Grupă sanguină
| Comentarii |
|
grupă sanguină (în expertiza criminalistică), sistem de clasificare a persoanelor după tipurile de sînge uman, în funcţie de tipul şl prezenţa unor aglutinogene (A, B, M, N, Rh etc.) existente pe membrana eritrocitdor şi a aglutininelor (alfa, beta etc.) existente în plasma sanguină. Cel mai important sistem este A, B, O, care cuprinde 4 grupe sanguine: O (I)-eritrocite fără aglu-tinogen, plasmă cu aglutinine alfa şi beta; A (Il)-eritrocite cu aglutino-gen A, plasmă cu aglutinină beta; B (Ill)-eritrocite cu aglutinogen B, plasmă cu aglutinine alfa; AB (IV)-eritrocitele cu aglutinogen A şi B, plasma lipsită de aglutinine alfa sau beta. în cazul grupei O I se găseşte pe eritrocit un antigen comun (antigen H) evidenţiabil cu seruri speciale sau cu fitoaglutinine.
Legat de sistemul A, B, O, se stabileşte şi caracterul de secretor (Se) sau nesecretor (se) al individului. Prin caracter secretor se înţelege proprietatea indivizilor (80% din populaţie) de a poseda în seni sanguin, limfă tisulară, salivă, spermă, alte lichide biologice, aglutinogenul corespunzător grapei sanguine proprii (A, B sau AB). Stabilirea grupei sanguine se face cu ajutorul serurilor de testare cunoscute (din grupele A, B, O) care se pun în contact cu eritrocite neidentificate (metoda Beth—Vincent) sau a eritrocitelor test A şi B, în contact cu picături de ser sanguin necunoscut (metoda Simonin). Rezultatele se interpretează în funcţie de aglutinările care se formează (notate cu +) după tabelul:
În criminalistică grupa sanguină constituie o caracteristică de grup pe baza căreia se poate forma un cerc de bănuiţi din care se poate identifica persoana de la care provine urma de sînge sau de lichid biologic dacă individul este ,,Se". Unele
modificări ale morfofiziologiei normale a sîngelui sau a elementelor componente stabilite prin hematologie constituie caracteristici individuale pe baza cărora se poate identifica persoana de la care a provenit o urmă de sînge.
