Nutritia La Copil

Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

1
www.formaremedicala.ro
Curs: Nutritia la copilul intre 1 an si 5 ani

Obiectivele cursului:

La sfarsitul cursului participantii vor cunoaste particularitatile alimentatiei copilului din al
doilea an de viata pana la varsta de 5 ani, vor intelege cauzele dezechilibrelor alimentatiei
moderne, vor invata sa calculeze IMC-ul si sa inregistreze indicatorii somatometici in
graficele de crestere si astfel vor putea recomanda pacientilor lor principii alimentare/stil de
viata sanatoase si diete personalizate.

Autori:
Dr. Sandra Adalgiza Alexiu - Formator MF
Dr. Daniela Stefanescu - Formator MF
Coordonator:
Dr. Daciana Toma - Formator MF

SUMAR

Conflictul dintre alimentatia moderna si genomul uman
Bilantul energetic
Particularitatile alimentatiei in perioada 1-5 ani
Piramida alimentara pentru copii 2-6 ani
Relatia aport proteic - obezitate
Proportii macronutrienti
Formarea comportamentului alimentar
Situatii in care este necesara consilierea dietetica
Ce trebuie facut pentru a avea o societate viitoare sanatoasa
Rolul medicului de familie in evaluarea copilului 1-5 ani
Indici antropometrici (greutate, talie)
Calculul IMC la copil
Determinanti ai cresterii si dezvoltarii
Mesaje cheie si recomandari pentru medicii de familie
Concluzii

2
De ce va propunem acest subiect?

Conflictul dintre alimentatia moderna si genomul uman

3
Cauze de dezechilibru in alimentatia moderna

Bilantul energetic

Valoarea metabolismului bazal este cea mai mare in perioada de crestere rapida din primii
doi ani de viata si mai atinge un varf in perioada pubertatii si adolescentei. Energia necesara
acoperirii cheltuielilor din cursul sintezei si depozitarii de tesuturi corespunzatoare
proceselor de crestere este de aproximativ 5 kcal/g de tesut.

Copiii, al caror organism este in crestere, consuma 12-15% din aportul energetic alimentar
pentru formarea de noi tesuturi; pe masura ce anii trec, necesarul caloric pentru crestere este
redus la aproximativ 1% din necesarul energetic zilnic.

4
Masurarea consumului de macro si micronutrienti la
copilul prescolar

Particularitatile alimentatiei in perioada 1-5 ani

5
Piramida alimentara pentru copii 2-6 ani

Recomandarile Societatii Americane de Cardiologie
(AHA) pentru copilul mai mare de 2 ani

aport caloric echilibrat
consum zilnic de legume si fructe, limitarea sucurilor
consum de uleiuri vegetale si margarina tartinabila (nu de gatit) in locul untului si
altor grasimi animale
consum de paine si produse de panificatie din faina integrala
reducerea consumului de bauturi si alimente dulci
consumul zilnic de lapte semidegresat si produse lactate sarace in grasimi
consum de carne slaba si reducerea consumului de preparate din carne bogate in
grasimi
consum de peste, in special peste gras preparat prin fierbere sau la gratar
reducerea aportului de sare
60 minute pe zi activitate fizica

6
Relatia aport proteic - obezitate

Proportii macronutrienti

7
Lipide

Lipide

8
Glucide
Glucidele alimentare reprezinta 50-55% din aportul energetic total.
Necesarul de glucide la sugar si copilul mic este de 12 g/kgcorp/zi.
Metabolizarea glucidelor necesita prezenta unor complexe enzimatice a caror deficienta
determina diferite sindroame. Cel mai comun este intoleranta secundara la lactoza, ce apare
prin alterarea dizaharidazelor intestinale, dupa infectii virale. Initial aportul glucidic este
asigurat de lactoza din lapte, odata cu diversificarea adaugandu-se alte surse. Fibrele
alimentare intra in alimentatia sugarului incepand cu varsta de 4-5 luni.
Excesul de glucide determina obezitate, diabet zaharat, carii dentare.

Proteine
Necesarul de proteine scade de la 1,2 g/kgcorp/zi in prima copilarie la 1g/kgcorp/zi in
perioada prepubertara. Doua treimi din proteine trebuie sa fie de origine animala. Sursa de
proteine va fi reprezentata de lactate 500 ml/zi, carne 75 g/zi, oua (un ou la 2 zile).
Carenta proteica poate apare la copiii cu diete vegetariene, cu alergii alimentare multiple, cu
tulburari ale comportamentului alimentar sau la cei proveniti din familii cu nivel socio-
economic redus.

9
Suplimentarea vitaminelor

Laptele

Lapte de crestere se recomanda in prima
perioada de viata
Laptele degresat si semidegresat se recomanda
pentru copii mai mari de 2 ani
Cantitatea optima de lapte este 500 ml/zi

10
Legumele si fructele

Legumele si fructele trebuie consumate
zilnic
Acestea trebuie consumate in stare
proaspata (prelucrarea prin diferite
metode gastrotehnice, ex: fierbere, apa in
exces, coacere, etc scade dramatic
continutul de vitamine)
Legumele si fructele cu coaja comestibila
(mere, struguri, pere, gutui, prune) sa fie
consumate cu coaja (creste aportul de
vitamina C si de fibre)

Formarea comportamentului
alimentar

Pentru a evita deprinderea gustului pentru alimente dulci, se
va evita adaosul de zahar la lichidele oferite copilului (ceai).
Se descurajeaza sau se limiteaza consumul bauturilor
racoritoare, acidulate sau neacidulate deoarece acestea nu
potolesc setea si in plus, zaharul continut reprezinta o sursa
suplimentara de calorii.

11
Introducerea unui aliment nou
Atunci cand dorim sa introducem un aliment nou in
alimentatia copilului, acesta trebuie prezentat
atragator, folosind farfurii colorate, astfel incat sa
captam mai usor atentia si interesul copilului.
De asemenea trebuie tinut cont de faptul ca nu
trebuie oferit/introdus mai mult de un aliment nou
pe zi, pentru a putea vedea reactia acestuia la noul
aliment.
In cazul in care copilul refuza alimentul nou introdus:
nu se va insista la masa si in ziua respectiva
se va repeta oferta de mai multe ori in zilele urmatoare
Se poate incerca cresterea acceptabilitatii noilor alimente prin:
oferirea la inceputul mesei cand copilul are senzatia de foame
introducerea alimentului nou prin inglobare intr-o mancare pe care copilul o accepta

Gastrotehnica - recomandari

12
Situatii in care este necesara
consilierea dietetica

curba ponderala nu corespunde pattern-ului asteptat
(crestere insuficienta sau prea mare)
exista cauze medicale care fac deglutitia pentru
lichide sau solide dificila
anemie feripriva, constipatie
familia are obiceiuri alimentare deviate (excluderea
unor grupe de alimente - carnea, folosirea laptelui
nepasteurizat sau nefiert)
copilul nu respecta orarul meselor, solicita alimente
intre mese
familia are dificultati in pastrarea alimentelor sau gatirea acestora

Excesul alimentar - fapte
Consumul in exces este favorizat de:
reclamele agresive din media
mentalitatea conform careia un eveniment social reusit implica si o oferta culinara
generoasa
In meniul zilnic se folosesc:
metode gastrotehnice necorespunzatoare
alimente procesate culinar in defavoarea celor naturale
multe familii au renuntat la gatitul traditional in favoarea unor alimente
semipreparate
inlocuirea masiva a surselor de energie furnizata de amidonul alimentar (cereale,
cartofi s.a.) cu alimente bogate energetic (bogate in zahar si grasimi, dar sarace in
nutrienti de baza) etc.
Tendinta tot mai pronuntata catre viata sedentara

13
Ce trebuie facut pentru a avea o societate viitoare
sanatoasa

Rolul medicului de familie in
evaluarea copilului 1-5 ani
Rolul principal al medicului de familie in evaluarea
copilului de 1-5 ani consta in identificarea grupelor de
risc, pe baza:
antecedentelor personale fiziologice si
patologice inclusiv perinatale
antecedentelor heredo-colaterale
examenului fizic, inclusiv a indicilor
antropometrici
obiceiurilor alimentare si a activitatii fizice pe
care le are copilul (solicitati parintelui sa
completeze un scurt chestionar)

14
Importanta informatiilor din perioada perinatala

Cresterea prenatala este vitala pentru dezvoltarea
ulterioara a copilului si cu toate acestea este cea mai putin
cunoscuta. Cresterea ponderala in utero este exploziva
(de peste patru miliarde de ori!) in timp ce de la nastere
pana la maturitate greutatea creste de circa 20-25 de ori.
Alimentatia mamei in perioada de gestatie si cea din
perioada postnatala precoce pot influenta programarea
metabolica a copilului.
Riscul de obezitate la copil poate fi influentat major de
evenimente care survin in stadiile precoce ale dezvoltarii,
chiar prenatal.
De aceea se considera perioada perinatala drept perioada-
cheie pentru dezvoltarea obezitatii si aparitia ulterioara a
sindromului metabolic. In viata intrauterina pot surveni perturbari in sistemul de
aprovizionare fetala (de la dieta gravidei pana la alterari ale fluxului sanguin uteroplacentar,
ale functiilor placentei si ale metabolismului fetal).In acest sens, reducerea fumatului poate fi
un factor preventiv.

Evaluarea starii de sanatate

15
Indici antropometrici (greutate, talie)

Indici antropometrici (greutate, talie) - continuare

16
Exercitiu - I

Exercitiu - II

17
Calculul IMC la copil

Excesul ponderal si obezitatea la copil sunt definite ca acumularea de grasime in exces, care
poate afecta sanatatea. Indicele de masa corporala (IMC) arata proportia greutate/inaltime si
este frecvent utilizat in clasificarea excesului ponderal si a obezitatii. Acesta este definit ca
greutatea (in kilograme) impartita la patratul inaltimii in metri (kg/m2). IMC-ul se compara
cu nomogramele corespunzatoare pentru
sexul si varsta copilului.
Indicele de masa corporala (IMC) se
calculeaza impartind greutatea exprimata in
kg la inaltimea exprimata in metri la patrat.
Normoponderal: IMC intre percentila 5 si 85
Supraponderal: IMC intre percentila 85 si 95
Obezitate: IMC percentila mai mare decat 95
Nomenclatura pentru incadrarea de "supraponderal" nu este standardizata la nivel
international. Se mai folosesc termenii de: "exces ponderal" sau "risc crescut pentru
obezitate". Aceasta impartire este arbitrara, ambele categorii prezinta risc crescut pentru
complicatii.

Indici antropometrici - IMC

18
Exercitiu - III

Determinanti ai cresterii si dezvoltarii

19
Deprinderi ale familiei cu impact negativ asupra starii de
sanatate a copilului

Mesaje cheie pentru medicii de familie

Aportul proteic excesiv poate genera obezitate mai ales la varste
critice
Daca se depisteaza erori in alimentatie, regimul dietetic va fi
introdus in trepte, initial corectandu-se o singura eroare dietetica
Profilaxia bolilor societatii moderne trebuie initiata din copilarie
deoarece unul din trei copii obezi va fi obez la virsta de adult

20
Informatii pentru parinti

Singura preferinta gustativa innascuta este cea pentru dulce, toate
celelalte dobandindu-se ulterior
La varsta de 2 ani survine deprinderea copilului cu gustul
alimentelor sanatoase si stabilirea preferintelor pozitive
In general, la virsta de 3 ani, copilul percepe senzatia de satietate si
poate sa si-o exprime
Abia dupa 4 ani copilul invata sa mestece cu miscari de macinare si
capata o deglutitie optima

Mesaje cheie pentru parinti
Luati masa in familie! (interactiunea parinte copil in timpul mesei
este esentiala)
Parintii trebuie sa fie model de alimentatie sanatoasa si de invatare a
manierelor adecvate in timpul meselor ( conform principiului: mananca ce
mananc si eu in loc de mananca ce spun eu)
Parintii vor stabili orarul meselor si ce alimente vor fi oferite
copilului. DAR copilul va alege ce cantitate mananca (Copilul nu trebuie
obligat sa-si goleasca farfuria).
Nu faceti aprecieri negative privind felurile de mancare servite sau
asupra modului de prezentare
Daca un copil incepe sa se joace la masa este foarte probabil ca s-a
saturat si trebuie incheiata masa
Oferti copilului o gama larga de alimente la fiecare masa
Copiii tineri (intre 3-5) isi ajusteaza volumul (marimea) mesei in
concordanta cu densitatea energetica a alimentelor disponibile si sunt capabili sa-si
ajusteze aportul alimentar consumand alimente variate, si optimizand aportul
energetic pentru 24 de ore

21
Recomandari pentru parinti
Stilul de viata sanatos se refera la modele de comportament
Ori de cite ori este posibil antrenati copilul la alcatuirea meniului, la
efectuarea cumparaturilor si la pregatirea mancarii
Limitati accesului copilului mic la locul unde sunt depozitate
alimentele (la frigider, camara sau la dulapul cu alimente)
Alimentatia si TV: Masa nu se va lua in fata ecranului (TV, PC etc.)
(distragerea atentiei favorizeaza consumul excesiv)
Evitati erorile frecvente in alimentatia copilului:
- consumul excesiv de cartofii prajiti (care adesea este cel mai utilizat
aliment vegetal)
- consum excesiv de grasimi (mai ales saturate) si de sodiu
- exces caloric (bauturi dulci, zahar etc.)
- aport insuficient de fier, zinc, vitamina A si D

Importanta activitatii fizice la copii
Fii activ, sanatos si fericit!

22
Activitati aerobice moderate
Pot vorbi dar nu pot canta in timp ce practic o activitate moderata

Activitati aerobice viguroase
Pot sa spun doar cateva cuvinte fara sa ma opresc sa-mi reglez respiratia

23
Concluzii

Deprinderile alimentare ale familiei pot avea un impact negativ major asupra starii de
sanatate a copilului. Astfel, interventia precoce pentru formarea unui comportament
alimentar corect al copilului este esentiala. Aceasta trebuie sa excluda din dieta
alimentele nesanatoase, pentru preventia excesului alimentar si a bolilor cardio-
metabolice asociate.
O dieta personalizata trebuie raportata la varsta copilului, la aportul caloric si
necesarul proteic, luandu-se in considerare factorii prenatali si postnatali cu impact in
cresterea si dezvoltarea acestuia.

Referinte

1. IMC / percentila baieti 2 pana la 5 ani
2. IMC / percentila fete 2 pana la 5 ani
3. Graficul inaltimii (cm) la baieti - varsta 2-18 ani
4. Graficul inaltimii (cm) la fete - varsta 2-18 ani
5. Graficul greutatii (in kg) la baieti - varsta 0-3 ani
6. Graficul greutatii (in kg) la fete - varsta 0-3 ani

Nutritia La Copil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nutritia La Copil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.

Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor

S-ar putea să vă placă și