.

M-a intrebat zilele trecute o colega ce parere am despre dieta pentru slabit promovata sub numele de dieta Montignac, dupa numele unuia din promotorii ei. Dupa felul cum mi-o infatisa, plina de virtuti, ca urmare a unei intense publicitati, i-am spus din start ca cel mai probabil e o treaba de marketing si sunt sceptic in ceea ce priveste mecanismele pe care sustinatorii acestei diete de slabit le invoca.

.

Am zis ca o sa ma uit pe teorie, pe bibliografie si bineinteles pe profilul autorilor acestei bibliografii si o sa-i comunic opinia mea informata, pana atunci ramanand credincios teoriei (paradigmei dupa cum voi arata mai jos) ca daca mananci mai mult decat consumi, e logic sa te ingrasi, argumentul fiind faptul ca organismul nu are din constructie alte mecanisme de a slabi decat privarea calorica, dar are numeroase mecanisme de a se ingrasa, asa cum am invatat la biochimie si fiziologie.

.

Ce zice teoria lui Montignac?

1. ca nu conteaza daca mananci mai multe calorii decat consumi, ci forma sub care mananci acele calorii, implicit impactul asupra homeostaziei (a fost luata in calcul variatia glicemiei in timpul zilei, statusul lipidemic la finalul studiului – studiu academic, nu din ala „dupa blocuri”, precum si senzatia de satietate a paricipantilor, factor major in aderenta pacientilor la orice dieta de scadere in greutate)

2. dieta saraca in lipide (grasimi), nemaipomenit de promovata de catre cardiologi (care au si ei argumentele lor; si argumente cu greutate, indicatii de clasa I, IIa, IIb, fara a lasa loc de indoieli – ceea se pare ca este o eroare, sa fii „prea sigur” de ceva) are ca efect o tulburare a capacitatii de reglare a metabolismului, concretizata prin acumulare din ce in ce mai multa de grasime in perioadele de aport abundent, ceea ce duce efectiv la sabotarea efortului de reducere a morbiditatii prin boli cardiovasculare, boli din care noi ne castigam painea, ca-s pe locul I in lume

3. dieta echilibrata dpdv al impactului asupra variatiilor postprandiale (dupa ce mananci) ale glicemiei duce la o normalizare a raportului intre tipurile de lipide din sange (grasimi „rele” si grasimi „bune”), spre deosebire de deprivarea calorica si dietele hipolipidice care au efect contrar intentiei noastre (lucru dealtfel cunoscut de noi medicii, dar ignorat pe acelasi principiu consacrat, ca daca nu stim ce sa facem cu el, mai bine il ignoram).

Concluziile studiului Montignac

Pe urma o sa va arat si studiul daca va pasioneaza. Acest studiu confirmă suspiciunea că recomandarile nutritionale oficiale sunt in fapt fundamentate pe modele teoretice, nu se bazează pe fapte și inca mai puțin pe rezultate. În anumite cazuri, așa cum am văzut in cursul studiului, rezultatele sunt chiar în contradicție cu ceea ce intentionam sa obtinem prin reducerea aportului caloric si de grasimi.

Acest studiu arată comparativ, concret, că metoda Montignac, care pune accent pe potențialul metabolic al alimentelor (și în special ceea ce a numit indicele glicemic al carbohidraților, adica cat la suta e capacitatea lor specifica de crestere a glicemiei sanguine, fata de aceeasi capacitate a glucozei, considerata etalon), are ca rezultat normalizarea compozitiei lipidice a sangelui intr-o foarte scurtă perioadă de timp (6 zile).

Aceste schimbări pozitive includ :

• reducerea spontana a aportului caloric in timp ce omul mananca pe saturate (factor important)
• reducerea circumferintei abdominale si greutatii (bine, va dati seama ca nu in alea 6 zile…)
• reducerea peak-ului glicemiei și insulinei în timpul zilei (aici colega mea imi sublinia faptul ca metoda porneste de la premisa ca dieta saraca in calorii tulbura capacitatea de autoreglare a pancreasului, si are dreptate, asa cum rezulta din grafic: insulina – curba b regim normocaloric, a si c hipocaloric, hipolipidic)
• reducerea nivelului de insulina intre mese și în timpul hiperglicemiei postprandiale
• reducerea nivelului de colesterol total (detalii in acest articol)
• îmbunătățiri în raportul colesterol total asupra HDL – colesterol
• o reducere spectaculoasă de 35 % a nivelului de trigliceride
• creșterea dimensiunii moleculelor de LDL – colesterol.

Si in consecintă :

• o reducere a hiperinsulinismului și rezistenței la insulină.

Acesta este motivul pentru Prof. Dumesnil, conducatorul echipei de cercetatori care a facut studiul),  susține că metoda Montignac permite scaderea în greutate în mod eficient, fara  a avea de indurat senzatia de foame tot timpul (acest lucru este ceea ce face posibil ca o persoană să rămână slaba, să se bucure de rezultatele sale pe durată lungă, fara teama de recadere) si în plus oferă ne un mijloc eficient pentru a preveni și chiar și reduce riscul de boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip II, atat prin normalizarea lipidelor sanguine cat si prin evitarea suprasolicitarii pancreasului endocrin (care secreta insulina). Deci exact ceea ce avem nevoie sa se intample. Din ce in ce mai multi bolnavi cardiaci descopera ca au si diabet zaharat tip II, care culmea, desi este incurabil, le trece cateodata inexplicabil. Acum am aflat si de ce.

Din pacate, ca medic as avea probleme daca as recomanda pacientului altceva decat spun ghidurile de specialitate.

În mod natural, chiar dacă rezultatele acestui ‘studiu’ sunt promitatoare, si relevante pentru parametrii urmariti, fiind un cercetător si om de stiinta, Prof. Dumesnil, cel care a facut studiul, a decis să efectueze un nou studiu, mai vast,  pentru a verifica validitatea pe termen lung a rezultatelor observate.

Într-una din prezentările sale, el a încheiat cu aceste cuvinte :

„În acest context, trebuie să ne amintim de asemenea, rezultatele Prof. Walter Willett de la Universitatea Harvard. Prin studiile sale epidemiologice pe scară largă („Nurses Health Study”, cuprinzand 75.000 de asistente medicale, pe o perioadă de 10 ani și „Studiul privind profesioniștii din domeniul sănătății”, care implica mai mult de 43.000 de oameni din domeniul medical), el a fost în măsură să demonstreze în mod clar că există o relație directă între conținutul glicemic al alimentelor și riscul de boli coronariene și incidența diabetului de tip II.”

Rezultatele acestui prim studiu sunt, prin urmare, o confirmare epidemiologica importanta a premiselor care stau la baza teoriei Indicelui glicemic și utilitatea lui în promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase. Aceste studii sunt de asemenea dovezi indirecte că, după toate probabilitățile, rezistenta la insulina si diabetul zaharat de tip II au o cauza nutriționala. Următoarea etapă este prin urmare, sa vedem modul în care conceptul de indice glicemic poate fi acum folosit în mod terapeutic pe termen lung.

Logic. Acum sa va arat si in ce a constat micul studiu

În noiembrie 2001, o revista stiintifica de prestigiu, British Journal of Nutrition, a publicat un studiu canadian care confirmă premisele științifice din spatele metodei Montignac . ( 1 )

Autorii acestui studiu sunt cercetatori medicali bine cunoscuti de la Universitatea din Quebec. În 1996, profesorul Jean Dumesnil a pierdut peste 18kg  datorită metodei dietei Montignac. Foarte impresionat de modul în care această metodă a facut minuni pentru el, Dumesnil a decis sa cerceteze principiile care stau la baza metoda si sa le puna la incercare.

Cu echipa sa și colaborarea a doi colegi eminenți (nutritionistul Prof. Angelo Temblay și Prof. Jean – Pierre Déprés, un specialist în tulburările lipidice), Prof. Dumensil a demarat un studiu conceput pentru a compara metoda Montignac cu dietele consacrate recomandate de către personalul medical pe baza ghidurilor internationale autorizate oficial.

Doisprezece voluntari supraponderali cu o varsta medie de 47 ani si o greutate medie de 103.5 kg au fost recrutați pentru a lua parte la studiu. În pofida faptului că indicele lor de masa corporala ( IMC ) a fost ridicat la 33 kg/m², toti voluntarii erau într-o stare bună de sănătate.

Probele de sânge au fost luate la începutul și sfârșitul fiecăruia dintre aceste experimente. În ultima zi probele de sânge au fost luate la fiecare oră, pentru a măsura variațiile orare ale nivelurilor de glucoza, de insulina si de trigliceride în cursul unei zile obișnuite.Acest grup a fost supus la trei diete diferite, fiecare cu o durată de 6 zile, intre care au lasat cate o perioada de recuperare de două săptămâni. Pentru fiecare perioadă de 6 zile, toate mesele au fost luate la Quebec Laval Hospital Research Center Hospital. Tot ce au mâncat a fost programat și calculat sub supraveghere medicală strictă.

Cele trei diete alese pentru experiment au fost următoarele:

Dieta 1 : Aceasta este dieta care este recomandata de American Heart Association ( AHA ) su dupa ea de toti medicii din lumea cilivizata. Nu exista o limita cu privire la cantitatea de alimente care pot fi consumate, omul poate manca cat vrea, doar aportul de lipide sa fie scăzut.

Dieta 2 : Aceasta dieta a corespuns cu metoda Montignac, care subliniază că ar trebui să mănânce doar carbohidrati cu un index glicemic scazut. În rest nu au existat restricții și participanții au posibilitatea de a mânca ad libitum (dupa bunul plac).

Dieta 3 : Aceasta dieta bazata pe regimul recomandat de American Heart Association ca mai sus, doar ca aportul de calorii a fost limitat la valoarea pe care omul a consumat-o în mod spontan (dupa bunul plac) atunci când grupul a urmat Dieta nr.2, pe baza metodei Montignac.

Dieta 1. AHA a fost aleasa deoarece în America de Nord si nu numai, aceasta este folosită ca referință pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Obiectivul său principal nu a fost niciodată pentru a ajuta oamenii să piardă în greutate, ci a fost conceputa în principal pentru a îmbunătăți echilibrul lipidelor din sange. Acesta este motivul pentru care nici nu conține restricții în ceea ce privește cantitatea de alimente care pot fi consumate. Este construita pe aceleași recomandări făcute de nutritionisti, că ar trebui să mâncam foarte putine grasimi si o multime de carbohidrati, fără distincție precisa intre tipurile acestora.

Ipoteza inițială făcută de Dumesnil a fost că Dieta 2 (metoda Montignac) va determina participanții să mănânce mai putine calorii decat in Dieta 1 ( AHA ), în ciuda faptului că în ambele cazuri acestia ar putea mânca ad libitum (adica dupa bunul plac). In timp ce urma el însuși metoda Montignac, prof Dumesnil a observat efectul satiogenic al acestei diete (era satul, nu flamand). Acest sentiment de satietate a fost dovedit a fi adevărat si în celelalte cazuri, dupa cum au declarat ulterior participantii la studiu.

În ceea ce privește Dieta 3 , în măsura în care consumul a fost limitat la un anumit număr de calorii, am putea spune că a fost o versiune restrictivă a dietei AHA, care corespunde destul de fidel dietelor de pierdere in greutate prevăzute si recomandate în spitale, precum și de cei mai multi nutriționiști.

Rezultatele nutritive
Pentru fiecare dintre perioade a fost masurat numărul mediu de calorii consumate si distribuirea proporțională a fiecărui macronutrient. În mod similar,  a fost comparata variația greutatii și taliei în perioada de șase zile. Acestea sunt indicate în tabelul următor :

Ceea ce observăm în primul rând este faptul că numărul de calorii consumate in Dieta 2 (Montignac) este cu 25 % mai mic decât în Dieta 1 ( AHA ), chiar dacă în ambele diete participanții au putut să mănânce cat au vrut. Acest rezultat este cu atât mai surprinzător și semnificativ, cu cat aportul de alimente cu dieta Montignac a fost mai redus in mod spontan, fără niciun efort deosebit.

Nutriționiștii profesioniști știu că o astfel de reducere importantă a aportului caloric nu este în mod normal posibila decât cu ajutorul medicamentelor de slabit. Cele mai multe dintre acestea de altfel au fost retrase de pe piață din cauza efectelor lor secundare riscante. Mai mult decât atât, chestionarele completate de participanti la sfârșitul fiecărei perioade a arătat în mod clar că au mâncat pe săturate în timp ce în urmau dieta Montignac.

Comparativ, chestionarele completate la sfârșitul Dietei 3 (versiunea restrictivă a dietei AHA) a indicat în mod clar că participanții au fost în mod constant flamanzi pe aceasta dieta de slabit. Unii au considerat că este atât de dificil să facă față restricțiilor cu privire la cantitatea de alimentare pe care le pot mânca, că au cerut chiar să renunțe la dieta de scadere in greutate. Această reacție este în întregime naturala, o reacție obișnuita de respingere a unui regim hipocaloric.

Cititi mai mult despre mecanismele implicate in dieta de slabit Montignac pe blogul meu: doctorulpilula.blogspot.ro

Cu respect,

Dr Daniel Ganea

Va invit pe facebook, in Comunitatea Oamenilor Sanatosi

• Despre
• Ultimele Postari

Vino cu mine

Daniel Ganea

Medic la ConsultatiiLaDomiciliu.ro

"Prin site-ul ConsultatiiLaDomiciliu.ro vreau să fiu mai aproape de pacienții mei."  
Dr. Daniel Ganea este "Doctorul tău", Medic Specialist Medic de familie, medic rezident cardiologie, cu Competență în Ecografie și a scris numeroase articole pentru pacienți.
A început cariera ca medic specialist în 2009 în Urgență, a lucrat și pe Ambulanță, aflând ce-și doresc de la medic pacienții care solicită online consultații medicale cu medic specialist la domiciliu. Astfel a aparut ConsultatiiLaDomiciliu.ro

Programează consultație
"Cine te poate sfatui mai bine decat medicul, specialist in domeniul lui?"

Vino cu mine

Ultimele postari ale lui Daniel Ganea (vezi toate)

• Adevărata cauză a rezistentei la insulină - aprilie 24, 2024
• Psihiatrie - aprilie 20, 2024
• De ce sa apelezi la medicul Concierge? - aprilie 19, 2024