Balanţa energetică
13 iulie 2016
Despre dieta cu conţinut foarte mic de calorii
15 noiembrie 2016
Balanţa energetică
13 iulie 2016
Despre dieta cu conţinut foarte mic de calorii
15 noiembrie 2016
Toate articolele

Recomandări privind tratamentul obezităţii la adulţi

Din ce ȋn ce mai multe persoane ȋşi doresc să scadă ȋn greutate. Din păcate majoritatea cad pradă dietelor “minune”, care garantează o scădere rapidă ȋn greutate, fără a menţiona că o dată cu renunţarea la dietă kilogramele vor reveni foarte repede. Acest lucru este posbil deoarece in mediul online sursele de informare avizate sunt puţine. De multe ori singura ȋntrebare care este pe buzele celor care ȋncep o dietă este “Cât ar trebui să scad ȋn greutate ȋntr-o lună ?”, ȋnsă tratamentul obezităţii nu se rezumă doar la scăderea ȋn greutate. Tratamentul obezităţii trebuie să-şi propună scăderea circumferintei abdominale, ȋmbunătăţirea compozitiei corpului, prin menţinerea sau ȋmbunătăţirea masei musculare şi scăderea masei grase şi tratamentul complicaţiilor obezităţii, de exemplu dislipidemia, hiperglicemia, hipertensiunea arterială, sindromul de apnee in somn, osteoartrită, tulburări afective. Tratamentul obezităţii poate reduce necesitatea tratamentului medicamentos al complicaţiilor.

În continuare voi prezenta câteva dintre recomandările Ghidului European pentru tratamentul obezităţii la adulţi.

Beneficii semnificative din punct de vedere clinic se obţin ȋn condiţiile unei scăderi ȋn greutate cuprinsă intre 5% şi 10% din greutatea iniţială şi modificarea stilului de viaţă (ȋmbunataţirea conţinutului nutriţional al dietei şi creşterea uşoara a activitaţii fizice).

Obiectivele practice ale scăderii ȋn greutate sunt următoarele:

1) o scădere in greutate cuprinsă ȋntre 5% şi 15% din greutatea iniţială pe o perioadă de 6 luni, este un obiectiv realist şi cu beneficii dovedite asupra stării de sănătate;
2) ȋn cazul subiecţiilor cu indicele de masă corporală (IMC) ≥ 35 kg/m2, se poate lua ȋn considerare o scădere in greutate de peste 20% din greutatea iniţială;
3) menţinerea scăderii in greutate şi prevenţia şi tratamentul comorbidităţilor.

Având ȋn vedere faptul că obezitatea este o boală cronică este necesară o monitorizare continuă, pentru a preveni recăderea şi a monitoriza afecţiunile asociate.

Restricţia calorică trebuie să fie personalizată, având ȋn vedere obiceiurile alimentare, activitatea fizică, comorbidităţile şi ȋncercările anterioare de scădere ȋn greutate. Dietele hipocalorice echilibrate conduc la o scădere ȋn greutate semnificativă din punct de vedere clinic, indiferent de compoziţia ȋn macronutrienţi. Dietele care pun accent pe compoziţia procentuală a macronutrienţilor (dietă cu conţinut scăzut ȋn grăsimi, dietă cu conţinut scăzut ȋn carbohidraţi sau dietă cu conţinut crescut ȋn proteine) nu s-au dovedit superioare dietei hipocalorice echilibrate. La o persoană cu greutate constantă se indică o scădere a aportului caloric cu 15-30% faţă de aportul caloric actual.. Trebuie avut ȋn vedere faptul că ȋn majoritatea cazurilor, persoanele obeze estimează un aport caloric mai mic faţă de cel real. În ceea ce priveşte necesarul energetic există o mare diferenţă ȋntre persoane, determinată de sex, vârstă, indicele de masă corporală şi gradul de activitate fizică. În scopul scăderii ȋn greutate se recomandă o dietă cu un deficit caloric de 600 kcal/zi, care se asociează cu o scădere ȋn greutate de aproximativ 0.5 kg/săptămână. Dietele cu un conţinut caloric de minim 1200 kcal/zi sunt denumite diete hipocalorice echilibrate. Dietele cu un conţinut caloric mai mic de 1200 kcal/zi se pot asocia cu deficite de micronutrienţi, ceea ce poate avea efecte secundare atât asupra statusului nutriţional, cât şi a controlului greutăţii. În acest caz, se poate recurege la folosirea de suplimente nutritive. În practica clinică se folosesc atât dietele cu coţinut caloric scăzut (low-calorie diets – LCDs), cât şi cele cu conţinut caloric foarte scăzut (very-low-calorie diets – VLCDs). Dietele cu conţinut caloric scăzut constau ȋntr-un aport caloric cuprins ȋntre 800 şi 1200 kcal/zi, fiind alcătuite din mese normale şi ȋnlocuitori de mese. Dietele cu conţinut foarte scăzut constau ȋntr-un aport caloric mai mic de 800 kcal/zi şi pot fi folosite numai ca parte a unui program complex sub strictă supreveghere medicală. Administrarea dietelor cu conţinut caloric foarte scăzut trebuie sa fie limitată la un anumit tip de subiecţi, pe o durată de timp redusă. Acest tip de dietă nu se va administra la copii, adolescenţi, femei gravide sau care alăptează.

Înlocuirea a una sau două mese zilnic poate contribui la o dietă echilibrată şi la prevenirea recăderilor după scăderea in greutate.