Regimul alimentar in bolile de ficat

Principii generale Regimul alimentar in bolile de ficat este diferentiat in functie de boala si bolnav: - regimul alimentar in ciroza este mai restrictiv, in timp ce regimul alimentar in hepatita cronica, este mult mai lax - alte boli asociate (bolnavii de ficat fac frecvent si gastrite/ulcer), necesita regim alimentar suplimentar deosebit, in functie de boala - starea de moment a bolnavului, poate impune ca in unele momente regimul poate fi mai larg, iar in altele mai restrictiv. Principii generale de regim in boli de ficat: - Alimentatie bogata in glucide (dulciuri/fainoase) - Consum moderat de grasimi in special animale - Proteine in cantitate normala - mai reduse in ciroza cu encefalopatie (tulburari de memorie si constienta); - Sare in cantitate normala in hepatite, redusa sau zero in ciroze cu lichid - Lichidele - dupa sete - Renuntarea totala la alcool. Alimente permise In bolile de ficat sunt permise urmatoarele alimente: - Ciorbe si supe de carne de pui, vita, de legume, neprajite, de ovaz, de orez, gris, perisoare, galusti; - Sote-uri si piureuri de legume - fasole verde, ardei gras, morcovi, dovlecei, gulii, conopida, spanac, salata verde, sfecla, rosii, sub forma de salate sau pregatite fara ceapa ori rantasuri si cu unt sau ulei nefiert; - Cartofi natur, piure, copti in coaja cu putin unt sau ulei, cu branza de vaca; - Carne fripta: pui, vita, iepure de casa, curcan, carne slaba, fara piele si grasime, peste slab alb rasol simplu sau impanat cu legume, perisoare sau chiftele fierte, peste slab, fiert, rasol cu legume; - Mezeluri: sunca de Praga, cremwursti, parizer slab condimentat; - Peste slab (salau, stiuca, biban); - Grasimi: unt, ulei de floarea soarelui sau de masline neprajit; - Oua fierte moi doua/saptamana albus sub forma de omleta in abur sau sufleuri, omleta dietetica; - Sosuri fara grasime prajita, sos alb de rosii sau de zarzavat; - Lapte si lactate: lapte dulce slabcu cafea, lapte batut, iaurt slab, kefir, branza dulce de vaca, cas, urda, telemea desarata; - Paste fainoase de orice fel; - Paine: paine veche de o zi, biscuiti simpli (populari), chifle, mamaliguta; - Dulciuri si prajituri: pregatite cu putine oua si foarte putina grasime, prajituri uscate, prajituri

cu miere, aluaturi fragede, tarte cu fructe sau marmelada, placinta cu mere sau branza dulce; gemuri, dulceturi, miere; - Fructe crude, coapte la cuptor, compoturi, gem, jeleuri: mere, prune, citrice, fragi, capsuni, zmeura, pepene verde, struguri, smochine; - Bauturi: apa plata - preferabil, sucuri si siropuri de fructe sau legume; - Condimente: patrunjel, marar, leustean, dafin, cimbru, chimen, telina, lamaie, sare normal daca nu este contraindicata - ciroza; - Se recomanda 5-6 mese pe zi mai reduse cantitativ. Alimente interzise Sunt interzise: - Supe: supe grase de porc, rata, gasca, afumaturi; - Ciorba de burta, fasole, afumaturi, porc; - Legume: fasole si mazare uscata, varza, vinete, rosii in cantitati mari si necojite, ardei iute, ciuperci, ridichi, ceapa, usturoi, telina, praz, muraturile; - Carne: de porc, rata, gasca, vanat, carnea prajita, carnea conservata prin afumare, mezeluri, sunca grasa, organe (creier, rinichi, ficat, plamani); - Peste gras (nisetru, cega, somn, morun, sardele, heringi), icre de peste, raci, fructe de mare, peste afumat, conserve de peste; - Grasimi: untura, slanina, kaiser si similare; - Oua - omleta, ochiuri prajite, maioneza; - Lapte si lactate: lapte gras,branzeturi fermentate, smantana; - Paine: calda, paine neagra, biscuiti preparati cu grasime sau cacao; - Dulciuri si prajituri: cu creme grase, pregatite cu oua, cacao, frisca ori grasime, tort, inghetata, ciocolata; - Fructe cu coaja si samburi - nuci, alune, migdale, masline sarate; - Condimente: piper, hrean, boia, dafin, mustar, otet; - Bauturi: cafea, bauturi pe baza de cola, alcool (bere, vin, tuica, etc.), bauturi gazoase (daca exista meteorism);

Ficatul gras - steatoza hepatica

Steatoza hepatic sau ficatul gras este o afeciune care se definete prin acumularea excesiv de grsime la nivelul ficatului. Factorii care favorizeaz aceast afeciune sunt: diabetul zaharat, intoxicaia cronic cu alcool, dezechilibrele alimentare sau unele afeciuni ale glandelor endocrine.

Cum apare steatoza hepatic ?

Atunci cnd consumm alcool n mod excesiv, celulele ficatului trebuie s depun un efort suplimentar pentru a metaboliza alcoolul. Pentru a face acest lucru, la nivelul acestor celule se acumuleaz acizi grai care constituie sursa de energie de care ele au nevoie n plus. n cazul n care consumul de alcool este unul frecvent, se ajunge ca celulele hepatice s fie invadate de granule de grsime, ceea ce duce la degenerarea ficatului i la imposibilitatea sa de a mai funciona corect.

Un mecanism similar se produce i n cazul consumului n exces al alimentelor cu multe grsimi, n afeciunile pancreasului, n carenele proteice i n lipsa vitaminelor din alimentaie.

i folosirea abuziv a unor medicamente toxice pentru ficat (tetraciclina, cortizonul, fosforul etc.), a unor medicamente mpotriva hipertensiunii sau a unor medicamente mpotriva aritmiilor poate duce la apariia steatozei hepatice. Evoluia steatozei hepatice
n cazul n care steatoza hepatic nu este tratat corespunztor, iar bolnavii nu i schimb n bine stilul de via i cel alimentar (renunnd la alcool i alimente grase), evoluia acestei boli poate fi foarte grav. Dac se continu consumul de alcool, leziunile produse ficatului progreseaz, studiile artnd c unul din cinci bolnavi de ficat gras evolueaz spre etape mai grave precum steato-hepatita sau hepatita acut etanolic (manifestat prin febra, icter, chiar hemoragie digestiv i ascit - lichid n burt). De asemenea, la o treime din bolnavii de steatoz poate aprea fibroza ficatului, iar dintre bolnavii cu fibroz jumtate se ndreapt spre ciroz.

Alimentaia i stilul de via la bolnavii cu steatoz hepatic

1. Prima msur important pe care bolnavii de steatoz hepatic trebuie s o ia este s urmeze o alimentaie care s conin toate principiile alimentare necesare organismului. Se va insista pe consumul zilnic de sucuri de legume (minim 600 ml n cursul unei zile). Se va urmri satisfacerea nevoilor de vitamine ale organismului prin introducerea n diet a polenului de albine (cte 20 g pe zi). De asemenea se indic s se consume alimente care conin acizi grai nesaturai: uleiuri vegetale (n special de soia), germeni de porumb i grsime de pete. 2. Se interzice consumul urmtoarelor alimente: alcool, grsimi de origine animal, carne de porc i

de oaie, pielea de pasre, mezeluri, glbenu, lactate de oaie, afumturi, alimente cu conservani, prjeli, tocnie i dulciuri.
3. Consumai zilnic sucuri de roii, elin, spanac, salat, morcov, ptrunjel, mrar sau mere.

4. Reducei cantitatea de pine, cartofi i finoase consumate concomitent deoarece genereaz

glucide care se stocheaz n ficat sub form de grsimi.

5. Mncai ncet, deoarece atunci cnd mncai repede ficatul trebuie s depun un efort suplimentar
pentru a prelucra avalana de alimente ingerate. Astfel, neputnd face fa, ficatul va depozita surplusurile sub form de grsime. 6. Respectai orele de somn de minim 8 ore i mentinei greutatea corpului la valori aproape de

normal.
7. Menineti colesterolul, trigliceridele i glicemia n limite normale, repetai analizele de snge

i ecografia abdominal la 6 luni sau 1 an, n funcie de indicaia medicului.

Tratamentul steatozei hepatice

- Cel mai bun tratament naturist contra steatozei ficatului este ceaiul de anghinare consumat zilnic. Acesta ajut la diminuarea cantitii de grsime acumulat la nivelul ficatului. - Luai dimineaa 1-2 lingurie de ulei de msline, dup care bei un pahar cu suc de mere. - Luai de 3 ori pe zi cte 2 picturi de ulei volatil sau de tinctur de portocal puse n miere de albine. Aceste extracte de portocal ajut la scderea grsimilor. - De asemenea se mai pot lua semine de armurariu care ajut la refacerea celulei hepatice. - Pentru drenarea eficient a ficatului cel mai indicat este extractul din mldie de rozmarin. Acest tratament este excelent n cazul bolnavilor de steatoz hepatic pentru c ajut la dizolvarea i metabolizarea grsimilor stocate n ficat.

Dieta anti-colesterol
Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi in dieta este daunatoare. Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace. Pe scurt, inima pompeaza sange prin intermediul unor vase sanguine numite artere. Acest sange transporta oxigenul vital si nutrientii necesari tesuturilor si organelor intregului corp. Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate, acesta se depune ca o ceara pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina. Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale. Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestine si se adauga la cel produs de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta se poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale. La randul lor, grasimile pot fi saturate si nesaturate. Cel mai simplu mod prin care le putem deosebi este aspectul lor: grasimile saturate se solidifica sau raman solide la temperatura camerei, iar cele nesaturate sunt lichide in aceleasi conditii. Pentru a se reduce colesterolul sanguin total este necesar sa se limiteze aportul grasimilor saturate. Grasimile saturate se gasesc in special in carne si lactate facute din lapte nedegresat.

Grasimile nesaturate (mono-nesaturate si poli-nesaturate) se gasesc in principal in plante si conduc in mai mica masura la cresterea colesterolului total. Exista evidente experimentale ca grasimile mononesaturate (ulei de masline) chiar ajuta la scaderea colesterolului sanguin. Exista o serie de grasimi vegetale care se comporta ca si cele saturate: uleiul, nuca de cocos si untul de cacao (component al ciocolatei) si care trebuie evitate. Pe etichetele alimentelor se intalneste adesea termenul de grasimi vegetale hidrogenate. Hidrogenarea este un proces chimic prin care uleiurile vegetale sunt solidificate la temperatura camerei si care sunt, deci, saturate. Aceste grasimi hidrogenate sunt folosite la producerea snackurilor si margarinelor. Prin urmare, grasimile, in general, trebuie reduse in dieta, insa cele saturate trebuie excluse din alimentatia zilnica. Practic, este necesar sa se urmeze un program alimentar sarac in colesterol si care sa aiba urmatoarele obiective: scaderea cantitatii de grasimi saturate din dieta; scaderea nivelului de colesterol; limitarea sodiului din alimentatie; cresterea cantitatii de fibre si carbohidrati complecsi; scaderea aportului caloric zilnic, daca e necesara ajungerea la o greutate corporala sanatoasa.
Din punct de vedere practic, se impun o serie de modificari ale stilului de viata si mai ales de alimentatie. 1. Trebuie limitate zaharul si alcoolul. Ele nu furnizeaza multi nutrienti, dar aduc multe calorii. Isi aduc deci contributia la cresterea colesterolului prin cresterea in greutate. Un organism supraponderal contine in exces grasimi saturate. 2. Anumite obiceiuri, cum ar fi fumatul si sedentarismul, pot mari riscul unor afectiuni cardiace. Fumatul ar trebui abandonat, iar exercitiile fizice (20-30 de minute, de 3 ori pe saptamana) ajuta la reducerea nivelului colesterolului si previn construirea depozitelor de colesterol. Tot miscarea duce si la reducerea stresului, un alt factor de risc important in cazul bolilor cardiovasculare. 3. Trebuie consumat des peste, de cel putin 3 ori pe saptamana. Anumiti pesti marini si oceanici cum ar fi macroul, somonul, heringul, tonul, contin un ulei numit acid gras Omega-3. Acesta contribuie la mentinerea unui nivel scazut al colesterolului in sange. Suplimentele pe baza de ulei de peste nu sunt totusi recomandate pentru ca aduc prea multe calorii. 4. Sunt de evitat alimentele cu continut ridicat de sodiu. Anumiti pacienti cu nivel de colesterol mare au si tensiune arteriala mare. Prin reducerea sodiului, se poate pastra tensiunea in limite normale. Sarea de masa este 50% sodiu. Sodiul este de asemenea un ingredient in multe alimente procesate. Se recomanda citirea etichetelor si alegerea numai a produselor care nu contin mai mult de 300mg de sodiu intr-o portie. Verdeata si mirodeniile pot fi folosite in locul sarii pentru a da gust mancarurilor. Nu

trebuie folositi inlocuitorii sarii decat la recomandarea medicului. 5. Trebuie crescuta cantitatea de carbohidrati (paste, seminte, cartofi) consumata. Ca si grasimile, sunt o excelenta sursa de energie, dar fara efectul negativ pe care grasimile il pot avea asupra organismului. Dar, din nou, trebuie citite cu atentie etichetele produselor de patiserie, prajiturilor sau biscuitilor. De multe ori, pentru producerea acestora se foloseste ulei de cocos, ulei de palmier sau grasimi hidrogenate. 6. Consumati 20-30 de grame de fibre in fiecare zi. Alimente cum ar fi legumele, cerealele integrale, orezul brun, merele, capsunile si morcovii, trebuie consumate pentru ca ele contin fibra solubila. Aceasta ajuta la scaderea colesterolului din sange. 8. Mancatul la restaurant poate fi o problema. Trebuie evitate restaurantele fast foods, care de obicei ofera produse cu continut ridicat de grasimi si sodiu. Sunt bineinteles si multe restaurante care s-au aliniat necesitatii de a oferi o gama de produse cu grasimi si colesterol scazute. Se poate intreba despre ingrediente si despre cum au fost preparate mancarurile, iar alegerea trebuie facuta cu grija si se pot cere portii cat mai mici. Acestea ar fi cateva sfaturi, care aplicate cu grija si perseverenta pot preveni cresterea colesterolului sanguin dar si reducerea nivelului acestuia. Noile etichete ale alimentelor, ofera consumatorilor informatii asupra continutului in grasimi, grasimi saturate, colesterol, sodiu si fibre. Daca aveti nevoie de ajutor in interpretarea acestor informatii, se poate consulta un medic sau un nutritionist.

Alimentaie i tratament n cazul colesterolului mrit

La nivel celular, colesterolul este utilizat n formarea membranelor care separ componentele structurale. De aici rezult c, n limite cantitativ normale, colesterolul este absolut necesar organismului. Foarte adesea, ns, plafonul colesterolului din snge crete semnificativ, devenind un important factor de risc n evoluia sclerozrii vaselor sanguine i o cauz principal a deceselor provocate de bolile cardiovasculare, hipertensiune arterial, ateroscleroz, accidente cerebrale sau coronariene.

Saltul peste barierele optime ale colesterolului este declanat, n principal, de o alimentaie greit, cu exces de grsimi animale care se depun pe pereii interiori ai arterelor, unde formeaz plci compacte de aterom. Creterea nivelului colesterolului peste valorile optime constituie o problem de sntate att n mediul rural, ct, mai ales, n cel urban. Statisticile arat c n Romnia peste 30% din persoanele adulte au colesterolul ridicat, cel mai mare procent existnd ntre locuitorii Capitalei (46%), dup care urmeaz locuitorii din Muntenia (38%), Banat i Transilvania (33%), Moldova (28%) i Oltenia (24%).

Primele simptome ale hipercolesterolemiei apar destul de trziu, cnd s-au declanat reaciile de ateroscleroz, hipertensiune, accidente vasculare sau infarct de miocard. La persoane cu deficiene metabolice de origine genetic pot s apar depuneri de colesterol pe tendoanele extensoare, ngrori ale tendonului lui Achile sau la nivelul articulaiilor, a falangelor, precum i la ncheieturile genunchilor, cotului sau ale oldurilor. La unele persoane mai tinere, cu nivel ridicat de colesterol, se constat ngrori la nivelul corneei i pete alb-glbui pe pleoapele superioare. Studii statistice arat c plafonul mediu al colesterolului total este ceva mai mare la brbai dect la femei i, n general, mai ridicat n lunile de toamn-iarn i semnificativ mai sczut n lunile de primvar-var, cnd regimul alimentar se bazeaz pe consumul bogat n legume proaspete i fructe, completat cu o activitate fizic mai intens, cu expunere la soare i preocupri de eliminare a excesului n greutatea corporal. Valorile normale ale colesterolului Valoarea optim a HDL (bun) este, n medie, 40 mg/dl la brbai i 45 mg/dl la femei, n timp ce LDL (ru) trebuie s fie de cel mult 4 ori mai mare dect HDL. La bolnavii hipertensivi, cu diabet i fumtori acest raport trebuie s fie mai mic pentru a evita apariia unor factori de risc. Creterea nivelului de colesterol este cauzat de ncrcarea sngelui cu grsimi pe care le preia din ficat, din intestin sau din alte depozite grase ale corpului. Aceste grsimi din snge pot s apar i n urma unor tulburri metabolice provocate de diabet zaharat, insuficien renal cronic, hipotiroidism, afeciuni hepatice, obezitate, consum exagerat de tutun, alcool sau de medicamente chimice. S-a constatat c forma LDL (ru) se ataeaz pe pereii interiori ai arterelor, se unesc n form de plcue de aterom i micoreaz diametrul vaselor sanguine. Treptat, vasele se sclerozeaz, i pierd elasticitatea, devin friabile i se obtureaz, parial sau total, ducnd la ateroscleroz aprut n diferite pri ale organismului. n unele cazuri se ajunge la rupturi de vase i formarea de cheaguri care astup vasul. Consecinele acestei afeciuni n zona inimii pot fi: cardiopatie ischemic, angin pectoral, infarct miocardic, iar la membrele inferioare se manifest prin dureri acute n pulpe (mai ales la mers) i nnegrirea degetelor de la picioare. Procesul de sclerozare ncepe cu arterele mici ale inimii, creierului i ale picioarelor care se nfund mult mai uor provocnd dureri acute. Treptat, se ngusteaz i vasele mari. Acestea au suprafaa intern aspr i pot reine cheagurile de snge care mpreun cu moleculele de colesterol duc la tromboze. La o hipertensiune crescut brusc, cheagurile se desprind de pe suprafaa vaselor, intr n circuitul sanguin i pot provoca o embolie, cu accidente cerebrale i vasculare grave. Cure de cruditi i sucuri de legume

Sunt admise cure de durat cu cruditi i sucuri de legume i fructe bogate n vitamine i minerale, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb i, mai ales, de msline cu acizi grai mononesaturai), carne slab (de pasre, viel, pete) preparat prin fierbere, lapte degresat cu maximum 1,5% grsime, iaurt, ca, urd, brnz dietetic de vaci, paste finoase, cereale (fulgi de ovz, gru germinat, orez nedecorticat), oet de mere cu miere de albine, condimente proaspete i 2-3 bulbi de usturoi, seara, care conin cantiti mari de alicin, eficient n scderea colesterolului i a tensiunii arteriale. Dintre fructe sunt preferate coacze negre, afine, zmeur, lmi, grapefruit. Alimentaia n hipercolesterolemie n ultimii 50 de ani, creterea nivelului de colesterol s-a aflat n corelaie direct cu modificrile profunde n alimentaie, att n ara noastr, ct i n exterior. Se mnnc prea mult carne, grsimi de origine animal, dulciuri, cafea i aditivi alimentari (E-uri). La acestea se adaug un exces de tutun, alcool i medicamente de sintez chimic, pe un fond de stres i de poluare a mediului de via. O diet sntoas, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicat. O hran sntoas nseamn o reducere a nivelului colesterolului ru i implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare. n primul rnd, o bun alimentaie anticolesterol impune o atenie deosebit n consumul judicios al grsimilor. Prin aceasta nu se va nelege o interzicere total a grsimilor. n raia zilnic, grsimile trebuie s reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grsimi saturate nu va depi 10%. Alimente interzise Alimentele cu grsimi saturate care vor fi consumate cu restricie sunt, cu mici excepii, din surse animale: slnin, unc, untur, organe (ficat, creier, rinichi), carne gras (de porc, vit, vnat, ra, gsc), mezeluri grase, salamuri, cremvurti, parizer, hamburgeri, crevei, sardele, crustacee. Colesterolul din snge crete i la consumul excesiv de fric, brnzeturi grase, unt, cacaval, maioneze, glbenu de ou, plcinte cu carne, prjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahr rafinat, ngheate, buturi ndulcite cu zahr, alcooluri tari. Unele dintre aceste preparate conin cantiti ridicate de colesterol: caviar - 440 mg%, ficat gras 380 mg%, omlet - 350 mg%, unt - 250 mg%, pate din ficat de porc - 200 mg%, maioneze - 165 mg%, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar. Ce alimente sunt recomandate Alimentele cu grsimi nesaturate i cele srace n colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lmi, grapefruit, banane, caise, piersici, coacze, afine, zmeur), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slab (pui, curcan, viel, pete)

preparat prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu max. 1,5% grsime, iaurt, ca, urd, brnz dietetic de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapi i, mai ales, de msline bogat n acizi grai mononesaturai). Sunt indicate i pastele finoase, cereale (pine integral i de secar, chifle, gri, fulgi de ovz, gru germinat, orez nedecorticat). La alimente se poate aduga oet de mere cu miere de albine, condimente care nu sunt iui, o ceap crud i 2-3 cei de usturoi (bogai n alicin cu rol n scderea colesterolului din snge i a tensiunii arteriale). Un pahar de vin rou la mas Consumul moderat de alcool poate duce la creterea nivelului de colesterol HDL (bun). Vinul rou (un pahar la mas) este sntos pentru artere pe care le dilat, mrind afluxul de snge ctre muchiul inimii i ctre alte esuturi. Vinul rou conine antioxidani de tipul flavonoidelor. Statisticile din Occident arat c francezii sunt cei mai mari consumatori de grsimi, dar, n acelai timp, ei sunt cel mai puin atini de maladiile cardiovasculare. Acest paradox a fost explicat prin faptul c francezii consum zilnic 2-3 pahare cu vin rou (nu mai mult), care asigur o cantitate suficient de antioxidani, respectiv de polifenoli, cu rol de neutralizare a radicalilor liberi i de diminuare a riscurilor fa de maladiile cardiovasculare. Efecte de reducere a grsimilor duntoare pot fi obinute prin consumul de pete, care scade vscozitatea sngelui i tensiunea arterial i crete nivelul colesterolului HDL (bun). Aceste efecte se pot realiza cu acizi grai Omega-6 i mai ales cu acizi grai Omega-3 (din pete gras i semine de dovleac). Tratamente fitoterapeutice Se fac cu o serie de plante medicinale care au dovedit o mare eficacitate: - anghinare (frunze uscate) din care se prepar o infuzie care se bea dimineaa, pe stomacul gol, iar restul cu 30 minute nainte de mese, dup care urmeaz repaus la pat, culcat pe partea dreapt; - pducel (flori i frunze uscate), din care se face infuzie (1 linguri la 200 ml ap clocotit); se beau 3 ceaiuri pe zi ntr-o cur de 3 sptmni; - mesteacn (frunze uscate), pentru a face o infuzie concentrat (dou linguri la 250 ml ap clocotit), la care se adaug un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu; - ppdie (frunze) pentru infuzie, din care se beau 2-3 cni pe zi ntr-o cur de 2-3 sptmni; - ptlagin (frunze) pentru infuzie din care se bea cte o lingur la dou ore.

Apiterapia recomand toate formele de produse apicole: miere de albine, lptior de matc, polen, tinctur de propolis. Regimul de via n vederea reducerii colesterolului, ndeosebi a fraciunii LDL (ru) i a trigliceridelor sanguine, este necesar o intensificare a activitii fizice, cu un efort fizic n limite moderate, care va spori arderea surplusului de grsimi. Prin aceasta se va reduce riscul mbolnvirii de cardiopatie ischemic i hipertensiune arterial i se combate excesul ponderal. n tratarea colesterolului ridicat nu trebuie s se atepte la rezultate foarte spectaculoase i imediate dar, treptat, se poate ajunge la reducerea riscurilor bolilor cardiovasculare.