A EVALUA: - a observa = instrument important in evaluare - a masura - a intepreta Explicatii: - profilul (ideal) psihologic al postului (pe baza fisei

de post), dupa care fac unul individual si masor, care este cel mai apropiat de ideal-ul meu - anumite forme de psihoterapie (dinamic si de lunga durata), nu se aplica testele de evaloare (ex: grad de nevroza) - se aplica mai mult in comportamentala (ex: testul arborelui, testul omulet) - in afara de teste, se recomanda evaluarea practica in functie de evaluarea pe care o facem. Exemplu: Grad mare de emotivitate, are cauza: - Nesiguranta, - Frica de esec (stima de sine scazuta, datorata unui parinte f. critic, greu de multumit) - Nu s-a simtit iubit de parinti - Autocritica continua (interioara) - Rezolvare: sa-si fie siesi parintele suficient Masurarea (inteligentei, emotivitatii): - 1-2-3-4-5 (minimmaxim)

PsihoDiagnoza reprezinta activitatea specifica prin care se obtin informatii valide despre structura dinamica psihica si personalitatea unei persoane cu ajutorul diferitelor tipuri de instrumente (teste psiho, observatia si interviul) in scopul obtinerii de informatii valide despre psihicul celui din fatza noastra. Psihometria (evaluarea in trecut) - criterii: - natura standardizata a testelor folosite - interventia minima a examinatorului - sistemul de evaluare pp doar examinarea rezultatelor obtinute - examinarea se realiza ca interviu, in care subiectul nu era informat despre raspunsurile sale si cat de corecte sunt ele - singura interventie permisa era de tip incurajare si se incerca sa se obtina o atitudine pozitiva a celui testat, fatza de testare - conditiile testarii sunt identice pt toti subiectii Evaluarea comportamentala: - incearca sa determine ce fac oamenii, unde, cand si in ce circumstante - punct de plecare: comportamentul verbal - putin accent se pune pe interpretarea rezultatelor la teste - s-au adaugat testelor metode proprii de evaluare:

o o o o

tehnici de observare proceduri fiziologice interviuri structurale tipuri de sali de evaluare

Deosebiri intre psihometrie si evaluare comportamentala: - daca in psihometrie scorul real oglindeste o entitate reala si stabila si o eroare de masura, ceea ce implica, ca o persoana obtine aproximativ acelasi scor in ocazii diferite, in evaluare comportamentala este prin definitie instabil (foarte putin repetabil) o interviul structurat o test computerizat psiho-fiziologic (la ochi, muschii fetzei, striatii = felul acestora, cum se misca) o important este ca psihologul sa aiba un grad mare de siguranta In prezent, E.P. tinde sa devina dinamica si formativa (reliefeaza relatia care exista intre potential-invatare, invatare-performanta, performanta fiind inteleasa ca factor fundamental de dezvoltare. Evaluarea formativa pune accent pe evidentierea acelorasi factori cognitivi / de natura non-intelectuala, care determina calitatea adaptativa la o situatie problematica. Diferente principale: PsihoMetrie clasica - PsihoDiagnoza moderna: - PMc se centreaza pe produs - doar evalueaza, fara sa arate cum poate fi ameliorata performanta sau/si, cum poate fi dezvoltata o anumita capacitate ca cea formativa PDm se centreaza pe proces incearca si urmareste dinamizarea relatiei examinator-examinat (nu mai este doar o entitate pasiva in proces)

Evaluarea (in prezent) prin masurari cognitive si non-cognitive contine: - pre-testarea - post-testarea - si e important, ca rezultatele obtinute la post sa fie mai bune decat cele obtinute la pre Functiile Evaluarii PsihoDiagnozei = capacitatea de a surprinde corect trasaturile si particularitatile psihice individuale si de a reliefa variabilitatea psiho-comportamentala, intragrupala (in interiorul grupului), versus grup de referinta - sistemul de referinta in aceasta situatie: o individul insusi o un grup/populatie o si/sau normalitatea

evidentiaza cauzele care au condus spre o anume realitate prezenta, mai ales in discunctii / tulburari psihice are functie prognostica: anticiparea evolutiei probabile a comportamentului unei persoane in anumite conditii si situatii contextuale functia de a evidentia cazurile de abatere in sens +/- de la o norma demonstreaza functionalitatile programelor de invatare si formare folosirea evaluarii in deciziile de consiliere si orientare vocationala sprijinirea conduitei psihoterapeutice verificarea unor ipoteze stiintifice

Normalitatea - este data de media statistica intr-un moment istoric - absenta patologicului - uneori, pericolul vine de la oranduirea societatii, cea care decide, ce este /nu este normal (vezi in trecut: dictatura Ceausescu, preotii raportau la securitate, interzicerea intreruperii sarcinii; in prezent: cine are viza Dubai, nu primeste viza Israel) - gradul de normalitate este dat de majoritate - aminteste-ti clopotul lui Gaus Exemplu: aspect calitativ la sanatate (aceeasi in toata istoria lumii) - inseamna a fi bine (prin existenta lucrurilor pozitive in viata) - corelatii: fizic rau / psihic bine; psihic rau / fizic bine - criterii ale normalitatii psihice (d.p.d.v. al sanatatii): o placerea imediata sanatate / nu implica neplacerile (cele de perspectiva) o autoacceptarea / acceptarea incertitudinilor o extremele sunt periculoase In perspectiva lui Mihai Golu - introducerea sistemului de referinta: o in functie de varsta (ceea ce e normal la 10 ani, nu e normal la 40 ani) o in functie de barbat-femeie (ceea ce e normal la barbat, nu e normal la femeie) o in functie de etnie (ceea ce e normal la romi, nu e normal la romani) normalitatea nu poate fi individuala, ci de grup anormalitatea: extremele +/-

Evaluara computerizata Caracteristici: - aparatura statistica complexa - periodizarea etaloanelor, reetalonarea reziviilor - obligativitatea respectarii standardelor de testare psihologica - prezenta modelelor factoriale complexe - dezvoltarea cercetarilor legate de:

o validitate - fidelitate o analiza de item

TEST Etimologic: testum (lat.) = oala de pamant, incercare, proba, marturie, piatra de incercare Pierron (1938) = orice experienta psihica destinata a permite o determinare numerica, masurarea unui proces a unei functii, care se efectueaza cu scopul de a caracteriza un individ supus unor probe Anastasi (1954) = un test, un mod esential, o masura obiectiva si standard a unui esantion de comportament Zazzo (1960) = o proba strict definita, in ceea ce priveste conditiile de aplicare si modul de cotare, care permite pozitionarea unui individ in raport cu o populatie, ea insasi bine definita biologic si social Gregory (1992) = o procedura standardizata prin care se formeaza un esantion de comportamente, care va fi descris prin categorii / scoruri. Multe teste au norme / standarde, care fac posibila utilizarea rezultatelor la predictia altor comportamente mai importante Clasificare: a) In functie de obiectivul urmarit: - de achizitie de cunostinte - de atitudini - de inteligenta - de sociabilitate - de aptitudini specifice - de personalitate - de dezvoltare - etc. De continut: - sarcini (scrise/orale): o teste verbale o teste non-verbale o teste de performanta - modul de procesare: o teste intelective (gandirea, memoria) o teste non-intelelective (emotii) De administrare: Eficacitate: - teste individuale - teste + / de grup Exista teste ce pot fi aplicate in ambele feluri in functie de: Timp: - teste de viteza - teste de randament Exista teste ce pot fi aplicate cu - timp impus (stabilesc ordinea, ierarhia)

exista teste gandite chiar din constructie, cu timp impus ex: se observa abilitatea timp liber (folosit in descrierea unei persoane)

Standardizate / Non-standardizate: - felul in care se face cotarea: - obiective - subiective (teste proiective) b) In functie de informatia rezultata: - sintetice (da un rezultat globa; ex: QI) - analitice (da profile de personalitate) c) In functie de timpul de raspuns - la alegere - creat d) In functie de modul de interpretare a scorurilor: - normative: - utilizate in interpretare - comparatie cu rezultatul unui esantion reprezentativ) beneficii: - permite sa comparam pe cineva cu o medie - poate simplifica in resurse uman - centrate pe criterii (admis/respins) beneficii: - in scoli speciale / normale, sofat, evaluari complexe (S.R.I.) - ideografice (urmaresc evolutia in timp a scorurilor unei persoane) beneficii: - se aplica in situatii sociale, companii, scoli (Waldorf) - in terapie / consiliere psihologica - evolutia unei persoane in timp - ipsative (interpretarea se face comparand intre ele scorurile obtinute la diverse scale ale aceluiasi test / itemii aceluiasi test intre ei) beneficii: - exista teste cu 20 de scale si fiecare masoara altceva - ex: cand se testeaza personalitatea: comparatia a 2-a scale: Sociabilitatea si Responsabilitatea liderului: S<R => sef dur (abuzeaza) S>R => sef slab S < + R< => sef care tipa, nu e bine organizat comparatia a 2 itemi: - ex: itemi formulati putin diferiti intre ei, dar care masoara acelasi lucru sau, care sunt in contradictie, pt a vedea daca persoana minte - intrebarile sunt puse, a.i. sa existe o paleta cat mai larga:

- persoane care se descriu in 2 randuri / persoane care se descriu in X pagini => calitate / cantitate => cat mai apropiat de realitate => maturitate Principii si criterii in aplicarea testelor: - standardizarea (ceva in acelasi fel) o ex: acelasi test pt toata lumea o instructajul (administrarea) o interpretarea o cotarea (transformarea notelor brute in standard (nu se schimba etalonul; ex: din armata, populatie civila - obiectivitatea o vizeaza interpretarea o obligatoriu, ca la aceeasi testare, un alt psiholog sa obtina un rezultat identic Calitati generale: Inainte de a alege un test pe care vrem sa-l folosim ne gandim: - utilitatea: o analiza avantajului practic, folosind acel test include: o analiza scopului testarii o lungimea testului o abilitatile de a scora pt a utiliza testul o usurinta interpretarii - acceptabilitatea: o cat de adecvat e continutul testului, pt ce vreau sa evaluez, analizez, masor, in care scorul reprezinta reflectarea exacta a problemei, o masura in care subiectii percep instrumentul ca fiind acceptabil pt ei - sensibilitatea: o evalueaza capacitatea testului de a sesiza modificarile suferite in timp, de ceea ce evalueaza (procesul psihic evaluat) o ex: masurarea anxietatii la o persoana cu teama de paianjen; eu il pun exact la acel stres => nu pot percepe modificarile in proces - caracterul direct: o capacitatea testului de a reflecta comportamentul real, gandirea si sentimentele reale ale persoanei pe care o evalueaza - non-reactivitatea: o calitatea testului de a provoca / induce o anume reactie subiectului (nu trebuie sa manipulez cu testul) o ex: inducerea raspunsului, intrebari intruzive - adecvarea generala: o un test e compatibil, pt o evaluare rutiniera (obisnuita repetabila) si o aici se analizeaza validarea si flexibilitatea testului

MANUALUL TESTELOR: Informatii generale: - titlu, editie, format - autori - data publicarii - materiale necesare - timpul administrat - costuri generale Date de descriere a scopului si a naturii: - tipul general al testului - natura continutului testului - date referitoare la scala si subteste - date despre itemi Evaluare practica: - aspecte calitative: usurinta, atractivitatea, adecvarea - modalitatea administrarii - informarea procedurii - calificari - informarea validitatii de fatzada (cum pe poate prezenta testul subiectilor) Evaluari tehnice: - tipul de norme - fidelitatea - validitatea Evaluare rezumativa: - aspecte (+) majore - aspecte () majore Domenii de utilizare: - etapa initiala a programului de interventie educationala - consiliere, tranning si interventie psihologica - orientare scolara si profesionala - diagnostic clinic in patologie - cercetare stiintifica - autocunoastere Etape in procesul testarii: - obtinerea consimtamantului o implica explicarea de catre psiholog a motivului, ce determina acea evaluare psihologica si o poate fi informal si scris, cand este necesar - confidentialitatea - comunicarea rezultatelor o raportul psihologului trebuie sa reflecte situatia obiectiva o contine interpretarea rezultatelor si nu a celui propriu-zis o interpretarea rezultatelor e dependenta de activitatea pt care se face evaluarea

o ex: raportul psihologului de admis-respins: de la care se poate ajunge, la un profil extrem de elaborat al intregii personalitati Nivele (inferior-mediu-superior- de masurare): - nivelul inferior: o gama limitata de teste (educationale) o pot fi administrate si de persoane care nu au o specializare anume o se cere cel mult studii superioare - nivelul mediu: o se cere o anumita specializare o master in psihologie/o activitate continua in evaluare psihologica - nivelul superior: o se cere doctoratul in psihologie, acreditat (teste proiective, de inteligenta) o solicita o familiarizare extinsa cu principiile evaluarii psihologice si cu domeniile la care se refera o cumparatorul trebuie sa aiba o formare avansata - nivelul de masurare MASURAREA = proces de atribuire a unui numar (a unei variabile) a procesului psihic = de tip cantitativa calitativa statistica = de tip statistic: - statistico-descriptiva: grafice, media, mediana, frecventa - statistico-inferentiala: corelatii ce permit evaluarea diferentelor - statistico-multivariale: o corelatiile dintre indivizi grupuri o analize de tip factorial, corelatii multiple; a regresiilor Caracteristici, in functie de tipul identificat: - exclusivitatea - ordonarea - echivalarea - absolut nominal o caracteristica: Exclusivitatea o pp atribuirea unui nr, si doar acelui nr., a unei anumite valori a variatiei, / 2, / mai multe valori (dar, toate diferite) o ex: etnie, culoarea ochilor, nivel de scolarizare, religie, varsta; fotbalistii au nr pe tricouri, fara legatura intre ele ordinal o caracteristica: Ordonarea + Exclusivitatea o permite ierarhizarea variabilelor

o asezarea variabilelor: mai sus mai jos, dar nu stim diferenta dintre ele (cu cat mai mult / putin) o ex: inteligenta (depinde de etalon); calificativele scolare (fb, b, s, i) interval o caracteristica: Echivalenta + Ordonarea + Exclusivitatea o avem intervale egale o nu exista zero absolut (absenta totala a acestei variabile) o ex: QI (nu exista inteligenta 0) proportie: o caracteristica: Absoluta + E + O + E (toate) o pp ca exista pt fiecare variabila masurata la acel nivel, valoarea zero absolut

Concepte implicate in masurare: Calitati: fidelitatea, validitatea, standardizarea Constructul: reprezinta o idee construita de experti, pt a rezuma un grup de fenomene si a fi utilizat intr-un cadru stiintific - proprietati: o reprezinta o abstractizare a unei regularitati o nu poate fi observat direct, ceea ce poate fi observat este efectul sau (evenimente concrete si observabile, prin care el poate fi descris) o considerat = eticheta, aplicata unui grup de comportamente, care covariaza - in standardele pt testele psiho-educationale ale APA = o notiune teoretica, derivata din cercetare si alte experiente, care a fost construit pt a explica modelele comportamentale observate. - ex: numerele = abstractizari concrete (nu putem pune mana pe ele); bunatatea, rautatea - structuri multidimensionale: sunt alcatuite din fatzete independente - se realizeaza prin analiza factoriala - ex: Guildford structura creativitatii: fluiditate, flexibilitate, originalitate, capacitate de a elabora, senzitivitete fatza de probleme, redefinire - ex: responsabilitatea asumarea actiunii, cu urmari si consecinte, maturitate, grad de realism, stabilitate, consecventa, autocontrol, implicare Relatia construct-teorie Orice construct e fundamentat pe o teorie, care permite descrierea si predictia comportamentelor In procesele de construire a unui test, se asociaza o variabila cantitativa de care se pp, ca se afla in relatie crescatoare cu scorurile testului, apoi formuleaza afirmatia care descrie modul in care se comporta persoana, care obtine valori mari si mici la aceasta variabila. In procesul de elaborare a unui test care masoara un construct, una dintre cele mai importante etape consta in descrierea constructului in termeni comportamentali concreti. Procesul de descriere urmeaza 3 pasi (Murphy):

se identifica comportamentul care are legatura cu constructul se identifica alte constructe si se decide, pt fiecare in parte legatura cu constructul masurat de test pt fiecare construct se realizeaza o lista de comportamente si pt fiecare comportament se decide daca are sau nu, legatura cu constructul de baza

Tipuri de teorii: - una are la baza o retea monologica si sunt teoriile cu declaratii sub forma de legi - retele stohastice cu declaratiile sub forma de probabilitati - Este necesar, ca fiecare afirmatie facuta in legatura cu un construct pe care trebuie sa-l evalueze un test, sa fie verificate experimental Domeniul de continut al unui test: Reprezinta multimea tuturor comportamentelor, care pot fi utilizate, pt a masura atributul specific sau caracteristica la care se refera testul Autorii identifica si retin acele comportamente, care se pp a fi expresia performantei sau inteligentei subiectului Caracterul este cel mai abstract Realizarea descrierii de continut a unui test: trebuie sa i se precizeze limitele si sa se explice fiecare componenta Grupe contrastante (extreme): Reprezinta 2 loturi de subiecti, care printr-o variabila sau mai multe au valori diferite si extreme, respectiv intr-un grup sunt persoane care au valori f. mari, iar in celalalt grup au valori f. mici Modul de formare al grupelor contrastante, depinde de nr. de variabile alese de scala aleasa. Recomandarea este ca in fiecare grupa sa fie 27% din populatie, iar in practica 25% - 32%. Criteriul: Reprezinta o variabila pe care incercam sa o prevedem cu ajutorul testului In aprecierea unei persoane, criteriul reprezinta o masura a nivelului de performanta, apreciere cantitativa si bazata pe o descriere completa Criteriul poate fi unidimensional (poate fi exprimat prin valori calitative si cantitative) Ex. Performanat in munca: - cantitatea - timpul utilizat - costul intrarii - evaluarile facute de superiori - calitatea - stabilitatea - satisfacerea muncii

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un test, pt a face posibila aprecierea corecta a calitatilor cercetate sunt: - sa fie relevant pt activitatea / caracteristica la care se refera - sa fei fidel - sa fie practic

- sa fie exprimat in unitati comparabile - sa aiba un criteriu multidimensional Ana Anastasi ofera exemple de criterii: - varsta - rezultatele altor teste - cunostinte scolare - grupele contrastante Clasificarea criteriilor: - dupa modelul de obtinere a valorii criteriului o subiective o obiective - dupa gradul in care valorile lor sunt dependente de contextul in care se afla persoana evaluata: o independente o grup VARIABILA MODERATOARE: Reprezinta o variabila calitativa (sexul, rasa) sau cantitativa (varsta, anxietatea), care afecteaza directia si/sau taria relatiei dintre o variabila independenta si una dependenta. Se utilizeaza atunci cand relatia dintre variabila independenta si variabila dependenta sunt slabe. VARIABILA MEDIATAOREA: Actioneaza ca mediator intre o v.i. si o v.d., atunci cand se indeplinesc conditiile: - variatia v.i., provoaca variatia valorii variabilei mediataore - variatia variabilei modetatoare determina variatia valorii v.d. - relatia dintre v.i. si v.d. este semnificativa, dar devine slaba / inexistenta, atunci cand introducem o variabila mediatoare. FIDELITATEA (VEZI SEMINARUL CU APLICATII!!!) = proprietate a testelor, care evalueaza precizia, consistenta si stabilitatea masurarii date de test - reprezinta gradul in care rezultatele testarii, pot fi atribuite surselor sistematice de variatie - gradul in care scorurile testului sunt consistente / gradul in care scorurile nu sunt afectate deloc de masura Eroarea de masura: = reprezinta orice modificare a scorurilor, care este determinata de factori ai procesului de masurare, care sunt irelevanti pt ceea ce se masoara. Orice test psihologic este considerat fidel, daca este lipsit de erori de masura, adica este precis. Daca orice persoana obtine scoruri egale la test si la o forma paralela a sa in situatia in care erorile de masura la cele 2 teste, pt orice persoana sunt independente.

In studiul fidelitatii este important sa nu uitam ca erorile de masura sunt aleatorii, nu sistematice, astfel sunt complet nepredictibile. Din aceasta cauza, cel mai corect este sa intelegem fidelitatea unui test, atunci cand acesta este aplicat pe o anumita populatie si in anumite consitii, si sa avem clar ca fidelitatea, se refera la rezultatele testului si nu la testul in sine. Scorurile obtinute la test sunt influentate de 2 tipuri de factori: - caracteristicile stabile ale individului / cele ale situatiei in care se face masurataorea (factorii stabili contribuie la consistenta testului; ex: anxietatea) - sunt caracteristici ale individului / situatiei, care influenteaza scorurile obtinute la test, dar nu au nimic in comun cu ceea ce masoara prin test (sunt factori care contribuie la inconsistenta testului; ex: personalitatea) In evaluarea fidelitatii, un concept important este cel de scor real, care nu exista cu adevarat, ni-l putem doar imagina, pt ca scorul real reprezinta pt fiecare individ, pt o anume masuratoare o unitate ipotetica, care ar rezulta dintr-o masuratoare fara erori. El este conceptualizat ca fiind scorul mediu al distributiei ipotetice de scoruri, care ar fi obtinut, daca unei persoane I s-ar aplica acelasi test de o infinitate de ori. In testarea psihologica, nu avem scoruri reale, ci lucram (si avem) cu scoruri observate ( => reprezinta suma dintre scorul real si scorul obtinut prin eroare de masurare). Teoretic, se considera, ca scorul real reprezinta acea parte a scorului observat, care reflecta variabila evaluata de test. Pt a calcula fidelitatea tehnic este nevoie, ca dispersia rezultatelor obtinute la un test, sa fie normala, rezultatele aceluiasi subiect sa fie asemanatoare la re-testare si sa se tina cont, ca atunci cand construim teste colective, acestea trebuie sa aiba o fidelitate mai mare decat testele individuale. Metode folosiste in evaluarea fidelitatii: Metoda test retest Se obtine coeficientul de stabilitte in timp. Foloseste esantionarea timpului. Procedeu: - se administreaza testul unui grup de persoane - se administreaza inca o data acelasi test, aceluiasi grup de persoane - se calculeaza coeficientul de corelatie liniara intre scorurile obtinute la prima si la a 2-a testare Testul este considerat stabil / fidel, daca de la o administrare la alta, nu se produc modificari in clasificarea subiectilor. Dezavantajul acestei metode: necesita 2 administrari, ceea ce implica costuri ca timp si bani, mai ridicate. Aceasta metoda de evaluare a fidelitatii este f. utila, atunci cand scorurile reale ale testelor masoara caracteristici durabile, generale si specifice ale persoanelor. Metoda analizei consistentei interne Prin aceasta metoda se obtin coeficientii de consistenta interna, care evalueaza concordanta dintre diferitele parti ale aceluiasi test. Se folosesc dispersiile si covariantele scorurilor Coeficientul Alfa al lui Crombach Lambda lui Gudman coeficient R20 si R21

Analiza consistentei interne: Se obtin coeficientii de consistenta interna, Se evalueaza condordanta dintre diferite parti ale aceluiasi test Se folosesc dispersiile si covariantele testului Toti coeficientii consistentei interne, indica masura in care itemii testului evalueaza acel construct. Pt a putea calcula acesti coeficienti e necesar sa se masoare o caracteristica unidiminsionala, iar testul sa fie administrat cu timp liber (fara timp impus) Pt ca testul sa aiba o consistenta interna buna, se aleg itemii care au dispersii mari ale scorurilor si corelatii mari, cu scorul total al testului Fidelitatea testului in aceasta situatie, depinde de nr. de itemi componenti, astfel atunci cand se adauga itemi paraleli, se obtine o marire a consistentei interne. Formele paralele - se calculeaza (in cadrul aceleasi metode) coeficientii de echivalenta, care echivaleaza cat de asemanatoare sunt aceleasi teste paralele - se calculeaza corelatia liniara intre scorurile obtinute la cele 2 teste - o forma paralela = metoda injumatatirii (split half) o pasii pt acest procedeu: o administrarea testului o impartirea itemilor testului in 2 o calcularea coeficientilor de corelatie obtinute la scorurile dintre cele 2 teste o ex: sociabilitatea: relatii sociale 50% fluiditatea in comunicare 30% siguranta de sine 20% 50 intrebari + 50 intrebari diferite ca formulare, dar urmaresc aceeasi indicatori (echivalenta intre ele: vezi + / - / ~ corespund cu - / ~ / + din cea de-a doua parte) * se tine cont de starea subiectului, pt ca poate obosi, atentia scade a.i. apar erori majore (sunt multe intrebari) Interpretarea coeficientului de fidelitate coeficientul cuprins intre 0,6 0,7: testul permite doar compararea grupurilor de oameni intre ele / permit sa se ia cel mult decizii preliminare intr-o anumita situatie peste 0,8, se considera un nivel ridical al fidelitatii si doar cu acest test se pot compara persoane intre ele peste 0,9, sunt acele teste in functie de care se iau decizii f. importante sau cand e necesar sa se aleaga intre persoane f. putin diferite intre ele.

Coeficientul de fidelitate intra-evaluatori - f. recomandat, sa se evalueze, atunci cand testele au o cota mai mica de obiectivite (teste proiective) si se calculeaza coeficientul de corelatie liniara intre scorurile atribuite aceluiasi subiect, de catre 2 evaluatori diferiti

cu ajutorul lor se poate determina gradul de obiectivitate al interpretarii in general, pt fiecare test in parte, se calculeaza mai multi coeficienti, cei mai importanti sunt cei de consistenta interna, echivalenta, stabilitate conditii necesare pt a creste coeficientul de fidelitate: o esantionul sa fie cat mai voluminos (marind de 4x esantionul, se scade eroarea standard de 2x) o esantionul sa fie reprezentativ si eterogen o masuratorile efectuate cu testele sa fie independente intre ele o procedeul de administrare sa fie identic

Eroarea standard de masurare (SES) - o masura utila, atunci cand interpretam rezultatul unui test - determina intervalele de incredere pt scorurile reale ale subiectului - are valoare prognostica, pt ca precizeaza limitele de incredere din jurul unui scor obtinut: SES = deviatia standard INMULTIT cu radical din 1 MINUS coeficientul de fidelitate (r) - ex: o persoana cu QI = 120 si r = 6: stim ca real apartine intervalului [120-6] si [120+6] => [114 126] Fidelitatea (simbol Alfa) important! - cata incredere acordam rezultatelor unor teste - o persoana testata dupa o saptamana, sa aiba aceleasi rezultate, daca nu a aparut vre-un eveniment major in viata sa VALIDITATEA (VEZI SEMINARUL CU APLICATII!!!) Atunci cand masuram V, raspundem la urmatoarele intrebari: - masoara testul ceea ce spune ca masoara? - testul e necesar in luarea unor decizii? - se aplica corect scorurile sala din perspectiva testarii? - exista consecinte pe termen scrut / lung in interpretarea rezultatului? - are testarea efecte secundare asupra pacientilor? V se refera fundamental, la cat de potrivite sunt interpretarile descriptive, explicative sau predictive; care se dau scorurilor sale (Silva) APA 95: - masura in care o anume interferenta ??? se face plecand de la test are inteles si e potrivita - procesul prin care se investigheaza gradul de V a interpretarii propuse de test Functiile validitatii - ofera in plus, ca informatie: fidelitatea (mentionata in fiecare manual) - exista efecte secundare (nu am datoria sa vindec): o ex.: intrebari traumatizante, manipulatoare o intrebarile rasiste => devin transformatoare o principalul obiectiv al testului = evaluarea
Toate verificarile care se realizeaza asupra unui test sunt parte integranta a procesului de V

In plus, procesul de V, studiaza si corectitudinea proiectarii testului => V unui test: V testului + V interferentelor care sunt facute pe baza scorurilor sale Initial, s-a considerat ca exista mai multe tipuri de V: - V conceptuala - V de continut - V predictiva - V concurentiala In prezent, se considera ca aceasta reprezinta fatzete ale V = sunt etichete atribuite unor categorii de strategii de V V nu se exprima in coeficient, ci se deduce prin acumulare empirica si conceptuala Reprezinta un proces cumulativ (e nevoie sa fie reluat periodic) Depinde fundamental de felul in care e folosit testul, mai mult decat de testul in sine. Strategii de cercetare (ofera dovezi si informatii consistente legate de V): - cea in care se studiaza, in ce masura continutul testului e relevant, reprezentativ in relatie cu continutul comportamentului - cea in care se analizeaza structura interna a raspunsului la test in cadrul careia se studiaza relatia dintre raspunsul la sarcina, test (itemi) +, /, parti ale testului - analizarea relatiilor care exista intre scorurile testului si scorurile altor teste - studiaza modalitatile prin care o persoana face fatza (raspunde) itemilor - evalueaza gradul in care scorurile la test prezinta variatii adecvate / asteptate teoriilor - studiaza complicatiile valorice si consecintele sociale ale interpretarii rezultatelor Tabel etalon - evalueaza masura in care fatzetele conceptului sunt in testul respectiv - construiesc un inventar (personal; vezi importanta fiecarui comportament) - studiez felul in care subiectul raspunde la intrebari si ce pune in joc subiectul, cand raspunde - compara testele (al nostru cu altele de pe piata) => testul meu sa aseze ierarhic asemanator (ex.: al meu sa zica de o persoana ca e introverta, iar altul sa rezulte ca e extro, atunci nu e ok) - analiza calitativa a fiecarui raspuns in functie de ceea ce simte (daca testul e transparent, stiu ce se asteapta de la mine sa raspund si astfel punctez; mai pot exista tipuri de intrebari neclare) - legat de varianta (ex: construiesc un test (pretest) de anxietate; apoi, dau subiectului sa vada un film de groaza sau ii dau sa asculte muzica relaxanta => inseamna ca induc subiectului o anumita stare; dupa care aplic post-test pt a observa efectul produs; este cum ma astept eu sa se petreaca lucrurile?) - felul in care influenteaza viata sociala (d.p.d.v. profesional); etichetele (ca urmare a rezultatelor obtinute) => de aceea nu se pun diagnostice!

N.B. (0-100) 1 2 100

16-18 0-10 11-19

VARSTA (ani) 19-21 21-25 5-11 7-13 12-20 14-22

25-30 10-15 16-25

N.B. = note brute - testul are 100 intrebari - fiecare intrebare poate fi notata cu 0, maxim 1 punct - nu permite comparatia N.S. = note standard - permite comparatia intre oameni - e permis sa folosesc la populatie FATZETELE VALIDITATII Validitatea testului relativa, la constructul masurat - V ipotetico-deductiva sau V conceptuala - Evalueaza caliatea psihicului care contribuie la formarea scorurilor testului - Urmareste intelegerea simensiunii evaluate de test - Silva: are si scopul de a identifica si analiza procesele declansate / detectate de test - Aici, e important sa se descrie constructele in termeni comportamentali precisi: o Identificarea comportamentelor care au legatura cu constructul o Identificarea altor constructe si deciderea pt fiecare in parte, daca are legatura cu cel ce se masoara o Realizarea de liste pt fiecare construct ales, liste ce contin comportamente prin care se exprima aceste constructe o Deciderea pt fiecare comportament, daca are legatura cu ceea ce testul trebuie sa masoare Componente: - validarea materialului testului: se specifica f. bine constructul masurat - validarea structurii constructelor: se analizeaza elementele componente si legatura dintre ele - validarea externa: evalueaza relatia constructelor cu alte masuratori o validarea convergenta: situatie in care se masoara acele constructe, cu alte teste, iar rezultatele trebuie sa co-varieze in acelasi sens) o validare discrimananta (se zealizeaza cand testul masoara altceva decat alte teste, dar care sunt in legatura) Procedura de verificare a validitatii externe: 1. se identifica comportamentele care sunt masurate de test 2. se determina alte constructe, care au legatura o comportamentele prin care se exprima acestea o evidentierea acelor concepte care construiesc masurarea

3. se apreciaza felul corelatiilor, care ar putea exista intre masurile comportamentelor alese la pct 2 si o buna masura a constructului; corelatiile por fi +, -, >, < sau nule 4. se calculeaza coeficientul de corelatie / scorurile testului studiat si rezultatele altor masuratori efectuate asupra comportamentelor pe care le-am ales la pct. 2 5. compararea coeficientilor de corelatie de catre Metode de evaluare a validitatii externe 1. Construit de Fisseni: a. Se identifica aspectele din teorie la care se refera fiecare item in parte b. Se verifica, daca itemii sunt formulati clar c. Se studiaza corelatiile dintre itemi d. Se cerceteaza corelatiile itemilor cu o scala externa e. Se face analiza de item f. Se efectueaza analiza factoriala si analiza de clusteri a itemilor 2. construit de Murphy, consta in: a. manipularea experimentala a constructului masurat de test b. ex: anxietatea = > inducere => posttest c. ex: testul cu linii (din cei 5 subiecti, doar unul nu stie de experiment trebuie sa aleaga linia cu dimensiunea indicata); testul cu liftul (orientarea persoanelor care intra in lift; pozitia de asteptare) Validitatea testului relativa, la continutul sau: - acest tip de V evalueaza cum o persoana in Univers de situatii pe care testul intentioneaza sa-l reprezinte - se realizeaza dupa definirea constructului si se verifica, daca esantionul de stimuli si cel de raspunsuri observate si inregistrate in procesul de masurare sunt reprezentative pt Universul de comportamente pe care-l defineste constructul respectiv - e mai mult o analiza a testului in privinta claritatii, reprezentativitatii - ma mai putin o validare in privinta relevantei continutului Validitatea testului relativa, la criteriu - se refera la gradul in care deductiile facute, pornind de la scorurile testului concorda cu cele bazate pe scarile unei alte masuratori, numite in aceasta situatie criteriu - este singura dintre fatzete in cadrul careia putem calcula un coeficient de validitate a testului, care este dat prin calcularea coeficientului de corelatie intre scorurile testului si rezultatele testului, care reprezinta criteriu pt noi; Procedee prin care poate fi evaluata validitatea: - V. predictiva o E data de gradul de eficienta al testului in prognoza comportamentului unei persoane, intr-o situatie data

o Se realizeaza prin compararea scorurilor testului cu rezultatele obtinute la criteriu (de persoane), dupa un interval de timp mai lung sau mai scurt o Lotul este neselectionat si include valori mari si mici la acel test V. concurenta o Scorurile se obtin in acelasi timp o Se utilizeaza un esantion de populatie selectionat, de obicei cu valori extreme pozitive V. prin utilizarea grupelor contrastante o Dupa ce se formeaza grupele contrastante, se compara statistic mediile scorurilor obtinute la test de persoanele din cele 2 grupe si se considera ca testul este valid din perspectiva criteriilro, daca mediile celor 2 grupe difera semnificativ si in sensul asteptat de noi o Ex: vezi curba lui Gauss; in capete: sociabilitate mica (m=10) sociabilitate mare (m=5) Testul e bun Testul nu e bun Testul nu e bun Sociabilitate mare m=5 m=6 m=5 fd 5 1 fr 1 - 5

Sociabilitate mica m = 10 m=5 m=5

Etalonarea si re-etalonarea - scopul esential al statisticii in psihodiagnostic il reprezinta organizarea si sistematizarea datelor cantitative in vederea interpretatii lor obiective si clare - prin procedee statistice, notele brute devin note standard (cele care au consistenta, sens si ne permit interpretararea testelor) - transformarea notelor brute in note standard, reprezinta etalonarea si se realizeaza cu ajutorul normelor - normele reprezinta performantele realizate la testare de catre un esantion luat ca model - orice norma descrie si se limiteaza la o populatie normativa si anume, la acea populatie pe baza careia a fost derivata - din aceasta cauza, utilizatorii testelor trebuie sa cunoasca modul in care s-au stabilit normele pt fiecare test pe care il foloseste - normele nu au valoare absoluta si permanenta - atunci cand se alege esantionul (pe care se calculeaza etalonul), trebuie sa fie respectate cerintele de reprezentativitate

Norme: - reprezentative pt o intreaga populatie (ex: populatia unei tari) - pe subgrupe, atunci cand intre grupe sunt diferente suficient de mari (ex: pe grupe profesionale institutii, armate - locale, pt anumite medii specifice (ex: o insula izolata, care sa nu intereseze economic)

Tipuri principale de norme (de varsta, percentile, scoruri standard): - orice tip de nota standard am folosi (scorurile unui test), doar atunci cand sunt transformate intr-o unitate de masura normata, pot preciza locul individului fatza de alti indivizi din esantion si permit compararea intre rezultate individuale la diverse teste A. De varsta: se pot folosi doar pt acele functii psihice, care se modifica clar si consecvent odata cu varsta. Probele de inteligenta au cele mai frecvente norme de varsta. In cadrul acestui tip a fost introdusa notiunea de: varsta de baza = reprezinta nivelul de baza pe care-l poatea avea o persoana (ex: copil 10 ani), dar exista si dimensiuni de performanta in luni. Aceasta situatie este exprimata concret prin faptul ca respectivul copil a rezolvat corect toate intrebarile pt 10 ani, dar din cele corespunzatoarea varstei superioare a raspuns la unele care pot corespunde pt 3, 6, 9 luni de la caz, la caz varsta mentala = aceasta unitate nu ramane constanta cu varsta, deoarece dezvoltarea mentala progreseaza mai rapid la varste mici si mai lent la varste mai mari, deci unitatea de varsta mentala tinde sa se micsoreze pe masura ce se inainteaza in varsta. pt a face posibila o interpretare uniforma s-a introdus conceptul de coeficient de inteligenta, care pune in relatie varsta mentala si varsta cronologica Q.I. = raportul (v. mentala) / (v. cronologica) x 100 daca v. mentala = v. cronologica => QI = 100 daca QI < 100 (nedezvoltat) => obtine gradul de distanta fatza de norma daca QI > 100 (supradezvoltat) => obtine avansul fatza de norma al unei persoane norma sau media B. Percentile - procentul de persoane dintr-un esantion standard, situat sub un rezultat dat - avantaje: usor de inteles si utilizat, nu necesita statistici ???, sunt mai adecvate pt datele cu o distributie asimetrica - dezvolta la nivel de m. ordinal, au proprietati de ordonare, - distorsioneaza mult dif.? de curbe, la valori f. mari si mici - permite compararea intre grupe C. Scoruri standard - se obtin prin 2 tipuri de transformari ale rezultatelor grupelor: - transformari liniare si neliniare - rezultatele derivate liniare sunt rezultate standard: Z, T, H

- au proprietatea ca pastreaza relatiile numerice exacte ale rezultatelor grupelor, marimea relativa a diferentei dintre rezultatul standard derivate corespunde exact celei dintre rezultatele brute - toate proprietatile brute vor fi reproduse intre rezultate - transformarile neliniare duc la clasele normalizate - se pot folosi si calcula, atunci cand de ex avem un esantion numeros reprezentativ; cand avem o distributie gausiana - distributia gausiana are proprietati matematice si se poate constitui, ca o curba de rezultate statistice - scaderea rezultatului se face printr-un pas egal si treptatl - ex mai multe moduri de a norma cu 5, 7, 9, 11 clasificari - dezavantajele sunt greu de explicat si de inteles de catre utilizatori; nu se pot folosi fara o distributie normal

OBSERVATIA reprezinta metoda stiintifica de culegere a informatiilor prin urmarirea atenta a celui observat, folosind toate simturile si in conformitate cu un plan - pp inregistrarea sistematica a caracteristicelor persoanei in contextul in care se face observatia Etape: o stiintific ex. un scop o este elaborat un plan o are loc notarea sistematica a aspectelor urmarite, in cazul repetarii, se pot schimba conditiile, etc. o de obicei, observatia stiintifica, are ca punct de plecare observarea ocazionala a unui fapt ce difera de cele obisnuite o pt ca interpretarile sa fie corecte, trebuie indeplinite: notarea si descrierea comportamentelor si atitudinilor (trebuie sa corespunda realitatii observate) sa descrie cat mai fidel ce se observa, fara sa se faca interpretari sa se surprinda contextul sa se identifice semnificatia contextului cu cei observati o observatorul sa aiba un nivel ridicat de empatie, care sa il ajute sa inteleaga trairile celui observat stabile: trasaturile biologice si fiziologice labile: conduitele comportamentul non-verbal: ofera f. multe informatii o in cadrul activitatii de evaluare se pot oferi informatii atitudini atitudini din timpul evaluarii (valabilitate, spontaneitate) respectarea /nerespectarea consemnelor miscari necontrolate (ticuri)

tot ce este legat de vorbire (ton, vocabular) metode pontane de lucru maniera de a rationa sarcinile reactiile la esect, dificultate

Tipuri de observatie: - dupa orientarea observatiei: o propriu-zisa o introspectia - dupa prezenta observatorului: o directa o cu observator uitat / ignrat o cu observator ascuns - dupa gradul de implicare: o externa o coparticipativa (pasiva si activa) - dupa momentul observatiei in raport cu faptele: o planificata (plan) o inregistrarea (in timpul observatiei / imediat dupa) o retrospectiva (amintirea unui fapt si inregistrara lui) - dupa prezenta interventiei observatorului: o doar inregistreaza (pasiv) o induce o situatie (activa) - dupa continuitate: o continua o discontinua - dupa obiective: o integrata (se incearca observarea cat mai multor aspecte) o obiectiva (un singur aspect) - dupa locul de desfasurare o laborator o teren Algoritmul observatiei 1. deciderea asupra a ceea ce se observa: se testeaza comportamentele care vor fi observate, mai multe comportamente alcatuiesc unitati de comportament; segmentele mici de comportament (alegerea fetzei => unitati moleculare; seg. lungi (min.) => unitati molare, marimea lor este dependenta de tema cercetarii si de orientarea stiintifica a cercetatorului 2. definirea unitatii de comportament alese: se cere sa fie completa, clara si exprimata sub forma de caracteristici; ex. Comportamentului copilului care sta 3. antrenarea observatorilor: se face frecvent prin 2 moduri: a. simultan = mai multi observatori urmaresc in acelasi timp la aceeasi subiect, aceleasi comportamente; apoi, se compara, discuta;

4.

5. 6.

7.

8.

b. succesiv = fiecare observator urmareste acelasi subiect in momente diferite, la final se compara inregistrarile se stabilesc situatiile in care se vor face observatiile; a. depinde de frecventa si durata unor comportamente; b. frecvente = esantionarea temporara observatia se face pe parcursul unor esantione de timp, de lungime fixa (un salariat din ora, in ora); rare si / sau durata scurta = esantionarea evenimentelor; se asteapta producerea evenimentului si se inregistreaza comportamentul extrem de rar construirea situatiilor de simulare se creaza artificial situatiei care doreste sa se observe (jocul de rol) c. in cazul situatiei simulate => validare ecologica = masura in care ce se observa este similar cu ce se observa in realitate stabilirea locului observatiei: a. se alege in functie de fenomentul studiat, de gradul de control asupra mediului si esantionul de comportamente observat se stabileste modul de notare ce se observa: se poate inregistra, narativ, audio, video, informatiile sa se prelucreze ulterior a. clasificarea si masurarea compormentelor se pot face in timpul observatiei; se considera ca nr. max de comportamente pe care un observator antrenat le poate urmari este de 12 b. se pot folosi in timpul observatiei, grile de observatie = tabele care contin toate unitatile comportamentelor observate, caracteristici ale fiecaruia pe care trebuie sa le observe elaborarea protocolului de observatie (rubrici): a. descrierea contextului: data, timpul, spatiul b. ambianta c. descrierea subiectului: sex, varsta, etnie, imbracaminte, aspect, d. descrierea observatorului: sex, varsta, existenta relatiilor anterioare cu cei observati e. descrierea actiunilor si conditiei participantilor f. interpretarea situatiei (insemnatatea pt subiecti a comportamentelor lor) g. interpretari alternative de situatii h. descrierea a ceea ce a simtit observaorul (traire, sentiment), care ar putea ajuta la interpretarea celor observate contine 2 coloane: stanga = comportament (neutru), dreapta = interpretarea pt fiecare comportament in parte

Surse de eroare in cadrul observatiei: - in cazul subiectului: reactivitatea (se schimba comportamentul, cand stie ca este observat); prevenirea se face prin observatia ascunsa, daca nu se poate, sa se faca putine notari! - in ce priveste observatorul: distorsionarea (comportamentul anormal, asteptarile observatorului) - prevenirea

o cel pe care se efectueaza observatia, sa nu cunoasta asteptarile experimentatorului o sa se foloseasca de mai multi observatori avantaje: o observarea naturalului, firescului o distorsionarea minima a informatiilor o nu se bazeaza pe dezavantaje: o sursele de eroare nu pot fi inlaturate complet o consuma mult timp o informatia este calitativa o resursele materiale sunt mai mari

LIPSESTE DOAR MATERIALUL DE LA ULTIMUL CURS!!!