SISTEMUL CIRCULATOR

Sistemul circulator are ca și componente principale inima și vasele de sânge, ele fiind responsabile de transportul oxigenului de la inimă către țesuturi și a dioxidului de carbon în sens invers. Dar asta nu e tot. Sistemul circulator este responsabil și de transportul produșilor de degradare de la nivel tisular, iar acest rol îi este atribuit sistemului limfatic.

Vasele de sânge

⦁ Arterele – subțiri, formate din celule musculare netede, fibre de colagen, țesut elastic, responsabile de transportul sângelui oxigenat dinspre inimă către țesuturi
⦁ Venele – responsabile de transportul dioxidului de carbon de la țesuturi către inimă
⦁ Capilarele – fac legătura între vase mici de sânge – arteriole și venule

Inima/ Cordul este organul reprezentativ al sistemului, un organ muscular cu rol vital. Inima este responsabilă de a pompa sânge oxigenat prin artere, asigurând astfel permanent necesarul de oxigen și nutrienți țesuturilor. Cum poate realiza asta? Activitatea de pompă a inimii sau, simplist, bătaia inimii este cauzată de contracția și relaxarea miocardului (peretele muscular al inimii). Aceste contracții sunt determinate, în mod natural, de nodulul sinoatrial, un pacemaker situat în atriul drept.

Ce înseamnă circulația periferică?

Circulația periferică asigură transportul sângelui, distribuția corectă a fluxului sanguin, schimbul de oxigen/dioxid de carbon dintre sânge și țesut și depozitele sanguine. Circulația periferică este formată din circulație sistemică, care asigură transportul de oxigen spre țesuturi si circulația pulmonară, conducând sângele neoxigenat de la țesuturi spre plămâni.

Circulație periferică proastă?

Pentru că ne dorim sa fiți informați corect, noi nu o să folosim termenul de ”circulație periferică proastă”, ci afectarea circulației periferice sau circulație periferică deficitară.
Ce înseamnă afectarea circulației periferice și care sunt factorii?
Boala vasculară periferică este o afectare progresivă a sistemului circulator. Acest lucru se referă la îngustarea sau chiar blocarea vaselor de sânge ce se află exclusiv în afara inimii (membre superioare, membre inferioare).
Cea mai cunoscută formă de boală vasculară periferică este PAD (în engleză – peripheral arterial disease = boală arterială periferică), de aceea, de multe ori cei doi termeni sunt folosiți cu același sens. Poartă această denumire (PAD) deoarece afectarea are loc la nivelul arterelor, vase de sânge ce conduc oxigen către țesuturi, iar afectarea are la bază ateroscleroza.

”Circulație periferică proastă” – mit sau realitate?

Cați dintre voi nu ați experimentat până acum senzația de mâini sau picioare reci? Și câți dintre voi, ați considerat sau vi s-a spus că aveți ”circulație periferică proastă”? Ei bine, termenul nu este neapărat corect de folosit la orice vârstă sau orice condiție și eu vă voi explica imediat de ce.
Circulația periferică deficitară poate fi de două feluri: funcțională și nefuncțională/organică.
Circulația periferică deficitară de tip funcțional – este termenul pe care l-am folosi cu precădere pentru a descrie o condiție normală, care poate fi întâlnită la oricine și care nu înseamnă boală, pentru că anumite condiții de mediu implică în mod normal, vasoconstricție; la unele persoane acest răspuns poate fi exagerat, însă, așa cum am spus, nu avem o condiție de boală.
Cauzele pot fi:

⦁ Anumite medicamente
⦁ Stres
⦁ Expunerea la temperaturi scăzute

Circulația periferică deficitară (organică) este provocată de o condiție sau de boală. Spre exemplu:
⦁ Boli cardiovasculare
⦁ Hipertensiune arterială
⦁ Diabet
⦁ Hipercolesterolemie

Care sunt factorii de risc pentru a determina circulație periferică deficitară?
⦁ Obezitate
⦁ Lipsa de exercițiu fizic
⦁ O alimentație nesănătoasă
⦁ Consumul de substanțe interzise
⦁ Vârstă înaintată
⦁ Tutun
⦁ Alcool
⦁ Modificări ale valorii colesterolemiei
⦁ Antecedente personale de boli cardiovasculare sau AVC
⦁ Antecedente heredocolaterale de boli cardiovasculare, hipercolesterolemie sau chiar PVD
⦁ Modificări în funcționarea rinichilor

Dacă te confrunți cu circulație periferică deficitară, se poate să experimentezi, pe lângă simptomul de mâini și/sau picioare reci, următoarele simptome:
⦁ Oboseală musculară fără o cauză exactă
⦁ Crampe musculare
⦁ Claudicație (durerea ce apare după ce parcurgi o distanță în mers)

Un lucru ce ar trebui cunoscut este că această condiție de boală nu dispare de la sine și, mai rău, simptomele se accentuează în timp dacă nu se recurge la tratament.
Kinetoterapia in circulația periferică deficitară – are un rol foarte important in tratamentul acestei afecțiuni, tratamentul conservator fiind recomandat.
Kinetoterapia este recomandată atât pacienților care se află la debutul bolii, pentru prevenție, cât și pacienților cu claudicație, exercițiile recomandate de un specialist având un efect pozitiv în creșterea distanței de mers. Un studiu in 2008 a demonstrat că kinetoterapia poate crește distanța de mers (>100 metri) și timpul în care se parcurge această distanță (5 minute). Tocmai de aceea, exercițiile au fost introduse ca și variantă de abordare în multiple ghiduri pentru tratarea bolii vasculare periferice.
Un asemenea program de exerciții specifice pentru îmbunătățirea circulației perifecire se poate găsi și pe platformat RestartiX sub numele de DUO RESTARTIX.

Așadar, suprinzător sau nu, kinetoterapia are un rol chiar și în tratarea bolilor cardiovasculare; de aceea, continui să vă îndemn să faceți mișcare atât preventiv, cât și ca tratament.
N., Hamburg, Md., G., Balady, Exercise rehabilitation in Peripheral Artery Disease: Functional Impact and Mechanisms of Benefits, PMC 2012, 123 (1), 87-97
J., Marcin., Peripheral Vascular Disease, Healthline, September 2018

Ph. Md. Adriana Sotir