1. Realizat de: elev Radu Mihăiţă Alexandru
Clasa a X-a E
Colegiul Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”,
Breaza
2. Utilizare Drapel și pavilion național.
Proporții 2:3
Adoptat 26 iunie 1848
1 iulie 1866
27 decembrie 1989
Desen Tricolor albastru-galben-roșu cu benzile de lă țime egală dispuse vertical și
albastrul lângă hampă.
3. Constituţia României prevede la
articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României
este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în
ordinea următoare începând de la lance:
albastru, galben, roşu”.
4. Istoric, culorile roşu, galben şi albastru au fost
utilizate din vechime de către români.
Cea mai veche mărturie în acest sens datează din
14 aprilie 535, când împăratul Justinian stabileşte
simbolul teritoriilor supuse arhiepiscopiei din
Justiniana Prima, care cuprindea părţi din
Panonnia Secunda, Dacia Cisdanubiană şi Dacia
Transdanubiană:
-„Din partea dreaptă, în prima diviziune, scut
roşu, în mijlocul căruia sunt văzute turnuri,
însemnând Dacia de dincolo;
- în a doua diviziune, scut ceresc cu semnele
tribului burilor ale cărui două laturi sunt albe;
- iar mijlocul — scut auriu”;
5. Aceste culori se regăsesc mai târziu şi
pe diplomele emise de Mihai Viteazul.
În tabloul lui Constantin
Lecca “Uciderea lui Mihai
Viteazul” apare şi stindardul
unit al celor trei provincii:
cu galben în partea
superioară (Ţara
Românească),
roşu la mijloc (Moldova),
albastru în partea
inferioară (Transilvania).
6. Este de remarcat prezenţa celor trei culori în
canafii şi pe pânza drapelului răscoalei lui Tudor
Vladimirescu în cadrul căreia li se atribuie pentru
prima oară semnificaţia:
Libertate (albastrul cerului)
Dreptate (galbenul ogorului)
Frăţie (roşul sângelui)
7. În 1848, steagul adoptat de către revoluţionari ca
drapel al Ţării Româneşti a fost tricolorul albastru-
galben-roşu (cu albastrul sus, deci, conform
semnificaţiei „Libertate, Dreptate, Frăţie”).
8. La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a
decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al
Principatelor Unite.
10. Drapelul României trebuie arborat în mod permanent
pe:
- edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;
- la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de
învăţământ şi cultură;
- la punctele pentru trecerea frontierei;
11. Potrivit uzanţelor de protocol, drapelul
României se arborează la sediul misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare ale statului
român din străinătate, precum şi la reşedinţa
şefilor misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare .
12. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale
întreprinse în România de şefi de stat şi de guvern, precum
şi de înalte personalităţi politice reprezentând principalele
organisme internaţionale interguvernamentale, la
aeroporturi, gări, porturi şi pe diferite trasee.