Informatii pe scurt:
Destinatie: Vârful Negoiu (2.535 m)
Intermediar: Lacul Bâlea, Saua Paltinului, Vârful Laitel (2.390 m), Lacul Călțun, Saua Doamnei
Punct de plecare: Lacul Balea
Grad de dificultate: mediu/greu
Timp :11 ore (6 dus ore/intors: 5 ore) -se poate face intr-un timp mai scurt dar noi eram incepatori la prima tura pe munte
Traseu:
banda albastra de la Balea Lac (2040 m) si pana la Saua Păltinului (2369 m)
bandă roşie de la Şaua Păltinului , Vf Laitel (2390 m) , Lacul Căltun şi Vf.Negoiu (2535 m)
marcaj cu bandă galbenă, o mica portiune prin Strunga Doamnei
Data: 05.07.2014
UPDATE: Data: 31.07.2016, 01.08.2020
______________________________________________________________ ___
Povestea noastra si fotografii
Minunatele pagini de călătorie din spațiul virtual au trezit în noi interesul de a vedea pe viu aceste peisaje superbe din munții nostri. Deci, care era traseul care să ne ofere creste dantelate, lacuri transparente, rhododendroni înfloriți precum în fotografiile de pe diverse pagini?
Vârful Moldoveanu, cel mai inalt din Romania, s-ar încadra in aceasta cerinta? Poate ca da, dar este un traseu destul de greu de realizat într-o zi. Luasem în considerare doar variantele de plecare de la Sâmbata de Sus si de la Bâlea Lac. Ulterior, am gasit traseul din Nucsoara-Arges, pe care dupa vreo 2 luni l-am facut in 8 ore.
Vârful Negoiu, al doilea varf al tarii? Da, se incadreaza în ceea ce cautam. Nu stiam atunci ca aceste ture pe munte pot sa ofere, dincolo de peisajele de poveste pe care le vedem in fotografii, niste emotii senzationale. Muntele îti ofera echilibru si îndrazneala, liniste si agitatie. La fel ca viata, drumetiile pe munte sunt surprinzatoare. Oricand te pot surprinde cu lucruri minunate, nestemate, dar din pacate, şi cu primejdii de tot felul.
„Munţii sunt începutul şi sfârşitul tuturor peisajelor naturale” scrie John Ruski in volumul Modern Painters. Aceasta constatare aveam sa o probam si sa o confirmam in aceasta zi. Am avut parte de peisaje greu de descris în cuvinte şi poate nici fotografiile nu au reuşit sa surprinda toate frumusetiile oferite de natura, din cauza ca pe anumite portiuni eram prea procupati de traseul greu si mai putin de fotografii.
Deci, în dimineaţa zilei de 5 iulie 2014 pe la ora 7, zi care se prognoza a fi o zi superba, eram la Bâlea Lac. Traseul a fost lung, şi-l voi imparţi în mai multe grupe:
I.Prima grupa: Bâlea Lac (2040 m) – Şaua Păltinului (2369 m): 50 min
Traseul incepe vizavi de Bâlea Lac şi urca pana in Şaua Păltinului. Este un urcuş destul de susţinut. Ulterior , cand ma gandesc la aceasta porţiune o caracterizez ca fiind chiar uşoara. Habar n-aveam atunci, ce urmeaza. Pauzele dese ne ofera prilejul sa admiram peisaje minunate: Lacul Bâlea, Transfagarasanul, Vârful Paltinului.
II. Etapa a doua este de la Saua Paltinului si pana pe Varful Laitel
Şaua Păltinului (2369 m) –Şaua Doamnei (2294 m) – Vf. Lăiţel (2390 m)
Din Saua Paltinului mai admiram înca o data frumusetea lacului Bâlea şi serpentinele Transfagarasanului precum şi turnul Paltinului şi pornim în continuare la drum.
Drumul e lung, tot un urcuş si-un coboras. Coboram din Saua Paltinului intr-o zonă unde se gaseste apă potabila. Urmatoarea sursă de apă mai este la Lacul Caltun.
Pană la Saua Doamnei exista anumite porţiuni cu lanţuri care ne ajute sa continuam traseul pe sub creastă. Desi este o zona mai delicată, cu ajutorul lanţurilor am reusit să trecem făra probleme, chiar şi noi care eram la prima tură pe munte.
Urcusul pe vârful Laitel nu este uşor deloc, nici acum dinspre Bâlea Lac dar mai ales înapoi dinspre Lacul Caltun, însă grandoarea crestelor ne-au cucerit definitiv. Aici vântul îşi cânta simfonia pe care noi cu greu o lăsăm să ne atinga. Incet , încet işi croieste drumul si ne mângaie sufletul.
Greutatea urcuşului a făcut sa ne bucurăm cand am ajuns pe „delusorul” de 2390m numit Laitel.
3.Etapa a treia:Vf. Lăiţel (2390 m) Lacul Călţun (2147 m): 2h 30
Coborarea de pe Laiţel nu este simpla dar am pasit într-o lume ireal de frumoasa. Traseul lung şi greu din aceasta porţiune nu l-am simţit ca o greutate pentru ca eram rasplatiţi cu peisaje de poveste. Frumusetile create de Dumnezeu sunt adevarate minuni: creste brodate, lacul Caltun, rhodendronii infloriţi, liniste….
Si ca un trofeu se iveste Lacul Călţun în toate splendoarea lui. Lacul Călţun are o suprafaţa medie de aproximativ 1 ha , o adancimea de 11m si este situat la altitudinea de 2135m. Dincolo de aceste date tehnice, Lacul Călţun apare în faţa noastă în toata mareţia lui iar sclipirile soarelui peste întinderea apei dă acestuia culoarea smaraldului. In depărtare ochiul nostru s-a intalnit cu vârfurile muntilor din jur care atingeau cerul azuriu: Negoiu, Lespezi şi Calţun.
Etapa a IV-a. Lacul Căltun -Varful Negoiu (prin Strunga Doamnei)
După Lacul Călţun marcajul se bifurcă prin Strunga Doamnei sau prin Strunga Dracului, care este interzis în ultimii ani. Mai aruncam o privire in urma noastra si ne miram de frumusetea fara seaman a lacului Caltun.
Noi am luat-o prin strunga Doamnei. Din nou, locuri spectaculoase, cer senin si liniste. Doar noi şi caprele negre.
Dupa 6 ore de traseu greu rasplatit cu multe peisaje minunate, iata-ne pe vârful Negoiu, al doilea vârf din tara , vârful care are inaltime de 2.535 m.
De aici se zice ca se vede pana la Dunare. Noi nu am vazut Dunarea dar am vazut Lacul Vidraru si Lacul Caltun, crestele zimtate ale Fagarasului care din loc în loc ating cerul. Astfel, nimic nu se poate asemui cu frumoasa panorama a „Fagarasilor”, tablou care se înscrie pentru totdeauna în amintire si care ne va rechema.
Mândrii că am ajuns pe renumitul vârf dar totodată temperaţi de vorbele lui Trenker Luis „Chiar şi ascensiunea cea mai dificilă este puţin lucru faţa de alte realizari omeneşti” am pornit înapoi spre Balea Lac. Din nou: Strunga Doamnei, Lacul Caltun, Vârful Laiţei, Saua Paltinului şi frumosul Bâlea Lac împreuna cu marmotele.
Reusita unei calatorii si cu atat mai mult a unei ture pe munte depinde de sanatatea noastra, de felul cum esti documentat dar si de starea vremii. Spiritual, aceasta reuşita se completeaza cu felul în care reuşim sa ne deconectam de la problemele de zi cu zi, sa ne gandim doar la locurile minunate pe langa care trecem şi la varful pe care urmeaza sa-l cucerim.
Se spune ca, atunci când faci ceva mai mult decat cotidianul, ai voinţa de fier. Eu cred că, noi astazi am avut vointa de aur. Am trecut de la plimbările din oras la un traseu greu si lung plin de urcuşuri si coboraşuri (Of Laitel!) . Am şlefuit-o (vointa) nu cu bocancii pe traseul greu ci cu inima care a dorit să vadă fata nevazuta şi minunată a ţarii, dincolo de cortina croşetata cu fire de nori şi creste de munţi.
Incărcati cu o caruţă de fotografii şi amintiri din traseul nostru către vf. Negoiu, ne-am urcat în masină şi am pornit spre casă. Febra musculară ne-a însoţit încă o saptamană după care a trecut încet, încet dar amintirile acestei aventuri incă ne insoţesc. O zi superbă!
Când am coborat la benzinarie , i-am spus doamnei de la casă, să mă justific pentru faptul că mergeam şchiopatand, că vin de pe munte, după un traseu de 11 ore si nu o să mai merg niciodată. Dar nu a fost asa, in următoarele luni am mai făcut multe ture pe munte . Lucrurile grele le uităm repede, mergem mai departe cu amintirile plăcute. Si tura pe Vârful Negoiu este o amintire care va reveni mereu şi care ne obligă sa planificăm alte calatorii.
UPDATE: Pe Vf Negoiu ne-am mai dus si in 2016, 2019 (de la Cabana Negoiu) si in 2020. Desi acum nu mai eram straini de munte de fiecare data ni s-a parut la fel de frumos dar si greu.
