Alimentatie PDF

Alimentaţie pentru viitor sănătos
2
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene

prin proiectul Leonardo da Vinci LLP-LdV/PAR/2012/RO/039
Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorilor şi Comisia

nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………………… 5
1. Reţete tradiţionale din bucătăria de azi ……..…………………………………….. 6
1.1. Reţete tradiţionale din Turcia – zona Istanbul..…………………………..……… 6
1.2. Reţete tradiţionale din Ungaria…………………………………………………….. 8
1.3. Reţete tradiţionale din România………………………………………………….. 11
1.4. Reţete tradiţionale din Turcia – zona Elâzığ…...………………………………… 14
1.5. Reţete tradiţionale din Olanda…………………………………………………….. 17
1.6. Reţete tradiţionale din Polonia …………………………………………………..... 20
1.7. Reţete tradiţionale din Ţara Galilor ….…………………………………………..... 22
2. Alimentele astăzi şi influenţa lor asupra sănătăţii …………………………….. 24
2.1. Generalităţi despre alimentele sănătoase ………………………………………… 24
2.2. Efectele alimentelor tip fast food asupra sănătăţii ………………………………. 26
2.3. Influenţa reclamelor asupra obiceiurilor alimentare …….………………………. 28
2.4. Materii prime şi metode de preparare folosite în alimentaţie ….………………. 29
2.5. Raţia alimentară zilnică …………………………………………………………….. 35
3. Reţete pentru sănătate …….………………………………………………………. 37
3.1. Reţete sănătoase turceşti – zona Istanbul ………..……………………………. 37
3.2. Reţete sănătoase ungureşti ………….. …………………………………………. 38
3.3. Reţete sănătoase româneşti ………… ………………………………………….. 40
3.4. Reţete sănătoase turceşti – zona Elâzığ ….......... ……………………………… 42
3.5. Reţete sănătoase olandeze …….. ………………………………………………... 45
3.6. Reţete sănătoase poloneze ……… ……………………………………………….. 46
3.7. Reţete sănătoase din Ţara Galilor ……………………………………………….. 47
4. Alimentaţia adolescenţilor cu diferite afecţiuni ..........……………………….. 49
3
4.1. Dieta în hipercolesterolemie ………………… …………………….…………….. 49

4.2. Sfaturi pentru o dietă sănătoasă pentru inimă …………………………....…….. 52
4.3. Diabetul zaharat de tip 2 în rândul tinerilor europeni …………………………… 53
4.4. Dieta în hipertensiune ……………………………………………………………… 55
4.5. Dieta şi stilul de viaţă în cazul obezităţii ………………………………………….. 57
4.6. Reţete turceşti din zona Istanbul pentru copii cu diferite afecţiuni …. ………... 58
4.7. Reţete ungureşti pentru adolescenţii cu diferite afecţiuni ………………………. 60
Echipa internaţională de proiect .............................................................................. 61
Site-ul proiectului:
http://www.szef.u-szeged.hu/~ldvp2012/
4
INTRODUCERE
Dragi cititori,
În această carte dorim să prezentăm o serie de produse alimentare tradiţionale care sunt
reprezentative pentru cultura unor ţări europene şi pentru Turcia. În acelaşi timp, ne propunem să aducem la
cunoştinţa cititorilor noştri legătura strânsă dintre starea de sănătate şi obiceiurile alimentare.
În prima parte a cărţii, referitoare la bucătăria tradiţională sunt prezentate reţete tradiţionale ale
diferitelor popoare care sunt utilizate şi în prezent, în anumite ocazii speciale. În cea de-a doua parte a cărţii
sunt prezentate informaţii de bază referitoare la nutriţia umană simple şi accesibile, tuturor cititorilor. Cea de-
a treia parte a cărţii este o tentativă de a transforma o serie de produse tradiţionale în produse mai atractive
şi mai sănătoase modificând unele ingrediente şi unele metode de preparare folosite.
În ultimul capitol vom prezenta cele mai des întâlnite afecţiuni şi modul în care o dietă sănătoasă
poate ajuta la tratamentul acestora.
Această carte este produsul final al unui proiect cu finanţare europeană Leonardo da Vinci LLP-
LdV/PAR/2012/RO/039 cu numele „Integration of culture and health knowledge into the vocational
education of food and beverage” tradus în limba română „Integrarea elementelor culturale şi a
cunoştinţelor despre sănătate în educaţia profesională a alimentaţiei”, implementat în România de
către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației şi Formării Profesionale.
Partenerii din acest proiect sunt următorii:
1. Tuzla IMKB Kız Teknik ve Meslek Lisesi –İstanbul, Turcia

2. Szegedi Tudományegyetem Mernoki Kar – Szeged, Ungaria
3. Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară – Suceava Romania
4. Öğretmen Sıdıka Avar Kız Teknik ve Meslek Lisesi – Elâzığ, Turcia
5. Stichting ROC Midden Nederland - Utrecht, Olanda
6. Zespol Szkol nr 1 im. Jana Pawła II - Władysławowo Polonia
7. Gower College Swansea, Wales
Suntem recunoscători profesorilor şi studenţilor pentru toate cele realizate pe parcursul celor 2 ani de
derulare a proiectului.
5
1
REȚETE TRADIȚIONALE DIN BUCĂTĂRIA DE AZI
1.1. REŢETE TRADIŢIONALE DIN TURCIA

Nedret Cizmeci
Tugba Ciftci
Cigdem Guler
Istanbul, Turcia
KANDİL SİMİDİ
Kandil Simidi este realizată în Turcia în special cu ocazia
sărbătorilor musulmane. Acestea sunt cinci la număr după
calendarul islamic, şi prezintă o importanţă deosebită.
Cuvântul KANDİL se traduce din turcă prin ulei pentru lampă,
dar în acelaşi timp este şi numele ce desemnează cele cinci
zile de sărbători ale islamului, pentru că începând din timpul
domniei sultanului Selim II (1524 – 1574), din vremurile de
glorie ale Imperiului Otoman, pe parcursul acestor 5 zile toate
minaretele erau luminate cu lămpi de ulei. Simid este numele
aluatului copt care este consumat pe scară largă de către
turci.
Ingrediente
 1 plic de bicarbonat
 2 linguri de oţet
 O jumătate de pahar de iaurt
 100g unt
 2 gălbenuşuri
 1 ½ linguri de zahăr
 1 linguriţă de sare
 ½ ceaşcă de ulei de măsline
 2 linguriţe de ierburi aromatice
 Făină cât cuprinde
Deasupra
 1 albuş
 Seminţe de susan
Mod de preparare
Se introduce gălbenuşurile într-un vas. Se adaugă untul, (la temperatura camerei) uleiul de măsline, iaurtul,
ierburile aromatice sare, zahăr şi oţet pe rând. Se adaugă treptat făina şi se frământă până se obţine un
aluat moale. Se iau bucăţi mici de aluat şi se modelează sub formă de covrigi, se trec prin albuş şi apoi prin
0
susan şi se aşează pe o tavă unsă. Se coc la 190 C Se lasă să se răcească şi apoi pot fi serviţi.
ASHURE/ Prăjitura lui Noe

Ashura este o sărbătoare comemorată în cea de-a zecea zi a Muharram-ului – luna a 11-a din an în
calendarul Islamic. Ashura poate fi tradus prin “a zecea” din arabă, iar Muharram este considerate o lună
sfântă în calendarul islamic pentru că multe evenimente importante au avut loc în această lună. Astfel, turcii
6
au obiceiul de a pregăti cu această ocazie prăjitura numită Ashure, pe care o oferă vecinilor în această lună,
pentru a deveni mai merituoşi în ochii lui Dumnezeu. Aceasta se consideră că este ziua în care Noe a
debarcat pentru prima data din Arcă pe uscat, şi a început să facă o prăjitură din ingredientele de bază care
i-au rămas, cum ar fi: orez, grâu, zahăr, năut, seminţe uscate, etc.
Ingrediente
 1 ceaşcă de arpacaş
 1 ceaşcă de orez
 1 ceaşcă de năut
 1 ceaşcă de fasole albă
 100g caise uscate
 smochine uscate, tăiate mărunt şi muiate în apă
pentru a fi mai moi
 seminţe de mac
 susan
 negrilică (Nigella sativa)
 1 lingură de unt
 1 ceaşcă de lapte
 1 lingură de miere
 1 praf de sare
 1 coajă de portocală tăiată cubuleţe şi fiartă
 Coaja de la o jumătate de lămâie, rasă
 5 ceşti de zahăr
Se mai pot pune:
Alune, migdale, mere, portocale, pere, struguri, prune, sau
orice alte fructe proaspete sau uscate, după dorinţă.
Se poate aromatiza cu cuişoare şi apă de trandafiri.
Decorare
Alune, fistic, alune de pădure, susan, nucă de cocos, rodie, scorţişoară, etc.
Mod de preparare
Cu o seară mai devreme:
(Se înmoaie grâul în prealabil, dacă este posibil)
Se fierbe grâul într-o oală mare cu 5 căni de apă timp de aproximativ 10 minute la foc iute. Până dimineaţa
va absorbi apă şi se va înmuia.
În ziua în care se prepară: Se adaugă 4 căni de apă la grâul prefiert şi se pune la fiert. Se amestecă în
permanent, pentru a nu se arde la fundul oalei, şi se adaugă năutul, seminţele uscate şi orezul prefiert. Apoi
se adaugă fructele uscate şi seminţele, se adaugă laptele, sarea şi zahărul şi se fierbe 10 – 15 min. Se
servesc decorate pe deasupra. Se îngroaşă pe măsură ce se răceşte, astfel încât cantitatea de apă
adăugată la fiert, precum şi cantitatea de zahăr poate fi reglată în funcţie de gusturile fiecăruia.
7
1.2. REȚETE TRADIȚIONALE DIN UNGARIA

Gal Jozsef
Edina Vincze-Lendvai
Szeged, Ungaria
SUPĂ GULAŞ
O multitudine de izvoare literare arată că supa gulaş şi viaţa păstorilor au fost împletite de secole. Păstorii îşi
făceau singuri mâncarea. Ceaunul era singura ustensilă folosită la gătit. Aceştia duceau cu ei pâine, costiţă,
şi condimente, iar carnea le era oferită de animalele din turmă. Până la 1790 aceasta era probabil carne de
vită, provenită de la rasa cenuşie specific ungară, în locurile de păşunare. Se consuma de obicei fără cartofi
sau tăieţei, doar cu pâine sau fără nimic.
Creşterea animalelor asigura venituri pentru oameni aparţinând mai multor pături sociale, cu direct influenţă
asupra păstorilor, cum ar fi proprietari de terenuri,
reprezentanţii lor, comercianţi şi ţăranii bogaţi.
Oamenii au devenit treptat familiarizaţi cu acest
mod uşor şi delicios de a găti. Din cauză că în
trecut carnea de vită era extreme de scumpă,
aceasta nu putea constitui un ingredient zilnic
acest fel de mâncare specific stepei (“puszta” în
maghiară), ci mai degrabă un fel de mâncare
pentru orăşenii din Budapesta sau Viena.
Restaurantele au început să ofere acest fel de
mâncare începând cu a doua jumătate a secolului
XIX. În prezent, gulaşul este un fel de mâncare
prezent în toate casele ungurilor şi este consumat
Supă tip gulaș gătită la ceaun cu precădere de Crăciun, de Paşte precum şi vara,
de ziua Sfântului Ştefan.
Ingrediente
400 g pulpă de vită sau de porc tăiată cuburi de 20mm, 1 – 2 cepe fin tăiate cubuleţe, 1 lingură de ulei, 1
lingură de boia de ardei, 1 căţel de usturoi, 1 linguriţă de seminţe de chimion şi piper negru, sare, 1 – 3
frunze de dafin, 1 – 2 morcovi tăiaţi cuburi, 1 ardei verde tăiat cubuleţe, 2 roşii tăiate cubuleţe, frunze de
ţelină, pătrunjel tăiat fin, 1 păstârnac tăiat cubuleţe, 2 cartofi tăiaţi cuburi.
Mod de preparare: Ceapa cubuleţe se căleşte

în ulei. Se adaugă carnea şi se prăjeşte până
formează crustă, se adaugă boiaua de ardei şi
se amestecă bine. Se adaugă puţină apă şi se
amestecă energic. Se adaugă sarea, usturoiul,
chimionul, piperul, frunzele de dafin, roşiile
tăiate, şi puţină apă. Se lasă să clocotească
încet 30 min. Se adaugă apoi apă cât să
acopere bine carnea, precum şi morcovul,
păstârnacul, ardeiul verde, frunzele de ţelină şi
pătrunjelul. Se aduc la fierbere şi se lasă să
clocotească încet încă 10 min. Se adaugă apoi
cartofii şi se completează cu apă dacă este
necesar. Se adaugă sare după gust. Se lasă să
clocotească până ce cartofii sunt fierţi. Oamenii
mănâncă de obicei acest fel de mâncare cu
Supă tip gulaș ardei iuţi proaspeţi sau uscaţi.
Cea mai bună metodă de a găti acest fel de
mâncare este în aer liber, într-un ceaun, deasupra focului.
8
CIORBĂ PESCĂREASCĂ
Ciorba pescărească este un fel de mâncare apreciat în toată Ungaria din timpuri imemoriale. Această ciorbă
superbă de un roşu aprins este făcută cu apă limpede de râu fără ieşire la mare, ce se scurge în lacul
Balaton. În mod tradiţional, este pregătită într-un ceaun metalic atârnat deasupra focului. Este formată din
bucăţi mari de peşte într-o ciorbă savuroasă, asezonată cu boia de ardei. Aceasta se serveşte fierbinte cu
pâine, salată de castraveţi muraţi precum şi cu un vin unguresc fin. Componentele cele mai importante sunt
peştele de bună calitate şi ardeii iuţi. Secretul ciorbei pescăreşti constă în fierberea capului, oaselor şi cozii
de crap. Supa devine cu atât mai gustoasă cu cât se adaugă mai multe legume.
Acest fel de mâncare este preparat în mai multe variante în Ungaria. În zona Szeged-ului se folosesc somn,
sturion şi ştiucă la preparare pe lângă tradiţionalul crap. Peştele mărunt este fiert, trecut prin sită şi adăugat
la supă. În zona Baja (Kalocsa) lângă Dunăre se obişnuieşte ca ciorba pescărească să se prepare cu tăieţei,
în timp ce în zona lacului Balaton bucătarii fierb şi mărunţesc peştele mărunt cu ceapă, piper şi cartofi.
Ingrediente (pentru 6 persoane)

2kg peşte (de obicei crap, sau mai multe specii cum ar fi somn, cegă, vii dacă este posibil), 250 g ceapă,
150g ardei iuţi verzi, 70g roşii, 30g boia,
Mod de preparare
Se spală şi se curăţă peştele. Se scot fileurile şi se îndepărtează pielea. Se taie fileurile în fâşii de două
degete, se sărează şi se dau la frigider. Se pregăteşte supa după cum urmează: Se pun la fiert în 2 litri de
apă capurile, oasele şi cozile de peşte cu ceapă, câţiva ardei verzi şi o roşie timp de o oră – o oră şi
jumătate cu o zi înainte de preparare. Se strecoară supa, se toarnă peste bucăţile de peşte şi se dă la fiert.
Se adaugă icrele şi ardeiul iute şi se pun la fiert 15 – 20 min. Nu se amestecă în această etapă, doar se
scutură ceaunul. Se împrăştie câţiva ardei iuţi tăiaţi inelel subţiri. Se serveşte fierbinte.
PRĂJITURA DOBOŞ
Prăjitura Doboş a fost inventată de un maestru bucătar, care a încercat să obţină ingredientele din zonele în
care erau produse la cea mai înaltă calitate. Pe la sfârşitul anului 1884 a apărut prăjitura Doboş, care şi-a
făcut numele de neuitat în Ungaria şi în rândul restaurantelor din toată lumea, pentru că inventatorului îi
plăcea să călătorească şi a luat reţeta prăjiturii peste tot cu el. În 1885, pe parcursul primei Expoziţii
Generale din Budapesta în parcul Városliget, d-l Doboş avea un pavilion în care lucrau 80 de chelneriţe, 10
bucătari şi 10 ajutoare. În acest loc a avut loc un eveniment notabil când regina Elisabeta şi Josef Ferenc au
gustat prăjitura. În expoziţie se vindea sparanghel, zahăr cubic, trufe, ficat de gâscă, știucă de Balaton şi oţet
exotic. După Expoziţie prăjitura Doboş era oferită în aproape fiecare cofetărie din Buda sau din Pesta.
Această prăjitură era complet diferită de prăjiturile decorate excesiv ale vremii. Nu doar forma, ci şi gustul şi
modul de preparare era diferit de cunoştinţele culinare ale vremii. În acea vreme, crema pe bază de unt nu
fusese încă inventată. Prăjiturile vremii aveau drept umplutură frişcă, creme fierte, spumă de zahăr, fructe
din compot. Datorită succesului răsunător, mulţi bucătari s-au străduit fără succes să o reproducă timp de
mulţi ani.
Ungurii mănâncă prăjitura Doboş la zile de naştere şi la nunţi.
9
Ingrediente – pentru un tort de 22 cm diametru

6 ouă
100g zahăr
100g făină
35g unt topit
Mod de preparare
Se bate gălbenuşul cu zahăr pudră spumă. Se bate
spumă şi albuşul cu restul de zahăr pudră. Se amestecă
încet cele două, şi se incorporează uşor făina şi untul
topit. Se toarnă aluatul într-un recipient tapetat cu făină.
Aluatul obţinut se împarte în 6. Bucăţile de aluat se întind
0
în tăvi rotunde şi se coc în cuptor la 190 – 210 C timp de
Prăjitura Doboș 10 – 12 min până ajung la o culoare crem – maronie.
După ce s-au copt, foile se desprind apoi uşor cu cuţitul.
Ingrediente pentru cremă

4 ouă
200g zahăr pudră
235g unt
17g zahăr vanilat
35g masă de cacao
35g unt de cacao
200g ciocolată neagră
O felie de tort Doboș
Mod de preparare
Se topesc masa de cacao, untul de cacao şi ciocolata neagră pe baie de apă. Se bate untul cu zahărul
0
vanilat. Se încălzesc 4 ouă cu 200g de zahăr pudră sub amestecare continuă până la cel mult 85 C, şi se
continua amestecarea până se răceşte.
Se amestecă untul bătut cu zahăr vanilat cu spuma de ouă şi se adaugă uşor masa de cacao, untul de
cacao şi ciocolata neagră în amestec. Crema se omogenizează până la o consistenţă fină. Crema se
folosește pentru umplerea foilor răcite în prealabil, iar deasupra se toarnă și se întinde zahărul topit. Se taie
în 20 de felii.
BIBLIOGRAPHY
1. Bereznay T. Hungarian cookbook, Book Kiado Kft. Budapest, 2012
2. Farkas V. The Original Dobos Cake, http://farkasvilmos.blogspot.hu/2011/09/az-eredeti-dobostorta.html
04/01/2013
3. Gundel, K. Gundel’s Hungarian Cookbook Corvina, 1996.
4. Kalla K. Gundel - New Hungrian Cookbook. Pallas Stúdió, 1998.
5. Kallai K. Gundel - New Hungarian Cookbook, Pallas Studio, Budapest,1998
6. Miklósi J. The All Colour Hungarian Cookbook. Corvina, 1991.
7. Simko P. Hungarian Cookbook, https://itunes.apple.com/ca/app/hungariancookbook/id360556719?mt=8,
05/01/2013
10
1.3. REŢETE TRADIŢIONALE DIN ROMÂNIA

Sahleanu Emilian, Radu Melania
Suceava, România
România are o cultură şi o tradiţie alimentară unică, dezvoltate de-a lungul timpului, ce sunt produsul
particularităţilor noastre geografice şi a evoluţiei noastre istorice. România este situată în punctul de întâlnire
a trei zone de influenţă: Europa Centrală, Europa de Est şi Europa de Sud – Est, fără a putea fi integrată
ferm în vreuna din ele.
Identitatea românească a fost construită pe o fundaţie iniţială daco – romană, completată mai târziu de alte
influenţe. În primul rând, pe parcursul antichităţii se remarcă puternice influenţe greceşti şi bizantine. Pe
parcursul Evului Mediu cele mai importante influenţe provin din partea popoarelor slave care au traversat
teritoriile româneşti şi au format Serbia şi Bulgaria. Statele vecine – Polonia şi Ucraina au influenţat de
asemenea zonele de graniţă. Alte influenţe provin din partea din partea ungurilor şi germanilor din
Transilvania, precum şi din partea turcilor otomani.
Cultura modernă românească se consideră că a apărut şi a început să se dezvolte în mod unitar în ultimii
250 de ani, influenţată fiind de cultura occidentală, în special franceză şi germană. Ca urmare a influenţei
bizantine şi a popoarelor slave din jur Românii sunt singurul popor vorbitor de limbă latină cu religie
ortodoxă.
O contribuţie semnificativă în cultura noastră au avut-o diferite grupuri etnice mai mici sau mai mari cum ar fi
cumanii, mai târziu ţiganii, evreii şi armenii, precum şi membrii comunităţii aromâne – îşi spun „armâni” ce
provin din nordul Greciei de astăzi şi vorbesc un dialect foarte apropiat de limba română.
Ocupaţiile de bază ale românilor au fost dintotdeauna agricultura, creşterea animalelor şi vânatul, astfel încât
s-a dezvoltat o bogată tradiţie culinară, în urma pregătirii legumelor, fructelor, cerealelor şi cărnii. Vânatul din
pădurile României a condus la aprofundarea metodelor de gătit a cărnii de animal sălbatic.
Un fel de mâncare strict românesc, care nu se mai găteşte niciunde nu există. Tradiţiile culinare ale unui
popor transcend graniţele fizice ale naţiunilor, astfel încât putem încerca să definim un fel de mâncare ca
fiind tradiţional în condiţiile în care este pregătit în majoritatea gospodăriilor şi este pregătită folosind doar
materii prime de pe plan local.
TOCHITURĂ BUCOVINEANĂ
Povestea iniţială a tochiturii e simplă. Şi s-a complicat ulterior. Numele său este, de fapt, regionalismul
moldovenesc „tochit” pentru termenul “topitură” şi face referire la slănina pentru topit din ziua tăierii porcului.
Ţăranii culegeau jumările cu fâşii de grăsime şi le mâncau cu mămăligă. Ulterior reţeta a evoluat: se frigeau
bucăţile de carne mai grase – în grăsimea proprie – cu usturoi.
Cu timpul, reţeta s-a dezvoltat şi s-a diversificat, şi, în cratiţa de tochitură, au picat câte un pic din toate din
toate cele aflate pe masa cu porcul tăiat şi pregătit pentru preparatele tradiţionale de Crăciun şi mămăligă de
cartofi, după cum se vede şi în reţeta de mai jos.
Ingrediente
 500 g pulpă de porc
 250 g ficat porc
 250 g cârnați afumați
 1-2 rinichi porc
 1 l de lapte
 300 g caş proaspăt de oi
 5 ouă
 3-4 linguri untură
 sare, piper
 10 căței de usturoi
Mod de preparare:
Se taie rinichii în 2 jumătăţi, pe lungime. Cu ajutorul unui cuţit ascuţit se îndepărtează canalurile interne,
nervurile şi urmele de grăsime, după care se freacă bine rinichii cu bicarbonat de sodiu. Se clătesc bine
11
rinichii cu apă rece şi se taie cubuleţe mărişoare sau feliuţe, se pun bucăţile de rinichi într-un vas,
acoperindu-le cu lapte rece, unde vor fi lăsaţi timp de minim 2 ore pentru a îndepărta mirosurile neplăcute.
Se curăţă ficatul de vase de sânge şi se spală foarte bine, după care se taie bucăţi potrivit de mari, se
introduc într-un vas şi se acoperă cu lapte rece timp de minim 4 ore, pentru a se frăgezi şi pentru a evita
întărirea la prăjit.
Carnea și cârnații se taie cuburi potrivit de mari. Se încinge untura şi se pun la prăjit la foc domol carnea,
ficatul şi rinichii amestecând din când în când, iar spre final se adaugă cârnaţii şi usturoiul să mai sfârâie
câteva minute.
Din cele 5 ouă se fac ochiuri astfel: se topeşte untură într-o tigaie. Când tigaia este încinsă, se sparg ouăle şi
se pun în tigaie, având grijă să nu se atingă. Se lasă până se coagulează la foc mic, iar apoi se apleacă
tigaia şi, cu o lingură, se ia untura fierbinte şi se toarnă peste ouă, astfel încât albuşul să se întărească
deasupra. Se stinge focul, se presară sare şi pentru doritori, piper proaspăt măcinat. Ochiurile se scot din
tigaie cu ajutorul unei spatule de bucătărie.
Pregătirea mămăligii de cartofi
Bucovinenii servesc de obicei tochitura cu mămăligă din
cartofi și mălai.
Ingrediente
 1 kg cartofi
 500 g mălai
 sare după gust
Mod de preparare
Cartofii se curăță, se taie în bucăți și se fierb în apă cu
sare cât să-i acopere.
După ce au fiert, se pisează în ceaun, cu apă. Deasupra
se presară mălaiul, puțin câte puțin amestecând mereu.
Se pune iar ceaunul pe foc, să fiarbă vreo 10 minute, timp
în care se amestecă continuu. Nivelăm mămăliga, o lăsăm
să mai dea 2 – 3 clocote și o răsturnăm pe un fund de
lemn, pe mijlocul mesei.
Se pun în farfurie mămăliga de cartofi, carnea şi ochiul, iar caşul proaspăt de oi de dă pe răzătoare şi se
presară pe fiecare porţie. Se servește cu murături.
PASCĂ
Pasca este o prăjitură rituală pregătită de Paști, făcută din aluat de cozonac şi umplutură de brânză dulce.
Aluatul
 600 g făină
 25 g drojdie
 1 ceaşcă de lapte
 1/2 linguriţă sare
 6 ouă
 100g unt + 50 g pentru uns tava
 100 g zahăr
 coaja de la o lămâie
 pudră de vanilie, rom
Laptele se amestecă cu zahărul şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Untul se încălzeşte

până se topeşte. Se separă albuşurile şi se bat spumă. Gălbenuşurile se freacă cu puţin zahăr.
Se pun într-un lighean făina, laptele, ouăle, şi drojdia şi se frământă bine. Spre final, se adaugă untul, puţin
rom, stafidele, vanilie pudră şi coaja de lămâie. Se mai frământă aluatul 10 – 15 minute, după care se lasă la
dospit o oră.
Umplutura
12
 500 g brânză de vaci

 3 ouă + 1 ou pentru uns
 1 pahar zahăr
 2 linguri unt
 2 linguri făină
 un praf de sare
 mirodenii: nucşoară, scorţişoară, pudră de vanilie, coaja de lămâie
 2-3 linguri stafide
Stafidele se pun la înmuiat în apă o oră.

Brânza, untul şi zahărul se freacă bine. Se adaugă ouăle, pe rând, sarea, apoi făina şi laptele. La
sfârşit se pun în amestec mirodeniile şi stafidele.
O tavă rotundă se unge cu unt. Se întinde o parte din aluat foaie groasă de un deget pe fundul tăvii.
Din restul de aluat se fac fitiluri ce se împletesc în trei şi în două . Împletitura în trei se pune pe marginea
tăvii, ca un cerc. Se adaugă umplutura în mijloc, şi se ornează cu împletitura în două sub formă de cruce.
Se dă la cuptor şi se coace până se rumeneşte.
BIBILOGRAFIE
1. *** - 995 reţete culinare, Editura Aquila ’93, Oradea, 1999, ISBN 973-9319-83-1
2. Anton Roman, R. – Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti, Editura Paideea, Bucureşti, 1998, ISBN
973-9368-36-0
3. Niculiţă – Voronca, E. – Datinile şi credinţele poporului român, Editura Polirom, Iaşi, 1998, ISBN
973-683-067-5
4. Rău, A., Gurghianu, A., Nistor, V. – Almanahul gospodinei – vol. 2, Editura Steaua, Cluj Napoca,
1983
5. Roşu, G., Bernea, H. – Carte de bucate româneşti/Romanian cookery book, RAO International
Publishing Company, 2002, ISBN 973-576-465-2
6. Stoica, O., Vulpe, M., ş.a. - Album literar gastronomic, Editat de Revista Viaţa Românească,
Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”, Bucureşti, 1983
13
1.4. REŢETE TRADIŢIONALE DIN TURCIA – ZONA ELÂZIĞ

Yasemin Algul
Aysun Sahin Aksu
Konca Yldiz
Elâzığ, Turcia
Se spune că bucătăriile turcească, franceză şi chineză sunt cele mai faimoase din lume. Bucătăria turcească
se distinge în special prin arhitectura bucătăriei, echipamente specifice, metode de preparare culinară, feluri
de mâncare şi conserve pentru iarnă. Metodele folosite sunt cele ale orientului mijlociu încă din vechime.
Au fost inventariate 2205 băuturi şi produse alimentare cu caracter regional. Dintre felurile de mâncare mai
cunoscute enumerăm Adana Kebap, mantı, güveç, menemen, yaprak sarması, seminţe uscate, orez, imam
bayıldı, kadın budu köfte,karnı yarık,tas kebabı, iskender kebap, künefe, çiğ köfte, keşkek, içli köfte,
lahmacun, pide, tandır kebabı, bile de carne cu griş de grâu, bumbar, perde pilavı, iç pilavı, arap aşı.
Băuturi cunoscute; turlip juice, ayran, logusa şerbeti, meyan kökü şerbeti,
Conserve pentru iarnă: pekmez, pestil, legume şi fructe uscate, drys, brânză, tarhana, castraveţi muraţi,
gemuri, sosuri, orcik, sucuk, pastromi, kavurma (carne prăjită conservată), erişte.
1. Bucătăria turcească se bazează în special pe produse animale şi vegetale:
Cereale: Budincă de griş, făină, şi amidon.
Lactate: unt, iaurt şi brânză ayran.
Produse din carne: cârnaţi cu usturoi, pastramă, carne prăjită conservată.
2. Bucătăria turcească nu este unitară, ci diferă de la zonă la zonă.
Felurile de mâncare sunt bazate în special pe carne şi cereale în estul şi sud estul Anatoliei, pe legume şi
uleiuri de măsline în zona mediteraneană şi în zona mării Egee, pe cereale în centru, iar în zona Mării Negre
pe peşte şi pe porumb.
3. Diferitele pături sociale au o alimentaţie diferită.
4. Portul tradiţional şi obiceiurile religioase sunt în directă legătură cu alimentele tradiţionale.
5. Bucătăria turcească prezintă influenţe din partea vecinilor săi.
6. În bucătăria turcească sunt feluri de mâncare special gătite la ocazii importante.
Aceste feluri de mâncare sunt pregătite de către ajutoare numite “imece”. Masa este formată din feluri de
mâncare specifice sărbătorilor de sezon, sărbătorilor religioase, cu ocazia logodnei sau căsătoriei, sünnet şi
cu ocazia înmormântării..
a) La naştere: Alune numite “Şirincelik” şi prăjituri sunt aduse femeii pe parcursul naşterii precum şi
loğusa şerbet, o băutură dulce, fructată.
b) La logodnă şi la căsătorie: se serveşte şerbet şi alte deserturi specifice. Felurile tradiţionale
sunt diferite în funcţie de zonă.
c) La înmormântare: Se pregăteşte halva.
d) De sărbătorile religioase: deserturi specifice pentru sărbătoarea Ramadanului, precum şi feluri
de mâncare bazate pe carne la sărbătoarea Bairamului.
e) Sărbători de sezon: Hıdırellez este un festival în care oamenii sărbătoresc îndeplinirea dorinţelor
în prima săptămână din mai, ocazie cu care se fac picnicuri. De obicei se sărbătoreşte în jurul
focului.
Reţetele prezentate în continuare sunt ale unor feluri de mâncare cu semnificaţie specială.
İÇLİ KÖFTE (bile de aluat de mărimea unui pumn cu carne tocată condimentată)
İçli köfte este un fel de mâncare ale cărui ingrediente şi formă variază în funcţie de regiunea din care
provine. Se pregătesc pentru sărbătorile speciale și festivalurilor religioase din toate regiunile turcești.
Ingrediente
Pentru umplutură: 3 cepe, 600 – 700 g carne tocată, 1 linguriţă de sos, 1 praf de piper, 1 praf de chimion,
jumătate de legătură de pătrunjel, 1 lingură de unt, nucă măcinată, sare (după gust)
Pentru aluat: 1 ½ bol de tărâțe, 250 g carne tocată, ¾ bol de făină de grâu, 1 bol de apă, 1 ou, sare
Pentru sos: 50 g ulei de măsline, 1 lingură de suc de lămâie, 2 căţei de usturoi, ½ linguriţă de sos de ardei
gras, sare.
14
Mod de preparare
În primul rând se pregăteşte umplutura. Ceapa tăiată fin şi carnea tocată se prăjesc şi se adaugă restul de
ingrediente, cu excepţia pătrunjelului şi nucilor tocate. Apoi se adaugă untul, iar după răcire se adaugă
nucile date prin maşină (dacă este nevoie) şi pătrunjelul. Umplutura se lasă la răcit.
Pentru aluat, grâul se înmoaie şi se lasă să se umfle.
Carnea tocată se frământă până devine păstoasă. Se
pregătește un bol cu apă pentru frământarea aluatului.
Apoi se frământă grâul cu sos şi cu sare cu mâinile
umede în permanenţă. Se adaugă ouăle mai întâi, şi
apoi treptat carnea tocată, continuând frământarea.
Apoi se adaugă făina câte o lingură pe rând și se
amestecă bine timp de 15-20 minute, până ce carnea
tocată şi grâul sunt bine omogenizate.
Se ia puţin aluat, se rulează ca o bilă și se ține în mâna
İçli Köfte prăjite stângă. Se face o gaură cu arătătorul mâinii drepte şi se
întinde flexând degetele şi cu ajutorul degetului mare.
Se adaugă apoi umplutura, continuând procedura și
umezind degetele cu apă în mod constant. În final se
umezeşte mâna şi se formează bila de carne cu două
degete. Se lasă în repaus cel puțin 30 minute.
Pentru varianta fiartă: se aduc la fierbere 2l de apă, se
adaugă sare şi zeamă de lămâie, iar apoi se introduc cu
atenţie bilele de carne în apa care fierbe. Se lasă să
fiarbă 6-8 minute, până ce bilele încep să plutească. Se
scot bilele şi se servesc cu sos.
Pentru varianta prăjită: se scufundă bilele de carne
fierte în ulei încins. Se aranjează într-o tigaie rezistentă
la căldură și se dau la cuptor la 180°C.
İçli Köfte fierte
TAŞ EKMEĞİ (desert cu nuci şi şerbet)

Este o alternativă plăcută de mic dejun, cunoscut de
majoritatea sub denumirea de clătite. În Diyarbakır,
Elâzığ şi în zonele înconjurătoare sunt cunoscute sub
denumirea de taş ekmeği. Se folosesc umpluturi diferite
în Akıtma în Konya, dar modul de preparare este
similar. Se pot prepara la fel ca şi clătitele obişnuite,
prin întinderea de gem, miere, sau zahăr cu nuci. (Dacă
doriți, le puteți pregăti cu seară înainte și le lăsați să se
odihnească la frigider). Taş ekmeği se pregăteşte cu
ocazia sărbătorilor religioase, precum şi la ceremoniile
de logodnă şi căsătorie.
Ingrediente
Pentru aluat: 1,5 bol de făină, 2 ouă, 3 linguri de iaurt,
2 pahare de lapte, 1,5 bol de apă, 1 pacheţel de
bicarbonat de sodiu, 1 cană de nuci mărunţite cu
sucitorul.
Pentru şerbet: 3 pahare de zahăr, 3½ pahare cu apă,
1 lingură de unt, o bucăţică de lămâie.
15
Mod de preparare
Pentru șerbet: Se fierbe zahărul cu apă şi cu câteva picături de lămâie. Când ajunge la fierbere se adaugă
untul şi se continuă fierberea. Şerbetul trebuie să fie fierbinte, iar clătita rece.
Pentru aluat:. Se bat 2 ouă într-un castron adânc. Se adaugă 5 linguri de iaurt şi 2 pahare de lapte şi se
amestecă toate împreună. Se adaugă apoi făina şi bicarbonatul şi se amestecă bine. Se adaugă 1 bol
jumătate de apă şi se amestecă. Aluatul obţinut trebuie să aibă o consistenţă asemănătoare cu a iaurtului.
Se toarnă câte un polonic în tigaia preîncălzită şi se întinde pe tot fundul tigăii. Se coace pe ambele feţe fără
ulei. După prăjire, aluatul se pune pe hârtie absorbantă să se răcească, după care se scufundă fiecare în
şerbet şi se aşează unele peste altele. Se presară cu nucă mărunţită fiecare strat. După ce se presară nuci
şi pe ultimul strat, desertul este gata pentru a fi servit.
16
1.5. REŢETE TRADIŢIONALE OLANDEZE

Mick van Bochove
Utrecht, Olanda
În Olanda se găsesc restaurante ale tuturor naţionalităţilor, inclusiv italiene, spaniole, franceze, marocane,
chinezeşti, precum şi cele mai populare în prezent, cele thailandeze. Restaurantele în care se servesc feluri
de mâncare specific olandeze sunt destul de rare.
Ce sunt, de fapt, reţetele olandeze? Există, oare reţete scrise care

au trecut neschimbate din generaţie în generaţie? Cum sunt aceste
feluri de mâncare? În cartea de bucate scrisă de C.J. Wannée
pentru Şcoala de administrare a gospodăriei din Amsterdam pot fi
găsite informaţii referitoare la bucătăria olandeză, precum şi diferite
reţete tradiţionale. În plus, cartea de bucate Noua Haga oferă detalii
despre principalele reţete de preparare a alimentelor la începutul
secolului XX.
Cărţi de bucate
Prima carte de bucate folosită într-o şcoală a fost scrisă de domnişoara Manden în 1895. Această carte a
devenit cunoscută mai târziu, când a fost publicată sub titlul „Cartea de bucate de la Haga”. Prin urmare, în
1910 a fost publicată şi bine cunoscuta carte de bucate a Şcolii de administrare a gospodăriei din
Amsterdam. Astfel, această carte putea fi găsită în marea majoritate a gospodăriilor vremii.
Cărţile de bucate publicate înaintea acestora erau destinate nobilimii pentru banchetele lor uriaşe. O astfel
de carte, Een Notabel Boecke van Cokerye (O carte de bucate demnă de luat în seamă) a fost publicată
încă din 1510. Aceasta conţinea reţetele maestrului culinar de la curtea regelui francez Carol al V-lea
traduse în olandeză. Cartea De Verstandige Kock of Sorghvuldige Huyshoudster (Cum să găteşti cu grijă –
cartea servitorului atent ), publicată pentru prima dată în 1667 şi apoi republicată în 1802 nu a fost destinată
învăţământului, ci claselor sociale bogate şi servitorilor lor. Felurile de mâncare sunt simple, cum ar fi salate
şi piureuri cu legume şi cu diferite tipuri de carne. Tot în această perioadă doctorii au publicat cărţi de bucate
care să le ofere oamenilor „o viaţă sănătoasă şi lipsită de boli”, după spusele lor.
Olanda nu şi-a dezvoltat niciodată o cultură culinară proprie, ci a avut tendinţa de a copia înalta bucătărie
franceză. Unele feluri de mâncare sunt legate de o anumită regiune şi poate prezenta variaţii de la oraş la
oraş, sau chiar de la sat la sat. Astfel, este dificil de descris vreo reţetă tradiţională olandeză preparată de
sărbători. Olandezii sunt familiarizaţi cu dulciuri precum cozonacii special copţi pentru Crăciun şi Paști sau
gogoşile din ajunul Anul Nou, dar acestea nu sunt cu adevărat feluri de mâncare.
Meniul următor este format din feluri de mâncare tradiţionale care erau pregătite de majoritatea olandezilor
în timpul copilăriei mele. (tabel 3.1.)
Acestea sunt exemple de reţete tradiţionale ieftine şi realizate din materii prime la îndemâna oricui. Sucul de
fructe de pădure şi crupele de porumb erau folosite în diferite deserturi olandeze. În prezent, folosirea
crupelor şi a budincii de griş cu suc de fructe de pădure nu mai este atât de răspândită. Carnea de iepure
este respinsă de majoritatea populaţiei în prezent, în special la modul cum era vândută pe vremuri: iepure
întreg eviscerat. Oricum, gustul este plăcut, asemănător cu al cărnii de pui.
Modificarea preferinţelor în timp
Tehnicile culinare rămân aceleaşi, dar se modifică reţetele. Astăzi, legumele sunt fierte „al dente”, în timp ce
pe vremuri era ceva normal să fierbi varza de Bruxelles 45 minute sau chiar mai mult. Ciupercile erau
vândute sub formă conservată, în timp ce în prezent căutăm cât mai multe ingrediente proaspete posibil. În
prezent avem posibilitatea de a cumpăra o gamă din ce în ce mai largă de meniuri gata preparate de la
magazin, fapt nemaiîntâlnit până în prezent.
Sosurile groase pe bază de rântaş au fost înlocuite pe scară largă de variante mai sănătoase. Prăjirea sub
agitare este o metodă de gătit care câştigă din ce în ce mai mult teren în casele olandezilor. Din ce în ce mai
17
mulţi oameni merg în concediu în ţări exotice, unde intră în contact cu experienţe aparţinând diferitor culturi
culinare pe care le aduc apoi acasă unde le prezintă prietenilor. Pizza şi hamburgerii sunt exemple de feluri
de mâncare provenite din alte părţi ale lumii. Dar, cu toate acestea, ar fi greu de imaginat obiceiurile
alimentare ale olandezilor fără acestea
Tabel 1.1.
Meniu de Crăciun
Supă de praz Iepure înăbuşit Crupe dulci
Ingrediente: Ingrediente: Ingrediente:

 250 g praz  1 iepure tranşat  100 g crupe de porumb
 20 g unt  Sare şi piper  1 l apă
 20 g făină  50 g unt  1 beţişor de scorţişoară
 1 l supă de pui  1 ceapă tăiată cubuleţe  150 g coacăze şi stafide
 sare  40 g făină  0,3 l suc de fructe
 0,3 l supă de pui  100 g zahăr
 1 praf de nucşoară
 ½ lămâie feliată
 12 prune uscate
înmuiate
Preparare: Preparare: Preparare:

- Se spală prazul, se taie inele Se condimentează iepurele cu Se spală crupele de porumb
şi se spală din nou. sare şi piper. şi se fierb apoi în apă cu
- Se căleşte prazul tăiat timp Se încălzeşte untul în tigaie scorţişoară 20 minute.
de 10 minute. până la o culoare maro auriu. - Se adaugă coacăzele şi
- Se adaugă făina, se Se rumeneşte iepurele 20 min. stafidele şi se mai lasă la fiert încă
amestecă bine şi se mai lasă Se scot bucăţile de iepure din 10 minute.
puţin la foc. tigaie şi se aşează alături într-un Se adaugă sucul de fructe şi
- Se adaugă supa de pui, se vas. zahărul, şi se scoate beţişorul de
sărează şi se condimentează Se sotează ceapa până devine scorţişoară.
după gust. sticloasă, apoi se adaugă făina Poate fi servită caldă sau rece.
şi se mai lasă puţin pe foc.
Se adaugă supa treptat până se
obţine o masă cremoasă.
Se adaugă bucăţile de iepure,
feliile de lămâie şi nucşoara şi
se fierbe la foc mic încă 15 min.
La final, se adaugă prunele
uscate și înmuiate şi se lasă să
fiarbă încet la foc mic încă 15
minute.
Se serveşte cu cartofi fierţi.
În evul mediu olandezii erau obişnuiţi cu feluri de mâncare complet diferite (tabel 3.2.). Cartoful nu era
cunoscut încă, fiind pentru prima dată consumat în Friesland. Oamenii erau familiarizaţi cu piureurile, dar nu
de cartofi! Sângele era folosit adesea în sosuri, iar aromele de dulce şi de picant erau adesea combinate.
Nucile şi alunele erau folosite ca agent de îngroşare, oţetul fiind adesea folosit.
18
Tabel 1.2.
Reţete medievale
Piure Maumenee Ficat de iepure în sos de sânge

 500 g fasole uscată  200 g resturi de friptură de  500 ficăţei de iepure
 0,75 l apă curcan  2 linguri de făină
 1 lingură de sare  0,2 l vin  0,1 l ulei
 750 păstârnac  50 g alune decojite  1 ceapă tăiată fin
 750 g morcovi albi sau  4 căţei de usturoi  25 g stafide
portocalii  Piper  50 g gulie tăiată cuburi
 350 g ceapă  200 g carne de vită tocată  0,1 l gin
 10 g zahăr  50 ml coniac
 0,2 l sânge de iepure
 1 măr tăiat cuburi
 Sare şi piper
 Cimbru proaspăt

Se înmoaie fasolea peste Se introduc într-o oală resturile Se clătesc ficăţeii curăţaţi cu apă
noapte. de friptură de curcan, vinul şi 40 rece, se usucă şi se pudrează cu
Se fierbe o oră fasolea cu sare, g alune, după care se aduc la făină
până se înmoaie. fierbere. Se încinge uleiul, şi se călesc
Se spală păstârnacul şi morcovul Se adaugă usturoiul şi un praf de puţin ficăţeii. Apoi se adaugă
şi se taie felii. piper. ceapa, stafidele şi gulia, după
Când fasolea a fiert 30 min se Se formează din carnea tocată care se stinge cu coniac şi gin.
adaugă legumele în fasolea care biluţe care se scufundă cu grijă Se adaugă sângele şi merele,
fierbe şi se amestecă bine. Se în sosul care fierbe. amestecând în continuare până
lasă la fiert încă 30 min. Se ajustează gustul cu zahăr şi ce sosul devine cremos.
Nu se scurge apa, nu se se garniseşte cu restul de alune. Se ajustează gustul cu sare,
mărunţeşte, ci se serveşte ca piper şi cimbru proaspăt.
atare în farfurii adânci.
BIBLIOGRAFIE
1. Wannée C.J., Kookboek van de Amsterdamse Huishoudschool, Amsterdam, 1910

2. Stoll F.M., de Groot W.H.,Dimitriu M.,Tamaş R., Het Nieuwe Haagse Kookboek, Van Cleef’s
Gravenhage, 1934
3. www.oudhollands.zomaarwat.eu
19
1.6. REȚETE TRADIȚIONALE DIN POLONIA

Tomasz Bieszke
Władysławowo, Polonia
Bucătăria poloneză a evoluat de-a lungul secolelor în funcție de evenimentele istorice. Bucătăria națională
poloneză are unele similitudini cu tradițiile Europei Centrale și Estice, precum și asemănări cu bucătăria
franceză și italiană.
Este bogată în mâncăruri pe bază de carne, în special porc, pui și vită (în funcție de regiune), în legume
consumate pe timp de iarnă (varză în felul de mâncare bigos) și condimente. O altă caracteristică a
bucătăriei poloneze este folosirea diferitelor feluri de tăiței, dintre care cei mai cunoscuți sunt kluski, precum
și cerealele kasha (din cuvântul polonez kasza).
În general, bucătăria poloneză este consistentă și folosește multă smântână și ouă. Felurile de mâncare
tradiționale sunt laborioase. Mulți polonezi își alocă îndeajuns timp pentru servitul și savurarea meselor
festive, în special pentru cina din ajunul Crăciunului (Wigilia) sau pentru micul dejun de Paște, a căror
preparare poate dura zile întregi.
Următoarele rețete sunt specifice sărbătorilor catolice din Polonia pentru masa din ajunul Crăciunului.
CRAP EVREIESC
Ingrediente:
1kg crap (5-6 felii)
1 ceapă
1 mână de stafide
1 mână de merișoare
câteva curmale uscate
1/3 pahar de fulgi de migdale
1 linguriță de scorțișoară
3-4 cuișoare
sare
1 lămâie
½ din sucul de la o portocală
1 pahar de vin demisec
Apă sau supă de legume
50g unt
Mod de preparare:
1. Se taie ceapa felii și se călește în unt. Feliile de crap se sărează și se stropesc cu suc de lămâie.
2. Se pune crapul în tigaie, se adaugă sare după gust, vin, supă de legume și sucul de portocale cu
stafide.
3. Se acoperă cu capac și se lasă la fiert până crapul devine mai puțin roșu.
4. Se îndepărtează capacul și se lasă la fiert până se evaporă puțin sosul; se servește cu sos și
stafide.
VARZĂ CU CIUPERCI ÎN ALUAT
Ingrediente:
Aluatul: 500g făină, 250 ml apă sau lapte, 25g unt și sare sau
1 ou.
Umplutura: 800g varză murată, 50g ciuperci uscate, 1
ceapă,100g unt, 3 linguri de ulei, sare și piper.
Mod de preparare:
Aluatul: Se toarnă făina pe suprafața de gătit și se pune oul
sau untul topit deasupra. Se toarnă lapte sau apă (fierbinte).
20
Mai întâi se frământă cu cuțitul și cu măna timp de 15-20 minute până când se omogenizează aluatul.
Aluatul ar trebui să fie elastic și fin. Se lasă la dospit timp de 30 minute, acoperit cu un bol.
Umplutura: Ciupercile se pun în apă timp de aproximativ 2 ore, apoi se fierb până devin moi, se scurg și se
taie. Varza murată se fierbe în supă de ciuperci și unt. Ceapa se taie mărunt și se călește în ulei, apoi se
pune împreună cu ciupercile în varză. Se lasă la fiert împreună până se evaporă apa. La final, se adaugă
sare și piper după gust.
Aluatul se porționează în 2 sau trei bucăți și se rulează la un diametru de 2 mm. Din aceste rulouri se taie
bucățele rotunde, care se întind și se umplu cu varza și ciupercile, după care se lipesc la capete.
Fierberea: plăcințelele se pun în apă clocotită cu sare. Când se ridică la suprafață, se mai lasă să fiarbă
timp de 3 minute și apoi se scot cu strecurătoarea.
HERRINGI CAȘUBIENI
Ingrediente: ½ kg heringi, 3 cepe, 100g pastă de tomate, 4 linguri de
oțet din vin, ½ pahar de ulei, 2 ardei grași roșii, 1 foaie de dafin
Mod de preparare
1. Dacă heringii sunt sărați, se pun în apă proaspătă timp de
câteva ore, apoi se taie bucăți.
2. Ceapa se taie felii și se călește.
3. Se adaugă pasta de tomate, oțetul și restul de ulei și foaia de
dafin, după care se lasă la fiert 1 minut. Apoi se lasă la răcit.
4. Se amestecă sosul rece cu heringii.
5. Se lasă la răcit timp de câteva ore.
CHEC CU MIERE
INGREDIENTE:
1 pahar de zahăr
1 pahar de miere
½ margarină
6 ouă
2 pahare de făină
1 linguriță de bicarbonat de sodiu
1 linguriță de scorțișoară
1 pahar de smântână
1 pachet de condimente pentru chec cu miere
Mod de preparare:
Se topesc margarina cu zahărul, mierea și condimentele și se lasă la
fiert. Se adaugă smântâna și se fierbe în continuare. Se lasă la răcit,
apoi se adaugă gălbenușurile, făina, bicarbonatul de soda, scorțișoara
și la sfârșit albușurile bătute spumă.
Checul se pune în tavă și se dă la cuptor timp de 1 oră.
http://www.zs1wladyslawowo.pl/aktualnosci-czytaj,263
21
1.7. REȚETE TRADIȚIONALE DIN ȚARA GALILOR

Lisa Scally
Swansea, Ţara Galilor
În Țara Galilor, ziua sfântului ocrotitor se sărbătorește
pe data de 1 martie. Sfântul David a fost călugăr și a
devenit arhiepiscop al Țării Galilor. Acesta a fost un
misionar care a încercat să răspândească creștinismul
în rândul triburilor păgâne celtice din vestul Marii
Britanii. Se crede că a murit în 589 Î.Hr., iar în fiecare
an poporul galez îi sărbătorește viața.
În această zi, oamenii poartă emblemele galeze: prazul
și narcisele galbene. În mod tradițional, în această zi se
prepară și se mănâncă supă galeză sub denumirea de
cawl. Deși această sărbătoare nu mai pune accentul pe
mâncare, majoritatea încă mai fac feluri de mâncare cu influențe din tradițiile străbune, în special prăjituri
galeze, care sunt mici, dulci și cu fructe.
Bucătăria tradițională galeză este destul de simplă, folosind ingrediente și bucăți de carne ușor de procurat.
Peștele și fructele de mare constituie o parte importantă în dietă, cele mai cunoscute fiind heringul,
moluștele, midiile, creveții și turta din alge (lavabread), acestea regăsindu-se atât în feluri de mâncare
istorice, cât și în unele mei noi.
CAWL (BORȘ GALEZ)
2 linguri de ulei vegetal

400g miel tăiat cuburi
400g șuncă afumată bucăți
2 cepe tocate
1.2 litri de apă
4 cartofi mari decojiți și tăiați cuburi
1 nap mic decojit și tăiat cuburi
2 morcovi decojiți și tăiați cuburi
2 bucăți de praz curățat și tăiat fin
Legături de ierburi aromatice – foi de dafin,
cimbru, rozmarin și pătrunjel
Mod de preparare
1. Se încinge uleiul vegetal într-o tigaie mare, se condimentează mielul și se pune în tigaie
împreună cu ceapa și șunca. Se prăjesc la temperatură ridicată – s-ar putea să fie nevoie de mai
multe ture dacă tigaia nu e destul de mare.
2. Se toarnă apa deasupra și se adaugă ierburile. După ce se aduce la punctul de fierbere, se
reduce temperatura pentru a fierbe la foc scăzut sub capac timp de 40 de minute.
3. Se adaugă toate legumele și se mai lasă să fiarbă la foc mic timp de 40 de minute.
Se servește cu pâine crocantă.
22
PRĂJITURI GALEZE
225g făină de grâu

85g zahăr tos
½ lingură amestec de condimente
110g unt tăiat bucățele
50g stafide
1 ou bătut
Puțin lapte
Mod de preparare
Se pun făina, zahărul, condimentele și un vârf de sare într-un castron. Untul se adaugă prin frământarea
acestuia cu degetele împreună cu ingredientele până aluatul devine sfărâmicios.
Se adaugă stafidele, apoi oul bătut și se încorporează până aluatul devine moale. Se poate adăuga puțin
lapte dacă pare puțin uscat.
Se întinde aluatul pe un pat de făină până când ajunge de grosimea degetului mic.
Se taie bucăți rotunde folosind o formă de 6cm.
Se unge o tavă de copt și se coc la foc mediu.
Prăjiturile galeze se coc în ture, timp de vreo 3 minute pe fiecare parte până când sunt aurii, crocante și
făcute înăuntru.
Se presară cu zahăr tos.
CÂRNAŢI GLAMORGAN
Ingrediente
175-200g pesmet alb
150g brânză Caerphilly mărunţită
O jumătate de praz, fin tocată
1 linguriţă de pătrunjel proaspăt tăiat fin
½ linguriţă de cimbru uscat
Piper negru
2 ouă bătute
1 ½ linguriţe muştar de Dijon sal englezesc
2 – 3 linguri de lapte
45 g unt, 3 linguri de ulei
Mod de preparare
1. Se amestecă bine 150 g pesmet cu brânza, prazul, pătrunjelul şi cimbrul adăugând sare şi piper proaspăt
măcinat.
2. Se bat ouăle cu muştar. Se pun deoparte 2 linguri de compoziţie şi ceea ce rămâne se amestecă cu
compoziţia cu pesmet. Dacă această compoziţie e cam uscată, se adaugă cu grijă puţin lapte.
3. Se împarte amestecul în 8 şi se modelează fiecare bucată cilindri de 2,5 cm grosime. Se dau prim ou şi
pesmet, după care se dau la frigider 1 oră pentru a se întări.
4. Pentru a prăji cârnaţii, se încălzeşte untul în tigaie şi se rumenesc cârnaţii 5 min până devin maronii
5. Pentru a fi copţi la grătar, se încinge grătarul, se ung cârnaţii cu puţin unt topit şi se aşează pe grătar
învârtindu-i până se rumenesc pe toate părţile.
23
ALIMENTAŢIA ASTĂZI ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

2
2.1. GENERALITĂŢI REFERITOARE LA ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ
Éva Pósfai MD.
Szeged, Ungaria
“Alimente sănătoase”
European Food Information Council (Consiliul European pentru Informații asupra Alimentelor – n.tr.)
precizează că termenul de „alimente sănătoase” nu mai este potrivit, fiind mai degrabă recomandat termenul
de „alimentație sănătoasă”. Acest concept se bazează pe ideea că nu există un singur aliment atât de
complet și complex încât să ofere toate substanțele nutritive de care avem nevoie. De aceea, nu putem
decât să facem recomandări în ceea ce privește ce alimente ar trebui consumate astfel încât să prevenim
anumite boli prin intermediul micronutrienților și macronutrienților din compoziția acestora, precum și ce
alimente consumate în exces ar putea conduce la dezvoltarea anumitor boli. Potrivit celor mai recente
recomandări, menținerea unei „diete sănătoase” ar putea reduce riscul unor afecțiuni precum bolile
cardiovasculare, tumorile, bolile gastrointestinale, precum și riscul altor boli direct legate de nutriție:
obezitate, diabet, pietre, gută, osteoporoză, anemie, dar și cariile dentare.
“Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană” /Hippocrates/

Câteva exemple:
Fibrele: Consumul de fibre solubile și insolubile aduce numeroase beneficii. Ar putea normaliza
tranzitul intestinal, ajută la prevenirea constipației, diverticulitei și cancerului de colon. Poate menține
echilibrul nivelurilor de colesterol, având astfel un rol important în controlul diabetului zaharat – în cazul în
care acesta se dezvoltă la o vârstă înaintată. Alimentele care conțin o cantitate ridicată de fibre benefice
sunt: mazărea, soia, fasolea, broccoli, morcovii, conopida, dovlecelul, țelina, merele, bananele, murele,
citricele, ovăzul, orzul, alimentele ce conțin cereale integrale, porumbul și tărâțele.
Acizii grași polinesaturați: Acești acizi sunt esențiali în funcționarea organismului. Studiile
sugerează că acizii Omega-3 au efecte majore asupra prevenirii bolilor cardiovasculare precum infarctul
miocardic și afecțiunilor cardiace coronariene. Printre alimentele bogate în acizi grași polinesaturați se
numără uleiurile vegetale – uleiul de soia, uleiul de porumb, uleiul de măsline, uleiul de in, uleiul de primulă
(Oenothera biennis) – precum și grăsimea provenită din pește – somon, macrou, hering și păstrăv.
Vitamine antioxidante: Antioxidanții sunt substanțe care ar putea să protejeze celulele de
deteriorarea cauzată de moleculele instabile cunoscute sub numele de radicali liberi, prezența acestora în
cantități ridicate ar putea duce la dezvoltarea cancerului. Antioxidanți importanți precum beta-carotenul se
găsesc în cartofii dulci portocalii, morcovi, spanac, pepenele galben, dovleac, caise și mango. Licopenul
este, de asemenea, un antioxidant puternic ce se găsește în roșii, pepene, caise, grepfrut roz și portocalele
roșii. Alimentele bogate în vitamine A sunt, de exemplu, măruntaiele (ficatul, rinichii, inima, etc.), laptele și
produsele lactate, peștele provenit din mare, gălbenușul, precum și legumele și fructele galbene, roșii și
verzi. Vitamina E se găsește în ouă, carne, ficat, germeni de grâu, nuci, alune, uleiuri vegetale și soia.
Broccoli, varza de Bruxelles și spanacul sunt de asemenea surse bogate de vitamina E, precum și fulgii de
grâu, făina integrală (datorită conținutului de germeni) și cerealele integrale.
Probioticele, prebioticele: Se consideră că administrarea probioticelor ar putea reduce riscul
apariției unor boli precum alergiile, astmul, cancerul și a unor infecții precum cele ale tractului respirator
superior. Speciile de microorganisme Lactobacillus și Bifidobacterium sunt cele mai folosite ca și probiotice
și pot fi găsite în alimente precum iaurtul, pe când prebioticele se găsesc în cereale integrale, banane,
ceapă, usturoi, miere și anghinare.
Polifenolii: Sunt micronutrienții din alimentația noastră care abundă în antioxidanți. Aceștia joacă. De
asemenea, un rol important în prevenirea bolilor degenerative, în special bolile cardiovasculare și cancerul.
Fructele și unele băuturi precum ceaiul verde, ceaiul de gălbenele și vinul roșu constituie sursele principale
24
de polifenoli. Anumiți polifenoli precum quercetinul bioactiv se găsesc în fructe, legume, cereale, plante
leguminoase, flavonoidele se găsesc în citrice, isoflavonoidele în soia, iar pholiridzinul în mere.
Ce alimente sunt „nocive”?
Consumul de feluri de mâncare marinate și afumate ar putea crește riscul dezvoltării cancerului rectal
și de colon. În timpul marinării, nitriții și nitrații ar putea duce la dezvoltarea anumitor compuși precum
nitrozamina, care sunt cancerigeni; de aceea, aceste feluri de mâncare ar trebui consumate numai în
cantități limitate. Rolul micotoxinelor (toxine produse de fungi) trebuie de asemenea menționat. Aflatoxinele
produse de Aspergillus flavus, o ciupercă, sunt predispuse la dezvoltarea cancerului la ficat.
Consumul de produse modificate genetic constituie un subiect controversat de actualitate, precum și
legumele și fructele care provin de la fermele în care se folosesc pesticide în mod excesiv sau necontrolat.
De asemenea, controlul produselor din carne prezintă o mare importanță întrucât calitatea cărnii este
determinată în mod direct de condițiile de creștere a animalelor, iar în cazul peștelui, calitatea apei din care
provin este esențială. În concluzie, pe lângă clasicul principiu de selectare a macro și micronutrienților și
consumul echilibrat de carbohidrați, proteine și grăsimi, proveniența alimentelor pe care le consumăm a
devenit o chestiune importantă pentru „alimentația sănătoasă”. Siguranța nutriției și prioritatea acordată
siguranței unei alimentații responsabile joacă un rol esențial în zilele noastre.
Ce ar trebui să facem?
Cele mai dăunătoare obiceiuri nutriționale sunt consumul insuficient de legume și fructe, consumul
scăzut de cereale integrale, lipsa aportului unui nivel adecvat de fibre, consumul excesiv de sare și zahăr,
consumul regulat de alcool, aportul de niveluri ridicate de grăsimi și colesterol, care duc la probleme de
greutate și obezitate. După cum s-a mai menționat, cuvântul cheie este „echilibrul”, care poate fi atins prin
consumul zilnic de fructe și legume, mai ales cele colorate (spanac, roșii, cartofi, fasole, morcov, mere,
banane, portocale, usturoi, ceapă, ardei iuți, pătrunjel, ghimbir, oregano, rozmarin, scorțișoară – pentru că
acestea sunt importante pentru sănătate. O alimentație bogată este extrem de benefică (varză, ridichi
hrean). Deja a fost dovedit efectul protector al consumului de legume precum ceapa și al unei alimentații
bogate în roșii (cu conținut semnificativ de flavonoide și licopen) și în citrice. Consumul abundent de cereale
integrale poate reduce riscul îmbolnăvirii de cancer gastric, de colon sau de rect. Se recomandă alegerea
grăsimilor nesaturate în locul celor saturate și eliminarea consumului de acizi grași nesaturați, luând în
considerare mai degrabă consumul potrivit de proteine.
Bibliografie
1. Slyper AH: The influence of carbohydrate quality on cardiovascular disease, the metabolic
syndrome, type 2 diabetes, and obesity - an overview. J Pediatr Endocrinol Metab 2013:1-13.
2. Bucher HC, Hengstler P, Schindler C, Meier G: N-3 polyunsaturated fatty acids in coronary heart
disease: a meta-analysis of randomized controlled trials. Am J Med 2002, 112(4):298-304.
3. Riso P, Visioli F, Erba D, Testolin G, Porrini M: Lycopene and vitamin C concentrations increase
in plasma and lymphocytes after tomato intake. Effects on cellular antioxidant protection. Eur
J Clin Nutr 2004, 58(10):1350-1358.
4. Lenoir-Wijnkoop I, Sanders ME, Cabana MD, Caglar E, Corthier G, Rayes N, Sherman PM,
Timmerman HM, Vaneechoutte M, Van Loo J et al: Probiotic and prebiotic influence beyond the
intestinal tract. Nutr Rev 2007, 65(11):469-489.
5. Roberfroid M, Gibson GR, Hoyles L, McCartney AL, Rastall R, Rowland I, Wolvers D, Watzl B,
Szajewska H, Stahl B et al: Prebiotic effects: metabolic and health benefits. Br J Nutr 2010, 104
Suppl 2:S1-63.
6. de Vrese M, Schrezenmeir J: Probiotics, prebiotics, and synbiotics. Adv Biochem Eng Biotechnol
2008, 111:1-66.
7. Scalbert A, Johnson IT, Saltmarsh M: Polyphenols: antioxidants and beyond. Am J Clin Nutr
2005, 81(1 Suppl):215S-217S.
8. Manach C, Scalbert A, Morand C, Remesy C, Jimenez L: Polyphenols: food sources and
bioavailability. Am J Clin Nutr 2004, 79(5):727-747.
9. Simopoulos AP, Bourne PG, Faergeman O: Bellagio report on healthy agriculture, healthy
nutrition, healthy people. Rev Panam Salud Publica 2013, 33(3):230-236.
25
2.2. MÂNCAREA FAST FOOD ȘI EFECTELE ACESTEIA ASUPRA SĂNĂTĂȚII

Jaroslaw Rusak
Tomasz Bieszke
Wladyslawowo - Polonia
Termenul fast food se referă la mâncarea preparată în timp foarte scurt și servită pe loc, fiind în
general ieftină. În mod tipic, aceasta are o valoare calorică ridicată și conține o cantitate mare de grăsimi și
carbohidrați, fiind deficientă în substanțe nutritive precum fibre, vitamine și minerale.
Opozanții cred că un consum regulat de alimente tip fast food duce la așa-numitele boli care țin de
stilul de viață precum obezitatea, cancerul, arterioscleroza, afecțiunile cardiace și hepatice.
Cele mai mari și renumite lanțuri de fast food includ: McDonald's (peste 30,000 de baruri în întreaga
lume), Burger King, KFC, Subway, Taco Bell, etc.
Pentru a îmbunătăți imaginea fast food-ului, campaniile de marketing sunt înclinate spre promovarea
lanțurilor de baruri ca fiind restaurante, dar cu care au prea puține lucruri în comun.
Exemplele tipice de feluri de mâncare fast food sunt numeroasele variante ale burgerilor sau
sanvișurilor (hamburger, cheeseburger, chicken burger, fish burger, etc.), hot dog, pita chips, lasagna,
tocană, tortilla, pizza (americană), pui (aripioare, file, pulpe, piept).
Tabelul 2.1
TOPUL Lanțurilor de Fast Food în Europa (Cifră de afaceri în 2011 în milioane €)
1. Operator Marca Cifra de Magazine Țări
afaceri
2. McDonalds McDonalds 18,000 7150 40
3. Yum! KFC, Pizza Hut 2,900 3100 22
4. Burger King Burger King 2,650 2800 20
5. Autogrill Autogrill, BK, a.o. 2,200 900 17
6. Quick Quick 982 492 3
7. Subway Subway 975 3300 14
8. Domino's Domino's 950 1350 14
9. Starbucks Starbucks 930 1090 7
10. Greggs Greggs, Bakers Oven 810 1570 2
11. Groupe Holder Paul, Laduree 465 450 4
12. Telepizza Telepizza 410 1200 12
13. Le Duff Brioche Doree 375 480 4
14. Nordsee Nordesee 359 420 4
15. The Eat Out Group Bocatta, Pans 285 550 2
sursa: http://www.foodservice-index.com
CARTOFII PRĂJIȚI
Barurile de fast food nu prepară cartofi prăjiți din cartofi proaspeți din dotare. Aceștia sunt produși în
numeroase fabrici din jurul lumii. Milioane de tone de cartofii curățați și tăiați sunt supuși înghețului și păstrați
în principal în dioxid de sulf. Utilizarea acestui component ar putea cauza astm și hipersensibilitate
pulmonară, numeroase boli alergenice, dureri de cap și chiar greață.
Cartofii prăjiți sunt gătiți în ulei de floarea soarelui, ulei de porumb sau ulei de soia. În timpul
procesului de prăjire la o temperatură ridicată, fiecare din uleiurile menționate produce acizi grași nesaturați
trans. Acești acizi cresc riscul afecțiunilor cardiovasculare și descresc nivelul colesterolului „bun”, ridicând în
schimb nivelul colesterolului „rău”.
Aceste uleiuri râncezesc repede, ceea ce face ca organismul să producă un număr ridicat de radicali
liberi. Acest aspect duce la îmbătrânirea accelerată, la formarea de cheaguri de sânge, inflamații, obezitate
și cancer. Pentru a limita daunele, ficatul produce mai mult colesterol, care ar putea duce în schimb la
procesele arteriosclerotice, accidente vasculare cerebrale, infarct și hipertensiune.
Cartofii au cea mai ridicată cantitate de amidon dintre toate cele menționate mai sus. În timpul prăjirii
apare acrilamida, substanță care are aceeași compuși care sunt folosiți și în fabricarea plasticului, a hârtiei,
26
cauciucului și produselor cosmetice.

Nivelul acrilamidei din cartofii prăjiți depășește de 1.000 de ori limita legală. Toate tipurile de mâncare
supuse procesului de prăjire conțin acrilamidă. Această substanță este eliminată din organism destul de
rapid, dar, din nefericire, în momentul eliminării se creează un alt compus numit glicidamidă. Această nouă
substanță intră în reacție cu ADN-ul uman, fapt cea ar putea conduce la îmbolnăvirea de cancer. În ceea ce
privește copiii, acrilamida slăbește sistemul imunitar imatur, favorizând apariția alergiilor, leucemiei,
cancerului sau afecțiunilor cardiovasculare.
Acrilamida este, de asemenea, o neurotoxină care cauzează probleme de comportament în rândul
copiilor precum deficitul de atenție, lipsa de concentrare și chiar tulburări de memorie. Acrilamida, ca și acizii
grași nesaturați, ar putea conduce la boli cardiovasculare și infertilitate întrucât aceasta perturbă procesul
reproductiv.
HAMBURGERII
În mod normal, hamburgerii ar trebui făcuți din carne de vită de înaltă calitate. Cu toate acestea,
carnea de vită este produsă de o vastă industrie de crescătorii de vite desemnate special obținerii unei
cantități industriale de carne ieftină. Materia primă de bază sunt oase curățate de carne (de obicei de pui).
Mai mult decât atât, hamburgerii conțin colon, mațe, resturi de piele, resturi de abator, uger, grăsimi
nesaturate modificate și o gamă largă de aditivi meniți să „rafineze” produsul.
Așa că credeți că face producătorul pentru a îmbunătăți gustul hamburgerului și pentru a-l face și mai
delicios? Industria aromelor le vine în ajutor și le stă la dispoziție. Laboranții tehnicieni prepară arome
„naturale” de carne de vită, pui sau orice alt fel de carne la care s-ar putea gândi consumatorii.
Grăsimea folosită în prăjirea cărnii de vită este aceeași cu cea folosită la prepararea cartofilor prăjiți.
Acest proces generează aceiași compuși acizi grași nesaturați trans şi aceeași acrilamidă.
Apoi hamburgerul este introdus într-o chiflă preîncălzită la microunde. Din nefericire, aceasta nu este
o chiflă adevărată făcută din apă și drojdie și lăsată la dospit o lungă perioadă de timp.
De fapt, chifla conține făină din grâu alb cu conținut ridicat de gluten și fără nicio valoare nutritivă.
Aceasta are o culoare albă datorită decoloranților, având aditivi împotriva mucegaiului, etc.
Pentru a grăbi fermentarea, producătorii pun un adaos de acceleratori variați precum zahăr, sare,
agenți de îmbogățire derivați din cheratină și generați din compuși pentru procesarea cărnii precum uree,
praf de copt, bicarbonat de sodiu, etc.
Pentru prevenirea mucegăirii, în schimb, se mai adaugă amestecuri anti-mucegai, care sunt
conservanți extrem de toxici ei înșiși.
În cele din urmă, un hamburger de la fast food este garnisit cu ceapă, salată, roșii și castraveți tratați
cu sulfiți pentru a rămâne crocanți și proaspeți de-a lungul zilei. Mai mult decât atât, i se adaugă la final și
sos compus din agenți de îngroșare artificiali, stabilizatori, arome artificiale, substanțe conservante,
acidificatori, sare și zahăr, etc.
Tabelul 2.2
Valoare nutritivă/Per porție/Produse selectate de la McDonalds
Energie Proteine Carbohidrați Zaharuri Grăsimi Acizi grași Fibre Sare
Produs (kcal) (g) (g) (g) (g) saturați (g) (g)
(g)
Hamburger 255 13 30 7 9 4 2 1,3
BigMac 510 27 41 8 26 10 3 2,2
Aripioare de pui 350 19 14 1 24 4 0 1,7
McWrap (porc cu 690 20 50 3 44 10 6 2,9
ciuperci)
Cartofi prăjiți 340 4 41 0 17 1 4 0,8
mediu
sursa: www.mcdonaldsmenu.info
„A mânca sau a nu mânca” fast food – asta-i întrebarea. Așa că data viitoare când mai treceți pe
lângă un restaurant de fast food amintiți-vă de ce tocmai ați aflat.
27
2.3. INFLUENȚA RECLAMELOR ASUPRA CONSUMULUI DE PRODUSE ALIMENTARE

Ozlem Afacan
Cigdem Guler
Istanbul -Turcia
Unul din principiile de bază ale reclamei este creșterea vânzărilor de produse și servicii. Se crede că
reclama determină oamenii să cumpere produse de care nu au nevoie. Pe de altă parte, reclamele nu pot
crea o necesitate care nu există, însă pot aduce în lumina reflectoarelor necesitățile care sunt negate de
multe persoane. Reclamele oferă consumatorilor informații despre produse. Astfel, consumatorul reușește să
se decidă asupra produsului.
O altă influență a reclamelor este să ajute țările în curs de dezvoltare să progreseze din punct de
vedere social și tehnologic. Însă pe lângă astfel de efecte pozitive există și unele negative. Determină
oamenii să cumpere lucruri pe care nu și le pot
permite. Mai mult decât atât, se crede că oamenii
care nu-și permit să cumpere aceste produse se simt
excluși din societate. În 2002 i FAO şi OMS
(Organizația pentru produse Alimentare și Agricultură
şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii) a declara că
industria alimentară (mâncare și băutură) – pentru
sortimentele care sunt deficiente în valori nutritive –
joacă un rol important în dezvoltarea obezității.
Reclamele cresc consumul de produse cu conținut
caloric ridicat, de produse care conțin grăsimi,
precum și cele dulci. Drept rezultat, acestea ar putea
reduce consumul de fructe și legume la copii.
Potrivit unui studiu derulat în Turcia – Afyon – Karahisar, părinții de copii cu vârste cuprinse între 3 și
13 ani au fost întrebați în legătură cu influența reclamelor asupra copiilor lor. 80.9% dintre ei u răspuns ca
„reclamele încurajează alimentația incorectă”, 75.3% au răspuns că „reclamele afectează în mod negativ
obiceiurile alimentare”. Femeile, bărbații și copiii sunt afectați deopotrivă de reclamele de pe canalele de
televiziune, posturile de radio, ziare, reviste și panouri publicitare. Pe scurt, suntem înconjurați de reclame.
Această situație are ca scop crearea unei societăți de consumatori – nu promovarea unui produs.
Consumatorii sunt influențați de reclame privind produsele pe care le cumpără.
Copiii sunt „grupul – țintă” al agențiilor publicitare pentru că ei sunt cei mai impresionați de reclame.
Studiile arată că 82% dintre familiile care merg la cumpărături cu copiii cumpără mai mult decât au nevoie.
Motivul principal este acela că părinții nu pot refuza dorințele copiilor și cumpără lucruri fără a cântări.
Agențiile care promovează produsele alimentare
destinate copiilor știu cum să influențeze acest „grup –
țintă”. Aceste agenții produc reclame dominante despre fast
food și junk food (în traducerea dicționarului: alimente din
deşeuri) pentru copiii care stau în fața televizorului toată
ziua. Ulterior, riscul de a deveni obezi crește pe zi ce trece.
Rata obezității legate de consumul de fast food este foarte
ridicată în Statele Unite, iar această problemă se întâlnește
la toate categoriile de vârstă.
Prin influența reclamelor, este inevitabil ca obezitatea
să nu devină o problemă pentru multe familii care au
obiceiuri de alimentație nesănătoase. De aceea, fiecare al
treilea copil din Statele Unite se confruntă cu probleme legate de obezitate.
Reclamele influențează consumatorii – în principal copiii și tinerii – să cumpere mâncare nesănătoasă.
Consumul de cartofi prăjiți, băuturi carbogazoase, dulciuri, produse modificate genetic și produse alimentare
care conțin grăsimi arse și congelate a crescut dramatic.
In cele din urmă, populația va deveni din ce în ce mai nesănătoasă odată cu trecerea timpului.
Singura soluție pentru stoparea acestui proces este de a aduce în atenția publică iminența acest pericol.
28
2.4. MATERII PRIME ŞI METODE DE PREPARARE FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIE

Sahleanu Emilian
Pârghie Mirela
Darie Mihaela
Lepcaliuc Monica Cansu Yokus
Suceava România Elazig Turcia
Se consideră că evoluţia oamenilor ca specie a început odată cu descoperirea focului. Consecinţa
logică este că acesta a început să fie utilizat în primul rând pentru a găti mâncarea şi, în al doilea rând,
pentru a genera lumină şi căldură. Acest fapt a oferit accesul oamenilor spre alimente mult mai uşor
digerabile şi cu nivel nutritiv ridicat, astfel încât nu a mai fost necesar ca tot intervalul de veghe al zilei să fie
utilizat pentru cules / vânat şi pentru hrănit. Pentru prima oară omul a avut timp liber. Acesta se consideră a
fi momentul iniţial al civilizaţiei umane, care, se pare, este strâns legat de modul de alimentare.
În timp, metodele de gătit au evoluat de la simpla frigere a alimentelor, la noi şi variate metode de
gătit.
La începuturile civilizaţiei, simţurile gustului şi mirosului au fost utilizate de om pentru a discerne între
produsele comestibile şi cele necomestibile. Astăzi, oamenii de ştiinţă au izolat substanţele răspunzătoare
de senzaţia de „plăcut” ca gust şi miros, acestea folosindu-se în prezent pentru supra – aromatizarea
produselor industriale şi de fast food. Astfel, produse hipercalorice sau chiar cu efecte negative asupra
sănătăţii în cazul consumului pe termen lung, ajung să fie în mod fals percepute de simţuri ca fiind
excelente.
Metode de gătit mai mult sau mai puţin sănătoase
În zilele noastre, alimentele consumate reprezintă unul din elementele de bază în influenţarea stării de
sănătate a populaţiei. Alimentele sunt ingerate zilnic în cantităţi foarte diferite de la persoană la persoană, şi
prezintă o influenţă hotărâtoare asupra stării de sănătate a individului. Natura şi calitatea materiilor prime
folosite precum şi metodele de preparare au drept rezultat calitatea produse alimentare utilizate direct în
consum. Nu există materii prime total nesănătoase sau metode de preparare total nesănătoase. În acest
caz, materiile prime nu ar intra în categoria produselor comestibile, iar metodele de preparare ar fi universal
considerate cel puţin nepotrivite pentru prelucrarea unui produs alimentar.
Cu toate acestea, ansamblul format din materiile prime şi metodele de preparare au drept rezultat
produse, care, consumate în cantităţi mari pe termen lung, pot avea efecte mai mult sau mai puţin fericite
asupra consumatorului.
O clasificare a metodelor de gătit din punct de vedere al modului în care produsele rezultate
influenţează sănătatea consumatorilor poate fi următoarea:
 Excelente: aceste metode de gătit au o influenţă pozitivă asupra produselor alimentare, pentru că
fac accesibile o serie de principii nutritive ce nu pot fi digerate în mod normal din materia primă. În plus,
acest tip de procesare conduce la formarea de substanţe noi, cu efect pozitiv asupra sănătății organismului.
Produsele se recomandă a fi pregătite prin metodele din această categorie cât mai des.
 Bune: aceste metode de gătit au o influenţă pozitivă asupra produselor alimentare, pentru că fac
accesibile o serie de substanțe nutritive ce nu pot fi digerate în mod normal din materia primă. În alimentele
pregătite prin aceste metode nu se formează substanţe cu rol pozitiv sau negativ asupra sănătăţii
organismului. Produsele pot fi pregătite prin aceste metode ori de câte ori se doreşte.
 Nerecomandat să fie des folosite: aceste metode de gătit au o influenţă atât pozitivă cât şi
negativă asupra produselor alimentare întrucât fac accesibile o serie de substanţe nutritive ce nu pot fi
digerate de către organism în starea iniţială, dar în acelaşi timp au drept efect formarea de substanţe ce pot
influenţa nefavorabil sănătatea consumatorului atunci când sunt consumate constant timp îndelungat. De
aceea, de recomandă utilizarea cât mai rară a acestor metode de gătit.
29
Metodele de gătit prezentate în acest capitol vor fi incluse în una dintre cele trei categorii de mai sus.
Produse alimentare mai mult sau mai puţin sănătoase

Primii care au introdus noţiunea de alimente bune şi alimente rele au fost vegetarienii. În accepţiunea
generală, alimentele „bune” pot fi considerate alimentele care nu dăunează cu nimic stării de sănătate a
organismului uman, ci dimpotrivă, contribuie la starea de bine a acestuia. Alimentele „bune” sunt asociate cu
produse „vii” (proaspete), dar cuprind şi produse de origine animală şi uleiuri cu grad redus de rafinare. Pe
de altă parte, alimentele „rele” sunt acele produse care, deşi nu produc nici o boală, pot creşte riscul de
apariţie a vreunei afecţiuni dacă sunt consumate în cantităţi mai mari decât moderate.
„Alimentele bune” se clasifică în următoarele categorii:
 legume verzi, portocalii albe sau roşii cu conţinut ridicat de vitamine şi substanţe minerale: broccoli,
spanac, ardei, sfeclă, tomate, praz, conopidă, ceapă usturoi, etc.
 fructe cât mai colorate: mere, pere, caise piersici, pepene galben, citrice, fructe de pădure, etc.
 cereale integrale
 leguminoase uscate: fasole, linte mazăre, bob, năut, etc.
 nuci, alune, castane, arahide, seminţe de dovleac sau floarea soarelui, etc.
 uleiuri de măsline, floarea soarelui, germeni de porumb, soia, etc. nerafinate
 carne de vită slabă, de pui (fără piele), peşte
 ciocolată neagră cu peste 70% cacao
 ouă
 lapte degresat şi brânză degresată
 sucuri şi nectaruri naturale, preparate în casă fără adaos de zahăr
 apă plată, apă minerală necarbonatată, ceaiuri din plante medicinale
Alimentele „rele” care trebuie evitate sau consumate cu moderaţie sunt următoarele:
 zahăr rafinat şi produse zaharoase: bomboane, jeleuri, şerbet, caramele, ciocolată cu lapte, etc.
 produse pe bază de cereale rafinate – făinuri albe: pâine albă, paste făinoase, biscuiţi, etc.
 grăsimi saturate: margarine, untură
 produse din fructe cu zahăr: fructe confiate, dulceţuri, gemuri
 îngheţată
 carne grasă şi preparate din carne grase
 arahide şi alune prăjite
 fructe cu adaos de frişcă
 produse alimentare sărate excesiv
 sucuri de fructe cu zahăr adăugat, băuturi răcoritoare carbogazoase
 cafea sau ceai îndulcit în cantităţi mari
Principalele metode de procesare

Coacerea este considerat un procedeu bun de preparare a
alimentelor.
La început, din cereale măcinate cu ajutorul râşniţei, se preparau
turte nedospite care se coceau în „spuza” încinsă a vetrei. Vatra era
lucrată dintr-un strat de pietriş de râu acoperit cu o lipitură de lut
groasă, din pământ bătut, din cărămizi fixate într-un strat de nisip, pe
care se face focul, până se încălzesc bine, după care se mătură cu
atenţie cărămizile fierbinţi, se pune produsul crud şi se acoperă cu un
vas de lut.
Cu timpul, s-a ajuns la construirea unor instalaţii speciale pentru
coptul pâinii.
Cuptor arhaic de pâine pentru
coacere
30
Coacerea cărnii (vezi puiul la cuptor) este un procedeu ce are drept rezultat pierderea unei mari cantităţi de
apă din produs, ca urmare a expunerii acesteia la temperaturi mult peste temperatura de fierbere a apei, iar
în cazul în care această operaţie este mai îndelungată, produsul se
usucă. Acest procedeu de preparare se desfăşoară prin aşezarea
bucăţilor de carne în tăvi speciale de cuptor unse cu grăsime şi
introducerea lor în cuptorul bine încins. După un interval de timp se
mai introduc în tavă şi alte componente de gust şi aromă, cum ar fi
vin, roşii, caşcaval şi altele, în funcţie de reţetă.
Gratinarea este operaţia de formare a unei cruste rumene la
suprafața preparatelor culinare prin expunere la temperatură ridicată
în cuptor, care împiedică mâncarea să se usuce, oferindu-i, în plus,
aspect, gust și, eventual, textură crocantă.
Frigerea este un procedeu bun de pregătire a alimentelor.
Se expune carnea la o sursă de căldură (grătar, rotisor, tip
Pui la cuptor kebab) ce are drept efect formarea unei cruste la exterior ce are
drept efect împiedicarea ieşirii sucului de carne şi, implicit, a
substanţelor de aromă din carne.
Frigerea tradiţională a cărnii se face pe piatră
Se face foc pe o piatră plată de râu. După o oră de foc – de
obicei piatra crapă, se mătură bine şi se aştern fripturile pe suprafaţa
fierbinte. Acestea se întorc atunci când se desprind uşor.
Fierberea este un procedeu bun de pregătire a alimentelor.
0
Alimentele se pun la fiert în apă şi se ţin la fiert la 100 C mai
mult sau mai puţin, până când fibra animală sau vegetală se înmoaie,
se formează gusturile plăcute. Prin fierbere se obţin supele, sosurile,
Cartofi gratinaţi la cuptor ciorbele, carnea fiartă, soteurile, etc.
Pe parcursul fierberii vasul se acoperă complet sau parţial, în
funcţie de frăgezimea alimentelor şi de produs.
Fierberea poate fi realizată în mai multe moduri:
 Încălzirea este o metodă ce presupune încălzirea în apă
0 0
doar până la temperaturi de 80 -90 C. Este folosită când dorim să
evităm destrămarea produselor din cauza curenţilor din apa care
fierbe. Poate fi clasificată astfel:
 Încălzire în aer: Materiile prime sunt încălzite într-o mică
Carne şi preparate fripte la grătar cantitate de lichid (apă, lapte, vin), fără a atinge temperatura de
fierbere;
 Pasteurizarea: Materiile prime sunt menţinute la temperaturi
0 0
de 80 – 90 C în apă. Produsele din carne (cârnaţi, caltaboşi, costiţă,
etc.) precum şi produsele vegetale şi sosurile precum gulașul sunt
menţinute le aceste temperaturi un interval mai îndelungat.
 Opărirea este un tratament termic preliminar, destinat
pregătirii alimentelor pentru procesare. Este reprezentat de
scufundarea pe timp scurt a alimentelor în apă clocotită sau stropirea
acestora cu apă clocotită. Apa de opărire se aruncă. Această
Fierberea domoală a gulaşului
operaţie se aplică legumelor şi cărnii (blanşarea sau albirea cărnii),
pentru a le stabiliza aroma şi culoarea.
 Clocotirea este reprezentată de încălzirea lichidelor până la punctul de fierbere, apoi se iau de pe
foc. Acest procedeu se aplică pentru lapte sau vin.
 Înăbuşirea este un procedeu mai nou de gătire folosit pentru carnea tânără şi pentru legumele
fragede, ce constă în fierberea alimentelor în apă puţină sau deloc, astfel încât acestea fierb în sucul propriu
sub capac. Astfel, alimentele se înmoaie mai repede pentru că temperatura poate depăşi valoarea de
31
0
100 C, iar mâncărurile preparate prin această metodă păstrează mai multe substanţe de aromă (la fierbere
ele migrează în bună parte în apa de fierbere) şi sunt mai gustoase.
 Fierberea pe aburi Tehnica de gătit la aburi presupune prepararea alimentelor prin aşezarea
acestora deasupra apei în fierbere. Este o tehnica sănătoasă ce presupune unul dintre cele mai blânde
tratamente termice. În acest mod, produsele vegetale gătite îşi păstrează culoarea, gustul şi textura originală
şi îşi menţin cantitatea de vitamine şi minerale.
 Concentrarea este o metodă de a conserva fructele, cu sau fără adaos de zahăr. Este o metodă
bună de pregătire, respectiv de conservare cu toate că în produsul finit avem un conţinut relativ ridicat de
zahăr sau dacă nu se pune zahăr, un conţinut ridicat de substanţă uscată ce asigură conservabilitatea.
Astfel se obţin bulionul de tomate, precum şi gemurile sau dulceţurile preparate cu adaos de zahăr.
Prăjirea
Prăjirea este un procedeu nerecomandat a fi folosit des la
pregătirea alimentelor.
Acest mod de pregătire culinară constă în introducerea
produselor în ulei vegetal sau untură de porc la temperaturi
0 0
cuprinse între 160 C şi 240 C în funcţie de tipul de grăsime folosit.
În urma prăjirii, suprafaţa produsului este modificată substanţial în
urma deshidratării şi formării unei cruste.
Recomandăm să se evite prăjirea în unt sau în untură de
porc, şi folosirea la prăjire de ulei de palmier sau ulei rafinat de
Cartofi prăjiţi
floarea soarelui, pentru a evita în bună măsură formarea de
substanţe toxice sau cu efect cancerigen. De asemenea, recomandăm ca prăjirea să se realizeze în mult
ulei, nu doar în câteva picături, pentru că astfel asigurăm o prăjire uniformă a produselor, iar temperatura
0
uleiului nu trebuie să depășească 160 C.
Conservarea – metodă alternativă de pregătire culinară

Produsele alimentare pot fi pregătite pentru păstrarea pentru un timp mai mult sau mai puţin
îndelungat printr-o largă varietate de metode, cu sau fără tratament termic.
Astfel, metodele de pregătire culinară se întrepătrund cu metodele de conservare, pentru că şi
acestea conduc la obţinerea unor produse alimentare cu caracteristici senzoriale relativ diferite faţă de cele
obţinute prin tratamentele culinare obişnuite.
0
Sterilizarea este un tratament termic la temperaturi de peste 100 C care poate creşte termenul de
valabilitate al produselor până la 2 – 3 ani, şi care se apropie de fierbere. Componentele nu se degradează
accentuat şi nu se schimbă gustul produsului pentru că încălzirea se produce în absenţa aerului.
Aceasta este o metodă bună și recomandată doar pentru produsele care trebuie păstrate pentru o
perioadă de timp mai îndelungată.
Afumarea este operaţia prin care un produs este supus acţiunii fumului rezultat din arderea lemnului
de esenţă tare. Poate fi considerat un procedeu de pregătire nerecomandat a fi folosit foarte des.
Conservarea este asigurată de substanţele din fum,
care au drept efect şi o aromatizare a produsului şi formarea
culorii specifice.
În funcţie de temperatura fumului, avem:
 hiţuire dacă temperatura fumului este mai mare de
0
100 C, caz în care se realizează concomitent o coacere a
produsului;
 afumarea caldă, atunci când temperatura fumului
0
este de 75 – 95 C, iar în interiorul produsului se ating
0
temperaturi de până la 55 C;
 afumarea rece, atunci când temperatura fumului
Produse din carne afumate 0
este mai mică de 40 C.
32
Refrigerarea este conservarea pe termen scurt a materiilor prime şi a produselor finite pentru câteva
0 0
zile. Este un procedeu bun şi constă în păstrarea alimentelor la temperaturi de 2 - 5 C.
Congelarea este o metodă ce se recomandă a fi utilizată pentru păstrarea materiilor prime şi a
produselor finite pentru o perioadă îndelungată. Singura modificare notabilă constă în distrugerea celulelor
ţesuturilor ca urmare a acţiunii mecanice a cristalelor de gheaţă, ce au drept efect pierderea de suc la
decongelare, şi în unele cazuri, modificări de consistenţă. Toate celelalte proprietăţi senzoriale rămân
0
nemodificate. Alimentele trebuie păstrate la temperaturi mai mici de – 18 C.
Uscarea fructelor şi legumelor
Uscarea permite păstrarea legumelor și a
fructelor pentru mult timp cu menţinerea unei
bune părţi din proprietăţile fructelor intacte (atâta
timp cât procesul de deshidratare este corect, iar
fructele și legumele ambalate corespunzător).
Acesta este procedeu bun de conservare.
Confierea, pe de altă parte, adesea
confundată cu uscarea, este un proces de
impregnare a fructelor cu melasă sau soluţie de
glucoză urmat de uscare, pentru a le face, mai
dulci decât în realitate, în consecinţă un
procedeu nerecomandat, pentru că oferă
substanţele nutritive într-un mod dezechilibrat.
Conservarea cu antiseptici conduce la
creşterea duratei de păstrare a alimentelor prin
oprirea activităţii microorganismelor de alterare,
fiind o metodă bună de conservare. Principalele
condiţii ce trebuie îndeplinite de un antiseptic
Fructe uscate
sunt:
 nu trebuie să fie toxici pentru om;
 nu trebuie să conducă la crearea unei tulpini rezistente de microorganisme;
 nu trebuie să modifice proprietăţile senzoriale ale produsului alimentar.
Murarea legumelor este un procedeu excelent de pregătire a produselor alimentare.
Murarea este un procedeu de conservare a legumelor ce are drept rezultat obţinerea de produse cu
aromă diferită faţă de a produselor proaspete şi care să le asigure stabilitatea pe termen lung.
Murăturile sunt extrem de sănătoase întrucât prin acest procedeu se formează vitamine și alte
substanțe nutritive, fiind astfel o metodă
excelentă de conservare.
Conservarea alimentelor cu oţet este
o metodă bună, ce are drept rezultat alimente
cu aromă asemănătoare cu a murăturilor, dar
fără substanţele benefice dezvoltate pe
parcursul murării.
Conservarea alimentelor cu sare este
unul din cele mai vechi procedee sănătoase de
conservare, folosită în continuare pentru peşte,
icre şi diferite sortimente de brânzeturi. Sarea
are efect conservant la concentraţii mari, astfel
încât are nevoie de timp pentru a se acumula.
Produsele astfel conservate trebuie păstrate la
0
Castraveţi muraţi cel mult 4 C pentru a evita orice posibilitate de
alterare.
33
BIBILOGRAFIE
1. *** - 995 reţete culinare, Editura Aquila ’93, Oradea, 1999, ISBN 973-9319-83-1
2. Banu, C. cord, Sahleanu, E., ş.a. – Principiile conservării produselor alimentare, Editura AGIR,
Bucureşti, 2004, ISBN 973-8466-64-4
3. Banu, C., Sahleanu, E., ş.a. – Alimente vii, alimente nevii, alimente bune, alimente rele, Editura
ASAB, Bucureşti, 2011, ISBN 978-973-7725-89-9
4. Georgescu, G., Banu, C., ş.a. – Tratat de producerea, procesarea şi valorificarea cărnii, Ed.
Ceres, Bucureşti, 2000, ISBN 973-40-0468-9
5. Pârjol, G., ş.a. – Tehnologie culinară, manual pentru clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, licee
economice şi de drept administrativ şi şcoli profesionale cu profil de alimentaţie publică, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997, ISBN 973-30-5296-5
6. Stavrositu, S – Arta serviciilor în baruri, restaurante, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice –
Enciclopedie pentru servicii în turism, Fundaţia Cartea Aromână, Constanţa, 2006, ISBN 10-973-
004649-2, ISBN 13-978-973-0-04649-6
34
2.5. RAŢIA ALIMENTARĂ ZILNICĂ

Lisa Scally
Termenul de raţie alimentară zilnică se referă la conţinutul de nutrienţi şi, respectiv, la conţinutul
energetic considerat suficient pentru a asigura starea de sănătate a individului.
Experţii au definit această noţiune folosind conţinutul de proteine, glucide totale din care glucide
simple, grăsimi totale din care grăsimi saturate, fibre şi sare. Acestea sunt prezentate în tabelul 2.3. alături
de doza zilnică recomandată în funcţie de sex şi vârstă.
Tabelul 2.3.
Raţia alimentară zilnică
Băieţi Fete
Copii de 5 – 10
Valori normale Femei Bărbaţi adolescenţi de adolescente de
ani
14 – 18 ani 14 – 18 ani
Conţinut energetic (cal.) 2000 2500 2750 2100 1800
Proteine (g) 45 55 55 45 24
Glucide totale (g) 230 300 265 345 220
din care glucide simple (g) 90 120 105 140 85
Lipide totale (g) 70 95 105 80 70
din care lipide saturate (g) 20 30 35 25 20
Fibre (g) 24 24 18 18 15
Salt (g) 6 6 6 6 4
Aceste valori variază în funcţie de o serie de factori:

 Vârsta – copiii şi adolescenţii au un necesar energetic mai mare
 Stilul de viaţă – în funcţie de nivelul de activitate fizică
 Mărimea – înălţimea şi vârsta pot varia foarte mult
 Medicaţia – poate afecta regimul alimentar normal
 Nivelul de sănătate – influenţează interacţiunile organismului cu diferitele grupe de alimente
Cea mai uşoară cale spre o dietă echilibrată presupune:

 Bazaţi-vă alimentaţia pe produse cu conţinut ridicat de
amidon, cum ar fi pâine, orez, cartofi şi paste
 Încercaţi să mâncaţi 5 porţii de fructe şi legume pe zi
 Includeţi şi puţine proteine din peşte, carne de vită,
fasole, brânzeturi şi nuci
 Renunţaţi la alimentele cu conţinut ridicat de
grăsime, sare şi zahăr.
Cunoaşterea valorii energetice a produselor
alimentare poate fi utilă în păstrarea unei corecte greutăţi
corporale. Astfel, putem calcula cantitatea de energie
absorbită din alimente şi băuturi pentru a ne asigura că nu depăşim necesarul zilnic.
Informaţiile nutriţionale pot fi găsite pe majoritatea ambalajelor produselor alimentare şi descriu
valoarea energetică a produsului precum şi conţinutul de nutrienţi. Aceste informaţii utile pentru consumatori
trebuie să fie vizibile şi uşor de înţeles.
În tabele 2.4. şi 2.5. sunt date o serie de exemple
de prezentare a informaţiilor nutriţionale pe ambalajul
produselor alimentare. Aceste tabele indică date nutritive
importante privind produsul.
Un exemplu de astfel de tabel care apare pe
ambalajul produselor alimentare, oferind consumatorului
informații mai detaliate.
35
Tabelul 2.4
Exemplu de informaţii nutriţionale
Per porţie .
Valoare energetică 267
Grăsimi 5.3g
- din care saturate 1.3g
Glucide 39.2g
Sare 2.0g
H Ridicat Mediu Scăzut
În partea din spate a ambalajelor se poate găsi un tabel cu informaţii nutriţionale mai detaliate, după
cum reiese din tabelul 2.5.
Tabelul 2.5.
Exemplu de informaţii nutriţionale
Nutrient Doza zilnică recomandată
Doza zilnică recomandată
Valori obişnuite Pe 100g Pe total conţinut Pe total conţinut
adulţilor
Energe (kcal) 105 315 2000 16%
Proteine (g) 7.9g 23.7g 45g 53%
Glucide totale (g) 8.8g 26.4g 230g 11%
- din care glucide
1.2g 3.6g 90g 4%
simple (g)
Lipide 4.2g 12.6g 70g 18%
- din care saturate 2.7g 8.1g 20g 41%
Fibre 1.2g 3.6g 24g 15%
Sodiu 0.24g 0.72g 2.4g 30%
Echivalent sare 0.60g 1.80g 6g 30%
Sugestii pentru o alimentaţie sănătoasă

Beţi multe
lichide
Bazaţi-vă Menţineţi-vă
dieta pe glucide greutatea
Utilizaţi corporală
alimente variate
Mâncaţi Mâncaţi
porţii moderate regulat
Bucuraţi-vă
www.eufic.org de cât mai multe
www.fdf.org.uk fructe şi legume
www.nhs.uk
www.efsa.europa.eu
www.betreatwise.org.uk
www.nutrition.org.uk
36
REȚETE PENTRU SĂNĂTATE

3
Reţetele sănătoase prezentate mai jos au fost realizate pe baza reţetelor tradiţionale.
3.1. REŢETE SĂNĂTOASE TURCEŞTI – ZONA ISTANBUL

Cigdem Guler
Istanbul, Turcia
LAHMACUN CU BRÂNZĂ
Ingrediente
 3 pahare de făină de grâu
 Jumătate de pachet de drojdie
 O linguriţă de sare
 Apă cât cuprinde
Pentru umplutură
 1 piper roşu
 1 castron de brânză proaspătă de vaci
 O ceşcuţă de brânză cu pastă tare rasă,
 O legătură pătrunjel
 1 legătură de busuioc
 1 ou
Preparare:
Turnaţi făina într-un vas. Faceţi o adâncitură în mijloc cu mâna şi adăugaţi puţină sare. Apoi, dizolvaţi
drojdia adăugând câte puţină apă. Frământaţi apoi un aluat de consistenţă moale, iar după ce începe să
crească frământaţi tot aluatul 2 – 3 minute şi acoperiţi aluatul rezultat cu o pânză umedă până se prepară
umplutura.
Prepararea umpluturii
Mărunţiţi brânza proaspătă de vaci într-un vas şi adăugaţi apoi oul. Apoi adăugaţi pătrunjelul,
busuiocul şi piperul roşu măcinat fin şi amestecaţi-le până la obţinerea unei consistenţe cremoase.
Împărţiţi aluatul în 9 bucăţi rotunde. Împrăştiaţi făină pe bucăţile de aluat şi pe blatul de lucru, şi
întindeţi fiecare bucată de aluat. Întindeţi apoi un strat de umplutură pe foaie şi împăturiţi-o. Se coc în
0
cuptorul preîncălzit la 200 C 10 – 13 min.
Se servesc calde. Poftă bună!
37
3.2. REŢETE SĂNĂTOASE UNGUREŞTI

Edina Lendvai
Szeged, Ungaria
În acest loc, pot fi prezentate multiple reţete tradiţionale din Ungaria, dar se pune problema dacă
acestea sunt sănătoase sau nu. În capitolul 1 am prezentat ciorba pescărească, care nu poate fi modificată
pentru că pe lângă faptul că respectă principiile reţetelor sănătoase, este un preparat tradiţional. Din acest
motiv, vom prezenta în cele ce urmează un alt fel de mâncare tradiţional – chifteluţe ungureşti “fasírozott”.
FASÍRT este chifteluţa ungurească preparată din carne tocată, de obicei de porc, cu pâine, ou, ceapă,
usturoi, şi aromată cu boia de ardei, piper şi sare. Chifteluţele sunt prăjite în ulei, iar apoi se servesc cu piure
de spanac, piure de dovlecel, cartofi piure sau alte piureuri
vegetale, alături de murături.
Ingrediente
 ½ kg carne de porc tocată
 1 ou
 2 felii de pâine muiate în apă
 Un sfert de ceapă tocată,
 3 căţei de usturoi mărunţiţi
 Sare
 Piper negru
 Boia de ardei
 pesmet
Preparare
 Se amestecă ingredientele
 Se formează chifteluţe
 Se dau prim pesmet
 Se prăjesc în ulei.
Acest produs poate deveni mai sănătos prin modificarea unor ingrediente:
 ¼ kg carne tocată de curcan

 ¼ amestec de legume, cum ar fi: morcovi daţi pe răzătoare,
ciuperci cubuleţe, mazăre, broccoli, etc.
 Un ou
 2 felii de pâine muiată în apă
 ¼ ceapă fin tăiată
 3 căţei de usturoi zdrobiţi
 Sare, piper şi boia de ardei
 1 lingură de grăsime
Există posibilitatea să folosim în loc de carne produse vegetale (o
bună opţiune pentru părinţii cu copii mai pretenţioşi la mâncare).
O altă metodă de îmbunătăţire a produsului constă în folosirea altei
metode de tratament termic. Astfel, chifteluţele pot fi coapte în cuptor în loc
să fie prăjite în grăsime.
Preparare
 Se foloseşte puţină grăsime pentru a înăbuşi ceapa – lăsaţi-o apoi să se răcească
 Fierbeţi în abur produsele vegetale
 Amestecaţi componentele de mai sus
 Dacă obţineţi o compoziţie prea moale, se adaugă pesmet
 Formaţi chifteluţele şi aşezaţi-le în tavă pe hârtie de copt
 Se dau la cuptor la temperatura de 180 C
0
PRĂJITURĂ DOBOŞ – VARIANTA SĂNĂTOASĂ
38
Există posibilitatea să mâncăm prăjituri gustoase şi să rămânem sănătoşi fără a ne îngrăşa.

Prăjitura Doboş este un desert tradiţional unguresc, ce conţine o mare cantitate de făină de grâu, zahăr şi
grăsime.
Reţeta originală poate fi modificată astfel încât să includă componente sănătoase. Astfel, zahărul rafinat
poate fi înlocuit cu zahăr nerafinat sau cu sirop de mesteacăn, dar nu îndulcitori artificiali. Crema originală
era preparată fără margarină. Multe gospodine o folosesc pentru că este mai ieftină decât untul. Nutriţioniştii
recomandă aportul de unt în cantităţi mici într-o dietă echilibrată, şi nu margarină sau alte produse tartinabile
de origine vegetală.
Webliografie
http://barbikonyhaja.blogspot.hu/2014/01/fasirozott-pogacsak-sutoben-sutve.html
http://mygastronomy.blogspot.hu/2012/05/fasirt-hungarian-meatball.html
http://www.mindmegette.hu/dobostorta-hazilag.recept
39
3.3. REŢETE SĂNĂTOASE ROMÂNEŞTI

Sahleanu Emilian
Suceava, România
Reţetele tradiţionale în general nu pot fi considerate toate reţete sănătoase pentru că unele folosesc
în principal metode de preparare nerecomandate a fi folosite prea des.
Pentru a transforma o reţetă tradiţională într-o reţetă mai sănătoasă, trebuie să mergem în două
direcţii:
 înlocuirea materiilor prime „rele” cu materii prime „bune”
1 2
 înlocuirea metodelor de gătit nerecomandate să fie des folosite cu metode excelente sau bune de
gătit
În cele de mai jos, să prezintă câteva mici modificări ce au rolul de a „însănătoşi” reţetele prezentate
în capitolul întâi.
TOCHITURA BUCOVINEANĂ –
VARIANTA SĂNĂTOASĂ
Ingrediente
 1kg piept de pui
 300 g caş proaspăt de oi
 5 ouă
 oţet
 ulei
 sare, piper, chimion
 2 cepe mari
Preparare:
Carnea se taie cuburi potrivit de mari, şi se pune la înăbuşit într-o tigaie cu ulei, cu ceapa fin tăiată şi
cu condimentele de mai sus adăugând şi 100 ml apă, după care se lasă la înăbuşit până se evaporă apa.
Din cele 5 ouă se fac ochiuri astfel: Se încălzeşte într-o tigaie apă cu sare, în care se adaugă oţet în
proporţie de 1 lingură la litrul de apă. Cantitatea de apă adăugată este calculată astfel încât să acopere
ouăle, atunci când vor fi introduse. Oţetul favorizează coagularea albuşului, astfel încât tratamentul termic să
nu fie prea lung. Când tigaia este încinsă, se sparg ouăle într-o farfurioară şi se pun încet în tigaie, având
grijă să nu se spargă şi fără să se atingă. Se lasă până se coagulează la foc mic. Se stinge focul, iar
ochiurile se scot din tigaie cu ajutorul unei spatule de bucătărie. Se presară peste ele dacă mai este necesar
sare şi pentru doritori, piper proaspăt măcinat..
Mămăliga de cartofi se prepară la fel, iar asamblarea preparatului se face ca în cazul tochiturii
tradiţionale.
PASCA este realizată prin procedee bune de gătire,

astfel încât nu este necesară nici o intervenţie asupra
acestui aspect. Din punct de vedere al materiilor prime
folosite, produsul este realizat din materii prime sănătoase,
cu o excepţie: zahărul.
Acesta este un aliment excesiv de rafinat, şi poate fi
înlocuit cu miere care are o putere de îndulcire mult
superioară zaharului iar conţinutul caloric este ceva mai
scăzut (322kcal/100g fata de 392 kcal/100g). Spre
deosebire de zahăr, care are o puritate de peste 99,8%,
adesea asociată cu reactivii din laborator, mierea conţine şi
1
Alimentele „rele” sunt acele produse care, deşi nu produc nici o boală, pot creşte riscul de apariţie a vreunei afecţiuni dacă
sunt consumate în cantităţi mai mari decât moderate.
2
Alimentele „bune” sunt cele care nu dăunează cu nimic stării de sănătate a organismului uman, ci dimpotrivă, contribuie la
starea de bine a acestuia.
40
enzime, proteine, vitamine din complexul B, vitaminele C şi A, precum şi substanţe minerale precum potasiu,
magneziu, fosfor şi altele.
Principalele motive pentru care se recomandă înlocuirea zahărului cu mierea sunt:
 Mierea nu cauzează carii dentare. Zahărul este cauza apariţiei cariilor în proporţie de 90% dintre
cazuri
 Mierea cu propolis este recomandată în tratamentul aftelor bucale. Zahărul nu are nici un efect.
 Prin combinaţia sa de vitamine şi substanţe minerale, mierea încetineşte îmbătrânirea
 mierea combate constipaţia, având un efect diuretic
 mierea ne protejează stomacul de gastrită sau ulcer; consumată cu 15 min înainte de masă inhibă
secreţia de sucuri gastrice. Iar mierea cu propolis este recomandata in tratarea bolilor de stomac.
 mierea este cel mai rapid si puternic energizant natural
 obezitatea poate fi prevenită daca înlocuim zaharul
cu miere, şi evităm alimentele care au în compoziţia lor
zahăr, sau alţi înlocuitori sintetici
 mierea previne infecţiile, datorita efectului
antiinflamator.
 daca zaharul scade imunitatea organismului, din
contra, mierea oferă un surplus de vitamine, minerale,
enzime, proteine care întăresc sistemul imunitar.
 mierea este bogată în antioxidanţi, care ajuta in
prevenirea cancerului şi a bolilor de inimă, pe când zahărul
sta la baza multor boli cardiovasculare.
 consumul de zahăr si dulciuri duc la formarea
celulitei, însă mierea nu.
 gripa si tusea poate fi tratată cu miere, zahărul nu are nici un efect.
Webliografie
http://despremiere.blogspot.ro/2009/10/miere-versus-zahar.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Miere
http://www.totuldespremiere.ro/Mierea-vs-Zahar-info-19.html
http://www.culinar.ro/articole/hraneste-te-sanatos/miere-sau-zahar/195/2692/
41
3.4. REŢETE SĂNĂTOASE TURCEŞTI – ZONA ELAZIG

Filiz Yavsanci, Belkis Dumandag
M.Murat Gur
Elazig, Turcia
LIMONATA
6 lămâi
2 pahare de zahăr
4 l apă
se spală şi se răzuiesc lămâile, se adaugă 2 pahare de apă

şi se agită.
 Se storc apoi lămâile, se adaugă zahărul şi se continuă
agitarea
 Se adaugă 2 l de apă şi se adaugă pieliţele lămâilor stoarse
 Se dau la frigider cel puţin 4 ore
 Se filtrează apoi amestecul prin tifon sau printr-o sită fină
 Se adaugă încă 2 l de apă şi se amestecă
 Se serveşte decorat cu frunzuliţe de mentă proaspătă şi cu
o felie de lămâie
Produsul poate fi realizat atât cu apă plată cât şi cu apă
minerală. Dacă se adaugă mentă zdrobită, produsul va căpăta o aromă mai fină.
KAYNAR
Ingrediente
 4-5 beţişoare de scorţişoară
 Cuişoare, ienibahar
 2 – 3 rădăcini mici de galangal
 Zahăr după dorinţă
 5 l apă
 O bucată de tifon curată
 nuci
Preparare
Introduceţi toate condimentele într-o bucată de tifon şi
împachetaţi. Turnaţi 5 l de apă într-un vas adânc şi
adăugaţi condimentele. Adăugaţi zahărul şi fierbeţi 2 – 3 ore până se întunecă la culoare. După ce se
colorează, poate fi servită caldă sau rece după dorinţă. Poate fi servită cu alune pe deasupra.
SALEP (BĂUTURĂ CALDĂ DIN LAPTE ŞI RĂDĂCINI DE ORHIDEE)

Ingrediente
2 linguriţă salep
1lt lapte
2 linguri de zahăr
Scorţişoară
Preparare
Se amestecă bine salep cu zahăr.
Se toarnă amestecul într-o tigaie.
Se adaugă treptat laptele şi se topeşte amestecul.
Se aduce la fierbere şi se fierbe la foc mic 15 min. Când
începe să se îngroaşe, se ia de pe foc.
Salep se serveşte într-o ceaşcă decorată cu scorţişoară.
PIZZA CU BRÂNZĂ DE CAPRĂ
42
Pentru blat
 375 g făină
 75 g făină integrală
 1 linguriţă de zahăr
 1 linguriţă de sare
 250 ml apă caldă
 7 linguri de ulei
 1 pachet de drojdie
Se amestecă făina, drojdia sarea, zahărul şi uleiul şi se
frământă cam 5 minute un aluat până nu se mai lipeşte de
mână. Se acoperă cu folie şi se lasă la dospit până îşi
dublează volumul.
Pentru sos
 3 roşii
 3 căţei de usturoi
 ½ ceapă
 1 lingură de pastă de tomate
 Cimbru, piper negru, sare de mare
 1 lingură de zahăr
 3 – 4 linguri de ulei
Se taie mărunt ceapa şi usturoiul, se călesc în ulei. Roşiile se taie cubuleţe. Se adaugă pasta de tomate,
zahărul, sarea şi piperul negru. Se pune la fiert până se îngroaşă, iar la final se adaugă cimbrul.
Pentru umplutură
 10 ciuperci
 200 g brânză de capră
 200 g brânză Cheddar
 1 bob de piper roşu şi 1 bob de piper verde
 Măsline negre felii
Se împarte aluatul de pizza în două bucăţi. Se întind foi de 25 – 30 cm diametru pe hârtie de copt. Se
introduce în tava de pizza, se unge cu sosul preparat, iar apoi se împrăştie brânza Cheddar rasă, ciupercile
fin tăiate, piperul roşu şi verde, măslinele şi bucăţi mici de brânză de capră.
0
Se dă la copt în cuptorul preîncălzit la 200 C până marginea începe să se rumenească.
Avantajele SALEP-ului
 Relaxează pieptul, având efect benefic în cazul tusei sau bronşitei
 Are efect uşor laxativ
 Are efect benefic asupra minţii şi puterii de muncă. Întăreşte inima.
 Este un remediu împotriva viermilor intestinali
 Încălzeşte corpul
Avantajele ingredientelor din KAYNAR
Scorţişoara: Are o aromă plăcută.
Poate fi folosită în cazul durerilor de stomac, este un bun remediu împotriva viermilor intestinali,
inflamaţiilor intestinale şi ale inflamaţiilor gâtului.
Ghimbir: se recomandă în cazul indigestiei, relaxează sistemul digestiv şi încălzeşte organismul.
Galangal: are efect benefic în tratamentul tusei, şi răcelii
Tei şi cuişoare: este amestecul perfect pentru tratarea tusei cu expectoraţie, previne halena şi altele.
Ienibahar: Are efect de prevenţie a arteriosclerozei, uşurează digestia protejând stomacul şi
intestinele, creşte imunitatea.
Avantajele brânzei de capră
43
Laptele de capră este cel mai apropiat din punct de vedere al compoziţiei de laptele uman şi are un
conţinut mai redus de proteine şi lipide şi mai mare de calciu în comparaţie cu laptele de vacă. Medicii îl
recomandă persoanelor cu intoleranţă la lactoză.
 Laptele de capră conţine cu 13% mai mult calciu, cu 25% mai mult magneziu, precum şi cantităţi mai
mari de vitamine din grupul B şi de vitamină A comparativ cu laptele de vacă
 Sărurile de calciu din laptele de capră se absorb în organism în proporţie cu 30% mai mare faţă de
calciul provenit din laptele altor specii
 Laptele de capră conţine cu 30 – 35% mai multe săruri de cupru şi de mangan cu efect antioxidant
 Laptele de capră are un conţinut mai ridicat de acizi graşi nesaturaţi comparativ cu alte sortimente de
lapte. Pe lângă aceştia, acizii graşi cu lanţ scurt îi conferă gustul caracteristic şi previne creşterea
nivelului de colesterol din sânge.
 Consumul regulat de lapte de capră previne instalarea bacteriilor de putrefacţie în colon.
44
3.5. REŢETE SĂNĂTOASE OLANDEZE

Mick van Bochove
Utrecht, Netherlands
Alimentele cele mai tradiţionale nu sunt asociate cu alimentaţia sănătoasă. După cum am menţionat
anterior, preferinţele alimentare ale populaţiei s-au schimbat. În special tinerii resping complet alimentele din
vechime.
Astfel, reţetele folosite pentru masa de Crăciun ar putea fi modificate, astfel încât să devină mai
„sănătoase” şi poate chiar mai atractive.
Tabel 3.1.
Reţete olandeze de alimente sănătoase
Supa de praz Tocană de iepure Crupe dulci fără….
 350 g praz  4 pulpe de iepure  0,5 l apă
 1 l supă de pui  Sare, piper  0,3 l suc de fructe
 1 linguriţă de ulei de măsline  25g unt  1 beţişor de scorţişoară
 sare  1 ceapă tăiată fin  250 g caise uscate
 0,3 l supă de pui  150 g coacăze uscate şi
 Puţină nucşoară stafide
 12 prune uscate înmuiate
 Se spală prazul  Asezonaţi pulpele de iepure  Încălziţi apa, sucul de fructe
 Se taie în inele fine şi se spală cu sare şi piper cu scorţişoara
din nou  Topiţi untul într-o tigaie  Adăugaţi caisele coacăzele
 Se încălzeşte uleiul de  Rumeniţi iepurele uscate şi stafidele şi lăsaţi-le
măsline într-o tigaie şi se  Scoateţi bucăţile din tigaie şi să fiarbă 10 min
căleşte prazul până se aşezaţi-le alături  Adăugaţi mierea
înmoaie. Nu trebuie să se  Sotaţi ceapa până devine  Scoateţi beţişorul de
rumenească. sticloasă scorţişoară
 Se încălzeşte supa de pui şi  Adăugaţi supa, amestecaţi  Se serveşte cald sau rece
se toarnă apoi peste praz bine şi apoi adăugaţi pulpele Acest fel de mâncare nu ar trebui
 Se potriveşte gustul cu sare rumenite numit crupe dulci, pentru că nu
 Adăugaţi nucşoara conţine deloc crupe.
 Lăsaţi să mai fiarbă încă 30
min
 Adăugaţi prunele rehidratate
şi fierbeţi încă 15 min
45
3.6. REŢETE SĂNĂTOASE POLONEZE

Waldemar Budzisz
Wladyslawowo, Polonia
FRIGĂNELE DE PÂINE INTEGRALĂ
Ingrediente
 Câteva felii de pâine integrală
 1 ceapă
 300 g ciuperci Champignon
 2 bile de mozzarela
 100 g şuncă de pui sau de curcan
 Busuioc, oregano şi ierburi provensale
 1 lingură de ulei
Preparare
Se taie mărunt ciupercile şi ceapa. Se călesc 5 min cu o lingură de ulei. Puneţi pe feliile de pâine
ciupercile cu ceapă, se acoperă cu felii de brânză mozarella, se decorează cu cubuleţe de şuncă şi se
0
asezonează cu ierburi. Se dau la cuptor 15 min la temperatura de 180 C.
BURGERI CU TON ŞI PORUMB DULCE

Ingrediente
 85g pâine albă bucăţele
 200 g porumb dulce din conservă, scurs
 2 x 185 g ton conservat în suc propriu, bine scurs
 25 g brânză Cheddar răzuită
 3 cepe verzi, tocate mărunt
 1 ou, bătut
 2 linguri de ulei
 Chifle integrale
 Salată verde
 Sos de roşii
Preparare
Se mărunţeşte pâinea la mixer până ajunge firmituri. Apoi se mărunţeşte bine la mixer jumătate din
porumbul dulce. Într-un castron se amestecă bine porumbul mărunţit, cu restul de porumb întreg, tonul,
brânza, cepele verzi şi condimentele. Se adaugă treptat oul (este posibil să nu fie necesar tot oul), până ce
compoziţia devine suficient de lipicioasă pentru a putea forma 4 burgeri de mărime medie.
Se încinge uleiul într-o tigaie şi se prăjesc burgerii câte 5 minute pe fiecare parte până devin aurii.
Fiecare burger se introduce în câte o chiflă, pe lângă care punem câte o frunză de salată şi sos de
roşii.
46
3.7. REŢETE SĂNĂTOASE DIN ŢARA GALILOR

Lisa Scally
PLĂCINTĂ CU PEŞTE
Ingrediente
 400 g peşte amestecat fără piele
 300 ml lapte semi degresat
 1 ceapă mică, tăiată sferturi
 4 căţei de usturoi
 1 frunză de dafin
 2 ouă fierte, curăţate de coajă şi tăiate sferturi
 1 linguriţă de pătrunjel proaspăt
 50 g unt cu conţinut redus de grăsime
 25 g făină
 Un praf de nucşoară proaspăt măcinată
 250g foi de plăcintă
 Ulei de măsline
Preparare
1. Puneţi peştele în tigaie şi turnaţi pese el 250 ml lapte. Împănați fiecare sfert de ceapă cu un căţel de
usturoi şi introduceţi-le în lapte cu frunza de dafin
2. Aduceţi laptele la punctul de fierbere, reduceţi căldura şi fierbeţi domol 8 minute. Se scoate peştele
pe o farfurie şi turnaţi laptele într-un ibric pentru a se răci. Tăiaţi peştele în bucăţi mari într-un vas
termorezistent pentru copt.
3. Se aranjează deasupra peştelui ouăle şi se împrăştie pe deasupra pătrunjelul.
0
4. Se încălzeşte cuptorul la 200 C
5. Se topeşte untul într-o tigaie. Făina se amestecă cu puţin lapte, şi se adaugă peste unt. Se continuă
adăugarea treptată a laptelui până ce se obţine un sos fin.
6. Aduceţi la fierbere şi lăsaţi sosul să fiarbă lent 3 minute sub agitare continuă. Se ia vasul de pe foc,
se condimentează cu sare, piper şi nucşoară, după care se toarnă peste peşte.
7. Se unge cu ulei o foaie de plăcintă, se adaugă o alta deasupra astfel încât marginile foii să se ridice
pe pereţii tăvii, după care deasupra se pune compoziţia de peşte pregătită mai sus.
8. Foile rămase se ung cu grăsime, se boţesc şi se aşează pe deasupra. Se lasă la copt până ce foile
de aluat devin aurii şi crocante.
BURGERI DE CURCAN CONDIMENTAŢI
Ingrediente
 500 g carne tocată de curcan
 ½ ceapă roşie fin tăiată cubuleţe
 1 căţel de usturoi, zdrobit
 ½ linguriţă de coriandru
 ½ linguriţă de chimion
 ½ linguriţă de garam masala – un amestec
de condimente indian format din turcmeric,
piper alb şi negru, cuişoare, scorţişoară,
seminţe de chimion alb şi negru şi cardamom
 ¼ linguriţă de boia de ardei
 1 gălbenuş
 1 lingură de ulei de floarea soarelui
 4 chifle integrale
Preparare
1. Într-un vas încăpător se amestecă carnea tocată de curcan, ceapa, usturoiul, condimentele şi
gălbenuşul cu puţină sare şi piper.
47
2. Se amestecă bine carnea de curcan tocată, ceapa, usturoiul, condimentele şi gălbenuşul cu

puţină sare şi piper, iar apoi se formează 4 burgeri plaţi.
3. Se ung cu ulei şi apoi se coc în cuptor 20 25 min întorcându-i o singură dată.
4. Se servesc în chifle cu salată.
SALATĂ DE VARZĂ GALEZĂ (COLESLAW)

Ingrediente
6 linguri iaurt degresat
½ linguriţă de muştar de Dijon
2 linguri maioneză cu conţinut redus de
grăsime
½ varză albă
2 morcovi
½ ceapă
Preparare
1. Amestecaţi iaurtul cu muştarul şi
maioneza într-un vas
2. Se dau pe răzătoare varza, morcovii şi
ceapa.
Se amestecă legumele cu sosul de mai sus şi se
dau la rece.
48
ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI

4
4.1. DIETA ÎN HIPERCOLESTEROLEMIE
Sahleanu Emilian
Suceava, România
Hipercolesterolemia reprezintă o creștere anormală a colesterolemiei (nivelul de colesterol din sânge).
Nu este o boală, ci un deranjament metabolic, care poate fi un efect secundar al multor boli şi poate contribui
la agravarea acestora, mai ales în cazul bolilor
cardiovasculare. Acesta este strâns legată de
termenii "hiperlipidemie" (niveluri ridicate de lipide) şi
"heperlipoproteinemie" (niveluri ridicate de
lipoproteine).
Colesterolul circulă în sânge sub forma unor
particule complexe numite lipoproteine, fiind insolubil
în sânge, datorită naturii sale lipidice. Lipoproteinele
cu densitate mică (LDL si VLDL), cunoscute şi sub
denumirea de colesterol “rău”, sunt transportate din
ficat spre alte organe, unde se depun. Colesterolul
“rău”, prin depunerea pe pereţii arterelor,
Formula chimică a colesterolului poate determina apariţia arteriosclerozei, afecţiune prin care
arterele îşi pierd elasticitatea şi se îngustează, fiind îngreunată astfel circulaţia sanguină în organism.
Aceste depozite de
colesterol LDL şi VLDL din
peretele arterial poartă
denumirea de plăci de aterom
si conduc în timp la instalarea
cardiopatiei ischemice,
afecţiune manifestată prin
irigarea sanguină insuficientă
a muşchiului inimii –
miocardul, şi, implicit, prin
scăderea nivelurilor de oxigen,
acizi graşi si glucoză care
ajung la nivelul inimii. În plus,
datorită reducerii fluxului
sanguin prin artere, poate
apărea o durere acută la
nivelul pieptului, in zona
precordială, cunoscuta sub
denumirea de angină
pectorală.
Lipoproteinele cu
densitate mare (HDL)
reprezintă colesterolul “bun”,
de origine endogenă, şi au
rolul de a aduce colesterolul
49
excedentar din diferite părţi ale organismului spre ficat, acesta realizând metabolizarea sa şi împiedicând
astfel depunerea pe pereţii arterelor. Consumul excesiv de grăsimi saturate dereglează funcţiile ficatului,
favorizând apariţia steatozei hepatice, afecţiune cunoscută popular sub numele de “ficat gras” şi care
constă într-un exces de grăsime depusă în celule hepatice. Colesterolul total din organism se calculează
prin însumarea valorilor colesterolului VLDL, LDL si HDL.
Diagnostic - Pentru a stabili diagnosticul, trebuie efectuate cel puţin doua dozări ale colesterolului la
interval de o lună. Se vorbeşte de hipercolesterolemie începând cu nivelul de 2,5 grame pe litru. Evaluarea
ţine cont de creşterea normală a colesterolemiei cu vârsta, cu aproximativ 0,1 grame pe litru pentru fiecare
zece ani de viața în plus peste 30 ani. Chiar daca pe termen scurt hipercolesterolemia nu provoacă nici un
simptom, prin trecerea anilor ea se complică prin arterioscleroză (îngroşarea pereţilor arterelor). În cazuri
limitate, se dozează separat cele doua varietăţi de colesterol: HDL colesterolul care protejează împotriva
riscului bolilor coronariene şi LDL colesterolul care, din contra, creste acest risc
Tratament - Acesta consta în reducerea, chiar în suprimarea, consumului de alimente bogate în

colesterol: ouăle (gălbenuşul, mai ales), organele, cărnurile grase, mezelurile şi untul. În plus, odată cu
diminuarea consumului de acizi graşi saturaţi de origine animală se recomandă ca aceştia să fie înlocuiţi de
acizi graşi nesaturaţi, conţinuţi în ulei de măsline, de floarea soarelui, de porumb, unt de arahide şi în peşte.
Dacă, după un regim de trei luni, colesterolemia rămâne foarte ridicată, este prescris un medicament, în
general un fibrat sau un inhibitor al unei enzime, HMG-CoA reductaza.
O dietă sănătoasă pentru inimă este
o metoda eficientă de a reduce şi chiar de
a elimina o parte dintre factorii de risc ai
bolilor cardiovasculare. Aceasta poate
reduce colesterolul total şi fracţiunea LDL
(colesterolul "rău"), tensiunea arterială,
nivelul glucozei din sânge şi greutatea
corporală. Cele mai multe diete se axează
numai pe alimentele ce sunt interzise şi
mai puţin pe cele ce sunt permise. Astfel, o
strategie eficientă se va axa în principal pe
alimentele ce pot fi consumate şi mai puţin
pe cele ce nu sunt permise. Studiile au
arătat ca introducerea în dietă a alimentelor
sănătoase pentru inimă este la fel de
importantă ca şi îndepărtarea celor ce pot
creste riscul de apariţie a arteriosclerozei.
Mai jos sunt redate 5 strategii
nutriţionale pentru reducerea LDL –
colesterolului, pentru favorizarea sintezei în
organism de HDL – colesterol şi, implicit, de reducere a riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare:
- Consumarea unor cantităţi mari de legume, fructe şi cereale integrale. Aceste minuni ale naturii sunt
cea mai puternică armă în lupta cu bolile cardiovasculare
- Alegerea cu grijă a caloriilor provenite din grăsimi. Scopurile principale sunt de a raportul dintre
tipurile de grăsimi ingerate şi, respectiv, de a limita cantitatea de grăsimi totale; consumarea unei cantităţi
minime de grăsimi saturate (unt, sosuri pentru salate, dulciuri, grăsimi de porc sau de vită ); folosirea
grăsimilor nesaturate (ulei de măsline, de soia, de floarea soarelui, grăsime de peşte, etc.)
- Unii autori recomandă selectarea cu atenţie a principalelor surse de proteine. Cele mai folosite
proteine sunt cele din carne, ouă, lapte şi produse lactate, care sunt şi cele mai periculoase pentru inima. Se
recomanda consumarea de proteine de alta origine, precum cele din legume sau peşte
- Limitarea consumului de colesterol. Colesterolul din alimente poate duce la creşterea nivelului de
colesterol seric, în special la persoanele cu risc. Limitarea ingestiei de colesterol din alimente duce la
50
scăderea consumului de grăsimi saturate. Caloriile necesare zilnic se pot obţine din complexele de
carbohidraţi (precum paste şi pâine din faina integrala, orez brun), cu limitarea ingestiei de carbohidraţi
simpli (precum băuturile răcoritoare, zahar, dulciuri). În cazul existentei unei hipercolesterolemii, aceşti
carbohidraţi simpli vor exacerba nivelul colesterolului seric şi vor creste riscul apariţiei bolilor cardiovasculare
- Respectarea programului meselor. Omiterea unei mese poate duce la obezitate. Pentru unii,
consumarea a cinci sau șase gustări ajută la controlul tensiunii arteriale, a nivelului glucozei sanguine şi
menţine echilibrat metabolismul. Aceasta schemă s-ar putea sa nu funcţioneze la persoanele care sunt
obişnuite sa mănânce mai mult decât este necesar pe perioada unei zile; acestora li se recomanda un meniu
echilibrat, cu trei mese principale.
Alte strategii nutriţionale:
- Reducerea cantităţii de sare consumate. Acest lucru ajută la controlul tensiunii arteriale
- Exerciţii fizice regulate. Organismul uman a fost creat pentru activitatea fizică. Exerciţiile fizice
întăresc muşchiul inimii (miocardul), îmbunătăţesc fluxul sanguin, reduc hipertensiunea arterială, cresc
nivelul seric al HDL colesterolului (colesterolul "bun") şi ajută la controlul glucozei sanguine şi a greutăţii
- Hidratarea. Apa este vitală pentru viaţă. O hidratare corespunzătoare creste nivelul de energie a
persoanei respective şi reduce necesarul de alimente consumate. Se recomandă consumarea a 1 pana la 2
litri de apa zilnic (numai daca medicul curant nu a impus o restricţie hidrică)
- Bucuraţi-vă de fiecare înghiţitură. Acesta ar trebui sa fie moto-ul fiecăruia. Consumul de alimente se
va reduce.
Gustările
Când se impune un regim sănătos pentru inimă, pacientul va trebui să cunoască ce cantitate din
fiecare aliment poate fi consumată. Tabelul 4.1. prezintă câteva exemple:
Tabel 4.1.
Exemple de cantităţi ce trebuie consumate
Aliment / cantitate Dimensiunea
1 bol de orez gătit sau de paste Minge de tenis
1 felie de pâine Compact disc
1 bol de legume sau fructe crude Minge de baseball
legume sau fructe gătite De dimensiunea unui pumn
30g brânza Cât o pereche de zaruri
1 linguriţa de ulei de măsline Cât o moneda de 50 bani
100g de carne gătită De dimensiunea unei casete audio
Trebuie socotite şi cantităţile de grăsimi ce sunt adăugate în timpul preparării alimentelor, precum
uleiul sau untul.
Webliografie
http://www.tappmedical.com/cholesterol.htm
http://academic.brooklyn.cuny.edu/biology/bio4fv/page/lipids-cholesterol.html
http://www.meltmethod.com/blog/cholesterol-not-all-bad-0
http://www.news-medical.net/health/What-is-Hypercholesterolemia-(Romanian).aspx
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipercolesterolemie_3744
http://sanatate.bzi.ro/lista-alimentelor-interzise-daca-ai-hipercolesterolemie-vezi-si-ce-alimente-sunt-
permise-1931
http://www.formaremedicala.ro/hipercolesterolemia/
http://www.reteauamedicala.ro/stilviatasanatos/medicina-alternativa/1621-remedii-naturale-pentru-
hipercolesterolemie
51
4.2. SFATURI PENTRU O DIETĂ SĂNĂTOASĂ PENTRU INIMĂ

Ozden Oztas
Elazig, Turcia
Inima este organul vital care organizează centrul sistemului circulator al organismului care funcționează
permanent pe tot parcursul vieții, iar în cazul vreunei disfuncții, întreg organismul este afectat. Din acest
motiv, orice afecțiune a inimii ar trebui detectată și tratată din timp.
Care sunt afecțiunile inimii:
Afecţiunile inimii sunt reprezentate de o serie de boli ce o afectează precum şi boli ale vaselor de sânge din
aceasta. Bolile inimii cuprind afecţiuni de tipul bolii coronariene, infarctul şi aritmia. Forma cea mai des
întâlnită este dată de afecţiunile coronariene, manifestate prin îngustări sau blocaje ale arterelor
coronariene.
Simptome ale afecțiunilor cardiace: cele mai importante simptome ale afecțiunilor inimii și ale vaselor de
sânge sunt dureri în piept, insuficiență respiratorie, stări de slăbiciune, palpitații, amețeală și tuse. Pot fi și
alte simptome, de asemenea. Cel mai potrivit diagnostic poate fi determinat de către doctor prin consult
medical.
Tratamentul afecțiunilor cardiace: Acesta este adaptat în funcție de persoană și de tipul de afecțiune. În
primul rând diagnosticul este determinat de medic prin consult. Dacă există cauze, se încearcă eliminarea
acestora. Pentru diagnostic și tratament trebuie consultat un doctor specialist.
Factorii principali care cresc riscul afecțiunilor cardiace: Vârsta, consumul de alcool și tutun,
hipertensiunea, diabetul, colesterolul, obezitatea, stresul și moștenirea genetică.
Trebuie să luăm în considerare sugestiile de mai jos, mai ales în privința stilului de viață dezorganizat, în
cazul în care se manifestă stări de oboseală, iritabilitate, reumatism sever, tulburări în dezvoltarea inimii,
precum și orice afecțiune cardiacă.
- Relaxează-te
- Renunță la fumat
- Fii atent la greutate
- Nu te angaja în munci fizice solicitante
- Respectă perioadele de somn și relaxare
- Îmbunătățește stilul de viață de la o zi la alta
- Atenție la constipație
- Tratează cariile
- Evită cantitățile mari de carne roșie grasă, consumă mai degrabă carne albă și pește
- Redu consumul de conserve, pastramă, salam, brânză, murături, pește foarte sărat și ciocolată
- Redu consumul de sare din mâncare
- Gătește cu ulei vegetal sau grăsimi nesaturate
- Consumă cât mai mult iaurt
- Include în dietă feluri de mâncare ce echilibrează nivelul colesterolului, cât mai mult grătar în loc de
prăjeli
- Preferă mâncarea bogată în fibre precum pâine din cereale, biscuiți, fulgi de porumb, orez brun și
paste integrale, care scad nivelul de colesterol
- Creșterea consumului de fibre ajută la organizarea nivelului de colesterol din sânge. E de preferat
consumul de fructe și legume proaspete între mesele principale ale zilei.
- Alege fructele și legumele în stare naturală în locul aditivilor alimentari
- Nu ignora mișcarea fizică
52
4.3. DIABETUL ZAHARAT DE TIP 2 ÎN RÂNDUL TINERILOR EUROPENI

Mick van Bochove
Utrecht, Olanda
Doctorul grec Apollonius din Memphis a introdus termenul de „diabet” care înseamnă „a trece prin”
sau „sifon” întrucât se pare că pacienții pierd mai mult lichid decât pot să consume. Uneori, bolnavii de
diabet au impresia că se topesc treptat. Datorită urinei dulci, denumirea este mai apoi dezvoltată în „diabetul
zaharat”: boala urinei dulci.
Diabetul este o boală cronică cu posibile complicații serioase, mai ales când se manifestă la o vârstă
fragedă.
Pe 1 ianuarie 2011, 834 100 de cetățeni olandezi erau declarați ca având diabet. Pe parcursul anului
2011, alți 52 700 de pacienți noi au fost diagnosticați cu diabet. Deși datele oficiale privind numărul de
indivizi suferind de diabet la nivel mondial nu sunt exacte, numărul pacienților din Olanda se pare că nu se
diferențiază față de cel din alte țări europene.
Diabetul este o dereglare metabolică cronică ce este însoțită de un nivel crescut de glucoză în sânge.
Cele mai frecvente forme de diabet întâlnite sunt diabetul de tipul 1 și diabetul de tipul 2. Cel de tip 1 se
întâlnește de obicei la o vârstă fragedă și rezultă în urma scăderii numărului de celule producătoare de
insulină, efectul acesteia ducând la deficiența de insulină. În diabetul de tip 2, secreția de insulină este
aproape nulă și/sau insulina produsă nu este utilizată în mod optim de organism. Diabetul de tip 2 se
manifestă în general la o vârstă medie sau la bătrânețe. Un factor de risc important în momentul apariției
diabetului de tip 2 este supraponderabilitatea. Dintre toți cei care au diabet, 90% au diabet de tip 2.
Până în anii 1990, diabetul de tip 2 se întâlnea aproape exclusiv la adulți, însă în ultimii ani a crescut
numărul de copii și adolescenți diagnosticați cu acest tip.
Nu există multe informații privind diabetul de tip 2 în rândul tinerilor europeni, deși în ultima perioadă
au fost raportate mai multe cazuri de diabet de tip 2 la tinerii din Europa. Din cauza creșterii cazurilor de
obezitate (severă) în multe țări europene, așteptările sunt ca numărul de tineri suferind de acest tip de diabet
să crească în viitorul apropiat. Faptul că diabetul de tip 2 apare la o vârstă din ce în ce mai fragedă
afectează atât pacienții, cât și sănătatea publică. Din cauza „longevității” bolii, apar destul de multe
complicații încă din timpul tinereții. De aceea este importantă prevenirea acestei boli la tineri cu cât mai
multe eforturi posibile. Astfel, prevenirea sau micșorarea greutății excesive este prioritatea numărul unu.
În Olanda, numărul copiilor care sunt supraponderali a crescut extrem de mult. Cifrele recente arată
că în 2002-2004 procentajul copiilor supraponderali începând cu vârsta de 7 ani a crescut, sau chiar s-a
dublat față de anul 1997. Mai mult decât atât, creșterea numărului de persoane obeze a fost mai mare între
1997 și 2004 decât era între 1980 și 1997.
Supraponderabilitatea poate fi evitată sau micșorată prin consumul de produse sănătoase și mișcare
fizică. Pe lângă acest aspect, este important ca diabetul de tip 2 să fie detectat cât mai repede la copii. Dacă
boala este tratată imediat, complicațiile care apar mai târziu pot fi evitate.
Diabetul de tip 2 poate fi recunoscut după una sau mai multe dintre simptomele următoare:
- Sete excesivă și urinare frecventă
- Oboseală
- Probleme oculare precum ochi roșii sau cu senzație de arsură, vedere încețoșată sau dublă
- Răni care se refac în timp îndelungat
- Insuficiență respiratorie sau durere în picioare în timpul mersului
- Infecții dese precum cele urinare
Mulți dintre cei care suferă de diabet au complicații care sunt deseori rezultatul nivelului ridicat de
zahăr în sânge, afecțiunilor venelor, hipertensiunii și a nivelului ridicat de colesterol.
Între 40-56% dintre persoanele cu diabet suferă de una sau mai multe complicații cronice specifice.
Aceasta înseamnă unul din doi indivizi. Aceste persoane deja se confruntă deseori cu astfel de complicații
până în momentul în care li se dă diagnosticul dacă aveau diabet de o anumită perioadă de timp fără să știe.
Probabilitatea complicațiilor crește odată cu perioada bolii.
- Speranța de viață a celor care suferă de diabet la vârsta de 45 de ani este cu 10 ani mai puțin decât
a celor de aceeași vârstă care nu au diabet. Această diferență se datorează de obicei complicațiilor.
53
- Aproape o pătrime dintre cei cu diabet cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani sunt fie parțial sau
chiar total inapți pentru muncă. Acest fapt se datorează atât complicațiilor, cât și nivelului de zahăr
din sânge dificil de ținut sub control.
Consecințele cele mai cunoscute ale îmbolnăvirii de diabet:
- Afecțiuni ale inimii și ale vaselor de sânge: 10-43% dintre bolnavii de diabet suferă de astfel de
afecțiuni, majoritatea având diabet de tip 2. Unul din 10 decese datorate afecțiunilor cardiace sau
vasculare sunt rezultate din îmbolnăvirea de diabet. Riscul de a ajunge la astfel de afecțiuni este de
două până la patru ori mai mare la diabetici.
- Probleme oculare: 4-46%, ajungând la 82% după 20 de ani de diabet de tip 1.
- Afecțiuni ale rinichilor: 5-40%, în funcție de numărul de ani în care o persoană suferă de diabet;
majoritatea dintre aceștia sunt suferinzi de diabet de tip 1.
- Afecțiuni ale nervilor: 6-34%, în funcție de numărul de ani în care o persoană suferă de diabet.
- Demență și afecțiuni cerebrale: Până la 8% dintre cazurile de demență apar datorită diabetului.
- Depresia: 1 din 6 diabetici suferă de depresie, ceea ce reprezintă de două ori mai frecvent față de
restul populației.
Câți oameni au diabet?
- În toată lumea sunt cam 382 de milioane de diabetici.
- Sunt mulți adulți care nu știu că ar putea să aibă diabet: 175 de milioane fiind astfel neprotejați
împotriva consecințelor diabetului.
- Doar în Europa sunt aproximativ 55 de milioane de cazuri de diabet.
- În Olanda, mai mult de 8 din 100 de oameni au diabet (8,5%).
- În Statele Unite, mai mult de 24,4 de milioane au diabet.
Alimentația de calitate/săracă:
- Alimentele sărace sunt cele care conțin mulți carbohidrați și nu îndeajuns fibre și proteine. Exemple
ar fi pâinea albă, orezul alb, pastele făinoase albe, cartofii și produsele cele mai procesate ce se
găsesc în supermarket (chipsuri, prăjituri, sucuri, etc.).
- Alimentele de calitate sunt cele care conțin multă apă, precum legumele și fructele proaspete.
- Alimentele de calitate sunt leguminoasele, nucile, semințele, carnea slabă, peștele și produsele din
cereale integrale.
Sursa informațiilor:
RIVM
National Institute for
Public Health and Environment
54
4.4. DIETA ÎN HIPERTENSIUNE

Waldemar Budzisz
Wladyslawowo, Polonia
Hipertensiunea la copii și adolescenți este o problemă de sănătate în dezvoltare în zilele noastre,
aceasta ducând cel mai adesea la hipertensiune și mai târziu la adulți, această afecțiune fiind cauza
principală a decesului prematur în toată lumea. Copiii cu hipertensiune suferă de hipertrofie ventriculară
stângă și schimbări vasculare patologice. Hipertensiunea arterială primară la copii este asociată de
asemenea cu alți factori de risc pentru boli cardiovasculare, cum are fi hiperlipidemia și diabetul.
Toți copiii și adolescenții cu pre-hipertensiune și hipertensiune ar trebui să-și schimbe stilul de viață în
scop terapeutic (Tabelul 4.2.) pentru micșorarea tensiunii și să reducă activitatea fizică în majoritatea zilelor,
dar n-ar trebui să petreacă mai mult de 2 ore pe zi în activități sedentare (vezi Tabelul 4.2).
Tabelul 4.2
Modificări în stilul de viață la copii și adolescent cu pre-hipertensiune și hipertensiune
Modificare Comentarii
Reducerea greutății în cazul În cazul obezității, apelați la intervenții în regim
obezității și supraponderabilității intensive.
Alimentația sănătoasă Consumați des fructe și legume proaspete, fibre și

produse lactate dietetice.
Reduceți aportul de sodiu la 1,2 g/zi la copiii de 4-8 ani

și 1,5 g/zi la copiii de peste 8 ani și la adolescenți.
Obiceiuri sănătoase Evitați consumul de alcool și tutun.
Mișcare fizică regulată în fiecare zi Angajați-vă în exerciții fizice de tip aerobic de 30-60
minute/zi în majoritatea zilelor.
Intervenția familiei Implicarea familiei în consilierea privind regimul
alimentar și mișcarea fizică, precum și modificarea casei și a
gospodăriei în acest sens s-au dovedit a fi de succes.
Experții susțin că toți copiii hipertensivi au de câștigat dacă urmează o dietă bogată în fructe și legume
proaspete, fibre și produse lactate dietetice, pe lângă reducerea aportului de sodiu în organism. Unele studii
au dezvăluit că dieta DASH (Modalități/abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii) a micșorat
considerabil tensiunea arterială la adolescenți, spre deosebire de consilierea standard privind regimul
alimentar. Consumul de alcool și tutun ar trebui evitat la toți adolescenții, dar acest fapt este în special
important pentru adolescenții cu hipertensiune pentru că fumatul s-a dovedit a fi cauza creșterii riscului de
CVD, iar studiile făcute pe subiecți adulți arată că alcoolul contribuie la creșterea tensiunii arteriale.
Studiile arată că urmarea unui plan de alimentație sănătoasă poate reduce atât riscul de
hipertensiune, cât și scăderea tensiunii arteriale deja existente:
Planul de alimentație DASH
Planul de alimentație DASH prezentat mai jos este bazat pe 2 000 de calorii pe zi. Rata consumului
zilnic al unei grupe de produse alimentare poate varia față de cele prezentate în funcție de nevoile calorice
(vezi tabelul 4.3).
Iată câteva moduri de a începe planul de alimentație DASH:
1. Schimbarea treptată
- Dacă în prezent consumi una sau două tipuri de legume pe zi, mai adaugă un fel de legume la masa
de prânz și la cină.
- Dacă în prezent nu mănânci fructe sau consumi doar suc natural de fructe la micul dejun, mai
adaugă un fruct la fiecare masă sau între mese.
- Folosește doar jumătate din cantitatea de unt, margarină sau sosuri.
- Încearcă să consumi condimente cu un conținut scăzut de grăsimi sau degresate, cum ar fi sosurile
pentru salate degresate.
- Crește gradual consumul de produse lactate până la de trei ori pe zi. De exemplu, bea lapte la prânz
sau la cină în locul apei minerale sau a ceaiului îndulcit. Alege produsele lactate cu conținut scăzut de
grăsime sau degresate pentru a reduce aportul total de grăsimi.
2. Abordează carnea ca parte a felului de mâncare, nu ca felul principal
- Cumpără mai puțină carne – dacă nu e în mâncare, nu o vei mânca.
- Limitează carnea la maxim 200 g pe zi (două mese) – doar atât este necesar. 100 g de carne arată
ca mărimea unui pachet de cărți de joc.
- Dacă momentan mănânci porții de carne mari, încearcă să le reduci treptat – cu jumătate sau o
55
treime la fiecare masă.

- Include două sau mai multe feluri de mâncare în stil vegetarian (fără carne) în fiecare săptămână.
- Crește consumul de legume, orez, paste și fasole uscată la felurile de masă principale. Încearcă
tocănițele și pastele, dar și legumele la wok, dar cu mai puțină carne și mai multe legume, cereale și fasole
uscată.
Tabelul 4.3
Porții zilnice normale
Grupe de alimente Porții zilnice Mărimea porțiilor
Cereale și produse din cereale 7-8 1 felie de pâine
1 ceașcă de cereale integrale
½ ceașcă de orez gătit, paste sau cereale
Legume 4-5 1 ceașcă de legume crude cu frunze
1/2 ceașcă de legume gătite
200 g suc de legume
Fructe 4-5 1 fruct mediu
1/2 ceașcă fructe uscate
½ ceașcă fructe proaspete, congelate sau conservate
200 g suc de fructe
Produse lactate degresate sau cu 2-3 250 ml lapte
conținut scăzut de grăsimi 1 ceașcă iaurt
50 g brânză
Carne slabă, pui sau pește Maxim 2 80 g carne slabă, pui fără piele sau pește gătite
Nuci, semințe sau fasole uscată 4-5/ 1/3 ceașcă sau 50 g nuci/alune
săptămână 1 lingură (20 g) semințe de
½ ceașcă fasole uscată gătită
Grăsimi și uleiuri 2-3 1 linguriță margarină
1 lingură de maioneză cu conținut scăzut de grăsimi
2 linguri de sos degresat pentru salată
1 linguriță ulei vegetal
Dulciuri 5/săptămână 1 lingură de zahăr
1 lingură marmeladă sau gem
20 g jeleuri
250 ml limonadă
3. Folosește fructe sau alimente cu conținut scăzut de grăsimi ca desert sau gustări
 fructele și alimentele cu conținut scăzut de grăsimi sunt gustoase și variate. Consumă fructe
conservate în sucul propriu. Fructele proaspete nu trebuie gătite sau pregătite în mod special. Fructele
uscate sunt ușor de transportat.
 Încearcă următoarele idei de gustare între mese: covrigei sau nuci/alune nesărate; biscuiți cu
graham; iaurt degresat sau cu conținut scăzut de grăsimi; popcorn simplu, fără adaos de sare sau unt;
legume crude.
4. Scăderea aportului de sare
Cheia unei alimentații sănătoase este alegerea alimentelor cu conținut scăzut de sare și sodiu. Un
facto important în menținerea tensiunii arteriale optime este alegerea alimentelor cu conținut scăzut de sare
și sodiu. Reducerea sodiului duce la scăderea tensiunii arteriale. Cele mai însemnate beneficii ale menținerii
tensiunii arteriale la nivelul optim s-au dovedit a fi cele ale persoanelor care au mâncat după planul dietetic
DASH cu nivelul sodiului la 1.500 miligrame pe zi.
Iată câteva sfaturi pentru reducerea aportului de sare și sodiu din alimentația zilnică:
- Cumpără legume proaspete, congelate sau conservate fără adaos de sare.
- Folosește pui, pește și carne slabă proaspătă în locul celor conservate sau procesate.
- Folosește la gătit amestecuri de ierburi și condimente fără a mai adăuga și sare.
- Gătește orezul, pastele și cerealele fără sare. Redu consumul de orez, paste și amestecuri de cereale
instant sau cu arome, care conțin de obicei sare.
- Alege mâncarea preambalată cu conținut scăzut de sodiu. Redu mâncarea semi-preparată congelată,
pizza, amestecurile la pachet, supele sau ciorbele la cutie, precum și sosurile pentru salată – acestea
conțin de obicei mult sodiu.
- Clătește mâncarea de la conservă (de exemplu tonul) pentru a îndepărta din sodiu.
- Pe cât mai mult posibil cumpără tipuri de alimente cu conținut scăzut de sodiu sau chiar care nu conțin
sodiu deloc.
- Alege cerealele gata preparate cu un conținut scăzut de sodiu pentru a le consuma la micul dejun.
56
4.5. DIETA ȘI STILUL DE VIAȚĂ ÎN CAZUL OBEZITĂȚII

Lisa Scally
Cauzele obezității
1. Stil de viață
Pur și simplu, obezitatea este cauzată de prea multă mâncare și prea puțină mișcare. Oamenii din
zilele noastre nu mai sunt atât de activi ca în trecut, însă încă mai consumă alimente cu conținut ridicat de
calorii. Întrucât caloriile consumate nu sunt arse, acestea sunt transformate în celule de grăsime și
depozitate. Mulți angajați stau așezați la serviciu pentru perioade lungi de timp și multe persoane folosesc
mașina pentru a se deplasa dintr-un loc în altul. Timpul liber este petrecut de obicei în fața televizorului sau a
calculatorului în detrimentul mișcării fizice. De asemenea, prea puțin timp este acordat pregătirii felurilor de
mâncare proaspete mai ales din cauza faptului că peste tot sunt oferte ale restaurantelor fast-food, cu
mâncare la pachet sau mâncăruri procesate, acest fapt constituind o alternativă mai ușoară față de
prepararea și gătirea felurilor de mâncare acasă.
Mai jos sunt și alți factori care ar trebui luați în considerare:
 Reclama
 Mărimea porțiilor
 Alcoolul
 Mâncarea cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi
 Aportul scăzut de fructe și legume
2. Factori genetici și afecțiuni medicale

Există câțiva factori genetici care pot cauza obezitate, dar
majoritatea oamenilor sunt capabili să piardă din greutate. Trăsăturile
genetice pot fi moștenite de la părinți și acest fapt poate face ca
menținerea greutății pentru o stare a sănătății bună să fie dificilă, dar nu imposibilă.
Obezitatea moștenită s-ar putea datora obiceiurilor de alimentație nesănătoasă care sunt învățate în
timpul copilăriei și continuă la vârsta adultă.
Pot exista și unele afecțiuni medicale care ar putea cauza asimilarea de grăsime, cum ar fi glanda
tiroidă mai puțin activă. Grăsimea excesivă ar mai putea fi un efect secundar al anumitor tratamente
medicale.
Evitarea obezității
1. Dieta
Pentru a evita obezitatea, principala grijă este alimentația. O dietă echilibrată ar trebui să includă
alimente din toate cele patru grupe principale, limitând consumul
alimentelor cu conținut ridicat de zahăr și grăsimi.
Trebuie să citim etichetele de pe mâncarea pe care o cumpărăm
pentru a deveni mai conștienți de ceea ce mâncăm și de conținutul caloric
al produselor.
E bine să cunoaștem cantitățile zilnice pe care să le consumăm și să
le respectăm.
Țineți sub control mărimea porțiilor astfel încât să nu mâncați mai
mult.
Consumați fast food și mâncare la pachet doar ocazional.
2. Mișcarea fizică
Mișcarea fizică regulate joacă un rol important în menținerea unei greutăți optime sănătății noastre.
Dacă ardem mai multe calorii decât consumăm, atunci corpul nostru depozitează mai puțină grăsime. În
prezent se recomandă ca o persoană să facă 2,5 ore de mișcare fizică moderată pe săptămână.
Iată exemple de mișcare fizică moderată: mersul rapid, înotul, ciclismul și tenisul.
Sunt benefice simplele schimbări precum mersul pe scări în loc de folosirea liftului sau mersul pe jos
în locul deplasării cu mașina.
În concluzie, printr-o dietă echilibrată și puțină mișcare fizică de câteva ori pe săptămână am putea
evita grăsimea excesivă și chiar obezitatea, menținând un stil de viață sănătos.
57
4.6 REȚETE TURCEȘTI DIN ZONA INSTANBUL PENTRU COPII CU DIFERITE

AFECȚIUNI
Merve Akçeken, Hamide Çinar
Oylum Değirmen, Hilal Engür
Tuğba Çiftçi, Çiğdem Güler
Istanbul, Turcia
SUPA DE IAURT - recomandată celor cu tensiune ridicată

Ingrediente:
- 7 pahare cu apă;
- 4 linguri de orez;
- 1 lingură făină
- 1 ou;
- 1 pahar cu iaurt;
- maxim 2 lingurițe cu sare;
- mentă uscată.
Mod de preparare
Puneți apa la foc și, după ce aceasta începe să fiarbă, adăugați orezul. Într-un castron, amestecați
oul, făina și iaurtul. Adăugați-le în oală și amestecați. Adăugați puțină mentă uscată. Lăsați încă 10 minute
pe foc. La sfârșit, adăugați sarea, după gust.
Notă: Dacă adăugați sarea în timpul gătirii, e posibil ca iaurtul să se taie. La cerere, se poate servi
cu puțin unt topit deasupra.
Poftă bună!
DOVLECEL CU CIUPERCI – recomandată celor cu afecțiuni

cardiace
Ingrediente
- 4 dovleci de dimensiuni medii
- 400 g de ciuperci (de crescătorie) proaspete
- 3 roșii
- 2 ardei verzi
- 2 linguri de ulei de măsline
Mod de preparare
Tăiați dovlecii în două și îndepărtați-le partea cu semințe.
Fierbeți dovlecii timp de 5 minute. Între timp, puneți ciupercile (lăsate în prealabil timp de 15 minute în apă
cu zeamă de lămâie) și roșiile rase într-o oală. Adăugați uleiul și ardeii verzi tocați. Gătiți totul până roșiile și
ciupercile lasă zeamă.
MÂNCARE DE SPANAC – recomandată celor cu obezitate

Ingrediente
- 1 kg de spanac
- 1 ceapă medie
- 2 linguri de ulei de măsline
- 1 lingură de boabe de grâu măcinat mare (bulgur)
- 1 linguriță de pastă de tomate
- 1 linguriță de sare
- 1 linguriță de piper negru
- 1 pahar de apă fierbinte (în oală)
- 1 pahar de apă caldă (pentru a înmuia bulgurul)
Mod de preparare
Pentru început, spălați bine spanacul și tocați-l. Puneți grâul în apă fierbinte pentru a se înmuia. Într-o
tigaie, încingem uleiul, adăugăm ceapa tocată mărunt și pasta de tomate și lăsăm să se prăjească ușor.
58
Adăugăm apă fierbinte, sare piper și amestecăm.

Adăugăm spanacul tocat și amestecăm de câteva ori. Strecurăm grâul și îl punem în tigaie, peste
spanac. Lăsăm să se gătească timp de 20 de minute, acoperit parțial cu un capac. După 20 de minute luăm
de pe foc. Se servește fierbinte.
BUDINCĂ CU MULTE NUCI – rețetă pentru diabetici

Ingrediente
- 1 litru de lapte degresat
- 5 linguri de făină integrală
- 7 linguri de zahăr brun sau, dacă doriți, mere rase
- Iaurt degresat cu multe nuci
Mod de preparare
Puneți laptele, făina și zaharul brun într-o oală și gătiți la
foc mic. Cei care folosesc merele rase ca îndulcitor, vor găti
numai laptele și făina. După ce budinca s-a gătit, lăsați să se
răcească. Turnați deasupra iaurtul și ornați cu nuci.
Dacă doriți să folosiți frișcă, bateți iaurtul degresat cu lapte. Turnați totul deasupra budincii și ornați cu
nuci.
CARTOFI UMPLUȚI LA CUPTOR – rețetă pentru cei cu nivel
ridicat de colesterol
Ingrediente
- 6 cartofi
- 125 g cremă de brânză slabă
- 1 ou
- 2 linguri de pătrunjel tocat
- 2 linguri de ceapă verde, tocată mărunt
- 1 lingură de mărar proaspăt, tocat
- 3 linguri de măsline negre foliate
- 2 linguri de sos pesto
- 1 cățel de usturoi, tocat mărunt
- sare și piper alb
- câteva roșii cherry
Mod de preparare
Tăiați cartofii în jumătate și așezați-i pe o tavă. Dați la cuptor pentru 15-20 de minute. Întoarceți
cartofii, pentru a fi siguri că se coc pe ambele părți.
Apoi, scobiți partea din mijloc a cartofilor cu o lingură.
Puneți miezul cartofilor într-un castron, adăugați oul, crema de brânză, sosul pesto, ceapa tocată,
mărarul și amestecați totul cu o furculiță. Adăugați măslinele și usturoiul.
Cu acest amestec umpleți interiorul cartofilor. Pe fiecare cartof, radeți puțină brânză și puneți o
bucățică mică de unt și una de roșie .
Dați totul la cuptor, la 220 de grade. Scoateți din cuptor după ce brânza s-a topit și decorați cu
pătrunjel. Serviți cald.
Notă: Cantitatea foarte mică de unt nu este o problemă pentru sănătatea pacienților.
59
4.7. REȚETE UNGUREȘTI PENTRU ADOLESCENȚI CU DIFERITE AFECȚIUNI

Edina Lendvai
Szeged, Ungaria
PUI ÎN FOLIE DE ALUMINIU CU CREMĂ DE CARTOFI ȘI MORCOVI – recomandată pentru cei cu
afecțiuni biliare
Ingrediente
 2 felii de piept de pui
 8 pălării de ciuperci
 Sare, piper negru, condimente
 praz
 400 g morcovi tineri
 250 g cartofi
 1 cățel de usturoi
 ulei
 sare
Mod de preparare
Puneți pieptul de pui sărat și piperat după gust pe folia de aluminiu. Acoperiți-l cu ciupercile tăiate
felii și prazul tăiat rondele. Rulați folia și puneți-o la cuptor timp de 30-40 de minute.
Tocați și căliți morcovul, apoi adăugați cartofii tocați. Adăugați puțină apă și lăsați la fiert, adăugând
sare, usturoi și condimente. Când au fiert, mai adăugați puțină apă fiartă și amestecați – compoziția va arăta
ca o cremă.
FILE DE PEȘTE CU SPARANGHEL –

recomandat pentru diabetici
Ingrediente
 2 fileuri de pește
 4 roșii
 1 ardei gras roșu
 0.5 kg sparanghel
 50 g unt
 Sos de soia
 Lămâie
 mărar
Mod de preparare
Condimentați fileurile de pește cu sos de soia și puneți-le la frigider. În timp ce acestea se
marinează, tăiați legumele. Topiți untul într-o tigaie pentru sos și adăugați legumele, dar nu și capetele
sparanghelului. Acestea se adaugă după trei minute și se călesc împreună timp de alte 3 minute.
Stoarceți jumătate din lămâie peste fileuri și puneți-le în tigaia fierbinte, prăjind fiecare parte timp de
2-3 minute. Puneți pește pe farfurie și acoperiți-l cu legumele călite.
60
Cooking for a healthy future / Alimentaţie pentru viitor sănătos
INTERNATIONAL PROJECT TEAM

ECHIPA INTERNAŢIONALĂ DE PROIECT
This book was possible due to work and the dedication of every member of every country’s team involved in this project.
Realizarea acestei cărţi a fost posibilă datorită muncii şi dedicaţiei fiecărui membru din echipa fiecărei ţări implicate în acest proiect.
TUZLA İMKB KIZ TEKNİK VE MESLEK LİSESİ

Turkey, ISTANBUL UNIVERSITY OF SZEGED FACULTY OF ENGINEERING
Szeged, HUNGARY
Name of the partner Speciality
Numele partenerului Specialitatea Name of the partner Speciality
Arif Oktay VATANDAŞ Principal / Director Numele partenerului Specialitatea
Ayşe ŞEN Head Vice Principal / Director adjunct Gabor KESZTHELYI- Dean / Decan
Mustafa KARAYİĞİT Vice Principal / Director adjunct SZABO
Nedret ÇİZMECİ Coordinator, English Teacher/Coordonator, profesor de (Antal VEHA)
engleză Cecilia HODUR Vice Dean / Prodecan
Çiğdem GÜLER English Teacher /Profesor de engleză Agota PANYOR
Nazife KOÇ Graphics Teacher/Profesor de arte vizuale Jozsef GAL Coordinator / Coordonator
Mehmet ALDEMİR IT Teacher/Profesor de informatică Edina VINCZE-LENDVAI Member / Membru
Özlem AFACAN Food&Beverage Teacher/Porfesor de specialitate Agota PANYOR Member / Membru
Fatih MUTLU IT Teacher/Profesor de informatică Lilla TAMASKO Student / Student
Zerrin UZUNYAYLA Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar Szilvia KOVECSES Student / Student
Hümeyra AK Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar Renata VARKONYI Student / Student
Merve AKÇEKEN Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar
Hamide ÇINAR Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar
Oylum DEĞİRMEN Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar
Tuğba ÇİFTÇİ Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar
Hilal ENGÜR Food &Beverage Student / elev în domeniul alimentar
61
ÖĞRETMEN SIDIKA AVAR KIZ TEKNIK VE MESLEK LISESI

Elazığ, TURKEY
Name of the partner Speciality
Numele partenerului Specialitatea
Özden ÖZTAŞ Principal / Director
COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ Yasemin ALGÜL Vice Principal / Director adjunct
Suceava, ROMANIA Yasemin ALGÜL Coordinator / Coordonator
Name of the partner Speciality Aysun ŞAHİN AKSU Member(Teacher) / Membru (profesor)
Numele partenerului Specialitatea Cansu YOKUŞ Member(Teacher) / Membru (profesor)
Buda Niga Petruţa Crăiţa Principal / Director Filiz YAVŞANCI Member(Teacher) / Membru (profesor)
Hladiuc Tatiana Vice Principal /Director adjunct Belkıs DUMANDAĞ Member(Teacher) / Membru (profesor)
Sahleanu Emilian, PhD. Coordinator, Teacher/ Coordonator, profesor M.Murat GÜR Member(Teacher) / Membru (profesor)
Iacentiuc Violeta Teacher / Profesor Konca YILDIZ Member(Teacher) / Membru (profesor)
Lepcaliuc Monica Teacher / Profesor
Boerescu Claudia Teacher / Profesor
Rusu Aurica Teacher / Profesor
Darie Mihaela Teacher / Profesor
Pîrghie Mirela Teacher / Profesor ROC MIDDEN NEDERLAND
Aolăriţei Gabriela Teacher / Profesor Utrecht, NEDERLAND
Radu Melania Teacher / Profesor Name of the partner Speciality
Numele partenerului Specialitea
Macovei Olivia Teacher / Profesor
Harm Booi Principal / Director
Tanasă Cozdreanu Teacher / Profesor
Cătălina Norbert Ruepert Coordinator / Coordonator
Ţibu Dana Teacher / Profesor Mick van Bochove Coordinator /Coordonator
Giuraniuc Gabriela Teacher / Profesor Paul Laaper Member / Membru
Erik Opmeer Member / Membru
62
ZESPÓŁ SZKÓL NR 1 IM. JANA PAWŁA II GOWER COLLEGE

Wladyslawowo, POLAND Abertawe/Swansea CYMRU/WALES
Name of the partner Speciality Partners name Speciality

Aleksander Struck Principal / Director
Lisa Scally Coordinator Coordonator
Beata Domnik Vice Principal / Director adjunct
Cath Williams Member / Membru
Waldemar Budzisz Coordinator / Coordonator
Michelle Williams Member / Membru
Tomasz Bieszke Member / Membru
Helen Fencott Member / Membru
Monika Rusak Member / Membru
Katie Leopold Member / Membru
Jarosław Rusak Member / Membru
Barbara Beddows Member / Membru
Zdzisław Bugajski Member / Membru
Alison Kirton Member / Membru
Konrad Szulc Student / Elev
Sarah Morris Member / Membru
Alicja Pobłocka Student / Elev
Ann Bennett Member / Membru
Agnieszka Ferra Student / Elev
Krystian Marczyński Student / Elev
Patryk Piontke Student / Elev
Kinga Żocholla Student / Elev
Mirosława Ceynowa Student / Elev
Mateusz Liedtke Student / Elev
63

Alimentatie PDF

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Alimentatie PDF

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Alimentaţie pentru viitor sănătos

Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene

Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorilor şi Comisia

4.1. Dieta în hipercolesterolemie ………………… …………………….…………….. 49

1. Tuzla IMKB Kız Teknik ve Meslek Lisesi –İstanbul, Turcia

1.1. REŢETE TRADIŢIONALE DIN TURCIA

ASHURE/ Prăjitura lui Noe

1.2. REȚETE TRADIȚIONALE DIN UNGARIA

Mod de preparare: Ceapa cubuleţe se căleşte

Ingrediente (pentru 6 persoane)

Ingrediente – pentru un tort de 22 cm diametru

Ingrediente pentru cremă

O felie de tort Doboș

1.3. REŢETE TRADIŢIONALE DIN ROMÂNIA

Laptele se amestecă cu zahărul şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Untul se încălzeşte

 500 g brânză de vaci

Stafidele se pun la înmuiat în apă o oră.

1.4. REŢETE TRADIŢIONALE DIN TURCIA – ZONA ELÂZIĞ

TAŞ EKMEĞİ (desert cu nuci şi şerbet)

1.5. REŢETE TRADIŢIONALE OLANDEZE

Ce sunt, de fapt, reţetele olandeze? Există, oare reţete scrise care

Modificarea preferinţelor în timp

Supă de praz Iepure înăbuşit Crupe dulci

Ingrediente: Ingrediente: Ingrediente:

Preparare: Preparare: Preparare:

Ingrediente: Ingrediente: Ingrediente:

Preparare: Preparare: Preparare:

1. Wannée C.J., Kookboek van de Amsterdamse Huishoudschool, Amsterdam, 1910

1.6. REȚETE TRADIȚIONALE DIN POLONIA

VARZĂ CU CIUPERCI ÎN ALUAT

1.7. REȚETE TRADIȚIONALE DIN ȚARA GALILOR

CAWL (BORȘ GALEZ)

2 linguri de ulei vegetal

Se servește cu pâine crocantă.

225g făină de grâu

ALIMENTAŢIA ASTĂZI ŞI INFLUENŢA EI ASUPRA SĂNĂTĂŢII

“Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană” /Hippocrates/

2.2. MÂNCAREA FAST FOOD ȘI EFECTELE ACESTEIA ASUPRA SĂNĂTĂȚII

cauciucului și produselor cosmetice.

2.3. INFLUENȚA RECLAMELOR ASUPRA CONSUMULUI DE PRODUSE ALIMENTARE

2.4. MATERII PRIME ŞI METODE DE PREPARARE FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIE

Metode de gătit mai mult sau mai puţin sănătoase

Produse alimentare mai mult sau mai puţin sănătoase

Principalele metode de procesare

Conservarea – metodă alternativă de pregătire culinară

2.5. RAŢIA ALIMENTARĂ ZILNICĂ

Aceste valori variază în funcţie de o serie de factori:

Cea mai uşoară cale spre o dietă echilibrată presupune:

H Ridicat Mediu Scăzut

Sugestii pentru o alimentaţie sănătoasă

REȚETE PENTRU SĂNĂTATE

3.1. REŢETE SĂNĂTOASE TURCEŞTI – ZONA ISTANBUL

3.2. REŢETE SĂNĂTOASE UNGUREŞTI

 ¼ kg carne tocată de curcan

PRĂJITURĂ DOBOŞ – VARIANTA SĂNĂTOASĂ

Există posibilitatea să mâncăm prăjituri gustoase şi să rămânem sănătoşi fără a ne îngrăşa.

3.3. REŢETE SĂNĂTOASE ROMÂNEŞTI

PASCA este realizată prin procedee bune de gătire,

3.4. REŢETE SĂNĂTOASE TURCEŞTI – ZONA ELAZIG

se spală şi se răzuiesc lămâile, se adaugă 2 pahare de apă

SALEP (BĂUTURĂ CALDĂ DIN LAPTE ŞI RĂDĂCINI DE ORHIDEE)

PIZZA CU BRÂNZĂ DE CAPRĂ

Avantajele brânzei de capră