Întocmirea unui regim alimentar în diabetul zaharat
Întrucât există suficiente mijloace și la îndemâna oricui de a menține într-un echilibru stabil boala o dată apărută, este de neîngăduit ca diabeticul să nu respecte cu strictețe măsurile terapeutice indicate, în special regimul alimentar. este bine de știut cp, o dată apărute, complicațiile sunt de o gravitate deosebită și sunt mult mai greu de combătut decât de prevenit.
Diabetul zaharat este o boală care, o dată instalată, durează toată viața. Bolnavul care are diabet zaharat fără complicații și care ține strict o dietă adecvată poate trăi la adăpost de apariția complicațiilor. Acest lucru este condiționat de un singur fapt – menținerea glicemiei la normal și, pentru acesta, alimentele trebuie să fie consumate literalmente „cu cântarul”.
Regimul alimentar are o însemnătate deosebită, menținând un echilibru în procesele ce au loc în corpul uman. De subliniat este faptul că regimul alimentar nu poate fi înlocuit de nici un tratament medicamentos ci, cel mult, completat de acesta, acolo unde este cazul.
După tot felul de teorii (printre care și cea greșită a „regimului liber”) și după multe cercetări, cantitatea de glucide consumabilă de către un adult diabetic este indicată a fi cât mai apropiată de a unui adult normal. Determinarea „toleranței la glucide” se face pe baza unui calcul ștințific.
Scopul alimentației în diabetul zaharat este acela de a menține metabolismul normal și de a evita apariția complicațiilor. Numai în acest mod un diabetic poate duce în continuare o viață normală din punct de vedere familial și profesional.
Felul alimentației pentru diabeticii compensați, normoponderali și fără complicații.
Pentru o alimentație corectă trebuie avut în vedere un echilibru între toți factorii nutritivi (proteine, lipide, și glucide) precum și un aport corespunzător de: vitamine și săruri minerale.
Proteinele sunt indicate a fi consumate în cantitate de 1,5 – 3 gr. / kg corp / zi; de exemplu, un diabetic cu greutatea de 70 kg are nevoie de aproximativ 100 – 140 gr. proteine pe zi. Din totalul lor, 50% vor fi în special cu mare valoare biologică, respectiv de origine animală ca, de pildă, din: carne, lapte, ouă, brânză, iar restul de proteine vor fi luate din produsele vegetale (pâine, legume, etc).
Lipidele (grăsimile) sunt limitate la o cantitate de 1 gr / kg corp / zi. Ele se vor consuma astfel: 50% din produsele de origine animală (unt, smântână, gălbenuș de ou), iar restul de alimente de origine vegetală (ulei de măsline sau floarea soarelui, de soia, de porumb etc.). În prevenirea complicațiilor arterialeale diabetului, rația de lipide vegetale poate, la indicația medicului, crește la 70%.
Glucidele se consumă limitat, în funcție de toleranța la glucide. Acestea sunt indicate să provină din consumul de legume, fructe, cereale, lapte. Cantitatea de glucide primită pe această cale va fi apropiată de cea consumată de un om normal și este de circa 4 – 6 gr. / kg corp / zi. Obligatoriu, acestea trebuie să fie calculate cu atenție în rația zilnică, în funcție de toleranța bolnavului. Glucidele se împart în trei mari clase, de care trebuie să se țină cont în alcătuirea meniurilor:
– total excluse
– obligatoriu cântărite
– consumate fără restricții
Pentru a ușura calculul glucidelor din alimentația diabetului, în tabelul de mai jos prezentăm conținutul în glucide al alimentelor principale.
| 100 gr Alimente | Echivalează în medie cu cantitatea de glucide, g |
|---|---|
| 1 | 2 |
| 2 bucăți ouă găină, integrale | 1 |
| Legume: spanac, lobodă, ciuperci, rucola | 2 |
| Smântână 20% | 3 |
| Legume: andive, castraveți, dovlecei, salată verde, sparanghel | 3 |
| Lapte dulce sau bătut, iaurt slab Frișcă (nebătută) Brânză de vaci | 4 4 4 |
| Legume: ardei grași, roșii, conopidă, fasole verde, vinete, ridichi, bame, varză (albă sau roșie) Fructe: pepene galben și verde | 5 5 |
| Legume: țelină rădăcină Fructe: grapfruturi, lămâi | 6 6 |
| Legume: urzici Fructe: măsline grecești | 7 7 |
| Legume: ceapă, morcovul, pătrunjelul rădăcină, prazul sfecla | 10 |
| Fructe: căpșune, cireșe de mai, coacăze roșii, corcodușe, portocale, mandarine, alune, mere, fragi | 10 |
| Fructe: nuci | 12 |
| Legume: mazăre verde, boabe, păstârnac Fructe: afine, cireșe de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, caise, zmeură vișine | 15 15 |
| Legume: cartofi cruzi, hrean, usturoi Leguminoase usate cântărite fierte: linte, fasole boabe Fructe: banane, prune | 20 20 20 |
| Paste făinoase și derivate din cereale, cântărite fierte: macaroane, tăiței, fidea, spaghete, orez, griș | 20 |
| Pâine: graham, albă, intermediară, etc | 50 |
| Făină de porumb (mălai) Paste făinoase și derivate de cereale, cântărite crude: macaroane, tăiței, fidea, spaghete, orez, griș, etc | 70 70 |
Deci pentru 100 gr. de pâine se consideră în calcularea rației 50 de grame glucide ș.a.m.d.
