UE în 2021

Îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european

În 2021, Uniunea Europeană a continuat să combată schimbările climatice prin politici ambițioase pe plan intern și printr-o cooperare strânsă cu partenerii internaționali. În februarie, Comisia a adoptat o nouă Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, stabilind modalitățile prin care Uniunea Europeană se poate adapta la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice și poate deveni rezilientă la acestea până în 2050. Prima Lege a climei a fost adoptată în iunie de Parlamentul European și de statele membre. Ea transpune în legislație două obiective la nivelul întregii economii: reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și atingerea neutralității climatice până în 2050.

Ulterior, în iulie și decembrie, Comisia a prezentat o serie de propuneri pentru a se asigura că Uniunea Europeană este pregătită să își îndeplinească ambițiile în materie de climă prin revizuirea politicilor existente și propunerea de noi măsuri. Propunerile legislative vizând îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european acoperă o gamă largă de domenii de politică, printre care clima, energia, transporturile și impozitarea. Ele stabilesc modul în care Uniunea își va atinge obiectivul pentru 2030, care este acum obligatoriu din punct de vedere juridic. Propunerile au fost comunicate Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, cu titlul de contribuție a Uniunii la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Obiectivele climatice ale UE pentru 2030 includ: fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice; comercializarea certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri; mecanismul de ajustare la frontieră în funcție de carbon; sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru energie, industrie, sectorul maritim și aviație; regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura; directiva privind impozitarea energiei; strategia UE pentru păduri; directiva privind eficiența energetică; regulamentul privind partajarea eforturilor; directiva privind energia din surse regenerabile; regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi; standardele privind emisiile de C O 2 pentru autoturisme și camionete; inițiativa fuel EU în domeniul maritim; și inițiativa refuel EU în domeniul aviației.

Beneficiile acțiunilor climatice sunt clare: prevenirea sau atenuarea urgenței climatice, posibilitatea de a lăsa generațiilor viitoare o planetă mai sănătoasă, un aer mai curat, orașe mai răcoroase și mai verzi, cetățeni mai sănătoși, reducerea consumului și a facturilor de energie, o mai mare independență energetică, noi tehnologii și oportunități industriale și un spațiu mai mare dedicat naturii. În fine, dar nu în ultimul rând, tranziția verde va crea noi tipuri de locuri de muncă. Însoțită de politici adecvate, ea ar putea crea aproximativ 1 milion de locuri de muncă în UE până în 2030 și 2 milioane până în 2050 și ar putea spori competitivitatea Uniunii la nivel mondial, în condițiile în care multe alte țări caută soluții în domeniul climei.

Deși beneficiile politicilor UE în domeniul climei depășesc în mod clar costurile acestei tranziții pe termen mediu și lung, acestea riscă, pe termen scurt, să mărească presiunea asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport vulnerabili. Prin urmare, politicile sunt concepute pentru a repartiza în mod echitabil costurile legate de combaterea și adaptarea la schimbările climatice, astfel încât să se asigure o tranziție justă pentru toți. Acesta este unul dintre motivele pentru care propunerea Comisiei privind noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii din sectoarele transportului rutier și clădirilor este însoțită de instituirea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Efectele sociale potențial semnificative sunt abordate mai pe larg în recomandarea propusă privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (a se vedea în cele ce urmează).

Revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii este prima piață majoră a carbonului din lume. El stabilește o limită (sau plafon) pentru cantitatea totală de anumite gaze cu efect de seră care pot fi emise de sectoarele vizate. Plafonul este redus în timp, ceea ce conduce la scăderea emisiilor totale. Întreprinderile vizate de sistem cumpără certificate de emisii la licitații sau le primesc prin alocări gratuite. Acestea pot, de asemenea, să comercializeze certificate între ele conform necesităților. În fiecare an, fiecare întreprindere trebuie să restituie un număr suficient de certificate pentru a-și acoperi integral emisiile, în caz contrar aplicându-se amenzi mari.

De la lansarea sistemului în 2005, emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu aproximativ 43 % în sectoarele vizate (producția de energie electrică, industria energointensivă și aviația în cadrul Spațiului Economic European). Împreună, aceste sectoare sunt responsabile pentru 41 % din emisiile totale ale Uniunii. În iulie 2021, ca parte a pachetului legislativ dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, Comisia a propus un nou obiectiv de reducere cu 61 %, până în 2030, a emisiilor provenite din sectoarele vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru atingerea acestui obiectiv, propunerea Comisiei constă într-o reducere punctuală a totalului certificatelor de emisii și o creștere a ratei de reducere la 4,2 % pe an, de la 2,2 % în cadrul sistemului actual.

În sectoarele vizate de partajarea eforturilor, care includ transportul rutier, sectorul locuințelor și agricultura, schimbarea față de 2005 a fost de minus 16 la sută în 2020, iar obiectivul pentru 2030 este de minus 40 la sută. În cadrul sistemului existent de comercializare a certificatelor de emisii, care include sectorul energetic, industriile mari consumatoare de energie, zborurile din interiorul Spațiului Economic European și, după 2022, transportul maritim, variația față de 2005 a fost de minus 43 la sută în 2020, iar obiectivul pentru 2030 este de minus 61 la sută. Pe lângă faptul că acestea intră sub incidența Regulamentului privind partajarea eforturilor, Comisia a propus un nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii, special pentru emisiile provenite din transportul rutier și de la clădiri. Plafonul stabilit în cadrul acestui nou sistem va fi redus anual, astfel încât în 2030 să se atingă un nivel de reducere a emisiilor de 43 la sută în comparație cu 2005.

Comisia a propus, de asemenea, un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon. Compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, acest mecanism va garanta că acțiunile ambițioase din domeniul climei întreprinse în Europa nu conduc la „relocarea emisiilor de dioxid de carbon”, și anume la situația în care întreprinderile își transferă producția în țări cu norme mai puțin stricte în ceea ce privește emisiile. Introducerea sa graduală, în paralel cu eliminarea treptată a certificatelor gratuite din cadrul sistemului actual de comercializare a certificatelor de emisii, va garanta că anumite produse cu intensitate ridicată a carbonului importate în Uniune – cum ar fi cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele și electricitatea – costă la fel de mult ca produsele similare fabricate în Uniune.

Comisia a prezentat o propunere de consolidare a rezervei pentru stabilitatea pieței. Această rezervă mărește reziliența sistemului la șocuri majore prin rezervarea unui număr de certificate de emisii care pot fi utilizate pentru a ajusta oferta de certificate scoase la licitație. În sectorul aviației, Comisia a propus eliminarea treptată a alocării cu titlu gratuit a certificatelor pentru companiile aeriene care operează zboruri în Spațiul Economic European și trecerea la licitarea integrală a certificatelor pentru acest sector. Comisia propune, de asemenea, aplicarea schemei globale de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională în cazul zborurilor spre și dinspre Spațiul Economic European.

Pentru ca Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2030, sectoarele care nu sunt în prezent vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii trebuie să își intensifice eforturile de decarbonizare. În acest scop, Comisia a propus extinderea comercializării certificatelor de emisii la transportul maritim și introducerea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor.

În iulie, Comisia a propus, de asemenea, intensificarea finanțării inovării în domeniul climei, prin creșterea semnificativă a dimensiunii fondurilor sale pentru modernizare și inovare. Finanțate prin certificate licitate în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, fondurile sprijină statele membre cu venituri mai mici în tranziția lor către neutralitatea climatică și finanțează tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de dioxid de carbon, necesare pentru a impulsiona tranziția verde.

O tranziție echitabilă către neutralitatea climatică

În centrul Pactului verde european se află angajamentul ca tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic să se facă în mod echitabil, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

În iulie a fost propus un nou Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, pentru a ajuta statele membre să sprijine tranziția către neutralitatea climatică în ceea ce-i privește pe cetățenii vulnerabili care sunt cei mai dependenți de combustibilii fosili. Comisia propune finanțarea fondului de la bugetul Uniunii cu o sumă echivalentă, în principiu cu 25 % din veniturile preconizate provenite de la noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectoarele transportului rutier și clădirilor, mobilizând 72,2 miliarde de euro pentru perioada 2025-2032. Această sumă va fi utilizată pentru a ajuta statele membre să sprijine gospodăriile și microîntreprinderile vulnerabile, pentru a investi în eficiența energetică și în renovarea clădirilor și pentru a contribui la finanțarea mobilității cu emisii zero și emisii scăzute. În așteptarea impactului acestor investiții asupra reducerii costurilor și emisiilor, fondul va fi în măsură să finanțeze și sprijinul temporar direct pentru venituri destinat gospodăriilor vulnerabile.

În luna decembrie, Comisia a emis orientări de politică pentru a încuraja statele membre să ia măsuri pentru o tranziție echitabilă și incluzivă către neutralitatea climatică. Propunerea de recomandare a Consiliului abordează aspectele relevante ale tranziției în domeniul social și cel al ocupării forței de muncă. Ea acordă o atenție deosebită abordării nevoilor persoanelor și gospodăriilor care depind în mare măsură de combustibilii fosili și care ar putea fi cel mai mult afectate de tranziția verde. Ea invită totodată statele membre să utilizeze în mod optim finanțarea publică și privată și să lucreze în strânsă cooperare cu partenerii sociali. Propunerea include măsuri și orientări pentru:

• sprijinirea locurilor de muncă de calitate și facilitarea tranziției de la un loc de muncă la altul;
• promovarea accesului egal la educație și formare de calitate;
• asigurarea unor sisteme de impozite și de prestații sociale și a unor sisteme de protecție socială echitabile;
• facilitarea unui acces la prețuri rezonabile la serviciile esențiale;
• coordonarea acțiunilor de politică și urmărirea unei abordări la nivelul întregii economii; și
• utilizarea optimă a finanțării publice și private.

Revizuirea legislației pentru sectoarele care nu sunt vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii

Pentru sectoarele care nu sunt vizate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, Regulamentul UE privind partajarea eforturilor stabilește obiective obligatorii de reducere a emisiilor anuale de gaze cu efect de seră până în 2030, pentru Uniune și statele sale membre. Efortul de reducere a emisiilor este distribuit între statele membre în funcție de prosperitatea lor relativă, măsurată în produs intern brut pe cap de locuitor, și ținând cont de eficiența din punctul de vedere al costurilor.

În iulie, Comisia a prezentat o propunere de mărire a obiectivului UE, de la actuala reducere cu 29 % a emisiilor comparativ cu nivelurile din 2005 la o reducere cu 40 %. Obiectivele naționale propuse pentru reducerea emisiilor variază de la 10 % la 50 %, de asemenea comparativ cu 2005.

Obiectivele propuse sunt următoarele: Bulgaria minus 10 la sută; România minus 12,7 la sută; Croația minus 16,7 la sută; Letonia minus 17 la sută; Polonia minus 17,7 la sută; Ungaria minus 18,7 la sută; Malta minus 19 la sută; Lituania minus 21 la sută; Grecia minus 22,7 la sută; Slovacia minus 22,7 la sută; Estonia minus 24 la sută; Cehia minus 26 la sută; Slovenia minus 27 la sută; Portugalia minus 28,7 la sută; Cipru minus 32 la sută; Spania minus 37,7 la sută, UE 27 minus 40 la sută; Irlanda minus 42 la sută; Italia minus 43,7 la sută; Belgia minus 47 la sută; Franța minus 47,5 la sută; Austria minus 48 la sută; Țările de Jos minus 48 la sută; Danemarca minus 50 la sută; Germania minus 50 la sută; Luxemburg minus 50 la sută; Finlanda minus 50 la sută; Suedia minus 50 la sută.

Pădurile și terenurile agricole acoperă împreună peste trei sferturi din suprafața terestră a Uniunii Europene. Existența unor păduri bine gestionate și reziliente este esențială pentru atingerea neutralității climatice, deoarece ele elimină dioxidul de carbon (CO₂) din atmosferă. În luna iulie, Comisia a prezentat o propunere de mărire a nivelului de eliminare a carbonului la echivalentul a 310 milioane de tone de CO₂ până în 2030 și de atingere a neutralității climatice la nivelul Uniunii în sectorul combinat al utilizării terenurilor, silviculturii și agriculturii până în 2035.

În luna decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind ciclurile durabile ale carbonului. Aceasta stabilește modul în care Uniunea poate spori eliminarea carbonului din atmosferă prin reducerea dependenței sale de carbonul fosil, extinderea sechestrării carbonului în solurile agricole pentru a stoca mai mult carbon în natură și promovarea unor soluții industriale pentru eliminarea și reciclarea durabilă și verificabilă a carbonului.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice

Deși face tot ce îi stă în putință pentru a atenua schimbările climatice, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, Uniunea Europeană trebuie să se pregătească în același timp să facă față consecințelor inevitabile ale acestora. De la valuri de căldură mortale și inundații devastatoare la păduri degradate și zone de coastă erodate de creșterea nivelului mării, schimbările climatice își fac deja simțite efectele.

Acesta este motivul pentru care, în luna februarie, Comisia a adoptat o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, stabilind modul în care Uniunea poate deveni rezilientă la schimbările climatice până în 2050. Obiectivele sale sunt de a face adaptarea mai inteligentă, mai rapidă și mai sistemică și de a intensifica acțiunile internaționale. Scopul său este de a deplasa accentul de la planificare la punerea în aplicare, prin dezvoltarea și implementarea de soluții la scară largă.

De exemplu, Climate-ADAPT – platforma europeană pentru cunoștințe în materie de adaptare – va fi făcută mai accesibilă pentru toți, ea având acum un observator dedicat care contribuie la urmărirea și prevenirea amenințărilor pentru sănătate legate de schimbările climatice. Un alt exemplu este lansarea unei misiuni privind adaptarea la schimbările climatice în cadrul programului Orizont Europa. Această inițiativă emblematică va aduce regiunilor Uniunii cele mai recente tehnologii de adaptare, soluții bazate pe natură și bune practici, astfel încât acestea să poată deveni reziliente la schimbările climatice.

Clădiri mai sustenabile

În urma strategiei din 2020 privind valul de renovări ale clădirilor, ambiția Comisiei de a dubla rata de renovare a clădirilor la nivelul întregii Uniuni Europene s-a reflectat într-o serie de noi inițiative. În particular, propunerea de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, formulată în luna decembrie, urmărește să asigure faptul că Uniunea este pe drumul cel bun în ceea ce privește decarbonizarea parcului său imobiliar. Revizuirea asigură reducerea consumului de energie al clădirilor din Uniune, datorită modernizării eficienței lor energetice printr-o renovare aprofundată. Propunerea stabilește standarde minime de performanță energetică și prevede ca 15 % din parcul imobiliar al fiecărui stat membru să fie modernizat și să treacă de la eticheta G cel puțin la eticheta F până în 2030. În cadrul revizuirii, Comisia a propus, de asemenea, ca toate clădirile noi să aibă emisii zero începând din 2030, iar toate clădirile publice noi, începând din 2027.

Propunerea Comisiei pentru o nouă Directivă privind eficiența energetică include un obiectiv mai ambițios privind economiile de energie la nivelul întregii economii până în 2030, inclusiv prin renovarea clădirilor publice. Propunerea de Directivă privind energia din surse regenerabile stabilește la rândul său un nou criteriu de referință privind utilizarea în proporție de 49 % a energiei din surse regenerabile în clădiri până în 2030 și prevede creșteri anuale ale cantității de energie din surse regenerabile utilizate pentru încălzire și răcire. Noul sistem de comercializare a certificatelor de emisii propus pentru clădiri include combustibilii pentru încălzire. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, finanțat prin noul sistem, va oferi sprijin financiar pentru renovare gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile.

În fine, având în vedere potențialul renovării de a acționa ca rampă de lansare pentru redresarea economică, Mecanismul de redresare și reziliență al UE pune un accent deosebit pe sectorul clădirilor, iar multe state membre au inclus investițiile în renovare și eficiență energetică în planurile lor naționale de redresare.

Noul Bauhaus european

Lansat în 2020, noul Bauhaus european își propune să accelereze transformarea societății noastre și a unor sectoare economice precum industriile construcțiilor și stilului de viață, oferind cetățenilor acces la bunuri și servicii circulare, cu prețuri accesibile și cu o intensitate mai redusă a emisiilor de dioxid de carbon. Astfel, el contribuie la transpunerea Pactului verde european în schimbări concrete pe teren, care îmbunătățesc atât viața de zi cu zi în clădiri și spații publice, cât și moda și mobilierul. Noul Bauhaus european aduce o dimensiune culturală Pactului verde și implică grupuri precum arhitecții, designerii și artiștii, stimulându-i să contribuie la transformare.

Conceptul inițiativei Comisiei privind noul Bauhaus european, publicat în septembrie 2021, s-a inspirat din proiecte la scară locală provenite din întreaga Europă și din afara acesteia. Faza de coproiectare a proiectului, care s-a desfășurat în perioada ianuarie-iulie, a atras peste 2 000 de contribuții. Programele Uniunii – printre care Orizont Europa, LIFE, Programul privind piața unică și Europa digitală – vor furniza aproximativ 85 de milioane de euro pentru proiectele noului Bauhaus european în perioada 2021-2022. În plus, inițiativa va fi integrată în multe alte programe ale Uniunii, cum ar fi Erasmus+ și Corpul european de solidaritate. De asemenea, Comisia va înființa un laborator al noului Bauhaus european, pentru a crea în comun, a produce prototipuri și a testa noi instrumente, soluții și recomandări de politică împreună cu comunitatea.

De la o grădină sălbatică „plutitoare” în inima orașului Barcelona la o casă „zero deșeuri” în Slovenia, câștigătorii primelor premii ale noului Bauhaus european au arătat că durabilitatea poate fi și frumoasă și incluzivă. Cei 20 de câștigători au fost anunțați în luna septembrie.

Alimentarea cu energie a unei economii neutre din punct de vedere climatic

Pornind de la diferitele strategii prezentate în 2020, inclusiv în ceea ce privește integrarea sistemului energetic, energia din surse regenerabile offshore, hidrogenul și emisiile de metan, Comisia a luat o serie de măsuri în 2021 pentru a transpune aceste idei în legislația Uniunii. În lunile iulie și decembrie, Comisia a prezentat propuneri de rescriere a normelor UE în materie de politică energetică și de accelerare a tranziției către energia curată.

Comisia a propus ca sursele regenerabile de energie să atingă o pondere de 40 % din mixul energetic al Uniunii până în 2030. Această cifră este dublă față de cifra din 2020 și reprezintă o creștere semnificativă față de obiectivul anterior de 32 %. Cifrele Eurostat au confirmat faptul că Uniunea și-a atins confortabil obiectivele pentru 2020.

Propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile, formulată în iulie, include măsuri care vizează domenii (precum transporturile și clădirile) în care progresele au fost mai lente decât se preconizase. În mod similar, propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică vizează reducerea colectivă a consumului de energie cu încă 9 % față de angajamentul luat deja de statele membre în planurile lor naționale privind energia și clima pentru perioada 2021-2030 și intenționează aproape să dubleze obligația anuală în materie de eficiență energetică.

În luna decembrie au fost prezentate noi elemente ale pachetului de măsuri dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, cu propuneri de decarbonizare a sectorului gazelor și de instituire a unei piețe a hidrogenului. Aceste propuneri pentru piața gazelor din Uniune facilitează tranziția de la combustibilii fosili la gazele din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Ele se concentrează, de asemenea, pe crearea unei piețe funcționale pentru hidrogen pe termen mediu, promovând în același timp și alte tehnologii de producție de gaz curat.

Ca motor al Angajamentului mondial referitor la metan – la care Uniunea Europeană a aderat, alături de 110 țări, în cadrul Conferinței privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow –, Uniunea a contribuit, de asemenea, la înființarea unui Observator internațional al emisiilor de metan, care să măsoare emisiile și să urmărească progresele înregistrate. În decembrie, a fost prezentată prima propunere legislativă de combatere a emisiilor de metan din UE.

Noi etichete energetice: cum puteți recunoaște un produs reclasificat. Noua etichetă este prevăzută cu un cod QR care oferă acces la mai multe informații despre model. În plus, clasele de eficiență energetică au fost reclasificate. De exemplu, un frigider din clasa C cu noua etichetă ar fi fost clasificat în clasa A + + + cu eticheta anterioară. Metoda de calcul a consumului anual de energie a fost, de asemenea, îmbunătățită. De exemplu, același frigider are un consum declarat de 66 de kilowați oră pe an cu noua etichetă, față de 62 cu eticheta anterioară. În fine, volumul frigiderului este exprimat în litri, iar pe noua etichetă nivelul de zgomot este măsurat în decibeli pe o scară de patru clase.

De asemenea, în 2021 s-a procedat la o reclasificare a etichetelor energetice ale UE pentru anumite produse de uz casnic (de la mașini de spălat rufe la becuri). Acest lucru demonstrează că eticheta contribuie la stimularea inovării în domeniul eficienței energetice, deoarece producătorii doresc să se încadreze în clasa cea mai înaltă disponibilă pe piață, iar consumatorii sunt influențați de aceste etichete atunci când cumpără produse.

Pachetul din luna iulie privind Pactul verde european a inclus și o propunere de revizuire a Directivei UE privind impozitarea energiei. Se urmărește astfel stabilirea unei impozitări a produselor energetice care să reflecte mai bine impactul acestora asupra mediului și să sprijine obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice. Revizuirea va elimina dezavantajele actuale pentru produsele și tehnologiile energetice curate și va introduce niveluri mai ridicate de impozitare pentru combustibilii mai poluanți. Acest lucru va contribui la transmiterea unor semnale corecte privind prețurile produselor energetice, consolidând astfel inovarea ecologică și investițiile în energia durabilă și curată.

Ca răspuns imediat la fenomenul global al prețurilor excepțional de ridicate la energie, Comisia a publicat în luna octombrie o comunicare cu un set de măsuri sub forma unor inițiative pe termen scurt, mediu și lung pe care statele membre și Uniunea le pot întreprinde pentru a ameliora situația atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderi. Până în ianuarie 2022, majoritatea statelor membre aplicaseră inițiative prevăzute în setul de măsuri pentru a atenua impactul creșterii prețurilor. În continuarea comunicării, Comisia a formulat propuneri legislative în luna decembrie pentru a îmbunătăți utilizarea stocării. Comisia a stabilit apoi un cadru favorabil pentru achizițiile comune de rezerve de gaze și dispoziții pentru consolidarea solidarității între statele membre.

O mobilitate durabilă și inteligentă

Ca parte a pachetului legislativ din iulie dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, Comisia a propus noi norme pentru a stimula și spori utilizarea combustibililor ecologici în sectorul aviației (ReFuelEU) și în sectorul maritim (FuelEU). Acest lucru va contribui nu numai la reducerea emisiilor din aceste două sectoare, ci și la stimularea inovării și a activității economice din Uniune, prin adaptarea tehnologică necesară și dezvoltarea de combustibili alternativi.

Pentru a îndeplini obiectivele de decarbonizare în domeniul transporturilor, baza industrială a Uniunii trebuie să dezvolte noi capabilități de aprovizionare, capacități de producție și de stocare și rețele de distribuție – totul într-un interval foarte scurt de timp. Pentru a completa propunerile legislative prezentate în 2021, Comisia a lansat, de asemenea, Alianța pentru lanțul valoric al combustibililor din surse regenerabile și cu conținut scăzut de carbon, care urmărește să stimuleze furnizarea și accesibilitatea combustibililor gazoși și lichizi din surse regenerabile și cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor, axându-se pe sectorul aviației și pe cel maritim.

Anul european al căilor ferate (2021) a evidențiat rolul esențial pe care căile ferate îl joacă în societatea noastră, ele conectând cetățenii și întreprinderile din întreaga UE prin una dintre modalitățile cele mai durabile și mai sigure disponibile. De asemenea, Anul căilor ferate a scos în evidență provocările legate de atragerea unui număr sporit de persoane către călătoria cu trenul și a unui număr sporit de întreprinderi către transportul mărfurilor pe calea ferată, precum și de mărirea numărului de persoane care lucrează în industria feroviară.

Unul dintre evenimentele principale ale anului a fost călătoria făcută de Connecting Europe Express de la un capăt la altul al continentului, prin care s-a promovat forța și potențialul sectorului feroviar european. Călătoria a reprezentat o ocazie de a confirma faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru ca transportul feroviar să își poată juca rolul legitim în tranziția verde. În luna decembrie, Comisia a adoptat un plan de acțiune pentru a stimula transportul feroviar transfrontalier de călători pe distanțe lungi, iar în prezent pregătește noi norme privind coridoarele de transport feroviar de marfă (a se vedea, de asemenea, „Întrebări și răspunsuri: Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă”). Acest lucru va contribui la creșterea competitivității transportului feroviar transfrontalier de marfă printr-o mai bună gestionare a capacității infrastructurii feroviare și maximizarea utilizării infrastructurii feroviare existente, completând eforturile depuse în prezent de industria feroviară pentru a îmbunătăți viteza, punctualitatea și fiabilitatea transportului feroviar de marfă.

În luna decembrie, Comisia a prezentat propuneri de orientări revizuite referitoare la rețeaua transeuropeană de transport, o directivă revizuită privind sistemele de transport inteligente și un nou cadru al UE privind mobilitatea urbană.

Rețeaua transeuropeană de transport este o rețea de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri care acoperă întreg teritoriul Uniunii. Ea asigură legături între orașe, porturi, aeroporturi și terminale importante. Rețeaua este esențială pentru funcționarea pieței interne, deoarece ea asigură transportul eficient al mărfurilor și pasagerilor. Prin măsurile propuse, rețeaua va deveni mai verde, mai eficientă și mai rezilientă.

Mobilitatea inteligentă face ca transportul să fie mai sigur și mai durabil. Revizuirea Directivei privind sistemele de transport inteligente va aborda apariția unor noi opțiuni de mobilitate rutieră și aplicații de mobilitate, precum și a unei mobilități conectate și automatizate. Ea va stimula implementarea mai rapidă de noi servicii inteligente, propunând ca anumite date esențiale privind drumurile, călătoriile și traficul – cum ar fi limitele de viteză, hărțile de circulație rutieră sau lucrările rutiere – să fie puse la dispoziție în formate digitale.

Noua propunere privind cadrul de mobilitate urbană abordează unele dintre provocările în materie de mobilitate care decurg din activitatea intensă din orașe, cum ar fi congestionarea traficului, emisiile și zgomotul, în beneficiul utilizatorilor transporturilor și al tuturor persoanelor care îi înconjoară.

Vehicule mai ecologice și mai sigure

Autoturismele și camionetele sunt responsabile, împreună, pentru aproximativ 15 % din totalul emisiilor de CO₂ din Uniune și, prin urmare, cooperarea acestor sectoare este esențială pentru atingerea obiectivelor UE în materie de reducere a emisiilor. Sunt necesare standarde mai ambițioase privind emisiile de CO₂ pentru autoturismele și camionetele noi, pentru a contribui la creșterea numărului de vehicule cu emisii zero și emisii scăzute pe drumurile Uniunii Europene. Ca parte a pachetului dedicat îndeplinirii obiectivelor Pactului verde european, în luna iulie Comisia a propus introducerea unor obiective mai ambițioase privind emisiile de CO₂ pentru autoturismele și camionetele noi începând cu 2030:

• o reducere cu 55 % a emisiilor autoturismelor până în 2030;
• o reducere cu 50 % a emisiilor camionetelor până în 2030;
• emisii zero pentru autoturismele noi până în 2035.

Pentru a sprijini ecologizarea flotei de transport a Europei, Comisia a propus un Regulament privind infrastructura pentru combustibili alternativi, care urmărește să garanteze existența în fiecare stat membru a unei capacități publice de încărcare și realimentare suficiente pentru a satisface cerințele unui parc de autoturisme și camioane cu emisii zero aflat în creștere. Regulamentul ar asigura, de asemenea, o acoperire la nivelul întregii Uniuni pentru infrastructura de încărcare, la intervale fixe de-a lungul principalelor coridoare de transport, astfel încât conducătorii auto să își poată reîncărca sau realimenta cu ușurință vehiculele electrice sau cu pile de combustie cu hidrogen în întreaga Uniune. Conform normelor propuse, aeronavele, navele și barjele vor avea acces la alimentarea cu energie electrică în principalele porturi și aeroporturi.

Acțiuni la nivel mondial

Cele mai mari creșteri ale temperaturii (de peste 3 grade) au fost înregistrate în America de Nord, Asia de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și în regiunile antarctice cele mai apropiate de America de Sud.

Conferința privind schimbările climatice COP26 a avut loc la Glasgow în perioada 1-13 noiembrie. La începutul conferinței, Uniunea Europeană a prezentat trei obiective:

• în primul rând, să obțină angajamente de reducere a emisiilor pe parcursul acestui deceniu, pentru ca obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C să rămână realizabil;
• în al doilea rând, să atingă obiectivul de a furniza țărilor în curs de dezvoltare și țărilor vulnerabile 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice;
• în al treilea rând, să ajungă la un acord privind cadrul de reglementare al Acordului de la Paris.

În cazul fiecăruia dintre obiective s-au înregistrat progrese.

În temeiul Acordului de la Paris, 195 de țări au stabilit obiectivul de a menține creșterea medie a temperaturii globale cu mult sub 2 °C și cât mai aproape posibil de 1,5 °C. Înainte de COP26, planeta se îndrepta spre o încălzire globală periculoasă de 2,7 °C. Pe baza noilor anunțuri făcute în cadrul conferinței, experții estimează că, în prezent, scenariile probabile preconizează că planeta se îndreaptă către o încălzire cuprinsă între 1,8 °C și 2,4 °C. În concluziile conferinței, părțile au convenit acum să își revizuiască angajamentele până la finele anului 2022, după cum va fi necesar, pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C până la finele acestui secol, menținând limita superioară a nivelului de ambiție al Acordului de la Paris.

Pentru a îndeplini aceste promisiuni, participanții la COP26 au convenit, de asemenea, pentru prima dată, să își accelereze eforturile în direcția reducerii treptate a subvențiilor pentru energia pe bază de cărbune neatenuată prin tehnologii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și pentru combustibilii fosili ineficienți, și au recunoscut nevoia de sprijin pentru gestionarea unei tranziții juste.

În cadrul COP26, participanții au dus la bun sfârșit și negocierile tehnice referitoare la cadrul de reglementare al Acordului de la Paris, care prevede obligația tuturor părților de a-și urmări progresele înregistrate în raport cu propriile obiective de reducere a emisiilor. Cadrul de reglementare stabilește totodată modul în care vor funcționa piețele internaționale ale carbonului pentru a sprijini în continuare cooperarea globală în materie de reducere a emisiilor.

În ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, țările dezvoltate au convenit să dubleze cota colectivă de sprijin pentru a ajuta alte țări să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice în limita obiectivului anual de 100 de miliarde de dolari pentru perioada 2021-2025, și să atingă obiectivul existent de a le furniza cât mai curând posibil 100 de miliarde de dolari pe an. Părțile s-au angajat, de asemenea, să participe la un proces în cadrul căruia să convină asupra unei finanțări pe termen lung a combaterii schimbărilor climatice dincolo de 2025. Conferința a decis totodată să stabilească un dialog între părți, părțile interesate și organizațiile relevante pentru a sprijini eforturile de prevenire, reducere la minimum și remediere a daunelor asociate schimbărilor climatice.

Uniunea Europeană a fost, de asemenea, implicată în următoarele anunțuri din cadrul COP26:

• Angajamentul mondial referitor la metan, lansat de Uniunea Europeană și de Statele Unite. Peste 100 de țări, reprezentând 70 % din economia mondială și aproape jumătate din emisiile antropice de metan, s-au angajat acum să atingă un obiectiv colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2020.
• Uniunea s-a angajat să aloce 1 miliard de euro pe o perioadă de 5 ani pentru a sprijini Angajamentul mondial privind finanțarea pădurilor. Uniunea Europeană va ajuta țările partenere să protejeze, să refacă și să gestioneze în mod durabil pădurile din întreaga lume. Peste 100 de lideri mondiali, reprezentând aproximativ 85 % din pădurile lumii, au promis să pună capăt procesului de defrișare și să îl inverseze până în 2030.
• Uniunea, alături de Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite, a lansat un Parteneriat pentru o tranziție energetică justă cu Africa de Sud pentru a accelera decarbonizarea economiei Africii de Sud, cu un accent pe sistemul electroenergetic. Cu un angajament inițial de 8,5 miliarde de dolari (aproximativ 7,4 miliarde de euro) pentru prima fază de finanțare, parteneriatul va ajuta Africa de Sud să își atingă obiectivele ambițioase în materie de emisii prevăzute în contribuția sa actualizată stabilită la nivel național.
• Uniunea Europeană a anunțat o donație în valoare de 100 de milioane de euro către Fondul de adaptare al ONU, devenind astfel cel mai mare contribuitor la totalul record de 351,6 milioane de dolari.
• Un parteneriat încheiat între Comisie, Banca Europeană de Investiții și programul Catalyst al Breakthrough Energy – parteneriatul UE-Catalyst – va mobiliza până la 820 de milioane de euro (1 miliard de dolari) în perioada 2022-2026 pentru a accelera implementarea pe scară largă și comercializarea rapidă a tehnologiilor inovatoare care vor contribui la realizarea ambițiilor Pactului verde european și a obiectivelor UE în materie de climă pentru 2030. Se estimează că fiecare 1 euro din fonduri publice va atrage 3 euro din fonduri private. Investițiile vor fi direcționate către proiecte UE cu potențial ridicat în patru sectoare: hidrogen curat, combustibili de aviație durabili, captare directă din aer și stocare pe termen lung a energiei.

Mai sunt încă multe de făcut pentru a menține încălzirea globală la 1,5 °C. Uniunea Europeană va încerca acum să pună cât mai curând posibil în aplicare promisiunile conferinței de la Glasgow și va continua să colaboreze cu partenerii săi internaționali pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

Conferința ONU privind biodiversitatea

Participând virtual la 26 ianuarie 2021 la Agenda de la Davos – un eveniment online la care au participat lideri din mediul de afaceri, guverne, organizații internaționale, societatea civilă și mediul academic –, președinta von der Leyen a declarat că Summitul ONU privind biodiversitatea de la Kunming (China) „va trebui să aibă o importanță similară celei pe care a avut-o COP21 pentru climă. Pentru că avem nevoie de un acord de tipul celui de la Paris pentru biodiversitate”. Uniunea Europeană conduce eforturile și colaborează cu parteneri care-i împărtășesc viziunea pentru a ajunge la un acord – în cadrul celei de a 15-a reuniuni a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP15) de la Kunming – cu privire la un cadru global ambițios post-2020 în materie de biodiversitate, pentru a opri și a inversa declinul plantelor, animalelor și ecosistemelor planetei. Prima parte a acestui summit a avut loc în octombrie 2021 și a demonstrat, în general, un angajament puternic în întreaga lume, reflectând o conștientizare tot mai profundă a necesității urgente de a soluționa criza ecologică. Este necesar ca Declarația de la Kunming să fie transpusă într-un acord concret, care urmează să fie adoptat în primăvara anului 2022, în a doua etapă a conferinței.

Alianța verde UE-Japonia

În luna iunie, Uniunea Europeană și Japonia și-au anunțat intenția de a crea o alianță verde pentru a accelera tranziția economiilor lor către modelul de economie neutră din punct de vedere climatic, circulară și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Atât Japonia, cât și Uniunea Europeană împărtășesc obiectivul de a deveni neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Aceasta este prima alianță verde pentru UE, iar cooperarea sporită cu Japonia va ajuta Uniunea să creeze o coaliție mondială pentru zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

O producție și un consum sustenabile

Noul Plan de acțiune pentru economia circulară, adoptat în 2020, este un pilon esențial al Pactului verde european. Pentru a schimba modul în care producem și consumăm, acesta abordează întregul ciclu de viață al produselor, de la proiectare și fabricare la consum, reparare, reutilizare, reciclare și readucerea resurselor în economie.

Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că Uniunea nu își exportă problemele legate de deșeuri către țări din afara Uniunii. Propunerea de revizuire aprofundată a normelor UE privind transferurile de deșeuri, formulată în luna noiembrie, va fi benefică pentru economia circulară pe mai multe planuri, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.

• În primul rând, propunerea va îmbunătăți funcționarea pieței interne a Uniunii pentru deșeurile destinate reciclării și reutilizării, cu scopul de a stimula piața materialelor secundare și economia circulară (transferuri în interiorul Uniunii).
• În al doilea rând, ea va reduce exporturile de deșeuri și va garanta faptul că deșeurile sunt expediate în afara Uniunii numai dacă vor fi gestionate într-un mod rațional din punctul de vedere al mediului în țările de destinație.
• În al treilea rând, propunerea va aborda problema transferurilor ilegale prin îmbunătățirea sistemului de aplicare a legii și sancțiunilor și prin creșterea transparenței lanțului de aprovizionare al deșeurilor.

Comisia a propus valori-limită pentru prezența poluanților organici persistenți în deșeuri pentru a elimina sau a reduce la minimum emisiile acestora. Acest lucru va asigura cicluri curate ale materialelor și încrederea în piețele materiilor prime secundare și în produsele care le utilizează. În același timp, se va asigura cel mai înalt nivel de protecție a sănătății umane și a mediului.

Sisteme alimentare durabile

În luna iulie, Comisia, împreună cu 65 de părți interesate din industrie, a lansat Codul de conduită al UE pentru practici comerciale și de marketing responsabile în sectorul alimentar, unul dintre rezultatele așteptate ale strategiei „De la fermă la consumator”. Codul are două obiective: ca asociațiile din Uniune să își inspire membrii în direcția unor obiective, ținte și acțiuni specifice, toate orientate spre realizarea tranziției către durabilitate și ca întreprinderile lider să își asume angajamente ambițioase în domenii precum bunăstarea animalelor, reducerea conținutului de zahăr și sare și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Uniunea Europeană și-a adus o contribuție importantă la primul Summit al ONU privind sistemele alimentare, convocat de António Guterres, secretarul General al ONU, în luna septembrie. Printre rezultate se numără o declarație de acțiune, parcursuri de transformare a sistemelor alimentare și peste 30 de coaliții pentru acțiune. Comisia contribuie la concretizarea acestor parcursuri și se va implica activ în mai multe coaliții. O dată la 2 ani va fi organizată o reuniune la nivel mondial pentru a se evalua progresele înregistrate.

Agricultură, pescuit și zone rurale

Noua politică agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027 a fost adoptată la 2 decembrie 2021. Legislația secundară care detaliază punerea în aplicare a noii PAC va fi adoptată la începutul anului 2022. Noua PAC va fi mai ecologică, mai echitabilă și mai flexibilă, cu un accent mai puternic pe inovare, asigurând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii. Ea va fi esențială pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european, ale strategiei „De la fermă la consumator” și ale strategiei în domeniul biodiversității. Până la finele anului 2021, majoritatea statelor membre își prezentaseră planurile strategice de punere în aplicare a noii politici agricole comune la nivel național. Comisia va evalua planurile, luând în considerare modul în care ele contribuie la atingerea obiectivelor pentru 2030 stabilite în cele două strategii. După aprobarea lor de către Comisie, planurile se vor aplica începând cu 2023.

Zonele rurale acoperă 83 % din teritoriul Uniunii Europene și găzduiesc 30 % din populație. Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE, lansată în iunie, examinează provocările socioeconomice asociate obiectivului de a avea zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040. Aceste zone sunt esențiale pentru obiectivele de durabilitate ale Uniunii, ele asigurând securitatea alimentară și materii prime durabile, îmbunătățind calitatea apei și biodiversitatea și acționând ca absorbanți de carbon. Viziunea urmărește să revitalizeze zonele rurale și să regândească dezvoltarea în conformitate cu obiectivele Pactului verde european, cu politicile sectoriale ale Uniunii, cu pachetul de redresare NextGenerationEU, cu Agenda teritorială 2030 și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, contracarând în același timp tendințele demografice negative.

În cooperare cu autoritățile locale, regionale și naționale, viziunea va sprijini, printre altele, specializarea inteligentă, protecția mediului, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, digitalizarea și incluziunea socială.

În decembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind ciclurile durabile ale carbonului, prezentând modalități de eliminare a unei cantități mai mari de carbon din atmosferă. Pentru a contrabalansa impactul emisiilor sale de CO₂, Uniunea Europeană va trebui să își reducă drastic dependența de carbonul fosil, să extindă sechestrarea carbonului în solurile agricole pentru a stoca mai mult carbon în natură și să promoveze soluții industriale de eliminare și reciclare durabilă și verificabilă a carbonului. Comunicarea prezintă inițiative pe termen scurt și mediu privind sechestrarea carbonului în solurile agricole, pentru a recompensa mai bine administratorii de terenuri pentru sechestrarea carbonului și protejarea biodiversității. Până la finele anului 2022, Comisia va propune un cadru de reglementare al UE pentru certificarea eliminării dioxidului de carbon.

8,5 la sută din totalul terenurilor agricole din UE sunt utilizate pentru agricultura ecologică. Prin Pactul verde european, UE își propune ca, până în 2030, să ajungă la 25 la sută. Procentajele pentru fiecare stat membru în parte sunt: Belgia 6,9 la sută, Bulgaria 2,3 la sută, Cehia 15,2 la sută, Danemarca 10,9 la sută, Germania 7,7 la sută, Estonia 22,3 la sută, Irlanda 1,6 la sută, Grecia 10,3 la sută, Spania 9,7 la sută, Franța 7,7 la sută, Croația 6,9 la sută, Italia 15,2 la sută, Cipru 5,0 la sută, Letonia 14,8 la sută, Lituania 8,1 la sută, Luxemburg 4,4 la sută, Ungaria 5,6 la sută, Malta 0,5 la sută, Țările de Jos 3,7 la sută, Austria 25,3 la sută, Polonia 3,5 la sută, Portugalia 8,2 la sută, România 2,9 la sută, Slovenia 10,3 la sută, Slovacia 10,3 la sută, Finlanda 13,5 la sută, Suedia 20,4 la sută.

În martie, Comisia a adoptat un Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice în UE. Planul își propune să contribuie la atingerea obiectivului Pactului verde european de a aloca 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice până în 2030, alături de o creștere semnificativă a acvaculturii ecologice. Acest lucru se va realiza prin stimularea cererii consumatorilor, prin extinderea producției și a ofertei de produse ecologice și prin creșterea durabilității sectorului.

Statele membre sunt invitate să stabilească obiective și să sprijine măsuri destinate producției ecologice în cadrul noii politici agricole comune și al planurilor naționale de acțiune. Comisia încurajează, de asemenea, statele membre să includă creșterea producției de acvacultură ecologică în planurile lor strategice naționale pentru acvacultură, care sunt în prezent în curs de a fi revizuite de către statele membre. Inovarea, cercetarea și schimbul de bune practici vor primi un impuls semnificativ la nivelul întregii Uniuni, pentru a se sprijini continuarea extinderii durabile a sectorului produselor ecologice. Sprijinul pentru acvacultura ecologică va fi disponibil și în cadrul Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură pentru perioada 2021-2027.

Criza COVID-19 a pus în lumină reziliența sectorului agroalimentar al Uniunii. Acțiunile Uniunii Europene au asigurat continuarea funcționării liniilor de aprovizionare cu alimente, prevenind agravarea crizei sanitare printr-o penurie de alimente. Conștientă de impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și degradării mediului asupra producției de alimente – alături de riscurile legate de sănătatea publică, amenințările cibernetice sau schimbările geopolitice care pun în pericol funcționarea lanțului de aprovizionare cu alimente –, Comisia a adoptat, în noiembrie, un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare în perioade de criză, astfel cum se prevede în strategia „De la fermă la consumator”. Acest plan se bazează pe cooperarea dintre toți cei implicați în lanțul alimentar, pentru a asigura pregătirea în perioade de criză.

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură

Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, instituit în 2021, sprijină punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, a politicii maritime și a Agendei privind guvernanța internațională a oceanelor ale UE. Fondul promovează utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor marine și dezvoltarea unei economii albastre reziliente. În calitate de actor global în domeniul oceanelor și de important producător de alimente de origine marină, Uniunea urmărește să protejeze și să utilizeze în mod durabil oceanele și resursele acestora, garantând disponibilitatea aprovizionării cu alimente, competitivitatea economiei maritime și mijloacele de subzistență ale comunităților costiere. Fondul contribuie, de asemenea, la îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă nr. 14 al ONU („Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine”) și la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european.

Sprijinul din partea fondului este orientat în special către proiecte inovatoare care facilitează tranziția către un pescuit durabil și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția biodiversității marine, furnizarea de alimente de origine marină sănătoase și de calitate, vitalitatea economică și socială a comunităților costiere, îmbunătățirea competențelor și a condițiilor de muncă în sectoarele pescuitului și acvaculturii și cooperarea internațională pentru oceane sănătoase, sigure și gestionate în mod durabil. Bugetul total pentru perioada 2021-2027 este de 6,1 miliarde de euro.

Economia albastră

Economia albastră a Uniunii, care cuprinde toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, este fundamentală din perspectiva Pactului verde european și a Planului de redresare pentru Europa. Noua abordare a Uniunii privind o economie albastră durabilă este un factor indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor UE în materie de mediu și climă. Ea face acest lucru prin promovarea dezvoltării energiei din surse regenerabile offshore, a decarbonizării transportului maritim și a ecologizării porturilor, introducerea de orientări pentru o acvacultură durabilă și reînnoirea standardelor privind proiectarea uneltelor de pescuit, reciclarea navelor și dezafectarea platformelor offshore.

Până în 2030, 30 la sută din mările UE vor fi zone protejate. În prezent, centralele energetice offshore au capacitatea de a produce 12 gigavați de energie din surse regenerabile. Obiectivul pentru 2050 este de a mări această capacitate până la 300 de gigavați.

În plus, dezvoltarea de noi infrastructuri ecologice în zonele de coastă va contribui la conservarea biodiversității și a peisajelor, aducând în același timp beneficii turismului și economiei costiere. Noua abordare asigură coerența între diferitele sectoare ale economiei albastre, facilitează coexistența acestora și caută sinergii în spațiul maritim. Ea subliniază, de asemenea, necesitatea de a investi în cercetare, competențe și inovare.

Cooperarea internațională

Uniunea Europeană are ambiția și know-how-ul necesare pentru a fi lider mondial al tranziției către o economie circulară. Uniunea s-a alăturat Programului Națiunilor Unite pentru Mediu și Organizației pentru Dezvoltare Industrială a ONU pentru a lansa, la 21 februarie, Alianța globală pentru economia circulară și eficiența resurselor. Scopul alianței este de a sprijini o tranziție globală justă către o economie neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară, de a utiliza resursele într-un mod mai echitabil și de a realiza un consum și o producție durabile. Ea se bazează pe eforturile internaționale și plasează Uniunea Europeană în avangarda tranziției verzi.

Metodele referitoare la amprenta de mediu

Îmbunătățirea performanței de mediu a produselor și a organizațiilor este o parte esențială a tranziției către o economie circulară și este necesară pentru atingerea altor obiective ale Pactului verde european. În decembrie, Comisia a adoptat o recomandare privind utilizarea unor metode comune referitoare la amprenta de mediu pentru a măsura și comunica performanța de mediu a produselor și organizațiilor. Această inițiativă va ajuta multe persoane și organizații implicate în procesul decizional în domeniul mediului.

Protecția mediului și a biodiversității

Viziunea privind reducerea la zero a poluării până în 2050

Poluarea aerului, a apei și a solului ar urma să fie redusă până la un nivel care nu mai este dăunător pentru sănătate și pentru ecosistemele naturale, creându-se astfel un mediu fără substanțe toxice.

De ce avem nevoie de un Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării?

• În UE, poluarea cauzează 1 deces din 8 în fiecare an.
• Poluarea poate cauza cancer, boli coronariene, boli pulmonare obstructive, afecțiuni mintale și neurologice, diabet și multe altele.
• Persoanele aparținând grupurilor celor mai vulnerabile sunt cele mai expuse acestor boli, ceea ce creează noi inegalități.
• Poluarea este unul dintre cei cinci factori principali responsabili pentru declinul biodiversității.
• Din cauza poluării, peste 1 milion din cele aproximativ 8 milioane de specii de plante și animale de pe Terra sunt amenințate cu dispariția.

© GettyImages/Mario De moya F

Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării – obiective pentru 2030

© GettyImages/hirun • © GettyImages/oticki

• Aer: Reducerea cu peste 55 % a deceselor premature cauzate de poluarea aerului.
• Apă: Reducerea cu 50 % a deșeurilor și a gunoaielor din plastic din mare și cu 30 % a microplasticului eliberat în mediu.
• Sol: Reducerea cu 50 % a pierderilor de nutrienți și a utilizării pesticidelor chimice.
• Biodiversitate: Reducerea cu 25 % a numărului ecosistemelor din UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea.
• Poluare fonică: Reducerea cu 30 % a numărului de persoane cu afecțiuni cronice cauzate de zgomotul produs de transport.
• Deșeuri: Reducerea semnificativă a cantității totale de deșeuri generate și cu 50 % a deșeurilor reziduale urbane.

În mai, Comisia a adoptat Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, în vederea atingerii obiectivului de reducere la zero a poluării până în 2050. Aceasta înseamnă că poluarea va fi redusă la niveluri care nu mai sunt dăunătoare sănătății sau ecosistemelor naturale. Planul de acțiune combină toate politicile relevante ale Uniunii, pentru a combate și preveni poluarea aerului, apei și solului, poluarea marină și fonică, precum și poluarea cauzată de produsele de consum. Împreună cu Comitetul European al Regiunilor, la 16 decembrie, Comisia a lansat Platforma părților interesate dedicată reducerii la zero a poluării, care reunește persoane din diferite comunități și domenii de expertiză pentru a aborda aceste provocări interconectate.

Pe parcursul anului 2021, Comisia a pus în aplicare multe dintre cele 80 de măsuri anunțate în Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice din 2020. Comisia a organizat o masă rotundă la nivel înalt pentru a atinge obiectivele strategiei, în dialog cu părțile interesate vizate. Pentru a se asigura că substanțele chimice cele mai nocive nu vor mai fi utilizate în produsele de consum, cu excepția cazului în care acest lucru este esențial pentru societate, Comisia revizuiește în prezent legislația și stabilește criteriile pentru „utilizarea esențială” a unei substanțe chimice. Prin Orizont Europa, LIFE, Mecanismul de redresare și reziliență, fondurile de coeziune și InvestEU s-au creat oportunități de finanțare pentru cercetarea referitoare la impactul substanțelor chimice asupra sănătății și pentru tranziția verde spre substanțe chimice sigure și sustenabile.

Cel mai recent raport al Agenției Europene de Mediu privind „Calitatea aerului în Europa în 2021”, publicat în luna decembrie, a constatat că, în ciuda îmbunătățirilor, poluarea aerului rămâne o preocupare majoră pentru sănătatea oamenilor din Europa. În mod similar, raportul intitulat „A doua evaluare prospectivă privind aerul curat” a subliniat că punerea în aplicare integrală a măsurilor privind aerul curat și clima ar putea reduce decesele premature cauzate de poluarea aerului cu 55 % până în 2030 comparativ cu 2005. Raportul a subliniat, de asemenea, că s-ar putea face mai mult, deoarece există încă multe măsuri de reducere a poluării aerului care ar reprezenta mai degrabă beneficii decât costuri pentru societate.

PROBLEMA PLASTICULUI ÎN CIFRE

80-85 % din deșeurile marine găsite pe plajele UE sunt din plastic.

50 % din deșeurile marine din UE constau în articole din plastic de unică folosință.

27 % sunt unelte de pescuit care conțin plastic.

Plasticul provoacă anual daune de 13 miliarde EUR ecosistemelor marine la nivel global.

Se estimează că turismul și comunitățile costiere din UE pierd anual 630 de milioane EUR din cauza poluării cu materiale plastice.

Plasticul costă industria pescuitului din UE aproximativ 300 de milioane EUR pe an.

Impactul preconizat

Reducerea cu peste 50 % a deșeurilor provenite din cele 10 articole din plastic de unică folosință

Prevenirea unui volum de emisii de CO₂ de 3,4 milioane de tone pe an

Prevenirea unor daune de mediu în valoare de 22 de miliarde EUR până în 2030

Economii de 6,5 miliarde EUR pe an pentru consumatori datorită reducerii cheltuielilor pentru produsele aruncate

Un NU pentru...

Articolele din plastic de unică folosință interzise din 2021:

tacâmuri

farfurii

paie

agitatoare pentru băuturi

pahare și recipiente pentru alimente și băuturi din polistiren (inclusiv capace)

bețișoare de urechi și bețe pentru baloane

toate produsele fabricate din plastic oxodegradabil (utilizate pe scară largă la fabricarea pungilor pentru cumpărături)

Un DA pentru...

• 2021 Etichetarea clară a paharelor, șervețelelor umede, absorbantelor igienice, tampoanelor și aplicatoarelor și a produselor din tutun cu filtre, indicând cantitatea de plastic din ele, metodele de eliminare adecvate și riscurile pentru mediu
• 2024 Capace și dopuri confecționate pentru a rămâne pe recipientele pentru băuturi și sticlele cu o capacitate de până la 3 litri

• 2025 Sticle din plastic fabricate în proporție de cel puțin 25 % din plastic reciclat

  Colectarea separată a 77 % din sticlele de plastic cu o capacitate de până la 3 litri

• 2026 Statele membre ale UE vor realiza reduceri ambițioase și susținute ale consumului de pahare din plastic de unică folosință (inclusiv capace) și de recipiente pentru alimente comparativ cu 2022
• 2029 Colectarea separată a 90 % din sticlele de plastic cu o capacitate de până la 3 litri
• 2030 Sticle din plastic fabricate în proporție de cel puțin 30 % din plastic reciclat

Deșeurile de plastic se acumulează în mări și oceane și pe plajele din Uniunea Europeană și din întreaga lume. Uniunea ia măsuri împotriva poluării cu materiale plastice. Normele UE privind produsele din plastic de unică folosință urmăresc să prevină și să reducă impactul asupra mediului al anumitor produse din plastic prin interzicerea pe piața Uniunii a farfuriilor, tacâmurilor, paielor, bețelor pentru baloane și bețișoarelor de urechi fabricate din plastic de unică folosință, dar și a paharelor și recipientelor pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat, precum și a tuturor produselor fabricate din plastic oxodegradabil. Pentru a reduce poluarea cu materiale plastice și deșeurile de plastic, Uniunea Europeană promovează reciclarea. Alianța pentru circularitate în domeniul maselor plastice reunește 300 de părți interesate relevante și s-a angajat să se asigure că cel puțin 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate vor ajunge în produse noi în Uniune până în 2025.

Protecția mediului prin intermediul dreptului penal

În luna decembrie, Comisia a adoptat o propunere de întărire a protecției mediului prin intermediul dreptului penal, îndeplinind un angajament-cheie al Pactului verde european. Propunerea urmărește să sporească eficacitatea protecției mediului, impunând statelor membre obligația de a lua măsuri de drept penal. Ea definește noi infracțiuni împotriva mediului, stabilește un nivel minim al sancțiunilor și întărește eficacitatea cooperării în materie de aplicare a legii. De asemenea, ea obligă statele membre să ofere sprijin și asistență persoanelor care raportează infracțiuni împotriva mediului și care cooperează cu autoritățile de aplicare a legii. Propunerea va contribui nu doar la protejarea naturii și a resurselor naturale, ci și a sănătății și bunăstării populației.

Inițiativa internațională pentru recifele de corali

În februarie 2021, Uniunea Europeană s-a alăturat Inițiativei internaționale pentru recifele de corali. Acest lucru va ajuta Uniunea să apere principiile Agendei privind guvernanța internațională a oceanelor, sprijinind în același timp acțiunile în domeniul climei și întărindu-și angajamentul de a proteja biodiversitatea. Ca parte a activităților sale din cadrul inițiativei, Uniunea Europeană își promovează obiectivul de a proteja ecosistemele marine vulnerabile, în cooperare cu alte organizații și țări care împărtășesc aceeași viziune. Sunt incluse aici adoptarea de bune practici în gestionarea durabilă a recifelor de corali și a ecosistemelor asociate, consolidarea capacităților și sensibilizarea.

Pădurile

Pădurile lumii sunt deteriorate și distruse într-un ritm alarmant. Aproximativ 80 % din defrișările la nivel mondial sunt cauzate de expansiunea agriculturii, iar Uniunea consumă și ea anumite produse de bază care au legătură cu aceste defrișări, cum ar fi soia, uleiul de palmier, lemnul, cacaua și cafeaua. Printr-o propunere legislativă adoptată în noiembrie, care vizează interzicerea accesului pe piața Uniunii al produselor de bază provenite din defrișări, Comisia urmărește să reducă la minimum contribuția Uniunii Europene la defrișări și la degradarea pădurilor la nivel mondial și să promoveze consumul în Uniune al produselor din lanțuri de aprovizionare fără defrișări.

Consumul de carne de vită, ulei de palmier, soia, lemn, cacao și cafea în UE duce la defrișări și la degradarea pădurilor în întreaga lume. UE urmărește să pună capăt acestei situații refuzând accesul pe piață al materiilor prime și al produselor care au legătură cu defrișările.

© Avigator Fortuner/Shutterstock.com

1,2 milioane de cetățeni care au răspuns la o consultare publică și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile UE de combatere a defrișărilor și degradării pădurilor.

Defrișările și degradarea pădurilor contribuie în mod substanțial la încălzirea globală și la declinul biodiversității. 23 % din emisiile de gaze cu efect de seră provin din agricultură, silvicultură și alte utilizări ale terenurilor.

Noul regulament privind defrișările:

le va garanta cetățenilor UE că produsele vizate pe care le cumpără, le utilizează și le consumă nu contribuie la defrișările și la degradarea pădurilor la scară mondială;

va reduce emisiile de carbon eliberate în atmosferă ca urmare a consumului și producției în UE de produse de bază relevante cu cel puțin 32 de milioane de tone pe an, făcând posibile economii de cel puțin 3,2 miliarde EUR anual și amplificând contribuția pădurilor la combaterea schimbărilor climatice;

va combate defrișările ilegale și degradarea pădurilor, precum și orice defrișări generate de expansiunea agricolă cauzată de producția de materii prime.

Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030, adoptată în luna iulie, va contribui la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de biodiversitate și climă. Ea recunoaște rolul central și multifuncțional al pădurilor, precum și rolul silvicultorilor și al lanțului valoric forestier în realizarea unei economii durabile și neutre din punct de vedere climatic până în 2050 și în conservarea unor zone rurale dinamice și prospere. Strategia stabilește o viziune și inițiative concrete pentru a îmbunătăți cantitatea și calitatea pădurilor din Uniunea Europeană și pentru a investi în cercetare și inovare ca motoare ale schimbării, și include angajamentul de a planta încă 3 miliarde de copaci până în 2030.

Existența unor păduri sănătoase și bogate în biodiversitate este, de asemenea, esențială pentru reducerea riscului de incendii forestiere, care au provocat, din nou, daune majore în mai multe regiuni din Europa în timpul verii. Eforturile de prevenire, pregătire și răspuns din cadrul Mecanismului de protecție civilă al UE dedicate combaterii incendiilor forestiere sunt parte integrantă a acțiunilor întreprinse de Uniune pentru protejarea oamenilor și a naturii. Comisia a continuat să consolideze capacitățile aeriene ale Uniunii de combatere a incendiilor forestiere, pentru a remedia deficiențele naționale în ceea ce privește răspunsul la incendiile forestiere. De asemenea, în martie 2021, Comisia a publicat noi orientări privind prevenirea la sol a incendiilor forestiere și asigurarea unui răspuns eficace.

Strategia privind solul

Solurile adăpostesc un sfert din întreaga biodiversitate a planetei, iar până în 2050 vor trebui să hrănească o populație mondială de aproape 10 miliarde de persoane. Cu toate acestea, aici, în Uniunea Europeană, ele continuă să se degradeze. În noiembrie, Comisia a adoptat o strategie a UE privind solul pentru 2030, împreună cu o misiune în domeniul sănătății solului și alimentelor în cadrul programului Orizont Europa, prin care se urmărește refacerea solurilor noastre și atingerea obiectivelor Uniunii în materie de climă și biodiversitate, recunoscându-se, în același timp, rolul-cheie al fermierilor și silvicultorilor.

Sănătatea solului este esențială pentru atingerea neutralității climatice, pentru o economie circulară și curată, pentru a reuși să inversăm declinul biodiversității, să producem alimente sănătoase, să protejăm sănătatea umană și să oprim procesul de deșertificare și degradare a terenurilor.

© LeQuangNhut/Shutterstock.com
© Photo by Becca Lavin on Unsplash
© design36/Shutterstock.com

Noua Strategie a UE privind solul:

stabilește un cadru și măsuri concrete pentru protejarea, refacerea și exploatarea durabilă a solurilor, în sinergie cu alte politici anunțate în Pactul verde european;

conturează o viziune pentru asigurarea unor soluri sănătoase până în 2050 și atingerea obiectivelor asociate, cu acțiuni concrete până în 2030;

anunță propunerea până în 2023 a unei noi Legi privind sănătatea solurilor (pentru a asigura condiții de concurență echitabile și un nivel ridicat de protecție a mediului și a sănătății), care va fi complementară Legii privind refacerea naturii, aflată în pregătire.

Apă curată

Majoritatea persoanelor care trăiesc în Uniunea Europeană se bucură deja de un acces foarte bun la apă potabilă sigură, datorită, în parte, celor peste 30 de ani de legislație a UE în domeniul calității apei potabile. În ianuarie, a intrat în vigoare Directiva revizuită privind apa potabilă. Ca o continuare directă a primei inițiative cetățenești europene de succes, „Right2Water”, aceasta include măsuri de îmbunătățire și menținere a accesului la apă potabilă sigură pentru toți cetățenii Uniunii, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate. Directiva acoperă, de asemenea, cele mai recente evoluții științifice și contaminanții care suscită noi preocupări, în conformitate cu obiectivul ambițios al Uniunii de a reduce poluarea la zero.

Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice subliniază importanța unor măsuri precum soluțiile bazate pe natură, reducerea consumului de apă și o aprovizionare stabilă cu apă curată. În acest cadru, Comisia a publicat în decembrie un raport de evaluare a programelor de măsuri actualizate ale statelor membre în temeiul Directivei-cadru privind apa și a evaluărilor naționale preliminare ale riscului de inundații actualizate, în temeiul Directivei privind inundațiile.

Comerțul cu fildeș

În pofida unei interdicții internaționale privind comerțul cu fildeș în temeiul Convenției privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție, braconajul elefanților și traficul de fildeș au atins recent niveluri record. În decembrie, Comisia a propus măsuri suplimentare menite să interzică efectiv majoritatea formelor de comerț cu fildeș din UE. Deși Uniunea Europeană nu este identificată ca fiind o regiune problematică în ceea ce privește comerțul ilegal cu fildeș, această revizuire a normelor UE existente reafirmă și dă curs angajamentului Uniunii de a lua măsuri suplimentare împotriva braconajului elefanților și a traficului de fildeș la nivel mondial. Ea urmează, de asemenea, angajamentului asumat în cadrul strategiei UE în domeniul biodiversității de a înăspri și mai mult normele privind comerțul cu fildeș în UE. Orientările revizuite ale Comisiei privind regimul UE care reglementează comerțul cu fildeș suspendă în principal comerțul cu fildeș brut pe piața Uniunii, în timp ce modificările aduse unui regulament existent al Comisiei asigură faptul că tot restul comerțului cu antichități din fildeș va face întotdeauna obiectul unei autorizări prealabile.

Al 8-lea program de acțiune pentru mediu

Cel de al 8-lea program de acțiune pentru mediu se axează pe sprijinirea implementării Pactului verde european la toate nivelurile de guvernanță și pe monitorizarea progreselor înregistrate. Programul se bazează pe viziunea pe termen lung pentru 2050 de „a avea o viață bună, în limitele planetei noastre” și stabilește șase obiective prioritare pentru perioada până în 2030: atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la schimbările climatice, economia circulară, reducerea la zero a poluării, biodiversitatea și eliminarea principalelor presiuni care apasă asupra mediului și climei.

Programul face apel la următoarele elemente: bună guvernanță, finanțare durabilă, integrarea preocupărilor legate de mediu în toate domeniile de politică, anumite măsuri care să permită eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare mediului și dezvoltarea cunoștințelor și a inovării pentru a sprijini tranziția către o economie care promovează bunăstarea. Programul propus a fost aprobat de statele membre în luna decembrie printr-un acord politic provizoriu.

Cercetarea și inovarea – factori care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european

Peste 35 % din bugetul de 95,5 miliarde de euro al programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027 va fi investit în cercetare și inovare pentru a combate schimbările climatice și a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european. În luna iunie, Comisia a propus un set de noi parteneriate europene în domeniile climei, energiei și transporturilor. Aceste parteneriate vor mobiliza peste 22 de miliarde de euro sub formă de contribuții private financiare și în natură și vor promova dezvoltarea și furnizarea de noi tehnologii, materiale și produse cu emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră și cu performanțe generale de mediu mai bune.

În septembrie, Comisia a lansat cinci noi misiuni ale UE – o nouă modalitate de colaborare pentru a soluționa provocări majore în domeniile sănătății, climei și mediului. O noutate a programului Orizont Europa și un concept original în politica Uniunii, care reunește mai multe servicii ale Comisiei sub autoritatea a nouă membri ai colegiului comisarilor, misiunile vor sprijini cercetarea pentru a îndeplini principalele priorități ale Comisiei și pentru a găsi răspunsuri la unele dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent societatea. Misiunile includ proiecte de cercetare și inovare, măsuri de politică și inițiative legislative pentru a oferi soluții la principalele provocări globale până în 2030. Comisia pune la dispoziție aproape 2 miliarde de euro din programul Orizont Europa în perioada 2021-2023 pentru a lansa cele cinci misiuni, preconizându-se o finanțare suplimentară din partea altor programe. Dintre cele cinci misiuni lansate în septembrie 2021, patru vizează îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european:

• Adaptarea la schimbările climatice (care va sprijini cel puțin 150 de regiuni și comunități europene pentru ca acestea să devină reziliente la efectele schimbărilor climatice);
• 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic;
• Refacerea oceanelor și a apelor noastre;
• Un pact al solului pentru Europa (100 de laboratoare vii și „faruri” care să conducă tranziția spre soluri sănătoase).

În septembrie și octombrie, Comisia a aprobat o finanțare în valoare de 1 miliard de euro pentru 73 de proiecte de cercetare și inovare în sprijinul Pactului verde european. Pe lângă investițiile făcute în tehnologii de bază într-un spectru larg de domenii, de la surse de energie și biomasă la tehnologii și infrastructuri de transport, cererea de proiecte a vizat și două domenii centrate pe factorul uman: consolidarea cunoștințelor și mărirea capacității de acțiune a cetățenilor.

Finanțarea durabilă

În aprilie, Comisia a adoptat un pachet de inițiative pentru a contribui la îmbunătățirea fluxului de finanțare către activități durabile în întreaga Uniune. Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei stabilește criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care aduc o contribuție substanțială la obiectivele climatice în temeiul Regulamentului privind taxonomia, fără a aduce prejudicii semnificative altor obiective de mediu ale Uniunii. O propunere de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea vizează îmbunătățirea calității informațiilor referitoare la durabilitate raportate de întreprinderi. Ea va spori coerența rapoartelor acestora referitoare la durabilitate, astfel încât firmele financiare, investitorii și publicul să aibă acces la informații comparabile și fiabile cu privire la riscurile și impactul întreprinderilor în ceea ce privește durabilitatea. Au fost adoptate șase acte delegate de modificare a obligațiilor fiduciare și a consultanței în materie de investiții și asigurări, pentru a se asigura includerea de către firmele financiare a informațiilor privind durabilitatea în procedurile lor și în consultanța în materie de investiții oferită clienților.

Strategia privind finanțarea durabilă, adoptată în iulie 2021, urmărește să sprijine finanțarea tranziției către o economie durabilă prin acțiuni în patru domenii: facilitarea finanțării tranziției, sprijinirea unui cadru de finanțare durabilă mai incluziv, intensificarea activităților referitoare la reziliența și impactul sectorului financiar și adaptarea la nivelul reînnoit al ambiției la scară mondială.

Finanțarea tranziției către durabilitate

Această strategie oferă instrumentele și politicile necesare pentru a le permite celor implicați, la nivelul întregii economii, să își finanțeze planurile de tranziție și să atingă obiectivele climatice și alte obiective de mediu mai ample, indiferent de punctul lor de plecare.

Incluziune

Această strategie răspunde nevoilor cetățenilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii și le oferă oportunități pentru un acces mai larg la finanțare durabilă.

Reziliența și contribuția sectorului financiar

Strategia stabilește modalitățile prin care sectorul financiar poate contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde, devenind, în același timp, mai rezilient și combătând dezinformarea ecologică.

Anvergură globală

Această strategie stabilește modalitățile de promovare a cooperării internaționale pentru o agendă ambițioasă privind finanțarea durabilă la nivel mondial.

În luna iulie, Comisia a propus un regulament referitor la un standard al UE privind obligațiunile verzi. Această propunere urmărește crearea unui standard voluntar de înaltă calitate, aflat la dispoziția tuturor emitenților, pentru a contribui la finanțarea investițiilor durabile.

Obligațiunile verzi sunt folosite deja pentru a atrage finanțare în sectoare precum producția și distribuția de energie, locuințele eficiente din punctul de vedere al resurselor și infrastructura de transport cu emisii scăzute de carbon. Deși obligațiunile verzi se bucură de un mare interes din partea investitorilor, piața are potențialul de a fi extinsă. Standardul UE privind obligațiunile verzi va reprezenta un standard de referință pentru modul în care întreprinderile și autoritățile publice pot utiliza obligațiunile verzi pentru a atrage fonduri pe piețele de capital în scopul de a finanța investiții ambițioase, îndeplinind în același timp cerințe stricte în materie de durabilitate și asigurând protecția investitorilor împotriva dezinformării ecologice. În particular, emitenții de obligațiuni verzi vor avea la dispoziție un instrument robust pentru a demonstra că finanțează proiecte verzi aliniate taxonomiei Uniunii Europene. De asemenea, investitorii care cumpără obligațiunile se vor putea convinge mai ușor că investițiile lor sunt durabile, reducându-se astfel riscul de dezinformare ecologică.

Pandemia de COVID-19 a modificat rolul și percepția digitalizării în societatea și economia noastră și i-a accelerat ritmul. Tehnologiile digitale, care au fost esențiale pentru menținerea vieții economice și sociale și pentru asigurarea continuării educației în timpul crizei, vor fi principalul factor de diferențiere pentru o tranziție reușită către o economie și o societate postpandemice durabile.

Uniunea Europeană are viziunea și resursele necesare pentru ca tranziția digitală să aibă loc cu succes. Nivelul de finanțare disponibil în cadrul planului de redresare NextGenerationEU va permite cooperarea între statele membre la o scară și o intensitate fără precedent, lucru necesar pentru a realiza cu succes transformarea digitală până în 2030.

Deceniul digital al Europei

Uniunea Europeană profită de această ocazie pentru a face ca următorii 10 ani să devină deceniul digital al Europei, având ambiția de a deveni un model global în ceea ce privește economia digitală, de a stabili și promova standarde digitale și de a urmări politici digitale menite să le ofere cetățenilor și întreprinderilor mai multe posibilități de acțiune.

Aceste politici se vor concentra pe sprijinirea adoptării tehnologiei de către micile întreprinderi, asigurând faptul că tehnologia funcționează în beneficiul oamenilor, dotându-i cu competențe digitale de bază și avansate și garantând accesul tuturor la internet și la serviciile publice online. În același timp, Uniunea va continua, de asemenea, să urmărească excelența în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi informatica cuantică și cloud computingul și inteligența artificială (IA), care pot ajuta la soluționarea multora dintre provocările cu care se confruntă societatea noastră în prezent.

Realizarea obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene va implica abordarea problemelor evidențiate de pandemie, de la lacunele în materie de conectivitate și de competențe digitale la decalajul dintre întreprinderile cu competențe digitale și cele care nu au adoptat încă soluții digitale. Digitalizarea oferă numeroase noi oportunități de angajare. De exemplu, în 2020, în Uniune au rămas neocupate peste 500 000 de posturi vacante de experți în materie de securitate cibernetică și date.

Busola pentru dimensiunea digitală a Europei transpune în acțiuni și rezultate ambițiile digitale pentru 2030 ale Uniunii Europene. Aceste ambiții pun accentul pe următoarele aspecte:

• atingerea, în rândul populației, a unui nivel ridicat de cunoștințe în domeniul digital și existența unor profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital;
• realizarea unei infrastructuri digitale fiabile și sigure;
• atingerea unui procent ridicat de întreprinderi digitalizate;
• modernizarea serviciilor publice astfel încât să răspundă nevoilor societății.

În ceea ce privește competențele digitale, 56 la sută dintre adulți au în prezent competențe digitale de bază, obiectivul fiind de 80 la sută. Sunt angajați 8,4 milioane de specialiști în domeniul informatic, obiectivul fiind de 20 de milioane. În ceea ce privește infrastructura digitală, 59 la sută din gospodării beneficiază în prezent de acoperire prin rețea gigabit, cu un obiectiv de sută la sută. 5 G acoperă 14 la sută din zonele populate, cu un obiectiv de sută la sută. În ceea ce privește transformarea digitală a întreprinderilor, 42 la sută dintre întreprinderi utilizează în prezent serviciile de cloud computing, iar obiectivul este de 75 la sută. 14 la sută dintre întreprinderi utilizează volume mari de date, cu un obiectiv de 75 la sută. 25 la sută utilizează inteligența artificială, cu un obiectiv de 75 la sută. 55 la sută din întreprinderile mici și mijlocii au în prezent cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, cu un obiectiv de peste 90 la sută. În fine, în UE există în prezent 112 start-upuri de tip unicorn, obiectivul fiind dublarea acestei cifre. În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, accesul online la servicii publice esențiale (de exemplu, legate de carieră, studii, familie, activități comerciale obișnuite sau mutare dintr-un stat membru în altul) este disponibil pentru 75 la sută dintre cetățeni și 84 la sută dintre întreprinderi, cu un obiectiv de sută la sută pentru ambele. Totodată, UE are ca obiectiv o proporție de sută la sută a cetățenilor din UE cu acces la dosare medicale digitale și o proporție de 80 la sută a cetățenilor care utilizează identificarea electronică.

Comisia lucrează la finalizarea unei propuneri de declarație comună privind principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului, a Uniunii Europene și a Comisiei care să fie publicată în 2022, menită să asigure reflectarea valorilor și drepturilor Uniunii Europene în spațiul digital. Acest lucru va garanta că oricine se poate bucura de avantajele oferite de oportunitățile digitale, cum ar fi accesul universal la internet, algoritmii care respectă oamenii și un mediu online sigur și de încredere. Potrivit sondajului Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor Uniunii Europene consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor. În plus, marea majoritate a respondenților consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. Anterior, Comisia a organizat, de asemenea, o consultare publică deschisă cu privire la principiile digitale, care a demonstrat existența unui sprijin larg pentru această inițiativă.

În septembrie, Comisia a propus un plan de realizare a transformării digitale a Uniunii Europene până în 2030. Calea către deceniul digital urmărește să instituie un cadru de guvernanță solid, astfel încât statele membre să poată acționa colectiv în vederea atingerii obiectivelor convenite, recunoscând, în același timp, punctele lor de plecare divergente. Este vorba despre un sistem de monitorizare care va măsura progresele înregistrate în vederea atingerii fiecăruia dintre obiectivele pentru 2030 și despre foile de parcurs multianuale pentru fiecare stat membru, în care acestea își vor prezenta politicile și măsurile adoptate sau planificate. Proiectele multinaționale vor pune în comun resurse ale UE, naționale și private pentru a obține progrese în domenii critice, pe care niciun stat membru nu le-ar putea obține pe cont propriu.

Proiectele multinaționale vor facilita investițiile în domenii precum:

In­frastruc­tu­ra și serviciile comune de date

Tehnologia blockchain

Procesoarele de mică putere

Im­ple­men­ta­rea la nivel paneuropean a coridoarelor 5G

Calculul de înaltă performanță

Infrastructura cuantică securizată și rețeaua de centre de securitate cibernetică

Administrația publică digitală

Centrele de inovare digitală

Par­te­ne­ria­te­le din domeniul înaltei tehnologii pentru competențele digitale

Dimensiunea internațională a Busolei pentru dimensiunea digitală este dezvoltată printr-o serie de parteneriate digitale. Consiliul pentru comerț și tehnologie a fost lansat în cadrul Summitului UE-SUA din iunie 2021. De atunci, 10 grupuri de lucru au început să identifice posibile rezultate pe termen scurt, mediu și lung. Un parteneriat digital cu Japonia este, de asemenea, în curs de dezbatere, iar Uniunea Europeană lucrează la stabilirea unui parteneriat digital cu Africa și a unei alianțe digitale cu America Latină și Zona Caraibilor.

Educația digitală

În luna august, Comisia a publicat o propunere de recomandare a Consiliului privind învățarea mixtă pentru a veni în sprijinul unui învățământ primar și secundar incluziv și de înaltă calitate. Consiliul a adoptat această recomandare în doar 4 luni.

Învățarea mixtă poate contribui la o educație mai incluzivă, în special datorită flexibilității sale. Termenul descrie situația în care o școală, un educator sau un elev adoptă mai multe abordări ale procesului de învățare. Poate fi vorba despre o combinație de spații școlare și de alte medii fizice (cum ar fi întreprinderi, centre de formare sau învățământ la distanță) sau o combinație de diferite instrumente de învățare digitale și nedigitale. Învățarea mixtă poate însemna, de exemplu, un acces mai bun la educație pentru cei care locuiesc în zone îndepărtate și rurale, pentru persoanele care fac parte din comunitățile nomade sau pentru cei aflați în spitale. Un accent pe dezvoltarea unei abordări bazate pe învățarea mixtă în învățământul primar și secundar va fi inclus în rapoartele periodice referitoare la progresele înregistrate cu privire la Spațiul european al educației și la Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027.

Programul Europa digitală

Cu un buget de 7,5 miliarde EUR pentru următorii 7 ani, noul program Europa digitală este primul program de finanțare al Uniunii Europene axat pe furnizarea de tehnologii digitale administrațiilor publice, întreprinderilor și cetățenilor. Primele programe de lucru, în valoare de 1,98 miliarde EUR, se axează pe investiții în domenii precum inteligența artificială, cloud computing și spații de date, infrastructura de comunicații cuantice, competențele digitale avansate, securitatea cibernetică și utilizarea pe scară mai largă a tehnologiilor digitale în întreaga economie și societate. Primele cereri de propuneri pentru programul Europa digitală au fost publicate la sfârșitul lunii noiembrie, iar altele vor fi lansate în 2022.

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale

Actul legislativ privind serviciile digitale și Actul legislativ privind piețele digitale, propuse de Comisie în decembrie 2020, vizează crearea unui spațiu digital mai sigur și mai deschis pentru toți utilizatorii, în care drepturile lor fundamentale să fie protejate și în care să aibă acces la servicii digitale de calitate la prețuri mai mici. Se preconizează că se va ajunge la un acord cu privire la aceste propuneri în 2022.

Securitatea cibernetică, protecția datelor și siguranța online

Odată cu derularea tot mai mult a vieții sociale și economice în mediul online, atacurile cibernetice devin un fenomen regulat și sunt tot mai dăunătoare. În 2021, atacuri de tip ransomware au fost utilizate la nivel mondial pentru a destabiliza sisteme de sănătate, administrații publice, instalații de producție a energiei și alte infrastructuri critice. Uniunea Europeană nu este imună la acest tip de atacuri.

O bună protecție împotriva atacurilor cibernetice necesită acțiuni unificate dincolo de frontierele naționale. Prin urmare, în 2021, ca parte a Strategiei de securitate cibernetică a UE, Comisia a început să pună bazele unității cibernetice comune, o nouă platformă care vizează consolidarea cooperării dintre instituțiile și agențiile Uniunii și autoritățile naționale din statele membre. Noua unitate va beneficia, de asemenea, de expertiza sectorului securității cibernetice, ajutând întreaga Uniune Europeană să răspundă amenințărilor cibernetice. Lucrările necesare pentru ca unitatea cibernetică comună să devină operațională sunt în curs de desfășurare.

Ca urmare a adoptării și intrării în vigoare a Regulamentului de înființare a Centrului european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare, Comisia a demarat colaborarea cu autoritățile române pentru a înființa centrul la București. Acest centru va contribui la consolidarea capacităților europene în materie de securitate cibernetică, va stimula excelența în cercetare și va îmbunătăți competitivitatea industriei europene de securitate cibernetică.

Obiectivele unității cibernetice comune

Asigurarea unui răspuns coordonat al UE la amenințările, incidentele și crizele de securitate cibernetică de mare amploare

Îmbunătățirea conștientizării situației de către părțile interesate din sectorul securității cibernetice și a comunicării cu publicul larg

Garantarea unei pregătiri comune

Protecția datelor

Asigurarea protecției datelor și a vieții private este o condiție prealabilă pentru ca persoanele să poată avea încredere în tehnologiile noi și inovatoare. În acest sens, protecția datelor și a vieții private face parte din soluția la numeroase probleme și facilitează dubla tranziție, verde și digitală.

Poziția de lider a Uniunii Europene în domeniul protecției datelor arată că normele sale în acest domeniu pot acționa ca un standard de referință pentru reglementarea economiei digitale. În special, atunci când țările terțe asigură un nivel de protecție a datelor echivalent cu cel al Uniunii Europene, aceasta poate utiliza cel mai cuprinzător instrument de care dispune pentru realizarea transferurilor de date, cunoscut sub denumirea de constatare privind caracterul adecvat. Pe această bază, datele pot circula liber și în condiții de siguranță între UE și țara respectivă, facilitând comerțul și îmbunătățind eficacitatea cooperării în materie de reglementare și de aplicare a legii în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

În urma creării, în 2019, a celui mai mare spațiu de fluxuri libere și sigure de date, cu Japonia, Uniunea a continuat să colaboreze cu partenerii internaționali în vederea realizării convergenței normelor de protecție a datelor pentru a facilita realizarea transferurilor de date, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal transferate în străinătate.

În 2021, Uniunea Europeană a adoptat două decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție pentru Regatul Unit, inclusiv una care vizează, pentru prima dată, schimburile de date dintre autoritățile de aplicare a dreptului penal. De asemenea, Uniunea Europeană a încheiat cu succes o serie de discuții cu Coreea de Sud, care au dus la adoptarea unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în ceea ce privește transferurile în domeniul cooperării comerciale și al cooperării în materie de reglementare. Mai mult, pe parcursul anului 2021 au avut loc negocieri între Uniunea Europeană și Statele Unite cu privire la un posibil acord care să succeadă cadrului privind Scutul de confidențialitate, în urma invalidării acestuia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În 2021, Comisia a adoptat și o serie de noi clauze contractuale standard pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceste clauze ajută organizațiile să respecte normele de protecție a datelor atunci când externalizează operațiunile de prelucrare către persoanele împuternicite de operatori din Uniune sau din Spațiul Economic European, precum și atunci când transferă date în străinătate.

De asemenea, Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că statele membre își respectă obligațiile care le revin în temeiul normelor UE privind protecția datelor. În februarie, Curtea de Justiție a hotărât că Spania nu a transpus la timp Directiva privind protecția datelor în domeniul aplicării legii. Curtea a impus sancțiuni financiare Spaniei. În urma hotărârii, Spania a luat măsurile necesare pentru a pune capăt acestei încălcări.

Identitatea digitală europeană

Multe persoane utilizează deja portofele electronice pe telefoanele lor inteligente pentru a-și păstra cărțile de îmbarcare atunci când călătoresc sau cardurile bancare virtuale, iar 63 % dintre cetățenii europeni doresc o carte de identitate digitală unică securizată pentru toate serviciile online. În temeiul noilor norme propuse, prezentate de Comisie în luna iunie, va fi disponibil un portofel european pentru identitatea digitală pentru toți cetățenii, rezidenții sau întreprinderile din UE care vor dori să îl utilizeze. Este vorba despre portofele digitale personale care permit cetățenilor să stocheze și să utilizeze date pentru toate tipurile de servicii, de la depunerea unei declarații fiscale până la închirierea unui autovehicul.

Cetățenii vor putea să facă dovada identității lor în condiții de siguranță și să partajeze pe telefoanele inteligente documente electronice existente în portofelele lor europene pentru identitatea digitală. Ei vor putea accesa servicii online pe baza identificării lor digitale naționale, care va fi recunoscută în întreaga Uniune Europeană. Identitatea digitală europeană va contribui la atingerea unora dintre obiectivele Busolei pentru dimensiunea digitală. De exemplu, până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii ar trebui să aibă acces la dosare medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze identificarea electronică.

Conectivitatea avansată

Comisia a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de Uniune necesare pentru îmbunătățirea, într-o perioadă de 3 ani, a infrastructurii de conectivitate digitală a Europei. Aceste măsuri vor beneficia de finanțare în valoare de peste 1 miliard EUR în perioada 2021 2023. Prin încurajarea investițiilor publice și private, MIE Digital va contribui la implementarea infrastructurii 5G și gigabit, la dotarea principalelor rute și comunități de transport ale UE cu rețele 5G, la interconectarea tehnologiilor avansate, cum ar fi serviciile de cloud și cuantice, și, în fine, la crearea unor platforme digitale operaționale pentru stocarea, partajarea și prelucrarea datelor din sectoarele energiei și transporturilor.

Întreprinderea comună „Rețele și servicii inteligente”, care acționează în direcția 6G, a fost înființată în 2021 și a adoptat primul său program de lucru, cu o finanțare publică alocată de aproximativ 240 de milioane EUR. Misiunea întreprinderii comune este de a consolida capacitatea Uniunii în ceea ce privește sistemele 6G.

Sporirea avantajelor pentru consumatori

În urma recomandării din 2020 prin care se solicita sporirea investițiilor în banda largă, statele membre au convenit, în luna martie, asupra unui set comun de bune practici ale Uniunii. Scopul acestuia este de a reduce costul implementării rețelelor de foarte mare capacitate și de a asigura un acces rapid, eficient și favorabil investițiilor la spectrul de frecvențe radio 5G.

Tarifele de roaming au fost eliminate în 2017, și de atunci oamenii și-au putut utiliza telefonul fără costuri suplimentare atunci când călătoresc în interiorul Uniunii Europene. Pentru a se asigura că aceștia pot beneficia în continuare de servicii gratuite de roaming, în februarie, Comisia a propus prelungirea cu încă 10 ani a normelor actuale, care urmează să expire în 2022. Parlamentul și Consiliul au adoptat regulamentul în decembrie, iar acesta va intra în vigoare la 1 iulie 2022. Noile norme vor asigura servicii de roaming și mai bune pentru călători. Printre noile beneficii se numără aceleași viteze de transmitere a datelor mobile în străinătate ca și în țara de origine, accesul eficient la serviciile de urgență în străinătate și o mai mare transparență a costurilor aferente apelării liniilor telefonice de urgență și a numerelor serviciilor pentru clienți în străinătate.

Protejarea cumpărătorilor online

Vânzările online au crescut constant în ultimii 20 de ani, iar în 2020, aproximativ 71 % dintre consumatori au făcut cumpărături online, achiziționând adesea produse tehnologice noi. În iunie, Comisia Europeană a propus revizuirea a două seturi de norme ale Uniunii Europene pentru a consolida drepturile consumatorilor în lumina acestor schimbări.

Noul regulament privind siguranța generală a produselor ar aborda, în cazul în care este adoptat, riscurile legate de aceste noi produse tehnologice, cum ar fi eventualele riscuri în ceea ce privește conectivitatea sau securitatea cibernetică. De asemenea, regulamentul ar aborda posibilele riscuri legate de cumpărăturile online, de exemplu prin introducerea unor obligații legate de siguranța produselor pentru piețele online. Noul regulament ar garanta că piețele îndeplinesc aceste obligații, astfel încât consumatorilor să nu li se ofere sau să nu ajungă în posesia unor produse periculoase. Propunerea vizează, în sens mai larg, garantarea faptului că toate produsele care ajung la consumatorii din Uniunea Europeană, achiziționate online sau de la magazinul local, sunt sigure, indiferent dacă ele provin din interiorul sau din afara Uniunii. În cazul în care produsele periculoase ajung la consumatori, noile norme ar urmări să asigure eliminarea rapidă a acestora de pe piețele Uniunii Europene.

Propunerea de directivă revizuită privind creditul de consum urmărește să asigure faptul că toți consumatorii primesc informațiile corecte la momentul potrivit, că acestea sunt adaptate la dispozitivele digitale, astfel încât consumatorii să înțeleagă exact la ce se angajează. Dacă este adoptată, directiva ar viza noile produse de credit riscante și noii actori de pe piață și ar îmbunătăți normele pentru a evalua dacă un consumator este în măsură să ramburseze împrumutul, inclusiv atunci când astfel de evaluări sunt efectuate prin intermediul unui proces decizional automatizat. Directiva revizuită ar solicita statelor membre să promoveze educația financiară și să se asigure că toți consumatorii vor putea beneficia de consiliere cu privire la îndatorare.

În decembrie, Comisia a emis orientări privind interpretarea și aplicarea a trei directive ale UE privind protecția consumatorilor: Directiva privind practicile comerciale neloiale, Directiva privind drepturile consumatorilor și Directiva privind indicarea prețurilor. Acestea vor ajuta statele membre, consumatorii, comercianții, judecătorii, practicienii din domeniul dreptului și alte părți interesate să înțeleagă mai bine atât modul de aplicare a legislației UE existente privind protecția consumatorilor în cazul noilor practici, în special în ceea ce privește tranzițiile verde și digitală, cât și modificările recente aduse acestor directive prin Directiva privind modernizarea.

Punând capăt frustrării consumatorilor și deșeurilor electronice

După ani de colaborare cu industria electronică pentru formularea unei abordări voluntare, care a contribuit deja la reducerea de la 30 la 3 a tipurilor diferite de încărcătoare de telefoane mobile, în septembrie Comisia a propus o legislație privind un încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice. USB-C va deveni noul port standard de încărcare pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căștile, difuzoarele portabile și consolele video portabile. Mai mult, Comisia a propus separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. O soluție unică de încărcare va fi mai convenabilă pentru oameni și va reduce deșeurile electronice – o contribuție importantă atât la tranziția digitală, cât și la tranziția verde.

Competențe pentru era digitală

În luna mai, Comisia, împreună cu diverși parteneri din statele membre, au lansat Platforma pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital, un ghișeu unic pentru informații, inițiative și resurse de înaltă calitate privind competențele digitale. Într-un moment în care 44 % dintre persoanele din UE nu dispun de competențe digitale de bază, noua platformă va contribui la eliminarea lacunelor în materie de competențe și la consolidarea Coaliției pentru competențe digitale și locuri de muncă în sectorul digital și a celor 25 de coaliții naționale ale sale. În noiembrie, Comisia a publicat un instrument de autoevaluare gratuit pentru competențele digitale, în 29 de limbi.

Tehnologiile digitale în sprijinul industriei

Pentru a consolida poziția Uniunii Europene în ceea ce privește construirea următoarei generații de microcipuri, Comisia a lansat, în iulie, Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor. Alianța își propune să stabilească capacitatea de proiectare și de producție necesară pentru a produce următoarea generație de procesoare și componente electronice. Aceasta va identifica și va aborda blocajele, nevoile și dependențele actuale ale industriei în ansamblul său. Alianța are la bază ambițiile Comisiei de a îmbunătăți suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene prin creșterea cotei sale din producția mondială de semiconductori de la 10 % la 20 % până în 2030. În discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat Actul european privind cipurile, menit să creeze un ecosistem de cipuri de ultimă generație în Uniune, care să includă producția acestora. Propunerea a fost adoptată la începutul anului 2022.

Transformarea digitală

Inteligența artificială

Inteligența artificială, inclusiv cele mai recente tehnici de învățare automată, este utilizată pentru a crea inovații într-o gamă largă de domenii, conducând la îmbunătățirea serviciilor, a asistenței medicale și a bunurilor de consum. Cu toate acestea, este necesar ca cetățenii Uniunii să știe că pot avea încredere că sistemele de inteligență artificială sunt utilizate într-un mod sigur și conform cu legislația. Deși astfel de sisteme pot fi utilizate pentru a soluționa numeroase provocări cu care se confruntă societatea în prezent, unele dintre ele creează riscuri care trebuie abordate pentru a evita rezultate nedorite. De exemplu, adesea este imposibil de aflat de ce sau cum un sistem de inteligență artificială a generat un anumit rezultat, cum ar fi o decizie automatizată sau o previziune. Prin urmare, poate fi dificil să se evalueze dacă o persoană a fost dezavantajată pe nedrept, de exemplu în cazul unei decizii de angajare sau în cazul distribuirii prestațiilor sociale.

Pentru a aborda aceste provocări și nu numai, Comisia a publicat în aprilie propunerea sa referitoare la primul cadru juridic mondial privind inteligența artificială, însoțită de un plan coordonat cu statele membre, actualizat. Ambele inițiative urmăresc să transforme Uniunea Europeană în centrul mondial pentru o inteligență artificială excelentă și de încredere. Abordarea UE va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse. În cazul în care va fi adoptat, noul Regulament privind siguranța generală a produselor ar completa aceste norme, acționând ca o plasă de siguranță.

Noul regulament privind inteligența artificială va contribui la garantarea siguranței și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și întreprinderilor, consolidând în același timp adoptarea, investițiile și inovarea în domeniul tehnologiilor în întreaga Uniune. Propunerea stabilește o abordare bazată pe riscuri, recomandând cerințe mai stricte pentru sistemele de inteligență artificială mai riscante.

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale axate pe factorul uman, durabile, sigure, incluzive și de încredere. Planul propune acțiuni comune de colaborare pentru a se asigura că toate eforturile sunt aliniate la Strategia privind IA și la Pactul verde european, ținând seama, în același timp, de noile provocări generate de pandemia de COVID-19.

UE a finanțat deja o serie de proiecte în domeniul inteligenței artificiale care oferă soluții în multe sectoare ale societății, inclusiv agricultură, sănătate și combaterea dezinformării.

Alianța europeană pentru date industriale, edge și cloud

Datele reprezintă o resursă importantă în economia industrială, fiind stocate din ce în ce mai mult în cloud. Întreprinderile pot accesa resurse informatice găzduite de părți terțe pe internet, în loc să își construiască propria infrastructură informatică. Această rezervă de resurse este cunoscută cel mai frecvent sub denumirea de cloud computing. În 2021, 42 % din întreprinderile din Uniune au utilizat cloud computingul (comparativ cu 36 % în 2020 și 19 % în 2016). Se preconizează că, până în 2025, 80 % din toate datele vor fi prelucrate în dispozitive inteligente mai aproape de utilizator – proces cunoscut sub denumirea de „tehnică de calcul la margine” (edge computing) –, și nu în centre mari de date, cum se procedează în prezent.

Din aceste motive, noua Alianță europeană pentru date industriale, edge și cloud urmărește să consolideze poziția industriei Uniunii în domeniul tehnologiilor de tip cloud și edge, reunind totodată întreprinderi, state membre și experți în domeniu. Alianța va contribui la deblocarea potențialului cloud computingului și a tehnicii de calcul la margine și va sprijini dezvoltarea tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială, internetul obiectelor și tehnologia 5G. Ea va realiza acest lucru, punând la dispoziție, în același timp, o infrastructură de cloud sustenabilă și asigurând, pentru cetățenii europeni, un control mai mare asupra datelor lor.

În 2018, 80 la sută din prelucrarea și analiza datelor s-a efectuat în centre de date și în instalații informatice centralizate, iar pentru 20 la sută au fost utilizate obiecte inteligente conectate. În 2025, 20 la sută din prelucrarea și analiza datelor se va efectua în centre de date și în instalații informatice centralizate, iar pentru 80 la sută se vor utiliza obiecte inteligente conectate.

Supercalculatoarele

Odată cu generarea constantă a unor volume tot mai mari de date, natura informaticii se schimbă. În prezent, supercalculatoarele pot efectua milioane de miliarde – și, în curând, miliarde de miliarde – de operațiuni pe secundă și contribuie la soluționarea unor probleme complexe, de la analizarea și atenuarea efectelor schimbărilor climatice și stimularea cunoștințelor în diferite domenii științifice la dezvoltarea de tratamente pentru COVID-19.

Pentru a permite Uniunii Europene să devină lider mondial în materie de supercalcul, în 2018 a fost creată întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, având scopul de a pune în comun resursele europene și naționale în vederea achiziționării și implementării de supercalculatoare și tehnologii de ultimă generație. Inițiativa reunește Uniunea Europeană, cele 27 de state membre ale sale, alte trei țări și doi membri din sectorul privat: Platforma tehnologică europeană pentru calculul de înaltă performanță și DAIRO/Big Data Value Association.

În iulie 2021, UE a adoptat un nou regulament care pregătește terenul pentru dezvoltarea următoarei generații de supercalculatoare în Europa. Mai mult, acest lucru va declanșa capacitatea întreprinderii comune de a obține fonduri din programul Orizont Europa, din programul Europa digitală și din MIE Digital pentru a investi în continuare în supercalcul și informatică cuantică și pentru a sprijini agenda ambițioasă a Uniunii în materie de cercetare și inovare. Împreună cu investițiile din partea țărilor participante și a membrilor din sectorul privat, această investiție se va ridica la aproximativ 7 miliarde EUR.

UE a achiziționat șapte supercalculatoare de talie mondială. Discoverer din Bulgaria, MeluXina din Luxemburg și Vega din Slovenia au devenit complet operaționale în 2021, iar în 2022 vor fi inaugurate supercalculatoarele Karolina din Cehia, Leonardo din Italia, Deucalion din Portugalia și LUMI din Finlanda.

Finanțele digitale

În 2021, Comisia, alături de colegiuitori, a înregistrat progrese în ceea ce privește dosarele legislative privind piețele criptoactivelor și reziliența operațională digitală, pe care le-a propus în septembrie 2020 ca parte a pachetului privind finanțele digitale. În plus, în decembrie, statele membre au aprobat acordul la care s-a ajuns cu Parlamentul cu privire la un regim pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite (DLT – distributed ledger technology). Criptoactivele reprezintă una dintre principalele aplicații ale DLT pentru finanțare. Regimul-pilot stabilește condițiile pentru obținerea autorizației de exploatare a unei infrastructuri a pieței bazate pe DLT, definește instrumentele financiare bazate pe DLT care pot fi tranzacționate și oferă detalii privind cooperarea dintre operatorii de infrastructură a pieței bazate pe DLT și autorități. El va permite autorităților de reglementare din Uniune și participanților la piață să dobândească experiență prin utilizarea tehnologiei registrelor distribuite (și anume tehnologia utilizată pentru tranzacționarea și reglementarea instrumentelor financiare „tokenizate”), asigurându-se, în același timp, că aceștia pot face față riscurilor la adresa protecției investitorilor, a integrității pieței și a stabilității financiare.

Conectivitatea internațională

Prin conectarea localității Sines din Portugalia cu localitatea Fortaleza din Brazilia, cablul transatlantic EllaLink reprezintă prima conexiune de date directă și de mare capacitate dintre Europa și America Latină. UE a contribuit la crearea unei autostrăzi digitale de 34 000 km pentru a sprijini schimbul de date din domeniile cercetării și educației, reducând totodată timpul de transmisie la jumătate. Această etapă importantă va contribui la încurajarea mai multor colaborări între cele două continente în următorii 25 de ani. În ansamblu, inițiativa privind Construirea legăturii europene cu America Latină, inclusiv schimbul de date în domeniul calculului de înaltă performanță și al observării Pământului, va ajunge la 65 de milioane de utilizatori din peste 12 000 de instituții de învățământ și de cercetare din Europa, America Latină și Zona Caraibilor.

O Uniune Europeană mai sănătoasă

Pandemia de COVID-19 a transformat sănătatea publică în prioritatea absolută a agendei Uniunii Europene. După ce președinta Ursula von der Leyen a anunțat, în septembrie 2020, intenția de a construi o uniune europeană a sănătății mai puternică, Comisia Europeană a pus bazele acesteia, învățând din experiența pandemiei.

Pregătirea pentru crizele sanitare și răspunsul la acestea

Primul pilon al uniunii sănătății constă în pregătirea pentru situații de criză și răspunsul la acestea. Legislația UE privind amenințările sanitare transfrontaliere este în curs de revizuire pentru a ține seama de lecțiile învățate în urma pandemiei de COVID-19. Agenția Europeană pentru Medicamente și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, care au fost adevărate bastioane în lupta împotriva COVID-19, primesc un mandat mai puternic pentru a face față viitoarelor urgențe sanitare. Se preconizează că aceste agenții-cheie ale Uniunii din domeniul sănătății vor oferi mai multe orientări științifice și o mai bună coordonare în situații de urgență. Riscul unor penurii de medicamente va fi redus datorită unei mai bune monitorizări și unei pregătiri mai eficiente. În cazul în care se ajunge la un acord cu privire la propunerile Comisiei, atunci când circumstanțele o impun, va fi posibilă declararea unei urgențe de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene, ceea ce va permite introducerea anumitor măsuri pentru un răspuns mai puternic.

Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru viitoarele amenințări sanitare transfrontaliere. În luna iunie, Comisia a prezentat o comunicare privind primele lecții învățate în urma pandemiei și modul în care acestea pot fi valorificate pentru a îmbunătăți acțiunile la nivelul Uniunii și la nivel național. Acest lucru va contribui la o mai bună anticipare a riscurilor la adresa sănătății publice și va îmbunătăți planificarea pentru situații neprevăzute, permițând obținerea unor răspunsuri comune mai rapide și mai eficace la toate nivelurile. Comunicarea se axează pe pregătirea și răspunsul în domeniul sănătății și se bazează pe un număr de 10 prime lecții desprinse din criza sanitară cu privire la domeniile în care UE trebuie să acționeze.

VIDEO: Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară

Ca parte a răspunsului său, Comisia a lansat Autoritatea Europeană pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA). Element central al uniunii europene a sănătății, HERA va funcționa în două moduri diferite: un mod de pregătire și un mod de urgență. În general, autoritatea va îmbunătăți dezvoltarea, fabricarea, achiziționarea și distribuirea de contramăsuri medicale esențiale de către UE (de exemplu, vaccinuri, antibiotice, echipamente medicale, teste de diagnosticare sau echipamente individuale de protecție) în Uniunea Europeană.

Pachetul de instituire a HERA a fost adoptat la 16 septembrie. Autoritatea și-a demarat lucrările la 1 octombrie, pornind de la bazele puse de Incubatorul HERA, care și-a început activitatea în februarie 2021, în vederea pregătirii Uniunii Europene pentru amenințarea tot mai mare reprezentată de variantele coronavirusului. HERA este operațională de la 1 ianuarie 2022, cu un buget orientativ total de 6 miliarde de euro pentru perioada 2022-2027.

Când va funcționa în modul de pregătire, HERA se va concentra pe evaluarea amenințărilor și colectarea de informații, promovarea cercetării și dezvoltării, abordarea provocărilor pieței, asigurarea furnizării de contramăsuri medicale și consolidarea cunoștințelor și a competențelor.

Măsurile de urgență ale HERA includ monitorizarea, achiziționarea și fabricarea de contramăsuri medicale relevante în situații de criză, activarea instrumentelor „EU FAB” (o rețea de instalații de producție de vaccinuri și medicamente care sunt permanent gata de a fi puse în funcțiune), activarea planurilor de cercetare și inovare de urgență, stabilirea unui inventar al instalațiilor de producție de contramăsuri medicale relevante pentru situații de criză și facilitarea finanțării de urgență.

Autoritatea va fi însărcinată cu mai multe activități la nivel internațional. Printre acestea se numără colaborarea cu partenerii mondiali pentru a remedia blocajele din lanțul internațional de aprovizionare, extinderea producției mondiale, consolidarea supravegherii la nivel mondial și facilitarea cooperării cu părțile interesate de la nivel mondial și sprijinirea acestora pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea contramăsurilor medicale pentru statele membre ale Uniunii Europene și țările terțe. Aceste activități includ, de asemenea, dobândirea expertizei necesare pentru dezvoltarea unor capacități locale de producție și distribuție și sprijinirea accesului la contramăsuri medicale finanțate sau achiziționate de Uniunea Europeană.

HERA colaborează cu statele membre, cu Parlamentul European, cu agențiile Uniunii și cu părți interesate precum cercetători, companii din domeniul biotehnologiei, producători și autorități de reglementare, pentru a detecta și caracteriza rapid noile variante, pentru a adapta vaccinurile în funcție de necesități și pentru a extinde capacitățile de producție de contramăsuri medicale. De exemplu, HERA a mobilizat grupul de experți pentru variantele SARS-CoV-2 pentru a oferi consiliere cu privire la necesitatea de a dezvolta vaccinuri noi sau adaptate și la necesitatea de a elabora măsuri suplimentare de sănătate publică la nivelul Uniunii Europene din cauza noilor variante. De asemenea, autoritatea a colaborat îndeaproape cu statele membre și cu producătorii de vaccinuri care au început să analizeze varianta Omicron și să testeze eficacitatea vaccinurilor lor împotriva acesteia. În plus, HERA este, de asemenea, în contact cu țări din afara Uniunii Europene pentru a explora posibilitățile de cooperare și de schimburi.

Planul european de combatere a cancerului

Al doilea pilon al uniunii sănătății abordează a doua cauză a deceselor din Uniunea Europeană. În 2020, 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer, acest lucru având un puternic impact fizic și psihic asupra pacienților, a supraviețuitorilor și a persoanelor apropiate acestora. Cancerul creează, de asemenea, o povară semnificativă pentru sistemele de sănătate și sociale și pune în pericol creșterea și competitivitatea economiei, precum și sănătatea forței de muncă. Cu toate acestea, 40 % din cazurile de cancer sunt forme care pot fi prevenite, ceea ce înseamnă că sunt legate de stilul de viață (alimentație, activitate fizică, consum de tutun și de alcool etc.) ori de poluarea mediului sau că este disponibil un vaccin împotriva acestora.

Planul european de combatere a cancerului, adoptat în februarie 2021, vizează combaterea bolii în fiecare etapă prin intermediul unei abordări integrate, multilaterale, bazate pe principiul „sănătatea în toate politicile”. Acesta este construit în jurul a 10 inițiative emblematice menite să aducă îmbunătățiri – de la prevenire, depistare timpurie, diagnosticare și tratament la o calitate mai bună a vieții pentru pacienții și supraviețuitorii cancerului, asigurând, în același timp, accesul egal al pacienților la asistență medicală de înaltă calitate.

Misiunea UE privind cancerul din cadrul programului Orizont Europa – una dintre cele cinci noi misiuni ale UE anunțate în septembrie 2021 – va colabora cu Planul de luptă împotriva cancerului pentru a îmbunătăți viața a peste 3 milioane de persoane până în 2030 printr-o mai bună prevenire, prin tratamente mai eficace și prin creșterea calității vieții. În ansamblu, programul EU4Health și alte instrumente ale Uniunii vor oferi sprijin în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro statelor membre și părților interesate în eforturile lor de a face sistemele de sănătate mai solide și mai capabile să gestioneze prevenirea și îngrijirea în domeniul cancerului.

Acțiunile cheie se axează pe prevenire, diagnosticare, tratament și calitatea vieții. Scopul lor este acela de a reduce poluarea mediului și consumul nociv de alcool și de tutun, de a promova un stil de viață mai sănătos, de a asigura accesul la screening de depistare a cancerului de sân, de col uterin și colorectal pentru 90 la sută din populația eligibilă a UE până în 2025, de a vaccina cel puțin 90 la sută dintre fetele din UE împotriva papilomavirusului uman și de a accelera semnificativ vaccinarea băieților până în 2030, precum și de a asigura, până în 2030, unui procent de până la 90 la sută din populație acces la centrele naționale de oncologie pentru servicii integrate. Acest lucru este posibil datorită finanțării în valoare de 4 miliarde de euro. În UE există peste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului, datorită progreselor înregistrate în ceea ce privește depistarea timpurie, terapiile eficace și serviciile de îngrijire.

Strategia farmaceutică pentru Europa

Cel de al treilea pilon este Strategia farmaceutică pentru Europa, lansată în 2020. Aceasta reprezintă o revizuire completă a sistemelor Uniunii Europene din sectorul medicamentelor. Strategia va aborda provocările de lungă durată cu care se confruntă sistemul farmaceutic al Uniunii, va încuraja inovarea (inclusiv pentru nevoile medicale nesatisfăcute) și va asigura disponibilitatea medicamentelor, nu numai în situații de criză, ci și în perioade normale. Printre acțiunile sale emblematice se numără o revizuire a legislației Uniunii privind produsele farmaceutice și dialogul structurat privind securitatea aprovizionării cu medicamente. Acesta din urmă este un proces care a început în februarie 2021 și urmărește să identifice măsurile de politică prin care s-ar putea consolida reziliența lanțurilor de aprovizionare cu produse farmaceutice și care ar garanta securitatea aprovizionării cu medicamente.

Comisia investește mai mult ca oricând în aceste priorități sanitare urgente. Noul program EU4Health, care a fost lansat în luna martie, reprezintă răspunsul ambițios al Uniunii Europene la pandemia de COVID-19. Acesta merge dincolo de răspunsul la criză și va urmări să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniunea Europeană, să consolideze sistemele naționale de sănătate și să îmbunătățească accesul la medicamente, dispozitive medicale și produse relevante în situații de criză.

Prin EU4Health, UE va investi 5,3 miliarde EUR, în prețuri curente, în inițiative în cadrul cărora acțiunea la nivelul UE oferă valoare adăugată, completând politicile statelor membre și urmărind unul sau mai multe dintre obiectivele EU4Health:

Îmbunătățirea și promovarea sănătății în UE

Protejarea cetățenilor UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății

Îmbunătățirea medicamentelor, a dispozitivelor medicale și a produselor relevante în situații de criză

Consolidarea sistemelor de sănătate

Întărirea democrației noastre

Dezbaterea democratică și modalitățile de accesare a informațiilor de către cetățeni s-au transformat în ultimii ani, trecând din ce în ce mai mult în mediul online. În același timp, numărul cetățenilor Uniunii care își exercită dreptul democratic de a vota și de a candida la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile locale din statul membru de reședință este mai mare ca oricând. În plus, publicitatea politică a devenit din ce în ce mai importantă în cadrul campaniilor din Uniunea Europeană. Pentru a reflecta acest climat în schimbare și pentru a consolida democrația și integritatea alegerilor, Comisia a prezentat în luna noiembrie noi propuneri privind publicitatea politică, drepturile electorale ale cetățenilor Uniunii care și-au exercitat dreptul la liberă circulație și finanțarea partidelor politice europene.

Propunerile se bazează pe experiența dobândită cu ocazia alegerilor europene din 2019 și îndeplinesc prioritățile anunțate în Planul de acțiune pentru democrația europeană și în Raportul privind cetățenia UE din 2020. Pentru ca alegerile din 2024 pentru Parlamentul European să se desfășoare în conformitate cu cele mai înalte standarde democratice, scopul este ca noile norme să intre în vigoare și statele membre să le pună în aplicare integral până în primăvara anului 2023.

Publicitatea politică

Comunicarea digitală și internetul le oferă politicienilor numeroase oportunități de a se face auziți de către cetățeni, iar acestora din urmă de a participa la dezbaterea democratică. Cu toate acestea, experiența unora dintre alegerile recente arată că digitalizarea și publicitatea online pot fi uneori utilizate pentru manipulare și dezinformare (a se vedea, de asemenea, capitolul 1 pentru acțiunile împotriva dezinformării).

În luna noiembrie, Comisia a propus o nouă legislație pentru a asigura o mai mare transparență în publicitatea politică. Cerințele armonizate în materie de transparență vor include furnizarea de informații relevante pentru a permite cetățenilor, autorităților competente și altor părți interesate relevante să identifice în mod clar un anunț publicitar politic și să verifice originea mesajului politic și persoana care a plătit pentru acesta. Tehnicile de direcționare și amplificare vor fi permise numai dacă respectă cerințe semnificative în materie de transparență. Aceasta le va permite cetățenilor să stabilească dacă și în ce mod sunt vizați de publicitatea politică și să decidă dacă doresc sau nu doresc această publicitate.

Propunerea va completa normele prevăzute în propunerea Comisiei de act legislativ privind serviciile digitale, cu scopul de a dispune de norme specifice înainte de alegerile pentru Parlamentul European din luna mai 2024.

Libertatea mass-mediei

908 jurnaliști și lucrători din mass-media au fost atacați în 2020 în 23 de state membre.

175 de jurnaliști și lucrători din mass-media au fost victime ale atacurilor sau incidentelor din timpul protestelor din UE din 2020.

73 % dintre jurnaliste au fost victime ale violenței online în 2020.

23 de jurnaliști au fost uciși în UE începând din 1992, majoritatea asasinatelor având loc în ultimii 6 ani.

Libertatea mass-mediei este vitală pentru o democrație funcțională. În conformitate cu Planul de acțiune pentru democrația europeană, Uniunea ia măsuri pentru a menține libertatea mass-mediei și a contracara amenințările cu care se confruntă aceasta. În luna septembrie, Comisia a formulat o recomandare privind siguranța jurnaliștilor. Aceasta oferă orientări statelor membre cu privire la modul de îmbunătățire a siguranței fizice și online a jurnaliștilor și a profesioniștilor din domeniul mass-mediei, punând accentul pe noile amenințări online, în special împotriva jurnalistelor sau a celor care reprezintă minoritățile sau relatează despre acestea.

Un alt pas este protejarea jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva proceselor abuzive care urmăresc să îi descurajeze să se implice în chestiuni de interes public. În luna octombrie, Comisia a lansat o consultare publică pentru a identifica problemele din acest domeniu și pentru a solicita opinii cu privire la măsurile care trebuie luate. O propunere a Comisiei privind o inițiativă a Uniunii Europene pe această temă este prevăzută pentru 2022. De asemenea, Uniunea Europeană finanțează proiecte privind libertatea și pluralismul mass-mediei. Un astfel de proiect este Instrumentul de monitorizare a proprietății în mass-media, lansat în septembrie 2021 pentru a furniza o bază de date pentru fiecare țară cu informații privind proprietatea în mass-media, pentru a evalua cadrele juridice relevante și a identifica posibilele riscuri la adresa transparenței proprietății în mass-media.

De asemenea, Comisia a pus în aplicare măsurile prezentate în Planul de acțiune pentru mass-media și audiovizual. De exemplu, în cursul verii, Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru parteneriate europene în domeniul jurnalismului în cadrul programului „Europa creativă”. Comisia a pregătit, de asemenea, următoarele etape odată cu anunțarea de către președinta von der Leyen, în discursul său din 2021 privind starea Uniunii, a Legii privind libertatea mass-mediei, care urmează să fie adoptată în 2022.

În paralel, Comisia a continuat să monitorizeze situația libertății și pluralismului mass-mediei în toate statele membre, ca parte a raportului său anual privind statul de drept.

Protejarea statului de drept

În luna iulie, Comisia a publicat cel de al doilea raport anual privind statul de drept în Uniunea Europeană, cu capitole separate pentru fiecare stat membru. Raportul privind statul de drept este conceput ca un ciclu anual de promovare a statului de drept, de prevenire a apariției sau agravării problemelor și de remediere a acestora. Raportul acoperă patru piloni principali: sistemele judiciare naționale, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media și alte aspecte instituționale legate de mecanismele de control și echilibru esențiale pentru o democrație funcțională.

Această ediție pentru 2021 prezintă evoluțiile înregistrate de la raportul anterior și ia în considerare impactul pandemiei de COVID-19. În ansamblu, raportul a evidențiat numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în cele care iau măsuri pentru a remedia problemele identificate în raportul din 2020.

Cu toate acestea, există în continuare preocupări legate de unele state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația mass-mediei. Pandemia a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru care să susțină statul de drept.

De asemenea, Comisia a continuat să își exercite rolul de gardian al tratatelor prin inițierea de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În luna aprilie, Comisia a trimis Polonia în fața Curții de Justiție pentru legea privind sistemul judiciar din 2019 și activitățile continue ale Camerei Disciplinare a Curții Supreme în ceea ce privește cauzele referitoare la judecători. De asemenea, Comisia a solicitat Curții să dispună măsuri provizorii, cererea fiind admisă de Curte la 14 iulie.

În septembrie, Comisia a solicitat Curții de Justiție să impună Poloniei sancțiuni financiare zilnice până la executarea integrală a ordonanței Curții din 14 iulie de instituire a unor măsuri provizorii. La 27 octombrie, Curtea a dispus plata unei penalități zilnice de 1 milion de euro pentru nerespectare.

În contextul unei alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia a trimis, de asemenea, o scrisoare de punere în întârziere Poloniei în temeiul articolului 260 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru că nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma pe deplin hotărârii Curții de Justiție din 15 iulie 2021, care a constatat că legea poloneză privind regimul disciplinar împotriva judecătorilor este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene. Răspunsul face în prezent obiectul unei analize detaliate înainte de luarea unei decizii cu privire la etapele următoare.

În luna iulie, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei referitoare la protecția drepturilor fundamentale și la principiul nediscriminării (a se vedea și capitolul 7).

Pe lângă procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, care vizează remedierea unor încălcări specifice ale dreptului Uniunii, articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede procedura mai generală de asigurare a respectării valorilor comune ale Uniunii, inclusiv a statului de drept. Două proceduri sunt în curs de desfășurare în cadrul Consiliului, una fiind inițiată de Comisie împotriva Poloniei în 2017 și o alta de Parlamentul European împotriva Ungariei în 2018, cu scopul de a stabili dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor Uniunii. Comisia a informat Consiliul cu privire la cele mai recente evoluții în domeniile vizate de propunerile motivate atât în 2020, cât și în 2021.

Protejarea bugetului UE

Regulamentul din 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii asigură faptul că Uniunea Europeană dispune de mijloace mai bune pentru a gestiona încălcările principiilor statului de drept care afectează bugetul Uniunii. Împreună cu celelalte instrumente deja existente, regulamentul asigură faptul că fiecare euro ajunge acolo unde este necesar și creează valoare adăugată pentru cetățeni.

De la intrarea în vigoare a regulamentului, în ianuarie 2021, Comisia a monitorizat situația din statele membre și a colectat informații relevante. Raportul Comisiei privind statul de drept este una dintre sursele de informații pe care Comisia le poate utiliza pentru a identifica și a evalua încălcările principiilor statului de drept în temeiul regulamentului. În plus, deciziile Curții de Justiție, rapoartele Curții de Conturi Europene și concluziile organizațiilor internaționale relevante contribuie la analiza Comisiei. Comisia pregătește un set de orientări pentru a clarifica o serie de elemente legate de funcționarea regulamentului.

Implicarea cetățenilor

În luna octombrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat un amendament la Regulamentul Aarhus care va consolida capacitatea societății civile din Uniunea Europeană și a publicului larg de a examina deciziile care afectează mediul. Organizațiile societății civile pot solicita instituțiilor Uniunii Europene să își revizuiască acțiunile pentru a asigura o mai bună protecție a mediului și acțiuni mai eficiente în domeniul climei.

În 2021, Comisia a răspuns la două inițiative cetățenești europene, fiecare dintre acestea fiind sprijinită de peste 1 milion de cetățeni ai Uniunii. În ceea ce privește inițiativa „Minority SafePack”, referitoare la diversitatea culturală și lingvistică, Comisia a prezentat acțiuni subsecvente fără caracter legislativ, în timp ce pentru inițiativa „End the Cage Age” (Să punem capăt erei cuștilor) aceasta a anunțat intenția de a propune, înainte de 2024, eliminarea treptată a cuștilor pentru anumite animale de fermă. Ca urmare a inițiativei „Right2Water” din 2014, în luna ianuarie a intrat în vigoare Directiva revizuită privind apa potabilă, iar în urma inițiativei „Interzicerea glifosatului” din 2017, Regulamentul privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar a devenit aplicabil în luna martie. În 2021 au fost înregistrate unsprezece noi inițiative.

Comisia a lansat 116 consultări publice în 2021 și a primit 757 315 de contribuții, precum și 104 771 de răspunsuri la alte oportunități de feedback (de exemplu, foi de parcurs și proiecte de acte). Comisia a răspuns, de asemenea, la toate cele 283 de sugestii primite până în prezent prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea: Simplificați!” Sugestiile relevante sunt luate în considerare de Platforma „Pregătiți pentru viitor”, un grup de experți la nivel înalt, atunci când își elaborează programul anual de lucru. Grupul este format din reprezentanți ai autorităților naționale, regionale și locale ale statelor membre, ai Comitetului Economic și Social European, ai Comitetului European al Regiunilor și ai părților interesate care reprezintă întreprinderi și organizații neguvernamentale. Rețeaua reprezentanților pentru IMM-uri își aduce contribuția și este reprezentată în cadrul reuniunilor plenare ale grupului.

Migrație și azil

În luna septembrie, Comisia a adoptat primul său raport privind progresele înregistrate referitor la noul Pact privind migrația și azilul, la un an de la adoptarea acestuia în septembrie 2020. Raportul a arătat că, până la realizarea unei reforme cuprinzătoare a sistemului său de azil și migrație, Uniunea Europeană va rămâne mai vulnerabilă și mai puțin pregătită să reacționeze la circumstanțele în schimbare.

În luna februarie, Comisia a prezentat Consiliului prima sa evaluare faptică privind cooperarea cu țările partenere în probleme de readmisie, în temeiul Codului de vize revizuit și ca parte a abordării cuprinzătoare a politicii în domeniul migrației, prezentată în noul pact privind migrația și azilul. Această primă evaluare a fost însoțită de o comunicare care a evidențiat modul în care Uniunea Europeană intenționează să consolideze cooperarea în materie de returnare și readmisie.

În aprilie 2021, Comisia a adoptat prima Strategie a Uniunii Europene privind returnarea voluntară și reintegrarea, cu scopul de a crește proporția returnărilor voluntare, care contribuie la returnări umane și demne și la îmbunătățirea cooperării cu țările partenere în materie de readmisie. În același timp, reintegrarea ajută persoanele returnate atât din statele membre ale Uniunii Europene, cât și din țările terțe să profite de oportunitățile din țara lor de origine, să contribuie la dezvoltarea comunității și să consolideze încrederea în sistemul de migrație.

Strategia oferă instrumente și orientări pentru a îmbunătăți sustenabilitatea returnărilor prin intensificarea cooperării în țările partenere. Odată cu această strategie, Comisia a publicat Cadrul UE privind consilierea în materie de returnare și un Instrument de asistență pentru reintegrare care stabilește (pentru statele membre) cerințele pentru instituirea unor structuri de consiliere în materie de returnare. Sunt incluse aici nevoile de resurse umane și finanțarea, precum și utilizarea instrumentului de orientare, care permite fluxul securizat de informații între consilierii în materie de returnare și furnizorii de servicii de reintegrare.

În urma încercărilor Belarusului de a destabiliza Uniunea Europeană și statele sale membre prin facilitarea migrației neregulamentare și a deciziei sale de a suspenda Acordul de readmisie UE-Belarus, în luna septembrie Comisia a propus suspendarea anumitor dispoziții ale Acordului dintre UE și Belarus privind facilitarea eliberării vizelor, vizând numai funcționarii guvernamentali, nu și cetățenii obișnuiți ai Belarusului. Consiliul a adoptat propunerea Comisiei în luna noiembrie.

Comisia a examinat nevoile financiare și operaționale ale Letoniei, Lituaniei și Poloniei și pune la dispoziție încă 200 de milioane de euro pentru gestionarea frontierelor, în special ca răspuns la instrumentalizarea migranților de către stat la frontierele externe ale Uniunii. În același timp, Comisia a intensificat dialogul cu țările terțe relevante pentru a le alerta cu privire la situație și a se asigura că acestea acționează pentru ca resortisanții lor să nu cadă în capcana întinsă de autoritățile belaruse.

Activitățile Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, au fost prezentate într-o comunicare comună intitulată „Răspunsul la instrumentalizarea migranților de către stat la frontiera externă a UE”, adoptată la 23 noiembrie.

La 1 decembrie, Comisia a prezentat o propunere pentru a permite celor mai afectate state membre ale Uniunii să își adapteze temporar sistemele de azil la noile realități. Pentru a ajuta persoanele vulnerabile blocate în Belarus, Comisia a mobilizat fonduri umanitare în valoare de 700 000 de euro până la sfârșitul anului și este pregătită să furnizeze fonduri suplimentare. De asemenea, Uniunea va pune la dispoziție până la 3,5 milioane de euro pentru a sprijini persoanele returnate voluntar din Belarus. În plus, personalul din agențiile Uniunii, cum ar fi Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Uniunii Europene pentru Azil (fostul Birou European de Sprijin pentru Azil) și Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, este pregătit să fie trimis la frontierele externe pentru a sprijini statele membre ale Uniunii dacă va fi necesar și este deja activ în statele membre în cauză. În vederea asigurării unui cadru permanent, la 14 decembrie, Comisia a adoptat o propunere de modificare a Codului frontierelor Schengen, alături de o propunere de regulament care abordează situațiile de instrumentalizare.

Combaterea traficului de persoane

72 la sută dintre victimele traficului de persoane sunt femei și fete, iar 23 la sută sunt bărbați și băieți (pentru 5 % dintre victime nu se cunoaște sexul). Aproximativ jumătate dintre victime sunt cetățeni ai UE. 60 la sută dintre victime sunt traficate în scopul exploatării sexuale, iar 15 la sută sunt traficate pentru muncă.

În luna aprilie, Comisia a adoptat Strategia UE privind combaterea traficului de persoane, care aplică o abordare cuprinzătoare ce acoperă toate aspectele, de la prevenire și protecția victimelor până la urmărirea penală și condamnarea traficanților. Aceasta include inițiative legislative, de politică și operaționale în patru domenii: reducerea cererii care favorizează traficul de persoane pentru toate formele de exploatare, distrugerea modelului de afaceri al traficanților, protejarea, sprijinirea și consolidarea capacității de acțiune a victimelor, cu un accent special pe femei și copii, și dimensiunea internațională. Noul coordonator al UE pentru combaterea traficului de persoane și-a început activitatea la 1 iulie 2021.

În luna septembrie, Comisia a adoptat Planul de acțiune reînnoit al UE împotriva introducerii ilegale de migranți (2021-2025). Acesta stabilește măsuri de combatere și prevenire a introducerii ilegale de migranți, precum și de asigurare a faptului că drepturile fundamentale ale migranților sunt pe deplin protejate. Planul propune totodată extinderea măsurilor restrictive și înăsprirea sancțiunilor penale împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și propune măsuri de prevenire a exploatării migranților și de sporire a cunoștințelor cu privire la introducerea ilegală de migranți. Planul de acțiune ia în considerare rolul tot mai important al actorilor statali care facilitează migrația neregulamentară și utilizează persoanele pentru a exercita presiuni la frontierele externe în scopuri politice, așa cum s-a observat în 2021 la frontiera Uniunii Europene cu Belarus. Comisia a prezentat, de asemenea, măsuri de îmbunătățire a eficacității Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor. Scopul acestora este de a sancționa angajatorii care recrutează persoane fără drept de ședere în UE, de a proteja drepturile migranților în situație neregulamentară și de a prevedea inspecții. Măsurile vor fi puse în aplicare în 2022.

În noiembrie, Comisia și Înaltul Reprezentant au propus măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități. Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune Uniunea pentru a sprijini statele membre în combaterea migrației neregulamentare și a traficului de persoane.

Protejarea celor care au nevoie de ajutor

Comisia a continuat să depună eforturi pentru a îmbunătăți gestionarea migrației și condițiile de primire și de trai pentru migranți, în special în Grecia. Aceasta a sporit sprijinul acordat autorităților naționale prin intermediul Grupului operativ pentru gestionarea migrației, care a fost înființat în 2020 pentru a îmbunătăți condițiile de primire și de trai ale migranților în Lesbos și în insulele din nordul Mării Egee. Primul nou centru de primire și identificare din Samos a fost deschis în luna septembrie, urmat de noi centre pe insulele Kos și Leros în luna noiembrie. În 2022 vor fi deschise noi centre în Chios și Lesbos. Comisia a acordat Greciei 276 de milioane de euro pentru a construi aceste cinci centre.

De asemenea, Comisia facilitează și coordonează transferul diferitelor grupuri de migranți din Grecia, Italia și Malta către statele membre care s-au angajat să îi primească. În urma eforturilor ample ale organizațiilor implicate și a solidarității statelor membre, cu sprijinul Comisiei Europene, peste 4 600 de persoane au fost transferate din Grecia în alte state membre în 2020 și 2021, iar aproape 3 000 de persoane au fost transferate din Italia și Malta între 2018 și sfârșitul anului 2021.

În luna iulie, Comisia a lansat un exercițiu de asumare de angajamente pentru relocare și admisie umanitară în perioada 2021-2022. În total, statele membre s-au angajat să aloce 60 000 de locuri de relocare și de admisie umanitară pentru țările și regiunile prioritare și pentru afganii aflați în pericol. Sprijinul financiar și operațional al UE din partea Agenției Uniunii Europene pentru Azil se află la dispoziția statelor membre pentru a-și pune în aplicare angajamentele.

În luna iunie, s-a ajuns la un acord cu privire la noul mandat al Biroului European de Sprijin pentru Azil, care a intrat în vigoare la începutul anului 2022, când a devenit Agenția Uniunii Europene pentru Azil. Scopul noului mandat este de a oferi agenției un cadru juridic, operațional și practic solid, astfel încât aceasta să dispună de mijloacele necesare pentru a oferi asistență statelor membre și a le ajuta să își consolideze sistemele de azil și de primire. În 2021, biroul și-a extins asistența la Spania, Letonia și Lituania (alăturându-se Greciei, Italiei, Ciprului și Maltei).

Migrația neregulamentară în cifre

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, au existat aproximativ 182 600 de migranți în situație neregulamentară pe toate rutele, comparativ cu 114 400 în aceeași perioadă din 2020 (și 125 100 pe parcursul întregului an respectiv) și cu puțin sub 127 000 în aceeași perioadă din 2019 (141 700 pe parcursul întregului an respectiv).

De-a lungul celor trei rute principale (vest mediteraneeană, central mediteraneeană și est mediteraneeană), trecerile ilegale ale frontierei au cunoscut o tendință repetitivă începând din 2014, cu vârfuri anuale spre sfârșitul verii, fără a depăși în general 50 de mii de treceri lunare. Între sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016 s-a înregistrat un vârf semnificativ pe ruta estică, cu un nivel maxim de aproximativ 230 de mii de treceri ilegale în octombrie 2015. De reținut că ruta vest mediteraneeană include ruta atlantică (vest africană).

Ruta central-mediteraneeană rămâne ruta de migrație cu cele mai multe decese din lume, cu peste 20 000 de decese și dispariții înregistrate începând din 2014. În 2021, 2 819 migranți au fost declarați morți sau dispăruți în timp ce traversau Marea Mediterană și pe ruta vest-africană, față de 2 325 în 2020.

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

Punerea în aplicare a Regulamentului din 2019 privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și noul mandat al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (cunoscută și sub denumirea de Frontex) au avansat cu succes odată cu prima desfășurare a corpului permanent al poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european începând cu 1 ianuarie 2021, inclusiv cu primii membri ai personalului UE în uniformă.

Se preconizează că desfășurarea corpului permanent va spori capacitatea agenției de a sprijini statele membre în toate domeniile operaționale, inclusiv în activitățile legate de returnare.

În medie, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă desfășoară 2 000 de ofițeri de poliție de frontieră și gardă de coastă la frontierele externe ale Uniunii Europene, în strânsă cooperare cu statele membre. De asemenea, agenția și-a consolidat în mod semnificativ cadrul privind drepturile fundamentale, astfel cum se prevede în Regulamentul privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, prin numirea unui nou ofițer pentru drepturile fundamentale și prin recrutarea primilor observatori pentru drepturile fundamentale.

Implementarea Planului de acțiune privind integrarea și incluziunea

În 2021, Uniunea Europeană a continuat să implementeze Planul de acțiune 2021-2027 privind integrarea și incluziunea, care se axează pe educație și formare, ocuparea forței de muncă și competențe, servicii de sănătate și locuințe. Noile măsuri din 2021 au inclus parteneriatul dintre Comisie și Comitetul Regiunilor pentru intensificarea cooperării și a sprijinului acordat orașelor, regiunilor și zonelor rurale din UE în activitatea lor de sprijinire a integrării migranților, parteneriat lansat în luna martie.

Pachetul privind competențele și talentele

Ca parte a noului Pact privind migrația și azilul din 2020, în luna iunie 2021 a fost lansată inițiativa privind parteneriatele pentru atragerea de talente pentru a consolida relațiile cu principalele țări partenere în materie de migrație prin corelarea nevoilor pieței forței de muncă din Uniune cu competențele lucrătorilor din aceste țări. Ca modalitate de a oferi căi sigure și legale de migrație, parteneriatele vor fi deschise studenților, absolvenților și lucrătorilor de la toate nivelurile de competențe. Acestea vor oferi, de asemenea, oportunități de educație și formare profesională și sprijin pentru integrarea migranților care se întorc.

Spațiul Schengen

În luna iunie, Comisia a adoptat o Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient, însoțită de o propunere de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Aceasta a propus acțiuni în trei domenii: gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, măsuri de compensare a absenței controalelor la frontierele interne și o guvernanță solidă (evaluare, monitorizare și pregătire).

Strategia include inițiative pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai complet, care se bazează pe lecțiile învățate în ultimii 5 ani, inclusiv în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta face bilanțul progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare la frontierele externe ale Uniunii a unuia dintre cele mai avansate sisteme de gestionare a frontierelor din lume din punct de vedere tehnologic și anticipează noi inițiative în acest domeniu. Ea prevede, de asemenea, măsuri de consolidare a spațiului Schengen pe plan intern, de exemplu prin intensificarea cooperării polițienești și judiciare. În fine, strategia propune extinderea spațiului Schengen fără controale la frontierele interne prin includerea Bulgariei, a Croației și a României, care pun în aplicare majoritatea normelor Schengen, fără a beneficia pe deplin de apartenența la spațiul Schengen (împreună cu Ciprul, după finalizarea cu succes a procesului de evaluare Schengen aflat în curs de desfășurare).

Propunerea de reformare a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen are scopul de a face ca acest mecanism să devină mai eficace, mai eficient și mai rapid, de a-i spori orientarea politică și de a-l face adecvat scopului. În prezent, propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului, unde Comisia depune toate eforturile pentru a facilita buna desfășurare a procesului.

La 14 decembrie, Comisia a adoptat o propunere de modificare a Codului frontierelor Schengen. Aceasta urmărește să asigure faptul că introducerea controalelor la frontierele interne se face doar în ultimă instanță, ținând seama, în același timp, de dreptul statelor membre de a face acest lucru în circumstanțe excepționale. Propunerea abordează, de asemenea, provocările generate de instrumentalizarea migrației neregulamentare. În același timp a fost adoptată o altă propunere referitoare la situațiile de instrumentalizare în domeniul migrației și azilului.

S-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește instituirea unei arhitecturi informatice comune pentru Uniunea Europeană, cu noi sisteme interconectate pentru gestionarea frontierelor, migrație și aplicarea legii. Odată implementată, interoperabilitatea va garanta că toate sistemele informatice comunică între ele și că autoritățile naționale dispun de informații complete și exacte, respectând totodată pe deplin normele de protecție a datelor.

Aspecte legate de securitate

Continuă să apară amenințări transfrontaliere și transsectoriale noi și din ce în ce mai complexe la adresa securității, iar Uniunea trebuie să intensifice cooperarea și coordonarea în domeniul mai larg al securității. Pandemia de COVID-19 a testat reziliența infrastructurii critice a Europei și a sistemelor sale de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a crizelor. În 2021, Uniunea Europeană a continuat să pună în aplicare Strategia din 2020 privind o uniune a securității pentru a proteja toți cetățenii Uniunii și a promova modul nostru de viață european, prin noi inițiative privind terorismul și radicalizarea, criminalitatea organizată, securitatea cibernetică și amenințările hibride.

Prevenirea și combaterea terorismului și a radicalizării

Regulamentul privind combaterea diseminării conținutului online cu caracter terorist a intrat în vigoare la 7 iunie 2021 și va fi pe deplin aplicabil un an mai târziu. Regulamentul va permite statelor membre să trimită ordine de eliminare furnizorilor de servicii de găzduire care oferă servicii în Uniunea Europeană. Acestea vor putea, de asemenea, să elimine în termen de o oră materialele care instigă la infracțiuni de terorism sau le promovează, care promovează activitățile grupurilor teroriste sau care furnizează instrucțiuni sau tehnici pentru comiterea de infracțiuni de terorism.

În plus, regulamentul prevede măsuri de protecție care vor consolida răspunderea și transparența în ceea ce privește măsurile luate pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist și vor preveni eliminarea eronată a unor discursuri legitime. Regulamentul instituie măsuri pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv exceptarea materialelor difuzate în scopuri educaționale, jurnalistice, artistice sau de cercetare.

În 2021, Forumul UE pentru internet – o platformă prezidată de Comisie care reunește state membre și companii tehnologice pentru a discuta despre utilizarea internetului de către teroriști și pentru a combate abuzul sexual online asupra copiilor – a prezentat un pachet de cunoștințe privind grupurile, simbolurile și manifestele violente de extremă dreaptă interzise, pentru a ajuta platformele online să modereze conținutul.

În luna iulie, Comisia Europeană a prezentat un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Pachetul include o propunere de instituire a unei noi autorități a Uniunii Europene însărcinate cu combaterea spălării banilor. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunelor exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar.

Măsurile adoptate consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ținând seama de provocările noi și emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creșterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piața unică și caracterul global al organizațiilor teroriste. Propunerile vor contribui, de asemenea, la crearea unui cadru mult mai coerent în întreaga Uniune, cu norme direct aplicabile, cum ar fi o limită de 10 000 de euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest lucru va facilita respectarea normelor de către operatorii care sunt supuși normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, în special pentru cei care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier.

Având în vedere evoluțiile din Afganistan, coordonatorul pentru lupta împotriva terorismului, împreună cu Președinția Consiliului, Comisia, Serviciul European de Acțiune Externă și agențiile relevante ale Uniunii, a elaborat un Plan de acțiune pentru combaterea terorismului în ceea ce privește Afganistanul.

Lupta împotriva criminalității organizate și transfrontaliere

În luna aprilie, Comisia a publicat Strategia UE de combatere a criminalității organizate, care prevede măsuri pentru stimularea aplicării legii și a cooperării judiciare, asigurarea unor anchete eficace pentru subminarea structurilor de criminalitate organizată, eliminarea profiturilor generate de criminalitatea organizată și adaptarea autorităților de aplicare a legii și a sistemului judiciar la era digitală. Comisia a propus, de asemenea, măsuri care să permită statelor membre să utilizeze la întregul său potențial Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale.

Pe parcursul anului 2021, Comisia și-a intensificat acțiunile pentru a asigura un control mai bun al armelor de foc în Uniunea Europeană și în țările învecinate. Comisia a adoptat măsuri care vor oferi statelor membre un acces îmbunătățit la informațiile necesare pentru aprobarea cererilor de achiziționare sau deținere a anumitor arme de foc (în prezent, statele membre nu sunt informate în mod sistematic cu privire la refuzurile de a acorda un permis pentru arme de foc în altă parte a Uniunii). Raportul privind aplicarea, publicat în luna octombrie, a evidențiat efectele pozitive ale legislației UE existente, în special prin interzicerea celor mai periculoase arme de foc și prin prevenirea transformării ilicite a armelor în arme de foc letale. Raportul a identificat atât deficiențele rămase, care au necesitat inițierea a 76 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, cât și domenii în care se pot aduce îmbunătățiri suplimentare, cum ar fi digitalizarea permisului european pentru arme de foc și un control mai strict al achiziționării și deținerii de modele pentru imprimarea 3D de arme.

Rețelele infracționale acționează pe multiple planuri, și anume trafic de droguri, criminalitate organizată contra patrimoniului, introducere ilegală de migranți, trafic de persoane și criminalitate cibernetică. Acestea se infiltrează în economia legală, aproape 70 la sută dintre ele fiind implicate în spălarea de bani, aproape 60 la sută în activități de corupție și peste 80 la sută utilizează structuri comerciale legale. Rețelele operează transfrontalier, 65 la sută dintre grupurile infracționale fiind alcătuite din mai multe naționalități. Acestea s-au adaptat rapid la pandemie, fiind detectate escrocherii în cazul a 1,1 miliarde de doze de vaccin în valoare totală de 15,4 miliarde de euro.

În urma comunicării sale din 2020 privind digitalizarea justiției, Comisia a prezentat în luna decembrie un pachet de inițiative pentru modernizarea sistemelor de justiție din Uniunea Europeană și pentru accelerarea cooperării judiciare transfrontaliere în materie civilă, comercială și penală. Pachetul include trei propuneri:

• un regulament care vizează îmbunătățirea comunicării digitale transfrontaliere între autoritățile judiciare și asigurarea accesului la justiție în materie civilă, comercială și penală;
• o modificare a Regulamentului privind Eurojust în vederea creării unui temei juridic pentru desfășurarea audierilor orale prin videoconferință și a consolidării coordonării și cooperării în materie de infracțiuni de terorism între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală;
• un regulament de instituire a unei platforme de colaborare pentru a spori eficiența și eficacitatea anchetelor și urmăririlor penale desfășurate de echipele comune de anchetă în cazurile transfrontaliere.

Aceste inițiative urmăresc îndeplinirea obiectivului Comisiei de a crea un spațiu european de libertate, securitate și justiție cu adevărat eficient și rezilient.

În urma propunerilor din 2020 de revizuire a mandatului Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Comisia a propus în luna decembrie un Cod de cooperare polițienească al UE pentru a consolida cooperarea în materie de aplicare a legii în statele membre și a le oferi ofițerilor de poliție din UE instrumente mai moderne pentru schimbul de informații. Acest cod – care include o recomandare privind cooperarea polițienească operativă și noi norme privind schimbul de informații – va contribui la îmbunătățirea operațiunilor transfrontaliere, va oferi canale și calendare clare pentru schimbul de informații și va conferi un rol mai important agenției.

În plus, normele revizuite privind schimbul automatizat de anumite categorii de date vor contribui la stabilirea într-un mod mult mai eficace a unor legături între infracțiuni în cadrul investigațiilor din întreaga Uniune. Acest lucru va contribui la eliminarea lacunelor existente în materie de informații, va intensifica acțiunile de prevenire, depistare și investigare a infracțiunilor în UE și va promova securitatea tuturor cetățenilor europeni. Pachetul privind cooperarea polițienească include trei propuneri legislative: o recomandare a Consiliului privind cooperarea polițienească operațională, o directivă privind schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre și un regulament privind un mecanism automatizat de schimb de date în scopul cooperării polițienești („Prüm II”).

Odată cu pachetul privind combaterea spălării banilor, Comisia a prezentat o propunere de a oferi autorităților de aplicare a legii acces la viitoarele registre de conturi bancare interconectate. Acest lucru le va permite autorităților de aplicare a legii să stabilească cu rapiditate dacă o persoană suspectată deține conturi bancare în alte state membre, ceea ce va facilita investigațiile financiare și recuperarea activelor în cazurile transfrontaliere.

Gestionarea crizelor

Protecția civilă

Pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea unui mecanism de protecție civilă al UE mai puternic, care să permită un răspuns mai rapid și mai eficace la urgențele majore. În mai 2021, a intrat în vigoare o nouă legislație care oferă Uniunii instrumente mai bune pentru a face față dezastrelor care afectează mai multe țări în același timp. De asemenea, Uniunea a majorat fondurile dedicate sprijinului în materie de protecție civilă pentru eforturile de răspuns ale statelor membre.

Împreună cu statele sale membre, Uniunea a continuat să dezvolte rezerva medicală rescEU de echipamente de protecție și medicale. De asemenea, Uniunea a continuat să consolideze flota rescEU de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a completa capacitățile naționale. În viitor vor fi disponibile capacități rescEU suplimentare pentru a răspunde incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. În același timp, Uniunea va oferi un sprijin financiar semnificativ pentru a consolida măsurile de prevenire și de pregătire care reduc riscul de dezastre și ajută comunitățile să devină mai reziliente la diferite crize.

În 2021, mecanismul de protecție civilă al UE a primit un număr record de cereri de asistență. Dintre cele 114 cereri, 61 % au fost legate de pandemia de COVID-19.

În condițiile în care schimbările climatice afectează deja toate regiunile lumii, vara anului 2021 ne-a oferit o imagine de ansamblu a felului în care ar putea arăta verile viitoare în Europa. În sezonul de incendii forestiere din 2021 s-au înregistrat una dintre cele mai mari desfășurări ale mecanismului de protecție civilă al UE în Europa din ultimii 10 ani, precum și unul dintre cele mai mari numere de cazuri de activare simultană a mecanismului de combatere a incendiilor forestiere.

Ca răspuns la incendiile forestiere care au făcut ravagii în regiunea mediteraneeană și în Balcanii de Vest, Uniunea a mobilizat o flotă de 16 avioane și 4 elicoptere, peste 290 de vehicule și peste 1 300 de persoane din prima linie de intervenție în Albania, Algeria, Cipru, Grecia, Italia, Macedonia de Nord și Turcia prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Operațiunile de urgență au fost sprijinite din spațiu de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență, care a elaborat hărți actualizate ale zonelor afectate. Numai în 2021, serviciul de cartografiere rapidă al satelitului Copernicus a produs peste 580 de hărți ale zonelor din întreaga lume.

Când inundațiile devastatoare au afectat mai multe zone din Europa în luna iulie, Uniunea Europeană a coordonat trimiterea în Belgia de bărci de salvare, elicoptere și peste 150 de salvatori din Franța, Italia și Austria. Sistemul european de avertizare în caz de inundații din cadrul programului Copernicus a alertat autoritățile cu privire la riscurile de inundații înaintea situației de urgență, iar serviciul de cartografiere rapidă a fost activat de Belgia, Germania, Țările de Jos și Elveția pentru a sprijini personalul din prima linie de intervenție.

Pe tot parcursul anului 2021, Uniunea a oferit, de asemenea, sprijin vital persoanelor afectate de dezastre din întreaga lume, inclusiv populației din Republica Democratică Congo după o erupție vulcanică, din Guineea în urma unei epidemii de Ebola și din Haiti după cutremur. Ca răspuns la evoluțiile din Afganistan, Uniunea Europeană a coordonat, prin intermediul mecanismului său de protecție civilă, repatrierea resortisanților UE și a altor persoane vulnerabile.

Combaterea abuzului sexual asupra copiilor și a exploatării sexuale a copiilor

În luna iulie, Uniunea a adoptat un regulament privind o derogare temporară de la dispozițiile referitoare la confidențialitatea comunicațiilor și a datelor de trafic din normele care reglementează confidențialitatea comunicațiilor electronice. Acesta face parte din cele opt măsuri ale Strategiei UE pentru combaterea mai eficace a abuzului sexual asupra copiilor, care vizează elaborarea unui răspuns cuprinzător la aceste infracțiuni. Strategia se axează pe sprijinirea inițiativelor de prevenire ca mijloc de a împiedica în primul rând apariția situațiilor în care copiii devin victime, pe acordarea de asistență victimelor și pe sprijinirea autorităților de aplicare a legii pentru salvarea rapidă a victimelor din situații de abuz în curs și arestarea infractorilor.

Redresarea economică a Europei

Într-un context de incertitudine ridicată, în 2021 economia Uniunii Europene și-a revenit puternic în urma recesiunii grave cauzate de pandemie în 2020. Succesul Uniunii Europene în ceea ce privește organizarea campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 și atenuarea impactului socioeconomic al pandemiei au pus bazele unei redresări susținute. Odată cu progresele înregistrate de campaniile de vaccinare și cu ridicarea restricțiilor, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, fiind susținută de redeschiderea economiei. Până în toamnă, economia europeană a atins din nou nivelul producției de dinainte de pandemie.

În ansamblu, previziunile economice europene din toamna anului 2021 au estimat că produsul intern brut va crește cu 5,0 % în 2021 și cu 4,3 % în 2022, atât în Uniune, cât și în zona euro. Deși ritmul redresării poate varia de la un stat membru la altul, s-a estimat că toate statele membre vor atinge cel puțin nivelul economic de dinainte de criză până la începutul anului 2023. În paralel cu creșterea economică din 2022, se preconizează că piața forței de muncă își va finaliza redresarea. Se estimează că, în 2022 și în 2023, vor fi create 3,4 milioane de locuri de muncă, ceea ce va duce la scăderea ratei șomajului în Uniunea Europeană la 6,5 % în 2023.

Măsurile fără precedent de stimulare economică puse în aplicare din primele zile ale crizei la nivelul Uniunii Europene și la nivel național – inclusiv sprijinul pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), prima inițiativă a Uniunii de finanțare a șomajului parțial (a se vedea capitolul 1) – au contribuit la această evoluție. Între timp, eforturile în direcția redresării pe termen lung s-au accelerat odată cu lansarea în vară a planului de redresare al UE în valoare de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU (a se vedea capitolul 1). Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență va juca un rol important în stimularea investițiilor private și publice în lunile și în anii următori. Mecanismul vine în sprijinul reformelor și investițiilor statelor membre și își propune să atenueze impactul economic și social al pandemiei de coronavirus și să facă economiile și societățile din UE mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile dublei tranziții, verzi și digitale. În plus, programul InvestEU va oferi Uniunii Europene o finanțare esențială pe termen lung, aducând investiții private în sprijinul redresării.

Semestrul european, cadrul de monitorizare și coordonare a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în întreaga Uniune Europeană, a fost adaptat temporar în 2021 pentru a fi coordonat cu Mecanismul de redresare și reziliență. Publicarea Strategiei anuale privind creșterea durabilă a lansat ciclul din 2021 al semestrului și a continuat strategia de creștere pentru 2020 pe baza Pactului verde european și a conceptului de sustenabilitate competitivă. Toate planurile naționale de redresare și reziliență conțin investiții și reforme menite să dea curs recomandărilor specifice fiecărei țări identificate în cadrul semestrului european, de exemplu în ceea ce privește piețele forței de muncă, educația, cultura, asistența medicală, justiția și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Deși impactul pandemiei asupra activității economice a scăzut considerabil, COVID-19 nu a fost încă învins. Redresarea depinde în mare măsură de evoluția pandemiei, atât în interiorul, cât și în afara UE. Ea va depinde, de asemenea, de ritmul în care oferta se adaptează la evoluția rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei. Creșterea prețurilor la energie, în special la gaze și electricitate, reprezintă un alt aspect cu care se confruntă pe termen scurt economia Uniunii.

Strategia industrială pentru Europa

În luna mai, Comisia a actualizat Strategia industrială pentru Europa cu scopul de a se asigura că ambițiile industriale ale Uniunii Europene iau în considerare experiențele dobândite în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, reafirmându-și în același timp prioritățile politice. Actualizarea se axează pe pregătirea pieței unice pentru a face față crizelor viitoare, pe abordarea dependențelor strategice și a vulnerabilităților Uniunii Europene în lanțurile de aprovizionare și ecosistemele industriale sensibile și pe accelerarea tranzițiilor verde și digitală a industriei Uniunii.

Strategia actualizată se axează pe acțiuni în trei domenii-cheie. În primul rând, pentru a consolida reziliența pieței unice, strategia a prezentat o analiză a celor 14 ecosisteme industriale ale UE și a sugerat crearea unui instrument pentru situații de urgență al pieței unice cu scopul de a combate posibilul impact al crizelor viitoare asupra liberei circulații a persoanelor, bunurilor și serviciilor.

În al doilea rând, strategia a prezentat o analiză aprofundată a dependențelor strategice ale UE. Aceasta a inclus identificarea a 137 de produse din cadrul ecosistemelor sensibile în care Uniunea Europeană este foarte dependentă de aprovizionarea din străinătate, alături de șase analize aprofundate privind materiile prime, bateriile, ingredientele farmaceutice active, hidrogenul, semiconductorii și tehnologiile de tip cloud și edge. Pentru a aborda problema dependențelor strategice ale Uniunii, actualizarea propune crearea de parteneriate internaționale diversificate, alături de măsuri de consolidare a capacității UE. Este vorba inclusiv despre crearea de noi alianțe industriale în domenii-cheie, pentru a contribui la atragerea de investiții private în deplină conformitate cu normele europene în materie de concurență. În iulie, au fost lansate două noi alianțe industriale în domeniile tehnologiei datelor și tehnologiei de tip cloud, precum și al procesoarelor și semiconductorilor.

În al treilea rând, strategia a anunțat acțiuni de sprijinire a dublei tranziții verzi și digitale a Uniunii Europene. Strategia conține noi măsuri de creare în comun a unor căi de tranziție în parteneriat cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și părțile interesate. S-a început cu turismul și ecosistemele industriale mari consumatoare de energie, urmate de sectorul construcțiilor și de economia socială. Totodată, strategia sprijină un cadru de reglementare coerent pentru a atinge obiectivele măsurilor, și anume de a concretiza Pactul verde și deceniul digital al Europei, inclusiv prin introducerea unor surse regenerabile de energie și prin asigurarea accesului la energie electrică abundentă, la prețuri accesibile și decarbonizată. Strategia se concentrează, de asemenea, pe întreprinderile mici și mijlocii, introducând consilieri în materie de durabilitate în cadrul Rețelei întreprinderilor europene reînnoite și consolidate (a se vedea în cele ce urmează) și modele de afaceri bazate pe date. În fine, strategia face apel la investiții pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă, în sprijinul dublei tranziții verzi și digitale.

Stimularea pieței unice

În aprilie, Comisia a adoptat Programul privind piața unică, un pachet în valoare de 4,2 miliarde de euro pentru sprijinirea și consolidarea guvernanței pieței unice până în 2027, cu accent pe redresarea economică. Programul consolidează măsurile existente în domenii precum siguranța alimentară, protecția consumatorilor, statisticile, standardizarea și competitivitatea. Acesta va asigura o mai mare eficiență pe piața unică, oferind, în același timp, un raport calitate-preț mai bun consumatorilor și întreprinderilor. În acest sens, Comisia a lansat cereri de propuneri pentru o Rețea a întreprinderilor europene reînnoită și consolidată (care și-a început activitatea la 1 ianuarie 2022) și pentru proiecte Euroclusters, cu accent pe sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în tranziția către durabilitate, digitalizare și reziliență și pe consolidarea capacității lor de a se dezvolta atât în cadrul pieței unice, cât și la nivel internațional.

Domeniile de interes ale noului Program privind piața unică

O piață unică eficace

• Implementarea, aplicarea și perfecționarea normelor în materie de drept comercial, concurență, combaterea spălării banilor și libera circulație a capitalurilor, a bunurilor și a serviciilor
• Măsuri pentru a garanta că serviciile financiare vin în întâmpinarea nevoilor consumatorilor, ale societății civile și ale utilizatorilor finali
• Îmbunătățirea aplicării normelor în materie de concurență în economia digitală și o cooperare mai strânsă cu statele membre
• Sprijinirea achizitorilor publici în efortul de a le oferi cetățenilor un raport calitate-preț mai bun pentru investițiile efectuate

Statistici europene

• Finanțare pentru producerea și difuzarea de statistici de înaltă calitate pentru a asigura un proces decizional bazat pe date concrete și pentru a măsura impactul

Standarde eficace

• Sprijin financiar pentru elaborarea unor standarde de calitate și siguranță la nivelul UE pentru produse și servicii

Siguranța alimentară

• Prevenirea, controlul și eradicarea bolilor animalelor și organismelor dăunătoare plantelor, sprijinind în același timp producția durabilă de alimente și bunăstarea animalelor

Protecția consumatorilor

• Garantarea faptului că produsele de pe piață sunt sigure și că toți consumatorii cunosc normele
• Sprijin oferit autorităților naționale pentru a facilita o colaborare eficientă

Competitivitate

Sprijin pentru întreprinderi:

• sprijin financiar, de exemplu granturi și garanții pentru împrumuturi acordate IMM-urilor în cadrul fondului InvestEU;
• facilitarea accesului la piețe și reducerea sarcinii administrative;
• sprijinirea adoptării inovațiilor și abordarea provocărilor globale și societale;
• promovarea unui mediu de afaceri favorabil și a culturii antreprenoriale.

Politica spațială

Programul spațial al UE, adoptat în aprilie 2021 cu un buget de 14,9 miliarde de euro, cel mai mare care a existat vreodată pentru o inițiativă spațială a Uniunii Europene, modernizează și unifică într-un singur program trei programe europene emblematice: Galileo, EGNOS (Serviciul european geostaționar mixt de navigare) și Copernicus. El oferă fundamentul pentru sprijinirea industriei spațiale și promovează poziția de lider tehnologic a Europei în domeniul spațial, precum și reziliența acesteia.

Industria spațială europeană valorează între 46 și 54 de miliarde de euro și sprijină peste 250 de mii de locuri de muncă. Va beneficia de investiții din partea UE în valoare de 14,9 miliarde de euro în următorii 7 ani. Peste 30 de sateliți deținuți de UE se află pe orbită. Aceștia sunt utilizați pentru a spori eficiența în agricultură și pescuit, pentru a proteja mediul și a contribui la combaterea schimbărilor climatice, pentru monitorizarea și răspunsul la dezastrele naturale, pentru sporirea securității frontierelor și combaterea pirateriei pe mare, pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor și optimizarea transportului. O treime din sateliții mondiali sunt produși în UE.

Având în vedere importanța tot mai mare a spațiului pentru progresele în direcția atingerii obiectivelor UE cum ar fi dezvoltarea, competitivitatea, durabilitatea și securitatea, Agenția GNSS European, înființată în 2010, a fost înlocuită în iunie 2021 de Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, care are o misiune mai amplă. De asemenea, Comisia a semnat un acord de parteneriat financiar cu această nouă agenție și cu Agenția Spațială Europeană.

Câteva domenii de aplicare

Agricultură

Programul spațial al UE permite practicarea unei agriculturi de precizie și aplicarea de soluții agricole integrate. Acesta îi ajută pe fermieri să își mărească productivitatea cu peste 10 % și să facă economii de peste 20 % la îngrășăminte, combustibili și pesticide, făcând în același timp posibilă funcționarea mașinilor autonome.

Reacția la dezastrele naturale

Programul spațial al UE face posibile operațiunile de salvare în timpul inundațiilor, incendiilor, cutremurelor și uraganelor, precum și în cazul dezastrelor provocate de om.

Orașe inteligente

Programul spațial al UE este esențial pentru cartografierea urbană, pentru planificare și pentru monitorizarea infrastructurii, în special prin faptul că permite ameliorarea transportului urban și gestionarea inteligentă a deșeurilor.

Energie din surse regenerabile

Programul spațial al UE permite amplasarea instalațiilor de energie din surse regenerabile, evaluând producția potențială de energie și impactul asupra mediului.

Sănătate

Programul spațial al UE contribuie la formularea previziunilor cu privire la calitatea aerului și radiațiile ultraviolete, care ne afectează sănătatea.

Programul spațial al Uniunii Europene oferă o infrastructură critică pentru transformarea digitală. Datele spațiale sunt un factor-cheie pentru inovațiile digitale, cum ar fi vehiculele autonome, soluțiile inteligente și rețelele de telecomunicații fără fir 5G.

Pentru a-și dezvolta în continuare propria industrie spațială, Europa trebuie să remedieze actuala lipsă de capital de risc și de concurență pe anumite piețe ale industriei spațiale. Acest lucru va îmbunătăți, în următorii ani, oferta de tehnologie pentru programul spațial și va spori autonomia Uniunii în domeniul spațial. Totodată, se vor putea crea numeroase locuri de muncă de înaltă calificare și în alte sectoare, cum ar fi produsele și serviciile facilitate de datele spațiale. Noul fond Cassini, în valoare de 1 miliard de euro, va ajuta întreprinderile inovatoare să se extindă pe noi piețe legate de spațiu, prin atragerea mai multor investiții private. De asemenea, acesta va consolida creșterea industriei spațiale a Uniunii Europene în sens larg, ajutând start-upurile să utilizeze mai bine datele spațiale generate de infrastructura UE.

Industria apărării

În februarie 2021, prin Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria apărării și industria spațială, Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a-și consolida avantajul tehnologic și industrial. Uniunea a instituit inițiative ambițioase de consolidare a inovării prin explorarea și exploatarea potențialului disruptiv al tehnologiilor situate la confluența aplicațiilor spațiale, civile și de apărare, cum ar fi microprocesoarele, tehnologiile cibernetice, tehnologiile cuantice și inteligența artificială.

Principalele obiective ale planului sunt îmbunătățirea complementarității dintre programele și instrumentele relevante ale Uniunii Europene, garantarea faptului că finanțarea europeană pentru cercetarea și inovarea în domeniul apărării aduce beneficii economice și tehnologice pentru societate în ansamblu, și facilitarea adoptării de către industriile de apărare a rezultatelor în materie de cercetare ale industriei civile și a inovării axate pe societatea civilă. Unsprezece inițiative sunt menite să răspundă concurenței geopolitice și să consolideze suveranitatea tehnologică a Uniunii Europene. Planul de acțiune instituie un Observator pentru tehnologiile critice. De asemenea, el pregătește terenul pentru lansarea a trei proiecte emblematice care urmează să fie prezentate de Comisie în 2022 și care au potențialul de a schimba regulile jocului:

• tehnologiile dronelor pentru competitivitatea industriei UE în acest domeniu critic;
• o conectivitate spațială securizată pentru a oferi un sistem de conectivitate rezilient și de mare viteză pentru toți cetățenii europeni, pe baza criptării cuantice; precum și
• managementul traficului spațial, necesar pentru a evita coliziunile care ar putea rezulta din proliferarea sateliților și a deșeurilor spațiale.

Fondul european de apărare, adoptat în aprilie 2021, va sprijini cercetarea și dezvoltarea colaborativă în domeniul apărării și va promova o bază industrială și tehnologică de apărare inovatoare și competitivă. Adoptarea primului program anual de lucru în iunie a pregătit terenul pentru cereri de propuneri vizând o finanțare din partea Uniunii în valoare de 1,2 miliarde de euro.

Se estimează că lipsa cooperării dintre statele membre în domeniul securității și apărării costă anual între 25 și 100 de miliarde de euro.

În prezent, planificarea capacităților de apărare și aproximativ 80 % din achizițiile publice în domeniul apărării se desfășoară exclusiv la nivel național, ceea ce duce la o duplicare costisitoare a eforturilor în materie de capacități de apărare.

Doar 9 % din activitățile legate de cercetare și tehnologie din domeniul apărării se desfășoară pe baza cooperării dintre statele membre.

Fondul amplifică avantajul tehnologic al Uniunii Europene și dezvoltă capacitățile esențiale pentru autonomia strategică deschisă și reziliența sa, acționând ca un factor-cheie pentru o Uniune Europeană mai sigură și mai competitivă. Programul de lucru vizează punerea în comun a resurselor și defragmentarea pieței de apărare a Uniunii, asigurând astfel un raport calitate-preț mai bun și dezvoltând în același timp tehnologii și echipamente de ultimă generație care nu ar fi accesibile dacă s-ar lucra în mod independent.

Noul fond a fost precedat de două programe: Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. În iunie, acesta din urmă a acordat finanțare în valoare de 158 de milioane de euro pentru 26 de noi proiecte în materie de capacități de apărare în domenii diverse și complementare precum securitatea maritimă, conștientizarea situației cibernetice și luptele terestre și aeriene.

Sistemele financiare, uniunea bancară și uniunea piețelor de capital

Sisteme economice și financiare deschise și reziliente

Uniunea Europeană s-a angajat în direcția unei economii globale mai reziliente și mai deschise, a unor piețe financiare internaționale care să funcționeze în mod corespunzător și a unui sistem multilateral bazat pe norme.

În ianuarie, Comisia a prezentat o nouă strategie de sprijinire a deschiderii, a solidității și a rezilienței sistemului economic și financiar al Uniunii Europene pentru anii următori. Aceasta se bazează pe trei piloni care se consolidează reciproc: întărirea rolului internațional al monedei euro, sporirea rezilienței infrastructurii pieței financiare a UE și îmbunătățirea eficacității regimului de sancțiuni al Uniunii. Strategia urmărește să creeze condiții mai bune pentru a-i permite Uniunii Europene să joace un rol de prim-plan în guvernanța economică mondială, protejând în același timp Uniunea împotriva practicilor neloiale și abuzive, cum ar fi măsurile țărilor terțe cu impact extrateritorial sau cu influență politică nejustificată asupra operatorilor din Uniunea Europeană.

Pe lângă finalizarea uniunii bancare și dezvoltarea în continuare a uniunii piețelor de capital, Comisia intenționează să consolideze rolul internațional al monedei euro prin stabilirea de contacte cu parteneri din afara UE pentru a promova utilizarea acesteia și prin sprijinirea dezvoltării de instrumente și indici de referință denominați în euro. Emiterea de obligațiuni de înaltă calitate denominate în euro în cadrul NextGenerationEU – propusă în iulie – va conferi, în următorii ani, și mai multă profunzime și lichiditate piețelor de capital ale Uniunii Europene, ele devenind astfel, alături de moneda euro, mai atractive pentru investitori. Un rol internațional mai important al monedei euro va fi în avantajul Uniunii Europene și, în plus, va contribui la consolidarea stabilității sistemului financiar în ansamblu prin oferirea mai multor oportunități de diversificare a rezervelor valutare, reducând astfel gradul de vulnerabilitate la șocurile monetare externe.

În ianuarie 2021, Comisia și Banca Centrală Europeană au convenit să colaboreze pentru a analiza diferite opțiuni în materie de concepție, precum și implicațiile legate de reglementare aferente monedei euro digitale, o formă digitală de monedă a băncii centrale care ar oferi consumatorilor și întreprinderilor o gamă mai largă de opțiuni. Moneda euro digitală ar completa numerarul, care ar trebui să rămână disponibil și utilizabil pe scară largă. Aceasta ar putea sprijini strategiile Uniunii Europene în materie de finanțe digitale și plăți de mică valoare, având în vedere potențialul său ca mijloc de plată suplimentar, inovator și sigur. Moneda euro digitală ar putea, de asemenea, să sporească rolul internațional al monedei euro și să sprijine autonomia strategică deschisă a Uniunii. În iulie, Comisia a salutat decizia băncii de a lansa etapa de investigare cu privire la moneda euro digitală. Această etapă, care va dura doi ani, va examina posibilele opțiuni legate de concepție și cerințele utilizatorilor, precum și modul în care pot fi furnizate serviciile financiare utilizând moneda euro digitală. Comisia cooperează cu banca în legătură cu diferitele opțiuni și cu modul în care acestea interacționează cu obiectivele de politică ale Uniunii Europene.

Aprofundarea uniunii piețelor de capital

Pachetul privind uniunea piețelor de capital, adoptat în noiembrie, este un instrument important pentru promovarea creșterii susținute și pentru asigurarea unui acces suficient la finanțare pentru întreprinderile europene din Uniune. Propunerile vizează să asigure un acces îmbunătățit al investitorilor la datele privind întreprinderile și tranzacțiile. Totodată, măsurile vor încuraja investițiile pe termen lung și vor facilita comercializarea transfrontalieră a fondurilor de investiții în condiții de mai mare siguranță. În ansamblu, propunerile au drept scop să conecteze într-un mod mai eficace întreprinderile din UE cu investitorii, să faciliteze accesul întreprinderilor la finanțare, să sporească oportunitățile de investiții pentru investitorii de retail și să asigure o mai mare integrare a piețelor de capital din Uniune.

Pachetul este alcătuit din patru piloni: propunerea privind punctul unic de acces european, reexaminarea Fondului european de investiții pe termen lung, revizuirea Directivei privind administratorii fondurilor de investiții alternative și revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare, introducând sistemul centralizat de raportare european.

Propunerea privind punctul unic de acces european ar spori vizibilitatea și accesibilitatea informațiilor referitoare la întreprinderile din UE și la produsele de investiții din Uniune. Ea ar permite remedierea fragmentării datelor de la un teritoriu național la altul prin asigurarea accesului la aceste informații la nivelul Uniunii Europene și, astfel, ar spori oportunitățile de investiții ale investitorilor instituționali și de retail. Acest lucru ar facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile din UE, în special pentru cele mai mici, de pe piețele mai mici. Punctul unic de acces ar dispune, de asemenea, de informații legate de durabilitate publicate de întreprinderi. Astfel va fi sprijinită trecerea la investiții durabile, unul dintre obiectivele Pactului verde european. Fiind un spațiu comun al datelor, punctul unic de acces va fi o piatră de temelie a Strategiei UE privind finanțele digitale.

Reexaminarea Fondului european de investiții pe termen lung va facilita canalizarea investițiilor realizate de investitorii profesioniști și de investitorii de retail către proiecte digitale sau durabile sau către fonduri proprii pe termen lung ale IMM-urilor, asigurând în același timp un nivel ridicat de protecție pentru investitorii de retail.

Revizuirea Directivei privind gestionarea fondurilor de investiții alternative urmărește să sporească eficiența și integrarea pieței fondurilor de investiții alternative. Propunerea armonizează normele referitoare la fondurile prin care se acordă împrumuturi întreprinderilor. Acest lucru va facilita creditarea economiei reale, oferind, în același timp, o protecție mai bună a investitorilor și o mai mare stabilitate financiară. Revizuirea clarifică, de asemenea, normele privind delegarea care le permit administratorilor de fonduri să facă apel la experți din țări terțe, fără a perturba o practică comercială care a contribuit la succesul mondial al fondurilor Uniunii Europene. Revizuirea va permite garantarea unei circulații a informațiilor și a unei coordonări adecvate între autoritățile de supraveghere din Uniune.

Adaptările aduse normelor UE în materie de tranzacționare vor asigura o mai mare transparență pe piețele de capital. Acestea vor consolida condițiile de concurență echitabile între bursele de valori și băncile de investiții. Totodată, revizuirea va introduce un sistem centralizat de raportare la nivelul UE, care le va oferi investitorilor, în toate locurile de tranzacționare din Uniune, acces la date privind tranzacțiile aproape în timp real pentru acțiuni, obligațiuni și instrumente financiare derivate. Până în prezent, acest acces a fost limitat la câțiva investitori profesionali. Sistemul centralizat va facilita accesul investitorilor pe piețele publice și va permite creșterea transparenței și a eficienței acțiunilor, obligațiunilor și instrumentelor financiare derivate. Bursele de valori, în special cele mai mici, vor primi o parte echitabilă din veniturile generate pentru datele pe care le furnizează în cadrul sistemului.

Asigurări

Asigurătorii sunt esențiali pentru multiple aspecte ale economiei Uniunii Europene: ei le oferă întreprinderilor finanțare pe termen lung, contribuie la canalizarea economiilor către piețele financiare și economia reală și oferă o protecție vitală pentru întreprinderi și gospodării, inclusiv soluții pentru veniturile din pensii.

În septembrie, Comisia a adoptat o amplă revizuire a normelor UE în materie de asigurări (cunoscute sub numele de Solvabilitate II). Obiectivele generale sunt garantarea faptului că asigurătorii și reasigurătorii din Uniune continuă să investească și sprijinirea priorităților politice ale UE, în special finanțarea redresării post-COVID, finalizarea uniunii piețelor de capital și canalizarea fondurilor pentru punerea în aplicare a Pactului verde european. Revizuirea vizează totodată lacunele din normele actuale și sporește reziliența sectorului asigurărilor și reasigurărilor, astfel încât acesta să poată face față crizelor viitoare și să îi protejeze mai bine pe deținătorii de polițe de asigurare.

Pachetul de măsuri privind sectorul bancar

În octombrie, Comisia a adoptat o revizuire a normelor bancare ale UE, finalizând punerea în aplicare a Acordului Basel III în Uniunea Europeană. Revizuirea a constat într-o propunere legislativă de modificare a Directivei privind cerințele de capital, o propunere legislativă de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital și o propunere legislativă separată de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital în domeniul rezoluției.

Prin aceste noi norme se va asigura faptul că băncile din Uniunea Europeană vor deveni mai reziliente în fața eventualelor șocuri economice viitoare și vor contribui în același timp la redresarea Europei în urma pandemiei de COVID-19 și la tranziția către neutralitatea climatică.

Basel III: noi norme privind modelele interne

Va fi introdusă o nouă limită pentru a se asigura că riscurile nu sunt subestimate atunci când băncile utilizează propriile modele de calcul.

O mai bună supraveghere

Autoritățile de supraveghere vor dispune de instrumente mai puternice pentru a supraveghea băncile din UE, inclusiv grupurile bancare complexe. Vor fi introduse standarde minime pentru supravegherea sucursalelor din UE ale băncilor din afara Uniunii.

Durabilitate

Băncile vor trebui să ia în considerare riscurile de mediu, sociale și de guvernanță atunci când își gestionează activitatea.

O politică fiscală și vamală echitabilă, simplă și modernă

În luna mai, Comisia a prezentat o comunicare privind impozitarea întreprinderilor pentru secolul XXI. Aceasta a anunțat o serie de măsuri menite să îmbunătățească echitatea și transparența fiscală și să ofere o viziune pe termen lung pentru un sistem de impozitare a întreprinderilor din Uniunea Europeană. Scopul este crearea unui mediu fiscal pentru întreprinderi care să sprijine redresarea, creșterea durabilă și investițiile. În același timp, Comisia s-a implicat puternic în discuțiile internaționale privind reforma impozitului pe profit, care ar trebui, în cele din urmă, să se asigure că toate întreprinderile sunt impozitate în mod echitabil, indiferent de locul în care își desfășoară activitatea. Aceste discuții au culminat cu acordul istoric privind reforma fiscală internațională, încheiat de 136 de jurisdicții, pe care miniștrii de finanțe ai G20 l-au aprobat în iulie.

O propunere legislativă adoptată de Comisie în decembrie 2021 vizează în special transpunerea rapidă în Uniunea Europeană a acordului internațional privind impozitarea minimă efectivă a întreprinderilor multinaționale, cunoscut ca pilonul doi al acordului internațional. Propunerea stabilește modalitățile prin care principiile ratei efective de impozitare de 15 % vor fi aplicate în practică într-un mod corespunzător și consecvent la nivelul UE.

De asemenea, în decembrie, Comisia a adoptat o nouă inițiativă de combatere a utilizării abuzive a entităților de tip „cutie poștală” în scopuri fiscale necorespunzătoare. Propunerea urmărește să garanteze că entitățile din Uniunea Europeană care nu au nicio activitate economică sau care desfășoară o activitate economică minimă nu pot beneficia de avantaje fiscale și nu impun nicio sarcină financiară contribuabililor.

În 2020, volumul total al comerțului electronic din UE a crescut la 757 de miliarde de euro, cu 10 % mai mult comparativ cu nivelul de 690 de miliarde de euro înregistrat în anul precedent. 2020 a fost un an excepțional, marcat de pandemia de COVID-19 și, implicit, de rolul important al comerțului electronic atât pentru societate, cât și pentru economie. În iulie 2021, au intrat în vigoare noi norme privind TVA pentru cumpărăturile online. Normele urmăresc simplificarea procedurilor pentru comerțul electronic transfrontalier și asigurarea unor condiții de concurență echitabile între întreprinderile și platformele din Uniune și din afara acesteia. Totodată, ele asigură o mai mare transparență pentru cumpărătorii online din UE în ceea ce privește stabilirea prețurilor și opțiunile consumatorilor.

Anul 2021 a fost marcat de o consolidare majoră a uniunii vamale împotriva amenințărilor la adresa securității și siguranței, odată cu noul sistem de control al importurilor 2. Acest sistem permite serviciilor vamale să combată traficul ilicit de mărfuri peste frontierele externe ale Uniunii Europene într-un mod mai eficace și să gestioneze riscul tot mai mare ca bunuri care nu prezintă siguranță să intre în Uniune prin intermediul comerțului electronic.

Concurență loială

Concurența dinamică face ca economia Uniunii Europene să fie mai rezilientă, deoarece oferă actorilor de pe piață motivația de a inova, de a investi și de a-și spori competitivitatea. Prin deciziile sale antitrust, privind fuziunile și ajutoarele de stat, Comisia protejează consumatorii împotriva practicilor comerciale neloiale și le asigură accesul la o gamă cât mai largă de produse inovatoare și de calitate, la prețuri echitabile. De exemplu, potrivit estimărilor prudente ale Comisiei Europene, economiile anuale realizate de clienți ca urmare a interdicțiilor activităților de cartel și a intervențiilor în materie de concentrări economice în UE s-au situat între 14 miliarde de euro și 23,3 miliarde de euro.

Aplicarea riguroasă și echitabilă a normelor Uniunii în materie de concurență promovează coeziunea în Uniunea Europeană și egalitatea de tratament între actorii de pe piață, generând creștere economică și locuri de muncă. În 2021, Comisia a continuat să asigure respectarea normelor în materie de concurență pe toate piețele. Pentru a putea anticipa schimbările, Comisia și-a intensificat totodată reexaminarea în curs a instrumentelor politicii în domeniul concurenței. În special, noile orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie au fost un rezultat notabil al acestui proces în 2021, contribuind și mai mult la ecologizarea economiei, în conformitate cu obiectivele de politică ale Comisiei.

Lucrările în curs, prezentate în comunicarea referitoare la o politică în domeniul concurenței adaptată noilor provocări, vizează sprijinirea în continuare a economiei în contextul pandemiei (a se vedea și capitolul 1), accelerarea redresării și pregătirea terenului pentru dubla tranziție verde și digitală și pentru o piață unică mai rezilientă.

O economie incluzivă

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale

În martie, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune care stabilește inițiative concrete pentru a transforma cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale în realitate. Pe baza unei consultări publice la scară largă cu peste 1 000 de contribuții scrise, Comisia a propus trei obiective principale pe care Uniunea Europeană ar trebui să le atingă până în 2030. Este vorba despre locuri de muncă pentru cel puțin 78 % din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, formare anuală pentru cel puțin 60 % din totalul adulților și scăderea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv 5 milioane de copii. Liderii Uniunii Europene au aprobat noul set de obiective în cadrul Summitului social de la Porto din 7 și 8 mai. În cadrul acestei reuniuni, liderii UE, partenerii sociali și reprezentanții societății civile s-au angajat să pună în aplicare în continuare Pilonul european al drepturilor sociale, declarând că a venit momentul să trecem la acțiune.

Până în 2030, UE urmărește ca cel puțin 78 la sută din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă, ca 60 la sută dintre adulți să participe la cursuri de formare în fiecare an și ca numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială să fie mai mic cu 15 milioane.

Locuri de muncă mai sigure și mai sănătoase

Pentru a proteja mai bine milioane de lucrători împotriva accidentelor și bolilor profesionale, în luna iunie Uniunea Europeană a adoptat Cadrul strategic privind sănătatea și securitatea la locul de muncă 2021-2027. Acesta identifică principalele provocări, stabilește obiective și prezintă măsuri de îmbunătățire a sănătății și securității lucrătorilor în următorii ani. El răspunde, de asemenea, nevoilor în schimbare referitoare la protecția lucrătorilor determinate de dubla tranziție verde și digitală, de noile forme de muncă și de pandemia de COVID-19. Totodată, acest cadru va continua să combată riscurile tradiționale la adresa sănătății și securității în muncă, cum ar fi accidentele la locul de muncă sau expunerea la substanțe chimice periculoase. El promovează abordarea de tip „viziune zero” pentru eliminarea deceselor la locul de muncă în Uniunea Europeană.

Protejarea persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor

Platformele de muncă digitale oferă locuri de muncă și venituri pentru aproximativ 28 de milioane de oameni din Uniune. În ultimii 5 ani, economia platformelor a devenit de cinci ori mai mare. În decembrie, Comisia a propus măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru persoanele care lucrează prin intermediul platformelor. Ca urmare a propunerii de directivă, se estimează că între 1,7 și 4,1 milioane de persoane ar putea fi reclasificate ca lucrători și ar putea obține drepturile și protecția socială la care au dreptul. Alte persoane ar continua să fie clasificate drept lucrători independenți, urmând să beneficieze de autonomie deplină și de protecțiile asociate la nivel național cu activitatea independentă. Directiva ar garanta, de asemenea, o mai bună înțelegere a algoritmilor utilizați în lucrul pe platforme de către toți cei care lucrează prin intermediul acestora și al reprezentanților lor, precum și că ei vor fi întotdeauna supuși controlului uman.

Ce ar avea de câștigat aceste persoane dacă ar fi clasificate ca lucrători?

Timp de odihnă garantat și concedii plătite

Cel puțin salariul minim național sau sectorial (după caz)

Protecție în materie de securitate și sănătate

Indemnizații de șomaj, de boală și de asistență medicală

Concedii de maternitate, de paternitate și pentru creșterea copilului

Drepturi de pensie

Prestații pentru accidente de muncă și boli profesionale

Autoritatea Europeană a Muncii

În mai 2021, Autoritatea Europeană a Muncii a început să funcționeze independent de Comisie. Mandatul autorității este de a contribui la asigurarea faptului că normele UE privind mobilitatea forței de muncă și coordonarea securității sociale sunt implementate într-un mod echitabil, simplu și eficace, precum și de a facilita valorificarea de către cetățeni și întreprinderi a beneficiilor pieței unice.

Combaterea lipsei de adăpost

Uniunea Europeană, statele membre și organizațiile societății civile s-au angajat pentru prima dată să colaboreze pentru a combate lipsa de adăpost în Uniune. În iunie, acestea au lansat în comun Platforma europeană pentru combaterea fenomenului lipsei de adăpost, pentru a declanșa dialogul, a facilita învățarea reciprocă, a îmbunătăți colectarea de date concrete și monitorizarea și a consolida cooperarea dintre organizațiile care luptă împotriva lipsei de adăpost. Declarația de la Lisabona din iunie privind noua platformă stabilește obiective ambițioase: locuințe de urgență accesibile, sigure și adecvate pentru toate persoanele aflate în dificultate, o ofertă de locuințe corespunzătoare pentru persoanele care părăsesc instituții precum penitenciarele sau spitalele, locuințe de urgență sau tranzitorii utilizate numai în măsura în care este strict necesar și combaterea discriminării bazate pe lipsa de adăpost. Începând din 2022, activitățile platformei vor include lansarea unui proiect de contabilizare a persoanelor fără adăpost în diferite orașe din întreaga Uniune Europeană și evenimente de învățare reciprocă pentru identificarea și promovarea bunelor practici bazate pe dovezi și utilizarea fondurilor UE.

Mai multe oportunități pentru tineri

În decembrie 2021, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 14,9 % în UE, reprezentând 2,75 milioane de persoane cu vârsta sub 25 de ani. În septembrie, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat o nouă inițiativă, intitulată ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Țintește, Învață, Stăpânește, Realizează), pentru a spori sprijinul acordat de Uniunea Europeană tinerilor care nu sunt încadrați în muncă, care nu studiază sau nu urmează cursuri de formare și care sunt dezavantajați, de exemplu din cauza lipsei de calificări ori a unui handicap sau pentru că provin dintr-un context de migrație. ALMA îi va ajuta să își găsească drumul pe piața muncii, combinând îndrumarea și formarea personalizate în statul membru de origine cu un stagiu de practică într-un alt stat membru. Obiectivele sunt următoarele: de a îmbunătăți competențele, cunoștințele și experiența tinerilor, de a le oferi posibilitatea să stabilească noi contacte în întreaga Europă, care altfel nu ar fi fost posibile și, în fine, de a-i ajuta să intre pe piața forței de muncă. ALMA va fi implementată în cadrul Fondului social european Plus, cu un buget anual estimat de 15 milioane de euro.

VIDEO: Ca parte a formării Corpului european de solidaritate, Virna explică modul în care a elaborat conceptul proiectului său de solidaritate și ce întrebări și-a pus pentru a transforma ideea în realitate.

În aprilie, Comisia a lansat noul program intitulat Corpul european de solidaritate pentru perioada 2021-2027. Cu un buget de peste 1 miliard de euro, acesta va oferi unui număr de aproximativ 275 000 de tineri posibilitatea de a contribui la abordarea provocărilor societale și umanitare prin intermediul activităților de voluntariat sau prin crearea propriilor proiecte de solidaritate. Datorită concentrării tematice a proiectelor corpului, programul sprijină prioritățile politice generale ale Uniunii Europene, cum ar fi dubla tranziție verde și digitală, incluziunea și participarea tinerilor la procesele democratice și implicarea lor civică.

În septembrie, Comisia a lansat noua aplicație online Erasmus+, un ghișeu unic pentru studenții Erasmus+ mobili, unde aceștia pot găsi toate informațiile necesare pentru a studia și a locui în străinătate. Această aplicație le oferă studenților mobili o legitimație de student europeană digitală. Legitimația va fi valabilă în întreaga Uniune, ajutând la o identificare sigură și ușoară în instituțiile de învățământ superior și facilitând accesul la servicii. Această legitimație marchează un pas important către crearea spațiului european al educației. Programul Erasmus pentru tinerii antreprenori s-a extins la Canada, Coreea de Sud și Taiwan în 2021, oferind mai multe posibilități de a câștiga experiență cu ajutorul unui antreprenor din străinătate.

Președinta von der Leyen a anunțat de asemenea în septembrie o propunere a Comisiei de a face anul 2022 Anul european al tineretului. Obiectivul este de a încuraja Uniunea Europeană, statele membre și autoritățile regionale și locale să onoreze, să sprijine și să colaboreze cu tinerii în contextul postpandemic. În speță, Anul european al tineretului va încuraja participarea și implicarea tinerilor în toate domeniile de politică ale Uniunii, va promova dezvoltarea lor personală, socială și profesională și va evidenția modul în care dubla tranziție verde și digitală le poate oferi noi perspective.

În octombrie, Comisia a demarat procesul de distribuire a unui număr de 60 000 de permise de tren gratuite în cadrul DiscoverEU. Această inițiativă le oferă tinerilor în vârstă de 18 ani din toate mediile posibilitatea de a călători în Uniunea Europeană, de a învăța de la alte culturi, de a lega noi prietenii și de a-și explora identitatea europeană. Întrucât aceste permise nu au fost distribuite în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, tinerii în vârstă de 19 ani au fost, de asemenea, eligibili să participe în 2021.

Planul de acțiune pentru economia socială

În decembrie, Comisia a prezentat un plan de acțiune pentru a ajuta economia socială europeană să prospere, valorificând potențialul său economic și de creare de locuri de muncă. Acesta va contribui, de asemenea, atât la o redresare echitabilă și incluzivă, cât și la dubla tranziție verde și digitală. Organizațiile din cadrul economiei sociale sunt entități care pun pe primul plan obiectivele sociale și de mediu, reinvestind cea mai mare parte a profiturilor lor în organizație. În Uniune există 2,8 milioane de entități din cadrul economiei sociale, care angajează 13,6 milioane de persoane și oferă soluții la provocările cu care se confruntă societatea. Aceste organizații se pot confrunta cu dificultăți în dezvoltarea și extinderea activităților lor, deoarece nu sunt suficient de înțelese și recunoscute. Ele au nevoie de un sprijin mai bun și mai amplu pentru a se dezvolta și a prospera, precum și pentru a avea un impact și mai mare asupra societății. Planul de acțiune urmărește să faciliteze procesul de înființare și extindere a organizațiilor din cadrul economiei digitale.

Dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor oamenilor

Un număr tot mai mare de persoane din Uniunea Europeană trebuie să își actualizeze cunoștințele, aptitudinile și competențele pentru a acoperi decalajul dintre educația lor formală și nevoile unei societăți și ale unei piețe a forței de muncă aflate în schimbare rapidă. În decembrie, Comisia a propus recomandări ale Consiliului privind conturile personale de învățare și microcertificatele, astfel cum s-a anunțat în Agenda pentru competențe în Europa și în comunicarea din 2020 privind Spațiul european al educației.

Conturile personale de învățare constau în drepturi individuale în ceea ce privește formarea. Propunerea urmărește să abordeze nivelul scăzut de participare a adulților la formare, să reducă lacunele în materie de competențe și să contribuie la o economie competitivă și la echitatea socială. În acest scop, propunerea de recomandare abordează principalele obstacole întâmpinate de persoanele care doresc să urmeze cursuri de formare – motivație, timp și finanțare –, solicitând statelor membre și partenerilor sociali:

• să creeze conturi personale de învățare pe tot parcursul vieții și să ofere drepturi la formare pentru toți adulții de vârstă activă;
• să creeze o listă a cursurilor de formare care sunt eligibile pentru finanțare din conturile personale de învățare și să le facă accesibile prin intermediul unui registru digital;
• să ofere orientare profesională și validarea competențelor dobândite anterior, precum și concedii plătite pentru formarea profesională.

Microcertificatele atestă rezultatele unei experiențe de învățare pe termen scurt, cum ar fi un curs de scurtă durată sau o sesiune de formare. Ele oferă o modalitate flexibilă și specifică de a ajuta oamenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru dezvoltarea lor personală și profesională. Propunerea Comisiei urmărește să asigure funcționarea microcertificatelor la nivelul instituțiilor, al întreprinderilor, al sectoarelor și chiar la nivel transfrontalier. Scopul este de a garanta că microcertificatele sunt de înaltă calitate și că sunt emise într-un mod transparent, pentru a consolida încrederea în ceea ce ele certifică.

O serie de fonduri ale UE sunt disponibile pentru a sprijini implementarea măsurilor de dezvoltare a competențelor, inclusiv Mecanismul de redresare și reziliență (a se vedea capitolul 1). Fondul social european Plus este principalul fond al Uniunii Europene pentru investiții în capitalul uman. Cu un buget total de aproximativ 99 de miliarde de euro pentru 2021-2027, acesta promovează o ocupare a forței de muncă, o educație și o formare cu un înalt nivel de calitate și durabile.

Fondul urmărește, de asemenea, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să combată excluziunea socială și sărăcia și să îmbunătățească condițiile de muncă. În perioada 2021-2027, Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane vor fi integrate în Fondul social european Plus.

Noul program Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 a fost lansat în luna martie. Cu un buget de 26,2 miliarde de euro, la care se adaugă alte aproximativ 2,2 miliarde de euro provenind din instrumentele externe ale Uniunii Europene, noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale. Scopul său este de a favoriza și mai mult incluziunea și de a sprijini dubla tranziție verde și digitală, în conformitate cu prioritățile Spațiului european al educației.

Cercetare, inovare și Spațiul european de cercetare

În noiembrie, toate statele membre au convenit asupra unui Pact pentru cercetare și inovare în Europa și asupra guvernanței Spațiului european de cercetare, stabilind prioritățile și un cadru de guvernanță raționalizat pentru acest domeniu, inclusiv o agendă politică pentru perioada 2022-2024. Acest lucru va contribui la promovarea unei mai bune alinieri a strategiilor și investițiilor la nivel regional, național și al UE în materie de cercetare și inovare. Statele membre, în consultare cu părțile interesate, vor defini și monitoriza progresele în conformitate cu o agendă politică comună a Spațiului european de cercetare. Domeniile acoperite variază de la valori și principii în materie de cercetare și inovare la priorități strategice pentru investiții, de exemplu investiții în infrastructura de cercetare. Comisia va sprijini acțiuni comune pentru a asigura investiții pe termen lung în cercetare și inovare și reforme ale politicilor.

O uniune a egalității

Remunerație egală pentru muncă egală

Noile măsuri privind transparența salarială au scopul de a garanta că femeile și bărbații din Uniune primesc o remunerație egală pentru o muncă egală sau pentru o muncă cu o valoare egală. Propunerea Comisiei, adoptată în martie, stabilește măsuri, cum ar fi informații privind remunerarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, dreptul de a cunoaște nivelurile de remunerare pentru lucrătorii care prestează aceeași muncă sau o muncă de valoare egală și obligații de raportare și evaluare a diferențelor de remunerare între femei și bărbați în cazul întreprinderilor mari. În plus, angajatorilor nu li se va permite să solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul lor salarial, ceea ce va împiedica perpetuarea diferenței de remunerare în cazul schimbării locului de muncă. Propunerea vizează, de asemenea, consolidarea instrumentelor de care dispun lucrătorii pentru a-și revendica drepturile, precum și facilitarea accesului la justiție, de exemplu consolidarea dreptului la despăgubiri pentru discriminare salarială.

Drepturile copilului

Pentru a adapta Uniunea Europeană la următoarea generație de europeni, în 2021 Comisia a propus o nouă și cuprinzătoare Strategie a UE privind drepturile copilului și o Garanție europeană pentru copii. Aceste inițiative politice majore vor contribui la protejarea tuturor copiilor și îi vor ajuta să își exercite drepturile. Ambele inițiative s-au bazat pe consultări ample cu cetățenii, cu părțile interesate și, cel mai important, cu peste 10 000 de copii, într-un efort hotărât de a-i plasa în centrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii. Strategia a apărut, de asemenea, în versiuni ușor de citit pentru copii de toate vârstele și dotați cu toate abilitățile de citire.

Strategia UE privind drepturile copilului se bazează pe principiul fundamental conform căruia fiecare copil din Uniunea Europeană și, de fapt, din întreaga lume trebuie să se bucure de aceleași drepturi și să trăiască fără discriminare. Strategia urmărește să integreze drepturile copiilor în politicile UE și naționale relevante. Aceasta implică acțiuni de monitorizare în șase domenii tematice:

• punerea la dispoziția copiilor a mijloacelor necesare pentru a fi cetățeni activi și membri ai societăților democratice;
• combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea incluziunii socioeconomice, a sănătății și a educației;
• combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor;
• consolidarea justiției în interesul copilului;
• sprijinirea și protejarea copiilor în tranziția digitală; și
• intensificarea activității Uniunii în domeniul drepturilor copilului în cadrul acțiunii sale externe.

Într-adevăr, această strategie contribuie, de asemenea, la poziționarea Uniunii Europene ca promotor și protector esențial al drepturilor copiilor la nivel mondial.

Strategia reunește, într-un cadru cuprinzător și coerent, toate instrumentele legislative, de politică și de finanțare noi și existente ale Uniunii care contribuie la protejarea și promovarea drepturilor copiilor. Comisia s-a angajat să ia măsuri, adoptând o Garanție europeană pentru copii în 2021 și o actualizare a Strategiei europene pentru un internet mai bun pentru copii în 2022.

Garanția europeană pentru copii, care a fost propusă în martie, urmărește să garanteze că fiecare copil din Uniunea Europeană expus riscului de sărăcie sau de excluziune socială are acces la servicii-cheie, esențiale pentru promovarea egalității de șanse. Printre acestea se numără educația și îngrijirea copiilor preșcolari, activitățile educative și extrașcolare, cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală, asistență medicală și acces la alimente sănătoase și la locuințe adecvate. Consiliul a adoptat această recomandare în doar 3 luni, iar statele membre au desemnat coordonatori naționali ai Garanției pentru copii, care vor supraveghea implementarea garanției. Statele membre trebuie să își prezinte planurile naționale până în martie 2022.

Combaterea rasismului

În luna mai, Comisia Europeană a numit primul său coordonator antirasism, îndeplinindu-și un angajament important din cadrul Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului din 2020. Acest coordonator interacționează cu Parlamentul European, cu statele membre, cu organizațiile societății civile și cu mediul academic pentru a consolida răspunsurile politice în domeniul antirasismului. De asemenea, aceștia vor colabora strâns cu persoane cu origine rasială sau etnică minoritară și vor transmite Comisiei preocupările lor. Coordonatorul și departamentele din cadrul Comisiei își vor uni forțele pentru a combate rasismul prin politici în domeniul ocupării forței de muncă, educației, sănătății și locuințelor sau cu ajutorul unor programe de finanțare precum programul Cetățeni, egalitate, drepturi și valori și Fondul social european Plus.

Pentru a combate rasismul într-un mod cuprinzător, în 2021, Comisia a colaborat cu statele membre, cu organizațiile societății civile și cu organismele de promovare a egalității pentru a sprijini elaborarea unor planuri naționale de acțiune împotriva rasismului și a discriminării rasiale și pentru a consolida impactul acțiunilor coordonatorului în ceea ce privește implementarea Planului de acțiune al UE de combatere a rasismului.

În acest context, a fost creat un subgrup menit să colaboreze cu statele membre pentru a se concentra asupra implementării la nivel național a planului de acțiune respectiv. Comisia a organizat Summitul european împotriva rasismului la 19 martie. Acesta a fost găzduit în comun de Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și de Intergrupul pentru antirasism și diversitate al Parlamentului European.

Egalitatea, incluziunea și participarea romilor

Recomandarea Consiliului privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor, adoptată în martie, conține o listă cuprinzătoare de măsuri de combatere a discriminării și a atitudinilor antirome, de promovare a incluziunii sociale, de promovare a participării și a cetățeniei active și de asigurare a accesului egal la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe de calitate. Aceste măsuri variază de la combaterea formelor multiple de discriminare structurală împotriva romilor până la asigurarea accesului romilor la locuri de muncă în instituțiile publice locale și regionale.

Recomandarea face parte din cadrul strategic pe 10 ani pentru promovarea egalității romilor în întreaga Uniune Europeană și include un accent mai puternic pe parteneriate și pe capacitatea instituțională, sprijinirea societății civile și a dezvoltării comunității, eficientizarea utilizării fondurilor și consolidarea monitorizării. Combaterea atitudinilor antirome ca formă specifică de rasism a fost discutată în cadrul Summitului european împotriva rasismului și în cadrul celei de a 14-a Platforme UE pentru incluziunea romilor din septembrie.

Egalitate pentru persoanele LGBTIQ

În noiembrie 2020, Comisia a adoptat Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025, care stabilește obiectivele-cheie și inițiativele pentru promovarea egalității persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer. De atunci, Comisia a înființat un subgrup privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ în cadrul Grupului la nivel înalt al UE privind nediscriminarea, egalitatea și diversitatea, cu scopul de a sprijini și monitoriza progresele înregistrate în statele membre, inclusiv elaborarea de planuri naționale de acțiune privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ.

În iulie, Comisia a lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei și Poloniei în legătură cu egalitatea și protecția drepturilor fundamentale. Procedurile lansate împotriva Ungariei se referă la legea recent adoptată care interzice sau limitează în special accesul la conținutul care promovează sau prezintă „divergențe față de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naștere, schimbarea sexului sau homosexualitatea” pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani, precum și la o declarație de declinare a responsabilității impusă în cazul unei cărți pentru copii cu conținut LGBTIQ. Întrucât nu s-a dat curs preocupărilor Comisiei, aceasta a decis, la 2 decembrie, să trimită un aviz motivat Ungariei, căreia i s-a acordat un termen de 2 luni pentru a răspunde și a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită respectivul stat membru în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În ceea ce privește Polonia, Comisia consideră că autoritățile poloneze nu au răspuns pe deplin și în mod adecvat la întrebările sale referitoare la natura și impactul rezoluțiilor privind „zona fără ideologie LGBT” adoptate de mai multe regiuni și municipalități poloneze. Comisia a primit un răspuns din partea Poloniei la scrisoarea sa de punere în întârziere și, la sfârșitul anului 2021, a analizat răspunsul înainte de a decide cu privire la etapele următoare.

Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură

În decembrie, Comisia a solicitat în mod oficial Consiliului să extindă lista „infracțiunilor incriminate de UE” prevăzută în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru a include discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură. Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei prin intermediul dreptului penal impune incriminarea discursurilor rasiste și xenofobe de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură numai în baza anumitor motive, cum ar fi rasa, culoarea, religia, descendența sau originea națională sau etnică. Incriminarea altor forme de discursuri de incitare la ură și de infracțiuni motivate de ură – de exemplu, din motive de sex, orientare sexuală, vârstă și handicap – variază de la un stat membru la altul. O decizie a Consiliului de extindere a listei „infracțiunilor incriminate de UE” va permite Comisiei să propună, în viitor, norme minime pentru incriminarea discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură din alte motive decât rasismul și xenofobia.

Comisia își continuă activitatea pentru a asigura transpunerea și punerea în aplicare corespunzătoare a deciziei-cadru prin dialog cu autoritățile naționale și, dacă este necesar, prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În 2020 și 2021, Comisia a inițiat proceduri împotriva a 13 state membre.

Comisia și-a continuat activitatea politică privind combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură rasiste și xenofobe, oferind orientări autorităților naționale și organizațiilor societății civile și făcând schimb de bune practici cu acestea în contextul Grupului la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță. În ceea ce privește implementarea Codului de conduită privind combaterea discursului ilegal de incitare la ură din mediul online, Comisia a anunțat, în iunie, participarea site-ului de socializare în rețea LinkedIn. În octombrie, instituția a publicat rezultatele evaluării anuale privind implementarea codului de conduită, care arată că, deși rezultatele rămân pozitive, progresele au încetinit.

Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap

Un număr de 87 de milioane de persoane din UE au o anumită formă de handicap. Orice persoană are dreptul inerent la o viață fără bariere, iar persoanele cu handicap au dreptul la șanse egale, la participarea în societate în condiții de egalitate cu ceilalți și la absența discriminării și a violenței.

50,8 % dintre persoanele cu handicap au un loc de muncă, în comparație cu 75 % dintre persoanele fără handicap.

28,4 % dintre persoanele cu handicap sunt expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, în comparație cu 17,8 % dintre persoanele fără handicap.

Numai 29,4 % dintre persoanele cu handicap obțin o diplomă universitară, comparativ cu 43,8 % dintre persoanele fără handicap.

52 % dintre persoanele cu handicap se simt discriminate.

Strategia UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030 – adoptată în martie și publicată, de asemenea, într-o versiune ușor de citit – urmărește să asigure participarea deplină a acestora în societate. Strategia pe 10 ani abordează diversele provocări cu care se confruntă persoanele cu handicap. Ea stabilește o serie de acțiuni de consolidare a egalității în toate aspectele vieții cotidiene, cum ar fi o calitate decentă a vieții, o viață independentă cu respectarea pe deplin a drepturilor omului și a drepturilor Uniunii Europene, cum ar fi libera circulație și dreptul la vot. Strategia promovează, de asemenea, accesul egal la muncă, justiție, educație, asistență medicală, cultură, sport și turism, precum și protecția împotriva oricărei forme de discriminare.

Protejarea și promovarea drepturilor fundamentale în temeiul cartei

În decembrie, Comisia a adoptat „Raportul anual pe 2021 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE”, care s-a axat pe protejarea drepturilor fundamentale în era digitală. Comisia a lansat, de asemenea, o campanie de conștientizare cu privire la drepturile cetățenilor în temeiul cartei și la instanțele la care aceștia pot apela în cazul în care le sunt încălcate drepturile. Comisia a lansat o cerere de propuneri pentru promovarea și protejarea valorilor UE în temeiul programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”. Această cerere de propuneri în valoare de 51 de milioane de euro va sprijini organizațiile societății civile din Uniune în activitatea lor de protejare și promovare a drepturilor și valorilor fundamentale. Raportul și cererea de propuneri sunt rezultatele Strategiei privind consolidarea aplicării Cartei drepturilor fundamentale în UE a Comisiei din 2020.

Îmbătrânirea și demografia

Europa s-a confruntat și continuă să se confrunte cu schimbări demografice profunde. În ultimele cinci decenii, speranța de viață la naștere a crescut în Uniunea Europeană cu aproximativ 10 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Politicile trebuie să anticipeze și să abordeze această tendință, care transformă societățile și stilurile de viață. În ianuarie, Comisia a publicat Cartea verde privind îmbătrânirea populației, lansând o dezbatere publică privind oportunitățile și provocările îmbătrânirii. Abordarea bazată pe ciclul de viață din această carte verde reflectă impactul universal al îmbătrânirii asupra tuturor generațiilor și urmărește să găsească echilibrul adecvat între soluții durabile pentru sistemele noastre de protecție socială și echitatea și solidaritatea între generații.

În aprilie, Comisia a lansat Atlasul demografiei, un instrument interactiv menit să monitorizeze și să evalueze curentele demografice la nivelul UE, național și local. Acesta conține statistici și previziuni oficiale furnizate de Eurostat, noi date elaborate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, precum și istorice ale datelor privind aspecte specifice care oferă o gamă largă de dovezi demografice, contribuind la plasarea analizei demografice în centrul procesului de elaborare a politicilor Uniunii. În iunie, Consiliul și Comisia au publicat rapoarte privind îngrijirea pe termen lung și adecvarea pensiilor, care descriu bunăstarea persoanelor în vârstă din Uniunea Europeană în următoarele decenii. Se preconizează că numărul persoanelor care ar putea avea nevoie de îngrijire pe termen lung în UE-27 va crește de la 30,8 milioane în 2019 la 38,1 milioane în 2050, în timp ce cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung în UE sunt estimate să crească de la 1,7 % din PIB în 2019 la 2,5 % din PIB în 2050.

Contactați UE

În persoană

În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

— apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);

— apelând numărul standard: +32 22999696; sau

— prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online

Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE

Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: https://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (https://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

Despre ediție

IDENTIFICATORI

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene

Print ISBN 978-92-76-38949-1 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/773489 NA-AD-22-001-RO-C

PDF ISBN 978-92-76-38924-8 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/170624 NA-AD-22-001-RO-N

HTML ISBN 978-92-76-38901-9 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/134253 NA-AD-22-001-RO-Q

O versiune interactivă a prezentei publicații, care cuprinde linkuri către conținut online, este disponibilă în format PDF și HTML:
http://europa.eu/general-report/ro

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene
Comisia Europeană
Direcția Generală Comunicare
Redactare și comunicare țintită
1049 Bruxelles
BELGIA

UE în 2021 – Raport general privind activitățile Uniunii Europene a fost adoptat de Comisia Europeană la 21 februarie 2022 sub cota C(2022) 959

Comisia Europeană nu este responsabilă pentru modul în care ar putea fi reutilizată prezenta publicație.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

© Uniunea Europeană, 2022

Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este pusă în aplicare în temeiul Deciziei 2011/833/UE a Comisiei din 12 decembrie 2011 privind reutilizarea documentelor Comisiei (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, reutilizarea prezentului document este autorizată în temeiul unei licențe Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0) (https://creativecommons.org/licenses/by/4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, cu condiția ca sursa documentului să fie recunoscută și să fie indicate orice modificări.

Pentru orice utilizare sau reproducere a unor elemente care nu sunt deținute de Uniunea Europeană, este necesară solicitarea permisiunii direct de la titularii drepturilor respective.

CREDITE

Toate fotografiile © Uniunea Europeană, cu excepția cazului în care se menționează altfel.