Ziarul Nostru by Mihai Armanca

Brazilia este favorită la câştigarea Cupei Mondiale

focus sport

pagina 4

Anul I, nr. 15, 14 - 20 iunie 2010 - săptămânal editat de Imagistica Advertising . Tipărit în 2.100 de exemplare.

40 de pagini / 2 lei

Canalul tovarăşului Ceauşescu, pe agenda doamnei Elena Udrea p 2 agina

Lovitură dură în plexul opoziţiei: reformele sunt impuse şi de UE preşedintele parlamentului European dă un brânci politicienilor români, invitându-i la responsabilitate şi angajament pentru realizarea reformelor. Chiar dacă îşi pierd popularitatea, măsurile nepopulare corecte sunt necesare, în spiritul reformelor din toate statele membre ale Uniunii. p 3 agina

priM plan

taxa de barieră şi hotline, invitaţie la vacanţă pe litoral

Traian Băsescu atenţionează Curtea Constituţională înaintea moţiunii pagina 3

din roMânia

Gândacii au pus stăpânire pe spitalul judeţean de urgenţă din Târgovişte pagina 7

soCial

asistenţii maternali renunţă la copiii pe care îi au în plasament pagina 8

poliTiC

m e d i a f a x

f o t o

soluţia la criză vine de la roşia de secaş: demisia şi emigrarea în Germania

Turiştii care îndrăznesc să se aventureze în staţiunile de pe litoralul românesc se izbesc, după nelipsita barieră, de gunoi şi de materiale de construcţii depozitate pe plajă, situaţie confirmată de controalele autorităţilor din ultimele zile. Există şi o veste bună pentru cei care doresc să se răcorească în valurile mării: salvamarii vor fi prezenţi, ei fiind plătiţi în acest an din fondurile Consiliului Judeţean Constanţa. pagina 4

pagina 10

Bazar

CosMin, Ca$$a loCo:

«internetul va omorî radioul şi tv-ul» pagina 15

priM pLan

Gabriel andreescu a câştigat procesul intentat statului român la CEDo Gabriel andreescu, membru fondator al Comitetului Helsinki Român, a câstigat procesul intentat statului la Curtea europeană a drepturilor omului, astfel că Guvernul trebuie să-i plătească 10.000 de euro după ce i s-a încălcat dreptul la exprimare şi la un proces echitabil.

Canalul tovarăşului Ceauşescu pe agenda lui Elena Udrea

inistrul dezvoltării Regionale şi turismului, elena Udrea, a anunţat că ministerul pe carte îl conduce ar putea prelua proiectul de realizare a Canalului dunăre - Bucureşti, pe care să îl includă în Strategia Uniunii europene pentru Regiunea dunării. Canalul dunăre - Bucureşti ar urma să lege Capitala de coridorul Paneuropean de transport nr.7, printro cale navigabilă având o capacitate de transport de până la 20 de milioane de tone pe an. „Prin acest proiect urmărim legarea Capitalei la dunăre, creând din Bucureşti o capitală dunăreană”, a declarat ministrul dezvoltării Regionale şi turismului, care a precizat că ar fi şi alte consecinţe economice ale aces-

tui proiect, „care datează de decenii”. „Una din aceste consecienţe este scoaterea de sub efectul inundaţiilor a aproximativ 30.000 de hectare terenuri agricole şi a 11 localităţi, asigurarea necesarului de apă pentru irigarea a 150.000 de hectare de teren arabil şi pentru alimentarea localităţilor limitrofe, la care se adaugă amenajări pentru piscicultură, dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă, cu influenţe ecologice favorabile”, a mai spus elena Udrea. acesta este un proiect gândit să fie preluat de mdRt, având în vedere relevanţa pe care acest minister, care se ocupă de dezvoltare regională, trebuie să o aibă în construcţia noii strategii europene a dunării.

a demonstrat că Pleşu a colaborat cu Securitatea. mai mult, aceştia au arătat că există un certificat emis de CNSaS ce atestă contrariul.Gabriel andreescu a intentat proces statului român la Cedo în anul 2002. el a invocat încălcarea articolului 2 din Convenţia europeană a drepturilor omului, privind dreptul la liberă exprimare şi a articolului 6, referitor la un proces echitabil. magistraţii Cedo i-au dat reclamantului câştig de cauză condamnând statul român la plata a 10.000 de euro, dintre care 3.500 de euro daune materiale, 5.000 de euro despăgubiri morale şi peste 1.100 de euro pentru cheltuieli de judecată. decizia judecătorilor europeni urmează să devină definitivă, dar mai poate suferi modificări de formă.

f o t o

gimului comunist. el a precizat că Pleşu a colaborat cu Securitatea şi a acceptat unele funcţii înalte în primele guverne formate după 1989. andreescu a apreciat că aceste informaţii ridică unele dileme morale în ceea ce priveşte alăturarea lui Plețu cu CNSaS ți că astfel se explică reticenţa acestuia în demascarea poliţiei politice din timpul regimului comunist. andrei Pleşu a făcut plângere penală împotriva reclamantului, acuzându-l de insultă ți defăimare, el fiind achitat de prima instanţă. În urma recursului, însă, andreescu a fost amendat cu cinci milioane de lei vechi, iar Plețu a câştigat despăgubiri morale de 50 de milioane de lei vechi din partea acestuia. magistraţii români şi-au motivat decizia prin faptul că andreescu nu

m e d i a f a x

abriel andreescu a promovat, în România, adoptarea legii privind accesul la propriul dosar întocmit de Securitate, potrivit deciziei publicate pe site-ul Cedo. În iunie 2000, reclamantul a cerut Consiliului Naţional pentru Studierea arhivelor Securității (CNSaS) să-i arate propriul dosar, iar în luna septembrie a aceluiaşi an a cerut informaţii privind colaborarea unor membri ai Sinodului Bisericii ortodoxe Române cu Securitatea. Judecătorii Cedo au constatat că andreescu nu a primit răspuns la niciuna din solicitări. totodată, în 20 februarie 2001, Gabriel andreescu a participat la o conferinţă de presă în cadrul căreia s-a referit la relaţiile membrului CNSaS, andrei Pleşu, cu Securitatea şi instituţiile re-

Senatul spune „pas” achiziţiei avioanelor de luptă P reşedintele Senatului, mircea Geoană, a declarat referinduse la o scrisoare a Guvernului privind achiziţia de avioane multirol, că „nu este de căderea Parlamentului să aprobe un memorandum la nivelul executivului” şi că preşedintele trebuie să prezinte Strategia de securitate Legislativului „Parlamentul nu va aproba nimic, pentru că nu putem să aprobăm un memorandum al Guvernului. dacă am fi fost sesizaţi cu un proiect de lege, ar fi fost obligaţia noastră să ne aplecăm şi să spunem da sau nu. (...) din punctul nostru de vedere, această opinie va fi transmisă primului ministru. În cel mai bun caz, din

punct de vedere al Guvernului, cele două comisii de apărare ar putea să emită un aviz sau un punct de vedere neconstrângător şi neobligatoriu”, a declarat mircea Geoană. el a adăugat că nu există în Constituţie „niciun

să mă tund, n-am vreme să mă uit în oglindă (în colivii, nu sunt oglinzi). tu eşti un om fericit, Liviu? mă întreabă unii. Slabă întrebare! Ca să o evit, bag o platitudine: dar ce e fericirea? N-am timp să mănânc, n-am timp să mă îmbrac, n-am timp să mă gândesc la viitor, la prezent sau la trecut. În mijlocul unui carusel, eu sunt cel care calculează distanţa dintre două scaune, pentru că, la timpul potrivit, să trec printre ele riscând totul spre nouă colivie. Sigur că mă gândesc la asta, sigur că ştiu că nu-i bine. Întotdeauna am însă un plan, un punct de unde plec şi unul în care aş vrea să ajung. Câteodată se mai termina benzina din vene, câteodată mai plâng, câteodată îmi mai tremura inima. dar merg mai departe şi, după cemi şterg lacrimile şi îmi reumplu rezervorul, zâmbesc la gândul că, şi de-ar fi ca infarctul să-mi intre-n

urechi, măcar nu sunt un funcţionar al vieţii. eu ştiu să te fac să simţi, eu ştiu să îţi arăt că poţi ajunge oriunde, în mine poţi să ai încredere: cu scrisul îţi scot lacrimile din pleoape, cu îmbrăţişarea mea, chiar scurtă, te-nchid în coconul în care urechile-ţi ţiuie de plăcere. Când îţi arăt cum se râde, atunci burţile ne sar fără compromisuri. Când mă vezi cum urăsc, atunci privirea ţi se-nfioara de mirare: cum e posibil ca în aceeaşi inimă să locuiască atâţia? Sunt ca un cub Rubik, am mereu câte o culoare pentru tine, dar nu o să ţi le arăt niciodată pe toate. Învârte-mă, mai numără-mă odată, o să îţi iasă orice altceva. de ce nu-mi arăţi toate fetele, Liviu? de ce nu ţi se văd toate culorile, Liviu? Ştiu că ai multe culori, ţi-am văzut şi negrul şi verdele, şi roşul şi albastrul. de ce te dai cu trei parfumuri în fiecare dimineaţă? de ce de ce de ce de ce de ce de ce.

«facem un apel către preşedintele României de a se prezenta în faţa Parlamentului, conform Constituţiei, la şase luni după preluarea mandatului, cu o strategie de securitate naţională, pentru că este obligaţie constituţională a domniei sale şi obligaţia Parlamentului să aprobe o astfel de strategie»

MirCEa GEoană vehicol” de aprobare în Parlament a unei achiziţii de echipamente militare pe baza unui memorandum semnat de Guvern, în urma aprobării CSat, susţinând că există „un vid de instrument legal”.

Cum vă supăr eu pe voi Parcă sunt prins într-o colivie. o altă colivie din şirul de colivii al vieţii pe care şi cântecul ni-l şopteşte: colivia pântecelui mamei, colivia şcolii, coliviile iubirii, colivia căsniciei, colivia bătrâneţii şi, la final, colivia domnului. Parcă sunt prins într-o colivie. Singur m-am prins, mi-am încuiat zăvorul şi, crezând că sunt în desene animate, am înghiţit cheia: muncesc atât de mult încât nu mai am timp nici să mă uit la lume, la cum mi se scurge viaţa. Scutiţi-mă de sfaturi. Ştiu şi eu că „anii ăştia-s cei mai importanţi”, că „munceşti şi te trezeşti bătrân”, că „într-o zi o să pici pe jos şi n-o să mai poţi face mare lucru”. Ştiu prea bine că greşesc. Îmi supăr părinţii. Sunt peste cinci ani de când nu am mai stat două zile legate acasă, să văd cum miroase ciorba şi cum se fac cartofii prăjiţi, să mă plimb pe bulevardul teilor acneici, m-am înţărcat definitiv. Şi ce-i curios e că nu mă doare. Îi supăr pe cei ce mă 2

iubesc, fiindcă nu am timp să stau cu ei. Cei ce mă iubesc necondiţionat pentru ceea ce sunt eu au însă răbdare. Nu mă răsfăţ: aşa cum sunt mulţi cei ce mă urăsc, sunt şi mai mulţi dintre cei ce mă iubesc – e norocul meu. Ca un căţel ce trage-n lesă dornic să miroase toate colţurile lumii, va pierd câteodată din ochi. eu trag de lanţul vieţii şi voi rămâneţi în urmă, miraţi de mine şi de nesăbuinţele mele. doar când firul tristeţii nu se mai poate întinde, abia atunci mă întorc să văd dacă m-aţi iertat. N-am timp să dorm, n-am timp săţi fac dragoste, n-am timp să povestim, n-am timp să mă gândesc, n-am timp să-mi spui ce s-a mai întâmplat în cartea ta, n-am timp să-mi povesteşti banalul lucru al zilei tale, n-am timp să te mint, n-am timp să te fac să înţelegi, n-am timp să mă spăl, nam timp să mă uit la cer şi să mănânc îngheţată, n-am timp să pasai gagici pe stradă, n-am vreme

Hei, sunt eu, chiar şi când crezi că nu ştiu dacă mai ştiu cum mă cheamă. Ştiu cum mă cheamă, ce naiba! eu sunt Căţelul Care Ştie Că Lumea trebuie mirosita În fiecare Zi. ia-mă aşa cum sunt şi-o să împărţim aşa cum trebuie franzela Vieţii. L i V i U

NUmăRUL

a L e x a

15 l 14 - 20 iUNie 2010

prim plan

„România să facă reforme! Sunt importante măsuri corecte” Preşedintele PE, Jerzy Buzek, a declarat în plenul Camerelor reunite, că România trebuie să facă reforme şi a adăugat că, deşi este posibil ca acest lucru să nu aducă mai multă popularitate politicienilor, este important să fie luate măsuri corecte. «Ştiu că reformele s unt dificile şi uneori trebuie plătit un preţ politic mare însă de dumneavoastră depinde să puneţi în aplicare aceste reforme»

alte probleme - corupţia şi trasparenţa, consolidarea statului de drept. În opinia sa, românii „au un loc special printre popoarele Europei, au o istorie specifică, ce se manifestă mai ales în perioade de criză”.

În urmă cu zece ani a fost nevoit ca, în calitate de premier al Poloniei, să aplice măsuri dureroase. „Acum 10 ani, Guvernul Poloniei pe care îl conduceam a fost nevoit să introducă reforme în domeniul sănătăţii,

R O

pensiilor, al administraţiei locale, învăţământului şi am fost nevoiţi să închidem 22 din 60 de mine de cărbune în circumscripţia mea electorală. În urma acestei măsuri, peste 100.000 de mineri au rămas şomeri.

A fost poate cea mai importantă experienţă a vieţii mele. Aceste reforme au fost profund nepopulare, dar au stat la temelia succesului Poloniei de astăzi. Nu acestea sunt singurele reforme responsabile pentru reuşita din prezent, însă cu siguranţă parte dintre ele au influenţat situaţia actuală a Poloniei”, a menţionat Buzek. Jerzy Buzek a mulţumit de asemenea în mesajul său pentru cuvintele de sprijin şi solidaritate după accidentul de la Smolensk, în care au murit preşedintele Kaczinsky şi alţi 96 de pasageri ai avionului. După spusele sale, Polonia nu va uita niciodată faptul că România a oferit un adăpost Guvernului de la Varşovia în 1939, tot aşa cum nu va uita oferta de asistenţă militară când Polonia a fost invadată. „E o istorie pe care nu am dori să o vedem repetată, UE ne poate ajuta în acest sens, aşa cum o face de 60 de ani”, a conchis el.

Curtea Constituţională, atenţionată de preşedintele Traian Băsescu

M E D i A F A x

F O T O

O navă americană a făcut exerciţii militare cu un elicopter românesc

SUSŢINERE. Întrevederea premierului Emil Boc cu Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European s-a derulat în contextul asumării răspunderii parlamentare pe primele măsuri nepopulare necesare stabilizării deficitului bugetar.

F O T O

Jerzy Buzek

G U V

erzy Buzek a spus că în prezent este o datorie de a merge mai departe pe calea reformelor necesare în toate statele membre. Din experienţa sa referitoare la implementarea unor reforme grele şi dureroase, acesta s-a simţit încurajat să vorbească deschis. „Nu-mi este uşor să spun ceea ce doresc de fapt să spun, singurul lucru care mă încurajează şi mă îndreptăţeşte să vorbesc deschis şi cinstit cu dumneavoastră este experianţa mea personală de implementare a unor reforme dureroase şi dificile de acum 20 de ani. Pot să spun astăzi exact ce am spus acum câteva zile în Grecia şi ce sunt gata să spun în Portugalia şi Spania, unde voi merge peste câteva zile, ceea ce am spus şi în Lituania şi Letonia, când am fost întro vizită oficială toamna trecută, la începutul perioadei de criză pe care au traversat-o ambele ţări: dragi colegi, primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că România trebuie să facă reforme, să se reformeze, este răspunderea noastră comună de politicieni, parlamentari, este răspunderea Parlamentului României împreună cu alte parlamente şi clasa politică trebuie să dea dovadă de spirit de leadership, să promoveze reformele necesare. S-ar putea să nu vă bucuraţi de mai multă popularitate, însă în perioadă de criză este foarte important să luaţi măsurile corecte şi nu să faceţi cea ce este comod, să vă slujiţi ţara şi să nu vă uitaţi la beneficiile pe termen scurt, de partid, beneficiile politice”, a spus Buzek. El a mai spus că odată cu aplicarea reformelor trebuie rezolvate şi

ava militară americană de tip distrugător s-a aflat în perioada 8-11 iunie în Portul Constanţa, pe timpul vizitei efectuând o serie de exerciţii cu un elicopter al Forţelor Navale Române. Vineri, înainte de plecare, nava americană a efectuat o serie de exerciţii navale, în comun cu un elicopter al Forţelor Navale Române. Comandantul navei, căpitan-comandorul Jeffrey J. Hope, a afirmat după sosirea navei, că echipajul USS Oscar Austin este format din 300 de persoane, printre care şi femei. El a mai spus că nava poartă NUMăRUL

15 l 14 - 20 iUNiE 2010

numele unui militar american mort în războiul din Vietnam şi care a fost decorat cu Medalia de Onoare. Într-un comunicat de presă, Ambasada SUA la Bucureşti a precizat că vizita distrugătorului american în portul Constanţa face parte din eforturile continue ale Marinei SUA de a consolida parteneriatul cu Forţele Navale Române şi de a creşte interoperabilitatea în zona Mării Negre. USS Oscar Austin este o navă tip distrugător, face parte din clasa Arleigh Burke şi are în permanenţă la bordul navei un elicopter pe care

îl foloseşte pentru diverse misiuni, dar şi un tun, utilizat pentru exerciţii militare. Jeffrey J. Hope a mai precizat că USS Oscar Austin a costat peste un miliard de dolari. Nava a fost lansată la apă la data de 7 februarie 1998 şi a intrat în Serviciul Forţelor Navale Americane pe 19 august 2000. Nava are un deplasament de 9.180 tdw, lungimea de 155,3 metri, lăţimea de 20 de metri şi pescajul de 9,4 metri. Cele patru turbine General Electric cu care este dotată furnizează 100.000 CP şi asigură navei o viteză de peste 30 noduri.

reşedintele Traian Băsescu lea spus judecătorilor Curţii Constituţionale prezenţi la ceremonia de învestitură în funcţie a lui Petre Lăzăroiu (foto), că le urează succes în activitate în contextul în care, în perioada următoare, vor avea de luat „decizii importante" legate de ieşirea României din criza economică. Petre Lăzăroiu şi-a depus jurământul, la Palatul Cotroceni, pentru mandatul de nouă ani de judecător la Curtea Constituţională. „Doresc mult succes tuturor judecătorilor Curţii Constituţionale, mai ales că, în mod cert, în perioada următoare, veţi avea de luat decizii extrem de importante pentru ieşirea din criză a României", le-a spus Băsescu judecăto-

rilor CC prezenţi la Cotroceni. Preşedintele a menţionat că în această perioadă nu a putut să nu se grăbească în ceea ce priveşte desemnarea din partea Preşedinţiei a unui judector la CC. După încheierea festivităţii, Traian Băsescu şi Mircea Geoană au purtat un dialog cu judecătorii CC prezenţi. Guvernul şi-a asumat răspunderea în legătură cu măsurile anticriză care prevăd, în principal, scăderea pensiilor cu 15% şi a salariilor publice cu 25%. În replică, PSD a depus o moţiune de cenzură, în legătură cu care Parlamentul se va exprima, săptămâna viitoare, prin vot. Partidele de opoziţie au anunţat că atacarea la Curtea Constituţională a măsurilor Guvernului dacă moţiunea de cenzură va fi respinsă. 3

din roMânia

taxa de barieră şi hotline pentru reclamaţii, surprizele verii pe litoral c O N S t a N ţ a - Potrivit unui comunicat al Administraţiei Bazinale de Ape Dobrogea Litoral, directorul instituţiei, Marian Mitrea, a făcut un control în Mamaia şi Eforie, unde a constatat probleme privind gunoiul pe plaje, abateri privind respectarea dimensiunilor beach-barurilor, precum şi limitarea accesului autovehiculelor în zona plajei Modern. Administraţia Bazinală de Ape Dobrogea Litoral a montat bariere de acces pentru a limita accesul autovehiculelor în zona plajei Modern, astfel că accesul se va face în mod controlat, numai pentru un număr limitat de autovehicule care deservesc agenţii economici din zonă. Persoane nemulţumite de aspectul plajelor, dar şi al serviciilor de pe plajă au la dispoziţie numărul de telefon 0241.552.080 şi adresa de mail dispecer@dadl.rowater.ro pentru sesizări şi reclamaţii. Problemele pe care turiştii le pot sesiza se referă la accesul pe plajă, la starea de curăţenie, dotarea plajelor cu coşuri de gunoi sau prezenţa algelor. Dispeceratul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral va funcţiona nonstop, iar reclamaţiile vor fi înregistrate într-un registru unic de sugestii şi reclamaţii. Din 15 iunie turiştii vor plăti din nou taxa de barieră la intrarea în staţiunea Mamaia, măsura aplicându-se autoturismelor care nu sunt înmatriculate în judeţul Constanţa. Potrivit Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local Constanţa, valoarea taxei a fost menţinută la nivelul anului trecut. Astfel, fiecare intrare în staţiune va costa trei lei, un abonament pentru 24 de ore va costa patru lei, unul pentru şapte zile - 25 de lei, iar pentru întreg sezonul estival abonamentul costă 250 de lei. Abonamen-

Administraţia Bazinală de Ape Dobrogea Litoral (ABADL) a început o serie de controale pe plajele de pe litoral, fiind descoperite probleme legate de curăţenie sau de respectarea dimensiunilor beach-barurilor, la Mamaia şi Eforie. „În acest caz s-a dispus dezafectarea acestei construcţii”, a mai spus Cătălin Anton.

Salvamarii vor fi plătiţi de către consiliul Judeţean constanţa

SiGURaNţă. Salvamarii vor supraveghea iubitorii mării care îndrăznesc în acest an să se apropie de litoral.

tele vor putea fi achiziţionate de la dispeceratele staţiilor de taxare aflate la intrarea în staţiune.

amenzi pe plaja din Mamaia O societate din Constanţa a fost amendată cu 5.000 de lei de către inspectorii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) deoarece depozitase pe plajă, fără drept, diverse materiale de construcţii.

Potrivit responsabilului de comunicare al instituţiei, Cătălin Anton, reprezentanţii Inspecţiei Teritoriale a Apelor Constanţa din cadrul ABADL au făcut un control în staţiunea Mamaia şi au constatat la Terasa By Tony, care aparţine societăţii Vanghelis SRL, prezenţa pe plajă a unor materiale de construcţii şi pavele, deşi legea interzice acest lucru. „Ţinând cont că, în urma unui control asemănător desfăşurat în data de 29 mai, societatea în cauză a mai fost avertizată că încalcă Legea

nr. 280/2003, care interzice depozitarea pe plajă a materialelor de orice fel şi a deşeurilor, pentru abaterile constatate Inspecţia Teritorială a Apelor a aplicat o amendă contravenţională, în valoare de 5.000 de lei”, a afirmat Cătălin Anton. El a mai precizat că tot în timpul controlului de miercuri, efectuat pe plaja din Mamaia, inspectorii au constatat că SC Havana Beach Club SRL, concesionar al subsectorului 4 de plajă, desfăşoară lucrări de construcţie ilegală a unui beach bar de lemn.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a anunţat că fondurile pentru buna funcţionare a serviciului de salvamar în acest sezon pe litoral vor veni de la instituţia pe care o conduce, urmând ca banii să fie recuperaţi ulterior de CJ de la Guvern. „În acest an, Consiliul Judeţean Constanţa va încheia contractele direct cu Asociaţia Scafandrilor şi Salvamarilor, direct cu salvamarii sau cu operatorii autorizaţi să facă acest lucru, urmând ca fondurile să le primească Consiliul Judeţean direct de la Guvern”, a declarat Nicuşor Constantinescu, în staţiunea Mamaia, deşi nu ştie deocamdată modalitatea prin care Guvernul va restitui CJ aceşti bani. Salvamarii primeau banii din Fondul de Rezervă al Guvernului, dar acest lucru nu mai este posibil şi în acest an deoarece Executivul a decis ca din fondul respectiv să nu mai finanţeze nicio autoritate locală. În anii trecuţi au fost mai multe problemele legate de plata salvamarilor deoarece banii de la Guvern soseau cu întârziere. De altfel, în iulie 2008 salvamarii au intrat în grevă japoneză şi au ameninţat cu greva generală dacă nu îşi primesc banii, situaţia rezolvându-se atunci înainte ca ei să se retragă de pe plaje.

Cererea moştenitorilor contelui CJ Suceava oferă la preţuri modice spaţii Mikes de retrocedare a 700 de de mică producţie într-un centru economic hectare de pădure, respinsă S F Â N t U G H E O R G H E - Comisia judeţeană de fond funciar Covasna nu a validat dosarul moştenitorilor contelui Mikes, care au solicitat să le fie retrocedate sute de hectare de pădure în comunele Zăbala, Bixad şi Ghelinţa. Prefectul de Covasna, Gyorgy Ervin (foto), a anunţat că dosarul contelui Mikes, unul dintre dosarele importante, care aşteaptă de mai mulţi ani un un răspuns, a fost finalizat de comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Propunerea comisiilor locale nu a fost validată de comisia judeţeană, respectiv cererea moştenitorilor contelui Mikes nu a fost aprobată. Potrivit lui Gyorgy Ervin, comisiile locale de fond funciar au propus spre retrocedare patru sute de hectare în Zăbala, două sute de hectare în Bixad şi o sută de hectare în Ghelinţa, iar avocaţii contelui au solicitat în total, în aceste comune, aproximativ 1.200 de hectare, precum şi alte circa 1.200 de hectare în comuna Nistoreşti, judeţul Vrancea. Comisia judeţeană a studiat documentele înaintate şi a considerat nejustificată cererea contelui Mikes, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu. Potrivit acestuia, cererea se baza pe un extras de carte funciară care datează din anul 1905, dar

Romsilva a prezentat dosare întregi cu corespondenţe şi referate care dovedesc, în opinia reprezentanţilor Romsilva, că aceste suprafeţe au fost expropriate, s-au plătit despăgubiri şi că acestea au intrat în inventarul Romsilva. „Este clar pentru mine că avocaţii contelui vor ataca decizia în instanţă, dar orice decizie ar fi luat Comisia judeţeană, una dintre părţi ar fi fost nemulţumită. Important în acest moment este că dosarul a fost finalizat”, spus prefectul. Contele Mikes a avut exploataţii forestiere la care lucrau sute de angajaţi, majoritatea pădurilor ce i-au aparţinut se află în judeţul Covasna, iar moştenitorii lui încearcă de foarte mulţi ani să obţină terenurile deţinute de acesta.

S U c E a V a - CJ Suceava oferă reduceri de până la 50 la sută la închirierea spaţiilor în unele pavilioane ale Centrului Economic Bucovina, a anunţat vicepreşedintele CJ Suceava, Daniel Cadariu, arătând că în acest fel se încearcă sprijinirea firmelor ce doresc să investească în judeţ. Cadariu susţine că în actuala situaţie economică CJ Suceava vine în sprijinul întreprinzătorilor şi pune la dispoziţie, la preţuri mici, spaţii pentru mică producţie în halele industriale din Centrul Economic Bucovina-Suceava (CEBS) din apropierea Aeroportului Suceava. El a arătat că din cele opt hale industriale din această zonă sunt disponibile cinci hale şi părţi din alte două hale, dar şi spaţii pentru birouri, săli de conferinţă într-un pavilion separat. Cadariu a mai spus că există spaţii ce pot fi utilizate pentru expoziţii, conferinţe, pentru cursuri şi instruiri. Preţurile solicitate de CJ Suceava pentru închirierea acestor spaţii sunt mici, arătând că se acordă şi reduceri de până la 50 la sută în funcţie de perioada de închiriere şi de destinaţia respectivului spaţiu. În prezent, CEBS obţine venituri necesare pentru întreţinere şi că autorităţile sucevene sunt interesate să încurajeze mai mult activitatea de producţie în aceste spaţii şi să pună în valoare această investiţie construită

Facilităţi. „Incubatoarele de afaceri” sunt tot mai accesibile.

cu fonduri europene. „Este important că aceste spaţii sunt în apropierea Aeroportului Suceava”, a spus Cadariu care a precizat că centrul economic este aproape de municipiul Suceava

şi în apropierea drumului naţional ce face legătura cu judeţul Botoşani. Centrul Economic Bucovina Suceava a fost construit cu fonduri europene printr-un proiect Phare. NuMăRuL

15 l 14 - 20 IuNIE 2010

dIn roMânIA

Cotele de inundaţie, depăşite pe Dunăre N

ivelurile Dunării se situează peste cotele de inundaţie la staţiile hidrometrice Gruia, Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea şi peste cotele de atenţie la staţiile hidrometrice Gruia, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti, Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Isaccea şi Tulcea se arată într-un comunicat de joi al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) privind situaţia hidrologică pe râuri şi pe Dunăre. Potrivit hidrologilor, debitele pe râurile din ţară sunt în general în scădere. Astfel, se situează peste cotele de inundaţie râurile Crasna, la staţia hidrometrică Domăneşti, şi Bega Veche, la staţia hidrometrică Beregsau. Cotele de atenţie au fost depăşite pe râurile Crasna, la staţia hidrometrică Berveni şi pe Bega Veche, la staţia hidrometrică Cenei. INHGA menţine avertizarea hidrologică pentru Dunăre emisă în 5 iunie, codul portocaliu de inundaţii pe sectorul Dunării din judeţele Giurgiu şi Călăraşi fiind activat. Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) anunţă că debitele Dunării la intrarea în ţară sunt de două ori mai mari decât cele normale pentru luna iunie şi cresc în continuare, prognozele hidrologilor arătând că apele ar putea inunda terenuri agricole şi chiar gospodării din zonele neîndiguite sau din Deltă. Specialiştii ANAR au estimat că, exceptând anumite „evenimente neprevăzute”, în zonele apărate de diguri nu vor apărea probleme, „populaţia fiind în siguranţă”. „În schimb, vor fi inundate terenurile agricole şi posibil anexe gospodăreşti situate în zonele joase, neîndiguite, inclusiv în Delta Dunării”, potrivit specialiştilor ANAR. Conform studiilor făcute de specialiştii de la Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), Dunărea inundă împrejurimile de la un debit de 12.500-13.000 de metri cubi pe secundă. În februarie-martie 2010, în perioada în care judeţele riverane Dunării s-au aflat sub avertizări cod galben şi chiar cod portocaliu, debitul fluviului a ajuns la un maxim de circa 12.000 de metri cubi pe secundă. Pentru comparaţie, inundaţiile de pe Dunăre din 2006, când cea mai afectată localitate a fost Rast, s-au produs după ce fluviul a ajuns la un debit de 15.860 de metri cubi pe secundă doar la intrarea în România, fără a lua în calcul aportul râurilor interne care se varsă în fluviu în amonte de localitatea doljeană.

Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în creştere în ultima săptămână, ajungând la 13.100 de metri cubi pe secundă, peste media multianuală a lunii iunie, cotele de inundaţie fiind depăşite la staţiile Gruia, Calafat, Bechet, Corabia, Turnu Măgurele şi Zimnicea.

pericoL. În această perioadă, se pare că doar debitul Dunării mai creşte în România.

Lacul Mogoşa poate inunda oricând Baia Sprie

La faţa LocuLui. Îngrijorare mare pentru situaţia creată în zona lacului de acumulare de la Mogoşa.

Ambasada SUA finanţează cu 30.000 de dolari un muzeu cu obiecte de cult, la Alba Iulia a L B a i u L i a - Noua expoziţie a fost deschisă în cadrul Palatului Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, la eveniment fiind prezenţi ambasadorul SUA Mark H. Gitenstein, Arhiepiscopul RomanoCatolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubiny, şi reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene. Expoziţia cuprinde cele mai importante piese din cele peste 4.500 de obiecte descoperite în ultimii ani în timpul lucrărilor de restaurare a Catedralei romano-catolice Sfântul Mihail şi a Palatului Arhiepiscopal din Alba Iulia, artefactele fiind cercetate, catalogate şi conservate printr-un proiect finanţat prin intermediul Fondului Ambasadorial pentru Conservarea Obiectivelor Culturale a Departamentului de Stat al SUA. Proiectul a fost derulat de Asociaţia Culturală Hyeronimus, iar finanţarea acordată de Ambasada SUA a fost de 30.000 de dolari. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a deschis un mic muzeu cu obiecte de cult şi descoperiri arheologice, expoziţia fiind amenajată printr-un proiect finanţat de Ambasada SUA la Bucureşti. Ambasadorul SUA în România, Mark H. Gitenstein, a declarat, marţi, în cadrul ceremoniei care a marcat încheierea proiectului că acest program susţinut de Statele Unite ale Americii „este oarecum unic în lumea relaţiilor culturale diplomatice bilaterale”. „Alte ţări îşi concentrează efortul asupra găsirii de obiecte care aparţin culturii lor şi se află în alte ţări ale lumii şi asupra valorificării acestor obiecte prin restaurare. Bineînţeles că şi SUA fac acest lucru însă noi facem şi altceva. Noi găsim obiecte care aparţin culturii româneşti şi vă ajutăm să le conservaţi”,

a spus Gitenstein. La rândul său, Arhiepiscopul Romano-Catolic de Alba Iulia, Gyorgy Jakubinyi, susţine că expoziţia are o importanţă deosebită atât pentru arhiepiscopie, cât şi pentru Alba Iulia pentru că redă informaţii despre o perioadă lungă de timp din istoria oraşului. „Această expoziţie acoperă o perioadă din anul 106, prima descălecare a lui Traian, până în 1739 când împăratul Carol al 6-lea a lărgit cetatea medievală din Alba Iulia. Deci această expoziţie acoperă 1.600 de ani din istoria municipiului Alba Iulia”, a afirmat Gyorgy Jakubinyi.

Precipitaţiile abundente din ultima perioadă, coroborate cu scurgerile de pe versanţi şi infiltraţiile de apă au contribuit la alunecarea terenului din apropierea lacului de acumulare Mogoşa. Alunecarea a distrus descărcătorul de ape mari şi a format un crater adânc. Fenomenul de eroziune a terenului este activ, iar infiltraţiile de apă şi tasările inegale au contribuit la producerea de fisuri ale terenului, care pun în pericol stabilitatea lacului. „Zona afectată de alunecarea de teren este destul de puternică. În acest moment deversările de apă din lac se efectuează doar pe o porţiune degradată a disipatorului de energie a lacului de acumulare. Există posibilitatea producerii unor noi alunecări de teren care să pună în pericol digul de închidere şi stabilitatea lacului Mogosa. Situaţia este una periculoasă, deoarece afectarea stabilităţii lacului de acumulare ar contribui la alunecarea a aproximativ 50 hectare de teren, cu consecinţe grave pentru întreaga zonă din aval, iar volumul de apă din lacul de acumulare ar inunda oraşul Baia Sprie. O situaţie similară s-a produs la începutul anilor 1960, când deversarea lacului Mogosa a produs pagube mari”, a declarat Sandu Pocol. În zona respectivă s-au deplasat în această dimineaţă experţi din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor care vor evalua, din punct de vedere tehnic, starea barajului, a lacului de acumulare şi a digurilor acestuia. Ei vor propune un plan de măsuri care prevede efectuarea unui studiu geotehnic pentru a identifica structura geologică a terenului, planul de alunecare şi a stabili lucrările care trebuie efectuate, în regim de urgenţă, pentru punerea în siguranţă a lacului. După stabilirea acestor măsuri se vor iniţia demersuri la nivelul Guvernului României pentru alocarea fondurilor necesare începerii lucrărilor de stabilitate a lacului Mogosa.

Marcaje noi în jurul şcolilor Administraţia Străzilor dă aproximativ 900.000 de euro pentru efectuarea unor marcaje rutiere, sub forma unor covoare asfaltice roşii şi pentru montarea unor indicatoare rutiere în jurul şcolilor B u c u r e Ş T i - Potrivit unui anunţ de licitaţie publicat pe e-licitatie.ro, Administraţia Străzilor vrea să încheie un acord-cadru cu un singur agent economic pentru achiziţionarea şi efectuarea marcajelor rutiere, pentru furnizarea şi montarea indicatoarelor rutiere, dar şi a unor dispozitive şi semnalizatoare reflectorizante. Directorul Administraţiei Străzilor, Alina Roman, a anunţat că aceste covoare asfaltice vor fi aplicate în jurul tuturor şcolilor din Capitală. Pentru asigurarea bunei vizibilităţi a zonei de pericol pe care sunt amplasate, covoarele cu efect antiderapant se realizează din material intens colorat, de obicei roşu -

pentru a evidenţia pericolul, sau verde, atunci când este vorba de alte aplicaţii specifice, ca în zonele destinate pistelor de biciclişti, se arată în caietul de sarcini. Pe covoare se aplică alte elemente de semnalizare orizontală, cum ar fi marcajele rutiere care servesc la dirijarea circulaţiei şi cele pentru avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Valoarea estimată a contractului de asociere este de 3.800.000 de lei (aproximativ 900.000 de mii de euro) fără TVA, fondurile fiind asigurate de la bugetul local. Acordul-cadru urmează să fie atribuit prin licitaţie deschisă ce va avea loc în 28 iunie, ora 11.00, la sediul Administraţiei Străzilor. 5

din ROMânia

Regele Mihai intră prin executare silită în Complexul „Furnica”- Peleş D

ecizia de executare silită a fost emisă anul trecut de Judecătoria Ploieşti şi contestată fără succes de către RA-APPS. Complexul Furnica, imobilul care face parte din Domeniul Peleş, are aproximativ 240 de încăperi, la care se adaugă ateliere, terase şi altele în suprafaţă totală de 3.982 metri pătraţi. „Regele Mihai nu a intrat încă efectiv în posesie, pentru că RAAPPS a solicitat un răgaz de o lună pentru a-şi putea evacua bunurile din cadrul imobilelor care au fost retrocedate, iar Casa Regală a fost de acord cu acest termen”,susţine Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale. Executarea silită survine după ce, în 2006, Guvernul, prin RAAPPS, şi Casa Regală au convenit ca Regelui Mihai I să îi fie restituite proprietăţile care reprezentau Domeniul Peleş, administrate de Regia Protocolului de Stat, sub rezerva compensării valorii lucrărilor efectuate de stat ulterior preluării. Decizia de restituire nu a fost însă pusă în aplicare în lipsa unui consens privind valoarea de compensare a cheltuielilor efectuate de stat, iar RAAPPS a continuat să administreze aceste imobile din cadrul complexului, mai puţin Castelul Peleş.

Plângeri penale, contestaţii şi sesizări la DNA şi Parchet Guvernul a apreciat în negocieri că suma aferentă compensării se ridică la minimum 10,7 milioane euro, în timp ce reprezentanţii Casei Regale au considerat că suma respectivă este de 2,5 milioane euro. Reprezentanţii Secretariatului General al Guvernului, în subordinea căruia funcţionează RA-APPS, susţineau în vara anului trecut, că deşi punerea în posesie era condiţionată de finalizarea expertizei de evaluare şi compensarea valorii rezultate, Regele Mihai I a procedat la înscrierea în evidenţele de Carte Funciară, prin Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova, a dreptului de proprietate pentru imobile din Domeniul Peleş, în lipsa proceselor ver-

Regele Mihai a iniţiat procedurile pentru a intra, prin executare silită, în posesia Complexului „Furnica” din Sinaia, după un proces în care Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a solicitat compensarea unor cheltuieli ale statului, regia urmând să evacueze complexul în maximum o lună.

Guvernului Secretariatul General al Control al a solicitat Corpului de condiţiile în premierului să verifice giei, liberalul care fostul director al Re at decizia Adrian Dumitru, a semn I a primit în prin care Regele Mihai ica. În urma posesie complexul Furn rpul finalizării controlului, Co i a acuzat de Control al premierulu t Memorancomisia care a negocia tre fostul dumul de înţelegere din i I pentru Guvern şi Regele Miha Peleş retrocedarea Domeniului nsparenţă, de nereguli şi lipsă de tra nistru mi indicându-l pe fostul lescu printre al Culturii Adrian Iorgu persoane responsabile.

Primăria Timişoara atacă Prefectura pentru recuperarea unui prejudiciu TIMIŞOARA

- După spusele

primarului municipiului Timişoara, Gheorghe Ciuhandu, municipalitatea a câştigat un proces intentat de Prefectura Timiş, care a atacat în contencios administrativ Hotărârea de Consiliu Local prin care tariful gigacaloriei ar fi trebuit majorat, cu 1 august 2009, de la 162 de lei, la 187 de lei. Ciuhandu susţine că prejudiciul cauzat prin neaplicarea acestei hotărâri companiei de termoficare din municipiu, Colterm, este de 17,2 milioane de lei, astfel că Primăria Timişoara analizează posibilitatea de a da în judecată Prefectura şi Federaţia Asociaţiilor de Locatari din Timişoara (FALT) care au atacat în instanţă acea hotărâre. În replică, prefectul de Timiş, Mircea Băcală, a afirmat că nu va comenta decizia Curţii de Apel Oradea, dar îndeamnă timişorenii să se întoarcă împotriva primarul Gheorghe Ciuhandu. „Cred că ar trebui ca timişorenii să îl dea în judecată pe domnul pri6

bale de punere în posesie şi a plăţii sumei respective. În urma acestei operaţiuni, RA-APPS a fost somată să lase „în deplină proprietate şi liniştită posesie” Complexul Furnica. RA-APPS a formulat o plângere penală împotriva funcţionarilor din Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, susţinând că aceştia au înscris proprietatea în evidenţele de carte funciară proprietatea în favoarea Regelui Mihai în lipsa procesului verbal de punere în posesie, act obligatoriu pentru această operaţiune, şi fără menţionarea vreunei sarcini. Plângerea penală a fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti. Au fost formulate şi contestaţii împotriva somaţiei de punere în posesie, iar SGG a sesizat Consiliului Superior al Magistraturii pentru a verifica modalitatea în care judecătorii au respectat legea când au obligat intabularea, fără vreo menţiune legată de punctul 12 din Decizia 461/ 28 decembrie 2006 emisă de RAAPPS, care condiţionează restituirea în natură a Casei Cavalerilor, a Castelului Foişor, Clădirii Economat, Garajului Nou, Garajului Vechi, Uzinei electrice, Casei Noi a Grădinii, Cazarmei, Spălătoriei, Serei, Casei Vechi a Grădinii de expertiza tehnică de evaluare şi de stabilire a măsurilor de compensare a lucrărilor de reabilitare efectuate, ce prevedeau rămânerea în proprietatea statului român a unor construcţii şi terenuri din Domeniul Peleş şi plata unei sulte. În acelaşi timp, reprezentanţii RA-APPS au contestat decizia de executare la Judecătoria Ploieşti, care nu le-a dat însă câştig de cauză. RAAPPS a sesizat totodată DNA şi Parchetul, dar aceste instituţii nu au răspuns până în prezent sesizărilor.

Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, susţine că municipalitatea analizează posibilitatea de a da în judecată Prefectura pentru recuperarea unui prejudiciu cauzat companiei de termoficare Colterm. mar pentru modul în care a administrat Colterm în ultimii ani. Cu cei 17 milioane de lei domnul primar doreşte să finalizeze hotelul Colterm de la Semenic şi să facă un bazin de înot fotbaliştilor de la această societate. Cu siguranţă nu va folosi aceşti bani pentru a face investiţii pentru timişoreni. În ceea ce priveşte sentinţa, Curtea de Apel şi-a spus cuvântul, aşteptăm să vedem motivaţia. Noi credem că am avut dreptate şi de aceea dorim să vedem motivaţia instanţei”, a afirmat Băcală. În luna august 2009, Prefectura Timiş a atacat în contencios administrativ HCL 272 din iulie 2009, prin care se stabilea majorarea pre-

ţului de facturare a gigacaloriei cu 15 procente, de la 162 de lei, la 187 de lei, în integralitatea sa. Prin această acţiune, Prefectura Timiş a blocat şi o anexă a acestei hotărâri, prin care se stabilea majorarea cu 15 procente a ajutoarelor de încălzire pentru 15.000 de familii din Timişoara cu venituri mici. Viceprimarul Timişoarei Sorin Grindeanu afirmă că din această cauză muncipalitatea nu va putea acorda aceste ajutoare. Ulterior, prefectul de Timiş a dispus modificarea acţiunii intentante la Tribunalul Timiş, în sensul atacării doar a articolului de majorare a preţului gigacaloriei, nu şi a anexei privind ajutoarele de încălzire.

O vacă turbată a infectat trei medici veterinari S U C E A V A - Şapte suceveni, între care şi trei medici veterinari, au urmat tratament antirabic după ce au venit în contact cu o vacă turbată din gospodăria unui cetăţean din comuna suceveană Izvoarele Sucevei. După spusele directorului Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, Alexandru Lăzăreanu, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a informat instituţia că s-a înregistrat un focar de rabie în comuna Izvoarele Sucevei, iar şapte persoane, între care şi trei medici veterinari, au intrat în contact cu o vacă turbată. El a spus că medicul epidemiolog de la Compartimentul de Sănătate Publică din Câmpulung Moldovenesc a mers la Izvoarele Sucevei, iar cele şapte persoane au fost aduse la Spitalul municipal Câmpulung Moldovenesc pentru a urma tratament de specialitate, dar din cauză că unitatea respectivă nu avea în stoc suficiente doze de vaccin a împrumutat de la Spi-

talul Judeţean de Urgenţă Suceava. Lăzăreanu a atras atenţia că medicii veterinari trebuie să respecte condiţiile de protecţia muncii şi să poarte echipament adecvat când intervin în astfel de cazuri. „Omul din zonă trebuie să ştie că este rabie şi nu trebuie să pună mâna pe animalul respectiv, pe produsele lui, dar aceste lucruri am observat că nu se respectă”, a spus Lăzăreanu. Pe de altă parte, directorul DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, a atras atenţia că medicii veterinari sunt organizaţi în cabinete individuale şi au dotările necesare şi echipamente de protecţie când intervin în astfel de cazuri. El a precizat că în cazul focarului de rabie de la Izvoarele Sucevei medicii veterinari au intervenit corect. Dulgheru a precizat că, de la începutul anului, în judeţul Suceava s-au înregistrat 18 focare de rabie din care unul la o vacă, iar restul la vulpi. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

din româniA

Gândacii au pus stăpânire pe spitalul judeţean din Târgovişte Acţiune de dezinsecţie la Spitalul Judeţean din Târgovişte, din cauza gândacilor.

onducerea Prefecturii Dâmboviţa a dispus începerea acţiunii de dezinsecţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, după ce reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au constatat, în timpul unui control, că în mai multe secţii ale spitalului există gândaci. Prefectul judeţului Dâmboviţa a cerut măsuri urgente de salubrizare şi de dezinsecţie la mai multe unităţi sanitare, între care şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, iar în raportul DSP, întocmit în urma unui control, se arată că a fost constatată prezenţa gândacilor în secţiile Cardiologie, Boli Interne şi Chirurgie-Ortopedie. În urma controlului s-a constatat că planul de prevenire şi combatere

a infecţiilor era respectat numai parţial, din cauza resurselor financiare limitate ale Spitalului Judeţean de Urgenţă din Târgovişte, care nu ar fi permis contractarea serviciilor unor prestatori specializaţi. „Am primit foarte multe sesizări din partea cetăţenilor, care s-au plâns de starea de salubritate a spitalelor din judeţul Dâmboviţa. Riscul este contractarea infecţiilor intraspitaliceşti şi nu putem să ne jucăm cu sănătatea oamenilor. Voi monitoriza în continuare această problema”, a declarat prefectul judeţului Dâmboviţa, Iancu Caracota. El a mai spus că la sfârşitul lunii mai au fost achiziţionate insecticide avizate de Ministerul Sănătăţii, iar săptămâna trecută a fost demarată o acţiune de dezinsecţie.

IGIENĂ. Spitalele din ţara noastră au mult prea mulţi vizitatori nepoftiţi.

Peste 400 de cadre medicale au părăsit spitalul judeţean din Timişoara T I M I Ş O A R A - Potrivit preşedintelui sindicatului Sanitas din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara, Veronica Roth, cauzele deficitului de personal sunt legate de vârsta înaintată a unor cadre medicale, care trebuie să se pensioneze şi, pe de altă parte, de faptul că multe cadre medicale aleg să lucreze la clinicile private din municipiu, unde salariile sunt mai mari. „Spitalul Judeţean se confruntă cu o situaţie gravă din cauza lipsei de personal. O problemă este faptul că posturile sunt blocate şi nu putem angaja personal. De asemenea, principala cauză a deficitului de personal este faptul că au plecat mulţi angajaţi în mediul privat, iar noi nu putem concura cu salariile de la clinicile private (...) În clinicile private salariile sunt mult mai mari, dar nu

Spitalul Judeţean din Timişoara se confruntă cu un deficit de personal, în ultimul an din această unitate plecând aproximativ 400 de cadre medicale, în principal asistente, majoritatea alegând să lucreze la privat. putem oferi cifre exacte pentru că ele sunt confidenţiale”, s-a plâns Veronica Roth. Managerul Spitalului Judeţean din Timişoara, Gheorghe Nodiţi, susţine că „exodul” personalului medical din această unitate a început anul trecut, iar în acest moment există un deficit de personal de circa 400 de persoane, în principal cadre sanitare medii. „Sistemul medical privat a făcut oferte şi a angajat doar personal de bună calitate. (...) În acest

NUMăRUl

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Viceprimarul comunei constănţene Adamclisi, Beinur Raşit, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru că a obţinut fonduri europene prin prezentarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură de acte false, cheltuind banii în alt scop decât cel declarat. Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Constanţa a unor documente false (două contracte de închiriere şi două adeverinţe). Documentele respective au fost falsificate de inculpat care a atestat în mod nereal, în numele Primăriei Adamclisi, că Raşit Beinur ar fi încheiat cu această autoritate două contracte de închiriere a două terenuri (arabil şi păşune) în suprafaţă

O companie din Ungaria vrea să angajeze 50 de persoane din Covasna pentru o fabrică de piese auto.

moment sunt angajaţi la Spitalul Judeţean din Timişoara 327 de medici şi 890 de cadre medicale medii. Au fost perioade în care Spitalul Judeţean a avut şi 1.270 de cadre medii. Diferenţa este dată de personalul care s-a pensionat şi de cei care au plecat la privat”, a spus Nodiţi. Secţiile care se confruntă cu cel mai mare deficit de personal sunt cele de Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Terapie Intensivă şi Neurologie.

Viceprimarul comunei Adamclisi a fost deferit justiţiei pentru fraudarea unor fonduri europene

rocurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Beinur Raşit, viceprimar al comunei Adamclisi, judeţul Constanţa, pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, ambele în formă continuată. În perioada 30 noiembrie 2009 - 6 aprilie 2010, inculpatul Raşit Beinur a obţinut în mod nelegal suma de 24.975,11 lei din bugetul general al Comunităţilor Europene (fonduri FEGA şi FEADR), prin prezentarea

Ungurii caută muncitori români

totală de 70,82 de hectare. Din banii primiţi, inculpatul a utilizat suma de 5.828,39 lei în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată, respectiv pentru achiziţionarea unui teren. APIA s-a constituit parte civilă cu suma de 49.601,65 lei. În vederea acoperirii prejudiciului, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra locuinţei inculpatului.

SFÂNTU GHEORGHE - O companie din Ungaria vrea să angajeze aproximativ cincizeci de persoane din judeţul Covasna, pentru a lucra la o fabrică de piese din ceramică pentru industria de automobile. Potrivit unui comunicat de presă al Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Covasna, compania Ibiden din Ungaria, cu sediul în parcul industrial Dunavársány din apropiere de Budapesta, va lansa, în colaborare cu CCI, în a doua parte a lunii iunie, o ofertă de locuri de muncă pentru aproximativ 40-50 de persoane, pentru a lucra la o fabrică de piese din ceramică pentru industria de automobile. Ibiden Hungary este o întreprindere cu capital japonez, care activează în Ungaria din anul 2005 şi are, în prezent, aproape 1.400 de angajaţi, cifra de afaceri fiind de aproape 169 de milioane de euro. Angajaţii care urmează a

fi recrutaţi din judeţul Covasna vor lucra pe liniile de fabricaţie existente, ceea ce nu implică o anumită calificare. Posturile sunt încadrate în categoria munci uşoare, fiind adresate atât femeilor, cât şi bărbaţilor, cu vârsta cuprinsă între 28 şi 45 de ani. Interviurile pentru persoanele interesate vor avea loc la sediul CCI Covasna din Sfântu Gheorghe, la o dată care urmează să fie anunţată. Conducerea CCI Covasna subliniază că decizia de recrutare a forţei de muncă pentru industria de automobile este urmare a relansării acestei industrii în Occident, iar prezenţa companiei în judeţul Covasna este datorată credibilităţii firmei Valkes din Sfântu Gheorghe, care a amplasat în municipiu fabrica de asamblare de cabluri electrice pentru automobile japoneze Nissan Quashqai. 7

sociAl

Numărul copiilor abandonaţi a crescut alarmant anul acesta R

eprezentanţii Direcţiei Gene rale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) spun că de la începutul anului şi până în 8 iunie au fost abandonaţi 21 de nou-născuţi în maternitate, iar alte 42 de sesizări au fost făcute de către primării sau alte persoane. „A crescut numărul lor, avem de-a face cu o adevărată avalanşă şi, cum nu avem voie să angajăm mai mulţi asistenţi maternali, ne descurcăm mai greu. Numai ieri am dispus trei plasamente, pentru trei copii micuţi abandonaţi. Am primit două sesizări de la maternitate, iar în al treilea caz a venit mama cu copilul la noi. Direct din maternitate a venit la noi, cu un copil de cinci zile. Numai din spitale, de la maternităţi şi pediatrii, de la 1 ianuarie până în 8 iunie, am primit 21 de sesizări de copii abandonaţi din tot judeţul. Din luna septembrie 2009 şi până astăzi numai în reţeaua de asistenţă maternală au intrat 39 de copii şi 26 dintre aceştia au intrat din ianuarie până acum în reţeaua de asistenţă maternală”, a explicat Monica Filip, directorul adjunct al DGASPC Cluj.

Angajaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului se confruntă cu o adevărată „avalanşă” de cazuri de copii abandonaţi. Mamele îşi părăsesc micuţii fie în maternităţi, fie în spitale de pediatrie sau pur şi simplu bat la uşa DGASPC. În alte cazuri, părinţii se folosesc de copii pentru a scăpa de închisoare.

Asistenţii maternali renunţă la copiii pe care îi au în plasament

Se folosesc de copii ca să scape de puşcărie Un caz care i-a şocat pe angajaţii Direcţiei a fost cel al unei mame care a vrut să se folosească de copilul nou-născut pentru a scăpa de închisoare. “Am primit o sesizare de la «Stanca» acum două zile despre o mamă care a spus clar că nu îşi vrea copilul sub nicio formă, vrea să plece şi a şi plecat. Noi am încercat şi la familia extinsă şi nimeni nu voia copilul, după care mama s-a răzgândit brusc, după două zile. Am aflat că şi mama, şi bunica micuţului urmau să fie arestate. Poliţia aştepta ca femeia să nască pentru a o putea aresta, iar ele au crezut că pot folosi copilul ca şi scut. A fost foarte ciudat că de la o poziţie de respingere totală - nici măcar nu a vrut să îl pună la piept, nici nu a vrut să îl vadă - să se răzgândească brusc după două zile, când ştiau că vor fi arestate. Bineînţeles, copilul a fost luat în grija noastră, nu merge aşa”, a relatat Filip.

14 copii, la 42 de ani Cu toate că sunt cazuri mai rare, se întâlnesc în comunităţile rurale şi familii cu foarte mulţi copii, de care nu mai pot avea grijă. “Avem o echipă mobilă, formată dintr-un asistent medical şi un asistent social, care se ocupă de planning familial. Se deplasează în şcoli, în comunităţi expuse riscului sarcinii nedorite şi ajută femeile, informează adolescentele, le explică şi le prezintă toate mijloacele de contracepţie. În comunităţile rurale sărace sunt foarte multe prejudecăţi legate de sterilet. Este o muncă foarte grea, dar din fericire cu rezultat. Avem situaţii nemaipomenite în care avem 30 de avorturi, 20 de avorturi. 5-6 avorturi sunt ceva absolut obişnuit. Sau avem 14 copii de care nu mai putem avea grijă. Am fost nevoiţi la un moment dat să preluăm în sistem 11 copii ai aceleiaşi mame, între 4 şi 17 ani. S-au separat părinţii şi niciunul nu voia copiii, iar de atunci mama a mai născut doi copii. Acum avem un caz în care mama a născut al 14-lea copil, la 42 de ani”, a adăugat Filip. 8

ASISTENŢĂ. Directorul DGASPC se plânge de numărul mic al asistenţilor maternali.

Eforturi pentru prevenirea separării copilului de mamă Copiii sănătoşi, sub doi ani, nu pot fi plasaţi în sistem rezidenţial, în centre de plasament sau în case de tip familial, aceştia trebuie să intre neapărat în reţeaua de asistenţă maternală. “Pentru fiecare caz în parte care ne este semnalat, fie din reţeaua de spitale, fie de la primării, încercarea noastră prioritară este ca aceşti copii să rămână în propria familie. Şi avem alternative pentru asta: mama este găzduită într-un centru maternal pe o perioadă de până la nouă luni. De exemplu, avem centre pentru cuplul mamă-copil, unde li se asigură găzduire, tot ce este necesar pentru maximum nouă luni, iar în timpul acesta mama poate să facă un curs de pregătire, putem s-o ajutăm să îşi găsească un loc de muncă, un loc unde să stea, mediem relaţia cu familia extinsă. Încercăm să pregătim terenul pentru ca mama să se reintegreze social din toate punctele de vedere şi prin asta încercăm să prevenim separarea copilului de mamă”, a precizat Filip.

Trei centre maternale în judeţ În judeţul Cluj există trei centre maternale: la Gherla, Câmpia Turzii şi Cluj-Napoca. De asemenea, există posibilitatea plasamentului copilului în familia extinsă. “Dacă mama sau tatăl nu-şi poate asuma din varii motive - probleme de sănătate, probleme de pauperitate cronică severă - sau pur şi simplu nu îşi vrea copilul, fiind dintr-o sarcină nedorită, putem să plasăm copilul în familia extinsă, la bunici, mătuşi, verişori. Încercăm să identificăm pe cineva din familie care să îşi asume responsabilitatea creşterii acestui copil”, a spus Monica Filip. Aceştia primesc alocaţia de stat pentru copil, plus alocaţia de plasament, care este de aproape 90 de lei. “Nu este mult, dar este cât de cât un ajutor şi acel copil rămâne totuşi în familia extinsă”, a completat Filip. Pentru copiii mai mari, ale căror familii trec printr-o situaţie de criză, există posibilitatea centrelor de zi, în cazul în care părinţii nu îşi permit să dea copilul la grădiniţă. “În momentul în care o familie ajunge în criză, cei mai vulnerabili sunt copiii şi bătrânii şi atunci au tendinţa să scape de ei. Noi încercăm să îi ajutăm să depăşească aceste mo-

V A S L U I - Peste 30 de asistenţi maternali profesionişti din judeţul Vaslui au renunţat în ultima perioadă la copiii pe care îi aveau în plasament, în special din cauza măsurilor de diminuare a veniturilor anunţate de Guvern, aceştia preferând să plece la muncă în străinătate, unde câştigă mai mulţi bani. Potrivit conducerii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Vaslui, majoritatea asistenţilor maternali au preferat să renunţe la copiii pe care îi aveau în plasament pentru a pleca în străinătate, acolo unde pot desfăşura activităţi similare în schimbul unor salarii mult mai mari. Astfel, în mai puţin de două luni, DGASAPC Vaslui s-a confruntat cu peste 30 de cazuri de asistenţi maternali care au renunţat la copiii aflaţi în plasament, aceştia daţi spre creştere şi îngrijire altor persoane atestate, aflate pe o listă de aşteptare a instituţiei. „Evident, chiar dacă putem apela la alţi asistenţi maternali profesionişti, nu este o situaţie tocmai normală, având în vedere că, de regulă, copiii sunt cei care au de suferit prin această schimbare. Cei mai mulţi dintre asistenţii maternali care renunţă sunt nemulţumiţi de sumele acordate de către stat pentru creşterea copilului, un factor important în decizia lor fiind şi măsura de reducere a salariilor cu 25 la sută anunţată de către Guvern. Asta în condiţiile în care salariul nu depăşeşte 800 de lei pe lună, iar la plata alocaţiei de hrană pentru copii suntem în urmă cu jumătate de an din cauza bugetului foarte mic primit de la stat în ultimii doi ani”, a declarat, marţi, Ionel Armeanu, directorul DGASPC Vaslui. Conducerea Direcţiei de Asistenţă Socială Vaslui susţine că se confruntă cu aceeaşi problemă, de renunţare la locul de muncă, şi din partea asistenţilor sociali, cei care verifică modul în care sunt crescuţi şi îngrijiţi copiii aflaţi în plasament. În ultima perioadă, şase asistenţi sociali au plecat, preferând să meargă, la fel ca şi asistenţii maternali, la muncă în străinătate, acolo unde câştigă până la 3.000 de lire sterline, faţă de 550 de lei cât primesc de la statul român.

mente prin serviciile pe care le acordăm”, a conchis directorul adjunct.

Profilul mamelor care îşi abandonează copiii Potrivit directorului adjunct al DGASPC Cluj, există două categorii de mame care decid să îşi lase copiii. “Există mama tânără, adolescentă, studentă, unde copilul este rodul unei relaţii întâmplătoare, sarcina este nedorită, absenţa informării adolescentei şi chiar a studentei îşi spun cuvântul. Toate spun «nu am crezut că mi se va întâmpla chiar mie». Pur şi simplu nu se văd făcând faţă rolului de mamă. Este o mare durere când apare o sarcină nedorită, bulversează total viaţa tinerei. Tocmai de aceea aş vrea să accentuez importanţa educaţiei din familie, care nu poate fi suplinită de cea de la şcoală, educaţia de la şcoală pe acest segment este complementară. Comunicarea între familie şi copil este esenţială din toate punctele de vedere. Am constatat că «o păţesc» tocmai fetele cuminţi, care sunt ţinute «din scurt», care nu sunt informate, cu care nu se vorbeşte, merg o dată la discotecă şi se întâmplă. Aceste studente şi eleve sunt din

toate mediile, de la familii de medici până la familii simple”, a explicat Filip. Altă categorie este cea a mamelor care, intrate într-o nouă relaţie, renunţă cu foarte mare uşurinţă la copiii lor în cazul în care noul partener nu este de acord cu existenţa acestora. “Un alt segment este cel al mamelor care provin din familii dezorganizate, perpetuează modelul de familie dezorganizată, în care contează numai cei doi care au relaţie de cuplu şi care renunţă foarte uşor la copiii din relaţiile anterioare”, a precizat Filip. Taţii au un rol important în abandonarea copiilor, aceştia neacordând sprijin şi abandonând la rândul lor femeile însărcinate. “Din păcate, foarte mulţi copii nu sunt recunoscuţi de către taţi şi atunci responsabilitatea lor legală este nulă. Foarte puţini taţi îşi recunosc copiii, cu toate că procedura este extrem de simplă. Chiar dacă iniţial a fost întocmit un certificat de naştere unde apare numai mama, cu o simplă declaraţie la starea civilă se reface certificatul şi copilul poate fi recunoscut. Sunt absenţi în ceea ce priveşte copilul, sarcina mamelor şi responsabilitatea”, a afirmat Filip. E NUMărUl

l z A

l M A S I

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

sociAl

miniştrii s-au plâns în Guvern că le pleacă angajaţii în alte ministere, unde au văzut salarii mai mari Unii miniştri au reclamat în Guvern că funcţionari din subordine, şoferi, secretare şi alţi angajaţi, vor să plece la alte ministere unde au văzut că se câştigă mai bine, mai ales după prezentarea veniturilor, şi au generat o discuţie în urma căreia s-a decis ca salariile acestora să fie unitare.

urse participante la şedinţa de miercuri a Guvernului au făcut public faptul că unii dintre miniştri au reclamat că mai mulţi funcţionari pe care îi au în subordine sunt tentaţi să plece spre alte ministere şi instituţii publice unde au observat că persoane încadrate pe un post echivalent sunt mai bine remunerate, nemulţumire amplificată după prezentarea publică a veniturilor din aceste instituţii. „De exemplu, s-a văzut că sunt şoferi plătiţi cu 4.000 lei lunar, în timp ce alţii nu trec de 1.200 lei. Această situaţie a generat o nemulţumire la nivelul angajaţilor din ministere, care au început să fie tentaţi să plece spre acele instituţii unde au observat că se câştigă mai bine”, au

secretarilor de «În privinţa participării miniştri la stat sau a consilierilor de ţie unde statul consiliile de administra majoritar şi sunt are capital minoritar şi de 480 de lei, indemnizaţii peste suma tari de stat vor acei consilieri, acei secre tă în Fondul de dona toată suma aferen te, nu vom Solidaritate. Cu alte cuvin această lună, mai avea, începând din i consilieri de nici secretari de stat, nic ciparea, în baza miniştri care, prin parti administraţie legii, la unele consilii de majoritar sau unde statul are capital ceea ce am minoritar, să depăşească l de faţă 1% din avut până în momentu torului, valoarea salariului direc donată fi iar suma respectivă va » în Fondul Solidaritatea

spus sursele. În urma discuţiei din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca, în termen de o săptămână, prin ordonanţă de urgenţă sau ordin de ministru, salariile şoferilor, secretarelor şi altor angajaţi din ministere să fie uniformizate. Datele prezentate în ultimele două săptămâni de către instituţiile publice privind veniturile angajaţilor în luna aprilie 2010 au indicat că, în unele structuri, precum ministerele Finanţelor şi Muncii, sunt şoferi plătiţi lunar cu peste 4.000 lei, mai bine ca unii secretari de stat, în timp ce alţii au salarii cuprinse între 2.000 lei şi 3.000 lei. În alte instituţii, îngrijitorii sunt plătiţi cu aproape 2.000 lei, mai bine decât un consilier juridic asistent.

Emil Boc

Agricultorii vor bloca drumurile Prefectul de Dolj a pornit vânătoarea judeţene în august-septembrie de sidicalişti Agricultorii ameninţă cu blocarea drumurilor „ judeţene în lunile august-septembrie, Preşedintele Sindicatului Administraţiei

Vom face mitinguri şi marşuri în toată ţara. Sperăm să aducem în Bucureşti 15.000 de agricultori cu utilaje şi animale. Dacă nu vom reuşi să schimbăm decizia Guvernului nici cu asta, am convenit să blocăm drumurile judeţene şi vamale”, a mai spus Nicolae. El a adăugat că agricultorii vor face tot posibilul pentru a se întâlni cu preşedintele Traian Băsescu şi cu toate partidele politice în încercarea de a îi convinge să reia subvenţiile. „Este o acţiune de terorism a guvernului împotriva agriculturii. Se doreşte falimentarea agriculturii şi ca fermele să fie vândute pe nimic de către bănci, iar România să devină o piaţă de desfacere”, a adăugat Nicolae. Reprezentatul Asociaţiei Crescătorilor de Porci, Gheorghe Caruz, consideră inadmisibilă stoparea subvenţiilor, în condiţiile în care Grecia nu a redus sprijinul pentru agricultori în această perioadă. „În ultima săptămână s-au închis multe ferme în România. Dacă la rachete sau altele nu ne pricepem, la creşterea porcului suntem buni”, a spus Caruz, care a adăugat că la o subvenţie de un leu pe care o dă statul în agricultură, profitul acestuia este de patru ori mai mare. În schimb, potrivit lui Caruz, când se închide o fermă zootehnică şi îşi pierde locul de muncă un angajat, alte patru persoane din industriile colaterale intră în şomaj. „Agriculturii ar trebui să îi fie alocat din PIB un procent mai mare decât are învăţământul, pentru că dacă oamenii nu au ce mânca, vor începe să fure”, a afirmat reprezentantul crescătorilor de porci. Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a spus că, prin politicile „înţelepte” ale guvernelor care au condus România, s-a ajuns ca, în prezent, circa trei milioane de hectare de teren agricol să rămână necultivate, iar alte 500.000 NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

dacă Guvernul va renunţa la acordarea subvenţiilor, susţine preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae. EXEMPLU. Blocarea drumurilor de către fermieri a devenit o formă de protest clasică în Europa, fermierii francezi fiind printre cele mai „bune modele” în domeniu.

de hectare să fie cumpărate de către străini. „În lipsa subvenţiilor pentru următorii trei ani, cred că se doreşte ca cele trei milioane de hectare să rămână în continuare necultivate şi să fie vândute pe nimic străinilor”, a declarat Sitaru. Conform preşedintelui LAPAR, odată rămas fără subvenţii, jumătate dintre firmele din sectorul vegetal vor da faliment în acest an, iar restul se vor închide în următorii ani. „Plătim dobânzi la credite de 20%, faţă de 2-3% cum se întâmplă în ţările UE. În nicio ţară subvenţia nu e la mâna guvernului şi nu el decide dacă o dă sau nu. Eu şi colegii mei, cerem ca ministrul

Vlădescu să plece, pentru că nu găseşte soluţii”, a declarat Mihai Lungu, reprezentantul Cooperativei Muntenia. El a adăugat că Sebastian Vlădescu este singurul ministru din Uniunea Europeană care „a ras într-o secundă” toate subvenţiile din agricultură. „Dacă în 1989 erau trei milioane de hectare amenajate pentru irigaţii, din 2005 s-au irigat 1,2 milioane de hectare, iar în acest an nu se vor iriga mai mult de 50.000 de hectare”, a spus preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă, Viorel Nica. El solicită eliminarea TVA la serviciile de irigaţii şi furnizarea energiei la preţ de producător.

Publice „Forţa Legii”, Ringo Dămureanu, susţine că a fost „fugărit” pe culoarele Palatului Administrativ din Craiova de prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, după ce a vrut să pozeze uşa de la cabinetul acestuia pe care scrie „zonă de securitate”.

ncidentul dintre prefectul judeţului Dolj, Eugen Georgescu, şi liderul SAP „Forţa Legii”, Ringo Dămureanu, a avut loc, marţi, în jurul orei 14.00, la Palatul Administrativ din Craiova, transmite corespondentul MEDIAFAX. Liderul SAP „Forţa Legii” susţine că a fost „fugărit” de prefectul Eugen Georgescu în momentul în care încerca să fotografieze cu telefonul mobil uşa de la cabinet, pe care era inscripţionat „zonă de securitate”. „Am coborât de la biroul pe care îl am în Consiliul Judeţean, la biroul domnului prefect, am văzut înainte de anticamera dânsului, pe o uşă, că scria «zonă de securitate - cabinet prefect», m-am oprit şi am avut intenţia să fac o fotografie acelei uşi. Moment în care m-am trezit cu prefectul în uşă, care pur şi simplu a vrut să mă prindă de mână, m-am speriat şi am luat-o pe hol la fugă. Prefectul a alergat după mine până aproape de poartă, în primă fază am mers în biroul meu, după care jandarmii, în frunte cu şeful jandarmeriei, mă aşteptau pentru remedierea situaţiei”, a declarat Ringo Dămureanu. La rândul său, prefectul Eugen Georgescu spune că Ringo Dămureanu a încălcat regulamentul instituţiei încercând să facă fotografii într-o zonă interzisă a instituţiei. „Omul încălcase regulamentul şi făcea

poze în zonă interzisă şi se ferea de mine. Când am încercat să văd cine e a luat-o la fugă şi a început să ţipe după presă”, a spus prefectul Eugen Georgescu. Potrivit sursei citate, liderul de sindicat a încercat să pozeze uşa pe care este inscripţia „zonă de securitate” pentru a justifica „probabil” în faţa instanţei de ce l-a catalogat drept „securist” la un miting de protest din urmă cu o săptămână, organizat pe esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. „Nu vreau să am cu el niciun fel de dialog. E acţionat în instanţă şi el a venit, ca justificare, pentru că m-a făcut securist, să pozeze zona de securitate, poate consideră că asta e justificarea lui că m-a acuzat, altă logică nu avea. Altfel, ce logică are să pozezi o tablă? Nu am văzut nici dacă avea telefon sau aparat, decât am văzut ceva fugind”, a mai spus prefectul de Dolj. Liderul de sindicat a fost oprit de jandarmii care asigură accesul în incinta Palatului Administrativ din Craiova pentru a lămuri situaţia. „Dar ce faceţi? Mă reţineţi? Aveţi mandat în acest sens?”, le-a spus Ringo Dămureanu jandarmilor de la poartă care i-au solicitat mobilul pentru a se asigura că sindicalistul nu a fotografiat uşa cabinetului prefectului Eugen Georgescu. 9

pOlitiC

iliescu a intrat, la Bookfest, pentru a doua oară în conflict cu organizaţia „noii Golani” C

ele două incidente – atât cel din 2009, când membrii organizaţiei „Noii Golani” au aprins lumânări la aniversarea lui Ion Iliescu, unul dintre aceştia fiind îmbrăcat într-un costum ce simboliza Moartea, cu coasa în mână - cât şi cel de joi de la Bookfest, l-au avut ca protagonist pe liderul organizaţiei, George Simion. În ambele situaţii, Simion a fost cel care a vorbit în numele organizaţiei şi a formulat acuze – unele injurioase - la adresa lui Ion Iliescu. Ca şi în 2009, George Simion a venit la un eveniment care îl avea în centrul său pe fostul preşedinte Ion Iliescu, respectiv lansarea, la Bookfest, a celei mai recente cărţi a acestuia, referitoare la Revoluţia Română. Înainte de debutul lansării, atunci când Ion Iliescu răspundea întrebărilor jurnaliştilor, George Simion, împreună cu doi colegi, membri ai „Gurpului de acţiune Noii Golani”, ţinând în mâini afişe A4 cu fotografia alb-negru a fostului şef de stat, s-au apropiat şi i-au reproşat lansarea unei cărţi pe tema comunismului. „Nu trebuie să lansaţi cărţi azi, dumneavostră, trebuie să staţi în puşcărie”, i s-a adresat George Simion lui Iliescu, de la circa un metru distanţă, din spatele jurnaliştilor. Reprezentanţii SPP au intervenit, unul dintre aceşti smulgând afişul pe care George Simion îl ţinea deasupra capului. Simion le-a reproşat reprezentanţilor SPP că îl bruschează. Gestul tânărului a produs rumoare printre cele circa 150 de persoane aflate la standul editurii Semne la lansarea cărţii lui Iliescu. Unii dintre cei prezenţi l-au luat la întrebări pe Simion: „Dar tu unde ai fost, mă, acum 20 de ani?”. Ion Iliescu l-a acuzat pe George Simion de huliganism şi i-a cerut să părăsească, împreună cu ceilalţi reprezentanţii ai organizaţiei „Noii Golani”, spaţiul destinat lansării de carte. „Aici e o manifestare de cultură, de carte. Cei care nu au respect faţă de carte nu au ce să caute într-un asemena spaţiu. Ceea ce faceţi dumneavostră este huliganism. Este huliganism. Vă rog să părăsiţi imediat spaţiul. Provocarea dumneavostră este chemare la dezordine. Respectaţi oamenii de faţă”, a spus Iliescu, adresându-se direct, peste capul ofiţerilor SPP, lui George Simion. După această intervenţie, Iliescu nu le-a mai spus nimic tinerilor. Aceştia au fost însă imediat interpelaţi de directorul Editurii Semne, flancat de reprezentanţii unei firme de ordine care angajată de Bookfest. George Simion s-a aşezat pe un scaun, şi-a încrucişat braţele

Fostul şef de stat Ion Iliescu a fost, joi, la Bookfest, la lansarea cărţii sale despre Revoluţie, ţinta unei acţiuni de protest a organizaţiei „Noii Golani”, evenimentul fiind similar cu unul petrecut în 2009, la aniversarea sa, în care au fost implicaţi aceiaşi protagonişti. şi le-a spus celor prezenţi că vrea să asiste la lansarea cărţii şi să-i adreseze o întrebare lui Ion Iliescu. El le-a mai spus celor prezenţi că este masterand în istoria comunismului în România. „Eşti foarte documentat. Du-te, tată, du-te în altă parte. Ai o creştere greşită”, i-a răspuns unul dintre cei veniţi la lansarea de carte. „De ce-ţi baţi joc de Editura Semne? Afară! Nu putem să pornim lansarea. Afară! Acum!”, i-a spus directorul editurii, în timp ce un alt participant i-a spus lui Simion că nu are voie să facă „zâzanie”. „De ce trageţi de mine? Vreau să asist la lansarea de carte a domnului Iliescu, a tovarăşului Iliescu”, le-a spus George Simion reprezentanţilor firmei de ordine, care încercau să îl convingă „să iasă puţin afară”. Reprezentanţii firmei de ordine au intervenit în forţă şi l-au ridicat pe George Simion pe sus, în ciuda împotrivirii vehemente a acestuia. În îmbrânceala creată, Simion a încercat să se culce la pamânt pentru a scăpa de oamenii de ordine şi a răsmas fără tricou. Într-un final, tânărul a fost scos din sală şi nu i s-a mai permis, în ciuda repetatelor încercări, accesul înapoi. El a împărţit afişe, aceleaşi pe care le-a postat şi în incintă, la lansarea cărţii, de mărimea A4, alb-negru, xeroxate, care îl reprezentau pe Ion Iliescu şi pe care se putea citi textul „Căutat pentru furtul Revoluţiei din decembrie 1989, chemarea minerilor din iunie 1990, instigare la violenţă împotriva studenţilor anticomunişti, ascunderea adevărului despre mineriade”. În timp ce Simion stătea afară, împreună cu colegii săi, flancat de oamenii de ordine de la Bookfest, fostul lider social-democrat Vasile Dâncu, aflat şi el la Bookfest pentru lansarea unei căţi, a trecut prin faţa pavilionului. Dâncu s-a oprit şi a schimbat câteva cuvinte cu George Simion. Lansarea cărţii lui Iliescu s-a desfăşurat fără alte incidente, dar sub impresia celui din debut. Pe tot parcursul lansării, reprezentanţii SPP care l-au însoţit pe Ion Iliescu au fost în alertă maximă, fostul şef de stat fiind flancat de patru dintre aceştia în timp ce dădea autografe. În finalul evenimentului, Ion Iliescu lea spus jurnaliştilor că tinerii care au provocat acel incident nu sunt altceva decât „minţi rătăcite”, folosite ca masă de manevră.

ion iliescu: „În democraţie, filtrul principal este votul popular, legea lustraţiei e aberantă” Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu a comentat decizia Curţii Constituţionale privitoare la Legea lustraţiei, spunând că, în democraţie, filtrul principal îl reprezintă votul popular, el opinând că acest act normativ este „aberant”. „Pe bune dreptate, că e aberantă (Legea lustraţiei, n.r.) Conceptul de lustraţie este un concept eminamente totalitar, n-are nimic de a face cu democraţia. În democraţie filtrul principal este votul popular, pentru că este vorba de organizare pluralistă a vieţii politice, controlul din partea cetăţenilor şi s-a respins ideea condamnării în bloc a unor categorii de oameni. Una e să ai un primar care a slujit interesele obştei, chiar şi în condiţiile de atunci - şi dovadă că mulţi au fost realeşi - iar altul care a fost un ticălos. Deci îl judeci pe fiecare în parte”, a opinat fostul şef de stat. Iliescu a adus în discuţie şi faptul că CPUN ar fi dat dovadă de mai multă maturitate politică şi înţelegere a lucrurilor. „Am intrat într-o altă fază a societăţii româneşti odată cu dărâmarea dictaturii şi trecerea spre democraţie. Se discuta legea electorală pentru primele alegeri libere din mai 1990. În februarie, domnul Amedeo Lăzărescu, reprezentantul PNL în Comisia Juridică, a venit cu aceste propuneri, de genul lustraţie. S-au discutat şi în comisie şi în biroul CPUN şi în plenul CPUN şi au fost respinse ca fiind inacceptabile”, a spus Iliescu. El a menţionat că au mai existat variante de lustraţie în alte ţări, respectiv în ţările baltice, dar că şi ele au fost respinse de instanţa europeană ca fiind nedemocratice.

«Legea a fost promulgată în aşa fel încât sî fie neconstituţio nală, deci nu cred că ar trebui să ne mire decizia Curţii Constituţionale. Ei au făcut această lege doar pentr u a mai bifa încă un punct, nu pentr u a condamna pe cineva la propriu»

MaRiuS OpRea,

pReşedintele CentRulu i pentRu inveStiGaRea CR iMelOR COMuniSMului din ROMâ nia

Curtea Constituţională a decis cu majoritate de voturi, că Legea lustraţiei este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea făcută de mai mulţi parlamentari. Potrivit acestei legi, aceştia nu pot candida şi nu poate fi numiţi, pe o perioadă de cinci ani consecutivi de la intrarea în vigoare a legii, pentru demnităţi şi funcţii publice. Parlamentarii PSD au sesizat Curtea Constituţională pentru a verifica legalitatea Legii lustraţiei, susţinând că este „nedemocratică, anticonstituţională şi împotriva drepturilor omului”. Aceştia invocau şi Rezoluţia 1096/1996 a Comisiei Europene stipulează că legile lustraţiei nu se pot aplica decât individual, eventualele vinovăţii fiind individuale, şi nu comune.

Soluţia la criză vine de la Roşia de Secaş: demisia şi emigrarea în Germania P

refectul de Alba, Ştefan Bardan a emis ordinul prin care se ia act de demisia primarului comunei Roşia de Secaş, Gheorghe Wagner, şi a transmis Ministerului Administraţiei şi Internelor solicitarea de organizare a alegerilor locale parţiale. Bardan a spus că Guvernul urmează să stabilească data alegerilor parţiale din aceasta comună. Atribuţiile primarului vor fi preluate în 10

Fostul edil PDL Gheorghe Wagner şi-a dat demisia din funcţie pe motiv că este nemulţumit de deciziile anticriză ale Guvernului şi a anunţat că emigrează cu familia în Germania. această perioadă de către viceprimarul Ilie Damian, membru PNL. Primarul PDL al comunei Roşia de Secaş, Gheorghe Wagner transmis o scrisoare deschisă, în care îşi anunţă demisia în semn de protest

faţă de deciziile din ultima perioadă ale clasei politice şi ale Guvernului, pe care le consideră inacceptabile, deoarece vor afecta grav traiul românilor. Wagner a anunţat că renunţă la funcţia de primar deoarece

nu mai doreşte să facă parte din actuala clasă politică, ce „se luptă doar pentru puterea clanului sau a grupurilor de interese”. El intenţionează ca în perioada imediat următoare să emigreze cu

familia în Germania, acolo unde se află cea mai mare parte a rudelor sale. Gheorghe Wagner este fost membru PNL, iar înainte de alegerile parlamentare din 2008 şi-a dat demisia din funcţia de primar pentru a candida pentru Camera Deputaţilor. În urma acestei decizii şi-a pierdut mandatul, dar l-a recâştigat în la alegerile parţiale din luna februarie 2009, de data aceasta candidând din partea PDL. NUMăRUL NUMăRUL15 12ll1424-

20 - 30IUNIE MAI 2010

poLiTic

Laszlo Tokes a fost propus pentru funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European P

otrivit eurodeputatului socialdemocrat, România este un model la nivel european pentru modul în care, în ultimele două decenii mai ales, a soluţionat problemele minorităţilor naţionale, asigurându-le o consistentă reprezentare, atât la nivelul administraţiilor locale, cât şi din punct de vedere parlamentar şi guvernamental. Creţu a menţionat că cea mai elocventă ilustrare în acest sens este prezenţa constantă a UDMR în Parlamentul României, din 1990 încoace, şi în coaliţiile guvernamentale, începând din 1996 şi până în prezent. „Cu toate acestea, domnul Tokes Laszlo, fost preşedinte de onoare al UDMR, vehiculează cu obstinaţie o viziune deformată asupra realităţilor din societatea românească, încercând să învenineze climatul de armonie interetnică şi incitând la segregare şi separatism”, susţine Corina Creţu. „Am aflat cu îngrijorare propunerea grupului Popularilor Europeni pentru postul de vicepreşedinte al Parlamentului European, în urma alegerii fostului titular, domnul Pal Schmitt, ca preşedinte al Parlamentului Ungariei. Desemnarea domnului Tokes Laszlo pentru a ocupa funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European este surprinzătoare, având în vedere consecvenţa cu care acesta promovează un discurs iredentist şi şovin, atât prin declaraţiile susţinute în plenul acestui for, cât şi prin declaraţiile publice şi conferinţele organizate la Bruxelles, pentru promovarea unui mesaj revizionist şi separatist care contravine valorilor Europei Unite. Nu cred că Parlamentul European are nevoie de un vicepreşedinte care atacă actualul sistem de graniţe din Uniunea Europeană, cerând anularea Tratatului de la Trianon, şi care susţine revendicările de separare teritorială pe criterii etnice ale unor formaţiuni ex-

Europarlamentarul PSD Corina Creţu consideră „condamnabilă” susţinerea de către delegaţia PDL din Parlamentul European a candidaturii lui Laszlo Tokes pentru funcţia de vicepreşedinte al PE, apreciind că PDL arată astfel că este dispus să plătească pentru asocierea la guvernare cu UDMR orice preţ.

tremiste”, precizează Corina Creţu. Europarlamentarul susţine că, în aceste condiţii, este condamnabilă susţinerea de către delegaţia PDL din Parlamentul European a acestei candidaturi. „PDL arată astfel că este dispus să plătească pentru asocierea la guvernare cu UDMR orice preţ, oricât ar fi de periculos pentru cetăţenii români şi pentru spiritul european”, subliniază Creţu. Corina Creţu consideră că propunerea popularilor europeni, ce urmează să fie votată marţi, 15 iunie, la Strasbourg, este „cu atât mai regretabilă, cu cât vine în sprijinul unui curent extremist deja consistent re-

prezentat în Parlamentul European şi care se află în plină ofensivă în numeroase state ale UE”.

Tokes are sprijinul grupului PPE din parlamentul european Europarlamentarul Laszlo Tokes a primit susţinerea întregului grup PPE pentru a candida la funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, scrie, pe blogul său, reprezentantul PDL Cristian Preda, menţionând că acesta a fost elogiat ca simbol al luptei anticomuniste. „Laszlo Tokes va deveni primul deputat din România ales vicepre-

«„Este o onoare pentru mine, că am fost nomina lizat de către Delegaţia Mag hiară a PPE, cu sprijinu l Delegaţiei Române, la o funcţie atât de importa ntă. Voi depune toate efortu rile pentru lărgirea şi înt ărirea colaborării maghiaro-ro mâne, în baza valorilor europene. Am încredere în faptul că voi beneficia de spriji nu l majorităţii Parlamentului Eu ropean săptămâna viitoa re. Dacă voi fi ales, voi prom ova şi reprezenta în conti nu are valorile şi spiritul Revoluţ iei de la Timişoara»

Tőkés LászLó şedinte al Parlamentului European. În această dimineaţă, el a primit susţinerea întregului grup PPE pentru a candida la această funcţie, fiind elogiat ca simbol al luptei anticomuniste. Revoluţia română produce încă efecte”, a precizat eurodeputatul

Cristian Preda, într-o postare pe blogul personal. În opinia lui Preda, ca vicepreşedinte al Parlamentului European, Tokes poate deveni şi „un simbol al reconcilierii româno-maghiare, într-o Europă a toleranţei şi a deschiderii”.

Mişcările politice din Ungaria agită apele şi în România Un europarlamentar al formaţiunii de extremă dreapta Jobbik U şi-a deschis birou la Târgu Mureş l Comisia de Politică Externă

n europarlamentar al formaţiunii de extremă dreapta Jobbik din Ungaria, Szegedi Csanad (foto), şi-a deschis un birou teritorial la Târgu Mureş, unde va oferi consultaţii maghiarilor şi românilor, „să se vadă că Jobbik nu vrea să se preocupe numai de maghiarimea din Ungaria actuală”. Szegedi Csanad este unul din cei trei europarlamentari aleşi, în iunie 2009, din partea partidului „Jobbik Magyarországért Mozgalom” („Mişcarea pentru o Ungarie mai bună”), cunoscut sub denumirea de Jobbik, formaţiune de extremă dreapta din Ungaria. „Deschidem formal biroul europarlamentar, la care aşteptăm pentru consultaţii maghiari şi români care sunt interesaţi, să se vadă că Jobbik nu vrea să se preocupe numai de maghiarimea din Ungaria actuală, ci de toată naţiunea, că pentru ei nu există maghiarimea din Transilvania sau Slovacia, ci există o întreagă naţiune din Bazinul Carpatic. Maghiarimea este cea mai mare minoritate din Europa, care nu are drepturile minoritare corespunzătoare, care i se cuvin, cum au alte minorităţi din Europa. Iar pentru asta, responsabili sunt şi politicienii din Ungaria, nu numai cei din ţările unde trăiesc maghiari, în afara graniţelor Ungariei”, a spus Szegedi Csanad. El a adăugat că va milita la Bruxelles pentru „autodeterminarea maghiarilor în actualele graniţe ale României”. Szegedi Csanad a NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

a Senatului României cere autorităţilor o poziţie faţă de Legea ungară a cetăţeniei l România ar putea „să nu facă mare caz” de legea dublei cetăţenii, comentează presa străină. menţionat că, în acest sens, intenţionează să deschidă un birou similar şi în Serbia.

Senatul României reacţionează de formă Comisia pentru Politică Externă a Senatului cere Preşedinţiei, Guvernului şi MAE o poziţie oficială publică în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, conform noii legi a cetăţeniei ungare, opţiune interzisă de prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei. Rezoluţia subliniază „necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară”. Comisia de politică externă reiterează angajamentul părţii române pentru

consolidarea unor relaţii de cooperare şi parteneriat româno-ungar în spirit european, bazat pe principiul bunei vecinătăţi, pe interesele europene şi euro-atlantice comune şi pe puntea de legătură pe care o reprezintă minoritatea română din Ungaria şi, respectiv, minoritatea maghiară din România. Comisia de Politică Externă estimează în preambulul rezoluţiei că „lipsa de transparenţă şi de deschidere în tratarea unor chestiuni cu serioase implicaţii bilaterale poate avea efecte nedorite asupra climatului de încredere reciprocă în relaţia dintre România şi Republica Ungară”. Totodată, rezoluţia apreciază că ţine cont „de simbolistica politică negativă a redeschiderii subiectului Tratatului de pace de la Trianon prin conţinutul Notei de fundamentare a Legii privind unitatea naţiunii maghiare, în care Tratatul de pace menţionat este calificat drept «Dictat» şi «cauză principală a tensiunilor din Europa Centrală” şi în care se face referire la chestiunea autodeterminării şi la cea a drepturilor colective şi se subliniază că responsabilitatea

principală pentru soarta comunităţilor din afara graniţelor aparţine Republicii Ungare şi nu statelor de reşedinţă (principiu acceptat la nivel european)»”.

O diversiune a Guvernului ungar faţă de problemele interne Legea dublei cetăţenii din Ungaria denotă lipsă de interes din partea Guvernului faţă de ungurii din ţară, unde şomajul a ajuns la 11,8 la sută, iar forintul s-a devalorizat, după ce lideri ai partidului guvernamental Fidesz au comparat ţara cu Grecia, comentează The Guardian, în ediţia online. Însă, locuitorii Budapestei, potrivit publicaţiei, se întreabă de ce „Fidesz a optat să acorde prioritate acestor probleme, în contextul în care situaţia economică a ţării se înrăutăţeşte în mod constant”. Acest partid, aflat la putere, a răspuns că pur şi simplu îndeplineşte astfel „o promisiune”. Relaţiile dintre Ungaria şi Slovacia sunt mult mai „ranchiunoase” decât cele între Ungaria şi România, apreciază cotidianul britanic. În pofida faptului că Transil-

vania, care a făcut parte din Ungaria, face acum parte din România, relaţiile între aceste două ţări au cunoscut o ameliorare importantă. Iar, România ar putea „să nu facă mare caz” de legea dublei cetăţenii, având în vedere că Bucureştiul, la rândul său, a „înmânat, în mod discret, mii de paşapoarte etnicilor români din (Republica) Moldova”, care, în plus, nici nu este membră a Uniunii Europene, comentează The Guardian. 11

spoRtURi

mai sunt încă şanse să-l vedem pe Lucian Bute boxând în România Lucian Bute îl va întâlni pe Jesse Brinkley pentru titlul mondial, în versiunea IBF.

L U C I A N B U T E

C O M

posibil să port discuţiile finale cu autorităţile. Am obţinut, în principiu, promisiunea Interbox că dacă avem ce ne trebuie, adică garanţiile financiare, am avea încă posibilitatea să organizăm în România gala. Cred că va fi ultimul meci al lui Lucian anul acesta, iar apoi se va duce acolo unde HBO îi va impune, cel mai probabil în SUA”, a completat Obreja. Lucian Bute (26 de victorii şi nicio înfrângere) şi-a apărat pentru a cincea oară titlul mondial la categoria supermijlocie, versiunea IBF, în faţa pugilistului columbian Edison „Pantera” Miranda, într-o gală ce a avut loc la 17 aprilie, la Centre Bell din Montreal (Canada).

F O T O

ugilistul Lucian Bute se va lupta cu boxerul american Jesse Brinkley pentru titlul mondial în versiunea IBF, a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja. „Lucian Bute va lupta cu Jesse Brinkley din SUA, el fiind desemnat de IBF challenger obligatoriu. În cazul în care Brinkley se va accidenta, atunci Bute va întâlni un alt sportiv”, a spus Obreja. Rudel Obreja a afirmat că până la sfârşitul lunii iunie, trebuie să îi anunţe pe reprezentanţii Interbox dacă meciul pentru titlul mondial va avea loc în România sau în altă ţară. „În România e situaţia care e şi deocamdată mi-a fost im-

Unirea Urziceni visează Criza economică impune la punctele din Liga Campionilor reguli noi şi în fotbal A „ Preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori

Ne confruntăm cu tot felul de situaţii aberante în care victime cad, din păcate, sportivii. De exemplu, la un club de fotbal din nord-vestul ţării, unde sunt şi bani publici la mijloc, au fost depistate contracte între club şi fotbalişti în care aceştia figurau ca persoane fizice autorizate. Când i-am întrebat despre autorizaţii, ne-au spus că sunt la club, i-am întrebat de ştampile, ne-au spus că sunt la club, când i-am întrebat de chitanţe, ne-au spus că sunt la club, la fel şi facturile. Un alt caz: un sportiv nu a citit ceea ce a semnat, l-a interesat doar suma, nu a văzut că impozitele cădeau în sarcina sa, iar fiscul i-a pus sechestru pe avere pentru că nu şi-a plătit impozitele. Toate aceste cazuri ne arată că se impune elaborarea unei legislaţii a muncii exclusiv adresate domeniului sportiv”, a spus Costin. Întrebat dacă prin noul proiect demarat de AFAN nu va intra în conflict cu impresarii, Dumitru Costin a răspuns: „Cu siguranţă că vom intra în conflict cu ei. Dar nu cu toţi, pentru că o parte dintre ei îşi fac onest treaba, dar cu cealaltă parte vor fi probleme. Şi nu doar cu impresarii, ci şi cu unele cluburi şi chiar cu federaţii sportive. Pe site-ul prin care promovăm acest proiect vom face o secţiune intitulată «lista neagră», în care vom trece toţi impresarii, toate cluburile şi federaţiile care nu oferă contracte oneste sportivilor. Vom argumenta cu speţa în cauză, ceea ce se încalcă. Trebuie să facem curăţenie şi în acest sector”. Dumitru Costin a precizat că prezentul Cod al muncii are aplicabilitate foarte mică în ceea ce priveşte activitatea sportivă. „Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori din România, împreună cu Blocul Naţional Sindical susţin elaborarea acestui act normativ pentru că, în mare parte, Codul Muncii de acum nu se prea poate aplica sportivilor. Şi vă dau doar câteva exemple: plata orelor suplimentare, a sporului de noapte, la care se adaugă regimul demisiei. Vă daţi seama cum ar fi situaţia în care 23-24 de fotbalişti ar merge cu demisiile pe masă la 12

şi Nonamatori din România (AFAN), Dumitru Costin, susţine că este necesară elaborarea unei legislaţii a muncii exclusiv pentru domeniul sportului.

Marian Iancu sau Gigi Becali...”, a menţionat liderul sindicatului fotbaliştilor. El a anunţat că AFAN a pus bazele proiectului „Securitate socială şi formare profesională pentru sportivi”, care se adresează tuturor sportivilor cu scopul de a promova în rândurile acestora avantajele sistemului de securitate socială şi acordarea de asistenţă juridică la semnarea contractelor de joc.

Modificarea Codului Fiscal va proteja sportivii Dumitru Costin crede că Guvernul va modifica unele prevederi ale Codului Fiscal, prin care va crea probleme cluburilor, dar va asigura o protecţie sporită sportivilor. „Am intrat în posesia proiectului Guvernului de modificare a Codului Fiscal, care va afecta tot fenomenul sportiv din România. De acum înainte, oricine poate încheia orice fel de contract doreşte cu sportivii. Convenţie civilă, contract de prestări servicii, dar în momentul în care inspectorii ANAF vor constata că acel sportiv are o activitate zilnică, după un program bine stabilit, atunci va putea spune: «Domnilor, acest document conţine toate elementele care stau la baza întocmirii unui contract individual de muncă». Acea convenţie va fi interpretată ca un contract individual de muncă şi, atât angajatorul, cât şi angajatul, vor plăti impozitele. Astfel, sportivul va beneficia

de pensie şi de toate drepturile prevăzute într-un contract individual de muncă”, a spus Costin. El a menţionat că la ultima şedinţă a Comitetului Executiv al FRF s-a reintrodus obligativitatea cluburilor de a încheia poliţe de asigurare pentru fotbalişti. „Am participat la ultima şedinţă a Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal, la care am pus problema asigurării fotbaliştilor. Anul trecut s-a votat împotrivă şi a avut efect devastator asupra multor fotbalişti. Acum am atras atenţia că FIFA şi UEFA au directive foarte clare în acest sens, care obligă aceste cluburi să încheie asigurări. Practic, din acest sezon, jucătorii vor avea din nou asigurări de sănătate”, a precizat liderul de sindicat. Costin a afirmat că toate cluburile de fotbal care au primit licenţa pentru sezonul viitor nu vor fi scutite de probleme. „Faptul că domnul Viorel Duru a anunţat că toate cluburile au luat licenţa nu le scuteşte de probleme. La nivelul Ligii I problemele sunt grave, la nivelul ligii a doua este dezastru la pătrat, iar la Liga a III-a este dezastru la metru cub. Pentru o reformă a campionatului de fotbal pe principiul stabilităţii financiare şi a organizării ar trebui ca Liga I să aibă între 12 şi maximum 16 echipe, Liga a II-a o serie cu 16 echipe, iar Liga a III-a maxim patru serii a câte 16 echipe, împărţite pe criterii regionale pentru a diminua costurile”, a adăugat Costin.

«S-a deschis biroul de informare şi consiliere pentru sportivi, care va oferi servicii de informare şi consiliere sportivilor. Proiectul este implementat în parteneriat de AFAN, Blocul Naţional Sindical şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. »

RadU aUReL

manageR de pRoieCt

tacantul echipei Unirea Urziceni, Marius Onofraş (foto), a declarat după vizita medicală efectuată la Institutul Naţional de Medicină Sportivă, că speră ca gruparea ialomiţeană să reuşească accederea în grupele Ligii Campionilor şi din fazele eliminatorii. „Sperăm să facem mult mai multe puncte decât am realizat anul trecut. Am demonstrat şi cu Liverpool că suntem o echipă greu de bătut şi sperăm ca buturuga mică să răstoarne carul mare şi să ne calificăm în grupe. Aş vrea ca CFR să facă mai multe puncte decât noi, dar va fi foarte greu", a subliniat Onofraş. Atacantul a menţionat că s-a obişnuit ca după fiecare întrerupere a campionatului să găsească noi jucători la reunire. O parte a jucătorilor echipei Unirea Urziceni a efectuat, joia trecută, la Institutul Naţional de Medicină Sportivă din Bucureşti, vizita me-

dicală la care au fost prezente şi noile achiziţii, fundaşul Petre Marin şi atacantul francez Maurice Junior Dale.

Dosar penal pentru vedeta Stelei Jucătorului echipei Steaua, Cristian Tănase, surprins băut la volan de poliţie, i-a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui autovehicul având permisul suspendat.

urtătorul de cuvânt al IPJ Arges, inspector Robert Radu, a anunţat că fotbalistul echipei naţionale şi al echipei Steaua Bucureşti a fost depistat în traficul rutier din Piteşti conducând autoturismul proprietate personală sub influenţa băuturilor alcoolice şi cu permisul suspendat. El a fost oprit de poliţiştii argeşeni pe Calea Bucureşti din municipiul Piteşti, în timp ce se deplasa la volanul unui autoturism marca Mercedes. „A fost verificat cu aparatul alcooltest şi depistat cu o alcoolemie de 0,20 ml per litru alcool pur în aerul expirat, o contravenţie, şi nu a putut prezenta permisul de conducere care i-a fost suspendat de către politiştii bucureşteni pentru motive pe care nu le cunoaştem. El a susţinut în faţa agenţilor de poliţie că a contestat măsura suspendării, având o confirmare de la judecătorie că a făcut acest lucru, dar nu a depus acest certificat la organul de poliţie

care i-a suspendat permisul. Practic, contravenţia de acum va fi absorbită de dosarul penal, fiind o situaţie agravantă, motiv pentru care trei luni va avea permisul supendat, fără dreptul de a solicita reducerea suspendării” a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Argeş. Astfel, fotbalistului i-a fost întocmit dosar penal pentru conducerea unui autovehicul având permisul suspendat. Tănase a rămas fără permis de conducere şi în august 2009, după ce a fost surprins de aparatul radar al Poliţiei Rutiere conducând autoturismul său, marca Audi A 6, cu viteza de 107 km/h, în localitatea argeşeană Drăganu, pe DN 7. Atunci, fotbalistului i s-a reţinut permisul de conducere în vederea suspendării pe o perioadă de 90 de zile pentru depăşirea vitezei de deplasare în localitate, unde limita legală era de 50 de km/h. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

CM 2010 şi mai rapid il ib iz v re p im i a m i, n entele, conform Balonul Jabula izibil decât preced ite de „Jaburapid şi mai imprev

este mai critici prim ru Cupa Mondială stralian, care confirmă numeroasele Balonul creat pent au or at de un cercetăt ea din Adelaide, unui studiu efectu er, de la Universitat ce suprafaţa eb inw Le rek De timp lani”. profesorului mează mai mult , în anticipa. Vezi or informatice ale cât altele şi se defor ate de Conform simulăril po id ai rap m ai nu m l te ru es idas că porta t altceva”, a explica balonul creat de Ad traiectorii imprevizibile. „Înseamnă de fapt se întâmplă Adelaide. dă şi îi e ă pr erg as m ră va ioa de ter un ex din pid de la universitatea re tine, evaluezi ra estimat balonul că vine sp Departamentului de fizică şi chimie es. „Imprevizibil”, a m Ja vid Da l zu ul gle tor en ec us dir sp er, a , eb il” inw rib Le i. „O au criticat Jabulan ul dintre cei care au Mai mulţi portari n. ffo aerodinamism şi un precizie inedită ataBu în gi t lui iza an ial Gi ec l sp nu r lia ine ita ing ingea ar oferi o Andy Harland, un ingi El a explicat că m u. să i” Profesorul britanic afirmă că aceste m ulu aş pil t apărarea „co litatea tehnică. Cine , a spus Harlanda, lua ca a ru ul, nt pe lon ba aţi at ns pe cre bucătărie” trebuie să fie recom scoată cântarul de canţilor. „Fotbaliştii tele ar trebui să-şi portari”. en tre ed că ec pr de t câ ins de pr e mai „uşor de sunt mai uşoare fac îl i ulu lon ba textura care a asigurat că

foCuS SPort Programul partidelor de la Cupa Mondială Luni, 14 iunie GrUPA E Olanda - Danemarca (ora 14.30); Japonia - Camerun (ora 17.00). GrUPA F Italia - Paraguay (ora 21.30).

Marţi, 15 iunie GrUPA F N. Zeelandă - Slovacia (ora 14.30). GrUPA G C. Fildeş - Portugalia (ora 17.00); Brazilia - Coreea N (ora 21.30).

Miercuri, 16 iunie GrUPA A Africa de Sud - Uruguay (ora 21.30). GrUPA H Honduras - Chile (ora 14.30); Spania - Elveţia (ora 17.00).

Joi, 17 iunie GrUPA A Franţa - Mexic (ora 21.30).

GrUPA B Grecia - Nigeria (ora 17.00); Argentina - Coreea S (ora 14.30)

Vineri, 18 iunie GrUPA C Slovenia - SUA (ora 17.00); Anglia - Algeria (ora 21.30). GrUPA D Germania - Serbia (ora 14.30).

Sâmbătă, 19 iunie GrUPA D Ghana - Australia (ora 17.00). GrUPA E Olanda - Japonia (ora 14.30); Camerun - Danemarca (ora 21.30).

Duminică, 20 iunie GrUPA F Slovacia - Paraguay (ora 14.30); Italia - Noua Zeelandă (ora 17.00). GrUPA G Brazilia - Coasta F. (ora 21.30).

Brazilia este principala favorită la câştigarea Cupei Mondiale R

aportul PwC „Ce ne poate învăţa econometria despre performanţa la Cupa Mondială?” arată că nu există o legătură semnificativă între nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor şi succesul la turneele finale. Statele cu nivele relativ reduse ale veniturilor din America Latină s-au ridicat deseori la nivelul sau chiar au depăşit rivalele lor mai bogate din Europa, îndeosebi atunci când au beneficiat şi de avantajul terenului propriu. „Brazilia este favorita statisticienilor la ediţia de anul acesta a Cupei Mondiale, în vreme ce Anglia va avea o performanţă bună dacă va trece de sferturile de finală, dacă se ţine cont de clasamentul actual FIFA şi de istoria precedentelor turnee finale ale Campionatului Mondial”, se arată într-un comunicat al PricewaterhouseCoopers (PwC). În schimb, dimensiunea populaţiei are un anumit impact asupra performanţei la Cupa Mondială, însă nu este relevant din punct de vedere statistic. Argentina spre exemplu a fost uneori la nivelul Braziliei, deşi are numai o cincime din populaţia acesteia din urmă. State relativ mici precum Uruguay, Suedia şi Croaţia au avut de asemenea performanţe superioare dimensiunilor lor, îndeosebi atunci când au jucat acasă sau în regiunile lor. Avantajul terenului propriu şi soliditatea tradiţiei fotbalistice s-ar putea dovedi factorii cheie pentru succes la această ediţie a Cupei Mondiale. „Analiza noastră arată că nivelurile scăzute ale produsului intern brut pe cap de locuitor nu sunt un obstacol pentru succesul la Cupa Mondială şi nici dimensiunea populaţiei nu este un factor critic – David îl poate adesea învinge pe Goliath NUMărUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Brazilia este principala favorită la câştigarea Cupei Mondiale, ţările dezvoltate din punct de vedere economic nedepăşind ca performanţe echipele naţionale de fotbal ale statelor mai sărace. «Africa de Sud găzduieşte Cupa Mondială, este un triumf pentru umanitate. Este o onoare pentru Africa, un exemplu de urmat pentru popoarele din întreaga lume, în special pentru ţările în curs de dezvoltare. Este un moment în care visele devin realitate». Ban Ki-Moon SeCretarul general al onu pe terenul de fotbal. Acele ţări cu o adânc înrădăcinată tradiţie fotbalistică pot depăşi marile forţe economice ale lumii când vine vorba de fotbal”, a declarat John Hacksworth, liderul Departamentului de macroeconomie din cadrul PricewaterhouseCoopers. De exemplu, echipa de fotbal a Statelor Unite are performanţe sportive cu mult mai slabe decât dimensiunea bazei economice a Statelor Unite şi a ponderii lor demografice, în comparaţie cu Brazilia. Aceasta reflectă supremaţia fotbalului în Brazilia, în vreme ce în Statele Unite sporturile preferate sunt fotbalul american şi baseball-ul. China şi India, două state având fiecare peste un miliard de locuitori şi aflate într-o rapidă expansiune economică, sunt exemple chiar şi mai ilustrative a faptului că dimensiunea populaţiei şi capacitatea economică nu au un impact semnificativ asupra performanţelor la Cupa

Mondială. India preferă să se concentreze asupra cricket-ului, în vreme ce China s-a axat pe sporturile ce i-au maximizat şansele de a obţine cele mai multe medalii de aur la Olimpiada de la Beijing din 2008. „Dacă o ţară are o puternică tradiţie fotbalistică, selectarea a 11 jucători reprezentativi nu ar trebui să fie o sarcină dificilă nici măcar pentru o populaţie de doar câteva milioane”, a declarat Hacksworth. În plus, studiul a arătat că nu există o corelaţie statistică semnificativă între PIB-ul pe cap de locuitor şi clasamentul FIFA sau rezultatele la Cupa Mondială de-a lungul timpului. „Aceasta ar putea reflecta faptul că aptitudinile fotbalistice pot fi deprinse la fel de uşor şi pe străzile cartierelor mărginaşe şi într-un centru sportiv costisitor. În plus, fotbalul poate reprezenta una dintre cele mai atrăgătoare modalităţi de a scăpa de

«Sunt aceleaşi echipe care s-au luptat mereu pentru trofeu. Veşnica Brazilie, Italia, Argentina, Germania. Pe lângă ele a mai apărut Spania. Ca şi joc îmi place Spania, dar depinde cum vor aborda această mare competiţie».

ilie BalaCi sărăcie pentru băieţii din ţările sărace”, a adăugat Hacksworth. Informaţiile diferă de concluziile precedentelor studii PwC, care arată că numărul populaţiei şi nivelul veniturilor medii au avut un impact asupra medaliilor obţinute la Jocurile Olimpice. Cu toate acestea, avantajul terenului propriu este un factor cu importanţă statistică ridicată în explicarea succesului la precedentele ediţii ale Cupei Mondiale FIFA şi a Jocurilor Olimpice. Statele gazdă au câştigat şase din 18 Cupe Mondiale şi, chiar dacă nu au câştigat, ţările gazdă au avut în general turnee finale foarte reuşite. Anglia şi Franţa au câştigat Cupa Mondială numai când au jucat pe teren propriu, în vreme ce ţările mai mici precum Uruguay (care a câştigat prima ediţie a Cupei Mondiale în 1930), Suedia (care a ajuns în finală în 1958) şi Coreea de Sud (care a învins Italia şi a ajuns în semifinale în 2002) au depăşit toate aşteptările atunci când au găzduit Cupa Mondială. Performanţa relativ modestă a Spaniei atunci când a găzduit competiţia, în 1982, a fost una dintre puţinele excepţii de la această regulă. Există de asemenea un efect al

regiunilor gazdă care poate fi asociat cu numărul mai mare de fani din ţările de origine şi de condiţiile climatice familiare. Echipele naţionale europene au câştigat Cupa Mondială numai la ediţiile în care aceasta s-a desfăşurat în Europa, în vreme ce statele din America Latină au câştigat toate Campionatele Mondiale desfăşurate pe continentul american. Camerun şi Nigeria au prin urmare potenţialul de a face o performanţă bună anul acesta, în vreme ce Africa de Sud ar trebui să se descurce mai bine decât ar sugera locul 90 pe care îl ocupă în clasamentul FIFA. „Brazilia rămâne favorită pentru a cuceri Cupa Mondială în acest an din postura de lider în clasamentul FIFA şi fiind singura echipă naţională care a câştigat turneul final în afara regiunii sale de origine. Anglia pare să aibă şanse reale de a ajunge în sferturile de finală dacă ne bazăm pe clasamentul actual FIFA, dar şi pe rezultatele anterioare de la Cupa Mondială. Însă ar fi o adevărată performanţă dacă va trece de această fază – ţinând cont de faptul că nu a reuşit niciodată acest lucru atunci când a jucat în afara Europei”, a mai spus Hacksworth. 13

BAzAR

Criza împinge starurile spre festivaluri O

rganizat timp de cinci seri, între 4 şi 14 iunie, la Arganda del Rey, în apropiere de Madrid, la ediţia din acest an a festivalului participă nume grele din industria muzicală - Metallica, Bon Jovi, Shakira, Rihanna şi Miley Cyrus. Organizatorii aşteaptă un total de 320.000 de spectatori, comparativ cu 290.000 prezenţi la ediţia precedentă, din 2008, în ciuda crizei economice care a lovit în plin economia Spaniei. Acest festival este o adevărată „mană cerească” pentru artişti, deoarece în perioada concertelor „veniturile sunt asigurate, graţie mai ales activităţilor de merchandising”, a declarat Gary Bongiovani, preşedintele Pollstar, o companie cu sediul în California, care furnizează pe internet informaţii despre concerte şi turnee. Acest lucru se întâmplă cu atât mai mult cu cât pe plan mondial vânzările de discuri scad vertiginos, fiind concurate puternic de descărcările de muzică de pe internet, care sunt adeseori ilegale. Potrivit revistei Billboard, vânzările de bilete la concerte, pe plan mondial, totalizau 1,4 miliarde de euro în anul 2000. Această cifră s-a dublat în 2009, în timp ce vânzările de discuri au scăzut cu 65% în aceeaşi perioadă. „În urmă cu 20 de ani, artiştii plecau în turnee pentru a vinde discuri. Astăzi, ei pleacă în turnee pentru a câştiga bani şi pentru a vinde, eventual, câteva discuri în plus”, a adăugat Gary Bongiovani, potrivit căruia, business-ul din industria concertistică „a progresat considerabil”. Importanţa crescândă a veniturilor generate de concerte a determinat-o chiar şi pe o artistă precum Madonna să îşi părăsească casa de discuri, Warner Music, pentru a semna un acord exclusiv cu Live Nation, cel mai mare promotor de concerte pe plan mondial. Pentru a atrage tot mai mulţi spectatori, ma-

Muzicienii au descoperit un nou „filon de aur” care le permite să îşi acopere pierderile de venituri cauzate de scăderea dramatică a vânzărilor de discuri, participând la marile festivaluri muzicale, precum celebrul Rock in Rio din apropiere de Madrid. rile festivaluri, precum Rock in Rio, înfiinţat în 1985, în Brazilia, şi-au multiplicat activităţile conexe propuse spectatorilor şi au început să semene tot mai mult cu nişte imense parcuri de distracţie. „Rock in Rio este mai mult un parc tematic decât un festival muzical”, recunoaşte fondatorul său, brazilianul Roberto Medina, într-un interviu acordat cotidianului spaniol El Pais. Amenajat pe o suprafaţă de 200.000 de kilometri pătraţi, „oraşul rock-ului”, aşa cum a fost denumit de organizatori”, vizează clientela familială. „Rock in Rio” din Madrid propune spectatorilor ca mijloace de divertisment o roată imensă, diverse atracţii, restaurante, magazine cu suveniruri şi focuri de artificii. Un mare lanţ de magazine spaniol organizează în fiecare zi o defilare de modă la care spectatorii pot să participe în calitate de manechine. Pentru a promova o anumită marcă de prezervative, doi actori deghizaţi în John Lennon şi Yoko Ono recreează la Rock in Rio celebra scenă „bed-in” a cuplului britanic, filmată şi fotografiată la Hotelul Hilton din Amsterdam în anii ‘70, invitându-i pe spectatori să li se alăture. „Aici poţi face foarte multe lucruri”, a declarat Javi Amaro, un madrilen în vârstă de 23 de ani. După ce a făcut surf pe o placă mecanică şi a participat la o sesiune de karaoke, tânărul spaniol a asistat la concertul susţinut de cântăreaţa columbiană Shakira. Biletul de intrare costă 69 de euro. Organizatorii festivalului vând şi bilete VIP, care permit, pentru 275 de euro, vizualizarea concertelor de pe o esplanadă special amenajată, cu aer condiţionat, dar şi accesul în culisele scenei.

Sandra Bullock şi Ryan Alanis Morissette s-a căsătorit în secret Reynolds, într-o nouă comedie cu rapperul american MC Souleye Echipa de creaţie din spatele filmului „Vrei să te însori cu mine?/ The Proposal”, din care au făcut parte actorii Sandra Bullock şi Ryan Reynolds, dar şi regizoarea Anne Fletcher, se va reuni pentru a lucra la o nouă comedie.

repturile de producţie a acestui proiect cinematografic, intitulat „Most Wanted”, au fost achiziţionate de studiourile Universal, la sfârşitul săptămânii trecute. În această nouă comedie, Sandra Bullock va juca rolul unei fugare, iar Ryan Reynolds, pe cel al unui agent care va trebui să o aresteze. Presa americană susţine că acest proiect prezintă multe similarităţi cu lungmetrajul „Cursa de la miezul nopţii/ Midnight Run”, comedia lansată în 1988 de studiourile Universal, în care rolurile principale au fost interpretate de Robert De Niro şi de Charles 14

Grodin. De altfel, studiourile Universal au anunţat deja că intenţionează să producă o continuare a acestui film. Proiectul „Most Wanted” a aparţinut iniţial studiourilor Disney, care au încasat peste 317 milioane de dolari în 2009 graţie comediei „Vrei să te însori cu mine?/ The Proposal”. Conducerea de atunci a studiourilor Disney a fost schimbată, iar noii directori se concentrează mai mult pe producerea filmelor destinate întregii familii. La noul proiect vor colabora şi Pete Chiarelli, scenaristul comediei „The Proposal”, şi producătorii David Hoberman şi Todd Lieberman.

L O S A N G E L E S - Alanis Morissette s-a căsătorit în secret cu iubitul ei, rapperul american MC Souleye, cu care are o relaţie de anul trecut, a anunţat, luni, artista canadiană, citată de Reuters. Alanis Morissette şi rapperul MC Souleye (Mario Treadway), în vârstă de 30 de ani, s-au căsătorit în timpul unei mici ceremonii care a avut loc pe 22 mai, în reşedinţa din Los Angeles a cuplului, potrivit revistei People. Alanis Morissette, care a împlinit 36 de ani săptămâna trecută, nu a dezvăluit alte detalii în mesajele postate pe Twitter şi pe Facebook prin care şi-a anunţat căsătoria. „Salut, tuturor! Sunt foarte fericită să pot să vă spun că m-am căsătorit cu iubitul meu, Souleye. Suntem încântaţi să pornim în această călătorie unul alături de celălalt”, a scris cântăreaţa canadiană.

Alanis Morissette, devenită celebră în 1995, graţie piesei „You Oughta Know”, considerată o adevărată tiradă la adresa unui fost iubit, a fost logodită cu actorul Ryan Reynolds, însă relaţia lor s-a încheiat în 2007. Cântăreaţă şi compozitoare, Alanis Morissette şi-a făcut debutul în lumea muzicii la vârsta de zece ani, când a înregistrat primul single din carieră - „Fate Stay With Me”. La 14 ani a semnat primul contract cu o casă de discuri, iar în 1991 a lansat albumul „Alanis”, al cărui succes i-a adus discul de platină în Canada şi un Juno Award (Grammy-ul canadian), la categoria „cea mai promiţătoare interpretă”. Apreciată pentru vocea sa, dar şi pentru originalitatea versurilor, Alanis Morissette a fost recompensată de-a lungul carierei cu nu mai puţin de 12 premii Juno şi şapte Grammy,

înregistrând vânzări de peste 55 de milioane de albume în întreaga lume. De altfel, Alanis este considerată una dintre artistele cu cele mai mari vânzări din industria muzicală. În 2008, cântăreaţa a concertat la Bucureşti, pe scena festivalului B’estfest.

Un prânz în compania actorului Kevin Spacey, vândut la licitaţie pentru 2,04 milioane de euro L O N D R A - Un prânz în compania actorului american Kevin Spacey a fost vândut la licitaţie pentru suma de 2,04 milioane de euro, la o gală de caritate care a avut loc, în weekend, la Londra, informează express.co.uk. Evenimentul a fost organizat în memoria soţiei fostului preşedinte al URSS Mihail Gorbaciov, Raisa, care a murit de leucemie în 1999. Anjelica Huston, Dougray Scott şi Joely Richardson s-au aflat printre starurile invitate la această gală, or-

ganizată la Hampton Court Palace din Londra. Au fost scoase la licitaţie diamante, vacanţe de lux şi lucrări de artă realizate de artişti celebri, precum Jeff Koons şi Francis Bacon, iar încasările vor fi donate fundaţiilor Marie Curie Cancer Care şi Raisa Gorbaciova Foundation. Kevin Spacey, în vârstă de 50 de ani, este câştigătorul a două premii Oscar, pentru rolurile din „Suspecţi de serviciu” (1995), respectiv „American Beauty” (1999). NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

BazaR

Rochia purtată de prinţesa Cosmin, Ca$$a Loco: Diana, scoasă la licitaţie „Internetul va omorî P

entru acel eveniment, tânăra şi timida Diana îşi dorea să poarte o rochie specială, însă ea nu şi-a imaginat nicio secundă intensitatea reacţiilor pe care urma să le producă alegerea ei vestimentară din acea seară. Publicul a adorat rochia neagră, fără mâneci şi cu o croială îndrăzneaţă, care a propulsat-o încă din acea seară pe prinţesa Diana la statutul de „simbol al eleganţei în modă”. În acelaşi timp, însă, acea rochie i-a scandalizat pe participanţii la dineu, deoarece familia regală britanică obişnuia să poarte negru doar atunci când ţinea doliu. Diana Spencer a cumpărat această rochie pentru suma de 517 lire sterline (747 dolari) de la casa designerilor britanici David şi Elizabeth Emanuel, în anul 1981. Specialiştii se aşteaptă ca rochia să fie achiziţionată cu 50.000 de lire sterline (72.255 de dolari). Rochia face parte din colecţia „Diana” a casei Emmanuel, care va fi scoasă la licitaţie, marţi, la Londra, de Kerry Taylor Auctions. Mult timp s-a crezut că această rochie se pierduse. În săptămânile care au precedat căsătoria ei cu prinţul Charles, Diana a slăbit atât de mult încât a trimis rochia soţilor Emanuel pentru a fi modificată. Însă modificările cerute erau atât de importante, încât designerii britanici au creat o altă rochie, o versiune mai mică a acesteia. Soţii Emanuel au păstrat originalul şi au uitat de el, redescoperindu-l abia recent. Rochia va fi vândută la licitaţie împreună cu factura originală, schiţele pe baza cărora a fost concepută şi câteva fotografii care o înfăţişează pe prinţesa Diana în timp ce o poartă.

radioul şi tv-ul”

Îndrăzneaţa rochie neagră pe care prinţesa Diana, pe atunci în vârstă de 19 ani, a purtat-o la primul dineu oficial la care a participat după logodna cu prinţul Charles, va fi scoasă la licitaţie la Londra, informează mirror.co.uk.

Ricky Martin va juca în musicalul „Evita”, pe Broadway N E W Y O R K - Cântăreţul Ricky Martin va reveni pe Broadway, în 2012, pentru a juca într-o nouă versiune a musicalului „Evita”, alături de actriţa argentiniană Elena Roger, interpreta rolului principal, au anunţat, miercuri, producătorii acestui spectacol. Ricky Martin va interpreta rolul lui Che Guevara în acest musical inspirat din viaţa Evei Peron, compus de Andrew Lloyd Webber şi Tim Rice, pus în premieră în scenă în West End, la Londra, în 1978, iar pe Broadway, la New York, un an

mai târziu. Martin, în vârstă de 38 de ani, s-a aflat din nou pe prima pagină a ziarelor în martie, când a anunţat public că este homosexual. Precedentul său rol de pe Broadway a fost în spectacolul „Les Misérables”. Elena Roger revine în rolul Evei Peron după succesul înregistrat în acelaşi spectacol, jucat însă la Londra în 2006. Acest musical a fost jucat pe numeroase scene ale lumii şi a fost adaptat într-un lungmetraj la Hollywood, în care Madonna a deţinut rolul principal.

ea mai nouă piesă a trupei Ca$$a Loco, „La mall”, a fost lansată pe platforma Trilulilu.ro şi a ajuns la peste 20.000 de ascultări în doar două zile. Cosmin Tudoran, membru al formaţiei, s-a declarat mulţumit de lansare şi de impactul pe care piesa l-a avut asupra publicului. Lansarea face parte dintr-o campanie care include şi un concurs. Astfel, cei care realizează un videoclip pentru piesa “La mall” pot câştiga o excursie în Amsterdam. “Am ales să lansăm piesă pe Internet pentru că posturile de radio sunt foarte «şmechere», iar cei care se ocupă de playlist-uri decid ce este hit şi ce nu. Cu Trilulilu am mai colaborat şi aşa ne-a venit ideea să lansăm piesa aici. Aşa e mult mai eficient şi rapid, iar Internetul te poate ajuta să ajungi mai sus. Dacă «Video killed the radio star», atunci Internetul le va omorî pe amândouă”, e de părere Cosmin. Despre piesă, realizată în colaborare cu George Hora, Cosmin spune că a pornit dintr-o joacă. “Am fost la Hora în studio şi am început să ne “jucăm” pe un negativ. Aşa am ajuns la ideea de mall pentru că nu există o altă noţiune de socializare decât la mall. Se întâmplă peste tot.

Dacă eşti, de exemplu, în Deva şi vrei să vezi un film nou trebuie să mergi în Timişoara, la mall”, a mai declarat artistul. Alina Crâncău, reprezentant al Trilulilu.ro a declarat că asocierile de brand de acest gen sunt întotdeauna binevenite, iar astfel de lansări vor avea loc şi în viitor. “După Sistem, Vamă şi Spitalul de Urgenţă, a venit rândul băieţilor de la Ca$$a Loco să îşi lanseze ultimul lor single pe Trilulilu. E deja ceva obişnuit că artiştii/trupele să se lanseze via Internet, fiind conştienţi de puterea de promovare pe care le-o poate oferi acesta. Asemenea asocieri de brand sunt întotdeauna binevenite. Aşadar, nu suntem la prima realizare de acest gen şi nici la ultima, mai ales datorită faptului că Trilulilu este un canal extrem de bun pentru a promova o piesă în prima audiţie. Lansări vor mai fi în viitor, însă nu pot să dezvălui nimic. Fiecare lansare are parte de o strategie şi un concept creativ, de care noi, cei de la Trilulilu, ne ocupăm fie singuri, fie cu artistul sau trupă care urmează să fie promovată. De exemplu, lansarea single-ului «La mall» a avut la bază un concurs, promovare tradiţională, promovare prin social media şi altele”, a detaliat Alina Crâncău.

Corina Chiriac şi artişti ai Teatrului de Operetă din Capitală au cântat pentru Amelia Antoniu Corina Chiriac şi artişti ai Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti au cântat pentru colega lor, Amelia Antoniu, în cadrul unui spectacol care a avut loc la Sala Dalles din Capitală.

melia Antoniu a urcat, de altfel, pe scenă şi a mulţumit celor care au organizat spectacolul pentru ea. „Este foarte greu să vorbesc acum, după o asemenea încercare”, a spus aceasta . „Vă doresc din suflet să simţiţi câtă dragoste am simţit eu, fără să treceţi prin asemenea încercări”, a adăugat ea, cu lacrimi în ochi. „Lăcrimez nu pentru durerile prin care am trecut, ci pentru fericirea pe care mi-aţi adus-o”, a mai spus aceasta. Prim-solista Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală a fost dusă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) pe 20 aprilie, după ce a intrat în şoc NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

septic în urma unei intervenţii de cauterizare de col uterin la care a fost supusă în Spitalul CF2. Ea a stat internată aproximativ trei săptămâni în unitatea medicală. Ulterior, pe 14 mai, Amelia Antoniu a fost internată în Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Capitală, după ce a făcut febră 39 de grade şi a acuzat dureri de spate, de rinichi şi de plămâni. Medicii au spus atunci că Amelia Antoniu are pneumonie. Ea a fost externată la sfârşitul lunii mai. Ministerul Sănătăţii anunţa, la sfârşitul lunii aprilie, că afecţiunile Ameliei Antoniu sunt cauze ale asistenţei medicale acordate la Spitalul CF2, unde au fost,

de altfel, declanşate o serie de anchete. Printre cei care au cântat pentru Amelia Antoniu s-au numărat Bianca Ionescu, Daniela Vlădescu şi Toni Zidaru. „Aş dori ca mass-media să o promoveze pe Amelia pentru ceea ce este, nu pentru necazul prin care a trecut”, a spus Daniela Vlădescu. Soprana nu a avut noroc când a fost vorba de negativul pe care cânta. Persoana de la tehnic a greşit melodia pe care trebuia s-o interpreteze aceasta. Cu umor, cântăreaţa a oprit spectacolul şi a cerut să se cânte începutul fiecărei piese de pe „CD-ul portocaliu” până când a ajuns la melodia potrivită. Mai târziu, cea care a glumit des-

pre această situaţie a fost Corina Chiriac. „Nu ştiu dacă CD-ul corespunde cu eticheta”, a spus aceasta, felicitând cei aproximativ 150 de spectatori pentru faptul că au găsit Sala Dalles din Capitală. „Nu mi s-a mai întâmplat niciodată să intru într-un anticariat, apoi să intru într-un closet şi, apoi, într-o sală de spectacole”, a spus aceasta. Artista a cântat melodii de pe cel mai nou album al său, „O rochie de mireasă”. La spectacol s-au mai cântat melodii precum „My Way”, „New York, New York” şi „Con te partiro”. La eveniment au mai fost prezenţi, de asemenea, profesori de la Conservator şi critici muzicali. 15

iNterviu

Mihai Slabu: „M-a trimis 10 zile în arest. Nu am făcut niciuna, că stăteam acasă” Î

n afara celor implicaţi în lumea sporturilor de echipă în sală şi a unor pasionaţi de volei, puţină lume ştie sau îşi aduce aminte de Mihai Slabu, 49 de ani, câştigător în 1981 al ultimei Cupe a Campionilor Europeni din istoria voleiului românesc, alături de Dinamo, şi fost jucător cu peste 250 de meciuri în echipele naţionale de juniori, tineret şi seniori. Mihai Slabu s-a născut la 19 februarie 1961 şi a evoluat pe postul de ridicător/coordonator la Dinamo, Dacia Piteşti, IRUC Bucureşti, IMEB Bucureşti, iar în echipele naţionale de juniori, tineret şi seniori a disputat peste 250 de partide. În cariera de jucător, Slabu a obţinut nouă titluri de campion al României, o Cupă a Campionilor Europeni (1981), un loc trei în CCE, o Cupă Balcanică, toate cu Dinamo, iar cu prima reprezentativă a câştigat o Cupă Balcanică. Ca mulţi dintre foştii sportivi câştigători de Cupe ale Campionilor Europeni, printre care Majearu, Duckadam, Bălan (Steaua) sau fotbalişti care au făcut istorie pentru echipa naţională, Zoltan Crişan (Universitatea Craiova) sau Sandu Neagu (Rapid), Mihai Slabu se confruntă cu drama fostului campion care nu a putut trece peste perioada tranziţiei şi pe care un divorţ l-a făcut să îşi piardă casa, în urma căruia nu şi-a revenit nici în prezent. După ce a pierdut apartamentul la partaj, Slabu s-a mutat într-o anexă a blocului, care era lipită de ghena blocului, apoi a stat în subsolul blocului din sectorul 3 în care a locuit, de unde a fost dat afară de către locatari, pe motiv că îi deranja. Mihai Slabu ne aştepta aşezat pe un scaun şi cu o plasă în mână. În interior avea trei fotografii în care apare alături de trofeul Cupei Campionilor Europeni şi mai multe medalii, printre care cea câştigată la Palma de Mallorca în 1981, după o finală cu ruşii de la ŢSKA Moscova, scor 3-2. Prima impresie pe care ţi-o lasă când te uiţi la mâinile lui, îţi dai seama că a avut mult de suferit de pe urma acestui sport. Are degetele strâmbe, iar inelarul de la mâna dreaptă nu îl poate nici îndoi, dar nici îndrepta prea mult. În prezent, fostul câştigător al Cupei Campionilor Europeni în 1981 alături de Dinamo, locuieşte într-un vestiar din incinta unui institut de cercetare-proiectare, unde lucrează. „Am păstrat toate medaliile, unele dintre cupe le-am mai dat, pentru că nu aveam loc unde să le mai ţin”, a spus fostul sportiv. Reporter: Cum aţi început să jucaţi volei în mod organizat? Mihai Slabu: În 1972 am început să joc pentru prima oară. Eram la şcoala generală 39 din Colentina, după Plumbuita. Primul meu antrenor a fost Dan Lăzărescu, apoi au urmat Marcel Pavel, iar apoi m-a luat Wiliam Schreiber la Dinamo. n La ce echipe aţi mai evoluat? Am început la Dinamo, apoi la Dacia Piteşti, unde am învăţat mecanică auto, ceea ce fac azi, după care am trecut pe la IMEB şi IRUC. n Ce amintiri v-au rămas întipărite după deplasările în străinătate? Ultima deplasare a fost la Londra în 1986 în Cupa Campionilor Europeni împotriva echipei Polonia Londra, care era formată numai din polonezi. În 1984 am inaugurat sala 16

Fostul câştigător al Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, în 1981, cu Dinamo, Mihai Slabu, a declarat, într-un interviu, că viaţa de sportiv i-a adus multe satisfacţii, însă l-a făcut să îşi piardă familia. n De ce v-aţi lăsat de volei? În 1991 m-am lăsat, pentru că am avut a doua fractură la piciorul stâng. Prima a fost în 1984, înainte de meciul cu CUS Torino am căzut pe piciorul unui coleg. A doua oară, mi-a căzut un capac de fontă de la canal de 125 de kilograme pe picior, degetul mare e terminat. În 2005, l-am rupt a treia oară şi am trei tije de titan în picior şi trei în umăr. Cei de la muncă spun că mă duc la REMAT ca să ia banii pe mine şi să cumpere o maşină.

de la Paris Bercy. Au fost patru echipe naţionale, Franţa, Polonia, Rusia şi România. Mingea de volei ziceai că e una de tenis de masă, aşa se vedea de pe ultimul rând. Sala avea 22.000 de locuri, lifturi pentru handicapaţi, iar în sală, la ultimul etaj puteai urca cu maşina şi să vezi direct terenul. n Care este marele regret al carierei de voleibalist? Că nu am fost cu naţionala la ruşi la Jocurile Olimpice în 1980, când am ieşit pe locul trei. E cea mai mare performanţă a voleiului românesc la nivel de echipe naţionale. Am avut o operaţie în talpă, la piciorul stâng, cel de bătaie. M-am tăiat şi nu m-am putut pregăti, iar din cauza asta mam certat cu domnul Nicu Sotir, Dumnezeu să-l ierte! Eram în cantonament la Galaţi şi i-am zis că plec, că nu mă pot pregăti şi am plecat. M-a suspendat un an de zile, dar după două luni mi-a retras-o, că aveau nevoie de mine cei de la Dinamo. n Cum a fost anul în care aţi câştigat Cupa Campionilor? Am câştigat Cupa Campionilor Europeni în 1981 la Palma de Mallorca, iar pe 19 februarie, când am făcut 20 de ani, am luat trofeul. A fost cel mai frumos cadou pe care îl puteam primi atunci. În turneul final am întâlnit pe Olympiakos Pireu şi ŢSKA Moscova. În finală i-am bătut pe ruşi dramatic. Am condus 2-0, am fost egalaţi, iar în decisiv am câştigat cu 15-5. În anul următor, ruşii ne-au bătut în semifinale. Cu ruşii ne băteam tot timpul. Mâncam parchetul când jucam cu ei. n Cât a fost prima pentru câştigarea Cupei Campionilor Europeni? Am primit 1.000 de lei de la Federaţie, 1.000 de lei de la galeria lui Dinamo şi 5.000 de la club. 7.000 de lei toţi banii, iar eu aveam 2.300 de lei salariu la Circa 1. Mă duceam pe 25 şi semnam statul, dar până atunci

nu mă vedea nimeni. Şi acum la fel se face.

nor, Constantin Chiţigoi, care acum e la Rapid, la fete.

n Ce vă aduceţi aminte din duelurile cu Steaua la volei? Cel mai nasol meci a fost în Floreasca, iar nu mai dorm că îmi aduc aminte. Aveam 2-0 la seturi, conduceam cu 12-2 şi am pierdut cu 2-3. Până la urmă am câştigat titlul.

n Era frumoasă viaţa de sportiv? (cu voce tremurândă): Da, dar m-a costat, pentru că am pierdut familia din cauza asta. A fost o viaţă frumoasă, dar îmi pare rău pentru familie. Când ne urcam pe munte câte trei luni, iar la întoarcere vedeam o babă de 60 de ani spuneam că ce frumoasă e. Dacă aveai performanţe nu aveai probleme pe vremea lui Ceauşescu, acum prea puţin.

n De ce a ajuns voleiul românesc atât de jos? Nu-şi mai dau interesul, cei din ziua de azi vor doar bani. Nici nu se investeşte în jucători. Înainte se făcea performanţă şi nu plăteam nimic, acum toată lumea vrea bani. Noi doream numai rezultate. Voleiul românesc a fost numărul 1, cel puţin la nivel european. La mijlocul anilor 60, Dinamo şi Rapid au jucat două finale consecutive de Cupa Campionilor Europeni, când de fiecare dată s-a impus Dinamo. Înainte alergam câte 28 de kilometri în fiecare zi, noi în faţa autocarului, iar şoferul cu antrenorul după. Ne punea antrenorul să înotăm într-un lac care era atât de rece, încât în congelator ţi-era cald. Înainte ştiam doar muncă, muncă, muncă, dar aveam şi condiţii. n Are şi intrarea României în UE un rol important în decăderea sportului din România? Mă uit la Vaslui că are cei mai mulţi jucători străini, alături de CFR. E o echipă hibrid. Noi când ne-am dus la Dacia Piteşti eram consideraţi mercenari, pentru că unul singur era din Piteşti, în rest toţi eram străini de oraş. n S-a mai interesat cineva de la Dinamo de dumneavoastră? Nu, nimeni! Nu mai ţin legătura cu nimeni. Aş vrea să mă întâlnesc cu foştii colegi. n Mai mergeţi la meciuri de volei? Am fost anul trecut la fete, când a bătut Dinamo pe nişte sârboaice. M-am întâlnit cu fostul meu antre-

n Cu cine vă înţelegeaţi cel mai bine de la Dinamo? Cu Mircea Tutovan. E la Mediaş acum. După ce am câştigat CCE în 1981 i s-a propus să rămână afară, dar a refuzat şi s-a dus la Zalău. A primit o casă, căruţă, cal, că asta ceruse el. Mă înţelegeam bine şi cu Gunther Enescu, dar nu am mai dat de el. De un 23 august, când trebuia să defilăm, puneam faianţă la el. Gunther şi Gârleanu făceau cel mai bun blocaj din lume. n Care e meciul care v-a rămas întipărit în minte? În 1975 am ajuns la juniori, în 1979 la tineret şi tot de atunci la echipa mare. În Ungaria, la Zalaegerszeg, când am jucat împotriva Poloniei şi mi-am rupt două degete. Am bătut 3-2, era un meci de calificare pentru Europene în 1978. La întoarcere toată lumea dormea, numai eu nu, pentru că mă dureau degetele şi îmi plăcea geografia, sunt topit după aşa ceva. n Aţi avut probleme la Dinamo, cât timp aţi fost jucător? M-a prins Schreiber cu o fată şi m-a trimis 10 zile în arest. Nu am făcut niciuna, că stăteam acasă. I-am dat locotenentului care răspundea de noi, e actor acum, cinci pachete de Rothmans International şi stăteam acasă. S-a dus antrenorul la el şi l-a întrebat unde sunt, iar el i-a răspuns că sunt pe teren la instrucţie.

n I-am învăţat handbal pe francezi şi spanioli, la volei erau alte naţionale mai slabe decât noi, dar care acum ne-au depăşit? Înainte, la americani, care acum au luat-o înaintea noastră, jucau patru băieţi şi două fete în aceeaşi echipă. Era un sport de distracţie, iar acum au ajuns mai tari ca noi. În 1981, Argentina a fost la noi în cantonament la Vâlcea, iar în 1983 au ieşit pe locul trei la mondiale. Ei erau ciuca bătăilor. Nicu Sotir a zis să jucăm handbal de încălzire, dar ei au pus mingea jos şi au început cu fotbalul. Nea Nicu Sotir a zis să jucăm fotbal şi i-am snopit în bătaie. Acum ne bat de nu se poate. Au oameni care se duc în Brazilia, în Cuba şi filmează tot. La noi nu are nimeni bani de investiţii. Cine îl mai trimite pe Cornel Oros la specializare în străinătate?! n E o altă atmosferă în meciurile internaţionale sau în cele de cupe europene? E ceva superb, dacă rezişti să stai în tribune sau pe bancă. Eu doream să joc. E o senzaţie unică atunci când ridici cupa sau când primeşti medaliile. Simţi că toate eforturile de ani de zile au meritat, iar atunci chiar simţi că eşti cel mai bun. E un lucru excepţional că trofeul Ligii Campionilor ajunge în România, să joace cu el pe masă. n Aţi fost căsătorit de două ori... M-am despărţit de prima soţie pentru că stăteam maxim o lună şi jumătate pe an acasă. Am doi copii: Claudiu are 29 de ani, lucrează în Spania, iar Cristina are 22 de ani şi e la facultate în Bucureşti. M-am întâlnit o dată cu ea, nu m-a recunoscut şi i-am zis să îi dea plicul mamei. Am avut un apartament, dar mi l-a luat la divorţ. n Cu ce vă ocupaţi în prezent? Am specializarea de lăcătuş şi mecanic de întreţinere şi lucrez la un institut de proiectare. Fumez enorm de mult, cel puţin două pachete jumate pe zi. Eu mor fără ţigară, mai bine nu mai mănânc decât să nu fumez. Am la un butic o datorie de 90 de lei, dar acum mă duc să îmi iau iar. Dacă mă duc la piaţă, îl iau cu 6 lei, dar acolo trebuie să dau, dar aici mă trece pe caiet şi plătesc la salariu. n Unde locuiţi acum? Acum într-un vestiar. Am stat şi lângă o ghenă, eram uşă în uşă cu ea. Apoi am stat în subsolul blocului unde am avut ultimul apartament, până m-au dat afară că îi incomodam, dar mi-au furat tot, doar medaliile, pozele şi ziarele de pe vremuri nu. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

eConomiC

„O clădire bună se poate construi între 600 şi 700 de euro metrul pătrat” Patronatul din industria cimentului acuză programul Prima Casă pentru că nu stimulează construcţiile.

omânia are un deficit de un milion de locuinţe, iar programul guvernamental „Prima Casă” nu stimulează construcţia de locuinţe, fiind orientat către tranzacţiile cu apartamente vechi, potrivit preşedintelui patronatului din industria cimentului CIROM, Mihai Rohan. Reprezentantul CIROM (Patronatul din industria cimentului şi altor produse minerale pentru construcţii din România) a precizat că programul Prima Casă „nu s-a văzut” în construcţii, pentru că foarte mulţi cumpărători s-au orientat către locuinţele vechi, mai ieftine. „Cererea de case este foarte mare. Eu vă spun că în România lipsesc circa un milion de case, de apartamente. Sunt oameni care stau şi aşteaptă de multă vreme să-şi construiască, sunt tineri foarte mulţi care nu mai au unde sta”, a declarat Rohan. Tranzacţiile imobiliare cu locuinţe noi, deja construite, nu se realizează pentru că depind de deblocarea creditării, iar potenţialii clienţi aşteaptă în continuare scăderea preţurilor de vânzare, pe care Rohan o

estimează la 5-10% anul viitor. „E ca şoarecele cu pisica. Fiecare aşteaptă ca celălalt să cedeze nervos. Populaţia aşteaptă ca dezvoltatorii să mai scadă în continuare preţurile, dezvoltatorii aşteaptă ca să ia credite populaţia”, a spus Rohan. El susţine că preţul construcţiilor poate varia între 8-900 de euro şi 2.000 de euro pe metru pătrat în Bucureşti, în funcţie de amplasare. „Dacă nu se ia în considerare terenul, o clădire bună se poate construi între 600 şi 700 de euro metrul pătrat (...). Se poate construi şi la 400 de euro metrul pătrat, cu alte finisaje”, a precizat reprezentantul CIROM. Pe de altă parte, piaţa cimentului, care a scăzut cu 25-30% anul trecut, ar putea fi repornită dacă Guvernul ar lansa proiecte de investiţii mari, potrivit sursei citate. „În prezent, clienţii noştri sunt micii privaţi, care-şi fac câte-o casă, câte-un garaj, repară câte-o clădire. Lucrări mari sunt foarte puţine, sunt doar cele începute în anii anteriori”, a spus Rohan. Preţurile la ciment au scăzut cu 4-10% în 2009, iar în primele două luni din acest an s-au diminuat cu 2%.

DILEMĂ. Târgurile imobiliare arată situaţia actuală de pe piaţa locuinţelor: cerere ar fi, bani, însă, nu.

Comisionul de rambursare Avicola lui Becali a intrat în insolvenţă anticipată a fost eliminat D

ecizia a fost luată în şedinţa de miercuri a Executivului. Aprobarea ordonanţei a fost anunţată ulterior, la finalul şedinţei, de către premierul Emil Boc, care a apreciat că noile reguli vor asigura condiţii mai favorabile la achitarea creditelor. Ordonanţa va intra în vigoare la zece zile de la data publicării. Actul normativ prevede eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă, atât a celor cu garanţii imobiliare, cât şi a celor fără acest tip de garanţii, precum şi limitarea la 1% a comisioanelor la credite cu dobândă fixă, dacă perioada dintre rambursare şi data convenită pentru încetarea contractului este mai mare de un an, şi la 0,5%, dacă această perioadă este mai mică de un an. Nu se mai solicită însă o compensaţie pentru rambursare anticipată dacă rambursarea a fost realizată ca urmare a executării unui contract de asigurare care are drept scop asigurarea riscului de neplată, dacă acel contract de credit este acordat sub forma unei facilităţi „descoperit de cont” şi dacă rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă. Creditorii nu vor mai putea percepe compensaţii care să depăşească cuantumul dobânzii pe care clientul ar fi plătit-o dacă nu ar fi rambursant anticipat creditul. Ordonanţa mai stabileşte că un consumator are dreptul să se retragă din contractul de credit, fără a invoca motive, în termen de 14 zile calendaristice, dacă a identificat ulterior o ofertă mai avantajoasă. Dacă a fost deja accesată o sumă, aceasta treNUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, să elimine comisionul de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă, iar băncile vor fi obligate ca, în termen de 90 zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei, să modifice contractele aflate în derulare, prin acte adiţionale. Pentru nerespectarea tuturor acestor reguli vor fi aplicate amenzi cuprinse între 10.000 lei şi 100.000 lei. Se interzice introducerea în actele adiţionale a altor prevederi decât cele din ordonanţa de urgenţă, iar introducerea în actele adiţionale a oricăror altor prevederi decât cele din ordonanţă vor fi considerate nule de drept. buie restituită în 30 zile. Se interzice perceperea unui comision de analiză dosar în cazul în care creditul nu se acordă. În termen de 30 de zile de la depunerea dosarului de credit, dar nu mai mult de 60 de zile de la depunerea cererii de solicitare de credit, creditorul răspunde în scris consumatorului cu privire la acordarea sau neacordarea creditului. Pentru creditul acordat, banca poate percepe numai comision de analiză dosar, comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent, compensaţie în cazul rambursării anticipate, costuri

aferente asigurărilor, penalităţi, precum şi un comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor. Ordonanţa se aplică contractelor de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipotecă sau cu o altă garanţie comparabilă pentru proprietatea imobiliară sau garantate printr-un drept privind proprietatea imobiliară, precum şi contractelor de credit al caror scop îl constituie dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate, indiferent de valoarea totală a creditului.

Producătorul de carne de pasăre Avicola Iaşi (AVIM), controlat de omul afaceri George Becali, a intrat în insolvenţă, printr-o decizie a Tribunalului Iaşi.

ribunalul a decis la 27 mai deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Avicola Iaşi, potrivit unui comunicat al firmei transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). În dosar sunt înregistrate cererile a opt creditori, persoane fizice şi juridice. Totodată, insolvenţa Avicola face obiectul altor patru dosare. Cele mai recente date financiare sunt publicate de Avicola pentru primele nouă luni din 2009, perioadă în care veniturile totale ale firmei s-au redus cu o treime, de la 71,71 milioane lei la 47,81 milioane lei, iar cheltuielile au scăzut cu o dinamică apropiată, de la 69,66 milioane lei la 47,29 milioane lei. Astfel, firma a încheiat cu un profit

de 511.000 lei, de patru ori mai mic comparativ cu rezultatul obţinut pentru aceeaşi perioadă din anul precedent. Firma, listată pe piaţa Rasdaq, are un capital de 29,4 milioane de lei, divizat în 11,78 milioane de acţiuni cu o valoare nominală de 2,5 lei. Ultima tranzacţie a fost înregistrată pe 12 mai, preţul unei acţiuni fiind de 0,3 lei. La această cotaţie, capitalizarea firmei este de 3,54 milioane de lei. Potrivit celor mai recente raportări, George Becali controlează 85,07% din acţiunile companiei, iar Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului deţine o cotă de 9,57%. Becali a preluat firma din Iaşi în anul 2004 de la Koala Senior Comăneşt,i din judeţul Bacău. 17

fAPt divErs

Eliberarea lui Nuţu Cămătaru după doar şase ani de detenţie cu incidente, nou eşec al sistemului C

ert este că Nuţu Cămătaru a adunat în dreptul numelui său o colecţie de fapte care stârnesc, implacabil, teamă. Pentru unele a fost cercetat, pentru unele judecat, pentru unele condamnat definitiv, pentru altele nu. Şi cert este că Nuţu Cămătaru, şef de clan de interlopi violenţi ale căror fapte au fost, până la un punct, probate, va ieşi din închisoare. Şi va ajunge în libertate, unde, plecând de la nimic, a devenit dintr-un puşti de cartier abia alfabetizat proprietar de domeniu populat de animale exotice, şofer de maşini scumpe sau mare admirator de cai. Pasiuni de lux pentru un om care niciodată nu a dat explicaţii despre modul în care a ajuns să aibă ce are.

Eliberarea lui Nuţu Cămătaru reprezintă un nou eşec pentru sistemul judiciar, incapabil să ţină după gratii un om care în şase ani de detenţie a fost protagonistul multor incidente şi care este condamnat la alţi 13 ani de închisoare pentru crimă organizată.

Nuţu Cămătaru a plecat de la Penitenciarul Jilava pe un cal Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, a ieşit, miercuri dimineaţă (9 iunie), din Penitenciarul Jilava, la poartă acesta încălecând pe unul din cei trei cai preferaţi cu care l-au aşteptat fiul său şi alţi apropiaţi.Imediat după ce a ieşit pe poarta penitenciarului, Nuţu Cămătaru a mers la calul pe care l-au adus fiul şi apropiaţii acestuia. În momentul în care a vrut să încalece, calul s-a speriat, iar Nuţu Cămătaru s-a dezechilibrat uşor. Apoi, ajutat de angajatul care se ocupa de cei trei cai, Nuţu Cămătaru a încălecat şi a plecat, însoţit de fiul său, aflat pe un alt cal. Apropiaţii lui Nuţu Cămătaru au adus în cinstea evenimentului mai mulţi porumbei, pe care i-au eliberat când a ieşit acesta din penitenciar. Nuţu Cămătaru nu a vorbit cu nimeni, nici măcar cu apropiaţii care îl aşteptau la poarta penitenciarului. Ion Balint, fiul său şi angajatul care se ocupa de cei trei cai au plecat călare, urmaţi de o coloană de jurnalişti. După câteva sute de metri, cei trei au ieşit de pe un drum de ţară din comuna Jilava şi au intrat într-un câmp, unde nu au mai putut fi urmaţi de jurnalişti. Nuţu Cămătaru a fost amendat de Brigada de Poliţie Rutieră a Capitalei, cu 120 de lei, pentru că a plecat din Penitenciarul Jilava pe cal, faptă interzisă în mediul urban, potrivit Codului Rutier. Poliţiştii rutieri i-au întocmit lui Nuţu Cămătaru proces-verbal, el încălcând articolul 99 din Codul Rutier, privind nerespectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii de animale.

Remember: dosare „pierdute”, condamnări peste condamnări Nuţu Cămătaru a intrat pentru prima oară în puşcărie în anii ‘90, pentru o tâlhărie, însă a ieşit la scurt timp, fiind cercetat în libertate. A fost arestat în 29 septembrie 1994, alături de alte trei persoane. Cazul a fost trimis în judecată un an mai târziu, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria sectorului 2, în 12 octombrie 1995. Abia în 7 februarie 2003, după ce a avut norocul ca dosarul să-i fie pur şi simplu pierdut şi să fie nevoie de patru ani pentru a-l reconstitui, Nuţu Cămătaru a fost condamnat la şase ani de închisoare. A atacat cu apel decizia instanţei, însă Tribunalul Bucureşti i-a respins acţiunea. În 29 iulie 2004, la finalul recursului, decizia a rămas definitivă, Nuţu Cămătaru fiind condamnat. În aceşti zece ani s-a produs ascensiunea lui Nuţu Cămătaru. În aceşti ani a ajuns temut în tot Bucureştiul, a ajuns că aibă controlul asupra prostituţiei în multe zone din Capitală, a ajuns să aibă oameni care se ocupă de trafic de droguri, de trafic de persoane, a ajuns să dea împrumuturi marilor afacerişti ai tranziţiei româneşti şi să învârtă sute de mii de dolari.

Condamnat pentru tâlhărie, fiind deja arestat în alt dosar La finalul acestor aproape zece ani, Nuţu Cămătaru, devenit client de lux pe litoralul românesc şi deja jucător în „liga mare” a suspecţilor din Romania, căci era monitorizat de un an de zile în baza unui mandat emis pe chestiuni de siguranţă naţională, este brusc deranjat din concediu de mascaţi şi arestat într-un alt dosar penal decât cel cu tâlhăria din ‘94. Deşi pare că nu contează, numărul acelui dosar penal e important pentru că spune multe despre mersul justiţiei româneşti: dosarul 147/P/2004. Aşa ajunge Nuţu Cămătaru în arest în 23 iulie, deşi decizia de condamnare pentru tâlhăria din anii ‘90 a devenit definitivă şase zile mai târziu. Acest dosar, 147/P/2004, este tabloul perfect menit să ilustreze ce anume l-a ţinut ocupat pe Nuţu Cămătaru în anii tulburi de după ‘90. Iar rechizitoriul procurorilor în acest dosar, precum şi interceptările telefonice care au ajuns în presă, par un film de groază plin de scene de o violenţă greu de imaginat. Cu femei luate de pe stradă şi forţate să se prostitueze în promiscuitatea mahalalelor de la periferiile metropolelor europene, cu puştoaice transformate cu forţa în dependente de droguri 18

pentru a fi controlate mai uşor, cu bătăi cu bâte, răngi şi cuţite. Din acest dosar au fost disjunse alte cel puţin zece dosare, toate vizându-l fie pe Nuţu Cămătaru, fie pe fratele său Sile, fie pe rudele acestora sau pe cei care s-au aciuat pe lângă cei doi deveniţi jupâni ai Bucureştiului. Dosare în care apar nume de politicieni, de şefi de poliţie, de avocaţi şi de tot felul de alte VIP-uri. Într-unul dintre ele, Nuţu Cămătaru a fost condamnat la nouă ani de închisoare, însă pedeapsa i-a fost mult redusă în faza de apel a procesului, unde instanţa a decis ca el să facă doar doi ani şi câteva luni de puşcărie. Deja în închisoare în urma condamnării la şase ani pentru fapta din 1994, pedepsele i-au fost contopite, astfel că Nuţu Cămătaru a ajuns

Eşecul statului rezidă în însuşi faptul că nu a fost capabil să urmărească şi să servească interesul public. Căci judecând după informaţiile din presa ultimilor ani, interesul public ar fi trebuit să-i determine pe cei chemaţi să apere siguranţa socială să găsească temeiurile legale prin care să-l împiedice pe Nuţu Cămătaru să iasă de după gratii înainte de a plăti pentru tot ce a făcut. să aibă de executat doar şase ani de puşcărie. Mai puţin norocos, Sile Cămătaru are un traseu mai complicat decât al fratelui şi mentorului său. Ia 15 ani de închisoare în loc de doi şi ceva şi pierde orice şansă de eliberare.

Deţinut model sau turnător fără ştiinţă? În toţi anii de temniţă, Nuţu Cămătaru nu s-a oprit. A fost prins vorbind la telefonul mobil, a încercat să scape de pedeapsă înainte de ter-

men în baza a tot felul de motive, care mai de care mai discutabile. Ba că a câştigat concursuri de şah şi rummy, ba că scrie în revista penitenciarului, deşi este semi-analfabet, ba că face planton în celulă. De multe ori, din discuţiile sale la telefon, procurorii au ajuns să facă alte dosare, pentru alţi interlopi, din alte oraşe ale ţării, completând un peisaj infracţional suprapus aproape în întregime României: clanul Ştoacă, şefii galeriei Steaua, clanul Hassan de la Bacău, interlopii din Craiova. Nicio tentativă de ieşire înainte de termen nu i-a reuşit lui Nuţu Cămătaru. Judecătorii îşi motivau respingerile fie arătând că omul nu s-a îndreptat deloc, fie că există pericolul ca procesele încă pe rol în care el este judecat şi în care riscă pedepse mari pentru fapte grele să fie muşamalizate, prin intimidarea martorilor, a reclamanţilor sau a oricui ar fi de folos anchetatorilor pentru a-l înfunda. Imaginaţia ne-a fost depăşită de ieşirea triumfală din puşcărie, chiar pe calul de jumătate de milion de dolari pe care-l descria, mândru, într-o audiere la Senat, ca fiind cel mai valoros din România. Şi, poate, după un mare chef, Nuţu Cămătaru ar putea să încerce să se răzbune pe cei care i-au luat şase ani de viaţă de lux sau măcar să se ocupe de dosarul aflat încă în instanţă, pentru a nu ajunge din nou închis.

Ameniţări în sala de judecată, condamnare la 13 ani de puşcărie neaplicată În 2009, Nuţu primeşte o nouă lovitură: este condamnat la 13 ani, în primă instanţă, în celebrul dosar 147/P/2004, dosar devenit cunoscut drept cel „de crimă organizată” al fraţilor Cămătaru şi conţinând fapte similare: proxenetism, şantaj, fapte cu violenţă. Procurorii sunt optimişti, probele sunt greu de contrazis, din ce în ce mai multe victime vorbesc, iar clanul Cămătaru pare distrus. După un an însă, din care mai bine de jumătate a fost blocat aşteptând motivarea primei instanţe, dosarul este abia la începutul fazei de apel a procesului, după mai multe „evidente” abuzuri de drept din partea celor judecaţi.

Miza - de altfel nu greu de intuit, având în vederele ameninţările cu „două cuţite în spate” sau „luat beregata chiar în tribunal” ale lui Nuţu către cei care au acceptat să vorbească - era ca acesta să fie eliberat din închisoare înainte de o nouă condamnare definitivă, ce ar fi echivalat cu moartea mitului său. Şi, evident, aranjarea oricărui dosar care l-ar fi putut aduce din nou în puşcărie, lucru mult mai uşor de făcut din libertate decât „dinăuntru”. Însă, în ciuda zecilor de dosare în care a fost anchetat, în ciuda faptelor de speriat pentru care a fost judecat şi chiar condamnat, Nuţu Cămătaru a ieşit miercuri dimineaţă, din închisoare. NuMăRuL

15 l 14 - 20 IuNIE 2010

FAPt diverS

Oraşul Milano va fi apărat, de un zid de trei metri înălţime, de romii români Un zid de beton cu lungimea de 400 de metri şi înălţimea de trei metri va fi construit la periferia oraşului italian Milano pentru a-i ţine departe pe romii români care trăiesc în zonă, informează ediţia online a ziarului Il Messaggero.

„

În primul rând, nu este un zid (pentru izolarea romilor de restul lumii - n.red.), ci are rolul închiderii zonei”, a declarat Giorgio Oldrini, primarul localităţii Sesto San Giovanni. Opoziţia de dreapta criticase întârzierile Primăriei în demersurile de reglementare a statutului zonei ocupate abuziv de romi. Primarul a decis începerea lucrărilor la bariera de beton armat care va avea o lungime de 400 de metri şi o înălţime de trei metri. Zidul va fi ridicat pentru împrejmurirea unei foste zone industriale situată

MĂSURI EXTREME. Giorgio Oldrini, ar vrea şi un şanţ cu apă şi crocodili, probabil, pentru a se izola cu adevărat.

între autostradă şi calea ferată, la periferia nord-vestică a oraşului Milano. Săptămânal, forţele de ordine descind în această zonă pentru evacuarea romilor instalaţi abuziv, însă aceştia revin de fiecare dată. „În acest context a fost luată decizia construirii zidului, hotărâre acceptată de prefect. Situaţia era inadmisibilă. Cetăţenii au cerut acest lucru”, se apără primarul Giorgio Oldrini. Înainte de începerea lucrărilor, au fost evacuaţi, probabil pentru ultima dată, aproximativ 40 de romi români.

Un transilvănean a salvat doi sportivi germani de la înec B E R l I N - Apele râului sunt periculoase, din cauza unor vârtejuri. Cei doi sportivi făceau parte dintr-un grup de caiacişti şi au eşuat în apropierea unui pod din localitate, fiind traşi sub apă. Petru Enache, care vindea fructe şi legume în apropiere, a văzut ce se întâmplă şi a sărit în ajutorul celor doi germani. „Este de la sine înţeles că trebuie să-i ajuţi pe oamenii aflaţi în pericol”, a declarat tânărul, originar dintr-un sat din nord-vestul României şi care are şapte fraţi. El a declarat că pe primul sportiv l-a salvat trăgându-l afară din apă, de mână, iar pe cel de al doilea trăgându-l de picioare. Despre acesta, el credea că nu va scăpa cu viaţă, deoarece iniţial l-a scăpat, plutind pentru scurt timp, aparent fără viaţă, în vârtej.

Un muncitor sezonier român, Petru Enache, în vârstă de 28 de ani, a devenit erou în Germania, după ce a salvat doi bărbaţi care practicau caiacul, prinşi de un vârtej pe râul Kocher, în localitatea Abtsgmuend, landul Baden-Wuerttemberg, relatează Deutsche Welle în pagina electronică. Petru Enache vinde, de apropximativ un an, sparanghel, căpşuni şi legume în Abtsgmuend. „Oamenii de aici sunt foarte prietenoşi”, a spus el. Localnicii şi clienţii acestuia l-au lăudat pentru curaj. El a primit şi un material publicat de un cotidian local, în care sunt relatate faptele sale. Cei doi bărbaţi salvaţi au fost

internaţi în stare gravă, dar sunt în afara pericolului. Fratele unuia dintre ei şi tatăl celuilalt l-au vizitat pe român. De asemenea, cei doi bărbaţi cărora le-a salvat viaţa vor să îl întâlnească, după externare. Românul a spus că se va bucura să-i vadă „sănătoşi, nu pe jumătate morţi”.

Opt români, reţinuţi în Franţa pentru furt de materiale potenţial radioactive P A R I S - Opt persoane, de naţionalitate sau origine română, au fost reţinute după furtul unor materiale potenţial radioactive, dintr-un laborator fondat de Marie Curie la Arcueil, au anunţat surse din cadrul anchetei, relatează Le Point, în ediţia electronică. Potrivit primelor elemente este vorba despre un „caz de drept comun”, iar suspecţii au fost reţinuţi de poliţia criminalistică şi Raid, unitatea de elită a poliţiei. Infractorii au pătruns în zonă şi au furat „utilaje” de pe şantier (foto), care ar putea fi radioactive, a declarat o sursă din cadrul poliţiei. Echipe specializate în tratarea materialelor radioactive aparţinând companiei Bouygues

s-au deplasat luni după-amiază la locul furtului, potrivit sursei citate. Înfiinţat la începutul anilor ‘30 de Marie Curie în centrul oraşului Arcueil şi închis în 1978, acest labora-

tor analiză a radioactivităţii extrage radioelemente naturale din minerale de origine diversă, potrivit Institutului de radioprotecţie şi siguranţă nucleară (IRSN).

Suspectaţi de jefuirea unui magazin din Paris, arestaţi în Austria VIENA - Patru români au fost arestaţi în regiunea Burgenland din Austria, aceştia fiind bănuiţi de autorităţi de jefuirea unui magazin din capitala Franţei, Paris, informează publicaţia austriacă Austrian Independent. Unul dintre cei patru suspecţi arestaţi a recunoscut jaful de la magazinul DIY din capitala NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Franţei. Poliţia a arătat că membrii grupării au dat declaraţii contradictorii fiind opriţi la un control de rutină. În maşina acestora s-au găsit bormaşini, fierăstraie electrice şi alte unelte grele, toate cu manuale de utilizare în limba franceză. Patru din cei şase români aflaţi în dubiţa respectivă au fost reţinuţi temporar.

Imigranţii nu au acces pe piaţa muncii britanice Un candidat la conducerea Partidului Laburist cere menţinerea restricţiilor pentru imigranţii români.

IzolARE. Anglia preferă în continuare să-şi protejeze piaţa muncii şi să întoarcă spatele imigranţilor aflaţi în căutarea unui venit consistent. l o N D R A - Marea Britanie trebuie să menţină pentru mai mult timp restricţiile pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria, consideră Ed Balls, ministrul din umbră pentru Educaţie şi candidat la conducerea Partidului Laburist, într-un editorial publicat în ediţia electronică a săptămânalului The Observer. „În timp ce imigraţia netă a scăzut din cauza recesiunii şi va scădea în continuare când Germania şi Franţa vor ridica restricţiile anul viitor, restricţiile temporare (impuse de Marea Britanie) în privinţa imigraţiei din România şi Bulgaria trebuie menţinute - mai mult decât se intenţionează în prezent”, scrie Ed Balls. „Au existat câştiguri economice reale după sosirea unor imigranţi tineri şi sârguincioşi din Europa de Est în ultimii şase ani. Dar aceasta a avut şi un impact direct asupra salariilor, asupra termenilor şi condiţiei prea multor persoane - în comunităţile slab pregătite să se confrunte cu realitatea globalizării”, rezultatul fiind un sentiment antieuropean crescut şi partide care cred că pot „sigila” graniţele ţării, a declarat el. Precizând că nu are nicio îndoială că imigraţia a fost un catalizator al creşterii economice şi al diversităţii culturale a Marii Britanii, Balls a salutat activitatea miniştrilor Imigraţiei Liam Byrne şi Phil Woolas, care au înfiinţat un sistem pe bază de puncte pentru controlarea imigraţiei muncitorilor necalificaţi şi au modificat

cerinţele privind obţinerea cetăţeniei, apreciind că a fost o greşeală deschiderea pieţei muncii în 2004, pentru noile ţări membre UE.

Peste un milion de locuri de muncă din Marea Britanie au fost acordate imigranţilor Peste 1,1 milioane de locuri de muncă - jumătate din totalul locurilor de muncă înfiinţate de fostul Guvern laburist britanic - au fost luate de imigranţi, deşi acestora puteau să li se refuze permisele de lucru, informează Daily Mail în ediţia electronică. Potrivit rezultatelor unei anchete parlamentare, imigranţi din afara Uniunii Europene au primit permise de lucru deşi existau sute de mii de britanici aflaţi în şomaj. Chiar şi după intrarea Marii Britanii în recesiune, numărul locurilor de muncă atribuite imigranţilor din afara UE a fost în creştere. În aceeaşi perioadă, numărul britanicilor aflaţi în şomaj a crescut cu 400.000. „Aceste cifre demonstrează că imigraţia scăpase de sub control în timpul laburiştilor, precum şi lipsa de sinceritate a campaniei «locuri de muncă britanice pentru muncitori britanici»”, afirmă Theresa May, noul ministru britanic de Interne. „Orice ar spune acum laburiştii, este clar că au avut politici care au permis o imigraţie semnificativă din afara Uniunii Europene”, afirmă parlamentarul conservator James Clappison. 19

SPECiaL

l PoVESTiriLE Lui grECu l

Nemuritorul. A supravieţuit după două prăbuşiri cu avionul! Fostul pilot Eugen Chiorean are o mulţime de istorii de povestit. Pe când era elev-santinelă a împiedicat decolarea unui avion de luptă german, distrugându-i, cu câteva focuri de armă, carburatorul şi-o roată. Mai târziu, pilot fiind, a fost dat afară din aviaţie. Motivul: un camarad, care l-a pândit prin gaura cheii în timp ce dădea cu usturoi pe statueta lui Lenin, l-a pârât superiorilor. A fost reabilitat după patru ani, perioadă în care a îndurat nenumărate privaţiuni. Uterior, datorită meritelor sale, a ajuns comandantul Aviaţiei Utilitare din România.

ă întâlnesc, în cartierul Între Lacuri, cu Petrişor, fiul fostului pilot Eugen Chiorean. Bătrânul pilot locuieşte împrenă cu soţia sa, Mariana, într-o căsută joasă, bătrânească, având o bucătărioară, un antreu şi două încăperi. Intru, nu înainte de a da cu capul în pragul de sus al uşii. Sunt fascinat de ceea ce găsesc înăuntru: pe lângă perechea de bătrânei cu figuri ce denotă inteligenţă, nobleţe şi apartenenţa la o lume aflată pe cale de dispariţie, zăresc o mulţime de fotografii de „epocă” înrămate şi zeci de obiecte care ar putea să-l încânte pe orice colecţionar. Ne mutăm, eu şi fiul său, în uriaşa lor grădină, unde-l aşteptăm pe fostul pilot. Între timp fiul acestuia strânge mai multe obiecte personale şi fotografii ale tatălu şi le aranjează într-o ordine cronologică, să pot să le fotografiez. După câteva minute apare şi fostul aviator, îmbrăcat în haine de sărbătoare. Îşi începe acesta, fără o introducere prea amplă, povestirea: „Sunt clujean getbeget, născut la data de 12 decembrie 1925. Şcoala primară am început-o la Şcoala Primară numărul 12 de pe strada Vasile Lupu din cartierul Gheorgheni. Aviator am ajuns pentru că mi-au plăcut de mic avioanele...” În secunda următoare îşi ridică privirea spre cer, în timp ce un avion de călători survolează zona, chiar pe deasupra capului nostru, gospodăria aflându-se la câteva sute de metri de capătul pistei aeroportului. „Ăsta-i un reactor”, spune el, admirativ.

Peripeţii cu nemţii Îşi continuă Chiorean povestirea: „Pentru că iubeam atât de mult acest domeniu, am început la Cluj Şcoala Tehnică de Aviaţie. Însă pentru că flotila aviaţiei de gardă, unde fusesem repartizat, s-a mutat la Mediaş, am ajuns acolo, la Atelierele Aeronautice Aviasan.” Fiul lui îl tot îndeamnă să-mi relateze întâmplarea cu cele trei avioane germane. Bătrânul trage aer în piept, după care adaugă: „Prin 1944, după 23 August, ne aflam la sfârşitul războiului şi întorseserăm deja armele împotriva nemţilor. La un moment dat, pe când eram în serviciul de gardă ca elev-aviator, m-am trezit, pur şi simplu cu trei Messerschmidt-uri pe pistă. Confundaseră aeroportul nostru cu cel din Târgu-Mureş, aflat încă sub stăpânirea lor. Eu, ce să fac? Am deschis imediat focul asupra unui avion şi i-am distrus o roată şi carburatorul. În timp ce pilotul neamţ al avionului mi se preda, ceilalţi au reuşit să decoleze şi să dispară.”

Răzbunarea nemţilor Chiorean mai povesteşte că pilotul, un tânăr în vârstă de maxim douăzeci şi cinci de ani, s-a rugat minute în şir de el ca să nu-l pre20

şi n-a făcut nici măcar un minut de puşcărie la ruşi.”

Exclus din aviaţie

PREZENT. Astăzi, îmbrăcat în uniforma germană primită de la prietenul său Johans, şeful lagărului.

dea ruşilor, încercând să-l impresioneze cu pozele membrilor familiei sale. „N-am avut nicio posibilitate să-l cruţ, fiindcă aş fi ajuns, în cel mai scurt timp, în faţa Curţii Marţiale,” explică aviatorul. A doua zi, povesteşte Chiorean, răzbunarea nemţilor a fost teribilă: cele două avioane s-au întors şi au ras aeroportul de pe faţa pâmântului, distrugând toate avioanele româneşti aflate pe pistă şi în hangare, vreo 1520 IAR-uri 80 care trebuia să meargă pe front, în misiunea de eliberare a ţării. Adaugă acesta: „Am apucat să văd cu ochii mei avioanele incendiate şi făcute praf. Au fost clipe de groază şi e un miracol că nimeni dintre noi n-a murit. Asta a fost prima mea amintire, la începutul carierei mele de pilot de la

Şcoala Tehnică de Aviaţie din Mediaş.”

Johans, prieten după 40 de ani Bătrânelul se opreşte pentru câteva fracţiuni de secundă ca să vadă efectul relatării sale asupra mea. Apoi continuă: „O amintire frumoasă de data aceasta – păstrez din partea unui ofiţer neamţ, pe numele lui Johans, comandantul lagărului din Mediaş, locul unde erau strânşi evreii care urma să fie transportaţi la Auschwitz şi Birkenau. M-am împrietenit cu el „la toartă”, mai ales că era un antinazist convins, care nu ştia ce să mai facă pentru a asigura un trai bun prizonierilor şi plângea, efectiv, când îmi povestea despre ordinele ab-

surde ale lui Hitler. În momentul când s-a terminat războiul a făcut un gest extraordinar, chiar în centrul Mediaşului: a rămas numai în maieu şi izmene şi mi-a oferit, după ce şi-a desprins tresele, uniforma lui de ofiţer german. O păstrez şi în ziua de astăzi, ca pe o amintire de preţ.” Îl rog să mi-o arate şi bătrânul se execută. Se deplasează până în casă şi după câteva minute se întoarce îmbrăcat cu ea. Continuă el: „N-o să mă credeţi, dar la mulţi ani după război, în 1980 l-am vizitat în fosta RDG, în localitatea Pirna. M-a primit cu o bucurie extraordinară şi m-a găzduit câteva zile. Aveam adresa lui din anul 1945, când ne-am despărţit odată cu terminarea războiului şi-am vrut neapărat să-l văd. A scăpat cu bine

«Evenimentul s-a petrecut în anul 1954, când eram instructor la Şcoala de pilotaj de la Ghimbav. Eram la dublă comandă şi trebuia să mă duc la zbor cu un elev. Acesta însă, pregătind avionul pentru decolare, şi-a scăpat, la un moment dat, cascheta de zbor şi s-a aplecat după ea s-o ridice. Aplecându-se după ea a găsit o manivelă introdusă între comenzile avionului. Practic, cineva, mai mult ca sigur un coleg instructor, care râvnea la funcţia mea, a încercat să mă omoare – ca să înlăture concurenţa. Aşa am scăpat, în acea zi, de moarte...»

EugEn ChiorEan

În anul 1960 îşi ia primul brevet de aptitudini şi licenţa de pilot profesionist de primă clasă, după ce obţinuse, încă din 1955 certificatul de instructor de zbor şi cel de instructor de planorism, în anul 1959. Povesteşte el mai departe: „Eu, dacă n-aţi ştiut, sunt şi deţinut politic, deşi nu mi-am luat certificat, pentru că o lună am fost închis şi alţi patru am stat fără servici. În anul 1959, când eram detaşat de la Ghimbav la Aeroclubul din BaiaMare am fost surprins de către un elev care m-a pândit pe gaura cheii, în timp ce ungeam cu usturoi o statuetă a lui Lenin, ca să fugă dracu’ de el. Am comis gestul respectiv pentru că mă aflam singur în acel moment în încăperea care-mi servea drept birou şi locuinţă, fără să ştiu că elevul mă pândea pe gaura cheii. De fapt, ce se întâmplase? Mi-am vărsat năduful pe bustul lui Lenin pentru că munceam pe bani puţini, fără diurnă pentru deplasări, deşi eram membru de partid. Ba mai mult, spionul m-a auzit când am vorbit singur şi am făcut referire şi la carnetul de membru de partid: ”Uite, mă, ăştia nu-mi mai dau nici măcar diurnă, am ajuns să mănânc pâine cu slănină şi usturoi şi pe deasupra mai am şi carnet de vagabond!”

A dres „usturoiul” Treaba cu bustul lui Lenin nu le-a plăcut deloc „tovarăşilor” şi nici cea cu carnetul „de vagabond”. La ancheta desfăşurată la Bucureşti n-a vrut să recunoască nimic şi în replică i-a întrebat pe securişti de ce n-a fost oprit de către cel care a dezvăluit toată povestea. Aceştia i-au răspuns că tânărul a vrut să vadă până unde merge obrăznicia lui. La care Chiorean a spus o frază inspirată care i-a salvat viaţa : „Cum aş fi îndrăznit să fac gestul acesta, să-l ung pe Lenin cu usturoi pe la gură şi să proferez vorbe urâte despre carnetul de partid? Ar fi fost ca şi cum propriul copil ar fi luat tabloul tatălui şi apoi ar fi scuipat pe el.” Cu aceste cuvinte pilotul a mai „dres busuiocul” şi, spre marea lui bucurie a fost doar exclus din aviaţie, scăpând de condamnarea care ar fi însemnat ani grei de puşcărie, alături de oameni închişi pentru abateri mult mai mici decât ale sale.

Muritor de foame prin Braşov A plecat din aviaţie pentru „indisciplină”, fără măcar să i se opereze în cartea de muncă. Şi Chiorean începe să descrie situaţialimită în care ajunsese în acea perioadă: „Umblam ca un fel de cerşetor pe străzile Braşovului. În NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

special ajunul Crăciunului, lihnit de foame, m-am oprit pentru o clipă să mă sprijin de zidul Bisericii Negre. Am leşinat, sleit de puteri, chiar lângă biserică. Culmea, pe când zăceam acolo, trec doi tineri care-mi trag pe deasupra şi un şut, zicându-mi: „Fireai al dracului, nici n-a început bine colindul şi tu te-ai îmbătat deja!” Mam ridicat cu mare greutate, am sărutat zidul bisericii şi l-am implorat pe bunul Dumnezeu să-mi dea putere să ajung cu bine până la locuinţa unde stăteam.” Povesteşte bătrânul, parcă afectat şi acum, la patruzeci de ani de la eveniment, că s-a târât până acasă şi din ultima punguţă cu făină de mălai şi-a făcut o porţie de mămăligă. Adaugă acesta, semeţ: „N-am cerut la nimeni, niciodată, nimic, nici măcar colegilor sau în curte, vecinilor. Nimeni nu a ştiut vreodată ce foame înduram în acea perioadă. Oricum, după ce am fost dat afară din aviaţie, colegii au început să mă ocolească şi nu doreau cu niciun chip să mă vadă.”

VALOARE. Pe aripa avionului, pilot şi comandant al AVIASAN.

Muncă de hamal O perioadă Chiorean a lucrat pe post de hamal, în gara din Braşov. Spune, lăcrimând, că un episod emoţionant i-a rămas întipărit în memorie pentru toată viaţa: „La un moment l-am abordat pe un domn şi l-am rugat să-mi permită să-l ajut să-şi ducă bagajul. A acceptat şi după ce mi-am terminat munca mia întins 10 lei, bani care însemnau masa mea pe câteva zile. Stânjenit, am refuzat, însă omul a insistat – probabil bănuind că mă aflu într-o situaţie dificilă – şi mi i-a vîrât cu forţa în buzunar. Acesta a fost, pro babil, gestul care m-a impresionat cel mai mult în întreaga mea viaţă...” S-a reîntors în aviaţie, după patru ani de suferinţe cumplite, în momentul când Gheorghe Gheorghiu-Dej a emis un decret prin care oamenii cu pregătire au fost reabilitaţi, în ciuda faptului că aveau „bube în cap”. Aşa că a venit şi rândul lui Chiorean să i se revizuiască dosarul. Continuă acesta: „Am dat din nou examen de atestare în meserie, pe care l-am luat cu calificativul „foarte bine”, fiind reprimit la Aerodromul Ghimbav, pe post de instructor de pilotaj.”

Salvat ca prin minune de la moarte Despre cele două prăbuşiri cu avionul Chiorean spune că nu s-au datorat erorilor de pilotaj, ci problemelor tehnice pe care le-a avut cu aparatele. Prima s-a petrecut în anul 1954, la Alexandria, cu un avion IAR tip şcoală. Scoate din vraful de documente aflat pe masă carnetul de zbor care a ars parţial cu ocazia acelui eveniment. Mi-l arată şi apoi spune: „Am scăpat ca printr-o minune, neatins - şi numai bunul Dumnezeu este cel care a avut grijă de mine să nu mor în accident. Atât de repede s-a petrecut totul încât n-am avut nici timp să sar măcar cu paraşuta. De altfel, la ambele accidente am rămas blocat în aparat, pentru că niciunul nu avea sistem de catapultare.” Cea de-a doua prăbuşire a avut loc în anul 1970, când lucra pe un avion utilitar. Continuă acesta: „Eram la Băneasa de Giurgiu, pe un IAR 821 în misiune de ierbicidare. Decolasem cu 500 de litri de substanţă, plus benzina şi, la un moment dat mi s-a oprit motorul. Am căzut pe un lan de grâu şi norocul meu a fost că n-a luat foc avionul de la benzină. După acea prăbuşire am fost internat în spital timp de şase luni, la Cluj, la Neurochirurgie.” Afirmă că, pe lângă cele două accidente de avion, a mai fost, în 1954 victima unui sabotaj venit din partea unui coleg, care a vrut să-l ucidă. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

întrebat de ce a făcut-o şi a doua oară, deoarece silvicultorii au „recunoscut” avionul colegului şi nu pe al meu. După un timp mi-am mărturisit fapta în faţa colegului şi m-am revanşat cu un chef monstru, organizat la un restaurant din Deva. Începe să-şi povestească mai multe păţanii pe care le-a avut de-a lungul celor 26 de ani de aviaţie şi peste 18.000 de ore de zbor. Istoriseşte acesta: „Eram într-o misiune sanitară pe un Aero 45, avion de fabricaţie cehoslovacă. Trebuia să duc un bolnav de la Braşov la Ploieşti şi, la un moment dat am intrat într-un front atmosferic teribil de puternic, iscat parcă din senin. Un vânt teribil bătea şi eleroanele erau gata-gata să cedeze, iar fulgerele brăzdau cerul peste tot în jurul meu. Datorită pregătirii mele profesionale am reuşit să găsesc o mică gaură în furtună, să ies din mijlocul frontului atmosferic şi să ajung la destinaţie. Iar primul gest a fost, când am ajuns pe pista de aterizare, să mă pun în genunchi şi să-mi sărut aeronava, cea mai performantă în vremea aceea. Ţin minte, alături de mine era chiar directoarea de atunci a Centrului de Transfuzii din Cluj.”

Vizită la fabrica de „bomboane”

Era să cadă şi a treia oară Povesteşte bătrânul pilot: „Evenimentul s-a petrecut în anul 1954, când eram instructor la Şcoala de pilotaj de la Ghimbav. Eram la dublă comandă şi trebuia să mă duc la zbor cu un elev. Acesta însă, pregătind avionul pentru decolare, şi-a scăpat, la un moment dat, cascheta de zbor şi s-a aplecat după ea s-o ridice. Aplecându-se, a găsit o manivelă introdusă între comenzile avionului. Practic, cineva, mai mult ca sigur un coleg instructor care râvnea la funcţia mea, a încercat să mă omoare – ca să înlăture concurenţa. Aşa am scăpat, în acea zi de moarte...” Datorită înaltului

său profesionalism, după reabilitare, pilotul a avut în permanenţă o traiectorie ascendentă a carierei sale. În 1962 Chiorean a fost numit şeful Aviaţiei Sanitare Deva, după care anul viitor a fost angajat prin transfer la Staţia de Salvare Regională Cluj, pe funcţie de pilot şi comandant de detaşament. În anul 1965 devine pilot de gradul II pe avioanele Staţiei de Salvare Regională Cluj. După zece ani de aviaţie sanitară, în anul 1973 Eugen Chiorean este mutat la unitatea de Aviaţie Utilitară, pe post de şef al Aviaţiei Utilitare pe ţară, unde rămâne până în anul 1975, când se pensionează.

Cât pe ce să „fugă” în Rusia Povesteşte de asemnea că în anii `60, când lucra la aviaţia sanitară, a primit misiunea să transporte un bolnav. Adaugă acesta: „Îmi plăcea să mă mai abat de la traseu ca să văd rezervaţia de zimbri de la Haţeg. La un viraj mai „abrupt” al meu, unul dintre zimbri s-a împiedicat şi şi-a scrântit piciorul. A doua zi a fost anchetă mare, să se afle cine a vizitat rezervaţia. Eu am tăcut mâlc şi măgăreaţa a picat pe un coleg de-al meu care zburase şi el ca s-o vadă. Cei de la Ocolul Silvic au zis că nu s-au supărat că acel tovarăş pilot le-a survolat o dată aria rezervaţiei, dar s-au

Cu o altă ocazie, pe când se afla la Baia-Mare la şcoala de instructori de aviaţie l-a prins o furtună teribilă care l-a deviat de la ruta de zbor, ajungând să survoleze timp de o oră şi jumătate frontiera rusească. Povesteşte că norocul său a constat în faptul că ruşii s-au lămurit repede că-i vorba de un avion sanitar şi n-au tras după el. „A doua zi am fost chemat să fiu tras la răspundere pentru survolul statului rus, la care le-am spus tovarăşilor anchetatori că n-am avut în niciun caz de gând să fug în Rusia.” Altădată, pe o vreme grea, a aterizat pe un câmp, la Cugir, la câţiva metri de un depozit enorm de muniţie. Adaugă acesta: „Am ajuns la o stână, aflată lângă depozit şi am intrat în conversaţie cu ciobanul, întrebându-l: „Ce fel de depozit e aici, de bomboane?” La care ciobanul a spus: „De bomboane umplute, ferească Dumnezeu să guşti din ele...” Îmi arată o fotografie color în care apare alături de circa 50 de piloţi-veterani: „În fiecare an, în ultima duminică din luna august ne întâlnim tot „leatul” meu la Sânpetru, lângă Braşov”.

Au fost 1.500, au rămas mai puţini de 50

INSTRUCTOR DE ZBOR. Al doilea avion prăbuşit în anul 1970, accident în care a suferit o rană gravă la cap.

Apoi adaugă: „Anul trecut din peste 1.500 de camarazi mai rămăseseră în viaţă în jur de 50 şi probabil, anul acesta vom fi şi mai puţini. Mereu păstrez vie amintirea vieţii mele de pilot şi mă uit tot timpul la avioanele care aterizează şi decolează de pe aeroportul Someşeni.” Îl întreb, în finalul conversaţiei noastre, care au fost principiile după care s-a ghidat de-a lungul întregii sale vieţi. După câteva clipe de gândire îmi spune: „Părinţii-mi ziceau: cinstea şi omenia sunt cea mai frumoasă avere şi meserie a unui om. Pe unde mergeţi, vorbiţi frumos. Şi acum când văd oamenii vorbind urât, îmi spun în sinea mea: „Doamne, luminează-i capul!” De asemenea, am vrut să-mi păstrez neatinsă demnitatea şi chiar şi când eram dat afară din aviaţie n-am spus nimănui că sufăr de foame. Mâncam doar mămăligă, asta era a mea... În toţi anii când am lucrat în aviaţia sanitară şi utilitară, am încercat să mă port cât mai frumos cu oamenii. ” S

O R I N

R E C U

şTiinţă

Rechinii preferă luna nouă A

ceste concluzii se bazează pe observaţiile şi statisticile din ultimii 50 de ani din regiunea comitatului Volusia din statul american Florida, cunoscut drept „capitala mondială a atacurilor rechinilor”. Între 1999 şi 2008, o cincime din totalul atacurilor rechinilor pe plan mondial a avut loc în această regiune, a cărei zonă de coastă are o lungime de 75 de kilometri. Oamenii de ştiinţă americani au observat rechinii timp de un an, în această regiune, unde plaje albe şi valurile puternice atrag numeroşi practicanţi de surfing, dar şi mulţi prădători, în special în perioada mai - august, ultima lună fiind de altfel şi cea mai periculoasă. În perioada 1956 - 2008 au avut loc 231 de atacuri pe coastele comitatului Volusia. Cele mai multe dintre victime, dintre care surferii au reprezentat 60%, au fost muşcate în special în zona picioarelor, fie dimineaţa foarte devreme, fie dupăamiaza târziu, deoarece valurile sunt mai puternice la aceste ore. „Cel mai mare număr de atacuri are loc în perioada de lună nouă, urmată de perioada de lună plină”, a explicat George Burgess, coordonatorul studiului. „Este probabil ca fazele din ciclul lunar să influenţeze migraţia şi ciclul reproductiv al peştilor, o sursă de hrană pentru rechini”, a adăugat cercetătorul american. August este luna în care se înregistrează cele mai multe atacuri, acest fapt având o explicaţie statistică, potrivit studiului, deoarece în acea perioadă se înregistrează cel mai mare număr de turişti pe plajă. Bătăile cu stropi de apă şi mişcările puternice ale picioarelor în apă atrag rechinii, au declarat cercetăto-

Rechinii atacă cu predilecţie în ziua de duminică, în perioadele cu lună nouă, în ape de mică adâncime, de preferinţă înotători şi surferi care poartă costume de baie în culorile alb şi negru, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Florida (SUA).

rii, care au adăugat că cele mai multe dintre victime purtau costume de baie în culorile alb şi negru sau galben şi negru, indicând cu această ocazie faptul că rechinii percep foarte bine contrastele de culoare.

Cercetătorii au explicat că cele mai multe dintre incidentele semnalate în Florida sunt mai degrabă „muşcături” decât „atacuri” reale. „Să le spui «atacuri» ar fi probabil un termen neinspirat, deoarece consecin-

Dioxidul de carbon oceanic influenţează temperatura Terrei Oamenii de ştiinţă au descoperit pe fundul R Oceanului Antarctic primele dovezi referitoare la o uriaşă emisie de dioxid

ezultatele acestui studiu au oferit prima indicaţie concretă a faptului că dioxidul de carbon a fost captat într-o manieră eficientă pe fundul oceanelor în timpul ultimei glaciaţii, fapt intuit de mult timp de cercetători, care nu au avut, însă, până la această cercetare, nicio dovadă în acest sens. Oamenii de ştiinţă au analizat un eşantion de sedimente colectat de pe fundul oceanului între Antarctica şi Africa de Sud. Ei au putut astfel să dateze cu carbon 14 cochiliile lăsate de foraminifere, mici vieţuitoare marine, care se aflau în eşantion. Comparând concentraţia de carbon 14 din cochilii cu cea conţinută în atmosferă în aceeaşi epocă, cercetătorii au putut să determine perioada în timpul căreia dioxidul de carbon a rămas captiv în ocean, a explicat Luke Skinner, de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, principalul autor al studiului. „Rezultatele noastre au relevat faptul că în cursul ultimei glaciaţiuni, din urmă cu aproximativ 20.000 de ani, dioxidul de carbon era dizolvat în apele de adâncime care circulau în jurul Antarcticii în intervale de timp mult mai lungi decât în zilele noastre”, a adăugat Luke Skinner. Autorii studiului consideră că emisii uriaşe de CO2 provenind de pe fundul Oceanului Antarctic s-au produs la fiecare 100.000 de ani, contribuind la încheierea tuturor perioadelor glaciare din ultimele două milioane de ani, această perioadă 22

de carbon (CO2), în urmă cu aproximativ 18.000 de ani, ceea ce a contribuit la încheierea ultimei perioade glaciare, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

corespunzând erei cuaternare. Amploarea fiecăreia dintre aceste puternice emisii de CO2 provenind din apele de adâncime antarctice echivalează cu acumulările acestui gaz observate de la începutul erei industriale. Alternanţa dintre perioadele glaciare şi cele interglaciare din ultimele două milioane de ani a corespuns cu variaţiile orbitei terestre în jurul Soarelui, potrivit teoriei lui Milankovic despre schimbările climatice. Aceste schimbări ale orbitei

au provocat modificări ale echilibrului energetic global al Terrei, pentru care fluctuaţiile de CO2 din atmosferă jucau un rol cheie. Până la acest studiu, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să explice mecanismul acestui proces. În măsura în care oceanele sunt rezervoare uriaşe de CO2, climatologii bănuiau de mult timp că modificările în circulaţia curenţilor marini joacă un rol major în declanşarea rapidă a unor cantităţi uriaşe de CO2.

ţele nu sunt, în general, mai grave decât cele cauzate de muşcătura unui câine”, a explicat George Burgess. „Nu este acelaşi tip de muşcătură cu a rechinilor din specia Marele Alb, care au lungimi de 3-6 metri, ce pot

fi întâlniţi pe coastele Californiei. Aici avem de-a face cu un stil diferit de atacuri, comise în cea mai mare parte a cazurilor de rechini care se hrănesc de obicei cu peşti mai mici”, a concluzionat autorul studiului.

Un cercetător s-a „infectat” cu un virus cibernetic Un cercetător de la University of Reading din Marea Britanie a devenit primul om „infectat” cu un virus cibernetic, în cadrul unui program prin care se investighează riscurile potenţiale asociate dispozitivelor electronice implantate în corpul uman.

rofesorul Mark Gasson de la School of Systems Engineering, din cadrul University of Reading, a declarat că studiul său are implicaţii deosebite pentru diverse dispozitive precum stimulatoarele cardiace şi implanturile cohleare, care, deşi sunt construite cu o tehnologie modernă, pot fi atacate de viruşii cibernetici. Mark Gasson a introdus un virus într-un cip electronic (foto) care i-a fost implantat în braţul stâng, în urmă cu un an. „Ne-am obişnuit deja cu aceste dispozitive ca nişte mici computere, capabile să stocheze informaţii, să comunice între ele şi să îndeplinească operaţiuni simple. Însă, odată cu aceste noi abilităţi vin şi noi riscuri, cum este acela de a fi atacate de viruşii cibernetici”, a declarat Mark Gasson. „Există câteva implicaţii deosebit de importante pentru dispozitivele medicale. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă cineva ar crea un virus care poate să oprească de la distanţă stimulatoarele cardiace”, a adăugat cercetătorul britanic. Cipul din braţul cercetătorului britanic este unul de identificare cu ajutorul undelor radio, o versiune sofisticată a tehnolo-

giei utilizate de sistemele de securitate ale magazinelor şi de cele pentru identificarea animalelor de companie. Dispozitivul, de mărimea unui bob de orez, îi garantează savantului britanic accesul în birourile din campusul universitar şi accesarea telefonului său mobil. Odată infectat cu virusul cibernetic, microcipul a contaminat sistemul-sursă cu care comunica, iar virusul a încercat să se răspândească şi la celelalte cipuri din sistem. Dispozitivele implantate au devenit tot mai frecvente în Statele Unite ale Americii, unde acestea sunt folosite, de exemplu, pentru a păstra dosarele medicale ale pacienţilor. Noua tehnologie a fost utilizată, parţial, în scopuri de securitate, de Biroul General al Procuraturii din Mexic, companiile de pază şi supraveghere, dar şi de un club de noapte din Barcelona. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

mistere explicate

Rădăcinile civilizaţiei europene R

uinele a peste 150 de temple şi monumente, ridicate între 4.800 şi 4.600 î. Hr., au fost localizate pe o arie cu o lungime de peste 600 km, pe teritoriile Germaniei, Cehiei, Slovaciei, Austriei, României şi Ungariei. Aceste construcţii de mari dimensiuni au fost ridicate cu circa 2000 de ani înaintea piramidelor din Egipt şi a complexului megalitic Stonehenge, din sudul Angliei. Cercetările arheologice au început în urmă cu mai bine de trei ani, pornind de la unele fotografii făcute de la mare înălţime, care indicau existenţa sub pământ a unor ruine. Ansamblul de temple circulare construite din lemn şi lut a fost ridicat de un popor profund religios, descendent al tracilor plecaţi din Câmpia Dunării. Una din cele mai remarcabile descoperiri a fost făcută în apropiere de oraşul german Dresda, în localitatea Nickern, unde arheologii au scos la lumină vestigiile unui templu sofisticat, cu diametrul de 150 m, înconjurat de patru şanţuri, şi numeroase statuete de ceramică reprezentând figuri umane şi animale. „Există încă multe lucruri despre această civilizaţie pe care nu le înţelegem, însă este cert că umanitatea depăşise de mult stadiul vânatului“, a declarat John Robertson, antropolog. Aceste descoperiri vor revoluţiona studierea Europei preistorice, după ce se crezuse până acum că arhitectura monumentală nu s-a dezvoltat decât mult mai târziu în Orientul Mijlociu, Mesopotamia şi Egipt, apreciază cotidianul britanic. Dacă la acestea mai adăugăm opiniile unor specialişti din întreaga lume care confirmă că originea civilizaţiei europene se găseşte pe meleagurile noastre, nu ne rămâne decât să ne aplecăm cu şi mai mare atenţie asupra acestui subiect delicat şi să încercăm să aducem cât mai multe dovezi în sprijinirea acestuia.

Oameni de ştiinţă şi studii care confirmă vechimea civilizaţiei Să amintim doar câţiva oameni de ştiinţă care au ajuns la concluzia că Dacia a reprezentat leagănul civilizaţiei europene. Profesoara de arheologie şi lingvistică Marija Gimbutas, vorbeşte despre spaţiul Carpato-Dunărean ca despre vatra vechii Europe, considerându-l locul de unde Europa a început să existe. Din păcate, unii istorici români nu sunt de aceeaşi părere. La rândul lor, profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în cartea „The Indo-european heritage”, vorbesc despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care îşi avea locul în centrul României de azi. Studiile de arheologie moleculară efectuate în ultimii ani au arătat fără dubiu că ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, civilizaţia de pe teritoriul Daciei apărând cu mult înaintea celorlalte. Analizele actuale pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani. Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât, locul de unde a început Europa să existe. O altă somitate în domeniul preistoriei Europei, V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford, publică în anul 1993 „The History of Civilization”. El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Într-o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii spaţiul Carpato-Dunărean apare în prim plan. Când roata, plugul, jugul, căruţă cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul dacic, când primul mesaj scris NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Controversele şi disputele ştiinţifice referitoare la originea civilizaţiei europene sunt departe de a se fi încheiat. Căutând să demonstrăm faptul că suntem înconjuraţi numai de state ale căror nume sunt derivate de la numele unor populaţii alogene. Cercetări arheologice de ultimă oră au relevat vestigiile celei mai vechi civilizaţii din Europa, datând de mai bine de 7.000 de ani, descoperite pe teritoriile mai multor state central-europene, relatează cotidianul britanic The Independent. Ruinele cetăţii uxama

din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tărtăria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă - 6.500 d.i.H., (vezi John North, „A new interpretation of prehistoric man and the cosmos”), nu ne rămâne decât să acceptăm această realitate şi să cercetăm cu şi mai multă îndârjire istoria fascinantă a vechilor daci. Faptul suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală, abia acceptată, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nu să căutam contra-argumente.

„Olteanul” de la Bugiuleşti şi cetatea uxama Originea autohtonă a civilizaţiei europene, chiar dacă e contestată de unii alogeni, este explicabilă mai ales prin vechimea locuitorilor pe aceste pământuri, dar şi prin studierea evoluţiei geologice a teritoriului în care s-au născut şi au trăit de aproape 2 milioane de ani. Să nu uităm că omul fosilă de la Neanderthal are o vechime de circa 100.000 ani, iar cel de la Cro-Magnon doar circa 35.000 ani, în timp ce „olteanul” de la Bugiulesti, comuna Tetoiu-jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăunceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani, descoperit de savantul Dârdu-Nicolaescu-Plopşor. Explicaţia acestei mari diferenţe de vârstă constă în faptul că oamenii din vestul Europei, de tip dolicocefal, au dispărut datorită unor cataclisme mai puţin elucidate. Oamenii din răsăritul Europei au fost brahicefali, aşa cum sunt şi azi. De aici rezultă că occidentul a fost ocupat prin roire de oamenii din est, adică de o parte

a strămoşilor noştri din spaţiul carpatic-dunărean-pontic. Numai aşa se explică existenţa în antichitate, în vestul Europei, a unor triburi cu nume dacoromâneşti, precum şi folosirea la multe popoare din vestul Europei - a unui număr foarte mare de cuvinte dacoromâneşti şi chiar a unor elemente gramaticale comune numai cu limba dacoromână. În antichitate, geţii (nume dat de greci dacilor) au mai fost semnalaţi ca tyrageti (între Nistru şi Nipru), tisageti (între Nipru şi Munţii Urali) şi massageti (între Munţii Urali şi China). Tot din spaţiul dacic au mai plecat: - Vorbitorii de „scriere sfântă / sanscrită / sainte écriture” - plecaţi spre Valea Indusului. - Sumerienii, în mileniul V î.e.n. de la Tărtăria-pe-Mureş spre Irakul de azi (fosta Mesopotamia - anticul Sumer). - Etruscii, în mileniul IV î.e.n., din Munţii Apuseni spre Italia. - Dardanii, conduşi de Dardanus, în mileniul III î.e.n. - plecaţi în Italia din Dardania, provincie a Daciei la sud de Moesia şi mărginaşe cu strâmtoarea Dardanele, recunoscută ca fiind o dioceză / provincie a Daciei sub împăratul bizantin Constantin. Aheii, în mileniul III î.e.n., plecaţi din nordul Dunării spre Grecia de azi Bascii - în mileniul III î.e.n.; conform studiilor hematologice efectuate de prof. Souchard, se confirmă plecarea lor de la Dunărea de jos, astfel cum se menţionează şi în tradiţiile lor. Ei sunt urmaşii pelasgilor, populaţie străveche menţionată de scriitorii antici la sud de Munţii Carpaţi şi în Peninsulă Balcanică. Ca o confirmare, în Ţara Bascilor din Spania a fost descoperită cetatea pelască Uxama, iar numele vechi al Spaniei / Portugalia a fost Iberia, nume ce se regăseşte în Iviria, vechiul nume al Gruziei / Georgiei din nordul Munţilor

Caucaz, - Latinii, conduşi de Latinus - plecaţi în jurul anului 1300 î.e.n. Dardanii lui Aeneas, regele Troiei Dorienii, veniţi din nordul Dunării la începutul mileniului II î.e.n., au împins pe ahei spre Asia Mică, dând naştere la Războiul troian, - Triburile din Elveţia, care şi azi vorbesc dialecte conţinând foarte multe cuvinte dacoromânesti, dialecte numite: grizon, ladin, romanş/ romand, surmiran, sursilvan, sutsilvan, retoroman, Occitanii din sudul Franţei, care vorbesc o limbă foarte apropiată de limba dacoromână”. - Panonnii din Panonia (azi Ungaria), unde s-a descoperit în anul 1976 o cetate dacică în Buda, - Geţii din Polonia de azi, unde s-a descoperit Getidava, cetate situată pe Vistula mijlocie, - Lituanii şi letonii, care au cuvinte dacoromânesti în limbajul lor, având tipul somatic al dacoromânilor actuali, - Vechii locuitori ai Germaniei, care vorbeau o limbă latină (conform lui Suetonius, scriitor din timpul împăratului roman Augustus; v. şi latinul germanus „frate bun de mamă şi de tată”, nume dat de români vechilor locuitori ai Germaniei). Plecarea strămoşilor din spaţiul dunărean-balcanic se reflectă foarte concret şi în următoarele constatări: limba dacoromână conservă cuvinte din latina arhaică, inexistente în latina clasică din perioada când o treime din Dacia a intrat sub stăpânire română; limba dacoromână are 211 etimoane de origine latină clasică şi 270 etimoame comune cu limba bască, unde este şi ba, ca întăritor (pozitiv şi negativ). Calendarul dacic de la Sarmizegetusa era mai precis decât cel roman şi permitea numărarea zilelor unui an cu ajutorul unor stâlpi aşezaţi în formă de cerc. În latina arhaică

la cerc se spune amnus, care în latina clasică, prin asimilare, a devenit annus, cu semnificaţia evoluată de an (ca timp), pornit de la cercul de la Sarmizegetusa, care era echivalent cu an. În jud. Buzău se mai foloseşte şi azi cuvântul amnar, semnificând „stâlpul care susţine tinda caselor ţărăneşti”. Toate aceste mişcări de populaţii străvechi dacoromâne spre patriile lor actuale sunt explicabile prin fenomenele care s-au petrecut după glaciaţiunea IV Würm, încheiată prin anii 9800 î.e.n Se ştie şi acum că întreaga Germanie este acoperită de morene aduse de gheţari din zona Peninsulei scandinave. Această topire a fost cauzată de încălzirea atmosferei terestre. Prin topirea gheţarilor şi a gheţurilor menţionate, toate ţinuturile de câmpie au fost inundate şi populaţiile existente pe ele au dispărut. Au rămas numai oamenii din munţi. Pregnantă în acest domeniu este legendă sumeriană în care ni se spune că, după potop, regele din Surupak a luat conducerea neamurilor din munţi. Pe măsură ce temperatura a început să crească, oamenii au început să coboare din munţi, datorită şi creşterii numărului lor, şi s-au răspândit în zonele în care bălţile provocate de inundaţii au început să sece. Foarte semnificative sunt şi „descălecaturile” lui Dragoş Vodă în Moldova şi Negru Vodă în Ţara Românească, ambele venind din Ardeal / Cetatea Munţilor. O varietate cu totul aparte se mai găseşte şi în ţesăturile populare (la costumele naţionale), ca şi în ţesăturile covoarelor, cu continuare până în Pamir, regiune autonomă din Tadjighistan (actuala denumire a teritoriului ocupat în antichitate de massageti), constituind încă o dovadă a întinderii geţilor în antichitate. 23

sănătatE

Exerciţii pentru amplificarea energiei A

numite tehnici cultivă energia subtilă pentru o condiţie optimă a trupului şi a sufletului. Chiar şi răpăitul tobelor poate deveni o cale de înălţare spirituală în cadrul căreia poţi fi purtat de un curent mai puternic. Iar un exerciţiu de aerobic, o simplă elongaţie pot fi strălucite dacă sunt executate cu un ochi energetic. Dar cum poţi descoperi exerciţiul potrivit? Practicându-l ! Încercaţi mai multe exerciţii. Nu vă grăbiţi. Câteva minute pe zi reprezintă un început bun. Criteriile pentru atingerea reuşitei sunt mai multă energie, prezenţă şi conexiune la corp şi la spirit. Iată câteva propuneri de exerciţii pentru amplificarea energiei, pe care poate doriţi să le încercaţi.

Cel mai bun exerciţiu este cel care duce la energie pozitivă, chiar la instalarea bucuriei şi ajută la eliminarea toxinelor fizice şi emoţionale, la înlăturarea stresului. Indiferent ce exerciţiu sau antrenament veţi alege, el trebuie să fie în armonie cu corpul şi cu programul stabilit. zitive, a forţei vitale şi eliminarea negativităţii care duce la boală. E un remediu împotriva stresului şi panaceu în simptomele cronice care îi nedumeresc pe medici. Studiile demonstrează că qigong-ul ameliorează digestia şi hipertensiunea şi tonifică sistemul imunitar.

Tai chi ch’uan Un tip de exerciţiu fizic care presupune mişcări graţioase, tai chi ch’uan, este cel mai larg răspândită formă practicată de qigong. În afara faptului că oferă antrenament, tai chiul te ajută să-ţi găseşti un punct de echilibru perfect, locul repausului lăuntric. Această practică îţi permite să te centrezi în cursul unei perioade de agitaţie şi să elimini energia negativă. Cercetările au demonstrat îmbunătăţirea semnificativă a coordonării şi a echilibrului la persoanele în vârstă care practică tai chi. Indiferent de vârstă, tai chi este o alegere elegantă pentru mişcare.

Stretching-ul sau întinderea articulaţiilor O modalitate neagresivă de a începe mişcarea fizică, în special dacă n-ai mai făcut asta de mult timp, sunt elongaţiile sau întinderile articulaţiilor. Acestea te ajută să te centrezi în corpul tău, elimină stresul acumulat în articulaţii, pune energia în mişcare, elimină toate scârţâielile din corp. Elongaţiile sunt puntea ideală care face legătura între inactivitate şi antrenament. Acestea exclud rănirea, eliberează energia negativă şi te fac să te simţi mai deschis. Exerciţiile de stretching efectuate după o metodă corectă au mult mai multe efecte asupra organismului, decât simpla ameliorare a flexiblităţii. Acestea îmbunătăţesc performanţele fizice generale ale organismului şi ameliorează capacitatea de învăţare şi de efectuare a mişcărilor complexe (diverse exerciţii sportive). În plus, cresc capacitatea de relaxare fizică şi mentală, dezvoltă capacitatea de conştientizare a propriului corp. Exerciţiile de stretching reduc riscul de accidentare la nivelul articulaţiilor, muşchilor şi tendoanelor şi - reduc tensiunea şi durerea musculară după efort. În fine, acestea ameliorează mobilitatea prin stimularea producerii de lichid sinovial (în articulaţii) şi a elementelor ce intră în compoziţia ţesutului conjunctiv şi, în plus, reduc severitatea durerilor menstruale (dismenoreea).

Gimnastică aerobică Ritmul gimnasticii aerobice calmează mintea şi te calibrează cu un flux de energie reînnoit. Să te

Recomandări

ARMONIE. Yoga dă o stare de pace interioară şi cultivă, în egală măsură, sănătatea spitiruală şi cea corporală. mişti şi să respiri intens poate procura o plăcere fundamentală. De multe ori, noi uităm că suntem şi „animale fizice“. Mişcarea amplifică percepţia propriului nostru corp, eliberează energia încătuşată şi ne deschide spre divinitate. Dansaţi şi vă veţi elibera Spiritul. Alergaţi ca un mustang alb direct în rai. Faceţi aceasta piruetă lăsându-vă ghidaţi. Dacă urcaţi cu bicicleta pe un munte sau treceţi pe lângă un stejar bătrân de 100 de ani, faceţi o plecăciune lăuntrică cu fiecare mişcare. Lăsaţi-vă pătruns de forţă naturii.

Yoga Termen sanscrit pentru “uniunea cu spiritul”, yoga a apărut în India în urmă cu 500 de ani, ca o cale sfântă spre împlinire. Ea stimulează energia vieţii “prana”, prin intermediul respiraţiei şi al poziţiilor. Hatha yoga, cel mai cunoscut tip de yoga, recurge la poziţii, exerciţii de stretching şi de respiraţie, pentru a intensifica conexiunea dintre minte şi corp. Există şi alte stiluri care presupun meditaţia şi cântările. Yoga a devenit de mult timp o modă. Medicii occidentali o reco-

mandă celor suferind de boli cardiace, cancer, depresie şi stres. Yoga aduce în corpul şi spiritul tău o stare de calm. Când energia îţi scade, poţi face yoga. După exerciţii consecvente ţi se instalează liniştea interioară.

Qingong Aceste exerciţii de autovindecare din China antică vin să combine mişcările, masajul, exerciţiile de respiraţie şi meditaţia şi împământează energia omului şi îl fortifică fizic. Obiectivul este cultivarea energiei po-

Perspectiva energiei subtile poate îmbunătăţi orice rutină. Nu uitaţi să consideraţi timpul acordat exerciţiilor ca un moment sacru. Exersaţi-vă respiraţia conştientă. Menţinându-vă conştientă în timp ce respiraţi, în cursul exerciţiilor, vă veţi menţine în prezent şi vă veţi acorda intuitiv la frecvenţa energiei subtile. Aceasta este o şansă miraculoasă de a vă intui forţa vieţii. Fie că sunteţi la un aparat sau că jucaţi tenis, exersaţi cum să inhalaţi forţa vitală, apoi eliminaţi prin expiraţie stresul din organism, o purificare energetică pentru care organismul vă va mulţumi. În timp ce vă focalizaţi asupra respiraţiei, încercaţi să identificaţi cu ajutorul intuiţiei semnalele energiei subtile circulând prin organism: valuri de căldură, un bâzâit revigorant, un flash de limpezire sau furnicături extatice. Aşeazaţi-vă mâna din când în când deasupra centrului energiei, aflat la patru centimetri sub buric. Punctul este asociat cu extazul pământului, senzualitatea conectării la pământ şi culoarea portocalie. Prin atingerea sau fricţionarea uşoară a acestei regiuni, timp de până la un minut, veţi reface echilibru energiilor din organism şi veţi spori plăcerea pe care o resimţi făcând aceste exerciţii.

Igiena dentară precară creşte riscul de maladii cardiace Riscul de a suferi de o maladie cardiacă creşte cu 70% în cazul persoanelor cu o igienă dentară precară, comparativ cu persoanele care se spală pe dinţi de cel puţin două ori pe zi, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal (BMJ)

e două decenii, asocierea dintre problemele cardiace şi maladiile gingivale a făcut obiectul multor studii ştiinţifice. Richard Watt, de la University College din Londra, a încercat să afle dacă numărul zilnic al periajelor dentare are un impact asupra riscului de apariţie a maladiilor cardiace. Oamenii de ştiinţă britanici au analizat datele referitoare la stilul de viaţă al unui număr de 11.000 de adulţi scoţieni (fumat, activităţi fizice, igienă dentară). Ei au recoltat şi probe de sânge pentru a deter24

mina nivelul de inflamaţii din organism. Ei au analizat şi numărul de internări şi decese înregistrate în Scoţia în perioada de monitorizare, 1999 - 2007. În total au existat 555 de evenimente cardiovasculare, dintre care 170 au cauzat decese, întro perioadă de monitorizare de opt ani. Rezultatele au demonstrat că igiena dentară a voluntarilor a fost în general satisfăcătoare, 62% dintre participanţi declarând că merg la stomatolog la fiecare şase luni, iar 71% afirmând că se spală pe dinţi

de două ori pe zi. După ce au fost luaţi în considerare şi factorii de risc cardiovascular cunoscuţi (clasa socială, obezitate, fumat, antecedente familiale), cercetătorii britanici au descoperit că voluntarii care au declarat că se spală pe dinţi de mai puţin de două ori pe zi prezentau un risc de maladii cardiace cu 70% mai mare comparativ cu cei care se spălau pe dinţi de două ori pe zi. Persoanele cu o igienă dentară precară prezintă, totodată, în organism markeri sangvini ai inflamaţiilor. NUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

pentru femei

Bronzează-te fără soare U

na din metodele prin care ne putem bronza este solarul. Părerile despre folosirea sau nu a solarului sunt împărţite. Totuşi, la câţi aditivi şi la câte chimicale introducem în noi cu bună ştiinţă, folosirea în mod cumpătat a solarului nu poate să dăuneze foarte mult. Întotdeauna este vorba de echilibru. Problema cea mai vizibilă în folosirea solarului în mod exagerat este o îmbătrânire şi o uscare accelerată a pielii, care nu intră în socotelile unei pieli frumoase şi sănătoase, să nu mai vorbim de cancerul de piele. Solarul este o opţiune de dorit, dacă este folosit pentru obţinerea unui pigment uşor, fără a se face un obicei din expunerea la razele ultraviolete. Pentru bronzare se folosesc cremele speciale acceleratoare de bronz, care ar trebui să fie disponibile spre vânzare la locul cu pricina.

Atenţie la aplicarea autobronzantului O altă modalitate de a căpăta un bronz uşor, poate mai puţin invazivă, este folosirea autobronzantului. Şi aici există probleme, cele mai vizibile fiind cele de natură estetică: dacă nu este aplicat corect, pielea poate să arate mai degrabă ca o hartă decât ca o piele uniform bronzată. Câteva idei pentru a obţine un bronz frumos cu ajutorul autobronzantului ar putea să vă fie de folos. În primul rând, este nevoie să curăţaţi pielea de celulele moarte, prin exfoliere corporală şi facială. Îndepărtând celulele moarte, nu se vor mai forma acele pete de culoare inestetice. După exfoliere, este necesară o perioadă de câteva zile de hidratare intensă a feţei şi corpului, insistând pe zonele care sunt mai uscate: coate, genunchi etc. Se ştie că aceste zone uscate absorb mai multă cremă, iar dacă hidratarea nu se face corect vor absorbi mai mult autobronzant, ceea ce, din nou, duce la o pigmentare excesivă şi la un aspect „peticit”.

Calendaristic este vară, deci trebuie să renunţăm la pielea palidă ca de om bolnav şi să ne colorăm prin metodele care ne stau la dispoziţie, dacă tot avem parte de soare pe reprize. Ce mărci se pot folosi Folosiţi cremele de la Gerocossen, această firmă are creme hidratante grozave pentru toate tipurile de ten, sau de la Farmec şi Cosmetic Plant, pentru ten sau corp. După perioada de hidratare, se poate aplica autobronzantul. Este bine ca înainte de aplicarea efectivă a autobronzantului să nu mai aplicaţi crema hidratantă, pentru a evita ca aceasta să nu se absoarbă uniform în piele şi autobronzantul să nu se distribuie corect pe toată suprafaţa. Mărci că Nivea, Garnier, Dove, Vichy au autobronzante destul de accesibile ca preţ, iar dacă marca vă mulţumeşte, folosiţi-le. Aproape toate firmele mari de cosmetice au, în sezon, autobronzante, aşa că asiguraţi-vă înainte că sunt bune. Unele se aşază mai bine decât altele şi este bine să ştiţi care. Din experienţa personală, am observat că există mai multe feluri de autobronzante: sub formă de cremă, spray sau crema hidratantă cu autobronzant adăugat. Eu le-aş recomanda pe acestea din urmă pentru evitarea „accidentelor” de suprapigmentare. Astfel de creme există la Dove şi la Garnier şi se găsesc în hipermarketuri. Cu aceste creme deţii mai mult control asupra nivelului de pigmentare, decât cu autobronzantele normale.

FRUMUSEŢE. Un corp bronzat frumos lasă o impresie excelentă.

Ce riscuri există Deşi instrucţiunile autobronzantelor recomandă repetarea aplicării acestuia după o zi sau două de la aplicarea anterioară, cu cât aplici de mai multe ori, cu atât ai toate şansele ca bronzul să arate mai nenatural. Există riscul ca, la demachiere, când o parte din „bronz” se duce, să rămână un contur inestetic pe linia conturului feţei. Cu toate că e recomandat să nu

întinzi autobronzantul până aproape de păr, e inevitabil. Aşadar, autobronzantul necesită mână experimentată şi grijă la aplicare. Autobronzantele de la marile

case s-ar putea să fie mai bune, cum ar fi cel de la Christian Dior. Oferă un bronz treptat, natural şi uniform, fără pete, şi se duce de pe piele la fel de uniform.

Poate că numele contează, aşa că rămâne la latitudinea fiecăreia să decidă ce îşi aplică pe piele. S

i G i N A

O P

Lentile de contact cosmetice – priveşte lumea „cu alţi ochi” Pentru cei care au încercat deja să vadă lumea „cu alţi ochi”, lentilele de contact nu mai sunt o noutate. Dacă vrei să porţi lentile de contact colorate, nu înseamnă că nu îţi place culoarea ochilor tăi. Ci doar că vrei să îţi mai schimbi imaginea.

identitate puternică nu se lasă zguduită prea uşor de un look diferit, ci dimpotrivă, oferă noutate şi captivează atenţia celorlalţi. Dar cel mai important, ne face nouă plăcere să ne privim şi să jonglăm cu imaginea noastră. Dacă tot se poartă culorile, atât la haine, cât şi la farduri, nu îţi mai fă probleme că la ochii tăi nu merge una şi alta. Îndrăzneşte să îţi cumperi lentile de contact colorate, pentru un contrast de invidiat.

Cu consult medical Dacă purtaţi ochelari de vedere, probabil că deja aţi experimentat măcar lentilele de contact cu dioptrii. Şi în acest caz, pentru a purta lentile colorate, veţi avea nevoie de sfatul specialistului. Este recomandat un consult medical oftalmologic şi dacă purtaţi, şi dacă nu purtaţi ochelari. Dacă vă place ideea de a vă schimba culoarea ochilor, mergeţi „în recunoaştere” pe la un magazin de optică medicală şi cereţi detalii. NUMărUl

15 l 14 - 20 iUNiE 2010

În funcţie de diametrul irisului fiecăruia, se recomandă un produs sau altu, deoarece este diferenţa de diametru între ele, ca şi în cazul irisului vostru.

Cum se testează Unele cabinete oftalmologice îţi oferă testarea gratuită a lentilelor, efectuată de un optometru, care vede detaliile şi îţi spune dacă lentila se potriveşte ochilului tău. Poţi încerca mai multe culori, iar dacă nu te simţi bine cu ele, cu rezultate oftalmologice pozitive cu tot, măcar ştii că nu poţi să porţi, şi gata. Procedura este următoarea: specialistul îţi aplica lentila pe ochi, după care e nevoie de câteva minute că ochiul să se obişnuiască. Se vede normal, nu deranjează, este ca şi cum nu ai avea nimic pe ochi. E puţin ciudată prima experienţa şi ai reflexul să te fereşti. De la a doua aplicare, totul este mai simplu şi înveţi şi tu tehnica, pentru a ţi le aplica singură. 25

diete reŢeta sĂPtĂMÂnii

Pui Kiev şi sos de caşcaval Ingrediente: Puiul: l 4 bucăţi piept de pui, dezosat, fără piele

l 4 căţei de usturoi l 40 g unt l 100 g spanac opărit, scurs şi tocat

l 40 g parmezan ras l 1 ou l 40 g pesmet, l făină l Sare, piper, l Cimbru, ulei

Sosul de caşcaval: l l l l

600 ml lapte 40 g unt 40 g făină 150 g cașcaval (preferabil un caşcaval cu miros puternic) l Un praf de nucşoară l Sare şi piper

Beneficiile consumului de căpşuni Primele fructe proaspete ale sfârşitului de primăvară sunt căpşunele, fructe delicioase şi benefice pentru sănătate. Sărace în calorii şi bogate în vitamine şi săruri, aceste fructe sunt ideale pentru curele de detoxifiere şi slăbire a organismului. Persoanele alergice, în special copii, ar trebui să le evite.

Pui Kiev Preparare: Se aleg bucăţile de piept de pui potrivite ca mărime şi se înlătură fâşiile neuniforme în urma tranșării. Se subţiază puţin partea groasă a pieptului, se spală. Cu lama unui cuţit se măsoară aproximativ adâncimea buzunarului ce va fi crestat în carne, de-a lungul. Fiecare bucată se crestează cu atenţie, pentru a nu se perfora. Spanacul împreună cu untul, usturoiul tăiat mărunt, cimbrul, sare şi piper se amestecă până rezultă o pastă omogenă, care se va pune într-un poche de patiserie, cu ajutorul căruia se vor umple bucăţile de carne. Odată umplute, se sigilează carnea cu o scobitoare (ce va fi scoasă în final) la capăt. Carnea umplută cu spanac se dă la rece minimum o oră sau se poate lăsa la frigider până a doua zi. Atenţie înainte de preparare, dacă a stat la rece de pe-o zi pe alta, se lasă o oră la temperatura camerei, înainte de prăjire. Se dau bucăţile de carne prin făină, ou bătut şi un amestec din parmezan şi pesmet, şi se prăjesc la foc mediu spre mic, pentru a se pătrunde carnea uniform, evitând astfel prăjirea excesivă pe exterior. După prăjire, carnea se aşază pe prosoape de hârtie să se absoarbă surplusul de ulei. La servire, pentru aspect – se taie fiecare bucată pe diagonală şi se poate servi cu sosul de caşcaval, ornat cu pătrunjel proaspăt.

DELICIOASE. Căpşunele sunt delicioase, fiind şi preferatele copiilor.

sos de caşcaval Preparare: Într-o cratiţă se toarnă laptele şi se dă la foc mic să nu se prindă de fundul vasului, se pune untul la topit, în lapte. Când laptele este cald se adaugă făina şi se amestecă repede pentru a nu se forma cocoloaşe. Când compoziţia s-a îngroşat puţin, se încorporează caşcavalul ras – dat prin răzătoarea mare. Se lasă totul la foc mic, până se topeşte caşcavalul, amestecând mereu, apoi se asezonează cu sare, piper şi nucşoară. Sosul merge bine cu PUI KIEV, dar şi cu alte preparate din carne sau ciuperci.

www.urBanlifestyle.ro 26

ăpşunele conţin apă (87-91 %), zaharuri (4-9 %), acizi, pectine, proteine, celuloză, săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, fier, iod), provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, C, PP, K, etc. Ele se folosesc pentru consum în stare proaspătă şi pentru industrializare (sirop, compot, dulceaţă, marmeladă, jeleu, gem, suc, nectar, gelofruct. Se pretează bine la congelare, sunt utilizate, de asemenea pentru extragerea aromelor şi pentru produse de cofetărie (şerbet, îngheţată, spumă, gelatină, tartă, sufleu, creme). Pentru consumul de masă, compot şi dulceaţă, se preferă soiurile cu pulpă consistentă, uniformă şi intens pigmentată.

Virtuţi terapeutice Căpşunele nu sunt numai foarte gustoase, dar şi benefice pentru sănătate. În scopuri terapeutice, de la căpşune se folosesc fructele, frunzele şi rizomii. Fiind bogate în vitamine din complexul B şi în mangan, care au un rol important în funcţionarea normală a sistemului nervos, căpşunele sunt indicate în astenii şi pentru prevenirea insomniilor. Întrucât conţin mult fier (component al hemoglobinei din sânge) şi cupru (care participă, de asemenea, la formarea hemoglobinei, înlesnind totodată şi absorbţia fierului), căpşunele se folosesc în tratamentul anemiilor. Având efect tonic, remineralizant, se recomandă în cazul tuberculozei. Ele au şi rol de reglementator hepatic (conţin vitamina K, care este esenţială pentru

funcţionarea normală a ficatului, fiind un factor de longevitate). De aceea, căpşunele se folosesc în cazuri de insuficienţă hepatică, litiază biliară şi diskinezii biliare. Datorită conţinutului în vitamina PP, care este vasodilatatoare, căpşunele au rol hipotensor. Ca atare, ele se folosesc în tratamentul hipertensiunii arteriale.

Ce conţin căpşunele Conţinând vitamina E (hipoglicemiantă) şi puţine zaharuri, căpşunele pot fi consumate de diabetici. Căpşunele în pârgă sunt constipante, iar cele bine coapte au efect laxativ. Pentru nediabetici se recomandă cure de căpşune de 250-500 de grame pe zi, de preferinţă dimineaţa, timp de 7-14 zile. Conţinând acid citric şi fragarol (un alcool triterpenic) căpşunele au acţiune bactericidă. Contra oxiurilor se recomandă 500 de grame de căpşuni, dimineaţa, pe stomacul gol, fără a mai consuma altceva până la prânz. Spuma de căpşune şi gelatina de căpşune au aceleaşi utilizări terapeutice ca şi fructele. Căpşunele sunt contraindicate persoanelor alergice, cărora le pot produce urticarie. Cei mai predispuşi sunt copiii, de aceea este recomandat ca acestora să le fie date cantităţi mici de căpşune. Fructele de căpşuni conţin oxalaţi, substanţe care, în cantităţi mari, duc la formarea pietrelor la rinichi şi la vezica biliară. Prin urmare, persoanele care sunt predispuse la această afecţiune trebuie să consume cu măsură fructele de căpşune.

Cura de căpşune Secretul curelor de căpşune din perioada primavară-vară constă în proprietăţile diuretice şi antioxidante ale lor. Ele sunt benefice şi pentru persoanele care au acumulat kilograme în plus pe parcursul sezonului rece. O cură de căpşuni presupune consumul acestor fructe pentru o perioadă de cinci-şapte zile în cadrul celor trei mese principale: la micul dejun 500800 de grame, la prânz, ca desert, câte 200-250 de grame şi cina din nou câte 500-800 de grame. Bineînţeles, la gustări se pot consuma câte 100-200 de grame de căpşune, dar şi iaurturi degresate cu aceste fructe parfumate. Căpşunele se consuma proaspete, fără zahăr, frişcă sau alte adaosuri. Gramajele şi alimentele indicate de medicul nutriţionist trebuie respectate cu stricteţe, pentru a obţine rezultatul scontat. Pe perioada curei se bea doar apă plată şi ceaiuri de plante, neîndulcite. Cura de căpşune se poate repeta la un interval de o lună. Se poate reduce greutatea cu aproximativ cinci kilograme într-o săptămână. Cura de căpşune înlesneşte acţiunea sistemului imunitar, are efect diuretic, depurativ, favorizând eliminarea acidului uric, a toxinelor şi a excesului de colesterol. Cura de căpşune mai este indicată în afecţiunile renale (inclusiv litiazele), în reumatism, artritism, guta, ateroscleroză etc. Înainte de a ţine aceste cure ar fi bine să vă faceţi un test de alergie la căpşuni. Puteţi verifica aceasta mâncând dimineaţa, pe stomacul gol, 100 de grame de căpşune. Dacă timp de o oră nu apar semne, înseamnă că nu sunteţi alergic(ă). nUmărUL

15 l 14 - 20 IUnIE 2010

diete

Alimentaţia omului activ Se ştie bine că alimentaţia cotidiană ne influenţează starea de sănătate. Există, din fericire, şi alimente care ne pot ajuta să ne eliberăm de stres, de tensiune şi oboseală, stări caracteristice omului activ.

ntr-un meniu ideal trebuie să consumaţi în jur de 800-2.500 de calorii pe zi, în funcţie de sex şi activitate desfăşurată, repartizate astfel: 55 % glucide, 30 % lipide şi 15 % proteine. Glucidele sunt zaharuri pe care organismul le foloseşte asemenea unui carburant ce întreţine muşchii şi neuronii şi al căror surplus este stocat sub formă de grăsimi. Lipidele sunt materii grase ce intră în compoziţia membranelor celulare ale creierului şi ale sistemului nervos. În absenţa acestora, pielea se usucă, iar vasele îşi pierd elasticitatea. În schimb, atunci când lipidele sunt consumate în exces, corpul le stochează, producând colesterolul rău. Proteinele participă la dezvoltarea organismului şi a muşchilor. Atunci când ţineţi un regim strict, corpul foloseşte mai ales proteinele şi stochează grăsimile.

Legume proaspete Bogate în săruri minerale, vitamine, apă şi fibre, legumele sunt alimente sănătoase prin excelenţă. Este indicat să le consumaţi crude sau fierte. Legumele de culoare galbenă şi roşie, precum morcovii sau roşiile, sunt bogate în betacaroten, un excelent stimulent natural împotriva îmbătrânirii, pe care le puteţi consuma fără restricţii. Dacă vreţi să aveţi un stomac plat, evitaţi ceapa şi varza. Pentru a beneficia din plin de calităţile legumelor, nu le ţineţi prea mult timp în frigider pentru că îşi pot pierde vitaminele. Feriţi-vă de conserve, deoarece nici acestea nu

SAVOARE. Chiar dacă nu se află pe lista alimentelor sănătoase, fripturile au farmecul şi rolul lor în alimentaţia oamenilor activi.

păstrează pe deplin proprietăţile legumelor. În plus, acestea conţin prea multă sare şi conservanţi.

Cereale integrale, peşte şi fructe Decât să consumaţi pâine albă, mai bine optaţi pentru pâine integrală. Mai bogată în fibre, aceasta conţine şi magneziu ce revigorează organismul, eliberându-l de stres şi de oboseală. Legumele uscate sunt şi ele o excelentă sursă de proteine, mai ales atunci când acestea sunt amestecate cu cereale. La rândul său, peştele oferă organismului proteine de calitate excelentă, precum şi fosfor, un oligoelement esenţial ce ajută memoria şi concentrarea. De asemenea, fructele sunt benefice

pentru organism, deşi unele conţin zahăr în exces. Pentru a beneficia de calităţile fructelor, consumaţi-le crude. Dacă aveţi stomacul sensibil, atunci pregătiţi-le sub formă de compoturi, însă fără a adăuga zahăr.

Carnea Indiferent dacă este roşie sau albă, carnea ne oferă proteine de bună calitate ce sunt uşor de asimilat de organism. Carnea roşie este, de asemenea, o bună sursă de fier. Însă carnea conţine grăsimi ascunse ce duc la creşterea nivelului de colesterol rău ce ameninţă sistemul cardiovascular. Ideal ar fi să limitaţi consumul de carne roşie la 100-150 de grame pe săptămână, de prefe-

rinţă, la micul dejun. Carnea albă este însă mai puţin grasă. Se recomandă astfel consumul acesteia de trei ori pe săptămână, câteva sute de grame, la micul dejun sau la cină. Evitaţi să preparaţi carnea cu sosuri grele, iar dacă nu vă place o puteţi înlocui cu ouă, peşte, legume sau cereale.

Alimente grase Pentru a ne simţi excelent pe parcursul unei zile, corpul are nevoie de 30 de grame de materii grase ce pot fi luate din unt, carne sau uleiuri vegetale. Grăsimile saturate sunt prezente în unt, în ouă şi în carne. Consumate în exces, ele duc la creşterea colesterolului rău şi pun în

pericol sistemul cardiovascular. Grăsimile nesaturate sau fluide se găsesc în uleiurile vegetale, oleaginoase şi peşte, fluidizând sângele şi scăzând nivelul colesterolului rău. Pentru a optimiza binefacerile alimentelor grase, evitaţi să le preparaţi sofisticat, cu o singură excepţie: uleiul de măsline care rezistă bine la căldură. Puteţi consuma o linguriţă de unt împreună cu o porţie de legume şi de carne. Dacă nu vă place untul sau uleiul, le puteţi înlocui cu carne grasă, peşte sau nuci.

Lactate Produsele lactate acoperă în cvasitotalitate nevoile noastre cotidiene de calciu. Iaurturile şi brânzeturile fermentate curăţă flora intestinală şi cresc rezistenţa la infecţii. Dacă doriţi să vă păstraţi silueta, alegeţi produsele dietetice. Feriţi-vă de specialităţile ce conţin zahăr, pe care puteţi să le savuraţi, totuşi, o dată sau de două ori pe săptămână. Produsele lactate sunt bogate în proteine, ceea ce ne permite, o dată sau de două ori pe săptămână, să le consumăm în locul cărnii sau a peştelui.

Apa Băutură naturală, apa costă mai nimic, întreţine viaţa celulelor, elimină reziduurile şi toxinele din organism, luminează mintea, vindecă boli şi stopează procesul de îmbătrânire. Cu o condiţie: să fie aşa cum a făcut-o natura. Cu cât conţine mai puţine minerale, cu atât apa curăţă mai bine organismul. Este recomandat să beţi cel puţin opt căni de apă (plată, de la robinet, minerală, ceai neîndulcit) sau un litru şi jumătate doi, zilnic.

Chimionul, un condiment util pentru digestie Chimionul stimulează apetitul şi are proprietăţi benefice pentru digestie şi respiraţie. Egiptenii nu numai că îşi condimentau mâncarea cu el, dar îl foloseau şi în procesul de mumificare. Se foloseşte cel mai bine presărat peste carne, în supe şi în panificaţie.

himionul este o plantă erbacee anuală (Cuminum cyminum) ale cărei seminţe aromate sunt uscate şi utilizate în gastronomie, la fabricarea lichiorurilor şi în medicină. Are o aromă puternică, înţepătoare şi gust amărui. Este înrudit cu coriandrul şi face parte din familia pătrunjelului. Există mai multe varietăţi de chimion, cele mai apreciate fiind cel turcesc şi cel egiptean. De la această plantă se folosesc seminţele, fiind un condiment şi ingredient cheie pentru praful de chilli şi curry. Chimionul are un gust puternic şi este nelipsit în bucătăria mexicană, thailandeză şi vietnameză. Este folosit ca şi condiment pentru marinarea cărnii de pui în Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi zona mediteraneeană.

Origini Despre originile lui se ştie că ar proveni din zona estică mediteraneeană a Indiei. A fost utilizat încă din timpurile biblice. Romanii şi grecii îl foloseau cu scop medicinal, dar şi în cosmetică, pentru a da o nuanţă mai pală tenului. Chimionul a simNUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

bolizat la un moment dat lăcomia, în special cu referire la împăratul roman Marcus Aurelius, care era numit în mediu privat “Cuminus”. Mult mai târziu, în Europa, chimionul a simbolizat fertilitatea. În Germania, oaspeţii de la nuntă aduceau în buzunar chimion, mărar şi sare pentru a-i împiedica pe miri să se îndepărteze unul de altul. De-a lungul timpului, Iranul a fost furnizorul principal de chimion, dar astăzi producătorii principali sunt India, Siria, Pakistan, Turcia şi China.

De ce ar trebui să consumăm chimionul? Chimionul se foloseşte în gastronomie întreg sau sub formă de pudră, ca aromatizant pentru brânzeturi, mezeluri, pâine şi prăjituri, precum şi la prepararea unor lichioruri cum este Kumemel-ul sau Krampel-ul. Din tinctura de chimion cu vin se obţine un aperitiv digestiv de bună calitate, preparat din trei grame de chimion, lăsat la macerat timp de cinci zile în 100 de grame de vin. Se foloseşte câte un păhărel, după fiecare masă. Un amestec de

cinci picături de ulei esenţial de chimion la 25 de mililitri de ulei de seminţe de struguri e util pentru tratarea scabiei. Seminţele de chimion sunt un ajutor recunoscut pentru digestie. Adăugaţi-le la preparatele care pot provoca gaze, cum ar fi varza sau fasolea, sau faceţi o infuzie cu ele pentru a înlătura indigestia. Sunt diuretice uşoare, expectorante şi sunt utilizate des ca remediu împotriva tusei la copii. Chimionul este o sursă de fier. Bogat în uleiuri esenţiale cum ar fi cuminaldehida şi pirazinele, chimionul este asociat cu efectele de scădere a nivelului de glucoză din sânge. În unele ţări orientale, combinaţia de chimion, piper negru şi miere este considerat a fi un stimulator sexual natural. Seminţele de chimion amestecate cu lapte şi miere au fost folosite pentru a uşura naşterea, a reduce stările de greaţă şi de a stimula lactaţia. Chimionul are proprietăţi antibacteriene şi este cunoscut pentru protejarea împotriva infecţiilor cu ancylostoma. Chimionul s-a dovedit foarte eficient în distrugerea bacteriei H. Pylory, asociată cu tipurile de ulcer stomacal. În medi-

CONDIMENT. Chimionul poate fi adăugat pentru a se condimenta orice mâncare.

cină tradiţională indiană, seminţele de chimion sunt fumate într-o pipă cu unt degresat pentru a înlătura sughiţul.

Secrete şi recomandări în folosirea chimionului Având în vedere că îşi pierd foarte repede aroma, seminţele de chimion proaspăt măcinate sunt de preferat în locul chimionului praf. Seminţele de chimion şi praful din el trebuie păstrate în recipiente de

sticlă închise ermetic, în locuri răcoroase, întunecate şi uscate. Chimionul măcinat poate fi păstrat până la şase luni, în timp ce seminţele întregi se pot păstra aproape un an. Seminţele de chimion se prăjesc foarte puţin pentru a avea o aromă mai puternică, înainte de a fi folosite în reţete. Chimionul se combină foarte bine cu puiul. Se adăugă în legume cum ar fi lintea, fasolea şi varză. Se presară pe orezul brun, alături de caise uscate şi migdale, pentru o mâncare mai gustoasă. 27

sex

Fanteziile sexuale în cuplu În vocabularul psihanalitic, termenul fantezie este privit drept un scenariu imaginar, în care subiectul este prezent şi îşi împlineşte o dorinţă inconştientă sau obsesivă. Fanteziile sau fantasmele sexuale sunt fie imagini erotice “normale”, fie întâlniri homosexuale, sex în grup (orgii), scene de sado-masochism.

REALITATE. Aproape fiecare cuplu are fanteziile sale.

ele mai des întâlnite fantezii sunt înlocuirea partenerilor, întâlniri sexuale forţate (dorinţa de a fi violată sălbatic, la femei, de pildă), sex în locuri exotice, aspecte de exhibiţionism sau voyeurism. Se consideră că femeile preferă fanteziile sexuale erotice detaliate şi romantice, care cuprind o poveste. Bărbaţii însă preferă fantezii ce implică sexul animalic, fără rezerve sau discernământ. Dar nu întotdeauna poate fi aşa. O femeie poate avea fantezii explicite la fel de frecvent ca un bărbat, iar un bărbat poate avea fantezii romantice la fel de frecvent că o femeie.

Fanteziile intime A avea fantezii în timpul actului sexual cu un partener reprezintă ceva natural şi normal. În patul casei fiind, vă puteţi imagina că faceţi sex într-un loc exotic, într-o situaţie dificilă sau tensionată, cu un partener dorit. Vă puteţi imagina fantezii care pot creşte gradul de intimitate şi de atracţie cu partenerul dvs. Dincolo de fanteziile împărtăşite în timpul actului sexual, pentru a vă îmbunătăţi relaţia, pot exista câteva fantezii mai intime pe care le aveţi din când în când în timpul unui act sexual, pentru a simţi un fior în plus. Acest lucru este bun, nu este nimic rău sau deplasat nici dacă

aveţi din când în când o fantezie cu o altă persoană, în timp ce faceţi sex. Se crede că în acest fel aveţi o “supapă” de scurgere într-o fantezie care oferă diversitate şi care, probabil, vă ajută să fiţi fidelă partenerului dvs. Există totuşi fantezii în timpul actului sexual care pot crea probleme în cuplu, reducând enorm intimitatea şi încrederea. Dacă vă gândiţi des sau întotdeauna la alţi parteneri în timp ce faceţi sex, atunci vă scoateţi din cap partenerul cu care faceţi în mod real sex. Corpul este acolo, dar mintea zboară în altă parte, la altcineva. Acest aspect este dăunător vieţii sexuale, înseamnă că aveţi o “problemă” în relaţia de cuplu. Pro-

blemele în sine pot indica faptul că nu vă doriţi partenerul trupeşte atât cât ar trebui, că vă e frică să vă deschideţi spre a vă cunoaşte mai bine, că vă e ruşine să aveţi o relaţie sexuală excitantă. Pentru a rezolva aceste probleme, ar trebui să discutaţi cu un terapeut pe probleme sexuale, singură, spre a vă da seama de ce nu relaţionaţi bine cu partenerul când face sex. Abţinându-vă să aveţi fantezii cu alte persoane în timp ce faceţi sex, atunci veţi putea să vă apropiaţi mai mult de partener, vă puteţi canaliza gândurile pe modul în care să acţionaţi reciproc pentru mai multă plăcere şi satisfacţie.

Împărtăşirea fanteziilor Într-o relaţie sexuală sănătoasă şi de dorit, partenerii se gândesc unul la altul în timp ce fac sex şi pot evoca fantezii care le fac plăcere amândurora şi despre care pot chiar vorbi. Învăţaţi amândoi lucruri intime unul despre celălalt. Cu cât vă împărtăşiţi mai mult fanteziile sexuale, cu atât va înţelege partenerul mai bine gândurile şi dorinţele pe care le aveţi legate de sex. Comunicând partenerului fanteziile dacă acesta doreşte să le afle. Trebuie să fiţi sigur că el înţelege deja că fanteziile sunt ceva normal, natural şi că nu sunt dăunătoare. Dacă nu este adeptul fanteziilor erotice, nu îi spuneţi nimic. Nu exageraţi cu ele. Partenerul poate deveni egoist sau să se simtă ameninţat dacă pomeniţi des o fantezie cu un alt partener. Partenerul va putea să creadă că sunteţi bolnav dacă îi repetaţi la fiecare act sexual că vreţi să aveţi “mâinile legate”. Aflaţi şi fanteziile lui. Încurajaţi-l să o facă, iar relaţia de încredere se va dezvolta. Explicaţi partenerului dacă fanteziile dvs. doriţi să le puneţi în practică. Asiguraţi-vă că a înţeles bine ceea ce doriţi şi obţineţi un acord de principiu privind realizarea lui ulterioară. Delimitaţi-vă de fanteziile pe care nu le puteţi aplica de comun acord. Împărtăşirea unor fantezii intime poate fi şi un rateu pentru relaţia de cuplu. Un bărbat care îi spune soţiei sale că a avut fantezii sexuale cu noua vecină de bloc, frumuşică şi necăsătorită, poate crea un conflict în cuplu. Soţia se poate supăra atât de rău, încât o interpelează pe vecina, cerându-i “să nu se mai apropie de soţul ei!” Aceasta, la rândul ei, habar nu are de ce e vinovată. Bărbatul în cauză nu a avut intenţia să îşi înşele nevasta, pur şi simplu împărtăşea cu ea o fantezie. Pentru că soţia lui a înţeles greşit această situaţie, fantezia s-a transformat într-un conflict, deteriorând asfel relaţia de cuplu. Fanteziile partenerilor de cuplu pot fi controlate; când ele coincid şi sunt puse în practică de comun acord, viaţa sexuală se poate schimba în bine.

Secretele unei relaţii de durată Majoritatea basmelor româneşti se termină cu ”Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi”. Există acest lucru şi în realitatea cotidiană? Nu prea. Dacă eşti o persoană destul de norocoasă încât să găseşti pe cineva pe care să-l iubeşti şi să te iubească la rândul său, trebuie să ştii că acest cuvânt, “dragoste”, se referă la multă implicare de ambele părţi.

u toţii avem tendinţa de a lua lucrurile aşa cum sunt şi, odată ce relaţia a înaintat, să revenim pe nesimţite la vechile obiceiuri pe care partenerul nu le cunoaşte sau nu le agreează. Există unele mici “secrete” ale unei relaţii de durată pe care este indicat să le aplicaţi din când în când, dacă nu chiar mereu. Iată-le, în opinia psihoterapeuţilor care se ocupă de relaţiile din cuplu.

Respect şi încredere Ambii parteneri trebuie să se respecte reciproc şi să aibă încredere unul în altul. Fii cel mai bun prieten al partenerului tău. Fii mereu alături de el şi tratează-l cu înţelegere, res 28

pect şi încredere. Fii dispus să-ţi ceri iertare în cazul în care l-ai jignit cu ceva. Lasă-l să înţeleagă cât de important este pentru tine.

Fiţi o echipă Vorbiţi unul cu altul despre visuri, proiecte şi speranţe. Împărtăşiţi-vă reciproc temerile şi neliniştile. Încercaţi să depăşiţi împreună toate obstacolele. Într-o relaţie de succes, egalitatea este cea care contează cel mai mult. Nici unul dintre parteneri nu este mai bun decât celălalt. Trebuie să-l accepţi pe cel de lângă tine, aşa cum este, pentru ceea ce este, cu lucruri bune şi rele.

Petreceţi cât mai mult timp împreună Împărtăşiţi aceleaşi hobby-uri, faceţi ca tot ceea ce realizaţi împreună să fie distractiv. Chiar şi spălatul vaselor sau curăţenia în locuinţa poate fi un lucru distractiv şi relaxant, totul ţinând de atitudinea fiecăruia. Comunicaţi deschis. Dacă între voi există neînţelegeri, nu amânaţi rezolvarea lor. De asemenea, nu trebuie să aveţi niciodată secrete unul faţă de celălalt pentru că, mai devreme sau mai târziu, ele vor fi descoperite, iar rezultatul va fi, cu siguranţă, unul negativ. NUMărUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

români în presa internaţională

Cum să ne împăcăm cu trecutul şi cu prezentul erotic Putem simţi uneori în spatele nostru cum experienţa ne dă târcoale, cum ne influenţează comportamentul. Este trecutul nostru erotic. Depinde cum l-am trăit când era prezent, mai intens sau mai uşor, bun sau rău. Îl numim subiectiv trecut, pentru a ne raporta faţă de prezent său viitor.

DRAGOSTE. Pe lângă afecţiune, jumătatea noastră are nevoie şi de comunicare, şi de sinceritate.

problemă nespusă poate crea mari probleme de sănătate şi de comportament social. Dacă aţi fost victima unei experienţe sexuale dureroase (incest, abuz, viol) ar trebui să găsiţi un consilier sau un terapeut în care să aveţi încrederea necesară pentru a discuta despre această problemă, ca să vă ajute să depăşiţi asocierea posibilă a unor sentimente negative cu sexul. Puteţi trece peste aceste experienţe negative şi vă puteţi bucura de sexualitate dacă acceptaţi să fiţi ajutat.

Vorbiţi despre trecut! Vă puteţi simţi mai confortabil şi mai liniştit sufleteşte vorbind despre

urmările sexuale ale trecutului cu cineva care are experienţa necesară, pentru a vă ajuta să înţelegeţi mai bine lucrurile şi să le depăşiţi. Vorbim aici de cineva în care să aveţi deplină încredere, un consilier sau un medic, cu multă experienţă în domeniu. Când aveţi timp, aşezaţi-vă cu această persoană la o discuţie sinceră despre trecutul sexual. Următoarele elemente ar trebui să le abordaţi rând pe rând în această consiliere: vorbiţi despre ce v-au învăţat părinţii despre sex. Explicaţi cum vede sexul religia de care aparţineţi, discutaţi şi despre amintiri pe care le aveţi din copilărie, amintiri care implică sexualitatea.

Discutaţi despre atitudinile pe care le-aţi avut vizavi de nuditate şi de imaginea corpului din copilărie şi adolescenţă şi cum acestea s-au schimbat după ce aţi mai crescut şi maturizat. Discutaţi despre ce credeaţi despre masturbare şi când (dacă e cazul) v-aţi simţit pentru prima dată confortabil sau satisfăcut să faceţi acest lucru. Discutaţi despre ce aţi învăţat despre sex de la cei de vârsta voastră, din mass-media sau Internet, de la părinţi sau de la cursurile de educaţie sexuală. Discutaţi despre experienţele trăite la primele întâlniri, discutaţi de

IMPLICARE. Orice relaţie are nevoie de implicare din partea ambilor iubiţi pentru a supravieţui.

NUmărUl

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

ce şi când v-aţi pierdut virginitatea şi ce v-a făcut să vă gândiţi la acceptarea actului sexual. Analizaţi modul în care sunt influenţate întâlnirile romantice şi viaţa sexuală în prezent, de orice eveniment, trist sau fericit, trăit de când eraţi mai tânăr. Dezvăluiţi fără jenă şi frică secrete pe care le-aţi ţinut până acum ascunse, legate de sexualitate, care pot contribui la resimţirea unor sentimente sau atitudini negative faţă de sex.

Personalitate şi sexualitate Dacă nu obţineţi ceea ce vă doriţi de la viaţa voastră sexuală,

acest lucru se întâmplă probabil din cauza unor atitudini sau experienţe pe care le-aţi adoptat sau trăit cu ani în urmă. După ce studiaţi toate aceste aspecte, puteţi începe să vă formaţi imaginea trecutului şi prezentului vostru sexual. Cu cât vorbiţi mai mult şi mai descătuşat de problemele voastre, cu atât mai repede puteţi lua măsuri pentru a le rezolva. Nu ar trebui să-i spuneţi oricărui nou partener totul despre trecutul vostru. De fapt, e bine să păstraţi anumite detalii intime în privinţa sexului trăit. Puteţi însă împărtăşi aspectele personale ale trecutului sexual cu un partener pe care îl iubiţi şi cu care aveţi speranţe să convieţuiţi mult timp. Aceasta şi pentru a vă cunoaşte mai bine şi de a-i da posibilitatea de a lua o decizie în cunoştinţă de cauză.

Eliminaţi miturile Învăţaţi cât mai multe despre relaţiile de cuplu, dragoste şi sex! Nu uitaţi, scopul vostru ar trebui să fie acela de a vă înţelege personalitatea şi sexualitatea. După ce eliminaţi miturile, tabuurile şi necunoscutele din acest vast domeniu, vă veţi da seama că sexul este o parte minunată din viaţa voastră, iar primul pas pe calea către sexul extatic constă în faptul că puteţi ajunge la el! Aveţi dreptul nescris să vă bucuraţi de viaţa voastră sexuală, aşa că nu trebuie să fiţi niciodată jenat sau ruşinat de faptul că sunteţi o fiinţă care vrea sex. Identificarea şi descifrarea miturilor şi mesajelor negative pe care le-aţi învăţat despre sex vă vor ajuta să le depăşiţi. Dacă părinţii şi religia v-au învăţat că sexul este “rău”, va trebui să vă schimbaţi radical atitudinea în acest sens. Discutarea problemelor sexuale din trecut sau de azi cu un terapeut, acesta vă va ajuta să învăţaţi mai mult despre propria sexualitate.

Păstraţi romantismul viu

Când relaţia nu mai merge

Nu renunţaţi niciodată la romantism, păstraţi-l prin exprimarea constantă a dragostei şi a afecţiunii faţă de partener. Spune-i partenerului tău că-l iubeşti. Sărută-l sau îmbrăţişează-l fără absolut niciun motiv. Surprinde-l cu mici cadouri sau cu unele invitaţii în afara oraşului. Fă-ţi timp pentru relaţia ta. Petreceţi cel puţin 30 de minute pe zi povestindu-vă micile întâmplări ale zilei. Nu puneţi persoane, activităţi sau hobby-uri mai presus decât persoana iubită, dar, ca partener, accepaţi revederea cu prietenii sau desfăşurarea unei activităţi personale. Dacă aveţi nevoie să petreceţi mai mult timp împreună, deconectaţi-vă de televizor, computer sau telefon. Vorbiţi în linişte, pe îndelete şi găsiţi soluţii comune la problemele ivite. În plus, acceptă-i părinţii şi rudele. Chiar dacă nu vă convine sau nu vă place de ei, încercaţi să construiţi o relaţie amiabilă cu părinţii, rudele şi prietenii par tenerului. Faceţi mici compromisuri, respectaţi-i şi ajutaţi-i când au nevoie de ajutorul vostru. Şi prin acet lucru, relaţia se va întări.

În unele cazuri, partenerii de cuplu nu ajung să se înţeleagă într-o anumită problemă, chiar şi după consilierea cu un terapeut. De aceea, uneori, odată ce partenerii îşi dau seama cât de mult s-au îndepărtat unul de altul, cea mai bună soluţie este să se despartă. Alteori, atunci când sunt la mijloc şi copii mici, poate că e mai bine să reziste împreună. Probleme în găsirea unui partener sunt pentru oamenii în vârstă. Deoarece durata de viaţă a bărbaţilor este mai mică decât a femeilor, pe măsură ce o femeie îmbătrâneşte, şansele sale de a găsi un bărbat disponibil sunt din ce în ce mai mici. Trebuie oare ca o femeie să rămână într-o căsnicie cu probleme grave? Părerea terapeuţilor este că nu. Schimbarea poate fi un lucru înfricoşător, atunci când o femeie sau un bărbat renunţă la o căsnicie plină de nefericire. Dar pot să se simtă şi uşuraţi; poate vor resimţi tristeţe său regret o lună-două pentru căsnicia pierdută, dar în final cei mai mulţi vor simţi că au luat decizia corectă. Poate că le va fi mai greu să fie singuri, dar până la urmă este mai bine decât să fie nefericiţi zi de zi lângă un partener. 29

PROGRAME tv LUNI, 14 iunie 2010 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.00 Telejurnal 7.30 La prima oră LIVE 8.00 Trezirea la apel! LIVE 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.35 Don Juan îndrăgostit (s, Argentina 2008) 12.35 Giuvaierul palatului (r) (s, Coreea de Sud 2003) 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 18.50 Giuvaierul palatului (s, Coreea de Sud 2003) 20.00 Telejurnal 20.40 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE

4.45 Poveste de familie (r) (dramă, Turcia 2006) 6.15 Medicii 7.45 Teleshopping 8.00 Ginere de import (r) (s, Turcia 2004) 9.30 Teleshopping 10.00 Noră pentru mama 4 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.15 Medicii 14.45 Trădare în familie (s, Turcia 2005) Cu: Yavuz Bingol, Basak Köklükava, Mustafa Alabora 16.30 Te vreau lângă mine 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.45 Noră pentru mama 4 20.30 Ultima secundă (film de acţiune, SUA 2001) Cu: Tom Sizemore, Nas, Steven Seagal 22.30 1001 de nopţi (r) (s, Turcia 2006) Cu: Halit Ergenç, Bergüzar Korel, Tardu Flordun 0.15 Domnişoara Noorie (dramă, India 1979)

7.30 Zori de zi 10.00 Adevăratele ştiri 10.15Teleshopping 12.00 Adevăratele ştiri 12.15 Teleconcurs 14.00 Să trăim bine 16.00Adevăratele ştiri 16.15Cafeneaua Politică 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 Se întâmplă acum 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00Realitatea de la fix 10.00Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00 Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15 Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

6.00 Observator 8.00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10.00 În gura presei 11.00 Mr. Bean (r) (s, Anglia 1990) Cu: Rowan Atkinson, Matilda Ziegler, Matthew Ashforde 12.00 Miami Vice (s, SUA 1994) Cu: Don Johnson, Philip Michael Thomas 13.00 Observator 14.00 George şi dragonul (r) (aventură, Germania/Anglia 2004) Cu: James Purefoy, Patrick Swayze, Piper Perabo 16.00 Observator 17.00 Acces Direct 19.00 Observator 20.30 La pândă 23.00 Observator 23.45 Un Show Păcătos 1.00 Cruciatul (thriller de acţiune, Spania 2004) Cu: Andrew McCarthy, Michael York, Bo Derek 2.45 Miami Vice (r) (s, SUA 1994) Cu: Don Johnson

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 6.30 Teleshopping 7.00 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.15 Săracii tineri bogaţi (r) (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 9.15 Teleshopping 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Al şaptelea cer (r) (s, SUA 1996) Cu: Stephen Collins, Catherine Hicks, Barry Watson 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Teleshopping 14.00 Cele două feţe ale Anei (s, Mexic 2006) Cu: Gonzalo Vivanco, Carmen Olivares, Rafael Amaya 15.15 Reţeta de ACASĂ 15.30 Destine furate (s, SUA 2007) Cu: Sonya Smith, Roberto Mateos, Mariana Torres 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Poveştiri adevărate 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Predestinaţi (s, Mexic 2009) Cu: William Levy, Jacqueline Bracamontes, David Zepeda 21.30 Cealaltă faţă a Analiei (s, SUA 2008) Cu: Martín Karpan

6.00 Ştiri 7.00 Ştiri 7.05 În gura presei (r) 8.00 Ştiri 8.15 Revista presei 9.00 Ştiri 10.00 Ştiri 10.10 News Magazine 11.00 Ştiri 11.10 News Magazine 12.00 Ştiri 13.00 Ediţia de prânz 14.00 Ştiri 15.00 Ediţia de prânz 16.00 Ştiri 16.05 La ordinea zilei 17.00 Ştiri 17.10 La ordinea zilei 18.00 Ştiri 19.00 Ştiri 19.10 BizBazar 20.00 Ştiri 20.10 Ştirea zilei 21.00 Ştiri 21.30 Sinteza zilei 23.00 Ştiri 23.10 În gura presei 0.00 Ştiri 0.30 Sinteza zilei (r) 1.00 Ştiri

4.00 După 20 de ani (r) 6.00 Pe locuri, fiţi gata, gătiţi! (r) (s, Anglia 1994) Cu: Ainsley Harriott 7.00 Ştirile Pro TV 9.55 Omul care aduce cartea 10.00 România, te iubesc! (r) 11.00 Pro Motor (r) 12.00 Tânăr şi neliniştit (r) (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Răzbunarea lui Jacquou (r) (aventură, Franţa 2007) Cu: Gaspard Ulliel, Léo Legrand, Marie-Josée Croze 16.00 Tânăr şi neliniştit (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Infern între ape (thriller, SUA 2003) Cu: Tara Reid, Meredith Baxter, Kip Pardue 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Terminatorul: Războiul continuă (s, SUA 2008) Cu: Lena Headey, Summer Glau, Thomas Dekker 0.00 Infern între ape (thriller, SUA 2003) Cu: Tara Reid, Meredith Baxter

9.00A ta pentru totdeauna (r) (dramă, India 1999) 9.45 Teleshopping 10.00 Triunghiul iubirii (r) (s) 11.00Să v-amin tiţi Duminica! (r) 12.00 Teleshopping 12.30 Să v-amintiţi Duminica! (r) 14.30 Sohni mahiwal (r) 17.30 A ta pentru totdeauna (dramă, India 1999) 18.30Ştiri Naţional TV 19.15Triunghiul iubirii 20.15 Volkodav - Câinele cenuşiu (fantasy, Rusia 2007) Cu: Aleksandr Bukharov, Oksana Akinshina, Aleksandr Domogarov 22.15 Jeremiah (s, SUA 2002) 23.15 Volkodav - Câinele cenuşiu (r) 1.15 Smart casino 2.15 Jeremiah (r) (s, SUA 2002) Cu: Luke Perry, MalcolmJamal Warner, Peter Stebbings

11.50 Nebunie de primăvară (comedie, SUA 2009) Cu: Amy Poehler, Parker Posey 13.15 Ultimul drum al soldatului Chance (dramă de război, SUA 2009) Cu: Kevin Bacon, Paige Turco 14.30 Indiana Jones şi templul morţii (aventură, SUA 1984) Cu: Harrison Ford, Kate Capshaw 16.25 Îndoiala (dramă, SUA 2008) Cu: Meryl Streep, Philip Seymour Hoffman 18.10 Un an cu un câine (comedie, SUA 2009) Cu: Jeff Bridges, Lauren Ambrose, Lois Smith 19.30 Pe platourile de filmare 20.00 Ameţit de dragoste (comedie romantică, SUA 2002) Cu: Adam Sandler, Emily Watson, Philip Seymour Hoffman 21.35 United States of Tara (s, SUA 2009) Cu: Toni Collette (foto), John Corbett, Brie Larson

Infern între ape

ProTv Ora 20.30

Julianne Olsen (Tara Reid) şi soţul ei Mitch (Kip Pardue), doi tineri care s-au căsătorit în grabă pentru că fata dorea să scape de sub autoritatea familiei, hotărăsc să-şi petreacă luna de miere într-o cabană ascunsă în adâncul unei păduri, de pe o micuţă şi îndepărtată insulă. Cabana singuratică aşezată lângă un lac imens pare locul ideal pentru a petrece clipe romantice, dar şi pentru a-i ajuta pe cei doi îndrăgostiţi să se descopere unul pe celălalt. Numai că, după numai cîteva zile, Julianne îşi dă seama că-şi cunoaşte prea puţin soţul şi că acesta are intenţii stranii şi de neînţeles. În scurt timp, tânăra soţie înţelege că este într-o mare primejdie, iar cabana din mijlocul paradisului înconjurat de ape se transformă într-un infern din care nu există cale de scăpare...

8.00 Teleshopping 8.30 Naşul (r) 12.00 Ştiri 12.30 Teleshopping 13.05 Calea Europeană 14.00 Evenimentele zilei 18.00 6! Vine presa 20.00 Naşul LIVE 23.30 Calea Europeană (r) 0.30 6! Vine presa (r) 2.30 Evenimentele Zilei (r)

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 Altă viaţă! (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 7.50 Descoperă românii 8.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.35 Singur pe lume (r) (dramă, Franţa/Italia 2000) Cu: Pierre Richard, Jules Sitruk, Stefano Dionisi 10.20 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal 11.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.45 Teleshopping 14.30 e Forum 15.00 Împreună în Europa 16.00 Altă viaţă! (r) (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 17.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 18.00 Jurnalul Euronews pentru România 18.15 Poveşti din Paris (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 21.00 Arena Leilor 22.00 Ora de ştiri 23.10 Replay 0.30 Atmosferă fierbinte (s, Anglia 2003) Cu: Naomi Ryan, Adam Sinclair, Stacey Cadman 1.25 e Forum (r) 1.50 Natură şi aventură (r) 2.15 Ferma (r) 3.05 Doi care doinesc (r) (r) 3.35 Întâlnire pe 2 (r)

7.00 Jurnalul cultural (r) 7.30 Ordinea cuvintelor (r) 9.00 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) Cu: Felicitas Woll, Sandra Borgmann, Jan Sosniok 9.30 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 10.00 Cuceritoarele (r) (s, Anglia 1995) Cu: Carla Gugino, Mira Sorvino, Alison Elliott 11.00 Zece tenori (r) 12.00 Jurnalul cultural (r) 12.30 Retro clip (r) 12.40 Cu rolele prin Bucureşti (r) 12.45 Ordinea cuvintelor (r) 13.00 Ziduri şi umbre (r) (s) 13.30 Decor şi stil (r) 14.00 1001 de poveşti (r) 14.30 Latitudini şi atitudini (s, SUA 2005) 15.00 Parol (r) 15.05 Art@.ro (r) 16.00 Teleshopping 16.20 Moment Art 16.30 Identităţi (r) (s) 17.00 Garantat 100% 17.55 Capodopere din Galeria de Artă Modernă Românească (r) 18.00 Concertele TVR Cultural 18.55 Cu rolele prin Bucureşti 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) Cu: Alfred Hitchcock, Harry Tyler, John Williams 20.00 Adevărul după Wikipedia 21.00 Tichia de mărgăritar (r)

4.30 Cu lumea-n cap (r) 5.00 Mondenii Show (r) 7.00 Camera de râs 7.30 Neveste disperate (s, SUA 2004) Cu: Teri Hatcher, Felicity Huffman, Marcia Cross 8.20 Sport cu Florentina 8.30 Teleshopping 9.00 Cei trei purceluşi 10.00 Nimeni nu-i perfect (s, România) Cu: Dragoş Moştenescu, Emil Mitrache, Adrian Simion 10.30 Michael Jordon: Drumul spre victorie (r) 12.30 Teleshopping 13.00 Camera de râs 13.30 Teleshopping 14.00 Neveste disperate (s, SUA 2004) 15.00 Omul de tinichea (r) (s, SUA 2007) Cu: Zooey Deschanel, Alan Cumming, Neal McDonough 17.00 Specialiştii 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Cireaşa de pe tort 20.30 Căsătoreşte-ţi părinţii! 22.15 Trăsniţii (s, 2007) 23.15 Şmecherie irlandeză (comedie, Anglia/SUA 2006) Cu: Anna Friel, Tom Georgeson, Dudley Sutton 1.00 Focus 18 (r) 2.00 Trăsniţii (r) (s, 2007) 3.30 Şmecherie irlandeză (r)

10.15 Teleshopping 10.30 Tazmania (s, SUA 1991) Cu: Jim Cummings, John Astin, Dan Castellaneta 11.00 Băiatul veveriţă (s, SUA 2006) Cu: Richard Steven Horvitz, Kurtwood Smith, Pamela Adlon 11.30 Happy Hour (r) 12.45 Teleshopping 13.00 Teo (r) 14.15 Iubiri în cheia sol (r) (s, SUA 2006) Cu: Thomas Cavanagh, Jason Priestley, Christopher Wiehl 15.15 B.D. la munte şi la mare (r) (comedie, România 1971) Cu: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Ion Finteşteanu 17.30 Smallville (s, SUA 2001) Cu: Tom Welling, Kristin Kreuk, Michael Rosenbaum 18.30 Noi toţi (s, SUA 2003) Cu: Duane Martin, Khamani Griffin, Tony Rock 19.00 Serii fără limite: Aceeaşi Christine, alte aventuri (s, Anglia 2006) 20.00 Serii fără limite:Mafia pe tocuri (s, SUA 2008) Cu: Frances O’Connor, Lucy Liu, Miranda Otto 21.00 Comedia în esenţă tare: Prietenii tăi (s, SUA 1994) 22.00 Filmul de 10: Dispărut în misiune (film de acţiune, SUA 1984) Cu: Chuck Norris (foto), M. Emmet Walsh, David Tress

4.00 Pastila Vouă (r) 4.30 Ştiri 5.00Revista presei (r) 5.30 Mondobazar (r) 6.00 Ştiri 6.30 Revista presei mondene 7.00 Ştiri (r) 7.30 Revista presei (r) 8.00 Ştiri (r) 8.30 Revista presei mondene (r) 9.00 Teleshopping 9.45 Pastila Vouă (r) 10.00 Teleshopping 10.30 În căutarea fericirii (r) 11.30 Teleshopping 12.00 Baronii (r) 13.00 Teleshopping 13.30 În căutarea fericirii (r) 14.30 Două lozuri (r) (comedie, România 1957) Cu: Marcel Anghelescu, Mircea Constantinescu, Alexandru Giugaru 16.30Jurnal regional 17.00 Costul vieţii 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei economice 19.00 Rug şi flacără (dramă de război, România 1980) Cu: Ilarion Ciobanu, Lohinszky Loránd

MIERCURI, 16 iunie 2010 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.00 Telejurnal 7.30 La prima oră LIVE 8.00 Trezirea la apel! LIVE 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.35 Don Juan îndrăgostit (s, Argentina 2008) 12.35 Giuvaierul palatului (r) (s, Coreea de Sud 2003) 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 18.50 Giuvaierul palatului (s, Coreea de Sud 2003) 20.00 Telejurnal 20.40 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE

6.00 Observator 8.00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10.00 În gura presei 11.00 Familia Bundy (s, SUA 1987) Cu: Ed O’Neill, Katey Sagal, Christina Applegate 12.00 Miami Vice (s, SUA 1994) Cu: Don Johnson, Philip Michael Thomas, Edward James Olmos 13.00 Observator 14.00 Al patrulea tenor (SUA 2002) Cu: Rodney Dangerfield, Robert Davi, Annabelle Gurwitch 16.00 Observator 17.00 Acces Direct 19.00 Observator 20.30 Te pui cu blondele? 22.00 Plasă de stele23.00 Observator 23.45 Un Show Păcătos 1.00 Poker After Dark (r) 2.00 La birou (s, SUA 2005) Cu: Steve Carell, Rainn Wilson, John Krasinski 2.30 Te pui cu blondele? (r) 3.40 Acces Direct (r)

8.00 Restaurant Europa (r) 8.45 Gaşca (r) (s, 2007) 9.30 Teleshopping 10.00 Noră pentru mama 4 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.15 Medicii 14.45 Trădare în familie (s, Turcia 2005) Cu: Yavuz Bingol, Basak Köklükava, Mustafa Alabora 16.30 Te vreau lângă mine 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.45 Noră pentru mama 4 20.30 Restaurant la noi acasă 22.00 1001 de nopţi (s, Turcia 2006) Cu: Halit Ergenç, Bergüzar Korel, Tardu Flordun 23.45 Piraţii aerului (film de catastrofă, SUA 2003) Cu: Dean Cochran, Alan Austin, Eli Danker 1.15 Poveşti pasionale 2.15 Noră pentru mama 4

6.00 Happy Hour (r) 7.00 Ştirile Pro TV 9.55 Omul care aduce cartea 10.00 Al zecelea regat (r) (aventură, SUA/Anglia/Germania 2000) Cu: Kimberly Williams, Daniel Lapaine, Dianne Wiest 12.00 Tânăr şi neliniştit (r) (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Suspiciuni mortale (poliţist, SUA 2008) Cu: Marilu Henner, Emily Bergl, Matt Keeslar 16.00 Tânăr şi neliniştit (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Comorile pierdute din Marele Canion (aventură, Canada 2008) Cu: Michael Shanks, Shannen Doherty, JR Bourne

11.30 Will şi Grace (r) (s, SUA 1998) 12.00 Teleshopping 13.00 Tech 13.30 Only in 14.00 The red collection 14.30 Will şi Grace 15.30 Dosarele FBI (s, SUA 1999) 16.30 Stargate SG-1(s, SUA 1997) 17.30 A ta pentru totdeauna (dramă, India 1999) 18.30Ştiri Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii 20.15Sendvişuri cu dragoste (comedie, SUA 2007) Cu: Elisabeth Harnois

6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00 Realitatea de la fix 10.00Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00 Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00 Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix

9.00 A ta pentru totdeauna (r) (dramă, India 1999) 9.45 Teleshopping 10.00 Triunghiul iubirii (r) (s) 11.00 Will şi Grace (r) (s, SUA 1998) 12.00 Teleshopping 13.00 Tech 13.30 Only in 10.00 Ştiri 10.10 News Magazine 14.00 Rich and famous 14.30 Will şi 11.00 Ştiri 11.10 News Magazine Grace (s, SUA 1998) 15.00 Will şi 12.00 Ştiri 13.00 Ediţia de prânz Grace (s, SUA 1998) 15.30 Dosarele 14.00 Ştiri 15.00 Ediţia de prânz FBI (s, SUA 1999) 16.30 Stargate SG16.00 Ştiri 16.05 La ordinea zilei 1 (s, SUA 1997) 17.30 A ta pentru tot17.00 Ştiri 17.10 La ordinea zilei 18.00 deauna (dramă, India 1999) 18.30 Ştiri Ştiri 19.00 Ştiri 19.10 BizBazar 20.00 Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii Ştiri 20.10 Ştirea zilei 21.00 Ştiri 20.15 Clifford (comedie, SUA 1994) Cu: Martin Short, Charles Grodin, Mary Steenburgen 22.15 Iubire inCu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 terzisă (r) 0.00 Stargate SG-1 (r) (s, Teleshopping 14.00 Cele două feţe ale Anei (s, SUA 1997) Mexic 2006) Cu: Gonzalo Vivanco, Carmen Olivares, Rafael Amaya 15.15 Reţeta de ACASĂ 15.30 Destine furate (s, SUA 2007) Cu: Sonya Smith, Roberto Mateos, Mariana Torres 16.25 Vremea de 7.30 Zori de zi 10.00 Adevăratele ştiri ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: 10.15Teleshopping 12.00 Adevăratele Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 ştiri 12.15 Teleconcurs 14.00 Să trăim Poveştiri adevărate 18.30 Împreună pentru totbine 16.00Adevăratele ştiri 16.15Cafedeauna (serial de dramă, Mexic 2008) 19.30 Săracii neaua Politică 17.00 Adevăratele ştiri tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) 20.30 Pre17.15 Se întâmplă acum 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diadestinaţi (s, Mexic 2009) 21.30 Cealaltă faţă a conescu direct (r) Analiei (s, SUA 2008)

11.00 21 (dramă, SUA 2008) Cu: Kevin Spacey, Jim Sturgess 13.00 Indiana Jones şi regatul craniului de cristal (aventură, SUA 2008) Cu: Harrison Ford, Shia LaBeouf 15.00 O iubire fără sfârşit (dramă, SUA 1998) Cu: Robin Williams, Cuba Gooding Jr., Annabella Sciorra 16.50 Fiul lui Rambow (comedie, Franţa/Anglia/Germania 2007) Cu: Jessica Stevenson 18.25 Singuri (comedie, Franţa 2008) Cu: Ramzy Bedia, Élodie Bouchez, Eric Judor 20.00 Watchmen (film de acţiune, Anglia/SUA/Canada 2009) Cu: Jackie Earle Haley, Malin Akerman (foto), Billy Crudup 22.40 Mafia din Staten Island

NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

PROGRAME tv MARŢI, 15 iunie 2010 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.00 Telejurnal 7.30 La prima oră LIVE 8.00 Trezirea la apel! LIVE 9.00 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.35 Don Juan îndrăgostit (s, Argentina 2008) 12.35 Giuvaierul palatului (r) (s, Coreea de Sud 2003) 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 18.50 Giuvaierul palatului (s, Coreea de Sud 2003) 20.00 Telejurnal 20.45 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010

4.15 Muzica inimii (s, Columbia/Mexic 2006) 5.15 Ştirile Kanal D (r) 6.00 Medicii (r)7.45 Teleshopping 8.00 Ginere de import (r) (s, Turcia 2004) Cu: Erdal Özyagcilar, Sumru Yavrucuk, Özgür Çevik 9.30 Teleshopping 10.00 Noră pentru mama 4 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.15 Medicii 14.45 Trădare în familie (s, Turcia 2005) Cu: Yavuz Bingol, Basak Köklükava, Mustafa Alabora 16.30 Te vreau lângă mine 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.45 Noră pentru mama 4 20.30 Căsătoreşte-te cu mine 22.30 1001 de nopţi (s, Turcia 2006) Cu: Halit Ergenç, Bergüzar Korel, Tardu Flordun 0.15 Porţile cimitirului (horror, SUA 2006) Cu: Reggie Bannister

7.30 Zori de zi 10.00 Adevăratele ştiri 10.15 Teleshopping 12.00Adevăratele ştiri 12.15 Teleconcurs 14.00 Să trăim bine 16.00Adevăratele ştiri 16.15Cafeneaua Politică 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 Se întâmplă acum 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00Realitatea de la fix 9.00Realitatea de la fix 10.00Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00 Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15 Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

7.00 710 9.30 Teleshopping 10.00 Naşul (r) 12.00 Documentar 12.30 Teleshopping 13.05 Calea Europeană 14.00 Evenimentele zilei 18.00 6! Vine presa 20.00 Naşul LIVE 0.00 Calea Europeană (r) 1.00 6! Vine presa (r) 2.40 Evenimentele Zilei (r)

7.00 Jurnalul cultural (r) 7.30 Lecţia de privit (r) 8.00 Istoria aproape (r) (s) 8.30 Identităţi (r) (s) 9.00 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) Cu: Felicitas Woll, Sandra Borgmann, Jan Sosniok 9.30 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 10.00 Ziduri şi umbre (r) (s) 10.30 Atlas (r) 11.00 India fantomă - Gânduri dintr-o călătorie (r) 12.00 Jurnalul cultural (r) 12.30 Retro clip (r) 12.35 Cu rolele prin Bucureşti (r) 12.45 Ordinea cuvintelor (r) 13.00 Concertele TVR Cultural (r) 14.00 Gala vedetelor Buzău (r) 14.30 Latitudini şi atitudini (s, SUA 2005) 15.00 Parol (r) 15.05 danceMakers (r) 15.50 Retro clip (r) 16.00 Teleshopping 16.20 Moment Art (r) 16.30 Identităţi (s) 17.00 Nocturne 17.55 Capodopere din Galeria de Artă Modernă Românească 18.00 Maestro 18.55 Cu rolele prin Bucureşti (r) 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Spectacol de operă 22.00 Jurnalul cultural 22.20 Timpul chitarelor 23.20 Tărâmul dezmoşteniţilor (r) (s, Anglia 2001) Cu: Robert Pugh, Helen McCrory, Lorraine Ashbourne NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

6.00 Observator 8.00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10.00 În gura presei 11.00 Familia Bundy (s, SUA 1987) Cu: Ed O’Neill, Katey Sagal, Christina Applegate 12.00 Miami Vice (s, SUA 1994) Cu: Don Johnson, Philip Michael Thomas, Edward James Olmos 13.00 Observator 14.00 Benny Hill (s, Anglia 1969) Cu: Benny Hill, Henry McGee, Bob Todd 14.30 Să te prezint părinţilor (r) 16.00 Observator 17.00 Acces Direct 19.00 Observator 20.30 Penumbra (thriller, SUA/Germania/Anglia 2006) Cu: Demi Moore, Kate Isitt, James Cosmo 22.30 Bingo Clasic 23.00 Observator 23.45 Un Show Păcătos

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 6.30 Teleshopping 7.00 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.15 Săracii tineri bogaţi (r) (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Predestinaţi (r) (s, Mexic 2009) Cu: William Levy Gutiérrez, Jacqueline Bracamontes, David Zepeda 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Teleshopping 14.00 Cele două feţe ale Anei (s, Mexic 2006) Cu: Gonzalo Vivanco, Carmen Olivares, Rafael Amaya 15.15 Reţeta de ACASĂ 15.30 Destine furate (s, SUA 2007) Cu: Sonya Smith, Roberto Mateos, Mariana Torres 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Poveştiri adevărate 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Predestinaţi (s, Mexic 2009) Cu: William Levy, Jacqueline Bracamontes, David Zepeda 21.30Cealaltă faţă a Analiei (s, SUA 2008)

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 Altă viaţă! (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 7.50 Poate nu ştiai 8.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.30 Poveşti din Paris (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 9.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 10.00 Telejurnal 10.20 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal 11.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.45 Teleshopping 14.30 Zon@ IT (r) 15.00 Împreună în Europa 16.00 Altă viaţă! (r) (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 17.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 18.00 Jurnalul Euronews pentru România 18.10 Poveşti din Paris (r) (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 21.00 Bazar 21.30 Bugetul meu 22.00 Ora de ştiri 23.10 Cu degetu-n gură (dra mă, SUA 2005) Cu: Lou Taylor Pucci, Tilda Swinton, Vincent D’Onofrio 0.50 Un zâmbet pe... 4 roţi! (r) 1.20 Poate nu ştiai (r) 1.35 Când războiul va fi departe (r)

6.00 Happy Hour (r) 7.00 Ştirile Pro TV 9.55 Omul care aduce cartea 10.00 Om sărac, om bogat (comedie, România) Cu: Horia Brenciu, Şerban Ionescu, Ilinca Goia 12.00 Tânăr şi neliniştit (r) (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Al zecelea regat (aventură, SUA/Anglia/Germania 2000) Cu: Kimberly Williams, Daniel Lapaine, Dianne Wiest 16.00 Tânăr şi neliniştit (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Paparazzi (thriller, SUA 2004) Cu: Cole Hauser, Robin Tunney, Dennis Farina 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Terminatorul: Războiul continuă (s, SUA 2008) Cu: Lena Headey, Summer Glau, Thomas Dekker 0.00 Paparazzi (thriller, SUA 2004) Cu: Cole Hauser, Robin Tunney, Dennis Farina

9.00 A ta pentru totdeauna (r) (dramă, India 1999) 9.45 Teleshopping 10.00 Triunghiul iubirii (r) (s) 11.00 Will şi Grace (r) (s, SUA 1998) 12.00 Teleshopping 13.00 Tech 13.30 Only in 14.00 Rich and famous 14.30 Will şi Grace (s, SUA 1998) 15.00 Will şi Grace (s, SUA 1998) 15.30 Dosarele FBI (s, SUA 1999) 16.30 Stargate SG1 (s, SUA 1997) 17.30 A ta pentru totdeauna (dramă, India 1999) 18.30 Ştiri Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii 20.15Sânge şi vin (thriller de acţiune, SUA 1997) Cu: Jack Nicholson, Stephen Dorff, Jennifer Lopez 22.30 Copii contra părinţi (r) 0.15 Stargate SG-1 (r)

12.35 Pe platourile de filmare 13.05 Băiatul în pijama vărgată (dramă, Anglia/SUA 2008) Cu: Asa Butterfield, Amber Beattie, Jack Scanlon 14.40 Simpsonii - Filmul (film de animaţie, SUA 2007) Cu: Dan Castellaneta, Julie Kavner, Nancy Cartwright 16.05 Fratele lui Moş Crăciun (comedie, SUA 2007) Cu: Vince Vaughn, Paul Giamatti, Miranda Richardson 18.00 21 (dramă, SUA 2008) Cu: Kevin Spacey, Jim Sturgess, Aaron Yoo 20.00 Totul despre sex: Filmul (comedie romantică, SUA 2008) Cu: Sarah Jessica Parker, Kim Cattrall, Cynthia Nixon 22.25 Fraţi vitregi (comedie, SUA 2008) Cu: Will Ferrell, John C. Reilly, Mary Steenburgen 0.05 Pacific (s, SUA 2010) Cu: James Badge Dale (foto)

8.00 Ştiri (r) 8.30 Revista presei mondene (r) 9.00 Teleshopping 9.45 Pastila Vouă (r) 10.00 Teleshopping 10.30 În căutarea fericirii (r) 11.30 Teleshopping 12.00 Baronii (r) 13.00 Teleshopping 13.30 În căutarea fericirii (r) 14.30 Telegrame (r) (comedie, România 1959) Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, Carmen Stănescu 16.30 Jurnal regional 17.00 Conspiraţia tăcerii 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei economice 19.00 În fiecare zi mi-e dor de tine (muzical, România 1987)

7.00 Camera de râs 7.30 Neveste disperate (s, SUA 2004) 8.20 Sport cu Florentina 8.30 Teleshopping 9.00 Specialiştii (r) 10.00 Nimeni nu-i perfect (r) (s, România) Cu: Dragoş Moştenescu, Emil Mitrache, Adrian Simion 10.30 Napoleon dynamite (r) (comedie, SUA 2004) Cu: Jon Heder, Jon Gries, Aaron Ruell 12.30 Teleshopping 13.00 Camera de râs 13.30 Teleshopping 14.00 Neveste disperate (s, SUA 2004) 15.00 Nota perfectă (r) (comedie, SUA/Germania 2004) Cu: Chris Evans, Erika Christensen, Scarlett Johansson 17.00 Specialiştii 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Cireaşa de pe tort 20.30 Avionul sub teroare (film de catastrofă, SUA/Germania 2001) Cu: Eric Roberts, Alexandra Paul, Anne Openshaw 22.15 Trăsniţii (s, 2007) 23.15 CSI: Investigaţii (s, SUA/Canada 2000)

ProTv, Ora 20.30

Paparazzi

Când Bo Laramie a păşit pentru prima dată pe covorul roşu, destinat starurilor consacrate ale Hoolywood-ului, a fost fericit pentru că şi-a împlinit cel mai înalt vis al vieţii lui. Însă nu trece mult timp până când Bo află că succesul are un preţ, iar cel pe care trebuie să-l plătească el este unul foarte mare. Căci în umbra vedetelor se află în permanenţă vânătorii faimei, cei care nu dorm niciodată şi pe care nimeni nu-i poate opri: paparazzi. Când Bo şi familia sa devin ţinta unei echipe tenace de paparazzi, formată din patru bărbaţi, efectele negative nu întârzie să apară. Bo acceptă intruziunea presei în viaţa sa, dar când paparazzi provoacă un accident în care familia lui aproape că este ucisă, bărbatul apelează la poliţia din Los Angeles. Însă detectivul Burton, deşi crede varianta lui Bo despre accident, nu reuşeşte să-i pună sub acuzare pe cei patru ziarişti. Ceea ce-l determină pe starul agresat de presă să ia totul pe cont propriu şi astfel paparazzi încep să dispară unul câte unul.

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 Videoterapia (r) 8.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.30 Poveşti din Paris (r) (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain (foto), Renaud Bernard, Charlotte Desert 9.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 10.00 Telejurnal 10.20 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal 11.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.45 Teleshopping 14.30 Tribuna partidelor parlamentare 15.00 Rugby: Italia A - Georgia LIVE 16.55 Rugby: România - Argentina Jaguars LIVE 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 21.00 D’ale lu’ Mitică 22.00 Ora de ştiri 23.10 Când războiul va fi departe 0.45 Motomagia (r) (2007) 1.20 Replay (r) 2.35 Pescar hoinar (r) 3.05 Natură şi aventură (r) 3.35 Întâlnire pe 2 (r)

7.00 Jurnalul cultural (r) 7.30 Dupăamiaza unui fan (r) 8.30 Identităţi (r) (s) 9.00 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) Cu: Felicitas Woll, Sandra Borgmann, Jan Sosniok 9.30 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 10.00 În spatele scenei (r) 10.30 La porţile ceriului (r) 11.00 Adevărul după Wikipedia (r) 12.00 Jurnalul cultural (r) 12.30 Retro clip (r) 12.35 Cu rolele prin Bucureşti (r) 12.45 Ordinea cuvintelor (r) 13.00 Concertele TVR Cultural (r) 14.00 Atelierele (r) 14.30 Latitudini şi atitudini (s, SUA 2005) 15.00 Parol (r) 15.05 Escu de România (r) 15.35 Atlas (r) 16.00 Teleshopping 16.20 Moment Art (r) 16.30 Identităţi (s) 17.00 Profesioniştii... (r) 17.55 Capodopere din Galeria de Artă Modernă Românească (r) 18.00 Concertele TVR Cultural 18.55 Cu rolele prin Bucureşti (r) 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) 20.00 India fantomă Gânduri dintr-o călătorie 21.00 Tărâmul dezmoşteniţilor (s, Anglia 2001)

5.30 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 6.00 Shinzo 6.30 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) 7.00 Camera de râs 7.30 Neveste disperate (s, SUA 2004) 8.20 Sport cu Florentina 8.30 Teleshopping 9.00 Specialiştii (r) 9.30 Nimeni nu-i perfect (s, România) 10.00 Pitici şi tătici (s, 2003) 10.30 Donkey xote (film de animaţie, Spania/Italia 2007) Cu: José Luis Gil, Luis Posada, Andreu Buenafuente 12.30 Teleshopping 13.00 Camera de râs 13.30 Teleshopping 14.00 Neveste disperate (s, SUA 2004) 15.00 Napoleon dynamite (comedie, SUA 2004) Cu: Jon Heder, Jon Gries, Aaron Ruell 17.00 Specialiştii 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Cireaşa de pe tort 20.30 Oscar (comedie, SUA 1991) Cu: Sylvester Stallone, Ornella Muti, Marisa Tomei 22.15 Trăsniţii (s, 2007) 23.15 Nota perfectă (comedie, SUA/Germania 2004) Cu: Chris Evans, Erika Christensen, Scarlett Johansson

10.15 Teleshopping 10.30 Tazmania (s, SUA 1991) Cu: Jim Cummings, John Astin, Dan Castellaneta 11.00 X-Men: Evoluţia (s, SUA 2000) Cu: Kirby Morrow, Scott McNeil, Venus Terzo 11.30 Happy Hour (r) 12.45 Teleshopping 13.00 Teo (r) 14.15 Zoom în 10 14.30 Prietenii tăi (r) (s, SUA 1994) Cu: Jennifer Aniston, Courteney Cox, Lisa Kudrow 15.30 Smallville (r) (s, SUA 2001) Cu: Tom Welling, Kristin Kreuk, Michael Rosenbaum 16.30 Noi toţi (s, SUA 2003) Cu: Duane Martin, Khamani Griffin, Tony Rock 17.00 Dincolo de aparenţe (film romantic, SUA 1998) Cu: Janine Turner, Hal Holbrook, Jamey Sheridan 19.00 Serii fără limite: Aceeaşi Christine, alte aventuri (s, Anglia 2006) 20.00 Mafia pe tocuri (s, SUA 2008) Cu: Frances O’Connor, Lucy Liu, Miranda Otto 21.00 Prietenii tăi (s, SUA 1994) Cu: Jennifer Aniston, Courteney Cox, Lisa Kudrow 22.00 Filmul de 10: Un bărbat multiplicat (comedie, SUA 1996) Cu: Michael Keaton (foto), Andie MacDowell, Zack Duhame

4.30 Ştiri 5.00 Revista presei (r) 5.30 Mondobazar (r) 6.00 Ştiri 6.30 Revista presei mondene 7.00 Ştiri (r) 7.30 Revista presei (r) 8.00 Ştiri (r) 8.30 Revista presei mondene (r) 9.00 Teleshopping 9.45 Pastila Vouă (r) 10.00 Teleshopping 10.30 În căutarea fericirii (r) 11.30 Teleshopping 12.00 Baronii (r) 13.00 Teleshopping 13.30 În căutarea fericirii (r) 14.30 Rug şi flacără (r) (dramă de război, România 1980) Cu: Ilarion Ciobanu, Lohinszky Loránd, Ştefan Velniciuc 16.30 Jurnal regional 17.00 Conspiraţia tăcerii 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei economice 19.00 Te legrame (comedie, România 1959) Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Jules Cazaban, Carmen Stănescu

HBO, Ora 16.50

Fiul lui Rambow

Imaginaţie, fantezie şi legături imposibil de rupt cu prietenii din copilărie - iată ingredientele de bază ale acestei "comedii pline de suflet". (Joe Neumaier, NY Daily News). Will Proudfoot (Bill Milner) caută să scape de viaţa sa de familie, sufocantă, când îl întâlneşte pe Lee Carter (Will Poulter), bătăuşul şcolii. Înarmat cu o cameră video şi o copie a filmului Rambo: First Blood, Lee vrea să intre în istoria cinematografiei, realizând propriul său film epic, de acţiune. Împreună, cei doi amici deveniţi producători de film descoperă că aventura lor cinematografică - uneori plină de ghinioane - a început să aibă o viaţă proprie!

10.15 Teleshopping 10.30 Tazmania (s, SUA 1991) 11.00 X-Men: Evoluţia (s, SUA 2000) Cu: Kirby Morrow, Scott McNeil, Venus Terzo 11.30 Happy Hour (r) 12.45 Teleshopping 13.00 Teo (r) 14.15 Prietenii tăi (r) 14.45 Prietenii tăi (r) 15.15 Smallville (s, SUA 2001) Cu: Tom Welling, Kristin Kreuk, Michael Rosenbaum 16.15 Noi toţi (s, SUA 2003) Cu: Duane Martin, Khamani Griffin, Tony Rock 16.45 Vântul prin sălcii (aventură, Anglia/Canada/România 2006) Cu:

Matt Lucas, Mark Gatiss, Lee Ingleby 19.00 Serii fără limite: Aceeaşi Christine, alte aventuri (s, Anglia 2006) 20.00 Serii fără limite: CSI New York (s, SUA/Canada 2004) Cu: Gary Sinise, Melina Kanakaredes, Carmine Giovinazzo 21.00 Comedia în esenţă tare: Seinfeld (s, SUA 1990) Cu: Jerry Seinfeld, Julia Louis-Dreyfus, Michael Richards 22.00 Filmul de 10: Viaţa din umbră (film de acţiune, SUA 1999) Cu: Bryan Genesse, Kimberley Kates (foto), Ron Smerczak

PROGRAME Tv JOI, 17 iunie 2010 6.05 Sport (r) 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.00 Telejurnal 7.30 La prima oră LIVE 8.00 Trezirea la apel! LIVE 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.35 Don Juan îndrăgostit (s, Argentina 2008) 12.35 Giuvaierul palatului (r) (s, Coreea de Sud 2003) 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 18.50 Giuvaierul palatului (s, Coreea de Sud 2003) 20.00 Telejurnal 20.45 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE

6.00 Medicii 7.45 Teleshopping 8.00 Ginere de import (r) (s, Turcia 2004) Cu: Erdal Özyagcilar, Sumru Yavrucuk, Özgür Çevik 9.30 Tele shopping 10.00 Noră pentru mama 4 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.15 Medicii 14.45 Trădare în familie (s, Turcia 2005) Cu: Yavuz Bingol, Basak Köklükava, Mustafa Alabora 16.30 Te vreau lângă mine 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.45 Noră pentru mama 4 20.30 Ne vasta mea e cea mai tare 22.00 1001 de nopţi (s, Turcia 2006) Cu: Halit Ergenç, Bergüzar Korel, Tardu Flordun 23.45 În pat cu vampirul (comedie-horror, Canada 2008) Cu: Jason Mewes, Erica Cox (foto), Richard Fitzpatrick

7.30 Zori de zi 10.00 Adevăratele ştiri 10.15 Teleshopping 12.00Adevăratele ştiri 12.15 Teleconcurs 14.00 Să trăim bine 16.00Adevăratele ştiri 16.15Cafeneaua Politică 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 Se întâmplă acum 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00 Realitatea de la fix 10.00 Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

10.00 Teleshopping 10.30 În căutarea fericirii (r) 11.30 Teleshopping 12.00 Baronii (r) 13.00 Teleshopping 13.30 În căutarea fericirii (r) 14.30 În fiecare zi mi-e dor de tine (r) (muzical, România 1987) Cu: Coca Andronescu, Nae Caranfil, Teodora Mareş 16.30 Jurnal regional 17.00 Conspiraţia tăcerii 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei economice 19.00 Actorul şi sălbaticii (film biografic, România 1974) Cu: Mircea Albulescu, Zephi Alsec, Violeta Andrei21.00 În căutarea fericirii 23.00 Conspiraţia tăcerii (r) 0.00 Ştiri

6.00 Observator 8.00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10.00 În gura presei 11.00 Familia Bundy (s, SUA 1987) 12.00 Miami Vice (s, SUA 1994) 13.00 Observator 14.00 O crimă de un milion de dolari (dramă, Canada 2005) Cu: Poppy Montgomery, David Sutcliffe, Shawn Christian 16.00 Observator 17.00 Acces Direct 19.00 Observator 20.30 Să te prezint părinţilor 21.45 Comanda la mine 23.00 Observator 23.45 Un Show Păcătos 1.00 Lege şi ordine: Brigada specială (s, SUA 1999) Cu: Christopher Meloni, Mariska Hargitay, Richard Belzer 2.00 Ginere de senator (comedie, Canada/SUA 1983) Cu: John Candy (foto), Joe Flaherty, Eugene Levy 3.45 Acces Direct (r)

6.00 Happy Hour (r) 7.00 Ştirile Pro TV 9.55 Omul care aduce cartea 10.00 Suspiciuni mortale (r) (poliţist, SUA 2008) Cu: Marilu Henner, Emily Bergl, Matt Keeslar 12.00 Tânăr şi neliniştit (r) (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 O viaţă nouă (dramă romantică, SUA 2003) Cu: Katherine Heigl, Dale Midkiff, Skye McCole Bartusiak 16.00 Tânăr şi neliniştit (s, SUA 1973) 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Gomez şi Tavares, poliţişti la antipod II (film de acţiune, Belgia/Franţa 2007) Cu: Stomy Bugsy, Titoff, Jean Benguigui (foto) 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Terminatorul: Războiul continuă (s, SUA 2008) 0.00 Schimb de prizonieri (r)

HBO Ora 18.20

The Rocker La 20 de ani de la excluderea sa dintr-o trupă rock optzecistă, Robert primeşte o a două şansă. Tocmai când se împăcase cu trecutul şi cu ratarea sa muzicală, fostul tobar află că nepotul său are nevoie de un om la tobe pentru trupa de rock a liceului. De voie, de nevoie, liceenii îl acceptă.

7.00 710 9.30 Teleshopping 10.00 Naşul (r) 12.00 Ştiri 12.30 Teleshopping 13.05 Calea Europeană 14.00 Evenimentele zilei 18.00 6! Vine presa 20.00 Naşul LIVE 0.00 Calea Europeană (r) 1.00 6! Vine presa (r) 3.00 Evenimentele Zilei (r)

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 6.30 Teleshopping 7.00 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.00 Teleshopping 8.15 Săracii tineri bogaţi (r)(s, SUA/Co lumbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 9.15 Teleshopping 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Predestinaţi (r) (s, Mexic 2009) 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Teleshopping 14.00 Cele două feţe ale Anei (s, Mexic 2006) Cu: Gonzalo Vivanco, Carmen Olivares, Rafael Amaya 15.15 Reţeta de ACASĂ 15.30 Destine furate (s, SUA 2007) Cu: Sonya Smith, Roberto Mateos, Mariana Torres 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Poveştiri adevărate 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos (foto), Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Predestinaţi (s, Mexic 2009) 21.30 Cealaltă faţă a Analiei (s, SUA 2008) Cu: Martín Karpan, Elizabeth Gutierrez, Victor Corona 22.30 Poveştiri de noapte 23.30 India (s, Brazilia/India 2009) Cu: Juliana Paes

11.30 Will şi Grace (r) (s, SUA 1998) 12.00 Teleshopping 13.00 Tech 13.30 Only in 14.00The red collection 14.30 Visuri americane 15.30 Dosarele FBI (s, SUA 1999) 16.30 Stargate SG-1(s, SUA 1997) 17.30 A ta pentru totdeauna (dramă, India 1999) 18.30Ştiri Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii 20.15 Mizerabilii (dramă, Franţa/Italia/Spania/Germania/SUA 2000) 22.30 Cod „Crimă” (dramă, SUA 1997) Cu: Samuel L. Jackson, John Heard, Kelly Rowan 1.00Stargate SG1 (r) (s, SUA 1997) Cu: Richard Dean Anderson, Michael Shanks, Amanda Tapping 2.00 Cod „Crimă” (r) (dramă, SUA 1997) Cu: Samuel L. Jackson, John Heard, Kelly Rowan (foto)

10.30 Tazmania (s, SUA 1991) 11.00 X-Men: Evoluţia (s, SUA 2000) Cu: Kirby Morrow, Scott McNeil, Venus Terzo 11.30 Happy Hour (r) 12.45 Teleshopping 13.00 Teo (r) 14.15 Zoom în 10 14.30 Aceeaşi Christine, alte aventuri (r) (s, Anglia 2006) 15.30 Seinfeld (r) (s, SUA 1990) 16.30 Noi toţi (s, SUA 2003) 17.00 Zile şi nopţi (fantasy, Franţa/Grecia 2005) Cu: Stéphane Freiss, Claire Nebout, Caterina Murino 19.00 Serii fără limite: Ora veselă (s, 2006) Cu: Lex Medlin, John Sloan, Beth Lacke 20.00 Serii fără limite: CSI New York (s, SUA/Canada 2004) Cu: Gary Sinise, Melina Kanakaredes, Carmine Giovinazzo21.00 Comedia în esenţă tare: Seinfeld (s, SUA 1990) 22.00 Filmul de 10: Asalt la adâncime (film de acţiune, SUA 2008) Cu: Lloyd Barachina, Hallock Beals, Andrew Breznick 0.00 Daune şi interese (s, SUA 2007) Cu: Glenn Close, Rose Byrne, Tate Donovan 1.00 29 Palms (dramă, SUA 2002) Cu: Jeremy Davies, Michael Lerner, Bill Pullman Pro Cinema Ora 17.00

Asalt la adâncime 13.00 Bellamy (poliţist, Franţa 2009) Cu: Gérard Depardieu, Clovis Cornillac, Jacques Gamblin 14.50 Vulcanul (film de catastrofă, SUA 1997) Cu: Tommy Lee Jones, Anne Heche, Gaby Hoffmann 16.35 Ca$h (comedie, Franţa 2008) Cu: Jean Reno, Jean Dujardin, Valeria Golino 18.20 The Rocker (comedie, SUA 2008) Cu: Rainn Wilson, Christina Applegate, Teddy Geiger 20.00 Maradona (film documentar, Spania/Franţa 2008) 21.35 Pacostea (comedie, Franţa 2008) Cu: Richard Berry, Patrick Timsit, Pascal Elbé 23.05 Max Payne (film de acţiune, SUA 2008) Cu: Mark Wahlberg, Mila Kunis (foto), Beau Bridges 0.45 Pacific (s, SUA 2010) Cu: James Badge Dale, Joseph Mazzello, Jon Seda 1.45 Pacific (s, SUA 2010)

4.00 Berlin, Berlin (r) (s, Germania 2002) Cu: Felicitas Woll, Sandra Borgmann, Jan Sosniok 4.20 Moment Art (r) 4.25 În spatele scenei (r) 4.55 Nocturne (r) 5.45 Tichia de mărgăritar (r) 6.00 Identităţi (r) (s) 6.30 Latitudini şi atitudini (r) 7.00 Jurnalul cultural (r) 7.30 Atelierele (r) 8.00 Escu de România (r) 8.30 Identităţi (r) (s) 9.00 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 9.30 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 10.00 Decor şi stil (r) 10.30 Top cultura (r) 11.00 Remix (r) 12.00 Jurnalul cultural (r) 12.30 Tichia de mărgăritar (r) 12.45 Ordinea cuvintelor (r) 13.00 Maestro (r) 13.50 Retro clip (r) 14.00 În spatele scenei (r) 14.30 Latitudini şi atitudini (s, SUA 2005) 15.00 Literatura de azi (r) 15.40 Zodiac (r) 16.00 Teleshopping 16.20 Moment Art (r) 16.30 Minorităţi 17.00 Ca la carte 17.50 Capodopere din Galeria de Artă Modernă Românească (r) 18.00 Concertele TVR Cultural 18.55 Cu rolele prin Bucureşti (r) 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) Cu: Alfred Hitchcock, Harry Tyler, John Williams 20.00 Pe urmele lui Hemingway în Cuba 21.00 Înapoi la argument (r) 21.55 Parol (r) 22.00 Jurnalul cultural 22.50 În spatele scenei (r) 23.20 Duhovnicul de la miezul nopţii 0.20 Jurnalul cultural (r) 0.50 Spectacol de operă (r)

4.45 Mesager 5.25Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00Altă viaţă! (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 7.50Descoperă românii 8.00Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.30 Poveşti din Paris (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 9.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 10.00 Telejurnal 10.20 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal 11.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.45 Teleshopping 14.30 Tribuna partidelor parlamentare (r) 15.00 Împreună în Europa 16.00 Altă viaţă! (r) (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 17.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 18.00 Jurnalul Euronews pentru România 18.15 Poveşti din Paris (r) (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 21.00 Imaginea Succesului 21.30 Dincolo de hartă 22.00 Ora de ştiri 23.10 Poliţa de asigurare (thriller, SUA 2001) Cu: Erika Eleniak (foto), Colleen Camp, Jerry Kroll 0.50 Bugetul meu (r) 1.25 Cu degetu-n gură (r) (dramă, SUA 2005) 3.10 Dincolo de hartă (r) 3.35 Întâlnire pe 2 (r)

4.30 Cireaşa de pe tort (r) 5.30 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 6.00 Shinzo 6.30 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, Jillian Henry 7.00 Camera de râs 7.30 Neveste disperate (s, SUA 2004) 8.20 Sport cu Florentina 8.30 Teleshopping 9.00 Specialiştii (r) 9.30 Nimeni nu-i perfect (s, România) 10.30 CSI: Investigaţii (r) (s, SUA/Canada 2000) Cu: William L. Petersen, Marg Helgenberger, Jorja Fox 11.30 CSI: Investigaţii (r) 12.30 Teleshopping 13.00 Camera de râs 13.30 Teleshopping 14.00 Neveste disperate (s, SUA 2004) Cu: Teri Hatcher, Felicity Huffman, Marcia Cross 15.00 Avionul sub teroare (r) (film de catastrofă, SUA/Germania 2001) Cu: Eric Roberts, Alexandra Paul, Anne Openshaw 17.00 Specialiştii 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Cireaşa de pe tort 20.30 Mondenii Show 22.00 Focus Monden 22.15 Trăsniţii (s, 2007) 23.15 Figurantul (comedie romantică, Australia 2005) Cu: Jimeoin, Rhys Muldoon, Katherine Slattery (foto) 1.00 Focus (r) 2.00 Trăsniţii (r) (s, 2007) 3.00 Nimeni nui perfect (r) (s, România)

Printr-o operaţiune secretă şi foarte bine pusă la punct, unul dintre submarinele armatei americane este deturnat, controlul fiind preluat de un grup de terorişti extrem de periculoşi. Aceştia ameninţă Guvernul American cu lansarea unui proiectil nuclear, în cazul în care cererile lor nu vor fi îndeplinite. Teroriştii doresc în primă fază o sumă uriaşă de bani, urmată de demisia preşedintelui american. Ceea ce noul căpitan al submarinului nu ştie, este că doi dintre membrii iniţiali ai vasului sunt încă la bord. Aceşti bărbaţi curajoşi vor face tot posibilul pentru a deturna planurile răufăcătorilor şi a elimina pericolul iminent. NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

PROGRAME TV VINERI, 18 iunie 2010 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.00 Telejurnal 7.30 La prima oră LIVE 8.00 Trezirea la apel! LIVE 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.35 Don Juan îndrăgostit (s, Argentina 2008) 12.35 Giuvaierul palatului (r) (s, Coreea de Sud 2003) 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 18.50 Giuvaierul palatului (s, Coreea de Sud 2003) 20.00 Telejurnal 20.45 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE

6.00 Observator 8.00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10.00 În gura presei 11.00 Familia Bundy (s, SUA 1987) Cu: Ed O’Neill, Katey Sagal, Christina Applegate 12.00 Miami Vice (s, SUA 1994) 13.00 Observator 14.00 Benny Hill (s, Anglia 1969) Cu: Benny Hill, Henry McGee, Bob Todd 14.30 Comanda la mine (r) 16.00 Observator 17.00 Acces Direct 19.00 Observator 20.30 Comoara din spatele cărţilor (aventură, SUA 2004) Cu: Noah Wyle, Kyle MacLachlan, Olympia Dukakis 22.30 Frica (thriller, SUA 1996) Cu: Mark Wahlberg, Reese Witherspoon (foto), William L. Petersen 0.30 Psycho IV: Începutul

6.00 Happy Hour (r) 7.00 Ştirile Pro TV 9.55 Omul care aduce cartea 10.00 O viaţă nouă (r) (dramă romantică, SUA 2003) Cu: Katherine Heigl, Dale Midkiff, Skye McCole Bartusiak 12.00 Tânăr şi neliniştit (r) (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Cursa din Hazzard II (acţiune-comedie, SUA 1997) Cu: John Schneider, Tom Wopat, Catherine Bach 16.00 Tânăr şi neliniştit (s, SUA 1973) Cu: Heather Tom, Christel Khalil, Lauralee Bell 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Temniţa roşie (thriller politic, SUA 1997) Cu: Richard Gere, Ling Bai, Byron Mann 23.15 Băiatu’ lu’ bunica (comedie, SUA 2006) Cu: Allen Covert, Linda Cardellini, Shirley Jones (foto) 1.15 Cursa din Hazzard II (r) (acţiune-comedie, SUA 1997) Cu: John Schneider, Tom Wopat, Catherine Bach 3.15 Ştirile Pro TV (r)

8.00 Restaurant Europa (r) 8.45 Gaşca (r) (s, 2007) 9.30 Teleshopping 10.00 Noră pentru mama 4 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.15 Medicii 14.45 Trădare în familie (s, Turcia 2005) Cu: Yavuz Bingol, Basak Köklükava, Mustafa Alabora 16.30 Te vreau lângă mine 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.45 Noră pentru mama 4 23.00 Exorcist III (horror, SUA 1990) Cu: George C. Scott (foto), Jason Miller, Ed Flanders 1.00 Poveşti pasionale 1.30 Noră pentru mama 4

7.30 Zori de zi 10.00 Adevăratele ştiri 10.15Teleshopping 12.00Adevăratele ştiri 12.15 Teleconcurs 14.00 Să trăim bine 16.00Adevăratele ştiri 16.15Cafeneaua Politică 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 Se întâmplă acum 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00 Realitatea de la fix 10.00Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00 Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

4.30 Ştiri 5.00 Revista presei (r) 5.30 Mondobazar (r) 6.00 Ştiri 6.30 Revista presei mondene 7.00 Ştiri (r) 7.30 Revista presei (r) 8.00 Ştiri (r) 8.30 Revista presei mondene (r) 9.00 Teleshopping 9.45 Pastila Vouă (r) 10.00 Teleshopping 10.30 În căutarea fericirii (r) 11.30 Teleshopping 12.00 Baronii (r) 13.00 Teleshopping 13.30 Actorul şi sălbaticii (r) (film biografic, România 1974) Cu: Mircea Albulescu, Zephi Alsec, Violeta Andrei 16.30 Jurnal regional 17.00 Costul vieţii 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei economice 19.00 Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (dramă, România 1979) Cu: Cornel Coman, George Motoi, Silvia Popovici NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

Pro Tv Ora 20.30

Temniţa roşie

Richard Gere interpretează în Red Corner rolul lui Jack Moore, un strălucit avocat venit în China petru a negocia cu guvernul comunist termenii unei foarte importante afaceri legate de un satelit de comunicaţii. Însă după o noapte cu o frumuseţe locală, Jack se trezeşte într-o situaţie deloc plăcută, în care cu greu îşi poate folosi talentele de negociator. Arestat de chinezi pentru o crimă de care nu se face vinovat, Moore se vede şi lipsit de sprijinul colegilor săi americani. Aflat în ghearele unui sistem judiciar nemilos, în care judecata rareori durează mai mult de 4 ore iar preţul glonţului folosit la execuţie este imputat familiei condamnatului, Jack nu se poate baza decât pe avocata sa, numită din oficiu, Shen Yuelin (Bai Ling - la primul ei rol "american"). Înainte de toate, trebuie însă să o convingă chiar pe aceasta de nevinovăţia lui.

7.30 Documentar DW 8.30 Anotimpurile Chinei (r) 9.00 Medicina tibetană 9.30 Documentar DW 10.00 Briefing (r) 11.00 Teleshopping 12.00 Ştiri 13.30 Documentar DW 14.00 Evenimentele Zilei 17.00 Pasul Fortunei 19.00 Săptămâna mondenă 20.00 High Life (r)

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 6.30 Teleshopping 7.00 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.00 Teleshopping 8.15 Săracii tineri bogaţi (r)(s, SUA/Co lumbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 9.15 Teleshopping 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Predestinaţi (r) (s, Mexic 2009) 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Teleshopping 14.00 Cele două feţe ale Anei (s, Mexic 2006) Cu: Gonzalo Vivanco, Carmen Olivares 15.15 Reţeta de ACASĂ 15.30 Destine furate (s, SUA 2007) Cu: Sonya Smith, Roberto Mateos, Mariana Torres 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Poveştiri adevărate 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Cinema ACASĂ: În ape tulburi 22.45 Cuibul de vipere (s, Brazilia 2006) Cu: Lázaro Ramos (foto), Daniel de Oliveira, Mariana Ximenes 0.45 Poveştiri adevărate (r) 1.45 Cinema ACASĂ: În ape tulburi (r) 3.30 Cuibul de vipere (r) (s, Brazilia 2006) Cu: Lázaro Ramos, Daniel de Oliveira, Carolina Dieckmann

9.00 A ta pentru totdeauna (r) (dramă, India 1999) 9.45 Teleshopping 10.00 Triunghiul iubirii (r) (s) 11.00 Visuri americane (r) (s, SUA 2002) 12.00 Teleshopping 13.00Tech 13.30 Only in 14.00 The red collection 14.30 Visuri americane (s, SUA 2002) 15.30 Dosarele FBI (s, SUA 1999) 16.30 Stargate SG-1 (s, SUA 1997) 17.30 A ta pentru totdeauna (dramă, India 1999) 18.30Ştiri Naţional TV 19.15Triunghiul iubirii 20.1518 degete ale morţii (acţiune-comedie, SUA 2006) Cu: James Lew, Maurice Patton, Lisa Arturo 22.15 Androidul ucigaş (S.F., SUA 1995) Cu: Don „The Dragon” Wilson, Stacie Foster (foto), Tony Burton 0.15 18 degete ale morţii (r)

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 Altă viaţă! (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 7.50 Poate nu ştiai 8.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.30 Poveşti din Paris (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 9.00 Asul din mânecă (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 10.00 Telejurnal 10.20 Întâlnire pe 2 11.30 Telejurnal 11.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.45 Teleshopping 14.30 Utopia 15.00 Împreună în Europa 16.00 Altă viaţă! (r) (s, Australia 2001) Cu: John Howard, Michala Banas, Abe Forsythe 17.00 Asul din mânecă (r) (dramă, SUA 2003) Cu: Joely Fisher, Joe Pingue, Corey Sevier 18.00 Jurnalul Euronews pentru România 18.15 Poveşti din Paris (r) (s, Franţa 2008) Cu: Marie Fugain, Renaud Bernard, Charlotte Desert 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 21.00 Vrăjitoriile lui Jamie Oliver (s, Anglia 2002) 21.30 Lex et Honor 22.00 Ora de ştiri 23.00 Pe Amazon, cu Bruce Parry (s, Anglia 2008) 0.10 Unora le place... 1.30 Poliţa de asigurare (r) (thriller, SUA 2001) Cu: Erika Eleniak, Colleen Camp, Jerry Kroll 3.00 Lex et Honor (r) 3.30 Întâlnire pe 2 (r)

6.30 Latitudini şi atitudini (r) 7.00 Jurnalul cultural (r) 7.30 Art@.ro (r) 8.30 Minorităţi (r) 9.00 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) Cu: Felicitas Woll, Sandra Borgmann, Jan Sosniok 9.30 Berlin, Berlin (s, Germania 2002) 10.00 Istoria aproape (r) (s) 10.30 Profil, poveste, personaj (r) 11.00 Pe urmele lui Hemingway în Cuba (r) 12.00 Jurnalul cultural (r) 12.30 Tichia de mărgăritar (r) 12.45 Ordinea cuvintelor (r) 13.00 Concertele TVR Cultural (r) 14.00 La porţile ceriului (r) 14.30 Latitudini şi atitudini (s, SUA 2005) 15.00 Parol (r) 15.05 Înapoi la argument (r) 15.55 Retro clip (r) 16.00 Teleshopping 16.20 Moment Art 16.30 Minorităţi 17.00 Escu de România (r) 17.30 Lecţia de privit 17.55 Capodopere din Galeria de Artă Modernă Românească (r) 18.00 Muzici dintr-o expoziţie 18.55 Cu rolele prin Bucureşti (r) 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) Cu: Alfred Hitchcock, Harry Tyler, John Williams (foto) 20.00 Civilizaţie şi credinţă ortodoxă

Ţestoasele Ninja 12.50 Filme şi vedete 13.20 Un tren numit Darjeeling (aventură, SUA 2007) Cu: Owen Wilson, Adrien Brody, Jason Schwartzman 14.50 Chihuahua de Beverly Hills (comedie, SUA/Mexic 2008) Cu: Piper Perabo, Drew Barrymore, George Lopez 16.20 Cei patru fantastici: Ascensiunea lui Silver Surfer (film de acţiune, SUA/Germania 2007) Cu: Ioan Gruffudd, Jessica Alba (foto), Chris Evans 17.50 Angus şi sărutul perfect (comedie, SUA 2008) Cu: Georgia Groome, Aaron Johnson, Karen Taylor 19.30 Filme şi vedete 20.00 Greu de ucis 4 (film de acţiune, SUA 2007) Cu: Bruce Willis, Timothy Olyphant, Maggie Q 22.05 Spartacus: Nisip însângerat (s, SUA 2010) Cu: Andy Whitfield, John Hannah, Lucy Lawless 23.00 Spartacus: Nisip însângerat (s, SUA 2010) Cu: Andy Whitfield, John Hannah, Lucy Lawless 0.00 Pandorum (horror, SUA/Germania 2009)

4.30 Cireaşa de pe tort (r) 5.30 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 6.00 Shinzo (r) 6.30 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, Jillian Henry 7.00 Camera de râs 7.30 Neveste disperate 8.20 Sport cu Florentina 8.30Teleshopping 9.00 Specialiştii (r) 10.00 Nimeni nu-i perfect (s, România) Cu: Dragoş Moştenescu, Emil Mitrache, Adrian Simion 10.30Figurantul (r) (comedie romantică, Australia 2005) Cu: Jimeoin, Rhys Muldoon, Katherine Slattery 12.30 Teleshopping 13.00 Camera de râs 13.30 Teleshopping 14.00 Neveste disperate (s, SUA 2004) Cu: Teri Hatcher, Felicity Huffman, Marcia Cross 15.00 Pe tărâmul făgăduinţei (dramă, SUA 1994) Cu: Robert Benedetti, Wayne Brady, Bill Coates 17.00 Specialiştii 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Blestemul lui Tutankhamon (aventură, SUA 2006) Cu: Casper Van Dien (foto), Leonor Varela, Malcolm McDowell 21.30 Teroare în munţi (film de acţiune, SUA 1999) Cu: Sean Astin, Bruce Campbell, Stacy Keach 23.30 Dezgoliţi (film artistic, Germania 2002) Cu: Heike Makatsch

10.15 Teleshopping 10.30 Tazmania (s, SUA 1991) Cu: Jim Cummings, John Astin, Dan Castellaneta 11.00 XMen: Evoluţia (s, SUA 2000) Cu: Kirby Morrow, Scott McNeil, Venus Terzo 11.30 Happy Hour (r) 12.45 Teleshopping 13.00 Teo (r) 14.15 Zoom în 10 14.30 Ora veselă (r) (s, 2006) Cu: Lex Medlin, John Sloan, Beth Lacke 15.00 Ora veselă (r) (s, 2006) 15.30 Seinfeld (r) (s, SUA 1990) Cu: Jerry Seinfeld, Julia Louis-Dreyfus, Michael Richards 16.30 Noi toţi (s, SUA 2003) 17.00 Sângele apă nu se face (dramă, SUA 2005) Cu: Melissa Gilbert, Lindsay Wagner, Brian Wimmer 19.00 Serii fără limite: Ora veselă (s, 2006) Cu: Lex Medlin, John Sloan, Beth Lacke 19.30 Serii fără limite: Ora veselă (s, 2006) Cu: Lex Medlin, John Sloan, Beth Lacke 20.00 Ţestoasele Ninja (film de animaţie, SUA 2007) Cu: James Arnold Taylor, Mikey Kelley, Mitchell Whitfield 22.00 Filmul de 10: Vacanţă plăcută! (serial triller, Anglia/Canada 2006) Cu: Fay Ripley, Ben Miles, Daniel Ryan 23.30 Dexter (s, SUA 2006) Cu: Michael C. Hall, Jennifer Carpenter, Lauren Vélez 0.30 Dispariţie misterioasă (dramă, SUA 2002) Cu: Karl Geary Pro Cinema Ora 20.00

Scris şi regizat de Kevin Munroe, "Ţestoasele Ninja: Reţeaua" este o animaţie special creată în regimul CG, cea mai avansată tehnică din domeniu, un lung-metraj care aduce în vocile principale, nume celebre precum: Chris Evans, Sarah Michelle Gellar, Patrick Stewart şi Laurence Fishborne. Create în 1984, de către Peter Laird şi Kevin Eastman, Ţestoasele Ninja au revoluţionat lumea super eroilor. Benzile desenate originale au fost publicate în alb-negru, în doar 3000 de exemplare, care spre marea surprindere a tuturor s-au bucurat de un succes fantastic. Peste 300 de artişti din Hong Kong şi 70 din Los Angeles au lucrat neîncetat la readucerea la viaţă a celebrelor ţestoase, care de această dată revin cu o nouă provocare. 33

PROGRAME Tv SÂMBĂTĂ, 19 iunie 2010 7.00 Pro Patria 7.25 Cântecul amin tirii... amintirile cântecului 8.00 Desene ani mate - Clubul Disney 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.30 Hannah Montana (s, SUA 2006) 12.00 Vedeta familiei 13.00 Europa ne pri veşte 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 14.00 Telejurnal 14.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 19.00 Tezaur folcloric 20.00 Telejurnal 20.45 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 21.20 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE

8.00 Power Rangers: Patrula Spaţială (s, SUA/Noua Zeelandă 2005) Cu: Brandon Jay McLaren 8.30 Tele shop ping 8.45 O lume trăznită (s, SUA 2006) Cu: Rob Paulsen 9.00 Aventuri în America (aventură, SUA 1997) Cu: Devon Sawa, Scott Bairstow, Jonathan Taylor Thomas 11.00 Stăpânii Valurilor (r) (s, SUA 2006) Cu: Suzie Pollard, Tiffany Hines, Sonya Balmores 11.30 Masca dreptăţii (r) (film de acţiune, Germania 1996) Cu: Sven Martinek, Diana Frank, Volkmar Kleinert 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Te leshopping 13.30 O lume trăznită (s, SUA 2006) 13.45 Stagiarii (s, SUA 2001) Cu: Zach Braff, Donald Faison, John C. McGinley 14.15 Hope şi Faith (r) (comedie, SUA 2003) Cu: Faith Ford, Kelly Ripa, Ted McGinley 14.45 Asteroidul (film de catastrofă, SUA 1997) Cu: Michael Biehn, Anna bella Sciorra, Zachary Charles 16.45 Căsătoreşte-te cu mine (r) 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.30 Petrecere de sâmbătă 22.00 Vârcolacul (horror, SUA 1996) Cu: Michael Paré, Mariel Hemingway, Mason Gamble 23.45 Asteroidul (r) (film de catastrofă, SUA 1997) Cu: Michael Biehn, Annabella Sciorra, Zachary Charles 2.15 Vârcolacul (r) (horror, SUA 1996) Cu: Michael Paré, Mariel Hemingway

7.30Zori de zi 9.15 Hery şi Ioana Show 9.30 Teleconcurs 10.30 Păstorul cel bun 11.00 InfoPescar 11.30 Primar de week-end 12.00 România de azi, Europa de mâine 12.30 Lux Planet 13.00 O farmacie într-o plantă 14.00 Euromondo 14.30 Natural 100% 15.00 Viaţa la zi 16.00 Lumea de azi, lumea de mâine 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 Turist Club 17.30 Viaţă de vedetă 18.00 Te fac vedetă 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00 Realitatea de la fix 10.00 Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

7.00 Ştiri (r) 7.30 Revista presei (r) 8.00 Ştiri (r) 8.30 Revista presei9.00 Tele shopping 9.45 Pastila Vouă (r) 10.00 Teleshopping 11.30 Sed lex (r) 12.00 Săptămâna socială 12.30 Mondobazar 13.00 Teleshopping 13.30 Săptămâna politică 14.00 Săptămâna socială (r) 14.30 Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu (r) (dramă, Ro mânia 1979) Cu: Cornel Coman, George Motoi, Silvia Popovici 17.30 Săptămâna sportivă 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei mondene (r) 19.00 De ce trag clopotele, Mitică? (dramă, România 1981) Cu: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Petre Gheorghiu 21.30 De-aş fi Harap Alb (film S.F., România 1965) Cu: Cristea Avram, Emil Botta, Puiu Călinescu

4.45 Acces Direct (r) 7.00 Observator 9.00 Karate Kid II (film de familie, SUA 1986) Cu: Nobu McCarthy, Pat Morita, Ralph Macchio 11.00 Xanadu (film muzical, SUA 1980) Cu: Olivia Newton-John, Gene Kelly, Michael Beck 13.00 Observator 13.30 Te pui cu blondele? (r) 15.00 Plasă de stele (r) 16.00 Observator 16.30 Mr. Bean (s, Anglia 1990) Cu: Rowan Atkinson, Matilda Ziegler, Matthew Ashforde 17.00 Comoara din spatele cărţilor (r) (aventură, SUA 2004) Cu: Noah Wyle, Kyle Mac Lachlan, Olympia Dukakis 19.00 Observator 20.30 Bean (comedie, Anglia/SUA 1997) Cu: Rowan Atkin son, Peter MacNicol, John Mills 22.30 Dansul stiletului (film de acţiune, SUA 2001) Cu: Eric Roberts, Shawn Doyle, Romano Orzari 0.30 Film 100% 1.00 Karate Kid II (r) (film de familie, SUA 1986) Cu: Nobu McCarthy (foto), Pat Morita, Ralph Macchio

6.00 Happy Hour (r) 7.00 Ştirile Pro TV 10.00 Ce se întâmplă, doctore? 10.30 Frumuseţe pe muchie de cuţit (r) 12.00 Pro Motor (r) 13.00 Ştirile Pro TV 13.05 Cine pe cine iubeşte (comedie romantică, SUA 1996) Cu: Uma Thurman, Ben Chaplin, Ja neane Garofalo 15.00 Crescându-l pe Waylon (comedie romantică, SUA 2004) Cu: Thomas Gibson, Poppy Montgomery, Jeremy Berg man 17.00 Dansul dragostei 2 (film muzical, SUA 2008) Cu: Briana Evigan, Robert Hoffmann, Will Kempe 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Asasini (thriller de acţiune, SUA/Franţa 1995) Cu: Sylvester Stallone, Julianne Moore, Antonio Banderas (foto) 23.30 Atac în forţă (film de acţiune, SUA 1993) Cu: Burt Young, Thomas Ian Griffith, Lance Henriksen 1.30 Asasini (r) (thriller de acţiune, SUA/Franţa 1995) Cu: Sylvester Stallone, Julianne Moore, Antonio Banderas 3.30 Cine pe cine iubeşte (r) (comedie romantică, SUA 1996) Cu: Uma Thurman, Ben Chaplin, Ja neane Garofalo

Băiatul în pijama vărgată

Ecranizare a romanului cu acelaşi titlu scris de irlandezul John Boyne. Foarte interesantă şi emoţionantă poveste despre prigoana evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial, cu atât mai mult cu cât este văzută prin ochii unui copil de 9 ani, Bruno. Tatăl acestuia primeşte ordin direct de la Hitler să se ocupe de la gărul de concentrare de la Auschwitz. Aşa că el îşi ia familia şi se mută acolo unde trebuie să fie comandant general. Dar într-o zi, în timp ce se plimbă prin lagăr, Bruno îl cunoaşte pe micul Shmuel, cu care se împrieteneşte...

10.00 La limită 10.30 Reeducarea de la Piteşti 11.00 Lumea în 10.000 de mi nute (r) 12.00 Condamnaţii (r) 13.00 Evenimentele Zilei 14.00 Destinaţii la cheie 14.30 Pasul Fortunei (r) 16.30 360° 17.30 Vedetele se întreabă (r) 18.00 Tainele sănătăţii şi frumuseţii 19.00 By Monica Colum beanu 20.00 Asediul (dramă, România 1970) Cu: Sandu Sticlaru, Nicolae Praida

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 6.30 Teleshopping 7.00 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.00 Teleshopping 8.15 Săracii tineri bogaţi (r) (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 9.15 Teleshopping 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Călătorie mexicană (s, 2007) 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Terra Nostra (s, Brazilia 1999) Cu: Antônio Fagundes, Raul Cortez, Ana Paula Arósio 15.30 Victoria (s, SUA/Columbia 2007) Cu: Ricardo Abarca, Victoria Ruffo, Luz Mary Arias 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Al şaptelea cer (s, SUA 1996) Cu: Stephen Collins, Catherine Hicks, Barry Watson 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Cinema ACASĂ: Sejur cu surprize (comedie, SUA/ Spania 2009) Cu: Nia Vardalos (foto), Alexis Georgoulis, Richard Dreyfuss 22.30 Cuibul de vipere (s, Brazilia 2006) Cu: Lázaro Ramos, Daniel de Oliveira, Carolina Dieckmann 0.30 Terra Nostra (r) (s, Brazilia 1999)

11.15 Stargate SG-1 (r) (s, SUA 1997) 12.15 Star’s 12.30 Aventurile Panterei Roz (s, SUA 1969) Cu: Dave Barry, Mel Blanc, June Foray 13.00 Star’s 3 13.15 Stăpânul fia relor (s, SUA/Canada 1999) Cu: Da niel Goddard, Jackson Raine, Mo nika Schnarre 14.15 Mizerabilii (r) (dramă, Franţa/Italia/Spania/Germania/SUA 2000) Cu: Gérard Depardieu, Christian Clavier, John Malkovich 16.15 Joey (film de familie, Australia 1997) Cu: Jamie Croft (foto), Alex McKenna, Rebecca Gibney 18.30 Ştiri Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii (s) 20.15 Iubire interzisă 22.00 Copii contra părinţi (r) 23.45 Tech 0.15 Only in 0.45 The red collection 1.15 Smart casino 2.15 Pitici de vară

HBO Ora 16.45

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 Popasuri folclorice (r) 7.30 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.00 ABC... De ce? 9.00 Atenţie... copii 9.35 Liber pe contrasens 10.30 Zon@ IT (r) 11.00 Bugetul meu (r) 11.35 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.25 Atenţie, se cântă! 15.00 Natură şi aventură 15.30 Zestrea românilor 16.00 Lumea de aproape 16.30 Imaginea Succesului (r) 17.00 Timpul chitarelor 18.00 Profesoara detectiv (s, Italia 2005) Cu: Veroni ca Pivetti, Enzo De Caro, Paolo Conticini 19.00 Campionatul Mon dial de Fotbal FIFA 2010 21.00 Telejurnal 21.15 Volei: Serbia - România LIVE 22.00 Ora de ştiri 23.10 Un american liniştit (dramă, SUA/Germa nia/Australia 2002) Cu: Michael Caine, Brendan Fraser, Do Thi Hai Yen 0.55 Liber pe contrasens (r) 1.55 Timpul chitarelor (r) 2.50 Profesoara detectiv (r) (s, Italia 2005) Cu: Veronica Pivetti, Enzo De Caro, Paolo Conticini 3.45 Pe Amazon, cu Bruce Parry (r) (s, Anglia 2008)

6.00 Minorităţi (r) 6.30Latitudini şi atitudini (r) 7.00 Jur nalul cultural (r) 7.30 În spatele scenei (r) 8.00 Atlas 8.30 Toate vieţuitoarele mari şi mici (s, Anglia 1978) 9.30 1001 de poveşti 10.00 Art@.ro 11.00 Civilizaţie şi credinţă ortodoxă (r) 11.30 Secretele Vaticanului (r) 12.00 Minunata lume a lui Albert Khan (s, 2007) 13.00 Ziduri şi umbre (r) (s) 13.30 Euromaxx Architecture (s, Germania 2007) 14.00 Vincent: viaţa şi moartea lui Vincent van Gogh (film biografic, Australia 1987) 15.50 Retro clip (r) 16.00 După-amiaza unui fan 17.00 Sahara (s, Anglia 2002) 18.00 Jurnal de modă 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) Cu: Alfred Hitchcock, Harry Tyler, John Williams 20.00 Hollywood dreams 20.30 Hollywood dreams 21.00 Bookfest - 2010 21.30 Oameni de presă 22.00 Tichia de mărgăritar (r) 22.20 Marile speranţe (dramă, Anglia 1946) Cu: John Mills, Finlay Currie, Jean Simmons 0.25 Jurnal de modă (r) 1.20 Jurnalul cultural (r) 1.50 Hollywood dreams (r) 2.45 Toate vieţuitoarele mari şi mici (r) (s, Anglia 1978) Cu: Christopher Timothy (foto), Robert Hardy, Peter Davison 3.40 Oameni de presă (r)

5.30 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 6.00 Shinzo 6.30 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, Jillian Henry 7.00 Cu lumea-n cap 7.30 Teleshopping (s, 2003) 8.00 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 8.30 Xyber 9.00 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, Jillian Henry 9.30 Autoforum 10.00 Teleshopping 10.30 Imobili are Blitz 11.00 Sport, dietă şi o vedetă 11.30 Căminul de 5 stele 12.30 S.O.S. - Salvaţi-mi casa 13.30 Hipnoza, jocurile minţii 14.30 Blestemul lui Tutankhamon (r) (aventură, SUA 2006) Cu: Casper Van Dien, Leonor Varela, Malcolm McDowell 16.30 Cearta-n bucate (r) 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Minunata Lume Disney: Lilo şi Stitch (film de animaţie, SUA 2002) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, David Ogden Stiers 21.30 Nevastă de om bogat (thriller, SUA 1996) Cu: Halle Berry (foto), Christopher McDonald, Clive Owen

9.15 Descoperă România 9.45 Ţes toasele Ninja (r) (film de animaţie, SUA 2007) Cu: James Arnold Taylor, Mikey Kelley, Mitchell Whitfield 11.30 Ora veselă (r) (s, 2006) Cu: Lex Medlin, John Sloan, Beth Lacke 12.00 Ora veselă (r) (s, 2006) 12.30 Entertainment News 13.30 Sângele apă nu se face (r) (dramă, SUA 2005) Cu: Mel i ssa Gilbert, Lindsay Wagner, Brian Wimmer 15.30 Din culisele Hollywood-ului 16.00 Iubiri în cheia sol (s, SUA 2006) Cu: Thomas Cavanagh, Jason Priestley, Christopher Wiehl 17.00 Triunghiul morţii (dramă, România 1999) Cu: Ilinca Goia, Sergiu Ni co laescu, Cosmin Sofron 19.00 Viaţă sub bisturiu (serial de dramă, SUA 2007) Cu: Treat Williams, Kari Matchett, Chris Martin 20.00 Invazia roşie (film de acţiune, SUA 1984) Cu: Patrick Swayze, C. Thomas Howell, Lea Thompson 22.00 Emisiune: CineTePrinde (prezentată de Cristian Tudor Popescu) - Film: Pedeapsa capitală (film de acţiune, SUA 1987) Cu: Nick Nolte, Powers Boothe, Michael Ironside 0.15 Vise şi coşmaruri: Po veştile lui Stephen King (s, Aus tralia/SUA 2006) ProCinema Ora 20.00

Invazia roşie 11.40 Îndoiala (dramă, SUA 2008) Cu: Meryl Streep, Philip Seymour Hoffman, Amy Adams 13.25 Domnişoara Pettigrew (comedie romantică, Anglia/SUA 2008) Cu: Frances McDormand, Amy Adams, Mark Strong 14.55 Războiul minţii (S.F., SUA 2009) Cu: Chris Evans, Dakota Fanning, Djimon Hounsou 16.45 Băiatul în pijama vărgată (dramă, Anglia/SUA 2008) Cu: Asa Butterfield, Amber Beattie, Jack Scanlon 18.20 Mariaj de Vegas (comedie romantică, SUA 2008) Cu: Cameron Diaz, Ashton Kutcher, Rob Corddry 20.00 United States of Tara (s, SUA 2009) Cu: Toni Collette, John Corbett, Brie Larson 20.30 United States of Tara (s, SUA 2009) 21.00 Înşelătoria (dramă, SUA 2008) Cu: Ewan McGregor, Hugh Jack man, Michelle Williams 22.45 Fotografii bântuite (horror, SUA 2008) Cu: Joshua Jackson (foto), Rachael Taylor, Megumi Okina

În Calumet, un orăşel liniştit din Colorado, trupe militare aterizează pe terenul de sport al liceului. Toată suflarea din zonă este convinsă că se desfăşoară un exerciţiu tactic al armatei americane. În realitate, commando-ul este compus din ruşi, cubanezi şi nicaragauani. Un grup de tineri izbutesc să se refugieze în munţi şi încep lupta de gherilă împotriva invadatorilor. Un film de acţiune şi suspans care ne pune în faţă cu un posibil scenariu al invaziei comuniste. NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

PROGRAME tv DUMINICĂ, 20 iunie 2010 6.15 Imnul României 6.20 Teleshopping 7.10 Universul credinţei LIVE 8.00 Desene animate - Clubul Disney 9.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 10.55 Studioul Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010 (r) 11.30 Viaţa satului 13.00 Agenda politică LIVE 13.45 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 14.00 Telejurnal 14.25Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 16.30 Pur şi simplu delicios (r) 16.35 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 16.50 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 LIVE 19.00Filmoteca veseliei 19.25 Tragerile Jocker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc 19.45 Înainte şi după 20.00 Telejurnal 20.45 Sport 21.00 Info Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010

8.00 Power Rangers: Patrula Spaţială (s, SUA/Noua Zeelandă 2005) Cu: Brandon Jay McLaren, Chris Violette, Matt Austin 8.30 Teleshopping 8.45 O lume trăznită (s, SUA 2006) Cu: Rob Paulsen 9.00 O nebunie de viaţă (comedie, SUA 1992) Cu: Steve Antin, Patricia Arquette (foto), Sandra Bernhard 11.00 Stăpânii Valurilor (r) (s, SUA 2006) Cu: Suzie Pollard, Tiffany Hines, Sonya Balmores 11.30 Masca dreptăţii (r) (film de acţiune, Germania 1996) Cu: Sven Martinek, Diana Frank, Volkmar Kleinert 12.30 Ştirile Kanal D 13.00 Teleshopping 13.30 Petrecere de sâmbătă (r) 15.45 Poveste de familie (dramă, Turcia 2006) Cu: Halil Ergün, Güven Hokna, Bennu Yildirimlar 17.30 Nevasta mea e cea mai tare (r) 18.45 Ştirea zilei 19.00 Ştirile Kanal D 19.30 O lume trăznită (r) 20.30 Fata lui tata 22.00 Duelul morţii

7.00 Teleshopping 8.00 Păstorul cel bun 9.00 Abecedarul copiilor 9.30 Teleconcurs 10.30 Casa viitorului 11.00 Rodul pământului 11.30 Case de vânzare 12.00 Lux Design 12.30 Poveste de succes 13.00 Nu te supăra, frate 14.00 Caravana Rromilor 17.00 Adevăratele ştiri 17.15 În atenţia DNA 18.00 Sport Show 19.30 Dan Diaconescu direct 2.00 Dan Diaconescu direct (r)

4.00 Realitatea de la fix 4.15 Ediţie specială (r) 5.00 Realitatea de la fix 5.15 România politică (r) 6.00 Realitatea de la fix 7.00 Realitatea de la fix 8.00 Realitatea de la fix 9.00 Realitatea de la fix 10.00Realitatea de la fix 11.00 Realitatea de la fix 12.00 Realitatea de la fix 13.00 Realitatea de la fix 14.00 Realitatea de la fix 15.00 Realitatea de la fix 15.05 Fabrica 16.00 Deschide lumea! 18.00Realitatea de la fix 18.50 Realitatea Zilei 21.00 Realitatea de la fix 21.30 Ora de foc 23.00 Realitatea de la fix 0.00 Realitatea de la fix 1.00 Realitatea de la fix 1.15Realitatea Zilei (r) 2.00 Realitatea de la fix 2.15 Realitatea Zilei (r) 3.00 Realitatea de la fix 3.15 România politică (r)

4.30 Ştiri 5.00 Magazin economic (r) 6.00 Ştiri 6.30 Revista presei mondene (r) 7.00 Ştiri (r) 7.30 Revista presei mondene (r) 8.00 Pastila Vouă 8.15 Teleshopping 8.30 Revista presei mondene (r) 9.00 Teleshopping 10.30 Slujba de Duminică 12.00 Săptămâna politică (r) 12.30 Sed lex (r) 13.00 Teleshopping 13.30 Euroferma 14.00 De ce trag clopotele, Mitică? (r) (dramă, România 1981) Cu: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Petre Gheorghiu 17.00 Mondobazar 17.30 Săptămâna sportivă 18.00 Ştiri 18.30 Revista presei mondene 19.00 Să v-amintiţi duminica 22.00 Baronii 23.00 Baronii 0.00 Ştiri (r) 0.30 Revista presei 1.00 Ştiri NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

7.00 Observator 10.00 Brigada Diverse intră în acţiune 11.00 Prinţesa hoţilor (aventură, SUA 2001) Cu: Keira Knightley, Stuart Wilson, Stephen Moyer 13.00 Observator 13.30 Benny Hill (s, Anglia 1969) Cu: Benny Hill, Henry McGee, Bob Todd 14.00 Bean (r) (comedie, Anglia/SUA 1997) Cu: Rowan Atkinson, Peter MacNicol, John Mills 16.00 Observator 16.30 Întâlnire de gradul trei (aventură, SUA/Anglia 1977) Cu: Richard Dreyfuss, François Truffaut, Teri Garr 19.00 Observator 20.00 SuperBingo Metropolis 23.30 Străzile îndurării (film de acţiune, SUA 2000) Cu: Eric Roberts, David A.R. White, Cynthia Watros 1.30 Cocoşatul (aventură, Franţa 1967) Cu: Jean Piat, Sacha Pitoëff, Jacques Dufilho 3.45 Străzile îndurării (r) (film de acţiune, SUA 2000) Cu: Eric Roberts, David A.R. White, Cynthia Watros (foto)

6.00 Pro Motor (r)7.00 Ştirile Pro TV 10.00 După 20 de ani 11.00 Crescându-l pe Waylon (r) (comedie romantică, SUA 2004) Cu: Thomas Gibson, Poppy Montgomery, Jeremy Bergman 13.00 Ştirile Pro TV 13.05 Dansul dragostei 2 (r) (film muzical, SUA 2008) Cu: Briana Evigan, Robert Hoffmann, Will Kempe 15.00 Conan Barbarul (aventură, SUA 1982) Cu: Arnold Schwarzenegger, James Earl Jones, Max von Sydow 18.00 România, te iubesc! 19.00 Ştirile Pro TV 20.30 Lacrimi din soare (thriller de acţiune, SUA 2003) Cu: Bruce Willis, Monica Bellucci, Johnny Messner 23.30 Regina blestemaţilor (thriller, SUA/Australia 2002) Cu: Stuart Townsend, Aaliyah, Vincent Perez 1.30 Lacrimi din soare (r) (thriller de acţiune, SUA 2003) Cu: Bruce Willis, Monica Bellucci (foto), Johnny Messner 3.30 Ce se întâmplă, doctore? (r)

Kathleen e o mamă singură a cărei viaţă se va schimba în momentul în care Sam, directorul disperat al fabricii în care lucra, le angajează pe ea şi fiica ei să joace rolurile de membri ai familiei lui, pentru a-l impresiona pe misteriosul om de afaceri Javier del Campo care se arată interesat de cumpărarea fabricii. Pe măsură ce îşi joacă rolurile, Sam şi Kathleen descoperă din ce în ce mai multe lucruri comune şi între ei se înfiripă dragostea. Iar fiica lui Sam, Zoey, se ataşează de del Campo, crezând că acesta este un înger păzitor menit să îl aducă pe tatăl ei acasă de Crăciun. Într-adevar tatăl ei se întoarce în oraş, însă numai pentru a-l şantaja pe Sam ca să nu divulge nimic despre familia lui împrumutată. Iar micuţa Zoe are de rezolvat de Crăciun o dilemă: are de ales între devotamentul pentru tatăl ei şi noua iubire a mamei sale, un posibil tată mai bun care îi poate oferi căminul pe care şi-l doreşte.

11.00 La limită (r) 11.30 Constantin Brâncuşi la Paris 12.00 Fan X 13.00 Evenimentele Zilei 14.00 Destinaţii la cheie (r) 14.30 Vedetele se întreabă 15.00 Lumea în 10.000 de minute 16.00 Briefing 17.00 Constantin Brâncuşi la Paris 17.30 360° (r) 18.30 By Monica Columbeanu 19.30 Condamnaţii 20.30 Bucharest Fashion Week

5.30 Îngeraşul (s, Mexic 2000) Cu: Daniela Aedo, Lissete Morelos, Miguel de León 8.00 Teleshopping 8.15 Săracii tineri bogaţi (r) (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 915 Teleshopping 9.45 Maria Mercedes (r) (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 10.45 Teleshopping 11.15 Al şaptelea cer (r) (s, SUA 1996) Cu: Stephen Collins, Catherine Hicks, Barry Watson 12.15 Teleshopping 12.30 Împreună pentru totdeauna (r) (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 13.30 Terra Nostra (s, Brazilia 1999) Cu: Antônio Fagundes, Raul Cortez, Ana Paula Arósio 15.30 Victoria (s, SUA/Columbia 2007) Cu: Ricardo Abarca, Victoria Ruffo, Luz Mary Arias 16.25 Vremea de ACASĂ 16.30 Maria Mercedes (s, Mexic 1992) Cu: Thalía, Fernando Colunga, Arturo Peniche 17.30 Al şaptelea cer (s, SUA 1996) Cu: Stephen Collins, Catherine Hicks, Barry Watson 18.30 Împreună pentru totdeauna (serial de dramă, Mexic 2008) Cu: Lucero, Sergio Sendel, Silvia Navarro 19.30 Săracii tineri bogaţi (s, SUA/Columbia 2009) Cu: Carmen Villalobos, Fabiola Campomanes, Sebastian Caicedo 20.30 Cinema ACASĂ: Cel mai scurt drum spre fericire (comedie, SUA 2004) Cu: Anthony Hopkins (foto), Alec Baldwin, Jennifer Love Hewitt 22.45 Cuibul de vipere (s, Brazilia 2006) Cu: Lázaro Ramos, Daniel de Oliveira, Carolina Dieckmann

9.30 Animal Anthology (r) 10.00 Aventurile Panterei Roz (r) (s, SUA 1969) Cu: Dave Barry, Mel Blanc, June Foray 10.30 Stăpânul fiarelor (r) (s, SUA/Canada 1999) Cu: Daniel Goddard, Jackson Raine, Monika Schnarre 11.30 Joey (r) (film de familie, Australia 1997) Cu: Jamie Croft, Alex McKenna, Rebecca Gibney (foto) 13.30 Să v-amintiţi Duminica! 16.45 Iubire interzisă (r) 18.30 Ştiri Naţional TV 19.15 Triunghiul iubirii (s) 20.15 Film indian 0.00 Să v-amintiţi Duminica! (r)

Pro Cinema Ora 17.00

Casă pentru trei

4.45 Mesager 5.25 Ora de ştiri (r) 6.15 Teleshopping 7.00 H...ora prichindeilor 8.00 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 8.30 Dincolo de hartă (r) 9.00 Motomagia (2007) 9.30 Un zâmbet pe... 4 roţi! 10.00 Ferma 11.00 Pescar hoinar 11.35 Campionatul Mondial de Fotbal FIFA 2010 13.30 Singur pe lume (film, Franţa/Italia 2000) Cu: Pierre Richard (foto), Jules Sitruk, Stefano Dionisi 15.15 Poate nu ştiai 15.30 Vrăjitoriile lui Jamie Oliver (r) (s, Anglia 2002) 16.00 Atlas 16.30 Chip şi asemănare 17.00 Rugby: România - Italia A LIVE 18.45 Info FIFA 2010 Mondial 19.00 Campionii 19.35 Videoterapia 20.30 Tânăr, caut carieră 21.00 Eureka (s, SUA 2006) Cu: Colin Ferguson, Salli Richardson, Jordan Hinson 22.00 Ora de ştiri 23.10 Dr. Jekyll şi dl Hyde 0.45 Atlas (r) 1.20 Rugby: Georgia - Namibia 3.05 Atenţie, se cântă! (r)

4.10 Muzici dintr-o expoziţie (r) 5.00 Bookfest - 2010 (r) 5.30 Euromaxx Architecture (r) (s, Germania 2007) 6.00 Minunata lume a lui Albert Khan (r) (s, 2007) 7.00 Jurnalul cultural 7.30 Oameni de presă 8.00 Sahara (r) (s, Anglia 2002) 9.00 Vincent: viaţa şi moartea lui Vincent van Gogh (r) (film biografic, Australia 1987) 10.50 Cu rolele prin Bucureşti (r) 11.00 Profil, poveste, personaj (r) 11.30 Istoria aproape (r) (s) 12.00 Planeta oamenilor (s, 2004) 13.00 Bookfest - 2010 (r) 13.30 Euromaxx Architecture (s, Germania 2007) 14.00 La porţile ceriului (r) 14.30 Cuceritoarele (s, Anglia 1995) Cu: Carla Gugino, Mira Sorvino, Alison Elliott 15.30 Art@.ro (r) 16.30 Decor şi stil (r) 17.00 Remix (r) 18.00 Jurnal de modă 19.00 Jurnalul cultural 19.30 Alfred Hitchcock prezintă... (s, SUA 1955) Cu: Alfred Hitchcock, Harry Tyler, John Williams 20.05 Ushio Amagatsu, elemente de doctrină 21.10 Poveşti estivale... cu cântec (r) 21.40 Top cultura (r) 22.20 Draga mea Clementine (western, SUA 1946) Cu: Henry Fonda, Linda Darnell, Victor Mature 0.10 Jurnal de modă (r) 1.05 Jurnalul cultural (r) 1.35 Marile speranţe (r) (dramă, Anglia 1946) Cu: John Mills (foto), Finlay Currie, Jean Simmons 3.35 Remix (r)

Idilă cu dădaca mea 11.35 În rând cu lumea (comedie, Franţa 2008) Cu: Lambert Wilson, Pascal Elbé, Pilar López de Ayala (foto) 13.05 Sticky & Sweet: Madonna în concert la Buenos Aires 15.10 Pacostea (comedie, Franţa 2008) Cu: Richard Berry, Patrick Timsit, Pascal Elbé 16.40 Căsnicia (dramă romantică, SUA 2007) Cu: Pierce Brosnan, Patricia Clarkson, Chris Cooper 18.10 Scăpaţi de Smart (acţiune-comedie, SUA 2008) Cu: Steve Carell, Anne Hathaway, Terence Stamp 20.00 Idilă cu dădaca mea (comedie romantică, SUA 2009) Cu: Catherine Zeta-Jones, Justin Bartha, Saidah Arrika Ekulona 21.35 Spartacus: Nisip însângerat (s, SUA 2010) Cu: Andy Whitfield, John Hannah, Lucy Lawless 22.30 Spartacus: Nisip însângerat (s, SUA 2010) Cu: 23.25 Che - Partea a doua (dramă biografică, Spania/Franţa/SUA 2008) Cu: Benicio Del Toro, Demián Bichir, Rodrigo Santoro

5.00 Căminul de 5 stele (r) 6.00 Imobiliare Blitz (r) 6.30 Sport, dietă şi o vedetă (r) 7.00 Camera de râs 7.30 Teleshopping 8.00 Vrăjitoarele (s, SUA 2004) Cu: Kelly Stables, Candi Milo, Miss Kittie 8.30 Shinzo 9.00 Lilo şi Stitch (s, SUA 2003) Cu: Daveigh Chase, Chris Sanders, Jillian Henry 9.30 Casă, construcţie şi design 10.00 Teleshopping 10.30 Cu lumea-n cap 11.00 S.O.S. - Salvaţi-mi casa (r) 12.00 Levintza prezintă 12.30 Galileo (r) 13.00 Probă de celebritate 14.00 Focus Monden (r) 14.30 Claire (r) (dramă, SUA/Franţa 2007) Cu: Valerie Bertinelli, Sasha Pieterse (foto), Ray Baker 16.30 Cronica de 10 ani 18.00 Focus 18 19.00 Focus Sport 19.30 Omul de tinichea (s, SUA 2007) Cu: Zooey Deschanel, Alan Cumming, Neal McDonough 21.30 Cearta-n bucate 23.00 Intenţii criminale (poliţist, SUA 1998) Cu: Greg Evigan, Brenda Bakke, Alexandra Powers

8.45 Preţul celebrităţii 9.15 Zoom în 10 9.30 Triunghiul morţii (r) (dramă, România 1999) Cu: Ilinca Goia, Sergiu Nicolaescu, Cosmin Sofron 11.30 Lumea PRO CINEMA 12.00 Dansez pentru tine 16.00 Iubiri în cheia sol (s, SUA 2006) Cu: Thomas Cavanagh, Jason Priestley, Christopher Wiehl 17.00 Casă pentru trei (film romantic, SUA 1997) Cu: Roma Downey, Eric McCormack, Shawn Thompson 19.00 Viaţă sub bisturiu (serial de dramă, SUA 2007) Cu: Treat Williams, Kari Matchett, Chris Martin 20.00 Cu mâinile curate (thriller, România 1972) Cu: Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Alexandru Dobrescu 22.00 Regina râului (dramă, Noua Zeelandă/Anglia 2005) Cu: Samantha Morton, Kiefer Sutherland, Cliff Curtis 0.15 Blade (s, SUA 2006) Cu: Sticky Fingaz, Jill Wagner, Jessica Gower 1.15 Minţi criminale (s, SUA/Canada 2005) Cu: Joe Mantegna, Thomas Gibson, Shemar Moore 2.15 Regina râului (r) (dramă, Noua Zeelandă/Anglia 2005) Cu: Samantha Morton, Kiefer Sutherland, Cliff Curtis HBO Ora 20.00

Când Sandy (Catherine Zeta Jones) descoperă că soţul său este infidel, decide să îşi ia copiii şi să îl părăsească. În postura femeii de 40 de ani, mamă singură a doi copii, ea sfidează orice dificultate şi pleacă la New York pentru a începe o viaţă nouă şi a-şi îndeplini un vis ambiţios: acela de a deveni reporter sportiv. Găsind locul de muncă mult visat, Sandy începe să realizeze cât de dificilă îi va fi tranziţia spre statutul de femeie cu carieră şi este nevoită să apeleze la serviciile unei bone, Aram (Justin Bartha), un tânăr de 25 de ani. Aram are o viaţă boemă şi, în ciuda insistenţei părinţilor săi, refuză să accepte joburile cu perspectivă care i se oferă, preferând să caute fericirea în locul banilor. Relaţia celor doi devine din ce în ce mai intensă, pe măsură ce tânărul începe să se ataşeze de copii şi, în ciuda anilor care îi despart, Sandy şi Aram încep să conştientizeze cât de potriviţi sunt unul pentru celălalt. Rămâne acum problema - este etic ce se întâmplă? Poate povestea lor de dragoste să meargă în ciuda tuturor convenţiilor sociale? Să accepte ea în faţa tuturor că are un iubit atât de tânăr (argumentul este că citeşte seara Harry Potter!)? Catherine Zeta Jones, chiar dacă trecută deja pe roluri de mamă, demonstrează încă o dată că are tot ce-i trebuie pentru a seduce orice bărbat, într-o comedie sexy şi inteligentă. 35

DiveRtiSment HOROSCOP Berbec Nu intraţi în discuţii contradictorii cu cei din anturajul apropiat, căci nu veţi reuşi decât să vă iritaţi degeaba. În cazul în care doriţi să plecaţi la drum, mare atenţie, căci mijlocul de transport v-ar putea crea neplăceri.

Taur Aţi putea avea o realizare mai deosebită în plan sentimental. Fiţi atenţi căci beneficiaţi de o şansă care nu se ştie când va mai apărea. De la o rudă veţi primi nişte bani cărora le veţi găsi repede o utilizare. În sfârşit, vă veţi satisface şi dv. o plăcere.

Gemeni Veţi avea de luat o decizie, care vă va ţine cu sufletul la gură o bună bucată de vreme. Totul este să nu vă lăsaţi conduşi de primul impuls. În rest, verificaţi-vă cu conştiinciozitate maşina, înainte de a urca în ea.

Rac Prudenţa de care daţi dovadă, nu-şi are rostul. În schimb, sfatul unui prieten s-ar putea dovedi cât se poate de inspirat. Puteţi face speculaţiile la care v-aţi gândit, deoarece veţi avea destule avantaje de pe urma acestora.

Leu Inspiraţia de care daţi dovadă vă va fi de un real folos. Cineva vă va da nişte informaţii deosebit de utile, dar vi se pare că vin din altă lume. Faceţi un efort şi reţineţi-le!

Fecioară Agenda de lucru vă este încărcată cu o mulţime de activităţi. Încercaţi să o luaţi mai uşor dacă doriţi să aveţi succes. Traversaţi o perioadă în care lucrurile vă ies cât se poate de greu, aşa că perseverenţa ar trebui pusă pe primul plan.

Balanţă Sunteţi destul de obosiţi, aşa că nu vă implicaţi în activităţi ce v-ar putea suprasolicita. Cel mai bine ar fi să fiţi alături de partenerul de viaţă, care are nişte realizări şi doreşte să se bucure de ele, împreună cu dvs.

Scorpion Vă preocupă relaţia dvs. sentimentală, parcă mai mult decât în mod obişnuit. Aţi putea aranja să vă petreceţi ziua numai în compania persoanei iubite. Orice altă problemă o veţi da uitării.

Săgetător Sunteţi nemulţumiţi de încetineala cu care vă ies lucrurile şi aveţi impresia că nimeni nu este de partea dvs. Dacă vă veţi mobiliza să practicaţi un sport în aer liber, veţi vedea că aveţi mai multe motive să fiţi optimişti.

Capricorn În familia dvs. ar putea să apară unele discuţii, care vă vor crea o stare de tensiune. Încercaţi, pe cât posibil, să mediaţi conflictul, altfel nu veţi avea parte de o zi liniştită.

Vărsător Cineva din familie are nevoie de sprijinul dvs. pentru a-şi pune în aplicare planurile de vacanţă. Găsiţi măcar un sfat şi pentru el.

Peşti Nu reuşiţi să vă puneţi gândurile în ordine şi asta vă împiedică să vă susţineţi punctul de vedere. O activitate relaxantă, un sport sau o plimbare în aer liber, vi s-ar potrivi mai bine în această zi.

SUDOKU Jocul de Sudoku presupune completarea careului de 81 de căsuţe după O SINGURĂ REGULĂ: orice coloană şi orice pătrat de 3x3 trebuie să conţină o singură dată fiecare cifră cuprinsă între 1 şi 9. Nu este nevoie de matematică. Sudoku este un joc logic: verificarea încrucişată a rândurilor, coloanelor şi careurilor mici oferă indiciile necesare pentru găsirea soluţiei.

Iată soluţia careului din numărul trecut:

n Willys este numele brandului utilizat de compania Americană Willys Overland pe parcursul existenţei sale, companie ce a rămas în istorie ca părintele şi producătorul versiunilor militare (MB) şi civile (CJ) de Jeep. În plus, între 1912 şi 1918, Willys a fost cel de-al doilea producător american, în spatele celor de la Ford. În 1953, Kaiser Motors au achiziţionat Willys Overland, compania fiind redenumită Willys Motor Company. În ciuda faptului că producţia de Jeep era constantă, automobilele Willys şi Kaiser continuau să scadă. Astfel, în 1955, a fost construit ultimul automobil Willys, iar în 1963 compania îşi schimbă încă o dată denumirea în Kaiser Jeep Corporation, moment în care brandul Willys dispare. n Hispano Suiza a fost un producător de automobile de lux care, după Primul Război Mondial, a devenit mai faimos chiar decât Rolls-Roys. Producătorul spaniol (ulterior francez-spaniol) a fost cunoscut şi pentru propulsoarele (inclusiv motoare de aviaţie renumite) sau armele dezvoltate înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. “La HispanoSuiza Fabrica de Autoviles” a fost creată în 1904. Începând cu 1914, Hispano-Suiza începe să producă automobile şi în Franţa, iar cea mai apreciată maşina construită a fost modelul H6. În 1946, partea spaniolă vinde toate drepturile pentru producţia de automobile către Enasa, producătorul mărcii Pegaso. Partea franceză rămâne un producător important în domeniul aeronauticii, devenind în 1968 o divizie în cadrul SNECMA.

NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

diveRtisment PRimim de la cititoRi Rugăciune Lui Brâncuşi Înveşmântată-n nuditatea ei, Femeia bronz se închina la zei Zeii erau, se vede, sub pământ Cum ea se închina cu unghiul frânt În scoica rugăciunii, în palmele adunate, Un fluture prinsese, poate; În cripte moale, ca-ntr-o văgăună I se părea, un clopot că răsună Bătea în podul palmei o aripă de flutur, Mai pipăit ca florile-n vişin când se scutur O apăsau pe ceafă lumi de mit Dar unghiul ei stătea de neclintit Durată-n omeneasca simetrie În bronz, statuia se născuse vie. Radu BouReanu (1906-1997)

a n C U r I

F U r n I Z a t e

eu şi nevastă-mea am trăit fericiţi timp de douăzeci şi cinci de ani - Şi pe urmă ? - Pe urmă ne-am întâlnit ! J

- Când o arunci în sus e soacra, când pică jos, nu e nimic ! Ce e ? - noroc orb !!! J

- nu ajunge că plouă şi sunt făcută ciuciulete, dar mi-am pierdut şi umbrela ! - Şi când ţi-ai dat seama că ai pierdut-o ? - Când am ajuns acasă şi am vrut s-o închid !!! J

Un pescar pescuia la copcă. avea piciorul drept băgat în ghips. Un alt pescar îl întreabă: - Muşcă peştii ? - nu. M-am tăiat cu toporul... J

soţul : - Dragă, du-te să-mi cumperi ţigări ! soţia : - Dar e un frig ca nici câinii nu-i scoţi afară ! soţul : - nimeni n-a zis să iei cu tine câinele !!!

n O s t r U

M e r I C

M O s

- Când se termină luna de miere? - atunci când soţul n-o mai ajută pe consoartă la spălatul vaselor, ci le spală singur ! J

15 l 14 - 20 IUnIe 2010

C I t I t O r U l

O actriţă e întrebată : - Câţi ani aveţi ? - Mă apropii de patruzeci ! - Din ce direcţie ??

nUMărUl

D e

Metamorfoza. - servus, Ilie ! Ce mult te-ai schimbat... Înainte erai blond, acum eşti brunet... Înainte erai slab, acum eşti gras... Înainte ai fost scund, acum eşti înalt... - Dar, vă rog, eu nu sunt Ilie !!! - Ce ??! Ţi-ai schimbat şi numele??? J

- nu putea fi construită gara mai aproape de oraş? - Ba da, dar ar fi fost prea departe de şine! J

Un poliţist e întrebat de comisarul şef : - De ce n-ai umflat roţile bicicletei? - raportez : nu mi-a încăput capul între spiţe ! J

Două prietene discută : - azi am găsit nişte chiloţei cu dantelă în buzunar la bărbatu-meu! - asta-i culmea! eu nu port chiloţi cu dantelă ! J

el o consolează pe ea : - ...şi să nu plângi fiindcă părinţii nu te lasă să te măriţi cu mine! ...Voi găsi eu o altă logodnică!

UTILE PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 14 - 20 iunie 2010

temperatura medie

19 - 29°C temperatura maximă

24 - 35°C Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit în aproape toate regiunile, chiar caniculară în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 19...29˚C, abaterile termice pozitive fiind de 2...8˚C, la nivelul întregii ţări. Temperatura maximă a aerului se va situa între 24...35˚C. Temperatura minimă a aerului va oscila între 12...23˚C, pe întreg teritoriul ţării. Sunt posibile ploi locale cu caracter de aversă în aproape toată ţara, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări temporare ale vântului. Instabilitatea atmosferică va fi mai accentuată în vestul, nordul şi centrul ţării, îndeosebi spre sfârşitul intervalului. Aprovizionarea cu apa accesibilă plantelor de grâu de toamna pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, cu excepţia unor suprafeţe din sud-estul ţării, unde se va semnala în continuare fenomenul de secetă pedologică moderată şi puternică. În cultura de porumb, conţinutul de umiditate în stratul de sol 0-50 cm va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim. Deficite de apă în sol se vor înregistra în cea mai mare parte a Dobrogei, sudul, centrul şi estul Munteniei, precum şi în sudul Moldovei, seceta pedologică fiind moderată şi puternică la culturile de câmp şi speciile pomi-viticole, ritmurile de creştere şi dezvoltare vor fi normale în aproape toată ţara şi chiar intensificate în primele zile ale intervalului, datorită temperaturilor din aer şi sol mai ridicate decât în mod obişnuit, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Totodată, la culturile de toamna semănate în perioada optimă, starea de vegetaţie se va menţine bună şi medie, iar la cele întârziate fenologic şi pe arealele agricole afectate de secetă pedologică din sudul şi sud-estul ţării, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta medie şi slabă. Orzul şi grâul de toamna vor parcurge predominant înspicarea şi înflorirea (40-100%), precum şi maturitatea în lapte şi ceară (10100%), în special în semănăturile efectuate în perioada optimă. Cultura de răpită se va afla în fazele de formare a boabelor în silicve în majoritatea zonelor de cultură, precum şi maturitate deplină (10-70%), îndeosebi în jumătatea de sud a ţării. Funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată, floareasoarelui îşi va continuă formarea primei perechi de frunze (60100%) şi înfrunzirea (9-25 frunze), precum şi formarea calatidiului (10-50%), în special pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului. Cartoful se va afla la formarea/creşterea lăstarilor laterali şi tuberizare, iar soiurile timpurii de consum îşi vor continua îmbobocirea şi înflorirea. 38

Auto

Sfaturi pentru o climatizare perfectă A

Vremea capricioasă din ultimele săptămâni - dimineţi reci, ploi torenţiale şi valuri de căldură - solicită din plin climatizarea care trebuie să încălzească, să răcească sau să scoată umezeala din habitaclu.

tunci când sistemul de climatizare “intra în grevă “, acest lucru se datorează, în majoritatea cazurilor, întreţinerii precare. Cum vara lui 2010 se anunţă cea mai torida din ultimii ani, dacă respecţi următoarele sfaturi simple ai toate şansele să pleci în concediul de vară răsfăţat de curenţii de aer reci ai climatizării. 1. Ventilaţie slabă/ geamuri aburite: motivul cel mai des întâlnit este filtrul de polen murdar. Este recomandat schimbarea acestuia la fiecare 15.000 de km. Un filtru activ cu cărbuni costa aproximativ 100 de lei. 2. Miros neplăcut: sistemele de climatizare care sunt folosite rar miros urât pentru că permit dezvoltarea de ciuperci şi bacterii în cutia ventilatorului. Sfat simplu: cu cinci minute înainte de finalul călătoriei, opreşte aerul condiţionat. Acest lucru ajuta la evitarea acumulării de bacterii. 3. Curăţă radiatorul de AC: dacă acesta este plin de mizerie, nu mai permite trecerea aerului şi, astfel, răcirea este deficitară. Pe cât posibil, îndepărtează mizeria de pe el. De asemenea, verifica să nu aibă scurgeri. 4. Verifică cureaua care antrenează compresorul de AC: dacă aceasta nu este întinsă suficient, începe să alunece, iar compresorul nu lucrează eficient şi uzura creşte. 5. Verifică temperatura: temperatura aerului la ieşirea de pe gurile de ventilaţie trebuie să aibă între pa-

tru şi zece grade. Dacă nu este aşa, înseamnă că sistemul de climatizare nu funcţionează corect şi este recomandat să mergi la un service specializat. 6. Parchează corect: maşinile parcate în umbră au o temperatură cu aproximativ 15 grade mai joasă. Încearcă pe cât posibil să pui maşina cu spatele la soare. Gândeştete că soarele se duce spre vest. Protejează parbrizul cu o cârpă albă sau un parasolar. 7. Înainte de a urca în maşină, des-

chide uşile şi aeriseşte interiorul timp de câteva minute. Căldura acumulată în maşina va fi redusă, astfel că sistemul de climatizare trebuie să lucreze mai puţin, iar consumul de combustibil va fi mai mic. 8. Răceşte corect: la început pune sistemul pe “maxim” şi pe “recircularea aerului”, apoi deschide geamurile câteva secunde, astfel încât aerul cald să iasă. O temperatură prea rece e nesănătoasă, 2,2 grade faţă de mediul ambient e bine. Când s-a ajuns la această temperatură, schimba de la “recir-

cularea aerului” la “ventilarea cu aer proaspăt”. 9. Iarnă, porneşte constant climatizarea. Uleiul din agentul de răcire va unge piesele, apa va trece prin radiator şi, astfel, va fi evitată uzura lor prematură . Sfat: parbrizul este dezaburit rapid folosind climatizarea. 10. Verificarea sistemul de aer condiţionat: la fiecare 36 de luni trebuie să mergi la service. Verificarea vizuală, cea a funcţiilor şi a etanşeităţii şi completarea cu freon sunt necesare .

Recomandări pentru perioada caniculară M inisterul Sănătăţii (MS) recomandă populaţiei ca în această perioadă cu temperaturi extreme să evite expunerea prelungită la soare între orele 11.00 şi 18.00, să consume lichide, fructe, legume, să evite consumul de alcoolul şi de cafeaua şi să respecte sfaturile medicilor. Specialiştii recomandă populaţiei ca în perioadele de caniculă să consume zilnic între 1,5 şi 2 litri de lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete, respectiv un pahar cu apă la fiecare 15-20 de minute, arată Ministerul Sănătăţii într-un comunicat de joi. De asemenea, medicii recomandă ca în fiecare zi să fie consumate cât mai multe fructe şi legume proaspete (pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii), deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. „Este bine de ştiut că o doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă”. În zilele caniculare trebuie evitat consumul de alcool, inclusiv bere sau vin, deoarece acesta favorizează deshidratarea şi

diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. „Este obligatorie evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase), deoarece acestea sunt diuretice”. Totodată, medicii mai spun că pe parcursul unei zile ar fi recomandat să fie făcute câteva duşuri călduţe, lăsând apa pe piele. Aparatul de aer condiţionat trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu cinci grade mai mică decât temperatura ambientală.

TELEFOANE UTILE

l l l

Poliţie Pompieri Salvare

În cazul persoanelor care trebuie să stea în soare la orele amiezii, medicii le recomandă să poarte pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise. „Evitaţi activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc) şi aveţi grijă de persoanele dependente de voi (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi) oferindu-le, în mod regulat lichide, chiar dacă nu vi le solicită. Păstraţi contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu

dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate”, mai arată Ministerul Sănătăţii. O atenţie deosebită trebuie acordată sugarilor şi copiilor mici, susţin medicii. Astfel ei trebuie feriţi de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer. De asemenea alimentaţia nu trebuie modificată în această perioadă, iar sugarii vor fi alăptaţi ori de câte ori solicită acest lucru, precizează sursa citată. Totodată, copiii nu vor fi scoşi din casă decât atunci când este nevoie şi obligatoriu cu capul acoperit, iar îmbrăcămintea acestora trebuie să fie lejeră, din materiale textile vegetale comode. Aceştia trebuie să bea apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit şi să mănânce fructe proaspete şi foarte bine spălate. Medicii atrag atenţia asupra persoanelor vârstnice şi cu afecţiuni cronice. Aceştia trebuie să consume apă plată, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă, iar alimentaţia lor să fie din legume şi fructe proaspete.

REDACŢIA - ADMINISTRAŢIA

112 112 112

Ora exactă 1958

Informaţii 118.932, 118.800 (cu plată)

Apelul de urgenţă este 112 în multe ţări din lume. Acest număr poate fi apelat şi dacă ai tastele blocate.

Anul I, numărul 15, 14 - 20 iunie 2010

ISSN 2067 - 7596 Săptămânal editat de SC Imagistica Advertising SRL tipărit la Garamond în 2.100 de exemplare Redacţia Str. Baba Novac nr. 18, etaj II Cluj-Napoca, 400 080 Tel.-fax: 0364 402 383 Email: office@imagistica.com

Director general Liviu ALEXA Director editorial Iulian HABA Redactor-şef Mihai ARMANCA Editor Ştefan LICĂ tehnoredactare Simona POP Surse Ziarul nostru foloseşte informaţii, texte şi imagini aparţinând agenţiei Mediafax Difuzare Hachette Distribution NUMĂRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

PENTRU COPII Ghicitori pentru copii sclipitori Îţi vorbeşte Şi turceşte, Şi-orice limba nimereşte.

S-a făcut de când e lumea Şi va fi cât va fi lumea.

Ce se leagă cu gura Şi nu se dezleagă cu mâna?

Cine te-ngână Şi nu te superi?

(Ecoul)

Iat-o nu-i Dacă nu-i Nici eu n-o spui.

? ( Oul)

(Vorba)

(Scânteia)

Am o cloşcă, C-o aripă neagră şi una albă. Cu cea neagră îşi adună puii, Cu cea albă îi împrăştie.

Am o casă văruita Nicăieri nu-i găurită.

( Drumul)

(Ziua şi noaptea)

POVEŞTI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ

POEZII RELIGIOASE PENTRU COPII

Scobitorile buclucaşe

selectate de Vasile George Dâncu

Poveste japoneză A fost odată o prinţesă care avea un obicei foarte prost. Se scula noaptea din somn să-şi curăţe dinţii cu scobitori. A-ţi curăţa dinţii cu scobitori nu este un lucru rău, numai că prinţesa, după ce şi-i curăţa, în loc să arunce scobitorile unde trebuia, le înfingea între paiele rogojinii care acoperea podeaua camerei sale şi pe care se afla salteaua unde dormea. Nu era deloc sănătos şi, tot făcând aşa, în fiecare seară, găurile din rogojină au fost curând umplute cu scobitori folosite.

Mihail Crama

Înger final Un înger a venit aseară. Purta o sabie strălucitoare. - „Ce doreşti?” l-am întrebat. - „Nimic. Ce să doresc?” Şi într-o clipită S-a-ntunecat ca-ntr-o criptă. Faţa lui era strălucitoare Ca sabia ce-o purta legănătoare La şold precum o ramură de măslin. - „Mai e vreo speranţă?” L-am întrebat din senin, Cu gândul la mine, la tata, la mama. - „Eu sunt speranţa, Îmi răspunse, Mă mir că nu ţi-ai dat seama!”

*** Am să stau o vară-ntreagă Să fac baie-n Marea Neagră! Iar la puiul de ţestoasă Rămas singurel acasă, I-am promis din prag de uşă Că-i aduc în găletuşă Apă bună de la mare, Ca să-şi pună în mâncare! Dar ţestoasa bosumflată Vrea doar frunze de salată! ***

ntr-o noapte, mica prinţesă fu trezită de zgomotele unei lupte aprige. Auzi voci de luptători şi sunete de săbii. Speriată, se ridică şi aprinse lampa de lângă salteaua pe care dormea. Se uită mai bine şi fu aşa de mirată de ce văzu, că nu-i veni să creadă ochilor. Chiar lângă plapuma ei erau mulţi luptători mititei. Unii se duelau cu săbiile, alţii cântau şi cu toţii făceau un zgomot teribil. Prinţesa se gândi că visează şi se ciupi de faţă şi de mâini să se convingă că nu doarme. Descoperi că într-adevăr nu dormea. Era trează, iar micuţii luptători se aflau încă acolo şi făceau un mare tărăboi. Din cauza gălăgiei lor nu putu să doarmă toată noaptea şi, când reuşea să aţipească, se trezi speriată de liniştea care se lăsă dintr-o dată. Înţelese atunci că micii luptători plecaseră. A doua zi, prinţesa se simţea obosită şi înfricoşată. Îi era însă ruNUMăRUL

15 l 14 - 20 IUNIE 2010

şine să-i spună tatălui ei ce se întâmplase, de teamă că n-ar fi crezut-o. Se întâmpla acelaşi lucru şi în nopţile următoare. Micuţii luptători făceau un tărăboi aşa de mare, că prinţesa nu putea să doarmă aproape deloc, noapte de noapte şi, de la o zi la alta, devenea tot mai palidă. Curând o ajunsese o oboseală mare şi se îmbolnăvi rău de tot. Tatăl său o întrebă ce i se întâmplase şi, până la urmă, află totul. N-o crezu şi de aceea se hotărî să se convingă cu propriii săi ochi. Când se lăsă noaptea, îi spuse prinţesei să se culce în camera lui şi el se duse să vegheze în camera ei. Rămase treaz toată noaptea şi pândi apariţia micilor luptători. Dar aceştia nu veniră. Aşteptând, observă multe scobitori pe rogojină. Se uită cu atenţie la ele şi, în sfârşit, descoperi ce se întâmplase.

În ziua următoare chema pe prinţesa şi-i arată una din aceste scobitori. Laturile ei erau crestate şi tăiate. Semnele erau aşa de micuţe încât prinţesa abia putea să le vadă. Îl întrebă pe tatăl ei ce-ar putea însemna aceste semne. Tatăl îi spuse că micii samurai veneau în camera ei deoarece lăsase scobitorile pe jos, pe rogojină. Ei nu aveau săbii, dar şi le doreau foarte mult. O scobitoare era cea mai bună sabie pentru un micuţ luptător. Acesta era şi motivul pentru care ei veneau, noapte de noapte, şi se luptau în dormitorul ei. - Noaptea trecută, îi spuse tatăl, n-au mai venit, pentru că eram eu acolo cu o sabie adevărat şi le-a fost frică. Spunând aceasta, se uită încruntat la fiica lui şi o întrebă: - De ce sunt aşa de multe scobitori folosite în camera ta? Prinţesei îi fu tare ruşine să re-

cunoască în faţa tatălui că are un obicei aşa de prost, dar, în cele din urmă, mărturisi că ea folosise scobitorile şi le înfipsese între firele rogojinii, pentru că îi era prea lene să se scoale şi să le arunce acolo unde trebuie. Îi mai spusese că-i pare rău de ceea ce a făcut şi-i promisese că nu va mai fi niciodată aşa de leneşă. Culese apoi toate scobitorile şi le aruncă afară. În noaptea aceea micuţii samurai nu mai veniră, pentru că nu mai existau scobitorile pentru a se lupta cu ele. Şi n-au mai venit niciodată. După această întâmplare neplăcută, prinţesa se făcu foarte ordonată şi tatăl ei fu foarte mulţumit de ea. Nu i-a uitat însă niciodată pe micii luptători şi, chiar dacă prinţesa mai folosea scobitori, fiţi siguri că avea cea mai mare grijă să le arunce la gunoi.

Albinuţa Zum-Zum-Zum Pleacă la plimbare-acum Treaba ea şi-a terminat Şi-o vacanţă şi-a luat. Vrea să zboare, drept spre mare Să stea întinsă la soare Bagajul l-a aranjat De nimic nu a uitat. Grebla, sita, lopăţica Găletuşa mititica, pălăria, ochelarii Cei rotunzi făcuţi din floare Papucii şi un colac, puse bine în rucsac Albinuţă Zum-Zum-Zum, Îţi doresc drum bun, drum bun! 39

speciaL

Luptător anticomunist, ucis de gelozia unui securist A

nul 1950, vara. la marginea satului Gâlgău, judeţul Sălaj, când soarele abia răsărise din spatele dealului”Sub cotul lui Ferenc”, liniştea dimineţii este întreruptă de o scurtă rafală de gloanţe. Din puştile a doi securişti ţâşnesc pe nevăzute bilele de plumb care străpung corpul lui Aurel Ionac, fost luptător în Armata regală. Bărbatul cade secerat la pământ, după care trei localnici îl îngroapă la ordinul criminalilor. la aproape 60 de ani de la acest eveniment, arheologii Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din românia (CICCr) au găsit printre rămăşiţele bărbatului două monede, o curea şi rămăşiţele unei băşti, semne care trădează faptul că bărbatul a fost luat pe sus de acasă şi azvârlit în groapă săpată ad-hoc. Oficial, Aurel Ionac a fost împuşcat de ofiţerii de Securitate din cauză că a încercat să fugă de sub escorta acestora, după cum reiese din rapoartele aflate în arhiva fostei Securităţi. Neoficial, bărbatul era acuzat de comunişti că ajută cu alimente şi bani un grup de partizani care lupta împotriva regimului comunist. Vasile Viman, un localnic din Gâlgău, care în 1950 avea vârsta de 16 ani, povesteşte că motivul pentru care Ionac a sfârşit împuşcat pleacă de la fostul şef al Securităţii din Dej, Nicolae Briceag, şef peste fostul judeţ Someş. Iar la mijlocul conflictului dintre Ionac

Şeful Securităţii din Dej, Nicolae Briceag, a comis o crimă din dragoste, eliminându-şi rivalul, care, culmea, era şi luptător anticomunist. Drama s-a petrecut în urmă cu exact 60 de ani, la marginea satului Gâlgău, din judeţul Sălaj. Aurel Ionac, cunoscut pentru faptul că a luptat împotriva comuniştilor, a fost îngropat creştineşte abia acum, la insistenţele familiei sale.

MARTOR. Vasile Viman a reconstituit traseul parcurs de plutonul de execuţie şi de victimă. şi Briceag stătea o femeie dintr-un sat din apropiere. „După ce a fost scos din Armată, Ionac s-a întors în Gâlgău, unde a locuit cu mama lui bolnavă. era însă constant vânat de Securitate. Aurel Ionac avea şi o relaţie cu o telefonistă dintr-un sat din apropiere, care era iubită şi de Nicolae Briceag, şeful Securităţii. Atunci Briceag a dat ordin

ca Ionac să fie împuşcat”, spune cu voce tremurândă bătrânul. În noaptea de 21 august, o maşină l-a luat pe Ionac şi l-a adus până la poalele dealului. Doi ofiţeri i-au curmat viaţa. După ce l-au împuşcat, cei doi ofiţeri de Securitate, alături de un miliţian, i-au luat pe Carol Boboş, Ioan Suianu şi Alexandru Ionac, obli-

gându-i să sape o groapă chiar la poalele dealului. „Cei trei credeau că vor săpa groapă pentru ei, pentru că şi ei erau vizaţi de Securitate. După ce au săpat groapa, securiştii le-au spus: «Acum aruncaţi câinele ăsta înăuntru şi neteziţi groapa», referindu-se la Ionac. Cei trei nu ştiau că este vorba de Ionac pentru că era

învelit într-o pelerină şi era încă întuneric”, povesteşte Viman. Aruncându-l în groapă, cei trei au recunoscut chipul lui Aurel Ionac. „Securiştii le-au spus să meargă acasă pentru că «mâine noapte va fi rândul vostru»”, a adăugat Vasile Viman. Arheologul Gheorghe Petrov, care, alături de CICCr, coordonează acţiunile de căutare şi deshumare a persoanelor ucise de Securitate, a declarat că acuzaţiile care i-au fost aduse sălăjeanului Aurel Ionac de către Securitate au fost că acesta a sprijinit o grupare de partizani care a încercat să treacă munţii Ţibleşului. „Din dispoziţia personală a lui Briceag, Ionac a fost ridicat de acasă în noaptea de 21 spre 22 august 1950, fiind executat prin împuşcare, la marginea localităţii Gâlgău”, a afirmat Petrov. Nicolae Briceag nu a răspuns penal pentru fapta de care se face vinovat şi că, deşi s-a făcut o anchetă în acest caz, în 1968-1969, sancţiunile au fost doar de formă şi au vizat înlăturarea lui Briceag de la şefia Serviciului Securităţii Poporului pentru fostul judeţ Someş. T

Numărul

u D O r

ă V O I u

15 l 14 - 20 IuNIe 2010