Prima scriere din istoria omenirii la Tărtăria

de Cosmin ŞTEFĂNESCU

În localitatea Tărtăria, într-un loc de o neasemuită frumuseţe din judeţul Alba, cercetătorul clujean Nicolae Vlassa face în anul 1961 o descoperire epocală. Făcând săpături in situ scoate la lumina zilei după mii de ani de uitare, un important complex de cult. Obiectele scoase de către arheolog  atestă o continuitate de locuire pe aceste meleaguri, între anii 4500 – 200 î.e.n., în unele cazuri chiar mai târziu. Acestea au fost datate prin metode moderne de investigaţie. Printre obiectele găsite , cele mai importante ca informaţie transmisă peste timp sunt trei tăbliţe de lut ars. Două din aceste plăci sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic şi sunt datate prin metoda carbonului radioactiv la aproximativ două milenii anterioare tăbliţelor asemănătoare cu scriere cuneiformă, descoperite la Djemer Nasr, Kis şi Uruk din Sumer, datate 3300 î.H.

tablitele-de-la-tartaria

tablitele-de-la-tartaria

      Din sit arheologul N. Vlassa a scos schelete umane sfărâmate, iar dintr-o groapă cu obiecte presupuse de tipul culturii Turdaş – Vincea au fost scoase la suprafaţă 26 de figurine de teracotă, trei de alabastru plus plăcuţele de lut ars mai sus amintite.

      Se presupune că mormântul în care s-au descoperit cele trei tăbliţe ar fi fost al unui sacerdot. Scrierea de pe acestea atestă fără tăgadă prima scriere din istoria omenirii. Caracterele de pe tăbliţe se aseamănă într-o oarecare măsură cu însemnele de pe tăbliţele sumeriene. De aceea s-a vehiculat la un moment dat că şi acestea ar fi tot din Sumer şi că un negustor le-ar fi pierdut fiind în trecere prin această zonă. Unii au încercat să arunce cu noroi în arheolog spunând că acesta a venit cu aceste tăbliţe în geantă şi le-a plantat in situ.

      Unul dintre mulţii istorici care au studiat tăbliţele de la Tărtăria a fost domnul Paul Lazăr Tonciulescu; acesta chiar a reuşit să le şi descifreze. Despre conţinutul tăbliţei rotunde el scrie: „ Pe tăbliţa rotundă sunt scrise următoarele: 4.  NUN.  KA.  ŞA.  UGULA.  PI.  IDIM.  KARA.  I, în traducere (De către cele ) patru conducătoare, pentru chipul zeului Şaue, cel mai în vârstă (conducătorul – patriarhul – sacerdotul – preotul suprem),(în virtutea) adâncei înţelepciuni, a fost ars unul.” „ Tăbliţa tărtăriană conţine informaţii scurte asupra ritualului uciderii şi arderii unui sacerdot care şi-a săvârşit slujba într-un anumit termen al conducerii sale.” (Paul Lazăr Tonciulescu – „ De la Tărtăria la Ţara Luanei”, pag. 9-15)

      Între anii 1962 – 1965 o mulţime impresionantă de arheologi din toată lumea a studiat tăbliţele şi le-a datat prin metoda carbonului radioactiv, iar rezultatele studiilor lor au apărut în lucrări de prestigiu din toată lumea, ceea ce ne onorează. Iată ce spun câţiva dintre aceştia despre tăbliţele de la Tărtăria:

Marija GIMBUTAS – „…cea mai veche cultură europeană creată de o populaţie pre-indo-europeană…” – Los Angeles : Institute of Archaeology, University of California

R. SCHILLER – „ Pe tăbliţele de la Tărtăria, scrisul apare cu mult înainte de Sumer.” – Reader’s Digest, 7/1975

Acad. Vladimir I. GEORGIEV – „Tăbliţele de la Tărtăria sunt mai vechi cu un mileniu decât monumentele scrierii sumeriene.” – Sofia

V.TITOV (arheolog rus) – „La Tărtăria…s-a ivit cea mai veche (până azi) scriere a omenirii.”

Profesorul Marco Merlini de la Roma afirma ca: „spiritualitatea danubiană este una dintre mamele culturii europene”.

NOTA REDACŢIEI:

 

Poetul rus Andrei Nadirov din

Leningrad, orientalist de pregătire, a

scris, având o imaginaţie şi inspiraţie

unice, o frumoasã şi sensibilã poezie:

 

„O, timp străbun,  a ta stihie

S-a potolit gonind prin hãu,

Strig: unde eşti tu, Tãrtãrie?

Prin vremuri n-aud răspunsul tău.

Se-ascunde gându-n depărtare

Deşertul uitării, mut

Dar a-nviat a ta chemare

În micul şi-mpietritul lut.

El a sosit ca ciocârlia

Solia fraţilor pre-daci

Nu, n-ai pierit în veşnicia

Care-i ucide pe cei dragi…

Aud iar glasul Tărtăriei

Un colţ de val e destrămat

Şi caut a ei slavã vie

Ce încă nu a răsunat.”

Lasă un comentariu