Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenționat
Fără (de) vrere = involuntar
Scăpare din (sau de) vedere = omitere involuntară
În neștire = a) fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat; involuntar; b) fără rost, fără sens, în mod inutil; c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit
INVOLUNTÁR, -Ă,involuntari, -e, adj. (Adesea adverbial) Care este făcut fără voie, neintenționat. – Din fr. involontaire, lat. involuntarius. (Sursa: DEX '98 )
INVOLUNTÁR, -Ăadj. Fără voință, fără voie, neintenționat. [Cf. fr. involontaire]. (Sursa: DN )
INVOLUNTÁR, -Ăadj. (și adv.) fără voie, neintenționat. (< fr. involontaire, lat. involuntarius) (Sursa: MDN )
INVOLUNTÁR adj. neintenționat. (Un gest ~.) (Sursa: Sinonime )
involuntár adj. m., pl. involuntári; f. sg. involuntáră, pl. involuntáre (Sursa: Ortografic )
INVOLUNTÁR ~ă (~i, ~e)și adverbial 1) (despre acțiuni, fapte etc.) Care nu este rezultatul unui act voluntar; făcut fără participarea conștiinței sau a voinței; inconștient; mașinal; mecanic; automat. 2) (despre persoane) Care se află fără voie într-o anumită situație. /<fr. involontaire, lat. involuntarius (Sursa: NODEX )
