o poezie scurta. Se prezinta copilului o imagine in care sunt ilustrate mai multe obiecte sau animale de acelasi fel. Copilul
este intrebat: ce sunt acestea?
36 luni Se prezinta doua poze, in care sunt ilustrate doua actiuni simple: un copil doarme, un copil mananca. Se cere copilului sa descrie pe imagine cele
doua actiuni.