Craniostenoza reprezinta o disfunctie din nastere care se manifesta prin faptul ca suturile cutiei craniene ale unui copil se inchid prematur, adica inainte sa se formeze complet creierul acestuia.
Citeste in continuare pentru a afla care sunt cauzele craniostenozelor si in ce constau optiunile de tratament.
Ce sunt craniostenozele?
Atunci cand un copil vine pe lume prin nastere naturala, oasele sale sunt flexibile, ca sa poata trece prin canalul vaginal. In mod firesc, suturile cutiei craniene raman deschise pana pe la varsta de doi ani a copilului, iar in timpul respectiv, creierul acestuia se dezvolta.
In situatia in care suturile craniene se inchid mai devreme, aceasta conditie se numeste, din punct de vedere medical, craniostenoza, si este o malformatie congenitala.
Creierul copilului continua sa se dezvolte, chiar daca suturile sunt inchise, si duc la aparitia unei forme anormale a cutiei craniene. Din cauza acestui fapt, se formeaza o presiune intracraniana ce poate duce la pierderea vederii si dificultati de invatare.
Cauzele craniostenozelor
Circa unul din 2500 de copii se nasc cu aceasta afectiune, iar in multe cazuri, este vorba, pur si simplu, despre o intamplare. [1] In cazuri rare, craniostenoza este cauzata de un sindrom genetic, printre care:
- sindromul Apert;
- sindromul Pfeiffer;
- sindromul Carpenter;
- sindromul Saethre-Chotzen;
- sindromul Crouzon.
Tipuri de craniostenoze
Există câteva tipuri de craniostenoze, în funcție de tipul suturii sau al suturilor care sunt afectate și care este cauza lor. În jur de 80%, până la 90% dintre ele implică o singură sutură.
Sunt doua tipuri principale de craniostenoze:
- cele non-sindromice. Acestea reprezinta cel mai frecvent tip de craniostenoze. Medicii sunt de parere ca cele non-sindromice sunt provocate de o combinatie de gene si de factori de mediu;
- cele sindromice. Acestea apar pe fond genetic, din cauza unor sindroame precum Apert, Crouzon, Pfeiffer.
In functie de tipul de sutura afectata, craniostenozele se pot imparti in:
- Craniostenoza sagitala - acest tip este cel mai comun si se refera la craniul cu forma alungita si ingustata;
- Craniostenoza coronala - se refera la aplatizarea fruntii pe zona in care se manifesta afectiunea. Atunci cand fruntea este aplatizata pe ambele parti, este vorba despre craniostenoza bicoronala, iar capul copilului va fi mai scurt si mai lat decat ar fi normal;
- Craniostenoza metopica - aceasta presupune faptul ca partile laterale ale capului copilului au aspect bombat, iar forma capului tinde sa fie triunghiulara;
- Craniostenoza lambdoida - se refera la bombarea zonei posterioare a cutiei craniene, ceafa copilului este aproape complet aplatizata.
Simptome
De regula, simptomele craniostenozelor se observa la nastere sau in decursul primelor luni dupa ce copilul a venit pe lume. Acestea includ:
- caracterul neuniform al cutiei craniene;
- o crestere nefireasca a capului copilului;
- o fontanela (moalele capului) anormala sau care lipseste din varful capului copilului;
- o proeminenta langa sutura care s-a inchis mai devreme decat ar fi trebuit.
In functie de tipul de craniostenoza pe care o are copilul, pot aparea si alte simptome, de pilda:
- dureri de cap;
- orbite mai late sau mai inguste;
- probleme de vedere sau pierderea vederii.
Stabilirea diagnosticului
Pentru a stabili diagnosticul, medicul examineaza fizic cutia craniana a copilului. In unele situatii, poate solicita efectuarea unei tomografii computerizate (CT). Prin intermediul CT-ului, specialistul poate observa daca a avut loc fuzionarea uneia sau a mai multe suturi craniene.
Daca este cazul, medicul poate cere si teste genetice, pentru a identifica sindromul care a dus la aparitia craniostenozei.
Optiuni de tratament pentru craniostenoze
Unii bebelusi care primesc diagnosticul de craniostenoza moderata nu necesita tratament pe cale chirurgicala. De regula, acestia primesc o casca speciala ce are rolul de a corecta forma cutiei craniene pe masura ce aceasta creste.
Cei mai multi copii care se confrunta cu craniostenoza necesita interventie chirurgicala pentru a corecta forma cutiei craniene si a elibera presiunea din creier. Modul in care are loc operatia are legatura cu tipul de sutura care este afectata si afectiunea care o cauzeaza.
Chirurgii pot corecta suturile afectate cu ajutorul urmatoarelor tipuri de proceduri:
- Chirurgie endoscopica - are grad inalt de eficienta in privinta bebelusilor in varsta de trei luni, dar poate fi luata in calcul si pentru cei de pana la sase luni, daca este vorba doar despre o singura sutura;
- Operatie deschisa - aceasta se poate efectua pe copiii de pana la 11 luni.
Posibile complicatii
Interventia chirurgicala poate preveni complicatiile craniostenozelor. In cazul in care afectiunea nu este tratata, capul copilului va suferi deformari ce vor avea caracter permanent. Pe langa deformarile permanente ale cutiei craniene, se acumuleaza presiune in interior, ceea ce duce la pierderea vederii si la aparitia retardului mintal.
