Archive:Statistici privind cauzele de deces

Date extrase în luna iunie 2020.

Actualizare planificată a articolului: octombrie 2021.

Highlights

În 2017, dintre statele membre UE-27, Ungaria a raportat cea mai mare rată standardizată a mortalității pentru cancerul pulmonar și cancerul colorectal.

În 2017, cele mai scăzute rate standardizate ale mortalității prin sinucidere în rândul statelor membre UE-27 s-au înregistrat în Cipru, Grecia și Malta.

În UE-27, ratele standardizate ale mortalității au fost mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor pentru aproape toate cauzele principale de deces în 2016.

Cauze de deces — rata standardizată a mortalității, UE-27, 2016
(la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

Acest articol oferă o prezentare generală a statisticilor recente privind cauzele de deces în Uniunea Europeană (UE). Prin asocierea fiecărui deces în rândul populației cu o cauză principală a decesului, pot fi evaluate riscurile de deces provocate de o serie de boli specifice și de alte cauze; aceste cifre pot fi analizate ulterior în funcție de vârstă, sex, țara în care a avut loc decesul/reședința persoanei decedate, precum și regiune (de nivel NUTS 2), utilizând ratele standardizate ale mortalității.

Full article

Principalele constatări

Cele mai recente informații pentru UE-27 referitoare la cauzele de deces sunt disponibile pentru perioada de referință 2016, în timp ce pentru 2017 sunt disponibile date pentru aproape toate statele membre ale UE. Tabelul 1 arată că bolile sistemului circulator și cancerul (neoplasmele maligne) au fost, de departe, principalele cauze de deces în UE-27.

Tabelul 1: Cauze de deces — rata standardizată a mortalității, 2017
(la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

Evoluții între 2006 și 2016

Ratele standardizate ale mortalității pentru cancer, cardiopatie ischemică și accidente de transport au urmat o tendință descendentă între 2006 și 2016

Între 2006 și 2016, s-a înregistrat o reducere de 11,1 % a ratei standardizate a mortalității legate de cancer în UE-27 la bărbați și o reducere de 5,1 % la femei — a se vedea figurile 1 și 2. Scăderi mai mari au fost înregistrate în ceea ce privește decesele cauzate de cardiopatia ischemică, unde rata mortalității a scăzut cu 28,4 % la bărbați și cu 34,2 % la femei. Scăderi și mai mari au fost înregistrate pentru decesele cauzate de accidentele de transport, unde ratele au scăzut cu 40,7 % la bărbați și 41,3 % la femei. Rata standardizată a mortalității cauzate de cancerul mamar a scăzut cu 6,9 % la femei, fiind de asemenea mai pronunțată decât scăderea pentru cancer la femei în general (5,1 %). În schimb, ratele mortalității cauzate de boli ale sistemului nervos au crescut cu 23,2 % la bărbați și cu 25,7 % la femei. În ultimii ani, rata standardizată a mortalității cauzate de cancerul pulmonar (inclusiv de cancerul traheal și bronșic) a scăzut la bărbați, iar la femei a crescut. Între 2009 și 2016, rata a scăzut cu 11,7 % la bărbați, în timp ce la femei aceasta a crescut cu 15,2 % pentru aceeași perioadă.

Figura 1: Cauze de deces — rata standardizată a mortalității la 100 000 de locuitori, bărbați, UE-27, 2006-2016
(2006 = 100)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr) și (hlth_cd_asdr2)

Figura 2: Cauze de deces — rata standardizată a mortalității la 100 000 de locuitori, femei, UE-27, 2006-2016
(2006 = 100)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr) și (hlth_cd_asdr2)

Cauze de deces în statele membre UE-27 în 2017

Rata standardizată a mortalității cauzate de cardiopatia ischemică în UE-27 a fost de 119,4 decese la 100 000 de locuitori în 2016

Printre bolile sistemului circulator se numără cele legate de hipertensiunea arterială, colesterol, diabet și fumat. Cele mai frecvente cauze de deces legate de bolile sistemului circulator sunt cardiopatiile ischemice și bolile cerebrovasculare. Cardiopatiile ischemice au fost responsabile pentru 119,4 decese la 100 000 de locuitori în UE-27 în 2016. Statele membre UE-27 cu cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității cauzate de cardiopatiile ischemice au fost Lituania, Ungaria, Slovacia și Letonia, toate raportând o rată cuprinsă între 369,8 și 536,2 decese la 100 000 de locuitori în 2017. La polul opus, Franța (date din 2016), Țările de Jos, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca, Luxemburg și Italia au înregistrat cele mai scăzute rate standardizate ale mortalității cauzate de cardiopatiile ischemice, toate sub 100 de decese la 100 000 de locuitori în 2017; această situație s-a înregistrat, de asemenea, în Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Ungaria a raportat cea mai ridicată rată standardizată a mortalității pentru cancerul pulmonar și cancerul colorectal

Cancerul a constituit o cauză majoră de deces, provocând, în medie, 257,1 decese la 100 000 de locuitori în UE-27 în 2016. Cele mai răspândite forme de cancer — toate cu rate standardizate ale mortalității de peste 10,0 la 100 000 de locuitori — au inclus neoplasmele maligne ale: traheii, bronhiilor și plămânilor; colonului, joncțiunii recto-sigmoidiene, rectului, anusului și canalului anal; sânului; pancreasului; prostatei; stomacului; ficatului și căilor biliare.

În rândul populației din Ungaria, Croația, Slovacia și Slovenia s-a înregistrat cea mai mare probabilitate de deces din cauza cancerului, aceste state membre ale UE-27 raportând mai mult de 308,1 decese la 100 000 de locuitori în 2017. În Letonia și Polonia, precum și în Serbia, ratele mortalității au fost foarte aproape de acest nivel. Ungaria a înregistrat, de departe, cea mai ridicată rată standardizată a mortalității cauzată de cancerul pulmonar dintre statele membre UE-27 în 2017 (89,2 decese la 100 000 de locuitori), fiind urmată de Croația (68,4 decese la 100 000 de locuitori), Polonia și Danemarca (67,0 și, respectiv, 66,8 la 100 000 de locuitori); Serbia a raportat, de asemenea, o rată standardizată a mortalității relativ mare (69,3 la 100 000 de locuitori). În 2017, cea mai ridicată rată standardizată a mortalității pentru cancerul colorectal a fost, de asemenea, observată în Ungaria, cu 53,1 decese la 100 000 de locuitori, în timp ce Croația a înregistrat o rată standardizată a mortalității de 48,4 decese la 100 000 de locuitori, iar Slovacia o rată de 46,9 decese la 100 000 de locuitori.

Bolile respiratorii au fost pe locul trei între cele mai răspândite cauze de deces în UE-27

După bolile circulatorii și cancer, bolile respiratorii au fost pe locul trei între cele mai răspândite cauze de deces în UE-27, cu o medie de 75,0 decese la 100 000 de locuitori în 2016. În cadrul acestui grup de boli, bolile cronice ale căilor respiratorii inferioare au reprezentat cea mai răspândită cauză de deces, fiind urmate de alte boli ale căilor respiratorii inferioare și de pneumonie. Bolile respiratorii sunt legate de vârstă, marea majoritate a deceselor provocate de aceste boli înregistrându-se la persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani.

În 2017, cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității cauzate de bolile respiratorii în statele membre ale UE-27 au fost înregistrate în Irlanda (135,5 la 100 000 de locuitori), Danemarca (123,5 la 100 000 de locuitori), Cipru și Portugalia (116,3 și, respectiv, 116,2 la 100 000 de locuitori). De asemenea, Turcia (158,6 la 100 000 de locuitori) și Regatul Unit (136,0 la 100 000 de locuitori) au raportat rate standardizate ridicate ale mortalității cauzate de bolile respiratorii.

Cele mai scăzute rate standardizate ale mortalității prin sinucidere s-au înregistrat în Cipru, Grecia și Malta

Cauzele externe ale deceselor includ, printre altele, decesele provocate de automutilarea intenționată (sinucideri) și de accidentele de transport. Deși sinuciderile nu reprezintă o cauză majoră de deces, iar datele pentru anumite state membre ale UE-27 sunt probabil raportate insuficient, acestea sunt deseori considerate un indicator important al problemelor societale. În medie, în 2016 au existat 10,8 decese prin sinucidere la 100 000 de locuitori în UE-27. Cele mai scăzute rate standardizate ale mortalității prin sinucidere în 2017 au fost înregistrate în Cipru (4,1 decese la 100 000 de locuitori), Grecia și Malta (4,5 și, respectiv, 4,6 la 100 000 de locuitori), iar rate relativ scăzute — sub 8,0 decese la 100 000 de locuitori — s-au înregistrat, de asemenea, în Italia și Slovacia; în rândul țărilor terțe prezentate în Tabelul 1, au fost înregistrate rate scăzute în Turcia (3,8 decese la 100 000 de locuitori) și Regatul Unit (7,5 decese la 100 000 de locuitori). Rata standardizată a mortalității prin sinucidere în Lituania (25,8 decese la 100 000 de locuitori) a fost de 2,4 ori mai mare decât media în UE-27 (date din 2016).

Cele mai scăzute rate standardizate ale mortalității cauzate de accidente de transport au fost în Suedia, Irlanda, Luxemburg și Danemarca

Deși accidentele de transport au loc în fiecare zi, frecvența deceselor cauzate de accidentele de transport în UE-27 în 2016 (o rată standardizată a mortalității de 6,0 la 100 000 de locuitori) a fost mai mică decât frecvența sinuciderilor. România, Croația și Polonia au înregistrat cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității (cel puțin 9,0 decese la 100 000 de locuitori) cauzate de accidente de transport în 2017, iar la polul opus, Suedia, Irlanda, Luxemburg și Danemarca au raportat între 2,9 și 3,6 decese cauzate de accidente de transport la 100 000 de locuitori; în rândul țărilor AELS, Islanda, Norvegia și Elveția au raportat, de asemenea, rate sub 4,0 decese la 100 000 de locuitori, în timp ce rata înregistrată în Regatul Unit (2,5 la 100 000 de locuitori) a fost cea mai scăzută.

Cauze de deces în funcție de sex

Ratele standardizate ale mortalității au fost mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor pentru aproape toate cauzele principale de deces

Cu excepția cancerului mamar, în 2016 ratele standardizate ale mortalității în UE-27 au fost mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor pentru toate cauzele principale de deces — a se vedea figura 3. Ratele standardizate ale mortalității cauzate de abuzul de alcool și de dependența de droguri au fost de peste 4,0 ori mai mari la bărbați decât la femei, în timp ce ratele mortalității cauzate de automutilarea intenționată și HIV au fost de 3,8 și, respectiv, 3,4 ori mai mari la bărbați decât la femei.

Figura 3: Cauze de deces — rata standardizată a mortalității, UE-27, 2016
(la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

Cu toate că rata deceselor cauzate de cancer a fost în general mai ridicată la bărbați decât la femei, există un număr de cancere care apar predominant numai la unul dintre sexe, cum ar fi cancerul mamar la femei, în timp ce alte cancere apar exclusiv la unul dintre sexe, cum ar fi cancerul de col uterin la femei sau cancerul de prostată la bărbați. Cancerul mamar a avut o rată de 32,7 decese la 100 000 de femei în UE-27 în 2016. În 2017, cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității au fost înregistrate în Slovacia (40,7 la 100 000 de femei), Luxemburg (40,3 la 100 000 de femei), Irlanda (37,8 la 100 000 de femei), Ungaria (37,4 la 100 000 de femei) și Danemarca (37,2 la 100 000 de femei). La polul opus, în 2017 s-au înregistrat sub 30,0 decese cauzate de cancer mamar la 100 000 de femei în Spania, Suedia, Lituania, Portugalia, Malta, Finlanda, Cehia și Bulgaria, la fel cum a fost și cazul Liechtensteinului, al Norvegiei și al Elveției în rândul țărilor AELS și al Turciei în rândul țărilor candidate.

Lituania, Ungaria, Slovacia și Letonia au raportat incidența cea mai ridicată a cardiopatiei ischemice în rândul bărbaților și al femeilor

În 2017, cele mai ridicate rate standardizate ale mortalității cauzate de cardiopatii ischemice în rândul bărbaților și al femeilor deopotrivă au fost înregistrate în Lituania, Ungaria, Slovacia și Letonia, iar incidența cea mai scăzută a deceselor cauzate de cardiopatia ischemică atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor s-au înregistrat în Franța (date din 2016) și în Țările de Jos. Incidența deceselor cauzate de cardiopatia ischemică a fost sistematic mai ridicată la bărbați decât la femei în fiecare dintre statele membre UE-27 (a se vedea figura 4), cea mai mare diferență între ratele la bărbați și la femei — în termeni absoluți — fiind înregistrată în Letonia și Lituania: în Letonia, rata la bărbați a fost de 544,7 la 100 000 de locuitori, față de 282,0 la 100 000 de locuitori la femei, o diferență de 262,6 la 100 000 de locuitori. în Lituania, diferența a fost de 257,3 la 100 000 de locuitori.

Figura 4: Decese cauzate de cardiopatii ischemice — rata standardizată a mortalității, 2017
(la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

În mod similar, ratele standardizate ale mortalității prin sinucidere au fost în mod sistematic mai ridicate în rândul bărbaților decât în rândul femeilor — a se vedea figura 5. În 2017, cea mai mare diferență în termeni absoluți între bărbați și femei a fost înregistrată în Lituania, unde rata la bărbați a fost de 47,2 la 100 000 de locuitori, față de 9,1 la 100 000 de locuitori la femei. Cu toate acestea, luarea în considerare a unui simplu raport între ratele la bărbați și la femei a arătat că, în Polonia, rata la bărbați a fost de 7,0 ori mai mare decât rata la femei. Acest raport între sexe a fost cel mai scăzut în Spania, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Belgia, Suedia și Țările de Jos, unde ratele standardizate ale mortalității prin sinucidere la bărbați au fost de cel mult 3,1 ori mai mari decât la femei.

Figura 5: Decese prin sinucidere — rata standardizată a mortalității, 2017
(la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

Cauzele de deces în 2017 în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani

În cazul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani, principalele cauze ale mortalității au fost, într-o anumită măsură, diferite din punctul de vedere al importanței lor relative (a se vedea tabelul 2). Cancerul a reprezentat cea mai importantă cauză de deces în această categorie de vârstă — în medie, rata standardizată a mortalității a fost de 77,3 decese la 100 000 de locuitori în UE-27 în 2016 — fiind urmat de afecțiunile sistemului circulator (44,8 decese la 100 000 de locuitori). Prin contrast cu datele raportate pentru ansamblul populației, în cazul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani bolile sistemului respirator nu s-au clasat printre primele trei cauze predominante ale mortalității: rata standardizată pentru bolile sistemului respirator a fost mai scăzută nu numai decât ratele pentru cancer și afecțiunile sistemului circulator, ci și decât rata de deces pentru bolile sistemului digestiv (care nu este prezentată în tabelul 2), accidente (doar accidentele de transport prezentate în tabelul 2) și rata mortalității prin sinucidere.

Tabelul 2: Cauze principale de deces în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani, 2017
(rata standardizată a mortalității la 100 000 de locuitori)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr2)

Rata mortalității în rândul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani în UE-27 a scăzut între 2006 și 2016 pentru fiecare dintre principalele cauze de deces pentru care este disponibilă o serie cronologică, astfel cum indică figura 6. Scăderea a fost deosebit de puternică pentru accidentele de transport și cardiopatiile ischemice, în cazul cărora incidența mortalității a scăzut cu 44,6 % și, respectiv, 32,7 % în perioada examinată.

Figura 6: Cauze de deces — rata standardizată a mortalității la 100 000 de locuitori cu vârsta sub 65 de ani, UE-27, 2006-2016
(2006 = 100)
Sursa: Eurostat (hlth_cd_asdr) și (hlth_cd_asdr2)

Date-sursă pentru tabele și grafice

Cauze de deces: tabele și figuri (în limba engleză)

Surse de date

Statisticile referitoare la cauzele de deces se bazează pe doi piloni: informațiile medicale cuprinse în certificatele de deces, care pot fi utilizate ca bază pentru stabilirea cauzei de deces, precum și codificarea cauzelor de deces pe baza sistemului OMS-ICD. Toate decesele survenite în rândul populației sunt identificate prin cauza principală a decesului, cu alte cuvinte prin „boala sau leziunea care a declanșat succesiunea de evenimente morbide care au cauzat direct moartea sau circumstanțele unui accident sau ale unui act de violență care au provocat o leziune mortală” (definiție adoptată de World Health Assembly) (în limba engleză).

Validitatea și fiabilitatea statisticilor referitoare la cauzele de deces se bazează, într-o anumită măsură, pe calitatea datelor furnizate de către medicii care constată decesul. Există riscul unor inexactități, care pot apărea din mai multe motive, inclusiv:

erori la eliberarea certificatului de deces;
probleme legate de diagnosticul medical;
selectarea cauzei principale a decesului;
codificarea cauzei decesului.

Uneori apar ambiguități privind cauza decesului: pe lângă boala care a condus în mod direct la deces, datele medicale din certificatul de deces ar trebui să conțină, de asemenea, un lanț cauzal legat de afecțiunile de care a suferit persoana decedată. Pot fi indicate, de asemenea, alte probleme de sănătate importante, care nu au avut o legătură directă cu boala ce a constituit cauza directă a decesului, dar care se poate să fi afectat în mod defavorabil evoluția bolii și, prin urmare, să fi contribuit la deznodământul fatal. Într-adevăr, au existat unele critici în sensul că înregistrarea codificată doar a unei boli drept cauză a decesului reprezintă o abordare din ce în ce mai puțin realistă, în contextul creșterii speranței de viață și al schimbărilor asociate survenite în materie de morbiditate. În cazul majorității persoanelor care au decedat la vârsta de cel puțin 65 de ani, selectarea doar a unei boli dintr-o serie de cauze posibile ale decesului poate induce în eroare, într-o oarecare măsură. Din acest motiv, unele dintre statele membre ale UE au început să ia în considerare codificarea unor cauze multiple. Eurostat a sprijinit statele membre în eforturile acestora de a elabora un sistem de codificare automat comun denumit IRIS (în limba engleză) pentru îmbunătățirea și mai buna comparabilitate a datelor privind cauzele de deces în Europa.

Populația europeană standard revizuită

Numărul de decese cu o anumită cauză de deces poate fi exprimat în funcție de dimensiunea populației. Se poate calcula o rată a mortalității standardizată (mai degrabă decât una brută), care este independentă de structura pe vârste și pe sexe a unei populații: acest calcul se efectuează deoarece majoritatea cauzelor de deces variază în mod semnificativ în funcție de vârstă și de sex, iar standardizarea facilitează compararea ratelor de-a lungul timpului și între țări.

Populația europeană standard utilizată pentru standardizarea ratelor brute datează din 1976 și, prin urmare, a fost necesară adaptarea acesteia la schimbările survenite în structura pe vârste a populației UE care au intervenit începând cu mijlocul anilor 1970. O populație europeană standard European Standard Population (ESP) (în limba engleză) revizuită a fost convenită cu statele membre ale UE. Aceasta include toate statele membre ale UE-27, cu excepția Croației, precum și Regatul Unit și țările AELS. Baza calculului a fost formată din previziunile privind populația, care au fost realizate în 2010 pentru perioada 2011-2030; aceasta a fost utilizată începând cu vara anului 2013.

În tabelele din acest articol se utilizează următoarea notare:

Valoarea scrisă cu caractere cursive	valoarea datelor este previzionată, provizorie sau estimată și, prin urmare, este probabil să se schimbe;
:	valoare nedisponibilă, confidențială sau nefiabilă.

Contextul

Statisticile privind cauzele de deces, care se numără printre cele mai vechi statistici medicale disponibile, oferă informații privind evoluțiile în timp și diferențele dintre cauzele de deces de la o țară la alta. Aceste statistici joacă un rol esențial în cadrul sistemului de informații generale referitoare la starea de sănătate în UE. Acestea pot fi utilizate pentru determinarea măsurilor profilactice și medicale curative sau a investițiilor în domeniile de cercetare care ar putea conduce la creșterea speranței de viață a populației.

Întrucât nu există, în ansamblu, statistici europene complete privind morbiditatea, datele privind cauzele de deces sunt adesea utilizate ca un instrument pentru evaluarea sistemelor de sănătate din UE și pot fi folosite, de asemenea, pentru politica de sănătate bazată pe dovezi.

UE promovează o abordare amplă a combaterii bolilor majore și bolilor cronice, prin acțiuni integrate vizând factorii de risc din toate sectoarele, precum și măsuri menite să consolideze sistemele de sănătate în direcția îmbunătățirii prevenirii și controlului, prin:

asigurarea unui grad cât mai ridicat de fiabilitate și comparabilitate a statisticilor naționale, astfel încât acestea să poată fi utilizate ca un ghid util pentru eficientizarea politicilor;
sprijinirea campaniilor de sensibilizare a publicului și de prevenire a bolilor, care vizează în mod activ categoriile și persoanele cu un grad ridicat de risc;
integrarea sistematică a politicilor și a măsurilor în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății;
asigurarea de parteneriate cu privire la anumite boli, cum ar fi cancerul.