Obezitatea în rândul copiilor și adolescenților a crescut în ultimii ani în România și în întreaga lume. Pe lângă alimentația nesănătoasă, stilul de viață al copilului, sendetarismul și dispozitivele electronice sunt principalele cauze care duc la obezitate și supraponderalitate. Ce afecțiuni poate dezvolta copilul cu obezitate? Când ar trebui să apelăm la ajutorul unui specialist? Ce trebuie să știe părinții din acest punct de vedere? Cum putem preveni și limita obezitatea în rândul copiilor? Aflăm răspunsurile de la dr. Bogan Pascu, medic specialist endocrinologie pediatrică, într-un interviu acordat Media10.
„Părinții ajung să spună că acel copil suferă doar de o greutate crescută”
Media10: România ocupă un loc fruntaș în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. De ce se întâmplă acest lucru? Unde greșim?
Dr. Bogdan Pascu: În acest moment, obezitatea în rândul copiilor și adolescenților este o problemă mondială. Nu are legătură doar cu România, nu este o greșeală pe care o fac doar românii. Este pur și simplu o realitate, un simplu fapt că am fost depășiți din toate punctele de vedere. Medicii și medicina preventivă nu reușesc să facă față acestei pandemii apărute, probabil, în contextul post-pandemiei COVID-19, dar și în contextul creșterii accelerate a consumului de alimente ultraprocesate, limitării copiilor și adolescenților la intevalul de timp pe care aceștia îl alocă somnului, limitarea activității fizice și extinderea activităților extrașcolare bazate pe dispozitive mobile.
Copiii petrec foarte mult timp pe aceste dispozitive mobile. Dacă ne uităm pe opțiunea screen time a telefonului, o să vedem că există un număr foarte mare de ore petrecute pe dispozitivele mobile. Nu este o greșeală a românilor, nu este o greșeală a noastră, ci este un context pandemic la care noi trebuie să facem față. Trebuie să intervenim prin măsuri cât mai drastice de prevenție și de tratament.
Fac un apel, în acest fel, la toți medicii de familie, medicii pediatri pentru a se sensibiliza la acest subiect. De multe ori, părinții ajung să spună că acel copil suferă doar de o greutate crescută. Nu este doar o greutate crescută, ci este o boală cronică progresivă și recidivantă. Spun asta din experiența unui copil și a unui adolescent care a suferit de obezitate, care a fost impactat atât din punct de vedere al sănătății fizice, cât și din punct de vedere psihologic. Obezitatea nu este doar un impact vizual.
Copilul trebuie măsurat și cântărit
Media10: Când este considerat un copil obez? Cum se evaluează excesul ponderal?
Dr. Bogdan Pascu: Avem niște calculatoare și niște percentile pe care poziționăm copilul pentru a-l măsura și cântări. Aceste două componente antropometrice sunt extrem de importante și nu trebuie să lipsească din fișele de observație și din consulturile oricărei specialități. Bazându-ne pe aceste două măsurători, putem calcula indicele de masă corporală.
Apoi trebuie să-l poziționăm pe aceste curbe de creștere sau percentile și mai departe să observăm dacă copilul este supraponderal, dacă suferă de obezitate, dacă are o greutate normală sau este subponderal. PMI-ul sau indicele de masă nu este decât o unealtă de screening. Nu este cel mai bun instrument de diagnostic al obezității, dar este singurul pe care îl avem la îndemână toți, în orice cabinet. După ce am stabilit diagnosticul, este nevoie de evaluarea unui medic specializat în diagnosticul și tratamentul obezității.
Nu ne îngrășăm din cauza glandei tiroide
Media10: Care sunt cauzele endocrine de obezitate la copii?
Dr. Bogdan Pascu: Din punct de vedere endocrinologic, obezitatea în sine este o patologie neuroendocrină. Există un dezechilibru hormonal, la nivelul tuturor sistemelor, care apare în contextul obezității și, mai departe, declanșează modificări ale sistemelor endocrine. Deci este un cerc vicios în care intrăm o dată cu apariția creșterii în greutate pentru că determină modificări endocrine, dar și ea este declanșată de un dezechilibru neuroendocrin. Bineînțeles că este vorba și de aportul alimentar, de consumul de calorii pe care îl avem. Sunt foarte multe teorii care studiază și care stau la baza definiției obezității.
Important de știut este că acest mit al glandei tiroide de la care ne îngrășăm ar trebui gândit mai mult ca o patologie care apare în urma obezității. Hipotiroidismul este indus de obezitate în cea mai mare parte a cazurilor și foarte rar este cel care declanșează și determină apariția obezității. Cauzele endocrinologice directe, cum ar fi anumite sindroame (obezitatea monogenică), care este și de natură genetică, sunt foarte rare. Obezitatea, de cele mai multe ori, este o consecință multifactorială care are în centrul ei sistemul neuroendocrin.
„Vizita la medicul endocrinolog este recomandată atunci când există o problemă cu greutatea”
Media10: Când este indicată o vizită la medicul endocrinolog?
Dr. Bogdan Pascu: Vizita la medicul endocrinolog este recomandată atunci când există o problemă cu greutatea, când observăm o creștere rapidă de kilograme într-un timp scurt. Când după monitorizarea curbelor indicelui de masă corporală și ale greutății copilului stabilim că se încadrează în suprapondere sau obezitate. Bineînțeles că, în acel moment, endocrinologul este un pion important în diagnosticul și în tratamentul obezității. Având în vedere numărul mare de cazuri, recomand, în primul rând, inițierea unor măsuri de prevenție care se pot face și împreună cu medicul de familie, cu medicul pediatru, dar și cu ajutorul colegilor de la dietetică și nutriție. Obezitatea nu trebuie văzută ca fiind tratată strict de endocrinolog, dar bineînțeles că acesta are un rol important, mai ales în complicațiile obezității.
De ce le cresc sânii băieților obezi?
Media10: Baieților obezi le cresc sânii. De ce se întâmplă asta?
Dr. Bogdan Pascu: Există un cumul de factori și o cauzalitate directă între creșterea în greutate și dezvoltarea sânilor. De cele mai multe ori, acești sâni nu reprezintă o patologie permanentă. Poate fi tranzitorie și putem depista atât țesut adipos, țesut gras, cât și țesut glandular sau ginecomastia reală. Deci avem două patologii: lipomastia sau adipomastia, care este dezvoltarea de sâni ca urmare a creșterii țesutului adipos sau țesutului gras și ginecomastia sau creșterea sânului real ca urmare a unei secreții crescute de hormoni feminini estrogeni.
La copiii cu suprapondere și obezitate poate fi, practic, o suprapunere a acestor două afecțiuni. Pe lângă asta, ea se poate suprapune și cu progresia în pubertate. Pubertatea în sine reprezintă o condiție sau o posibilitate de declanșare a creșterii sânilor. Există și adolescenți slabi care dezvoltă ginecomastie în cursul pubertății. Acest lucru se întâmplă ca urmare a secreției de hormoni de creștere, a unei conversii din testosteron în estradiol sau a unor modificări ale proteinelor transportoare de hormoni sexuali.
Deci este adevărat că obezitatea și supraponderea sunt însoțite de o creștere și de o dezvoltare a sânilor. Ea poate fi o condiție tranzitorie în contextul pubertății. De cele mai multe ori, la copiii care suferă de obezitate, acești sâni nu se retrag complet sau nu se retrag dacă creșterea în greutate continuă. Astfel, avem nevoie de susținere din punct de vedere nutrițional, al activității fizice și concentrarea pe exerciții care diminuează această creștere în dezvoltare a sânilor.
Hormonii injectați în carnea de pui dăunează copilului?
Media10: Se discută tot mai mult despre hormonii injectați în carnea de pui și despre efectele nocive ale consumului acestui tip de carne. Care este legătura dintre carnea de pui, hormonii pe care îi conțin și pubertatea precoce?
Dr. Bogdan Pascu: Din studiile pe care le-am citit, nu am găsit o dovadă care să ateste că puii sunt injectați. Pe de altă parte, există o legislație clară care interzice injectarea puilor și, bineînțeles, orice carne este controlată. Ce putem să cunoaștem este că orice animal conține, în momentul în care este tăiat, o cantitate de hormoni. Pentru că orice organism dezvoltă hormoni, consumul excesiv de carne poate duce la un exces al acestora. Hormonii nu sunt injectați în pui, nu sunt crescuți cu hormoni, ci îi pot avea în circulație. Așa cum bine știm, hormonul de creștere (chiar și la oameni) este administrat prin injectare. Deci consumul din exterior al cărnii nu ar putea impacta hormonul nostru de creștere.
Legătura dintre pubertate precoce și consumul de carne de pui este, în momentul de față, slab dovedită. Nu există studii care să ateste acest lucru. Eu, personal, nu am avut cazuri în care să pot demonstra că un consum normal de carne de pui (la două – trei zile) poate induce apariția pubertății precoce. Pentru a preveni această legătură și pentru a evita orice asociere putem să variem consumul tipurilor de cărnuri. Asta fac și eu cu fetițele mele. Nu există zi în care să le dau același tip de carne. Orice alimentat consumat în condiții repetate poate duce la acumularea unor toxine pe care aceste păsări sau alte animale le au în organism.
„Dezvoltarea obezității va conduce și la apariția pubertății precoce”
Media10: Există vreo legătură între pubertatea precoce și obezitatea infantilă?
Dr. Bogdan Pascu: Există o legătură, dar nu este una directă. Dezvoltarea obezității va conduce și la apariția pubertății precoce. Ratele pubertății precoce în rândul populației pediatrice au crescut foarte mult odată cu obezitatea. Mecanismele obezității pot explica, într-o oarecare măsură, dezinhibarea axei hormonale la acești copii care determină dezhinhibarea axei sexuale și, mai departe, apariția pubertății.
Copiii petrec șase – șapte ore pe telefon
Media10: Care este legătura dintre obezitate și timpul petrecut de copii pe telefon/tabletă?
Dr. Bogdan Pascu: Numărul în creștere a orelor petrecute pe dispozitivele mobile determină exponențial o creștere a incidenței obezității în rândul copiilor. Am făcut un sondaj pentru a vedea numărul de ore petrecute de copii pe dispozitivele mobile. Erau peste șase – șapte ore. Acest timp de captare în incactivitate și în sedentarim determină o legătură directă cu creșterea greutății. În plus, mâncăm inconștient. Este o formă de tunel în care intrăm și ne hrănim fără să fim atenți la ce și cât consumăm. Toate acestea conduc la obezitate, având o rată de peste 33-35% în rândul populației pediatrice.
Obezitate duce la afecțiuni precum: hipotiroidism, ginecomastie, hiperandrogenism
Media10: Ce afecțiuni poate dezvolta un copil care suferă de obezitate?
Dr. Bogdan Pascu: Din punct de vedere endocrinologic, avem o avalanșă de patologii dezvoltate ca urmare a apariției obezității, cum ar fi: hipotiroidismul indus de obezitate; ginecomastia, care este extrem de impactantă mai ales psihologic pentru băieți; lipsa dezvoltării normale a organelor sexuale la băieți sau în hipogonadism indus de obezitate; hiperandrogenismul sau sindromul de ovar polichistic apărut la fetele și mai ales la adolescentele cu obezitate, care se asociază cu: tulburări ale ciclului menstrual, hirsutism, pilozitate excesivă, acnee și ten gras.
Pe lângă acestea, sunt foarte multe complicații apărute la nivelul profilului lipidelor, diabetul zaharat de tip 2 sau glicemiile bazale modificate cu insulinorezsitență, cu modificări cutanate de tip acanthosis negricans, pe care îl întâlnim frecvent, și prezența vergeturilor. Toate acestea sunt semne extrem de importante și care impactează psihologic copilul. Pe lângă acestea, avem și modificări la nivel hepatic. Apariția steatozei hepatice non-alcolice este extrem de importantă pentru sănătatea viitoare a copilului.
Deci nu discutăm numai de copilărie, ci și de adolescență, de vârsta adultă. Copilul de astăzi va fi adolescentul și adultul de mâine. Dacă nu încercăm să modificăm lucrurile de la început, dacă nu clădim și nu punem niște baze la începutul vieții, bineînțeles că lucrurile vor fi din ce în ce mai greu de corectat mai târziu.
„GLP1 acționează prin creșterea senzației de sațietate și scăderea senzației de foame”
Media10: Ce este GLP1, pe ce se bazează acest tratament medicamentos recent aprobat și cum ajută copiii și adolescenții?
Dr. Bogdan Pascu: GLP1 este un hormon secretat la nivel intestinal. Acesta ajută organismul să scadă nivelul glicemiei odată cu ingestia de alimente. Pentru că acesta are o durată scurtă de acțiune, nu poate fi folosit ca un medicament. De aceea s-a dezvoltat acest analog de receptori folosiți pentru tratamentul obezității. Recent, au fost introduși și pentru tratamentul obezității la adolescenții peste 12 ani. Ce efecte are acest hormon secretat la nivel intestinal? GLP1 încetinește absorbția și tranzitul, determină o senzație de sațietate, crește sensibilitatea la insulină și are o acțiune la nivel nervos central. Face parte din noul sistem, gut-brain axis, descoperit în ultimii ani și care este, practic, axa creier – intestin. Acesta acționează prin creșterea senzației de sațietate și scăderea senzației de foame, favorizând scăderea în greutate.
Mă bucură vestea că aceste tratamente sunt aprobate și pentru copii și așteptăm să le apară pe piața din România. Din păcate, în acest moment am Liraglutid, care este cu administrare zilnică. Lucrurile evoluează și foarte recent a fost aprobat și semnaglutid Wegovy. Acest medicament va fi disponibil și pentru pacienții pediatrici adolescenți cu administrare săptămânală. Există și reacții adverse, însă acestea se vor discuta și vor fi evaluate de un medic endocrinolog cu expertiză în acest tip de tratament.
„Copilul nu mănâncă foarte mult, dar nu consumă nimic din ceea ce este benefic pentru organismul lui”
Media10: Mulți părinți spun „Copilul meu nu mănâncă așa mult, nu-mi dau seama din ce se îngrașă”. Care este explicația?
Dr. Bogdan Pascu: De cele mai multe ori, când încep să discut în timpul consultului cu părinții și copilul, observ că este adevărată această afirmație. Copilul nu mănâncă foarte mult, dar nu consumă nimic din ceea ce este benefic pentru organismul lui. Nu mănâncă fructe, legume, consumă foarte puține proteine de tip: brânză, carne, ouă, pește, dar se hrănește cu foarte multe alimente ultraprocesate. Deși pare că mâncăm puțin, de fapt consumăm foarte multe calorii. Sucurile pe care le consumăm sunt bogate în calorii. Este foarte important să contorizăm atât consumul de alimente, cât și consumul de băuturi carbogazoase sau necarbogazoase bogate în zahăr.
Fructele nu trebuie stoarse
Media10: „Nu stoarceți fructele” este un mesaj pe care îl transmiteți des. De ce?
Dr. Bogdan Pascu: Am ajuns în situația în care strig, într-adevăr: „Nu stoarceți fructele”. Este mult mai bine să nu facem o hiperconcentrare de zahăr și de vitamine într-un pahar, ci să le consumăm ca atare. Sunt adeptul consumului fructelor întregi pentru că este, în primul rând, un proces de masticație. Una este să mestecăm și una este să bem un pahar în câteva secunde.
Dacă încercăm să stoarcem portocale pentru a umple un pahar de suc, vom observa că avem nevoie de cinci – șase portocale pentru o cantiate de 250 – 300 de ml. În schimb, dacă încercăm să le mâncăm întregi, vom vedea că nu reușim. Este clar că se face o hiperconcentrare. De aceea este important să fim atenți la consumul de lichide bogate în calorii, cum sunt sucurile de orice fel. Este normal să bem apă și să evităm consumul de lichide colorate sau necolorate, infuzate sau neinfuzate, care conțin zahăr.
În cabinet și la orice conferință ajung mi se spune acest lucru: copilul nu mănâncă niciun fel de fruct. În acea situație, decât să avem un copil care nu se atinge sub nicio formă de fructe, putem să facem un shake care să conțină și fructe, și legume. Să încercăm măcar să atingem un necesar zilnic și să punem câteva fructe și câteva legume într-un blender. Există multe dezbateri în acest sens legate de faptul că se distrug fibrele dacă le blenduim, că nu sunt atât de sănătoase aceste shake-uri sau smoothie-uri pe care le facem. Totuși, decât să nu consume niciun fel de fructe și legumă, este clar un prim pas spre a obișnui măcar copilul cu gustul acestora.
