Helicobacter Pylori este o bacterie considerată responsabilă de diferite afecțiuni digestive, de la gastrită, la ulcerele gastrice și ulcerele duodenale. Helicobacter Pylori reprezintă chiar un factor de risc important pentru apariția cancerului gastric, crescând de aproape șase ori probabilitatea de apariție a acestei afecțiuni. Nu toate persoanele care suferă de infecția cu această bacterie ajung să se confrunte, însă, cu aceste probleme: la majoritatea, este posibil să nu apară niciun fel de simptome și nici să nu își dea seama că suferă de această problemă.

Ce este Helicobacter Pylori

Helicobacter Pylori este una dintre bacteriile care, atunci când ajung să se multiplice necontrolat, poate duce la infecții. Această bacterie atacă mucoasa gastrică, provocând diferite leziuni și inflamație la nivel local, dar infecția poate coborî până în partea superioară a intestinului subțire, numită duoden. Această bacterie contribuie la producerea unei citotoxine care poate accelera apariția ulcerului, oriunde, la nivelul tractului digestiv. Această bacterie este considerată responsabilă de aproximativ 80% din cazurile de ulcer gastric și peste 90% din cazurile de ulcer duodenal.

Infecția cu Helicobacter Pylori este considerată una dintre cele mai întâlnite infecții cronice de pe întreg mapamondul, aproape două treimi din populația lumii fiind infectată cu această bacterie. Cele mai multe dintre infecții se întâlnesc la copii, în special, la cei care trăiesc în condiții de igienă precară. Din fericire, nu toate persoanele infectate dezvoltă simptome sau probleme digestive și nici nu au nevoie de tratament specific, dar, odată intrată în organism, bacteria poate rămâne o perioadă nedeterminată, dacă infecția nu este tratată.

Cum se transmite Helicobacter Pylori

Modul de transmitere al infecției cu Helicobacter Pylori nu este pe deplin elucidat, însă oamenii de știință consideră că aceasta se poate transmite prin trei căi principale:

  • Prin sărut (prin contactul de la nivelul mucoasei bucale)
  • Prin contactul cu fecale sau vomă care sunt deja contaminate. Un exemplu în acest sens este nespălarea pe mâini după mersul la toaletă. În acest fel, bacterii aflate în materiile eliminate pot ajunge la persoanele sănătoase, dacă acestea ating cavitatea bucală cu mâna.
  • Consumul de alimente sau apă contaminate este o altă posibilă sursă de infecție. Alimentele nespălate corespunzător (cum sunt fructele și legumele) pot fi o sursă de infecție, la fel și apa, dacă nu provine din surse controlate.

Ce se întâmplă cu bacteria, odată intrată în cavitatea bucală? Aceasta traversează tubul digestiv, iar, când ajunge la nivelul stomacului și a duodenului (partea superioară a intestinului subțire), datorită formei spiralate, aceasta pătrunde cu ușurință în mucoasă, provocând inflamarea acesteia. Spre deosebire de alte microorganisme, această bacterie poate supraviețui mediului acid din stomac, deoarece are abilitatea de a secreta o substanță numită ”urează”, care reacționează cu ureea, formând amoniac. Amoniacul este o substanță toxică pentru celulele organismului nostru, producând deteriorarea acestora și, implicit, a mucoasei.

Cine este predispus la infecția cu Helicobacter Pylori

Infecția cu Helicobacter Pylori se întâlnește atât la adulți, cât și la copii, dar cu predilecție la copii, aceștia fiind mai puțin obișnuiți să urmeze corect regulile de igienă și îngrijire și, din acest motiv, riscul de infecție la ei este mai ridicat.

Alți factori care cresc riscul de infecție cu Helicobacter Pylori sunt:

  • Consumul de apă și alimente contaminate
  • Lipsa de igienă
  • Condiții precare de viață (spații aglomerate, lipsă de igienă)
  • Împărțirea veselei și a obiectelor de igienă (periuță, prosop etc.) cu persoane care suferă de această infecție

Faptul de a locui în spații aglomerate crește riscul de infecție, la fel și traiul în țările în curs de dezvoltare, unde rata acestei infecții este mult mai ridicată decât în cazul țărilor cu economie mai dezvoltată. Nu doar condițiile economice sunt importante, ci și, mai ales, accesul la informații privind importanța igienei personale și posibilitatea de a urma aceste reguli de igienă.

Simptome ale infecției cu Helicobacter Pylori

Multe dintre persoanele care sunt infectate cu această bacterie trăiesc perioade îndelungate fără să prezinte niciun fel de simptome și, din acest motiv, nici nu știu că sunt purtătoare ale acestei bacterii. În alte situații, pot apărea simptome precum:

  • Stare de greață
  • Vomă
  • Balonare
  • Disconfort abdominal
  • Râgâit

În situațiile mai grave, în care infecția este severă, este posibil să apară și:

  • Dureri abdominale
  • Senzație de oboseală
  • Anemie
  • Scăderea poftei de mâncare
  • Diaree
  • Scaune de culoare închisă sau cu sânge
  • Vomă care poate include și sânge
  • Senzații de arsură în capul pieptului
  • Respirație urât mirositoare  

Boli declanșate de infecția cu Helicobacter Pylori

Iritația și inflamația produse de infecția cu Helicobacter Pylori poate duce, alături de alți factori implicați, la gastrită, ulcer și chiar cancer.

Deși nu produce simptome în toate cazurile, gastrita se poate recunoaște după o serie de stări pe care le poate declanșa:

  • Senzația de preaplin, chiar și după consumul unei cantități reduse de alimente
  • Senzație de greață
  • Vomă
  • Indigestie
  • Senzație de arsură în partea de sus a abdomenului

Lăsată netratată, gastrita poate duce la perforarea peretelui abdominal, la ulcer sau cancer gastric.

Un procent mic (de aproximativ 10%) din persoanele infectate cu Helicobacter Pylori ajung să dezvolte ulcer gastric sau duodenal. Pe măsură ce infecția atacă mucoasa gastrică sau duodenală, sucurile gastrice și enzimele digestive încep să o deterioreze și, astfel, apar ulcerele, care sunt, de fapt, niște leziuni. Ulcerul se poate manifesta prin:

  • Stare de greață
  • Râgâit frecvent
  • Dureri de stomac
  • Balonare
  • Dureri abdominale
  • Pierdere inexplicabilă în greutate
  • Vomă (uneori cu sânge)

Infecția cu Helicobacter Pylori este considerată unul dintre principalii factori (dar nu singurul) care pot crește riscul de a dezvolta cancer gastric (cancer de stomac). Alți factori care pot crește riscul de a face acest tip de cancer sunt:

  • Obezitatea
  • Fumatul
  • Mutațiile genetice
  • Anemia pernicioasă
  • Consumul de alcool
  • Expunerea la praf, cauciuc și metale
  • Un istoric de afecțiuni gastrice, precum gastrită, ulcer sau polipi
  • Infecția cu virusul Epstein-Barr
  • Boala esofagiană de reflux

Diagnosticul infecției cu Helicobacter Pylori

Dacă medicul suspectează o posibilă infecție cu Helicobacter Pylori, acesta poate solicita realizarea unor teste specifice, cum sunt probele de scaun sau testul respirator. Aceste teste pot fi repetate și după terminarea tratamentului, pentru a verifica eficiența acestuia.

Examinarea fizică

Examenul clinic, precum și anamneza sunt pași importanți în stabilirea diagnosticului, aceștia oferind informații despre istoricul medical al pacientului, precum și despre simptomele cu care acesta se confruntă.

Analizele de sânge

Analizele de sânge urmăresc evidențierea anticorpilor H. Pylori. Aceștia sunt produși de sistemul imunitar atunci când intră în contact cu bacteria. Testele de sânge nu sunt, însă, definitorii pentru stabilirea diagnosticului, deoarece acestea pot fi pozitive și după ce infecția a fost vindecată.

Testele de respirație, de scaun și biopsia rămân cele mai sigure pentru stabilirea corectă a diagnosticului.

Testul respirator

Testul respirator este o procedură neinvazivă și nedureroasă care durează între 10 și 15 minute. Este important ca acesta să se facă pe stomacul gol și nu este recomandat consumul de alcool cu trei zile înainte de testare și nici fumatul sau mestecatul gumei de mestecat înainte de test.

Testul este făcut pe aerul respirat de pacient, cu ajutorul unui aparat care aspiră respirația și care este conectat la un tub cu un indicator.

În timpul testului, pacientul va înghiți o substanță care conține uree marcată cu un izotop de carbon (C13). În cazul persoanelor care suferă de infecție cu H. Pylori, bacteria transformă ureea în amoniac și dioxid de carbon. Amoniacul neutralizează acidul gastric din vecinătatea bacteriei, iar dioxidul de carbon este absorbit în sânge și eliminat prin plămâni.

Probele de scaun

Proba de scaun constă în obținerea unui eșantion de fecale și analizarea acestora pentru a evidenția prezența bacteriei. Testul se poate face și pentru diagnosticarea infecției, cât și pentru a confirma vindecarea după tratament.

Endoscopie

Biopsia este cea mai eficientă metodă de a diagnostica infecția cu această bacterie. Pentru aceasta, este îndepărtată o porțiune de țesut din mucoasa stomacului. Procedura este efectuată în timpul endoscopiei. Endoscopia poate fi făcută și pentru diagnosticarea ulcerelor sau pentru tratarea sângerărilor.

Testele pentru depistarea infecției cu Helicobacter Pylori

În afară de testele realizate în clinicile specializate există o serie de teste care pot fi realizate în confortul propriei case, care nu includ ieșirea din casă. Aceste teste sunt utile dacă suspectați infecția cu Helicobacter Pylori la dumneavoastră sau la persoanele apropiate. Un astfel de test este cel din materii fecale. Testul este ușor de realizat, iar rezultatele se obțin în timp scurt, cuprins, de obicei, între 10 și 20 de minute.

Previzualizare
Test antigen Helicobacter Pylori, Saneo, 1 test
Dispozitiv Medical Indisponibil
Disponibilitate: Indisponibil

Test antigen Helicobacter Pylori, Saneo, 1 test

Descriere Test antigen Helicobacter Pylori, Saneo, 1 testTestul antigen Helicobacter Pylori este un produs cu precizie ridicată, care permite testarea..
40,00 Lei
Fara TVA:33,61 Lei
Adauga in Cos
Adauga la Favorite Compara Produsul

Tratamentul infecției cu Helicobacter Pylori

Dacă infecția nu este gravă și nici nu sunt prezente simptome, este posibil să nu fie nevoie de tratament. În cazul în care se impune tratament (istoric familial de cancer de stomac sau de ulcer duodenal), acesta constă în administrarea de medicamente, o combinație de antibiotice (amoxicilină, claritromicină, metronidazol și tetraciclină, levofloxacină, furazolidon) și antiacide (inhibitori de pompă de protoni: lansoprazol, omeprazol, pantoprazol, rabeprazol). În unele cazuri, se poate administra și un protector al mucoasei gastrice, cum este subsalicilatul de bismut.

Această combinație de medicamente se recomandă, de obicei, pe o perioadă de 14 zile.

Rezistența la antibiotice

În ciuda tratamentului complex, această infecție nu poate fi eradicată, iar cauza este rezistența la antibiotice. Factori asociați cu rezistența la antibiotice sunt administrarea crescută de antibiotice, folosirea necorespunzătoare a antibioticelor, dar și mutațiile care au loc la nivelul bacteriei, cât și formarea biofilmului H. Pylori.

Atât administrarea în exces, cât și cea necorespunzătoare a antibioticelor au ca efect scăderea eficienței acestor medicamente asupra bacteriei. Pe de altă parte, tulpinile de H. Pylori cunosc diferite mutații, ceea ce face și mai greu de tratat infecțiile. Un alt factor care contribuie la eficiența scăzută a antibioticelor este faptul că aceste bacterii se înconjoară cu un biofilm protector care crește de 100-1000 ori rezistența la tratamentul cu antibiotice.

Rolul alimentației și a stilului de viață

Infecția cu H. Pylori poate afecta și modul în care sunt asimilate alimentele. Astfel, persoanele care suferă de această problemă suferă și de o inactivare a vitaminei C, infecția transformând această vitamină într-o formă mai puțin activă.

Microbiomul intestinal joacă un rol important atât în răspunsul imun, cât și în reducerea nivelului de inflamație din corp. Dieta joacă, la rândul ei, un rol foarte important în menținerea echilibrului microbiomului intestinal, iar o dietă nesănătoasă poate duce la disbioză. În cazul persoanelor cu H. Pylori, menținerea unui microbiom sănătos este esențială, deoarece această bacterie poate altera microbiomul, prin reducerea diversității de bacterii de la nivelul intestinului. Consumul de probiotice (varză murată, kimchi, natto, kefir, iaurt) este o metodă foarte eficientă de echilibrare a microbiomului intestinal.

Acizii grași omega-3, care se găsesc în abundență în peștele gras (somon, macrou), dar și într-o varietate de nuci și semințe, are, la rândul lui, efecte benefice în cazurile de infecție cu H. Pylori.

Vitamina D3 stimulează activitatea antibacteriană a sistemului imunitar și poate fi folosită ca adjuvant în tratamentul infecției cu H. Pylori.

Alimente benefice în dieta pacienților cu H. Pylori sunt: ceaiul verde, usturoiul, chimenul negru, germenii de broccoli și propolisul. De asemenea, nu ar trebui să lipsească din dietă:

  • Peștele gras
  • Mierea
  • Fructele de pădure
  • Legumele, în special broccoli
  • Legumele frementate
  • Lactatele fermentate

Prevenție

Ca măsuri de prevenție a infectării cu H. Pylori, este recomandat consumul alimentelor preparate termic sau, în cazul celor crude, spălate foarte bine. De asemenea, consumul de apă din surse sigure este esențial, iar, dacă nu există astfel de surse, să se recurgă la apă minerală. Spălatul pe mâini înainte de masă și după mersul la toaletă se numără printre măsurile de prevenire a infectării cu H. Pylori, dar și evitarea utilizării în comun a veselei și a altor ustensile care intră în contact cu saliva.

Posibile complicații

Printre posibilele complicații ale infecției cu H. Pylori, se numără hemoragiile, ulcerul perforat și obstrucția ieșirii gastrice. Hemoragia internă poate apărea atunci când ulcerul se face în apropierea unui vas de sânge. Hemoragia de poate declanșa brusc sau poate avea o evoluție îndelungată.

Ulcerul perforat apare atunci când peretele stomacului sau al intestinului se rupe, iar conținutul din stomac ajunge în cavitatea abdominală, provocând infecții. Infecția se poate răspândi foarte repede în sânge și la alte organe din corp.

Obstrucția ieșirii gastrice apare atunci când o porțiune inflamată a stomacului sau o porțiune din ulcer blochează trecerea normală a alimentelor prin tubul digestiv. Aceasta se poate manifesta prin senzație constantă de balonare și flatulență, pierdere în greutate și eliminarea prin vomă a unei cantități mari de alimente nedigerate.

Cancerul gastric este o altă posibilă problemă care poate apărea la pacienții cu H. Pylori, infecția cu această bacterie fiind unul dintre principalii factorii de risc pentru cancerul din partea distală a stomacului.

 



Surse:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10262674/

https://www.healthline.com/health/helicobacter-pylori

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6502203/

https://medlineplus.gov/helicobacterpyloriinfections.html

https://draxe.com

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/helicobacter-pylori

https://my.clevelandclinic.org/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/h-pylori/diagnosis-treatment/drc-20356177