Tabagismul este o intoxicatie cronica si acuta cu substante toxice, existente in frunzele de tutun, dupa un consum excesiv si de lunga durata. Actiunea nociva a tutunului, numit adesea iarba dracului sau iarba mortii, se exercita prin cele 4.000 de substante chimice existente in frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compusi sunt cancerigeni.

Principalii compusi toxici din fumul de tigara sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiti alcaloizi, crezoli, piridine si elemente radioactive (cadmiu, poloniu).

Nicotina este implicata in provocarea bolilor cardiovasculare, cu actiune directa asupra vaselor sanguine si a celulelor nervoase din creier; creste tensiunea arteriala si colesterolul din sange, cu risc de congestie cerebrala si tromboze vasculare.

Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventa pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas si rinichi.

Monoxidul de carbon irita laringele, bronhiile si plamanii fiind implicat in declansarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plamani in sange se cupleaza cu hemoglobina din eritrocitele sanguine si blocheaza oxigenarea creierului pana la asfixiere totala.

Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie licita, o maladie cu atributele unei epidemii grave, intr-o continua extindere, cu aprobarea tacita a factorilor de raspundere din toate tarile, indiferent de stadiul lor de civilizatie si cultura. In Anglia a fost denumit holocaustul inevitabil, iar in Statele Unite este considerat o catastrofa nationala,, asa cum s-a exprimat ilustrul specialist Luther Terry, care arata ca in SUA mor prematur circa 300.000 fumatori activi, alaturi de alte 100.000 de persoane considerate fumatori pasivi.

Toate acestea arata ca se impun masuri cat se  poate de severe din partea factorilor decizionali la nivel politic si statal. In acest scop, la 31 martie a fost stabilita Ziua Mondiala impotriva Fumatului, avand drept obiectiv descurajarea consumului de tutun, prin educarea fumatorilor si ocrotirea nefumatorilor de intoxicare pasiva.

Un exemplu concret este dat de statul canadian Columbia Britanica, unde autoritatile au emis o lege prin care obliga fabricile de tigarete sa suporte cheltuielile necesare pentru tratamentele bolilor cauzate de fumat. Calculele arata ca aceste boli genereaza, in statul respectiv, costuri anuale de circa 500 milioane de dolari canadieni care se deconteaza din fondurile firmelor producatoare de tigari. Un alt exemplu este dat de o companie americana, care plateste salariatilor sai cate 500 de dolari daca reusesc sa se lase de fumat.

Cu toate aceste masuri, fumatul se extinde in toate tarile si la toate paturile sociale, ca o expresie a stilului modern de viata. Unele persoane se considera moderne daca fumeaza, beau bauturi tari si participa la jocuri de noroc. Culturile de tutun si fabricile de tigari sunt intr-o continua dezvoltare. Pe plan mondial se produc circa 6 milioane tone de tutun, din care jumatate se fabrica in China. In Romania, productia de tutun fermentat este relativ redusa (20.000 de tone anual), in schimb a crescut vertiginos importul de tigari. La fiecare o mie de tone de tutun consumat prin fumat se inregistreaza 67,2 milioane de dolari pierderi nete pentru economie, la care se adauga 650 de decese cauzate de tabagism.

Se estimeaza ca in intreaga lume exista 1,2 miliarde de fumatori care consuma, zilnic, circa 6 miliarde de tigari. Acest viciu provoaca, anual, 3,5 milioane de decese cauzate de bolile declansate de fumat, cu o frecventa de un deces la fiecare 8 secunde.

In Romania exista peste 6 milioane de fumatori activi si anume 72% dintre barbatii adulti si 40% dintre femei, tara noastra ocupand primul loc intre tarile din estul Europei, cu o crestere constanta a numarului de noi fumatori, mai ales printre femei si tineri. S-a ajuns ca mortalitatea provocata de tabagism in Romania sa fie, in prezent, de 3 ori mai mare decat in anii ‘50, astfel ca peste 30.000 de romani vor muri, anual, din cauza tutunului.

Indiferent de sexul fumatorilor, tabagismul se afla la originea multor boli:

– afectiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorala, infarct miocardic, cresterea tensiunii arteriale, arterite obliterante si tromboze;

– boli pulmonare cronice si acute, bronsite, tuse tabagica, pneumonie, scleroza pulmonara, emfizem pulmonar, tuberculoza;

– cancere cu diferite localizari (plamani, laringe, esofag, buze, limba, pancreas, ficat, stomac, colon, prostata);

– boli gastro-intestinale (gastrite, ulcer gastric si duodenal, halena);

– slabirea reflexelor la conducatorii auto, contribuind la cresterea riscurilor de accidente;

– slabirea potentei sexuale.

Datele statistice arata ca tutunul provoaca 35% din totalitatea cancerelor diagnosticate pe plan mondial, 85-90% din cazurile de cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli cardiovasculare si circa 40% din cazurile de hipertensiune. Un studiu amplu publicat in Anglia, bazat pe observarea timp de 12 ani a peste 40.000 de persoane, arata ca mortalitatea anuala prin cancer pulmonar este la nefumatori de 7 la 100.000 locuitori dar creste vertiginos la fumatorii a peste 35 tigari pe zi, ajungand la 315 decese la 100.000 locuitori ( de 45 ori mai mult).

Viata fumatorilor este mult scurtata si prin alte afectiuni. Decesele prin emfizem pulmonar si bronsite sunt de 6,1 ori mai frecvente la fumatori, cele de cancer laringian de 5,4 ori, de cancer faringian de 3,4 ori, de ulcere de 2,8 ori, de pneumonie de 1,3 ori si de incidenta accidentelor rutiere si a sinuciderilor de 1,2 ori.

O boala grava provocata de tabagism este bronho-pneumonia cronica obstructiva (BPOC), care afecteaza aproximativ 600 milioane de locuitori pe plan mondial, din care peste 1 milion romani. Prin acutizare, boala prezinta cateva simptome distincte: sufocare severa, producerea excesiva de sputa, respiratie suieratoare, usturime in gat, congestie si hipersecretie nazala, tuse, febra, somnolenta, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihica, pofta de alimente dulci si reducerea atentiei. La o acutizare mai avansata, unul din opt pacienti necesita spitalizare si terapie intensiva.

Fumatul este un factor de risc care poate declansa complicatii in timpul operatiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducand la afectiuni circulatorii, pulmonare, infectioase si de cicatrizare a ranilor. Riscul acestor complicatii se reduce semnificativ in cazul renuntarii la fumat cu cel putin doua luni inainte de operatie.

Barbatii care fumeaza peste 15-20 tigari pe zi vor deveni, foarte probabil, impotenti sexual inainte de a implini varsta de 40 de ani. In plus, vor avea plamanii puternic afectati, cu manifestari de la tuse pana la cancer pulmonar, arterite obliterante la picioare, chiar cu riscul amputarii lor.

La femei, consumul de tutun este mult mai daunator, fiind asociat cu declansarea multor boli grave, inclusiv cancere de san, de col uterin, de stomac, colon si plamani. La fumatoare creste, in mod dramatic, incidenta cancerului pulmonar, mai ales la varste intre 40-60 de ani, ajungand sa se apropie de frecventa cancerului mamar. Din nefericire, cancerul de plamani provocat de tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor in numai 5 ani dupa punerea diagnosticului. Cum numarul femeilor fumatoare este intr-o continua crestere, mai ales in mediul urban, se pune un mare semn de intrebare asupra sanselor de crestere a sperantei de viata la femei. Anual tabagismul secera vietile a circa 500.000 de femei pe glob. Exista o stransa legatura intre fumat si fertilitate, astfel ca femeile fumatoare risca sa nu ramana niciodata insarcinate. de asemenea, apar anomalii ale ciclului menstrual, tulburari de libidou, provocarea de avorturi spontane, aparitia unor sarcini extrauterine, cu hemoragii puternice si nasteri premature, cu copii subponderali sau cu deficiente congenitale. Efectele tigarii sunt devastatoare asupra fatului ceea ce face ca atat mama fumatoare cat si tatal fumator devin principalii dusmani ai propriului copil.

Important este si rolul fumatului asupra imbatranirii si ridarii premature a pielii intrucat provoaca o crestere in derma fumatoarei a secretiei unei enzime care deterioreaza colagenul, cel care asigura elasticitatea, supletea si vigurozitatea tenului.

La copii si adolescenti exista riscul cel mai mare al dependentei si intoxicatiei cu tutun. In primul rand, din mai multe motive psihologice, tinerii adopta cu mare usurinta fumatul, pe care il asociaza cu maturitatea, independenta, virilitatea si modernismul, fara sa cunoasca riscurile majore ale unor imbolnaviri grave dupa instalarea dependentei de nicotina. O statistica recenta arata ca o treime din elevii din Romania au fumat prima tigara inainte de 14 ani, ramanand, in majoritate, dependenti de nicotina. Aceasta dependenta se instaleaza cu o rapiditate surprinzatoare, fiind suficiente numai cateva zile de fumat, intrucat creierul tinerilor, inca in formare, este mai vulnerabil la intoxicatia tabagica comparativ cu creierul adult.

Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun decat baietii. Ele incep sa acuze dureri de stomac si de spate, hemoragii uterine, tulburari de crestere in inaltime, migrene, oboseala dimineata la trezire, chiar daca erau perfect sanatoase inainte de primele drogari cu tutun. In plus, s-a constatat ca fetele mai grasute, cu complexe din cauza corpului lor, adopta fumatul, in mod nejustificat, in scopul slabirii rapide si a diminuarii poftei de mancare.

Nefumatorii care inhaleaza, fara voia lor, fumul de tigara din mediul de viata (locuinte, birouri, sedinte, restaurante, trenuri) vor trebui sa beneficieze de o protectie speciala, intrucat se apreciaza ca fumatorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se imprastie in atmosfera din jur. Fumatorii pasivi, in primul rand copiii, se pot imbolnavi de aceleasi boli ca si fumatorii activi. Mai intai apar iritatii oculare, urmate de afectiuni ale cailor respiratorii (tuse, bronsite), ulcere, boli coronariene si unele forme de cancer (pulmonar si laringian). S-a constatat ca un nefumator care sta 20 de ani langa o persoana ce fumeaza cate 20 tigari pe zi, acumuleaza in plamani circa 4 kg de funingine, prezentand cantitati mari de nicotina in sange si urina.

Toate aceste date demonstreaza, fara nici o exagerare, ca tabagismul poate fi comparat cu ravagiile generate de tuberculoza, prin caracterul sau agresiv si prin consecintele nefaste, adesea iremediabile.

Simptomele intoxicarii cu tutun incep cu dureri de cap, ameteli, greata, voma, oboseala generala, pierderea memoriei, tremuraturi. sughit, transpiratii reci, salivatie abundenta, degradarea dintilor si a papilelor gustative, lipsa poftei de mancare, scaderea rapida in greutate, uneori lesin.