Atunci când am fost admis la cursurile Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, am susţinut mai multe probe eliminatorii, premergătoare examenului în sine (care presupune matematică, fizică şi engleză). Una dintre probele eliminatorii a fost testul psihologic susţinut la Spitalul Militar. A fost un test de 8 ore, împărţit pe o perioadă de două zile.
Am primit multe sute de întrebări care testau coeficientul de inteligenţă, puterea de concentrare, memoria, viteza de reacţie şi PERSONALITATEA. Nu poţi trişa inteligenţa, memoria şi alte atribute înnăscute ori antrenate. Dar poţi trişa testul de personalitate. Eu am făcut-o şi cu siguranţă nu am fost singurul.
Aveam deja experienţa anului trecut (2008), atunci când am trecut examenul psihologic, dar nu am fost admis în primii 10, în urma probelor de matematică şi fizică (doar primii 10 aveau bursă de studiu).
În 2008, am fost declarat apt psihologic, dar am primit un feedback îndoielnic din partea doamnei psiholog la proba de personalitate. Cam timid, cam introvertit, cam fără încredere…
În 2009, am mers la sigur. Mai exact, am minţit în draci la întrebările de personalitate. Nu e greu. Întrebările sunt repetitive. Tratează aceleaşi subiecte, dar formulate diferit şi aşezate în contexte diferite. Ca să minţi cu succes, trebuie să îţi creezi un profil imaginar pe care să îl respecţi până la finalul testului.
Feedback-ul doamnei psiholog în 2009: “Da, se văd progrese foarte mari faţă de anul trecut. E mult mai bine!”
Serios?? Cum dumnezeii tăi de psiholoaga lu’ peşte prăjit crezi că mi-am modificat radical personalitatea într-un an?! Evident, nu i-am zis asta.
Atunci am avut dovada clară că foarte mulţi psihologi joacă rolul unor glugi de coceni, care urmăresc anumite tipare, gândite de alţii mai deştepti. Te-ai încadrat în tipar conform întrebărilor? Super, eşti “cel mai apt”
Evident, pentru a trişa testul de peronalitate, trebuie să ai discernământ. Trebuie să ştii ce anume este considerat corect şi ce nu. Un psihopat care a pierdut contactul cu realitatea nu ştie cum să mintă. Probabil pe asta s-a bazat şi breasla psihologilor atunci când a încropit testele.
Şi totuşi, creierul uman este de o complexitate absurdă. Manifestă atâtea nuanţe încât nu greşim să spunem “Fiecare minte este unică”. Acesta este motivul pentru care un test psihologic de 8 ore nu oferă garanţii. Este doar un filtru lărguţ prin care, din când în când, mai scapă câte un criminal în masă.
Există printre noi şi tipul psihopatului latent. Cel care se află la graniţa dintre realitate şi fabulaţie. Între normalitate şi nebunie. El cunoaşte ambele lumi. Deci este conştient de ceea ce majoritatea consideră corect. Îţi va trişa cu brio orice test de personalitate. Se va comporta normal, conform tiparelor sociale. Dar orice şoc psihic îl poate arunca definitiv de cealaltă parte a graniţei.
În camera lui Andreas Lubitz s-au găsit mai multe medicamente antidepresive. Apropiaţii spun că a fost de curând părăsit de prietenă. Depresia era pentru el boală veche, provocându-i chiar o întrerupere a şcolii de pilotaj.
Psihologia nu este o ştiinţă exactă. “Scăpările” testelor psihologice sunt printre noi, duc o viaţă aparent normală. Atunci când ajung să desfăşoare activităţi speciale, cum ar fi cea de pilot, totul capătă dimensiuni spectaculoase. Psihopatul are în acel moment puteri apocaliptice.
Atunci când aterizam pe Aeroportul Băneasa, în dreptul punctului BSW (Bravo Sierra Whiskey) obişnuiam să privesc pentru câteva secunde în dreapta. Într-o zi cu vizibilitate bună, Bucureştiul arată superb din acel punct. Cel mai mult mă impresiona Casa Poporului; grandoarea, strălucirea, opulenţa.
Dacă un psihopat sinucigaş vrea să intre definitiv în istorie, acela este punctul.
În câteva minute de la schimbarea direcţiei, nimeni şi nimic nu poate interveni.
apropo, tu mai pilotezi? ca nu prea ar fi in avantajul tau textul de mai sus 🙂
De ce? Toata lumea minte la intrebarile alea. Sunt constienti psihologii de asta 🙂
Dani, Perkele se refera la faptul ca esti cam fucked…:))
Sunt obiectiv si la curent cu fenomenul. Cum adica fucked? :p
Dani, in sensul ca nu s-ar urca cu tine in avion… :))
Este cârcotaş în cazul ăsta. Am decolat şi aterizat (unde trebuie) de mai multe ori, singur singurel în aeronavă. Am vreo zece ore zburate singur singurel în aeronavă, inclusiv peste oraşe. Nu m-am înfipt în vreo clădire. Si nu eram singur pentru ca le-ar fi fost frica celorlalti sa urce cu mine. Cel putin asa cred 🙂
Mai intai ne explici cum ai trisat la testul de personalitate, dupa care descrii foarte plastic care este tinta cea mai potrivita pentru un psihopat care doreste sa intre in istorie.
Sincer, dupa acest text, nu ai avea parte de multi pasageri in avionul tau…:))
Lasand gluma de-oparte, as avea cateva completari si observatii vizavi de ce ai scris in articol.
De-acord cu tine, testele de personalitate se pot influenta. Insa asa cum spui si tu, cei care sunt in stare sa “pacaleasca”, au discernamant. Faptul ca esti capabil de a influenta rezultatul testului in favoarea ta, arata doar ca esti in stare sa joci un rol cu succes. Ceea ce nu te descalifica si nu te face inapt pentru meseria de pilot. Testul nu este facut pentru a depista mincinosi, ci pentru a-i identifica pe cei cu probleme psihice.
Cei mai multi oameni cu probleme psihopatice, nu au cum sa treaca acele teste.
Problema cu aceste teste este insa ca ele spun ceva despre starea de moment a individului. O boala psihica severa, cum ar fi forma de depresie sinucigasa, poate sa se declanseze dupa ce ai facut toate testele si ai fost gasit apt…
Problema cu acesti depresivi sinucigasi este ca sunt determinati de un impuls pe care nu-l mai pot controla.
Odata declansat acest impuls, depresivul nu-l mai poate opri. Cum a iesit pilotul din carlinga, a facut un click in mintea copilotului trecandu-l pe programul “I must crash the plain”. Game over.
De-altfel nici nu se poate depasi in alt mod instinctele primare, decat prin intermediul unui asemenea proces incontrolabil de mintea noastra implicita (subconstient) sau explicita (constiinta, liberul arbitru).
Interesant mi se pare si ca, statistic vorbind, cei mai multi depresivi cu sindrom sinucigas au un IQ mult peste medie.
“Interesant mi se pare si ca, statistic vorbind, cei mai multi depresivi cu sindrom sinucigas au un IQ mult peste medie.”
Asta este normal. Fericiti fie cei saraci cu duhul. Depresia apare in principal la persoanele care gandesc..
In rest, ai explicat in alte cuvinte ceea ce am expus si eu in articol.
Da, pe psihologi nu prea ii intereseaza faptul ca ai mintit. Oricine minte! Asta i-am zis si lui Perkele.
Psihologia inca nu este o stiinta exacta. Creierul uman este prea diversificat pentru a fi eficient incadrat in niste tipare.
Daca tot insitam pe tema, merg mai departe si spun ca in cazul lui Andreas Lubitz s-a demonstrat (probabil pentru ultima data) ca procedurile de control al personalului aeronautic sunt superficiale.
Acest individ ar fi trebuit tras definitiv pe dreapta dupa depresia suferita in timpul academiei. Asta este, nu toti pot sa termine cursurile. Eu am avut un coleg care a fost eliminat pe parcurs pe motive medicale (psihice).
Alta problema: Controlul psihologic pentru personalul aeronautic se realizeaza anual, odata cu revalidarea medicala. Si, cel putin la noi, se face din pix. Pentru majoritatea, sanatatea mintala este mult prea superficial tratata. Daca pilotii ar avea o supraveghere psihologica mai responsabil efectuata, am putea evita tragedii.
Dani, de aceea am si spus ca aduc completari…:)
Legat de IQ si depresie. Depresia este o boala generala, exista extrem de multe forme. Nu toate tipurile de depresie apar la oameni cu IQ mare.
Eu ma refeream doar la cea mai agresiva forma de depresie, cea cu sindrom sinucigas. La astia IQul este cel mai mare.
Aproape as putea gandi ca astia mai inteligenti decat ar trebui sa fie, adica decat suporta omenirea, sunt retrasi in depou… :))
Eu sunt circumspect cand in fiecare zi apar dovezi intr-o singura directe. Mai intati l-a parasit prietena pe copilot. Apoi lua medicamente. Apoi trebuia sa fie in concediu si in sfarsit a fost tratat pentru tentative suicidale. Hm.
From A320 user manuals, and it kills the official story. A forward-opening hinge door separates the cockpit from the passenger compartment. It has three electric locking strikes, controlled by the flight crew. In normal conditions, when the door is closed, they remain locked. When there is a request to enter the cockpit, the flight crew can authorize entry by unlocking the door, that remains closed until it is pushed open. When the flight crew does not respond to requests for entry, the door can also be unlocked by the cabin crew, by entering a two to seven-digit code (programmed by the airline) on the keypad, installed on the lateral side of the Forward Attendant Panel (FAP).
daca ceea ce s a intamplat cu acel copilot a fost provocat chiar de medicamentele care le lua?\Unele medicamente antidpresive sunt notorii pentru faptul ca pot determina, prin ele insele tendinte suicidare.