Dex.Ro Mobile
YANKÉU, yankéi, s. m. Nume dat, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; p. gener. (de obicei depr.) cetățean al S.U.A. – Din engl. yankee. (Sursa: DEX '98 )

YANKÉU s.m. Poreclă (ironică) dată începând cu sec. XVIII locuitorilor (părții de est a) Statelor Unite ale Americii de către englezi și francezi. [< engl. yankee]. (Sursa: DN )

YANKÉU s. m. poreclă (ironică) dată, începând cu sec. XVII, locuitorilor din nord-estul S.U.A.; (p. ext.) orice cetățean al SUA. (< engl. yankee) (Sursa: MDN )

yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii (Sursa: DOOM 2 )

yankéu s. m., art. yankéul; pl. yankéi, art. yankéii (Sursa: Ortografic )

YANKÉU ~i m. 1) Persoană care face parte din populația ce locuiește în nord-estul Statelor Unite ale Americii. 2) Nume dat locuitorilor din nordul S.U.A. în timpul războiului de secesiune. 3) Locuitor al S.U.A.; american. /<engl. yankee (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
yankeu   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular yankeu yankeul
plural yankei yankeii
genitiv-dativ singular yankeu yankeului
plural yankei yankeilor
vocativ singular yankeule
plural yankeilor