“Educaţia e ca un pom fructifer, dacă nu e altoită, face fructe mici şi acre” Robert Frost EXEMPLE DE BUNE PRACTICI “ORA DE DIRIGENȚIE” MODULE TEMATICE: Autocunoaștere și dezvoltare personală Comunicare și abilități sociale Managementul informațiilor și al învățării Planificarea carierei Calitatea stilului de viață

,,Natura ne aseamănă, educația ne deosebește.” Confucius MODULUL 1 AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ conștientizarea elevilor în legătură cu valorile care stau la baza relațiilor interpersonale în cadrul comunicațiilor sociale; implicarea elevilor în vederea cunoașterii și respectării unui cod de comportament în societate; realizarea autocunoașterii și dezvoltarea posibilităților de a pune în evidență propriile aptitudini; conștientizarea elevilor în legătură cu nevoile lor în relațiile cu adulții. Teme propuse:  ”Eu în oglindă”  ”Eu… mă cunosc?”  ”Autocunoaștere”  ”Eu copil/ Eu (acum) preadolescent”  ”Cine sunt eu?”  ”Eu sunt. Ei sunt. Noi suntem”  ”Imaginea de sine”  ”Respectul față de sine și asumarea responsabilității” 2

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Eu în oglindă” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a V-a Profesor Obiective Vasile Mariana, Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”, sector 6 cadru Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a atitudinii pozitive față Obiective de de sine. referință  să stabilească caracteristicile personale și caracteristicile colegilor;  să înțeleagă sensul conceptelor de imagine de sine, stima de sine; Metode  să evalueze atitudinea sa față de sine;  să recunoască caracteristicile copilului cu o stimă de sine pozitivă/ Resurse cu o stimă de sine scăzută;  să identifice modalități de dezvoltare a imaginii de sine;  să-și dezvolte stima de sine. activitatea pe grupe, conversaţia euristică, expunerea, exemplul, exerciţiul coli de scris, coli de flip-chart, markere, fișe de lucru RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei Moment organizatoric: Salutul, asigurarea climatului necesar bunei desfășurări a orei de dirigenție. Anunțarea subiectului și a obiectivelor temei: Este scris titlul pe tablă. Scenariul activităților: Activitatea nr. 1 - Autocunoașterea 1. Elevii sunt împărțiți în grupe de 5 și primesc câte o foaie A4; 2. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, își scrie prenumele în palmă; 3. Pe degetul mare își va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însușiri morale: generos, inteligent, simpatic, talentat, etc.); 4. Foaia este dată colegilor din echipă, în sensul acelor de ceasornic. Aceștia vor nota pe fiecare deget câte o calitate a colegului său; 5. Fiecare elev trebuie să identifice calitățile comune și să analizeze comparativ ceea ce au scris ei și ce au aflat despre ei de la ceilalți colegi. Concluzie: ”Cel care cunoaște pe alții – e învățat. Cel care se cunoaște pe sine e înțelept. ” - Lao Tse – filosof chinez Activitatea nr. 2 – Imaginea de sine. Stima de sine 1. Profesorul explică ce înseamnă: Imaginea de sine – modul în care o persoană își percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoționale, sociale și spirituale; Stima de sine – reprezintă dimensiunea evaluativă a imaginii de sine – modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile așteptări și cu ceilalți. 2. Elevii primesc fișa de lucru nr. 1: Scala de măsurare a stimei de sine a lui Morris Rosenberg (Anexa1), rezolvă chestionarul și descoperă ce fel de stimă de sine au. Concluzia: ” Încrederea de sine ne propulsează, ne ajută să înaintăm” MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 3

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Activitatea nr. 3 – Portrete, experiențe și consecințe Elevii sunt împărțiți în grupe și realizează postere cu tema: Grupa 1 – lucrează ”Portretul copilului cu o stimă de sine pozitivă”; Grupa 2 – lucrează ”Portretul copilului cu o stimă de sine scăzută”; Grupa 3 – lucrează ”Consecințele imaginii de sine negative”; Grupa 4 – lucrează ”Experiențe ce determină o stimă de sine scăzută”; Grupa 5 – lucrează ”Experiențe ce dezvoltă o stimă de sine pozitivă”. Posterele realizate se prezintă în ora a II-a. Ora a II-a Activitatea nr. 1 Fiecare grupă își prezintă posterul. Profesorul propune fiecărui grup să formuleze 3 enunțuri ce dezvoltă stima de sine a celorlalți. Putem dezvolta stima de sine a celorlalți spunând:  Mă pot baza pe tine;  Ai făcut un lucru minunat;  Știu că ești bun la asta, mă poți ajuta?  Arăți foarte bine astăzi..... Profesorul afișează în clasă posterul: ”Vom evita să rostim” (Anexa 2). Activitatea nr. 2 –”Roadele învățăturii” 1. Profesorul afișează, în fața clasei, o coală de hârtie “Roadele învățăturii”, pe care este desenat un copac cu elementele sale. Elevii vor primi câte o ”frunză” – un post-it pe care au de scris un gând sau o învățătură cu care pleacă de la ora de dirigenție; 2. Profesorul încheie activitatea comentând gândurile scrise. Concluziile sunt scrise pe o coală de flip-chart și sunt afișate în clasă: a) Încrederea în sine este fundația fără de care nu ai nici o șansă să te bucuri de succes, în niciunul din aspectele vieții. b) Încrederea în sine vine în urma experiențelor trăite, a eșecurilor și a lecțiilor învățate. c) Nu există eșec, ci doar lecții învățate. d) Curajul este esențial și oricine poate da dovadă de curaj. e) Gândirea influiențează până și ultima celulă a unei ființe umane. Ai grijă ce gîndești, căci gîndurile tale bune sau rele, sigur se vor materializa. Activitatea 3: -”Oglindă, oglinjoară ...” Se propune elevilor să se supună din când în când unei analize asupra stimei lor de sine, pentru ca fiecare elev să dobândească o mai mare încredere in sine, să fie sigur pe sine, să-și formeze o imagine de sine adecvată, să fie mulțumit de sine. Se completează fișa ”Oglindă, oglinjoară .....” (Anexa 3). MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 4

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 Scala de măsurare a stimei de sine a lui M. Rosenberg 1. Cred, simt că sunt o persoană valoroasă, cel puțin ca alte persoane total de acord dezacord total de acord dezacord 2. Cred, simt că am un număr de însușiri bune total dezacord total de acord dezacord de acord total dezacord 3. Una peste alta, sunt înclinat să cred că sunt un ratat total total de acord dezacord dezacord de acord total 4. Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor dezacord total de acord dezacord total de acord dezacord 5. Cred, simt că nu am cu ce să mă mândresc prea mult total dezacord total de acord dezacord de acord total dezacord 6. Am o atitudine pozitivă față de mine însumi total total de acord dezacord dezacord de acord total 7. Aș dori să pot avea mai mare respect față de mine însumi dezacord total de acord dezacord de acord 8. Câteodată mă gândesc că nu sunt bun de nimic total de acord dezacord de acord 9. Per ansamblu, sunt satisfăcut de mine însumi total de acord dezacord de acord 10. Cu siguranță, mă simt nefolositor total de acord dezacord de acord Scala Rosenberg indică nivelul stimei de sine. Proba conţine 10 itemi, fiecare item fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la 4. Scala este alcătuită din 5 itemi cotaţi direct: 1, 2, 4, 6, 7, se acordă 4 puncte – total de acord, 3 puncte – de acord, 2 puncte – dezacord, 1 punct – total dezacord şi 5 itemi inversaţi: 3, 5, 8, 9, 10 unde 1 punct – total de acord, 2 puncte – de acord, 3 puncte – dezacord, 4 puncte – total dezacord. Scorul final se obţine prin însumarea punctelor obţinute la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este de 10, ceea ce semnifică o stimă de sine foarte scăzută, iar punctajul maxim este de 40, ceea ce semnifică o stimă de sine foarte ridicată. La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între: 10-16 puncte – stimă de sine scăzută 17-33 puncte – stimă de sine medie 34-35 puncte – stimă de sine înaltă MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 5

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 -Arăţi îngrozitor; -Iar ai dat-o în bară; -Ți-am spus eu că se va întâmpla aşa; -Ştiam eu că nu eşti în stare să faci asta; -Pur si simplu nu o să reuşeşti; -Eşti total inutil; -Nu pot să mă bazez pe tine; -Nu trebuie să faci greşeli. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 6

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 3 Oglindă, oglinjoară… Cum te vezi? _________________ _________________ ________________ Cum te văd ceilalţi? _____________________ _____________________ _____________________ Cum ai vrea să fii văzut? _______________________ _______________________ _______________________ MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 7

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Eu… mă cunosc?” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a V-a Profesor Obiective Zamfirescu Marilena, Școala Gimnazială Nr. 31, sector 2 cadru Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine. Obiective de  să exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine; referință  să înțeleagă sensul conceptelor de autocunoaștere și imagine de sine. Metode observarea, conversația, explicația, debaterea, jocuri de cunoaștere, dialog dirijat, observarea dirijată Resurse fișe de lucru, calculator, videoproiector, foi de flip-chart, foi de hârtie RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Secvența introductivă: Pregătirea clasei cu cele necesare; Se verifică dacă sunt absenți; Se distribuie materialele. Captarea atenției elevilor: Profesorul enunță câteva cugetări: „A cunoaște pe alții este o mare știință, dar cunoașterea de sine este suprema știință” (Lao Tzȋ); „Dacă am face lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe noi ȋnșine” (Thomas Edison); „Ca să fii respectat, ȋncepe prin a te respecta tu ȋnsuți”(Tudor Arghezi). Realizarea unui joc: Profesorul anunță că elevii vor participa la un exercițiu de spargere a gheții care va anticipa tema orei respective; Elevii vor participa la un joculeț: se ȋmpart elevii ȋn 2 grupe și fiecare grupă scrie numele elevilor din cealaltă grupă unul sub altul. Trebuie să se scrie ȋn dreptul fiecăruia câte o calitate sau ceva pozitiv care ȋl reprezintă. La sfârșit se justifică alegerea făcută. Anunțarea titlului: Anunță titlul temei de zi și conținutul orei de dirigenție: „Eu... mă cunosc?” Discutarea rezultatelor și justificarea lor privind joculețul de mai sus: Elevii vor analiza și discuta ȋntre ei rezultatele joculețului. Fiecare echipă ȋși desemnează un reprezentant care va citi ideile consemnate. Ȋmpărțirea fișelor „Ștrumf”: Profesorul ȋmparte și prezintă fișa „Ștrumf”. Completarea fișei „Ștrumf”: Profesorul cere elevilor să ȋși identifice calitățile și ce vor să ȋndrepte la ei. Elevii vor completa individual fișa „Ștrumf”. Discutarea fișelor: După completerea fișelor, se vor discuta și analiza temele abordate. Aceste ȋntrebări ȋi vor ajuta să clarifice și să structureze ideile referitoare la imaginea de sine, stima de sine și ȋncrederea ȋn sine, condiții esențiale pentru sănătatea și reușita lor ȋn viața. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 8

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” FIȘĂ „ȘTRUMF” Ce calități mă reprezintă? Ce pot să îndrept la mine? Realizare de joc: Se ȋmpart elevii ȋn 2 grupe și fiecare grupă scrie numele celor din grupă unul sub altul. Trebuie să scrie ȋn dreptul fiecăruia câte un cadou pe care i l-ar da sub forma unei calități. Discutarea și justificarea răspunsurilor ȋn echipe: Fiecare echipă va desemna un reprezentant care va justifica răspunsul. Realizare de joc: Fiecare elev ȋși scrie numele pe verticală și cu fiecare literă din numele său scrie câte o calitate. Elevilor li se va ȋmpărți câte o fișă pe care trebuie să menționeze ce calități au și cum pot să ȋndrepte defectele pe care le au. Discutarea noțiunilor teoretice: Profesorul prezintă noțiunile de bază privind autocunoașterea și stima de sine. El le explică elevilor că imaginea de sine este definită de modul ȋn care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emoționale, cognitive, sociale și spirutiale care conturează și ȋntăresc dimensiunile eului nostru. Dirigintele subliniază că imaginea de sine ne influențează comportamentele, de aceea este important să ne percepem cât mai corect, să dezvoltăm convingeri realiste despre noi ȋnșine. Fixarea cunoștințelor: Dirigintele cere participanților să spună fiecare câte un lucru pe care l-au reținut despre cele discutate. Reia lucrurile care duc la dezvoltarea personală. Asigurarea feed-back-ului: Profesorul subliniază importanța autocunoașterii și a stimei de sine. Le cere elevilor ca printr-un singur cuvânt să caracterizeze activitatea. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 9

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Autocunoaștere” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a VI-a Profesor Obiective Filip Violeta, Oprea Anca, Școala Gimnazială Nr. 280, sector 5 cadru Însușirea conceptului de stimă de sine. Dezvoltarea unor abilități de creștere a stimei de sine. Obiective de  să definească conceptul de stimă de sine; referință  să identifice comportamentul specific unor presoane cu stimă de sine crescută/ scăzută; Metode  să își formeze abilități de creștere a stimei de sine. exercițiul, conversația, brainstorming-ul, ciorchinele, colajul, Resurse problematizarea flip-chart, markere, post it de diferite culori, fișe de lucru, fotografii, elemente decupate din hârtie glasată, coli, lipici RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei Moment organizatoric: Organizarea colectivului de elevi; Exercițiu de tip ”ice breaker” – ”Mă numesc ..... și sunt ......” – fiecare elev se va prezenta cu numele mic și va spune o calitate care îl caracterizează, de preferat care să înceapă cu inițiala prenumelui. (exemplu: ”Mă numesc Violeta și sunt veselă.”). Prenumele și calitatea corespunzătoare vor fi scrise pe câte un post-it și afișate la vedere (în piept). Discuții privind dificultatea sau ușurința elevilor de a identifica și mai ales de a verbaliza propriile calități. Anunțarea temei: Se anunță titlul activității; Se definește conceptul de stimă de sine cu ajutorul elevilor, folosind procedeele brainstorming și ciorchinele; toate ideile vor fi notate pe o coală de flip-chart, apoi se vor evidenția acelea care pot constitui o definire a conceptului supus dezbaterii. Desfășurarea activități: ORA I: Elevii vor fi grupați în 4 echipe, în funcție de culoarea post-it-ului pe care și-au scris inițial prenumele; li se vor distribui coli de flip-chart, markere și li se dă sarcina de lucru: două dintre echipe vor realiza portretul-robot al persoanei cu o stimă de sine crescută, iar celelalte două – portretul-robot al persoanei cu o stimă de sine scăzută; elevii sunt instruiți să realizeze sarcina folosind atât desenul, cât și cuvintele care să descrie comportamentele persoanelor cu stimă de sine crescută/ scăzută, făcând apel la propria experiență; se anunță elevii că vor finaliza sarcina în 10 minute; după finalizarea sarcinii, fiecare echipă va desemna un lider, care va ieși în fața clasei și va prezenta rezultatul muncii fiecărei echipe; se identifică punctele comune între rezultatele echipelor care au avut aceeași sarcină; discuții. În funcție de portretele realizate anterior, elevii sunt rugați să identifice în literatură, cinematografie, istorie și alte domenii persoane sau personaje care au o stimă de sine crescută sau nu; temă de reflecție: realizarea unui scurt eseu despre persoana/ personajul identificate anterior. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 10

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” ORA a II-a: Se citesc două eseuri, de preferat antitetice și se discută alegerile elevilor; se identifică factorii care influențează creșterea sau scăderea stimei de sine. Exercițiu “ice breaker”: ”Caravana calităților” – elevii vor primi câte o coală A 4, pe care și-o vor lipi pe spate; sunt rugați apoi să execute prin clasă o mișcare browniană, în timp ce vor scrie/ desena pe foile colegilor calități sau lucruri pozitive despre aceștia, timp de 10 minute; la final, elevii vor citi propria foaie și se vor face observații: ce calități se potrivesc, cum se simt cei care citesc aprecierile celorlalți despre ei, cum s-au simțit când au scris aprecieri pentru colegii lor, etc. Activitatea ”Copăcelul stimei de sine”. Elevii vor primi câte o coală, elemente de hârtie glasată decupate, lipici. Sarcina lor este să realizeze un colaj care să reprezinte un copăcel al propriei stime de sine; sunt încurajați să folosească pentru calități culori calde, iar pentru aprecierile mai puțin plăcute culori reci; la finalul activității se vor afișa copăceii la tablă; discuții: care copăcel e mai vesel/ trist, de ce, ce putem face astfel încât toți copăceii să fie veseli, etc. Temă de reflecție: Elevii sunt rugați să se identifice cu un animal /pasăre, să argumenteze pe scurt alegerea, să găsească modalități pentru ca animalul ales să devină regele regnului pe care îl reprezintă. Elevii pot realiza și un desen reprezentativ. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 11

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Eu copil/ Eu (acum) preadolescent” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a VI-a Profesor Obiective Padiu Georgiana, Școala Gimnazială Nr.117, sector 6 cadru Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a atitudinii pozitive față de sine. Obiective de  să observe schimbări asociate diferitelor vârste; referință  să denumească etapele dezvoltării umane;  să identifice etapa dezvoltării umane în care se află; Metode  să cunoască modificările fizice și psihice pe care le suferă organismul pe parcursul preadolescenței. Resurse conversația euristică, brainstormingul, problematizarea, învățarea prin descoperire, studiul de caz prezentare, flip-chart, markere, film didactic, chestionare RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei Moment organizatoric: Dirigintele intră în clasă și salută. Elevii se pregătesc pentru ora de dirigenție. Se face prezența. Se discută “evenimentele” desfășurate în clasă în săptămâna precedentă (disciplina, învățătură, frecvența la ore, diverse). Captarea atenției: Dirigintele împarte elevii în 4 grupe. Cere elevilor să-și denumească grupa cu un nume de animal care-i reprezintă și să-l noteze pe hârtia de flip-chart. Un reprezentant al fiecărei grupe motivează alegerea făcută. Elevii urmăresc fotografii ale câtorva activități desfășurate împreună pe parcursul claselor a V-a și a VI-a. După vizualizarea fotografiilor, fiecare grupă trebuie să noteze pe hârtie flip-chart 5 modificări prin care a trecut corpul lor pe parcursul celor 2 ani de când se cunosc. Elevii notează modificările pe care le-au observat că se petrec în corpul lor. Se discută răspunsurile. Dirigintele cere elevilor să menționeze etapa vieții în care se află, iar elevii răspund că sunt la pubertate, că sunt adolescenți, că sunt preadolescenți sau că sunt copii. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Dirigintele anunță elevii că vor parcurge o altă temă din modulul “Autocunoaștere și dezvoltare personală”, subiectul orei de dirigenție fiind “Eu - copil/ Eu (acum) - preadolescent”. Se notează pe tablă titlul temei noi. Dirigintele anunță obiectivele. Comunicarea noilor cunoştinţe sau dirijarea învăţării: Profesorul diriginte prezintă filmulețul „Stadiile de dezvoltare umană”. Filmul se găsește la adesa: https://www.youtube.com/watch?v=ld8GLIzIWKU. Dirigintele atrage atenția elevilor că pe parcursul vizionării ei trebuie să noteze pe hârtiile flip-chart etapele dezvoltării umane pe care le identifică. Elevii urmăresc filmulețul și notează pe grupe stadiile dezvoltării umane observate. Se discută notițele elevilor. Profesorul diriginte:  prezintă stadiile de dezvoltare umană și cere elevilor să stabilească în cadrul grupelor stadiul dezvoltării în care se află ei acum. Elevii stabilesc că se află la preadolescență/ pubertate; MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 12

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE”  prezintă sensurile noțiunilor pubertate și preadolescență;  cere elevilor să noteze pe flip-chart modificări fizice ale corpului lor, iar apoi modificări psihice pe care le-au observat la ei înșiși sau la colegii lor. Elevii prezintă concluziile.  citește câteva texte (Anexa 1) în care elevii trebuie să completeze, pe grupe, cuvintele lipsă ce reprezintă caracteristicile/ transformările pe care corpul uman le suferă în preadolescență. Se discută caracteristicile/ transformările pe care elevii le propun pentru completarea textelor. Fixarea cunoştinţelor: Dirigintele prezintă diferite comportamente ale unei fetițe de 12 ani (Anexa 2), iar elevii, pe grupe, trebuie să completeze caracteristicile etapei vârstei preadolescenței pe care le identifică. Elevii prezintă concluziile la care au ajuns. Elevii lipesc hârtiile flip-chart pe perete. Evaluare: Se rezolvă fișa de evaluare. Se discută răspunsurile. Se distribuie chestionare, elevii răspund în scris la întrebări, apoi chestionarele sunt adunate, urmând a fi discutate în ora următoare. Aprecierea activităţii elevilor: Se fac aprecieri asupra noțiunilor prezentate pe parcursul temei prezente și se nominalizează elevii care au participat activ la oră. Anunțarea temei următoare: Se precizează tema de discuție din săptămâna următoare. Anexa 1 1. Am 12 ani. Postez tot timpul pe rețelele de socializare, fac comentarii pe paginile multor cunoscuți și necunoscuți. Mi-am parolat calculatorul și telefonul. Când intru la baie închid bine uşa. Cine vrea să intre la mine în cameră trebuie să bată la ușă. Țin un jurnal secret în care notez tot ce mi se întâmplă. Uneori simt nevoia să stau singură, să nu mă deranjeze nimeni pentru că am nevoie de … 2. Am 13 ani. Sunt unul dintre băieții cool din clasă. Când ieșim în pauză, băieții se adună în jurul meu și nu mă contrazic, orice aș spune. Când jucăm fotbal, eu fac echipa. Dacă ne întâlnim cu băieți mai mari, am nevoie de ... 3. Am 14 ani. Mulți îmi spun că sunt timid. Câteodată iau note mici. Atunci părinţii mei mă ceartă, dar când primesc note mari, de 8, 9 sau 10 nu spun nimic. Îmi place să desenez, să fac grafitti, dar nu am tot ce-mi trebuie. Părinţii mei nu sunt de acord cu preocupările mele şi nu înţeleg că am nevoie de… 4. Am 15 ani şi m-am îndrăgostit de cea mai frumoasă fată din școală. Nu ştiu ce să fac, cum să mă comport ca să mă observe și pe mine, să vorbească cu mine. Peste câteva luni termin gimnaziul și mă gândesc tot timpul la ce liceu să merg. Sunt nehotărât, cred că am nevoie de……. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 13

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 Studiul de caz nr.1 G.N. ( fetiţă, 12 ani) Comportament Caracteristici ale vârstei În această dimineață, stă în fața oglinzii de mai mult de 30 de minute pentru a se aranja. În acest timp, telefonul sună continuu. Sunt colegi și prieteni care o felicită cu ocazia zilei ei de naștere. Studiul de caz nr.2 G.N. ( fetiţă, 12 ani) Comportament Caracteristici ale vârstei La ora 14 se întoarce acasă și stă pe facebook și pe messenger. Discută cu prietenele cele mai bune despre petrecerea de ziua ei. Petrecerea va avea loc sâmbătă după-amiază, într-o locație preferată de toți colegii. Studiul de caz nr.3 G.N. ( fetiţă, 12 ani) Caracteristici ale vârstei Comportament Când tatăl ei se întoarce acasă de la serviciu, au o discuție aprinsă pentru că nu îi permite să depășească ora de întoarcere acasă, chiar dacă este petrecerea de ziua ei și se întâlnește cu cele mai bune prietene. Studiul de caz nr.4 G.N. ( fetiţă, 12 ani) Caracteristici ale vârstei Comportament Ascultă tot timpul muzica ei preferată. Visează să devină o cântăreață vestită. Ia lecții de canto, pian și merge la cursuri de teatru și modeling. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 14

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” FIȘĂ DE EVALUARE Asociați corect afirmațiile din coloana A cu perioadele de vârstă din coloana B. A B 1. Sunt la mine în cameră și visez la viitor. a. preadolescența 2. Am îndoieli legate de înfățișarea mea. b. adolescența propriu-zisă 3. Cer adesea ajutorul prietenilor. c. perioada adultă 4. Consider că mi se cuvine totul. 5. Vorbesc adesea despre bani. 6. Am un jurnal intim. 7. Îmi fac planuri pentru viitor. 8. Sufăr și plâng des și sufăr. 9. Sunt atent/atentă la toate modificările corpului meu. 10. Sunt tot timpul pe tabletă și pe telefon. 11. M-am îndrăgostit de iubita prietenului meu. 12. În week-end ies mult cu gașca mea. CHESTIONAR Completând afirmaţiile de mai jos, vă creionați profilul de preadolescent: Din familie, cel mai bine mă înţelege .................................................................................. La şcoală lucrurile merg ...................................................................................................... Mă uit în oglindă și văd ....................................................................................................... Nu mă înțeleg prea bine cu .................................................................................................. Când voi fi mare, visez să .................................................................................................... Hobby-urile mele sunt ......................................................................................................... Materia la care învăț cu plăcere este .................................................................................... Cartea pe care îmi place s-o recitesc este ............................................................................ Artistul meu preferat este ..................................................................................................... Când am nevoie de ajutor, sun la ......................................................................................... Pentru a ține legătura cu prietenii mei, folosesc .................................................................. Mă întâlnesc cu prietena/ prietenul mea/ meu cel mai bun ................................................. Intru pe Internet ................................................................................................................... Adolescenţa înseamnă pentru mine ..................................................................................... Pentru mine maturizarea înseamnă ...................................................................................... MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 15

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Cine sunt eu?” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Micloi Emilia Mihaela, Școala Gimnazială ”Adrian Păunescu”, sector cadru 6 Obiective de Dezvoltarea capacității de autocunoaștere și a atitudinii pozitive față referință de sine. Metode  să își autoevalueze punctele tari și punctele slabe, în raport cu propriile interese privind evoluția personală; Resurse  să prezinte în fața colegilor caracteristicile pozitive despre sine, după ce au fost identificate în prealabil;  să experimenteze prin mijloace artistice și publicitare propria personalitate;  să valorifice aspectele pozitive ale personalității în vederea atingerii nivelurilor propuse;  să identifice și să conștientizeze abilitățile personale pentru viață. Activitate individual, în perechi, pe grupe, brainstorming, conversaţie euristică, dialog, problematixare, dezbatere Videoproiector, fișe de lucru, coli de flip-chart, markere, prezetare media și video RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Moment organizatoric: regătirea materialelor necesare și asigurarea climatului propice desfăsurării temei. Captarea atenției: exercițiu de spargerea gheții – elevii sunt invitați să-i spună colegului o însușire pozitivă a acestuia. Anunţarea obiectivelor:  se prezintă tema și obiectivele;  se prezintă citatul - ,,Sufletul tău să fie întotdeauna la fel cu gândul, gândul cu vorba și vorba cu fapta, căci numai astfel vei ajunge la un echilibru statornic între tine și ceilalți” – Liviu Rebreanu; Desfăşurarea activităţilor: Activitatea nr. 1: Elevii completează fișa de lucru “Cine sunt eu …” (Anexa1) Între profesorul diriginte și elevi are loc o conversație liberă în vederea extragerii esențialului: Imaginea de sine influențează atât percepția lumii, cât și propriul comportament. Există diferențe de percepție a lumii care provin din felul în care se comunică cu ceilalți. Activitatea nr.2: Prezentare “Alegoria broscuțelor” (Anexa2) Concluzii:  fiecare este special în felul său;  autocunoașterea corectă permite valorificarea atuurilor personale şi tenacitate în atingerea țelurilor propuse în viață. Activitatea nr. 3: Elevii completează fișa de lucru “Fața umană” (Anexa3) Profesorul diriginte explică cerința, elevii completează fișa și prezintă individual colegilor desenul realizat. Concluzii: transmiterea mesajului se poate face atât verbal, cât și nonverbal, despre ceea ce ne caracterizează personalitatea. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 16

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Activitatea nr. 4: Prezentare “Trusa de prim ajutor” (Anexa4) Elevii se împart pe grupe și fiecare grupă primește un set de imagini cu obiecte din trusa de prim ajutor: ochelari, elastic, plasture, creion, sfoară, radieră, bomboane de ciocolată, pliculețe de ceai. Fiecare grupă:  dezbate asupra obiectelor necesare pentru supraviețuire și a ordinii folosirii acestora în cazul naufragiului pe o insulă pustie;  realizează și prezintă un desen sugestiv pe o foaie de flip-chart. Concluzii:  conștientizarea și identificarea abilităților personale;  reflectarea la semnificațiile individuale diferite și la felul în care trăsăturile și valorile personale își pun amprenta asupra stilului de viață. Încheierea temei:  sunt precizate sursele de informare;  se mulțumește pentru participare;  se anunță tema pentru următoarea oră de dirigenție. Anexa 1 FIȘĂ DE LUCRU “Cine sunt eu …” Completează următoarele spații: Oamenii de care îmi pasă sunt ……………………………………………………………. Mă simt mândru de mine pentru că ……………….……………………………………… Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt ………………………………………………. Îmi doresc să ……………………………………………………………………………… Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este …………………………………… Îmi propun să ……………………………………………………………………………... Prefer să .................................................. decât să ………………………………………. Anexa 2 ALEGORIA BROSCUŢELOR A fost odată un grup de broscuţe care doreau să se ia la întrecere. Ţelul lor era să ajungă într-un turn foarte înalt. Se adunaseră deja mulţi spectatori să urmărească cursa şi pentru a le încuraja pe broscuţe. Totuşi, niciunul dintre spectatori nu avea încredere că broscuţele vor reuşi să termine cursa. Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul: ,,Of, ce obositor! Nu vor reuşi niciodată să ajungă sus!” Broscuţele începură să abandoneze… cu excepţia uneia care se căţăra vioaie mai departe. Spectatorii continuau să strige: ,,E prea mult! E imposibil! Nu va reuşi nimeni să ajungă sus!”, dar broscuţa se căţăra mai departe. Nu vroia cu niciun chip să abandoneze. În final renunţaseră toate cu excepția acelei broscuţe, care, cu o imensă ambiţie şi rezistenţă, reuşi să ajungă singură în vârful turnului. Toate celelalte broscuţe şi spectatorii au dorit să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă în vârf, după ce toate celelalte broscuţe abandonaseră cursa. BROSCUŢA ÎNVINGĂTOARE ERA SURDĂ! MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 17

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 3 FIȘĂ DE LUCRU “Fața umană” Desenaţi profilul unei feţe umane şi poziţionaţi răspunsurile la următoarele cerinţe acolo unde consideraţi că se potrivesc în interiorul feţei.  Filmul care ţi-a plăcut cel mai mult  Cea mai interesantă idee pe care ai auzit-o  Cel mai frumos lucru pe care l-ai văzut  Cartea care ţi-a plăcut cel mai mult  Muzica preferată  Cel mai urât lucru pe care l-ai văzut sau l-ai auzit  Cea mai fericită zi din viaţa ta  Mâncarea preferată Anexa 4 TRUSA DE PRIM AJUTOR Ochelari – ca să vezi și să apreciezi calitățile oamenilor care te înconjoară Elastic – ca să îți amintești să fii flexibil, pentru că oamenii, situațiile, lucrurile nu sunt întotdeauna așa cum ți-ai dori, sau ți-ar plăcea. Plasture – pentru a pansa sentimentele rănite, ale tale proprii și ale celorlalți. Creion – pentru a nota binele care ți se înâmplă în viață. Sfoara – pentru a lega oamenii valoroși din viața ta, ca să nu îi uiți în vâltoarea vieții. Radiera – pentru ați aminti că fiecare dintre noi poate greşi şi că avem posibilitatea de a repara greșelile. Bomboana de ciocolată – pentru a ne aminti că fiecare dintre noi are nevoie de tandrețe, de o vorbă bună, în fiecare zi. Pliculețe de ceai – pentru ca la sfârşitul zilei să îți aminteşti să te odihneşti, să te relaxezi şi să te refaci. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 18

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Eu sunt. Ei sunt. Noi suntem” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a IX-a Profesor Competențe Ștefan Elena, Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, sector 5 generale Integrarea abilităţilor de interrelaţionare în vederea dezvoltării Competențe personale şi profesionale. specifice Argumentarea importanţei încrederii în sine, pentru evoluţia personală. Metode brainstorming, dezbatere, dialog, exerciţii metaforice individuale şi de grup Resurse chestionar, fişe cu desene, inimioare din hârtie colorată, biletele, flip- chart/ tablă, proverbe legate de acest subiect, ghem cu aţă, foarfecă, coli de scris, coli de flip-chart, markere, fișe de lucru RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Moment organizatoric: prezenţă, ţinută, evenimente săptămânale, aspectul sălii de clasă. Furtună de idei: sinonime pentru greşeală, definirea noţiunii. Jocul ,, Inima ranită - inima faptelor mele’’: Fiecare elev primește o inimioară care în prealabil a fost decupată din hârtie colorată. Elevii au ca sarcină să îşi autoevalueze comportamentul, în ceea ce priveşte săvârşirea unor fapte în ultima săptămână acasă/ la şcoală şi dacă au săvârşit vreo greşeală îndoaie/ pliază inima şi aşa până la câte greşeli au săvârşit. Se face precizarea ca elevii să fie foarte sinceri în ceea ce priveşte săvârşirea faptelor. Comentarii în plen: -inima îşi poate relua forma iniţială? -oare pe cine am supărat, deranjat prin săvârşirea acelor fapte? Joc,, Eu sunt acela’’: Elevii vor primi câte un bilețel în care li se cere să noteze câte o greşeală a unui coleg din clasă, care a deranjat colectivul de elevi. Fiecare elev, pe verso, va nota şi numele colegului respectiv. Dirigintele va strânge toate bileţelele într-un bol, urmând să extragă la întâmplare un bileţel citind păţania cu voce tare. Cel care îşi recunoaşte greşeala se va ridica şi va spune „Eu sunt acela”. Sunt extrase 3÷4 bileţele pentru discuţii. Elevii împreună cu profesorul diriginte comunică deschis pentru a căuta soluții și a putea îndepărta, chiar remedia, greșelile făcute. Activitate pe grupe: se împart elevii în 6 grupe: câte un reprezentat al fiecărei grupei primeşte un desen; el va transmite nonverbal colegilor din grupă, conţinutul desenului. Discuţii în plen: recunoaşterea transmiterii eronate a informaţiilor- asumarea responsabilităţii pentru informaţiile transmise Joc ,,Pânza de păianjen’’: Elevii se aşează în cerc şi îşi vor arunca ghemul de aţă (prin defăşurare) de la unul la altul, ţinând fiecare de aţă. Se va forma o „pânză de păianjen”. Dirigintele începe să taie cu foarfeca pânza. Fiecare tăietură reprezintă o greşeală a unui elev şi efectul asupra grupului. Concluzii/evaluarea activităţii: discuţii în plen. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 19

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Chestionar pentru identificarea tipului de perceptie a elevilor asupra minciunii și disimulării Vă rugăm să completați chestionarul alegând itemul care vă definește opinia despre minciună și disimulare, completând spațiile libere și răspunzând la întrebări. Puteți alege mai multe variante de răspuns la o întrebare. A) identificarea tipului de percepție a minciunii: 1. O minciună este:  un fapt sau informație care nu este adevarată  un fapt sau informație ascunsă, nespusă la timpul potrivit  informație care nu poate fi spusă și trebuie ascunsă  informație înțeleasă și transmisă greșit de altcineva  alt răspuns________________________________________ 2. O minciună este spusă când:  cineva nu știe adevărul, dar trebuie să spună ceva  cineva nu poate să spună adevarul pentru că ar jigni  cineva vrea să obțină niște beneficii pe care nu le-ar avea dacă nu ar minți  cineva vrea să testeze ce cred ceilalți dacă el minte  cineva vrea să ascundă ceva de care îi este rușine  alt răspuns_________________________________ 3. Un om care minte:  vrea să ascundă ceva ce nu poate spune pentru că i-ar face rău sau l-ar face să se simtă nesigur sau vulnerabil  nu știe adevărul, dar nu vrea să se știe că el nu îl cunoaște  vrea să primească ceva ce nu poate obține decât mințind  nu poate să spună adevărul pentru ca îi este teamă de consecințe  alt răspuns_______________________________________ 4. De ce mint oamenii?  le este teamă că spunând adevărul să nu devină vulnerabili  consideră că o minciună poate fi o glumă  nu știu să spună ce gândesc  nu vor să jignească  vor să măgulească pentru a obține ceva  nu se gândesc la consecințele minciunilor lor  alt răspuns_______________________________________ 5. Tu ai momente când minți?  da  nu 6. De ce folosești miciuna?  mi-e teamă de consecințe MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 20

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE”  dacă aș spune adevărul aș fi pedepsit  colegii ar râde de mine  colegii nu m-ar mai accepta în grupul lor  dacă nu aș minți nu aș avea nimic deosebit să atrag atenția celorlalți  alt răspuns___________________________________ B) definirea atitudinii față de minciună: 7. Ce simți când ești mințit?  sunt jignit  nu sunt luat în serios  sunt puternic deoarece persoana care mă minte are ceva să-mi ascundă, deci îi este teamă de mine  nu mă interesează prea mult ce fac ceilalți  cel care mă minte are o slăbiciune, o problemă și poate pot să-l ajut cumva  alt răspuns____________________________________ 8. Când minți, o faci pentru că:  ceilalți nu trebuie să știe totul despre tine  dacă ai spune adevărul, ai pierde prietenia lor  nu știi ce reacție ar avea ceilalți, dacă ai spune adevărul și nu vrei să riști  nu ai mai fi atât de interesant pentru ceilalți  îți place să vezi ce reacții au ceilalți când le spui ce vor să audă, apoi le dezvălui adevărul  multora le place să fie mințiți  alt răspuns_________________________________ 9. Ce simți când tu ești cel care minte?  sunt agitat pentru că nu știu dacă minciuna prinde  sunt protejat de minciună  nu mă stresez cu asta  sunt temător pentru că nu știu ce urmări poate avea minciuna  sunt liniștit pentru că nu area ce să se întâmple atât de rîu - este doar o minciună  alt răspuns___________________________ 10. Crezi că minciuna este utilă în viață?  da  nu 11. Care sunt situațiile în care crezi că minciuna este necesară:  când un adevăr jignește și pune în pericol o prietenie  când adevărul te-ar pune în pericol  când ceilalți mint  când adevărul nu te poate ajuta să obții ceva ce îți dorești mult  când ceilalți nu accepta să li se spună adevărul în față  când nu știi clar care este adevărul și trebuie să spui totuși ceva  când miniciuna te-ar ajuta să fii privit mult mai bine de ceilalți MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 21

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE”  alt răspuns________________________________________________ 12. Care minciună din tipurile enumerate mai jos este utilă și nu este condamnabilă?  minciuna de complezență (când minți pentru ca să faci o altă personă să se simtă bine)  minciuna circumstanțială (când ești forțat să minți pentru a ieși dintr-o situație dificilă)  minciuna de autoprotecție (când minți pentru a nu dezvălui ceva ce nu dorești despre tine)  minciuna funcțională (când adevărul nu ar rezolva situația)  minciuna obicei (când te-ai obițnuit să minți într-o situație și continui) C) identificarea tipului de percepție a disimularii: 13. Când dorești să ascunzi ceva preferi să:  taci  te prefaci că nu ai înțeles  minți  te scuzi și schimbi subiectul de discuție  explici că nu poți să dezvălui informația, cu riscul de a fi dezaprobat  alt răspuns_______________________ 14. De ce crezi că mulți oameni joacă teatru în diferite situații:  să câștige încrederea celorlalți  să obțină niște avantaje  să fie apreciați pentru ceea ce nu sunt  să se simta apreciați (nu au o părere prea bună despre ei și “interpretează” un rol pe care și l- ar dori să-l aibă)  nu ar suporta să fie respinși și se comportă cum vor ceilalți ca ei să se comporte  sa fie acceptați în grupuri în care, în mod normal, nu ar fi  alt răspuns_________________________________________________ 15. O disimulare este când:  cineva joacă teatru, schimbându-și comportamentul cu un scop  cineva își adaptează comportamentul la cerințele celorlalți  cineva se preface că acceptă ceva, însă, în realitate, respinge ideea respectivă  cineva care se comportă după așteptările altcuiva pentru a obține un avantaj  cineva care își schimbă comportamentul pentru a ascunde ceva  alt răspuns ___________________________________ D) definirea atitudinii față de duplicitate: 16. Ai momente când simți că trebuie să joci teatru?  da  nu 17. În ce situații simți că trebuie să recurgi la disimulare?  când nu poți obține ceva în alt fel  când ceilalți așteptă să te comporți altfel decât ești tu  când îți este teamă să refuzi ceva și nu știi cum să spui asta MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 22

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE”  când nu îți convine ceva și te prefaci că nu ai înțeles  alt răspuns_____________ 18. Este utilă disimularea în viață?  da  nu 19. Ordonează răspunsurile în ordinea frecvenței motivului pentru care adolescenții folosesc duplicitatea în relațiile cu ceilalți:  ajută să obții beneficii  să câștige încrederea celorlalți  să fie apreciați pentru ceea ce nu sunt  să fie acceptați în grupuri în care, în mod normal, nu ar fi  alt răspuns______________________ 20. Unde crezi că ai învățat să spui minciuni? __________________________________________________________________________ 21. De la cine sau de unde ai învățat să joci teatru/ să disimulezi? __________________________________________________________________________ 22. Tu ai mințit când ai răspuns itemilor din acest chestionar?  da  nu 23. Este ceva ce ai conștientizat în urma chestionarului, cu privire la minciună și duplicitate?  da  nu 24. Ce anume: ________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Vârsta _____________ Clasa ______________ MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 23

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Imaginea de sine” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a XI-a Profesor Competențe Irimia Viorica, Școala Specială Profesională nr. 2 generale Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine. Competențe Identificarea elementelor definitorii propriei personalităţi. specifice Construirea unei imagini de sine pozitivă. Metode Dezvoltarea stimei de sine. spargerea gheţii, dezbaterea, furtuna de idei, conversaţia expunerea. Resurse problematizarea Calculator, videoproiector, instrumente de scris, flip-chart, fişe de lucru, planșe, post-it-uri, dicționare, smart board RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Moment organizatoric (1’):  verificarea prezenței elevilor;  discutarea unor aspecte legate de activitatea de pe parcursul săptămânii anterioare; stabilirea cauzelor şi măsurilor ce se impun pentru ameliorarea situaţiilor negative;  pregătirea celor necesare începerii orei de dirigenție. Anunțarea temei/ motivarea alegerii temei (10’): Profesorul diriginte anunță că elevii vor participa la un exercițiu de spargere a gheții care va anticipa tema orei respective. Acest exercițiu presupune o sarcină a cărei îndeplinire exprimă capacitatea elevilor de a-și identifica propriile calități și defecte. Astfel, ei trebuie să găsească o calitate și un defect, care să înceapă cu una din literele numelui lor (ex.: Emilia; calitate - inteligentă; defect - enervantă). Profesorul notează titlul temei orei de dirigenție pe tablă/ flip-chard/ smart board “Imaginea de sine”; Se prezintă obiectivele lecției, sub forma unei avanpremiere a orei, prin verbe active și activități măsurabile:  Cine sunt eu?  Care sunt componentele stimei de sine?  Cum se dezvoltă stima de sine?  Este încurajarea o modalitate de dezvoltare a stimei de sine a copiilor?  Ce determină creșterea stimei de sine? Prima activitate (10’): Cum mă vad eu? Cum mă văd ceilalți? Suntem diferiți? Fiecare elev primește fișa de lucru din Anexa 1. El va alege câte o căsuță a tabelului, care crede că i se potrivește cel mai bine și își va scrie numele în căsuța respectivă. Elevul va mai alege câte o căsuță care se potirvește colegului din dreapta, respectiv din stânga și va scrie numele colegilor în căsuțele respective. Concluzie: După ce sunt comparate mai multe păreri (căsuțe) profesorul diriginte conchide că fiecare om are o imagine despre propria persoană, care nu întotdeauna coincide cu modul în care este perceput de cei jurul său. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 24

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” A doua activitate (15’): Pe flip-chard profesorul diriginte desenează un tabel cu două coloane și numeroase rânduri. Titlul celor două coloane: “Persoane cu stima de sine ridicată” și “Persoane cu stima de sine scăzută”. Elevii extrag dintr-un plic un bilețel sau mai multe bilețele pe care sunt trecute caracteristici ale persoanelor cu respect de sine ridicat sau scăzut. Li se solicită elevilor să caute, în dicționar, pentru fiecare cuvânt definiția sau un termen cu sens asemănător. Elevii vor completa rândurile tabelului de pe flip-chard cu definițiile/ sinonimele găsite. Exemple de caracteristici: amenințator, responsabil, respectuos, răzbunator, apatic, maleabil, impulsiv, curajos, tolerant, înțelegator, furios, corect, ranchiunos, punctual, disciplinat, violent, onest, dușmănos, invidious, mincinos, nervos, conciliant, rational, delăsator, îngâmfat, etc. A treia activitate (10): Fiecare elev primește poezia “Gânduri de copil” - Anexa2. Prin lecturarea acestei poezii elevii trebuie să găsească diverse tipuri de diferențe, precum cele de naționalitate, etnie, religie, unii pot fi bolnavi sau cu handicap. Concluzie: Fiecare este unic și valoros așa cum este, cu individualitatea și cu personalitatea lui. Evaluarea lecției (4’): Profesorul diriginte schițează pe tablă/ flip-chard imaginea unui autobuz. Fiecare elev își va scrie numele în autobuz dacă i-a plăcut modalitatea abordării temei la ora de dirigenție sau își va scrie numele în stația de autobuz în caz contrar. Anexa 1 FIȘA DE LUCRU Are ochii caprui Cum mă vad eu? Cum mă văd ceilalți? Suntem diferiți? Cu iniţiativă Este blond Este în grupa de dans Este cel mai înalt din clasă Este tuns scurt Joacă bine fotbal Este punctual Atent cu alţii Poartă ochelari Curajos Prietenos Locuieşte la bloc Are un câine acasă Îi place să cânte Îi place sa citească Are un frate Disciplinat Harnic, activ mult Amabil Se înfurie uşor Este cel mai mic din Se trezește dimineața Îi place îngheţata Are ceas familie Întârzie Are o soră Este amuzant Are acasă unul sau Interesat,dornic de a Locuiește foarte Îi place matematica mai multe animale cunoaşte cât mai mult aproape de şcoală Ambiţios Corect, cinstit Ataşat de colectiv Îndrăgeşte animalele Perseverent Temeinic (profund) Modest Demn de încredere MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 25

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 GÂNDURI DE COPIL Sunt un COPIL cuminte şi sfios Privesc în jur, sunt tare curios Şi mă întreb cu ochi uimiţi De ce în şcoală suntem DIFERIŢI? Privesc în clasă spre colegi Unii sunt ’nalţi şi alţii corpolenţi, Unii timizi şi alţii îndrăzneţi, Noi suntem DIFERIŢI, nu înţelegi? Eu sunt mai palid, mai blonduţ, Dar ştii, sunt un COPIL drăguţ! Simpatic, frumuşel, alt pui de om Mai bruneţel, îmi spune că e rrom. Colegul meu din banca de la geam E DIFERIT, nimic nu-nţelegeam Când împreună el ar fi dorit Să stăm de vorbă mult, la povestit. Că e bolnav am înţeles cu greu. E un copil cu Down, şi-mi pare rău! E DIFERIT, dar eu mă joc cu el, E vesel, fericit şi eu la fel. Sunt un COPIL cuminte, credincios, Şi-mi spun şi rugăciunea, tot sfios. Ca şi colega mea, din Biblie ascult, Şi o respect, chiar dacă-i din alt cult. Chiar de sunt blonzi, ciocolatii, Toţi sunt nişte COPII zglobii. Cu toate că sunt DIFERIŢI Toţi vin la şcoală mulţumiţi. MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 26

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Respectul față de sine și asumarea responsabilității” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Paul Liliana, Liceul Tehnologic ”Sf. Pantelimon”, sector 2 Competențe Exploatarea resurselor personale care influenţează planificarea generale carierei. Competențe Integrarea abilităţilor de interrelaţionare în vederea dezvoltării specifice personale şi profesionale. Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru Metode obţinerea succesului. Elaborarea unui program personalizat de reuşită personală şi Resurse profesională. Analizarea beneficiilor comportamentului de cooperare. Explicarea necesităţii şi avantajelor învăţării permanente. conversaţia euristică, descoperirea dirijată, observaţia independentă, analiza de caz, exemplificarea fişe de lucru, portofolii, instrumente de scris, coli de flip-chart, caietul elevului-Salvaţi Copiii. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scopul temei: 1. informativ:  dezvoltarea creativităţii;  cultivarea capacităţii de a ne îmbunătăţi sentimentele faţă de sine însuţi;  formarea unui limbaj adecvat şi a unui ansamblu coerent şi structurat de cunoştinţe;  familiarizarea elevilor cu principalele documente care previn abuzul de alcool şi tutun. 2. formativ:  dorinţa de a face utile cunoştinţele noi dobândite la orele de curs;  priceperea de a folosi diverse surse şi mijloace de documentare;  dezvoltarea atenţiei, capacităţii de concentrare şi a spiritului de observaţie. Conţinutul activităţii:  de ce este important să înţelegi ce este respectul faţă de sine;  responsabilitatea civică într-o societate civilizată. Valori şi atitudini:  respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;  recunoaşterea unicităţii fiecărei personae;  valorizarea relaţiilor interpersonale;  interes pentru învăţarea permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii;  orientarea spre o viaţă de calitate, în prezent şi în viitor. Surse informaţionale: Legea antifumat nr. 242/ 2003, nr.272/ 2004 cu privire la reglementarea drepturilor copilului. Scenariul temei: MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 27

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Nr. ETAPELE ACTIVITATE DESFĂŞURATĂ ACTI crt. TEMEI DE PROFESOR DESFĂŞ E   1. Moment - salutul - răspund s organizatoric - scurtă conversaţie de acomodare profesoru - verificarea prezenţei 2. Captarea -înmânează unui elev un text despre - primește atenţiei respectul de sine - îl citeşte exprimă p Anunţarea 3. titlului şi - scrie pe tablă titlul: „Respectul faţă - sunt aten scopului temei de sine şi asumarea responsabilităţii” orei de dirigenție MO 28

ȚIE” FORME RESURSE DE IVITATE TIMP METODE MIJLOACE ŞURATĂ DE ORGANI-   ELEVI ZARE  A ÎNV.   solicitărilor activitate 5’ conversaţia  condiţiile ului frontală  dialogul materiale şi ambientale din sala de clasă textul activitate  problematiza- şi apoi îşi individuală păreririle 5’ rea  portofolii  explicaţia  observarea  tablă/ flip- nţi activitate 3’ dirijată chard frontală  învăţarea prin  cretă/ markere descoperire ODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 8

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ -respectul faţă de sine este capaci- -ascultă, ia tatea oamenilor de a se privi în mod -urmăresc pozitiv, de a-şi cunoaşte puterile şi profesorul limitele personale dar şi a zonelor în dialogheaz care se mai pot aduce îmbunătăţiri; -pentru a înțelege mai bine acestea - colaborea imaginează-ţi respectul de sine ca pânza unei umbrele mari sub care te adăposteşti; Prezentarea -distribuie elevilor Fişa de lucru nr.1; -identifică -există mai multe legi care previn necesare abuzul de alcool şi tutun cu prevederi completare 4. noilor speciale pentru ocrotirea tinerilor; cunoştinţe -întreabă elevii dacă legea acoperă -participă toate aspectele vieţii sociale, -pun întreb asigurând protecţie intereselor individuale, familiale şi comunitare -deduc subiectul fiind „Drogurile din stradă şi riscurile pentru noi”; profesorul manifestă litatea c societate c - distribuie elevilor Fişa de lucru nr.2; -citesc cu lucru nr. 2 asumă un completea 5. Feed-back şi - adresează elevilor întrebări prin care - elevii răs discutarea evaluează gradul de întelegere a întrebări rezultatelor informaţiilor noi primite Încheierea - evidenţiază şi motivează pe cei - îşi manif 6. activităţii mai activi elevii şi liber pă (concluzii) MO 29

ȚIE” activitate  conversaţia frontală au notiţe  observarea prezentarea dirijată lui,  explicaţia ză ază între ei ă elementele activitate  analiza  fişe de lucru pentru individuală comparativă 25’  prezentare ea fişei nr. 1 power-point  problemati- la discuţii zarea bări  dialogul cu ajutorul 7’  conversaţia lui cum se  explicaţia responsabi- 5’ civică într-o civilizată atenţie fişa de activitate 2 şi după ce îşi pe grupe rol în echipă le ază activitate frontală spund la festă deschis activitate ărerea individuală ODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 9

MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Numele și prenumele: _______________________________ Clasa: _________ FIȘA DE LUCRU NR. 1 Scrie de-a lungul fiecărei spiţe a umbrelei din desen care sunt componentele respectului faţă de sine, identificate de tine, ca fiind cele mai importante. FIȘA DE LUCRU NR. 2 O componentă importantă a respectului faţă de sine este informarea corectă în ceea ce priveşte legislaţia ţării şi respectarea acestor norme de bunăvoie. Scenariu pentru discuţii: - la Primăria Sectorului 2 se desfăşoară o şedinţă cu reprezentanţi ai comunităţii şi ai autorităţilor care dezbat subiectul “Drogurile din stradă şi riscurile pentru noi” - alege un rol din lista de mai jos judecător poliţist părinte doctor elev delicvent comerciant profesor ministru primar pensionar realizator programe TV - susţineţi opinia răspunzând următoarelor întrebări: -sunt respectate drepturile omului, dar ale minorilor? -cum consideri că sunt pedepsele sau sancţiunile prevăzute în lege? -sunt eficiente, au un rol real în rezolvarea situaţiei descrise? -există propuneri de revizuire a legii din punctul lor de vedere? Scrieţi propunerile pe o foaie separată. Supuneţi la vot fiecare propunere de modificare sau adăugire. Sursă: Caietul elevului - Prevenirea abuzului de droguri – Salvaţi Copiii MODULUL 1 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 30

,,Omul nu poate deveni om, decât dacă este educat.” John Amos Comenius MODULUL 2 COMUNICARE ȘI ABILITĂȚI SOCIALE dezvoltarea deprinderilor de comunicare în situații de interacțiune socială; conștientizarea elevilor asupra incidenței cazurilor de violență din societate și din școală și asupra diferitelor forme prin care se pot elimina situațiile de violență; înțelegerea responsabilității în căutarea unor soluții amiabile care să ducă la stingerea situațiilor conflictuale; dezvoltarea unor aptitudini de lucru în echipă, încurajarea cooperării. Teme propuse:  ”Cum recunoaştem un lider?”  ”Ştim să vorbim? Ştim să ascultăm?”  ”Stereotipuri și prejudecăți”  ”Prietenia și rețelele de socializare. Dă-mi un LIKE”  ”Învăţ să fiu responsabil”  ”Colegialitate și prietenie”  “Violența verbală și autocontrolul”  ”Gestionarea agresivității în situațiile conflictuale”  ”Bariere în comunicare”  ”Cum comunicăm în situații conflictuale”  ”Comunicarea nonverbală”  ”Oameni diferiți, șanse egale” 31

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Cum recunoaştem un lider?” Comunicare și abilități sociale Modulul Grup țintă/ a VII-a clasă Profesor Melnic Diana, Școala Gimnazială nr. 135, sector 5 Obiective cadru Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate. Obiective de referință  să analizeze caracteristicile comportamentului de lider în cadrul grupului de apartenenţă; Metode furtună de idei, dezbatere, dialog, chestionar, lucru în echipă chestionare, fișe de lucru Resurse RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei 1. Moment organizatoric: prezenţă, ţinută, evenimente săptămânale, aspectul sălii de clasă. 2. Furtună de idei: sinonime pentru lider, definirea conceptului. 3. Completarea individuală a chestionarului. Interpretarea lui individuală. 4. Discuţii în plen: ce rezultate au obţinut, care sunt punctele tari şi slabe ale lor pentru a fi lideri. 5. Se împart elevii în 5 echipe. Se descrie sarcina de lucru. Se stabilește rolul fiecărui membru din echipă și se precizează timpul de lucru. SARCINA: Care sunt calităţile necesare unui lider? 6. Prezentarea pe echipe şi inventarierea pe o listă comună a calităţilor găsite de grupe. 7. Distribuirea materialului din anexă – calităţile unui lider şi repartizarea unui calup spre discuţie şi comentarii fiecărei echipe: Cum dovedeşte un lider calitatea menţionată în listă? 8. Prezentarea pe echipe, discuţii, dezbateri. 9. Concluzii: Ce pot face, cum pot să mă pregătesc şi să acţionez pentru a fi lider? Anexă 1 23 4 5 CREATIV ORGANIZAT ACTIV ENERGIC EFICIENT EMPATIC RESPONSABIL IMPLICAT CONSECVENT FLEXIBIL HOTĂRÂT ANALITIC ECHILIBRAT TOLERANT LUDIC CAPACITATE SĂNĂTOS ŢINUTĂ ÎMPĂCIUITOR DE A DELEGA VORBIRE /NECONFLICTUAL CURSIVĂ SARCINI INTERPRETAREA CHESTIONARULUI “AI CALITĂŢI DE LIDER ? “ Calcularea scorului: Obţineţi câte 1 punct dacă aţi încercuit DA pentru enunţurile: 1, 3, 8, 9. Obţineţi câte 1 punct dacă aţi încercuit NU pentru enunţurile: 2, 5, 7, 10, 11. Interpretarea rezultatelor: Peste 8 puncte: ai un excelent potenţial de conducere. Între 6-8 puncte: ai un bun potenţial de lider. Mai puțin de 6 puncte: va trebui să-ţi schimbi comportamentul şi atitudinea pentru a deveni un lider adevărat. Atentie! Testul propus nu vizează decât un potenţial. Transformarea acestuia în realitate cere un studiu intens, specializare, exerciţii sistematice de dezvoltare a calităţilor psihice, precum şi şansa… MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 32

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” AI CALITĂŢI DE LIDER ? Încercuiţi pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos acordul sau dezacordul dumneavoastră. 1. Liderii autentici se nasc nu se formează. DA NU 2. Mă port bine cu prietenii mei atât timp cât fac ce le spun. DA NU 3. Liderii buni se bazează atât pe capacităţile lor cât şi pe cele ale colegilor. DA NU 4. Ca lider, când dau o sarcină colegilor, arăt şi motivele care m-au determinat la aceasta. DA NU 5. Un lider eficient îşi atinge scopurile prin orice mijloace. DA NU 6. Ca lider, când mă confrunt cu o problemă foarte importantă, nu mă încred decât în mine însumi, chiar dacă aceasta înseamnă să muncesc mai mult. DA NU 7. O cerinţă a conducerii eficiente constă în necesitatea ca liderul să-şi păstreze neschimbat stilul de muncă. DA NU 8. Dacă se justifică, aş propune un coleg pentru o funcţie mai importană decât a mea. DA NU 9. Participarea colegilor la luarea deciziilor nu micşorează prestigiul liderului. DA NU 10. Dacă grupul pe care îl conduc nu şi-a îndeplinit sarcina din cauza unuia dintre membri, raportez aceasta dirigintelui/profesorului. DA NU 11. Mă consider de neînlocuit în clasa noastră. DA NU (Sursa : prelucrare după psihologul Oliver L. Niehouse) MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 33

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Ştim să vorbim? Ştim să ascultăm?” Modulul Comunicare și abilități sociale Grup țintă/ clasă a VII-a Profesor Kevorchian Hilda Estera, Școala Gimnazială “Liviu Rebreanu”, sector 3 Obiective Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate. cadru Obiective de  să exreseze tehnici de comunicare eficientă, în context variate din referință punct de vedere social și cultural; Metode brainstorming, dialog dezbatere, dialog, chestionar post-it-uri, panou pentru afișaz din polistiren/ plută, fișe de jurizare Resurse RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei 1. Moment organizatoric: prezenţă, problem urgente. 2. Brainstorming: elevii sunt rugaţi să scrie pe tablă elemente din domeniul şcolar, pe care le agreează mai puţin (ex: temele, uniforma şcolară, începerea programului de la ora 8.00, etc). 3. Se votează elementul cel mai controversat, de pe tablă, pentru a fi dezbătut. 4. Se prezintă activitatea de tip “J’accuse”: elevii sunt împărţiţi în patru grupe. Echipele A și B sunt “avocații”, echipele C și D sunt “judecătorii”. Echipa A va pleda pentru elemental ales, iar echipa B, contra, argumentându-şi cât mai bine părerile. Stabilirea echipelor A şi B se va face prin tragere la sorţi. Ulterior “avocaţii” schimbă rolurile cu“judecătorii”. 5. Echipele ,,judecătorilor” primesc coli de scris necesare jurizării. 6. Se anunţă durata pledoariei de 1 minut pentru fiecare membru al echipelor A şi B în urma consultării cu restul grupului. Se va atenţiona asupra respectării regulilor de comunicare (fără întreruperi, nu divagăm, fără atac la persoană, etc). Luările de cuvânt au loc alternativ (un vorbitor al echipei A urmat de un vorbitor al echipei B). 7. După încheierea pledoariilor, fiecare echipă a “judecătorilor” va delega câte un vorbitor, pentru prezentarea concluziilor şi anunţarea echipei câştigătoare. Deciziile vor fi argumentate, enumerând neajunsurile sau meritele echipelor de „avocaţi”. 8. Feed-back: se vor distribui elevilor câte trei post-it-uri pe care le vor aplica pe coloana calificativelor alese, pe un panou (plută /polistiren) sau pe tablă pentru: a) modul în care s-a colaborat în echipă; b) gradul de obiectivitate al judecătorilor; c) gradul de respectare al principiilor comunicării. Colaborarea în echipă Obiectivitatea judecătorilor Respect pentru principiile comunicării Satisfăcător Bine Foarte Satisfăcător Bine Foarte Satisfăcător Bine Foarte bine bine bine 9. Dirigintele va prezenta elevilor concluziile sale. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 34

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Stereotipuri și prejudecăți” Modulul Grup țintă/ Comunicare și abilități sociale clasă Profesor a VIII-a Obiective cadru Ionel Andreea, Școala Gimnazială ”Tudor Arghezi”, sector 2 Dezvoltarea abilităților de inter-relaționare în contexte variate: Obiective de înțelegerea termenelor de “stereotip” și “prejudecată” și mecanismele referință psihologice care dau naștere acestora.  să analizeze influența stereotipului și a prejudecăților asupra Metode comunicării interpersonale; Resurse  să conștientizeze ca limbajul folosit față de un anumit grup de persoane poate conduce la discriminarea, izolarea membrilor acelui grup;  să conștientizeze că stereotipurile și prejudecățile pot duce la violență; brainstorming, dezbatere, lucrul în echipe/ perechi coli de flip-chart, markere, fișe de lucru RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs “În spatele oricărui bărbat de succes este o soție sau o mamă de succes - sau cel puțin așa se obișnuia să se spună. Ar fi interesant de știut câte femei de succes au în spatele lor tați sau soți renumiți”. - Dorothy L. Sayers, “Gaudy Night” Scenariul temei PRIMA ORA Moment organizatoric (5 minute): Drigintele salută elevii, face prezența. Elevii sunt anunțați că vor lucra pe grupe și în perechi și îi roagă să se grupeze și să își pregătească materialele pentru ora ce va începe. Un elev numit de profesor împarte coli de flip-chart fiecărei grupe. Captarea atenției (5 minute): Profesorul începe prin a da exemple reale care au strictă legătura cu tema lecției, fără a le spune copiilor acest lucru. Exemplu: Profesorul se îndreaptă spre caietul unui elev și îl întreabă de ce a scris atat de urât una dintre lecții. Copilul răspunde că nu a scris urât, ci are scris de doctor. Apoi, dirigintele continuă prin a povesti o întâmplare (poate fi și imaginară). De dimineață, venind spre școală, am auzit doi copii de clasa a VII-a povestindu-și unul celuilalt ce au făcut în weekend. Copilul A spunea că a fost la mall, iar copilul B că s-a dat în mașinuțe în parcul de distracții. Copilul A a început să râdă și să-i spună celuilalt ‘Ha, ha, ha, te-ai dus în parcul de distracții……te-ai dat în mașinuțe de parcă ai fi la gradiniță’. În cele din urmă, dirigintele îi întreabă pe copii de ce cred că le-a dat aceste exemple. Care cred ei că va fi tema de discuție la ora de dirigenție din ziua respectivă. Anunțarea obiectivului temei (5 minute): În cazul în care elevii nu și-au dat seama ce temă vor discuta, profesorul îi anunță că își vor îndrepta interesul spre stereotipuri și prejudecăți. Dirigintele va puncta faptul că acest subiect nu este doar o simplă discuție la ora de dirigenție, ci un subiect foarte amplu, cu care se vor întâlni toată viața și cu care se confruntă chiar de pe acum. Activitatea “Ce cred eu despre cei din jurul meu?” (15 minute): Interacțiune: lucru în grup, brainstorming MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 35

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Încă din primul moment al orei, copiii sunt împărțiți pe grupe. De preferat grupe de câte 4 elevi. Fiecare grup a primit deja câte o coală de flip-chart la începutul orei. Profesorul scrie pe tablă următoarele cuvinte într-un cerc: “Copiii de la țară” și îi roagă pe elevi să își noteze, în jurul acelui cerc, tot ce cred ei despre copiii de la țară, modul în care îi văd ei pe aceștia și să își pregătească un argument pentru fiecare afirmație. După 7 minute de lucru, elevii sunt invitați să vină în fața clasei cu foile de flip-chart și să își prezinte schema. Prezentarea va fi susținută cu argumente. Situații concrete (15 minute): Interacțiune: elev-elev în cadrul grupului, grup-grup, profesor-elevi Profesorul diriginte îi anunță pe copii că urmatoarea activitate se va desfășura în interiorul fiecărui grup, apoi fiecare grup își va alege un reprezentant și vor confrunta răspunsurile date de grupurile lor, iar în final va avea loc o discuție profesor-elevi despre stereotipurile pe care, uneori fără să vrem, le aplicăm persoanelor din jurul nostru. Profesorul comunică grupurilor cele 2 situații concrete, pe care ei urmează să le dezbată în grup: 1) Doi bătrâni, seara, se plimbau prin parc. La un moment dat, zăresc doi copii neajutorați, murdari discutând în secret pe o bancă. Din depărtare se văd două siluete de bărbați atletici, purtând geci de piele neagră. De cine se vor teme bătrânii, de copii sau de bărbații în negru? De ce? 2) Cazul “Piggy” din romanul “Împăratul muștelor” de William Golding. Ce stereotip s-a aplicat în cazul lui și ce repercusiuni la nivelul relațiilor inter-umane și la nivel mental există asupra personajului? (se poate lua exemplul oricărui alt personaj de roman, piesă de teatru, poezie etc.) Elevii vor avea câte 5 minute pentru fiecare pas al acestei activități: dezbatere în grup, confruntare de idei între grupuri, discuție profesor-elevi. Tema de observație (5 minute): Profesorul va comunica elevilor că până la următoarea întâlnire aceștia au o temă care constă în observarea, zilnică, a stereotipurilor pe care le folosim în relațiile cu ceilalți. A DOUA ORĂ - Fixarea cunoștințelor Definirea termenilor (15 minute): Interacțiune: profesor-elevi, lucru individual Profesorul reamintește elevilor tema de discuție, se verifică și se comentează pe marginea temei pentru acasă. Împreună cu profesorul, elevii încearcă să găsească cea mai potrivită definiție pentru cuvântul “stereotip”, pe înțelesul lor. Elevilor li se explică și etimologia cuvântului. Deasemenea se va aduce în discuție și termenul de “prejudecată”. Anexa 1. În continuare, se completează Fișa de lucru 1 și se discută răspunsurile elevilor. Categorii de stereotipuri (10 minute): Interacțiune: lucru în perechi, profesor-elevi Profesorul întreabă ce categorii de stereotipuri cred ei că au fost puse în discuție în Fișa de lucru 1 (tinerii, fetele, băieții, femeile, bărbații, etc, deci GRUPURI). Profesorul împarte Fișa de lucru 2, informându-i pe elevi că în această fișă vor descoperi încă o categorie supusă stereotipului. În continuare, copiii vor adăuga exemple de stereotipuri legate de popoare (dacă știu acest lucru). Dezbatere (10 minute): Interacțiune: profesor-elevi MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 36

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Această activitate se desfășoară sub forma unor dezbateri libere, elevii aducând exemple din viața lor, din ceea ce au auzit sau poate chiar li s-a întâmplat. Se discută din nou diferența între stereotip și prejudecată: exista o diferență reală? Sunt sinonime? Lucru în echipă, dezbatere (10 minute): Interacțiune: lucru în echipă Activitățile din Fișa de lucru 3 se lucrează în grup. Mai întâi elevii cad de acord în cadrul grupului asupra motivelor apariției prejudecăților, iar apoi discută afirmațiile de la punctul 2. În final, au loc discuții comune, la nivel de clasa. Feedback și evaluare (5 minute): Interacțiune: profesor-elevi Elevii și profesorul prezintă ultimele concluzii și realizează faptul că este destul de greu să nu-ți împarți semenii în categorii. Chiar și involuntar, acest lucru poate dăuna dezvoltării personalității unui adolescent mai sensibil, iar cel care aplică stereotipuri poate fi etichetat drept intolerant. Trebuie să facem eforturi, să dăm credit oamenilor pentru ceea ce fac și demonstrează ca sunt, și sa nu îi “desființăm” doar pentru că aparțin unui grup. Anexa 1 – dezbatere la nivel de clasă CE ESTE UN STEREOTIP/ CLIȘEU?  Etimologie: “stereos” = solid, ferm, “typos” = imprimare (termen din tipografie, folosit prima dată în 1798 de Firmin Didot); aceasta era o copie a textului pe o tablă care se folosea la tipărire în locul originalului;  Generalizarea părerii despre un grup, plecând de la o persoană;  Când judeci pe cineva fără să cunoști;  O părere comună despre un anume grup social: de ex: “cerșetorii”=oameni leneși, care prefer să stea și să ceară, decât să muncească. De fapt, sunt doar cățiva dintre ei sunt astfel, însă eticheta se extinde asupra tuturor;  Stereotipul duce la prejudecată și la o falsă părere despre întreg grupul;  Oamenii nu cunosc amănunte despre un alt grup de oameni, nu-i cunosc în detaliu și personal, și atunci fac aprecieri greșite asupra lor, îi ‘bagă în aceeași oală’ pe toți;  Stereotipul este adânc înrădăcinat în cultura unui popor;  Stereotipul = o imagine generalizată despre un grup de persoane, care nu ia în seamă indivizii separat;  Prejudecata = o părere nefavorabilă despre un grup, bazată pe un stereotip;  Stereotipurile îi pot face pe cei care le emit să trăiască conduși de ura față de acel grup/persoană, iar pe cei care le sunt victime să trăiască cu o frică permanentă;  Când judecăm pe cineva bazându-ne pe stereotipuri și în consecință îi tratăm diferit, de fapt îi discriminăm. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 37

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Fișa de lucru 1 – lucru individual Stereotipii în legătură cu anumite categorii de persoane Completează următoarele propoziții cu ceea ce crezi tu că se spune în general despre aceste categorii de oameni: 1. Toți atleții sunt……………………………………………. 2. Toți politicienii sunt………………………………………. 3. X e un mare bețiv. Cu siguranță e........................................ 4. Adolescenții sunt.................................................................. 5. E blondă, deci....................................................................... 6. E italian, deci........................................................................ 7. Femeile sunt......................................................................... 8. Bărbații sunt......................................................................... 9. Băieții sunt........................................................................... 10. Fetele sunt........................................................................... 11. Bogații mereu...................................................................... 12. Profesorii întotdeauna......................................................... 13. Bătrânii mereu..................................................................... 14. Părinții mereu...................................................................... 15. Vegetarienii......................................................................... 16. Băieții cu părul lung ............................................................ 17. Băieții cu cercel................................................................... 18. Elevii care poartă lanț la gât................................................ 19. Cei care au părul verde ........................................................ 20. Cei care se îmbracă doar în negru........................................ MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 38

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Fișa de lucru 2 – lucru în perechi Stereotipii legate de popoare Citește cu atenție seturile de stereotipii de mai jos și încearcă să le potrivești cu popoarele cărora crezi că le sunt atribuite. 1. africanii; 2. indienii; 3. australienii 4. englezii; 5. francezii; 6. scoțienii; 7. irlandezii A. Murdari, nebărbieriți, Sunt foarte buni bucătari, Mănâncă croissante și baghete, Poartă berete pe cap, Repetă mereu ‘mais oui’, ‘mon cheri’ B. Sunt foarte mari băutori, Le plac la nebunie cartofii C. Nu sunt sofisticați, Sunt obsedați de canguri, bumeranguri și surfing, Se luptă cu crocodilii D. Cântă la cimpoi, Poartă fuste, Au bărbi roții, Sunt fataliști, Nu le plac englezii, Sunt păroși E. Foarte politicoși, Slabi la sporturi, Huligani la fotbal, Beau bere caldă, Au dinții stricați, Le place mult ceaiul F. Sunt guru, Domesticesc șerpi, Se închină la vaci, Mănâncă condimentat, Sunt fachiri, Levitează, meditează și dorm pe pat de cuie G. Dorm în colibe, Au mereu sulițe asupra lor, Sunt canibali, Au buzele găurite Fișa de lucru 3 – lucru în echipa CE DĂ NAȘTERE PREJUDECĂȚILOR? 1. Ai un timp de lucru de 2 minute în care să îți notezi ce consideri tu că ar putea da naștere prejudecăților. Cum crezi că apar acestea? 2. Citește cu atenție părerile de mai jos și discută-le cu colegii tăi de echipă. Impărtășiți, apoi, clasei părerile voastre. A) Stereotipurile au la bază un adevăr; B) Stereotipurile sunt, de obicei, negative, DAR... (continuă cu „C“) C) Capacitatea noastră de a înțelege lumea este limitată, iar faptul că folosim tipare pe care le aplicăm oamenilor ne ajută să clasificăm lucrurile din jurul nostru, deci să înțelegem, chiar și partial, lumea; D) Capacitatea noastră de a înțelege lumea este limitată, iar faptul că folosim tipare pe care le aplicăm oamenilor ne ajută să clasificăm lucrurile din jurul nostru, deci să înțelegem, chiar și partial, lumea; E) Aceste tipare ne ajută să menținem o anumită ordine în lume; F) Stereotipurile sunt dinamice și se schimbă odată cu lumea din jurul nostru, într-o interacțiune continuă. Prejudecățile apar pentru că: F1: nu ai o educație bună primită în familie; F2: te ‚iei după‘ prieteni; F3: vrei să ‚te dai mare‘; F4: din cauza faptului că nu înțelegi unele lucruri corect despre un grup/ persoană îți formezi o părere greșită, ceea ce dă naștere prejudecății; F5: prejudecata și discriminarea sunt forme ale intoleranței. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 39

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Prietenia și rețelele de socializare. Dă-mi un LIKE” Modulul Grup țintă/ Comunicare și abilități sociale clasă Profesor a VIII-a Obiective cadru Pavel Nicoleta, Școala Gimnazială ”Petre Ghelmez”, sector 2 Dezvoltarea abilităților de inter-relaționare în contexte variate: virtual/ Obiective de referință real.  să observe și să adopte modalități de relaționare pozitivă cu ceilalți; Metode  să precizeze modalități potrivite de a-ți face prieteni;  să analizeze conceptul de ”prietenie virtuală vs .prietenie reală”; Resurse  să-si asume propriile opinii și să le susțină cu argumente;  să formuleze enunțuri pro și contra în argumentarea unor idei;  să respecte opinia celorlalți;  să sintetizeze informațiile despre prietenie;  să coopereze pe timpul sarcinilor de lucru. conversația, explicația, descoperirea dirijată, observarea sistematică audio-vizuală, brainstorming-ul, dialogul profesor-elev, dialogul elev-elev, munca independentă, problematizarea, dezbaterea video proiector, coli albe, desene, imagini RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Moment organizatoric (3 minute): Salutul, asigurarea climatului necesar bunei desfășurări a orei de dirigenție. Captarea atenției (5 minute): Profesorul diriginte înmânează elevilor foi albe, le cere să se gândească la persoane dragi din viața lor și să noteze o listă de cuvinte care le vin în minte atunci când se gândesc la aceste persoane având la dispoziție un minut. Când timpul s-a scurs profesorul cere celor care au pe listă numele unui prieten sau cuvântul “prieten” să ridice mâna. Elevii respectivi vor face o nouă listă care să cuprindă cuvinte strict legate de “prietenie”având la dispoziție un minut. Când timpul s-a scurs profesorul îi roagă pe elevi, ca în perechi, să compare listele făcute și să vadă ce cuvinte au fost comune. Anunțarea temei (3 minute): Profesorul diriginte anunță titlul temei orei de dirigenție şi obiectivele propuse. Scrie pe tablă tema propusă. Desfășurarea activităților (35 minute): Activitatea 1: Profesorul diriginte le cere elevilor să extragă dintr-un recipient un post-it pe care se află scris numele unui elev din clasă (dacă extrage propriul nume, va reliza o nouă extragere). Elevul noteză pe acel post-it un lucru pe care îl apreciază la colegul respectiv. Vor începe toți astfel: “Îmi placi pentru că…..”. Elevii vor lipi post-it-ul pe tablă într-o inimioară desenată de profesor. Profesorul diriginte îi intreabă pe elevi cât de des folosesc expresia ”îmi placi/ îmi place” și în ce context; de asemenea îi întreabă care este numărul de prieteni pe care și i-au făcut în mediul online și numărul prietenilor din viața reală. Activitatea 2: Profesorul împarte elevii pe grupe și le înmânează imagini reprezentative. Elevii împart imaginile în două categorii: pentru relațiile create în mediul virtual și pentru cele create în mediul real. De asemenea vor alege acea categorie reprezentativă pentru ei. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 40

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Activitatea 3: Elevii sunt împărțiți în două grupe mari. O grupă va reprezenta “Prietenia virtuală”, iar cea de-a doua va reprezenta “Prietenia reală”. Elevii vor aduce cât mai multe argumente pro în favoarea grupei lor având posibilitatea să contraatace echipa adversă prin argumente plauzibile. Profesorul desenează un tabel pe tablă cu două coloane: “Prietenia virtuală”, “ Prietenia reală” și lipește câte o față zâmbitoare în dreptul fiecărei categorii atunci când o echipă aduce un argument pro și o față tristă atunci când se aduce un argument contra. Câștigă echipa care reprezintă categoria cu cele mai multe fețe zâmbitoare. Activitatea 4: Profesorul prezintă elevilor un filmuleț descărcat de pe linkul: http:// www.youtube.com/watch?v=9wEDsbJ0c9M despre pericolul prieteniei virtuale inspirat din povestea “Scufița Roșie”. Profesorul îi întreabă pe elevi unde a greșit și cum ar proceda ei dacă ar fi în locul Scufiței Roșii? Concluzii (4 minute): Profesorul diriginte formulează împreună cu elevii concluziile cu privire la relațiile de prietenie. Exemple imagini prietenie virtuală/ reală: MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 41

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Învăţ să fiu responsabil” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Batista Beatrice Adelaida, Școala Gimnazială Nr. 132, sector 5 cadru Obiective de Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate. referință  să explice importanţa responsabilităţii individuale și sociale, în Metode diferite context. exerciţiul,conversaţia, dezbaterea, studiul de caz, jocul de rol, Resurse problematizarea, lucrul în echipă fișe de lucru, studii de caz , PC, videoproiector RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei PRIMA ORĂ Moment organizatoric (5 min): Elevii se vor gândi la o responsabilitate importantă pe care o au în viaţa de zi cu zi. Apoi, vor răspunde la următoarele întrebări:  Faţă de cine se exercită responsabilitatea respectivă?  Care sunt avantajele care ar putea apărea ca urmare a îndeplinirii responsabilităţii?  Ce s-ar întampla dacă nu v-aţi asuma această responsabilitate?  De ce este această responsabilitate importantă? Anunţarea obiectivelor (2 min): Pe baza răspunsurilor oferite, elevii vor deduce faptul că la finalul activităţii vor putea identifica diferite responsabilităţi pe care le au persoanele în viaţa publică şi privată, vor deduce câteva din sursele acestora, precum și consecinţele asociate responsabilităţilor, incluzând atât beneficiile (avantajele, premiile), cât şi costurile (pierderile) impuse de îndeplinirea acestora. Identificarea surselor responsabilităţii (10 min): Profesorul diriginte le va ilustra elevilor câteva căi obișnuite prin care oamenii îşi asumă responsabilităţi, scriind pe tablă următoarele concepte: „promisiune, sarcină de lucru (temă), funcţie (post), profesie, lege, obicei, datorie civică, principiu moral.”(ca surse ale responsabilităţilor). Elevii vor explica fiecare dintre sursele obişnuite ale responsabilităţii şi vor găsi exemple pentru ilustrarea fiecărei surse. Analiza responsabilităţilor în cadrul unor studii de caz (5 min): Elevii vor fi împărţiţi în perechi și vor avea sarcina să completeze, în timpul stabilit, un tabel în care vor examina responsabilităţile identificate în fiecare din cele două studii de caz prezentate în Fișa de lucru F1 - “Analiza responsabilităţilor”. Discutarea rezultatelor în grupul mare (5 min): După efectuarea exerciţiilor de identificare a situaţiilor în care este necesară asumarea responsabilităţii sociale, elevii vor prezenta răspunsurile în faţa clasei. Stabilirea consecinţelor îndeplinirii responsabilităţilor (10 min): Profesorul diriginte îi va dirija pe elevi să deducă faptul că, dacă îşi asumă o responsabilitate, aceasta presupune unele consecinţe: atât beneficii, cât şi costuri (pentru el și pentru cei din jur). Elevii vor avea ca sarcină de lucru individuală completarea, cu exemple personale, a unui tabel referitor la posibilele avantaje şi costuri care le revin persoanelor responsabile, Fișa de lucru F2-„Beneficii şi costuri ale îndeplinirii responsabilităţilor”. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 42

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Discutarea răspunsurilor în cadrul grupului (5 min): După efectuarea temei de lucru, elevii vor prezenta în faţa clasei câteva cazuri, evidenţiind avantajele şi dezavantajele care decurg din îndeplinirea responsabilităţilor respective (faţă de persoana care şi-a indeplinit responsabilităţile şi faţă de alte persoane). Concluzii (3 min): Pentru a concluziona, profesorul diriginte îi va încuraja pe elevi să se gândească la importanţa asumării responsabilitaţilor în viaţa de zi cu zi, precum şi la posibilitatea inexistenţei conceptului: „responsabilitate socială”. Asigurarea feed-back-ului (5 min): Elevii vor răspunde, argumentat, la următoarea întrebare- problemă: “Cum ar fi viaţa acasă, la şcoală, în comunitate, dacă nimeni nu ar accepta sau nu ar îndeplini responsabilităţi către alte persoane?”. ORA A DOUA Moment organizatoric (5 min): Pornind de la situaţia-problemă rezolvată la finalul orei precedente, elevii vor puncta importanţa asumării răspunderilor, beneficiile care le revin în urma acestei îndatoriri sociale, precum şi impactul pe care îl pot avea în societate ca şi viitori cetaţeni responsabili. Anunţarea obiectivelor (2 min): În partea a doua a demersului didactic propus, elevii vor putea deprinde câteva metode utile în cazul în care trebuie să decidă dacă vor îndeplini sau nu o anumită responsabilitate. De asemenea, pentru a putea aplica cunoștinţele însușite, vor avea posibilitatea să ia o decizie, asumându-şi rolul unei persoane aflate într-o dilemă legată de îndeplinirea responsabilitaţilor ce-i revin. Utilizarea jocului de rol în prezentarea unei situaţii-problemă (10 min): Varianta 1: 3 elevi voluntari vor avea sarcina de lucru de a pune în scenă cazul numit “Urgenţa” (roluri: doctorul, pacientul, asistenta medicală), în care se relevă faptul că, uneori, în lumea medicală, îndeplinirea responsabilităţilor asumate prin “Jurământul lui Hippocrate” este problematică, întrucât acestea sunt în contradicţie cu alte valori și principii. Varianta 2: Povestirea cu titlul “Urgenţa” va fi proiectată pe ecran şi va fi citită în clasă. Pregătirea echipelor pentru rezolvarea situaţiei-problemă (5 min): Profesorul diriginte va proiecta pe ecran criteriile de care trebuie sa ţină cont în rezolvarea dilemei prezentate în scenetă (sau citite pe ecranul de proiecție): urgenţa, importanţa relativă, timpul necesar, resursele disponibile, valori și interese divergente, soluţii alternative. Ceilalţi elevi vor fi instruiţi în legatură cu faptul că, în urma aplicării acestor criterii stabilite, vor fi puşi în situaţia de a rezolva dilema şi de a lua o decizie: fie să acorde ajutorul de urgenţă, conform Jurământului lui Hippocrate, fie să respecte dorinţa fermă a pacientului necunoscut, bazată pe libertatea credinţelor religioase şi să nu acorde ajutorul absolut necesar. Completarea fişei de lucru (15 min): Elevii, împărţiţi pe grupe, vor avea de studiat cazul dramatizat de către cei trei elevi, pe baza criteriilor enunţate anterior, Fişa de lucru F3 - “Criterii necesare pentru a decide între diverse responsabilităţi aflate în contradicţie”. Concluzii (8 min): Elevii îşi vor desemna un reprezentant care să prezinte răspunsurile la întrebări şi poziţia exprimată, răspunzând la întrebarea „Ce ar trebui să facă dr. Green? De ce?”, întemeindu- şi poziţia pe elementele formulate cu ajutorul analizei şi evaluării dilemei. Asigurarea feed-back-ului (5 min): Elevii vor rezolva urmatoarea temă: „Amintiţi-vă o situaţie în care voi sau o cunostinţă de-a voastră s-a confruntat cu o dilemă. Descrieţi ce s-a întâmplat şi explicaţi motivele care au stat la baza deciziei în ceea ce privește îndeplinirea uneia dintre responsabilităţi.” MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 43

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Fișa de lucru F1 - “Analiza responsabilităţilor” Citiţi cu atentie fiecare dintre situaţiile prezentate mai jos. Completaţi apoi tabelul și discutaţi răspunsurile voastre cu ceilalţi colegi. A. Doamna Thomson nu ştia ce să facă; în vecinatatea ei s-au comis câteva spargeri şi ea bănuieşte cine este autorul. În urmă cu o zi, fiul ei a venit acasă însoţit de câţiva prieteni. Boby, unul dintre prieteni, avea un casetofon despre care a spus ca l-a primit de la un prieten, dar doamna Thomson a recunoscut casetofonul care aparţinuse unuia dintre vecinii care au fost prădaţi. B. Jeannette a decis să încerce să se angajeze la un magazin din localitate. Avea nevoie de bani pentru a înapoia părinţilor banii împrumutaţi pentru cumpărarea unei biciclete. Spera că slujba îi va ocupa doar câteva ore pe zi. În restul timpului putea să-şi pregătească temele. În plus, dorea să fie liberă marţi după-amiaza pentru a-şi pregăti lecţia de pian. Directorul magazinului i-a prezentat responsabilităţile slujbei. Trebuia să fie politicoasă cu clienţii, să-i ajute să aleagă ceea ce doreau să cumpere, să păstreze o evidenţă clară a vânzărilor. Exista posibilitatea ca marți după-amiaza să fie liberă, cu condiţia de a lucra în celelalte zile de la 15.30 la 18.00. Directorul a insistat asupra necesităţii de a fi punctuală. La încheierea interviului, directorul i-a comunicat că a obţinut postul. Plata era avantajoasă. Analiza responsabilităţilor Situația: A B Care sunt persoanele cu responsabilităţi în situaţiile prezentate? Care sunt responsabilităţile identificate? Față de cine sunt asumate responsabilităţile? Care sunt sursele responsabilităţilor? Ce recompense sau penalităţi sunt asociate fiecărei responsabilități? Sursa: „Fundamente ale democraţiei”, traducere și adaptare de D.Chiriţescu, A.Teşileanu, București, Silex, 2005 MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 44

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Fișa de lucru F2 - „Beneficii şi costuri ale îndeplinirii responsabilităţilor” Îndeplinirea unei responsabilitaţi poate determina mai multe avantaje (beneficii), dar poate presupune şi existenţa unor costuri. Identificaţi o responsabilitate pe care v-ar plăcea să v-o asumaţi. Descrieţi responsabilitatea şi posibilele consecinţe ale îndeplinirii acesteia, completând următorul tabel: Responsabilitatea pe Beneficii pentru tine Beneficii pentru Costuri pentru tine care doriţi să v-o ceilalţi asumaţi Fișa de lucru F3 -“Criterii necesare pentru a decide între diverse responsabilităţi aflate în contradicţie” Citiţi cu atenţie povestirea intitulată “Urgenţa”, bazată pe un fapt real. Răspundeţi la întrebări, utilizând criteriile care vă vor ajuta să rezolvaţi dilema doctorului Green: Asemeni majorităţii doctorilor, Jane Green a depus, la începerea carierei de medic, Jurământul lui Hippocrate. Ea a jurat să folosească metoda de tratament pe care, conform pregătirii și judecăţii sale, o consideră în beneficiul pacientului său. Într-o seară, în timp ce era de gardă, o ambulanţă a adus la spital un om care fusese accidentat de o maşină. Pacientul era inconştient. În timp ce Jane Green examina pacientul, o asistentă a căutat în portofelul acestuia un act de identitate. Ea a găsit o foaie de hârtie pe care scria: “În cazul în care Robert Holbrook păţeşte ceva, va rugăm, sunaţi la biserica lui, la numărul 132-5412. Nu administraţi tratament medical”. Semnătura era asemănătoare cu cea de pe permisul de conducere. Asistenta i-a arătat biletul lui Jane Green. Aceasta a spus: “Are hemoragie internă. Dacă nu-l operez imediat, este foarte probabil să moară”. Asistenta a precizat că biletul era semnat chiar de pacient. “Dacă ar fi fost conştient, v-ar fi spus acelaşi lucru: nu vrea să fie operat. Oamenii care aparţin acestei biserici cred că orice intervenţie chirurgicală împiedică purificarea spirituală”. “Este de datoria mea să fac ceea ce cred că este mai bine pentru pacienţii mei. Duceţi-l în sala de operaţie!” a spus Jane Green. În timp ce asistenta îl scotea pe Robert Holbrook din camera de gardă, Jane Green a citit încă o dată biletul. Nu ştia dacă ar trebui să urmeze sau nu instrucţiunile scrise de pacient. Pentru prima dată în cariera ei nu ştia care responsabilitate trebuia îndeplinită. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 45

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Nr. Întrebarea Responsabilitatea 1 Responsabilitatea 2 crt 1 Care sunt responsabilităţile Să încerce să salveze viaţa Să respecte dorinţa doctorului? pacientului pacientului de a nu i se acorda îngrijire medicală fără consimţământul acestuia 2 Care sunt sursele celor două responsabilităţi? 3 Care ar putea fi recompensele în cazul îndeplinirii fiecărei responsabilităţi? 4 Care ar putea fi penalităţile în cazul neîndeplinirii responsabilităţilor? 5 Care ar fi consecinţele probabile ale îndeplinirii responsabilităţilor? Care ar fi beneficiile? Care ar fi costurile? 6 Cât de urgentă este fiecare responsabilitate? 7 Cât timp ar fi necesar pentru îndeplinirea responsabilităţii? 8 Ce alte valori şi interese sunt implicate? 9 Ce soluţii alternative sunt posibile? Sursa: „Fundamente ale democraţiei”, traducere și adaptare de D.Chiriţescu, A.Teşileanu, București, Silex, 2005 MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 46

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Colegialitate și prietenie” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Geabău Marilena, Școala Gimnazială Specială Nr. 4, sector 4 cadru Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate Obiective de referință  să sesizeze asemănările şi deosebirile între coleg şi prieten;  să stabilească criterii valorice de alegere a prietenilor; Metode  să manifeste solidaritate şi cooperare în grup;  să deosebească adevărata de falsa prietenie; Resurse  să exerseze exprimarea adecvată a emoţiilor;  să înţeleagă că prietenia depăşeşte colegialitatea trăind pe o treaptă superioară: ataşament personal. conversaţia, exemplul, chestionarul, problematizarea, jocuri de cunoaştere, proverbe, cugetări, explicaţia, modelarea, lucrul individual, caracterizarea generală, aprecierea verbală,exerciţiu moral, studiu de caz, observaţia povestiri de LevTolstoi, evocări, ghicitori, proverbe, planșe RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei Introducere: Viaţa în grădiniţă, în şcoală sau în diferite comunităţi de muncă îi apropie pe oameni, le dă putinţă să se cunoască şi să se înţeleagă. În prima etapă, copiii care formează o grupă sau o clasă, legaţi între ei printr-un program comun şi activităţi comune, devin colegi. Această comunitate de preocupări îi face să se manifeste cu respect unii faţă de alţii, să se ajute atât când sunt în locul de desfăşurare a activităţilor cât şi în afară. Există după cum bine ştim, colegi buni şi colegi răi. Dar cum pe colegi nu-i poţi alege, ei trebuie acceptaţi şi eventual făcuţi să înţeleagă că sentimentul de colegialitate reprezintă posibilitatea de a îndeplini mai uşor sarcinile de a trăi mai frumos. Colegii trebuie să fie uniţi prin spiritul de echipă, de colaborare şi de aspiraţii. Buna înţelegere între anumiţi colegi favorizează apariţia şi dezvoltarea unei relaţii mai profunde şi mai statornice, o relaţie afectivă numită prietenie. Psihologii afirmă că până la 10-11 ani apropierile dintre copii sunt simple întovărăşiri forme ale colegialităţii sau jocurilor în grup, a preferinţelor pentru unii sau pentru alţii. După această vârstă, copiii devin mai selectivi şi mai preocupaţi faţă de anumiţi colegi sau tovarăşi de joacă. Pe cine alegem ca prieteni? Concluzie: Alegeţi prieteni buni, care te merită şi pe care îi meriţi. Pe prieteni nu-i cumperi şi nu-i vinzi, pentru că prietenia este un sentiment care aproprie oamenii; îi face să fie solidari la bine, nu la rău. În prietenia adevărată nu are importanţă statutul social, opiniile politice şi nici apartenenţa la o altă etnie. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 47

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Eveniment Conţinutul informaţional al receptării didactic 1. Moment Asigurea condiţiilor necesare desfăşurării orei; organizatoric pregătirea materialelor necesare. 2.Verificarea Copiii au fost rugați să caute istorioare, ghicitori, cunoştinţelor proverbe, despre prietenie. Elevii citesc materialele anterioare aduse de ei. 3.Captarea Se va cere elevilor să numească alte poveşti atenţiei cunoscute în care au întâlnit prietenia animalelor cu oamenii (Cenuşăreasa, Albă-ca –Zăpada, etc). 4.Anunţarea Li se va spune elevilor că urmează să discute despre subiectului orei colegialitate şi prietenie şi despre felul în care ne de dirigenție şi alegem prietenii. Se va nota pe tablă titlul temei: a obiectivelor “Colegialitate şi prietenie”. MO 48

ȚIE” Strategii didactice Metode şi Mijloace de Mod de Evaluare procedee învăţământ organizare instructajul frontal exerciţiul portofoliu cu individual orală explicaţia proverbe și frontal conversaţia observarea ghicitori explicaţia planşe demonstraţia planşe cu conversaţia poveşti frontal demonstraţia explicaţia frontal ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 8

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ 5.Dirijarea Profesorul va citi povestea ,,Doi prieteni,, de Lev învăţării Tolstoi Elevii vor răspunde la întrebările adresate, privind planşele expuse. - Care sunt personajele povestirii ,,Doi prieteni”? - Cine este autorul acestei povestiri? - Ce eveniment are loc pe drumul unde mergeau cei doi prieteni - Unde au poposit cei doi în drumul spre casă? - Ce face prietenul mai tânăr la apariția ursului? - Cum s-a comportat cel vârstnic? - Ce-l întreabă tânărul după plecarea ursului și coborârea din copac? Pe baza unor întrebari elevii vor fi conduşi spre descoperirea elementelor ce caracterizează o relaţie de prietenie. A) Pe cine alegem ca prieteni? (cei care ne ajută la nevoie, cei care se aseamănă cu noi, cei cu care ne înţelegem mai bine) B) Care este diferenţa dintre colegialitate şi prietenie? Putem avea colegi, tovarăşi de joacă, dar nu toţi ne sunt prieteni. Citat despre prietenie: “Nu cunosc un mai mare vrăjmaş al oamenilor decât prietenul tuturor care, veşnic încântat de totul, încurajează pe cei răi şi prin bunăvoinţa sa vinovată linguşeşte viciile din MO 49

ȚIE” lectura planşe cu frontal observarea explicativă poveşti sistematică expunerea conversaţia fişă cu proverbe autoevaluarea explicaţia despre prietenie frontal ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 9

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ care nasc apoi toate dezordinile din societate” Jean Jacques Rousseau. Elevii vor extrage mesajul transmis de citat. C) Ce criterii folosim în alegerea prietenilor? Se va cere elevilor să noteze pe Fișa de lucru F1 calităţile şi defectele unui prieten, fără să menţioneze numele acestuia. Se va aprecia pe baza răspunsurilor date dacă respectivul poate fi 6.Fixarea considerat prieten sau nu. cunoştinţelor D) Uneori între prieteni apar neînţelegeri, conflicte. Ce motive pot conduce la conflicte? Cum pot fi ele depăşite? Se vor citi proverbele de pe fişă şi va fi discutat fiecare în parte. E) Ce aţi învăţat voi din discuţiile purtate astăzi? Concluzie: Trebuie să ne alegem bine prietenii. Pe prieteni nu îi poţi cumpăra, nici vinde, deoarece prietenia este un sentiment ce apropie oamenii şi îi face solidari la bine, nu la rău. Într-o prietenie adevărată nu are importanţă statutul social, opiniile politice, vârsta. Elevii vor avea de completat o Fișa de lucru F2 referitoare la criteriile lor personale de alegere a prietenilor. 7.Asigurarea Elevii vor primi indicaţii privind realizarea unei feed-back-ului compuneri în care să îşi caracterizeze prietenul. MO 50

ȚIE” observarea conversaţia sistematică exerciţiul fişe frontal autoevaluarea munca conversaţia proverbe individual independentă aprecierea verbală exerciţiul fișa de lucru individual Observarea directă explicaţia portofoliul ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 0

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” FIȘA DE LUCRU F1 Fără să-i spuneţi numele, notaţi calităţile şi defectele prietenului vostru cel mai bun. Credeţi că vă merită prietenia? Fă acelaşi exerciţiu şi pentru tine. Crezi că merită să fii prieten cu el? CALITĂŢI DEFECTE cinstit necinstit sincer nesincer corect incorect politicos nepoliticos fidel infidel modest îngâmfat, lăudăros vesel, glumeţ urîcios, supărăcios darnic zgârcit econom risipitor frumos prefăcut ordonat dezordonat disciplinat indisciplinat vorbeşte frumos vorbeşte urât, jignitor calm, echilibrat nervos, arţăgos bun sportiv nu învaţă bun cântăreţ bârfitor bun dansator gălăgios învaţă bine lenes îi înţelege pe cei din jur neînțelegător umblă curat şi îngrijit umblă neîngrijit şi murdar MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 51

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” FIȘA DE LUCRU F2 Alege varianta cu care eşti de acord: 1) Prietenul meu trebuie să fie: a) de încredere; b) să mintă atunci când are nevoie; c) sincer întotdeauna; d) arătos; e) bun. 2) Ce aştepţi de la prietenul tău: a) să îţi dea curaj; b) să nu te atenţioneze când greşeşti; c) să nu te părăsească la nevoie; d) să aibă aceleaşi hobby-uri ca şi tine. 3) Cui refuzi prietenia ta: a) celor care nu se ţin de cuvânt; b) celor care schimbă des prietenii; c) celor care îşi respectă cuvântul dat; d) celor de altă etnie, religie. 4) Proverbul care corespunde adevăratei prietenii: a) Când îţi faci noi prieteni , nu-i uiţi pe cei vechi. b) Prietenul tuturor este prietenul nimănui. c) Prietenul la nevoie se cunoaşte. Proverbe:  Mai bine fără prieten, decât cu prieteni răi.  Cu prieteni răi, rău te faci, cu cel de omenie mănânci colaci.  Prieten adevărat, care te sfătuieşte de bine, nu cel care îţi laudă ....  Cine caută un prieten fără defecte va rămâne singur.  Drumul către casa unui prieten nu este niciodată lung.  Orice să fie nou, dar prietenul vechi.  Inima își cunoaște prietenii.  Prietenul vechi este ca vinul care, pe cât se învecheăte, pe-atît mai cu gust se bea.  Prietenul adevarat și prin ascuns te-ajută fără a ta știre.  Dacă prietenul tîu este miere, tu nu umbla să-l manânci de tot.  Nicio avere mai bună decât prietenul cel bun. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 52

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Violența verbală și autocontrolul” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Oprea Mihaela, Școala Gimnazială “Petre Ghelmez”, sector 2 cadru Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate Obiective de referință  să explice în cuvinte proprii noţiunea de violenţă;  să identifice formele de violenţă; Metode  să descopere şi să analizeze cauzele producerii actelor de violenţă;  să identifice situaţiile conflictuale şi modalităţile nonagresive de Resurse rezolvare a acestora;  să participe activ şi conştient la exerciţiile propuse;  să găsească soluţii, reguli care pot contribui la stabilirea unor relaţii bune cu ceilalţi. conversația, explicația, exercițiul practic, descoperirea dirijată, brainstorming-ul, dialogul profesor-elev, dialogul elev-elev, munca independentă, problematizarea, dezbaterea scheme, desene, carioci, jucării din pluș (cu mesaj pozitiv sau negativ), ghemotoc de hârtie, eșarfă, coli. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Introducere: Adulții (părinți, profesori, etc) care în relațiile cu copiii folosesc pedepse fizice și își exprimă trăiri negative, nemulțumire, dispreț, dezacord, insatisfacție, dezamăgire, indiferență, nepăsare, față de comportamentul/ performanțele lor, indiferent de contextul la care ei se referă (acasă, la școală, în lume) trebuie să se gândească la efectele atitudinilor lor asupra psihologiei copiilor. Copiii au nevoie de înțelegere, securitate afectivă, sprijin, protecție, dar și de autoritate și fermitate. O prea mare înțelegere și libertate oferită de părinți poate fi considerată de către copil ca și o formă de neimplicare, de nepăsare. Comunicarea este necesară pentru a crea un climat de încredere și respect reciproc. Copilul are mai mult nevoie de timp și de disponibilitate psihologică decât de bani. Mituri și prejudecăți privind violența:  Copilul trebuie să faca ceea ce îi spun părinții.  Părinții vor numai binele copiilor, ei nu greșesc niciodată.  Părinții au slăbiciuni: ei pot iubi și arată iubirea mai mult pentru unul dintre copii.  Copilul nu trebuie să aibă griji, cine știe ce-l așteaptă în viață.  Grija copilului este doar să învețe.  Copilul trebuie să știe de frică.  Copilul face ce vede acasă.  Copiii învață acasă violența.  Părintele nu are de ce să se scuze în fața copilului. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 53

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Scenariul temei: Etapele orei Conținutul temei orei de dirig de dirigenție (dozarea Activitatea dirigintelui timpului) Consemnează absenții; Răspund Moment Captează atenția elevilor; ceea ce organiza Le cere acestora să menționeze câteva care au toric cuvinte care îi fac să se simtă apreciați, adresate (5min) iubiți, importanți; apoi, cuvinte de apreciere pe care le-au adresat cândva cuiva, și, în Particip Desfășura cele din urmă, cuvinte care i-au jignit sau cu rea care au jignit la rândul lor. Particip activităților Lucreaz (40min) 1. Îi lasă pe elevi să descopere tema lecției exercițiu și le cere să încerce să explice ce înseamnă violența verbală, apoi să precizeze unele din cauzele acesteia; 2. Le cere elevilor să lucreze pe grupe un exercițiu cu cerința: Grupează corect cuvintele după: ,,AŞA DA”/,,AŞA NU” ei trebuind să aleagă cuvinte pe care să le treacă la cele două rubrici (pe fișe vor avea cuvinte ca: acceptare, amenințare, respect, furie, atac etc.). După ce elevii completează fișele, se discută răspunsurile corecte și elevii se autoevaluează, analizând răspunsurile. 3.Elevii sunt anunţaţi că vor avea de parcurs Prima a următoarele activități: după un model https://w preluat din Atelierele de vorbe iscusite =1MBb (http://cuvinteledor.ro/ateliere/), organizate ideea că în cadrul campaniei “Cuvintele dor, nu-i mesajel MO 54

ȚIE” genție Strategia didactică Activitatea elevilor Metode și Forme de Resur procedee organizare se d la întrebări și exprimă conversa frontal au simțit în aceste situații în ția; adresat sau le-au fost descope e astfel de cuvinte. rirea dirijata; pă la discuții. conversa frontal ția; pă la discuții; brainstormi pe grupe; coli albe ză pe grupe și rezolvă frontal ng-ul; ul. exercițiul activitate (link: conversa frontal Eșar ția; fă, o floa www.youtube.com/watch?v exercițiul re și un șarpe din boLZG8e8). Pornind de la practic. ă o relație are două capete, iar le, pozitive sau negative, ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 4

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ așa?”, elevii vor fi puși în două situații circulă distincte. copiii v comunic vor de mesajel nu mai e A doua https://w =gsZ81 că relați relație d elevii vo astfel: u comunic picioare eșarfe p imens d negative folosind (martoru 4.Le cere elevilor ca, în cadrul aceluiași Lucreaz grup, să găsească 3 situații în care s-au confruntat cu violența verbală și în care au exercitiu folosit o strategie de evitare a unei stări -Leader conflictuale. grupă pr formula Concluzii Formulează împreună cu elevii concluziile Formule (5min) cu privire la violența verbală și abordate autocontrol. MO 55

ȚIE” de la un capăt la celalalt, pluș, coli, cari vor reprezenta canalul de oci, un care cu ajutorul unei eșarfe și ghemo emonstra că, din cauza toc de lor negative, relația, uneori, hâr e fluidă. tie. activitate: (link: dezbate grupe; rea; frontal www.youtube.com/watch?v conversa ția; frontal 1r-4Vcs ) Pornind de la ideea brainstormi ia agresor-victimă este o ng-ul de putere prin definiție, or reprezenta această relație un elev urcat pe un scaun va ca cu un altul aflat în e, prin intermediul unui pe care va rula un ghemotoc de hârtie (=mesajele e). Se va demonstra că, du-se o a 3-a parte ul), relația este reechilibrată. ză pe grupe și rezolvă ul; r-ul desemnat de fiecare rezintă răspunsurile ate. ează concluziile temei conversa e. ția ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 5

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Gestionarea agresivității în situațiile conflictuale” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a IX-a Profesor Competențe Ocnărescu Maria, Colegiul Tehnic ”Carol I”, sector 6 generale Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale; Competențe Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate. specifice Proiectarea unei strategii de comunicare eficientă; Elaborarea unui plan de îmbunătăţire a autocontrolului emotional. Metode studiul de caz, instructajul, lucrul individual/ lucrul în echipă conversaţia euristică, exemplificarea Resurse tablă, calculator, videoproiector, chestionar RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Studiul de caz Povestea lui Alin Alin are 16 ani şi este elev în clasa a X-a. Îl cunoaşteţi din copilărie şi vă pasă de el. În grupul de prieteni, Alin este un băiat sociabil, prietenos, glumeţ. La şcoală însă este mult mai timid. De când a început liceul, Alin nu s-a înţeles niciodată foarte bine cu colegii de clasă, poate pentru că, în relaţie cu ei, a fost destul de retras. Mereu a fost ţinta glumelor colegilor, dar niciodată nu le-a răspuns. În ultima vreme însă, Alin a început să reacţioneze la glumele colegilor. Mai mult decât atât, a intrat într-un conflict direct cu ei. Aveţi informaţii sigure că aceştia au de gând să îl bată pe Alin astăzi, după ore. Întrebarea 1: Ţinând cont de faptul că nu vă este indiferent ce i se întâmplă şi că îl consideraţi prietenul vostru, ce anume faceţi ca să-l ajutaţi? Întrebarea 2: Dacă aţi fi dirigintele lui Alin şi aţi afla de la elevi că acesta urmează să fie bătut, ce anume aţi face ca să preveniţi acest lucru? Întrebarea 3: Aţi fost vreodată, în realitate în situaţii de genul acesta? Dacă da, ce anume s-a întâmplat şi cum anume aţi contribuit la soluţionarea conflictului? * Fiecare întrebare se va adresa pe rând, urmărindu-se parcurgerea, în cazul fiecărei întrebări în parte a etapelor studiului de caz: lucrul individual, lucrul în echipă, dezbaterea în plen. În funcţie de numărul şi disponibilitatea elevilor se poate renunţa la etapa lucrului în echipă, dacă acest lucru poate duce la o mai bună desfăşurare a orei. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 56

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Scenariul temei NR SECVENŢE DE CONŢINUT, STRAT CRT INSTRUIRE ACT 1 Moment organizatoric Salutul, prezența 2 Captarea atenţiei Anunţ faptul că voi rela semene cu alte poveşti car Vă voi spune o poveste cu să aflaţi unele lucruri d Anunţarea obiectivelor temei reacţiona în unele situ 3 orei de dirigenție, într-o formă conflictele care apar şi de accesibilă elevilor De asemenea o să aflăm soluţiona un conflict. Prezentarea studiului de c Se discută împreună c Activitatea 1 transformat o situaţie într- Identificarea răspunsurilor 4 agresive care duc la adâncirea Li se dă elevilor sarcina d unui conflict şi a câtorva soluţii Li se dă elevilor sarcina d echipă, o soluţie unitară. social acceptabile în situaţia (* În funcţie de numă conflictuală participanţi se poate renu Se prezintă şi se discută fiecărui elev. MO 57

ȚIE” TEGII ŞI DESFĂŞURAREA METODA TIMP TIVITĂŢII DIDACTICĂ Conversație liberă 1 min. 1 min. ata o poveste care s-ar putea să Expunerea 1 min. re le sunt foarte familiare u ajutorul căreia veţi putea ajunge Expunerea despre voi, cum anume putem Explicaţia uaţii astfel încât să rezolvăm e la cine putem cere ajutorul. m cum anume putem agrava sau caz: Povestea lui Alin. Incidentul critic cu elevii modul cum Alin a Instructajul -un conflict deschis. de a răspunde la întrebarea 1. de a forma echipe şi de a găsi, în Lucrul individual 15 min. ărul şi disponibilitatea elevilor Lucrul în echipă unţa la etapa lucrului în echipă) Conversaţia euristică în plen alegerile fiecărei echipe/ ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 7

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Se răspunde individual la Activitatea 2 Lucrând în echipe, elevi 5 Conştientizarea ajutorului raspuns comun la întreb răspuns trebuie să reprezin concret pe care îl poate oferi (* Ca şi la întrebarea prec lucrului în echipă dacă nu şcoala pentru a proteja elevii nu sunt dispuşi să formeze Se discută în plen răspuns Activitatea 3 Se răspunde individual la Conştientizarea rolului pe care În echipă, elevii au sarcin comportamentul personal îl are răspunsurile individuale a 6 în adâncirea sau soluţionarea (* În funcţie de număru unui conflict poate renunţa la etapa luc Se dispută în plen răspuns Se discută pe larg câteva r Concluzii Se solicită de la elevi conc 7 Feedback dintre reacţiile avute în s sau soluţionarea conflictu Se solicită reluarea de acceptabile capabile să rez Elevii completează chesti în situațiile conflictuale”. Se solicită feed back MO 58

ȚIE” întrebarea 2. Instructajul 7 min. ii sunt instruiţi să găsească un Lucrul individual 15 min. barea 2, cu menţiunea că acest 10 min. nte o soluţie realistă. cedentă, se poate renunţa la etapa umărul elevilor este mic sau dacă e echipe) surile echipelor/ elevilor. întrebarea 3. Conversaţia euristică na de a găsi puncte comune între Lucrul individual ale membrilor echipei. Explicaţia ul şi disponibilitatea elevilor, se crului în echipă) surile echipelor / elevilor. raspunsuri individuale. cluzii legate de existenţa legăturii Conversaţia euristică situţiile conflictuale şi adâncirea ului. către elevi a soluţiilor social- zolve conflictul discutat. ionarul ”Gestionarea agresivității ODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 8

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Chestionar ”Gestionarea agresivității în situațiile conflictuale” 1) Daţi un exemplu de reacţie agresivă care poate duce la agravarea unui conflict. 2) Daţi un exemplu de conflict în care v-aţi aflat, arătând cum anume aţi contribuit la situaţia respectivă. 3) Daţi un exemplu de situaţie când aţi reuşit să rezolvaţi paşnic un conflict în care v-aţi aflat, arătând ce anume aţi făcut. 4) Daţi un exemplu de modalitate în care vă puteţi opri colegii de la a face lucruri care să vă deranjeze, fără a declanşa însă un conflict cu ei. 5) Ce anume puteţi face pentru a aplana un conflict dintre doi colegi de clasă? 6) Ce anume poate face şcoala pentru a contribui la existenţa unor relaţii adecvate între elevi? Vârsta: _______ Clasa: ________ MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 59

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Bariere în comunicare” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a IX-a Profesor Competențe Bușe Manuela Ianina, Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”, sector 3 generale Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării Competențe personale şi profesionale. specifice Metode Exersarea comunicării eficiente. Resurse lucrul pe grupe, diagrama cauză-efect, dezbaterea fișe de documentare, coli format A3, creioane colorate, flip-chart, markere RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei 1) Moment organizatoric: se pregătesc materialele, se organizează colectivul în grupe de câte cinci elevi. Se anunță tema, se precizează competențele care urmează a fi dobândite la finalul activității. 2) Captarea atenției: se dă citire motto-ului:„Cuvântul este pe jumătate al celui care vorbeşte, pe jumătate al celui care ascultă.”- Michel E. de Montaigne 3) Desfășurarea propriu-zisă a activității: Noțiuni generale despre comunicare: etimologia termenului „comunicare”, structura procesului de comunicare, tipuri de comunicare umană, comportamente verbale funcţionale pentru o comunicare orală eficientă (Anexa 1), definirea blocajului în comunicarea profesor-elev – discuții cu întreaga clasă. Se distribuie fișele de documentare (Anexele 1 și 2) și profesorul explică scopul și etapele realizării diagramei cauză-efect. Se solicită elevilor (organizați în grupe de câte cinci elevi) să construiască diagrama Ishikawa pentru efectul „blocaje în comunicarea profesor-elev” – lucrul pe grupe. Un reprezentant al fiecărei grupe prezintă cauzele identificate și diagrama realizată. Se dezbat cauzelor identificate, se propun soluții pentru înlăturarea acestora. 4) Concluzii: se fac aprecieri asupra activității fiecărei grupe (comunicarea și colaborarea între elevi, rezultate obținute). Anexa 1 Comportamente verbale funcţionale pentru o comunicare orală eficientă 1. Plăcerea de a vorbi – efortul de a avea un ton prietenos, politicos, însoţit de priviri agreabile. 2. Naturaleţea – exprimare firească, fără afectare, fără căutarea forţată a cuvintelor sau expresiilor rare (pentru a epata, a uimi, a şoca). 3. Claritatea – expunere sistematizată, concisă şi uşor de înţeles, fără efort, apelând la respiraţia controlată, mişcarea lejeră a buzelor ajută la receptarea şi înţelegerea fără efort a mesajului. 4. Corectitudinea – respectarea regulilor gramaticale. 5. Precizia – utilizarea acelor cuvinte şi expresii necesare pentru înţelegerea şi facilitarea comunicării. 6. Armonia – recurgerea la cuvinte şi expresii care să provoace receptorului reprezentări conforme cu intenţia vorbitorului. 7. Fineţea – folosirea unor cuvinte şi expresii prin care se pot exprima indirect gânduri, sentimente, idei. 8. Concizia – exprimarea concentrată pe subiectul de comunicat, fără divagaţii inutile. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 60

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 DIAGRAMA CAUZĂ - EFECT (ISHIKAWA) Diagrama cauză - efect (Ishikawa sau os de pește) permite evidenţierea şi ierarahizarea cauzelor (reale şi potențiale) ale unui efect nedorit. Diagrama cauză - efect (Ishikawa) se mai utilizează pentru investigarea rezultatelor aşteptate ale unei acţiuni, evidenţierea relaţiilor dintre diferitele cauze ale unui anumit fenomen, ca procedeu de înregistrare a ideilor. Pentru construirea diagramei Ishikawa se parcurg următoarele etape: 1. definirea problemei - ale cărei cauze vor fi analizate; este preferabil ca acestea să se facă în grup; 2. identificarea tuturor categoriilor de cauze posibile - se recomandă ca această sistematizare a cauzelor să nu fie preluată automat, în orice situaţie. Trebuie definite categoriile de cauze cele mai potrivite pentru problema analizată; 3. identificarea subcauzelor posibile, pentru fiecare categorie anterior identificată. Subcauzele identificate sunt poziționate pe „oasele” principale; 4. construirea diagramei se realizează prin menţionarea efectului din căsuţa din dreapta şi stabilirea poziţiei categoriilor principale de cauze; 5. dezvoltarea diagramei constă în specificarea cauzelor corespunzătoare fiecărui nivel de detaliere. În felul acesta elementele cauzale principale, secundare și minore sunt corelate explicit şi rational; 6. analiza informațiilor – evaluarea fiecărie cauze majore și potențialele cauze detaliate asociate cu aceasta. Categorie Categorie EFECTUL principală de principală de cauze cauze Categorie Categorie principală de principală de cauze cauze MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 61

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Cum comunicăm în situații conflictuale” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competențe Bădiță Elena, Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny”, sector 3 generale Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale. Competențe Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate. specifice Proiectarea unei strategii de comunicare eficientă în familie. Elaborarea unui plan de îmbunătăţire a autocontrolului emotional. Metode conversaţie, studiu de caz, discuţii, problematizare, dezbatere, joc de rol, activitate pe perechi, activitate în echipă, activitate frontală Resurse flip-chart, creioane colorate, fişe de lucru, retroproiector, marker, coli, laptop RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei Moment organizatoric: Profesorul anunţă tema, motivând alegerea ei pentru dezbatere şi obiectivele.  identificarea situaţiilor şi a factorilor generatori de conflicte;  utilizarea efectelor pozitive pe care unele situaţii conflictuale le pot avea;  însuşirea stilurilor de abordare pentru găsirea soluţiei optime în rezolvarea conflictelor;  dezvoltarea abilităţilor de negociere în găsirea soluţiilor pentru rezolvarea conflictelor. Brainstorming: Profesorul le cere elevilor să găsească sinonime pentru cuvântul „conflict” sau să spună orice cuvânt le trece prin minte atunci când aud cuvântul „conflict”. Profesorul scrie pe foaia de flip-chart toate cuvintele spuse de elevi, separând cuvintele ce exprimă emoţii, trăiri de cele legate de conflict. Profesorul prezentă (slide-uri sau foi) definiţia, cauzele, tipuri de conflicte, strategii de rezolvare a conflictelor. Discutii. Activitate pe perechi: Elevii stau aşezaţi în bancă faţă în faţă. Elevul 1 va mima o întâmplare, un eveniment violent trăit de el sau un conflict în care a fost implicat de curând. Elevul 2 urmăreşte şi descrie/ descoperă fapta şi starea emoţională a colegului prin întrebări scurte cu raspunsuri DA/NU. Cei doi elevi scriu pe foaie răspunsurile la întrebările:  Ce anume te-a supărat?  Ce factori au contribuit la conflictul descris?  Cum s-a finalizat conflictul?  Ţi-ai fi dorit să se finalizeze altfel? Cum? La sfârşitul activităţii se citesc şi se comentează câte 3 răspunsuri la fiecare întrebare. Activitate pe grupe: Se împart elevii în 3 grupe. Li se cere elevilor să identifice și să noteze pe o foaie de flip-chart conflictele care apar în diferite grupuri, cauzele lor, reacţiile care le au la apariţia conflictelor şi strategiile pe care le vor aplica în rezolvarea acestor conflicte.  Grupa 1 – conflictele din familie ,  Grupa 2 – conflictele de la şcoală ,  Grupa 3 - conflictele între prieteni sau colegi de echipă. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 62

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Un reprezentant al grupei prezintă în faţa clasei conflictele, cauzele și strategiile de rezolvare. Profesorul trage concluziile ajutându-i pe elevi să descopere cauzele conflictelor şi strategiile de urmat în cazul apariţiei unui conflict. Elevii sunt îndemnaţi să apeleze la Avocatului Elevului din şcoală pentru rezolvarea conflictelor ce apar între ei, sau între ei şi profesori. La încheierea activităţii, după discuţii cu toată clasa, elevii scriu pe foaie raspunsuri date şi de alţi colegi. Joc de rol: Se împarte elevilor Fișa de lucru F1. .Elevii sunt puşi să joace rolul personajelor din situaţiile prezentate. Discuţii şi concluzii. Studiu de caz: Se împarte elevilor Fișa de lucru F2 şi li se cere să identifice tipurile de conflicte, cauzele ce au generat aceste conflicte şi strategiile ce se impun pentru rezolvarea lor. Concluzii: Se cere elevilor să scrie pe un post-it o propoziţie, o idee, o părere despre tema dezbătută sau despre activităţile desfăşurate. Post-it-urile se lipesc pe tablă sau pe o coală de flip-chart şi se citesc. Se trag concluzii despre efectele pe care le au conflictele, atât în colectiv, cât şi pentru o persoană, precum şi modul lor de manifestare. Pentru următoarea oră de dirigenție se cere elevilor să deseneze un copac ce reprezintă un conflict, rădăcinile sunt cauzele, trunchiul reprezintă persoanele implicate în conflict, iar coroana, reacţiile şi urmările conflictelor, precum şi strategiile urmărite în rezolvarea acestor conflicte. Profesorul diriginte anunţă tema pentru ora următoare şi face ultimile observaţii. Fișa de lucru F1 1. Eşti într-un grup de colegi şi vrei să le spui ceva dar ei te întrerup. Cum poţi spune grupului că vrei să fii ascultat? ……………………………………………...………………………………………………………… 2. Eşti în echipa de fotbal a şcolii şi la un moment dat ai greşit pasa. Alţi colegi de echipă te insultă şi vor să te dea afară. Cum îi lămureşti că ai făcut tot ce puteai şi că nu-ţi place să fii insultat? …………………………………………………………………………………………………….….. 3. Stai la rând să iei bilete la meci. Câteva persoane vin şi se aşează în faţa ta, lucru care te deranjează. Ce le vei spune acestor persoane? ………………………………………….…………………………………………………………….. 4. Un coleg îţi ia telefonul de pe bancă pentru a da un telefon, fară să ţi-l ceară. Ce faci? ……………………………………..…………………………………………………………………. Fișa de lucru F2 Daniela este elevă în clasa a X a la un liceu tehnologic. Părinţii ei au plecat acum 3 ani la muncă în Spania, lăsând fata spre creştere şi educare bunicii din partea mamei. Daniela a devenit un copil libertin, rebel, lipseşte nemotivat de la ore. De câteva luni, a răspuns ofertei de a face reclamă unor produse în supermarket-uri. Atitudinea faţă de şcoală şi faţă de colegi s-a schimbat: intră la ore după profesor, deranjează frecvent orele, este nepoliticoasă cu profesorii şi cu personalul de îngrijire şi pază, are o ţinută vestimentară neadecvată, contrar prevederilor regulamentului intern. Dacă i se face observaţie, devine recalcitrantă, dând naştere la conflicte. Se ceartă frecvent cu colegii deoarece îi ironizează, îi tratează cu un aer de superioritate, le dă ordine, îi agresează verbal, nu-şi îndeplineşte sarcinile de elev de servici. Nu mai are decât două colege cu care vorbeşte acestea fiind mai mult obligate să facă ce zice ea. Nici bunica nu se mai înţelege cu ea. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 63

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Comunicarea nonverbală” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Aștelian Carmen Raluca, Ciocaru Luminița, Liceul Teoretic ”Dante Alighieri”, sector 3 Competențe Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării generale Competențe personale. specifice Utilizarea informațiilor despre comunicarea nonverbală pentru obținerea succesului. Metode conversaţia, expunerea, activitatea în echipă, studiul de caz, jocul didactic, problematizarea Resurse flip-chart, marker, coli, creioane colorate, desen modelul iceberg- ului, fişe de lucru, videoproiector, laptop RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei 1) Moment organizatoric: Dispunerea optimă a echipamentului electronic și a materialelor didactice pentru începerea orei. Analiza concisă a absențelor nemotivate și a notelor sub 6 obținute de elevi în ultima săptămână. 2) Anunțarea temei: Li se explică elevilor că tema lecţiei decurge din chestionarele completate de ei ora trecută (în chestionar, Elevul_1 a menționat: „prietenii spun că vorbesc cam mult”, Elevul_2: „Mă intimidez foarte repede când trebuie să răspund în faţa clasei.”, Elevul_3: „Mă panichez la ascultări.”) Elevii deduc că în cazurile de mai sus există o problemă de comunicare; prin urmare comunicarea reprezintă tema de abordat la ora de dirigenţie. Se scrie pe tablă cuvântul „comunicare”, iar elevii sunt invitaţi să descopere tipurile de comunicare: verbală (orală şi scrisă)/ nonverbală; voluntară/ involuntară; asertivă / conflictuală; comunicarea cu sine/ comunicarea cu ceilalţi etc) Profesorul diriginte precizează că se va discuta despre comunicarea nonverbală. 3) Dezbaterea temei: a)Comunicarea prin imagini. Studiu de caz: panoul clasei În clasă există “Panoul Clasei” unde sunt afișate imagini de grup, imagini mozaic, diplome obținute de elevii clasei la concursuri, olimpiade, proiecte extrașcolare etc. Prin conversaţie şi prin observarea panoului clasei, elevii ajung la următoarele concluzii:  din fotografiile de grup (detaliile de mimică) reiese că se simt bine împreună, există o atmosferă pozitivă, formează deja un grup care încearcă să-şi găsească unitatea;  din mozaic (fotografiile elevilor şi a dirigintelui, toate în format mic, juxtapuse), reiese că sunt diferiţi (fiecare a pozat în altă poziţie, în alt loc), dar unici şi mai ales uniţi (unitate în diversitate);  din poziţia fotografiei dirigintelui (între fotografiile elevilor, dar de dimensiune puţin mai mare) reiese că este şi el parte din marea familie a clasei, dar are autoritate, are un statut, totuşi, diferit de al elevilor;  din diplomele expuse reies înclinaţiile şi aptitudinile elevilor: pasiunea pentru desen, arte plastice, teatru etc. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 64

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” b)Comunicarea prin imagini. Logo-ul clasei Câţiva elevi prezintă propunerile pentru logo-ul clasei, aşa cum fusese convenit în lecţia anterioară de dirigenţie. Fiecare afişează la tablă foaia cu desenul realizat şi îşi argumentează alegerea. Înaintea votului pentru alegerea logo-ului clasei, se reamintesc criteriile: caracterul reprezentativ, sugestiv, un anumit aspect estetic etc. Dirigintele cere elevilor părerea în legătură cu menţionarea numelui autorului pe fiecare logo. Se ajunge la concluzia că nu este relevantă menționarea numelui, deoarece votăm ideea şi nu persoana, votăm obiectiv, nu în funcţie de prietenii şi de simpatii. Se votează prin ridicare de mână. Se afişează pe panou imaginea cu logo-ul câştigător. c)Importanţa comunicării nonverbale Se prezintă elevilor modelul iceberg-ului, acoperindu-se legenda care explică semnificaţia fiecărui procent (Anexa 1). Vor fi surprinşi să descopere că, de exemplu, procentul de 45% nu îl reprezintă cuvintele, cum ar fi crezut ei, ci poziţia corpului, mimica, gesturile. Concluzie: mesajul pe care îl transmitem celorlalţi depăşeşte conţinutul semantic al cuvintelor. Comunicarea nonverbală influenţează enorm impactul şi semnificaţia mesajului. Uneori e mai important cum spunem decât ce spunem. 4)Activitate în echipă: Se distribuie fiecărei echipe fișa de lucru F1. Se prezintă modalitatea şi timpul de lucru (5-7 min). Se insistă asupra colaborării în echipă. Se citesc prin sondaj câteva replici şi se comentează mai ales detaliile mimicii celei mai grăitoare. 5)Lucrul individual: Se subliniază faptul că gesturile transmit adesea mesaje involuntare. Mai ales atunci când încalcă un anumit cod social, sunt considerate necuviincioase, ireverenţioase, o dovadă a lipsei de educaţie. Elevii primesc Fișa de lucru F2 (“Comunicarea prin gesturi în raport cu Codul bunelor maniere”), pe care lucrează individual, apoi răspunsurile lor se verifică frontal, prin conversaţie. Se pune accentul pe importanţa contextului: acelaşi gest e permis într-un anumit context, dar este cu desăvârşire interzis în altul. Elevii dau şi alte exemple de gesturi interzise sau nerecomandate în public (a arăta pe cineva cu degetul, a trosni degetele, a sta cu mâinile în şold, a împinge, a da din coate ş.a.). 6)Relaţia de complementaritate dintre comunicarea nonverbală şi cea verbală: Se spune că există un limbaj al tăcerii, că uneori tăcerea e mai sugestivă decât o mie de cuvinte. Să vedem o situaţie concretă: Profesorul se află cu faţa la tablă şi scrie titlul lecţiei. Un elev din clasă spune cu jumătate de voce: „Doamna profesoară, îmi cer scuze că vă întrerup, dar colegul meu mă deranjează permanent şi nu pot fi atent.” Profesorul tace şi scrie în continuare la tablă. Cum interpretaţi această tăcere? (elevii răspund oral) Concluzie: tăcerea e interpretată diferit, în general comunicarea nonverbală e interpretată diferit, deoarece adesea este ambiguă; de aceea, când ni se pare că am primit un mesaj nonverbal negativ, pentru prevenirea unui conflict inutil, e bine să clarificăm lucrurile prin comunicare verbală. E de dorit completarea comunicării nonverbale cu cea verbală. 7)Temă: Pentru că folosesc frecvent reţele de socializare şi pentru că fotografia de profil îi reprezintă (vestimentaţia, postura, în exterior/ în interior, singur/în grup, bust/ chip/ corp întreg), elevii vor avea de afişat pe Facebook o fotografie interesantă, cu care să participe la concursul „Cea mai artistică fotografie de profil”, „Cea mai amuzantă fotografie de profil”. Imaginile câştigătoare vor fi expuse pe panoul clasei. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 65

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 MODELUL ICEBERG-ULUI 5-7% 13-15% Cuvinte: 5-7% 35% Tonul vocii: 13-15% Limbajul corporal: 45% -ochii 35% -poziția corpului, mimică, gesturi 45% Comunicarea eficientă ţine cont de trei tipuri de imagine care intră în interacţiune unele cu altele: imaginea de sine a unui individ, imaginea fiecărui membru al grupului despre ceilalţi în parte, imaginea întregului grup despre fiecare membru al său. În situaţii legate de mediul şcolar, trebuie surprinse relaţiile dintre imaginea de sine a unui elev şi imaginea celorlalţi despre elev. Soluţionarea dificultăţilor apărute în dinamica grupului devine imperioasă. Trebuie depistate cauzele incompatibilităţii între imagini. Uneori aceasta se datorează individului, trăsăturilor personale (timiditate, sociabilitate redusă, dificultăţi de comunicare), alteori grupului care judecă superficial. Rezolvarea conflictelor este stringentă în mediul educaţional, unde personalităţile sunt în formare. Cunoaşterea autentică şi interrelaţiile desfăşurate în medii empatice implică întotdeauna pe lângă comunicarea verbală și comunicarea nonverbală: limbajul trupului transmite enorm de multe informaţii despre persoană şi despre relaţiile pe care acesta le dezvoltă pe plan psihosocial. Comunicarea nonverbală poate spune foarte multe despre o persoană. Indiferent de vârstă, fiinţa umană încearcă să se valorizeze şi să fie valorizată, alege comportamente care să o favorizeze şi să o evidenţieze în raporturile dorit pozitive pe care le creează. Crearea de sine ţine cont nu numai de achiziţionare de informaţii ce trebuie să îi ofere baza pentru o carieră de succes, ci înglobează tot ce ţine de mimică, de gestică, de poziţia corpului, de ţinută, de vestimentaţie – toate aceste elemente vorbesc despre Eul, despre imaginea de sine, despre personalitatea umană, conlucrând împreună cu limbajul verbal spre crearea unui mediu favorabil, empatic. Copiii şi adolescenţii de exemplu mizează mult în afişarea personalităţii lor pe limbajul non-verbal. Comunicăm cu ajutorul cuvintelor, modulaţiilor vocii, expresiilor mimice chiar şi când nu spunem nimic. Mesajul pe care îl transmitem celorlalţi depăşeşte conţinutul semantic al cuvintelor. Cercetările au evidenţiat că în timpul unui discurs prezentat în faţa unui grup, 45% din impactul acestuia se datorează limbajului corporal, 35% expresia ochilor, 13-15% tonului vocii şi doar 5-7% conţinutului verbal al mesajului transmis. MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 66

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Fișa de lucru F1 Priviți cu atenție expresiile figurii de mai jos și notați pentru fiecare în parte o replică adecvată: Fișa de lucru F2 Trasați săgeți de la fiecare gest la situația în care gestul respectiv nu este recomandat, fiind considerat nepliticos. -a sta cu mâna în buzunar -atunci când caști sau tușești -a bate ritmul unei melodii -atunci când vrei să-i spui preferate, cu pixul sau cu cuiva ceva discret degetul, pe birou -a te scărpina în nas -atunci când saluți -a pune mâna la gură -atunci când intri într-o -a sta cu căciula/ șapca pe cap încăpere -a tasta pe telefonul mobil -atunci când vorbești cu cineva -în timpul orelor de curs -a corecta rujul de pe buze -în stația de metrou -a nu pune mâna la gură MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 67

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Oameni diferiți, șanse egale” Modulul Comunicare şi abilităţi sociale Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competențe Ioniță Olimpia, Colegiul Economic ”Viilor”, sector 5 generale Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării Competențe personale. specifice Aprecierea unicității fiecărei persoane; Conştientizarea faptului că oamenii au şanse egale de acces la ceea Metode ce-şi doresc. conversaţia euristică, dezbaterea, problematizarea, lucrul în echipă, Resurse sinteza chestionar de tip Adevărat/Fals, DEX, fişe/ bileţele, minge RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: Moment organizatoric: salutul, consemnarea absenţelor, verificarea ţinutei, aranjarea sălii de clasă, crearea atmosferei potrivite unei bune desfăşurări a orei de dirigenție. Enunţarea obiectivelor: Ora începe prin definirea unor termeni, precum: discriminare, şansă, etichetă, stereotip, stimă de sine, egalitate, libertate. Elevii se pot ajuta de Dicţionarul explicativ al limbii române pentru definirea cuvintelor pe care nu le cunosc. Activitate individuală: Se completează chestionarul cu răspunsuri de tip Adevărat/ Fals, apoi se discută răspunsurile elevilor. Dacă, în urma dezbaterii în plen şi a problematizării, elevii şi-au schimbat opţiunea asupra vreunui răspuns, pot face modificările pe chestionar. Lucru pe grupe: Elevii sunt împărțiți în 3 grupe. Fiecare grupă primește o sarcină de lucru. Grupa 1: Arătaţi care sunt consecinţele pe care discriminarea le are asupra unei persoane; (ex. de răspunsuri: scăderea stimei de sine/ self-esteem-ului etc.); Grupa 2: Notaţi modalităţile de prevenire şi combatere a discriminării (de orice fel) pe care le cunoaşteţi; (ex. de răspunsuri: conştientizarea stereotipurilor, interzicerea discriminării prin lege etc.); Grupa 3: Numiţi şi exemplificaţi oportunităţile pe care trebuie să le aibă oamenii pentru a se putea considera că au şanse egale de acces în viaţă; (ex. de răspunsuri: incluziunea în clasă/ şcoală/ familie/ comunitate, accesul la programe de tip a doua şansă etc). Sinteza: După schimbul de idei al fiecărei grupe, profesorul diriginte ajută elevii, prin conversaţie euristică, să sintetizeze ideile principale expuse. Feedback-ul: se realizează prin metoda RAI (Răspunde-Aruncă-Interoghează): Un elev din Grupa 1 aruncă o minge Grupei 2 în timp ce rosteşte un termen utilizat în timpul orei de dirigenție (ex. discriminare, etichetă, stereotip, şansă, egalitate stimă de sine etc.), iar grupa care posedă mingea trebuie să-l definească în câteva cuvinte, apoi aruncă mingea Grupei 3; grupa care nu reuşeşte să ofere răspuns este scoasă din joc. La final rămâne o singură grupă care este declarată câştigătoare. Temă (facultativă): Profesorul diriginte le recomandă elevilor vizionarea filmului „Clasa divizată”- http://www.youtube.com/watch?v=R97Xlpy0Fsc MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 68

MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Chestionar Notaţi fiecare enunţ cu A(adevărat) sau F(fals) și argumentați alegerea făcută: 1. Oamenii cu ochi albaştri sunt mai inteligenţi; ....................................................................................................................................... 2. Toamna, brazii îşi scutură frunzele îngălbenite; ....................................................................................................................................... 3. Este important ca cei din jur să ne iubească; ....................................................................................................................................... 4. Când ţi se pun „etichete”, te simţi jignit; ....................................................................................................................................... 5. Femeile cu părul blond sunt mai puţin inteligente; ....................................................................................................................................... 6. Toţi oamenii au şanse egale la ceea ce îşi doresc. ....................................................................................................................................... NOTĂ! Dacă, în urma dezbaterii în plen, elevii şi-au schimbat opţiunea asupra vreunui răspuns, pot face modificări. Vârsta: ______ Clasa: ____ MODULUL 2 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 69

,,Educația este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas.” Socrate MODULUL 3 MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR ȘI AL ÎNVĂȚĂRII dezvoltarea aptitudinilor de folosire a computerului, ca mijloc de informare și de învățare; prezentarea aspectelor pozitive și a celor negative în ceea ce privește folosirea calculatorului; dezvoltarea unor abilități de comunicare în situații de interacțiune socială. Teme propuse:  ”Cartea izvor de înțelepciune”  ”Promovarea drepturilor copilului, un demers necesar şi continuu”  “Computerul prieten sau dușman?”  “Caracteristici ale învățării eficiente”  ”Învață cum să înveți”  ”Viețile noastre digitale”  ” Model pentru tinerii de azi: Viaţa lui Nicolae Grigorescu”  “Rolul stilurilor de învățare în optimizarea învățării” 70

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ,,Cartea izvor de înțelepciune” Modulul Managementul informațiilor și al învățării Grup țintă/ clasă a V-a Profesor Liurcă Valentina, Liceul Teoretic “Dante Alighieri”, sector 3 Obiective Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de cadru învățare. Utilizarea adecvată a informaţiilor despre educaţie şi muncă pentru Obiective de obţinerea performanţei şi succesului. referință  să aprecieze valoarea cărţii ca pe un bun de preţ, respectând-o şi conservând-o; Metode  să înţeleagă necesitatea cărţii, respectiv a informării, ca o componentă esenţială în procesul formării culturii generale şi a Resurse personalităţii;  să înţeleagă lectura ca mijloc de petrecere minunată a timpului liber;  să utilizeze în mod adecvat informaţiile din cărţile citite. conversaţia, ciorchinele, brainstormingul, expunerea, dezbaterea markere, coli flip-chart, fișe cu poezii, ghicitori, maxime, proverbe RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: Moment organizatoric: salutul, prezența, consemnarea absențelor, aranjarea sălii de clasă, crearea atmosferei potrivite unei bune desfăşurări a orei de dirigenție. Captarea atenţiei: Profesorul diriginte cere unui elev să citească şi să explice motto-ul scris pe tablă:,,Deschide cartea ca să înveţi ce au gândit alţii; închide cartea ca să gândeşti tu însuţi.” (Heyde) Profesorul antrenează elevii într-o discuţie despre ,,adevărul” trist al zilelor noastre, când calculatorul şi televizorul sunt stăpânii absoluţi ai timpului nostru liber. Se iniţiază o discuţie sinceră cu elevii despre timpul pe care aceştia îl acordă lecturii. Profesorul le demonstrează elevilor că lectura este o activitate care stă la baza formării culturii generale. Elevii trebuie să înţeleagă faptul că, numai citind cărţi din diferite domenii, îşi vor forma un vocabular adecvat şi vor obţine informaţii utile. Timpul petrecut cu cartea este adesea mai folositor decât cel petrecut în faţa computerului, care este un ,,devorator” de timp, sau în faţa televizorului unde secvenţele se succed cu rapiditate, după un ritm ce nu ţine totdeauna pasul cu gândirea. Profesorul diriginte le cere elevilor să vorbească despre cărţi încercând să dea o definiţie. Exemple:  Cartea este o scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată în volum.  Cartea este mijloc de informare accesibil tuturor.  Cartea este izvor de cunoaştere şi frumuseţe.  Cartea este scrisă cu mintea şi cu inima. Activitatea 1 - Ciorchinele: Profesorul propune completarea unui ciorchine scriind toate cuvintele care au legătură cu cartea. (Anexa 1). Elevii citesc poezii și ghicitori despre carte (au fost anunți ora trecută să caute poezii, ghicitori, maxime și proverbe). MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 71

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Activitatea 2 - Pânza de păianjen: Profesorul expune pe coli flip-chart etapele creaţiei prin comparaţie cu pânza de păianjen (Anexa 2). Elevii prezintă citate, maxime şi proverbe despre carte. Profesorul cere elevilor să răspundă la întrebarea, de ce citim? Exemple:  Pentru că ne dezvoltă limbajul şi gândirea.  În compania cărţilor nu eşti niciodată singur.  Pentru că este cea mai folositoare formă de petrecere a timpului liber.  Pentru a cunoaşte mai mult din viaţa plantelor şi animalelor. Profesorul le prezintă elevilor câteva curiozităţi: Cea mai veche carte din lume:”Epopeea lui Ghilgameş” este un poem epic din Mesopotamia antică, cea mai veche scriere a umanităţii datând de la începutul mileniului III, Î.Hr. Cea mai mare carte din lume este Atlasul Klencke care măsoară, 1,75m înălţime şi 1,90m lăţime, iar pentru a o ridica este nevoie de şase persoane. Elevilor li se cere să arate unde pot găsi cărţi (librărie, bibliotecă). Profesorul poate adăuga, anticariatul, explicând termenul. Tema: pentru ora următoare de dirigenţie “Biblioteci celebre din întreaga lume”. . Anexa 1 CIORCHINELE Scrie toate cuvintele care au legătură cu cuvântul dat: „CARTEA”. Cartea Informaţii coperţi Mesaje foi Texte Imagini Interesante Utile pagini MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 72

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 PÂNZA DE PĂIANJEN Pare simplu de scris o carte, doar o înşiruire de nume şi date și cuvinte însăilate, însă orice scriitor ar spune că ne înşelăm. Ne-am gândit să comparăm truda scriitorului cu cea a unui păianjen și, mai ales, cartea , cu o pânză de păianjen. Iată cum lucrează omul – păianjen: PRIMUL PAS: este partea dificilă: puntea păianjenului se formează doar în momentul în care briza poartă linia mătăsoasă către zona cu linia lipicioasă. Câtă răbdare! La scriitorul nostru greul vine din încăpăţânarea ideii ce nu mai apare. AL DOILEA PAS: când ideea prinde contur , scriitorul, ca şi păianjenul traversează cu grijă de-a lungul liniei subţiri şi o consolidează cu o a doua linie. A doua linie este o altă idee mică ce o susţine pe prima. AL TREILEA PAS: care poate fi considerat miezul lucrăturii, este migălos lucrat de păianjen într-o formă de Y . La scriitor, Y-ul este ideea principală în jurul căreia el ţes toate celelalte file ale cărţii. AL PATRULEA PAS: armonia firelor continuă în jurul literei unificatoare, păianjenul reuşind să construiască un cadru pentru a ataşa şi alte fire.Scriitorul găseşte amănunte, nume, situaţii pe care le prinde cu atenţie pe foile albe. Păianjenul nu se opreşte aici, ci mai face fire circulare lăsând între ele distanţa cuvenită. AL CINCILEA PAS: firele circulare nu sunt decât episoadele din carte iar distanţa dintre ele este susţinută de încărcătura lor. Astfel CARTEA ajunge un material înflorat , ca un desen complicat, amestecând aceste fire şi realizând labirintul vieţii. Al ŞASELEA PAS: păianjenul poate să se odihnească, stând în centrul pânzei sale după o lungă trudă. Ciudat lucru, insecta îşi mănâncă pânza, lăsând intact primul fir. Reface pânza în fiecare dimineaţă ştiind că de ea depinde existenţa lui. Scriitorul se hraneşte la fel din creaţia sa, de acolo îşi ia putere pentru drumul pe care îl are de parcurs. Și el RE-face, RE-creează, Re-gândeşte. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 73

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Promovarea drepturilor copilului, un demers necesar şi continuu” Managementul informațiilor și al învățării Modulul Grup țintă/ a VI-a clasă Parga Silvia, Căruntu Mariana Școala Gimnazială Nr. 31, sector 2 Profesor Identificarea legislaţiei specifice, în domeniul promovării drepturilor Obiective copilului; cadru Informarea cu privire la serviciile de asistenţă educaţională accesibile elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice; Obiective de Promovarea drepturilor copilului şi a obligaţiilor acestuia, în calitate referință Metode de elev; Resurse Exersarea abilităţilor de respectare a drepturilor copilului, în familie şi în şcoală.  să identifice principalele prevederi legislative, cu privire la promovarea drepturilor copilului;  să asocieze corect o serie de drepturi ale copilului, cu responsabilităţile corespunzătoare, în funcţie de reguli şi roluri sociale;  să exprime opinii cu privire la importanţa promovării drepturilor copilului. conversatia, explicația, lucrul în echipă fişe de documentare, fișă de lucru, foi albe, markere, coli flip-chart RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: Moment organizatoric: salutul, prezența, consemnarea absenţelor, aranjarea materialelor în sala de clasă pentru buna desfăşurare a orei de dirigenție. Enunţarea obiectivelor: Se anunţă obiectivele orei de dirigenție, care sunt scrise pe o coală de flip- chart, afişată la loc vizibil. Activitatea 1 – Identificarea drepturilor copiilor conform legislației: Profesorul diriginte anunță că la această oră de dirigenție participă două subgrupuri “Copii” și “Părinții”. Fiecare elev este însoțit de un părinte. Profesorul diriginte solicită fiecărui subgrup să facă o listă cu drepturile copilului, pe câte o coală de flip-chart, aşa cum cred că sunt prezentate aceste drepturi în legislaţie. După finalizarea celor două liste colile de flipchart sunt afișate la loc vizibil şi un reprezentant al fiecărui subgrup trece în revistă drepturile formulate, astfel încât întreg grupul să aibă aceeaşi informaţie. Toți participanții vor primi Fișa de documentare D1 și Fișa de documentare D2. ce conține articolele 6 și 7 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (http://www.copilul.ro/legislatie-familie/drepturile-copilului/Legea-272-2004-privind-protectia-si- promovarea-drepturilor-copiilor-a818.html) și Vor fi comparate drepturile scrise pe collie de flipchart cu drepturile prevăzute de lege. Profesorul diriginte va identifica acele drepturi care au fost formulate corect, marcând acest lucru pe colile de flip-chart pe care s-a lucrat. Dirigintele va insista asupra unora dintre formulările din Fişa de documentare D1, astfel încât elevii și părinții să înţeleagă sensul acestora şi, respectiv, drepturile promovate prin lege. Reprezentanții fiecărui grup vor completa, pe rând, pe colile de flip-chart pe care s-a lucrat, acele drepturi prevăzute de lege, care au fost omise. De asemenea, dirigintele va MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 74

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” solicita ca fiecare să-şi exprime opinia cu privire la câteva modalităţi concrete şi eficiente de promovare şicunoaştere a acestor drepturi, atât în mediul familial, cât şi în mediul şcolar. Activitatea 2 - Asocierea drepturilor copilului cu responsabilităţi corespunzătoare, în funcţie de rolurile şi regulile familiale sau şcolare: Se păstrează diadele “Copii” și „Părinți”. Fiecare diadă primește Fişa de lucru F1. Pe baza fişelor completate, membrii diadelor prezintă, la alegere, câte un drept al copilului, promovat prin lege şi, în mod corespunzător trei responsabilităţi ce revin copilului şi care completează dreptul promovat, responsabilităţi preluate din reglementările şcolare sau care se asociază unei conduite civilizate în familie sau în societate. Dirgintele notează selectiv, pe o coală de flipchart, câteva dintre responsabilităţile formulate de către membrii diadelor. Pe baza acestora, se formulează concluzii privind asocierea permanentă a promovării şi respectării drepturilor copilului cu monitorizarea asumării responsabilităţilor corespunzătoare de către acesta şi cu utilizarea unor sancţiuni adecvate vârstei copilului. Feed-back: Profesorul diriginte face aprecieri despre felul în care au colaborat participanţii la derularea activităților şi solicită feedback-ul acestora cu privire la aspectele cele mai interesante ale orei de dirigenție. FIŞĂ DE LUCRU F1 Scrieţi, la alegere, trei drepturi ale copilului promovate de legislaţie. Precizaţi, pentru fiecare dintre aceste drepturi, câte trei responsabilităţi corespunzătoare acestor drepturi şi pe care, credeţi că trebuie să şi le asume copilul dumneavoastră. Apreciaţi, pentru fiecare responsabilitate precizată, măsura în care copilul dumneavoastră o respectă, de obicei, la şcoală şi acasă. Scrieţi cifra corespunzătoare pentru fiecare responsabilitate în parte (3 - întotdeauna, 2 - câteodată, 1 – niciodată). RESPONSABILITĂŢI MĂSURA ÎN CARE CORESPUNZĂTOARE NR. DREPTURI ALE COPILUL MEU CRT. COPILULUI ACESTOR DREPTURI RESPECTĂ ACESTE RESPONSABILITĂŢI acasă la școală 1. 1 a) b) c) 2. 2 a) b) c) 3. 3 a) b) c) Sursa: http://www.scoalapompiliudan.ro/files/PROGRAM%20EDUCATIV%20SUPORT.pdf MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 75

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” FIŞĂ DE DOCUMENTARE D1 Despre neglijarea copilului Neglijarea apare atunci când fără să vrea, părinţii sau persoanele în grija cărora se află un copil, nu acordă îngrijirea, educaţia de care are nevoie copilul şi pun astfel în pericol viaţa sau dezvoltarea acestuia. Neglijarea fizică are în vedere neglijenţa părinţilor sau a persoanelor care au în grijă copii, de a le asigura acestora nevoia de somn, mâncarea sau băutura necesare, de a le asigura acestora îmbrăcămintea adecvată condiţiilor meteorologice şi respectiv a adăpostului pentru copil, legarea sau închiderea copilului într-o camera întunecoasă sau friguroasă, lăsarea copilului nesupravegheat în casă sau pe stradă. Neglijarea educaţională este legată de interzicerea sau ne-asigurarea posibilităţii unui copil de a merge la şcoală. Privarea de dreptul la joacă şi la recreere este tot o neglijare educaţională. Neglijarea emoţională apare, de exemplu, dacă persoana nu este deschisă la nevoile emoţionale ale copilului, dacă nu îi acordă copilului care suferă, posibilitatea de a fi văzut de un psiholog, de un specialist logoped, de un medic etc. Orice copil care a fost sau este agresat în orice fel (fizic, emoţional, sexual, social etc.) sau care este neglijat sau abandonat poate să anunţe Direcţia de protecţie a copilului sau pe orice adult în care are încredere FIŞĂ DE DOCUMENTARE D2 Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copiilor Art. 6.- Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform urmatoarelorprincipii: a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b) egalitatea șanselor și nediscriminarea; c) responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligatiilor părintești; d) primordialitatea responsabilitășii părinților cu privire la respectarea și garantarea drepturilor copilului; e) descentralizarea serviciilor de protecție a copilului, intervenția multisectorială și parteneriatul dintre instituțiile publice și organismele private autorizate; f) asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate pentru fiecare copil; g) respectarea demnității copilului; h) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a acesteia, ținând cont de vârsta și degradul sau de maturitate; i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică în cazul luării unei măsuri de protecție; j) celeritate în luarea oricarei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului; l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblulreglementarilor din această materie. Art. 7.- Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fară nicio discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opinie, de naționalitate, apartenență etnică sau origine socială, de situația materială, de gradul și tipul unei deficiențe, de statutul la naștere sau de statutul dobândit, de dificultățile de formare și dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale părinților ori ale altor reprezentanți legali sau de orice altă distincție. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 76

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ,,Computerul prieten sau dușman?” Modulul Managementul informațiilor și al învățării Grup țintă/ clasă a VI-a Profesor Popa Monica Viorica, Școala Gimanzială Nr. 56 “Jose Marti”, sector Obiective 2 cadru Exersarea unor deprinderi de selectare a informatiilor relevante pentru învaţarea eficientă Obiective de  -să identifice situațiile periculoase de pe Internet referință  -să elaboreze un minighid de utilizare a Internetului cu sfaturi pentru copii Metode conversația, dezbaterea, jocul de rol, turul galeriei, jocul-,,Norul cuvintelor” Resurse tablă, markere, laptop conectat la Internet, videoproiector, fișe de lucru pentru elevi, post-it-uri divers colorate (4 culori pentru 4 grupe) RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Moment organizatoric (2 minute) -Se analizează evenimentele petrecute în colectivul clasei cu privire la învățătură și disciplină. 2. Captarea atenției (5 minute) -Se vor prezenta 2 spoturi, unul în care utilizarea internetului aduce o serie de beneficii și altul în care utilizarea internetului implică riscuri (filmele “Upload your fears”, “Don’t upload your life! Live it!” pot fi descărcate de pe site-ul www.sigur.info -secțiunea spoturi). 3. Anunțarea temei și a obiectivelor operaționale (2 minute). 4. Dirijarea activității -discutarea celor două spoturi cu beneficiile și riscurile utilizării Internetului-dezbatere (5 minute); -activitate frontală de triere a situațiilor pozitive/ riscante-,,Ridică-te sau stai jos”- Anexa 1. Profesorul citește enunțurile, iar elevii, pentru situațiile în care activitatea este una pozitivă se ridică, iar stau jos dacă acesta implică riscuri (4 minute). Profesorul corectează după fiecare enunț. 5. Împărțirea responsabilităților pe grupe: Norul cuvintelor – Anexa 2 Pe tablă vor fi scrise 10 cuvinte cu 5 beneficii ;i 5 riscuri asociate utilizarii Internetului. Fiecare reprezentant al unui grup va identifica un beneficiu/ risc și îl va explica în termeni accesibili lui. Apoi va desena pe tablă un soare în dreptul beneficiului identificat și explicat de el, iar în cazul riscului, un nor (5 minute). MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 77

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Așa da/Așa nu - Turul galeriei (10 minute): Fiecare grupă va primi sarcina de a realiza câte un poster reprezentativ, AȘA DA/ AȘA NU, care va fi prezentat în fața clasei și supus votului (turul galeriei), utilizând stickere de culori diferite (4 culori, pentru fiecare echipă). Echipa nu își va vota propriul afiș. Joc de rol (10 minute): Fiecare echipă va improviza câte o situație legată de utilizarea Internetului. (pe baza unor bilețele cu scenarii pe care le vor extrage dintr-un bol – Anexa 3). Echipele din nou vor vota echipele adverse, în final realizându-se un punctaj pe baza căruia profesorul poate realiza un clasament. 6. Discutarea rezultatelor la nivel de clasă: Grupele vor fi recompensate cu o diplomă. (2 minute); Profesorul diriginte îi invită pe elevi să conceapă un minighid de utilizarea a Internetului fără implicarea unor riscuri, reluând de fapt aspectele discutate anterior (activitate frontală, la tablă) (5 minute). 7. Concluzii: Elevii conștientizeză pericolele pe care le poate genera socializarea în rețelele sociale online și dobândesc abilitatea de a distinge situațiile periculoase de pe Internet, dar și de a avea o atitudine pozitivă și responsabilă. Anexa 1 RIDICĂ-TE SAU STAI JOS! Pentru situațiile pozitive elevii trebuie să se ridice, iar pentru cele care implică riscuri nu. Ești pe Internet și … 1. O persoană de vârsta ta, dar pe care n-o cunoști, îți cere detalii pe facebook despre școala la care înveți sau îți cere adresa de domiciliu. 2. Postezi pe facebook o fotografie pe care tocmai ai facut-o la tine în clasă/ acasă. 3. Căutând informații pentru un referat la geografie, ai gasit mai multe site-uri cu jocuri pe www.didactic.ro 4. Primești pe email un mesaj în limba engleză în care îți solicită să oferi mai multe date personale pentru a intra în posesia unui premiu. 5. Pe Internet găsești informații utile despre siguranța pe Internet - www.sigur.info 6. În proiectul e-twinning pe care îl avem în parteneriat cu o școală din Spania, putem posta fotografii din timpul activităților, pe platforma destinată școlilor noastre. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 78

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 NORUL CUVINTELOR Pe tablă vor fi scrise diverse situații pe care elevul trebuie să le evalueze ca fiind benefice sau riscante atunci când navighează pe Internet: -informații dănătoare -comunicare la distanțe foarte mari -vizionare de filmulețe comice -utilizarea Internetului peste măsură, conducând la certuri cu părinții -pe facebook se poate produce furt de identitate -pe e-mail se primesc solicitări de ajutor false -se poate afla adresa lui Moș Crăciun -se poate sparge contul de e-mail -stil gramatical defectuos cu prescurtări -probleme de vedere. Anexa 3 JOC DE ROL Scenariul 1 Mama este dependentă de Internet. Copiii nu știu cum să o convingă să meargă în parc cu rolele. Copiii vin cu o serie de argumente care până la urmă o conving pe mama respectivă că plimbarea cu rolele este o activitate sănătoasă . Scenariul 2 Mihai este mereu obosit la școală. Uneori, chiar și în timpul orelor îl vezi cum pune capul pe bancă de parcă nu ar fi dormit întreaga noapte. Notele lui sunt mici, iar când pleacă de la școală nu reține nimic din clasă. Colegii săi cunosc motivul stării de oboseală (stă și câte 5-6 ore pe Internet) și îl conving să nu mai stea atâtea ore pe Internet, oferindu-i alternative sănătoase de a-și petrece timpul liber. Scenariul 3 Mirela stă toată ziua pe facebook. Postează zilnic fotografii deoarece se consideră o viitoare vedetă și trebuie să aibă câți mai mulți fani. Într-o zi unul dintre “fani” a vrut să glumească și i-a trimis un mesaj în care a jignit-o. Nu știe exact cine este persoana care i-a trimis mesajul. Este un fan printre sute de fani. Prietenii ei o sfătuiesc cum ar fi trebuit să procedeze cu blocarea necunoscuților de pe cont sau chiar să renunțe la acesta. Scenariul 4 La școală, o echipă de elevi a realizat un film pentru a putea participa la un concurs. Înainte de a- l trimite la concurs, trebuie un pic retușat, postat pe youtube, însă ei nu se prea pricep și apelează la ajutorul părinților. Părinții lui Ionuț îi ajută să posteze filmul pe youtube ca să poată finaliza proiectul. După aceea, echipa îi roaga pe colegi să vizioneze filmulețul, numărul de vizionari fiind important la jurizare. Pentru aceasta, ei trimit link-uri ca să găsească foarte ușor filmulețul pe youtube. La final, echipa obține un premiu și mulțumește colegilor pentru ajutor. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 79

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Caracteristici ale învăţării eficiente” Modulul Managementul informaţiilor şi al învăţării Grup țintă/ clasă a VI-a Profesor Luca Simona, Casa Corpului Didactic a Municipiului București Obiective Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de cadru învăţare Dezvoltarea abilităţilor de interrelaționare în contexte variate Obiective de  să exerseze deprinderi de învățare eficientă; referință  să identifice caracteristici ale învăţării proprii. Metode conversaţia, lucrul pe grupe, brainstorming, exerciţiul, turul galeriei. Coli de flip-chart, adeziv pentru coli, markere, fişe de lucru, coli A4, Resurse lipici lichid. Timp de lucru: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Anunţarea temei şi obiectivelor: Discuţie frontală de spargere a gheţii:  Să ne imaginăm că putem învăţa o limbă străină în câteva zile sau chiar în câteva ore.  Credeţi că ar fi posibil? În prezent, dar în viitor? Dacă ar fi posibil, ar fi util?  Ce aţi vrea să puteţi învăţa rapid? (Se dau câteva exemple) În această oră vom deprinde comportamente utile pentru a deveni adevăraţi „Campioni ai învăţării”, adică să învăţăm rapid, uşor şi plăcut. 2. Exerciţiu - Studiu de caz „Testul la fizică” - Fişa de lucru nr. 1 se împarte elevilor.  Profesorul citeşte studiu de caz. Elevii urmăresc pe fişă.  Se formează grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă primeşte câte o coală de flip-chart şi markere.  Sarcina este de a discuta în grup şi de a răspunde întrebărilor de pe fişă cu opinia grupului.  La final, un elev raportor va prezenta răspunsurile, afişând coala de flip-chart.  Procesare în grupul mare al clasei: Se bifează răspunsurile similare şi opiniile valoroase şi utile. 3. Joc didactic - Puzzle-ul - Campionii învăţării. Fişa de lucru nr.2:  Conţine o listă de atitudini şi comportamente care facilitează învăţarea.  Se reorganizează clasa în 4 grupe. Fiecare grupă primeşte în plic Puzzle-ul „Campionii învăţării”, o coală albă A4 şi un lipici lichid.  Sub forma unui concurs, grupele de elevi formate au ca sarcină să aranjeze piesele de Puzzle şi să le aplice pe coală. Astfel, Superman, care cunoaşte trucuri pentru o învăţare eficientă, îi ajută să devină campioni al învăţării. Procesare după jocul didactic:  Care credeţi că sunt cele mai importante reguli pentru Superman? Discutaţi în grup şi ordonaţi în ordinea importanţei de la 1 la 19, 1 fiind cea pe care o consideraţi cea mai importantă.  Argumentaţi importanţa primelor 3 reguli identificate. Raportorul grupului prezintă cele mai importante reguli, în opinia grupului. 4. Finalizarea activităţii, reflecţii, concluzii prin conversaţie frontală:  Se compară şi se discută regulile identificate ca fiind importante.  Voi ce reguli le folosiţi deja?  Pe care dintre aceste reguli vă propuneţi să le aplicaţi şi ce vă propuneţi să obţineți? MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 80

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 Fişa de lucru Nr.1 - Testul la Fizică „Ema are mâine test scris la fizică, din Curentul electric şi Circuitul electric. Ştie că vor primi teorie şi poate şi probleme. Mai are o notă de 4, când nu şi-a scris tema şi un 5 pentru că nu a rezolvat problema la tablă. E clar! Nu se pricepe să rezolve problemele de fizică. Și la matematică are note mici. Nu reuşeşte să înţeleagă nimic şi e convinsă că nu se va descurca la fizică şi la matematică. Se gândeşte cu groază …... o apucă durerea de cap. Se lasă seara. Nu se poate concentra……. mănâncă, porneşte muzica, apoi se aşează în pat …….. se face ora 10 noaptea. Citeşte teoria …... de 3-4 ori, comod aşezată în pat, până pe la 12 noaptea ………. nu mai poate. I se pare că nu îi intră nimic în cap…….! E aşa de greu, gândeşte ea dezolată! Mâine la ora 8 are testul. Adoarme cu cartea în braţe.” Întrebări: 1) Cum credeţi că s-a descurcat la testul de Fizică? 2) Care sunt convingerile ei nerealiste care nu îi dau nicio şansă de succes? 3) Cum ar fi putut aborda alternativ această problemă? 4) La cine ar fi putut apela şi cum anume ar putea să fi procedat pentru a învăţa eficient? 5) Care sunt greşelile ei? 6) Dar voi, cum aţi proceda dacă aţi fi în această situaţie? Anexa 2 Fişa de lucru Nr.2 - Puzzle Instrucţiuni pentru profesor: 1) Printaţi imaginea puzzle-ului; 2) Apoi, reintroduceţi în imprimantă pagina, pentru a o suprapune cu o imagine color aleasă de dumneavostră (un peisaj, o fotografie, etc); 3) S-a obţinut puzzle-ul în formatul color final; 4) Decupaţi pe contur piesele de puzzle. Introduceţi piesele într-un plic. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 81

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI – „ORA DE DIRIGENȚIE” Învaţă pe Caută altcineva! cuvintele cheie Pune-ţi întrebări Aeriseşte din ce ai citit camera Pune o Fă ordine Fă Planifică timpul muzică pe masa de lucru mişcări disponibil liniştită de relaxare Vizualizează Fă pauze de 10 Pune cărţile, informațiile minute după o oră de lucru. creioanele, caietele la îndemână. Fă o redare Împarte Colorează, Spune tare: liberă subliniază „Eu sunt cel mai materialul a ce ai citit în mod ideile bun” și „Voi reuşi” logic principale pe lecţii, capitole şi subcapitol e Stabileşte-ţi Fă o Numerotează Scrie schemă ideile notiţele un obiectiv ordonat în a principale pagină, pentru paginează ideilor sesiunea de informaţiile învăţat cheie MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 82

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ,,Învață cum să înveți” Modulul Managementul informațiilor și al învățării Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Lemnaru Monica, Școala Gimnazială Nr. 112, sector 3 cadru Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor în procesul de învățare. Obiective de Utilizarea adecvată a informaţiilor despre educaţie şi muncă pentru referință obţinerea performanţei şi succesului.  să identifice momentele propice ale zilei pentru realizarea temelor; Metode  să stabilească relaţia dintre mediul de învăţare şi calitatea învăţării;  să desprindă regulile pentru o învăţare eficientă; Resurse  să identifice relaţiile complexe cauză-efect în cazul unor situaţii problematice;  să analizeze, pe baza unor situaţii problemă, factorii perturbatori/ frenatori ai învăţării;  să-şi formeze deprinderi de control al mediului de învăţare şi de automonitorizare a învăţării. conversaţia (utilizarea poveştii, a analogiei), brainstorming-ul, studiul de caz, dezbaterea, problematizarea, activitatea independentă, lectura explicativă, activitatea pe grupe constituite în funcţie de tema dezbaterii, reţeaua de discuţii fişe de lucru pe grupe, texte-suport sub formă de proiecţie, CD, videoproiector, ecusoane, postere, mesaje RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs STUDIU DE CAZ “O zi din viaţa de elev” Dumitru este un băieţel de vârsta voastră care vine destul de des cu temele nefăcute la şcoală, iar când le face, sunt pline de greşeli, întrucât le copiază în pauză de la colegi. Dar haideţi să vedem cum arată o zi obişnuită din viaţa lui Dumitru. Păi, sună clopoţelul...plecăm...“Gata, s-a mai sfârşit o zi!!!”, îşi spuse Dumitru şi porneşte vesel spre casă. Ajuns acasă, se schimbă, mănâncă, apoi se apucă să-şi facă temele în sufragerie, cu televizorul deschis, ca să mai poată trage cu ochiul din când în când la un film. Bunica tot intră şi iese, sora lui Dumitru vorbeşte la telefon cu prietena ei, tot în sufragerie, şi uite că deja a trecut o oră şi Dumitru nu a scris mai mult de trei rânduri. “Ah, îmi trebuie culegerea de matematică”, îşi spune Dumitru, „Unde mi-oi fi lăsat ghiozdanul?” se întreabă el şi porneşte în căutarea ei. “Am găsit-o! Înapoi la treabă!”. Dar cine mi-a trimis sms?...A... E Vasile, vrea să dăm o tură cu bicicleta. Ar trebui să-mi fac întâi temele, „dar lasă, le fac când mă întorc.”, îşi spune Dumitru şi fuge la joacă. Se întoarce acasă după 3 ore obosit. Nu mai are chef de lecţii. Totuşi se apucă de ele, dar televizorul îi atrage din nou atenţia. În cele din urmă adoarme cu capul pe caiet. Visează că îşi scrie temele, dar realitatea este că mâine, din nou, Dumitru va merge la şcoală iar cu temele nefăcute. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 83

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Scenariul temei: ETAPELE de conţinut RESURSE PR OREI DE de DIRIGENȚIE timp 1.Captarea Salutul; se menţine ordinea şi 6’ atenţiei disciplina în clasă; 1’ Profesorul îşi pregăteşte mijloacele 16’ 2.Anunţarea obiectivelor didactice necesare pentru ora de dirigenţie şi solicită elevilor să se 3.Dirijarea pregătească la rândul lor. învăţării a)Prezentarea ☺ Prezentarea unei povestiri ”O zi din conţinutului temei viaţa de elev” ☺ Se prezintă titlul temei. Astfel, elevii află că vor studia lecţia: Învaţă cum să înveţi. Scrierea titlului lecţiei pe tablă. Enumerarea şi explicarea obiectivelor, prin descoperirea activităţilor ce vor conduce la atingerea acestora. Se stabilesc şi se explică regulile de studiu eficient, necesitatea realizării unor pauze, a stabilirii unui loc de învăţare, impunerea unui nivel optim de zgomot, planificarea în timp a materiei (Anexa 1). MO 84

ȚIE” ROCEDURALE metode şi mijloace EVALUARE procedee didactice forme de (metode, organizare instrumente, indicatori) frontal descoperirea conversaţia Prezentare”O - zi din viaţa de individuală elev” frontală descoperirea videoproiector - frontală tabla şi creta conversaţia euristică explicaţia conversaţia texte-suport evaluare orală euristică sub formă de lectura proiecţie explicativă videoproiector ODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 4

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ b)Prelegere ☺Implicarea elevilor, prin contribuţia in interactivă cu idei cunoscute şi prin comentarea povestirii ”O zi din viaţa de elev”. c) Activitate de Profesorul distribuie fişa de lucru: 5’ in consolidare „Deprinderi de învăţare: bune şi rele”. d) Organizarea ☺ Împărţirea în mod aleatoriu a 4’ pentru cartonaşelor cu diferite numere pentru activitatea de a obţine 13 echipe de elevi. grup- 4) Sistematizarea ☺ Aşezarea elevilor în grupe. 12’ în şi fixarea Grupurile cooperează în elaborarea ( cunoştinţelor răspunsurilor/ soluţiilor. e (Feedback prin La expirarea timpului, elevii comunică în răspunsurile elaborate printr-un ( raportarea la reprezentant al grupului e obiectivele propuse iniţial, cu solicitarea elevilor) 5)Obţinerea Prezentarea formei finale pentru 5’ performanţelor „Deprinderi de învăţare: bune şi rele” în faţa clasei şi argumentarea de către reprezentanţii tuturor echipelor. MO 85

ȚIE” expunerea ndividuală ndividuală conversaţia Fişa de lucru: euristică „Deprinderi evaluare de învăţare: individuală bune şi rele” în grupuri mici conversaţia cartonaşe - (2/3x13=30 elevi) n grupuri mici activitatea pe fişele de lucru interevaluarea (2/3x13=30 în cadrul elevi) grupe constituite în grupului funcţie de tema dezbaterii n grupuri mici conversaţia produsul evaluare orală realizat pe (2/3x13=30 explicaţia baza fişei de elevi) lucru ODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 5

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ 6)Încheierea orei ☺ Solicitarea de a sintetiza tema orei in de dirigenție de dirigenție şi impresiile provocate. Profesorul face aprecieri individuale şi colective asupra nivelului atins şi asupra comportamentului pe parcursul 1’ in orei de dirigeníe. Elevii primesc sarcina de a realiza ca temă de lucru pentru acasă „Programul meu de studiu săptămânal”, bazat pe regulile de învăţare eficientă Anexa Programul meu de ÎNTREBARE Luni Marţi Unde mi-am făcut temele? Calculatorul, telefonul şi televizorul erau închise? Aveam aranjate pe birou cele necesare studiului? Am pus plăcuţa cu: „Nu mă deranjaţi“ pe uşă? Între ce ore mi-am făcut temele? Am ieşit la joacă înainte de a termina lecţiile? MO 86

ȚIE” conversaţia chestionare evaluare ndividuală explicaţia Portofoliu individuală ndividuală explicaţia Fişă de lucru „Programul evaluare meu de studiu individuală săptămânal” (Anexa) studiu săptămânal Joi Vineri Miercuri ODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 6

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 REGULI DE STUDIU EFICIENT 1. Citirea integrală a lecţiei: cunoştinţele predate la ore sunt parcurse integral, pentru familiarizare. 2. Citirea atentă: materialul este revizuit, de data aceasta cu mai multă atenţie, încercându-se înţelegerea sa. 3. Realizarea unui rezumat/ unei scheme a lecţiei: uşurează învăţarea materialului parcurs, atât prin simplificarea volumului de informaţii cât şi prin organizarea sa. 4. Învăţarea logică:materialul find parcurs, înţeles şi schematizat, putem trece la învăţarea logică a acestuia. Dacă materialul este vast, învăţarea şi ulterior repetarea pot avea loc pe fragmente. 5. Repetarea (prima etapă): Poate include doar schema sau întreg materialul, depinzând de volumul acestuia. Repetarea poate fi făcută în gând sau cu voce tare, utilitatea acestui lucru fiind diferită de la o persoană la alta. 6. Reproducerea rezumatului: Acest pas poate constitui o auto-verificare a învăţării, ajutând pentru orientarea efortului voluntar spre un aspect sau altul al materialului care a fost mai puţin bine reţinut. 7. Repetarea: De data aceasta, repetarea cuprinde întreg materialul parcurs, cu pornire tot de la rezumat (schemă). Eşalonarea repetiţiilor este deosebit de importantă (de exemplu, câte o repetare pe zi timp de trei zile este cu mult mai utilă decât trei repetări în aceeaşi zi). 8.Pauzele Sunt, la rândul lor, deosebit de importante!!! După fiecare 50-60 de minute, sunt necesare 10-15 minute de pauză, iar după 2-3 ore de învăţat este nevoie de o pauză mai lungă. Fie că este vorba despre o pauză lungă sau una mai scurtă, este important să ne ridicăm de la birou (visatul cu ochii deschişi şezând la birou nu ajută nici pentru învăţat şi nici pentru odihnă – este pur şi simplu un timp “mort”). Trebuie să alegem o activitate diferită faţă de cea de învăţare, care să ne relaxeze. 9.Locul unde învăţăm Este esenţial ca acesta să fie special pentru învăţat, să nu fie un loc unde desfăşurăm şi alte activităţi (cum ar fi somnul sau mâncarea, de exemplu)!!! Acest loc trebuie să fie bine aerisit, luminat corespunzător şi, pe cât posibil, fără elemente care să distragă atenţia. 10.Zgomotul Este importantă şi păstrarea unui nivel acceptabil al zgomotului, chiar dacă nu întotdeauna putem să ne asigurăm o linişte perfectă. Învăţarea pe muzică este posibilă, pentru unele persoane, cu condiţia ca sonorul să nu fie prea tare, mai ales dacă o muzică de fond acoperă alte zgomote deranjante. 11.Planificarea în timp a materiei Nu în ultimul rând, atunci când volumul de material de învăţat este mai mare (de exemplu, pentru o teză), trebuie realizată o planificare în timp a materiei, astfel încât ultimele zile să fie rezervate doar pentru repetare. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 87

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” FIȘA DE LUCRU „Deprinderi de învăţare: bune şi rele” Evaluaţi fiecare dintre obiceiurile de mai jos, acordând calificativul “EFICIENT” sau “INEFICIENT”. Evaluaţi-le apoi în funcţie de frecvenţa folosirii lor: “ÎNTOTDEAUNA”, “UNEORI” sau “NICIODATĂ”. EFICIENT/ ÎNTOTDEAUNA/ DEPRINDERI DE ÎNVĂŢARE INEFICIENT UNEORI/ 1. luarea de notiţe în clasă. NICIODATĂ 2. luarea de notiţe atunci când citeşti. 3. învăţatul în spaţiul liniştit şi relaxant. 4. sublinierea ideilor importante dintr-un text. 5. adunarea materialelor de care ai nevoie înainte de începerea studiului. 6. învăţarea într-un spaţiu în care concentrarea poate fi uşor perturbată. 7. stabilirea priorităţilor înainte de începerea studiului. 8. amânarea sarcinilor grele până în ultimul moment. 9. învăţarea întregului material în noaptea de dinaintea examenului. 10. învăţarea şi recapitularea prima dată a părţilor mai uşoare din lecţie. 11. să faci prima dată ceea ce este prioritar. 12. învăţarea părilor mai grele la sfârşit. 13. concentrarea pe mai multe activităţi în acelaşi timp pe durata studiului. 14. învăţarea atunci când eşti odihnit. 15. după ce ai învăţat, stai câteva momente şi reflectezi la ceea ce ai învăţat. 16. învăţatul în timp ce te uiţi la TV. 17. formularea de întrebări referitoare la cele studiate. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 88

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ,,Viețile noastre digitale” Modulul Managementul informațiilor și al învățării Grup țintă/ clasă a IX-a Profesor Ioniță Olimpia, Colegiul Economic “Viilor”, sector 5 Competențe Utilizarea adecvată a informaţiilor despre educaţie şi muncă pentru generale obţinerea performanţei şi succesului. Prezentarea aspectelor pozitive și a celor negative în ceea ce privește Competențe folosirea calculatorului. specifice Valorificarea în mod critic şi selectiv a informaţiilor obţinute din media digitală. Metode conversaţia euristică, dezbaterea, dialogul, completarea fişei de lucru, Resurse furtuna de idei, problematizarea fişe de lucru, desen/ diagrama, flip-chart, markere de diverse culori RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: Moment organizatoric: Prezenţă, ţinută, aranjarea sălii de clasă, crearea atmosferei potrivite unei bune desfăşurări a orei de dirigenție. Anunțarea temei și a obiectivelor. Activitate individuală: Se împarte fişa de lucru pe care elevii completează fiecare rubrică cu cel puţin un nume care corespunde criteriului solicitat Dialogul: Dacă elevilor le rămân rubrici necompletate, vor trece de la un coleg la altul şi vor dialoga până la completarea cu nume a tuturor rubricilor tabelului. Exerciţiul este de tip Bingo şi se încheie în momentul în care un elev reuşeşte primul să încheie sarcina de lucru. Prin conversaţie euristică, se discută în plen fişele de lucru. Activitate de grup: Profesorul a notat pe flip-chart 3 întrebări: 1. Dacă telefonul mobil, calculatorul/ Internetul nu ar exista, viaţa ta ar fi mai bună sau mai rea? 2. Cum ţi-ai ocupa timpul într-o lună în care nu ai putea să foloseşti telefonul mobil şi calculatorul/ Internetul? 3. Informaţiile obţinute prin media digitală te ajută să ai succes şi performanţe şcolare? Sub fiecare întrebare profesorul diriginte notează câteva cuvinte cheie extrase din răspunsurile şi soluţiile oferite de elevi. Prin furtuna de idei (brainstorming) şi problematizare, elevii vor oferi răspunsuri şi soluţii întrebărilor. Feedback-ul: Se realizează prin completarea Diagramei osului de peşte, pe planşă de tip flip-chart. Concluziile: Se referă la modul eficient de utilizare a calculatorului/ Internetului, la valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor obţinute din media digitală, la direcţionarea muncii pentru obţinerea succesului şi performanţei şcolare. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 89

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Găseşte un coleg care…. FIŞĂ DE LUCRU A fost la mare vara trecută Iubeşte muzica clasică Are un profil pe o pagină de socializare (Facebook, Hi5 etc.) Foloseşte diacritice când Foloseşte Internetul pentru a Iubeşte să citească ţinând o scrie la tastatură posta /încărca lucrări create carte în mână şi nu în format Are mai mulţi prieteni de el însuşi electronic(e-book) virtuali decât reali Face mult sport A trecut printr-o întâmplare pozitivă folosind Internetul DIAGRAMA OSULUI DE PEŞTE - Feedback - Sarcină de lucru: Identificaţi, pe spinii albaştri (din partea de sus a coloanei vertebrale), beneficiile utilizării Internetului, iar pe cei roşii (din partea de jos a coloanei vertebrale) riscurile asociate beneficiilor indicate. De exemplu, dacă alegem să vorbim despre comunicarea prin intermediul Internetului, pe spinul albastru putem să scriem ieftină, iar pe cel roşu – ineficientă, cu persoane necunoscute etc. BENEFICII RISCURI MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 90

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ,,Model pentru tinerii de azi: Viața lui Nicolae Grigorescu” Modulul Managementul informațiilor și al învățării Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competențe Dumitru Tatiana, Liceul Tehnologic “Dacia”, sector 4 generale Utilizarea adecvată a informaţiilor despre educaţie şi muncă pentru obţinerea performanţei şi succesului. Competențe Exersarea abilitaţilor de utilizare eficientă a diferitelor resurse, pentru specifice a localiza, selecta și evalua informaţii despre învăţare, muncă şi carieră. Metode Exersarea abilitaţilor de învăţare critică, creativă și eficientă, în vederea obţinerii reuşitei personale şi profesionale. Resurse Explicarea necesitaţii și avantajelor învaţării permanente. studiul de caz, tehnici de gândire critică, observaţia, problematizarea, expunerea teoretică , tehnici de clarificare a valorilor, exerciţii de comunicare eficientă Conexiune la Internet, proiector şi ecran inteligent, CD cu înregistrarea imaginilor necesare lecţiei PowerPiont; picturi de Nicolae Grigorescu, imagini de la mânăstirile pictate de Nicolae Grigorescu, imagini ce conţin întrebările necesare lecţiei RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1.Moment organizatoric: pregătirea materialelor pentru a fi prezentate de grupele de elevi, aşezarea elevilor pe grupe de lucru – denumite în continuare echipe. 2. Anunţarea temei orei de dirigenție și a competențelor specifice. 3. Lucrul pe echipe (prezentări Power Point realizare de elevi): Echipa biografilor prezintă viața lui Nicolae Grigorescu. Echipa istoricilor prezintă contextul istoric din România și din Europa în timpul vieții lui Nicolae Grigorescu: Echipa artiștilor prezintă în imagini o vizită într-un muzeu virtual. Operele pictorului se află la Muzeul Național de Artă din București (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu). Echipa turiştilor prezintă imagini cu picturile murale de pe pereții bisericilor de la mânăstirea Zamfira și Agapia, unde pictorul a zăbovit câţiva ani. Echipa integratorilor solicită fiecărei grupe care a prezentat date anterior să dea o concluzie. 4.Concluzii: Echipa biografilor prezintă un tânăr care s-a ridicat de jos şi a aplicat pentru o bursă de studii în Franţa. El a obţinut bursa pentru că petiţia lui a fost dublată de dovada talentului şi a muncii. Echipa turiştilor arată cât de interesantă poate fi organizarea de excursii “pe urmele lui Nicolae Grigorescu” ce pot urma mai multe trasee: Mănăstirea Zamfira, Casa de la Câmpina, Mânăstirea Agapia. Echipa integratorilor trage concluziile din perspectiva necesitaţii și avantajelor învăţării permanente: discuţia despre viaţa și opera lui Nicolae Grigorescu a fost un prilej de a cunoaşte un om responsabil faţă de familia sa, un om care şi-a folosit şi cultivat talentul în folosul propriu, un mare patriot care a fost călăuzit să dea semenilor săi mai mult decât a primit el de la ei MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 91

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Rolul stilurilor de învăţare în optimizarea învăţării” Modulul Managementul informaţiilor şi al învăţării Grup țintă / clasă a X-a Profesor Competenţe Luca Simona, Casa Corpului Didactic a Municipiului București generale Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru Competențe obţinerea succesului. cadru Determinarea stilul principal de învăţare. Metode Aplicarea diferitelor strategii pentru creşterea eficienţei învăţării. studiul de caz, conversaţia, lucrul pe grupe, brainstorming, exerciţiul Resurse coli de flip-chart, adeziv pentru coli, markere, fişe de lucru RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Exerciţiu de energizare şi anunţarea temei: Vom cunoaşte stilul nostru de învăţare şi vom afla cum putem să valorificăm caracteristicile stilului nostru propriu de învăţare pentru obţinerea succesului şcolar. Se proiectează pe ecran melodia „Învaţă” - Videolyrics și imagini sugestive despre învăţare: https://www.youtube.com/watch?v=ey_6IDM4PNc sau, dacă este necesară o melodie mai ritmată şi mai modernă, melodia „Am învățat” by Voxis & Kamelia - modernă: https://www.youtube.com/watch?v=14gNHM8BeUo Întrebări:  Ce învăţăm în fiecare zi?  Care sunt sursele învăţării noastre? De la ce învăţăm?  Când anume învăţăm ? Câteva exemple de situaţii de viață. Obiectivul lecţiei: Fiecare elev să îşi determine stilul principal de învăţare şi să aplice diferite strategii pentru creşterea eficienţei învăţării. 2. Exerciţiu - Să ne identificăm stilul de învăţare! Se distribuie elevilor chestionarul pentru identificarea stilurilor de învăţare - Anexa 1 Instructajul este notat pe chestionar, iar completarea se realizează individual. Pentru realizarea unei economii de timp în oră, instructajul, cât şi întrebările din cuprinsul chestionarului pot fi citite de către profesor, elevii urând să bifeze răspunsul în căsuţa corespunzătoare. La final, fiecare dintre elevi îşi va nota predominanţa stilului personal de învăţare. 3. Exerciţiu: Start spre SuperÎnvăţare: Efect maxim cu efort minim!!! Obiectiv: Creşterea eficienţei învăţării prin valorificarea stilului predominant şi dezvoltarea stilurilor secundare. Se solicită elevii să se grupeze în diferite colţuri ale clasei în funcţie de stilul predominant de învăţare, în urma chestionarului. Se distribuie fiecărui grup câte o coală de flip-chart și markere. Se distribuie fiecărui grup exemplare din Fişa de lucru nr. 2 - Anexa 2, care reprezintă materialul de învăţat. Sarcina de lucru: să noteze pe coală minim trei activităţi prin care adaptează materialul din Fişa de lucru nr. 2 la stilul de învăţare propriu grupei lor: vizual, auditiv sau practic. Un reprezentant din fiecare grup prezintă pentru întreaga clasă modalităţile identificate, afişând coala de flip-chart. 4. Finalizarea activităţii, reflecţii, concluzii prin conversaţie frontală:  Se constată structura clasei, după stilul predominant de învăţare al elevilor.  Se schiţează o proiecţie a temelor pe care le au elevii la o anumită disciplină, pentru ziua următoare, pentru a stabili cum pot fi adaptate stilului de învăţare al fiecăruia. MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 92

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 CHESTIONAR PENTRU DETERMINAREA STILURILOR DE ÎNVĂŢARE (Linksman, 1999) - Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul prin care poţi învăţa cel mai bine. - Nu există răspunsuri corecte sau greşite. - Răspunde la întrebări prin DA sau NU. - Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare. Nr. Întrebări DA NU crt. 1. Când descrieţi o vacanţă sau o petrecere a unui prieten, vorbiţi în detaliu despre muzică, sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo? 2. Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi? 3. În locul ziarelor, preferaţi radioul pentru aflarea noutăţilor? 4. La utilizarea calculatorului, consideraţi că imaginile vizuale sunt utile? 5. Când notaţi anumite informaţii, preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini reprezentative? 6. Când jucaţi „X sau O” vă imaginaţi aceste semne în diferite poziţii? 7. Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite lucruri şi să reparaţi obiecte? 8. Când încercaţi să vă imaginaţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe hârtie până găsiţi o ortografie care arată corect? 9. Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile? 10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri? 11 La utilizarea calculatorului, consideraţi că este necesar ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei erori făcute sau asupra terminării unui moment de lucru? 12 Când recapitulaţi sau învăţaţi ceva, vă place să utilizaţi diagrame sau imagini? 14 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei informaţii? 15 Vă place să efectuaţi activităţi practice în timpul liber? (sport, grădinărit, plimbări, etc.) 16 Vă place să ascultaţi muzică în timpul liber? 17 Când vă uitaţi în vitrinele magazinelor, vă place să faceţi lucrul acesta singur, în linişte? 18 Găsiţi că este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor? 19 Când ortografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul înainte pe hârtie? 20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? 21 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? 22 Când descrieţi o vacanţă/o petrecere a unui prieten, vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora? MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 93

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 23 Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat si să rezolvaţi ceva atunci, pe loc? 24 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume? 25 Găsiţi că este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? 26 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine? 28 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi? 29 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame? 30 Vă place să jucaţi diverse roluri? 31 Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singur informaţii, decât să vă petreceţi timpul într-o singură bibliotecă? 32 Când vizitaţi o galerie de artă, vă place să vorbiţi despre exponate şi să aflaţi părerea altora? 33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? 34 Credeţi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să îl/o atingeţi? 35 Când citiţi un articol sau o poveste dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele descrise în text? 36 Când îndepliniţi anumite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona un cântec sau a vorbi cu dumneavoastră înşivă? 37 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă de modă înainte de a decide ce îmbrăcaţi? 38 Când planificaţi o călătorie, vă place să vă sfătuiţi înainte de a decide? 39 V-a fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activ aproape tot timpul? Aflaţi care este stilul vostru predominant de învăţare. Încercuiţi numai nr. întrebărilor la care aţi răspuns prin DA 4 1 2 6 3 5 8 9 7 12 11 10 13 14 15 17 16 19 22 18 20 24 21 23 25 26 27 29 28 30 33 32 31 35 36 34 37 38 39 Totalul întrebărilor Totalul întrebărilor Totalul întrebărilor încercuite ………. încercuite ........... încercuite ..................... Vizual/A privi Auditiv/A asculta Practic/A face MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 94

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Marcaţi pe graficul de mai jos numărul total de întrebări încercuite pentru fiecare stil de învăţare. Cea mai înaltă curbă din grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă curba are o evoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile de învăţare. Vizual/A privi Auditiv/A asculta Practic/ A face 13 13 12 12 11 11 10 10 99 88 77 66 55 44 33 22 11 Cum să înveţi eficient, dacă ai preponderent stilul: VIZUAL AUDITIV PRACTIC - Citește informaţia în formă - Ascultă o persoană care îţi -Efectuează tipărită! explică un anumit lucru! - Verifică dacă notiţele sunt - Discută ideile, problemele experimente! noi şi explică-le cu cuvinte - Scrie lucrurile în corecte! - Privește forma unui cuvânt! proprii! ordinea lor, pas cu pas! - Folosește culori, ilustraţii şi - Analizează-ți gândurile şi - Scrie ideile cu diagrame! ideile! - Subliniază cuvintele-cheie! - Solicită repetarea propriile cuvinte! - Alcătuiește hărţi mentale, explicaţiilor! - Ascultă un text înregistrat pe - Scrie la calculator, nu matrici conceptuale, scheme! bandă, decât să-l citești! de mână! - Folosește imaginile pentru - Pronunţă cuvintele în gând! - Citește cu voce tare! - Scrie cursiv, nu de explicarea textelor! - Înregistrează-ți observaţiile şi gândurile! tipar! - Repetă principalele idei - Citește notiţele în folosind propria voce, cu imagini sau benzi muzica preferată în fundal! - Foloseşte metode de desenate! ascultare activă, incluzând aici - Alcătuiește hărţi punerea de întrebări şi conceptuale! rezumarea! - Urmărește cu degetul titlurile, cuvintele - cheie, etc.; pronunţă respectivele cuvinte și scrie-le din memorie! - Realizează sarcini practice! MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 95

MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 ORIENTAREA ÎN TEREN - PE MUNTE Să presupunem că ne aflăm într-un anumit loc, pe care îl găsim reprezentat şi pe hartă printr-un semn distinct (o stână, un izvor, o construcţie izolată, o şa, un vârf, o poiană în pădure, etc.) şi datorită vremii nefavorabile nu mai ştim încotro să o luăm, dar ştim pe hartă unde vrem să ajungem. Nu găsim poteca, aşa că decidem să ne orientăm după hartă şi busolă, să luăm viza şi să ne îndreptăm spre locul unde dorim să ajungem. Iată ce trebuie să facem: 1. Poziţionăm busola pe hartă pe direcţia dintre cele două repere. Unim cele două puncte reprezentând locul unde suntem şi locul unde dorim să ajungem. 2. Aducem liniile care indică nordul de pe cadranul busolei într-o poziție paralelă cu liniile nordului de pe hartă (liniile paralele Nord - Sud). Busola se menţine poziționată pe direcţia dintre cele două repere şi rotim cadranul gradat al busolei până când liniile de pe aceasta devin paralele cu liniile care indică direcția nord de pe hartă. În acest mod, liniile de pe cadran vor indica nordul hărții. 3. Se orientează busola şi harta după direcţia nordului magnetic. Păstrând busola poziţionată pe hartă cum am explicat mai sus, rotim harta împreună cu busola prin pivotarea corpului nostru, păstrându-le nemişcate una faţa de cealaltă, până când acul magnetic de pe busolă care indică nordul (cel de culoare roşie) va ajunge în poziţia nord indicată de liniile de pe cadranul busolei şi cele de pe hartă, adică va ajunge paralelă cu acestea. În acest moment avem direcţia de mers între locul unde ne aflăm şi locul unde dorim să ajungem, aceasta fiind indicată de marginea busolei care unește cele două repere. După ce am luat viza în direcţia dorită, pentru menţinerea direcţiei de mers este necesar să ne luăm un reper aflat în raza noastră vizuală şi, bineînţeles, aflat pe direcţia arătată de busolă, reper care trebuie să se distingă de celelalte elemente din jur (o stâncă impunătoare, un copac deosebit, o construcţie, un vârf). Reperul trebuie să fie uşor de vizualizat în timpul deplasării şi, de preferat, la o distanţă cât mai îndepărtată, astfel încât urmărindu-l să ne apropiem cât mai mult de locul vizat pe hartă. În timpul deplasării, busola trebuie menţinută pe direcţia de mers, direcţie care e corectă doar dacă acul busolei care arată nordul magnetic se menţine paralel cu liniile de pe cadran și hartă. În momentul în care ajungem în dreptul reperului luat, pe direcţia de mers indicată în continuare de busolă luăm un alt reper. Şi tot aşa până la destinaţie. Reperele ne ajută să mergem în linie dreaptă fără a avea abateri nord - sud. Uneori, direcţia de mers între 2 repere, pe care o stabilim cu hartă şi busola nu poate fi urmată datorită terenului. Direcţia de mers se ia în linie dreaptă, iar dacă între noi şi locul unde vrem să ajungem, pe această linie se află prăpastii sau pereţi de netrecut, acestea trebuie ocolite. Dacă peste prăpastia deschisă în faţa noastră, pe direcţia de mers, putem lua un reper mare, vizibil (un vârf, o stâncă de neconfundat), atunci nu trebuie să mergem în linie dreaptă. Căutăm varianta de ocolire în siguranţă a obstacolului şi, odată ajunşi dincolo, căutăm reperul nostru şi, din dreptul lui, pe direcţia de mers arătată de busolă luăm un alt reper. E bine să avem grijă ca orice direcţie am urma, să avem repere vizuale pe care să le recunoaştem, pentru a ne putea orienta. Sursa:http://www.carpati.org/articol/orientarea_in_teren_folosind_harta_si_busola_si_alte_mijloace _de_orientare_/1017/ MODULUL 3 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 96

“Educația este pâinea sufletului” Giuseppe Mazzini MODULUL 4 PLANIFICAREA CARIEREI dezvoltarea abilităților legate de cunoașterea diferitelor meserii, a aptitudinilor necesare în vederea unei bune orientări școlare și profesionale; analiza și cunoașterea unor responsabilități sociale; încurajarea elevilor să reflecteze asupra opțiunulor în viață; conștientizarea elevilor în legătură cu restricțiile în exercitarea libertății în viața socială. Teme propuse:  ”Dicțonarul ocupaților”  ”De la vis la realitate”  ”Drumul meu în viață”  ”Ce meserie vreu să am?”  ”Meseria este brățară de aur”  ”Lumea profesiilor pe piața muncii”  “CV-ul, cartea mea de vizită”  “Interviul pentru angajare”  “Modalități de explorare a posibilităților de carieră”  “CV-ul primul pas spre succes” 97

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Dicționarul ocupațiilor” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ a V-a clasă Vasile Mariana, Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși”, sector 6 Profesor Obiective Dobândirea abilităților de explorare si planificare a carierei cadru  să se familiarizeze cu termenii de muncă, ocupaţie şi carieră; Obiective de  să numească diverse meserii; referință  să identifice acele calități necesare practicării unei meserii. Metode activitatea pe grupe, conversaţia, expunerea, exemplul, exerciţiul Resurse plic cu bilețele, mascotă, coli de flip-chart, markere, DEX-uri, citate, proverbe. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: Moment organizatoric (10 min): Salutul, asigurarea climatului necesar bunei desfășurări a lecției, informarea dirigintelui cu problemele clasei. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor lecției: Este scris titlul lecției pe tablă. Scenariul activităților: Activitatea nr. 1 – „Descoperă” (15 min)  Elevii se împart în 4 grupe. Fiecare grupă extrage câte un bilețel cu sarcina de lucru; primește o coală de flip-chart și markere.  Sarcini de lucru: Căutați în DEX sensurile termenilor: Profesie, Meserie, Funcție și Carieră și dați exemple;  Câte un elev din fiecare grupă prezintă la tablă materialul realizat. Interpretarea activității: Elevii au descoperit sensurile cuvintelor căutate și au integrat, alături de colegi, termenii în enunțuri. Activitatea nr. 2 – „Sunt bun la....” (5 min)  Mascota „Știe tot” se aruncă de la un elev la altul;  Cel care prinde mascota va spune: - „Sunt bun la ........ pentru că îmi place să fac …..”; Interpretarea activității: Se precizează acele activități care ilustrează practicarea unei anumite meserii, în concordanță cu calitățile personale, dar și cu aspirațiile fiecăruia. Știm să apreciem munca altora? – Se discută frontal cu elevii. Munca în viața unor personalități: George Enescu; Aurel Vlaicu; Henri Coandă, ș.a.m.d. Activitatea nr. 3. – Eseu (15 min)  Se împart elevii în 3 grupe. Fiecare grupă are de realizat un eseu cu titlu: „Munca este brățară de aur” (grupa 1); „Toate meseriile sunt importante” (grupa 2); „Nu contează meseria, ci cum o faci” (grupa 3).  Câte un elev din fiecare grupă citește eseul realizat. Concluzii (5 min): Elevii realizează eseurile și ajung la concluzia că:  „Munca este brățară de aur”;  „Toate meseriile sunt importante”;  „Nu contează meseria, ci cum o faci”. Se anunță tema pentru ora următoare. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 98

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „De la vis la realitate” Planificarea carierei Modulul a VIII a Grup țintă/ clasă Melnic Diana, Şcoala Gimnazială Nr. 135, sector 5 Profesor Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei. Obiective de  să analizeze o posibilă traiectorie pentru atingerea unui ţel cadru studiu de caz, problematizare, dezbatere, dialog, completare fişă, lucru în echipă Obiective chestionare, fişe de lucru referință RESURSE UMANE: un invitat cu o carieră cunoscută RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Metode Resurse Scenariul temei: Moment organizatoric: prezenţă, ţinută, evenimente săptămânale, aspectul sălii de clasă. Prezentarea invitatului: Discursul invitatului. Întrebări ale elevilor. Răspunsurile invitatului. Activitate individuală: Distribuirea şi completarea individuală a fişei de lucru – Anexa 1. (se poate completa acasă pentru ora viitoare, în funcţie de durata discursului invitatului) Prezentare individuală a fişei de lucru pentru cine dorește. Activitate pe echipe: Se împart elevii în 5 echipe. Se descrie sarcina de lucru, se stabileşte timpul şi rolurile în echipă. SARCINA: Care sunt ţelurile stabilite? Care dintre greutăţile ce pot să apară sunt comune? Prezentarea pe echipe şi inventarierea pe o listă comună a greutăţilor ce pot să apară. Discuţii, dezbateri despre cum pot fi depăşite greutăţile ce pot să apară în atingerea ţelurilor. Concluzii: Cine te poate sprijini în atingerea ţelului? Ce calităţi se impun pentru atingerea unui ţel? MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 99

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 FIȘĂ DE LUCRU De la vis la realitate Gândeşte-te la un ţel (ceva ce te-ai gândit să realizezi în viitor). Scrie ţelul: ………………………………………….……………………………………………………….. Stabileşte un termen: Până…………………………………………………………………….……………………….. Ce beneficii vei avea/ de ce îl stabileşti? ………………………………………….……………………………………………………….. ………………………………………….……………………………………………………….. Ce paşi vei face să-l îndeplineşti: 1. ………………………………………….…………………………………………………….. 2. ………………………………………….…………………………………………………….. 3. ………………………………………….…………………………………………………….. Dificultăţi în îndeplinirea ţelului: 1. ………………………………………….…………………………………………………….. 2. ………………………………………….…………………………………………………….. 3. ………………………………………….…………………………………………………….. Cum poţi depăşi aceste dificultăţi? 1. ………………………………………….…………………………………………………….. 2. ………………………………………….…………………………………………………….. 3. ………………………………………….…………………………………………………….. Cum vei şti că ţi-ai îndeplinit ţelul? ………………………………………….……………………………………………………….. ………………………………………….……………………………………………………….. (prelucrare după Manual de educaţie pentru viaţa de familie, Fundaţia Tineri pentru Tineri, 2001) MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 100

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema “Drumul meu în viață” Modulul Planificarea carierei Grup țintă / clasă a VIII-a Profesor Obiective Theodorescu Carmen, Școala Gimnazială Nr 150, sector 5 cadru Dezvoltarea capacității de planificare a carierei. Obiective de referință  să identifice factorii implicați în luarea deciziilor legate de carieră și planificarea vieții; Metode  să aplice deprinderea de luare a deciziilor pe termen scurt, lung și de viitor. Resurse conversația euristică, problematizarea, discuții de grup și dezbateri, jocul de rol, explicația, lucrul pe grupe; dicționare, markere, flip-chart, foi flipchart, fișe de lucru, chestionare RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei:  Moment organizatoric, captarea atenției: Se verifică prezența elevilor la oră. Elevii sunt anunțați să urmărească o scurtă povestire care îi va ajuta să înțeleagă importanța temei acestei ore. A fost odată un văduv care locuia împreună cu cele două fete ale sale care erau foarte curioase și inteligente. Fetele îi puneau mereu multe întrebări. La unele știa să le răspundă, la altele nu. Cum își dorea să le ofere cea mai bună educație, într-o zi și-a trimis fetele în vacanță cu un înțelept. Înțeleptul știa întotdeauna să le răspundă la întrebările pe care ele le puneau. La un moment dat, una dintre ele a adus un fluture pe care plănuia să îl folosească pentru a înșela înțeleptul. - Ce vei face? o întrebă sora ei. - O să ascund fluturele în mâinile mele și o să întreb înțeleptul dacă e viu sau mort. Dacă va zice că e mort, îmi voi deschide mâinile și îl voi lăsa să zboare. Dacă va zice că e viu îl voi strânge și îl voi strivi. Și astfel, orice răspuns va avea, se va înșela. Cele două fete au mers într-o clipă la înțelept. L-au găsit meditând. - Am aici un fluture. Spune-mi, înțeleptule, e viu sau mort? Foarte calm, înțeleptul surâse și îi zise: - Depinde de tine ... fiindcă e în mâinile tale  Anunţarea temei orei de dirigenţie: La fel ca și fluturele, viața noastră este în mâinile noastre, noi, prin alegerile pe care le vom face suntem responsabili de prezentul și viitorul ei. Pentru o oră vom încerca să lămurim aspecte legate de alegerea următorului pas în educaţie - liceul, care poate determina viitoarea viaţă profesională. „Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti. Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Convinge-te de forţa ta. Să ştii să spui mereu fără încetare: „Nu depinde decât de mine!”(Andre Gide) MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 101

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” O componentă a identităţii de sine este identitatea vocaţională care presupune alegerea, opţiunea, decizia privind parcursul educaţional şi profesional. Persoana ajunge să planifice şi să acţioneze astfel încât să meargă înainte în propria sa viaţă. Putem să ne educăm capacitatea de a lua decizii. Elevilor li se vor da să-și aleagă câte un post-it iar apoi în funcție de culoarea aleasă vor fi împărțiți în grupe.  Realizarea sarcinilor de lucru: De-a lungul vieții omul este pus în situația de a face alegeri. Una foarte importantă apare într-un moment în care nici nu conștientizați importanța și consecințele alegerii – liceul și specialitatea pe care o veți urma. Se prezintă elevilor pașii de urmat în luarea deciziei – Anexa 1. Elevii vor completa fișa de lucru pentru sarcina 1, vor prezenta foile flip-chart, iar frontal se vor purta discuții legate de ponderea factorilor care influențează alegerea liceului. Valorile personale sunt principii pe care ne bazăm deciziile și care ne ghidează viața. Cel mai simplu mod de a ne alege valorile personale este selectarea lor dintr-o listă. Individual, elevii vor selecta din listă 4 valori cu care rezonează, iar apoi vor bifa în chestionarul „Ce ți-ar plăcea mai mult?” pentru a identifica domeniul profesional în care ar putea lucra în viitor - sarcina 2. Foaie de răspuns pentru chestionarul „Ce ți-ar plăcea mai mult?” Grupuri de 12 3 4 5 profesii Itemi 1a 1b 2a 2b 3a 3b 4a 4b 5a 5b 6a 7b 6b 9b 7a 10a 9a 8a 10b 8b 11a 11b 12a 12b 13a 13b 14a 14b 15a 15b 16a 17b 16b 19b 17a 20a 19a 18a 20b 18b Total Fiecare afirmaţie marcată în chestionar se notează cu un punct. Se determină suma punctelor pe verticală şi se interpretează conform schemei: 1) Om – natură; 2) Om – tehnică; 3) Om – om; 4) Om – sistem de semne; 5) Om – imagine artistică. Grupul (grupurile) de profesii la care elevul a obţinut cel mai mare număr de puncte este preferabil. Fiecare grup va alege o profesie - sarcina 3 și va completa pe o foaie de flip-chart etapele în luarea deciziei pentru a reuși în carieră.  Prezentarea rezultatelor în grupul mare Fiecare grupă va prezenta ce a lucrat iar în urma discuțiilor se vor face aprecieri de către colegi și profesor. Concluzii (5 min.) În urma discuțiilor vom puncta următoarele aspecte de care va trebui să țineți cont pentru a lua cea mai bună decizie în alegerea liceului, primul pas pentru o carieră de succes:  Cunoașteți-vă atuurile și limitele! Identificați-vă valorile care vă animă, nu cele care vă sunt sugerate de familie, colegi, prieteni.  Informați-vă! Selectați informațiile care respectă valorile, abilitățile și aptitudinile de care dispuneți sau pe care le puteți dezvolta.  Păstrați ceea ce ați obținut! Atunci când ați ajuns acolo unde v-ați propus - liceul, profilul dorit - continuați să urmați restul pașilor pentru a reuși să aveți o carieră de succes. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 102

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 PAȘII DE URMAT ÎN LUAREA UNEI DECIZII Identificarea problemei Autocunoaşterea Ce alegere fac? interesele, valorile, abilităţile Date şi informaţii Identificarea opţiunilor despre fiecare opţiune resursele şi informaţiile (explorarea carierei) alternativele care te interesează, de care ai mai avea care ți se potrivesc nevoie Evaluarea opţiunilor Selectarea unei opţiuni avantajele şi dezavantaje, valorile şi nevoile care îţi sunt satisfăcute, riscurile şi posibilele consecinţe Plan de acţiune Ce fac pentru a reuși? Pașii de parcurs DECIZIA Sarcina 1 Completați, în urma discuțiilor pe grupe, pe o coală de flip-chart, cu dreptunghiuri, graficul de mai jos astfel încât să evidențiați ponderea factorilor - familie, școală, grup de prieteni, rezultate școlare - în alegerea liceului. 120% 100% 80% 60% 40% 20% 0% scoala prieteni rezultate familie MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 103

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Sarcina 2 Individual selectează 4 valori din lista de identificare a valorilor și bifează în chestionarul Ce ţi-ar plăcea mai mult? ceea ce consideri că ți se potrivește LISTA DE IDENTIFICARE A VALORILOR Realizarea/împlinirea: obţinerea de rezultate care sunt semnificative Avansarea: înaintarea continuă spre oportunităţi noi din ce în ce mai mari Apartenenţa la un grup: unde vă aduceţi propria contribuţie Creaţia: conceperea sau fondarea unui lucru sau a unei idei Provocarea: implicarea în sarcini şi proiecte stimulative şi solicitante Competitivitatea: antrenarea în activităţi ale căror rezultate sunt comparate cu ale celorlalţi Creativitatea: elaborarea sau inventarea de lucruri sau idei originale Egalitatea: competenţe, volum, rezultate, valoare sau statut la fel ca ceilalţi Entuziasmul: implicarea în experienţe noi şi dinamice diverse Faima: o maximă evidenţiere şi renume Fericirea familială: concentrare asupra relaţiei cu familia Siguranţa financiară: salariul sau beneficiile care sunt satisfăcătoare Prietenia: prietenii stabile şi pline de afecţiune, mulţumire şi stare de bine Armonia: linişte interioară şi seninătate Sănătatea: funcţionarea optimă a organismului, minţii şi spiritului Ajutorul acordat celorlalţi: oferirea de asistenţă, sprijin şi ajutor Independenţă: încredere în propriile puteri, libertate în acţiuni Integritatea: onestitate personală strictă, aderarea fermă la un cod moral Învăţarea: însuşirea de cunoştinţe şi satisfacerea curiozităţii Timpul liber: desfăşurarea unor activităţi recreative Perfecţionarea personală: testarea propriilor aptitudini, demonstrarea abilităţilor, dobândirea noilor competenţe Activitatea fizică: implicarea în activităţile ce solicită efort fizic Recunoaşterea: apreciere şi atenţie deosebită din partea celorlalţi Respectul: sunteţi tratat cu stimă şi corectitudine Asumarea riscului: confruntarea cu provocări şi cerinţe necunoscute Siguranţa: eliminarea oricărui pericol sau risc Protecţia: apărarea împotriva fricii, anxietăţii sau pericolului Autoexprimarea: capacitatea de a comunica idei personale, sentimente Spiritualitatea: menţinerea unei situaţii de durată, sigure şi previzibile Statutul: vă bucuraţi de o poziţie sau un rang de prestigiu Munca în echipă: lucraţi îndeaproape cu ceilalţi, având scopuri comune MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 104

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Chestionar „Ce ţi-ar plăcea mai mult?” 1a. Să îngrijeşti de animale 1b. Să întreţii în stare bună mecanisme tehnice 2a. Să ajuţi bolnavii sau să-i tratezi 2b. Să alcătuieşti tabele, scheme, programe pentru calculatoare 3a. Să urmăreşti calitatea ilustraţiilor de carte, 3b. Să urmăreşti starea, dezvoltarea plantelor a placardelor, ilustratelor artistice, Să faci publicitate, vânzări Să discuţi despre cărţi artistice discurilor 4b. Să înveţi pe cineva de seama ta sau pe cei 4a. Să prelucrezi materiale din lemn, metal 5b. mai mici executarea unor acţiuni de 5a. Să discuţi cărţi, articole ştiinţifice 6b. muncă, sport 6a. Să creşti vite sau animale Să conduci maşini, camioane 7a. Să copii desene, imagini, să acordezi 7b. Să decorezi artistic expoziţii, vitrine, să participi la punerea în scenă a pieselor, să instrumente muzicale organizezi concerte Să cauţi şi să corectezi greşeli în texte, 8a. Să comunici, să explici oamenilor 8b. tabele, desene Să faci operaţii matematice, calcule informaţia de care au nevoie (la un birou de Să modelezi, să proiectezi noi tipuri de mărfuri industriale (maşini, produse informaţie, în excursie) alimentare, îmbrăcăminte, locuințe Să descifrezi desene tehnice, scheme, 9a. Să repari tehnica 9b. tabele, să le verifici, să clarifici 10a. Să tratezi animale 10b. Să cercetezi, să studiezi viaţa microbilor 11a. Să creezi soiuri noi de plante 11b. Să acorzi oamenilor ajutor medical 12a. Să rezolvi dispute, conflicte între oameni, 12b. să convingi, să explici, să încurajezi, să Să descrii artistic, să reprezinţi evenimentele pe care le vezi, sau ţi le pedepseşti imaginezi 13a. Să urmăreşti, să studiezi activitatea 13b. Să primeşti, să examinezi bolnavi, să discuţi cu ei, să le fixezi tratamentul cercurilor artistice de amatori Să efectuezi montajul unui bloc sau asamblarea unei maşini, a unor 14a. Să păstrezi în stare de funcţionare, să 14b. mecanisme reglezi aparatele de medicină Să cânţi pe scenă, să participi la concerte 15a. Să alcătuieşti descrieri, dări de seamă 15b. Să practici desenul liniar, să copii desene tehnice, cărţi exacte asupra fenomenelor, evenimentelor, Să lucrezi la maşini cu clape (maşina de să urmăreşti indicaţiile aparatelor de scris, calculator) măsurat 16a. Să faci analize de laborator în spital 16b. 17a. Să vopseşti sau să zugrăveşti pereţii 17b. încăperilor, suprafaţa obiectelor 18a. Să organizezi excursii cu colegii de o 18b. vârstă cu tine sau mai mici la teatre, muzee, marşuri turistice 19a. Să confecţionezi, după scheme tehnice, 19b. piese, obiecte, să construieşti clădiri 20a. Să lupţi împotriva dăunătorilor pădurii, 20b. livezilor, plantelor MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 105

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Ce meserie vreau să am?” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competenţe Ciornenschi Simona, Colegiul Tehnic Media, sector 1 generale Cunoașterea abilităților și limitelor pentru alegerea unei meserii potrivite. Competenţe Exersarea abilităţilor de elaborare a planului de carieră de scurtă şi specifice lungă durată; Analizarea consecinţelor (avantaje şi dezavantaje) privind continuarea Metode traseului educaţional sau inserţia profesională. brainstorming, dezbaterea, conversația, frontal, pe grupe și Resurse individual. planșe cu imagini meserii, cretă colorată, chestionar. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Moment organizatoric (5 minute): Se anunță titlul lecției (se scrie pe tablă). Canalizați elevii spre tema orei de dirigenţei, precizând că orice meserie este frumoasă și poate deveni un bun prețios atâta timp cât este practicată corect, cu cinste și cu artă. Meseria este un izvor de bucurie și mândrie, dar și un factor determinant al vieții, producător de valoare (spirituală și materială). 2. Anunțarea scopului orei de dirigenţie (2 minute):Cunoașterea abilităților și limitelor pentru alegerea unei meserii potrivite. La sfârșitul orei elevii vor fi capabili:  să identifice o serie de meserii și să cunoască detalii despre acestea;  să conștientizeze sarcinile, responsabilitățile, dar și riscurile fiecărei meserii;  să înțeleagă și să diferențieze munca fizică de cea intelectuală;  să exprime opinii personale referitor la ceea ce le-ar plăcea să facă, raportat la ceea ce pot face/ au abilități pentru a practica o meserie 3. Procedura de lucru Activitatea 1 (30 minute): Pe tablă sau pe un panou se expun imagini reprezentând mai multe meserii (cântăreață, asistent medical, profesor, actor, cizmar, chelner, stomatolog, bucătar, pompier, tâmplar, arhitect, inginer, funcționar la ghișeu, pilot, medic, muncitor în fabrică, scriitor, șofer, mecanic auto, conductor de tren, analist programator), astfel încât să avem trei grupe cu câte 7 meserii fiecare. Numerotăm grupele cu creta colorată: grupa 1, grupa 2, grupa 3. Împărțim clasa în 3 grupe, cerând elevilor să numere de la 1 la 3 consecutiv și apoi să se grupeze în fața celor 3 cifre de pe tablă. Elevii fiecărei grupe sunt rugați să denumească meseriile grupei lor, comparându-le pentru a încerca să scoată în evidență sarcinile și riscurile fiecăreia. Decidem împreună cu elevii ce meserie este cea mai grea, mai riscantă, mai obositoare sau nu. Activitatea 2 (8 minute): Se distribuie elevilor un chestionar (Anexa 1). Elevii sunt rugați să fie sinceri, serioși și consecvenți cu sine. 4. Concluzii (5 minute): Se strâng chestionarele și se analizează succint (mai ales cu privire la răspunsurile date la întrebarea 7). Se pune accent pe faptul că meseria este bine să fie un act de voință și plăcere personală și nu o tradiție de familie impusă de părinți sau dorințe irealizabile. Important este ca în acest moment elevii să conștientizeze că serviciul este lung, dar viața scurtă, iar meseria pe care o aleg trebuie să le aducă satisfacții și nu nemulțumiri, drept pentru care aceasta este de preferat să se plieze pe aptitudinile și posibilitățile valorice proprii. Meseria aleasă trebuie nu numai să placă, ci și să poată fi realizată. De aceea elevii trebuie să-și cunoască și abilitățile și limitele. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 106

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 CHESTIONAR 1. Enumeră 3 din calitățile tale (curajos, destoinic, talentat, sârguincios/ harnic, descurcăreț, perseverent, inteligent, cult, generos):  -----------------------------------------------------------  -----------------------------------------------------------  ----------------------------------------------------------- 2. Bifează 3 aptitudini pe care le ai:  Știi să cânți;  Știi să dansezi;  Știi să desenezi frumos;  Poți lucra repede și corect sub presiune;  Poți lua decizii corecte în scurt timp;  Acorzi importanță detaliilor. 3. Bifează efortul la care crezi că reziști mai mult:  Fizic  Intelectual 4. Scrie meseria pe care ți-ar plăcea/ îți dorești s-o practici: ............................................................................................. 5. Enumeră 3 calități pe care ar trebui să le aibă cel ce practică meseria pe care ți-ai ales-o tu:  ..................................................................  ..................................................................  .................................................................. 6. Alege 3 aptitudini pe care ar trebui să le aibă cel ce practică meseria aleasă de tine:  .....................................................................  .......................................................................  ....................................................................... 7. Compară răspunsurile de la 1 și 2 cu cele de la 5 și 6 și bifează varianta corectă:  Pot deveni ce mi-ar plăcea;  Nu am calitățile necesare pentru meseria la care m-am gândit (care mi-ar plăcea). Vârsta: ________ Clasa: _________ Sursa:Consiliere educațională „Idei pentru orele de dirigenție”, Editura: RAABE ROMÂNIA. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 107

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Meseria este brăţară de aur” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XI-a Profesor Competenţe Ioniţă Olimpia, Colegiul Economic „Viilor”, sector 5 generale Elaborarea proiectului de dezvoltare personală și profesională. Competenţe specifice Exersarea abilităţilor de elaborare a planului de carieră de scurtă şi lungă durată; Metode Analizarea consecinţelor (avantaje şi dezavantaje) privind continuarea traseului educaţional sau inserţia profesională. Resurse conversaţia euristică, dialogul ghidat, munca în echipă, mima, dezbaterea, sinteza, reflecţia fişe de lucru, flip-chart, markere de diverse culori, tabla, cretă colorată; RESURSE DE TIMP: 50 minut Scenariul temei: Moment organizatoric: Consemnarea absenţelor, verificarea ţinutei, aranjarea sălii de clasă, crearea atmosferei potrivite unei bune desfăşurări a lecţiei. Enunţarea obiectivelor orei de dirigenţie:  să dea dovadă de responsabilitate şi perseverenţă în luarea deciziilor şi în acţiunile privind alegerea profesiei;  să-şi facă un plan pentru carieră după finalizarea liceului, urmând traseul educaţional sau inserţia profesională. Exerciţiu de spargere a gheţii: Mimarea proverbului Lenea doarme şi sărăcia o apără de muşte. Conversaţia euristică: Profesorul scrie pe tabla 3 cuvinte, numite generic paşi: Pasul 1: Succes, Pasul 2: Carieră, Pasul 3: Muncă. Elevii oferă câte 3 termeni potriviţi fiecărui cuvânt, apoi, aranjează cei 3 paşi (cuvinte) în ordinea în care aceştia trebuie urmaţi în profesie. Lucru pe grupe: Clasa este împărţită pe 8 grupe a câte 2, 3 sau 4 elevi, în funcţie de inteligenţa emoţională predominantă în care se încadrează elevii. Grupele au fost formate într-o oră anterioară, când s-a aplicat Chestionarul pentru stabilirea stilurilor de învăţare după Teoria inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner; După ce se împart fişele de lucru (Anexa 1), un elev citeşte cu voce tare textul. Profesorul anunţă sarcina de lucru a fiecărei grupe. Dezbaterea şi sinteza: După prezentarea şi schimbul de idei al fiecărei grupe, profesorul ajută elevii, prin dialog ghidat, să sintetizeze ideile principale expuse. Concluziile şi feedback: Elevii expun atributele pe care trebuie să le dovedească un profesionist adevărat. Profesorul completează Figura 1 (Anexa 2) cu termenii numiţi de elevi. Desenul se poate realiza la tablă, cu cretă colorată, sau pe planşa flip-chart, cu markere. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 108

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 FIŞĂ DE LUCRU Citiţi cu atenţie parabola următoare pentru a răspunde sarcinii de lucru: „Odată, în miez de vară, la Suceava - vechea capitală a Moldovei - sosiră nişte soli străini. Măria Sa Alexandru cel Bun, îmbrăcat simplu, secera un lan de grâu, din plăcerea de a munci împreună cu ţăranii. Observând cu câtă stimă îl salută trecătorii, unul dintre oaspeţi se interesează: - Cine e acest bărbat distins? - Alexandru-Vodă, domnitorul nostru, zise cineva. Solii se apropiară, fără să descalece. - Spor la lucru, Măria Ta!, i se adresară ei cu plecăciune. - Mulţumesc! Poftim! le răspunse voievodul, continuând să adune snopi. Solii îi luară invitaţia drept glumă şi nu îndrăzniră să i se alăture. Lucrul încetă abia după amiază. Şi cum se obişnuieşte după fiecare clacă, ţăranii întinseră o masă lungă pentru toţi secerătorii. La un colţ de masă, se găsi loc şi pentru solii din străinătate. Ei se aşezară, bucuroşi să-şi potolească foamea după atâta aşteptare, dar, spre marea lor dezamăgire, nimeni nu veni să-i servească. Citindu-le nedumerirea din priviri, Alexandru-Vodă le explică: - În ţara noastră, cine nu munceşte nu mănâncă…..” (A. Silvestru, Masa de după seceriş ) Sarcini de lucru: Grupa 1. Inteligenţa lingvistică/ verbală: Compuneţi un catren în care să utilizaţi cuvintele: stimă, a munci şi spor; Grupa 2. Inteligenţa logică/ matematică: Realizaţi o figură geometrică care să releve relaţia ţăranilor cu pământul; Grupa 3. Inteligenţa vizuală/spaţială: Conturaţi în creion ilustraţia potrivită pentru o copertă a parabolei „Masa de după seceriş”; Grupa 4. Inteligenţa muzicală/ritmică: Identificaţi, în text, elemente care dezvăluie plăcerea de a munci a secerătorilor şi introduceţi-le în refrenul unei melodii; Grupa 5. Inteligenţa corporală/kinestezică: Realizaţi un scurt moment coregrafic, în care să interpretaţi „Dansul spicelor de grâu”; Grupa 6. Inteligenţa interpersonală/ relaţională: Încercaţi să vă transpuneţi în rolul lui Alexandru cel Bun şi explicaţi ce reacţie aţi fi avut voi faţă de solii străini; Grupa 7. Inteligenţa intrapersonală/ existenţială: Expuneţi gândurile solilor străini după ce le-a fost adresată replica: „În ţara noastră, cine nu munceşte nu mănâncă.”; Grupa 8. Inteligenţa naturalistă: Extrageţi din text elemente ale cadrului natural exterior şi creaţi un text descriptiv de 5-7 rânduri care să poarte titlul „În lanul de grâu”. Anexa 2 Profesorul diriginte completează desenul cu Meseria/ atributele pe care trebuie să le dovedească un Profesia profesionist adevărat. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 109

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Lumea profesiilor pe piața muncii” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Competențe Dinu Aura, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu”, sector 3 generale Competențe Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. specifice Exersarea abilităţilor de utilizare a documentelor de marketing Metode personal şi Europass, în vederea continuării studiilor sau a inserţiei pe piaţa muncii. Resurse conversaţia, dezbaterea, brainstorming, descoperirea, problematizarea, aprecierea verbală flip-chart, coli flip-chart, fişe de lucru, chestionare, markere, post-it- uri, imagini fructe, prezentare PowerPoint, calculator, ecran de proiecție, videoproiector. RESURSE DE TIMP: 2 ore de curs Scenariul temei: Prima oră: 1. Moment organizatoric (3 minute): consemnarea absențelor, verificarea existenței resurselor materiale. 2. Exercițiu de spargere a gheții (7 minute): distribuirea și completarea fișelor de „încălzire” - Anexa 1 a grupului; 3-4 elevi prezintă ce au lucrat, discuții. 3. Motivarea elevilor (7 minute): sensibilizarea și captarea atenției prin 2 citate:  „Viaţa omului este preţioasă numai atunci când urmăreşte un ideal.” - Liviu Rebeanu  „Îndrăzneşte să devii ceea ce eşti. Există posibilităţi minunate în fiecare fiinţă. Să ştii să spui mereu fără încetare NU DEPINDE DECÂT DE MINE.” - Andre Gide 4. Anunțarea temei orei de dirigenție și comunicarea obiectivelor lecției (3 minute): La sfârşitul orei de dirigenție elevii vor fi capabili:  să identifice interesele personale;  să prezinte cât mai multe meserii şi să le clasifice pe domenii de activitate;  să-şi conştientizeze interesele și aptitudinile şi să le canalizeze către alegerea unei profesii;  să-şi formeze şi să-şi dezvolte capacitatea decizională;  să identifice ocupaţiile care corespund intereselor personale. 5. Desfășurarea activităților: - Explicarea termenilor: profesie, meserie, ocupaţie, funcţie (susținută de prezentare PowerPoint realizată de profesor); elevii sunt implicați în dezbaterea aspectelor propuse (14 minute). - Formarea grupelor de lucru: profesorul invită elevii să aleagă imaginea cu fructele preferate, să le personalizeze cu numele lor și să le așeze pe ramurile copacilor desenați pe tablă, transformându- i în copaci roditori; se formează astfel grupe de maximum 5 elevi (2 minute). Lucrul în echipe (14 minute), activitatea „Copacul meseriilor”: Profesorul precizează faptul că există mii de ocupații și de tipuri de locuri de muncă și că acestea au fost grupate pe 4 domenii de activitate: activități care se desfășoară în aer liber, activități lucrative (manuale și tehnice), activități comerciale și bancare, activități educative, culturale și artistice. Fiecare domeniu include o gamă largă de activități, corespunzător tuturor nivelurilor de pregătire profesională. Reprezentantul fiecărei grupe alege din „Copacul meseriilor” o frunză și descoperă astfel domeniul de activitate de care se vor ocupa. Profesorul cere elevilor să scrie pe o coală de flip- MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 110

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” chart șase meserii din domeniul de activitate ales. Câte un elev de la fiecare grupă va da cu zarul și va alege să prezinte meseria cu numărul indicat de zar. Profesorul cere elevilor să spună cât mai multe lucruri despre meseria aleasă (aptitudini, abilități, studii necesare, avantajele și dezavantajele financiare și sociale ale meseriei din domeniul fiecărei grupe). A doua oră: 6. Raportarea rezultatelor în grupul clasei (16 minute), activitatea „Evaluarea profesiilor”: Fiecare grupă a completat cerințele despre meseria aleasă și raportorii fiecărei grupe prezintă ce au realizat. 7. Obținerea performanței (10 minute): împărțirea fișei „Balonul plutitor” și discutarea acesteia - Anexa 3. 8. Evaluarea activității (18 minute): împărțirea chestionarului „Chestionar de interese” și interpretarea rezultatelor. Elevii completează chestionarul și calculează codul personal. Profesorul evaluează profilul ocupațional al grupului - Anexa 2. 9. Concluzii (5 minute): se prezintă impresii asupra temei și a desfășurării activităților. 10.Anunțarea temei pentruviitoarea oră de dirigenţie (1 minut). Anexa 1 Ce îţi place să Ce ai vrea să faci? devii? .......................... .......................... …………………… Numele 3 obiective de Unde îţi place 3 calităţi care te viitor: să-ţi petreci recomandă: 1......................... timpul? 1......................... 2......................... 3......................... 2......................... 3......................... MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 111

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 CHESTIONAR DE INTERESE ACTIVITĂŢI Marchează pe coloana ,,DA” activităţile care ţi-ar plăcea să le faci. Pe coloana ,,NU”, marchează acele activităţi care îţi displac sau îţi sunt indiferente. R DA NU  să repar obiecte electrice  să fac obiecte din lemn  să cresc animale într-o fermă  să urmez un curs de desen tehnic  să fiu ghid la vânătoare sau pescuit TOTAL DA: I DA NU  să citesc cărţi sau reviste ştiinţifice  să lucrez cu instrumente de laborator şi substanţe chimice  să citesc despre subiecte deosebite din pură curiozitate  să lucrez la un proiect ştiinţific  să aplic matematica în probleme practice TOTAL DA: A DA NU  să joc într-o piesă de teatru  să cânt într-o formaţie  să urmez un curs de artă  să scriu sau să citesc poezie  să fac design vestimentar TOTAL DA: S DA NU  să lucrez pentru Crucea Roşie  să am grijă de copii  să predau într-o şcoală  să ajut persoanele cu handicap  să-i ajut pe alţii în problemele lor personale TOTAL DA: E DA NU  să vând ceva  să-i influenţez pe alţii  să învăţ strategii pentru succesul în afaceri  să pornesc propria afacere  să supraveghez munca altora TOTAL DA: C DA NU  să redactez diferite documente  să ţin evidenţe detaliate ale cheltuielilor  să urmez un curs de afaceri  să urmez un curs de contabilitate  să fac operare pe calculator TOTAL DA: MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 112

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” OCUPAŢII Arată care ocupaţii te interesează şi te atrag, marcându-le pe coloana „DA”. R DA NU I DA NU - pompier - meteorolog - chimist - zoolog - redactor la o revista - şofer de camion - cercetător - mecanic de locomotivă - biolog - controlor TOTAL DA: TOTAL DA: A DA NU S DA NU - poet - profesor de liceu - actor - psiholog - cântăreţ - director al unei tabere de tineret - creator de desene animate - asistent social - scriitor - director de şcoală TOTAL DA: TOTAL DA: E DA NU C DA NU - director de publicitate - contabil - crainic radio-tv - inspector bancar - director al unui restaurant - casier - ghid turistic - expert în taxe şi impozite - procuror - operator calculator TOTAL DA: TOTAL DA: CUM SĂ-ŢI ORGANIZEZI RĂSPUNSURILE? Numără de câte ori ai marcat DA pe fiecare coloană. Scrie pe liniile următoare numărul obţinut la fiecare grup. ACTIVITĂŢI R I AS E C OCUPAŢII R I AS E C SCORURI R I AS E C TOTALE Literele care au cele mai mari trei valori indică codul tău personal. Scrie-l mai jos (dacă scorurile sunt egale pune ambele litere în acelaşi dreptunghi. CODUL PERSONAL Cel mai Al doilea Al treilea mare TIPUL REALIST (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini. TIPUL INVESTIGATIV (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii ( biologic, fizic, social, cultural). Are de obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 113

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” TIPUL ARTISTIC (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie. TIPUL SOCIAL (S) este interesat de activităţi care implica relaţionare interpersonală. Preferă sa ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini. TIPUL ÎNTREPRINZĂTOR (E) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a conduce, a ocupa rolul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă dificilă. Are abilităţi oratorice şi manageriale. TIPUL CONVENŢIONAL (C) se îndreaptă spre activităţi care se caracterizează prin manipulare sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru definit. Are abilităţi secretariale şi matematice ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare. Sursa: forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=956160 Anexa 3 BALONUL PLUTITOR Scrie în centrul balonului ce profesie ai dori să alegi, şi pentru ca balonul să fie cât mai strălucitor şi să plutească în aer cât mai mult, scrie în jurul lui: A. O persoană importantă care te sprijină. .................................. _______________ B. Trei calităţi care te recomandă pentru meserie C. Trei lucruri pe care ar trebui 1........................................ să le faci, pentru a ajunge ceea 2........................................ ce îţi doreşti. 3........................................ 1........................................ 2........................................ 3........................................ MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 114

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „CV-ul, cartea mea de vizită (știu să mă prezint?)” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Competențe Dinu Aura, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu”, sector 3 generale Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. Competențe specifice Exersarea abilităţilor de utilizare a documentelor de marketing personal şi Europass, în vederea continuării studiilor sau a inserţiei pe Metode piaţa muncii. conversaţia, dezbaterea, expunerea, exercițiul, brainstorming, Resurse descoperirea, problematizarea, aprecierea verbală chestionar on-line, fișă de documentare, formular CV Europass, flip- chart, coli flip-chart, markere, post-it-uri, prezentare PowerPoint, ecran de proiecție, videoproiector, calculatoare. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1.Moment organizatoric (2 minute): se consemnează absențele, se verifică existența resurselor materiale. 2.Anunțarea temei și comunicarea obiectivelor lecției (2 minute): La sfârşitul orei de dirigenție elevii vor fi capabili:  să identifice răspunsurile corecte propuse de chestionar pentru a categorisi informaţiile legate de întocmirea unor documente oficiale în forma corectă;  să stabilească informaţiile personale ce trebuie incluse în redactarea unui CV în scopul organizării şi structurării corecte a acestui document;  să analizeze comparativ care dintre informaţiile personale trebuie incluse în CV, în sensul identificării erorilor de întocmire şi redactare a acestuia;  să completeze corect un CV, dar și CV-ul personal. 3.Desfășurarea activităților: Activitatea 1: Prezentarea chestionarului „Ce ştiu despre CV?” (7 minute) Elevii accesează chestionarul la adresa: http://www.liis.ro/~oradedirigentie/siveco/websites/21232f297a57a5a743894a0e4a801fc3/2008- 05-30-12-30-41/index.html Profesorul cere elevilor să parcurgă conţinutul chestionarului în întregime, iar la sfârșit aceștia au posibilitatea să vizualizeze corectitudinea răspunsurilor. Activitatea 2: Analiza chestionarului (3 minute) Elevii sunt solicitați să identifice care sunt informațiile personale și esențiale pentru fiecare individ ce trebuie să apară într-un CV redactat corect. Activitatea 3: Reguli de completare a unui CV (8 minute) Se pornește de la moto-ul „O carieră nu este ceva ce găsești. Este un lucru pe care trebuie să îl construiești. La fel este și un CV. CV-ul este cartea ta de vizită.” și se dezvoltă noțiunea de CV (categorii de informații incluse în CV, erori de conținut și redactare ce trebuie evitate, aptitudini personale ce trebuie prezentate în CV, care este formatul unui CV Europass). Se utilizează un model de CV Europass ce poate fi descărcat de la adresa: https://europass.cedefop.europa.eu/ro/documents/curriculum-vitae/templates-instructions MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 115

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Activitatea 4: Completarea CV-urilor. (10 minute) Profesorul împarte clasa în 4 grupe, fiecare grupă fiind solicitată să redacteze CV-ul unei persoane care are profesia analizată la ora de dirigenție cu tema „Lumea profesiilor pe piața muncii” (sau se alege o profesie din cele patru domenii de activitate: activități care se desfășoară în aer liber, activități lucrative (manuale și tehnice), activități comerciale și bancare, activități educative, culturale și artistice). Se pune la dispoziția fiecărei grupe o fișa de documentare „Redactarea corectă a unui CV.” - Anexa 1. Activitatea 5: Evaluarea CV-urilor. (12 minute) Raportorii grupelor prezintă CV-urile, profesorul mediind discuția astfel încât să evidențieze aspectele importante ce trebuie respectate în redactarea CV-ului. La final profesorul face aprecieri cu referire la modul de organizare și redactare a unui CV. 4.Concluzii (2 minute) Profesorul solicită elevilor să scrie pe un post-it trei argumente care să susțină afirmația „Curriculum Vitae reprezintă cartea de vizită a fiecărui individ.” 5.Evaluarea activității (3 minute) Profesorul cere elevilor să completeze cardul de evaluare „Părerea ta contează!” - Anexa 2. 6.Anunțarea temei pentru următoarea oră de dirigenție. (1 minut) Anexa 1 FIȘĂ DE DOCUMENTARE „Redactarea corectă a unui Curriculum Vitae” Ce este CV-ul? CV-ul reprezintă un element foarte important al marketing-ului personal. Este un instrument necesar pentru cei care îşi caută un loc de muncă. CV-ul trebuie făcut cu inteligenţă, astfel încât să stârnească interesul pentru tine şi să fii invitat la interviu. Ce conţine un CV?  Numele şi prenumele;  Adresă şi telefonul la care poţi fi contactat;  Data naşterii;  Obiectivul;  Studiile;  Experienţă profesională;  Abilităţi şi deprinderi;  Limbi străine cunoscute şi nivelul de cunoaştere;  Cunoştinţe de utilizare a calculatorului;  Premii speciale şi realizări personale;  Hobby-uri;  Recomandări; Pe lângă coordonatele obişnuite:  Mediile foarte bune;  Cursuri relevante;  Premii obţinute;  Burse;  Eventualele slujbe din timpul verii; MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 116

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Nu menţiona orice laudă sau compliment primit, nu trebuie să creezi un fel de „odă” la adresa propriei persoane. Prezintă numai acele realizări care au legătură cu postul pe care candidezi şi care se integrează în contextul respectiv. ERORI în redactarea unui CV:  Absenţa unor date esenţiale: adresa şi telefonul la care poţi fi contactat;  Scrisul de mână: încearcă să redactezi CV-ul pe computer;  Prezenţa unor date inutile: nu specifica chestiuni care ţin de orientarea politică sau religioasă, culoarea ochilor sau a părului;  Nu trimite fotografia decât dacă se cere;  Datarea inexactă a anilor în care ai făcut liceul sau ai avut alte activităţi, arată că nu ai abilităţi de a lucra cu detaliile sau că eşti neatent;  Nu folosi adjective la superlativ la adresa ta sau despre activităţile pe care le-ai îndeplinit. Cum NU trebuie să fie un CV:  mai lung de 2 pagini;  pe hârtie colorată;  cu ilustraţii;  pe hârtie de proastă calitate;  fotocopia unei fotocopii;  cu greşeli gramaticale. Aptitudini şi competenţe sociale: Descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi în ce context le-aţi dobândit: locuiţi şi munciţi cu alte persoane, într-un mediu multicultural, ocupaţi o poziţie în care comunicarea este importantă sau desfăşuraţi o activitate în care munca de echipă este esenţială (de exemplu cultură, sport, etc.). Aptitudini şi competenţe organizatorice: Descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi în ce context le-aţi dobândit: coordonaţi şi conduceţi activitatea altor persoane, proiecte şi gestionaţi bugete la locul de muncă, în acţiuni voluntare (de exemplu în domenii culturale sau sportive) sau la domiciliu. Aptitudini şi competenţe tehnice: Descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi în ce context le-aţi dobândit: utilizare calculator, anumite tipuri de echipamente, maşini, permis de conducere, etc. Alte aptitudini şi competenţe: Descrieţi aceste aptitudini şi indicaţi în ce context le-aţi dobândit: competenţe care nu au fost menţionate anterior. INFORMAŢII SUPLIMENTARE: Indicaţi alte informaţii utile şi care nu au fost menţionate, de exemplu persoane de contact, referinţe, etc. ANEXE: Enumeraţi documentele ataşate CV-ului, dacă este cazul. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 117

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 - Card de evaluare Fața 1: aspecte pozitive Fața 2: aspecte negative MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 118

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Interviul pentru angajare” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Competenţe Jicmon Gabriela, Colegiul Tehnic „Carol I”, sector 6 generale Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. Competenţe specifice Evaluarea pregatirii personale pentru continuarea studiilor/ pentru inserţia profesională Metode Conştientizarea de către elevi a comportamentului adecvat la un interviu de angajare Resurse jocul de rol, conversaţia euristică, explicaţia, expunerea fişe cu întrebările cele mai frecvente la un interviu RESURSE DE TIMP: 50 de min. Scenariul temei: Nr. Secvenţe de Conţinut, strategii şi desfăşurarea Metoda Durata crt. activităţii didactică 1 min. orei de 1.min. dirigenţie 5 min. 1 Moment 15 min. organizatoric 2 Captarea Întrebări privind interviurile de angajare la Expunerea atenţiei care au participat până acum şi ce ştiu despre interviul de angajare Aflarea unor detalii despre cum decurge un Anunţarea interviu, cum trebuie să ne comportăm, cum 3 obiectivelor anume trebuie să ne îmbrăcăm, ce întrebări ni Expunerea întâlnirii, într-o se vor pune şi ce răspunsuri se aşteaptă de la Explicaţia formă accesibilă noi. elevilor Prezentarea unui film scurt pentru exemplificare (calculator. și videoproiector). Li se propune elevilor un joc de rol în care un protagonist va interpreta rolul solicitantului de job şi un alt protagonist rolul angajatorului. Solicitantul este cel care stabileşte jobul pentru care merge la interviu. Angajatorul Instructajul primeşte o listă de întrebări frecvente la un Lucrul 4 Jocuri de rol interviu. individual iniţiale Se analizează împreună cu clasa prestaţia Analiza protagoniştilor, punctându-se elementele Conversaţia corecte şi cele greşite în ceea ce priveşte euristică poziţia corporală, gestica, precum şi conţinutul răspunsurilor. Se repetă jocul de rol de 2-3 ori, punctându- se elementele corecte şi cele greşite şi comparând prestaţiile diferiţilor solicitanţi. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 119

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Din analiza jocurilor de rol anterioare, se extrag împreună cu elevii câteva elemente legate de poziţia corporală şi gestica adecvată Elevii vor la un interviu de angajare. conştientiza Li se pot oferi elevilor elemente suplimentare Conversaţia euristică câteva elemente legate de: Explicaţia - mesajul transmis de o poziţie deschisă 5 legate de poziţia Expunerea 6 min. comparativ cu o poziţie închisă; şi gesticulaţia - necesitatea existenţei unei armonii între adecvate la un poziţia celui care intervievează şi cea a interviu solicitantului; - gestica prea expansivă comparativ cu gestica prea puţin expresivă şi cu gestica adecvată. Elevii vor Se punctează necesitatea urmăririi unor exersa câteva aspecte esenţiale atunci când participăm la un modalităţi de interviu de angajare (de exemplu sinceritatea Conversaţia răspuns adecvat răspunsurilor, nevoile angajatorului), euristică 6 la întrebările pornind de la exemplele de întrebări din Explicaţia 7 min. tipice pentru un jocurile de rol, se stabilesc împreună cu elevii Expunerea interviu de câteva tipuri de atitudini care răspund acestor angajare aspecte esenţiale. Elevii vor Se discută împreună cu elevii tipul de vestimentaţie adecvat în situaţia de interviu, conştientiza care în funcţie şi de tipul de job solicitat. Conversaţia Li se pot da elevilor câteva elemente euristică 7 este suplimentare legate de vestimentaţia Explicaţia 5 min. vestimentaţia adecvată în diferite situaţii, punctându-se adecvată pentru Expunerea tipul de semnal transmis de diverse stiluri un interviu de vestimentare. angajare Se repetă jocul de rol. Se fac ultimele corecţii, analizându-se prestaţia solicitantului. Se poate repeta jocul, mărindu-se gradul de 8 Evaluare anxietate, prin introducerea mai multor Jocul de rol 10 min. persoane care intervievează. Conversaţia Elevii completează fişele de evaluare. euristică Se solicită de la elevi concluzii legate de comportamentul adecvat la un interviu de angajare. Se solicită feed-back. Se anunță tema următoarei ore de consiliere ce va viza orientarea şcolară şi profesională a elevilor. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 120

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 Suport pentru joc de rol Câteva întrebări frecvente la un interviu 1. Ce te-a făcut să alegi această meserie? 2. Ce anume te face să fii persoana potrivită pentru acest job? 3. Povesteşte-mi o experienţă profesională în care ai dovedit că ai aceste calităţi. 4. Cum te vezi peste 5 ani? 5. Care-i cel mai mare defect al tău? 6. Preferi să lucrezi singur sau în echipă? 7. Ce ştii despre firma noastră? 8. Ce avantaje crezi că-ți poate oferi firma noastră faţă de alte firme? 9. Eşti dispus să lucrezi peste program? 10. Ai întrebări pe care vrei să ni le pui? Anexa 2 Fişă de evaluare 1. Descrieţi ținuta adecvată la un interviu de angajare. .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 2. Daţi un exemplu de postură corporală inadecvată la un interviu de angajare. .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 3. Descrieţi vestimentaţia adecvată la un interviu pentru un post de recepţioner. .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 4. Descrieţi atitudinea adecvată a candidatului pentru un post de vânzător. .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 5. Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Care este cel mai mare defect al tău?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 6. Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Ce anume te face să fii persoana potrivită pentru acest job?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. 7. Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Ai întrebări pe care vrei să ni le pui?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 121

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema “Modalități de explorare a posibilităților de carieră” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Competenţe Popa Elena, Colegiul Tehnic Mecanic Grivița, sector 1 generale Competenţe Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. specifice Metode Evaluarea pregatirii personale pentru continuarea studiilor/ pentru inserţia profesională Resurse conversația, lucrul în echipă, explicația, dezbaterea, brainstorming-ul fişe de lucru RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs. Scenariul temei: 1. Momentul organizatoric – 2 minute: Salutul, efectuarea prezentei, asigurarea unui climat optim desfășurării orei de dirigenţie. 2. Verificarea cunoștințelor predate anterior – 5 minute Pentru verificarea cunoșterii noţunilor de: aptitudini, abilități și deprinderi (discutate ora trecută de dirigenţie) se va purta o conversație pentru a se reaminti conceptele învățate; Sunt consolidate competențele elevilor; Elevii intervin cu completări la răspunsurile colegilor; Profesorul apreciază completările și răspunsurile elevilor. 3. Anunțarea noului conținut și organizarea activității de învățare – 3 minute Profesorul realizează conexiunea cu precedentul conținut din cadrul orei de dirigenţie; Profesorul scrie titlul temei orei de dirigenţie pe tablă; Sunt formulate competențele ce urmează a fi dobândite de elevi. 4. Prezentarea noului conținut și organizarea activității de învățare – 30 minute Profesorul împarte fiecărui elev cate o fișă de lucru pe tema valorilor personale și a carierelor care se potrivesc cu ele. (Fișa de lucru 1); Profesorul prezintă valorile și oferă explicațiile necesare înțelegerii lor; Elevii completează fișa de lucru.Sub îndrumarea profesorului elevii formulează propriile opinii despre valorile necesare diferitelor meserii; Elevii construiesc raționamente de tip argumentative în scopul de a evidenția rolul prioritizării valorilor. Profesorul împarte clasa în echipe de lucru. Profesorul repartizează spre analiză fiecărei echipe o fișă de lucru pe tema legăturii dintre personalitate, aptitudini și valori și diferite profesii (Fișa de lucru 2). Elevii analizează sarcina de lucru și completează fișa în urma unor dezbateri. Câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă alegerile făcute. Profesorul apreciază răspunsurile elevilor și le corectează acolo unde este cazul 5. Asigurarea feedback-ului – 10 minute Pentru asigurarea feedback-ului se va folosi metoda dezbaterii. Se va prezenta o temă pentru acasă pentru consolidarea cunoștințelor și evaluarea lor (Fișa de lucru 3). MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 122

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 Numele și prenumele: _________________________________ Clasa: ____________ FIŞA DE LUCRU 1 Mai jos sunt prezentate câteva valori pe care le poţi lua în considerare când alegi un loc de muncă. Subliniază trei valori pe care le consideri cele mai importante pentru tine.  Să îi ajut pe alţii  Să lucrez sub presiune  Să lucrez în echipă  Să am mulţi bani  Să învăţ lucruri noi  Să lucrez cu tehnologie de ultimă oră  Să devin celebru  Să lucrez în aer liber  Să am mult timp liber  Să am sarcini de lucru clar definite  Să mă simt în siguranţă la locul de  Să am un program flexibil muncă  Să pot fi spontan şi creativ  Să fiu perceput ca „intelectual” Alege din tabelul de mai jos 3 ocupaţii în care sunt respectate valorile selectate de tine. 1. _________________________ 2. _________________________ 3. _________________________ Asistent social Ofiţer OCUPAȚII Bucătar Instalator electric Ceasornicar Infirmier/ă Atlet profesionist Optician Şofer Instructor de zbor Horticultor Contabil Arhitect Pădurar Medic veterinar Casier Profesor Asistent medical Secretar Coafeză / Frizer Bijutier Maseur Manager Poştaş Programator PC Agent de vânzări Ghid turistic Critic de artă Psiholog Tehnician dentar Muncitor pe şantier Avocat Medic Farmacist Bibliotecar Pompier Reporter Scriitor Patron Director resurse umane Muzician Barman Operator computer Funcţionar de bancă Şofer de ambulanţă Cameraman Pilot avion Fotomodel Director de hotel Mecanic auto Poliţist Zidar Tâmplar Inginer constructor Fotograf Cosmetician/ă Editor Stomatolog Şofer taxi Balerin/ă MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 123

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 Numele și prenumele: _________________________________ Clasa: ____________ FIŞA DE LUCRU 2 Citiți cu atenție caracteristicile din prima coloană a tabelului de mai jos și asociați fiecare tipologie personală cu un anumit tip de profesii posibile. 1 - ……….. 4 - ……….. 2 - ……….. 5 - ……..… 3 - ……….. 6 - ……….. TIPOLOGII PERSONALE PROFESII POSIBILE 1. Este rațional și mai degrabă tehnic. Îi place să A. Biolog, chimist, fizician, construiască și să repare, să facă lucruri manual, informatician, inginer, economist, să folosească instrumente, mașini și unelte. Are geograf, geolog, consultant abilități de coordonare, e îndemânatic și îi place management, farmacist, psiholog să găsească soluții tehnice. etc. 2. Îi plac activitățile intelectuale, rezolvările de B. Medic sau asistent medical, probleme, nu e interesat de munca în colaborare, psiholog, antrenor, profesor, este original și creativ, rațional, curios, pasionat învățător sau educator, specialist de probleme teoretice. Are abilități matematice și în comunicare, purtător de cuvânt științifice. etc. 3. Mai degrabă emoțional decât rațional. Îi plac C. Mecanic, arheolog, inginer mediile mai libere, fără o structură strictă unde se mecanic, tâmplar, constructor, poate exprima. Are abilități artistice - desen, tehnician dentar, electrician, muzică, pictură, actorie - și îi place să lucreze fermier, pompier, bijutier, folosindu-și imaginația. optician, polițist, instalator etc. 4. O persoană extrem de sociabilă. Îi place să D. Actor, arhitect, fotograf, creeze relații, să ajute oameni, e preocupat de cei grafician, jurnalist, scriitor, din jur și responsabil. Îi place să fie lider, să îi designer în modă, publicitate. învețe pe cei din jur diverse lucruri și să lucreze Instructor de dans sau profesor în în echipă. Are abilități bune de comunicare și de domenii artistice etc. înțelegere a oamenilor. E. Asistent administrativ, contabil, 5. O persoană entuziastă și încrezătoare în sine. Își casier, operator calculator, analist dorește să conducă și să obțină un statut social. financiar, secretară, bibliotecar, Are abilități de vorbire și de conducere. E operator telefonie etc. pasionat de afaceri, politică și poate fi extrem de convingător mai ales în a obține ce vrea și a F. Antreprenori (au propria afacere), agenți de vânzare (asigurări, motiva pe cei din jur. automobile, telefonie mobilă), 6. O persoană echilibrată, care respectă regulile și avocat, agent de turism, relații cu publicul etc. autoritatea. Îi displac muncile care necesită efort fizic și rolul de șef. Are abilități secretariale, matematice, administrative - analizare date, înregistrare informații, atenție pentru detalii. MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 124

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 3 Numele și prenumele: _________________________________ Clasa: ____________ FIŞA DE LUCRU 3 „Eu în oglinda viitorului” 1. Aș vrea să fiu ca ............................................................................................................ pentru că ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... 2. Nu aș dori să fiu ca ........................................................................................................ deoarece ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... 3. Mi-ar plăcea să devin .................................................................................................. pentru că ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... 4. Locul în care aș vrea să lucrez este (un birou, în aer liber, într-un spital, în școală etc.) …………………………………………………………......................................................... deoarece ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 125

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „CV-ul, primul pas spre succes” Modulul Planificarea carierei Grup țintă/ clasă a XII-a Profesor Competenţe Vizireanu Valentina, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu”, generale Sector 3 Competenţe specifice Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională. Metode Exersarea abilităţilor de utilizare a documentelor de marketing personal şi Europass, în vederea continuării studiilor sau a inserţiei pe Resurse piaţa muncii. explicaţia, exerciții individuale, în perechi, în grup, dezbaterea, căutarea de informaţii, resurse suplimentare, accesare Internet, consultarea de documente formale fișe de lucru conținând prezentarea documentelor, CV-ul Europass, Internetul http://europass.cedefop.europa.eu, fișe de evaluare RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Exerciții de ice-break: 5 min. - presupune incitarea, sensibilizarea elevilor - se prezintă obiectivele - se distribuie fişa de evaluare (Anexa 1 partea I) - elevii completează fişa la începutul activităţii - se discută răspunsurile 2. Exerciții specifice temei: 35 min. - dirigintele prezintă necesitatea şi importanţa CV-ului precum şi modalitatea de întocmire a acestuia - 5 min - elevii participă la discuţii privind modul de completare a CV-ului - 5 min - se încurajează întrebările şi se formulează răspunsuri - se accesează site-ul http://europass.cedefop.europa.eu şi se dau indicaţii de navigare - 5 min - se consultă CV-ul Europass și instrucţiunile de completare - 20 min - se salvează formularul CV - Europass în vederea completării acestuia de către elevi 3. Tehnici de evaluare: 5 min - elevii completează fişa de evaluare la sfârșitul activităţii (Anexa 1, partea II) - 3 min - se prelucrează răspunsurile şi se formulează concluziile – 2 min 4. Încheiere: 5 min - se comunică tema viitoare şi se stabilesc sarcinile pentru pregătirea temei („Cum să fac o scrisoare de intenţie?”). MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 126

MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 FIŞA DE EVALUARE „CV-UL ,PRIMUL PAS SPRE SUCCES” I. Fişa de evaluare la începutul activităţii: Apreciază în câteva cuvinte cunoştinţele tale despre tema anunţată. II. Fișa de evaluare la sfârşitul activității: 1. Cum apreciezi materialele prezentate? Bifează căsuţa corespunzătoare:  foarte bune  bune  satisfăcătoare  nesatisfăcătoare 2. Cum apreciezi informațiile primite azi? Bifează căsuţa corespunzătoare:  complet lipsite de interes  lipsite de interes  oarecum interesante  interesante  foarte interesante 3. Consideri că această activitate a fost utilă? Bifează căsuţa corespunzătoare:  da  nu 4. Cum apreciezi acum cunoştinţele tale despre tema discutată: 5. Despre care subiect discutat azi ai dori să ştii mai mult? ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... MODULUL 4 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 127

,,Educația înseamnă a învăța ceea ce nu ai știut niciodată că nu știi.” Martin H. Fischer MODULUL 5 CALITATEA STILULUI DE VIAȚĂ abordarea problematicii drepturilor omului; prezentarea legăturii între respectarea drepturilor omului și un stil de viață echilibrat; sensibilizarea elevilor în legătură cu impactul stilului de viață personal asupra mediului înconjurător; conștientizarea elevilor asupra importanței și a necesității respectării conceptului de ,, educație permanentă,,. Teme propuse:  ”Deciziile din viaţa noastră”  ”Stil de viaţă sănătos”  ”Fumatul - slăbiciune inofensivă, viciu sau boală?”  ”Alcoolul, drogurile și calitatea vieții”  ”Sănătatea și calitatea relațiilor sociale” 128

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Deciziile din viaţa noastră” Modulul Calitatea stilului de viaţă Grup țintă/ clasă a V-a Profesor Obiective Burtea Doina, Şcoala Gimnazială „Ferdinand I”, sector 2 cadru Obiective de Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate referință  să identifice alternativa optimă de soluţionare a unei probleme Metode personale, pornind de la resursele şi interesele proprii brainstorming, expunerea, conversaţia, metoda ciorchinelui, Resurse demonstraţia, activitate frontală şi pe echipe fişe de lucru, fişiere Word sau PowerPoint cu Anexa 1 şi Anexa 2, calculator, videoproiector, tablă. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Captarea atenţiei: dirigintele citeşte elevilor textul „De ce nu poartă George ochelari?” – Anexa 1. 2. Anunţarea obiectivelor temei. 3. Discutarea textului „De ce nu poartă George ochelari?” cu elevii clasei. Se notează toate răspunsurile pe tablă (metoda ciorchinelui). 4. Se cere elevilor să dea exemple de decizii pe care le iau în privinţa petrecerii timpului liber sau a modului în care aleg să-şi cheltuiască banii de buzunar. Răspunsurile sunt notate pe tablă. 5. Se prezintă elevilor etapele luării unei decizii şi se explică elevilor modul de completare a unei matrici pentru luarea deciziei - Anexa 2. 6. Se distribuie elevilor Anexa 3 - Fişa de lucru nr. 1 şi li se cere să citească textul „Decizia Cristinei”. 7. Împreună cu elevii se completează matricea pentru luarea deciziei, conform materialului „Decizia Cristinei”. 8. Se împarte clasa în echipe de 4-5 elevi şi se distribuie fiecărei echipe Anexa 4 - Fişa de lucru nr. 2. Se cere echipelor să construiască o matrice-model şi să o ajute pe Maria să ia cea mai bună decizie. 9. Echipele raportează rezultatele. 10. Concluzii - profesorul invită elevii să-şi expună părerea dacă această metodă îi ajută să ia decizii mai mult sau mai puţin importante referitor la alegerile pe care le au în faţă. Anexa 1 DE CE NU POARTĂ GEORGE OCHELARI? Vederea este un dar nepreţuit, de care ne folosim de fiecare dată când facem ceva, inclusiv atunci când ne facem temele. George este în clasa a V-a. El nu vede prea bine. Medicul i-a spus să poarte ochelari pentru a vedea lucrurile mai clar. De aceea, mama i-a cumpărat lui George o pereche de ochelari. Lui George îi stă foarte bine cu ochelari. Şi vede şi mult mai bine. Totuşi, cum ajunge la şcoală, George îşi scoate repede ochelarii şi îi ascunde în bancă. În timpul orelor, nu vede nici ce se scrie la tablă şi nici ce scrie în manual. De ce nu poartă George ochelari, deşi ştie că trebuie? MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 129

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 ETAPELE LUĂRII UNEI DECIZII 1. Care este problema? Ce decizie încerci să iei? 2. Care sunt alternativele? Ce te gândeşti să faci? 3. Care sunt criteriile? Ce speri să realizezi luând decizia respectivă? 4. Ierarhizează criteriile. Care este criteriul cel mai important? Dar cel mai puţin important? Notează cu 1 criteriul cel mai important, cu 2 pe următorul ş.a.m.d. 5. Evaluează alternativele. Ierarhizează alternativele conform criteriilor stabilite. Două alternative care corespund în aceeaşi măsură criteriilor stabilite pot fi punctate la fel. Alternativele pot fi notate şi cu plus (+) sau minus (-), conform gradului de adecvare la criterii. 6. Ia decizia. Care alternativă corespunde în cea mai mare măsură scopurilor urmărite? Ce câştigi, în fiecare caz? La ce renunţi, în fiecare caz? MATRICE PENTRU LUAREA UNEI DECIZII CRITERII Criteriul 1 Criteriul 2 Criteriul 3 Criteriul 4 Ierarhizare Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3 MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 130

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 3 Fişa de lucru nr. 1 DECIZIA CRISTINEI Care este problema? Cristina locuieşte în Bucureşti şi este elevă în clasa a VIII-a. După absolvirea şcolii gimnaziale vrea să se înscrie la liceu. Ea doreşte să studieze economie, dar nu este încă decisă la ce liceu ar fi mai bine să se înscrie. Care sunt alternativele? Cristina şi părinţii ei au ales trei licee, pe care le-au vizitat. 1. Colegiul Economic Nr. 1 (CE1) CE1 este un liceu renumit, aflat în apropierea locuinţei Cristinei. Este apreciat de elevi, mai ales datorită claselor de economie şi de matematică-informatică. La acest liceu doresc să se înscrie şi o parte din colegele Cristinei. Media de admitere este mare. 2. Liceul „Regele Carol I” (LRC) LRC este un liceu important şi foarte serios. Este considerat cel mai bun liceu din zonă, cu o considerabilă activitate extraşcolară: cor, dansuri, teatru, jurnalism, jocuri sportive. Cele mai renumite catedre sunt cele de limba şi literatura română, economie şi ştiinţe socio-umane. Liceul se află într- un alt sector şi Cristina poate ajunge acolo cu metroul în 30 de minute. Cei mai buni prieteni ai Cristinei intenţionează să aleagă acest liceu. 3. Colegiul Naţional Bilingv (CNB) CNB este un liceu cu mai puţine clase, majoritatea uman. La clasele de bilingv englez, profesorii obţin rezultate foarte bune cu elevii. Colegiul este însă în partea opusă a oraşului şi niciun cunoscut de-al Cristinei nu şi-a ales acest liceu. Care sunt criteriile? Cristina s-a gândit şi a ales următoarele criterii, pe care le consideră cele mai importante. 1. Renumele liceului - este cel mai important criteriu deoarece Cristina vrea să înveţe la un liceu bun. 2. Apropierea de casă - Cristina nu vrea să fie prea aproape de casă deoarece vrea să petreacă mai mult timp cu colegii şi să se simtă mai liberă. 3. Prietenii - Cristina vrea să fie cu prietenii ei la acelaşi liceu. 4. Activităţile extraşcolare - Cristina doreşte să aibă activităţi diverse în cadrul şcolii. Folosiţi matricea pentru adoptarea unei decizii, utilizând criteriile Cristinei. Puteţi da plus (+) sau (-) pentru fiecare celulă (criteriu/alternativă) sau chiar puncte, justificând alegerea făcută. MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 131

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 4 Fişa de lucru nr. 2 POATE MARIA SĂ FIE ACTRIŢĂ? Care este problema Mariei? Maria are 12 ani şi este elevă la o şcoală gimnazială din Bucureşti. Ea este un copil timid, dar, în secret, visează să fie actriţă. De aceea, se gândeşte să se înscrie la cursurile de actorie care se desfăşoară în cadrul Palatului Copiilor, ţinute de actori profesionişti. Cursurile ar ajuta-o să-şi învingă timiditatea, să nu se mai bâlbâie în public şi să socializeze cu mai mulţi copii de vârsta ei. Acestea ar ajuta-o să facă parte din trupa de teatru a Palatului Copiilor şi să fie admirată de colegii ei. Din păcate, Maria nu învaţă prea bine şi îşi face griji că ar putea să ia note mici la şcoală dacă va merge de şase ori pe săptămână la cursuri, câte 2 ore. În felul acesta, părinţii o vor pedepsi şi nici nu o vor mai lăsa la cursuri şi nici să-şi întâlnească puţinii prieteni pe care îi are. Care sunt alternativele Mariei? Maria are posibilităţi: 1. Să se înscrie la Palatul Copiilor, unde profesorii îi vor cere sa facă zilnic cursuri. 2. Să se înscrie la cursurile de actorie din cadrul şcolii, ţinute de profesoara de română care coordonează şi trupa de teatru. În felul acesta ar avea cursuri de două ori pe săptămână, câte 2 ore, după program. 3. Să nu facă aceste cursuri şi să renunţe la visul ei. Criteriile Mariei Maria doreşte să-şi învingă timiditatea şi să se poată exprima în public fără să se bâlbâie. Ea vrea să aibă mulţi prieteni şi să fie admirată de colegi. Maria nu vrea să ia note mici la şcoală. Construiţi o matrice model pentru a o ajuta pe Maria să ia cea mai potrivită decizie. MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 132

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Stil de viaţă sănătos” Modulul Calitatea stilului de viaţă Grup țintă/ clasă a VI-a Profesor Obiective Karban Mariana, Şcoala Gimnazială „Luceafărul”, sector 5 cadru Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate. Obiective de referință  să recunoască comportamentele de protecţie sănătoase și comportamentele de risc; Metode  să înţeleagă consecinţele de scurtă și de lungă durată ale unui stil de viaţă nesănătos implicându-se în luarea unor decizii; Resurse  să adopte un stil de viaţă sănătos. conversaţia, explicaţia, descrierea, demonstraţia, problematizarea, joc Chestionar, colaje cu articole din presă, reclame despre sănătate, fişe de lucru, desenele elevilor reprezentând activităţi sănătoase din familie. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Moment organizatoric (2 min): se pregătesc materialele; este informat dirigintele despre starea de disciplină, învățătură a clasei. 2. Captarea atenţiei (5 min): joc energizer„Ridică-te sau stai jos”, pentru a-i introduce în tematica lecției. Se citește o listă de afirmații legate de sănătate, lăsând un scurt timp între ele; cei cărora li se potrivesc respectivele afirmații vor trebui să stea în picioare. În momentul în care afirmația respectivă nu li se potrivește, vor trebui să se așeze, nu au voie să vorbească între ei. Activitatea se încheie in momentul când toți elevii stau jos. 3. Anunțarea obiectivului orei de dirigenție (2 min): scopul acestei teme constă în identificarea comportamentelor sănătoase cât şi a influențelor pozitive şi negative asupra sănătății. 4. Se distribuie chestionarul „Ce înseamnă o persoană sănătoasă” care se copletează individual. Apoi pe grupe de 3 elevi au loc discuții, astfel încât în alegerea afirmațiilor surprind sănătatea fizică, mintală și socială. (15 min). 5. Se împarte clasa în 2 mari grupe. Se distribuie coli de scris, markere. Fiecare grupă primeşte sarcina: 10 motive: favorabile adoptării unui stil de viață sănătos/ defavorabile adoptării unui stil de viață sănătos (10 min). 6. Profesorul solicită fiecărei echipe să desemneze un reprezentant, să enunțe pe rând câte un motiv care să ilustreze importanța adoptării/ neadoptării unui stil de viață sănătos, până la epuizarea acestora.(10 min) Se urmărește astfel încurajarea elevilor de a-și exprima și susține propria părere, lucrul în echipă, comunicarea, conștientizarea de către elevi a necesității adoptării și menținerii unui stil de viață sănătos la toate vârstele. 7. Evaluarea (3 min) Profesorul adreseaza intrebari: Ce este sănătatea ? Ce este un stil de viaţă sănătos? Care sunt avantajele adoptării unui stil de viaţă sănătos ? 8. Concluzii şi aprecieri (2 min): Profesorul notează pe tablă ce presupune adoptarea unui stil de viață sănătos. 9. Tema pentru acasă (1 min):Proiectaţi propria persoană în viitor, peste 10 ani adoptând un stil de viaţă sănătos. MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 133

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 FIȘĂ DE DOCUMENTARE STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS I. STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS = ansamblul comportamentelor care asigură stare de bine: - Fizic - Mintal - Social II. FACTORI COMPORTAMENTALI AI STILULUI DE VIAȚĂ Comportamente protectoare sănătoase Comportamente de risc - exerciţii fizice - sedentarism - alimentație sănătoasă - alimentaţie nesănătoasă - fumat - echilibru somn-veghe - consum de alcool, droguri - gândire pozitivă (despre sine, lume, viitor) - neutilizarea centurii de siguranţă - lipsă program de control medical - comportamente preventive: purtarea centurii de siguranță periodic - vizite medicale regulate - utilizarea cremelor de protecţie solară - utilizarea echipamentelor de protecţie III. PREVENIREA COMPORTAMENTELOR CU RISC:  Consecinţe: imediate asupra aspectului fizic  Consecinţe: de lungă durată asupra sănătăţii elevilor - accidente  Consecinţe: de lungă durată asupra sănătăţii elevilor - violentă  Consecinţe: de lungă durată asupra sănătăţii elevilor - delincvenţă  Consecinţe: de lungă durată asupra sănătăţii elevilor - consum substanțe de risc  Consecinţe: de lungă durată imaginii sociale  Implicarea în luarea unor decizii legate de comportamentele de risc  Evitarea amenințărilor ce induc rezistență și opoziție IV. DEZVOLTAREA UNUI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS:  menținerea unei greutăţi normale  practicarea regulată a unor exerciţii fizice  practicarea unor exerciţii de relaxare  renunţarea la consumul de alcool şi tutun  practicarea unor comportamente alimentare sănătoase MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 134

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 2 CHESTIONAR Ce înseamnă o persoană sănătoasă? Citiți lista următoare și alegeți 6 afirmații pe care le considerati ca fiind cele mai importante calități necesare unei persoane pentru a fi sănătoase. O persoană sănătoasă: 1. Nu este niciodata bolnavă 2. Poate fugi după autobuz fără să i se taie respirația 3. Ia viața mai ușor, fără să se supere 4. Își face ușor prieteni 5. Are acces la servicii de sănătate bune 6. Are o casă confortabilă 7. Face regulat exerciții fizice 8. Este oricine a ajuns la 75 ani 9. Evită fumatul și drogurile 10. Trăiește într-un mediu curat 11. Poate face față oricărei dizabilități ar avea (ex. surditatea, a fi pe scaunul cu rotile) 12. Poate ieși bine din orice situație 13. Se simte bine tot timpul 14. Evită mancarea cu prea mulți aditivi alimentari 15. Nu pare deprimată niciodată 16. Are o siluetă frumoasă 17. Nu ia medicamente 18. Este atentă cu propria igienă 19. Are grijă să-și facă toate vaccinele necesare 20. Are o imagine buna despre sine 21. Are o credință care o ajută în viață 22. Mănâncă regulat și nu snack-uri 23. E puțin probabil să viziteze un medic 24. Are un ten foarte frumos Vârsta: _____ Clasa: ______ Sursa: www.rasfoiesc.com/sanatate/alimentatie/CE-INSEAMNA-O-PERSOANA-SANATOA79.php MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 135

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema “Fumatul - slăbiciune inofensivă, viciu sau boală?” Modulul Calitatea stilului de viață Grup țintă/ clasă a VIII-a Profesor Obiective Kodjabashija Corina, Școala Gimnazială Nr 150, sector 5 cadru Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate Obiective de referință  să își autoevalueze convingerile, atitudinile și comportamentele definitorii pentru dezvoltarea personală; Metode  să analizeze mecanismele eficiente de adaptare în situații de stres Resurse sau de criză problematizarea, conversația euristică, exerciţiul creativ, investigarea (sondajul de opinie), jocul de rol, explicația, experimentul științific, lucrul pe grupe computer, acces Internet, ziare, pet transparent, vată, câteva țigarete, brichetă, markere, flip-chart, foi flip-chart, RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scenariul temei: 1. Moment organizatoric, captarea atenției (5 min.) Pe foi de flip-chart sunt trecute următoarele informații pe care profesorul le va citi: „VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de construcție, de funcționare etc.). Viciu de conformație = dispoziție anormală a unor părți sau organe ale corpului; diformitate fizică. Figurativ: Pornire nestăpânită și statornică spre rău, apucătură rea, patimă; desfrâu, dezmăț, destrăbălare. 2. Neîndeplinire a unor condiții legale de formă sau de conținut în întocmirea actelor, clauzelor juridice, care duce la anularea valorii acestora.” Dacă înlăturăm definițiile care nu privesc subiectul nostru (viciu de conformație sau de procedură), rămâne să vedem dacă fumatul poate fi considerat „defect, cusur, neajuns sau o pornire nestăpânită și statornică spre rău”. (Elevii vor răspunde că nu putem). Cu toții cunoaștem persoane respectabile care totuși fumează. Fumătorii nu se aleg neapărat din rândul persoanelor răutăcioase și cu moravuri ușoare. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate sau un defect. De aceea pentru a găsi adevărul despre fumat trebuie să căutăm ceva mai departe. Se prezintă o altă foaie de flip-chart: „În conformitate cu clasificarea internațională a bolilor realizată de Organizația Mondială a Sănătății, nicotina întrunește criteriile unei substanțe ce determină dependență, adică este un drog, iar dependența nicotinică ce este o tulburare mentală și comportamentală.” Pentru mulți tineri fumatul este doar o slăbiciune inofensivă la care pot renunța foarte ușor. Pentru a ne pregăti dezbaterea de astăzi fiecare elev a răspuns la un scurt chestionar, și l-a aplicat apoi și unui număr de zece colegi din diferite clase și unui număr de cinci adulți din anturaj, asigurându-se în prealabil că persoana care răspunde chestionarului nu a răspuns unui chestionar similar, aplicat de un coleg. 2. Anunţarea obiectivului (5 min.) În această oră vom căuta cele mai bune argumente în favoarea uneia din ipotezele enunțate în titlul lecției. Copiii vor fi grupați în funcție de tipul de inteligență care îi caracterizează având sarcini de lucru diferențiate. MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 136

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 3. Realizarea sarcinilor de lucru (20 de min.) Se împarte clasa în 5 grupe, în funcţie de tipul de inteligenţă predominant. Fiecare grupă va primi următoarele sarcini de lucru: Grupa I – Inteligenţă lingvistică Realizați o scurtă scenetă/piesă de teatru în care să încercați să convingeți un coleg de ce nu ar trebui să încerce să fumeze prezentându-i efectul pe care fumatul îl are asupra organismului uman. Grupa II – Inteligenţă spaţial-vizuală Folosind imagini și articole din ziare/ reviste care descriu efectul fumatului asupra adolescenților- familiilor lor, mediului. Creați un poster. Grupa III – Inteligență matematică Creați o prezentare PowerPoint în care să centralizați rezultatele chestionarelor aplicate de elevi și comparați aceste rezultate cu statisticile oficiale din studiul ce poate fi accesat pe site-ul http://www.stopfumat.eu/Materiale/StudiuCPSS_07_complet.pdf Grupa IV– Inteligenţă științifică Elaboraţi o hartă „cauză-efect” în care să puneți în evidență efectele fiziologice și sociale pe care le pot avea consumul tutun. Realizați experimente care să demonstreze efectul fumatului asupra organismului/mediului (exemplu: aparatul de fumat) Grupa V – Inteligenţă interpersonală Folosind articole din ziare/reviste, rezultatele sondajelor de opinie sau mărturii ale unor tineri pe care îi cunoașteți descrieți posibilele motive din care unii adolescenți ajung să fumeze și prezentați felul cum un adolescent ar trebui să răspundă presiunii exercitate de prietenii care încearcă să-l convingă să fumeze. 4. Prezentarea rezultatelor în grupul mare (15 min.) Fiecare grupă va prezenta ceea ce a lucrat. Prezentarea este urmată de discuții și aprecieri atât din partea profesorului dar mai ales din partea colegilor. 5. Concluzii (5 min.) Se notează pe tablă/ flip-chart:  Unul din șase oameni care fumează tutun în mod curent se va îmbolnăvi de cancer, în timp ce pentru nefumători, doar unul din 75 de oameni se va îmbolnăvi.  Monoxidul de carbon și nicotina destramă legăturile dintre celulele peretelui arterial și provoacă îngustarea vaselor de sânge, ceea ce conduce la impotență, infertilitate, scăderea elasticității pielii (apariția ridurilor), dereglări hormonale, pierderea irigației sangvine a membrelor (amputarea membrului afectat), accidentele vasculare cerebrale sau infarct miocardic.  Apariția plăcii dentare care la rândul său favorizează dezvoltarea bacteriilor, ducând în final la carierea dinților și apariția halenei.  Împiedicarea oxigenării corecte a sângelui ceea ce are efecte asupra tuturor organelor și conduce în final la împiedicarea dezvoltării organismelor aflate în creștere, declinul inteligenței prin scăderea fluxului sangvin în creier, fragilitate imunitară.  Dependența de tutun este o boală! MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 137

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Anexa 1 CHESTIONAR Vârsta (în ani împliniți): ___________ Sex: _____ 1. Este fumatul un obicei pentru tine? Da Nu 2. Este obiceiul de a fuma parte din imaginea ta în fața colegilor/ prietenilor? Da Nu 3. Ai încercat vreodată să fumezi? Da Nu 4. De la ce vârstă ați început să fumați? 7-10ani 10-15ani 15-20ani 20-30 ani peste 30 ani 5. Consideri că fumatul este: o slăbiciune inofensivă un viciu o boală 6. Care este motivul pentru care fumați? a. fumatul îmi dă mai multă energie b. îmi place să țin țigara în mână c. din plăcere/de amuzament d. fumatul mă ajută să mă relaxez/să mă calmez în situații stresante e. din obișnuință f. pentru că simt nevoia să fumez g. ca să par mai matur h. din curiozitate i. din plictiseală j. altele:_____________________________________________ 7. Câte țigări fumați pe zi (dacă sunteți fumător)? _______ 8. Enunțați riscurile fumatului pentru sănătate care vă vin în minte în acest moment. 9. Care este cel mai relevant motiv pe care îl puteți oferi unui coleg în încercarea de a-l convinge că nu trebuie să se apuce de fumat? a. este un obicei nesănătos b. prietenii nu fumează c. fumatul împiedică oxigenarea sângelui d. fumatul este interzis în școală e. fumătorilor le miroase gura urât f. este foarte greu să renunți la fumat g. fiecare țigară scurtează viața cu 7 minute h. riscurile pentru sănătate persistă după ce te-ai lăsat de fumat i. fumatul provoacă distrugerea fibrelor elastice din piele j. altele___________________________________________ MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 138

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema „Alcoolul, drogurile și calitatea vieții” Modulul Calitatea stilului de viață Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competențe Negulescu Ana, Liceul Teoretic „Dante Alighieri”, sector 3 generale Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate Competențe specifice Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate. Analizarea informațiilor, serviciilor și resurselor care promovează un Metode stil de viață de calitate. Analizarea unor fenomene cu consecințe negative asupra vieții Resurse tinerilor și a stilului de viață sănătos. conversația, dezbaterea, aprobarea, dezaprobarea, exemplul film, cărți, reviste, coli A4, markere, calculator, DVD, film documentar, flip-chart, fișă de lucru RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Componenta educaţiei: Educaţia pentru valori Subcomponenta: Educaţia pentru sănătate Tipul activităţii: dezbatere Obiective operaţionale: 1. să definească drogurile; 2. să identifice cauzele care determină consumul de droguri/ alcool; 3. să evalueze critic efectele consumului de alcool, droguri; 4. să identifice cine îi pot ajuta pe consumatorii de droguri/ alcool; 5. să propună sloganuri antidrog și antifumat. Concepte –cheie: -droguri -dependenţa fizică sau psihică -sevraj -toleranţă -toxicomanie -alcoolism Strategia didactică: ● RESURSE PROCEDURALE: -metode și procedee: conversația, dezbaterea, aprobarea, dezaprobarea, exemplul. -forme de organizare: frontal, individual, pe grupe ● RESURSE MATERIALE: film, cărți, reviste MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 139

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Etapele orei Conținutul informaționa de dirigenție Activitatea dirigintelui Nr. Crt. Dozare 1. Moment Se realizează prezența. organizatoric Se verifică existența resurselor materiale. (2 minute) Motivarea Pe tablă se va trece următorul motto: 2. elevilor: (3 „Ştim ce suntem, dar nu ce vom deveni” minute) W. Shakespeare Se propune abordarea a două probleme cu care se confruntă tinerii azi: Drogurile și Alcoolul. Se spune că indivizii „slabi” ajung dependenţi de Comunicarea droguri dar realitatea este că dependenţii de obiectivelor droguri devin indivizi „slabi”. temei (3 Oamenii iau droguri din diverse motive, între minute) care dorinţa de a evada din realitate, de a se -radsîpDşueduriDeroiatndpvegpraoeiroutcnnragrieiduiuvcslelerviic.nai,iloţet(eaau3fţcceilienarddsăineu)tmrueteceacodrefterlfiiozoidacnogrmoidelncvînişeutlăeriineilvbeu,pasulrftiodovrceebilăinosnslaetsdnrnemleieascteecfbiaa.luee,cnx,dtLouaevcarrcpaiiiteileînccan,peeddcîeiieaşeeamniuprţdvgcuaăeeaăit. 3. altele noi şi grave. - Drogul nu te face liber, el te poate face dependent şi poate provoca moartea. MO 14

ȚIE” al al lecției Strategia didactică Activitatea elevilor Metode și Forme Resurse procedee de materiale ∙ Răspund la întrebări. ∙ Schimbă amplasamentul organi băncilor sub forma de cadru zare deschis. ∙ Se deplasează pentru a forma conversația frontal Coli hârtie grupe de lucru. Markere ∙ Elevii citesc cu atenție textul Calculator și încearcă o posibilă DVD caracterizare a conceptului de devenire umană. conversația frontal dezbaterea individ ual ∙ Elevii ascultă cu atenție și individ notează tema în caiete. ual ODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 40

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ - Drogul nu uşurează comunicarea, ci exclude individul din colectivitate. Problemele produse de abuzul de droguri sunt printre cele mai grave cu care se confruntă omenirea, ameninţând generaţiile viitoare şi în acest fel viitorul vieţii. Se proiectează un film prin care elevii vor fi sensibilizați asupra problemelor importante cauzate de consumul de droguri și alcool. Elevii vor fi împărțiți pe 4 grupe, fiecare având de analizat o problematică precisă, după cum urmează: Grupa 1: ce sunt drogurile și care sunt acestea Desfășurarea Grupa 2: Identificați cauzele care determină adolescenții să consume droguri/ alcool 4. dezbaterii (30 minute) Grupa 3: Analizați efectele consumului de droguri/ alcool Grupa 4: Cine îi poate ajuta pe consumatorii de droguri? În final, fiecare grupă va propune câte un slogan pentru consumatorii de droguri și unul pentru consumatorii de alcool cu scopul de a realiza un panou publicitar cu rol de prevenire a consumului acestor substanțe nocive. Evaluarea activităţii şi asigurarea feed-back- Realizarea ului. 5. feedback-ului Se realizează prin distribuirea fişei intitulată: (10 minute) JURNAL PERSONAL în care elevii vor consemna părerea lor asupra temei dezbătute. Anunțarea 6. temei pentru Se anunță tema următoare: „Curriculum vitae - ora viitoare ce este şi cum îl alcătuiesc?” (2 minute) MO 14

ȚIE” ∙ Elevii urmăresc prezentarea Vizionarea frontal Film aspectelor propuse și notează filmului individ documentar ual conceptele cheie pe caiete Lucrul pe frontal Coli de ∙ Elevii vor lucra pe echipe și echipe individ hârtie vor răspunde în scris pe o coală conversația ual Flip-chart de flip-chart cerințelor propuse. aprobarea Markere . Elevii își vor delega un dezaprobare frontal reprezentant care să susțină în a individ Fișă de fața clasei soluția propusă ual lucru ∙ Sunt stimulați să se exprime exemplul liber referitor la tema supusă conversația explicația dezbaterii ∙ Exemplifică si motivează. conversația ∙ Sunt stimulați să se exprime exemplul critic și constructiv în raport cu cei care consumă droguri. ∙Motivează de ce nu ar consuma droguri/alcool. ∙ Comentează rolul și importanța cunoașterii efectelor consumului de droguri asupra sănătății. ∙ Exemplifică și argumentează. ∙ Notează tema. frontal ODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 41

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Tema ”Sănătatea și calitatea relațiilor sociale” Modulul Autocunoaștere și dezvoltare personală Grup țintă/ clasă a X-a Profesor Competențe Călugăreanu Răzvan, Liceul Tehnologic ”Sf. Pantelimon”, sector 2 generale Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate Competențe specifice Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate. Analizarea informațiilor, serviciilor și resurselor care promovează un Metode stil de viață de calitate. Analizarea unor fenomene cu consecințe negative asupra vieții Resurse tinerilor și a stilului de viață sănătos. conversația euristică, descoperirea dirijată, observația independent, analiza de caz, exemplificarea fişe de lucru, portofolii, instrumente de scris, coli de flipchart RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs Scopul temei: 1. informativ:  cultivarea capacităţii de a ne îmbunătăţi stilul de viață;  formarea unui limbaj adecvat şi a unui ansamblu coerent şi structurat de cunoştinţe;  familiarizarea elevilor cu principalele documente care previn abuzul de alcool, tutun și droguri. 2. formativ:  dorinţa de a face utile cunoştinţele noi dobândite la orele de curs;  priceperea de a folosi diverse surse şi mijloace de documentare;  dezvoltarea atenţiei, capacităţii de concentrare şi a spiritului de observaţie. Conţinutul activităţii:  de ce este important să ne îmbunătățim stilul de viață;  responsabilitatea civică în familie și societate. Valori şi atitudini:  respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;  recunoaşterea unicităţii fiecărei personae;  valorizarea relaţiilor interpersonale;  interes pentru învăţarea permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii;  orientarea spre o viaţă de calitate, în prezent şi în viitor. Surse informaţionale: Legea antifumat nr. 242/ 2003, nr.272/ 2004 cu privire la reglementarea drepturilor copilului. Scenariul temei: MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 142

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Nr. ETAPELE ACTIVITATE ACTI crt. TEMEI DESFĂŞURATĂ DE DESFĂŞ  PROFESOR E  - salutul 1. Momentul orga- - scurtă conversaţie de acomodare - răspund s nizatoric - verificarea prezenţei profesoru 2. Captarea atenţiei -înmâneză unui elev un text despre - primeşte “Starea de sănătate” - îl citeşte exprimă p 3. Anunţarea titlului - scrie pe tablă titlul: „Sănătatea şi - sunt aten şi scopului temei calitatea relaţiilor sociale” orei de dirigenție MO 14

ȚIE” FORME RESURSE E DE TIMP METODE MIJLOACE IVITATE ORGANI- ŞURATĂ DE ZARE   ELEVI A ÎNV. 5’ conversaţia  condiţiile    dialogul materiale şi ambientale din solicitărilor activitate sala de clasă ului frontală textul activitate  problematiza- şi apoi îşi individuală părerile 5’ rea portofolii nţi  explicaţia activitate 3’  observarea  tablă/ flipchard frontală dirijată  cretă/ markere  învăţarea prin descoperire ODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 43

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚ Prezentarea -starea de sănătate înseamnă mai -urmăresc mult decât abseţa bolilor şi sufe- profesorul 4. noilor rinţelor fizice; -colaborea cunoştinţe -sănătatea este complexă şi profesorul -identifică cuprinde mai multe aspecte ale necesare vieţii, având în total şase dimen- completare ensiuni pentru a fi perfectă lucru 1; (fizic,psihic, social, emoţional, ocupaţional şi spiritual); -participă -sănătatea fiecăruia dintre noi -pun întreb poate fi afectată dacă consumăm -deduc profesorul alcool; manifestă -distribuie elevilor Fişa de lucru 1 litatea c -există mai multe legi care previn societate c abuzul de alcool şi tutun cu pre- -citesc cu vederi speciale pentru ocrotirea lucru 2 ş asumă un tinerilor; completea -întreabă elevii dacă legea acoperă toate aspectele vieţii sociale, asi- gurând protecţie intereselor indi- viduale, familiale şi comunitare; - distribuie elevilor Fişa de lucru 2 Feed-back şi - adresează elevilor întrebări prin - elevii răs 5. discutarea care evaluează gradul de înțelegere Întrebări, a cunoştinţelor noi primite rezultatelor 6. Încheierea - evidenţiază şi motivează - îşi manif activităţii elevii activi şi liber p (concluzii) MO 14

ȚIE” prezentarea lui; ază cu l; activitate  conversaţia ă elementele frontală  observarea pentru dirijată ea Fişei de 25’  explicaţia la discuţii;  fişe de lucru bări;  prezentare cu ajutorul activitate  analiza power-point individuala comparativă lui cum se responsabi-  problemati- civică într-o civilizată; zarea atenţie Fişa de activitate şi după ce îşi pe grupe rol în echipă ază fișa; spund la activitate  dialogul , dialoghează frontală 7’  conversaţia  explicaţia festă deschis activitate 5’ părerea individuală ODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 44

MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” Numele și prenumele: _______________________________ Clasa: _________ FIȘA DE LUCRU NR. 1 Completează în spaţiile libere modul în care te poate afecta consumul de alcool dacă ai încercat şi tu o dată să bei la un chef cu prietenii. Sănătatea fizică Sănătatea emoțională Sănătatea socială Sănătatea mentală Sănătatea ocupațională Sănătatea spirituală FIȘA DE LUCRU NR. 2 Completează pe fiecare petală a florii sănătăţii modul în care fumatul intervine în starea ta de sănătate fiind în cantonament la mare/ munte. Sursă: Caietul elevului - Prevenirea abuzului de droguri – Salvaţi Copiii MODULUL 5 - EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 145

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” BIBLIOGRAFIE: 1) Abric, Jean-Claude, 2002, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi. 2) Creţu, Romeo Zeno,2005, Evaluarea personalităţii. Modele alternative, Editura Polirom. 3) Cristea, Dumitru, 2005,Tratat de psihologie socială, Editura Pro Transilvania. 4) Maria Antoneta, Berea, 2009, Imaginea de sine și comunicarea nonverbală, Anuar educațional. 5) Armeanu, C.M 2009, Tehnici de superînvăţare, Ed. Tehnoprint G.P., Alexandria 6) Bernat S-E. 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujană, Cluj 7) Bono E. 2010, Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 8) Clegg B. 2003, Dezvoltarea personală, Ed. Polirom, Iaşi 9) Condrill J, Bough B. 2005, Învaţă rapid, comunică eficient, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 10) Cury, A. 2003, Părinţi străluciţi - profesori fascinanţi, Editura For You, Bucureşti 11) Drapeau Ch. 2003, Învaţă cum să înveţi repede, Ed. Teora, Bucureşti 12) Muresan P. 1990, Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti 13) Negreţ-Dobridor I. 2005, Ştiinţa învăţării, Ed. Polirom, Iaşi 14) Rudnianski J. 2001, Cum să înveţi, Ed. All Educational, Bucureşti 15) Ştefănescu P. 1995, Curs de citire rapidă în 12 lecţii, Ed. Miracol, Bucureşti 16) Mariana Marin, 2007, Consiliere și orientare școlară, caiet de lucru, clasa a V-a, București, Erc Press. 17) Lemeni G., Miclea M., 2010, Ghid de educaţie pentru carieră . 18) Popescu - Neveanu, P., 1978, Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura Albatros. 19) Sillamy, N. - Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic (1998) 20) Şchiopu, U., Verza, E., 1997, Psihologia vârstelor – Ciclurile vieţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică. 21) Beatrice Cornelia Popa, 2000, Iniţiere în consilierea şcolară, Editura Ex Ponto, Constanţa. 22) Hans Deihl şi Aileen Ludington, 2006, Tablete de stil de viaţă, Editura Viaţă şi sănătate, Bucureşti. 23) Valentin Nadasan şi Leonard Azamfirei, 1999,Un stil de viaţă pentru mileniul trei, Editura Viaţă şi sănătate, Bucureşti. 24) Ghid Program Naţional de Educaţie pentru Sănătate în Școala Românească. 25) Drăgan, I., Mărgineanu, D., Petroman, P., - Educația noastră cea de toate zilele, Editura Eurobit, Timișoara, 1992; 26) XXX , 2002, Noi repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic. 27) Mardare, D.; Micliuc, A: Rămâi nefumător; DSP, Tipărit la Tipomilx-Iaşi. 28) Scripcariu,P; Mardare, D: Adevăruri despre alcoolul etilic; DSP-Iaşi, Serviciul programe de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. 29) *** Stilul de viaţă şi sănătatea, Centrul Naţional de Promovare a Sănătăţii din cadrul Institutului de Management al Serviciilor de Sănătate http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529 http://www.realitatea.net/un-medic-face-dezvaluiri-socante-despre-tabagism-trebuie-sa-dam-un- semnal_1411591.html http://www.descopera.ro/dnews/8124673-efectele-negative-persista-si-la-30-de-ani-dupa- abandonarea-fumatului http://stirileprotv.ro/stiri/social/esti-fumator-afla-de-ce-poti-sa-mori.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_consumului_de_tutun_asupra_s%C4%83n%C4%83t%C4 %83%C8%9Bii http://remember.org/guide/History.root.stereotypes.html http://examples.yourdictionary.com/stereotype-examples.html EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 146

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” CUPRINS 1) Modulul 1 - Autocunoaștere și dezvoltare personală ………………..…… 2 2) ”Eu în oglindă” ……………………………………………………………… 3 3) ”Eu… mă cunosc?” ……………………………………………………..…... 8 4) ”Autocunoaștere” ………………………………………………………...…. 10 5) ”Eu copil/ Eu (acum) preadolescent” ……………………………………..… 12 6) ”Cine sunt eu?” …………………………………………………………..…. 16 7) ”Eu sunt. Ei sunt. Noi suntem” …………………………………………….... 19 8) ”Imaginea de sine” ………………………………………………………..… 24 9) ”Respectul față de sine și asumarea responsabilității” ……………………..... 27 10) Modulul 2 - Comunicare și abilități sociale …………………………......... 31 11) ”Cum recunoaştem un lider?” ……………………………………………..... 32 12) ”Ştim să vorbim? Ştim să ascultăm?” ……………………………………..… 34 13) ”Stereotipuri și prejudecăți” ……………………………………………….... 35 14) ”Prietenia și rețelele de socializare. Dă-mi un LIKE” ……………………..... 40 15) ”Învăţ să fiu responsabil” ………………………………………………….... 42 16) ”Colegialitate și prietenie” ………………………………………………...… 47 17) “Violența verbală și autocontrolul” ………………………………………..... 53 18) ”Gestionarea agresivității în situațiile conflictuale” ……………………….... 56 19) ”Bariere în comunicare” …………………………………………………...... 60 20) ”Cum comunicăm în situații conflictuale” …………………………………... 62 21) ”Comunicarea nonverbală” ………………………………………………..... 64 22) ”Oameni diferiți, șanse egale” ……………………………………………..... 68 23) Modulul 3 – Managementul informațiilor și al învățării ……………........ 70 24) ”Cartea izvor de înțelepciune” …………………………………………..….. 71 25) ”Promovarea drepturilor copilului, un demers necesar şi continuu” …..……. 74 26) “Computerul prieten sau dușman?” …………………………………..…….. 77 27) “Caracteristici ale învățării eficiente” ………………………………..……... 80 28) ”Învață cum să înveți” …………………………………………………..…... 83 29) ”Viețile noastre digitale” ………………………………………………..…... 89 30) ” Model pentru tinerii de azi: Viaţa lui Nicolae Grigorescu” …………..…… 91 31) “Rolul stilurilor de învățare în optimizarea învățării” ………………..……... 92 32) Modulul 4 – Planifcarea carierei …………………………….....…..……... 97 33) ”Dicțonarul ocupaților” ………………………………………………..…… 98 34) ”De la vis la realitate” ……………………………………………………..... 99 35) ”Drumul meu în viață” …………………………………………………..….. 101 36) ”Ce meserie vreu să am?” ……………………………………………..……. 106 37) ”Meseria este brățară de aur” …………………………………………..…… 108 38) ”Lumea profesiilor pe piața muncii” …………………………………..……. 110 39) “CV-ul, cartea mea de vizită” ………………………………………..……… 115 40) “Interviul pentru angajare” …………………………………………..……... 119 41) “Modalități de explorare a posibilităților de carieră” ………………..……… 122 42) “CV-ul primul pas spre succes” …………………………...………..………. 126 43) Modulul 5 – Calitatea stilului de viață …………………………..………... 128 44) ”Deciziile din viaţa noastră” ………………………………………..………. 129 45) ”Stil de viaţă sănătos” ………………………………………………..……... 133 46) ”Fumatul - slăbiciune inofensivă, viciu sau boală?” ………………..……….. 136 47) ”Alcoolul, drogurile și calitatea vieții” …………………………..………….. 139 48) ”Sănătatea și calitatea relațiilor sociale” …………………………...………... 142 EXEMPLE DE BUNE PRACTICI - „ORA DE DIRIGENȚIE” 147