O parte importanta in gestionarea sindromului de intestin iritabil (SII) o reprezinta identificarea si evitarea alimentelor care declanseaza simptomele. Exista mai multe abordari dietetice care par sa ofere ameliorarea simptomelor in diferitele subtipuri de SII. Cu rabdare si prin incercare si eroare veti gasi in cele din urma regimul alimentar care va poate ajuta sa tineti sub control simptomele SII.
Acest articol discuta ce trebuie sa mananci pentru a gestiona SII. Explica recomandarile obisnuite pentru o dieta in sindromul de intestin iritabil, inclusiv dieta low-FODMAP si dieta fara gluten.
Cuprins
- Introducere in dieta pentru sindromul de intestin iritabil
- Dieta low-FODMAP pentru sindromul de intestin iritabil
- Dieta fara gluten in sindromul de intestin iritabil
- Alimente pentru sindromul de intestin iritabil cu constipatie
- Alimente pentru sindromul de intestin iritabil cu diaree
- Alte recomandari dietetice in sindromul de intestin iritabil
- Sfaturi pentru gatit in sindromul de intestin iritabil
- Consideratii speciale ale dietei in sindromul de intestin iritabil
- Sustenabilitatea si practicitatea dietei in viata reala
- Rezumat
Introducere in dieta pentru sindromul de intestin iritabil
Sindromul de intestin iritabil este o afectiune complexa, deci nu exista un singur regim alimentar ideal. Majoritatea clinicienilor recomanda o abordare in doua etape:
- Mai intai, respectati un model regulat de mese in timp ce reduceti fibrele insolubile, alcoolul, cafeina, mancarurile picante si grasimile. Asigurati-va ca faceti exercitii fizice in mod regulat si beti suficiente lichide pentru a evita deshidratarea.
- Daca aceste interventii nu ofera ameliorare, urmatorul pas ar fi sa incercati o dieta low-FODMAP sau fara gluten. Aceasta trebuie explorata sub indrumarea unui profesionist din domeniul sanatatii calificat.
Pot fi necesare etape suplimentare daca inca aveti simptome. Acest lucru ar putea implica identificarea si evitarea declansatorilor alimentari, inclusiv a celor care cauzeaza alergii sau intolerante alimentare. Verificati cu un dietetician sau nutritionist pentru a va asigura ca indepliniti obiectivele nutritionale zilnice.
Dieta low-FODMAP pentru sindromul de intestin iritabil
FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide si poliol) sunt carbohidrati cu lant scurt gasiti in multe alimente. Acestia tind sa fermenteze si sa creasca volumul de lichid si gaz in intestinul subtire si gros.
Consumul excesiv de FODMAP poate duce la flatulenta, balonare si dureri abdominale. Avand in vedere ca acestea sunt caracteristici ale SII, are sens eliminarea alimentelor cu continut ridicat de FODMAP pentru a preveni sau ameliora aceste simptome. Dieta poate fi provocatoare, deoarece multe alimente obisnuite au un continut ridicat de FODMAP.
Exista cinci tipuri de FODMAP:
- Fructani (gasiti in grau, ceapa, usturoi, orz, varza si broccoli)
- Fructoza (gasita in fructe, miere si sirop de porumb cu continut ridicat de fructoza)
- Galacto-oligozaharide (gasite in leguminoase si fasole)
- Lactoza (gasita in lapte si alte produse lactate)
- Polioli (gasiti in fructe samburoase, cartofi dulci, mere si telina)
O dieta low-FODMAP este conceputa in doua faze ca parte a unei diete de eliminare:
- Faza 1: Alimentele cu continut ridicat de FODMAP sunt restrictionate pentru o perioada scurta de timp, in general intre trei si sase saptamani.
- Faza 2: Alimentele sunt reintroduse in dieta, cate un tip de FODMAP pe rand, pentru a evalua toleranta dvs. la fiecare.
American College of Gastroenterology (ACG) recomanda ca acest lucru sa se faca sub indrumarea unui nutritionist gastro-intestinal antrenat corespunzator. Daca nu este posibil, ei indeamna furnizorii de servicii medicale sa va ofere materiale de inalta calitate pentru a va ghida prin aceasta intr-o maniera medical responsabila.
Studiile au constatat ca aproximativ 75% dintre persoanele cu sindromul de intestin iritabil care au incercat o dieta low-FODMAP au resimtit o ameliorare semnificativa a simptomelor.
Dieta fara gluten in sindromul de intestin iritabil
Multe persoane cu sindromul de intestin iritabil vor raporta o imbunatatire a simptomelor atunci cand elimina glutenul din alimentatie, chiar daca nu sufera de boala celiaca. Glutenul este o proteina gasita in alimentele care contin cereale precum graul, secara si orzul.
Notiunea ca glutenul joaca un rol in sindromul de intestin iritabil face obiectul dezbaterii. Pe de o parte, exista oameni de stiinta care sustin ca sindromul de intestin iritabil este o forma de sensibilitate la gluten non-celiaca, o tulburare prost inteleasa, similara celei celiace, in care glutenul declanseaza simptome gastrointestinale adverse. Altii sustin ca fructanul FODMAP, mai degraba decat glutenul, este problema.
Daca o dieta low-FODMAP nu reuseste sa ofere ameliorare, se poate incerca o dieta fara gluten pentru a vedea daca simptomele se imbunatatesc. Daca da, se poate creste aportul de gluten pentru a vedea cat din aceasta proteina se poate tolera in mod rezonabil. Acest lucru va poate permite sa mancati o gama mai larga de alimente fara controale dietetice atat de stricte.
O dieta fara gluten este definita ca avand mai putin de 20 de parti per milion (ppm) de gluten pe zi. O dieta cu continut scazut de gluten implica in general mai putin de 100 ppm de gluten.
Inainte de a incepe o dieta fara gluten, este important sa va testati pentru boala celiaca prin teste serologice, anticorpi transglutaminaza IgA si niveluri totale de IgA. Daca pacientii au niveluri scazute de IgA (aprox. 2-3% din populatie), atunci se utilizeaza anticorpul IgG depeptide de gliadina deamidata pentru screening. Daca testele serologice sunt echivoce, urmatorul pas este testarea genetica.
Daca simptomele dvs. nu se rezolva complet cu o dieta low-FODMAP sau fara gluten, medicul dvs. poate investiga daca aveti alergii alimentare specifice sau intolerante la anumite alimente. Un astfel de diagnostic poate necesita teste si consultarea unui alergolog. Dieta dvs. ar trebui sa fie ajustata in consecinta.
Alimente pentru sindromul de intestin iritabil cu constipatie
Pentru a ameliora constipatia cronica asociata cu sindromul de intestin iritabil, va trebui aproape inevitabil sa mancati mai multa fibra. Este important sa cresteti aportul treptat, pentru a permite corpului sa se adapteze. In general, fibra solubila este mai bine tolerata de persoanele cu sindromul de intestin iritabil decat fibra insolubila.
Veti avea nevoie si de alimente care contin grasimi polinesaturate sau mononesaturate sanatoase. Alimentele cu continut ridicat de grasimi saturate si zahar sunt cunoscute pentru ca favorizeaza constipatia.
Alimente recomandate in sindromul de intestin iritabil cu constipatie:
- Paine integrala si cereale
- Tarate de ovaz
- Fructe (in special mere, pere, kiwi, smochine si kiwi)
- Legume (in special legume cu frunze verzi, cartofi dulci si conopida)
- Leguminoase
- Fructe uscate
- Suc de prune
- Lapte degresat (cu moderatie)
- Iaurt si chefir
- Piept de pui fara piele
- Peste (in special peste gras precum somon si ton)
- Seminte (in special seminte de chia si in macinat)
- Supe limpezi
Alimente de evitat in sindromul de intestin iritabil cu constipatie:
- Paine, paste si biscuiti albi
- Banane necoapte
- Fructe caise
- Alimente prajite sau semipreparate
- Produse de patiserie (fursecuri, placinte, prajituri)
- Orez alb
- Smantana si lactate grase (inclusiv inghetata)
- Alcool (in special bere)
- Carne rosie
- Chipsuri din cartofi
- Ciocolata
- Supe cremoase
Alimente pentru sindromul de intestin iritabil cu diaree
Daca simptomele dvs. de sindrom de intestin iritabil implica diaree, este cel mai bine sa va limitati la alimente simple, in special daca simptomele sunt severe. Trebuie evitate alimentele grase, prajite sau cremoase, deoarece acestea pot accelera contractiile intestinale, provocand crampe si scaune lichide.
Grasimile trebuie evitate si daca aveti sindrom de intestin iritabil alternant.
Evitati fibrele insolubile, care atrag apa din intestin, facand scaunele moi sau apoase. Desi ar trebui sa faceti orice efort pentru a manca fructe si legume, este cel mai bine sa va limitati aportul de fibre la mai putin de 1,5 grame per jumatate de ceasca in timpul episoadelor acute.
Alimente recomandate in sindromul de intestin iritabil cu diaree:
- Paine, paste si biscuiti albi
- Cereale integrale (daca nu aveti intoleranta la gluten)
- Orez alb
- Fulgi de ovaz
- Piept de pui fara piele
- Carne slaba
- Peste slab (precum calcan, cambula, cod)
- Oua
- Cartofi fierti sau copti
- Leguminoase
- Banane
- Lapte de orez, migdale sau cocos
- Lapte degresat fara lactoza
- Iaurt probiotic degresat (cu moderatie)
- Suc de fructe limpezit, neindulcit
- Branzeturi tari (cu moderatie)
- Piure de mere
- Tofu
Alimente de evitat in sindromul de intestin iritabil cu diaree:
- Alimente prajite sau semipreparate
- Alimente cu continut ridicat de zahar (ex. produse de patiserie)
- Carne grasa (ex. bacon si carnati)
- Mezeluri procesate (ex. carnati si mezeluri)
- Sardine si peste in conserva in ulei
- Legume crucifere (conopida, broccoli, varza, conopida de Bruxelles)
- Salate verzi si legume crude
- Fructe citrice
- Cafea
- Lapte si produse lactate (ex. unt si branzeturi moi)
- Bauturi carbogazoase
- Suc de fructe indulcite si nectaruri
- Alcool
- Fructe uscate
- Misos
- Indulcitori artificiali (sorbitol si xilitol)
Alte recomandari dietetice in sindromul de intestin iritabil
Odata ce ati gasit regimul potrivit pentru dvs., este important sa va mentineti la el. Spre deosebire de unele planuri alimentare, dietele pentru sindromul de intestin iritabil sunt in general menite pentru toata viata si necesita adesea sa faceti schimbari semnificative de stil de viata.
Acest lucru poate include nu numai evitarea alcoolului, cafelei si alimentelor grase, ci si exercitii fizice regulate pentru a normaliza functia intestinala si a slabi. Doar dieta singura poate sa nu reuseasca adesea sa controleze simptomele SII daca ramaneti inactiv si/sau supraponderal.
In prezent, nu exista nicio indicatie ca o dieta low-FODMAP sau fara gluten poate fi folosita dupa necesitati pentru a trata simptomele acute. Cu toate acestea, ati putea dori sa va cresteti aportul anumitor alimente daca aveti diaree sau sa mancati prune sau tarate in plus in zilele in care simptomele de constipatie sunt acute.
Programarea meselor
Multe persoane cu sindromul de intestin iritabil constata ca servirea unor mese mai mici, mai frecvente pune mai putin stres asupra tractului digestiv decat asezarea la trei mese mari. Astfel se asigura ca intestinul se misca in mod regulat si usor, spre deosebire de a fi brusc plin si apoi gol timp de cinci-sase ore.
Unora cu SII-D li se poate recomanda sa manance un mic dejun consistent sau sa bea cafea imediat dimineata pentru a stimula o miscare intestinala (numita reflex gastrocolic). Facand astfel va puteti mentine regulat pe parcursul zilei. Efectuarea unei scurte plimbari dupa masa ajuta, la fel si sederea pe un scaun in timpul mesei in loc sa va ghemuiti pe canapea.
Modul in care mancati joaca un rol in aparitia sau nu a simptomelor SII. Mancatul lent, cu pauze calculate intre inghitituri, poate reduce cantitatea de aer inghitit in timpul mesei.
Acelasi lucru se aplica mancatului in graba, sorbitul bauturilor printr-un pai si mestecatul gumei, fiecare introducand aer in stomac si crescand riscul de gaze, balonare abdominala si dureri de stomac.
Sfaturi pentru gatit in sindromul de intestin iritabil
Atunci cand incepeti o dieta pentru sindromul de intestin iritabil, regula numarul unu este sa evitati orice prajire adanca. Oricat de mult v-ar placea cartofi prajiti, gogosi sau pui prajit, aceste tipuri de mancaruri sunt interzise, indiferent daca aveti SII-C sau SII-D.
In schimb, gatiti, coptiti sau prajiti usor carnurile cu cat mai putin ulei posibil. Un truc este sa pulverizati ulei pe carne in loc sa turnati ulei in tigaie. De asemenea, puteti rumeni usor carnea, puiul sau pestele pentru a obtine o crusta frumoasa, apoi sa le terminati la cuptorul fierbinte la 425°F pentru cateva minute, la fel ca in restaurante. O friteuza cu aer poate fi, de asemenea, o investitie buna.
Legume
Aburirea legumelor le face mai usor de digerat, in special daca sunteti predispus la diaree. Daca va plac salatele, dar le gasiti greu de digerat, cautati retete de salate gatite (precum o salata mediteraneeana cu palmier sau o salata de vinete la gratar). Curatarea legumelor, rosiilor si fructelor le face si mai usor de digerat.
In loc de dressinguri sau sosuri, folositi zeama de lamaie sau lime, ierburi proaspete tocate sau o salata de rosii sau mango delicata pentru a aroma preparatele.
Leguminoase
Pentru a reduce productia de gaze de la leguminoasele conservate, clatiti-le bine si lasati-le la inmuiat intr-un bol cu apa rece timp de 30 de minute. Daca porniti de la boabe uscate, lasati-le la inmuiat de doua ori – mai intai in apa fierbinte cateva ore, apoi peste noapte in apa rece – inainte de a le gati incet in apa proaspata pana devin foarte moi.
Unii sustin ca adaugarea de ajwain macinat (un tip de chimion) sau epazote (o iarba mexicana cu aroma de pin) poate reduce dramatic productia de gaze a leguminoaselor in timpul gatirii. Desi nu exista dovezi in acest sens, merita incercat.
Consideratii speciale ale dietei in sindromul de intestin iritabil
Diete atat de restrictive precum cele low-FODMAP si fara gluten pot fi dificil de respectat. Acestea necesita angajament din partea dvs., precum si acceptarea din partea familiei. Concentrandu-va pe beneficiile aduse sanatatii si bunastarii dvs., in loc de alimentele de care sunteti privat, puteti invata sa faceti fata provocarilor dietei si sa normalizati SII in viata dvs.
Ingrijorari privind sanatatea
Atat dietele low-FODMAP, cat si cele fara gluten au beneficii si dezavantaje. Ambele sunt considerate sigure la adulti atat timp cat aportul zilnic recomandat (RDI) de proteine, carbohidrati si nutrienti este indeplinit. Cu toate acestea, deficientele nutritionale sunt frecvente din cauza lipsei cerealelor integrale, produselor lactate si altor grupe importante de alimente.
In mare parte, dietele pot fi utilizate in siguranta la persoanele cu diabet si hipertensiune arteriala, deoarece multe dintre alimente sunt considerate benefice pentru aceste afectiuni.
Ambele diete necesita o perioada de acomodare, in care s-ar putea sa aveti reactii adverse pe termen scurt precum oboseala sau balonare. Majoritatea acestora se amelioreaza in timp, desi unele (precum poftele alimentare) necesita efort sustinut pentru a le controla. Motivul principal de ingrijorare este impactul pe termen lung al acestor diete asupra sanatatii dvs.
Sarcina si alaptarea
Necesitatile nutritionale cresc in timpul sarcinii, iar urmarea acestor diete s-ar putea sa nu satisfaca nevoile dvs. dietetice. Atat dietele low-FODMAP, cat si cele fara gluten elimina graul si pot fi sarace in:
- Fier
- Acid folic
- Fibre
- Calciu
- Tiamina
- Riboflavina
- Niacina
Toti acesti nutrienti sunt necesari pentru dezvoltarea fetala normala. Desi vitaminele prenatale pot ajuta la depasirea acestor deficiente, aceste lipsuri demonstreaza cat de daunatoare pot fi aceste diete daca sunt urmate fara supraveghere.
Copii
Deficientele nutritionale mentionate anterior sunt unul dintre motivele pentru care dietele low-FODMAP si fara gluten sunt utilizate cu extrema precautie la copii, care altfel au nevoie de o alimentatie echilibrata si sanatoasa pentru asigurarea unei cresteri si dezvoltari normale.
La copii, o dieta low-FODMAP este utilizata doar in cazul unui diagnostic confirmat de SII si al lipsei de raspuns la terapiile conservative. Similar, o dieta fara gluten ar trebui utilizata doar la copiii diagnosticati pozitiv cu boala celiaca sau intoleranta la gluten non-celiaca.
Risc de tulburari de alimentatie
Dincolo de riscul mentionat anterior de deficiente nutritionale, unii oameni de stiinta sunt ingrijorati ca dietele restrictive precum acestea (in special cele utilizate fara motivatie medicala) pot duce la tulburari de alimentatie. Acest lucru a fost demonstrat in parte de un studiu din 2017 din Suedia in care fetele tinere cu boala celiaca aveau de 4,5 ori mai multe sanse sa aiba anorexie decat cele fara.
Modificarea florei intestinale
Altii se intreaba daca utilizarea pe termen lung a dietelor restrictive ar putea modifica permanent flora intestinala, crescand riscul de infectii intestinale.
Sanatatea inimii
Exista chiar dovezi ca anumite restrictii alimentare pot afecta sanatatea inimii. Un studiu din 2017 publicat in BMJ Clinical Research a sugerat ca evitarea glutenului la persoanele fara boala celiaca creste riscul de boli cardiovasculare din cauza lipsei cerealelor integrale benefice.
Sustenabilitatea si practicitatea dietei in viata reala
Unul dintre dezavantajele obisnuite ale dietelor low-FODMAP si fara gluten este impactul pe care il au asupra vietii sociale.
O revizuire din 2018 a studiilor in Gastroenterology & Hepatology a raportat ca dedicarea persistenta la o dieta restrictiva contribuie la rate crescute de izolare sociala, precum si la sentimente de anxietate si inadecvare daca aderenta la dieta este deficitara. Din fericire, exista modalitati de a depasi unele dintre aceste preocupari.
Luarea mesei in oras
Spre deosebire de deceniile anterioare, optiunile de luare a mesei fara gluten au crescut considerabil, facand mai usor sa luati masa in oras cu prietenii, familiile si colegii. Unele lanturi de restaurante casual au intrat si ele in joc.
Chiar daca un restaurant nu este fara gluten sau nu are optiuni low-FODMAP, puteti verifica meniul online inainte de a ajunge si de obicei gasiti ceva ce puteti manca. Unele restaurante pot face chiar aranjamente daca sunati destul de devreme si ii informati despre preocuparile dvs. dietetice.
Pregatirea alimentelor
Gatitul acasa are evidente avantaje pentru sanatate, dar este deosebit de valoros daca aveti sindromul de intestin iritabil, deoarece va ofera control deplin asupra ingredientelor. Aparitia gatitului low-FODMAP si fara gluten i-a inspirat pe bloggerii culinari sa posteze online retetele lor preferate, multe dintre ele fiind potrivite atat pentru familie, cat si pentru prieteni.
Pentru cei prea ocupati sa gateasca, exista un numar tot mai mare de servicii de livrare a kiturilor de masa care se specializeaza in alimente fara gluten, precum si cateva care au inceput sa ofere optiuni low-FODMAP.
Costuri
O alta problema este costul in mod tipic mai ridicat al alimentelor fara gluten si low-FODMAP in magazine.
Un studiu din 2018 din Regatul Unit a raportat ca alimentele fara gluten erau cu 159% mai scumpe decat variantele lor obisnuite. Acest lucru poate face costul alimentatiei fara gluten prohibitiv (desi costurile pot fi de obicei reduse prin evitarea alimentelor ambalate si consumul alimentelor reale preparate acasa).
In schimb, alimentele ambalate low-FODMAP sunt relativ greu de gasit, doar cativa producatori de nisa (Rachel Pauls Food si Fody) oferind gustari, condimente, dressinguri si baze de supa. Și acestea tind sa fie destul de costisitoare.
Suport si comunitate
Este greu sa incepeti singur o dieta pentru sindromul de intestin iritabil. Oricat de mult ati dori sa nu-i „impovarati” pe familie cu decizia dvs., s-ar putea sa va fie mai greu sa faceti fata daca ii izolati de ceea ce treceti.
In schimb, implicati-i in proces educandu-i despre ce este sindromul de intestin iritabil si cum este menita dieta sa va ajute. In unele cazuri, ar putea deschide calea pentru a aduce schimbari pozitive intregii diete a familiei, mai degraba decat doar cele care va avantajeaza. Implicandu-i inseamna, de asemenea, ca este mai probabil sa obtineti sprijinul lor si mai putin probabil sa fiti sabotat de cei care ar putea respinge dieta ca pe o „moda”.
Daca va este greu sa respectati dieta, anuntati medicul dvs. pentru ca ajustarile sa poata fi facute. De asemenea, cautati sprijin din partea altora care au trecut prin ceea ce treceti si dvs.
Exista o multime de grupuri de suport SII pe Facebook, precum si forumuri comunitare oferite de grupul non-profit de suport pentru pacientii cu sindromul de intestin iritabil. Medicul dvs. poate sti, de asemenea, despre grupuri de suport SII din zona dvs.
Exista chiar aplicatii low-FODMAP si fara gluten care va pot ajuta sa ramaneti pe drumul cel bun daca aveti nevoie de sprijin, incurajare sau inspiratie.
Rezumat
Relatia dintre alimentatie si sindromul de intestin iritabil este complexa, dar exista modificari pe care le puteti aduce atat in felul in care abordati mesele, cat si alimentele pe care alegeti sa le consumati. O strategie alimentara inteligenta se poate imbina excelent cu tratamentul medical primit de la medicul dvs. pentru a ameliora si controla simptomele SII.
O dieta adecvata poate fi cheia gestionarii eficiente a sindromului de intestin iritabil. Desi pot parea intimidante la inceput, dietele low-FODMAP si fara gluten merita
Link-uri web care discuta despre dieta in sindromul de colon iritabil:
- https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/irritable-bowel-syndrome/eating-diet-nutrition
- https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/a-new-diet-to-manage-irritable-bowel-syndrome
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5467063/
- https://www.verywellhealth.com/ibs-nutrition-4013556
- https://badgut.org/information-centre/health-nutrition/ibs-the-foods-you-can-eat/
- https://www.healthlinkbc.ca/health-topics/irritable-bowel-syndrome-controlling-symptoms-diet