Care este dieta pentru ficat gras?

Ce este boala ficatului gras?

Ficatul gras sau steatoza hepatică, în termeni medicali, reprezintă o afecțiune a ficatului ce constă in incărcarea acestui organ cu grăsime in exces și perturbarea funcțiilor sale. S-a descoperit că 27% din populația planetei suferă de ficat gras.

Care sunt simptomele ficatului gras?

Ca orice boală de ficat, simptomatologia, măcar la debut, este una silențioasă și nespecifică. O persoană cu ficat gras poate resimți:

• • creștere usoară in greutate fără un motiv clar;
• • stare de oboseala, de somnolenta;
• • Inapetenta, insa lipsa poftei de mancare poate lipsi ca simptom la multe persoane cu ficat gras;
• • tulburări de tranzit: constipație sau diaree, dureri de burtă, balonare etc.;

Simptomele sunt atât de discrete și nespecifice incât marea majoritate a persoanelor care suferă de ficat gras le ignoră sau le pune pe seama altor probleme ori motive.

Care sunt cauzele ficatului gras (steatoza hepatica)?

Cauzele ficatului gras nu sunt multe, steatoza apărând în cazul:

• persoanelor care consuma alcool in exces pentru corpul lor. Acest exces poate insemna si un pahar de vin pe zi la cei care nu sunt rezistenti la alcool;

• persoanelor obeze;

• persoanelor care suferă de diabet;

• slabirilor rapide, fie prin diete drastice, fie cele patologie (o boală sau o intervenție chirurgicală duc la slăbirea rapidă );

• unor boli metabolice, malnutriția etc.

De regula, cele mai frecvente cauze pentru ficat gras sunt consumul de alcool și obezitatea.

In funcție de cauzele care duc la steatoza hepatică, putem deduce cu usurință ce dietă ar trebui să țină o persoană cu ficat gras.

Dieta pentru cei cu ficat gras

Cereale, pâinea albă

Cerealele și produsele obținute in special din făina albă ar trebui evitate de cei cu ficat gras. Aceasta pentru ca concentrația mare de zahăr (pâinea albă, cerealele, cartofii, orezul – toate aceste conțin glucide in cantități mari) facilitează incărcarea ficatului cu grasimi. Aceasta este și explicația pentru care diabeticii pot face steatoză hepatică. Așadar, celor cu ficat gras li se recomandă să nu consume mai mult de o felie de pâine la masă. Atenție, pâinea nu se înlocuiește cu mămăligă, căci și porumbul are un indice glicemic destul de mare!

Cerealele integrale insă pot fi consumate, dar mai rar. La masă, se recomandă ca cei cu ficat gras să manânce o felie de pâine integrală, din făină de secară, ovăz (evitati grâul care are un indice destul de ridicat față de restul cerealelor).

Legume foarte dulci

Legumele foarte dulci ar trebui consumate mai rar, dar nu excluse din alimentație. De exemplu porumbul, orezul, catoful – acestea ar trebui consumate de două-trei ori pe săptămână și impreună cu alte alimente. De exemplu, cartofii in ciorbă, orezul in preparate cu legume sau salate, porumbul in salate sau ghiveci de legume. Cu alte cuvinte evitați consumul de pilaf, piure, preparate care conțin predominant aceste alimente.

Carnea grasă dăunează celor cu ficat gras

Se recomanda să evitați carnea grasă, in special carnea de porc. Evitați, de asemenea, carnea tocată (care conține grăsime) și orice preparat din carne tocată (mici, cârnați, salam), precum și mezelurile de orice fel. Recomandat este să consumați carne de pui sau pește ori curcan, preparată prin fierbere, la cuptor sau pe grătarul cu aburi (grătarul considerat sănătos).

Cei cu ficat gras au “interzis” la alimente prăjite

Se spune ca nu aveți voie “nici să le mirosiți”. Preparatele prăjite trebuie excluse in totalitate din meniul unei persoane cu ficat gras, indiferent de tipul uleiului in care preparatele au fost prăjite.

Cei cu ficat gras trebuie să evite “grăsimile rele”

Grasimile rele sunt cele saturate și, in mod normal, pe eticheta produselor ar trebui să scrie (se spune obligatoriu) tipul grăsimilor conținute de respectivul produs precum și procentul acestora. In tot cazul, cei cu ficat gras trebuie să evite alimentele foarte grase, să evite să pună ulei in mâncăruri, să călească ceapa, să consume carne grasă, unt, margarina (chiar daca e vegetală, are un sursplus de grăsimi și deci de calorii), chiar și in salate se recomandă să nu puneți mai mult de o lingură de ulei. Deseori, oamenii exagereaza cu folosirea uleiului, mai ales dacă este ulei de măsline despre care știu că are proprietăți benefice. Insă acele proprietăți se obțin la consum redus. Am intâlnit si persoane care spuneau că mănâncă doar salată și nu reușesc să scadă in greutate, dar puneau peste 5 linguri de ulei la o salată!

Carnea de pește protejeaza ficatul

Se spune că nu putem consuma atât de mult pește cât să ne facă rău. Carnea de pește este foarte bună, conține acizi grași omega, dar și alți nutrienți, minerale precum fosfor etc. Este recomandat pentru cei cu ficat gras să consume de două-trei ori pe săptămână carne de pește. Atenție insă, este indicat să consumati carne la o singura masă din zi.

Cei cu ficat gras trebuie să consume mai puține ouă

Ouăle au un conținut ridicat in proteine, dar este discutat incă și conținutul lor in colesterol. Unii susțin că oul nu prezinta un conținut chiar atât de mare in colesterol, alții că da. Insă, cert este că oul “descarcă” vezica biliară și este foarte caloric, astfel că cei cu ficat gras nu ar trebui să consume mai mult de două-trei ouă pe săptămână, iar aici includem și ouăle folosite în preparate (ciorbă, aluat, salate, mâncăruri etc.)

Cele cinci mese din zi

Este indicat persoanelor cu steatoză hepatică să consume cinci mese pe zi. Mai exact, micul dejun, o gustare din fructe sau legume crude ori iaurt, prânzul dintr-un singur fel de mâncare, apoi o gustare și apoi o cină ușoară. Observați că este indicat să nu mâncați mai multe feluri de mâncare la o masă, iar desertul… nici nu există. Puteti considera ca desert o salată de fructe cu iaurt sau smântână, nuci crude și alune crude, de exemplu.

Evitați dulciurile

Dulciurile, prăjiturile, biscuiții și produsele de patiserie (care sunt foarte grase și calorice prin foietajul conținut) trebuie evitate de cei cu ficat gras. Cum spuneam mai sus, desertul constă in gustarea dintre mese care poate fi o salată de fructe. Vara, puteți pune și suc de fructe chiar și cu fructe și iaurt la congelat in forme de inghețată – iata o inghetata dietetica, un desert bun pentru cei cu ficat gras și răcoritor pentru anotimpul cald.

Supa/ciorba la masă (sau cel puțin o masă) din zi trebuie să fie una lichidă, de preferabil caldă sau la temperatura camerei. Puteți consuma supă/ciorbă la masa de seară, dar daca este de exemplu o ciorbă cu multa carne, cu perișoare – aceasta poate fi consumată și la prânz.

Ce bea o persoană cu ficat gras?

Ca băuturi, apa este cea mai indicată pentru persoanele cu ficat gras. Aproape orice altă băutură aduce un aport in plus de zahăr, iar noi dorim să evităm aceasta. Se poate consuma dimineața un suc de fructe făcut in casă – răcoritor, o cană cu ceai sau o ceașcă de cafea ori de lapte. Insă nu este recomandat ca și in restul zilei sa consumați alte lichide, nici chiar ceai mai mult de două căni pe zi (in general cam aceasta este și doza recomandată in prospectul ceaiurilor – cele care au prospect). Consumați apă, poate cu cateva picături de lămâie in ea – este cea mai bună băutură.

Alcoolul nici nu incape in discutie, nici măcar mult-apreciatul vin roșu.

Exemplu de meniu zilnic pentru cei cu ficat gras

Este recomanat sa variati totusi alimentele de la o zi la alta:

Micul dejun

un iaurt;

Branza cu salata din legume neacide (ardei, frunze de salata verde, mazare, fasole, castravete, radacinoase rase – fără varză, ceapă sau roșie care sunt legume acide și nu se consumă pe stomacul gol dimineata)

Piept de pui cu legume

Pește cu legume

Icre și alte preparate marine cu legume

Un bol mic de cereale integrale cu lapte sau iaurt ori fresh de fructe neacide.

Gustare

Un bol mic de salată de fructe (proaspete, să nu conțină fructe din compot) Salată de legume crude cu sau fără brânză; Câteva fructe crude sau legume crude ca atare; Un iaurt

Prânz

O bucată de carne la grătar (este preferabil să nu depășească volumul unei palme) din pui sau pește cu salată de legume crude

Un bol mare de salată cu legume crude, ou, piept de pui tăiat cuburi;

salată mare cu ton sau alte preparate din pește

salata mare din fructe de mare

porție mare de supă/ciorbă care este de preferat să conțină carne;

Gustare

Identic cu gustarea de dimineata.

Cina

supa/ciorbă – de preferat fără carne (și fara ulei!);

garnitura de legume fierte sau la cuptor (porție mare) ori frigărui de legume cu ciuperci;

salata mare cu brânză

Dr. Carmen Manciuc, medic in cadrul Spitalului de Boli Infectioase Iași:„ Ficatul gras sau steatoza hepatică este o afecțiune destul de răspândită, chiar dacă puțini oameni au auzit despre ea. 27% din populația planetei suferă de ficat gras. Dar numai 5% din cei cu steatoză hepatică evoluează nefericit spre ciroză, insa ei fac parte din categoria mica a celor care nu răspund la tratament. Ce inseamna totusi acest ficat gras? In celulele ficatului se acumuleaza grasimi, mai ales trigliceride, care nu se mai elimină, aceasta fiind faza primă a steatozei hepatice. Apoi apare inflamația in țesutul hepatic. Aceasta este așa-numita steatohepatită nonalcoolică. Dacă nu se trece la măsuri terapeutice, in ficat apar țesuturi scleroase, acea fibroză, adica cicatrice care impiedică funcționarea celulei, și drumul duce la ciroză.

Factorii de risc care pot inlesni apariția steatozei hepatice nealcoolice

Primul factor de risc este obezitatea. Adică atunci când indicele de masă corporală e peste 28 ( – n.r. vezi caseta de mai jos pentru a calcula indicele de masă corporală). Dar kilogramele in plus pot fi evaluate si prin măsurarea taliei. Barbații care au circumferința abdominala peste 102 cm sunt obezi, iar femeile intră in categoria obezitate când in talie depășesc 88 cm. Alt factor de risc pentru apariția ficatului gras este glicemia crescută, peste 110, ca și hipertensiunea arterială sărita peste plafonul normal de 13,5 maxima cu 8,5 minima. Prezinta un risc crescut de a face steatoză hepatică nealcoolica oamenii care au o tulburare a grăsimilor in singe, cu colesterol peste 200 și trigliceride serice peste 150. Cei cu vârsta peste 50 de ani, dar și cu factorii de risc de mai sus, trebuie să-si facă analize, fiind suficiente ecografiile si determinarea transaminazei. Atunci când sunt indeplinite doar trei condiții din cei cinci factori de risc, există un pericol mare de a face steatoză hepatică. Totuși, e bine de menționat că ficatul gras este cea mai puțin periculoasa boală de ficat. Tratamentul in steatoza hepatica nealcoolica constă in aplicarea unui regim alimentar rațional, in efectuarea de exerciții fizice și in administrarea unor medicamente.

Slăbirea bruscă poate agrava boala. Prima măsură in terapia vizând ficatul gras este slăbirea. De bază este un regim cu mai puține calorii, dar slăbirea abruptă, rapidă, nu este convenabilă pentru ficat, fiindcă poate accentua steatoza hepatică.

Din regimul alimentar trebuie scoase grăsimile animale, dulciurile concentrate și făinoasele

La aceste raționalizări ale regimului alimentar trebuie atasate exercitiile fizice care sa consume energia. Dacă după două luni nu se obține scăderea in greutate, atunci se pune problema tratamentului medicamentos pentru slăbire. Se poate face o cură de șase luni cu trei tablete pe zi intre mese, medicamentul făcând parte din familia orlistat, care impiedică absorbția grăsimilor. Mai există un medicament care scade pofta de mâncare, dar el are și efecte secundare.

Tratamentul medicamentos trebuie recomandat de medic

A treia metoda de scadere in greutate este cea chirurgicală, aplicabilă insa in obezitățile grave generatoare și de alte boli. Chirurgia aceasta variatică fie vizează micșorarea capacității stomacului, fie vizează diminuarea absorbției alimentelor in intestinul subtire. Kilogramele in plus în cazul ficatului gras conduc și la acea rezistență la insulina fabricată de propriul pancreas. Aceasta rezistență la propria insulină produce și o mărire a glicemiei, dar și o acumulare de grăsimi in ficat. Exista un medicament care restabilește sensibilitatea la insulină, care se poate recomanda si in cazul diabeticilor, și in cazul celor care nu au diabet. Un alt medicament reusește să crească sensibilitatea țesuturilor periferice la insulina produsă de propriul pancreas.

Cei cu ficat gras trebuie să-și trateze cu seriozitate și hipertensiunea arterială, care este și ea factor de risc in steatoza hepatică.

Subliniez ca medicatia trebuie luata numai la recomandarea unui medic.

O alta metoda de lupta cu steatoza hepatică este ameliorarea concentrației de grăsimi în singe. La cei cu colesterolul crescut se prescriu acele medicamente numite statine, dar nu intotdeauna ele sunt bine suportate de ficat. Pentru concentrația prea mare de trigliceride in sânge se recomandă preparate de fibrați. Pe lângă rezistența la insulină apare și stresul oxidativ provocat de radicalii liberi. Tocmai de aceea, se recomandă o terapie antioxidantă.

Cum se calculeaza Indicele de Masa CorporalaI, MC

(Indicele de Masa Corporala) se obține după urmatoarea formulă de calcul: valoarea greutății (in kilograme) imparțită la valoarea inălțimii (in metri) la pătrat. O persoană de 85 de kilograme, cu inălțimea de 1,65 metri, va avea IMC a 85 : (1,65 x 1,65), 31,25. Valorile normale ale IMC se situeaza intre 18 si 24,9, supraponderalitatea este de la 25 la 29,9, obezitatea primară – 30-34,9, obezitatea severă – 3539,9, iar obezitatea masivă se stabilește la valori mai mari de 40. Kilogramele in plus pot fi evaluate si prin măsurarea taliei. Bărbatii care au circumferința abdominală peste 102 cm sunt obezi, iar femeile intră in categoria obezitate când in talie depășesc 88 cm. De asemenea, se poate lua în considerare și raportul talie-șold. Pentru calcularea raportului talie-șold, avem nevoie de un centimetru, cu ajutorul căruia vom măsura circumferința taliei și a șoldului. Raportul se va obține impărțind centrimetrii din talie la cei ai șoldului. Un raport normal se situează in jurul cifrei de 1,3. Cu cât acesta este mai mare, cu atât este mai crescut gradul de obezitate și riscul bolilor cardiovasculare.

Vitamina E

Bolnavilor de steatoza hepatică li se recomandă mai ales vitamina E aproximativ 6-12 luni. Ce nu trebuie sa ia un bolnav de ficat gras? Sa evite vitamina A și să se ferească de preparatele care conțin fier. Suferindul de steatoză hepatică trebuie să fie atent și la unele medicamente prescrise impotriva tulburărilor de ritm cardiac și, mai presus de toate, bolnavul de ficat gras trebuie să nu mai bea alcool, fiind recomandată chiar abstinența totală la alcool.